Tema Planifiarea SCC

TEMA:
PROCESUL DE PLANIFICARE LA CCI A

PUNCTULUI DE COMANDĂ MOBIL
OBIECTIVE
SCOPUL ŞEDINŢEI: Studenţiii vor cunoaşte principiile de bază de organizare, planificare
şi realizare a sistemului de comunicaţii de campanie.
OBIECTIVELE ŞEDINŢEI:
La sfîrşitul şedinţei ofiţerii vor fi în măsură să:
1. Redefinească Sistemul de Comunicaţii de Campanie (SCC).
2. Să enumere:
- structurile specializate de comandă şi execuţie, din organica brigăzii, care asigură sprijinul
de comunicaţii şi informatică;
- principalii factori care pot influenţa organizarea SCC;
- principiile generale de respectat pe timpul organizării SCC.
3. Să clasifice comunicaţiile organizate şi realizate în cadrul SCC.
4. Să explice şi să aplice algoritmul procesul de planificare al SCC.
5. Să cunoacscă conţinutul şi să elaboreze documentele de conducere, pentru informare şi
ajutătoare privind comunicaţiile şi informatica;
6. Să numească şi să se servească de cerinţele şi normele instalării SCC
7. Să distingă formele de asigurare a operaţiilor şi protecţie a forţelor.
8. Să explice securitatea sistemului de comunicaţii şi informatic.
9. Să aplice semnele convenţionale în domeniul comunicaţiilor.
“Cine posedă informaţie – stăpîneşte lumea.”
Natan Maier ROTHSCHILD, miliardar englez
“
Ce ar semnifică desenul dat ?
Evoluţia Forţelor Armate...
SECVENŢE DE INSTRUIRE
1. Organizarea sistemului de comunicaţii de campanie (SCC).
2. Planificarea SCC.
3. Documentele de conducere, pentru informare şi ajutătoare.
4. Instalarea SCC.
5. Asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor.
6. Securitatea sistemului de comunicaţii şi informatic (SCI).
7. Semne convenţionale în domeniul comunicaţiilor.
1. ORGANIZAREA SISTEMULUI DE COMUNIAŢII DE CAMPANIE (SCC).
SPRIJINUL DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ reprezintă ansamblul de

echipamente tehnice, software, metode, proceduri şi personal specializat, destinat
asigurării interconectării tehnico-funcţionale a tuturor componentelor sistemului
C2, prelucrării, conversiei, stocării şi diseminării datelor şi informaţiilor utilizate în
procesele informaţionale în scopul accelerării activităţilor C2.
SISTEMUL DE COMUNICAŢII DE CAMPANIE reprezintă un ansamblu

structurat şi integrat de resurse umane, mijloace tehnice, echipamente, proceduri,
programe şi servicii, destinate să sprijine comandantul şi statul său major în
exercitarea comenzii şi controlului asupra forţelor şi mijloacelor subordonate, în
orice fază a operaţiei.
CERINŢE ALE LEGĂTURII ŞI CORELAŢIA

CU CERINŢELE CONDUCERII TRUPELOR
CERINŢE ALE CONDUCERII

CERINŢE ALE LEGĂTURII
TRUPELOR
1. CONTINUĂ 1. CONTINUĂ
2. DE BUNĂ CALITATE
2. FERMĂ
3. VIABILĂ
3. SUPLĂ 4. FLEXIBILĂ
5. OPORTUNĂ
4. OPORTUNĂ 6. TRANSMITEREA ŞI RECEPŢIA ÎN TIMP
SCURT A UNUI VOLUM MARE DE INFORMAŢII
7. RESPECTAREA DISCIPLINEI COMUNICAŢ.
5. SĂ SE EXECUTE ÎN SECRET
8. SĂ ASIGURE SECRETUL COMUNICAŢIILOR
SCC se organizează în funcţie de tipul de operaţie în care este implicată

unitatea, pe baza documentelor de conducere pe linia comunicaţiilor şi
informaticii ale eşalonului superior.
Organizarea şi planificarea SCC al unităţii este responsabilitatea

secţiei/serviciului S6 (A6) comunicaţii şi informatică din statul major al
unităţii şi are ca scop elaborarea, distribuirea şi actualizarea documentelor de
conducere, informare şi ajutătoare necesare organizării, realizării şi
exploatării SCC.
Instalarea, exploatarea şi reconfigurarea SCC este responsabilitatea

subunităţii de comunicaţii/transmisiuni (Cp./Pl.) din organica unităţii sub
directa coordonare a şefului S6 (A6).
PERSONAL
LOCURI SISTEM
PROCESE DE CONDUCERE
SISTEM
MIJLOACE
INFORMAŢIONAL
PROCEDEE
METODE
SISTEM DE
REŢELE
CENTRE COMUNICAŢII
LINII
CANALE
LOCUL ŞI ROLUL SCC

Principalii factori de natură operativă care pot influenţa

organizarea SCC sunt:
- caracteristicile operaţiei-dimensiunea, faza, intensitatea unei
operaţii;
- operaţiile inamicului şi a forţelor proprii;
- aspectele tehnice-condiţii de propagare, forţe şi mijloace de
comunicaţii şi informatică la dispoziţie, existenţa reţelelor de
telecomunicaţii publice în zona de responsabilitate;
- condiţii naturale-teren, climă, timp.
Determinările şi influenţele specifice ale acestor factori asupra SCC se

regăsesc în:
- necesarul de centre de comunicaţii;
- numărul de abonaţi ce vor fi conectaţi la fiecare centru de comunicaţii;
- dispunerea, gruparea şi interconectarea centrelor de comunicaţii;
- organizarea, posibilităţile de trafic şi interconectarea Reţelelor de
Comunicaţii ale Punctelor de comandă (RCPC) cu Reţeaua de
Comunicaţii de Sprijin de Campanie (RCSC);
- flexibilitatea şi mobilitatea în dispozitivul operativ;
- gruparea utilizatorilor şi a fluxurilor de informaţii;
- necesităţile de interconectare ale SCC cu alte sisteme de comunicaţii;
- valoarea, dispunerea şi misiunile rezervei de comunicaţii şi informatică;
- variantele de configurare şi restructurare;
- raioanele de instalare ale elementelor SCC.
Pe timpul organizării SCC se vor respecta următoarele principii

generale:
- va fi dimensionat astfel încât să asigure schimbul de informaţii între
corespondenţii aflaţi oriunde în zona de responsabilitate a
unităţii/subunităţii conform concepţiei operaţiei;
- va fi interconectat cu SCC ale vecinilor, ale eşaloanelor cu care se
cooperează, precum şi cu alte sisteme de comunicaţii ordonate de eşalonul
superior;
- va utiliza acele elemente din reţelele publice de telecomunicaţii ordonate de
eşalonul superior, sau descrise ca fiind opţiunea planificatorului, în zona
sa de responsabilitate;
- va asigura compatibilitatea tehnică şi funcţională a tuturor subsistemelor
componente, precum şi o înaltă protecţie faţă de operaţiile de cercetare ale
inamicului.
SCC trebuie să răspundă la următoarele cerinţe operaţionale astfel:

- acoperirea cu reţele de comunicaţii a întregii zone de responsabilitate a
unităţii/subunităţii cu asigurarea unei densităţi minime, dar optime de
mijloace de comunicaţii;
- asigurarea conectării la reţelele de comunicaţii existente în zona de operaţii
şi servirea tuturor utilizatorilor, grupaţi sau nu în centrele de comunicaţii
ale punctelor de comandă, din structurile aflate în organica unităţii;
- menţinerea continuităţii legăturii în situaţiile în care comandanţii se
deplasează în afara punctelor de comandă;
- realizarea oportună a tuturor legăturilor necesare comenzii şi controlului, cu
un nivel ridicat al securităţii comunicaţiilor şi garantarea realizării
schimbului de informaţii;
- asigurarea mobilităţii componentelor SCC să fie mai mare decât cea a
elementelor dispozitivului operativ.
Comunicaţiile în cadrul SCC trebuie să fie continue şi

reciproce, cu eşalonul superior, cu subordonaţii şi
vecinii pentru a se asigura vehicularea informaţiilor în
volum complet, în timp util şi fără erori.
Continuitatea legăturilor se asigură prin folosirea

mijloacelor tehnice în regim de rezervare şi a canalelor de
comunicaţii realizate pe rute alternative.
Responsabilitatea pentru asigurarea legăturii, dacă nu

se stabileşte altfel, revine:
- de sus în jos (de la eşalonul superior la cel subordonat);
- de la stânga la dreapta;
- de la forţele de sprijin la unitatea sprijinită;
- din spate spre front (pentru unităţile de acelaşi nivel);
- de la unitatea care se înlocuieşte la unitatea care
înlocuieşte (pe timpul înlocuirii).
Indiferent cui aparţine responsabilitatea asigurării legăturii în faza

iniţială, menţinerea acesteia revine ambelor părţi.
În cadrul SCC se organizează şi se realizează:

- comunicaţii operative;
- comunicaţii pentru cercetare;
- comunicaţii pentru logistică;
- comunicaţii administrative;
- comunicaţii sociale.
Comunicaţiile operative, denumite şi comunicaţii pentru comandă

şi control, se referă la totalitatea canalelor de comunicaţii realizate şi
exploatate de către abonaţi în scopul conducerii forţelor în toate fazele
operaţiei.
Pentru aceste canale de comunicaţii se adoptă măsuri de securitate
sporite, iar pentru cele mai importante, în scop operativ se asigură
secretizare individuală iar comunicările sunt criptate.
În cadrul comunicaţiilor operative ale unităţii intră:
- legăturile cu eşalonul superior;
- legăturile cu subordonaţii;
- legăturile cu vecinii (inclusiv cu cei cu care se cooperează);
- legăturile pentru înştiinţare şi alarmare;
- alte tipuri de comunicaţii.
Comunicaţiile cu eşalonul superior se organizează prin grija

acestuia şi se realizează prin:
- RCSC care interconectează reţelele de comunicaţii ale punctelor de
comandă proprii şi ale eşalonului superior;
- reţele radio de conducere de tip HF şi VHF, dacă distanţele şi terenul
permit;
- reţele radio specializate de tip HF/VHF pentru diferite structuri
(cercetare, logistică, artilerie, artilerie antiaeriană, geniu, CBRN, comunicaţii şi
informatică);
- comunicaţii satelitare !!!;
- sistemul informatic de comandă şi control;
- comunicaţii prin mijloace alternative (mobile, poştale şi de semnalizare);
- alte canale de comunicaţii ordonate sau realizate de acesta.
Comunicaţiile cu subordonaţii se organizează de către

unitate/subunitate şi se realizează prin:
- reţelele de comunicaţii ale punctelor de comandă;
- reţelele radio de conducere de tip HF şi VHF;
- reţele radio specializate de tip HF/VHF pentru diferite structuri (cercetare,
logistică, artilerie, artilerie antiaeriană, geniu, CBRN, comunicaţii şi informatică);
- reţele radio specializate de tip HF/VHF a ofiţerilor specialişti (cercetare, geniu,
CBRN, comunicaţii şi informatică, artilerie, artilerie antiaeriană, logistică – pentru
comanda şi controlul elementelor de dispozitiv pe care le conduc sau coordonează);
- reţele radio sol-aer;
- alte canale de comunicaţii realizate.
Comunicaţiile cu vecinii şi cu cei cu care se cooperează se realizează prin:

- RCSC care interconectează reţelele de comunicaţii ale punctelor de comandă
proprii şi ale vecinilor sau a eşaloanelor cu care se cooperează;
- reţele radio de cooperare proprii, ale vecinilor şi ale eşalonului superior de tip HF şi
VHF, dacă distanţele şi terenul permit;
-alte canale de comunicaţii ordonate de eşalonul superior, realizate de către acesta
sau de către cei interesanţi conform regulilor de bază.
Legăturile pentru cooperare pot fi ordonate de eşalonul superior sau stabilite
conform principiului de asigurare a legăturilor. Responsabilitatea stabilirii nevoilor
de legătură pentru cooperare aparţine comandantului unităţii.
Datele meteorologice pot fi transmise într-o reţea radio proprie în care execută
recepţie toate unităţile/subunităţile interesate, sau pot fi primite în reţeaua
meteorologică sau în reţelele radio ale artileriei eşalonului superior.
Legăturile pentru înştiinţare şi alarmare pot fi realizate prin canale de

comunicaţii cu această destinaţie sau pot fi asigurate pe oricare dintre canalele în
funcţiune prin transmiterea unor semnale sau mesaje de alarmare şi avertizare.
În această categorie pot exista subsisteme de alarmare-avertizare organizate
şi exploatate de către structurile de apărare CBRN şi cele de supraveghere aeriană,
prin mijloace de comunicaţii proprii, utilizând reguli şi proceduri specifice.
Dacă în fâşia de acţiune sunt organizate astfel de subsisteme, ele vor fi
considerate ca făcând parte din SCC şi se vor supune aceloraşi reguli de securitate a
informaţiilor, precum şi celor referitoare la managementul spectrului de frecvenţe şi
compatibilitate electromagnetică.
Alte tipuri de comunicaţii decise de comandant, sau de statul major în

funcţie de specificul operaţiei şi a misiunii. În această categorie pot intra legăturile
destinate pentru operaţii psihologice, operaţii informaţionale, ale reprezentanţilor
diferitelor organisme, legăturile cu ţara, în cazul operaţiilor din teatre de operaţii
externe.
Comunicaţiile pentru cercetare asigură circulaţia datelor şi informaţiilor

obţinute de către structurile specializate în culegerea, interpretarea şi valorificarea
acestora.
Comunicaţiile pentru cercetare sunt asigurate, în principal, pe canale de
comunicaţii radio destinate exclusiv acestui scop.
Pentru legătura prin radio se organizează:
- reţele radio ale cercetării (HF/VHF) pentru conducerea grupurilor de cercetare
care acţionează în dispozitivul inamicului şi direcţii radio de raport pentru fiecare din
aceste grupuri;
- reţele radio ale cercetării (VHF/UHF) în cadrul fiecărui grup pentru conducerea
echipelor;
- reţele/direcţii radio cu detaşamentele/patrulele de cercetare şi pentru legătura în
cadrul detaşamentelor/patrulelor.
Stabilirea canalelor menţionate se va realiza în funcţie de cerinţele specifice ale
activităţii de culegere a datelor iar caracteristicile de lucru, regulile de trafic,
programul de funcţionare vor fi cunoscute de un număr restrâns de persoane, decis
de către modulul informaţii S2 din cadrul statului major.
Comunicaţiile pentru logistică sunt asigurate prin RCSC, RCPC şi

reţelele radio de campanie, fiind destinate exclusiv conducerii sistemului
logistic.
În această categorie intră liniile de comunicaţii pentru:
- conducerea elementelor sistemului logistic ale eşalonului respectiv de
către modulul S4 din cadrul statului major;
- asigurarea comenzii şi controlului elementelor din cadrul zonei
logistice;
- conducerea coloanelor de aprovizionare şi a mentenanţei;
- schimbul de informaţii cu resursele de teritoriu;
- legăturile necesare cu responsabilii pentru sprijinul naţiunii gazdă, dacă
acest lucru se impune (în operaţiuni internaţionale).
În comunicaţiile pentru logistică nu sunt incluse canalele de comunicaţii
utilizate de către modulul S4 din cadrul statului major pentru legătura cu modulele
similare ale eşalonului superior, ale subordonaţilor şi a celor cu care se cooperează,
acestea făcând parte din legăturile operative.
Comunicaţiile administrative sunt destinate pentru asigurarea legăturilor între

diferite organe şi structuri din cadrul comandamentului şi statului major al unităţii,
care nu intervin direct în conducerea operaţiilor militare.
În această categorie intră legăturile destinate:
- compartimentului juridic;
- financiar;
- resurse umane;
- preotului;
- medicului şef;
- relaţiilor publice;
- CIMIC (cooperarea civil-militară);
- pentru legătura cu organele şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale
din zonă sau cu oricare altă instituţie cu care este necesar schimbul de informaţii.
În general aceste comunicaţii sunt realizate prin utilizarea serviciilor din cadrul
reţelelor de telecomunicaţii publice ori private.
Comunicaţiile sociale, au un rol deosebit de important asupra

moralului forţelor în contextul actualelor condiţii de ducere a
operaţiilor militare, de regulă în afara graniţelor naţionale, prin care se
asigură facilităţile de comunicare a militarilor din teatrul de operaţii cu
membrii familiilor din ţară.
Comunicaţiile sociale pot fi realizate prin mijloace:

- telefonice;
- video;
- radio;
- satelit;
- INTERNET.
Sistemul de comunicaţii se realizează pe urgenţe.
În prima urgenţă se asigură legăturile:
- în şi între CCPC;
- liniile radio directe cu CCPC ale eşalonului superior, subordonaţilor (cu prioritate cu
forţele din gruparea de angajare) şi a celor cu care se cooperează;
se acordă prioritate:
- eşaloanelor care acţionează pe direcţia principală de efort;
- legăturilor cercetării;
- cu detaşamentele înaintate şi de întoarcere;
- cu forţa aeromobilă;
- cu detaşamentele de asigurare a mişcării;
- cu detaşamentele mobile de baraje;
- cu forţele de sprijin nemijlocit al efortului principal introduse în operaţia de ofensivă.
În urgenţa a doua se asigură legăturile cu:

- forţele care acţionează pe o altă direcţie de efort;
- forţele de înlocuire;
- rezerva;
- sistemul logistic.
!!!
Când ofensiva se execută din contact nemijlocit cu inamicul, SCC se realizează prin
restructurarea celui existent la primirea noii misiuni. În acest caz, pentru asigurarea mascării,
regimul de lucru al mijloacelor radioelectronice, folosit anterior, se menţine neschimbat până
la declanşarea ofensivei.
Dacă ofensiva se execută din mişcare, unităţile şi subunităţile unităţii realizează, din
timp, linii radio directe de la PCÎn./CCM, la punctele de comandă ale unităţilor subordonate
din gruparea de angajare, cu artileria şi rachetele, precum şi cu unităţile/unitatea aflate/aflată
în contact cu inamicul.
Pe timpul dezvoltării ofensivei în adâncimea apărării inamicului şi, îndeosebi, în cazul
ofensivei în teren muntos, sau în sectoare cu un grad ridicat de independenţă, trebuie
acordată o atenţie sporită legăturilor de cooperare la flancuri, precum şi celor dintre unităţile şi
subunităţile din gruparea de angajare sau rezerva.
Legătura radio şi satelitară cu elementele care se găsesc la distanţe mari faţă de punctul
de comandă, se poate asigura din opriri scurte, dacă aparatura şi situaţia permit, prin puncte de
retranslaţie, sau prin CCS asigurate de forţele de pe direcţia principală de efort, ori de forţele
care organizează comunicaţiile.
2. PLANIFICAREA SISTEMULUI DE COMUNIAŢII DE CAMPANIE.
Procesul de planificare a SCC este parte integrantă a procesului de planificare a

operaţiei şi reprezintă un ansamblul de activităţi destinate să sprijine comandantul
unităţii/subunităţii, pe linia comunicaţiilor şi informaticii, în luarea deciziei.
De organizarea şi planificarea SCC răspunde structura specializată din statul major al

unităţii – S6. Comandantul Cp./Pl. C.I./Trs. sprijină activitatea S6 pe timpul
organizării şi planificării SCC prin participarea sa la procesul de luare a deciziei.
Regula timpului pentru planificare

1/3 2/3
Planificarea proprie Planificarea pentru subordonaţi

Procesul de planificare al SCC se derulează, în principiu, respectând

algoritmul celor 5 etape principale:
- iniţierea planificării;
- orientarea personalului implicat în planificare;
- elaborarea concepţiei operaţiei;
- elaborarea planului/ordinului de operaţii;
- revederea şi actualizarea planului/ordinului de operaţii.
1. Iniţierea planificării:
- însuşirea misiunii primite sau aprofundarea celei deduse;
- elaborarea problemelor principale ale planificării.
2. Orientarea personalului implicat în planificare:
- prezentarea concepţiei eşalonului superior/intenţiei comandantului;
- evaluarea/estimarea situaţiei;
- realizarea „Proiectării operaţionale”;
- estimarea forţelor;
- elaborarea Ghidului pentru planificare al comandantului.
3. Elaborarea concepţiei operaţiei:
- analiza situaţiei la nivelul statului major;
- elaborarea cursurilor de acţiune proprii/probabile;
- desfăşurarea Briefingului de luare a decizie;
- elaborarea concepţiei operaţiei (CONOPS).
4. Elaborarea planului/ordinului de operaţii:

- elaborarea planului;
- coordonarea planului;
- prezentarea pentru aprobare;
- emiterea planului detaliat privind acţiunile forţelor;
- planificarea logisticii trupelor;
- planificarea asigurării acţiunilor şi protecţiei trupelor.
5. Revederea şi actualizarea planului/ordinului de operaţii.
- revederea planului;
- evaluarea / reevaluarea planului;
- desfăşurarea Briefingului de revederea deciziei (la necesitate).
STRUCTURA CICLULUI DE CONDUCERE
Situaţii curente şi informaţii
Informaţii şi actualizare Ordinul de
operaţii
Analiza
misiunii
Unităţi
Execuţia şi vecine
Cooperare
controlul activ Control Analiză şi
informare Alte
unităţi
Autorităţi
Elaborarea civile
planurilor
şi darea
Estimarea
misiunilor
Comandă Planificare situaţiei
Cereri
Ordinul de
Decizia
acţiune
Dispoziţii Planul de comandantului
preliminare acţiune
Etapa 1. Iniţierea planificării
- şeful S6 participă la şedinţa statului major de iniţiere a planificării (primirea

ordinului de acţiune de la eşalonul superior);
- şeful S6 execută iniţierea personalului modulului S6 în planificarea SCC

(constituirea grupului operativ de planificare).
In această etapă se identifică următoarele etape ale procesului de planificare:

- însuşirea misiunii primite sau aprofundarea celei deduse;
- elaborarea problemelor principale ale planificării.
Etapa 2. Orientarea personalului implicat în planificare
- S6 şi Cdt. Cp./Pl. C.I./Trs. studiază în detaliu documentele pentru comunicaţii şi
informatică/Anexa F – comunicaţii şi informatică la Ordinul de operaţii al eşalonului superior;
- S6 revede situaţia din punct de vedere al comunicaţiilor şi informaticii;
- şeful S6 participă la şedinţa de orientare a personalului implicat în planificare - briefingul
de informare;
- şeful S6 execută orientarea personalului S6 şi întocmeşte planul de activitate al acestuia;
- S6 şi Cdt. Cp./Pl. C.I./Trs. evaluează posibilităţile privind asigurarea nevoilor de legătură
stabilite de S3;
- S6 şi Cdt. Cp./Pl. C.I./Trs. identifică constrângerile, limitările şi iau primele măsuri
privind planificarea SCC;
- şeful S6 stabileşte priorităţile şi încadrarea lor în timp;- S6 execută analiza informaţilor
cu privire la reţelele publice de telecomunicaţii din fâşia de responsabilitate a unităţii;
- S6 transmite la subordonaţi (Cp./Pl. C.I./Trs., S6/B.) primele informaţii preliminare
(WARNO 1) pentru pregătirea în vederea executării misiunii;
- şeful S6 repartizează sarcinile pe structurile modulului S6 şi comandantul Cp./Pl.
C.I./Trs.
Etapa 3. Elaborarea concepţiei operaţiei
-şeful S6 participă la analiza misiunii şi la elaborarea cursurilor de
acţiune/COA;
-S6 şi Cdt. Cp./Pl. C.I./Trs. asigură cu comunicaţii şi informatică fiecare
COA;
-şeful S6 participă la analiza şi compararea COA şi prezintă avantajele şi
dezavantajele pentru COA selectat din perspectiva comunicaţiilor şi
informaticii;
-S6 şi Cdt. Cp./Pl. C.I./Trs. organizează şi execută recunoaşterile în
vederea propunerii raioanelor de instalare a CCPC, (la recunoaşteri vor
participa şi comandanţii subunităţilor de comunicaţii şi informatică
subordonate);
-şeful S6 prezintă Estimarea de comunicaţii şi informatică necesară
procesului de luare a deciziei;
- S6 înaintează propunerile pentru organizarea SCC.
Etapa 4. Elaborarea planului/ordinului de operaţii

- şeful S6 îşi însuşeşte precizările şefului de stat major şi participă
la elaborarea Planului de operaţie al unităţii;
- S6 şi Cdt. Cp./Pl. C.I./Trs. elaborează Ordinul pentru comunicaţii
şi informatică / Anexa Q - comunicaţii şi informatică la Ordinul de
operaţii;
- S6 transmite structurilor de comunicaţii şi informatică extrase din
Ordinul pentru comunicaţii şi informatică / Anexa Q - comunicaţii şi
informatică la Ordinul de operaţii;
- S6 elaborează şi înaintează la eşalonul superior rapoarte de
informare pentru comunicaţii şi informatică.
Etapa 5. Revederea planului/ordinului de operaţii

- şeful S6 participă la revederea planului/ordinului de operaţii;
- S6 actualizează anexa pentru comunicaţii şi informatică;
- S6 transmite la subordonaţi (Cp./Pl. C.I./Trs., S6/B) ordine de
comunicaţii şi informatică fragmentare.
3. DOCUMENTELE DE CONDUCERE, PENTRU INFORMARE ŞI AJUTĂTOARE
Documentele de conducere sunt acele acte elaborate de către comandament în

care se materializează actul de comandă pentru îndeplinirea unei misiuni.
Din categoria documentelor de conducere fac parte:
- concepţia acţiunii;
- planul de acţiune;
- planul logistic;
- ordinul de acţiune;
- planul de activitate;
- planul de control;
- planul de pază şi apărare a punctului de comandă.
S6(A6) elaborează următoarele documente de conducere:

- Anexa Q la Planul de acţiune - grafic;
- Anexa Q la Ordinul de acţiune-text;
- planul de activitate;
- planul de control;
- planul de pază şi apărare al S.C.I.
Planul de operaţie este documentul de comandă folosit pentru conducerea

operaţiilor militare. În el se înscrie în detaliu modul de întrebuinţare a forţelor în
vederea îndeplinirii misiunii şi reprezintă detalierea concepţiei. Se întocmeşte de
modulul operaţii, împreună cu celelalte module, la nivelul tuturor eşaloanelor. Se
materializează sub formă grafică şi text, cu un eşalon mai jos.
Planul de operaţie este structurat pe 5 paragrafe:

- situaţia;
- misiunea;
- execuţia;
- sprijinul logistic;
- comanda şi comunicaţiile.
Paragraful „Comanda şi comunicaţiile” trebuie să cuprindă:

- structura sistemului de comandă şi control adoptat pentru forţele proprii
participante la operaţia militară şi direcţiile informaţionale necesare pentru
executarea activităţilor aferente;
- evaluarea fluxurilor de informaţii necesare pentru comanda şi controlul forţelor,
diferenţiat pe categorii de trafic, misiuni şi direcţii informaţionale;
- schema cu structura SCC, precum şi a reţelelor componente ale acestuia;
- calculul forţelor şi mijloacelor de comunicaţii şi informatică organice şi din zonă
la dispoziţie şi repartiţia acestora pentru realizarea SCC, în vederea asigurării
legăturii unităţii în zona de dispunere, pe timpul deplasării/transportului şi în zona de
responsabilitate;
- structura, organizarea, actualizarea şi modul de utilizare a reţelelor locale de
calculatoare din punctele de comandă ale unităţii;
- organizarea reţelelor de comunicaţii pentru forţele participante la operaţie;
- organizarea comunicaţiilor prin mijloace mobile şi poştale;
Paragraful „Comanda şi comunicaţiile” trebuie să cuprindă:

- compunerea şi modul de realizare a managementului sistemului de comunicaţii-
tabele cu caracteristici de lucru, indicative, numerele abonaţilor, parole, chei, calcule
pentru atribuirea frecvenţelor etc.;
- măsurile pentru asigurarea pazei, protecţiei şi securităţii elementelor SCC în zona
de concentrare, pe timpul transportului şi în zona de responsabilitate;
- date privind desfăşurarea operaţiilor de război electronic;
- stabilirea etapelor succesive de realizare a SCC;
- măsuri pentru exploatarea optimă a reţelelor de comunicaţii în zona de
concentrare, pe timpul deplasării şi în zona de responsabilitate;
- precizarea condiţiilor/standardelor privind realizarea interoperabilităţii SCC cu
sistemele celorlalte forţe participante la operaţia militară;
- asigurarea tehnică şi materială de comunicaţii şi informatică;
- semnale de înştiinţare utilizate de forţele participante la operaţia militară.
Aceste informaţii se pot regăsi într-o anexă separată denumită Planul pentru comunicaţii şi
informatică/Anexa.... comunicaţii şi informatică la Planul de operaţie care se semnează de către şeful
modulului S6 şi şeful de stat major şi se aprobă de către comandantul unităţii.
ORDINUL PENTRU COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ CUPRINDE:
1. Situaţia
a) Inamic:
- activitatea şi/sau posibilităţile inamicului;
- lista posibilităţilor semnificative ale inamicului pe problemele războiului electronic care ar putea afecta
sistemele de comandă şi control;
- forţele şi mijloacele inamicului care, prin acţiunile lor, pot influenţa sistemul de comunicaţii propriu.
b) Situaţia trupelor proprii:
- situaţia comunicaţiilor de bază pentru conducere, cooperare şi înştiinţare;
- modul de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor de comunicaţii din compunerea subunităţilor de
comunicaţii/transmisiuni subordonate nemijlocit;
- precizarea forţelor şi mijloacelor de comunicaţii date ca întărire;
- măsurile de securitate luate pe linie de comunicaţii pentru contracararea posibilităţilor
inamicului de a destabiliza sistemul de comunicaţii propriu;
- sublinierea măsurilor de securitate pe linie de comunicaţii necesare a fi luate pentru contracararea
posibilităţilor inamicului de a folosi războiul electronic şi protecţia sistemelor C2;
- precizarea mijloacelor externe de comunicaţii care întăresc posibilităţile subunităţilor de
comunicaţii/transmisiuni.
c) Terenul.
Definirea aspectelor critice de teren care ar putea influenţa dispunerea sistemelor de comandă, control şi
comunicaţii.
2. Misiunea
3. Execuţia
a) Organizarea comunicaţiilor în sprijinul operaţiei:
- organizarea comunicaţiilor fir, radio, radioreleu, prin mijloace mobile
pentru conducere, cooperare şi înştiinţare;
- organizarea sistemului informatic în vederea prelucrării automate a datelor, precum şi
pentru realizarea schimbului automatizat de informaţii/stabilirea software-ului;
- locurile de dispunere şi termenele de intrare în funcţiune a centrelor de
comunicaţii ale punctelor de comandă, precum şi direcţiile probabile de deplasare
a acestora;
- regimul de lucru al mijloacelor de comunicaţii;
- misiunile cercetării de comunicaţii;
- măsurile de asigurare a operaţiei şi protecţie a forţelor;
- organizarea asigurării cu tehnică şi materiale de comunicaţii şi informatică;
- termenele de înaintare a sintezelor, rapoartelor şi cererilor.
3. Execuţia
b) Misiunile unităţilor subordonate:
- stabilirea misiunilor de sprijin de comunicaţii pe care anumite elemente
luptătoare trebuie să le execute şi care nu sunt cuprinse în ordinul de operaţie de
bază;
- precizarea numai a acelor misiuni ale subunităţilor de comunicaţii/transmisiuni aflate în
sprijinul elementelor care execută manevra, necesare realizării unităţii de efort.
c) Instrucţiunile de coordonare:
- precizarea principalelor instrucţiuni destinate comunicaţiilor care nu sunt
prevăzute în ordinul de operaţie de bază;
- prezentarea timpilor cheie sau a evenimentelor critice pentru sistemul de
informaţii şi procedurile de control a reţelelor.
4. Sprijinul logistic
- reparaţii;
- reaprovizionări;
- deplasări.
5. Comanda şi comunicaţiile
- identificarea ierarhizării controlului sistemelor C2, pentru folosirea lor în
comun în reţea;
- identificarea sistemului de management zonal a reţelelor, pentru utilizarea şi
administrarea acestora.
LA ORDINUL PENTRU COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ

SE ANEXEAZĂ:
- tabele cu organizarea direcţiilor/reţelelor radio şi radioreleu;

- tabele cu caracteristici de lucru puse la dispoziţia subordonaţilor;
- tabele cu indicativele centrelor de comunicaţii;
- extrase din graficele de expediere a documentelor;
- extrase din graficele mijloacelor poştale;
- tabel cu codificarea funcţiilor;
- schema realizării sistemului informatic;
- tabele cu chei şi parole;
- anexe ajutătoare care detaliază procedeele tehnice de asigurare a
legăturilor (scheme, grafice, tabele, suporţi magnetici, schiţe, calcule,
etc).
S6(A6) transmite tuturor structurilor de comunicaţii şi informatică

subordonate Extrase din Ordinul pentru comunicaţii şi
informatică/Anexa Q - Comunicaţii şi informatică la ordinul de
operaţii al unităţii cu misiunile detaliate privind sprijinul de
comunicaţii şi informatică şi informaţiile care privesc fiecare din
aceste structuri.
Comandantul Cp./Pl. C.I./Trs. transmite comandanţilor de

plutoane/grupe şi şefilor de elemente Ordine de acţiune/instalare în
vederea îndeplinirii misiunilor.
Ordinul de acţiune/instalare se transmite verbal sau în scris şi cuprinde

următoarele informaţii:
- situaţia pe scurt a inamicului şi forţelor proprii;
- misiunea plutonului/grupei/echipei/echipajului şi căile de legătură ce trebuie
realizate;
- caracteristicile de lucru ale mijloacelor de comunicaţii-tabele cu indicative, -
frecvenţe, numere de telefon, adrese de e-mail, chei, parole etc.;
- schema legăturilor prin fir şi a locurilor de instalare a abonaţilor în interiorul PC;
- modul de aplicare a măsurilor de asigurare şi protecţie a forţelor-siguranţă,
mascare, protecţie electronică, protecţie NBC, protecţie AA etc.;
- procedura de urmat în cazul întreruperii legăturii;
- termene de instalare şi programul de funcţionare a legăturilor radio;
- informaţii privind sprijinul logistic;
- informaţii privind comanda, controlul şi comunicaţiile în cadrul Cp./Pl. C.I./Trs.
Ordinele de acţiune/de instalare sunt însoţite de următoarele documente

auxiliare:
- tabele cu caracteristicile de lucru ale mijloacelor de comunicaţii;
- tabele cu numerele de telefon;
- adrese IP;
- adrese de e-mail;
- parole;
- chei;
- tabele cu codificarea unităţilor;
- tabele cu codificarea funcţiilor;
- etc.
Schema pazei şi apărării centrului de comunicaţii al P.C. al

unităţii/anexă la Planul de pază al P.C. al unităţii se întocmeşte de către
şeful CCPC, se anexează la Planul de pază al P.C. elaborat de către S3 şi
cuprinde:
- schema de dispunere a elementelor centrului de comunicaţii;
- modul de organizare şi realizare a pazei apropiate a mijloacelor de
comunicaţii cu variante probabile de atac ale inamicului;
- graficul cu rândul la serviciul;
- sarcini din planul de pază al punctului de comandă;
- semnalele de înştiinţare, alarmare şi recunoaştere, semnificaţia acestora
şi modul de acţiune a personalului punctului de comandă la acestea;
- compunerea şi misiunile echipelor de stingere a incendiilor şi de
înlăturare a urmărilor atacurilor cu aviaţia şi ADMCBRN (arme de distrugere
în masă chimice, biologice, radiologice şi nucleare).
Planul de activitate S6(A6) / Anexă la planul de activitate al

comandamentului este documentul de conducere care se elaborează de
S6(A6), pe baza datelor şi informaţiilor primite de la eşalonul superior, în
urma desfăşurării activităţilor de iniţiere a planificării şi de orientare a
personalului implicat în planificarea operaţiilor militare.
Documentul se redactează sub formă de tabel de către şeful modulului, se
semnează de şeful de stat major şi se aprobă de către comandant.
Planul de activitate cuprinde principalele activităţi desfăşurate de către
modulul S6(A6) şi Cp./ PL. C.I./Trs. şi termenele la care se execută pentru
planificarea, realizarea şi exploatarea SCC.
Documentele pentru informare sunt destinate informării

eşalonului superior, a comandantului (personalului din comandament),
a subordonaţilor sau vecinilor (cei cu care se cooperează).
Pe linia comunicaţiilor şi informaticii din această categorie fac

parte:
- raportul de informare pentru comunicaţii şi informatică;
- estimarea de comunicaţii şi informatică.
Raportul de informare pentru comunicaţii şi informatică ce se

înaintează eşalonului superior, este documentul pe baza căruia structurile
subordonate informează eşalonul superior despre realizarea şi funcţionarea
legăturilor, principalele întreruperi şi cauzele acestora.
RAPORTUL DE INFORMARE CUPRINDE:

- aprecieri asupra funcţionării legăturilor şi măsuri pentru asigurarea continuităţii acestora;
concepţia de realizare a SCC, pentru pregătirea şi ducerea operaţiei;
- raioanele favorabile pentru instalarea centrelor de comunicaţii şi direcţiile de deplasare a
acestora;
- situaţia subunităţilor de comunicaţii şi informatică;
- timpul necesar pentru realizarea SCC şi repartiţia lucrărilor pe urgenţe;
- procedeele tehnice folosite pentru acoperirea fluxurilor informaţionale;
- situaţia traficului realizat pe ore şi căi de legătură;
- datele obţinute prin executarea cercetării de comunicaţii;
- pierderile în forţe şi mijloace;
- materialele de comunicaţii şi informatică capturate şi propuneri privind folosirea
acestora;
- situaţia cu nevoile de completare cu materiale şi tehnică;
- starea tehnicii de calcul;
- influenţa viruşilor şi măsurilor adoptate;
- stabilitatea măsurilor de securitate hard şi soft;
- cereri de forţe şi mijloace de comunicaţii şi informatică.
ESTIMAREA DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ CUPRINDE:
- sinteza operaţiilor desfăşurate;

- nevoi de legătură;
- principalele misiuni ale comunicaţiilor şi informaticii;
- precizări privind evaluarea posibilităţilor forţelor şi mijloacelor;
- măsuri pentru elaborarea unor variante de satisfacere a nevoilor de legătură;
- estimări de procedee tehnice pentru acoperirea unor fluxuri informaţionale mai
dificile;
- măsuri de pregătire pentru trecerea la îndeplinirea misiunii;
- programele existente în biblioteca militară de programe;
- tipurile de atacuri informaţionale înregistrate în reţeaua extinsă de calculatoare.
DOCUMENTELE AJUTĂTORE sunt documente (crochiuri, schiţe, ciorne, însemnări de mână;
grafice cu diferite situaţii; liste diferite, tabele, scheme, calcule justificative, glosare cu termenii utilizaţi;
standarde de interoperabilitate, documentaţii tehnice, statistici, dicţionare de termeni, etc.) redactate pe
timpul desfăşurării procesului de planificare şi conducere a operaţiilor, care ajută si fundamentează
planificarea sistemului de comunicaţii şi informatic şi constau în:
- harta de lucru;
- graficul zilnic cu situaţia legăturilor;
- tabelul cu compunerea direcţiilor (reţelelor) radio şi caracteristicile de lucru radio şi radioreleu;
- schemele comunicaţiilor şi informaticii (cele care nu sunt trecute pe hartă);
- tabele de convorbiri şi tabele de semnale (alarmare, înştiinîare,etc.);
- tabelul cu persoane admise a efectua convorbiri prin mijloace de comunicaţii şi priorităţile în
realizarea legăturilor;
- liste de distribuire a documentelor;
- graficul de expediere a documentelor şi transmiterilor poştale etc.;
- graficul cu rândul la serviciul operativ pe compartimentul comunicaţii şi informatică;
- graficul cu planificarea timpului de odihnă la compartimentul comunicaţii si informatica;
- graficul cu repartiţia sarcinilor in compartimentul S6;
- documente pentru desfăşurarea briefing-urilor,
- etc.
Harta de lucru a ofiţerului de serviciu pe comunicaţii şi informatică cuprinde:

- aliniamentul atins de trupele proprii;
- liniile de despărţire;
- centrele şi staţiile de comunicaţii şi destinaţia acestora;
- schema comunicaţiilor fir, radio, radioreleu şi prin mijloace mobile ;
- itinerarele de deplasare a mijloacelor mobile ;
- elementele reţelei teritoriale angajate în sistemul de comunicaţii;
- posibilităţile de realizare a legăturilor ocolitoare;
- alte date strict necesare pentru îndeplinirea misiunii.
Totalitatea documentelor pentru pregătirea şi desfăşurarea operaţiilor militare poartă

denumirea de documente operative; ele se redactează, de regulă, pe hărţi/planuri/scheme şi
sub formă de text, fotograme, fotografii sau înregistrări pe benzi magnetice, dischete sau alţi
suporţi de informaţii.
4. INSTALAREA SISTEMULUILUI DE COMUNICAŢII DE CAMPANIE.
Instalarea cuprinde totalitatea activităţilor desfăşurate de subunităţile de comunicaţii şi
informatică (Cp./Pl.Trs.) pentru realizarea SCC.
În vederea dislocării forţelor şi mijloacelor Cp./Pl. C.I./Trs. în raioanele de instalare a
mijloacelor de comunicaţii şi informatică, comandantul subunităţii ia măsuri pentru formarea
coloanelor în vederea deplasării în zona ordonată şi dă ordinul de deplasare.
Ordinul de deplasare trebuie să conţină informaţii referitoare la:

- situaţia inamicului;
- condiţiile meteorologice;
- vizibilitate;
- restricţii ale itinerarului şi informaţii reieşite din cercetarea acestuia;
- operaţii la întâlnirea cu inamicul terestru sau aerian;
- activităţi pe timpul haltelor;
- activităţi în zona de dispunere;
- proceduri de completare, mentenanţă şi hrănire;
- locul comandanţilor;
- comunicaţiile pe timpul deplasării.
Datorită complexităţii echipamentelor de comunicaţii, al numărului mare de
elemente, al dimensiunii zonei de responsabilitate şi al numărului limitat de forţe de
comunicaţii şi informatică disponibile, instalarea SCC se realizează eşalonat pe
urgenţe.
În urgenţa I se vor instala centrele de comunicaţii ale punctelor de comandă ale
unităţii/subunităţii (CCPCBz., CCPCRz., CCPCLog. şi CCPCÎn.), se vor stabili
comunicaţiile/legăturile operative şi de cooperare directe prin mijloacele radio (şi
satelitare) cu eşalonul superior, cu subordonaţii şi cu cei cu care se cooperează.
În urgenţa a II-a se vor instala CCS din zona de responsabilitate a unităţii,
interconectarea şi integrarea lor în RCSC.
În urgenţa a III-a se vor interconecta CCPC la RCSC, se vor instala şi integra în
sistem autospecialele de management în vederea realizării managementului
operaţional al SCC.
Instalarea CCPC se va face după următorul algoritm:
- se instalează autostaţiile radio în vederea stabilirii comunicaţiilor radio directe cu
eşalonul superior şi cu subordonaţii;
- se instalează punctele de acces radio/PAR locale şi distante, se stabilesc
legăturile în reţelele radio de campanie pe HF, VHF şi UHF;
- se instalează autostaţia de comutaţie din centrul de comunicaţii al punctului de
comandă;
- se instalează şi se interconectează sistemul informatic pentru asistarea
activităţilor unităţii;
- se realizează liniile interioare şi se conectează toate tipurile de abonaţi din
punctul de comandă la autostaţia de comutaţie;
- se instalează autostaţiile radioreleu;
- se interconectează autostaţiile radio şi radioreleu la autostaţia de comutaţie;
- se interconectează CCPC între ele prin legături radioreleu direct, dacă distanţa şi
condiţiile de vizibilitate o permit, sau prin intermediul CCS, după instalarea acestora.
Instalarea unui CCS se va face după următorul algoritm:
- se instalează autostaţia de comutaţie din centrul de comunicaţii de sprijin;
- se instalează autostaţiile radioreleu şi se interconectează la autostaţia de
comutaţie;
- dacă este cazul, se instalează autostaţia radioreleu din punctul de retranslaţie;
- se interconectează CCS la RCSC prin legături radioreleu direct (dacă distanţa şi
condiţiile de vizibilitate o permit) sau prin intermediul punctelor de retranslaţie;
- se realizează liniile interioare şi se conectează toate tipurile de abonaţi la
autostaţia de comutaţie.
Elementele de comunicaţii şi informatică din PCÎn./CCM sunt asigurate de
PCMb. cu forţe şi mijloace de comunicaţii şi informatică, stabilite de şeful S6.
În vederea instalării centrelor de comunicaţii (CCPC, CCS), şefii de elemente primesc

ordine de acţiune şi alte documente auxiliare (tabele cu caracteristici de lucru, tabele de
conducere în secret, tabele cu corespondenţii şi direcţiile radioreleu etc.) de la comandantul
Cp./Pl. C.I./Trs.
Comandaţii de subunităţi iau măsuri pentru deplasarea forţelor şi mijloacelor subordonate
în raioanele de instalare ale centrelor de comunicaţii.
Zona de instalare a unui centru de comunicaţii trebuie să asigure
următoarele cerinţe generale:
- acoperire aeriană, posibilităţi de mascare şi dispersare a echipamentelor;
- s-ă fie apărat cu uşurinţă şi să nu atragă atenţia inamicului;
- existenţa căilor de acces şi evacuare favorabile mascate natural;
- caracteristicile terenului să permită instalarea cu uşurinţă şi în siguranţă a
mijloacelor de comunicaţii;
- vizibilitate directă pentru sistemele radioreleu;
- anumită distanţă faţă de surse de interferenţă (cabluri de înaltă tensiune,
generatoare, alte sisteme de emisie etc.);
- să dispună de o zonă de aterizare pentru elicoptere pentru situaţii de urgenţă,
evacuare aeriană şi aprovizionare;
- amenajarea genistică cu un număr redus de forţe;
- să ofere posibilitatea conectării la sistemele naţionale sau locale de
telecomunicaţii.
La sosirea în zona de instalare, şeful centrului de comunicaţii (CCS/CCPC) împreună
cu şefii de elemente execută o scurtă recunoaştere a zonei în vederea:
- alegerii locurilor de instalare (dispunere) a autostaţiilor;
- stabilirii modului de deplasare al acestora pe locurile de instalare;
- stabilirii modului de interconectare cu autostaţia de comutaţie;
- stabilirii ordinii activităţilor pe timpul instalării.
Locul de instalare a unei autostaţii (radio, radioreleu, de comutaţie,etc.) trebuie să

îndeplinească următoarele caracteristici generale:
- suprafaţa trebuie să fie plană şi tare pentru a preveni alunecarea şi afundarea;
- locul de instalare să fie situat la o oarecare înălţime faţă de restul zonei pentru evitarea
acumulărilor de apă şi inundarea autostaţiei;
- să fie suficient spaţiu în jurul autostaţiei pentru instalarea antenelor şi a grupului
electrogen;
să nu fie în apropierea liniilor aeriene de transport a energiei electrice, a liniilor telefonice,
sau a altor surse perturbatoare;
- conectarea cu uşurinţă şi în timp scurt a terminalelor de abonat;
- să asigure căi de acces corespunzătoare şi condiţii de mascare cu un număr redus de forţe.
Ordinea activităţilor pe timpul instalării unui centru de comunicaţii este
următoarea:
- instalarea şi interconectarea autostaţiilor din centru de comunicaţii;
- instalarea liniilor interioare, a sistemului informatic de asistare a deciziei şi
conectarea abonaţilor la autostaţia de comutaţie;
- interconectarea între ele a centrelor de comunicaţii;
- mascarea elementelor centrelor de comunicaţii;
- organizarea pazei şi apărării centrului, a serviciului la staţii şi a managementului
local.
CERINŢELE INSTALĂRII CC LA EŞALOANELE TACTICE/OPERATIVE:
1) Raionul de instalare: 3-4 km²/4-5km²;
2) Se organizează grupuri de staţii: 3-5/5-7;
3) Distanţa dintre elemente:
- 100-150 m între elementele de formare şi comutare a căilor;
- 150-200 m între autostaţiile radioreleu;
- 900-1000 m între autostaţiile troposferice şi staţiile radioreleu;
- 2 km între autostaţiile radio pe U.S. şi grupa de conducere;
- 50 m între autostaţiile radio pe U.U.S.
4) Grupurile de autostaţii: 600-2000 m faţă de grupa de conducere;
5) Grupurile de autostaţii radio şi radioreleu la 2-3 km de elementele CC de pe
lângă grupa de conducere şi la 1-2 km de celelalte grupuri;
6) Nu mai puţin de 200-300 m între grupuri.
După darea ordinului de instalare şi înmânarea documentelor, şefii de elemente împreună cu echipajele
se deplasează pe locurile stabilite şi instalează autostaţiile.
PENTRU INSTALAREA UNEI AUTOSTAŢII SE EXECUTĂ URMĂTOARELE ACTIVITĂŢI:

- se dispune autostaţia pe locul de instalare;
- se instalează grupul electrogen la 20 m de autostaţie;
- se instalează sistemul de împământare;
- se conectează autostaţia şi grupul electrogen la sistemul de împământare;
- se conectează sursele externe de alimentare (grup electrogen, reţea electrică de curent alternativ);
- se stabilesc locurile de instalare a antenelor (catargelor);
- se instalează antenele şi se conectează cablurile de radio frecvenţă a acestora la panoul exterior al
autostaţiei;
- se conectează cutiile de joncţiune la panoul exterior al autostaţiei de comutaţie;
- se conectează utilizatorii la cutiile de joncţiune ale autostaţiei de comutaţie şi PAR;
- se alimentează aparatura din compunerea autostaţiilor şi se verifică starea de funcţionare;
- se execută alinierea antenelor radioreleu cu corespondenţii ordonaţi;
- se verifică şi se testează legăturile de comunicaţii;
- de la terminalele de management local se configurează profilele de abonaţi, interfeţe şi de reţea;
- se execută mascarea autostaţiei prin măsuri de amenajare genistică (dacă este necesar) sau cu plase de
mascare.
După instalare, centrele de comunicaţii (CCPC, CCS) se vor interconecta prin linii
radioreleu.
Această activitate implică orientarea (alinierea) antenelor din completul
autostaţiilor radioreleu (ARR) după următorul algoritm:
- operatorii ARR vor introduce seturile de frecvenţe corespunzătoare fiecărei
direcţii şi vor realiza acordul acestora;
- se va orienta antena pe direcţia corespondentului în primul rând după azimut
(direcţie), folosind o busolă, şi apoi în plan vertical (elevaţie) până la obţinerea unei
recepţii optime;
- în timpul orientării antenelor, corespondenţii ARR pot utiliza un alt mijloc radio
pentru coordonarea activităţilor;
- după executarea alinierii se vor efectua teste şi măsurători apoi se vor da în
exploatare canalele/fluxurile la autostaţia de comutaţie;
- comunicările între operatori se vor efectua pe canalul de serviciu.
Responsabilitatea pentru interconectarea autostaţiilor radioreleu la autostaţia de
comutaţie prin cablu revine grupei CLC (construcţii linii în cablu) sau (în cazul lipsei
ultimei) operatorului ARR.
Personalul grupei va respecta regulile de construcţie, exploatare, strângere şi
mentenanţă a liniilor din cablu.
Grupa CLC (servicii informatice, instalaţii terminale) instalează şi liniile interioare
din punctul de comandă, conectează terminalele de abonat (telefoane, faxuri,
terminale de date) dispuse în diferite locuri (corturi, autostaţii etc.).
Sub conducerea şi coordonarea şefului CCPC, echipa specializată instalează şi
amenajează staţia de adunare-expediţie a documentelor (SAED) în locul ordonat în
cadrul PC.
După instalarea autostaţiilor şeful centrului împreună cu şefii de elemente iau

măsuri pentru mascarea mijloacelor, paza şi apărarea acestora şi organizarea
serviciului operativ.
RECONFIGURAREA/RESTRUCTURAREA SCC se execută la ordin şi reprezintă
ansamblul activităţilor ce se desfăşoară în vederea modificării configuraţiei iniţiale a SCC prin
operaţii de strângere, mutare şi reinstalare a elementelor acestuia într-un alt raion.
Reconfigurarea elementelor SCC se realizează cu mijloacele de comunicaţii şi
informatică din rezerva generală în următoarele situaţii:
- dezvoltarea RCSC/RCPC în funcţie de cerinţele operaţionale;
- înlocuirea unor componente ale RCSC scoase din funcţiune parţial sau total;
- instalarea unor elemente ale SCC în alte raioane decât cele iniţiale, în funcţie de
dinamica operaţiei.
Ordinea strângerii mijloacelor de comunicaţii şi informatică se stabileşte de şeful

centrului şi vizează următoarele activităţi:
- se dezinstalează autostaţiile radioreleu;
- se strâng cablurile din fibră optică, se dezinstalează terminalele de abonat şi se strâng
liniile interioare dinspre abonat spre cutiile de joncţiune;
- se dezinstalează autostaţia de comutaţie;
- se dezinstalează grupurile electrogene şi sistemele de împământare;
- se verifică materialele şi armamentul.
5. ASIGURAREA OPERAŢIILOR ŞI PROTECŢIA FORŢELOR
ASIGURAREA OPERAŢIILOR ŞI PROTECŢIA CP.TRS/C.I. constă în
totalitatea măsurilor ce se iau pentru:
- procurarea datelor şi informaţiilor despre inamic,
- evitarea surprinderii,
- menţinerea în permanenţă a capacităţii de luptă a companiei,
- crearea condiţiilor favorabile pentru realizarea dispozitivului de marş,
- executarea misiunii de sprijin de luptă,
- îndeplinirea misiunii în orice situaţie şi în orice condiţii,
- evitarea acţiunilor executate prin surprindere de către inamic, îndeosebi cu
ADMCBRN, sisteme incendiare şi aviaţia.
Comandantul Cp.C.I. împreună cu comandanţii de plutoane şi şefii de elemente de

comunicaţii şi informatică răspund de aplicarea măsurilor de asigurare a operaţiilor şi
protecţie a forţelor din subordine.
Formele de asigurare a operaţiilor şi protecţie a forţelor sunt:
- siguranţa,
- protecţia electronică,
- contracararea efectelor operaţiilor psihologice ale inamicului,
- mascarea,
- protecţia genistică,
- protecţia EOD (folosirea muniţiei explozive/Explosive Ordnance Disposal) ,
- protecţia aeriană,
- apărarea CBRN,
- protecţia împotriva sistemelor incendiare,
- protecţia informaţiilor,
- protecţia medicală şi sanitar veterinară,
- protecţia mediului,
- protecţia muncii,
- activitatea de informare şi relaţii publice,
- asigurarea topogeodezică,
- asigurarea hidrometeorologică,
- asigurarea cu resurse umane,
- asistenţa juridică,
- asistenţa religioasă.
SIGURANŢA Cp.C.I.(Trs.) se organizează în scopul preîntâmpinării unui atac prin
surprindere din partea inamicului terestru şi interzicerii pătrunderii grupurilor de cercetare-
diversiune ale acestuia în dispozitivul de luptă, asigurând condiţii pentru îndeplinirea întocmai
a misiunii de luptă şi se realizează prin măsuri de observare, pază şi alarmare, folosindu-se
elemente de siguranţă (observatori, santinele, vînători de tancuri, patrule) constituite din
structurile organice ale Cp.C.I.
PROTECŢIA ELECTRONICĂ reprezintă totalitatea măsurilor care se iau în scopul

asigurării funcţionării fără întrerupere a mijloacelor electronice proprii şi cuprinde mascarea şi
dezinformarea electronică, asigurarea compatibilităţii electromagnetice a mijloacelor de
comunicaţii şi informatică proprii, protecţia împotriva bruiajului, descoperirea, neutralizarea,
distrugerea şi interdicţia utilizării mijloacelor electronice ale inamicului.
CONTRACARAREA EFECTELOR OPERAŢIILOR PSIHOLOGICE ALE

INAMICULUI presupune măsuri, tehnici şi procedee iniţiate şi aplicate într-o concepţie
unitară, în scopul protejării forţelor proprii şi populaţiei din zona de operaţii împotriva
mesajelor ostile, sau de a reduce impactul acestora.
MASCAREA se execută în scopul camuflării dispozitivului de luptă, armamentului şi
tehnicii militare, a reducerii efectelor atacului cu ADMCBRN şi al sistemelor incendiare,
asigurării secretului asupra pregătirii şi ducerii operaţiilor, inducerii în eroare a inamicului
privind pregătirea şi desfăşurarea operaţiilor, natura şi valoarea forţelor, tipul lucrărilor şi
raioanele unde se execută acestea.
PROTECŢIA GENISTICĂ cuprinde ansamblul acţiunilor şi lucrărilor planificate şi

executate, în folosul propriu, de către toate forţele participante la desfăşurarea operaţiilor pe
timp de pace, în situaţii de criză şi la război, pentru menţinerea capacităţii de luptă, protejarea
personalului şi tehnicii împotriva loviturilor de orice gen executate de inamic şi pentru
întârzierea şi interzicerea acţiunilor acestuia.
PROTECŢIA EOD (Explosive Ordnance Disposal / Iinstrucţiuni pentru folosirea

muniţiei explozive) reprezintă totalitatea măsurilor stabilite şi a acţiunilor desfăşurate pentru
asigurarea operaţiilor militare specifice luptei armate/de stabilitate şi sprijin şi de protejare a
personalului participant prin neutralizarea şi/sau distrugerea muniţiei neexplodate, precum şi a
dispozitivelor improvizate.
PROTECŢIA ANTIAERIANĂ include: măsuri active şi pasive de protecţie antiaeriană
(Apărarea antiaeriană activă se desfăşoară în scopul prevenirii, acoperirii şi apărării
dispozitivelor/obiectivelor şi menţinerii puterii de luptă a forţelor, asigurării securităţii în
spaţiul aerian în zona de responsabilitate a companiei împotriva cercetării şi loviturilor
executate din aer, precum şi pentru nimicirea mijloacelor de atac aerian la joasă înălţime ale
inamicului. Măsurile pasive de protecţie antiaeriană reprezintă totalitatea măsurilor, altele
decât cele active, întreprinse pentru a reduce la minimum efectele acţiunilor aeriene ostile.)
APĂRAREA CBRN (chimică, biologică, radiologică şi nucleară) este o componentă a

protecţiei forţelor şi a sprijinului operaţiilor acestora pentru asigurarea libertăţii de acţiune în
mediile cu riscuri CBRN. Aceasta cuprinde ansamblul activităţilor, măsurilor şi acţiunilor
planificate, organizate, coordonate şi controlate la nivelul comenzii companiei de comunicaţii
şi informatică pentru protejarea, menţinerea/refacerea capacităţii operaţionale şi amplificarea
capabilităţii forţei în scopul îndeplinirii misiunilor şi eficientizării operaţiilor în condiţii/medii
CBRN ale producerii evenimentelor EADA (emisii, altele decât atacul) şi atacurilor teroriste.
PROTECŢIA ÎMPOTRIVA SISTEMELOR INCENDIARE se execută de către
Cp.C.I. cu ajutorul forţelor şi mijloacelor din înzestrare, precum şi cu cele din zona de
responsabilitate pentru: apărarea împotriva efectelor armelor şi muniţiilor incendiare, evitarea,
controlul, evaluarea, limitarea şi înlăturarea efectelor incendiilor în dispozitivele forţelor
proprii şi ieşirea din zonele în care se produc incendii masive.
PROTECŢIA INFORMAŢIILOR cuprinde ansamblul măsurilor şi acţiunilor

organizatorice, informaţionale şi tehnice luate şi executate în scopul:
- respectării regulilor de lucru prin elaborarea documentelor şi exploatarea tehnicii şi
materialelor de conducere în secret;
- păstrării secretului asupra operaţiilor care se pregătesc sau sunt în curs de desfăşurare,
prin accesul limitat, autorizat şi ierarhizat la date şi informaţii;
- controlului informaţiilor destinate publicului;
- protecţiei fizice şi criptografice a informaţiilor care se transmit;
- disimulării informaţionale împotriva cercetării inamicului.
PROTECŢIA MEDICALĂ ŞI SANITARĂ VETERINARĂ cuprinde totalitatea
activităţilor şi măsurilor referitoare la:
- acordarea primului ajutor;
- scoaterea răniţilor şi bolnavilor din dispozitivul subunităţilor;
- evacuarea răniţilor şi bolnavilor pentru acordarea ajutorului medical;
- prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor;
- protecţia medicală a subunităţilor împotriva efectelor atacului cu ADMCBRN şi
sistemelor incendiare;
-educaţia şi instrucţia sanitară a militarilor.
PROTECŢIA MEDIULUI cuprinde ansamblul de măsuri şi acţiuni ce se desfăşoară

pentru păstrarea echilibrului ecologic, prevenirea şi combaterea poluării, menţinerea şi
ameliorarea factorilor naturali de mediu din zonele de desfăşurare a operaţiilor.
PROTECŢIA MUNCII constituie un ansamblu de activităţi instituţionalizate, având ca
scop asigurarea celor mai bune condiţii desfăşurării procesului de muncă, apărare a vieţii,
integrităţii organismului şi sănătăţii personalului, prevenirea accidentelor de muncă şi a
îmbolnăvirilor profesionale în activitatea de serviciu.
ACTIVITATEA DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE, se realizează la nivelul

brigăzii, prin: crearea şi menţinerea unei imagini favorabile forţelor proprii; informarea corectă
asupra misiunilor subunităţilor, deciziilor politice şi administrative referitoare la armată şi la
problemele de interes pentru acţiunea ce se desfăşoară; creşterea responsabilităţii pentru
îndeplinirea misiunilor; formarea şi dezvoltarea conştiinţei civice; realizarea unei comunicări
biunivoce permanente şi reciproc avantajoase între armată şi societatea civilă.
ASIGURAREA TOPOGEODEZICĂ a companiei este o activitate complexă, care se

execută din timp într-o concepţie unică, în cadrul brigăzii; aceasta se execută de către
personalul care are în dotare aparatură de orientare topografică. Pregătirea topogeodezică
cuprinde: determinarea coordonatelor punctului de comandă şi al locurilor de instalare a
tehnicii de comunicaţii; determinarea punctelor cardinale, azimuturilor şi orientarea antenelor;
controlul legăturii topogeodezice.
ASIGURAREA HIDROMETEOROLOGICĂ se desfăşoară pentru obţinerea,
determinarea şi analiza datelor şi informaţiilor referitoare la situaţia hidrologică şi
meteorologică, prognoza hidrometeorologică, fenomenele periculoase sau cu caracter de
calamitate, influenţa fenomenelor hidrometeorologice, precum şi stabilirea măsurilor de
protecţie a Cp.C.I.(Trs.) pentru pregătirea şi desfăşurarea operaţiilor.
ASIGURAREA RESURSELOR umane se desfăşoară pentru completarea necesarului

de personal al Cp.C.I.(Trs.) ca urmare a pierderilor suferite în timpul operaţiilor desfăşurate sau
a deficitelor apărute din alte cauze-înfiinţarea de noi subunităţi; aceasta se realizează la cerere,
prin eşalonul superior.
ASISTENŢA JURIDICĂ asigură respectarea pe timpul desfăşurării operaţiilor a

cerinţelor legilor ţării, regulamentelor militare şi ale dreptului internaţional umanitar aplicabil
în conflictele armate.
ASISTENŢA RELIGIOASĂ se execută în scopul cultivării valorilor religioase, morale,

patriotice, etice şi civice în vederea realizării şi menţinerii unui nivel ridicat al moralului
întregului personal.
6. SECURITATEA SISTEMULUI DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATIC
COMPONENTELE PROTECŢIEI INFORMAŢIEI CU COMPARTIMENTELE RESPONSABILE
Protecţia informaţiei
INFOSEC PSYSEC Personal SEC Admin SEC Doc SEC
COMSEC COMPUSEC
EMSEC Securitatea reţelelor
TRANSSEC CRIPTOSEC
CRIPTOSEC PSYSEC
PSYSEC
INFOSEC - SECURITATEA INFORMAŢIONALĂ

protecţia informaţiilor şi a sistemelor informaţionale împotriva:
- accesului neautorizat în scopul citirii, copierii sau modificării,
- repudierii serviciului faţă de utilizatorii autorizaţi.
Securitatea comunicaţiilor Securitatea computerelor

(COMSEC) (COMPUSEC)
asigurarea funcţionării stabile şi asigurarea protecţiei accesului electronic în
neîntrerupte a mijloacelor de comunicaţii în reţelele de calculatoare şi în sistemele
condiţiile desfăşurării de către adversar a informatice, inclusiv la datele şi informaţiile
unor operaţii de cercetare şi bruiaj care circulă sau sunt stocate pe acestea prin:
electronic prin:
 securitatea criptografică (CRIPTOSEC);
 securitatea criptografică (CRIPTOSEC);  securitatea emisiilor (EMSEC);
 securitatea emisiilor (EMSEC);  securitatea reţelelor de calculatoare;
 securitatea transmiterilor (TRANSEC);  securitatea fizică a echipamentelor şi a
 securitatea fizică a echipamentelor şi personalului.
a personalului.
SECURITATEA COMUNICAŢIILOR (COMSEC)

 securitatea criptografică (CRIPTOSEC) - protecţia
informaţiilor transmise prin mijloace de comunicaţii prin
utilizarea unor sisteme criptografice autorizate;
 securitatea emisiilor (EMSEC) – împiedicarea

exploatării neautorizate a informaţiilor ce pot deriva din
interceptarea şi analiza emisiilor compromiţătoare de la
echipamentele de telecomunicaţii;
 securitatea transmiterilor (TRANSEC) - protejarea

informaţiei faţă de operaţiile de interceptare pe timpul
transmiterii;
 securitatea fizică (PSYSEC) a personalului, a

echipamentelor şi a liniilor fizice de interconectare.
SECURITATEA COMPUTERELOR (COMPUSEC)
 securitatea criptografică (CRIPTOSEC) -

protecţia informaţiilor transmise prin reţele de calculatoare
prin utilizarea criptării hardware şi/sau software;
 securitatea emisiilor (EMSEC) – împiedicarea
exploatării neautorizate a informaţiilor ce pot deriva din
interceptarea şi analiza emisiilor compromiţătoare de la
echipamentele de calcul şi monitoarele;
 securitatea reţelelor de calculatoare - protejarea
informaţiei din reţele prin controlul accesului şi traficului,
organizarea protecţiei antivirus, dotarea posturilor de lucru
cu surse de alimentare neîntreruptibile (UPS);
 securitatea fizică (PSYSEC) a personalului, a
echipamentelor, restaurarea datelor, în cazul evenimentelor
care au drept rezultat distrugerea totală sau parţială,
accidentală sau intenţionată.
PSYSEC - securitatea fizică
Sisteme video de Semnalizarea de pază,

Semnalizarea antiincendiară,
supraveghere Sisteme de pază a perimetrului
Mijloacele de stingere
Sisteme de dispetcerizare Mijloacele de protecţie genistică Sisteme de control şi

(puncte de control şi trecere) (ingrădituri, poartă, turnichete, etc.) dirijare cu acces
PERSONALSEC - SECURITATEA PERSONAL
asigurarea integrităţii fizice şi morale a întregului
personal implicat:
- Selectarea personalului înainte de acces la informaţie;
- Controlul permanent activităţii, inclusiv psihologic;
- Serviciul de securitate propriu;
- Paza obiectivului.
ADMINSEC - SECURITATEA ORGANIZAŢIONALĂ SAU PROCEDURALĂ
Organizarea administrativă a managementului informaţiilor:
- Elaborarea regulilor şi instrucţiunilor, aducerea lor la
cunoştinţa;
- Controlul îndeplinirii acestora;
- Instalarea barierelor administrative (sistemul de acces).
DOCSEC - SECURITATEA DOCUMENTELOR
Republica Moldova
reglementarea protecţiei prin reguli şi instrucţiuni: PARLAMENTUL

LEGE Nr. 245
- Elaborarea normelor juridice, aducerea lor la cunoştinţa; din 27.11.2008
cu privire la secretul
- Controlul îndeplinirii normelor. de stat
RISCURI ŞI AMENINŢĂRI LA ADRESA SISTEMULUI DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATIC
Mijloace de bruiaj
cosmice Hackeri
(legături RF) Mijloace de observare
şi distrugere fizică
Hackeri
(reţea) Legături RF Mijloace de bruiaj
aeriene
Utilizatori
slab instruiţi
Interceptare
Utilizatori goniometrare
rău intenţionaţi
Reţea de comunicaţii Mijloace de bruiaj Reţea impropriu
terestre configurată
ACTIVITATEA S6 PENTRU PROTECTIA SISTEMULUI DE COMUNICAŢII SI INFORMATIC
Detalierea
misiunii
Identificarea limitărilor
S2 impuse de eşalonul
Analiza terenului şi stării superior
vremii
Stabilirea nevoilor de
Analiza acţiunilor şi legătură
posibilităţilor inamicului
Determinarea
ameninţărilor
Analiza situaţiei şi Identificarea Identificarea

misiunilor trupelor proprii limitărilor impuse vulnerabilităţilor
în urma analizei
Analiza forţelor şi
mijloacelor la dispoziţie
S
S3 2 Cerere intervenţii
S
Elementele SCC cele mai vulnerabile la operaţiile inamicului sunt:
- mijloacele de comunicaţii şi informatică instalate între aliniamentul de contact
şi până la 30 km., în adâncimea dispozitivului de luptă, sunt vulnerabile la loviturile
artileriei;
- mijloacele de comunicaţii şi informatică instalate pe adâncimea cuprinsă între
30 şi 100 km., sunt vulnerabile la loviturile rachetelor sol-sol;
- mijloacele de comunicaţii şi informatică instalate pe adâncimea cuprinsă între
100 şi 150 km., sunt vulnerabile la loviturile rachetelor sol-sol cu bătaie mare, aer-sol,
de croazieră şi cu aripi, la loviturile sistemelor moderne de cercetare-lovire şi ale
aviaţiei;
- mijloacele de comunicaţii şi informatică dispuse în CCPC, CCS, precum şi
mijloacele din punctele de retranslaţie sunt vulnerabile la operaţiile grupurilor de
cercetare-diversiune.
7. SEMNE CONVENŢIONALE ÎN DOMENIUL COMUNICAŢIILOR.
REGULI GENERALE
Semnele convenţionale şi abrevierile specifice domeniului militar se vor
folosi pentru redarea manuală sau automatizată pe documente sau ecrane a situaţiei şi
acţiunilor trupelor proprii şi ale inamicului (părţii adverse)*.
Semnele convenţionale sunt simboluri grafice întrebuinţate pentru a reda
unităţile**, tehnica şi acţiunile acestora pe hărţi, planuri, scheme sau alte suporturi de
informaţii.
Pentru diferite nevoi de reprezentare, semnele convenţionale pot fi combinate,
colorate, completate cu litere, cifre şi abrevieri.
Semnele convenţionale şi abrevierile ale căror reprezentări sunt stabilite pe
plan internaţional (Crucea Roşie, Semiluna Roşie, Protecţia civilă, denumirea ţărilor
etc.) se redau prin simbolurile respective.
Pentru desfăşurarea acţiunilor militare în cadrul ONU şi parteneriatului, se vor
întrebuinţa semnele convenţionale, abrevierile şi culorile ce sunt stabilite sau se vor
stabili de (conveni cu) organismul care coordonează acţiunile.
REGULI GENERALE
Când se folosesc semne convenţionale, abrevieri şi culori altele decât cele din
prezentul regulament, semnificaţia acestora se va explica pe documentele respective
sub formă de legendă (notă).
Semnele convenţionale şi înscrisurile se redau pe hărţi (scheme), în principiu,
orientate paralel cu marginea de sus (jos) a acestora.
Gradul de detaliere şi mărimea semnelor convenţionale care nu se reprezintă
la scară, ale înscrisurilor, precum şi numărul de situaţii succesive redate pe acelaşi
document sunt în funcţie de scara hărţii (schemei), imperativele conducerii şi ale
lucrului de stat major, ele putându-se, totodată, stabili de comandanţi (state majore)
pentru fiecare situaţie în parte.
* Prin “parte adversă”, în sensul prezentului regulament, se înţelege forţele
care marchează “inamicul” în exerciţiile şi aplicaţiile tactice.
** Prin “unitate”, în sensul prezentului regulament, se înţelege structurile
militare destinate să desfăşoare acţiuni militare.
CÂMPURILE SEMNULUI CONVENŢIONAL
Câmpul reprezintă un loc amplasat în interiorul sau în jurul semnului convenţional, în care se
redau informaţii suplimentare printr-o combinaţie de simboluri, litere, cifre şi/sau abrevieri.
Câmpul se caracterizează prin poziţia sa faţă de semnul convenţional şi prin lungimea
exprimată în numărul maxim de caractere alfanumerice ce pot fi înscrise în acesta.
Poziţia şi lungimea câmpurilor sunt arătate în diagrama de mai jos (cifrele reprezintă numărul
maxim de caractere alfanumerice).
6
6
15 21
15 21
15 21
15 21
6
6
În fiecare câmp pot fi înscrise una sau mai multe informaţii, cu condiţia ca lungimea
maximă a câmpului să nu fie depăşită. Tipurile de informaţii înscrise în acelaşi câmp se separă
printr-o linie oblică.
La completarea câmpurilor laterale trebuie avut în vedere să nu se depăşească limita
superioară a semnului convenţional; limita inferioară a acestuia poate fi depăşită.
Dacă informaţia este nesigură, se pune semnul întrebării.
CÂMPURILE SEMNULUI CONVENŢIONAL ŞI INFORMAŢIILE MARCATE PRIN LITERE
D
B C
W E
W F / G
A
V H / J / K / L
T M / N / P
S
R
Q
A - Indicator de rol (semn convenţional, abreviere pentru armă, specialitate, tehnică, activităţii, lucrări etc.)
B - Semn convenţional de rang
C - Număr de mijloace
D - Semn convenţional pentru destinaţie specială
E – Informaţie nesigură (neconfirmată)
F - Întăriri şi deficit
G - Adnotări (informaţiile nu se transmit la alte eşaloane)
H -Text liber (Informaţii suplimentare care completează datele din alte câmpuri )
J - Sursa şi gradul de certitudine ale informaţiei
K - Capacitate de luptă (combativă). Se redă prim “CL” (“CC”) + două cifre care reprezintă procentajul
L - Tehnica de luptă în funcţiune
CÂMPURILE SEMNULUI CONVENŢIONAL ŞI INFORMAŢIILE MARCATE PRIN LITERE
D
B C
W E
W F / G
A
V H / J / K / L
T M / N / P
S
R
Q
M - Eşalonul superior (numerotaţia şi după caz, natura şi valoarea acestuia)

N - Indică tehnica de luptă a inamicului cu literele “IN”
P - Desemnarea arbitrară a unităţilor, atunci când informaţiile despre acestea sunt incomplete sau nesigure
Q - Săgeată ce indică direcţia deplasării.
R - Indicator de mobilitate
S -Tipul punctului de comandă
T - Denumirea abreviată (numerotaţia) a unităţii. Când batalionul (divizionul) este înregimentat, numerotaţia
se desparte de cea a eşalonului superior prin cratimă
V - Date privind specificul misiunii unităţii sau tipul tehnicii de luptă
W - Gruparea dată-oră. Se poate completa cu “de la”, “Până la” pentru a preciza semnificaţia grupului
ÎNTREBUINŢAREA CULORILOR
Pentru reprezentarea semnelor convenţionale şi abrevierilor se folosesc următoarele
culori:
albastru – pentru forţele proprii;
roşu – pentru forţele inamicului;
galben – pentru suprafeţele contaminate, atât la inamic, cât şi la trupele proprii;
verde – pentru obstacole, distrugeri şi câmpuri de mine proprii sau ale inamicului;
maro – pentru drumuri;
negru – pentru înscrisuri: antet, caracterul documentului, titulatură, semnături, tabele etc.
Când întrebuinţează aceeaşi culoare pentru ambele părţi, conturul semnelor convenţionale
pentru inamic se reprezintă cu linii duble. Când această reprezentare nu este posibilă.
Lângă semnul convenţional se redă “IN”.
a) Tanc inamic IN b)
Batalionul tancuri
al inamicului
Situaţia reală existentă la un moment dat (iniţială) se reprezintă prin semne

convenţionale trasate prin continue, iar acţiunile planificate, hotărâte de comandant pentru
trupele proprii şi apreciate de acesta ca probabile pentru inamic, se redau cu linii întrerupte.
SEMNE CONVENŢIONALE NATO (conform STANAG 5042)
Semnul convenţional SEMNIFICAŢIA SEMNULUI CONVENŢIONAL
ECHIPAMENT DE MULTIPLEXARE SAU SUBMULTIPLEXARE
Z Echipament de criptare
T
Terminal telefonic analogic
TD Terminal telefonic digital
FAX
Terminal de tip facsimil
D Terminal de date
T TD FAX
D Terminale dispuse în acelaşi loc, conectate la aceeaşi linie
HF
Simbol general pentru staţie radio în banda HF(High Frequency- Frecvenţe înalte)
VHF
Staţie radio în banda VHF (Very High Frequency- Frecvenţe foarte înalte) montată pe
vehicul neblindat
SHF Echipament radioreleu în banda SHF (Super High Frequency- Frecvenţe supraînalte)
montat pe un vehicul neblindat
HF
HF
HF Trei staţii radio în banda HF (High Frequency- Frecvenţe înalte) instalate în acelaşi loc
(neconectate reciproc)
Trei echipamente radioreleu în banda UHF (Ultra High Frequency- Frecvenţe ultra înalte)
UHF instalate în acelaşi loc (neconectate reciproc)
Staţie de bază multicanal în reţeaua de acces radio (SCRA- Single Channel Radio Access-
Acces radio monocanal)
Staţie radio CNR(Combat Net Radio- Reţea radio de luptă)
Echipament radioreleu multicanal pentru legătura la limita vizibilităţii directe (LOS- Line
of Sight –Linie de comunicaţie în limita vizibilităţii directe)
Echipament de comunicaţii satelit multicanal
Staţie radio de abonat utilizat în reţeaua de acces radio (SCRA- Single Channel Radio
Access- Acces radio monocanal)
Centru de comunicaţii de sprijin
Centru de comunicaţii de acces de capacitate redusă (până la 120 de abonaţi)
Centru de comunicaţii de acces de mare capacitate (până la 180 de abonaţi) cu echipament

numeric de comutare automată
41 Punct de acces radio nr. 41
Planificarea şi conducerea sistemului de comunicaţii (terminal de management general)

SEP
(SEP-System Executing and planning)
Controlul operaţional al sistemului de comunicaţii (terminal de management zonal) (OSC-

OSC Operational System Control- Controlul operaţional al sistemului)
Controlul facilităţilor (terminal de management local)

FC
(FC- Facility Control- Controlul facilităţilor sistemului)
EES Circuit de fibră optică (EES 512- standardul şi capacitatea de trafic), (EES-Enhanced
512
EUROCOM System- Sistem EUROCOM extins)
Circuit de cablu coaxial
W W Linie radio CNR (Combat Net Radio- Reţea radio de luptă)
Linie radioreleu
2` Circuit telefonic pe 2 fire (dacă este pe patru fire atunci peste aceasta se scrie 4)
Semnul Semnul Semnificaţia semnului

Semnificaţia semnului convenţional
convenţional convenţional convenţional
Unitate mecanizată Unitate de infanterie
Unitate de geniu Unitate de artilerie
Unitate de comunicaţii şi informatică Unitate de NBC
Unitate de logistică - -
PCBz./ CDC (Centru de decizie şi PCRz./TOC (Tactical Operation

conducere) Rz. Center-Centru de conducere tactic)
PCLog.(din spate)/CCSL
PCÎn./CCM (Centru de conducere
Log. (Centru de conducere a susţinerii
logistice )
În. mobil )
XXX Corp de armată XX Divizie
X Brigadă II Batalion
I Companie  Pluton

PARTICULARITĂŢI
STANAG AN
CENTRU DE COMUNICAŢII
STAŢIE RADIORELEU
Concluzii:
Planificarea sistemului de comunicaţii şi informatic constituie
un atribut al conducerii, ce cuprinde şi ansamblul activităţilor
desfăşurate pentru elaborarea documentelor privind
organizarea şi realizarea sistemelor de comunicaţii şi
informatice pentru forţele participante la operaţie.
Activitatea de planificare integrează obiectiv, măsuri, mijloace,

procedee şi resurse, indicatori de performanţă şi măsuri de
realizare a acestora, bazându-se pe un ansamblu determinat şi
coerent de informaţii, structurate corespunzător şi actualizate în
timp aproape real.
Chişinău-2010
Chişinău-2007 3-21

Tema Planifiarea SCC

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema Planifiarea SCC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA:

PROCESUL DE PLANIFICARE LA CCI A

SPRIJINUL DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ reprezintă ansamblul de

SISTEMUL DE COMUNICAŢII DE CAMPANIE reprezintă un ansamblu

CERINŢE ALE LEGĂTURII ŞI CORELAŢIA

CERINŢE ALE CONDUCERII

SCC se organizează în funcţie de tipul de operaţie în care este implicată

Organizarea şi planificarea SCC al unităţii este responsabilitatea

Instalarea, exploatarea şi reconfigurarea SCC este responsabilitatea

LOCUL ŞI ROLUL SCC

Principalii factori de natură operativă care pot influenţa

Determinările şi influenţele specifice ale acestor factori asupra SCC se

Pe timpul organizării SCC se vor respecta următoarele principii

SCC trebuie să răspundă la următoarele cerinţe operaţionale astfel:

Comunicaţiile în cadrul SCC trebuie să fie continue şi

Continuitatea legăturilor se asigură prin folosirea

Responsabilitatea pentru asigurarea legăturii, dacă nu

Indiferent cui aparţine responsabilitatea asigurării legăturii în faza

În cadrul SCC se organizează şi se realizează:

Comunicaţiile operative, denumite şi comunicaţii pentru comandă

Comunicaţiile cu eşalonul superior se organizează prin grija

Comunicaţiile cu subordonaţii se organizează de către

Comunicaţiile cu vecinii şi cu cei cu care se cooperează se realizează prin:

Legăturile pentru înştiinţare şi alarmare pot fi realizate prin canale de

Alte tipuri de comunicaţii decise de comandant, sau de statul major în

Comunicaţiile pentru cercetare asigură circulaţia datelor şi informaţiilor

Comunicaţiile pentru logistică sunt asigurate prin RCSC, RCPC şi

Comunicaţiile administrative sunt destinate pentru asigurarea legăturilor între

Comunicaţiile sociale, au un rol deosebit de important asupra

Comunicaţiile sociale pot fi realizate prin mijloace:

În urgenţa a doua se asigură legăturile cu:

Procesul de planificare a SCC este parte integrantă a procesului de planificare a

De organizarea şi planificarea SCC răspunde structura specializată din statul major al

Regula timpului pentru planificare

Planificarea proprie Planificarea pentru subordonaţi

Procesul de planificare al SCC se derulează, în principiu, respectând

4. Elaborarea planului/ordinului de operaţii:

- şeful S6 participă la şedinţa statului major de iniţiere a planificării (primirea

- şeful S6 execută iniţierea personalului modulului S6 în planificarea SCC

In această etapă se identifică următoarele etape ale procesului de planificare:

Etapa 4. Elaborarea planului/ordinului de operaţii

Etapa 5. Revederea planului/ordinului de operaţii

Documentele de conducere sunt acele acte elaborate de către comandament în

S6(A6) elaborează următoarele documente de conducere:

Planul de operaţie este documentul de comandă folosit pentru conducerea

Planul de operaţie este structurat pe 5 paragrafe:

Paragraful „Comanda şi comunicaţiile” trebuie să cuprindă:

Paragraful „Comanda şi comunicaţiile” trebuie să cuprindă:

ORDINUL PENTRU COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ CUPRINDE:

ORDINUL PENTRU COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ CUPRINDE:

LA ORDINUL PENTRU COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ

- tabele cu organizarea direcţiilor/reţelelor radio şi radioreleu;

S6(A6) transmite tuturor structurilor de comunicaţii şi informatică

Comandantul Cp./Pl. C.I./Trs. transmite comandanţilor de

Ordinul de acţiune/instalare se transmite verbal sau în scris şi cuprinde

Ordinele de acţiune/de instalare sunt însoţite de următoarele documente

Schema pazei şi apărării centrului de comunicaţii al P.C. al

Planul de activitate S6(A6) / Anexă la planul de activitate al

Documentele pentru informare sunt destinate informării

Pe linia comunicaţiilor şi informaticii din această categorie fac

Raportul de informare pentru comunicaţii şi informatică ce se

RAPORTUL DE INFORMARE CUPRINDE:

ESTIMAREA DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ CUPRINDE: