Lt.col. conf.univ.d .

ION ROCEANU

SISTEME C4I
comandă şi control,
comunicații, computere şi
informații

EDITURA UNIVERSITĂŢII NAŢIONALE DE APĂRARE

2004
Lt.col. conf.univ.dr. ION ROCEANU

SISTEME C4I
comandă şi control,
comunicaţii, computere şi
informaţii

Editura Universităţii Naţionale de Apărare

2004
 CUPRINS

CAPITOLUL I Dimensiunea informaţională a spaţiului de luptă modern 7

CAPITOLUL II Informaţia în sistemele C4I 23
2.1. Raportul dintre date – informaţii – cunoştinţe 24
2.2. Abordarea definiţiei informaţiei în domeniul militar 27
2.3. Clasificarea informaţiei 29
2.4. Informaţii specifice sistemelor C4I 41
CAPITOLUL III Rolul, principiile şi structura sistemelor C4I 49
3.1. Rolul sistemelor C4I 51
3.2. Principiile de bază ale sistemelor C4I 56
3.3. Structura sistemelor C4I 63

CAPITOLUL IV Sistemul de comandă şi control 70

72
4.1. Procesele de comandă şi control
74
4.2. Suport şi conţinut pentru comandă şi control
4.3 Sistemul de comandă şi control 86

CAPITOLUL V Sistemul de comunicaţii 107

107
5.1. Rolul, misiunile şi parametrii sistemelor de comunicaţii
5.2. Structura sistemelor de comunicaţii 114

CAPITOLUL VI Subsistemul informatic 126

127
6.1. Structura hardware
141
6.2. Structura software
CAPITOLUL VII Subsistemul de informaţii 151
7.1. Managementul informaţiilor 151
7.2. Mijloace şi sisteme tehnice de culegere a informaţiilor 153

CAPITOLUL VIII Sisteme C4I ale unor armate din ţările member NATO 163
8.1. Sistemul de comandă, control şi informaţii al armatei germane HEROS 163
8.2. Sistemul C3I al trupelor de uscat italiene 167
8.3. Sistemul de comandă şi control al american (ATCCS) 172
8.4. Sistemul de comandă, control şi informaţii al trupelor de uscat franceze (SICF) 181
8.5. Alte sisteme de tipul comandă şi control 188
CAPITOLUL IX Interoperabilitatea sistemelor C4I 190
9.1 Mediul de interoperabilitate NATO 191
196
9.2. Elementele privind interoperabilitatea sistemelor C4I
203
9.3. Standardizarea
CAPITOLUL X Securitatea informaţiilor. 207
10.1. Aspecte ale operaţiilor informaţionale 207
10.2. Managementul securităţii informaţiei 214
10.3. Ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi 218
10.4. Modelul securităţii sistemelor C4I 237
Glosar cu termeni şi abrevieri 255

Bibliografie selectivă 260

 Ca p itolul I Dimensiune a informaţională a sp aţiului d e luptă mod ern

CAPITOLUL I
DIMENSIUNEA INFORMAŢIONALĂ A SPAŢIULUI DE
LUPTĂ MODERN

Dezvoltările ra pid e în tehnologie şi, în sp ec ia l, în d omeniul informaţiona

l d etermină c a situaţia geo stra tegică d in zilele noa stre să d evină d in c e în c e
mai c omplexă, tend inţă c a re se va a c c entua şi ma i mult în se c olul
următor. Comunic aţiile glob a le a c c elerea ză şi extind c unoaşterea
evenimentelor, p rob lemelor şi preoc upărilor d in toa te zonele lumii.
În era informaţiona lă, p e p rimul p la n se situe a ză exp loa ta
rea tehnologiei informaţiei pentru a utiliza potenţia lul exp loziv a l răsp â nd
irii şi p reluc rării ra pid e a a c e ste ia . Ac e ste a , la râ nd ul lor, revoluţionea ză
mod ul în c a re intera cţionea ză sta tele, instituţiile şi oamenii, sc himbă ra d ic a
l p rinc ip iile tra d iţiona le a le ma na gementului şi orga nizării. Implic aţiile milita
re a le noii ştiinţe a orga nizării c a re tra tează c omp a ra tiv mod elele d e siste
me iera rhic e şi d istrib uite sunt încă în stud iu. În mod evid ent, tehnologia erei
informaţiona le şi id eile ma na gementului mod ern exerc ită o ma re influenţă a
sup ra a rma telor în c eea c e p riveşte orga niza rea , d ota rea , instruirea , lup
ta şi operaţia , p rotecţia şi mod ul în c a re p a rtic ipă la rezolva rea c onflic telor.
Pentru a evid enţia c â t mai realist problemele sp ec ific e ştiinţei milita re
în a c e st nou c ontext e ste util să se c a rac terizeze unele medii informaţiona
le c a re a u imp a c t a sup ra a sp ec telor stud ia te.

Astfe l, mediul informaţional global, figura 1.1., c uprind e perso na lităţile ,

orga nizaţiile, siste mele etc ., multe d intre ele în a fa ra c ontrolului milita r sa u a l
a utorităţilo r naţiona le d e c ond uc ere c a re c olec tea ză, preluc rea ză şi
d istrib uie informaţii p ub lic ului naţiona l şi internaţiona l. To a te op eraţiile milita
re a u loc în interiorul a c e stui mediu, c a re e ste p rin p rezenţa sa a tâ t intera c
tiv c â t şi globa l. Te hnologiile elec tronic e existe nte şi în d ezvolta re permit c
a oric e a sp ec t a l op eraţiilor milita re să fie a dus la c unoştinţa op iniei p ub lic
e mond ia le

-7-
în timp a p roa p e rea l şi fără po sib ilita tea d e a fi filtra te. Cu un a c c es fa c
il la reţelele informaţiona le internaţiona le şi c ele naţiona le, reţinerea , c
ontrolul, c enzura rea sa u limita rea răsp â ndirii informaţiilor nu p ot fi nic i rea
liza b ile şi nic i d e d orit.

MEDIUL INFORMAŢIONAL GLOBAL

MEDIUL
OBŢINERE INFORMAŢIONAL MILITAR DENATURARE

TRANSP ORT EXP LOATARE

Sisteme C4

P RELUCRARE P ROTECŢIE
InformaţiiOperaţii
şi cercetare
CONVERSIE MANAGEMENT

DISTRIBUŢIE UTILIZARE

Fig ura 1.1. Med iul informaţional globa l

Diverse orga nizaţii şi agenţii c a re nu a p a rţin mediului milita r pot

pătrund e în mediul informaţiona l milita r şi să influenţeze ima ginea tra d iţiona lă
a c onflic tului milita r. În p lus, ma ss - media c u mijloa c ele d e înregistra re,
instituţiile a c a d emic e, orga nizaţiile guverna menta le, a genţiile internaţiona le
şi d iverse perso na lităţi c a re a u a c c es la ma gistra lele informaţiona le
mondia le sunt p otenţia li şi se mnific a tivi pa rtic ipa nţi în med iul
informaţional globa l. Ac e ste entităţi p ot a fec ta c ond uc erea stra tegică şi
operaţiona lă a a cţiunilor milita re îna inte c a ele să înc ea pă. Cum tehnologia p
ermite c a un număr d in
c e în c e ma i ma re d e p erso a ne, grup uri, orga nizaţii şi naţiuni să fie c onec
ta te c u lumea p rin mediul informaţiona l globa l, e ste d e aştep ta t c a a c eştia
să-şi rea lizeze intere se le p rin înc erc a rea d e a ma nipula şi c ontrola fluxurile d
e informaţii d in a c e st med iu. Ro lul ma ss-m ediei va c ontinua să c rea
scă exp onenţia l. Astfe l, c reşterea numărului d e rep orteri d e la 147 c a re a u
însoţit ziua “ D” a inva ziei în c el d e -a l d oilea război mond ia l la p e ste 800 în
Pa na ma p e timp ul op eraţiei “ Ca uza Justă” şi 1300 în tea trul d e op eraţii d in
Kuweit în “ Furtuna Deşertului” d oved eşte că d orinţa şi a bilita tea a genţiilor d e
ştiri d e a a c op eri op eraţiile milita re reprezintă un fa p t rea l 1. Impa c tul a c
operirii ma ss- med iei (p rin informaţii sc rise , d a r mai a les ima gini şi voc e în
timp rea l) p oa te a fec ta d ra ma tic c ond uc erea stra
tegică şi întrea ga gamă d e op eraţii milita re.

Infra structura informaţională naţională c uprind e reţelele d e c omunic aţii

p ub lic e şi p riva te, tehnologiile d e sa telit, tere stre şi ra d io c a re livrea ză
informaţiile instituţiilo r şi la d omic iliul p erso a nelor, informaţia şi c onţinutul
a c e ste ia c a re c irc ulă în infra struc tură p entru b a ze d e d a te, termina lele
tehnic e şi so ftwa re p entru a c c e sul la informaţii, p erso na lul c a re furnizea
ză, p reluc rea ză, sto c hea ză şi generea ză noi informaţii etc .

Mediul informaţional militar c onstă d in siste mele informaţiona le şi

struc turile orga niza toric e p rop rii şi a le a dversa rului, milita re şi d e a lte c a
tegorii c a re sp rijină sa u influenţea ză în mod se mnific a tiv op eraţiile milita re. Ac
e sta treb uie să a sig ure c el p uţin următoa rele fa c ilităţi: c onec ta rea termina
lelor d e la d omic iliu la siste mele d in zona d e op eraţii, trec erea d e la sta rea d
e p a c e la c ea d e răzb
oi în termenele p la nific a te sa u ma i reped e, a sig ura rea sup ortului
tehnic p entru c omunic aţii în timp rea l nec e sa re înd eplinirii misiunilo r şi c
oop erării între toa te c a tegoriile d e struc turi milita re, ec onomic e, so c ia le,
p rec um şi c ele p olitic o -a d ministra tive loc a le, zona le şi naţiona le. În
interiorul a c e stui mediu, lid erii milita ri vor exerc ita c ond uc erea op eraţiei
(luptei) şi se vor c onfrunta c u multe noi p rovocări şi situaţii d iverse .

1
FM 100 – 6, Information Operations, Department of the Army, Washington, DC, 1996, p.3.
 Ca p itolul I Dimensiune a informaţională a sp aţiului d e luptă mod ern

Prolifera rea siste melor informaţiona le şi explozia informaţiona lă a d uc e

mult mai mulţi partic ipa nţi în c â mpul d e luptă, implic â nd noi căi d e a c
ond uc e forţele, c omprima rea nivelurilor tra d iţiona le a le răzb oiului în timp şi
sp aţiu şi c onferă op eraţiilor un c a ra c ter sim ulta n şi c ontinuu.

Infra structura informaţională a apărării c up rind e re surse le nec e sa

re p entru tra nsfe rul şi p reluc ra rea informaţiilor, sto c a
rea d a telor şi afişa rea
a c e sto ra , mijloa c ele tehnic e p entru c oma ndă şi c ontrol, c erc eta re şi
a lte c a tegorii d e mijloa c e p entru tra nsm iterea voc ii, ima ginilor fixe şi în mişc
a re, se rvic ii multimedia etc . utile siste mului de a păra re.

Sistemele informaţionale c onsta u d in infra struc tura , struc turile

orga niza toric e, p erso na lul şi c omp onentele c a re c olec tea ză, p reluc rea
ză, sto c hea ză, tra nsm it, a fişea ză, d istrib uie şi a cţionea ză în c onformita te c
u informaţiile obţinute. Ac e ste a formea ză struc tura c a re sp rijină p roc e se le
d e sta t ma jor, c el d e ela bora re a d ec iziilo r, a sig ură o ima gine c omună
releva ntă c e c ontrib uie la sinc roniza rea în utiliza rea forţei, c onec ta rea se
nzorilor şi mijloa c elor d e lup tă c u c oma nd a
nţii, sp rijină c a p a c ita tea d e a ta c şi p
rotejea ză c oma nd a şi c ontrolul.
Dezvolta rea a c c elera tă în tehnologia informaţiei a c rea t noi tehnic i
p entru ge stio na rea şi p reluc ra rea d a telor. Ac e ste a inc lud ima gini, gra
fică c olor, sc heme, hărţi şi baza de da te, c a re se c
ombină c u c ele d in c omunic aţii (sa teliţi, staţii ra d io c u sa lt
în frec venţă, ra d ioreleu p e mic round e, staţii ra d io trop o sfe ric e şi iono sfe
ric e) şi a sig ură infra struc turi globa le şi naţiona le.
Deoa rec e c â mp ul d e lup tă p re sup une şi c onec tivita tea
informaţiona lă glob a lă, a cţiunile milita re tac tic e pot a vea implic aţii so c ia
le şi politic e pe c a re c oma nd a nţii treb uie să le ia în c onsid eraţie c â nd p
la nifică, pregăte sc şi c ond uc op eraţiile milita re. Cunoaşterea situaţie i so lic ită
în a c e st c a z a na liza şi a a ltor fa c tori în a fa ra c elor milita ri, figura 1.2.

- 10 -
 REŢEA INFORMAŢIONALĂ
Aer
Control REŢELE DE SENZORI Pământ
MareSpaţiu
Obiective MEDIU
d escoperite Date geospaţiale
SENZORI CUNOAŞTEREA SPAŢIULUI DE LUPTĂ
Vremea
FORŢE LUPTĂTOARE
Imagini

COMANDĂ ŞI CONTROL

Informaţii MareSpaţiu
Pământ
Aer
SISTEME DE
ARMAMENT Obiective lovite

Fig ura 1.2. Siste mul informaţiona l în sp aţiul d e lup tă

Din a c e st p unc t d e ved ere treb uie reliefa t că med iile d e d e sfăşura
re a a cţiunilor milita re s-a u d iversific a t şi a u d obâ nd it noi d imensiuni. Astfe
l, poa te fi d efinită următoa rea sc hemă d e a na liză: mediul fizic (c u c omp
onentele c la sic e: tere stră, a eria nă şi nava lă); mediul
electromagnetic; mediul psihologic; mediul cibernetic.

O a ltă sc hemă d e a na liză se referă la pilonii d e ba ză a i a cţiunii milita

re mod erne în c a re regăsim c omp onentele energetică, informaţiona lă, uma
nă şi logistică.
Într-o d efiniţie mai la rgă, c omp onenta energetică implică tota lita tea a
rmelor c u c a ra c ter d istruc tiv şi leta l, inc luzâ nd în a c ea stă c a tegorie d e
la a rma mentul individua l d e oric e c a lib ru şi d e stinaţie la a rme grele, tunuri,
ta nc uri, siste me d e a rma ment, c omp lexe d e lovire la ma re d ista nţă d isp
use la so l, în a er sa u p e ma re, a rmele d e d istrug ere în ma să, a ta c urile
teroriste , sa b ota jele etc .
Comp onenta informaţiona lă a c â mpului d e lup tă mod ern a sufe rit c
ele mai ma ri tra nsfo rmări în timp , trec â nd d e la sta d iul d e lia nt a l c ond
uc erii la nivelul d e element a l a cţiunii milita re. Astfe l, c omp onenta
informaţiona lă se
regăseşte c u p ond ere foa rte ma re în c a d rul c omp onentei energetic e
căreia îi c onferă efic ienţă. Ac ea stă c omp onentă joa că d eja un rol e se nţia l
în c eea c e se numeşte p rec izia loviturilor, a c ura teţea se lec tării ţintelor, c
onc entra rea efortului loviturilor, ghid a rea în sp aţul d e lup tă etc .
În d ec ursul isto riei a u fo st de stule situaţii c â nd geniul sa u p ro stia unor
c ond ucători a u d etermina t deznodămâ ntul b un sa u rău a l unei a cţiuni. Ac e
st a sp ec t a fo st p o sib il d a torită exa c erbării fa c torului uma n în mod d eo
se bit şi d a torită siste mului de c ond uc ere c a re se b a za d e p rea multe ori p
e un sing ur om. Din a c e st motiv isto ria a reţinut în sp ec ia l oa meni şi nu siste
me, d ec izii şi nu stra tegii, ha za rd şi nu eva luări. Este foa rte greu a c um să ne
rea mintim numele unor ma ri c ond ucători d e a rma te în ultimele c onflic te
milita re mod erne d eoa rec e c omp onenta uma nă şi-a
sc himba t întru-c â tva
c oord ona tele e se nţia le, p unâ nd b a ză d in c e în c e mai mult pe d
ec izii c olec tive, p e c a lc ule şi estimări, p e tehnologie şi siste me. Asta nu înse a
mnă că s-a d iminua t rolul fa c torului uma n în a cţiunea milita ră c i că a căpăta t a
lte valenţe ia r a c e st luc ru a fo st p o sib il da torită evoluţiei tehnologic e a
tâ t în d omeniul energetic c â t ma i a les în d omeniul informaţiona l.
Comp onenta logistică a a vut d intotd ea una a c elaşi rol c u d eo se
birea că a fo st tot timpul influenţa tă d e evoluţia fenomenului militar în a nsa mb
lu. În c onflic tele milita re mod erne logistic a se c onfruntă c u trei ma ri
provocări: c a ntita te, sp aţiu şi timp . În c ele mai multe situaţii sp aţiul e ste p e
o la tură a sc end entă ia r
timp ul d evine tot ma i mic . Ac ea stă situaţie fa c e c a şi logistic a să d epindă
d in c e în c e ma i mult d e informaţii în timp rea l a tâ
t sp ec ific e d omeniului şi sa rc inile sp ec ific e c â t şi c ele referitoa re la sp
aţiul d e lup tă în genera l. Ac e sta e ste unul d in motivele p entru c a re
vorbind d e sp re siste me informaţiona le c a ra c teristic e a cţiunii milita re
mod erne treb uie să a d mitem universa lita tea rolului a c e stuia în a tingerea
obiec tivului fina l.
Ro lul a c e sto r c omp onente e ste d iferit de la mediu la mediu şi au
sufe rit tra nsfo rmări ra d ic a le în d ec ursului evoluţiei fenomenului milita r.
În figura 1.3. sunt p rezenta te elementele funda menta le a le a cţiunii
milita re mod erne, b a za te în mod d eo se bit p e c omp onenta informaţiona lă.
 Ofens OfensivăApărare
ivă
Manevra CARACTERISTICI OOppeerraaţiţiii DDeeccisisivivee
Puterea de Foc Conducere
Agilitate Iniţia tivă Sincroniza re
Elementele Puterii de luptă
Protecţie Informaţii Adaptabilitate Adâncime

Opera
OMARţii
Decisive

Operaţii deOperaţii
Operaţii stabilitatede sprijin
de Operaţii

Fig ura 1.3. Ca ra c teristic ile acţiunii milita re mod erne

Mediile acţiunilor milita re reprezintă loc uri d e d erula re a unor acţiuni sp

ec ific e d use c u mijloa c e a d ec va te, p rin p roc ed ee şi metod e a d a p ta
bile, însă toa te a vâ nd un numitor c omun – obţinerea avantajului în raport c u
un adversa r b ine definit - în sc opul înfrâ ngerii a c e stuia , pe fond ul red uc
erii c â t ma i mult a risc ului d e pierd eri uma ne şi ma teria leîn râ nd ul trup elor
p rop rii. Tre buie rema rc a t totuşi că în p rezent şi c hia r în viitorul a p ropia t nic i
una d in a cţiunile milita re ind ep end ente d in p unc t d e ved ere a l med iului
nu va a d uc e c âştig d e c a uză uneia sa u a lteia d in părţi. De a c eea , a
cţiunile sp ec ific e fiecărui mediu treb uie a na liza te sep a ra t numa i
în ved erea evid enţierii stra tegiilor c a re le guvernea ză, prec um
şi a metod elor, formelor, p roc ed eelor şi mijloa c elor utiliza te. Ac e st d
emers va c ond uc e la d efinirea rolului şi importa
nţei fiecărui med iu în p a rte în c a zul unei a cţiuni milita re c omp lexe, la găsire a
a c elor elemente d e c ontra c a ra re sp ec ific e şi, în fina l, la reved erea stra
tegiilor şi d oc trinelor privind a păra rea naţiona lă.
Unii sp ec ia lişti milita ri2 c onsid eră că a pa riţia noilor tip uri d e op eraţii,
a l căror sc op nu e ste în e se nţă hotărâ t p e c a lea a rmelor sa u a c onfruntării
fizic e

2
Faucon,F., Guerre de l`information on operations d`information?, Defense Nationale, Franta, an 54,
nr.3, martie 1998, p.66-67.
se însc rie ma i mult în stra tegiile d e influenţa re. Ac e ste a , la râ nd ul lor,
a ntrenea ză o d iversita te d e c â mp uri d e op eraţie c u menţiunea că
termenul d e c â mp a re se nsul d e “ sp aţiu limita t (c onc ret sa u a b so lut)
rezerva t a numitor op eraţii sa u a vâ nd a c ea stă proprieta te” .
Tip ologia c â mpurilor d e operaţie, d upă opinia unui grup d e sp ec ia lişti
fra nc o- b rita nic , a r fi următoa rea : c onc ep tua le, p siho so c iologic
e, geop olitic e, geogra fic e, fizic e, a le siste melor d e c oma
ndă şi c ontrol, informa tive etc .
O a na liză a informaţiei vita le în d omeniul milita r trebuie să p ornea scă d e la
fa p tul că obiec tivul e ste rep rezenta t d e obţinerea avantajului informaţional şi în
fina l energetic , faţă d e a dversa r.
În a c e st se ns, se p oa te vorbi d e o a nume iera rhiza re pe trei niveluri a le
avanta jului informaţiona l, fiec a re nivel rep rezentâ nd a tâ t o a titud ine c â
t şi p erc epţie, ia r a c e ste niveluri sunt: sup eriorita te 3 informaţională
(information sup eriority) dominaţie 4 informaţională (information dominanc e) şi
sup remaţie 5 informaţională (information sup remac y).
Ma nife sta rea unuia sa u a ltuia d intre c ele trei niveluri d epind e în ma re
măsură de nivelul tehnologic a l c elor în d isp ută c orob ora t c u gra d ul d e ed
uc aţie şi instrucţie , c u p a ra metrii d e c a lita te a i c oma nd a mentelor şi
sta telor ma jore, c a ra c teristic ile c ultura le, relig ioa se , p siho -c omp orta
menta le genera le a le fa c torului uma n.

3
Superior = …care este de calitate mai bună, care se distinge prin merite deosebite.
Superioritate = Stare a ceea ce este superior; faptul de a fi superior, Dicţionarul explicativ al
limbii române, Ed. 1998, p. 1042.
4
Domina = … A se impune prin număr sau prin intensitate; a predomina, a prevala. A se dovedi net
superior adversarului.
Dominaţie = Faptul de a domina, de a-şi exercita influenţa sau stăpânirea ; putere, stăpânire,
influenţă exercita asupra cuiva sau a ceva. Dicţionarul explicativ al limbii române, Ed. 1998, p.
315.
5
Supremaţie = Superioritate absolută unită cu autoritate şi putere; poziţie dominantă; preponderenţă,
Dicţionarul explicativ al limbii române, Ed. 1998, p. 1046.
 Este greu d e d efinit c a re sunt elementele c a re d ec id nivelul a va nta
jului informaţiona l şi c u a tâ t ma i mult a l exp rimării c ua ntific ate a unor a
nume po sib ile stări, sa u de exp rima re riguroa să în a nume p la je d e a na
liză. În luc ra rea “ Răzb oi şi a ntirăzb oi” Alvin To ffler exp rima temerea că c ea
ma i ma re p utere informaţiona lă a lumii, SUA, e ste şi c ea ma i vulnera bilă şi c
hia r în faţa unor ţări c u o putere ec onomică red usă da r c a re b enefic ia ză d e
c â teva “ c reiere” şi c a lc ula toa re şi d e multe ori d epinzi d e o ba na lă sig ura
nţă fuzib ilă.
Definirea unuia sa u a ltuia d intre c ele trei niveluri se poa te fa c e ţinâ nd
c ont d e: po sib ilita tea d e a c ulege o c a ntita te ma re d e informaţii d in
ma i multe surse şi medii (politic , milita r, so c ia l, ec onomic , elec troma
gnetic , informa tic , relig io s, na tură), c u p rivire la a d versa r şi trup e p rop rii, a
tâ t d in zona d e re sp onsa bilita te c â t şi d in c ea d e intere s, nec e sa re a c
tului dec iziona l; red uc erea p rob a b ilităţii d e utiliza re a informaţiilor fa lse sa
u c u va loa re d e interes nulă, p rin a dop ta rea de tehnic i şi proc ed uri efic
iente d e c ulegere şi a utentific a re; performa nţele tehnic ii d e stina te c
ulegerii d e informaţii şi c a p a c ita tea a c e steia d e p relua re a
informaţiilor în forma t fix (ima gini, sune te), c a re fa c e p o sib ilă tra
nsm iterea a c e sto ra sub formă d e d a te şi p reluc ra rea lor a utoma tă; c
a pa c ita tea siste melor d e tra nsm isiuni d e a vehic ula întregul flux d e
informaţii c u a utentic ita te rid ic a tă şi în timp sc urt; gra d ul d e p rotecţie şi se c
urita te a d a telor şi informaţiilor c u p rivire la trup ele p rop rii şi la a cţiunile a c e
sto ra ; c a p a c ita tea orga nelor d e c ond uc ere d e a utiliza informaţiile re sp
ec tive, d e a le c onc retiza sub forma d ec iziilo r, a stfe l înc â t să d eva nse ze
a cţiunile p rob a b ile a le ina mic ului.
Da că a m p utea iera rhiza unele c riterii d e c omp a raţie pe o sc a ră valorică
c u c el puţin 5 c ua nte, d evine p o sib il o a nume a na liză obiec tivă a c elor trei
niveluri a le a va nta jului informaţiona l (Ta belul 1-1)
 Ta bel 1-1 Ana liza iera rhiza tă a c riteriilor d e eva lua re a nivelelor a va nta
jului informaţiona l

Diferenţa de cuante pe diferite criterii de analiză

Mobilitatea informaţională
Capacitatea de prelucrare
Capacitate de transmitere

eroare
reaînciclului
Securita tea informaţiilor

Deteriorarea informaţiilor

Valorificare informaţiilor
Perturbaţii
Viteza de transmitere

de stoca re
Mai multe surse

informaţional
Nivelul

adversa rului
proprii
avantajului

Inducerea
Influenţa
informaţional

Capacitatea
Sup eriorita te 1-3 1-2 1-2 2-3 1-2 1-2 1-3 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2
Dominaţie 2-4 3-4 2-4 3-4 1-3 2-3 2-4 2-4 1-3 2-3 1-3 1-3
Sup remaţie 3-5 5 3-5 3-5 2-5 3-5 3-5 2-5 2-5 3-5 3-5 5

Pentru exp rima rea p rin c ua nte a fiecăruia d intre c riterii, trebuie ela
b ora te relaţii d e c a lc ul c a re să exp rime va lori d e c omp a ra t, exp rima te
p rin elemente c omune d e a na liză şi exc lud erea p e c â t po sib il a fa c
torilor sub iec tivi.
Unele c riterii d e a na liză p ot fi uşor c ua ntific a te şi c omp a ra te, a vâ nd a
numite d a te iniţia le c uno sc ute d eja : viteza de transm itere,
c apac ita tea de transm itere, c apac ita tea de preluc ra re şi
ca p a c ita tea de sto c are a informaţiilor d epinde d e nivelul
tehnologic a l fiecăreia d intre părţi şi în genera l e ste c uno sc ut d e a dversa r şi
ţine c ont d e: siste mele d e c omunic aţii şi informa tic e utiliza te, d e mijloa c ele
utiliza te, d e generaţia a c e sto ra , p a ra metrii d e fia bilita te, vulnera bilităţi etc
. Pentru a c e ste c riterii e ste uşor d e emis c onc luzii c a re să a te ste d
iferenţele d e c ua nte, ex. siste mele d e c omunic aţii numeric e c u top ologie
d istrib uită sunt inc omp a ra bile c u siste me a na logic e, iera rhic e şi c u c
omutaţie ma nua lă, aşa c um încă mai sunt în a rmata Ro mâ niei.
Se c urita tea informaţiilor e ste un a lt c riteriu c e p oa te fi eva lua t p
rin c omp a raţia a meninţărilo r, risc urilor şi
vulnera bilităţilo r, prec um şi prin
c omp a ra rea numărului d e inc id ente a nterioa re. În a c e st se ns ma i p ot fi
c omp a ra te şi măsurile d e sec urita te lua te, metod ele d e c rip ta re,
ultimele d e sc op eri în tehnic a p rotecţiei informaţiei la c a re a lţii nu a u a vut
a c c es pâ nă în a c e st moment. De sp re a c e st a sp ec t a l se c urităţii şi insec
urităţii informaţiilor ma i p e la rg într-o luc ra re viitoa re.
Criteriul mai multe surse de informaţii se a flă în c onc ord a nţă c u siste
mele şi mijloa c ele d e c ulegere d e informaţii utiliza te, siste me d e se nzori,
med iile d e provenienţă a informaţiilor, gra d ul de integra re a sistem elor d e
informaţii c u siste mele d e tra nsp ort şi preluc ra re a a c e sto ra şi c u siste
mele d e c oma ndă şi c ontrol utiliza te p entru va lorific a rea informaţiilor.
Pentru toa te a c e ste c riterii p ot fi emise c onc luzii ferme în c a zul unor
d iferenţe evid ente d e tehnologie între părţile în c onflic t. Mult ma i greu e ste
să d ec izi în c onflic tele în c a re sunt a ntrena te ţări c u o d ezvolta re a p
roxima tiv ega lă, ind iferent că sunt sup ertehnologiza te sa u p uţin tehnologiza
te. Poa te că în a c e ste c a zuri nic i nu va fi vorba vreod a tă d e d ominaţie sa u
sup remaţie, c i c el mult d e sup eriorita te sa u un a lt termen ma i p uţin utiliza t în
c onflic tele informaţiona le – uşoa ră sup eriorita te.
Avâ nd în ved ere fa p tul că e ste greu d e c rezut că într-un c onflic t c
ineva p oa te a vea toa te elementele d e c a lc ul c a re a pa rţin a dversa
rului, a numite eva luări se pot fa c e prin d a te sta tistic e, proba b ilistic e sa u în
urma unor c onc luzii rezulta te d in te ste le d e c omp a raţie.
Un te st d e c ompa raţie reprezintă un p roc ed eu foa rte d es întâ lnit în
ultima vreme şi c a re c onstă în e se nţă d in d erula rea unor a cţiuni a sup ra
unuia sa u mai multor p roc e se informaţiona le a le a
dversa rului şi c omp a ra rea rezulta telor c u un mod el d ina inte sta bilit. În
ra p ort c u rezulta tul a c e stei op eraţiuni pot fi d efinite unele c onc luzii
prelimina rii, ia r d a că te stul se rep etă c onc luziile vor c reşte în profunzime
pâ nă c â nd ele vor a vea o evoluţie a p roxima tiv c onsta ntă şi a c e sta p oa
te fi rezulta tul fina l.
 Conc ep tul c el ma i vehic ula t şi p oa te şi c el mai rea list în a c e st
moment e ste c el d e sup eriorita te informaţiona lă 6, c a re e ste d efinit c a
fiind “ c a p a c ita tea d e a derula toa te p roc e se le c ic lului informaţiona l
într-un interva l d e timp mai mic dec â t a l adversa rului şi c u un gra d d e se
c urita te mai ma re d ec â t a a c e stuia ” .
Superiorita tea informaţională se ma nife stă da că rea lita tea c onfirmă
c â teva a sp ec te c u c a ra c ter c omp a ra tiv între d ouă siste me
informaţiona le op use c a re p ot fi c ontrola te şi a p rec ia te va loric . În e se
nţă, se p oa te a firma că există o a nume sup eriorita te informaţiona lă d a că c ic
lul informaţiona l a l uneia d intre părţile în d isp ută e ste sup erior c a p erforma nţe
c eluila lt, în mod d eo se bit la fa c torul timp , volum d e informaţii p roc e sa t,
efic ienţa valorificării informaţiilor, ia r c onc ret el p oa te fi d emonstra t d e mod
elul a cţiona l rezulta t în urma d ec iziei. Sup eriorita tea informaţiona lă p oa te fi
a c c ep ta tă că există şi se ma nife stă în situaţia în c a re părţile în d isp ută sunt într-
un rela tiv ec hilib ru tehnologic , d oc trina r, d e instrucţie , logistic şi energetic
. În situaţia unor d ec a la je ma ri la a c e ste c a pitole nu se ma i p oa te fa c
e o a na liză c orec tă şi fund a menta tă, d eoa rec e termenii d e c omp a raţie
nu mai a u a c eeaşi releva nţă. Nu p oa te fi a c c ep ta t că s-a p rod us o sup
eriorita te informaţiona lă şi nic i un a lt nivel a l a va nta jului informaţiona l în
intervenţia a meric a nă în Gra na d a , p entru că a u fo st foa rte p uţine ma nife
stări d e na tură a cţiona lă în d omeniul informaţiona l d in p a rtea Gra na d ei c
a re să d etermine o a na liză c omp a ra tivă.
Dominaţia informaţională, c a c el d e -a l d oilea nivel a l a va nta jului
informaţiona l, reprezintă d e fa pt situaţia c â nd unul d intre siste mele
informaţiona le în d isp ută e ste net sup erior la toa te c riteriile d e a p rec iere faţă
d e c elăla lt, ia r d efiniţia p oa te fi a c c ep ta tă următoa rea sub următoa rea
formă enunţia tivă: “reprezintă gradul de sup eriorita te informaţională c are

6 information superiority - The capability to collect, process, and disseminate an uninterrupted flow
of information while exploiting or denying an adversary’s ability to do the same, Joint Pub 3-13, Joint
Doctrine for Information Operations.
information superiority - That degree of dominance in the information domain which permits the
conduct of operations, without effective opposition, Joint Pub 3-13, Joint Doctrine for Command
and Control Warfare (INFORMAŢIONAL MILITARW).
oferă înto tdeauna po se so rului po sib ilita tea de a utiliza sistem ul informaţional
propriu pentru a obţine avantaje operaţionale în c onflic t sa u de a c ontrola o
anume situaţie , c onc omitent c u reduc erea po sib ilităţilo r adversa rului de a
utiliza informaţiile nec e sa re ac e stuia” . Ac ea stă formula re e ste în c onso na
nţă c u p reved erile „ FM 100-6 Informa tion Op era tions” ediţia 1996 şi c u „ FM 3-
13 Informa tion Op era tions” , şi d enotă fa ptul că, fără a fi foa rte exp lic iţi în
unele d oc umente ofic ia le p ub lic e, re sp onsa b ilii milita ri d in a rma ta SUA
fa c să se înţelea gă că sup eriorita tea şi d ominaţia informaţiona lă sunt d ouă a sp
ec te
d istinc te a le obiec tivului op eraţiunilor informaţiona le. Într-o sta re d e
d ominaţie informaţiona lă, p a rtea c a re o d eţine p oa te c ontrola în ma re
măsură întregul c ic lu informaţiona l a l a dversa rului, p utâ nd a stfe l să a ntic ip
eze a numite elemente a cţiona le şi a stfe l p oa te evita surp rind erile.
Din stud iile rec ente a le evoluţiei fenomenului milita r şi noilor c onc ep te
d oc trina re a le unor a rma te puternic e se p oa te c onc luziona fără tea ma d
e a greşi că sup eriorita tea c a şi d ominaţia nu mulţumeşte fa c torii d e d ec
izie politic o- milita ri şi nu a sig ură întotd ea una premise le unei vic torii. To tod a
tă, tendinţa fenomenului milita r internaţiona l ma i a les în ţările d ezvolta te şi
p rofund d emoc ra tic e e ste a c eea d e a evita p e c â t p o sib il a nga ja rea d
irec tă a forţelor c a re a r c ond uc e la pierd eri de vieţi omeneşti, fără a renunţa
însă la sc op ul p rop us. Ac e st luc ru e ste p o sib il numai în c ondiţiile în c a re c
omp onenta informaţiona lă a unui c onflic t e ste mult mai
importa ntă d ec â t c ea energetică. Da că a c ea sta va fi rea
lita tea unui viitor c onflic t a tunc i trebuie c rea te a c ele c ondiţii p
rin c a re sub jugâ nd tota lmente c omp onenta informaţiona lă a
a d versa rului să se a tingă sc opul a cţiunii ia r tend inţa e ste a c eea de a
a tinge p ra gul a b so lut a l a va nta jului informaţiona l, c el a l sup
remaţiei informaţiona le. În a c ea stăsituaţie nu e ste sufic ientă sup
eriorita tea c ic lului informaţiona l propriu faţă d e c el a l a dversa rului c i se
urmăreşte c ontrola rea şi influenţa rea a c e stuia în aşa măsură înc â t, a d versa
rul să fie inc a pa b il să a ibă a lte rea cţii d ec â t c ele d orite şi c ontrola te, fără
însă c a a c e st luc ru să fie se siza t, sa u c onform unei zic a le româ neşti “ să joac
e după c um i se c ântă” . Pra c tic , sup remaţia informaţiona lă e ste o tendinţă, un
d ezid era t p e c a re şi-l p rop un toa te părţile a fla te în c onflic t, d a r foa rte
greu
d e a tins şi ina c c e sib il tuturor, pentru că so lic ită p erforma nţe tehnologic
e d eo se bite şi c o sturi foa rte rid ic a te.
Înc erc â nd o înţelegere p rofundă a a c e stei tendinţe, încă
netra nsfo rma tă într-un c onc ep t, a m p rop us a c um c â tva timp o d efiniţie,
c a re în linii ma ri se c onfund a c u c ea a d ominaţiei informaţiona le, c a re
ulterior d upă stud iul mai multor surse bibliogra fic e milita re mi s-a părut ireleva
ntă, toc ma i p entru că nu c up rind ea c el ma i imp orta nt a sp ec t a l sup
remaţiei informaţiona le, c el c u p rivire la c ontrolul şi influenţa rea c ic lului
informaţional a l a dversa rului. Ac e st motiv mă d etermină să afirm că oric e d
efiniţie la nsa tă p entru a c e st c onc ep t p oa te fi sup usă perfecţionării, a c tua
lizării poa te c hia r a unei reformulări ra d ic a le, însă nu p oa te elimina sinta gma
“ c ontrolul şi influenţarea c ic lului informaţional a l adversa rului” .
Supremaţia informaţională rep rezintă ” nivelul ma xim a l a va ntajului
informaţiona l c a re oferă întotd ea una p o se so rului p o sib ilita tea d e a d
erula ne sting herit p rop riul c ic lu informaţiona l, c u rezulta te ma xime, c onc
omitent c u c ontrolul şi influenţa rea tuturor p roc e se lor informaţiona le a le a
dversa rului, în a fa ra ştiinţei a c e stuia , în vederea a tingerii sc opurilor propuse
c u pierd eri minime” . Sc op ul: fund a menta rea d ec iziei pentru rea liza rea
unui optim între risc uri şi rezulta t, în c
ond iţiile c onc rete a le situaţiei, c u re sp ec ta rea c riteriilor sp ec ific e a c elui
moment ( ordinul eşa lonului sup erior, a cţiunile vec inilor şi c ei c u c a re se c
oop erea ză, nivelul d e p regătire, d ota rea tehnică etc .).
Unele p erso na lităţi milita re a prec ia ză că sup remaţia informaţională
d ob â nd eşte o imp orta nţă d in c e în c e ma re. Astfe l, şeful Sta tului Major a
l Fo rţelor Aeriene Americ a ne a p rec ia că “ în c onflic tele a c tua le, d omina
rea sp ec trului d e informaţii e ste la fel d e c ritică, p rec um era în trec ut oc up a
rea terenului sa u d omina rea sp aţiului a eria n” 7

În a c e st sc op , nivelul d e c unoaştere şi înţelegere a situaţie i treb uie să

fie mult mai sig ur, op ortun şi p rec is d ec â t c el a l a dversa rului. Rea liza
rea sup eriorităţii informaţiona le a re d ouă c omp onente ega le c a importa nţă:

7
Parda, R., La guerre de la informacia, Revista de Aeronautica y Astronautica, Spania, nr.672. aprilie
1998, p.283.
a c umula rea şi protecţia c a pa c ităţilo r informaţiona le proprii şi d egra d a
rea c apa c ităţilo r informaţiona le a le a dversa rului.
Ac ea sta depind e d e:
 p o sib ilita tea d e a a c c e sa o c a ntita te ma re d e informaţii d in
ma i multe surse şi medii (politic , milita r, so c ia l, ec onomic , relig io s), c u p
rivire la a dversa r şi trup e p rop rii, a tâ t d in zona d e re sp onsa bilita te c â t şi
d in c ea d e intere s, nec e sa re a c tului d ec iziona l;
 red uc erea p rob a b ilităţii d e utiliza re a informaţiilor fa lse sa u c
u valoa re de interes nulă, p rin a d op ta rea unor tehnic i şi proc ed uri efic
iente d e c ulegere şi a utentific a re;
 p erforma nţele tehnic ii d e stina te c ulegerii d e informaţii şi
c a p a c ita tea a c e steia d e p relua re a informaţiilor în
forma t fix (ima gini, sune te), c a re fa c e p o sib ilă tra nsm iterea a c e sto ra
sub formă d e d a te şi p reluc ra rea lor a utoma tă;
 c a p a c ita tea siste melor d e c omunic aţii d e a vehic ula
întregul flux d e informaţii şi în timp sc urt;
 c a p a c ita tea orga nelor d e c ond uc ere d e a utiliza
informaţiile re sp ec tive, d e a le c onc retiza sub forma d ec iziilo r, a stfe l înc â
t să deva nse ze a cţiunile p rob a b ile a le ina mic ului;
 gra d ul d e p rotecţie şi se c urita te a d a telor şi informaţiilor c
u p rivire la trup ele p roprii şi la a cţiunile a c e sto ra .
Sup remaţia informaţiona lă nu p oa te fi c ua ntific a tă, ea p oa te fi d oa r
c onsta ta tă în urma c onfruntării d ec iziilo r. În a c e st se ns, se p oa te a firma că
nu c a ntita tea d e informaţii va d ec id e rezulta tul fina l, c i c a lita tea a c e
steia şi c a p a c ita tea c oma nd a mentului d e a o utiliza efic ient, într-un
interva l d e timp ma i mic d ec â t c el nec e sa r a d versa rului p entru d erula
rea a c eluiaşi proc e s.
Sup remaţia informaţiona lă, e ste în a c elaşi timp sc op şi mijloc , d epinde
la c e e ste ra p orta tă, a stfe l, ea e ste scopul răzb oiului informaţiona l şi
mijlocul p rin c a re se p oa te obţine suc c e sul într-un c onflic t milita r, p urta t
în toa te med iile menţiona te a nterior. Acţiunile a dversa rului c uno sc o d
iversita te foa rte la rgă, c up rind toa te mediile, a u un sup ort tehnic evolua
t şi p re sup un
d erula rea lor c u d iferite intensităţi p e toa te c ele trei niveluri a le c onflic tului:
 tensiune , c riză, război, aşa c um sunt rep rezenta te în figura 1.4.

RĂZBOI

CRIZĂ

MIJLOACE

Hackeri
Psihologice
Cercetare-diversiune
Electonice
TENSIUNE Servicii de informa]ii
Militare
Război Război Acţiuni Culegere de Distrugeri Distrugerea
electronic psihologic software Informaţii fizice Comunicaţiilor

ACŢIUNI ALE ADVERSARULUI

Nivel strategic Nivel operativ şi tactic

Fig ura 1.4. Acţiuni în d omeniul informaţiona l

 Ca p itolul II Informaţia în siste mele C 4I

CAPITOLUL II
INFORMAŢIA ÎN SISTEMELE C4I

Din multiplele d efiniţii a sup ra termenului d e informaţie, e ste intere sa nt

d e a mintit c â teva , c a re sc ot în evid enţă unele d intre c a ra c teristic ile
informaţiei:
1. “ Informaţia e ste o p rop rieta te rea l obiec tivă prin c a re se rea lizează
orienta rea a cţiunii” 8
2. “ O suc c e siune d efinită d e evenimente fizic e d e stina tă sp ec ia l
să influenţeze orga nele d e simţ a le omului şi c a re sem nifică situaţii c a re nu
sunt p erc ep tib ile nemijloc it” 9
3. “ Informaţia e ste măsura neuniformităţii d istrib uţiei ma teriei şi energiei
în sp aţiu şi timp ” 10
4. În viziunea lui Sha nnon C.E. (1948), informaţia treb uie să fie o c
a ntita te măsura b ilă a b stra c tă; va loa rea ei nu trebuie să depindă de na tura
informaţiei.
Am red a t a c e ste c â teva d efiniţii toc ma i p entru a evid enţia a sp
ec tul d e genera lita te p e c a re -l a re informaţia şi în p rimul râ nd nea p a
rtenenţa sa exc lusivă la unul sa u a ltul d intre d omeniile ştiinţelor lumii. Informaţia
c a noţiune a p a rţine în mod ega l tuturor, ea rep rezintă un a sp ec t e se nţia l a l
fiecărei ştiinţe în p a rte, c u d eo se bire că unele d intre a c e ste a a u reuşit în
timp să d ezvolte un a p a ra t ma tema tic c e a permis d eterminarea c a ntita
tivă a informaţiei, ia r a ltele a u reuşit să d ezvolte sc heme d e a na liză şi
exprima re c a lita tivă.
Avâ nd în ved ere toa te a sp ec tele teoretic o -a p lic a tive a le
informaţiei, p oa te fi exp rima tă o d efiniţie mult mai c up rinzătoa re, c a re să
nu fie exc lusivistă şi c a re să sinte tizeze d e fa p t e se nţa : “ informaţia reprezintă
expre sia d inamică a sub sta nţei şi energiei c are elimină inc ertitud inea”

8
9
Apostol P., Cibernetică, cunoaştere, acţiune, Ed. politică, 1969.
Neidhardt P., 1966.
10
Irimie I., Despre definirea informaţiei, în “Tribuna”, Cluj, 1964

- 23 -
2.1. Ra portul dintre date – informaţii – cunoştinţe
Dina mic a so c ietăţii uma ne în genera l, exp lozia tehnologiilor informaţiei
şi c omunic aţiilor a c ond us în timp la o d eforma re a se nsului p rima r a l unor
c onc ep te, teorii, noţiuni sp re o a b ord a re p unc tua lă, d irec tă şi mult
mai a c c e sib ilă unui p ub lic tot ma i numero s. În a c e st trend a u intra t şi
noţiunile d a tă, informaţie, c unoştinţe c a re a u d evenit c uvinte c heie în multe d
omenii, în sp ec ia l în informa tică şi în arma tă. Nu există în a c e st moment, d upă
ştiinţa mea , nic i o luc ra re ştiinţifică c a re să tra teze d in p unc t d e ved ere se ma
ntic se nsul c orec t a l a c e sto r c uvinte – noţiuni şi evoluţia lor.
Informaţia se p oa te d efini în mai multe mod uri, c eea c e fa c e a p riori,
a mbiguă oric e a naliză în a c e st se ns. Vom evidenţia ma i întâ i c ele mai c
uno sc ute d ouă a sp ec te. În p rimul râ nd , e ste vorba d e "informaţii" (c onc
ep t intelec tual, ima teria l14 ) c a re c irc ulă în mod invizib il şi sunt înma ga zina
te în c elulele ma teriei noa stre c enuşii. Ansa mb lul informaţiilor p rimite e ste
a tunc i orga niza t în minţile noa stre , c ore sp unzător mod ului în c a re a u fo
st înţele se (c eea c e va ria ză în funcţie d e c ultura ind ivizilor şi a orga nizaţiilor),
în aşa - numitele "bănc i d e informaţii"; e ste vorba d e o noţiune a b stra c tă, ba
ză a c unoştinţelor şi a c a pa c ităţii d e jud ec a tă.
Cel d e -a l d oilea a sp ec t se referă la sup orturile ma teria le c a re p
rezintă informaţia p entru a p utea fi sesiza tă. Ac e ste a sunt "d a tele 15", c onc
ept forma l, fizic . În rea lita te, se ia c unoştinţă d e o informaţie sub forma unui
text sc ris sa u a unor ima gini, a nima te sa u nu, sub formă ora lă înregistra tă.
Prezenta rea şi memoriza rea d a telor se fa c e p e sup orturi fizic e, în genera
l ec ra ne, hâ rtie, b enzi ma gnetic e sa u filme, c a re treb uie să fie orga niza
te pentru regăsire ; rezultă c rea rea d e "b a ze d e d a te" ma teria le, d e uz
ind ivid ua l sa u c olec tiv, d iferite d e "bănc ile d e informaţii.
Ac ea stă a mbiva lenţă a informaţiei ne fa c e să fim, în p erma nenţă,
tentaţi să c onfundăm nevoile ma teria le c u c ele ima teria le.

14
Informaţie: "element de cunoaştere susceptibil să fie reprezentat cu ajutorul unor convenţii pentru a
fi conservat, prelucrat sau comunicat".
15
Dată: "reprezentarea unei informaţii sub formă convenţională destinată facilitării prelucrării sale".
Definiţiile 14) şi 15) aparţin Comisiei ministeriale de terminologie în domeniul informaticii din Franţa
 De la înc ep ut treb uie a mintit fa p tul că, d in p unc t d e ved ere a l Te oriei
Informaţiei a lui Sha nnon şi a legii entropiei a lui Bo ltzma n, oric e element c a re
a d uc e o nouta te într-un siste m e ste informaţie şi nu a p a re nic iund e noţiunea
d e d a tă sa u c unoştinţă.
Deoa rec e în a numite d omenii, în sp ec ia l în c el informa tic şi c el
milita r, se utilizează a c e ste noţiuni şi a u căpăta t d eja un a sp ec t d e p erma
nenţă, c onsid er că e ste nec e sa ră o a nume c la rific a re, d a r numa i p rin p
rism a a c eea c e e ste deja a c c ep ta t p rin c onvenţii. În a c e st sens a p a r în
foa rte multe luc rări utiliza te ac e ste noţiuni şi se poa te d e sp rind e o c onc
luzie a sup ra a c c epţiunii d e utiliza re a uneia sa u a lteia d intre noţiuni.
Se c onsta tă o a nume iera rhiza re în c eea -c e p riveşte c onţinutul
fiecărui termen în p a rte şi a d omeniului la c a re se referă. Ac e ste niveluri iera
rhic e, p rec um şi p roc e se le d e tra nsfo rma re a ferente sunt rep rezenta te în
figura 2.1.

Figura 2.1. Nivelurile procesului de cunoaştere

Nivelul primar e ste c el a c operit d e noţiunea d e d a te. În d omeniul
informa tic , d a ta e ste a c c ep ta tă c a fiind “ număr, mărime, relaţie etc . c a re se
rveşte la rezolva rea unei prob leme sa u c a re obţinută în urma c erc etării urmea
ză să fie sup usă unei p reluc rări. Re p rezenta re, a c c e sib ilă unui p roc e so r, a
informaţiei p reluc ra te; e ste c a ra c teriza tă p rin valorile p e c a re le p oa te
a vea p rin op eraţiile p rimitive d e tra nsfo rma re şi prin struc tura sa ” 16 În
d omeniul milita r nu s-a d efinit încă se nsul c urent a l noţiunii şi în a c c epţiunea c
ea ma i la rgă p oa te fi c onsid era t c a fiind ”elemente de cunoaştere a sup ra
unui eveniment, acţiune, sta re sa u mediu c are oferă po se so rului po sib ilita
tea eliminării unui se gment de nec unoaştere fără a da po
sib ilita tea unei înţe legeri de ansa mblu, integrale şi c orec te de
sp re eveniment, sta re, acţiune sa u mediu finite în timp. ” Altfel sp us, d a ta p
oa te fi c onsid era tă c a fiind o p a rte a unui întreg, c a re în intera cţiune d e
tip logic şi/ sa u c u a lte da te poa te genera întregul.
Nivelul se c undar e ste d efinit d e informaţie, a l cărei se ns a fo st tra ta t
p e la rg în c a pitolul I. Informaţia e ste rezulta tul p roc e sului d e p reluc ra re a
d a telor şi a re o formă d e rep rezenta re individ ua lă, prin ind ivid ua l
înţelegâ nd o p erso a nă sa u o orga nizaţie, siste m, grup etc ., c e e ste p entru
unii informaţie, p entru a lţii poa te fi d a tă.
Al treilea nivel e ste rep rezenta t d e c unoştinţe, c a re p re sup une un
p roc es d e a na liză c ognitiv d e p rofunzime a sup ra informaţiilor c a re va p
ermite sub iec tului să le a sim ileze şi să c reeze legături logic e c u a lte informaţii
sa u c unoştinţe avute pâ nă la a c el moment, rezultâ nd c onc luzii, op inii, sc
heme logic e, teoreme, a xiome etc .
Cel d e -a l patrulea nivel e ste c el d e înţe legere şi valorific are efic
ientă a d a telor, informaţiilor şi c unoştinţelor într-o a nume situaţie . Va
lorific a rea efic ientă p re sup une înţelegerea c orec tă a tuturor d a telor,
informaţiilor şi c unoştinţelor ra p orta te la situaţia re sp ec tivă şi extra gerea
numa i a c elor
elemente c a re oferă un ava ntaj în ra port c u obiec tivul p rop us, e ste c eea
-c e se poa te numi eta pa d e emitere a jud ecăţilo r d e valoa re.
La oric e nivel a l c ond uc erii politic o-milita re, a c ea stă iera
rhie funcţionea ză, c u d iferenţa că în funcţie d e nivelul iera rhic a l orga nism ului
d e c ond uc ere d iferă în mod c a tegoric volumul d e d a te şi informaţii p
reluc ra te, p rec um şi a bilităţile d e utiliza re a c onc luziilor reieşite.
To tod a tă, aşa c um se va d ovedi în c ontinua re şi d omeniile d e interes

16
Dicţionar de informatică, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1981
d e und e se p roc ură d a te şi informaţii sunt d iferenţiate şi p ond erea a c e sto ra în
a rgumenta rea unor d ec izii e ste d iferită.
Pentru o orga nizaţie milita ră d e tip c oma nd a ment e ste foa rte
importa nt să d elimiteze c ât mai prec is po sib il d omeniile d e interes d e und e
să obţină d a te şi informaţii, p entru a nu fi sufo c a tă d e red und a nţă şi inutilita
te. În a c elaşi timp treb uie c rea te p remise le c a toa te a c e ste d a te şi
informaţii să fie sup use unor p roc e se d erula te logic şi c orec t, pentru că oric â t
d e va loroa se a r fi intrările într-un siste m, ieşirile p ot fi erona te d a că siste mul
luc rea ză erona t.

2.2. Abordarea definiţiei informaţiei în domeniul militar

Gra d ul d e d erivare a d efinirii informaţiei, p rezenta t a nterior, p oa
te c ontinua . În toa te d omeniile a p lic a tive d e uzură, se folo se sc numa i d
efiniţii d erivate. To c ma i d e a c eea , se întâ lneşte o va rieta te d e d efiniţii a
informaţiei, c ifra te la p e ste 150, toa te fiind va la bile în mai multe d omenii sp
ec ific e sa u p ur şi sim p lu în genera l, d in punc t d e ved ere logic .
De exemp lu, există o informaţie tip ică a viaţiei, ia r în c a d rul a c e steia o
informaţie sp ec ifică aviaţiei d e vâ nătoa re -b omb a rd a ment d iferită, fie
şi p a rţia l, faţă d e prima . Chia r şi se rvic iile d e informaţii, d eşi stud ia ză
informaţia
inc lusiv la nivel c onc ep tua l, utilizea ză în a c tivităţile lor, d efiniţii d erivate.
Se rvic iile c ivile d e informaţii d efine sc şi utilizea ză informaţia politică, c ea d
ip loma tică, ec onomică etc . d a r în sub sid ia r şi p e c ea milita ră, în timp c e se
rvic iile milita re d e informaţii d efinesc şi utilizea ză p rep ond erent informaţia
milita ră. Mod ific a rea siste melor referenţia le d intre c ele d ouă tipuri d e se
rvic ii, p rod uc e d efiniţii utile d iferite. În c a zul se rvic iilo r milita re d e
informaţii, există d e a se menea d iferenţe se
mnific a tive între informaţia utiliza tă d e
se rvic iile milita re sec rete p rop riu-zise şi struc turile d e c erc eta re, c a re stud
ia ză în p rinc ipa l informaţia d e război, a d ică informaţia ta c tică şi c ea op era
tivă. Nivelul stra tegic şi mai c u sea mă c el politic o -m ilita r, revine în c ea ma i
ma re măsură, d in p unc t de ved ere informaţiona l, se rvic iilo r se c rete p rop
riu-zise , fie ele c ivile sa u milita re.
În d omeniul milita r, a tâ t informaţiile c â t şi d a tele, sunt d efinite
c ore sp unzător fina lităţii p roc e se lor c a re le utilizea ză. În p
lus, d efinirea
a c e sto ra treb uie să c ore sp undă unui gra d d e înţelegere c omun,
mediu, a stfe l înc â t fiec a re utiliza tor să p oa tă fi c a pa b il să le d istingă şi
să le folo se a scă.

Astfe l, d a tele sunt d efinite c a :

1. Re p rezentări, fa pte, c onc epte sa u instrucţiuni, p rezenta te într-o ma
nieră forma liza tă c a re poa te fi utiliza tă p entru c omunic a re, p roc e sa re sa u
interp reta re, p rin intermediul unor mijloa c e a utoma te sa u d e către om 11.

2. Oric e rep rezentări c um a r fi c a ra c terele sc rise sa u oric e a ltă formă a

na loa gă, cărora înţele sul îi e ste sa u îi poa te fi a taşa t 12;

3. Ele mente d e c unoaştere a sup ra unui eveniment, a cţiune, sta re sa u

mediu c a re oferă po se so rului po sib ilita tea eliminării unui se gment d e nec
unoaştere fără a d a p o sib ilita tea unei înţelegeri d e a nsa mb lu, integra le şi c
orec te d e sp re eveniment, sta re, a cţiune sa u mediu finite în timp .

Informaţia, e ste d efinită c a:

1. Fa p te, d a te sa u instrucţiuni d in oric e mediu şi d e oric
e formă/ rep rezenta re 13;
2. Înţele sul p e c a re omul îl a taşea ză d a telor, p rin intermediul unor c
onvenţii c uno sc ute, folo site în rep rezentări;
3. În sistem ele informaţiona le, oric e sto c a re, c omunic a re sa u primire a
c unoştinţelor, c um a r fi fa ptele, d a tele, op iniile, p rezenta te în formă
numerică, gra fică sa u na ra tivă, fie ele ora le sa u păstra te într-un a lt mediu 14. Te
rmenul d e siste m informaţiona l în a c e st c ontext, e ste d e sc ris c a o
c olec ta re, p roc e sa re, tra nsm itere şi d ise mina re orga niza tă a
informaţiilor, în c onc ord a nţă c u p roc ed uri p red efinite, fie ele a utoma tiza te
sa u ma nua le.

4. În c a d rul p roc e se lor informaţiona le, d a tele nep roc e sa te sa u oric e

11
Federal Communications Standards/S.U.A., disponibil la http://www.its.bldrdoc.gov/fs-1037/dir-
010/_1401.htm
12
Federal Communications Standards/S.U.A., disponibil la http://www.its.bldrdoc.gov/fs-1037/dir-
010/_1401.htm
13
Department of Defense, Joint Publication 1-02, Dictionary of Military and Associated Terms,
apr.2001, p.209/606
14
Revista ,,Strategic Security Intelligence’’, Iunie/2000, articolul ,,Generally Accepted System Security
Principles’’
d e sc riere c a re p oa te fi folo sită în p rod uc erea d e informaţii 15.

Atâ t da tele c â t şi informaţiile sunt a b ord a te în d omeniul milita r,

c u p recăd ere d in p ersp ec tiva struc turilor d e c erc eta re, fiind însoţite şi d e
a lte noţiuni c omp lementa re. Cu toa te a c e ste a , informaţia nu rep rezintă a
trib utul exc lusiv a l unui sing ur c omp a rtiment sp ec ia liza t în c ulegerea d e
informaţii, funcţii informaţiona le, inc lusiv d e c olec ta re şi proc e sa re,
revenind fiecărui c omp a rtiment, ia r sum a funcţiilor informaţiona le a le tuturor
c omp a rtimentelor c onstituie întregul siste m, c ond us d e c oma nd a nt.. Sc
op ul fina l a l unor a stfe l d e siste me, e ste p rod uc erea şi d ise mina rea
informaţiilor utile c omenzii şi
c ontrolului.

2.3. Cla sifica rea informaţiei

Există mai multe teorii p rivind c la sific a rea informaţiei, unele a vâ nd
c riterii mai puţine şi re sp ec tâ nd în genera l e se nţa c a ntita tivă, a ltele
exprimâ nd la tura c a lita tivă, ia r c ele ma i multe a xâ ndu-se p e a sp ec
tul a cţiona l. Pentru că a c ea stă luc ra re nu-şi p rop une o intro sp ecţie filozofic o
- p siho logică a sup ra informaţiei vom înc erc a o taxonomie a informaţiei c u
re sp ec ta rea ma i multor c riterii c a re să permită o a na liză d istinc tă a unor c
arac teristic i şi pa rametri a i informaţiei.
Creionâ nd o c la sific a re a informaţiei vom înc erc a o a bord a re p rin
prism a a pa tru c riterii d e c la sific a re. Astfe l, pentru c riteriul de existe nţă (A) p
utem a c c ep ta teoria lui Odoge sc u D.S. c a re c la sifică informaţia c a fiind d
e trei c a tegorii:
1. Informaţie ontologică, c onţinută d e sursă şi tra nsp usă în me sa j;
2. Informaţie c irc ulantă între emiţăto r şi rec eptor;
3. Informaţie gno se ologică, rec epta tă d e d e stina ta r.
Informaţia ontologică, reprezintă d e fa p t forma p rima ră a a c e steia ,
emisă d e o sursă, fără un d e stina ta r prec is şi a re c a p unc t genera tor
mediul înc onjurător, na tura l sa u fizic , b iologic sa u c ognitiv. Lum ea e ste
p lină d e se mna le, ia r în c ontinua ei mişc a re şi transfo rma re, lumea înc

onjurătoa re e ste
15
Federal Communications Standards/S.U.A., disponibil la http://www.its.bldrdoc.gov/fs-1037/dir-
010/_2020.htm
o infinită sursă d e se mna le şi de informaţii, totul e ste să ştim să le c ulegem şi să le
interp retăm. Din c ele d e mai sus rezultă că omul e ste sup us p erma nent unor
fluxuri d e informaţii d e na tură d iferită, d a r că c eea c e e ste c u a d evărat imp orta
nt e ste p roc e sul d e c ulegere şi interp reta re.
Fiind că a c e ste d ouă p roc e se sunt pa rte integra ntă a unui c irc uit
informaţiona l, rezultă că oric â t d e multe a r fi surse le şi oric â t d e boga te în se
mna le utile a r fi, fără pa rc urgerea eta pelor sup erioa re d e a na liză a
informaţiilor, a c e ste a a r a vea va loa re nulă în ra p ort c u c erinţele uma ne.
Informaţia circulantă, reprezintă forma p a rtic ula ră a informaţiei, d
e sc omp usă la nivel d e se mna le, d e oric e tip , c a re c irc ulă pe un c a na l
d e tra nsm isiune c rea t na tura l sa u a rtific ia l între sursă (emiţător) şi de stina
ta r (rec ep tor). Ac e st a sp ec t a l informaţiei a fo st c el mai bine d ezvolta t în
stud iile
oa menilor d e ştiinţă, în sp ec ia l a l ma tema tic ienilor şi a l inginerilor d e
telec omunic aţii, c a re a u avut d rept sc op c rea rea unui a pa ra t ma
tema tic nec e sa r d eterminării c a ntităţii d e informaţie. În a c e st fel, informaţia
a fo st
red usă la o suc c e siune d e se mna le, d e regulă elec tric e, c a re c irc ulă în c
a d rul unui sistem tehnic , şi c a re se sup un unor legi a le teoriei proba b ilităţilo
r. Este bine c uno sc ută teoria lui Sha nnon C.E. a sup ra c a ntităţii d e informaţie,
d a r c a re a elud a t c u b ună ştiinţă a sp ec tele se ma ntic e a le informaţiei.
Din a c ea stă c a uză se perp etuea ză o a nume tendinţă, fa lsă, că teoria
informaţiei se referă exc lusiv la a na lizase mna lelor d
int-un siste m tehnic , ia r unii c erc etători a u c
onsid era t op ortun c a pentru evita rea unor c onfuzii să c onsid ere Ştiinţa
Informaţiei c a fiind c ea c a re se oc upă d e stud iul tuturor a sp ec telor
informaţiei, ia r Te oria Informaţiei se red uc e exc lusiv la stud iul informaţiei c irc
ula nte 16

Informaţia gnoseologică, sa u c um a p a re la a lţi a utori – informaţia

c ognitivă, reprezintă forma sup erioa ră a informaţiei şi este rezulta tul a na lizei se
ma ntic e a a c e steia d e către d e stina ta r, d e regulă omul şi este
d ep end entă d e formele a nterioa re d a r ma i a les d e c a p a c ita
tea d e stina ta rului d e a o va lorific a . Va loa rea informaţiei gno se ologic e d
epind e
16
Săhleanu V., Ştiinţa şi filozofia informaţiei, Ed. Politică, 1972.
d e formaţia intelec tua lă a omului, d e valorile isto ric e şi c ultura le d ob â
ndite în timp , d e sum a d e informaţii (c unoştinţe) a nterioa re, d e motivaţie,
intere s, d omeniu d e a c tivita te, sc op ul imed ia t şi multe a lte a sp ec te c a
re ţin d e struc tura p sihică a ind ivid ului.În a c ea stă c a tegorie sunt rec uno sc
ute trei tipuri d e informaţie:
1. Informaţii gno se ologic e (c ognitive) de adaptare, c a fond elementa
r p entru a se ra p orta c u o a numită efic ienţă la c a d rul na tura l sa u so c ia l
d a t. d e regulă a c e ste informaţii a u d ura tă limita tă în timp şi se sup ra pun p
e o a numită c ond iţie de mediu temp ora ră sa u pe o
a numită eta pă d e d ezvolta re so c io -um a nă (ex. informaţii d e sp re
terenul muntos în c a re se d e sfăşo a ră o a cţiune milita ră limita tă în timp ; od
a tă sc himb a te c ondiţiile d e med iu informaţiile nu ma i sunt utile).
2. Informaţii gno se ologic e (c ognitive) ştiinţific e, reprezintă forma
orga niza tă şi mai profundă, a vâ nd c a obiec tiv c unoaşterea legilor genera le
a le d omeniului, gra d ul d e a d a p ta re la noi rea lităţi (ex. c unoştinţele a
c umula te d e sp re c a ra c teristic ile morfo -g eogra fic e a le la nţurilor muntoşi
permit a sim ila rea rapidă a informaţiilor d e a d a p ta re şi totod a tă c reea ză
noi c onexiuni informaţiona le).
3. Informaţii gno seo logic e (c ognitive) fundamentale sunt c rea te nu
d oa r p rin ştiinţă c i, în mod siste ma tic p rin întrea ga exp erienţă uma nă, c
omp lexă în timp şi sp aţiu (ex. informaţii d esp re c omporta mentul uma n în d
iferite situaţii).
Informaţiile gno se ologic e p ot fi a na liza te şi p rin p rism a gra d ului
d e a p rofunda re şi a l se ma ntic ii, a stfe l putem d eo seb i informaţie de sup
ra faţă şi informaţie de adânc ime.
Informaţia de supra faţă e ste rezulta ta d irec tă a rec ep tării unui mesa j,
fără a exec uta nic i un fel d e a cţiune c ognitivă a sup ra lui (ex, a d versa rul d isp
une d e două d ivizii b lind ate...).
Informaţia de adâncime e ste informaţia tota lă p e c a re o p utem
extra ge d int-un enunţ sa u mesa j, în urma unor p roc e se c ognitive c u a jutorul
logic ii şi c a re p re sup une rea liza rea unor c onexiuni c ognitive c u a ltă sumă
de informaţii a nterioa ră (ex. d in enunţul d e ma i sus poa te rezulta : numărul
tota l
d e b lind a te, p uterea d e foc , tip uri d e muniţii utiliza te etc ., a vâ nd c
unoştinţe a nterioa re d e sp re orga niza rea şi d ota rea unor a
stfe l de d ivizii a le a dversa rului).
De stinaţia ac e ste ia (B), rep rezintă un a l d oilea c riteriu d e c la sific a re a
informaţiei. Din a c e st p unc t d e ved ere se d eo se b e sc informaţii c ib
ernetic e şi informaţii non-c ib ernetic e.
Informaţiile cibernetice, sunt c ele d e stina te c ond uc erii c a p roc es
fund a menta l a l existe nţei şi funcţionării oricărui tip d e siste m. În c ibernetică
există tendinţa d e a a tribui informaţiei un se ns obiec tiv, în funcţie d e legăturile
p rin se mna le între siste me şi sub siste me (energie putătoa re d e informaţie).
Informaţiile non- cibernetice, se referă la lumea a norga nică şi se
c a ra c terizea ză p rin a c eea că p oa te exista fără c ond uc ere. “ Cond uc
erea nu e ste p o sib ilă fără informaţie, d a r informaţia non-c ibernetică p oa te
exista fără c ond uc ere” 17.

Cel d e -a l treilea c riteriu d e c la sific a re ia în c a lc ul c a ra c

teristic a informaţiei în d iferite tip uri d e siste me(C), putâ nd u-se a stfe l d eo
se bi:
1. Informaţii tehnice, c ele c a re permit funcţiona rea siste melor tehnic e,
c ond uc către orga niza re şi ord ona re în a c e ste siste me şi a u la ba ză o exp
rima re proba b ilistică. O c omp onentă a p a rte în a c ea stă c a tegorie o rep
rezintă informaţiile siste melor d e telec omunic aţii, c u extind ere şi a sup ra siste
melor informa tic e. De a ltfel, re sp ec tâ nd isto ria evoluţiei c onc ep tului d e
informaţie în a na liză struc tura tă şi elabora tă, p unc tul iniţia l l-a u c
onstituit c erc etările privind c irc ulaţia informaţiilor p e c a na lele d e c omunic
aţii în sc op ul d efinirii unui a p a ra t ma tema tic c orec t c a re să permită
inginerilor d e telec omunic aţii să d ezvolte siste me d e c omunic aţii efic iente.
Primii c a re a u stud ia t a c e st a sp ec t şi sunt c onsid eraţi părinţii teoriei
informaţiei sunt Ha rtley R.V.şi Sha nnon C.E.

17
Zeman J. – Informaţia şi structura – în Filosoficky casopis, nr.1, 1974, Praga
 Ca p itolul II Informaţia în siste mele C 4I

2. Informaţii socia le, sunt de stina te p roc e se lor d e c ond uc ere a le

d iferitelor d omenii so c ia le, ec onomic e şi d e a ltă na tură, c a re guvernea
ză d ezvolta rea so c ietăţii uma ne în genera l şi a ind ividului în pa rtic ula r. Ac
ea stă c a tegorie e ste d e a ltfel şi c ea mai c omplexă şi c a re nu a re în a c e
st moment nic i un mod el a rhitec tura l sa u ma tema tic d e ana liză c a ntita
tivă şi c a lita tivă, totul d a torâ nd u-se nec e sităţilo r d e informaţie şi c a pa c ităţii
rec ep torului d e a a sim ila a numite c a ntităţi d e unformaţie.
Da torită d iversităţii a c e stei c a tegorii de informaţii, a u fo st la nsa te
ma i multe teorii p rivind sub c la sific a rea a c e ste ia 18:
Informaţie informativă (c omunic a tivă), c a re a d uc e o ştire.
Informaţia de c omandă, c a re p rod uc e o a cţiune.
Informaţia organizatoare, c a re d etermină o p unere în ord ine sp ec ifică
Informaţia rec urentă, c a re a sig ură efic a c ita tea a cţiunii şi intervine
în a utoregla rea a ntiha za rd .
Este d eja rec uno sc ut că nu se p oa te p une p rob lema c a una sa u a lta
d intre teorii c u p rivire la informaţie să fie rec uno sc ută c a fiind c ea a b so lută, d
a r ind iferent d e sursă rezultă c la r că teoria informaţiei nu trebuie şi nu se p
oa te rezuma exc lusiv la a sp ec tul său ma tema tic o-proba b ilistic .
La o a na liză a tentă a tuturor c riteriilor p ot fi extra se unele c onc luzii c a
re să p oa tă d eveni ulterior teorii, teoreme şi p rinc ip ii. În a c e st se ns treb
uie înc erc a tă o d elimita re c onc ep tua lă a noţiunii d e informaţie în raport
c u rec ep torul (d e stina ta rul).
Se p oa te a firma că d e fa pt nu există informaţie în a b se nţa unui rec
ep tor c a re să o perc ea pă c a a ta re, d eoa rec e nu toa te se mna lele sunt
informaţii genera le, p entru o c a tegorie d e rec ep tori ele nu sunt a sim ila te
c a informaţii. În a c elaşi timp treb uie reţinut şi a sp ec tul invers, că sunt o infinita
te d e informaţii genera te de o infinita
te de surse , numai că mulţimea rec ep torilor e ste ma i
mică, ia r a numiţi rec ep tori nu sunt sensib ili la o a numită c a tegorie d e
informaţii şi d e a c eea nu le perc ep c a a ta re.

18
Săhleanu V. – Ştiinţa şi filozofia informaţiei, ed.Politică, 1972, p.226.

- 35 -
 Plec â nd d e la a c ea stă c onsid eraţie e ste d eo se bit d e intere sa nt d
e văzut mod a lita tea p rin c a re a numiţi rec ep tori pot fi tra nsfo rmaţi c a să fie
se nsib ili la o c a tegorie sa u a lta d e informaţii, p roc ed ură c e s-a r p utea d
enumi educ aţia rec eptorilor. Pentru om a c e st a sp ec t e ste fund a
menta l p entru c ond iţia sa d e existe nţă, d e a c eea se sp une că “ omul c â t
trăieşte învaţă” . În ra p ort c u unul sa u a ltul d in domeniile d e a c tivita te, ind
ivid ul se p regăteşte c ontinuu, toc ma i p entru a fi în măsură să p oa tă a sim ila
informaţii nec e sa re a cţiunii sa le în d omeniul resp ec tiv, eliminâ nd c u bună
ştiinţă şi p e b ună
d rep ta te p o sib ilităţile sa le d e a rec ep ta şi a lte informaţii, sa u c el puţin red
uc â nd u-şi c a p a c ita tea de a sim ila re şi tra nsfo rma re a informaţiilor p rima
re în informaţii funda menta le, d in d omenii neta ngenţia le c u a c tivita tea sa .
Tria da sursă – c anal – rec eptor (D) rep rezintă ultimul c riteriu d e
c la sific a re p rop us d e a utori. În c onformita te c u a c e st c riteriu p ot fi
id entific ate:
1. Informaţia distribuită - nu a re d e stina ta ri p rec işi şi nu so lic ită exp res
c a na le d e c omunic aţie, d a că ele există şi sunt c omp a tib ile c u
informaţia , a c ea sta se va tra nsm ite; (ex. emisiune a ra d io, sa u TV, p entru
c a re un rec ep tor treb uie să d isp ună d e mijloc tehnic a d ec va t, a ltfel nu
p rimeşte informaţia).
2. Informaţia orientată - a re d e stina ta ri c uno sc uţi sa u nec uno sc uţi, d
a r a c eştia rep rezintă un se gment a l unei c a tegorii d e rec ep tori c a
re a u c a ra c teristic i c omune şi sunt c a pa bili să a sim ileze informaţia ; nec e
sită c a na le d e c omunic aţie c u a numiţi p a ra metri; (ex. ra d ioa ma torism ul,
und e o sursă emite d a r nu ştie c ine va p rimi sa u c ine va c onfirma ; o c a meră
de d isc uţii tema tic e pe INTERNET; cărţile etc .).
3. Informaţia de grup - numărul d e rec ep tori e ste c uno sc ut, şi d e
regulă sunt c uno sc uţi de sursă, c a na lele d e c omunic aţii fiind sta bilite d e
c omun a c ord , a c eştia sunt c a pabili să a sim ileze informaţiile. Ac e ste
grup uri d e rec ep tori se c onstituie p e b a za unor intere se c omune şi
uneori so lic ită a numite informaţii; (ex. informaţiile d e la p rofe so r la elevi,
informările d e sp re situaţia ... exec uta tă d e eşa lonul sup erior către sub ord onaţi,
ra poa rtele d e informa re etc .).
 4. Informaţie directă – a re un sing ur d estina ta r şi e ste modela tă pentru
c a a c e sta să o a sim ileze. În a c ea stă situaţie sursa şi d e stina ta rul se c uno
sc , c a na lul este c rea t c u p a ra metrii c eruţi de a mbii. Oric e a lt rec ep tor c
e p oa te intra în p o se sia informaţiilor re sp ec tive e ste c onsid era t intrus.
În a c ea stă c a tegorie treb uie să a c c ep tăm şi fa ptul că a tâ t sursa c â t şi
rec ep torul p ot fi c onstituite d in ma i multe elemente; (ex. o informaţie c
onfid enţială între d oi oa meni, sa u un flux
informaţiona l între c oma nd a mentul unui C.A. şi
c oma nd a mentul unei Bg . etc .).
Informaţiile d e grup şi c ele d irec te p ot a vea d iferite gra d e d e
c onfid enţia lita te, d e a c eea ele p ot c onstitui ţinta unor p erturb aţii a rtific ia
le în ved erea d eteriorării a c e sto ra , prec um şi înc ercărilor
d e rec epţiona re fra ud uloa să. Măsurile d e p rotecţie şi sec
urita te a informaţiilor la c a re se fa c multe referiri în a c e st moment se referă
c u p recăd ere la a c e ste d ouă c a tegorii d e informaţii.
To a te c riteriile d e c la sific a re a informaţiei c onsid er că sunt foa rte
importa nte şi fiec a re în p a rte surp rind e un a numit a sp ec t , a c op
erind a p roa p e toa te a sp ec tele informaţiei. Ce e ste de rema rc a t totuşi, e
ste fa ptul că d a că există dorinţa d e a a na liza informaţiile stric t prin
prism a unui d omeniu d e a c tivita te, milita r d e exemp lu, treb uie lua te
în c a lc ul toa te c riteriile de c la sific are pentru a putea enunţa în c ond iţiuni
ştiinţific e şi logic e p a rtic ula rităţile informaţiei pentru d omeniul re sp ec tiv.

Nivelurile informaţiei militare

Da torită imensităţii volumului informaţiona l glob a l, fiec a re d omeniu a l
ştiinţei sa u p ra c tic ii înc ea rcă să-şi delimiteze c â t mai c la r c u p utinţă
frontierele sp aţiului informaţiona l d e intere s, c e p oa te fi d enumit şi sp aţiul
informaţiona l vita l. To tuşi, sp aţiul informaţiona l vita l nu p oa te fi d efinit prin
limite finite c i numai exprima t în c a ra c teristic i, c um sunt: obiec tive, sc opuri,
c riterii d e c a lita te, p rinc ip ii şi c oord ona te sp aţio-tempora le.
Se p oa te c onsid era că în timpul unei c onfruntări milita re, pe lâ ngă
informaţiile d e interes naţiona l, p olitic e, so c ia le, ec onomic e şi d e a ltă na tură, c
oma nd a mentele d e ma ri unităţi trebuie să d isp ună d e o c a ntita te
înse mna tă d e informaţii c u sp ec ific exc lusiv d e ordin milita r. Ac e ste a p ot fi
c la sific a te în funcţie d e nivelurile lup tei a rmate, stra tegic e, opera tive şi
ta c tic e, p rezenta te în figura 2.2.

INFORMAŢII
NIVEL RĂZBOI NIVEL COMANDĂ
COMANDĂ STRATEGICĂ NAŢIONALĂ

STRATEGIC INFORMAŢII NAŢIONALE COMANDANT AL ACŢIUNII STRATEGICE

COMANDANT AL OPERAŢIEI

Planificare, pregătire şi conducere ale unei singure operaţii sau ale unei operaţii
OPERATIV INFORMAŢII OPERATIVE

COMANDANŢI LA NIVEL OPERATIV-TACTIC

Planificare, pregătire şi conducere ale uneia sau mai multor acţiuni la nivel ta
TACTIC INFORMAŢII TACTICE
COMANDANŢI LA NIVEL TACTIC

Figură 2.1. - Nivelurile informaţiilor militare

Fig ura 2.2. Nivelurile informaţiilor milita re

În sp rijinul unei operaţii se folo seşte , d ec i, un c omplex d e informaţii

ta c tic e, op era tive şi stra tegic e, provenite a tâ t d e la unităţile sp ec ia liza te d
in struc tura p rop rii sa u d e la eşa lonul sup erior sa u d e la sub ord onaţi, ia r în a
numite situaţii d e la a liaţi.
Informaţiile de ordin stra tegic se sup ra p un d e regulă c u c ele d e ord in
politic o-milita r şi d evin sub iec tul d e stud iu, a na liză şi d ec izie a l struc
turilor d e c ond uc ere d e nivel îna lt: Preşedinţie, Pa rla ment, Consiliul Sup rem
d e Apăra re a l ţării, Ministe rul Apărării Naţiona le, Ma rele Ca rtier Genera l, sa
u eventua l Coma nda mentelor Op eraţiona le d e Nivel Stra tegic .
Informaţia operativă, nec e sa ră în proc e sul d e planificare, pregătire şi c
onduc ere ale unei sing ure operaţii sa u ale unei operaţii c omplexe, e ste rezulta
tul c ic lului informaţiona l d erula t d e c oma nd a mentele ma rilo r unităţi
op era tive, c a re utilizea ză în a c e st sc op informaţiile primite d e la eşa lonul
sup erior, sub ord onaţi şi c ele obţinute p rin mijloa c e prop rii. Ea e ste
indisp ensa bilă p entru p la nific a rea op eraţiilor ia r p entru a o obţine e ste
nec e sa r să se d isp ună d e o orga niza re extinsă la întrea ga a rie d e interes p
entru a o c ulege, p reluc ra , eva lua şi a o trimite c oma nd a mentului şi
sub ord onaţilor săi. Multe elemente a le unui a stfel d e d isp ozitiv nu se a flă sub c
ontrolul d irec t sa u indirec t a l c oma nd a mentului unei ma ri unităţi opera
tive sa u ta c tic e.
Informaţia tactică, reprezintă c el ma i d ina mic d omeniu a l informaţiei
milita re, ra p orta t a tâ t la timp , sp aţiu d a r şi c a ntita te. În a ria d e d e
sfăşura re a unei a cţiuni milita re d e nivel ta c tic , und e ritmul d e d erula re a l
evenimentelor e ste foa rte ma re, informaţiile c e p ot
influenţa într-un mod a nume d eznodămâ ntul a c e sto ra se
suc c ed c u ma re rep ezic iune şi so lic ită a stfe l şi timpi d e răsp uns foa rte
mic i.
Cic lul informaţiona l d erula t la a c e st nivel treb uie să fie d eo se bit d e
mic , ra p orta t la timp , d e a c eea p reluc ra rea unui volum ma re d e
informaţii d e na tură d iferită în mod c la sic nu mai c ore sp und e d e mult d ina
mic ii c â mpului d e lup tă mod ern.
Este d eo se bit d e d ific il d e a fa c e o d ep a rta ja re c orec tă şi c la
ră a d e stinaţiei unei informaţii, sa u a informaţiilor referitoa re la un a nume d
omeniu în informaţie opera tivă şi informaţie ta c tică. Ac e st a sp ec t e ste c u
a tâ t ma i d ific il c u c â t iera rhiza rea unor a cţiuni milita re se fa c e uneori
pe ba za exc lusivă a c a ntităţii d e forţe şi mijloa c e a nga ja te.
Sp re d eo se bire d e informaţia ta c tică, c ea op era tivă e ste rezulta
tul c ulegerii, id entificării, loc a lizării şi a na lizării fa c torilor vulnera bili a i ina mic
ului, în p a rtic ula r a l c entrului său d e gravitaţie stra tegic şi opera tiv. Între a
ltele, informaţia opera tivă p oa te fi folo sită p entru a p roteja p rop riul c entru
d e gravitaţie, a îm piedic a interc ep ta rea d e d ate privind propriile p la
nuri, a d eza morsa tenta tivele d e induc ere în eroa re a le părţii a dverse .
Ea treb uie, d e a se menea , să furnizeze ind ic aţii a d ec va te a sup ra
oricărui a c t o stil d in p a rtea unui p otenţia l a dversa r, c omp a râ nd d
iferenţele c a lita tive şi c a ntita tive, în d ec ursul timp ului, a le forţelor ina mic
e, fa pt d e o
ma re imp orta nţă de vreme c e dă p o sib ilita tea c oma nd a ntului op era tiv
să p la nific e, să p regătea scă şi să a c tua lizeze o imp orta ntă op eraţiune sa
u o c a mp a nie.
Comp a ra tiv c u informaţia ta c tică, c ea op era tivă e ste ma i ne sig ură
şi se p retea ză mai bine fa lsificării d e către a dversa r. De a c eea , e ste mult ma
i risc a nt d in p a rtea c oma nd a ntului op era tiv d e a a vea înc red ere în
informaţiile op era tive, d ec â t a r fi p entru un c oma nd a nt ta c tic să le folo
se a scă p e c ele p roc ura te în mod d irec t, d e la unităţile sa le milita re.
Fa lsific a rea informaţiilor a re efec te mult mai nefa ste a sup ra op eraţiilor
c omp lexe sa u a c a mp a niilor, d ec â t a sup ra a cţiunilor d e nivel ta c tic ,
und e efec tele p ot fi neutra liza te; a p oi, la nivel stra tegic , e ste foa rte d ific
il p entru inamic să p ună în a p lic a re fa lsific a rea . Re zultă că informaţia opera
tivă e ste d e stina tă să se c onfrunte c u "c apc anele" so fistic a te, b ine p la
nific a te şi pe termen lung , întinse d e ina mic .
Diferită faţă d e informaţia ta c tică, c ea op era tivă priveşte întrea ga
sup ra faţă, c u sp aţiul pe c a re îl pre sup une, a unui tea tru d e op eraţii.
În mod sp ec ia l, prin a c ea sta se înc ea rcă c ulegerea d e d a te p rivind
a sp ec tele lega te de c a d rul fizic , oc ea nogra fic şi c lima tic a l tea trului.
Insule , a rhipela guri, strâ mtori princ ipa le, p eninsule , d eltele unor râ uri mai
imp orta nte, regiuni muntoa se sa u d e d ea l şi c â mpii p ot a vea toa te o a
numită releva nţă op era tivă. Informaţiile nec e sa re p entru ma rile operaţii sa u
c a mpa nii trebuie, în c onse c inţă, să furnizeze în sc op uri op era tive d ate
privind mediul fizic pentru întregul tea tru, d a r în mod sp ec ia l în a ria und e e
ste p revăzut să se de sfăşo a re op eraţia .
Ele mente d e o importa nţă c a pita lă, d ec i d emne d e a c hiziţiona t,
sunt c ele p rivind ord inele d e lup tă a le duşma nului în tea trul d e lup tă; d e
a ltfel, sp re d eo se bire d e informaţia ta c tică, c a re a d uc e d eta lii d e sp
re fa c torii c onc reţi, c ea op era tivă tinde să se foc a lizeze a sup ra a ltor fa c
tori, p rec um mora lul, d isc ip lina , d oc trina op era tivă, gra d ul d e instruire .
Din c a uza c onsiste nţei forţelor imp lic a te în obţinerea ei, informaţia
op era tivă e ste ma i so lic ita ntă d ec â t c ea d e c a re se se rveşte c oma nd
a ntul ta c tic . Ac e sta d in urmă poa te să mod ific e c ursul a cţiunii sa le d e stul
de ra pid
p entru a o a d a p ta la sc himbări neprevăzute d e situaţie , în timp c e
c oma nd a ntul op era tiv nu p oa te, în mod norma l, să sc himb e mod ul d
e folo sire a p rop riilo r forţe în timp ul d e sfăşurării a cţiunii, fără să se c onfrunte c u
risc uri grave. Informaţia opera tivă treb uie să c onţină previziuni a sup ra
evenimentelor d in săp tămâ nile sa u lunile următoa re; c ea ta c tică (sa u
op era tiv-ta c tică), d impotrivă, e ste sufic ient să a ibă o va la bilita te d e una ,
ma ximum d ouă zile.
Informaţia opera tivă p oa te fi efic a c e a tunc i c â nd c oma nd a
mentele, sta tele lor ma jore şi ofiţerii numiţi în se rvic ii sp ec ia le sunt c onştienţi
d e importa nţa ei.
Efic a c ita tea informaţiei opera tive e ste a sig ura tă şi d e forţele şi
mijloa c ele a d ec va te d isp onibile. Prea ma rea imp orta nţă d a tă a sp ec
tului ofensiv e ste în mod inevita bil dăunător p entru a tingerea nivelului nec e
sa r d e p erforma nţă în c ulegerea şi folo sirea informaţiilor.
Pentru c oma nd a mentul op era tiv, e ste d e foa rte ma re imp orta nţă
să d isp ună d e informaţii p rec ise , c red ib ile şi ma i a les în timp util.
Informaţia opera tivă treb uie să p oa tă fi valorific a tă d e c oma nd a ntul
op era tiv şi d e sta tul său ma jor. Cei c a re o p rezintă treb uie să lup te împ
otriva id eilor prec onc epute a le utiliza torilor ei, id ei c a re nu d e puţine ori l-au
făc ut p e c oma nd a nt şi p e c ola bora torii săi a propiaţi să nu ţină c ont d e
exp erienţele p rec ed ente sa u să ignore informaţii preţioa se . Alte c a uze d e
eroa re p ot fi p olitiza rea se rvic iilo r informa tive, eva luările ambigue d in c a
uza încăpăţâ nării biroc ra tic e d e a înfrunta risc uri sa u sc ep tic ism ului d e
stina ta rilo r în c eea c e p riveşte se mna lele a la rma nte c onţinute d e unele
informaţii. Tre buie să fie lăsa t loc mereu p entru interp retări d iferite a le oricărei
informaţii p rimite, fie ea se c retă sa u p ub lică.
În mod id ea l, informaţia opera tivă treb uie să p rivea scă un a numit tea
tru d e op eraţii d in persp ec tiva c oma nd antului opera tiv inamic , să
"detecteze" p o sib ile le a cţiuni c a re se anunţă şi să o preva dă p e c ea c a re, c
el mai proba b il, va fi întreprinsă. To tuşi, c oma nd a ntul op era tiv treb uie să a
ibă în ved ere d oa r c eea c e a dversa rul e ste c a pa bil să fa că, în mod
c onc ret, şi nu intenţiile lui.
 Informaţia opera tivă se obţine folo sind orga nism ele informa tive
naţiona le şi c ele d in tea trul stra tegic ; împ reună c u c ea ta c tică, ea c reea
ză un c a d ru c omp lex d emn d e înc red ere şi, ma i a les, a c tua liza t c u p
rivire la un a numit tea tru sa u la o a numită zonă în c a re treb uie să se d e
sfăşo a re o op eraţiune importantă sa u o c a mp a nie. Informaţia stra tegică şi c
ea ta c tică se sup ra p un şi se influenţea ză; aşa d a r, p rima nu e ste sufic ientă
- c hia r d a că e ste p rec isă - p entru a a sig ura suc c e sul, d a că a d oua lip
seşte , sa u invers.
Contra r c elei ta c tic e, informaţia opera tivă se a flă sub se
mnul inc ertitudinii şi a l ipo sta zelor, d a t fiind fa p tul că e ste lega tă d e fa c tori
mult mai ampli, d e sp aţiu-timp-forţă. Deşi fără să neglijeze elementele d e situa
re pur fizică, informaţia opera tivă treb uie să ţină c ont d e fa c tori imp ond era bili,
p rec um p erso na lita tea , c a ra c terul, intenţiile c oma nd a nţilor opera tivi
inamic i, d oc trina forţelor a rma te şi interforţe, mora lul şi d isc ip lina , c a lita
tea instruirii unităţilo r a dversa rului. Da r, c u toa te a c e ste a , elementele
situaţiei opera tive sunt d ific il d e obţinut şi încă şi mai d ific il d e evalua t c u un
gra d d e p rec izie a d ec va t.
Noile tehnologii a r p utea reduc e unele d intre a c tua lele nec uno sc
ute; nu e ste totuşi uşor să se înţelea gă c um se poa te rezolva în mod sa tisfăcăto
r p rob lema "c eţii războiului" şi a ob sta c olelor c
a uza te de elementele nemăsura bile sa u nec ua ntific a
bile. Ac e sta e ste fa c torul c a re, în c ele d in urmă, hotărăşte vic toria sa u înfrâ
ngerea într-un război.
2.4. Informaţii specifice sistemelor C4I

În princ ip iu, informaţiile sp ec ific e siste melor C 4I d in c a d rul ma rilo r

unităţi ta c tic e treb uie să înd ep linea scă a numite c riterii d e c a lita te, figura
2.2. şi se p ot grup a d in p unc t d e ved ere a l d e stinaţiei c onţinutului a c e sto
ra , în:
- informaţii d e sistem , sa u interne, c a re de sc riu sub siste mele
c omp onente (c omp unere, c a ra c teristic i, p roc ed uri etc .);
- informaţii p entru sistem sa u externe , c olec ta te -tra nsp orta te-
p reluc ra te -d ise mina te în sc op ul sp rijinului p roc e se lor C 2;
- informaţii d e sec urita te , nec e sa re p rotecţiei siste mului îm p
otriva op eraţiilor informaţiona le a le ina mic ului (p a role, utiliza tori a
utorizaţi, frec venţe d e ba ză şi d e rezervă, a lgoritmii şi c heile c rip
togra fic e, a lgoritmii şi c heile d e sa lt în frec venţă, p roc ed uri de se
c urita te fizică etc .).

EXACTE
Informaţii care redau situaţia reală

RELEVANTE
Informaţii care se aplică misiunii sau situaţiei concrete

OPORTUNE
Informaţii disponibile în scopul luării deciziilor

UTILIZABILE
Informaţii în formate şi prezentări comune, uşor de înţeles şi
prezentat

COMPLETE
Toate informaţiile solicitate de către autoritatea care elaborează
decizia

SUCCINTE
Informaţiile conţin numai nivelul de detaliere cerut

SIGURE
Informaţiilor utile li se acordă protecţia adecvată acolo unde
se solicită

Figura 2.2. Pa rametrii de calitate ai informaţiei

 La râ nd ul lor, d in p unc t d e ved ere a l se nsib ilităţii c onţinutului, a c e
ste a se c a tegorisesc în informaţii nec la sific ate sa u p ub lic e d ec i ne se c
rete, p rec um şi în informaţii c la sific ate, d ec i se c rete, a căror p rotecţie e ste
ob liga torie. Informaţiile d in a mbele c a tegorii, se c la sifică c onform p rinc
ip iului risc ului c a lc ula t şi c el a l tolera nţei la erori.

Informaţiile p entru siste m sa u externe, vehic ula te în siste mele C 4I d in

c a d rul marilor unităţi ta c tic e şi nec e sa re p roc e se lor d e c oma ndă-c
ontrol, se referă d in p unc t de ved ere se ma ntic , la :
orga niza rea , înze stra rea , c omp unerea d e luptă, d isp unerea şi a
cţiunile milita re a le ina mic ului tere stru, a eria n şi nava l; orga niza rea , înze
stra rea , c omp unerea d e lup tă, d isp unerea şi a cţiunile milita re a le
trup elor p rop rii; c a ra c teristic ile tehnic o-ta c tic e a le tehnic ii
d e lup tă d in înze stra rea trup elor p rop rii şi a le a dversa rului; p roc ed uri d e
sta t ma jor a le sta tului ma jor prop riu p rec um şi a le a dversa rului; ordine d e
a cţiune (fra gmenta re, p relimina re) şi a nexe a le a c e sto ra , sub formă gra
fică (ha rtă d ig itiza tă c u sim b oluri milita r) sa u text; situaţia şi sta rea terenului, a
mediului geografic şi elec troma gnetic ; situaţia N.B.C . d in zona de
re sp onsa b ilita te şi pe fâşii; situaţia a eria nă d in zona d e interes şi pe fâşii;
c ond iţiile hid rometeorologic e p e termen sc urt şi mediu; a cţiunile d e
c erc eta re -d iversiune a le ina mic ului; informaţii geogra fic e p rivind teritoriul
naţiona l c u p recăd ere a sup ra zonei d e op eraţii în c a re a
cţionea ză;
situaţia pierd erilor în p erso na l şi tehnică milita ră în lup tă; situaţia p
op ulaţiei şi c onstrucţiilo r d in fâşia (zona d e re sp onsa bilita te, ra ionul) p rop
rie; tipul, numărul, orienta rea şi gra d ul d e p ra c tic a bilita te a l c omunic
aţiilor d in fâşia (zona d e re sp onsa bilita te, ra ionul) p rop rie; informaţii d e sp
re a sig ura rea c u ec hip a ment, a limente, tehnică d e lup tă, muniţii şi c
arbura nţi-lub rifia nţi; situaţia rea lă a telec omunic aţiilor teritoria le d in fâşia
brigăzii etc .

Într-un siste m C 4I, informaţiile de interes se pot afla :

- în mişc are (informaţiile c irc ula nte), p e c irc uitele şi c a na lele a ferente
sub sistem ului d e c omunic aţii şi a c elui d e c a lc ula toa re, în c a d
rul unor fluxuri informaţiona le p red efinite, în
forma t a na logic sa
u numeric ;
 - sto c ate pe medii (informaţiile sta tic e sa u fixe):
- elec tromagnetic e, în c a d rul c omp onentelor sub siste mului d e
c a lc ula toa re, a c elui d e c omunic aţii şi implic it a c elui d e c oma
ndă
şi c ontrol (d isc uri flexib ile , ha rd -d isc uri, benzi ma gnetic e,
memorii elec tronic e etc .);
- optic e, în c a d rul c omp onentelor sub siste mului de c a lc ula toa re
(CD- RO M, CDDA19);
- fizic e d e tip gra fic (hărţi, sc heme, ord ine, ra poa rte, a lte d oc umente),
a c ustic sa u ima gistic (b enzi/ c a se te a udio-vid eo, p elic ule fotogra
fic e p ozitive sa u nega tive, folii imp rima te etc .), în c a d rul c omp
onentelor sub sistem ului d e c oma ndă şi c ontrol;
- umane (fiec a re p erso a nă c a re înc a d rea ză struc tura orga niza torică,
c u informaţiile p e c a re le -a d ob â nd it).

Informaţiile c irc ula nte d in c a d rul sub siste mului d e c omunic aţii,
se p rezintă sub forma şirurilor d e oc teţi, c a d relor şi pa c hetelor d e d a te în
forma t X.25, a c e sta rep rezentâ nd sta nd a rd ul c a re d e sc rie p rotoc oa lele
20 sp ec ific e nivelelor (1) fizic , (2) legătură d e d a te şi (3) reţea a le stivei O SI.
La nivelul 4/ O SI (tra nsp ort), d a tele sunt se gmenta te. Tra nsm iterile sub
forma p a c hetelor d e d a te sunt c a ra c teristic e tra fic ului a utoma t d e ma
na gement a l reţelei şi în c ea ma i ma re p a rte, sc himb ului de informaţii d
intre c ore sp ond enţii (a bonaţii) d in reţea .

La râ nd ul lor, informaţiile c irc ula nte d in sub sistem ul informa tic , se p

ot p rezenta sub forma te sp ec ific e, înc a p sula te sub forma p a c hetelor d e
d a te d e mod el genera l ma i sus menţiona t, în se gmentele utile a l c a d rului
d e d a te.
Fo rma tul intrinse c a l a c e sto r informaţii e ste id entic c u c el a l informaţiilor
sta tic e c e urmea ză a fi tra nsm ise sa u nu, în reţea . Da că d in p unc t d e ved
ere a l c omunic aţiilor, forma tul d a telor d in c â mp ul d e d a te utile nu p
rezintă importa nţă d in punc t d e ved ere a l se c urităţii şi c omutării de p a c
hete, nu în

19
CD-ROM = compact disk read only memory, sector de 2048 octeţi, cu header şi informaţii; CDDA =
compact disk audio, cu sectoare de 2352 octeţi ce nu conţin header ci numai informaţii Q-subcode.
20
Protocol = limbajul simbolic comun al tuturor echipamentelor reţelei, care le permite să-şi înţeleagă
mesajele. Constă dintr-un set de reguli care determină formatul şi transmiterea datelor.
a c elaşi mod sta u luc rurile în c eea c e p riveşte informaţiile sta tic e. În a c e st
p unc t a l a na lizei noa stre , c onsid erăm că e ste nec e sa ră d eta lierea forma
telor a c e sto r p a c hete d e d a te, a stfe l:
Informaţii d e tipul ima ginilor sta tic e (fixe), c uno sc ute în limb a jul
utiliza torului c omun d rept fişiere foto, re sp ec tiv următoa rele tip uri uzua le d e
fişiere d e d a te:
- fişiere nec omp re sa te: *.b mp , *. tga ;
- fişiere b a za te pe d icţiona r: *.g if, *.tiff;
- fişiere c od a te pe ba za lungimii21: *.p c x, *.img;
- a lte forma te: *.jp g.
Există trei c a tegorii d e forma te a imaginilor sta tic e: ra ste r (grilă), vec
tor şi metafile. Cele ra ste r a lcătuie sc o ima gine într-o a rie p lină d e punc
te c olora te, d enumite p unc te. Cu c â t sunt mai mulţi pixeli p e o linie, c u a tâ
t c a lita tea ima ginii este ma i b ună. Ima ginile ra ste r se ma i nume sc şi bitma p.
Ima ginile vec tor, se rea lizea ză sub formă d e linii, poligoane şi text. Ima ginile
meta file sunt o c ombinaţie a primelor d ouă c a tegorii.
Fo rma tul BMP (Bitm a p ), d efinit d e Mic ro so ft, c onţine trei se cţiuni
p rinc ipa le: hea d er (c â mp ul d e sta rt), p a leta – da că e ste nec e sa r, ima
ginea propriu-zisă. Fie c a re d in a c e ste se cţiuni, c onţine informaţii nec e sa
re a fişării ima ginii. Pentru fiec a re c od a re tip Ra ste r Da ta (d a te grilă) a l a c
e stui forma t, d imensiune a fisie rului se va mod ific a , în c onformita te c u
numărul d e biţi/ pixel. Ac e ste d a te oferă în a c elaşi timp şi ind ic ii a sup ra d
eta lierii ima ginii.
JPEG (Joint Photogra p hic Exp erts Group ), e ste numele unui mec a nism
sta nd a rd iza t d e c ompre sie a ima ginilor. Imp orta nt p entru a legerea tip
urilor d e forma te a le ima ginilor c e sunt tra nsm ise într-un siste m C 4I, e ste fa p
tul că JPEG e ste p roiec ta t să exp loa teze limitele c uno sc ute a le oc hiului
uma n. De nota t că a c e sta , ob se rvă mai d egra bă mic ile sc himbări d e
luminozita te d ec â t c ele a le c ulorilor. De a c eea , p ierd erile da tora te c
omp re siei JPEG a u fo st c a lc ula te d in p roiec tul d e sta nda rd , p entru a
nu fi ob se rva bile d e către om.

21
original (engl.) ,,run-length encoded’’.
 Pentru luc rul în reţelele d e c a lc ula toa re, în limba j HTML, se folo se sc
forma tele JPG (d a torită motivelor d eja menţiona te) sa u GIF.
GIF (Gra p hic Interc ha nge Fo rma t) e ste un forma t d in c a tegoria
bitma p (p ixeli/ metru sa u inc h), c rea t d e CompuSe rve. Pâ nă în momentul
a fişării, a c e ste ima gini sunt c omprima te, c eea c e le fa c e utile d in p unc t
d e ved ere a l tra nsm isiei.
WMF (Wind ows Meta file Fo rma t), d enumit meta file, p oa te c onţine
o ima gine d in c ategoria bitma p , informaţii d in c a tegoria vec tor, prec um şi
text. Ac e ste însuşiri fa c c a formatul WMF să rep rezinte o so luţie foa rte bună p
entru gra fic ele d e sta t ma jor (sc hiţe, sim boluri şi sem ne c onvenţiona le, sc
heme etc .) întoc mite şi tra nsm ise în a p lic aţiile informa
tic e utiliza te în c a d rul sub sistem
ului d e c oma ndă şi c ontrol.
Celela lte forma te a le ima ginilor d ig ita le sta tic e, nu prezintă interes
d in p unc tul d e ved ere a l temei luc rării. To tuşi, ele p ot fi întâ lnite în d
iferitele a p lic aţii utiliza tor, fără a a vea o răsp â nd ire se mnific a tivă.
Din p unc t d e ved ere a l c omp onentelor siste melor C 4I d in c a d rul
ma rilo r unităţi ta c tic e:
 p entru a na liza a utoma tiza tă a ima ginilor sta tic e, se va folo si forma tul BMP;
 p entru a na liza exp erţilor uma ni, se va folo si forma tul JPG;
 p entru tra nsm iterea d e către elementele uma ne şi tehnic e d e c erc eta
re, în c a d rul sub sistem ului d e informaţii, a imaginilor sta tic e, se va folo si
forma tul JPG, mult mai mic , d ec i c u o d ura tă d e tra nsm itere red usă, d a
că nu există a lte sp ec ific aţii privind prec izia c a pturii;
 pentru utiliza rea în c a d rul a p lic aţiilor informa tic e p a rta ja te, p roiec ta
te în limb a j HTML, se va a p ela fie la forma tul JPG, fie la c el GIF;
 sto c a rea ima ginilor c e urmea ză a fi p reluc ra te, se va exec uta în forma t
BMP;
 tra nsm iterea ima ginilor BMP sto c a te, se va exec uta p rin d up lic a rea
a c e sto ra în forma t JPG sa u GIF, fără a a fec ta fişierul origina l sto c a t;
 la preluc ra rea imaginilor se va a pela , pe timpul sa lvărilor, numa i la
forma tul BMP, p entru păstra rea tuturor c a ra c teristic ilor ima ginii.
 Informaţiile d ig ita le d e tipul ima ginilor d ina mic e, c uno sc ute în limb
a jul utiliza torului c omun d rept fişiere film, se întâ lne sc a tâ t în sta re c irc ula
ntă c â t şi în sta re sta tică, a tâ t în reţelele d e c a lc ula toa re, p unc tele a
utoma tiza te d e luc ru izola te d e reţea , c â t şi p e c a na lele d e c omunic
aţii d intre d iferitele ec hip a mente d e c erc eta re şi c ore sp ond enţii c entra
li, sub forma fişiere d e d a te în d iferite forma te sp ec ific e. Fişie rele film c
onsta u în grupuri d e ima gini c a re p ot fi c a p tura te şi a fişa te în se c venţe.
Multe d in a c e ste forma te sup ortă c omp re sia d a telor, ia r în unele c a zuri
se p oa te c a p tura / red a şi sune t. Cele mai utiliza te formate, în c a d rul d
iferitelor a p lic aţii informa tic e, inc lusiv p entru c a p tura ima
ginilor d ina mic e c u a jutorul ec hip a mentelor sp ec ific e
(ex.: c a mere vid eo d ig ita le c u memorie), sunt:
Fo rma tul AVI, c u extensia *.a vi. Este un forma t c a re permite
a dăuga rea sune tului, d imensiune a fişierelor, a ima ginii şi c a lita tea a c e
steia , d epinzâ nd d e tip ul d e c omp re sie folo sit. Sto c a rea imaginilor se fa c
e c a d ru c u c a d ru, întrerup erea tra nsm iterii unui a stfe l de fişier
nep rovoc â nd impo sib ilita tea utilizării informaţiei d eja rec epţiona te.
Fo rma tul Quic ktim e, c u extensii *.mov sa u *.q t. Sup ortă c a d re
vid eo multip le, a nimaţie d efinită sub d iferite sp ec ific aţii d e c od a re, a
nimaţie p la tă (inferioa ră 2D).
Fo rma tele MPEG (Moving Pic ture Exp erts Group – grup d e luc ru ISO
; sub forma te MPEG -1, 2, 3, 4), rea lizea ză o c omp re sie c u o ra tă rid ic a tă prin
sto c a rea numa i a modificărilor d e la un c a d ru la a ltul, în loc ul întregului
c a d ru. Informaţiile vid eo sunt a poi c od a te prin tehnic a DC T. Este d ec i un
forma t a va nta jos p entru tra nsm iteri şi sto c a re, d a torită d imensiunilo r red
use a fişierelor. În sc himb , d a că p e timp ul tra nsm iterii fişierului, c â mp ul d e d
a te c a re c onţine informaţiile DCT e ste a fec ta t, ima ginile nu vor p utea fi
utiliza te, întregul fişier fiind c onsid era t c orupt. Diminua rea c a lităţii ima ginii
d a tora tă c omp re sie i, nu e ste p erc ep ută d e oc hiul uma n.
To a te a c e ste d a te referitoa re la informaţiile d e tip ul ima ginilor
d ina mic e d ig itiza te, ne oferă p o sib ilita tea d e a formula c onc luzii utile
lega te d e utiliza rea d iferitelor forma te în c ad rul c omp onentelor siste
melor C 4I d in c a d rul marilor unităţi ta c tic e, d upă c um urmea ză:
 Ec hip a mentele d ig ita le d e c a p tură, vor folo si forma tul AVI, d a
torită c erinţelor red use d e p roc e sa re pe c a re a c e sta le rec la mă. Ac e st
forma t va nec e sita însă timp ma i ma re d e tra nsm itere, c rip ta re, genera
rea d e c hei c rip togra fic e de lungime a prec ia bilă nec e
sa re p rotecţiei pe timpul tra nsm iterii, memorie fixă
mai ma re d a r o memorie vola tilă fără sp ec ific aţii d eo se bite d e p erforma
nţă. Lung imea c heilor c rip togra fic e, a re o imp orta nţă ne se mnific a tivă d in p
unc t d e ved ere a l generării şi sto cării, a tunc i c â nd se utilizea ză c rip ta rea ha
rd wa re p se ud oa lea toa re d a r, în a c eleaşi c ondiţii, o lungime c onsta nt
ma re a c heilor utiliza te c omb ina te c u un un volum d e tra fic ma re, a fec
tea ză înd ea juns d e mult nivelul teoretic d e sig ura nţă c a lc ula t împ otriva a
cţiunii c rip ta na litic e.
Pentru a na liza a utoma tiza tă a imaginilor d ina mic e, se vor folo si
forma tele AVI şi QUICKTIME, c a re oferă c ea ma i scăzută ra tă d e pierd eri la c
omp rimare.
Pentru exp loa ta rea p e termen lung în c a d rul b a zelor d e d a te,
fişierele se p ot d up lic a în forma t MPEG -1, 2 şi c hia r 4, c eea c e va a sig ura
red uc erea se mnific a tivă a timp ului d e tra nsm itere, sp aţiului d e sto c a re
la utiliza torii se c und a ri şi terţia ri, prec um şi o red uc ere se mnific a tivă a
lungimii c heilor d e c rip ta re şi timp ului nec e sa r exec utării operaţiunilor d e c
ifra re/ d e sc ifra re.
O a ltă c a tegorie d e informaţii d ig ita le c a re se p roc e se a ză şi tra
nsm ite frec vent în c a d rul c omp onentelor siste melor C 4I, e ste rep rezenta
tă d e informaţiile a ud io sa u, în limb a j c omun, fişierele sune t. Cele mai c
omune forma te a udio sunt CDDA (c ompa c t d isk a ud io), AU, WAV, şi MP3.
Primul forma t e ste utiliza t în p rezentări p rofe sio na le sp ec ific e pieţei muzic
a le. În sune tul d ig itiza t, instrucţiunile b ina re ,,sp un’ ’ tra d uc torilor ac ustic i
c onec taţi (ex.: boxe), c um să o sc ileze sa u c um să ,,p rod ucă’ ’ und e a c
ustic e.
În c a d rul c omp onentelor siste melor C 4I d in c a d rul ma rilo r
unităţi ta c tic e:
 ec hip a mentele d ig ita le d e c a p tură, vor folo si forma tul WAV, d a
torită c erinţelor red use d e p roc e sa re p e c a re a c e sta le rec la mă. Tra
nsm iterea unor a se menea fişiere, va a vea o d ura tă ma re, c rip ta
rea d eşi a utoma tiza tă nu va fi insta nta nee p entru fişierele c e c onţin
numai c â teva
 minute de sune t, c heile c rip togra fic e vor avea o lungime a p rec ia bilă,
memoria fixă va trebui să deţină sp aţiu lib er a prec ia bil, d a r memoria vola
tilă nu va fi so lic ita tă în mod d eo se bit;
 p entru a na liza a utoma tiza tă a fişierelor a ud io, se va folo si forma tul
WAV c a re oferă c ea ma i scăzută ra tă d e p ierd eri la c omp rima re şi în
unele situaţii, ra re, forma tul CDDA;
 p entru exp loa ta rea p e termen lung în c a d rul b a zelor d e d a te,
fişierele se p ot d up lic a în forma t MP3, c eea c e va a sig ura red uc erea
se mnific a tivă a timpului d e tra nsm itere, sp aţiului d e sto c a re la utiliza
torii se c und a ri şi terţia ri, p rec um şi o red uc ere se mnific a tivă a lungimii
c heilor d e c rip ta re şi timp ului nec e sa r exec utării operaţiunilor d e c ifra
re/ d e sc ifra re;
 d up lic a rea în forma t MP3 nu treb uie să genereze p ierderi a le fişierelor
origina le WAV;
 în reţelele d e c a lc ula toa re c a re utilizea ză siste mul d e op era re UNIX,
se va utiliza forma tul AU.
 Ca p itolul III Ro lul, princ ip iile şi struc tura siste melor
C4I

CAPITOLUL III
ROLUL, PRINCIPIILE ŞI STRUCTURA
SISTEMELOR C4I

Conc ep tul d e siste m de c omandă, c ontrol, c omunic aţii, c a lc

ulatoare şi informaţii milita re 22 (“ C 4I – Comma nd , Control, Communic a
tions, Comp uters, Intelligenc e - syste m s” ) a c uno sc ut, p â nă în forma a c tua
lă o se rie d e terminologii c e a u genera t uneori c onfuzii de interp reta re.
Astfe l, sinta gma C 4I a evolua t, d e la c onc ep tul C 2 (c omandă şi c ontrol,
rep rezentâ nd funcţiile d e ba ză a le p roc e sului ma na geria l), la formula C
3 (c omandă, c ontrol şi c omunic aţii), în eta p a în c a re rolul c omunic aţiilor a d
evenit vita l în ge stio na rea tot ma i c omp lexelor şi so fistic a telor siste me d e
a rma ment.
Prin c reşterea p ond erii lup tei elec tronic e s-a impus, d e a se menea ,
c a vita lă, ge stio na rea unei noi la turi tot ma i d ec isive a c onfruntării – lupta
informaţională a senzo rilo r, p rod uc erea şi d isem ina rea informaţiilor milita re -,
fa p t c e a c ond us la formula C3I. În eta p a a c tua lă, p reluc ra rea va stului
volum d e informaţii şi lua rea d ec iziilo r în ritm d eo se bit d e ra pid (imp us d e
evoluţia siste melor de se nzori şi a rma ment) a u d
etermina t omniprezenţa şi
performanţele în timp real a le c a lc ula toarelor, c eea c e a c ond us la forma
a c tua lă de C 4I.
Diversita tea d e termeni a c tua li – a c c ep taţi d e fa c to în lumea milita ră
– exp rimă fie evoluţia isto rică a c onc ep tului (C 2  C 4I2), fie domeniile
funcţiona le de a cţiune (C 3I/ RISTA – Rec onnaissa nc e, Information,
Surveillanc e, Target Ac quisitio n, re sp ec tiv: rec unoaştere, informaţii,
sup raveghere, ac hiziţia ţintelor). Cea mai c ontroversa tă interp reta re se fa c
e în jurul c elui d e -a l d oilea I a l formulei: interoperabilitate, integrare la
nivelul c âmpului de luptă d ig ita l, inteligenţă artific ia lă şi realita te virtua lă,
inteligenţă înc orporată în produse le so ftware integrate etc.

22
Automatic Data Processing (ADP) NATO Glossary, AdatP-2(G), Nov.1994

- 54 -
 Mediile de c erc eta re, public aţiile milita re şi ma jorita tea d oc trinelor
milita re oc c id enta le folo se sc c onc ep tul d e “C 4I system s” . Confuzia
este evid entă în c ontextul în c a re NATO utilizea ză sinta gma C 3I c
u se nsul “c omandă, c ontrol, c onsulta nţă şi informaţii” , ia r instrum entele (siste
mele) d e sup ort informaţiona l sunt rep rezenta te d e siste mele CIS
(“Communic ation and Information Syste ms” – c omunic aţii şi siste me informa
tic e).
Sistemele de comandă, control, comunicaţii, calculatoare şi informaţii
– reprezintă siste me integrate de doc trine, proc eduri, struc turi organizatoric
e, perso nal, ec hipament, fac ilităţi şi c omunic aţii de stina te să sp rijine exerc
ita rea proc e sului de c omandă şi c ontrol în toate fazele (stările ) operaţiei.
Siste mul C 4I treb uie să a sig ure tra nsm iterea informaţiilor între struc
turile orga niza toric e şi mijloa c ele tehnic e d e p reluc ra re d in sp aţiul d e
luptă, d inc olo d e orizontul vizib il şi invizib il. To a te siste mele d e c omunic aţii şi
informa tică milita re d e la se mna liza toa rele a ntic e la c ele mai rec ente siste
me b a za te p e c omp utere nu sunt d ec â t d ezvoltări tehnic e c u a c elaşi
sc op – tra nsm iterea informaţiilor între şi în c a d rul struc
turilor orga niza toric e lup tătoa re; o a na liză a elementelor fund a menta le
d in struc tura siste melor C 4I c ontrib uie la red uc erea c omp lexităţii prob lema
tic ii şi la rea liza rea unui nivel a d ec va t d e înţelegere a rolului şi funcţiilor a c
e sto ra .
Considerente pentru existenţa sistemelor C4I
Info sfe ra a sig ură un sc himb de informaţii a utoma tiza t, la nivel mond
ia l, c a re sp rijină a cţiunile forţei întrunite , fiind în a c elaşi timp se c retiza t, d a r
şi tra nsp a rent p entru lup tător.
Ac ea stă nouă c a pa c ita te, în c urs d e evoluţie p erma nentă, treb uie
să fie d eo se bit d e flexib ilă p entru a sp rijini p roiec ta rea forţei şi ra p id a
orga niza re p e misiuni a a c e steia .
Te hnologia c omunic aţiilor şi informaţiilor existe nte şi d ezvolta rea ra pidă
a info sfe rei a u un imp a c t ireversib il a sup ra a b ordării fund a menta le a
răzb oiului c a re urmăreşte ma sa rea şi c onc entra rea efec telor în loc ul
forţelor.
Ac ea sta p rop ulse a ză forţele întrunite în sfe ra răzb oiului b a za t p e
informaţii şi d e sfăşura t c u a rma ment d e îna ltă p rec izie c a re d etec tea
ză şi a nga jea ză ţintele pe ba za tra nsfe rului elec tronic d e d a te.
 Fo rţele întrunite treb uie să se a d a p teze la a c est mediu în c ontinuă
evoluţie şi a cărui c omplexita te şi inc ertitudine c re sc p erma nent; d e a c eea ,
c oma nd a ntul forţei întrunite treb uie să p erc ea pă sistem ul C 4I c a p e un
întreg şi să-l a nga jeze în mod ul c el ma i a va nta jo s.
Coma ndantul forţei întrunite poa te a poi să id entific e mod ul d e orga
niza re, p erfecţiona re, c onc entra re şi rep a rtiza re a re surse lor limita te d in
siste mele C 4I şi să ia măsuri p rivind mod ul c el ma i efic ient de a c ontrola
fluxul informaţiona l, preluc ra rea şi c a lita tea informaţiilor în sc op ul d e a a c c
elera p roc e sul d e ela b ora re şi a p lic a re a d ec iziilo r.

3.1. Rolul sistemelor C4I

Rolul fundamental a l siste melor C 4I e ste a c ela d e a a sig ura , în timp

util, în c ondiţii d e sig ura nţă ma ximă, informaţii d ec isive şi relevante la eşa
loa nele intere sa te p entru a p ermite forţelor să le va lorific e în înd ep linirea
obiec tivelor în toa te formele a cţiunilor milita re. Alte misiuni imp orta nte a le
siste melor C 4I sunt:
a. Sprijinul proceselor de comandă şi control în tot spectrul acţiunilor
militare
Siste mul d e sp rijin a l c omenzii şi c ontrolului a sig ură c oma nd a ntului
mijloa c ele nec e sa re p entru exerc ita rea a utorităţii şi c ond uc erii forţelor
sub ord ona te şi a c elor p rimite în sp rijin în sc op ul înd ep linirii misiunii.
Coma nda mentul utilizea ză informaţiile în p roc e sul d e ela b ora re a d ec iziilo
r şi c oord ona re a a cţiunilor c a re vor influenţa , în primul râ nd forţele a dversa
rului şi c ele p rop rii în a va nta jul c elor d in urmă. Pentru a c ea sta e ste nec
e sa ră o c irc ulaţie optimă a informaţiilor, d ec i c onstituirea unor fluxuri
informaţiona le c orec te. Pe timp d e răzb oi sa u în situaţii d e c riză, siste mele C
4I treb uie să a sig ure un flux d e d a te c ontinuu p entru a oferi informaţii, în
timp rea l, în sp aţiul d e lup tă, în oric e loc , în oric e moment, la c ererea utiliza
torilor. d a torită d iversificării formelor şi p roc ed eelor d e d uc ere a a
cţiunii milita re şi a sup ra tehnologizării sp aţiului d e lup tă mod ern, siste mele d e
tip C 4I vor treb ui să a ibă ac eiaşi efic ienţă ind iferent d e struc tura şi misiunile
forţei luptătoa re sa u d e tipul d e acţiune milita ră în c a re sunt anga ja te.
 b. Suport pentru planificare, decizie şi reacţie rapidă în mediile
militare des schimbătoa re
Da torită sc himbărilor d e p rofunzime p etrec ute în ultimii a ni în mediul d
e se c urita te glob a lă imp une tot ma i d es c a forţele lup tătoa re să pa rtic ipe
la a cţiuni milita re c a re nu a u o d e sfăşura re linia ră în c a d rul a c eluiaşi tip d e
a cţiune, sa u în a c elaşi mediu fizic . Tre c erea ra pidă d e la acţiuni c u c a ra c
ter ofensiv la c ele c u c a ra c ter d efensiv, d e la a cţiuni milita re d ec isive la
operaţii milita re a ltele d ec â t răzb oiul, d e la a cţiuni milita re sinc rone la a cţiuni
milita re a sinc rone ob ligă c oma nd a mentele la efec tua rea d e sc himbări
d e se în c onc epţii şi p la nurile d e a cţiune c a re so lic ită de regulă un a lt tip d
e flux informaţiona l. În p lus, p roba b ilita tea c resc ută c a o forţă să pa rtic ipe în
timp rela tiv sc urt la a cţiuni în d iferite regiuni sa u zone d e pe glob d etermină
modificări e se nţia le în c onţinutul b a zelor d e d a te c u referire la informaţiile d
e sp re mediu, so c ieta te, c ultură etc .
c. Suport pentru creşterea mobilităţii trupelor şi adaptarea acestora la
diferite medii de ducere a acţiunilor militare
Perfecţiona rea tehnologiilor utiliza te în a sig ura rea mobilităţii trup elor, p
erfecţiona rea siste melor de a rma ment, se nzori şi C 4I c ontribuie, în
c ontinua re, la red uc erea timpului d e a cţiune, sp orirea c ontrolului sp aţiului
d e lup tă la c reşterea ritmului d e d uc ere a op eraţiilor şi la genera rea unui
volum ma re d e informaţii. Da că c el puţin a c e ste elemente nu sunt gestio
na te c ore sp unzător se p ot c rea situaţii c a re vor c ond uc e la a fec ta rea
rea cţiilor lup tătorilor şi, în c ele d in urmă, a le sub unităţilo r şi unităţilo r.
d. a sigura rea schimburilor informaţionale în cadrul acţiunilor militare
întrunite
Siste mele C 4I a sig ură sub siste mele d e sp rijin p entru sc himb
ul informaţiona l şi ela b ora rea d ec iziilo r în c a d rul p roc e sului d e c oma ndă
şi
c ontrol a l ma rilo r unităţi şi unităţilo r.
Pentru a p utea de sfăşura op eraţiile c u efic ienţă c oma nd a mentul
unităţii şi ma rii unităţi, prec um şi c omp onentele lup tătoa re şi d e sp rijin d in c
omp unerea a c e ste ia treb uie să d isp ună d e informaţii. Ac e ste informaţii
treb uie să fie releva nte, e se nţia le, op ortune şi p rezenta te într-o
formă
a c c e sib ilă p entru a fi înţelea să şi utiliza tă ra pid d e către lup tător şi a a cţiona
optim pentru înd eplinirea misiunilo r. Siste mul d e sp rijin a l c omenzii şi c
ontrolului rep rezintă instrum entul princ ipa l la d isp oziţia c oma nd a ntului
forţei întrunite utiliza t p entru c olec ta rea , tra nsm iterea , p
reluc ra rea şi d isem ina rea /
d istrib uţia a c e sto r informaţii.
e. a sigura rea schimburilor informaţionale în cadrul acţiunilor militare
în mediul multinaţional
Op eraţiile multinaţiona le sunt d eo se bit d e c omp lexe şi p re sup un
a ngaja rea unor struc turi milita re d iverse so lic ita te să a cţioneze în mod
unita r. Fo rţele multinaţiona le p ot a vea unele p a rtic ula rităţi în
orga niza rea şi funcţiona rea siste melor C 4, limb a j, tehnologie, d oc
trină, sta nd a rd e d e op era re c a re p ot c rea c onfuzii. Ac e ste a d in urmă p
ot c ond uc e la c reşterea c erinţelor informaţiona le şi a nivelului d e inc
ertitudine. Cu c â t eşa loa nele între c a re se rea lizea ză interfaţa rea sunt ma
i mic i, c u a tâ t c reşte nivelul d e inc ertitudine şi nivelul c erinţelor la a d
resa siste melor C 4. Coma nd a ntul forţei întrunite treb uie să urmărea scă c u a
tenţie sp orită struc tura a c e steia , îna inte d e înc ep erea op eraţiilor, pentru a
evita unele c onfuzii în c a d rul forţelor p rop rii. După c e c oma nd a ntul
forţei întrunite sta bileşte orga niza rea sp ec ifică a c omenzii şi c ontrolului p
entru o op eraţie întrunită sa u multinaţiona lă sunt sta bilite c erinţele de sc himb
informaţiona l p entru siste mele C 4, în funcţie d e unele p rinc ip ii p rezenta te în
c ontinua re.

Siste mele C 4I p ot a vea şi un rol mai extins, în sc op ul d e a a sig ura

sp rijin informaţiona l şi pentru a lte misiuni în c ad rul forţelor întrunite şi a l Ministe
rului Apărării Naţiona le, formâ nd infra struc tura informaţiona lă genera lă a a
părării.

Funcţiile informaţionale ale sistemelor C4I sunt:

a. Colectarea p re sup une a c hiziţia sa u obţinerea şi filtra rea iniţia lă a

informaţiilor, în funcţie d e nevoi şi priorităţi şi c onversia lor într-o formă a
d ec va tă pentru tra nsm itere.
b. Tra nsportul se referă la vehic ula rea d a telor şi informaţiilor d e la sursă
a utoriza tă, oric a re a r fi a c ea sta , către sp re d isp ozitivele p eriferic e a dec
va te p entru p reluc ra re.
 c. Prelucra rea înse a mnă sto c a rea , a c c e sa rea , ma nipula rea , filtra
rea şi fuziunea da telor p entru a p rod uc e un minim e se nţia l d e informaţii
într-o formă a c c e sib ilă utiliza torilor pe ba za cărora struc turile lup tătoa re p ot
a cţiona c â t mai ra pid şi c orec t.
d. Disemina rea p re sup une d istrib uirea informaţiilor preluc ra te către
utiliza torii c a re le so lic ită sa u c a re sunt numiţi p entru a p rimi a c e ste d a
te. Da tele p ot fi sub forma d oc umentelor d e lup tă (vezi c a p itolul IV), sa
u ne struc tura te în forma t elec tronic p rima r sa u p reluc ra t.
e. Protecţia rep rezintă funcţia c a re a sig ură se c urita tea fluxului
informaţiona l, prec um şi a a c c e sului la informaţii, pe baza princ ip iului nevoii
d e a c unoaşte, numa i a p erso na lului a utoriza t.

Obiectivele fundamentale ale sistemelor C4I sunt :

a. Rea lizarea unităţii de efort. Siste mele C 4I treb uie să a jute o forţă
întrunită şi elementele sa le d e sp rijin să c ombine ideile şi a prec ierile
c oma nd a nţilor şi p erso na lului cu funcţii imp orta nte în c a d rul
c oma nd a mentelor şi struc turilor orga niza toric e sub ord ona
te. Astfe l, se
p ermite exp rima rea opiniilor c â t ma i multor exp erţi / sp ec ia lişti în a c
tivita tea d e ela b ora re a d ec iziilo r, c oma nd a şi c ontrolul op eraţiilor în
timp rea l sa u a p roa p e rea l şi, în fina l, înd eplinirea c u suc c es a misiunilo r
primite.
b. Exploa tarea tuturor capacităţilor forţei întrunite. Siste mele C 4I treb uie
să fie p lanific a te c a extensii a le simţurilo r şi p roc e se lor sp ec ific uma ne şi
să a jute p erso na lul milita r în forma rea p erc epţiilor
reale, să rea cţioneze c ore sp unzător la a c e ste a şi să ela b
oreze d ec izii. Ac e ste a p ermit p erso na lului d e sta t ma jor să a cţioneze efic
ient p e timp ul op eraţiilor c u ritm îna lt de d e sfăşura re. Siste mele C 4I treb
uie să a ibă timp d e răsp uns c â t ma i mic , să fie uşor d e înţeles şi d e exp loa ta
t, în sp ec ia l p e timp ul rezolvării unor situaţii c a re implică un nivel rid ic a t d e
stre s.
c. Loca lizarea corectă a informaţiilor critice. Siste mele C 4I treb uie să a
ibă c a pa c ita tea d e a răsp und e ra pid la c ererile d e informaţii şi, d e a c
eea , informaţiile treb uie sto c a te şi menţinute a c olo und e sunt nec e sa re.
Astfe l, se
red uc la minim întâ rzierile în tra nsm iterea sa u obţinerea informaţiilor şi se
micşorea ză nivelul d e so lic ita re a l reţelelor d e c omunic aţii.
d. Fuziunea informaţiilor. Siste mele C 4I treb uie să a sig ure o imagine
c omp lexă şi prec isă a sp aţiului d e lup tă în funcţie d e c erinţele perso na lului d
e sta t ma jor. Ac ea sta se rea lizea ză prin fuziunea informaţiilor – red uc erea la
minim a volumului d e informaţii util şi p la sa rea lor în mod c onvena bil în c a d
rul siste mului p entru a fi utiliza te în funcţie d e c erinţele op eraţiei întrunite. Astfe
l, c u informaţii c onc ise , prec ise , oportune şi sem nific a tive se îmbunătăţeşte
unita tea d e efort şi se red uc e nivelul d e inc ertitudine, permiţâ nd forţei
întrunite să a cţioneze c a un a nsa mb lu unita r, să exp loa teze în mod a va nta
jos c ond iţiile d in sp aţiul d e luptă mod ern şi să lup te ma i inteligent.
Princ ipa lele c a ra c teristic i a le a c tua lelor siste me C 4I sunt următoa rele:
- treb uie să a sig ure nec e sa rul op tim d e informaţii, veridic e, oportune
şi nered und a nte, p entru fiec a re nivel iera rhic d e c oma ndă şi c ontrol, prec
um şi sub siste melor d e exec uţie;
- a sig ură minimizarea timpului d e răsp uns a siste mului informaţiona l a
ferent siste mului C 4I;
- d isp un d e a rhitec tură d e sc hisă şi interfeţe sta nda rd p entru tra nsm
iteri voc a le, sc himb d e d a te(me sa je) şi vid eotelec onferinţă, fiind interc
onec ta te prin sub siste me d e c omunic aţii inteligente;
- a sig ură p erforma nţe îna lte p rivind c ulegerea , tra nsm iterea şi
p reluc ra rea d a telor, c eea c e p ermite rea liza rea c omenzii şi c ontrolului în
timp a p roa p e rea l şi a sig ura rea sup eriorităţii informaţiona le a sup ra inamic
ului;
- p ermit tra nsm iterea ra pidă(zec i d e Kbit/ s pâ nă la c âţiva Mbit/ s) a
unor fluxuri ma ri d e informaţii;
- se b a zea ză, în genera l, p e utiliza rea p rod use lor ha rd wa re, so ftwa
re şi informaţiona le c ivile, prec um şi a sta nd a rd elor şi
norma lor c omerc ia le,
exerimenta te o p erioa dă înd elungată în reţele d e c a lc ula toa re şi d
e c omunic aţii c ivile, c omp leta te c u sta nd a rd ele EURO COM şi NATO ;
- să d isp ună d e metod e, tehnic i şi proc ed uri c a re să interzică a c c e
sul ina mic ului la re surse le informaţiona le a le siste mului;
 - sistem ele a u gra d rid ic a t d e a d a p ta bilita te la c erinţele op
eraţiei şi lup tei mod erne, p rec um şi la sc himbările
mediului de c omunic aţii, c a ra c terizâ nd u-se p rin c ompa
tib ilita te informaţiona lă.

3.2. Principiile de bază ale sistemelor C4I

Pentru a tingerea obiec tivelor p revăzute şi înd ep linirea rolului

fund a menta l, siste mele integra te d e tipul C 4I treb uie să re sp ec te următoa
rele p rinc ip ii fund a menta le d e orga niza re şi funcţiona re:
1. Interopera bilitatea
2. Flexibilita tea
3. Mobilitatea
4. Capacitatea de reacţie
5. Continuitatea
6. Modularitatea
7. Viabilitatea
8. Eficienţa
9. Securita tea
10. Operativitatea
11. Simplita tea
12. Mentenabilitatea

Interoperabilitatea rep rezintă c a p a c ita tea siste melor C 4I şi a

ec hip a mentelor, reţelelor, sub siste melor sa u a oricăror elemente
c omp onente d e a se interc onec ta şi sc himb a nemijloc it şi în c ombinaţii
c ore sp unzătoa re informaţii, între ele şi utiliza torii ac e sto ra , p rec um şi între
ele şi a lte siste me sim ila re în med iul naţiona l sa u multinaţiona l.
Interop era bilita tea siste melor C 4I c up rind e trei d omenii d e ma nife sta re:
operaţională, tehnică şi proc edurală.
Interoperabilitatea operaţională vizea ză c a pa c ita tea siste mului d e a a
d op ta şi funcţiona p e b a za unor d oc trine, legi, princ ip ii, reguli, sta nd a rd e
şi c riterii c omune p entru toa te elementele c omp onente în sc op ul rea lizării
sc himb ului informaţiona l intern sa u extern în d ep lină c onc ord a nţă c u misiune a
struc turii (struc turilor) p entru c a re e ste d e stina t.
Interoperabilitatea tehnică se referă la c a p a c ita tea ec hip a mentelor, insta
laţiilor, d isp ozitivelor, reţelelor sa u a oricărui element c a re e ste imp lic a t în
înd eplinirea funcţiilor informaţiona le a le siste melor C 4I d e a se interc onec
ta fizic , logic sa u virtua l şi a efec tua sc himbul d e d a te şi informaţii imp us d e
situaţie , siste m şi utiliza tori.
Interoperabilitatea proc edurală rep rezintă c a p a c ita tea sistem elor d e a
a d op ta şi utiliza norme, reguli, sta nd a rd e şi p roc ed uri d e op era re c
omune c a re să permită forma liza rea şi efic ientiza rea sc himburilor
informaţiona le în c a d rul p roc e se lor d e c oma ndă şi c ontrol. Vizea ză înd
eo se bi d oc umentele, oa menii şi proc ed urile d e sta t major.
Ele mentele p e c a re se fund a mentea ză interop era b ilita tea sunt
c ompatibilitatea, sta ndardizarea şi legătura.
Compatibilitatea reprezintă c a p a c ita tea a d ouă sa u mai multe
elemente sa u c omp onente a le ec hip a mentelor sa u siste melor d e a exista şi
funcţiona în a c elaşi sistem sa u mediu fără interferenţe rec ip roc
e. Compa tib ilita tea elec troma gnetică, inc luzând şi sup orta
bilita tea d e frec venţă treb uie lua tă în c onsid era re d e la p rimele fa ze a le p
roiec tării şi pe toa tă d ura ta p la nificării, proiec tării, d ezvoltării, te stării şi eva
luării, prec um şi în întrea ga perioa dă d e utiliza re op eraţiona lă a tuturor siste
melor.
Sta ndardizarea rep rezintă d ezvolta rea şi imp lementa rea unui un se t d
e c onc epţii, p roc ed uri, d oc trine, mod ele şi norme în sc op ul rea lizării
c ompa tib ilităţii op eraţiona le, tehnic e şi p roc ed ura le. 23
Princ ipa lele obiec tive a le sta nd a rd izării sunt:
a . minimiza rea c a ntităţii d e c omp onente în sc op ul d e a rea
liza interc onec ta rea efic ientă c u interfeţe a d ec va te;

23
AAP 06 - NATO Glossary of terms of general military usage „The development and implementation
of concepts, doctrines, procedures and designs to achieve and maintain the required levels of
compatibility, interchangeability or commonality in the operational, procedural, materiel, technical and
administrative fields to attain interoperability. AAP 06 - NATO Glossary of terms of general military
usage”
 b . rea liza rea d e ec onomii prin elimina rea a c hiziţiilor d e ec hip a
mente şi c ontra c tării d e se rvic ii în pa ra lel;
c . a sig ura rea a p rovizionării şi a c ord a rea a siste nţei tehnic e d e
urgenţă între c a tegoriile d e forţe a le a rma tei;
d . a sig ura rea interop era b ilităţii funcţiona le între siste mele C 4I sim ila
re a le forţei întrunite şi c a tegoriilor d e forţe a rma te;
e. elimina rea eforturilor p a ra lele în c erc eta rea şi d ezvolta rea noilor
tehnologii.
Le gătura rep rezintă c onta c tul p erso na l sa u c omunic aţia rea liza tă
între elemente a le forţelor milita re c a re a sig ură înţelegerea rec ip rocă şi rea
liza rea unităţii d e sc op şi a cţiune.
Flexibilita tea rep rezintă c a p a c ita tea siste mului c a întreg sa u numa
i a unora d intre c omp onente, d e a se a d a p ta uşor la sc himbările imp use d
e misiune , struc tura de forţe, mediu sa u d in a lte c onsid erente fără a între rup e
sa u a a fec ta d ec isiv furniza rea se rvic iilo r p entru c a re a fo st d e stina t.
Fle xib ilita tea p oa te fi obţinută p rin p roiec ta rea siste melor /
sta nd a rd iza re, utiliza rea mijloac elor c omerc ia le, a siste melor C 4I mobile
sa u tra nsp orta bile, p rec um şi a mijloa c elor tehnic e insta la te d in timp în a
numite ra ioa ne / zone. Conec tivita tea rea liza tă şi menţinută c u a jutorul siste
melor flexib ile e ste d eo se b it d e imp orta ntă în sa tisfa c erea c erinţelor c
oma nd a nţilor în situaţii nep revăzute / d e urgenţă. Fle xib ilita tea e ste nec e
sa ră şi în c a zul sa tisfa c erii a ltor p rinc ip ii, c um sunt interopera b ilita tea , via
bilita tea .

Mobilitatea se referă la c a pa c ita tea siste mului C 4I sa u a elementelor

sa le c omp onente d e a sp rijini c ontinuu d e sfăşura rea ra p idă şi a ngaja rea
forţelor p rin p reluc ra rea ra pidă a fluxurilor d e informaţii nec e sa re unei a
nume misiuni, într-un a nume moment d e timp sa u într-o a nume loc aţie. Fo
rţele lup tătoa re treb uie să fie în po se sia informaţiilor utile şi nec e sa re
indiferent d e loc ul und e se găsesc , sa u d e sursa d e und e treb uie să le p rovină
informaţiile. Ac ea stă c erinţă imp une c a siste mele C 4i să fie mai uşoa re,
mult mai c omp a c te – minia turiza te - şi mult ma i utile struc turilor luptătoa
re.
 Capacitatea de reacţie imp une siste melor C 4I să răsp undă op ortun la
so lic itările informaţiona le a le utiliza torului. Pentru a a vea o a stfe l d e
c a p a c ita te d e rea cţie, siste mele treb uie să fie fia bile, red und a nte
şi op ortune.
Fia b ilita tea. Siste mele C 4I treb uie să fie d isp onibile în momentele în c
a re sunt so lic ita te şi să funcţioneze aşa c um a u fo st p roiec ta te. Fia bilita tea
siste melor C 4I se a sig ură p rin p roiec ta rea în rea liza rea ec hip a mentelor
şi siste melor în a nsa mb lu a stfe l înc â t a c e ste a să a ibă o
ra tă red usă a întrerup erilor în
funcţiona re, tehnică d e c orecţie a erorilor, ec hip a mente sta nd a rd iza te, p
roc ed uri sta nd a rd d e op era re şi sup ervizare a funcţionării, p o sib ilita tea
d e c ontra c a ra re a a ta c urilor a sup ra c omp uterelor, a b ruia jului elec
troma gnetic şi a induc erii în eroa re, prec um şi p rogra me d e sp rijin logistic şi
mentena nţă efic iente.
Re dundanţa. Re d und a nţa se a sig ură prin căi d e legătură a lterna
tive, siste me şi ec hip a mente tehnic e d e rezervă c a re re sta bile sc c omunic
aţiile în c a zul unor d era nja mente / întrerup eri în funcţiona re.
Dezvolta rea a rhitec turilor d e siste me d e sc hise a sig ură red und a nţa p rin
multiplic a rea căilor d isp onibile prin reţelele de c a lc ula toa re. Întreb
uinţarea stra tegiilor d e a utore sta bilire în proiec ta rea reţelelor p ermite c a
d a tele să fie replic a te în c â teva c entre / loc aţii d e und e p ot fi rec up era
te ra pid , în situaţia în c a re p orţiuni de reţea sa u c entre d e sp rijin sunt d
istruse .
Oportunitatea. Aşa c um tehnologia siste melor d e a rma ment fa c e
po sib ilă red uc erea timp ului d intre momentul a vertizării şi c el a l a ta c ului, la
fel treb uie red us timp ul p entru p relua rea şi tra nsm iterea se mna lelor d e
înştiinţa re, informaţiile imp orta nte d e la
elementele de c erc eta re şi c ele privind exec uta rea
ordinului d e op eraţii. Cererea d e c omunic aţii ra pid e în întrea ga struc tură a a
părării p rivind c oma nd a şi c ontrolul, logistic a , sta rea vremii şi informaţiile d e
na tură a dministra tivă imp un c a elementele c a re vizea ză viteza d e p reluc ra re
şi tra nsm itere a informaţiilor să fie lua te în c onsid era re în toa te eta p ele p la
nificării siste melor C4.
 Continuitatea rep rezintă c a p a c ita tea siste melor C 4I d e a oferi sp
rijinul p roc e se lor d e c oma ndă şi c ontrol şi se rvic iile a ferente sc op ului fund
a menta l p e toa tă d ura ta misiunii, la p a ra metrii d e funcţiona lita te, c a lita
te şi sig ura nţă minim impuşi.
Modularitatea e ste unul d intre p rinc ip iile c a re d epind c el ma i mult
d e tehnologie, d e mic roelec tronică şi d e b a za d e tra nsp ort. Pot fi id
entific a te d ouă trep te a le mod ula rităţii: nivelul ec hipa ment şi nivelul se rvic ii
(siste m).
Nivelul ec hipa ment, se referă la po sib ilita tea mod ificării c apa c ităţii d
e op era re p rin a dăuga rea sa u elimina rea d e c omponente. Ava nta jul
oferit d e a c ea stă c a ra c teristică este că p lec â nd d e la o c onfiguraţie sta
nd a rd a ec hip a mentului se p oa te remod ela în funcţie d e sc op ul sa u
misiunea c onc retă, fără a c onsum a inutil re surse , sa u a utiliza inefic ient pe c
ele existe nte.
Nivelul se rvic ii (siste m) a re în ved ere c erinţele op eraţiona le a le
siste melor C 4I şi reprezintă c a p a c ita tea a c e sto ra d e a fi c onfigura te
fizic , logic sa u virtua l a stfe l înc â t să a sig ure sp rijinul d e c oma ndă şi c
ontrol p entru situaţiile c â nd p oa te să va rieze numărul d e utiliza tori, d
imensiune a sp aţiului d e lup tă, c omp unerea şi d iversific a rea struc turii d e
forţe etc .
În funcţie d e mărime, intenţia c oma nd a ntului, p la nul d e op eraţii,
c apa c ităţile , limitările şi d isp onibilităţile în ec hip a mente, infra struc tura
siste melor C 4I d in zona op eraţiona lă, ofiţerii de sta t major c a re p la nifică siste
mele C 4I vor rea liza struc turi modula re C 4I c a re să sa tisfa că c erinţele c
oma nd a ntului. Ac e ste module vor fi rea liza te în funcţie d e c ondiţiile
c onc rete existe nte şi interc onec ta te într-un siste m C 4I integra t şi unita r.
Viabilitatea siste melor C 4I p oa te fi rea liza tă p rin metod e c a : d
isp ersa rea mijloa c elor tehnic e imp orta nte, multiplic a rea modurilor d e
rea liza re a c omunic aţiilor, rid ic a rea c a lităţilor fizic e şi elec tric e a le
ec hip a mentelor sa u o c omb inaţie a a c e sto r tehnic i.
Eficienţa p re sup une a tingerea a d ouă obiec tive importante:
p la nific a rea riguroa să şi exp loa ta rea c orec tă a re surse lor c e p ot intra
în c omp unerea siste melor C 4I; obţinerea d e rezulta te ma xime în ra p ort c u
po sib ilităţile ec hip a mentelor şi în c onc ord a nţă c u c erinţele misiunii.
 Siste mele C 4I şi re surse le a ferente la d isp oziţia c oma nd a ntului unei
forţe întrunite sunt limita te şi d e a c eea , treb uie ge stio na te c u a tenţie şi efic
ienţă. Utiliza rea raţiona lă înc ep e c u p reoc up a rea şi a na liza ec hilib ra tă
de către c oma nd a ntul forţei întrunite a infra struc turii d e c oma ndă şi c ontrol
b a za te p e nevoile pre sta bilite p entru informaţii imp orta nte - minimum d
e informaţii e se nţia le p entru ela b ora rea d ec iziei şi înd eplinirea misiunii.
Ac ea sta permite c a re surse le limita te a le siste mului C 4, forţele şi re surse le a
ferente să fie utiliza te în mod ul c el mai efic ient prin instituire a unui c ontrol
şi ma na gement riguro s. Ac tivităţile p rin c a re se p oa te efic ientiza p a nific a
rea şi exploa ta rea re surse lor siste melor C 4I, sunt:
a . Ec hilib ra rea raportului sc op -fo rţe -m ijloa c e so lic ită a nga ja rea
c omp lementa ră, p la nific a tă a tuturor forţelor şi sistem elor implic a te în
a c tivităţi informaţiona le. Fo rţele şi mijloa c ele tehnic e c a re c onstituie siste
mul d e sp rijin a l c omenzii şi c ontrolului treb uie orga niza te p e misiuni p
entru a c olec ta , tra nsm ite, p reluc ra şi p roteja informaţiile p rop rii, c onc
omitent c u d e sfăşura rea op eraţiilor sp ec ific e războiului d e c oma ndă şi c
ontrol c a re vizea ză degra d a rea c a p a c ităţilo r sim ila re a le a d versa rului.
b. Managementul re surse lor de c omunic aţii şi informatic e,
p re sup une p la nific a rea şi rea liza rea infra struc turii d e tra nsp ort a l
informaţiilor în c onc ord a nţă c u volumul şi orienta rea fluxurilor d e informaţii p
rec oniza t sa u e stim a t.
c. Managementul sp ec trului elec tromagnetic reprezintă un fa c tor
e se nţia l în proc e sul d e p la nific a re şi utiliza re raţiona lă a re surse lor d isp
onibile. Re p a rtiţia şi utiliza rea frec venţelor sunt funda
menta le p entru utiliza rea mijloa c elor ra d ioelec tric e. Re
surse le sp ec trului elec troma gnetic sunt ge stio na te p rin legislaţia
internaţională şi sunt c onsid era te ca re surse
naţiona le. Fre c venţele treb uie să fie c oord ona te şi gestio na te p e b a za
unor p rinc ip ii unic e la nivel stra tegic , op era tiv şi ta c tic , p rintr-o va rieta
te d e căi a d ministra tive şi tehnic e naţiona le şi internaţiona le.
d. Priorita tea informaţiilor e ste , d e a se menea , imp orta ntă p entru sta
bilirea c erinţelor p rivind d imensio na rea reţelelor C 4I şi a c entrelor d e sp rijin
d in siste m - d e exemp lu: a nga ja rea , mijloa c elor d in siste mul C 4I p entru
tra nsm iterea informaţiilor d e c erc eta re red uc e c a pa c ita tea d e vehic ula
re a reţelei d e către a lţi utiliza tori c a re a u nevoie d e dec iziile c oma nd a
ntului forţei întrunite p e timp ul p la nificării şi d uc erii operaţiei.
e. Nivelul de pregătire a l perso nalului implic at în realizarea şi
exploatarea siste melor C 4I, reprezintă unul d in a sp ec tele c ele ma i imp orta
nte d a torită imp a c tului p e c a re nivelul a bilităţilo r d e op era re a l a c e sto
ra îl a re a sup ra intenţiei d e efic ientizare a utilizării re surse lor siste mului.
f. Sim p lita tea în exploatare, se a d re se a ză în mod d eo se bit
utiliza torului fina l, c a re în c ele mai multe c a zuri nu e ste un sp ec ia list ia r
d in a c ea stă c a uză c u c â t modul d e op era re e ste mai sim p lu da r în a c
elaşi timp şi efic ient, c u a tâ t va c reşte gra d ul d e utiliza re efic ientă a re surse
lor siste mului.
Securita tea sistem elor C 4I c up rind e a nsa mb lul de măsuri c a re a sig
ură se c urita tea informaţiei şi a siste melor C 4I p rin p rotecţia fluxului
informaţiona l, d etec ta rea intruziunii / a tac ului şi
izola rea dera nja mentelor, măsuri de răsp unsuri inc id ente p entru a re
sta ura informaţiile şi re sta bili sec urita tea siste mului (vezi c a pitolul XI).
Operativitatea a re în ved ere c a p a c ita tea siste mului d e a se înc a d
ra în rigorile d e timp şi sp aţiu impuse d e misiune a re sp ec tivă p rivind înc ep
erea furnizării sp rijinului de c oma ndă şi c ontrol şi
a sig ura rea sc himburilor informaţiona le.
Mentenabilitatea se referă la p o sib ilita tea c a elementele c omp onente
a le sistem ului să p oa tă fi uşor întreţinute ia r d in a c e st motiv e ste rec oma
nd a t c a siste mele C 4I să d isp ună d e elemente de mentena nţă
proprii şi sp ec ia liza te.
 3.3. Structura sistemelor C4I

Imp a c tul tehnologiei informaţiei a sup ra d omeniului milita r este

rep rezenta t d e siste mele d e c oma ndă, c ontrol, c omunic aţii, c a lc ula toa
re şi informaţii (C 4I), sistem e c a re a sig ură sup ortul tehnic a l c ond uc erii
operaţiilor milita re. Cerc eta rea ştiinţifică a re un rol p rimordia l în dezvolta rea
a c e sto r siste me, p rin a p lic a rea unor c onc ep te mod erne, p rec um şi prin
introduc erea unor tehnologii d e vâ rf a tâ t în p roiec ta rea , c â t şi în rea liza
rea fiecăreia d in c omp onentele unui a stfe l d e siste m.

În c ond iţiile a cţiunilor milita re mod erne a le ma rilor unităţi opera tive şi ta c tic
e, a c tivităţile c oma nd a nţilor şi sta telor ma jore p entru c oma ndă şi c ontrol
nu p ot fi exec uta te op ortun fără utiliza rea sistem elor C 4I.
După unele luc rări de sp ec ia lita te 24 d e p re stig iu, siste mul C 4I rep
rezintă, d in p unc t d e vedere a rhitec tura l25, a nsa mb lul perso na lului, p
roc ed urilor d oc trina re şi d e opera re, ma na gementul informaţiilor şi fac
ilităţilo r ese nţia le nec e sa re c oma nd a ntului p entru a d opta rea
d ec iziilo r, p la nific a rea , p regătirea exec utării op
eraţiilor(lup telor) şi eva lua rea a c e sto ra .
Arhitec tura siste mică reprezintă o moda lita te în c a re o mulţime finită d e
siste me(sub siste me) interd ep end ente a so c ia ză re surse le fizic e şi
p erforma nţele lor p la nului op eraţiona l(misiuni, acţiuni) şi îşi funda mentea ză c
erinţele p rin sta nda rd ele d efinite în a rhitec tura tehnică.
Siste mul C4I trebuie să fie c a pa b il să c olec teze, c ombine, p reluc reze şi
să d istrib uie informaţiile vita le p entru exec uta rea a cţiunilor milita re în timp op
ortun către p erso a ne sa u a p lic aţii a utoriza te, într-o formă uşor d e a sim ila t
şi p roc e sa t, ma i a les pe timp ul situaţiilo r c ritic e.
Siste mele C 4I a u a rhitec tura genera lă p rezenta tă în Error!
Reference source not found., ia r p rinc ipa lele c omp onente sunt:

24
FM 6-0, Command and Control(Final Draft), US, 2000, p.5-2
25
Arhitectura sistemului C4I defineşte ansamblul format din părţile componente ale sistemului,
structura lor, relaţiile dintre ele şi liniile directoare care determină proiectarea şi evoluţia lor în timp.
 Fig ura 3.1. – Arhitec tura genera lă a sistem elor C 4I

 Arhitec tura operaţională - rep rezintă d e sc rierea p roc e se lor şi a

a c tivităţilo r prec um şi a fluxurilor informaţiona le nec e sa re p entru a
înd eplini sa u a sista a c tivităţi milita re. Ac ea sta sp ec ifică tipul
informaţiei tra nsfe ra te, frec venţa şi tipul sc himbărilor.

 Arhitectura de sistem - rep rezintă struc tura logică şi princ ip iile d e

op era re a le unui siste m. Ac e sta d in urmă inc lude se rvic ii, funcţii
şi sta nd a rd e d e interfaţă p entru a a tinge p erforma nţele c erute
în c ond iţiile c onstrâ ngerilor sp ec ific a te.

 Arhitectura tehnică - rep rezintă id entific a rea c omponentelor fizic e

a le a rhitec turii d e siste m p rec um şi a d isp unerii a c e sto ra într-un
mod c e d e sc rie struc tura fizică, funcţiile tehnic e, c a ra c teristic
ile d e p roiec ta re şi a tributele tehnic e c a re p ot fi rea liza te d e
către fiec a re c omp onent în c ond iţiile c onstrâ ngerilor sp ec ific a te.
To a te siste mele C 4I sunt rea liza te p e b a za unui mod el c omun d e
referinţă26. Ac e sta e ste un mod el funcţiona l c e exp rimă sinte tic funcţiile,

26
Nejat Ince, Planning and Architectural Design of Modern C4I Systems, 1997, cap. 4
c a ra c teristic ile princ ipale şi c onc epţia d e a nsa mb lu (filozofia ) siste mului.
Nivelurile mod elului c omun d e referinţă se prezintă în figura 3.2.

5. Interfaţa utilizator

Aplicaţii ale utilizatorilor(programe de aplicaţii)

4.
Aplicaţii ale bazei Aplicaţii orientate Aplicaţii orientate
de date pe grafică pe calcule

Servicii comune (de infrastructură)

3.
Servicii de Schimbul de Servicii de Servicii de
reţea date management grafică
al datelor

Sisteme de operare
2. Unităţi de Software de
Servere Staţii de lucru securitate şi
prelucrare management

Produse hardware (servicii de reţea)

1. Reţele de Sistemul de Sistemul de

calculatoare comunicaţii informaţii

Fig ura 3.2. Struc tura mod elului c omun d e referinţă a unui siste m C 4I.

Echipa mentele tehnice (p rod use le ha rd wa re) a le siste mului C 4I

sunt d ep end ente în p rinc ip a l d e sta nd a rd iza rea imp usă sistem elor d e
op era re utiliza te, d e c erinţele p rivind se c urita tea şi protecţia elec tronică.
Multe d in p rod use le ha rd wa re folo site sunt d e p rovenienţă c ivilă şi sunt
rea liza te la c el
ma i îna lt nivel ştiinţific şi tehnologic , în c onc ord a nţă c u sta nd a rd ele
internaţiona le în d omeniu, c a re a u fo st prelua te şi d e NATO . Volumul şi
c a tegoria ec hip a mentelor utiliza te la p unc tele d e c oma ndă şi în fâşia d e op
eraţii a unei ma ri unităţi d e a rme întrunite d epind d e funcţiile c a re treb uie înd
ep linite d e a c e ste a şi d e c erinţa a sig urării d eplinei interopera b ilităţi între
ele, p rec um şi c u ec hip a mentele a ltor siste me C 4I. Ac e ste a vor fi d eta lia
te în c a pitolele V, VI şi VII, c ore sp unzătorfiecărui sub
siste m c omp onent, c a lc ula toa re, c omunic aţii şi senzo ri.
Sistemele de operare c onstituie a l d oilea nivel a l mod elului d e
referinţă, d e stina t pentru rea liza rea interfeţei între ec hip a mentele tehnic e (p
rod use le ha rd wa re) şi nivelurile sup erioa re a le siste mului C 4I. Se lec ta rea
siste melor d e op era re c onstituie una d in p o sib ilităţile fund a menta le d e a
legere a a c e sto ra în c onc ord a nţă c u sta nd a rd ele imp use a rhitec turii siste
mului C 4I şi, d e regulă, în c a d rul a c e steia se utilizea ză un sing ur siste m d e
op era re. Ma i multe d eta lii vor fi p rezenta te în c a pitolul VI.
Serviciile comune (nivelul 3 a l mod elului de referinţă) d efinesc un
a nsa mb lu d e fa c ilităţi c omune, nec e sa re unora sa u ma i multor a p lic aţii
a le utiliza torilor d e pe nivelurile sup erioa re a le siste mului C4I.
Aplicaţiile utilizatorilor (p rogra mele de a p lic aţii) c onstituie nivelul
mod elului d e referinţă c are a sig ură funcţiile informaţiona l-d ec iziona
le nec e sa re c oma nd a nţilor şi sta telor majore, impuse d e c erinţele op
eraţiona le.
Interfaţa utilizator c onstituie mijloc ul logic , tehnic şi proc ed ura l c a
re a sig ură a c c e sul c oma nd a nţilor, ofiţerilor d in sta tele ma jore şi a ltor p
erso a ne a utoriza te la re surse le informaţiona le şi d e c a lc ul a le siste mului
C4I.
Se rvic iile c omune, a p lic aţiile utiliza torilor şi interfaţa utiliza tor
vor fi d e sc rise pe la rg în c a pitolul IV.
 Sinte tizâ nd , exp rima rea gra fică a a rhitec turii siste mic e a a c e stuia
se p rezintă în figura 3.3.

Sistemul C4I

Managementul
Comandă şi control (C2) informaţiilor (sistemul informaţional)
Echipamente conexe, facilităţi

Personal Proceduri
Subsistemul asigurării informaţiilor Subsistemul reţele de calculatoare
Subsistemul de comunicaţii

Echipamente Software

Culegere de informaţii
Selecţia şi fuziunea informaţiilor
– surse directe senzori
Baze de date
Reţeaua fixă Reţeaua mobilă

Fig ura 3.3. Arhitec tura sistem ului C 4I

Struc tura glob a lă, d e p rinc ip iu, a siste mului C4I a l unei ma ri unităţi op
era tive d e a rme întrunite se p rezintă în figura 3.4.27. Siste mul C 4I a sig ură înd
eplinirea următoa relor funcţii nec e sa re c oma nd a ntului p entru c ond uc ere:
- c rea rea şi a sig ura rea neîntrerup tă a ima ginii op eraţiona
le c omune;
- sp rijinirea p roc e sului d ec iziona l;
a sista rea sta tului ma jor în p regătirea şi tra nsm iterea informaţiilor d e exec uţie.

27
Lt.col. Hurmuz Paul – Sisteme de comandă, control, computere, comunicaţii şi informaţii pentru
eşaloanele operative din Armata României, Teză de doctorat, AISM, 2003.
 Din punc t d e ved ere struc tura l, siste mul C4I c up rind e, figura 3.5.:

SUBSISTEMUL DE COMANDĂ

SUBSISTEMUL DE INFORMAŢII SUBSISTEMUL DE COMUNICAŢII

SUBSISTEMUL REŢELELOR DE CALCULATOARE

Fig ura 3.5. Sub siste mele c omp onente

a . subsistemul de comandă şi control – c onstituit d in struc turile uma ne

sp ec ia liza te în exerc ita rea c omenzii şi c ontrolului forţei întrunite, pe b a za
misiunii p rimite, a d a telor şi informaţiilor obţinute d irec t sa u d in baza d e d a te
relaţiona lă a p unc telor d e c oma ndă;
b . subsistemul informatic - rep rezintă a nsa mb lul d e ec hip a mente
tehnic e, so ftwa re, metod e, p roc ed uri şi perso na l sp ec ia liza t prin c a
re se a sig ură interc onec ta rea fizică şi funcţiona lă a tehnic ii d e c a lc ul şi
termina lelor a ferente în ved erea p reluc rării, c onversie i, sto cării şi d isem
inării în c ondiţii d e
se c urita te a d a telor şi informaţiilor utiliza te în p roc e se le informaţiona le
în sc op ul a c c elerării ac tivităţilo r d e c oma ndă şi c ontrol;
c . subsistemul de comunicaţii - c onstituit d in ec hip a mente tehnic e,
metod e, p roc ed uri şi perso na l sp ec ia liza t d estina te pentru a sig ura rea
interc onec tării tuturor c omp onentelor siste mului C 4I şi tra nsfe rului d e
informaţii între şi în intere sul struc turilor d e c oma ndă şi c ontrol, prec um şi
între
c omp onentele d isp ozitivului op era tiv / stra tegic a l forţei întrunite;
d . subsistemul de informaţii (senzori) - c onstituit d in p erso na lul,
mijloa c ele şi tehnic ile prin c a re se obţin şi se preluc rea ză p rima r d a tele,
se tra nsm it informaţiile şi p rod use le informa tive c omp a rtimentelor şi struc
turilor imp lic a te în p roc e se le d e c oma ndă şi c ontrol.
Ac e ste sub siste me vor fi tra ta te se p a ra t şi în d eta liu în c a p itolele c
a re urmea ză.
 Capitolul IV Siste mul d e c omandă şi c ontrol

CAPITOLUL IV
SISTEMUL DE COMANDĂ ŞI CONTROL

Ana liza şi stud ierea d omeniului c omenzii şi c ontrolului pre sup une în
primul rând ana liza şi înţelegerea med iului glob a l în c a re a u loc a cţiunile
militare în c ontempora neita te şi prob abil în viitor. Med iul globa l d e d uc
ere a l acţiunilor militare p re sup une existe nţa a trei d omenii distinc te d e ma
nife sta re a c onfruntării între părţi 28, figura 4.1. : d omeniul fizic , informaţional
şi c ognitiv.

Domeniul informaţiilor Domeniul cognitiv

Cunoştinţe anterioare
Siste me de informaţii Informaţii
Date Percepţia umană Înţelegere Conştientizare
Eva luare Dec izie

Domeniul fizic

Sp aţiu Arme
Manevră Logistică
Oameni Ec hipamente

Fig ura 4.1. Domeniile c omenzii şi c ontrolului

28
David S. Alberts, John J. Garstka, Richard E. Hayes, David A. Signori – Understanding Information Age,
CCRP 2001

- 77 -
Domeniul fizic, e ste loc ul în c a re c omp onentele energetic e a le
acţiunii milita re se c onfruntă şi tind să influenţeze situaţia existe ntă la a c el
moment d a t. Este loc ul und e a re loc lovirea , p rotecţia şi ma nevra în toa te
mediile (d imensiunile ) fizic e a le sp aţiului d e luptă (tere stru, a eria n, na val, c
o sm ic ) ia r în id eea a c eloraşi autori, c hiar şi în mediul virtual. To t în a c
e st d omeniu se regăse sc c omponentele hard ware şi so ftwa
re, prec um ţi infra struc tura de c omunic aţii nec e
sa re a sig urării sp rijinului c omenzii şi c ontrolului.
Domeniul informaţional e ste , aşa c um îi sug erea ză şi numele, loc ul
und e informaţia oc upă loc ul p rimordia l. Ac e st d omeniu reprezintă sp aţiul d
elimita t exc lusiv ima gina r şi nic iod ată fizic , und e informaţia este c reată,
manipulată, distrib uită şi und e d e a ltfel se ma nife stă rezulta tele p roc ese lor
d e c oma ndă şi c ontrol. Ac e st d omeniu nu e ste a so c ia t exc lusiv c omp
onentei informaţiona le a a cţiunii militare şi poate fi mult mai la rg c a sp ec tru
d e referinţă, p oa te inc lud e d upă unele păreri, c hiar şi a sp ec te a le c
onfruntării în sp aţiul virtua l, p siho tronic , c ibernetic c are c ombină elemente
şi din c elela lte d omenii. Din ac ea stă p ersp ec tivă, d omeniul informaţiona l
e ste elementar p entru obţinerea unuia dintre nivelurile avantajului
informaţional.
Domeniul cognitiv, e ste în mintea oa menilor şi c uprind e perc epţiile,
c unoştinţele, înţelegerea , c redinţele şi valorile şi e ste loc ul und e se iau
d ec iziile. Din persp ec tiva c omenzii şi c ontrolului, a c e st d omeniu e ste
loc ul und e se regăse sc a c ele valori a le a rtei milita re: a rta c ond uc erii,
morala , c oeziunea , nivelul instruirii, experienţa , nivelul c unoştinţelor. Ac e
sta e ste d omeniul c a re poa te c ond uc e la vic torii străluc ite sa u la înfrâ
ngeri d ureroa se , a c e sta e ste d omeniul c are treb uie mod ela t şi sp rijinit.
Din c ele menţiona te mai sus, va treb ui să a na lizăm c oma nd a şi c
ontrolul p e trei pa liere diferite: p roc e se le d e c oma ndă şi c ontrol, a c
tivităţile d e c oma ndă şi c ontrol şi siste mul d e c omandă şi c ontrol. Aso c
ierea d intre a c e ste pa liere şi d omeniile menţionate sunt c ele prezenta te
în figura 4.2.
 Percepţii Conoaştere
Domeniul cognitiv
Procese de
comandă şi control Înţelegere

Convingeri Decizie

Informa ţii Comandă

Domeniul informaţional
Suport şi conţinut C2
Coordonare

Cooperare Contro

Locuri Tehnologie

Sistemul de
comandă şi control Oameni
Domeniul fizic
Acţiune Proceduri

Fig ura 4.2. Re laţia Domeniu acţiune – Comandă şi c ontrol - Conţinut

4.1. Procesele de comandă şi control

Modelul d e referinţă a l c ad rului c onc eptua l al proc e se lor de c
oma ndă şi c ontrol înc a d ra te în d omeniul c ognitiv e ste prezentat în figura
4.3.

Domeniul cognitiv al forţelor roşii

Înţelegerea şi percepţia situaţiei

Domeniul informaţional al forţelor roşii

Capabilităţi şi intenţii
l
Misiuni şi constrâ ngeri

u
SITUAŢIA

tim
i
ş l
Domeniul fizic Forţele Roşii Forţele Albastreiu
ţ
a
p
s
,l
u
i
Domeniul cognitiv al forţelor alba stre d
Oportunităţi şi riscuri

Domeniul informaţional al forţelor alba stre Niveluri de înţelegere

Fig ura 4.3. Mod elul d e referinţă a l c a d rului c onc ep tua l C 2

1. Percepţia, reprezintă transfo rma rea unui se mna l exterior d e oric e
na tură în reprezentări c ognitive. Pot fi identific ate d ouă tip uri d e perc epţii: d irec
te şi indirec te.
Perc epţia d irec tă a re loc c ând se de sc operă un obiec t, eveniment sa u
fenomen în d omeniul fizic prin unul d in simţuri (văzul, a uzul, miro sul sa u ta c til)
ia r a c ea sta e ste reprezenta tă d irec t în domeniul c ognitiv.
Perc epţia indirec tă, se manife stă atunc i c ând omul a pelează la oric
are mijloc fizic p entru ai înle sni sa u efic ientiza ob se rvarea unui feno 9men,
situaţie sa u oric are obiec t din mediul fizic . Ac e st tip d e perc epţie e ste şi c el
c a rac teristic siste melor a c tua le c a re se b a zea ză foa rte mult p e
tehnologie p entru ob se rvare şi stud iere. Din ac e st motiv, p erc epţiile pot
fi sup use unor erori d e interpreta re d a torită c alităţii mijloa c elor tehnic e d
e a red a fid el rea lita tea .
2. Cunoaşterea p re sup une c onc luziile tra se d in mod elul sug erat d e o
informaţie d isp onibilă. Cunoaşterea unei situaţii rezultă d in d atele şi
informaţiile d e sp re a c ea situaţie . Nivelul d e c unoaştere depind e foa rte
mult şi d e nivelul d e instruire a l d ec id entului, d e c apac ita tea sa d e a a
sim ila d atele şi informaţiile re sp ec tive într-un mod c â t mai ap rop ia t d e
rea lita te.
3. Înţelegerea implică d eţinerea unui nivel sufic ient d e c unoştinţe c a
re să p ermită obţinerea unor c onc luzii d e sp re po sib ilele c onse c inţe a le
situaţiei, c â t şi o sufic ientă c unoaştere a situaţie i pentru a prezic e viitoarele
mod ele. Situaţia c onştientizată, este foc a liza tă p e c eea c e e ste c uno sc ut
din situaţiile trec ute şi prezente, în timp c e înţelegerea unei situaţii este foc a
liza tă p e c eea c e situaţia poate să d evină şi c um acţiuni diferite vor avea
impa c t a sup ra situaţiei prezente.
4. Convingerea reprezintă nivelul d e înţelegere a l unei situaţii în c a re
re sp ec tivul d ec id ent e ste edific a t p e d ep lin c u sta rea a c tua lă şi
evoluţia situaţiei în eta pele imed ia t viitoa re. Convingerile se ba zea ză foa
rte mult p e informaţii utile, înţelegerea c orec tă a situaţiei, înc rederea
în sine şi în c olab oratori şi forţe. Ac e st sta d iu sa u p roc es mai este
denumit în anumite luc rări „ c omuniunea c unoaşterii” şi e ste c onsid era tă a fi
mai mult d ec â t măsura rea gra d ului d e c omuniune a informaţiilor.
 5. Decizia, e ste d e a se menea situa tă în domeniul c ognitiv şi
reprezintă a legeri, opţiuni a sup ra a c eea c e e ste d e făc ut.
Lărgirea viziunii a sup ra d ec iziei p re sup une inc lud erea tuturor a c e
sto ra într-un mod el c onc eptua l a l sp aţiului misiunii ind iferent d e nivelul la c
are se manife stă.
Deşi d ec iziile sunt d esc rise c a fiind rezultatul înţelegerii, ele pot fi lua
te în mod evid ent şi în lip sa oricărei înţelegeri. Din ac ea stă c a uză, în d
omeniul militar se înc earcă sp rijinirea proc e se lor d e c oma ndă şi c ontrol
prin mai multe mijloa c e tehnic e c are să poa te a d uc e mai multe d a te şi
informaţii, a stfe l înc â t să se red ucă la minim grad ul d e nec unoaştere şi în ac
e st mod să se red ucă risc ul unor dec izii în situaţii d e inc ertitudine.

4.2. Suport şi conţinut pentru comandă şi control

1. Informaţiile şi datele sunt a so c ia te unui eveniment, fenomen,
intenţie, obiec t sa u oricăror a lte c omponente c a re fa c p a rte şi pot
influenţa d e sfăşura rea acţiunii militare şi c ontribuie la formarea unei imagini a
sup ra sp aţiului de luptă ţi a sup ra forţelor implic a te în acţiunea propriu-zisă.
Da tele şi informaţiile sunt sup use unor p roc e se şi a c tivităţi, însum a te sub d
enumirea de c ic lu informaţional, c uno sc ut şi sub d enumirea de c ic lu c
omplet de
c omandă şi c ontrol.

Eta pele şi conţinutul ciclului informaţional

Aşa d upă c um s-a p rezenta t p â nă a c um, lumea rep rezintă un imens

izvor d e informaţii, d a r nu toa te informaţiile sunt nec e sa re p entru existe nţa
unui individ sa u unui siste m. Ba za t p e p rinc ip iul a utoreglării, fiec are siste m
îşi obţine informaţiile d e c a re a re nevoie p entru a exista şi funcţiona la
pa ra metrii ma ximi, c elela lte informaţii re sp ingând u-le sa u nea sim ilâ nd
u-le. Informaţiile nec e sa re unui siste m sunt sup use mai multor p roc e se
d e tra nsfo rmare pentru a ajunge la o formă şi o exp re sie c onvenabilă şi utilă.
To a te a c e ste proc e se sunt c ond iţiona te rec ip roc şi sunt sup use unor legi
bine d efinite, ord ona te logic şi c ondiţiona te rec ip roc . Astfe l c ic lul
informaţiona l
p oa te fi d efinit c a fiind “ tota lita tea p roc e se lor şi acţiunilor d erula te a
sup ra informaţiilor pe tra se ul sursă – c a na l d e c omunic aţie – rec eptor” .
Ac e st c ic lu informaţional c uprind e următoa rele eta pe:
1. Iniţierea informaţiei – se rea lizea ză la sursă, indiferent d e na tura a
c e steia şi p oate fi d e na tură se ma ntică, se miotică, impulsuri, ima gini,
perc epţii etc . Iniţierea informaţiei se prod uc e oric um, c hiar d acă nu va
existe nic i un c a na l d e c omunic aţie c are să tra nsp orte informaţia la un d e
stina tar şi d ec i ea nu va fi nic iod ată rec epta tă c a informaţie. Sursa d e
informaţie p oate fi c uno sc ută d e d e stina tarul c a re a rec ep ta t
informaţia sa u nu, sa u d acă informaţia a fo st d e tip distrib uită, sursa poate
fi c uno sc ută numai d e unii d intre rec ep tori. În d omeniul militar e ste nec e
sa r c a oric e sursă d e informaţii d e oric e na tură să fie c uno sc ută pentru a
elimina risc ul unor informaţii c u valoare d e a d evăr nulă, erorile, po sib ile le
d eteriorări a rtific ia le p rod use la sursă etc .
2. Tra nsp ortul informaţiei – e ste eta p a c ea mai c omp lexă a stud
iului informaţiei c a noţiune şi a c onexiunilor informaţiona le d ina mic e. Tra
nsp ortul informaţiei se rea lizează p rin c a na le d e c omunic aţie, c are pot fi
întâ lnite a proa p e în oric are tip d e med iu. Da că pâ nă a c um s-a stud ia t şi
d ezvoltat c u p recăd ere c a na lul d e c omunic aţie tehnic , fie că e ste vorb
a d e c a na le d e telec omunic aţii fie d e a lte legături informaţiona le d in
c ad rul siste melor tehnic e, e ste c la r că a c e ste a nu rep
rezintă întregul. Ca na lul p entru tra nsp ortul informaţiei
între sursă şi rec eptor trebuie neapăra t să înd ep linea
scă unele c erinţe stric te: c omp a tib ilita tea c ana lului c u informaţia în c eea
c e p riveşte a tâ t c a rac teristic a informaţiei c â t şi c a p a c ita tea d e tra
nsp orta informaţia ; a sig urarea p a rametrului de op ortunita te a informaţiei;
red uc erea p erturbaţiilor până la o valoa re d e p ra g minimă imp usă d e
informaţie.
3. Extra gerea şi adunarea informaţiei, reprezintă o formă fund amenta lă
d e op eraţii c ognitive a sup ra informaţiei în sc opul tra nsfo rmării ac e steia
în informaţie funda menta lă. Proc e sul e ste d eo se bit d e c omplex şi el
reprezintă e se nţa c ic lului informaţional şi are d rept sc op exp rima rea valorii
d e a d evăr a unei informaţii prec um şi d e stinaţia a c e steia în c ad rul siste
mului şi în c ad rul
proc esului d ec izional.

4. Sto c area informaţiei, p oa te rep rezenta a tâ t un p roc es c ognitiv

d e memora re c ât şi o acţiune tehnică d e tra nsfo rma re a ei în forma te sta
nd a rd nec e sa re păstrării ac e steia pentru timp înd elunga t pe sup orţi d e
memorie artific ia lă (cărţi, memorie externă c u înregistra re ma gnetică, optică
sa u d e a ltă na tură etc .).

5. Preluc rarea informaţiei, se c onstituie într-o eta pă d e eva luare şi d e a

na liză a informaţiilor, c â nd se rea lizează d e fa pt o integra re a ma i multor
informaţii, op erâ nd u-se logic c u p roc eduri d e genul c onjuncţiilor, disjuncţiilo
r, c omp araţii, c omplementări şi sum e, în sc opul obţinerii maximului d e profit
informaţiona l d intr-o mulţime d e informaţii pe ac eiaşi temă, (ex. informaţii d
e sp re inamic obţinute d in mai multe surse : ob se rvaţia direc tă, a vioa ne fără
pilot, informaţii sp ec ific e genurilor d e armă, c erc etaşi etc .). În urma ac e stei
p roc ed uri trebuie să rezulte o c onc luzie sub formă d e informaţie
fund a menta lă, d e a d â nc ime, c oerentă, argumentată, invulnerabilă,
veridică şi op ortună.

6. Valorific area informaţiei, e ste d e a ltfel sc op ul c ic lului

informaţional şi c onstă în modific area p arametrilor funcţionali ai siste mului,
având imp lic aţii a sup ra proc e se lor şi relaţiilor interioa re şi exterioare şi înd
eplinirii sc op ului
p entru c are sistem ul există. Este eta pa c a re generea ză proc e sul d e
a utoreglare şi red uc e entropia. Informaţiile c a re nu sunt utiliza te în a c e st
p roc es sunt c onsid era te b a la st informaţional, ia r siste mul va căuta c a a
c e st b a la st să fie red us în perma nenţă, pentru a-şi proteja c ana le le d e
informaţii d e sup ra so lic ita re şi de a red uc e c onsum ul d e timp într-un c ic lu
informaţional.
2. Comanda şi controlul, reprezintă e senţa acţiunii militare şi c onstituie
motorul şi fa c torul d ec isiv în obţinerea suc c e sului în c onfruntările militare
ale a c e stui înc ep ut d e se c ol. Chiar d a că a c e ste d ouă p roc e se p ot
fi tra ta te pâ nă la un p unc t se p a ra t, e ste evid ent fa ptul că pot fi c rea te c
onfuzii şi erori d a că ele nu sunt a na liza te împ reună, d atorită interd epend
enţei între c onţinutul ac e sto ra .
 Comp lexitatea c ond uc erii forţelor a d etermina t nec e sita tea d
efinirii şi c la rificării relaţiilor de c oma ndă şi c ontrol c a re se sta bile sc , între c
oma nd a nţi, sta tele majore şi elementele luptătoa re sa u d e sp rijin c a re c
onstituie forţa re sp ec tivă; sinta gma c omandă şi c ontrol
d emonstre a ză legătura
inse pa rabilă între c ele d ouă elemente a le proc e sului sus a mintit.
Comp lexitatea c ond uc erii acţiunilor militare se a mp lifică, ac ea sta
fiind d eterminată d e c ompunerea forţelor d e c oa liţie şi c arac terul
acţiunilor d e lup tă, c a re trebuie pla nific a te şi c ontrolate riguros în timp şi sp
aţiu. O importanţă tot mai ma re revenind nec esităţii c oord onării c ontinue a
forţelor şi mijloa c elor c a p a bile să c la rific e situaţia şi să p ermită a tingerea
obiec tivului misiunii.
Pentru d efinirea sinte tică a c ond uc erii militare, se folo seşte tot mai d
es sinta gma comandă şi control, c onsid erată c a vita lă p entru înd ep linirea
obiec tivelor milita re, p revenirea risc urilor, ge stio na rea c rizelor şi a c onflic
tului a rma t în c az d e război, aprec ia tă c a fiind abilitatea de a folo si forţele
şi mijloac ele ad ec vate misiunilo r primite la loc ul d at şi în momentul c el ma
i fa vora bil p entru intere se le c oa liţie i.
Aşa c um rezultă d in Glo sa rul NATO c u termeni şi definiţii AAP-6(U),
termenii “ Coma nd a şi Controlul” deşi sunt folo siţi, d e regulă, împreună, a
c eştia nu sunt sino nimi; se c onsta tă mod a lita tea implic ită d e a se enunţa
unul prin c elăla lt, d evenind inse parabili, d eterminând u-se şi c onstituind
elementele d e b ază a le p roc e sului d e c ond uc ere.
 Comanda – rep rezintă, în genera l, a utorita tea c onferită unui şef
milita r pentru d irecţionarea, c oordonarea şi c ontrolul forţelor militare.
Coma nd a ntul e ste elementul c entral a l p roc e sului d e c oma ndă şi c
ontrol, el sing ur c oma ndă, c ond uc e şi e ste re sp onsa bil p entru toa te d
ec iziile. To a te c elela lte a c tivităţi fiind sub ord onate şi avâ nd menirea d e
a a sig ura a cţiunile sa le. Ordinul dat de un şef, adică voinţa unui şef
exprimată în vederea
exec utării unui ordin dat; O unitate sa u grup de unităţi grupate într-o zonă teritoria
lă, aflată la ordinele unui şef.
 Controlul rep rezintă autoritatea exerc ita tă de un şef – a sup ra
unei părţi a ac tivităţilor organism elor sub ordonate sa u a ltor organism e c are,
în mod normal nu sunt sub c omanda sa – c e implică re sp onsa b ilita tea de
implementare a ordinelor şi d irec tivelor. Ac ea stă autoritate de c ontrol
poate fi transfe ra tă sa u delegată, total sa u parţial, unei a lte perso ane de
se mnată în ac e st se ns 29.

În regula mentele militare româ neşti d ata te rec ent 30 a p a r următoarele d

efiniţii:
Comanda e ste proc e sul prin c a re c oma nd a ntul îşi impune voinţa şi
intenţiile sa le sub ord onaţilor şi c uprind e a utorita tea şi re sp onsa bilita tea p
entru d e sfăşura rea forţelor în sc opul înd eplinirii misiunii.
Controlul e ste proc e sul prin c a re c oma nd a ntul, a juta t d e sta tul
său ma jor orga nizează, c ond uc e şi c oord onează ac
tivităţile forţelor d in sub ordine. Pentru a rea liza a c e ste a , c oma
nd a ntul şi sta tul său major utilizează proc ed ee sta nd a rd iza te p rec
um şi ec hip a mentele şi sistem ele de
c omunic a re şi informare disp onibile.
Dec i, c oma nd a e ste p roc esul p rin c a re c oma nd a ntul îşi
impune voinţa şi intenţiile sa le, în c a lita te d e şef, a sup ra organism elor sub
ord onate referitoa re la re sp onsa bilita tea rea lizării obiec tivelor şi ac
tivităţilor p entru d islo c area forţelor şi înd eplinirea misiunilo r de către a c e ste
a , ia r c ontrolul e ste proc e sul prin intermed iul căruia c oma nd a
ntul, a sista t d e sta tul ma jor, organizează, înd rumă şi c
ontrolează a c tivităţile forţelor a loc a te, în ved erea a d uc erii la înd ep linire a
d irec tivelor şi ordinelor.
Pentru exerc ita rea c omenzii şi rea liza rea c ontrolului, c oma nda
ntul şi sta tul major folo se sc proc edurile sta nd ard , c are sunt proc e sa te d
e siste mele d e c omunic aţii şi informaţii la d isp oziţie. Dec i, comanda şi
controlul –
reprezintă proc esul de c onduc ere prin c are c omandanţii, împreună c u
struc turile aferente, realizează p lanific area, c onduc erea, c ooperarea
şi c ontrolul forţelor pentru a a sig ura înd eplinirea misiunii; Funcţiile C 2 sunt
puse în aplic are prin intermediul unor aranjamente de c omandă privind
perso nalul şi
29
AAP-6
30
Manualul de luptă al brigăzii mecanizate, proiect, ediţia 2001
ec hipamentul, în sc opul p lanificării, d irecţionării şi c ontrolului forţelor şi
mijloac elor pentru înd eplinirea obiec tivelor propuse 31.

În figura 4.4. e ste prezenta tă relaţia dintre a sp ec tele c omenzii

(c ond uc erea , luarea d ec iziei şi c ontrolul) şi c ele trei c omp onente d e
bază a le c omenzii(c onc ep tua lă, mora lă şi fizică), c a re, împreună c u
orga nizarea p entru sp rijinul c omenzii, formează un siste m d e c oma ndă.

COMANDA

LEADERSHIP
CONTROL
ASPECTELE
COMENZII
LUAREA
DECIZIEI

MORALĂ
FIZICĂ
COMPONENTELE (Uman) (T hnic)
COMENZII

CONCEPTUALĂ
(Doctrină)

ORGANIZAREA
COMANDAMENTE(PUNCTE DE
SPRIJINULUI
COMANDĂ), STAT MAJOR,
COMENZII CONSILIERI & OFIŢERI DE
LEGĂTURĂ, SISTEME PENTRU
SPRIJINUL COMENZII

Fig ura 4.4. Mod elul c omenzii în a cţiunile militare

31
Staff Officers Military Terminology Course, NATO PfP.
 Capitolul IV Siste mul d e c omandă şi c ontrol

În mod elul p rezenta t, a sp ec tele c omenzii sunt a răta te c

a intersec tând u-se toc mai p entru a indic a interacţiunea d intre ele;
luarea d ec iziei se regăseşte a tâ t în c oma ndă c â t şi în c ontrol: c ond uc
erea se ba zea ză mai mult pe fa c torii umani, ia r c ontrolul
pe c ei ma teriali32. Componentele c omenzii, d e a se menea , se
relaţionează şi influenţează rec ip roc . Componenta mora lă ia în c onsid erare
şi c omp onenta fizică, inc lusiv orga nizaţiile şi mijloa c ele tehnic e, promovâ nd
rolul omului în c omunic a re. Comp onenta mora lă se c onc entrea ză
pe a b ilita tea d e a -i fa c e pe sub ord onaţi să lupte, d e
und e rezultă c erinţele p entru c ond uc ere şi c elela lte c a lităţi a le c omenzii.
Comp onenta c onc ep tua lă so lic ită o filozofie temeinică a c omenzii, bazată
pe o d oc trină c omună. La rând ul sa u, d oc trina trebuie să ţină se a ma d e
tehnologie şi de fac torii umani. Se poa te afirma în c onse c inţă că a tâ t c
omp onenta morală c â t şi c ea c onc ep tua lă a sig ură b a zele
c omenzii. Componenta fizică vizează mijloa c ele tehnic e a le c omenzii şi a
b ilita tea d e a exerc ita c omand a . Ea se b a zea ză pe a p lic area unui
număr d e impera tive d e c oma ndă, c are sunt lega te d e p rinc ip iile
războiului şi funcţiile / atribuţiile în luptă, c ât şi pe utiliza rea unui proc es d e lua
re a d ec iziei.
Filo zofia c omenzii se b a zea ză pe trei princ ip ii d e bază: luarea d ec
iziei la timp, importanţa înţelegerii intenţiei c omand antului şi re sp onsa b ilita
tea c la ră p entru înd ep linirea a c elei intenţii. Cerinţac are
trebuie sub linia tă e ste re sp onsa bilita
tea fund a menta lă d e a a cţiona , sa u în unele situaţii d e a nu acţiona , în
limitele intenţiilor c oma nd a ntului. Ac ea sta so lic ită un stil d e c oma ndă
c a re promovea ză c oma nd a d e sc entra liza tă, libertatea şi viteza de
acţiune şi nu în ultimă insta nţă iniţia tiva . Comand a în misiune răsp und e a
c e stei c erinţe şi treb uie să fie, d e a c eea , un pilon c entra l a l oricărei
d oc trine. Ea se a p lică mai a les la eşa loa nele ta c tic e şi op era tive şi are
următoarele elemente-c heie:
- c oma nd a ntul dă ordine în aşa fel înc â t să se a sig ure că sub ord
onaţii i- au înţeles intenţiile, misiunile pe c a re le au şi c ontextul în c a re se d
e sfăşo ară ac e ste misiuni;

32
ADP vol.2, Command, UK, 1995, pag. 13
- 88 -
 - sub ord onaţilor li se exp lică c e efec t trebuie să obţină şi motivul p
entru c a re ac e sta trebuie rea liza t;
- sub ord onaţilor li se a locă re surse le a d ec vate pentru a -şi înd eplini
misiunile ;
- c oma nd a ntul folo seşte un minimum d e măsuri de c ontrol, a stfe l
înc â t să nu limiteze în mod inutil libertatea d e a cţiune a sub ord onaţilor săi;
- sub ord onaţii d ec id a p oi în c ad rul libertăţii d e acţiune c are le -a
fo st a c ord a tă, c um pot să-şi îndep linea scă mai bine misiunile .
Coma nd a în misiune e ste d e stina tă să promoveze un siste m d e c
oma ndă rob ust şi să a sig ure unita tea d e efort la toa te nivelurile; ea e ste d
ep end entă d e d e sc entraliza re. Isto ric vorbind , a c ea stă abord
are s-a d ovedit ca fiind c ea mai a d ec vată
pentru afac e faţă c erinţelor, inc ertitudinilor şi
fricţiunilor c omenzii p e timp de război. Ea pre sup une d ezvolta rea înc
red erii şi înţelegerii rec ip roc e între c oma nd a nţi şi sub ord onaţi p e întrea ga
sc a ră ierarhică şi p roc e se d e lua re a d ec iziei la timp şi efic ient, d ub la te
d e iniţia tivă la toa te eşa loa nele, c eea c e rep rezintă în fina l c heia p entru
interfera rea în c ic lul d ec izie -a cţiune al inamic ului.
Angaja rea c u suc c es a c omenzii misiunii în operaţie se b azează pe
înţelegerea d ep lină a p rinc ip iilo r sa le, stim ula rea şi a p lic a rea lor c â t
mai frec ventă pe timpul instrucţiei. Ac e ste p rinc ip ii sunt: unitatea de
efort, de sc entralizarea, înc rederea, înţelegerea rec ip rocă şi luarea dec iziei
la timp şi c u efic ienţă.
Unitatea de efort a sig ură c onc entra rea a cţiunilor sep arate d ar
c oord ona te a le sub ord onaţilor; nea p lic area ac e stui princ ip iu poate c
ond uc e în c el mai bun c az la o situaţie d e c onfuzie şi d e oc a zii ra ta te ia r
în c el mai rău c a z la efec te c a ta stro fa le. Unita tea d e efort este rea liza tă
prin se lec tarea şi menţinerea sc op ului şi c onc entra rea forţei, ac ea sta d in
urmă fiind obţinută p rin sta bilirea unui efort p rinc ip a l. Este ob ligatoriu p
entru sub ord onaţi să sp rijine efortul p rinc ip a l a l c oma nd a ntului, în sc
op ul d e a -şi c onc entra acţiunile pe sc opul c omand a ntului, să menţină ac
el sc op , a vâ nd totuşi flexibilita tea p entru rea liza rea lui. Unita tea d e efort
e ste obţinută şi prin înţelegerea d e către sub ordonaţi nu numai a intenţiilor c
oma nd antului
nemijloc it, c i p e c ele c u d ouă eşa loa ne mai sus. Prin a c ea sta se rea
lizea ză c onsiste nţa sc opului la trei nivele d e c omandă, p romovâ nd u-se
totod a tă înţelegerea rec ip rocă. Ea a sig ură, de a se menea , baza
pentru d e sc entraliza rea luării d ec iziilo r în timpul operaţiilor fluid e; a vâ nd
ima ginea generală, e ste mult mai proba bil p entru sub ord onaţi să c ontinue
să acţioneze a d ec va t în c a zul unei situaţii neprevăzute.
Descentra lizarea, pre sup une d in p a rtea c oma nd a nţilor flexibilita te în
gâ nd ire, înc red ere în sub ord onaţi şi puterea d e a -şi fac e intenţiile c la re.
Sunt situaţii în c are un c oma nd a nt s-a r p utea să impună un stil d e c
omandă c entralizat în sc opul d e a c onc entra forţa şi pentru a sinc roniza sp
rijinul d e luptă. Comand a d e sc entralizată va permite totuşi sub ord onaţilor
să-şi folo se a scă iniţia tiva în c ad rul lib ertăţii d e acţiune a c ord a te, d â
nd u-le a c e sto ra se ntimentul d e imp lic a re şi angajare. Ia tă d e c e nivelele
d e d ec izie trebuie sta bilite c â t mai jos po sib il. Ac ea sta c reea ză c
ondiţiile pentru lua rea ra pidă a unor d ec izii a d ec va te în situaţia d e c
onfuzie şi inc ertitudine a luptei. Ea red uc e nevoia sc himb ului d e informaţii
între d iferite eşaloane, lăsâ nd c a numai c ele e se nţia le să fie proc e sa te şi p
ermiţând c a d ec iziile să fie lua te d e c oma nd a nţii loc a li pe b aza c elor
mai rec ente informaţii. În c onc luzie, c u c ât c irc um sta nţele sunt mai fluid e
c u a tâ t nivelul d e lua re a d ec iziei trebuie sta bilit c â t mai jo s(la eşa
loanele c ele ma i mic i).
Încrederea reprezintă unul d intre elementele de căpătâ i a tâ t p entru
c ond uc ere c â t şi pentru c omandă; c a şi re sp ec tul, ea trebuie c âştigată.
Ea se b a zea ză pe: c ompetenţa p rofe sio na lă, exemp lul p erso na l şi
integritate. Înc red erea poate fi c âştigată foarte greu şi pierd ută foa rte uşor,
mai a les în c ondiţiile extreme a le răzb oiului. De a c eea , treb uie sta bilită şi
susţinută, ea fiind vita lă p entru menţinerea mora lului şi pentru obţinerea în
ultimă insta nţă a vic toriei. Înc red erea e ste o c ondiţie
obliga torie a c omenzii la toate
eşaloanele. So ld aţii nu treb uie să aibă înc red ere numai în c omand anţii lor
nemijloc iţi c i în c ap ac ita tea sup eriorilor lor p â nă la eşa loanele c ele mai
îna lte. Pentru funcţionarea efic ientă a c omenzii în misiune , un sup erior nu
treb uie numai să se b uc ure d e înc red erea sub ord onaţilor c i să şi aibă
înc redere în ac eştia , fiind un d rum c u d ub lu se ns. Ba za p entru a c ea sta
e ste înţelegerea rec ip rocă.
Înţelegerea reciprocă, c a şi înc red erea , a re nevoie d e timp p entru a
fi sta bilită. Prin experienţă, c oma nd anţii treb uie să a jungă în poziţia d e a
înţelege p roblemele şi îngrijorările sub ord onaţilor. La rândul lor, sub ord
onaţii, p rin c unoştinţe p rofe sio na le şi prin stud iu vor căpăta o înţelegere a
sup ra c omenzii la eşa loanele sup erioa re c elor pe c a re le c oma ndă. Astfe
l, un bun c oma nd a nt va fa c e în aşa fel înc â t să se a sig ure că îşi înţelege
sub ord onaţii şi că ei, la rând ul lor, îl înţeleg. Numai a tunc i a c eştia vor fi
în măsură să c ond ucă op eraţii într-o ma nieră efic ientă şi într-un sp irit de c
oeziune. Înţelegerea rec ip rocă se ba zea ză, d e a se menea , pe împărtăşirea
unei perc epţii c omune a sup ra p rob lemelor militare. Re gula mentele în
vigoa re şi o filozofie c omună în c eea c e p riveşte c oma nd a îi vor lega p e
c oma nd a nţi şi sub ord onaţi a sig urâ nd u-le un c ad ru unitar d e
înţelegere. Ac ea sta nu pre sup une a jungerea la so luţii id
entic e, fiindnec e sa ră o înţelegere a efec tului c are trebuie obţinut şi nu a
jungerea la o c onc urenţă a c um treb uie obţinut. O abord a re în
c omun a c omenzii, ba zată p e o înţelegere profe sio na lă
a regula mentelor, exerc iţiilo r şi proc edurilor – inc lusiv limbajul c omenzii –
a jută înţelegerea rec ip rocă şi e ste un instrum ent fund a mental la
c omenzii în misiune . Intenţiile c omanda nţilor treb uie să fie foa rte c la re p
entru sub ord onaţi p entru a le p ermite a c e sto ra d in urmă să înţeleagă obiec
tivul pe c a re îl a u d e a tins. Pe timpul op eraţiilor nu va fi timp p entru
întrebări sa u d ezb a teri p rivind înţele sul unor termeni ta c tic i sa u expre sii
d e c oma ndă. Pentru c ei c a re a sp iră la funcţii d e c oma ndă sa u d e sta t ma
jor imp orta nte nu există nic i un sub stitut p entru c omp etenţa p rofe sio na
lă, inc lusiv limb a jul d e c oma ndă.
Lua rea deciziei la timp şi cu eficienţă e ste o c erinţă a c omenzii în
misiune la toa te nivelurile. Cea mai ma re p a rte a artei c omenzii c onstă în
rec unoaşterea la timp a c irc um sta nţelor şi a momentului c a re so lic ită o
nouă d ec izie. Ac ea sta d epind e d e existe nţa unei jud ecăţi bune şi a iniţia
tivei. Cel mai favora bil c a z e ste c el în c are un c oma nd a nt ia la timp
d ec izia , d evansâ ndu-l pe inamic . În mod implic it e ste nec e sa ră abilita
tea d e a şti
d a că e ste nevoie să se ia o d ec izie, şi d a că d a , c â nd treb uie luată. Este d
ec i nec e sa r, să se a d op te d ec izia a d ec vată la timp ul p otrivit. Sunt
situaţii în c a re va fi mai înţelep t p entru c oma nd a nt să a mâ ne lua rea
unei d ec izii d a că d isp une d e informaţii insufic iente sa u e ste d ep end
ent d e a lte dec izii c a re treb uie luate. Tre b uie totuşi, evitată ra ta rea unor
oc azii. Multe d ec izii la nivel tac tic vor fi luate mai a les pe b aza unor
informaţii inc omp lete. Pentru c el c a re va aştep ta p â nă în ultimul moment
să obţină c ele mai „ c omplete” informaţii va fi foarte improba bil să acţioneze
în mod d ec isiv la momentul potrivit.
3. Cooperarea şi coordonarea
Cooperarea implică o punere în c omun a d atelor, informaţiilor,
c unoştinţelor şi perc epţiilor referitoa re la a numite fa pte şi situaţii, pre sup
unând luc rul împ reună a l tuturor a c torilor c e urmăre sc înd eplinirea unui sc
op c omun. Sc op ul c oop erării este a c ela d e a p ermite o înţelegere şi o
persp ec tivă sim ila ră a sup ra situaţiei, c onc omitent c u sinc ronizarea , în ved
erea orga nizării optime a ac tivităţilor, a stfe l înc â t să
fie evita te red und a nţele ori impedimentele rec ip roc e şi să s
obţină a stfe l un efec t ma ximiza t ra p orta t la sc opul propus.
Coopera rea e ste folo sită pentru sp orirea efic ienţei în înd eplinirea unei
misiuni, luc ru c uantific abil prin intermediul unor măsurăto ri c ore sp unzătoa
re, numite Măsuri a le performanţei (MOP). Ac e ste sta nd a rd e a u la b ază a
na liza c a p a c ităţilo r d upă înd ep linirea misiunii, dar şi ra ta c heltuielilor în
timp ul înd ep linirii misiunii. La ac e ste sta nd ard e se pot a dăuga c ele d e
măsura re a efic ienţei forţei (MOFE) sa u d e măsura re a efic ienţei politic ii
(MOPE).
Coop era rea se b a zează p e c âţiva fac tori d efinitorii: timpul nec e
sa r, c ontinuitatea , a mp loa rea , d ensita tea informaţiilor, d omeniul, struc
tura , rolul pa rtic ip anţilor şi mod ul d e interlelaţionare a l ac e sto ra .
Re uşita unei ac tivităţi d e c oopera re c onstă în p rimul râ nd în p o sib ilita
tea pa rtic ip anţilor d e a benefic ia d e a c eleaşi informaţii în timp util şi d e a le
interpreta sa u utiliza d upă a c eleaşi reguli. În ac e st d emers un rol d eo se
bit în joacă siste mele tehnic e, în mod d eo se bit vele b aza te p e
tehnologia informaţiilor şi c omunic aţiilor c a re sunt c a p a bile să a sig ure a
c e ste c erinţe.
Utiliza rea în ac elaşi timp a informaţiilor nec e sa re poa te fi rea liza tă în mai
multe mod uri, a stfe l:
- mod elul c la sic a l sc himb ului d e informaţii, în c a re întâ lnim un
tra nsm iţăto r d e informaţii şi unul sa u mai mulţi rec eptori. Ac e st model are
o se a mă d e d eza va nta je, p rintre c are timpul ma re d e d istrib uire a
informaţiilor, nec orela rea c a ntităţii d e informaţie c u nec e sa rul sp ec ific a
l partic ipanţilor (toţi prime sc ac eleaşi informaţii în a c elaşi timp). Modelul so
lic ită c a na le d e c omunic aţii între toţi partic ipanţii la c oopera rea re sp ec
tivă, ia r a c e ste c a na le pot fi c ele c la sic e end -to-end prin mijloac e d e
c omunic aţii sa u p ot fi din c ele d istrib uite d e genul poştă elec
tronică, me sa gerie voc a lă sa u workflo w (luc ru c ola b ora tiv);
- mod elul oferit d e siste mele C 4I, c a re se ba zea ză pe o b a ză d e d
ate c entra lă la c are p ot avea a c c es c ontrola t toţi c ei implic aţi într-o a c
tivita te d e c ola b ora re a so c ia tă înd eplinirii unei misiuni. În ac e st fel e ste
sufic ient c a c ei imp lic aţi să primea scă d oa r d a tele stric te referitoa re
la c oop erare, c elela lte informaţii nec e sa re în c a ntitatea d orită, la
momentul op tim e ste d ec is d e fiec are în p a rte, sa u în a numite situaţii c
oord onat de un re sp onsa bil d e misiune .
Tim p ul nec e sa r c ooperării pentru înd ep linirea unei misiuni varia ză d
e la c a z la c a z. Oric e a c tivita te p e c are o imp lică p roc e sul d e c oop
era re – sc himbul d e informaţii, sta bilirea p unc telor şi momentelor d e c
oordonare, sta bilirea regulilor d e opera re c omune -p re sup une un a numit c
onsum d e timp . Coop era rea poa te de a se
menea să d ifere d in punc t d e ved ere a lc
ontinuităţii sa u a l gra d ului d e sinc roniza re între c oma nd amente şi
între a c e ste a şi forţe c a re operează în sp aţii geografic e d istinc te şi la d ista
nţe mari sa u p oa te c hiar foarte ma ri.
Coordonarea, e ste d efinită c a fiind un a ra njament a l forţelor,
mijloa c elor şi acţiunilor în timp şi sp aţiu în jurul unei misiuni (sc op ).
Coord onarea e ste o a c tivita te c are imp lică toa te c ele trei d omenii,
c ognitive, informaţiona l şi fizic : e ste generată d e c erinţele d in d omeniul
fizic , c onc ep ută şi fund amentată în d omeniul c ognitive şi c are se rea
lizea ză b a zâ nd u-se p e elementele d in d omeniul informaţional.
 Coord onarea e ste influenţată d e trei fa c tori:
Complexitatea acţiunii, e ste generată d e existenţa unui număr ma re
d e entităţi c u gra d e d iferite d e lib era tte a a cţiunii şi pe d e a ltă p arte d e d
orinţa d e a mod ela efortul p a rtic ipa nţilor pentru atingerea sc opului c
omun.
Ete rogenitatea, e ste genera tă d e nevoia d e c oord ona re a entităţilor
provenite d in med ii c u c ulturi diferite, nivel d e instruire d iferit, d otare şi
d oc trine d iferite etc .
Ritm rapid, e ste c arac teristic a cţiunilor militare mod erne, influenţat în
ma re măsură d e exp lozia informaţiona lă şi extind erea c ap ac ităţilor de
mobilita te a le p a rtic ipa nţilor în acţiuni militare.

4.3 Sistemul de comandă şi control

Sistemul de comandă, control şi informaţii reprezintă totalita tea

ec hipamentelor, fac ilităţilor, proc edurilor, c omponentelor so ftware şi
perso nalul implic at în proc e se le de c omandă şi c ontrol prec um şi c el de
stina t exploatării ec hipamentelor.
To a te a c e ste relaţii mai sus amintite formează p rin d efiniţie Sistemul C2 c
a re p ermite c oma nd a ntului, sta tului ma jor şi forţelor sub ord ona te
să p la nific e, să d irecţioneze şi să c ond ucă acţiunile militare.
Din c ele d e mai sus rezultă că siste mele C2 a sig ură numai p roc e se
le d e c omandă şi c ontrol, în timp c e siste mele C 4 au un c arac ter mai la rg
şi d e sig ur, a lte funcţiuni sup limenta re. În se ns pra c tic , siste mele C 2 sunt
inc luse sub sp ec ia d efiniţiei siste melor C 4, d a r nu toa te siste mele C 4
pot fi gând ite exa c t c a siste me C 2.
Coma nd a nţii şi sub ord onaţii treb uie să înţelea gă măsura a c ordării
a utorităţii propriilor lor relaţii de c oma ndă.
Este foa rte imp orta nt p entru c oma nd anţi să aibă o înţelegere
c omună a termenilor încă înainte d e a fi p lanific ata acţiunea militară.
 Principiile sistemelor de comanda- control
Pentru exerc ita rea c omenzii şi c ontrolului, în c onformita te c u
obiec tivele şi misiunile c e revin c omand anţilor şi forţelor a fla te sub a utorita
tea sa , se instituie un siste m d e c omandă şi c ontrol (C 2), c a re trebuie să aibă
la ba ză următoarele princ ip ii:
a) unita tea d e c oma ndă;
b) integritatea struc turii d e c oma ndă şi c
ontrol; c ) c la rita tea la nţului d e c omandă;
d) c ontinuitatea c omenzii şi c ontrolului;
e) re sp onsa bilita tea c omenzii şi lib erta tea d e a cţiune.
Unitatea de comandă e ste rea liza tă prin inve stire a unui c omand a nt
unic c u a utorita tea d e c onduc ere şi înd ruma re a ac tivităţilor tuturor
forţelor şi mijloa c elor a nga ja te într-o op eraţie de c oaliţie. Pot apărea
situaţii c â nd , în c a zul războiului d e c oaliţie, pot fi impuse limitări sta bilite p
rin a c orduri în folo sire a uneia sa u mai multor naţiuni, situaţie în c are c omand
antul forţei întrunite multinaţiona le treb uie să aibă c el puţin c ontrolul
operaţiona l a sup ra tuturor forţelor d in sub ordine.
Integra rea structurii a re în ved ere a tâ t integra rea funcţiona lă, pe
teatru (Te re stru, Ma ritim, Aerian), c ât şi d e forţe (Trup e d e Usc at, Marină,
Aviaţie), a c e ste a fiind c onsid erate c ele mai potrivite a ranjamente p entru
rea liza rea c erinţei d e integra re. Pentru c a zul în c a re c oma nd a ntul va
exec uta numai un c ontrol op eraţiona l a sup ra unei forţe c omune
naţionale, va fi nec e sa r să se înfiinţeze o c omp onentă naţiona lă d e c oma
ndă.
Claritatea lanţului de comandă trebuie să rezulte d in fa p tul că a
c ea sta e ste struc turată ierarhic .
Continuitatea comenzii şi controlului trebuie să fie a sig urată pe toa tă
d ura ta a cţiunilor milita re pentru c a re a fo st rea liza tă c oa liţia .
Responsa bilitatea comenzii şi libertatea de acţiune a u în ved ere că,
pe de o pa rte, re sp onsa bilita tea c are revine c oma nd a ntului p
entru îndep linirea misiunii e ste indivizibilă, ia r pe d e a ltă p arte că, d
elegarea a utorităţii poate fi nec e sa ră sa u d orită. Comand anţii d e la
eşaloanele c are au primit d elega rea c omenzii trebuie să-şi exp rime c la r
intenţiile şi să a sig ure
sub ord onaţilor resurse le şi a utorita tea nec e sa ră pentru înd ep linirea
misiunii p rimite. În a c e st fel, c oma nda ntul va a vea , în c ontinua re,
viziunea d e ansa mb lu a sup ra situaţiei generale, ia r c oma nd a ntul sub ord
ona t delega t va înţelege intenţiile c ond uc erii op eraţiei, rea lizând u-se şi
pentru ac ea stă situaţie c ond uc erea unita ră a acţiunilor d e luptă.
Autoritatea de comandă a c oa liţiei trebuie, în princ ipal, să numea scă
p e c oma nd a ntul Fo rţelor Întrunite Multinaţionale, să-i sta bilea scă misiune a
d e înd ep linit, prec um şi d imensiune a şi c omp unerea forţei pa rtic ipa nte,
sp rijinul nec e sa r d in p a rtea a utorităţilor naţionale şi a ltor organism e
implic ate a le c oa liţiei. Ac ea sta rea lizează legătura c u a utorităţile ale căror
organizaţii sp rijină operaţiile întrunite direc t sa u d e sfăşo ară operaţii naţiona le
c u impa c t a sup ra c elor a le Fo rţelor d e Coa liţie . To toda tă, se a sig ură d
e inve stire a c u a utorita tea nec e sa ră misiunii a c oma nd antului Fo rţei d e
Coa liţie , rec omandă sa u so lic ită d e la a utorităţile p olitic e a le c oa liţiei
regulile d e anga ja re sp ec ific e misiunii realizează înd rumarea ,
direcţionarea şi emite ordinele nec e sa re în c adrul c ontrolului op eraţiona l,
monitorizează situaţia în evoluţia c a mp a niei şi furnizează a utorităţilor sup
erioare c oa liţiei informaţia so lic ita tă şi nec e sa ră p entru a a cţiona în funcţie
d e nec e sita te.
Componentele de armă sunt c ompuse d in struc turi c e inc lud ma i
multe arme, fiec are armă putând fi multinaţională sa u naţiona lă, c
ombinarea lor d ep inzând , în princ ip iu, de obiec tivele şi misiunile c e
urmează să fie înd eplinite, d isp unerea în tea trul d e op eraţii, p otenţialul
militar a l ad versa rului şi c ondiţiile geografic e a le a c e stuia .
Coma nd a ntul unei c omp onente d e a rmă exerc ită c oma nd a
şi c ontrolul c onform a utorizării primite d e la c oma nd a nt, în b aza căreia
sta bileşte legătura c u c eila lţi c omand anţi ai c oma nd a mentelor forţei,
c u c a re îşi c oord onează eforturile şi c ooperea ză p entru exec uta rea
misiunii primite.
Pentru înd ep linirea a c e sto ra , c oma nd a ntul c omp onentei d e
armă p la nifică şi d esfăşo ară op eraţiunile, c onform obiec tivelor c e îi revin,
verifică d a că elementele mixte d e sp rijin sunt a sig ura te c onform ordinelor
eşalonului sup erior, p e c are îl informează în legătură c u situaţia c
omponentei pe c are o
c oma ndă şi c u evoluţiile c are pot impune sc himbări în c onc epţia op
eraţională sa u sup limenta rea re surse lor la d isp oziţie.
Componenta funcţională e ste forma tă d in forţe c are inc lud în c
omp unerea lor d ouă sa u mai multe arme c are sunt înfiinţa te în mod norma
l în timp d e pac e sa u c are se c reează în situaţii d e c riză sa u război.
Coma nd a ntul unei a se menea c omp onente exec ută c omand a
şi c ontrolulc onform prec izărilor c omand a ntului Fo rţei d e Coaliţie,
îşi c oord onea ză eforturile c u c omand anţii c elorlalte c
omponente, p lanifică şi exec ută op eraţiunile pentru înd eplinirea misiunilo r c
are îi revin, c ontrolează şi înd rumă forţele la d isp oziţie în vederea rea lizării
obiec tivului fina l sta bilit.
Înd eplinirea obiec tivului stra tegic în c a zul răzb oiului d e c oa liţie , a
misiunilo r şi sa rc inilor d eo se bit d e c omplexe c are revin c ond uc erii
militare a Fo rţelor de Coa liţie nec e sită o p la nific a re riguroa să a întregului a
nsa mb lu d e ac tivităţi pe c a re îl p re sup un operaţiile întrunite multinaţiona le.
Ac tivita tea e ste rea liza tă d e c oma nd a ntul Fo rţei şi c omand anţii c
omand a mentelor p rin sta tele majore c onstituite la nivelul fiecăruia , menite
să c oord oneze eforturile d e a nsa mb lu a le Fo rţelor d e Coa liţie .
Organizarea comenzii şi controlului d epind e, în p rinc ip a l, d e na
tura op eraţiei multinaţiona le, misiunile primite şi forţele la d isp oziţie. Ac ea sta
are în struc tură următoa rele elemente d e ba ză:
a ) c oma nd a ntul şi sta tul ma jor a l a c e
stuia ; b ) unul sa u mai mulţi c onsulta nţi
politic i;
c ) c omand a nţii c
omponentelor; d ) ofiţeri d e
legătură;
e) un sta t major unific a t, c ond us d e un şef d e sta t major, struc
turat pe elemente funcţionale c uprinzând:
- sta tul ma jor d e p la nific are:
- sta tul ma jor d e operaţii, c a re inc lud e c omp a rtimente
d e c erc etare, operaţii, c omunic aţii şi război elec tronic ;
- sta tul ma jor a d ministra tiv c u c omp onente d e p erso na
l, logistică şi c oop erare militaro-c ivilă;
 f) c ompa rtimente sp ec ia le, c um a r fi “ Coma nd a şi c ontrolul
acţiunilor d e luptă” (C 2W), “ Informaţii Psiho logic e” (PInfo) sa u
a ltele d e a c e st gen, c a re inc lud e exp erţi
pentru d omenii sp ec ia liza te, în funcţie d e misiunile primite;
g) unita tea d e sp rijin a c omenzii şi c ontrolului, c u rolul d e a a sig ura
ec hip a mentul a dministra tiv, nec e sităţile d e transp ort şi se c
urita tea siste mului d e c oma ndă şi c ontrol.
To a te a c e ste elemente c omp onente a le c omenzii şi c ontrolului
a u roluri şi misiuni c la r d elimitate în c ad rul operaţiei întrunite multinaţionale,
c a re treb uie c uno sc ute în deta liu d e ofiţerii re
sp onsa bili c u sistem ele d e c omunic aţii şi informaţii în ved erea
p lanificării, organizării, a sig urării şi rea lizării legăturilor p rin mijloac e tehnic e c
a re să p ermită exerc ita rea unei c ond uc eri ferme şi neîntrerup te a
întregului a nsa mb lu d e a c tivităţi şi acţiuni în c ad rul răzb oiului d e c oa liţie.
Comand a şi c ontrolul(C 2) se exec ută d in p unc tele d e c oma ndă a
le ma rilor unităţi şi unităţilor d e arme întrunite şi se ba zea ză p e a c tivita tea
perso na lului d e stina t pentru exec uta rea c
ond uc erii prin utiliza rea unor p roc ed uri stric t
reglementa te.
Oameni şi structuri (persona lul) c onstituie c el mai imp orta nt
element a l sub siste mului C2 şi c up rind e: c oma nd a ntul; sta tul ma jor;
c oma nd a nţii a d juncţi; perso na lul a jutător(a uxilia r).
Sta tul major a sistă şi sp rijină c oma nd a ntul în a d op ta rea şi
imp lementa rea d ec iziei, a sig urâ nd a c e stuia informaţii relevante, e
stimări şi rec oma ndări a sup ra c ursului a cţiunilor d e luptă, pregătirea p la
nurilor şi a ordinelor, p rec um şi monitoriza rea exec utării misiunilo r.
Coma nd a ntul e ste ob liga t să a sig ure c ond uc erea şi înd
rumarea ac tivităţii sta tului său ma jor ia r a c esta treb uie să d e sfăşo
a re întrea ga a c tivita te în numele c oma nd a ntului. Sta tul ma jor nu d isp
une d e a utorita te în sine , c i a c ea sta d erivă din a utorita tea c oma nd a
ntului. Ac e sta poate d elega o p a rte d in re sp onsa bilităţile sa le, fără însă a se
d iminua răsp und erea generală a c oma nd a ntului pentru d ec izia sa . Dacă
c oma nd a ntul numeşte
unii ofiţeri d e sta t ma jor pentru exec uta rea unor misiuni, a c e sto ra li se
d elea gă şi a utorita tea nec e sa ră.
Întreaga organizare a sta tului major şi proc ed urile folo site au în ved ere
înd ep linirea următoa relor trei funcţii importante:
- sp rijinirea c oma nd a ntului pentru exec uta rea c omenzii şi c ontrolului;
- înd ruma rea şi a jutora rea ma rilor unităţi(unităţilor) sub ord onate;
- a sig ura rea informării neîntrerup te şi op ortune a eşa
loanelor sup erioa re, sub ord ona te, vec inilor şi a c elor c u c a re se c oop
erea ză.
În c adrul a c e stei sub c a tegorii întâ lnim diferite gra d e d e a utorita
te op eraţională:
Comanda Combativă - FULL COMMAND -(COCOM): e ste d enumită
şi Coma nd a To ta lă sa u Dep lină si reprezintă a utorita tea militară d eplină
şi re sp onsa bilita tea unui c oma nd a nt a sup ra forţelor d in sub ordine;
 nu e ste tra nsfe rabilă şi c uprind e toa te a sp ec tele a c tivităţii
militare şi a d ministra tive;
 c oma nd a ntul sta bileşte misiuni, prec izea ză obiec tivele şi tra se
a ză a utorita r d irecţiile în c a re să se d e sfăşo a re operaţiile
militare, pregătirea intrunită şi logistică nec e sa ră înd ep linirii misiunilo
r primite
33;

In situa tii c onc rete guvernele ta rilor c e pun forte la d isp ozitie nu
tra nsfera a utorita tea tota la a sup ra fortelor, p a stra nd u-si, in p rinc ip iu, d
rep tul d e organiza re a l struc turilor, d e sta tua re a relatiilor interperso na le
sa u d e promova re a c a d relor. Astfe l, rezultă că nic i un c omand ant d e a lia
nţă sa u d e c oa liţie nu a re c oma nd a d eplină a sup ra forţelor înc redinţa
te, p utand sa d etina a sup ra ac e sto ra OPCOM sa u OPCON.
Comanda Operaţională - OPERATIONAL COMMAND - (OPCOM):
rep rezintă a utoritatea a c ord a tă unui c omand a nt d e a da misiuni
c oma nd a nţilor din sub ord ine, de a d e sfăşura unităţi, a re sub ord ona forţe
şi a menţine sa u d elega Controlul Op eraţiona l (OPCON) şi/ sa u Controlul Ta
c tic (TAC ON) potrivit nec e sităţilo r;
OPCOM nu inc lud e şi resp onsa bilita tea a sup ra p rob lemelor
ad ministra tive sa u logistic e. Od ată c u ac ord a rea OPCOM se p rec izea
ză şi forţele a sup ra cărora c oma nd a ntul d eţine ac ea stă a utoritate.
Controlul Operaţional - OPERATIONAL CONTROL - (OPCON):
e ste a utorita tea delega tă unui c omand a nt d e a c oord ona forţele d in
sub ordine în sc op ul înd ep linirii misiunilo r / sa rc inilor sp ec ific e; ac ea
sta e ste limita tă c a funcţie, timp sa u sp aţiu şi inc lud e c omp etenţa d islo cării
unităţii / unităţilor re sp ec tive sa u menţinerea / d elega rea c omenzilor ta c tic
e (TAC OM) şi/ sa u c ontrolul ta c tic (TAC ON) a c elor unităţi.
OPCON nu inc lud e a utoritatea d e a întreb uinţa în mod se pa ra t
c omp onente a le unităţilor în c auză sa u a întreb uinţa o unita te sa u oric e pa
rte a a c e steia p entru misiunii a ltele d ec â t c ele înc redinţa te ori d e a sp a
rge orga niza rea d e b ază a stfe l c a a c ea sta să nu poa tă fi în măsură să p
rimea scă
o nouă misiune sa u pentru a fi redislo c a tă. De a se menea OPCON nu inc
lud e re sp onsa bilita tea p entru a d ministraţie sa u logistică.
Unităţile sunt p la sa te sub OPCON a stfe l înc â t c oma nd a nţii să poa
tă b enefic ia d e o întreb uinţa re imed ia tă a ac e sto ra , fără a p rob a re
ulterioa ră d e la o a utorita te sup erioa ră. Coma nd a ntului căruia i s-a ac
ordat OPCON a unei unităţi nu p oate să d epăşea scă limitele d e folo sire a le
a c e steia (stip ulat în direc tivă), fără o a p rob are d e la a utoritatea c are
emite direc tiva .
Comanda Ta ctică - TACTICAL COMMAND - (TACOM): se mnifică a
utorita tea înc redinţa tă unui c oma nd a nt de a d a ordine forţelor afla te în
sub ordinea sa , în sc opul înd eplinirii misiunilo r sta b ilite d e eşalonul sup erior;
Se limitea ză numai la c ontrolul nec e sa r a sup ra mişcărilor şi
manevrelor în sc opul înd eplinirii unei misiuni sta bilite anterior. Este mai re strâ
nsă în sc op d ec ât c oma nd a op eraţională (OPCON) şi inc lud e a utorita tea
d e a d elega sa u a păstra c ontrolul ta c tic (TAC ON). Ofiţerul sup erior c are
e ste eligibil d e a lua c oma nd a unei Grupări Ta c tic e (Ta sk Fo rc e) se
numeşte Ofiţer c u Coma nd a Ta c tică (OTC ).
Controlul Ta ctic - TACTICAL CONTROL - (TACON):e ste d efinit c a o
"înc hiriere" p e termen sc urt a forţelor, pentru o a numită misiune limita tă în

33
FM 100-23
sp aţiu şi timp, prin c ontrolul manevrelor şi d ep lasărilor în sc opul atingerii obiec
tivelor p rop use ;
Un c oma nd a nt inve stit c u c ontrolul ta c tic răsp und e d e metod a
şi ordinele folo site p entru a -l exerc ita . În genera l, delega rea c ontrolului
ta c tic e ste nec esa ră numai a tunc i c â nd d ouă sa u mai multe unităţi c are
nu se află sub a c elaşi c ontrol operaţiona l, formea ză o sing ură entita te ta c
tică.
Locurile, sunt rep rezenta te d e d elimitările în sp aţiu d e und e se exerc ită
c oma nd a şi c ontrolul acţiunilor militare, d enumite în general punc te d e
c oma ndă. În funcţie d e nivelul a cţiunii şi valoarea forţelor imp lic a te în
acţiunea militară resp ec tivă, a c e ste p unc te de c oma ndă pot fi d e nivel sta
rtegic , op era tiv şi tac tic , c u grad e d iferite de mobilitate, figururile 4.5., 4.6.,
şi 4.7.

Module de stat
major
Autospeciale de comunicaţii

Fig ura 4.5. Punc t d e c omandă c u gra d rid ic at d e mobilitate insta la t p e

autovehic ule
 A

Nod central de comunicaţii

Fig ura 4.6. Punc t d e c omandă c u gra d med iu d e mobilitate insta la t

p e autovehic ule şi în luc rări d e c amp anie

Fig ura 4.7. Punc t d e c oma ndă c u grad mare d e sta bilita te
 Acţiunea se d e sfăşo ară în d omeniul fizic şi este d etermina tă de d
ec iziile d in d omeniul c ognitiv, şi a ngrenea ză c omp onentele energetic e,
uma ne şi logistic e a le acţiunii militare în sc opul înd eplinirii misiunii. Uneori, în
funcţie de na tura obiec tivului, a cţiunea se p oa te d e sfăşura numai în
d omeniul informaţiona l având un sc op ind ivid ualizat, sa u în a c elaşi timp şi
c u efec te c onvergente p entru atingerea sc op ului fina l a l acţiunii întrunite
şi d e sfăşura te în toa te med iile.
Procedurile reprezintă se c venţe sta nd a rd şi d etaliate a le a c
tivităţilor c e treb uie d e sfăşura te pentru orga niza rea , p la nific area şi exec
utarea unei misiuni(sa rc ini). Ele c onstituie surse a le c ompetenţei
orga nizaţiona le şi rep rezintă sup ortul lega l a l a cţiunilor d e c omandă şi c
ontrol în c a d rul siste melor C 4I. Utiliza rea proc ed urilor red uc e c onfuziile,
neînţelegerile şi ezitările privind măsurile pentru angajarea în operaţie(luptă)
a forţelor la d isp oziţie, sim p lifică ac tivităţile d e c omandă şi c ontrol, sp
oreşte viteza d e rea cţie a perso na lului. Proc ed urile trebuie ă fie sim p le şi
să poată fi ap lic ate ra pid şi uşor în c ondiţii d e stre s ma xim. Ac e ste a c up
rind :
- proc ed uri d oc trinare;
- p roc ed uri d e op era re p erma nentă.
Proc ed urile d oc trina re c up rind se turi c up rind se turi d e p rinc ip ii d e
b a ză şi funcţiuni privind c onc epţia şi metod ele d e genera re a p uterii c
omba tive. Ele au în ved ere proc e sul d e luare a d ec iziei, evaluarea , p
la nific area , p regătirea şi exec uta rea operaţiei(lup tei), treb uind să fie ap lic
ate stric t, fără interpretări în funcţie d e sp ec ific ul situaţiei.
Proc ed urile d e opera re perma nente d eta lia ză mod ul d e a p lic
are a d oc trinei d e către o a numită mare unitate(unitate), d islo c ată într-un
a nume loc , pentru a fac e faţă unei anumite
ameninţări. Ac e ste proc ed uri sta nd a rd izea ză tehnic ile şi proc
ed eele la nivel d e mare unita te(unita te) în sc opul sp oririi
efic a c ităţii şi flexibilităţii acţiunilor d e sfăşura te. Existe nţa
p roc ed urilor d e op era re red uc e numărul instrucţiunilo r p e c a re c omand
a ntul sa u sta tul său major trebuie să le d ea pentru orga niza rea , pregătirea
şi exec utarea unei misiuni. Ele a sig ură o ba ză c omună p entru înţelegerea
unitară d e către sta tul ma jor şi c omand anţii sub ordonaţi a mod ului d e
acţiune p entru exec uta rea a c tivităţilor d e c omandă şi c ontrol. Ava nta
jele obţinute prin aplic area proc ed urilor d e operare permanentă c onsta u în
următoa rele:
- sim p lifică c onţinutul ordinelor d e luptă;
- p erfecţionează înţelegerea rec ip rocă şi luc rul în ec hipă între
c omand a nţi, sta tele majore şi trup ele sub ord ona te;
- sta bileşte mod ul d e sinc roniza re a a c tivităţii d e sta t major;
- prec izea ză tehnic ile d e ad optare ac c elerată sa u a breviată
a d ec iziilo r.
Proc ed urile a d op tate p entru c oma ndă şi c ontrol sunt influenţa te e se nţia
l d e mijloa c ele tehnic e mod erne d e c omunic aţii, c a lc ulatoare şi informaţii
utiliza te în siste mele C4I.
Tehnologia se regăseşte în c ad rul siste mului d e c omandă şi c ontrol
sub forma sup ortului informa tic şi de c omunic aţii c apab il să efic ientizeze
proc e se le şi ac tivităţile d e c omandă şi sta t major. Întru-c ât a c e ste
c omp onente rep rezintă şi sub siste m în c a d rul siste melor integra te d e tipul
C 4I, a c e ste a vor fi tra ta te pe la rg în c a p itolele c are urmează.
Aic i trebuie evid enţia te d oa r a c ele c a tegorii d e a p lic aţii c u sp
ec ific militar c are sp rijină c omand a şi c ontrolul a cţiunilor militare. Din a c e
st p unc t d e ved ere elementul d e b ază îl rep rezintă b a za d e d a te
relaţională.
Ba za de date a unei reţele d e c a lc ula toa re e ste un prod us c omplex,
stric t struc tura t, orga niza t şi ge stio nat, c apabil să memoreze în sig uranţă şi
să ofere la c erere informaţiile nec esa re p entru
exec uta rea proc e se lor informaţiona le şi d ec izionale de c oma ndă şi
c ontrol la ma rile unităţi şi unităţile d e a rme întrunite d in a rma tele mod erne.

Ca ra c terul relaţiona l a l b a zelor d e d a te orga niza te la d iferite

eşaloane ierarhic e imp une c a a c e ste a să fie interc orela te ia r c onţinutul
lor să fie rep lic a t c ore sp unzător misiunilo r c e treb uie înd eplinite, a stfe l
înc ât să se a sig ure informaţiile nec e sa re perso a nelor a utoriza te în volum
c omp let, în timp(a proape) rea l, în loc ul indic at şi c u a sig ura rea a utentic
ităţii depline a ac e sto ra .
 Fără a fi d eta lia t, c onţinutul informaţiona l a l b a zei d e d a te orga nizate
într-o reţea a r treb ui să c uprindă d ate d e sp re:
- p erso na lul pa rtic ipa nt la a cţiunile militare şi situaţia ac e stuia ;
- tehnic a de luptă a forţelor proprii şi a ina mic
ului, c arac teristic ile sa le tehnic o-operative şi sta rea sa c
urentă;
- norme tac tic -operative privind organizarea acţiunilor milita re;
- c arac teristic ile geografic e, hidrologic e, meteorologic e
şi ec ologic e a le tea trului d e op eraţii;
- d isp ozitivele operative(d e lup tă) a le marilor unităţi d e arme
întrunite a le forţelor proprii şi ale inamic ului;
- situaţia elec tronică d in fâşia de op eraţii;
- d a te d e sp re situaţia nuc leară, biologică, c himică şi d e
radiaţii p e tea trul d e op eraţii,
- c arac teristic ile şi organiza rea reţelei rutiere şi d e căi ferate
de p e tea trul d e op eraţii;
- organiza rea , struc tura şi sta rea reţelelor d e telec omunic aţii
de p e tea trul d e op eraţii;
- organizarea logistic ii acţiunilor militare(norme utiliza
te, d epozite, mijloa c e d e tra nsp ort, a siste nţă med ic ală, etc
.);
- ma nagementul frec venţelor mijloac elor elec tronic e.

Culegerea informaţiilor nec esa re p entru c omandă şi c ontrol treb uie

să se efec tueze în timp (a p roa p e) rea l şi să a sig ure întregul volum d e d
ate nec e sa re p entru d e sfăşura rea p roc e se lor d ec iziona le a le ma rilor
unităţi.
În e se nţă, fluxul informaţiilor memorate în b a za d e da te se prezintă sinte
tic c a în figura 4.8.
Suc c e siune a a c tivităţilor d e fuziune a d a telor în reţea ua d e c
a lc ula toa re se prezintă în d etaliu în figura 4.9.
 Informaţii despre trupele proprii

Centrul de analiză şi sinteză

Centrul
a de fuziune a datelor
Informaţii despre mediu (senzori) informaţiilor Centrul de decizie

Baza de date

Informaţii despre inamic

Fig ura 4.8. Fluxul informaţiilor memora te în ba za d e d a te

Pentru c rea rea c ondiţiilor informaţiona le nec e sa re p entru trec
erea c ond uc erii d e la un p unc t d e c oma ndă la a ltul(d e la P.C. d e bază la
P.C. d e rezervă şi invers) trebuie să se orga nizeze tra nsfe rul(rep lic a rea ) şi a
c tua liza rea d a telor d in p unc tul de c oma ndă a c tua l către c el viitor, p
rec um şi sa lvarea p eriodică a b a zelor d e d a te.
Unii sp ec ia lişti militari în informatică 34 a prec ia ză că, în funcţie d e c
a rac terul misiunilo r marilor unităţi d e a rme întrunite, d e d inamic a
acţiunilor militare şi d e măsurile d e se c uritate a informaţiilor pe c âmpul d
e luptă, sa lva rea bazelor d e d a te, însoţită şi de realizarea unor c opii d e sig
ura nţă, ar trebui efec tua tă la următoa rele interva le d e timp :
- minim de p a tru ori într-o zi d e lup tăla nivelul d iviziilor, brigăzilor
şi ba ta lioa nelor d e a rme întrunite ;
- c el puţin de d ouă ori într-o zi d e lup tă la nivelul c orp ului d e
armată.
De sig ur, treb uie a d op ta te şi c elela lte măsuri d e se c urita te a
informaţiilor în sistem ul C 4I, d intre c a re utiliza rea metod elor d e p
rotecţie c rip tografică, minimizarea , în limite raţiona le, a a c c e sului perso
na lului la

34
Lazo Florin, Contribuţii la organizarea şi funcţionarea unui sistem de comandă, control, comunicaţii,
calculatoare şi informaţii la eşalon corp de armată (teza de doctorat A.I.S.M.), 2002, p.39.
b a zele d e d a te şi utiliza rea unor se rvic ii so ftware p entru id entific area şi
interzic erea a c c e sului nea utorizat, au o imp orta nţă d eo se bită.
Aplicaţiile softwa re sp ec ific e pot fi c onsid erate şi tra ta te în a c e st
c apitolul c a fiind c omponente a le d omeniului fizic a l siste melor d e c oma
ndă şi c ontrol, sa u la fel d e bine pot fi inc luse în c a pitolul 6, d e stina t sub
siste mului informa tic . Am p refera t p rezenta rea a c e sto ra aic i, d eoa rec
e c onsid er că sc ot în evid enţă ma i bine sp rijinul tehnologic p e c a re îl a d
uc proc eselo r d e c oma ndă şi c ontrol. Dintre a c e ste a p ot fi menţiona te:
servic iile c omune, aplic aţiile utiliza torilor, aplic aţii a le bazei de date, aplic
aţii orientate pe grafică, aplic aţii orientate pe c a lc ul
Serviciile comune (nivelul 3 a l mod elului d e referinţă) d efinesc un
a nsa mb lu d e fac ilităţi c omune, nec e sa re unora sa u mai multor a p lic aţii
a le utiliza torilor d e pe nivelurile sup erioare a le siste mului C4I.
Nivelul se rvic iilo r c omune a sig ură următoa rele fa c ilităţi:
- red uc efortul d e exec uta re a aplic aţiilor d e către utiliza tor;
- a sig ură interop erabilita tea a p lic aţiilor prin folo sire a unor so luţii
sta nd a rd c omune, c ore sp unzătoa re c erinţelor aplic aţiilor utiliza torilor;
- oferă interfeţe sta nd ard între ec hipa mentele d e c a lc ul şi d
e c omunic aţii, prec um şi între ap lic aţii.
Se rvic iile c omune a u în ved ere:
- se rvic iile în reţea ;
- sc himbul de d ate;
- ma na gementul d a telor;
- se rvic ii d e gra fică.
Se rvic iile de reţea şi d e sc himb d e d ate treb uie să fie a sig urate în
c onc ord anţă c u mod elul d e interc onec ta re a siste melor d e sc hise (OSI).
Profilele tip ic e ale ap lic aţiilor privind sc himbul d e d ate se referă la : transfe
rul d e fişiere, tra nsfe rul de me sa je, exec uta rea a p lic aţiilor la d
ista nţă, c onversaţia între disp lay-uri(te rminale), siste mul d e fişiere
distrib uite, se c urita tea d a telor.
Se rvic iul d e ma na gement a l d a telor a sig ură a c c e sul la d a
te şi se c urita tea a c e sto ra . Pentru a c c e sul la d a tele memorate în b a
za d e d a te
relaţională, p rotoc oa lele utiliza te se b a zea ză pe c omenzile limba jului d
e d efinire a d a telor(Da ta Definition La ngua ge) şi a le limbajului d e
manipulare a d a telor(Da ta Ma nip ula tion La ngua ge), c a re p ermit
introduc erea datelor în siste mul d e ma na gement a l b a zei d a telor
relaţiona le şi punerea a c e sto ra la d isp oziţia ap lic aţiilor. Pentru a c c esul la
d a tele memora te în siste mul d e fişiere se utilizea ză, d e a se menea , un
protoc ol sp ec ific . Ba zele d e d a te orga niza te la d ista nţă(în d iferite p
unc te d e c oma ndă) vor p utea fi ac c e sa te p rin p rotoc oa le c oresp
unzătoa re.
Re p lic area bazei d e d ate a siste mului C4I se bazea ză p e un siste m
d e ba ze d e d a te d istrib uite, în c a re sunt replic a te o p a rte d in ba zele d e
d a te a le d iferitelor eşa loa ne ierarhic e. Înregistrările şi c onţinutul se
gmentelor d e d a te rep lic a te d epind de c erinţele op
eraţiona le privind funcţiona lita tea , viabilitatea , sig uranţa şi
performanţele.
Prin integra rea a nsa mb lului ba zelor d e d a te loc a le a le eşa loanelor
ierarhic e d in c omp unerea unei ma ri unităţi op era tive d e arme întrunite,
virtua l se obţine o b ază d e d ate glob a lă p entru toa te ma rile unităţi
tac tic e sub ord ona te, c ap a bilă să a sig ure informaţiile nec e sa re pentru c
omand a şi c ontrolul a cţiunilor militare.
Se rvic iile p entru sc himbul d e d a te tra nsfe ră informaţii c e rep
rezintă obiec te a b stra c te c um a r fi: ordinele, ra poa rtele, obiec tele gra
fic e, ha rta geografică d igita lă, ima gini vid eo, etc . Mod elul d e referinţă
NATO p entru sc himb ul d e informaţii în siste me d e sc hise (NO SI) e ste d e sc
risă în c a d rul STANAG 4250.
În siste mele C 4I se p reved e utiliza rea următoa relor se rvic ii p
entru sc himb ul d e d a te:
- sc himbul d e d oc umente;
- sc himbul de d ate grafic e şi geografic e;
- c omp rima rea d a telor şi imaginilor;
- sc himb ul de d a te vid eo şi aud io;
- multimed ia ;
- evaluarea protecţiei p rin sta nd ard e.
 În c e p riveşte sc himb ul d e d oc umente, menţionăm că a c e ste a a
u o a numită struc tură şi anumite relaţii între c onţinut şi struc tură. Sunt
sta nd a rd iza te ISO trei tipuri d e arhitec tură a d oc umentelor, a nume: în
mod c a rac ter, tip gra fic -ra stru şi geometric .
Se rvic iile d e gra fică rea lizează funcţiile privind c rearea şi ma nip ula
rea grafică a obiec telor ind ependente pe terminalele d e ieşire, prec um şi p
entru ge stiune a struc turii bazei d e date c e c onţine informaţii sub formă
grafică.
În siste mele C 4I ale eşaloanelor op era tive şi ta c tic e a re o imp orta
nţă d eo se bită reprezenta rea gra fică a terenului, c e se rea lizează prin siste
mul d e sp rijin topografic d ig ita l c are a sig ură vizua liza rea terenului, ana
liza a utomată a a c e stuia pentru a c tivităţi d e c omandă şi c ontrol, ma
nagementul d a telor d igita le de sp re teren şi reproduc erea p e ec rane a d
atelor d e sp re situaţie . De a se menea , permite generarea d e hărţi digitale
pe b aza ima ginilor obţinute d e la sa teliţi şi ac tua liza rea hărţilor existe nte, so
rta rea şi regăsire a informaţiilor nec e sa re, p rec um şi rea liza rea sub formă d
ig ita lă a unor prod use gra fic e sa u nongra fic e, eventua l memorate pe sup
ort magnetic .
Pe ba za sup ortului topogra fic d ig ita l, la ma rile unităţi şi unităţi există
mod ele d e program c are permit stud iul: mobilităţii trup elor, p
rofilului terenului(inte rvizib ilita tea ) şi vizibilităţii d irec te, p rec um şi efec
tuarea unor a na lize hid rologic e şi d e elevaţie a terenului.
Aplicaţiile utilizatorilor (progra mele d e a p lic aţii) c onstituie nivelul
mod elului d e referinţă c a re a sig ură funcţiile informaţional-d ec
izionale nec e sa re c oma nd a nţilor şi sta telor majore, imp use d e c erinţele
operaţiona le.
În e se nţă, ac tivităţile d e c oma ndă şi c ontrol se rea lizea ză prin:
- c olec tarea şi distrib uirea informaţiilor;
- utiliza rea se nzorilor, mijloa c elor tehnic e d e c erc eta re şi
a siste melor d e a vertiza re;
- c oordonarea c erc etării şi sup ra vegherii c âmp ului d e lup tă;
- folo sire a ba zelor d e d a te c u informaţii d e sp re med iul
d in c âmpul d e luptă;
- utiliza rea b a zelor d e d a te p entru op eraţii, d e sp re ţinte
şi perso na l;
 - folo sire a ba zelor d e d ate privind logistic a acţiunilor militare;
- utiliza rea b a zelor d e d a te a le siste melor d e c omunic aţii
şi informatică;
- evalua rea ameninţărilo r;
- p la nific area op eraţiilor şi ac tua liza rea c onţinutului a c e sto ra
;
- prec iza rea răsp und erilor p rivind vigilenţa pe c âmpul de lup tă;
- evid enţa a p licării măsurilo r d e a la rma re;
- ac tivităţi de război p siho logic ;
- organizarea d e sfăşurării forţelor;
- a p lic area măsurilo r d e c oopera re c ivili-m ilita ri;
- rapoarte, informări, sinte ze.
Din p unc t d e ved ere a rhitec tura l, p rinc ip a le le fa c ilităţi oferite d e
nivelul
„ a p lic aţii a le utiliza torilor” c onsta u în:
- a sig ură un mediu integra t p entru a p lic aţii;
- se pa ră a p lic aţiile p entru d iferite niveluri a le mod elului de
referinţă şi oferă fa c ilităţi d e portabilitate;
- p ermit inc lud erea de noi aplic aţii în siste mul C 4I ac tual, fără a se a
fec ta op eraţiunile existe nte.
Ap lic aţiile utiliza torilor(progra mele d e a p lic aţii) trebuie să folo se a
scă în exc lusivita te interfeţe p entru a p lic aţii(API) oferite d e nivelul se rvic iilo
r c omune şi d e nivelul privind interfaţa utiliza tor.
Sc himb ul d e d a te între a p lic aţiile utiliza torilor se va rea liza p rin
fa c ilităţile oferite d e nivelul se rvic iilo r c omune.
Se c urita tea la nivelul a p lic aţii a le utiliza torilor e ste a sig ura tă p rin
mec anism ul d e p rotecţie oferit d e nivelurile: siste me d e op era re, se
rvic ii c omune şi interfaţa utiliza tor.
Ap lic aţiile utiliza torilor pot fi grupa te în următoa rele c a tegorii:
- a p lic aţii a le b a zei d e d a te;
- a p lic aţii orienta te pe gra fică;
- a p lic aţii orienta te p e c a lc ul.
Aplicaţii ale bazei de date. Întruc ât C 2 e ste un siste m informaţiona l
d istrib uit, sc himbul d e informaţii struc tura te c onstituie c heia funcţionării sa
le
c u suc c e s. O metodă d e a sig ura re a integrării bazelor d e d a te loc a le a le
p unc telor d e c omandă într-o bază relaţiona lă c omună c onstă în a sig ura rea
eterogenităţii se ma ntic e în limitele ad mise . Dicţiona rul glob a l d e re surse
informaţiona le treb uie să fie organizat şi întreţinut c ontinuu p e întrea ga d
ura tă d e viaţă a sistem ului C 4I. Asig urarea interoperabilităţii între
c omp onentele siste mului d e ge stiune a l b a zei de d a te(SGBD) nec e
sită, în unele situaţii şi a c tua liza rea se ma ntic ii d iferitelor c âmp uri de d a te.
O c a rac teristică funcţională importantă imp usă c omp onentelor SG BD,
d e c erinţa d e vita lita te(sup ra vieţuire) a siste mului C 4I c onstă în replic
area a c e stuia . Vita lita tea so lic ită disp onibilita tea d a telor în loc urile a
utorizate d in siste m c hiar şi în c ondiţiile c ând reţeaua d e c omunic aţii e ste
întrerup tă tempora r. Pentru prevenirea pierd erii da telor, se imp une c a
diferitele lor c opii să fie păstra te în a lte loc aţii şi la a lte eşa loa ne
Se rvic iul rea liza t prin siste mul bazelor d e d ate d istrib uite se efec
tuează p rintr-un p rotoc ol c a re a sig ură d efinirea şi întreţinerea se gmentelor
rep lic a te p entru d a tele sto c a te în b a za d e d a te într-o ma nieră sig ură.
Pentru a d isp une d e un med iu interoperabil şi c u c a p ac ita te rid
ic ată d e sup ra vieţuire a datelor struc tura te, e ste imp orta nt c a a p lic aţiile
b a zei d e d a te a le siste mului C 4I să fie p roiec ta te şi întreţinute în c
onformita te c u c erinţele utiliza torilor.
În reţelele loc a le d e c a lc ula toa re a le p unc telor d e c oma ndă
sistem ul d e ge stiune a l ba zelor d e d a te treb uie să struc tureze informaţiile
şi să le d istrib uie pe trei niveluri, a stfe l:
- ba za d e d a te integra tă pentru c oma ndă;
- b a zele d e d a te a le c omp a rtimentelor funcţionale;
- b a zele d e d a te a le utiliza torilor.
Ba za d e d a te integra tă p entru c oma ndă c up rind e informaţii c e
intere se ază întregul p erso na l al unui a numit p unc t de
c oma ndă(c omand ament), re sp ec tiv d ouă sa u mai multe
grup uri d e utiliza tori(d ate c omune). Ac e ste informaţii pot fi
memorate pe serve re multiple struc tura te p entru b a za de d a te,
fişiere şi doc umente. O c omp onentă importa ntă a b a
zei d e date integra te o c onstituie sistem ul d e
informaţii geogra fic e(GIS) c a re, eventua l, se p oa te memora p e un se rver sp
ec ific .
În c ad rul fiecărui c omp a rtiment funcţiona l(ma nevra , sp rijinul d e
foc , apăra re a ntia eriană, informaţii şi război elec tronic , etc .) se
organizează, d e a se menea , c âte o bază d e d a te p roprie c u informaţii
sp ec ific e, a cărei a c tua liza re revine c omp a rtimentului re sp ec tiv.
La fiec are staţie d e luc ru se organizează o ba ză d e d ate utiliza tor c
are e ste ge stio na tă şi a c tua liza tă d e către a c e sta , fiind folo sită p entru
exp loata rea progra melor d e ap lic aţii sp ec ific e.
Aplicaţii orientate pe grafică. Aplic aţiile din a c ea stă c a tegorie se
referă în p rinc ipal la interfaţa om -m aşină c are inc lud e interfeţe, p rotoc oa le
şi forma tul d a telor utiliza te p entru a p lic aţiile p orta bile imp lementa te, d
efinite prin interfaţa ap lic aţie -utiliza tor, inc lusiv p entru c omunic aţii între
aplic aţiile utiliza torilor re sp ec tivi, ec hipamentele tehnic e sp ec ific e şi med
iul extern.
Ac e ste servic ii se rea lizea ză p rin operaţii c lient-se rver, c e reprezintă
un mod el d e arhitec tură în c ontextul reţelelor d e c a lc ulatoare în c are
aplic aţiile se vor exec uta pe c a lc ula toare d iferite d in reţea . Astfe l, a p lic
aţiile c lient(a le ofiţerilor d in c elulele de luc ru) tra nsm it c ereri sp re server
într-o ma nieră tra nsp arentă p entru utiliza tor ia r serve rul exec ută se rvic iile
so lic ita te pe măsura so sirii c ererilor şi, d e obic ei, transm ite rezultatele
preluc rării d atelor c lientului(utiliza torului) imp lic a t.
Prod use le so ftware pentru grafică p ermit rep rezenta rea bidimensio na
lă sa u trid imensio nală, în c ulori, a obiec telor şi imaginilor.
Te hnologia b a za tă p e interfaţa om -m aşină rea lizea ză d istrib
uirea c a p a c ităţii d e c a lc ul la a nsa mb lul utiliza torilor şi are un rol e se
nţia l pentru a sig urarea suc c e sului op eraţional al siste mului C 2. O
metodă p entru fa vorizarea utiliza torilor c onstă în folo sire a interfeţei om-
maşină ad aptive, c a re nec e sită c a a c eştia să p o se d e informaţii genera le
c e nu sunt disp onibile la interfeţele sta tic e.
Conc ep tul d e interfaţă intera c tivă a re şi elemente c ritic e:
- utiliza torul nu mai poa te sta b ili un mod el c oerent a l siste mului C
4I, d a că a c e sta e ste modific a t frec vent;
 - pierd erea c ontrolului sa u se ntimentul d e pierdere a c ontrolului c a
re poate afec ta utiliza torul;
- c reşterea timp ului d e imp lementa re şi d e c o st;
Interfaţa ad a ptivă nec e sită inc lud erea în ba za d e c unoştinţe a
următoa relor pa tru d omenii:
- c unoştinţe d e sp re utiliza torii experţi în abord area siste mului;
- c unoştinţe d e sp re intera cţiuni şi d e sp re mod a lităţile d
e interacţiune şi d e
ma nagement a l d ia logului;
- c unoştinţe d e sp re acţiuni pe d omenii;
- c unoştinţe d e sp re siste m, d a că a c e ste a c a ra c terizea
ză siste mul.
Siste mul C 2 trebuie să fie c apabil să ded ucă a c e ste informaţii nec
e sa re p entru interacţiune. Numai în a c ea stă situaţie un siste m ad a ptiv va
fi c apabil să realizeze sp rijinul efic ient a l a c tivităţilor d e c oma ndă şi c ontrol.
Aplicaţii orientate pe calcul. Ac e ste a p lic aţii c onstituie inima siste
mului C 4I, c a re p ermit să se realizeze a utoma t:
- a prec ierea situaţiei c urente;
- exec uta rea op ortună şi op timă a va ria ntelor d e d ec izie b a zate
p e a p lic area c erc etării operaţiona le şi a teoriei sistem elor;
- efec tua rea c a lc ulelor nec e sa re p entru c oma ndă şi c ontrol;
- c a lc ule privind întrebuinţa rea optimă a siste melor d e lup tă;
- sinte tizarea informaţiilor d e p e c â mp ul d e lup tă şi distrib uirea lor
optimă la sub ordonaţi;
- a c tua liza rea informaţiilor şi efec tua rea c a lc ulelor p rivind logistic a ;
- evaluarea siste mului d e c omunic aţii şi informatică, a sig
urarea managementului frec venţelor.
Partea siste mului C2 aferent d omeniului dec iziona l poate fi struc turat aşa
c um se prezintă în figura 4.10.
 Senzori

Expert uman
Fuziunea datelor
Calculator programat (învăţat)
Baza de cunoştinţe Baza de date despre situaţie

Cunoştinţe informaţionale bazate pe sisteme C4I

Interfaţa om-maşină

Comandant

Fig ura 4.10 Struc tura sup ortului d ec iziona l în siste mul d e
c oma ndă şi c ontrol
Proc e sul menţionat 35 poa te fi d e sc omp us în următoa rele d omenii:
- informaţii obţinute prin se nzori şi c erc etare, preluc rarea şi fuziunea
d a telor la d isp oziţie, afişa rea lor sub formă d e informaţii d e sc rip
tive;
- eva luarea situaţiei privind mediul integrat a l acţiunilor d e luptă pe
ba za informaţiilor d ed use p rin ob se rva re;
- mod ela rea acţiunilor de lup tă şi sta bilirea va riantelor optime a le
ac e sto ra ;
- p la nific area şi c ontrolul, a stfe l c a a cţiunile proiec ta te să sa tisfa
că obiec tivele privind sup ravegherea efic ientă a mediului d e
pe c â mp ul d e lup tă.

35
Nejat Ince şi alţii, ibidem p. 186-193
 Ca pitolul Siste mul d e c omunic
V aţii

CAPITOLUL V
SISTEMUL DE COMUNICAŢII

5.1. Rolul, misiunile şi parametrii sistemelor de comunicaţii

Siste mul de c omunic aţii reprezintă a nsa mb lul c entrelor şi liniilo r d

e c omunic aţii c u c omp onentele lor tehnic e, logic e şi d e ma na gement,
având
d iverse d e stinaţii, împ reună c u termina lele a so c ia te d iferitelor tip uri d e
c a na le, interc onec ta te în funcţie d e misiunile , loc ul şi timp ul d e rea liza
re, orga niza te şi insta la te într-o struc tură d etermina tă, d upă un p la n unic .
Ac e ste a funcţionea ză automa tiza t sa
u nea utoma tiza t, în mod unita r, în ved erea a sig urării legăturilor nec e sa re
c ond uc erii, c oop erării şi înştiinţării trup elor în oric e situaţie .
Din p unc t d e vedere a l teoriei genera le a siste melor, siste mul d e
c omunic aţii reprezintă mod elul fizic rea liza bil a l unei mulţimi d e ec hipa
mente tehnic e şi linii, interc onec ta te tehnic şi informaţiona l, a cărei funcţiona
re
p oa te fi c a ra c teriza tă prin legi prec is evid enţia te.
Struc tura e ste c omp onenta orga niza torică c e d efineşte c onc epţia
siste mică şi permite c onfigura rea unui a numit siste m d e c omunic aţii prin grup
a rea , d isp unerea şi interc onec ta rea c onvena bilă a ec hip a mentelor
tehnic e şi c omp onentelor so ftwa re la d isp oziţie.36
Siste mul d e c omunic aţii este d e stina t să rea lizeze, a utoma tiza t şi/
sa u nea utoma tiza t, legături c ontinue, d e b ună c a lita te, op ortune, flexib
ile c a re să a sig ure sc himbul d e informaţii nec e sa r c ond uc erii trup elor.

Misiunile generale a le siste mului de c omunic aţii, sunt:

� a sig ura rea şi menţinerea legăturilor nec e sa re c ond
uc erii, p rin toa te c a tegoriile d e mijloa c e, în regim automa tiza t sa u nea
utoma tiza t, p rin c a re să se poa tă tra nsm ite oric e tip d e c omunic a re
(sune t, ima gine, d a te), în c onc ord a nţă c u c onc epţia op eraţiei;

36
Alexandrescu, C.;Ilina, D.; Mincu, C., Bazele matematice ale organizării sistemelor de transmisiuni,
Ed. Militară, Bucureşti, 1994, p.68

- 116 -
 � a sig ura rea c a na lelor d e legătură
se c retiza te în toa te
mod urile d e luc ru;
� rea liza rea c omp a tib ilităţii tehnic e şi op eraţiona
le c u
siste mele d e c omunic aţii a le a ltor a rma te re sp ec tâ nd sta nd a rd
ele internaţiona le milita re şi c ivile d in d omeniul telec omunic aţiilor;
� rea liza rea interc onec tării c u a lte siste me d e c
omunic aţii milita re a le c elorla lte elemente a le siste mului naţiona l d e a
păra re, a le c elorla lte c a tegorii d e forţe a le a rma tei, c u siste mele d e c
omunic aţii a le vec inilor şi c u c ei c u c a re se c oop erea ză;
� să permită interc onec ta rea c u siste mele d e telec
omunic aţiic ivile, în ved erea rea lizării sc himburilor d e informaţii c u c a ra c
ter milita r şi d e interes p erso na l a le milita rilo r;
� a sig ura rea funcţionării neîntrerup te a legăturilor,
indiferent d e c ond iţiile d e timp , a notimp , sta re a vremii, în c ond iţiile utilizării
de către a dversa r a mijloa c elor elec tronic e d e stina te d ezorga nizării c
ond uc erii;
� funcţiona rea p e toa tă dura ta misiunii la pa ra metrii
sta biliţi, în c ond iţiile d efinirii unei valori d e pra g minime p entru fiec a re d
intre a c eştia ;
Siste mul d e c omunic aţii trebuie să se c a ra c terizeze p rin mobilita te,
via bilita te, sig ura nţă în funcţiona re, flexib ilita te, p rotecţie la p erturb aţii
elec troma gnetic e, interop era bilita te, mod ula rita te, p rotecţia informaţiei,
c a pa c ita te rid ic a tă d e tra fic , op era re şi mentena bilita te uşoa re.
Ap rec ierea p erforma nţelor unui siste m d e c omunic aţii se fa c e p e
ba za unor p a ra metri bine d efiniţi şi reliefaţi în formule ma tema tic e c e
permit c ua ntiza rea lor în ved erea iera rhizării şi a d eterminării efic ienţei
globale a siste mului d e tra nsm isiuni, ia r a c eştia sunt iera rhizaţi pe trei niveluri:
siste m – reţea – c a na l.
Ca ra c teristic ile sistem ului d e tra nsm isiuni, în c ondiţiile noilor c onc
epţii d oc trina re d e d uc ere a a cţiunilor milita re, c a re c uprind toa te med iile
şi a u un c a ra c ter trid imensio na l, b a za te p e c onc epţia a cţiunii linia re şi d
istrib uite, sunt: sp aţia lita tea , integra lita tea , flexib ilita tea , efic ienţa şi se c
urita tea .
 Spaţia lita tea, rep rezintă pa ra metrul c e d efineşte zona de a c op erire
trid imensio na lă a siste mului de tra nsm isiuni, c a re treb uie să a sig ure tra
nsfe rul d e informaţii d e la surse la d e stina ta ri. Prin sursă treb uie înţeles p unc tul
d e iniţiere a tra nsm iterii informaţiei, c a re p oa te fi: element d e c erc eta re
(uma n sa u tehnic ); c ore sp ond enţi pe a xa c oma ndă şi c ontrol; c entru (p
unc t) d e c oma ndă-lo vire d e stina t a rma mentului d e ma re p rec izie; se
nzorii exteriori de ob se rva re -c erc eta re (a er, c o sm o s, tere stru, na va l);
elemente exterioa re struc turii operaţiona le a ma rii unităţi op era
tive (sp aţiul politic , a d ministra tiv, so c ia l, relig io s, ec onomic ). Întruc â t a c e
ste surse d e iniţiere a informaţiei nu sunt d isp use ob lig a toriu în sp aţiul
operaţiona l, se impune reved erea a sp ec tului d e d ezvolta
re a l siste mului d e tra nsm isiuni, în se nsul că a c um treb uie a na liza
t p rin p rism a c elor p a tru medii d e d e sfăşura re a unui c onflic t şi în sp aţiu
trid imensio na l. Prin a c e st a sp ec t nu se înţe lege nea păra t fa p tul că siste
mul d e c omunic aţii va a vea o d ezvolta re exa gera tă c i a re implic aţii d
irec te a sup ra a c eea c e se numeşte “ struc tura informaţiona lă", ia r a c e st fa
p t imp lică p reved erea că siste mul d e c omunic aţii p roiec ta t op tim treb uie
să a sig ure vehic ula rea informaţiei utile ma rii unităţi op era tive ind iferent d e
und e p rovine. Pentru rezolva rea a c e stui a sp ec t siste mul d e c omunic aţii a
re o struc tură d efinită, în ra p ort c u a numite c a ra c teristic i op eraţiona le a le
ma rii unităţi opera tive şi c a re se c omp letea ză c u elemente d in struc tura a
ltor siste me, p rin integra rea a c e sto ra sa u numai prin utiliza rea tempora ră,
în c ond iţii d e p erfec tă c ompa tib ilita te tehnică şi funcţiona lă. De a ic i d erivă c
la r fa p tul că viitorul siste m d e c omunic aţii treb uie a stfe l c onc ep ut şi rea liza
t înc â t să ofere po sib ilităţi ma ri d e interop era bilita te c u a lte siste me, fie ele
milita re sa u c ivile, naţiona le sa u a le a ltor ţări. Ac ea stă c ond uită a siste
melor d e
c omunic aţii mod erne p oa te fi rezolva tă numa i p rin re sp ec ta rea întoc
ma i a tuturor normelor internaţiona le de sta nd a rd iza
re şi prin p reviziona rea evoluţiilor tehnic ii d e telec omunic aţii p e c
ic lu d e funcţiona re, prin utiliza rea d e mijloa c e tehnic e d e ultimă generaţie şi
ob lig atoriu în siste m mod ula r, a stfe l înc â t viitoa rele mod ificări să nu implic e
şi o nouă c onc epţie struc tura lă.
 Integra lita tea, e ste un p a ra metru c a re d erivă d in c el enunţa t a
nterior şi d efineşte p rop rieta tea siste mului d e c omunic aţii d e a c up rind e şi
integra într- un tot unita r toa te elementele (tehnic e şi logic e) nec e sa re înd
ep linirii funcţiilor p entru c a re a fo st c rea t. Dezvolta rea
fără p rec ed ent a tehnologiei informaţiei (IT-
Informa tion Te c hnology) a imp us c rea rea a c elor struc turi d e c omunic
aţii c a re să p ermită tra nsfe rul unui volum d e informaţii în c ontinuă c reştere şi
elimina rea b a rierelor tehnic e şi struc tura le între d iferite c la se de siste me. Da
că p â nă nu d emult exista u se rvic ii d e telec omunic aţii sp ec ific e unui d
omeniu, ia r reţelele c a re le a sig ura u avea u o filozofie p rop rie d e orga niza
re şi funcţiona re, în p rezent a c e ste b a riere sunt trep ta t elimina te, c reâ
nd u-se p remise le unificării a c e sto ra . Deoc a md a tă a c e st a sp ec t e ste
vizib il numa i la nivelul se rvic iilo r oferite, und e există o oa rec a re sim ilitud ine
între struc turile d e telec omunic aţii milita re şi c ivile pe d eopa rte, şi în c a d rul a
c e sto r d omenii, între d iferite reţele p ub lic e ori p riva te, sa u p rop rii
unor c a tegorii d e forţe a le a rma tei sa u a le a rma telor naţiona le pe d e a
ltă p a rte. Princ ip iul efic ienţei globa le obligă proiec ta nţii reţelelor d e telec
omunic aţii să ia tot ma i mult în c a lc ul id eea "reţelei virtuale" c a o so luţie a
viitorului. Ac e st a sp ec t imp lică o universa liza re a tip urilor d e se rvic ii, ec
hipa mente, medii d e tra nsp ort a informaţiei, sta nda rd izări şi reglementări în d
omeniul so ftwa re d e c omunic aţii c a re să p oa tă p ermite unui b enefic ia r
să-şi c reeze p rop ria reţea funcţiona lă p rin p a rta ja rea a c eloraşi re surse , b
ineînţeles c u a d op ta rea unor seve re măsuri d e p rotecţie a c onfid enţialităţii.
Nevoia de c omunic a re va elimina în c urâ nd oric e b a riere între d iferite
siste me de telec omunic aţii, fără a exc lud e c omp onenta lor sp ec ifică,
p a rtic ula riza tă p rin tra fic , struc tură, ma na gement şi se c urita te eva lua tă
c a nuc leul în jurul căruia se va rea liza o reţea funcţiona lă c a re să răsp undă unor
c erinţe op eraţiona le fund a menta le, c u red uc erea d ra stică a c o sturilo
r sup limenta re, tinzâ nd u-se către integra rea siste melor d e c omunic aţii
milita re şi c ivile figura 5.1.
 PSTN
Reţele publice de servicii Reţele private comerciale

Reţele publice mobile Reţele militare

REŢEAUA DE COMUNICAŢII GLOBALĂ A SPAŢIULUI DE LUPTĂ

LAN GPS

Abonaţi Senzori

Fig ura 5.1. Integra rea c omunic aţiilor milita re şi c ivile

Flexibilita tea, rep rezintă c a pa c ita tea siste mului d e c omunic aţii d e
a fa c e faţă c erinţelor d in d ina mic a p rob a bilă a c â mp ului d e lup tă mod ern
trid imensio na l. Fle xib ilita tea siste mului de c omunic aţii e ste d a tă d e trei fa c
tori: informaţia, componenta hardware 37, performanţele softwa re. Informaţia ,
prin c a ra c teristic ile ei d e provenienţă, utilita te, c a ntita te, c a lita te, orienta
re şi re stricţie dec id e c onfiguraţia reţelei d e tra nsm isiuni, tipurile d e se rvic ii
oferite, p a ra metrii d e c a lita te ai c a na lelor (d ebite
tra nsfe ra te, reziste nţa la p erturb aţii, red uc erea erorilor, etc ).
Reţe a ua d e c omunic aţii trebuie să fie în măsură să a sig ure nea ltera
rea p a ra metrilor informaţiei, ia r prin a c ea sta se înţelege c a p a c ita tea d e a
se a d a p ta struc tura l şi funcţiona l la tipul d e informaţie, a stfe l înc â t să p
ermită tra nsfe rul a c e ste ia în c onformita te c u c ele so lic ita te – sursă, c a lita
te, d eb ite, d e stinaţie .

37
Aici prin componentă hardware, se înţelege oricare element material al sistemului de comunicaţii.
 Comp onenta ha rdwa re rep rezenta tă p rin elementele d e struc tură a
le siste mului d e c omunic aţii(c entre d e tra nsm isiuni, linii, mijloa c e tehnic e,
reţele d e c a lc ula toa re) e ste c ea c a re dă măsura fizică a flexib ilităţii şi se
c a ra c terizea ză prin: mod ula rita te şi mobilita te sp aţia lă. Modularitatea e
ste c erinţa c ea ma i a c ută a oricărui tip d e siste m tehnic ma re c e se d oreşte a fi
via b il p rin fa p tul că numa i a stfe l el va p utea sup ra vieţui ritmului imp us d e
explozia tehnologică. Ac e st a sp ec t influenţea ză şi multe p remize a le c a lităţii
se rvic iilo r în a nsa mb lu, întruc â t elimină în ma re măsură timpii d e stinaţi
mentena nţei c orec tive şi p reventive şi p ermite interop era bilita tea c u a lte
siste me sa u rec onfigura rea rapidă a struc turii siste mului p rop riu. Mobilitatea
sp aţia lă, d efineşte gra d ul d e relaţiona re p a ra lelă între d ina mic a luptei
şi sistemul d e c ond uc
ere în p la n temp ora l. Ac e st a sp ec t e ste măsura t p rin timpul nec e sa r siste
mului d e c omunic aţii d e a a vea o a ltă c onfigura re fizică în c â mp ul op
eraţiona l c a re treb uie să fie ma i mic d ec â t timpul nec e sa r sc himbării d
e a titud ine a cţiona lă a ma rii unităţi opera tive.
Performa nţele softwa re sunt d ep end ente d e gra d ul d e a c tua liza
re tehnică a sup ortului ha rd wa re d a r d etermină la râ nd ul lor nivelul d e
a d a p ta bilita te a siste mului de c omunic aţii la c ond iţiile c onc rete
d e d ezvolta re a telec omunic aţiilor în genera l şi la rea lita tea sp aţiului de c
onflic t.
Eficienţa , e ste c a ra c teriza tă d e d oi fa c tori: p erforma nţele reţelei
de c omunic aţii şic a lita tea ma na gementului
sistemului . Pentru d efinirea p
erforma nţei reţelei d e c omunic aţii a m c onsid era t nec e sa r să a p elez la
norma tivele internaţiona le în d omeniu, exp rima te în rec oma nd a rea E.800
a Uniunii Internaţiona le d e Te lec omunic aţii – se cţiunea Te lefonie, în c a re sunt
bine d efiniţi toţi pa ra metrii unei reţele d e telec omunic aţii. Consid er că a c
eşti p a ra metri sunt c a ra c teristic i şi reţelelor d e telec omunic aţii
milita re, c u sp ec ific a rea că unii c a pătă un rol mai ma re, c um a r fi: sec urita
tea reţelei, sta bilita tea , c ontinuita tea , figura 5.2. Ca lita tea ma
nagementului mai e ste d enumită în unele luc rări d e sp ec ia lita te c a fiind efic
ienţa c onduc erii, d ar ind iferent c um a r fi d efinită înglob ea ză un a sp ec t e se
nţia l a l oricărui tip d e siste m – re sursa uma nă.
 Securita tea, rep rezintă o p rop rieta te c omp lexă a oricărui siste m, d ific
il d e p roiec ta t şi, ma i p re sus d e a c e ste a , d ific il d e a sig ura t. Este ma i
uşor d e a d oved i că un siste m p oa te fi p enetra t, d ec â t d e a d ovedi că el
e ste c omp let sig ur.38 Se c urita tea siste melor d e c omunic aţii d evine c u a tâ t
ma i greu d e rea liza t c u c â t ea se obţine p e ma i multe p la nuri, d efinite pe
baza princ ip iului că informaţia treb uie p roteja tă în sta rea d e sto c a re şi în
tra nzit, ia r a c e ste p la nuri sunt:
 Se c urita tea informaţiilor c a re c irc ulă pa c a na lele d e
tra nsm
isiuni;
 Securitatea software care asigură funcţionarea sistemului de

transmisiuni;  Sec uritatea reţelelor de calculatoare din compunerea punctelor de

comandă;  Se c urita tea so ftwa re d e a p lic aţie utiliza t în proc e sul de

c oma ndă şi c ontrol;
 Se c urita tea ba zelor d e d a te şi a bibliotec ilor d e informaţii.
mai multe d eta lii privind se c urita tea sistem ului d e c omunic aţii se
regăse sc în c a p itolul XI.

38
Ilie,Ghe., Stoian, I., Ciobanu, V – Securitatea informaţi ilor, Ed. Militară, Bucureşti, 1996, p.36
 5.2. Structura sistemelor de comunicaţii

Siste mul d e c omunic aţii c uprind e: reţelele de c omunic aţii de sp rijin, sub
siste mul de management a l reţelelor de c omunic aţii; sub sistem e de logistică şi
de mentenanţă; rezerva de c omunic aţii.
A. Reţelele de comunicaţii au în compunere:
1. reţele d e c omunic aţii d e sp rijin;
2. reţele d e c omunic aţii a le p unc telor d e c oma ndă;
3. reţele ra d io p entru legături d irec te;
4. reţele ra d io so l – a er;
5. reţele ra d io c u c omutaţie d e pa c
hete; 6 sub sistem p entru tra nsfe rul me
sa jelor;
7. Internetul.

1. Reţea ua de comunicaţii de sprijin, reprezintă elementul d e b a ză a l

siste melor d e c omunic aţii şi c up rind e tota lita tea c entrelor d e c omunic aţii
a le p unc telor d e c oma ndă, c entrelor d e c omunic aţii d e sp rijin, liniilo r şi
staţiilo r ind ep endente, p rec um şi c a na lele obţinute p rin a c e ste a utilizâ nd
a p a ra tura d e forma re şi multiplexa re a ca
na lelor. O va ria ntă a unei reţele d e c omunic aţii
d e sp rijin pentru o struc tură d e forţe d e nivel op era tiv e ste p rezenta tă în
figura 5.3.
Reţe a ua d e c omunic aţii d e sp rijin a re o topologie d e tip d istrib uit şi este
c onstituită d in c entre d e c omunic aţii d e sp rijin interc onec ta te p rin fluxuri
multic a na l. Ac ea sta inc lud e şi reţelele ra d io d e a b ona t mobil.
Din p unc t d e vedere funcţiona l reţea ua d e c omunic aţii d e sp rijin
a sig ură: tra nsm iterea / mediul d e tra nsm itere, c omutaţia d e c irc
uite; c omutaţia d e pa c hete.
Tra nsm iterea / mediul de transm itere a sig ură interc onec ta rea fizică a
tuturor reţelelor c omp onente, p rec um şi c u a lte reţele d e c omunic aţii. Ca
sup ort d e tra nsm itere se utilizea ză mijloa c ele ra d io, ra d ioreleu, sa telit, c a
b lul d e fib ră optică, c a b lurile meta lic e.
 Sc himb ul d e informaţii între lup tători se rea lizea ză p e căi / legături rea
liza te p e unul sa u mai multe medii d e c omunic aţii prin c a re se interc
onec tea ză d isp ozitivele termina le utiliza te pentru c omunic aţii. Ac e ste căi
p ot fi p unc t la p unc t în c a zul în c a re c omunic aţia a re loc numa i între d
oi utiliza tori sa u punc t la multipunc t d a că a c eeaşi c a le se rveşte un
grup d e a b onaţi. O c onexiune se p oa te rea liza p e ma i multe căi de legături
şi prin mai multe c omutatoa re.
Tre b uie a vut în p erma nenţă a tenţie fa ptul că lărgimea b enzii de frec
venţă şi a lţi fa c tori d e natură tehnică limitează volumul d e d a te c a re se p
oa te tra nsfe ra p rintr-un mediu d e tra nsm isiune da t.
Comutaţia de c irc uite şi de pac hete rep rezintă c omp onente
funcţiona le c a re a sig ură c onexiuni între utiliza torii reţelei d e c omunic aţii,
în sc op ul folo sirii în c omun, sim ulta n sa u a lterna tiv a re surse lor reţelei. De
stinaţia d e p rinc ip iu a c elor d ouă tipuri d e c omutaţii e ste p rezenta tă în
figura 5.4.

Fig ura 5.4. Tip uri d e c omutaţie şi d e stinaţia a c e sto ra

 Următoa rele elemente sunt nec e sa re a fi înţele se şi c uno sc ute în mod
unita r:
a . Comutaţia e ste p roc ed eul p rin c a re tra fic ul d e informaţii e ste d irija t
/ ruta t p rintr-o reţea d e medii d e transm isiune , în folo sul c oma nd a mentelor,
unităţilo r şi lup tătorilor.
b . Comutaţia p oa te fi ma nua lă rea liza tă d e către op era tor sa
u a utoma tă; ea p oa te p rivi a bonaţii d intr-un oraş / b a ză milita ră / c a za rmă
sa u se p oa te rea liza la nivelul unei reţele d e sp rijin / zona le;
c . Se c uno sc d ouă c a tegorii d e c omuta toa re: d e c irc uite şi d e me
sa je; primul tip rea lizea ză tra fic ul telefonic , în timp c e a l d oilea tip preluc
rea ză c omunic aţiile d e d a te.
d . Deşi c omp uterele p ot fi utiliza te şi c a d isp ozitive termina le, a c e
ste a înd ep line sc funcţii imp orta nte în rea liza rea c omutaţiei şi c ontrolul
siste melor d e c omutaţie insta la te p e mijloa c e tere stre , nava le, a eriene,
prec um şi în c a d rul siste melor sp aţia le / c o sm ic e.
e. Siste mele d e c omutaţie şi tra nsm isiune c ontrola te d e c omp utere şi
so ftwa re sp ec ia liza te a u c ond us la c reşterea efic ienţei în utiliza rea re
surse lor limita te, a u permis un a c c es ma i ra pid a l lup tătorilor la a c e ste a
şi a u mărit flexib ilita tea siste melor d e c omunic aţii c a re p ot fi
a d a p ta te p entru a răsp und e oricăror noi c erinţe, c hia r nep
revăzute.
Disp ozitivele terminale sunt c omp onentele c a re se rec uno sc c el ma
i uşor: telefoa nele, staţiile ra d io, a p a ra tele fa x, c omp uterele, monitoa
rele, c a merele vid eo şi imp rima ntele. Ac e ste a sunt utiliza te p entru a tra
nsm ite sa u rec epţiona informaţii. Tra fic ul d e informaţii se efec tuea ză sub
forma voc ii, d a telor, me sa jelor, imaginilor sa u c ombinaţii a le a c e sto ra .
Tra fic ul d e informaţii p oa te fi se c retiza t sa u ne se c retiza t / în c la r. Disp
ozitivele termina le rea lizea ză c onversia informaţiilor p erc ep tib ile pentru lup
tător într-un forma t a d ec va t p entru tra nsm iterea elec tronică şi invers.
Reţe lele radio a le abonaţilor mobili a sig ură c omuta rea şi d e se rvirea a
b onaţilor c a re d a torită ma rii lor mobilităţi sa u d isp unerii izola te nu pot
b enefic ia d e se rvic iile reţelei d e c entre d e c omunic aţii d e sp rijin.
 În toa te situaţiile se iau măsuri c ore sp unzătoa re p entru a sig ura rea
p rotecţiei informaţiilor vehic ula te în reţelele d e c omunic aţii d e sp rijin, figura
5.5.

Fig ura 5.5. Reţe a ua a b onaţilor mobili

2. Reţelele de comunicaţii ale punctelor de comandă c omp letea ză şi /
sa u c re sc fa c ilităţile a sig ura te a b onaţilor d intr-un p unc t d e c oma ndă p
entru sc himb ul d e informaţii între d iferitele c omp a rtimente a le c oma nd a
mentelor, p rec um şi c u c ele d in a lte p unc te d e c oma ndă - eşa lonul sup
erior, c ele sub ord ona te, vec ine şi c ele c u c a re se c oop erea ză î d e a se
menea , a c e ste a p ermit efec tua rea a c tivităţilor c a re
vizea ză p reluc ra rea a utoma tă a informaţiilor nec e sa re p
entru exerc ita rea c omenzii şi c ontrolului.
Struc tura tehnică a reţelei d e c omunic aţii a unui p unc t d e c oma ndă c
uprind e: c entrul d e c omunic aţii; reţea ua loc a lă d e c a lc ula toa re; p unc tul
d e a c c es ra d io; termina le c u interfeţe p entru toa te tip urile d e ec hip a
mente d in reţea ua d e c omunic aţii şi c a lc ula toa re; a p a ra tură d e a c c
es la reţelele c u tra nsm itere a sinc ronă.
 3. Reţele radio pentru legături directe a sig ură interc onec ta rea c
entrelor d e c omunic aţii a le p unc telor d e c oma ndă, d ubla rea c omunic
aţiilor importa nte, legătura c u unii c ore sp ond enţi c a re nu p ot b enefic ia d e
se rvic iile reţelei d e c omunic aţii d e sp rijin c u topologie d istrib uită / grup uri
izola te d e utiliza tori.
4. Reţele radio sol- aer d in zona a cţiunilor d e luptă sunt utiliza te p entru c
ond uc erea mijloa c elor a eriene, p rivind c ontrolul loc a l a l tra fic ului a eria n
şi a cţiunilor aviaţiei în sp rijinul forţelor tere stre şi na va le, rec ep ta rea ra poa
rtelor d e la a erona ve, c ond uc erea d e sa ntului a eria n pe timp ul zb orului,
etc .
5. Reţelele radio cu comutaţie de pachete a sig ură tra nsm iterea
p a c hetelor d e d a te p rin staţii ra d io interc onec ta te p rin c a na le d irec te
sa u virtua le, sup ra p use pe ste reţelele ra d io d irec te.
6. Subsistemul pentru transferul mesa jelor e ste o c omp onentă logic o-
funcţiona lă prin c are se a sig ură se rvic ii d e me sa gerie elec tronică, poşta
elec tronică / me sa gerie, gra fică şi tra nsfe r d e d oc umente, în regim se c
retiza t sa u ne se c retiza t, figura 5.6.

Fig ura 5.6. Sub siste mul p entru tra nsm iterea me sa jelor
 7. Internetul rep rezintă c omp onenta logic o -funcţio na lă opţiona lă c a
re a sig ură a c c e sul utiliza torilor siste mului C 4I, p e b a za p rogra melor şi
aplic aţiilor sp ec ific e la se rvic iile ne se c retiza te de a c e st tip - p oştă
elec tronică, ştiri, c onec ta re la d ista nţă, tra nsfe r d e fişiere, tra nsfe r hip
ertext, hărţi, public aţii, p rogra me ra d io etc . Ac c e sul la a c ea stă reţea e
ste c omp let se p a ra t fizic d e c elela lte reţele în funcţiune şi p oa te fi rea liza t
d irec t d e la reţea ua Internet glob a lă sa u printr-o reţea milita ră, p rin c
onexiune fizică p rin c entrele d e sp rijin d in reţea ua d e sp rijin şi prin legături ra
d io, figura 5.7.

Fig ura 5.7. Internetul în sp aţiul d e lup tă

B. Subsistemul de management al reţelelor de comunicaţii e ste

c onstituit d in d ouă c omp onente: struc turi d ec iziona le şi d e exec uţie c u rol
d e p la nific a re, c oma ndă şi c ontrol şi ma nagementul reţelei d e c omunic aţii
.
Planific area, c omanda şi controlul siste mului d e c omunic aţii sunt
înd ep linite d e către orga nele d e c ond uc ere şi d e exec uţie p rin d oc
umente d e c ond uc ere şi mod ele, metod e şi a lgoritmi d e c ond uc ere. În
c a d rul
siste mului a utoma tiza t a c e st proc es e ste însoţit d e mijloa c e tehnic e d e
stina te monitorizării performa nţelor siste mului, p e toa tă p erioa da orga nizării,
rea lizării d a r ma i a les a exp loa tării reţelei d e tra nsm isiuni. În c a d rul sta
tului major a l ma rii unităţi op era tive p la nific a rea , orga niza rea şi c ond uc
erea siste mului d e c omunic aţii e ste rea liza tă d e către c omp a rtimentul c
omunic aţii şi informa tică (G -6).
Cond uc erea siste mului de c omunic aţii p resup une pa
rc urgerea c omp letă a eta p elor d e p la nific a re – orga niza re – rea liza re –
exp loa ta re – c orec ta re, la c a re p a rtic ipă sp ec ia liştii p e toa te trep tele
iera rhic e, fiec a re a vâ nd o d elimita re foa rte c la ră a c omp etenţelor şi a
tribuţiilor. Exe c uta rea c orec tă a tuturor a c tivităţilo r sp ec ific e
trep telor re sp ec tive, înc a d ra rea a c e sto ra într-un interva l d e
timp mic c ond uc e în fina l la c rea rea p remizelor c a lita tive a le siste mului d
e tra nsm isiuni. O c ond uc ere efic ientă în era informaţiei p
re sup une imedia t şi utiliza rea prod use lor informa tic e a d ec va te c a re să
sp rijine a c tul d ec iziona l. În a c e st se ns se imp une existe nţa unui siste m
informa tic sp ec ific sub sistem ului d e c ond uc ere a l tra nsm isiunilo r c a re
să înd ep linea scă următoa rele funcţii:
 a sig ura rea şi p roc e sa rea sim ulta nă a informaţiilor pentru
întreg sistem ul d e tra nsm isiuni;
 genera rea d e ra p oa rte d iverse , în forma te a d ec vate;
 d erula rea c onvenţiona lă a p roc e sului d e c ond uc ere în
situaţii d e c riză (d efec tări, neutra lizări, d istrug eri);
 sto c a rea d istrib utivă şi regăsire a ra pidă a informaţiilor d e
sta re p entru întreg siste mul d e tra nsm isiuni;
 fa c ilităţi de mod elare şi sim ula re a situaţiilo r p red ic tive, în
sc op ul unor eva luări;
 ela b ora rea unor va ria nte d e a cţiune şi d e rec oma ndări,
în funcţie d e a numite c riterii, a nterior sta bilite;
 po sib ilităţi d e previziona re a funcţionării siste mului d e tra
nsm isiuni, pe ba za unor da te sta tistic e a nterioa re, ori a unor relaţii d e c a
lc ul c u p a ra metri eva lua b ili so ftwa re;
  p o sib ilita tea d e a genera opţiona l d iferite tipuri d e
d oc umente op era tive.
Managementul reţelei de c omunic aţii e ste funcţia d e sup erviza re a
reţelei şi lua re a dec iziilo r p rivind c ontrolul fluxului. Ac e st a sp ec t p re sup une
monitorizarea şi măsura rea în timp rea l a situaţiei c onc rete şi a performa nţelor
reţelei p entru a p utea a vea p o sib ilita tea d e a regla în p erma nenţă c erinţele
d e tra fic c u c a p a c ita tea reţelei.
Obiec tivul ma na gementului reţelei e ste d e a p ermite în oric e moment
efec tua rea tuturor tra nsm isiilo r c â te sunt p o sib ile p rin p roiec ta rea
reţelei, a d a p ta te la situaţia c urentă. Ac e st obiec tiv se rea lizea ză prin utiliza
rea la maximum a fa c ilităţilo r d isp onibile, p rec um şi c rea rea c a pa c ităţilo r
nec e sa re la nivelul so lic itărilor.
Ma na gementul reţelei c onţine toa te a c tivităţile nec e sa re id entificării
tuturor c ondiţiilor c a re a fec tea ză nega tiv p erforma nţele glob a le şi se rvic
iile , fiind în măsură să a dop te so luţii pentru minimiza rea efec telor.
În genera l a c e st sub siste m c uprind e :
 monitorizarea stării şi p erforma nţei reţelei în timp rea l;
 d etec ta rea c ond iţiilo r a norma le a le reţelei;
 investig a rea şi id entific a rea motivelor c ondiţiilor a norma le a le
reţelei;
 iniţia liza rea a cţiunilor c orec tive şi/ sa u d e c ontrol;
 emiterea ra p oa rtelor c u situaţiile a norma le a le reţelei, eva lua rea
şi lua rea dec iziilo r privind rezulta tele obţinute în urma a c e sto ra .
Ma na gementul reţelelor d e c omunic aţii p re sup une existe nţa a
două niveluri a le c ontrolului: a l reţelei şi a l c entrelor d in struc tura a c e ste ia .
Controlul reţelei vizea ză ma na gementul reţelelor loc a le, zona le, stra
tegic e şi naţiona le. Princ ipa lul obiec tiv a l a c e stuia îl rep rezintă
c onfigura rea şi ma na gementul mediilor d e tra nsm isie la ma re d ista nţă şi a c
entrelor d e c omutaţie în sc opul rulării şi tra nsm iterii volumelor ma ri d e d a te
între ec hip a mentele c entrelor d e c omunic aţii d e sp rijin. Funcţiile sp ec
ific e c a re vizea ză c ontrolul reţelei de c omunic aţii sunt: ma na
gementul p erforma nţelor tehnic e; ma na gementul re surse lor siste melor C
4I - perso na l,
ec hip a mente, mentena nţă, logistică, ge stio na rea sp ec trului d e frec
venţe ra d ioelec tric e; a na liza p erforma nţelor reţelei (monitoriza rea
tra fic ului de informaţii în funcţie d e struc tura reţelei rea liza te şi
modific a rea ac e steia p entru a -i îm b ogăţi sa u menţine
performa nţele; izola rea zonelor c u d efecţiuni
sa u a va rii; se c urita tea reţelei; p la nific a rea reţelei şi a a siste nţei tehnic e /
a na liza legăturilor, extind erea reţelei prin linii pe mic round e, etc .; ma na
gementul c onfiguraţiei - anexa nr. 13.
Controlul la nivelul c entrelor de sp rijin vizea ză ma na gementul siste
melor C 4I loc a le. Ob iec tivele p rinc ip a le a le a c e stuia le rep rezintă
siste mele d e c omutaţie şi d isp ozitivele termina le c a re d e se rve sc lup tătorii
la loc ul în c a re a c eştia acţionea ză – p unc te d e c oma ndă sa u mijloa c
e d e c oma ndă şi c ontrol, p rec um şi / sa u referitoa re la d ezvolta rea reţelei.
Struc turile d e c ontrol d e la nivelul c entrelor d e c omunic aţii d e sp rijin îndep
line sc a c elaşi funcţii c a şi la nivelul reţelelor c u p rec iza rea că se c onc entrea
ză mai mult p e insta la rea , exp loa ta rea şi menţinerea op era tivităţii ec hip a
mentelor la nivelul c entrului. Centrele d e sp rijin loc a le sunt d e se rvite sa u
ned e se rvite, c ele d in a d oua c a tegorie p utâ nd fi elemente a le siste
melor C 4I insta la te p e a erona ve, siste me sp aţia le şi vehic ule a eriene fără
p ilo t utiliza te p entru c reşterea bătăii mijloa c elor ra d io. Centrele d e sp rijin p ot
fi a utoma tiza te sa u p ot fi mixte - c ontrol ma nua l şi a utoma t în loc aţiile c u
nivel d e c omplexita te ma i rid ic a t.

Funcţiile ma na geria le pot fi: ma nagementul de c onfigura

re, ma na gementul de p erforma nţă, ma na gementul
de se c urita te, ma na gementul de d efecţiuni,
ma na gementul logistic ii. Ac e ste funcţii ma na geria
le p ot fi d e sc rise şi c a sub siste me şi sunt interc onec ta te p rin c irc uite
informaţiona le d edic a te, figura 5.8.
 Management Rata erorilor, Timpul Management
de de raspuns etc. de
Defectiuni Performanta
Detalii de Detalidie
configurare configurare
Management Niveluri
tcondfiegurare de
Detalii de Detalii de Trafic
configurare Costuri configurare
de rete
are a
Management Configur Managementul
de noua
Detali
Securitate i de Logisticii
configurare

Proiectare si
planificare
retea

Fig ura 5.8 Funcţiile ma na gementului

Ma na gementul de c onfigura re , c e furnizea ză un mec a nism pentru c

ond uc erea elementelor de reţea c a re sunt sub ord ona te c ontrolului siste
mului d e ma na gement, oferind următoa rele se rvic ii ma na geria le:
 sc himba rea c onfiguraţiei reţelei în funcţie de c ondiţiile c
onc rete a le situaţie i opera tive, influenţa tă bineînţeles d e grad ul d e mobilita
te a l elementelor c omp onente;
 iniţia liza rea elementelor d e reţea , sc oa terea şi/ sa u rep
unerea lor d in/ în funcţiune;
 c olec ta rea informaţiilor d e sta re;
Ma na gementul de p erforma nţă, c a re a re c a sc op monitoriza rea şi
înregistra rea p erforma nţelor reţelei, re sp ec tiv strâ ngerea d e informaţii
sta tistic e p entru p la nificări p e termen lung şi predicţii p e termene sc urte.
Reţe lele ma ri sunt prevăzute c u un număr ma re d e p unc te d e monitoriza re p
entru c olec ta rea informaţiilor şi c u metod e d e a na liză, la nivel loc a l sa u la
niveluri iera rhic e sup erioa re, c ore sp unzătoa re. În reţelele d e c omunic aţii
iera rhic e a c ea stă funcţie e ste p ra c tic inexiste ntă, sa u se b a zea ză p e
informaţii c ule se d in ra p oa rtele d e tra nsm isiuni, c eea c e c ond uc e la o
sla bă efic ientiza re a luc rului, în mod d eo se bit la rep a rtiţia inc orec tă a
fluxurilor de c ereri d e c omunicări pe d iferite c a na le.
 Ma na gementul de sec urita te , c a re urmăreşte a sig urarea se c urităţii
fizic e, se c urităţii d e a c c es şi se c urităţii d a telor d in siste m, re sp ec tiv
măsurile c ore sp unzătoa re d e re struc tura re în c a zul violării siste melor d e se
c uriza re. În ultima p erioa dă, în toa te a rma tele ţărilor
dezvolta te s-a u lua t măsuri d eo se bite p rivind se c urita tea
reţelelor d e c omunic aţii, ind iferent d e tip ul sa u d e stinaţia a c e sto ra . În
genera l în c a d rul unei reţele d e c omunic aţii sa u d e c a lc ula toa re s-a
înfiinţa t o funcţie sp ec ifică - a d ministra tor d e se c urita te – c a re a re sa rc
ini d e monitoriza re a a c c e sului în reţea , d e a sta bili drep turi şi niveluri d e
a c c e s, d e a urmări re sp ec ta rea tuturor regulilor d e se c urita te
imp use p rin reglementări stric te ( Army Re gula tion 380-19 – Informa tion Syste
m Se c urity , Dep a rtment of the Army , Wa shing ton, DC, 1998). la fel c a şi
funcţia a nterioa ră, nic i a c ea sta nu poa te fi evid enţia tă în c a d rul reţelelor a
na logic e, ma nua le, d ec â t p rin informaţii d e sta re p rovenite d e la mijloa c ele
d e război elec tronic .
Ma na gementul d e d efec ţ iuni , rep rezintă d e fa p t o funcţie sta tistică a
stărilo r d e d efec ta re a reţelei, tip urile d e d efec tări, frec venţa a c e sto
ra , c a uzele genera toa re p rec um şi timpii med ii d e înlătura re a d
efecţiunilor. To a te a c e ste a sunt nec e sa re eva luării fia bilităţii reţelei şi oferă
d a te p rima re utile luării unor măsuri tehnic
e şi orga niza toric e p entru red uc erea sa u
a nula rea efec telor nega tive p e c a re le c a uzea ză funcţiona rea siste mului
d e c omunic aţii în a nsa mb lu.
Ma na gementul logistic ii, e ste o funcţie auxilia ră şi este d e fapt
integra tă în sub siste mul logistic a l siste mului d e tra nsm isiuni, a vâ nd sc op
ul d e a rezolva p rob lemele d e ordin ma teria l c e intervin în funcţiona rea c
orec tă a reţelei.

C. Subsistemul logistic şi de mentenanţă, e ste c omp us d in sub unităţi d e

logistică, a teliere d e rep a raţii tehnică d e c omunic aţii şi a uto, d ep ozite şi e
ste d e stina t rea lizării mentena nţei preventive şi c orec tive a mijloa c elor d e
tra nsm isiuni, prec um şi a provizionării c u ma teria le tehnic e d e tra nsm isiuni,
pie se d e sc himb, muniţie, ma teria le medic a le, c himic e şi d e geniu.
D. Rezerva de transmisiuni, e ste c onstituită d in forţe şi mijloa c e d e
tra nsm isiuni, a vâ nd p o sib ilita tea rea lizării unui număr d e c a na le, c a p a
bile să a sig ure c ontinuita tea legăturilor pe oric a re d irecţie informaţiona lă, în
timp sc urt şi c u mijloa c e sp ec ific e liniilo r d e c omunic aţii c a re c ompun d
irecţia re sp ec tivă. În a c e st se ns se imp une c a rezerva să a ibă în c omp unere
mijloa c e şi ma teria le c u c a re se p oa te interveni la oric a re element a l reţelei
d e tra nsm isiuni. Ea poa te fi c onstituită întrunit d in p unc t d e ved ere a l c
omenzii sa u p e entităţi d istinc te în ra p ort c u d e stinaţia şi va fi d isp usă în ra
ioa ne fa vora bile intervenţiilor ra pid e sub ord
onâ nd u-se nemijloc it şefului
c omp a rtimentului c omunic aţii şi informatică.
 Ca pitolul VI Sub siste mul informa
tic
CAPITOLUL VI
SUBSISTEMUL INFORMATIC

Subsistemul informatic, element ese nţia l a l sistem elor C 4I, reprezintă

un ansa mblu de ec hipamente, perso nal, metode, produse so ftware şi proc
eduri de stina te realizării funcţiilor de c ulegere, transp ort, preluc ra re, sto c
are şi prezentare a datelor şi
informaţiilor, într-o formă adec vată, utiliza torilor
autorizaţi. În c adrul sub siste melor informatic e, reţelele de c a lc ula
toare c onstituie o c omponentă de bază a ac e sto ra , c u o d inamică deo se b
ită a dezvoltării.
Pentru a putea reliefa funcţiile sa le p rec um şi c omp unerea ha rd wa re şi
so ftwa re treb uie a na liza t se p a ra t, d a r în c a d rul siste melor C 4I, sub siste
mul informa tic e ste integra t c u c elela lte sub siste me, in mod d eo se bit c u
siste mul d e c oma ndă şi c ontrol p entru funcţiile sa le şi c u siste mul d e c
omunic aţii
p entru infra struc tura d e tra nsp ort informaţie.
Din p unc t d e ved ere a l a rhitec turii, c omp unerii ha rd wa re şi în
ma re p a rte şi a l a p lic aţiilor, sub siste mul informa tic e ste id entic c u oric a
re a lt sistem d e a c e st gen a l oricărei orga nizaţii, fie ea d in d omeniul p ub lic
sa u p riva t. Diferenţele ma jore se regăse sc numa i în ap lic aţii c u sp ec ific milita
r şi în mod evid ent la d e stinaţiile a c e sto ra , întru-c â t d in p unc t d e ved ere
a l p roiec tării şi rea lizării se înc a d rea ză în a c eleaşi tipare c u a p lic aţiile
informa tic e c omplexe c ivile. Din a c e st motiv, ma re pa rte d in funcţiile
siste mului informa tic a u fo st tra ta te în c a pitolul IV, Coma ndă şi Control.
În c ontinua re vor fi p rezenta te unele d intre c a ra c teristic ele siste melor
informa tic e c a re sunt c omune în d omeniul milita r şi în sp ec ia l în c omp
unerea siste melor d e tip integra t C 4I, d a r şi unele d intre c ele sp ec ific e.

- 137 -
 6.1. Structura hardware
6.1.1. Reţele de calculatoare a specte teoretice generale
Reţe lele d e c a lc ula toa re a sig ură tra nsfe rul d e d a te şi
informaţii în c a d rul siste mului C 4I, sp rijină p roc e se le d e lua re a d ec iziilo r
şi d e d istrib uire a informaţiilor d e exec uţie. Ele a sig ură sc himbul c u viteze
foa rte ma ri d e d a te, a tâ t p e vertic a lă c â t şi pe orizonta lă,
susţinâ nd rea liza rea imaginii
operaţionale c omuneşi a d op ta rea unor d ec izii c a re red uc risc urile şi c re sc
efic a c ita tea a cţiunilor. Ac e st luc ru d evine p o sib il p rin d e sfăşura rea în
mod a utoma tiza t a p rinc ip a lelor a c tivităţi d e c oma ndă şi sta t ma jor, c a
re îna inte era u rea liza te ma nua l, lăsâ nd c oma nd a nţilor şi ofiţerilor d in c
oma nd a ment ma i mult timp p entru a p rofund a rea a na lizei, înţelegerea
situaţiei şi pregătirea d a telor nec e sa re p entru fund a menta rea
d ec iziilo r. Prin red uc erea inc
ertitudinii(entropiei), sub siste mul reţelelor d e c a lc ula toa re c ond uc la
c reşterea a gilităţii, sine rg iei şi iniţia tivei pe timpul pregătirii şi d uc erii operaţiei
şi luptei.
În c ond iţiile c reşterii c erinţelor fluxurilor informaţiona le, în p roiec ta rea
siste melor informa tic e p entru siste melor C 4I se ia în c onsid era re ma i multe
a lterna tive tehnologic e p entru sa tisfa c erea nevoilor mărite şi în c ontinuă
evoluţie a numărului se rvic iilo r d e reţea . Ac e ste a lterna tive inc lud : Ethe
rnet, Fa st Ethe rnet, Giga bit Ethe rnet, ATM şi p a rta ja re în loc ul a c c e sului c
omuta t la reţelele LAN (Lo c a l Area Network – Reţe a loc a lă d e c a lc ula toa
re), ISDN (Integra ted Se rvic es Distrib uted Network – reţea integra tă d e se rvic
ii d e telec omunic aţii d istrib uite) şi ATM/ SO NET (Asinc ronous Tra nsfe r
Mod e – Comutaţie a sinc ronă/ Sinc ronous Op tic a l Network - Reţe a Op tică
Sinc ronă) la nivel WAN (Wid e Area Network ( Reţe a extinsă d e c a lc ula toa
re).
În se ns genera l, o reţea e ste oric e siste m c a re p ermite c omunic a rea
între p erso a ne sa u maşini. Siste mul d e c omunic aţii telefonic e e ste o reţea
publică. Reţelele de calculatoare sunt grup uri d e sistem e d e c a lc ul şi
d isp ozitive periferic e c onec ta te prin c a b luri sa u medii d e c omunic aţie fără fir
şi c a pa bile să c omunic e între ele, figura 6.1.
 Reţea locală

Reţea extinsă

Internet

Fig ura 6.1. Struc tura d e p rinc ip iu a reţelelor d e c a lc ula toa re

Existe nţa unei reţele oferă po sib ilităţi nelimita te, d e la me sa je d e p

oştă elec tronică (e-mail) tra nsm ise d e la utiliza tor la utiliza tor pâ nă la nivelul d
e luc ru intera c tiv la un p roiec t d e grup .
Există trei tipuri d e reţele:
- d a că nod urile (c a lc ula toa rele c onec ta te la o reţea sunt d enumite
nod uri) se a flă în imed ia ta vec inăta te unul faţă d e a ltul (d e regulă în
interiorul a c eleiaşi c lăd iri), e ste vorba de o reţea locală (LAN – Lo c a l
Area Network).
- d a că nod urile sunt d isp ersa te p e o zonă mai extinsă (la nivelul unei
regiuni, a unei ţări sa u p e întreg glob ul), reţea ua e ste d enumită reţea
extinsă (WAN – Wid e Area Network).
- Internetul.
 To a te reţelele nec e sită sta ndarde şi protoc oale d e c omunic
aţie c omune.
Fie c a re reţea utilizea ză un sta ndard de reţea c e sp ec ifică mod ul d e tra
nsm isie a l unui se mna l p rin reţea ua re sp ec tivă. Sta nd a rd ele d e reţele
inc lud metod e d e rezolva re a c oliziunilor c e a pa r la întâ lnirea a d ouă
se mna le. Sta nd a rdele sunt p roiec ta te p entru a a c c ep ta una sa u două
viteze d e tra nsm itere a d a telor, limita te sa u p ermise d e a legerea
mediului d e c omunic aţie. To a te c a lc ula toa rele d intr-o reţea treb uie să
utilizeze a c elaşi sta nd a rd d e reţea , luc ru c a re se a sig ură prin ac hiziţiona
rea d e p lăc i d e extensie sta nd a rd p entru fiec a re d intre c a lc ula toa rele c
onec ta te la reţea .
Plăc ile a da p toa re p entru reţea p ot fi de tip Ethe rnet, To ke n-Ring , Arc
net, FDDI sa u ATM .
Reţele locale
Câ nd un număr d e utiliza tori treb uie să se interc onec teze frec vent sa u p
entru p erioa d e lungi d e timp , so luţia c ea mai puţin c o stisito a re e ste
utiliza rea unei reţele loc a le sa u LAN. Există d ouă tipuri de reţele loc a le: fără
server central (p eer-to -p eer) şi client- server . Reţe lele fără se rver c onec tea
ză c a lc ula toa rele utiliza torilor d irec t sa u prin intermediul unui d isp ozitiv numit
hub. Reţe lele c lient-se rver utilizea ză unul sa u mai multe c a lc ula toa re d e d
imensiuni ma ri, numite se rvere, c a re sto c hea ză so ftwa re sp ec ia l d e
reţea şi a p lic aţii şi d a te nec e sa re ma i multor utiliza tori. Ca lc ula toa rele d
in reţea c a re nu sunt se rvere se nume sc clienţi sa u staţii de lucru.
Reţelele fără server funcţionea ză bine în c a zul unui grup mic d e utiliza tori c
a re nec e sită folo sire a d e se rvic ii d e p a rta ja re a fişierelor şi
imprimantelor. În funcţie d e c e so ftware d e reţea e ste utiliza t, reţelele fără se
rver p ot c onţine 2- 25 c a lc ula toa re a p ropia te d in p unc t d e ved ere fizic ,
figura 6.2.
 Fig ura 6.2. Reţe a d e tip peer-to -p eer

Reţelele client- server. Există trei tip uri de LAN-uri c lient-se rver. Fie c a re tip
a re un a sp ec t sa u o top ologie d iferită.
LAN- ul în stea, d e tip Ethe rnet, c onec tea ză fiec a re c a lc ula tor d irec t
la se rver. To a te fluxurile d e informaţii d intre d ouă staţii d e luc ru, c um a r fi
me sa jele d e e -m a il, trec p rin se rver, figura 6.3.

Fig ura 6.3. Reţe a d e tip c lient-se rver c u top ologie în ste a

Într-un LAN Token- Ring, c omunic aţiile a u loc într-un inel c a re c onec tea ză
toa te c a lc ula toa rele şi se rverul. Tra nsm iterea me sa jelor d e la un c a lc ula
tor la a ltul p oa te d ec urge ma i ra p id , d eoa rec e informaţiile nu treb uie să
trea că nea păra t prin se rver. Reţe a ua d e tip To ke n-Ring e ste în genera l
mai sc umpă d ec â t reţea ua d e tip Ethe rnet, d a torită p reţurilor a d a p toa
relor şi a unităţilo r c entra le, figura 6.4.
 Fig ura 6.4. Reţe a d e tip c lient-se rver To ke n-Ring
În c a d rul c elei d e -a treia tehnologii, LAN magistra lă, c a lc ula toa rele
sunt c onec ta te la o linie c omună d e c omunic aţii c a re înc ep e d e la se
rver. To pologia ma gistra lă e ste sim ila ră unei linii d e
a utobuz, und e fiec a re c a lc ula tor rep rezintă o staţie . Sim ila r
LAN-urilo r ste a , informaţiile trimise d e la un c a lc ula tor la a ltul treb uie să trea

că p rin se rver, figura 6.5.

Fig ura 6.5. Reţe a d e tip c lient-se rver, ma gistra lă

Echipa mente din cadrul reţelelor
Mod elul d e referinţă p entru c onfiguraţia tehnică minimală 39 a unei reţele
d e c a lc ula toa re c up rind e următoa rele ec hip a mente, figura 6.6.:
- se rvere c u d iferite de stinaţii: b a ză d e d a te, ; ma na
gementul d oc umentelor, a p lic aţii, me sa je şi c omunic aţii
- staţii d e luc ru p entru utiliza tori;
- staţii d e luc ru p entru ma na gementul reţelei;
- termina le a le utiliza torilor;
- c omp onente d e reţea a c tive şi pa sive : router, hub , b ridge,
sw itc h.

39
ADatP-34, vol. 2, ibidem p.12
 Staţii de lucru

Magistrală de date

Hub Hub

Servere de reţea
Comutator de reţea Ethernet
Dispozitiv de securitate În reţeaua de calculatoare
de arie largă(WAN)
(Firewall)

Hub Hub
Magistrală de date

Fig ura 6.6. Mod elul d e referinţă p entru c onfiguraţia unei reţele loc a le

Server
Este un mic roc a lc ula tor multip roc e so r p uternic , înc orp ora t în
reţea ua d e c a lc ula toa re, c a re nu e ste p roiec ta t a fi un P.C. p entru
utiliza tor, a vâ nd viteza ma re d e p roc e sa re şi siste m d e op era re multita
sking (UNIX, SO LARIS X.86) c e a sig ură următoa rele funcţii sp ec ific e:
> memora rea fişierelor p e sup ort ma gnetic (d isc uri) şi a d ministra
rea b a zei d e d a te relaţiona le;
> a fişa rea în c ulori (256 c ulori) a d a telor p e d isp la y c u c
rista le lic hid e(dia gona la 12,1 inc h) în ra p ort c u interfaţa utiliza tă sp ec ifică,
edita rea şi va lid a rea d a telor, a d ministra rea ta sta turii şi mouse -ului;
> se rvic ii d e c omunic aţii c u a lte ec hip a mente d in reţea ;
> a sig ură se rvic iile d e b a ză p entru a c re a fo st d e stina
t: ma na gementul doc umentelor, ge stio na rea fişierelor, me sa je, a p lic
aţii, d isa ste r rec overy (rec up era rea d upă d eza stre ) etc .
Router
Ro uterele sunt d isp ozitive inteligente d e c onec ta re a reţelelor, b a za te
p e a rhitec tura c omutării d e pa c hete, c a re tra nsm it (rutea ză) d irec t tra
fic ul d e c omunic aţii către reţea ua c ea ma i a p ropia tă ia r în c a zul c â nd a
c ea sta e ste d efec tă, a sig ură a legerea unor rute a lterna te, figura 6.7. Prin
routere se p ot interc onec ta reţelele de c a lc ula toa re a
le d iferitelor p unc te d e c oma ndă, a c e ste a funcţionâ nd la nivelul
trei(reţea ) a l sta nd a rd ului ISO / O SI.
Ro uter-ele a sig ură po sib ilita tea d irijării d e p a c hete d e la un siste m de
c a lc ul la a ltul, a c olo und e există căi multip le între a c e ste a . Într-o reţea d e c
a lc ula toa re, router-e le p a rtic ipă toa te la un a lgoritm d istrib uit p entru
a d ec id e a sup ra căii opţiona le prin c a re vor fi d irija te me sa jele d e la
siste mul sursă la c el d e d e stinaţie . Ele a u c unoştinţe d eta lia te d e sp re top
ologia reţelei, re sp ec tiv d e sp re p rotoc oa lele utiliza te p entru tra nsp ortul
me sa jelor.

Fig ura 6.7. Ro lul unui router în c a d rul unei reţele d e c a lc ula toa re
Hu
b
În e se nţă un „hub” rea lizea ză funcţia d e a extind e şi d e a ad ministra o
reţea fizică, fiind un p unc t d e c ontrol p entru c a b la jele a ferente staţiilo r de luc
ru, figura 6.8. El a sig ură c onec ta rea la un se rver a ma i multe c a lc ula toa
re, d isp ozitive d e memora re şi imprima re. Princ ipa lele funcţii a le unui hub
sunt:
- p roc e sa rea se mna lelor d e a la rmă;
- p ornirea a utoma tă a reţelei şi op rirea la momente sp ec ific e d
e timp ;
- c a p a c ita tea d e a a d ministra reţea ua ;
- po sib ilităţi d e a a cţiona c a interfeţe(ga tewa y) d e Ethe rnet;
 - funcţii d e se c urita te;
- po sib ilităţi d e c omuta re p ort c u p ort.
Sunt rep etoa re multip ort, utiliza te p entru a c onec ta grup e d e staţii d e
luc ru la linia d e tra nsm isie d in reţea ua de c a lc ula toa re. Sup ortă c onec ta
rea a minim 8 staţii d e luc ru, putâ nd a d ministra o reţea fizică. Ele oferă un p
unc t d e c ontrol p entru c a b la je a ferente c a lc ula toa relor (staţiilo r d
e luc ru) fa c ilitâ nd monitoriza rea , muta rea , a d ministra rea şi eventua l
mărirea reţelei.

Fig ura 6.8. Ro lul unui HUB în c a d rul reţelei

Repetoa re
Re petoarele a sig ură regenera rea , la nivelul fizic , a se mna lelor d e
intra re p entru a a junge la nivelul iniţia l, fiind utiliza te pentru c onec ta rea
logică între d iferite se gmente a le unei reţele loc a le d e c a lc ula toa re.

Switch
Comutatorul de reţea a sig ură c onec ta rea d iferitelor se gmente de
reţea şi a porturilor c u viteză ma re d e tra nsm itere a d a telor. El a sig nea ză o a
numită lărgime de b a ndă p entru fiec a re p ort şi rea lizează interc onec ta rea
ma i multor ec hip a mente hub . Porturile utiliza te în reţelele d e c a lc ula toa
re sunt c onstituite d in interfeţe c a re p ot tra nsfe ra la un moment d a t doa r un
bit(p ort seria l) sa u un b yte(oc tet) d e informaţie(port pa ra lel).
 6.1.2. Reţele de calculatoare în cadrul sistemelor C4I
În c a d rul unui sistem C 4I, sub siste mul informa tic c up rind e următoa
rele reţele d e c a lc ula toa re:
- reţele loc a le d e c a lc ula toa re (LAN) a le p unc telor d e c oma
ndă şi p unc telor d e c oma ndă d e rezervă. În a numite situaţii în funcţie d e
misiuni şi mijloa c ele la d isp oziţie pot fi insta la te reţele loc a le şi în la te
loc aţii, a sig urâ ndu-se toa te măsurile d e c onec tivita te şi se c urita te, figura
6.9.
- reţea ua d e c a lc ula toa re de a rie la rgă a struc turii d e forţe d e nivel
op era tiv şi stra tegic , p rin c a re se interc onec tea ză toa te reţelele loc a le,
figura 6.10

Fig ura 6.9. Reţe le loc a le a le P.C. şi interc onec ta rea a c e sto ra
 Nivel strategic
LAN

Reţeaua de calculatoare de arie largă(extinsă)

WAN

LAN LAN
...

Nivel operativ

LAN LAN LAN LAN

... ...

Nivel tactic

LAN LAN LAN LAN LAN LAN LAN LAN

... ... ... ...

Fig ura 6.10. Configuraţia sub siste mului reţelelor d e c a lc ula toa re

Se e stim ea ză că în reţelele d e c a lc ula toa re a le p unc telor d e c oma

ndă a le eşa loa nelor ma rii unităţi op era tive sunt nec e sa re 8 se rvere şi 30 d e
staţii d e luc ru la d ivizie, 6 se rvere şi 23 d e staţii d e luc ru la b riga dă şi 2 se rvere
şi 8 staţii d e luc ru la b a ta lion.
Interc onec ta rea ec hipa mentelor în c a d rul unei reţele d e c a lc ula
toa re se p oa te rea liza p rin linii în c up ru sa u fib ră optică, p rec um şi pe linii fără
fir (mai a les în d omeniul milita r) c a re pot folo si una d in următoa rele metod
e d e tra nsm isie : linii în infra roşu( la d ista nţe d e zec i d e metri), linii la se r,
legături ra d io c u b a ndă îngustă şi linii ra d io c u sp ec tru d istrib uit c e utilizea
ză mai multe frec venţe d e luc ru.
 De regulă, reţelele d e c a lc ula toa re d in siste mele C 4I sunt d e tip
Ethe rnet şi, d in p unc t d e ved ere isto ric , a u p a rc urs suc c e siv următoa
rele eta p e d e d ezvolta re:
- reţele Ethe rnet c la sic e b a za te p e sta nd a rd ul IEEE 802.3, c a re folo
sesc tipologia tip ma gistra lă, op erea ză la viteza d e 10 Mbit/ s şi a sig ură c
ontrolul a c c e sului la med ii p rin p rotoc olul C SMA/ CD(Ca rrier Se
nse Multiple Ac c e s/ Collisio n Detec t);
- reţele Fa st Ethe rnet şi Giga bit Ethe rnet, c a re rep rezintă o extind ere a
p rotoc olului C SMA/ CD b a za tă p e a d a p ta rea unor viteze d e tra nsm
itere foa rte îna lte(100 Mbit/ s, 1 Gb it/ s) p entru reţele c u top ologia tip ma
gistra lă;
- reţele ATM (Async hronous Tra nsfe r Mod e) c a re a sig
ură interc onec ta rea reţelelor loc a le în c a d rul reţelei d e a rie la rgă (WAN)
Ca ra c teristic ile c omp a ra tive a le tip urilor d e reţele d e c a lc ula toa re
menţiona te se prezintă în ta b elul 40 6.1.

Ta bel 6.1.

Tipul reţelei Ethernet Fa st Ethernet Gigabit ATM LAN

Caracteristici Ethernet
Viteza de 10 Mb it/ s 100 Mb it/ s 1 Giga b it/ s 2,5 Mb it/
transmitere s
la 1,2
Giga b it/ s
Mediul de Perec hi torsa d a Fib re optic e PTA, PTN,
transmitere te a c op fib re op tic e
erite(PTA) Perec
hi torsa d a te nea
c op erite(PTN)
Fib re optic e
Metoda de acces C SMA/ CD C SMA/ CD C SMA/ CD Comuta t

Sta ndarde utilizate IEEE 802.3 IEEE 802.3 IEEE 802.3 Fo rumul
ATM
40
Stallings W., High-Speed Networks. TCP/IP and ATM Design Principles, Prentice Hall, 1998, cap. 5
 Ca pitolul VI Sub siste mul informa
tic
În reţelele loc a le d e c a lc ula toa re a le p unc telor d e c oma
ndă (d enumite şi c entre d e op eraţii ta c tic e) ec hip a mentele d e c a lc ul
(se rvere, staţii d e luc ru, etc .) sunt grupa te p e d omenii funcţiona le (ma
nevră şi c ontrol, a na liza tuturor re surse lor, siste m d e d a te ta c tic e p entru
a rtilerie, c ond uc erea a părării antia eriene, logistică, c omunic aţii şi informa
tică) ia r c onec ta rea
d intre a c e ste a se rea lizea ză prin ec hip a mente sp ec ific e (c onc entra toa
re hub , c omuta tore de reţea , routere şi repetoa re).
Un exemp lu d e interc onec ta re c omuta tor c entra l a d iferitelor
se gmente a le unei reţele d e c a lc ula toa re se p rezintă în figura 6.11.
Configuraţia menţiona tă e ste rec oma nd a tă 41 p entru interc onec ta
rea a uto staţiilo r c u ec hip a mentele reţelelor loc a le d e c a lc ula toa re a le
c entrului d e op eraţii ta c tic e la nivel d ivizie şi briga dă. În funcţie d e tipul med
iului d e c omunic aţie sta bilit p entru fiec a re reţea , d ista nţa la c a re se p oa
te a sig ura interc onec ta rea e ste d e p â nă la 2 km .
Întruc â t reţea ua loc a lă de c a lc ula toa re a unui p unc t
d e c oma ndă(c entru de op eraţii ta c tic e) c uprind e mai multe sub reţele,
insta la te p e p la tforme a uto(a uto sp ec ia le) d iferite, a c e ste a sunt interc
onec ta te p rin routere, aşa c um se p rezintă în sc hema d in figura 2.16.

Autospeciala 1
Autospeciala 2 Autospeciala 3

Magistrală de date

Router Router

Fig ura 6.11 Interc onec ta rea în c a d rul LAN/ P.C.

41
FM 24-7, ibidem, p. 2-14 la 2-16

- 138 -
 Ca pitolul VI Sub siste mul informa
tic
Prob leme tehnic e imp orta nte treb uie rezolva te p entru interc onec ta
rea reţelelor loc a le a le p unc telor d e c oma ndă(c entrelor d e op eraţii ta c
tic e) în c a d rul reţelei d e c a lc ula toa re c u a rie la rgă(WAN) a ma rii unităţi op
era tive de a rme întrunite(c orp ului d e a rma tă).
În a rma tele d in NATO , c irc uitele d e legătură între reţelele loc a le
se a sig ură prin porturi (intrări/ ieşiri) a le ec hip a mentelor d e multip lexa re c u
ma re viteză, existe nte în siste mele d e c omunic aţii. Configuraţia multiplexorului
d e ma re viteză şi mod ul d e rea liza re a legăturii 42 între reţelele loc a le d
e c a lc ula toa re a le punc telor d e c oma ndă se prezintă în figura a nexa nr.
10.
În reţelele d e c omunic aţii c u multiplexoa re perfecţiona te, e ste
a sig ura tă c onec tivita tea p rin router utilizâ nd u-se două p orturi d e ma re
viteză, a d ică 2 x 256 kb it/ s.
Ec hipamentele c onexe şi fac ilităţile p revăzute în struc tura siste melor C
4I inc lud toa tă a p a ra tura c a re nu fa c e p a rte d in mijloa c ele tehnic e
a le siste mului informaţiona l şi c a re e ste d e stina tă p entru rezolvrea unor p
rob leme a d ministra tive p rivind nec e sităţile fiziologic e a le p erso na
lului, re sp ec tiv: mijloa c e d e tra nsp ort, d e odihnă, p entru a
siste nţă medic a lă, d e a p roviziona re c u a limente, a pă şi ec hip a ment,
etc . De a se menea , ec hip a mentele c onexe c up rind surse le d
e energie elec trică pentru ilumina t şi forţă. Fa c ilităţile a u în ved ere struc tura şi
d isp unerea med iului d e luc ru nec e sa re p entru exec uta rea op timă a
funcţiilor de c oma ndă şi c ontrol, a c e st med iu putâ nd fi rep
rezenta t de a erona ve, maşini b lind a te sa u nave ma
ritime(fluvia le). La forţele tere stre , mediul d e luc ru p oa te fi c onstituit d in a
dăp o sturi în teren, vehic ule b lind a te, vehic ule ta c tic e d e tip ul tra ilerelor,
elic op tere, a vioa ne sa u c ombinaţii a le a c e sto ra .
Fa c ilităţile p ot a sig ura următoa rele funcţiuni:
- p rotecţia c oma nda ntului şi a sta tului ma jor, mai a les împ otriva a
rmelor d e d istrug ere în ma să;

42
FM 11-55, ibidem, anexa D

- 139 -
 Ca pitolul VI Sub siste mul informa
tic
- a sig ura rea p entru c oma nda nt şi sta tul ma jor a unei p oziţii c entra le
d in p unc t d e ved ere a informaţiilor nec e sa re
p entru c oma ndă şi c ontrol, p la sa rea c oma nd a nţilor sub ord onaţi a
stfe l înc â t să p oa tă furniza informaţii;
- c rea rea c ond iţiilo r p entru întâ lnirea faţă în faţă a c oma nd a nţilor şi
sta telor ma jore p rin siste mul de vid eoc onferinţă, c eea c e a sig ură sta bilita
te şi sup ort op eraţiona l;
- p rezenta rea informaţiilor, a tâ t p entru c oma nd a nt şi sta tul său
major, c â t şi pentru public , prin intermediul p re se i.
Tre b uie evid enţiat fa ptul că ec hip a mentele tehnic e a le siste mului
C 4I sunt p erfecţiona te c ontinuu, c a urma re a d ina mic ii fără p rec ed ent a
revoluţiei ştiinţific e şi tehnic e c ontempora ne, mai a les în d omeniul
c a lc ula toa relor şi c omunic aţiilor, în c a re evoluţia în d omeniul so ftwa re
-ului şi a l ba zelor d e d a te relaţiona le d eţine un rol p rimordia l.
Un mod el d e struc tură a l reţelei unui p unc t d e c oma ndă a l unei b
rigăzi mec a niza te e ste p rezenta t în figura 6.12.

- 140 -
 Ca pitolul VI Sub siste mul informa
tic
6.2. Structura softwa re
So ftwa re rep rezintă o noţiune generică ce
d efineşte a nsa mblul p rod use lor logic e c a re a sig ură
funcţiona rea c a lc ula toa relor şi a reţelelor c onstituite c u a c e ste a , în c
onc ord a nţă c u c erinţele op eraţiona le imp use , rea lizâ nd toa te funcţiile
informaţiona le, d e c a lc ul, se c urita te, d e a p lic aţii a lfa numeric e şi grafic
e, p rec um şi limba jele d e progra ma re, sistem ele d e op era re, etc Ansa
mb lul p rod use lor so ftwa re utiliza te c onstituie nuc leul p rinc ip a l a l
mediului c omun d e op era re NATO 43 a l cărui mod el se prezintă în figura 6.13.

Utilizator Realizator (aplicaţii software)

(metode şi instrum ente, informaţii, antrenamente, siste me de ma na gement şi se c urita te) Servicii de sprijin
Servicii comune de aplicaţii orientate pe domenii C2 şi misiuni

pentru accesul la mediul comun

Servicii comune de sprijin a aplicaţiilor (a utomatic a d e b irou, a jutor on-line, me sa je, se rvic ii geogra fic e)

Servicii de infra structură

(Da te, ma na gement ob iec tşi d istrib uţie, c omunic aţii
şi se rvic ii d e p rezenta re
Servicii softwa re de bază
Date

(siste mul de op era re, c rea rea d e fere stre , se c urita te, insta la rea se gmentelor, a d ministra tor exec uţie)
Interfeţe

Servicii de reţea
Internet sub nivele(IP)
Profile sub reţea

Fig ura 6.13. Comp onentele mod elului mediului c omun d e op era re NATO

Din p unc t d e vedere a l imp lementării şi a c hiziţionării de prod use so

ftwa re, în genera l, în c a d rul siste melor C 4I utilizea ză se regăse sc d ouă
grup e ma ri d e so ftwa re, c omerc ia le şi sp ec ific milita re.

43
ADatP-34, NATO C3 Technical Arhitecture, vol. 5, version 3.0, 2001, p.4-25

- 141 -
 6.2.1. Aplicaţii comerciale

Aplic aţiile c omerc ia le se referă în mod d eo se bit la a c ele p rod

use so ftwa re utiliza te în genera l d e utiliza torii individua li (home use ri) şi utiliza
torii d in zona d e b ussine s (enterprise ) c a re a sig ură rezolva rea unor sa rc
ini sim p le sa u c omp lexe şi c a re a sig ură funcţiona
rea oricărui siste m informa tic , indiferent d e na tura şi d e stinaţia a c e
stuia . În a c ea stă c a tegorie se p ot găsi:
a . So ftware de bază: siste me de operare, so ftware pentru c rearea de fere
stre , aplic aţii tip b irou, aplic aţii de ge stiune a fişierelor, aplic aţii
multimedia, se c urita te ind ivid uală şi antivirus etc .
b . So ftware de ge stio narea re surse lor de reţea: siste me de operare
de reţea, se c urita te reţea şi firewall, se rvic iile de c omunic aţii etc .
c . So ftware c omplex: baze de date, managementul doc umentelor,
managementul sto cării, d isa ste r rec overy (rec uperare după deza
stre )etc .
a. Softwa re de bază
Sistemul de operare de bază e ste c onstituit d in a nsa mb lul d e p rogra
me c e rea lizea ză ge stiune a re surse lor ha rd wa re şi so ftwa re a le unui
siste m d e c a lc ul şi c reea ză interfaţa d e luc ru om – maşină. El a sig ură exp loa
ta rea efic ientă a a c e sto r re surse , inc lusiv p entru luc rul în multiprogra ma re
şi rezolvă c onflic tele c e a pa r între d iferiţi utiliza tori.
Siste mul d e op era re efec tuea ză înlănţuirea a utoma tă a luc rărilor c e
treb uie exec uta te d e către c a lc ula tor, c ontrolea ză mod ul d eutiliza
re sim ulta nă a mai multor re surse , exec ută a d ministra rea c olecţiilor d e d a te,
a sistă utiliza torii prin limbajul d e c oma ndă, tra nsla ta re şi bibliotec i, p rec um
şi op era torii p rintr-un limb a j c onversaţio nal c e a sig ură d ia logul om -m aşină.
În genera l p entru staţiile d e luc ru individua le nec onec ta te, d a r şi p
entru utiliza torii c onec taţi în reţea se utilizea ză siste me d e op era re d in c la
sa Wind ows (Wind ows `95, `98, Millenium, XP) ia r uneori pot fi utiliza te siste
me d e op era re sp ec ific e reţelei, tip Wind ows NT sa u Wind ows 2000. În
situaţii c u totul
exc epţiona le sunt utiliza te siste me d e op era re d in c a tegoria op en-so urse
(sursă d e sc hisă) d e genul Linux.
Softwa re pentru crearea de ferestre p e ec ra nele staţiilo r termina le şi a
le a ltor ec hip a mente d e a fişa re, c a re folo seşte siste me d e op era re sp
ec ific e c um a r fi siste mele X11R5 b a za t p e X-WINDO WS p entru UNIX, MO
TIF Wind ow Ma na ger şi a ltele. Ac e st p rod us so ftwa re inc lud e şi un p rogra
m d e ge stiune a exec uţiei, c a re e ste nec e sa r p entru rea liza rea interfeţei
op era torilor p e timp ul generării c omenzilor către siste mul de c a lc ul.
Progra mul c up rind e un se t(meniu) d e p ic togra me(ima gini gra fic e) c e p
ot fi a fişa te p e sup ra faţa d e luc ru a ec ra nului d isp la y-ului(d e skto p),
permiţâ nd obţinerea unei ima gini c omune în mediul d e op era re, p rin
utiliza rea p la tformelor siste mului d e op era re.
Aplicaţiile tip birou fa c p a rte d in aşa numita c la să d e so ftwa re SO -HO
(So ftwa re Home. Ex. p a c hetul Mic ro so ft Offic e, Lo tus Sm a rt Suite ,
Works, Sta r Offic e etc .) şi sunt utiliza te p entru rezolva rea unor sa rc ini d e
luc ru foa rte
c omune c um sunt: red a c ta rea d oc umentelor, c rea rea ta b elelor, c a lc
ule d e foi ta belar, ge stio na rea ba zelor d e d a te c u volum mic d e d a te sa u
loc a le (ex. Ac c e s), c rea rea d e p rezentări multimedia , ge stio na rea a c
tivităţilo r şi me sa geriei individ ua le (Outloo k) etc .
Aplicaţiile de gestiune a fişierelor sunt d e stina te a d ministrării loc a le a re
surse lor so ftwa re d e tip siste m sa u c rea te d e utiliza tori şi oferă so luţii
pentru: op timiza rea gestio nării memoriei, a sp aţiului d e sto c a re pe d isc urile
loc a le, ind exa rea şi c rea rea bibliotec ilor d e fişiere şi a fold erelor, a rhiva re şi
d eza rhiva re, p rotecţie pentru a c c es ind ividua l, găsire a d oc umentelor
rătăc ite etc .
Aplicaţii multimedia p ot fi găsite p e staţiile d e luc ru c a re a u c a sa rc ină
c rea rea d e d oc umente multimedia (fişiere c u sune t, ima gini sta tic e şi
d ina mic e, vezi c a pitolul II) şi p ot fi sim p le sa u c omp lexe. În funcţie de sa rc
inile staţiei d e luc ru re sp ec tive, pot fi id entific a te a p lic aţii multimedia d e la
c ele mai sim p le şi uzua le p â nă la c ele foa rte c omp lexe.
Softwa re de securita te individuală şi antivirus a sig ură p rotecţia staţiilo r d
e luc ru p rin verific a rea a utentic ităţii, d e sc op erirea intruşilor, id entific a rea
şi
elimina rea viruşilor, utiliza rea se mnăturii d ig ita le, c ertific a rea d istrib uţiei, etc
. Se rvic iile d e se c urita te se regăsesc la toa te nivelurile mediului c omun d e
op era re(reţea , so ftwa re d e b a ză, infra struc tură, se rvic ii c omune, a p lic
aţii).

b. Softwa re de gestiona rea resurselor de reţea

Ma jorita tea LAN-urilo r c lient-se rver utilizea ză sisteme de operare de

reţea Novell NetWa re sa u Wind ows NT. Pâ nă d e c urâ nd , NetWa re a fo st p
rogra mul sta nd a rd p entru LAN-uri şi toa te c elela lte p rogra me d e reţea
era u c onsid era te d e imp orta nţă sec und a ră.
În p rezent, în lup ta p entru sup remaţia p e p iaţa p rogra melor LAN sunt
a nga ja te firmele Mic ro so ft şi Novell. Da torită unor p erforma nţe mult mai b
une d a r în sp ec ia l o sta bilita te în funcţiona re şi se c urita te la p a ra metrii
rid ic aţi, în reţelele d e c a lc ula toa re d in siste mele C 4I se utilizea ză c u p
recăd ere siste mul d e op era re UNIX.
Fie c a re p rogra m a re a va nta jele sa le şi a legerea unui p rod us e
ste lega tă de a lte opţiuni p rivind top ologia , p rotoc olul d e c omunic aţie
prin reţea , sta nd a rd ele d e reţea , numărul d e utiliza tori a ntic ipa t şi a p lic
aţiile c a re se folo se sc în reţea .
Sub Wind ow s, funcţiile p entru luc rul în reţea se b a zea ză pe următoa rele
b loc uri struc tura le: adaptor, protocol, client şi servicii, figura 6.14.

CLIENT SERVICII

PROTOCOL

ADAPTOR

Fig ura 6.14 Struc tura siste mului d e op era re d e reţea

Adaptorul – e ste nivelul c el ma i d e jos în a rhitec tura reţelei. El a sig ură
interfaţa între c a b lul fizic c e c onec tea ză c a lc ula toa rele şi siste mul intern
d e luc ru în reţea a l med iului Wind ow s.
Wind ows inc lud e un nivel d e so ft p entru fiec a re a da p tor d e reţea ,
c a re p ermite integra rea p lăc ii a da p toa re în struc tura mediului Wind ows p
entru luc rul în reţea .
Clientul reţelei – p ermite c a lc ula toa relor să c omunic e c u un a numit
siste m d e op era re d in reţea . To a te tip urile d e se rver p rod use d e
Novell, Mic ro so ft, Ba nya n şi a ltele au nevoie d e un c lient c a re să fie
încărc a t p entru c omunic a rea c u se rverul rea liza t d e a c eşti prod ucători.

Se rvic iile – p ermit c a lc ula torului să utilizeze în c omun unitatea d e d isc

sa u imprima nta cu a lte c a lc ulatoa re d in reţea . Se rvic iile permit
a d ministra torilor reţelei c entra le să luc reze c u so fturile şi c u c omp
onentele ha rd a le staţiei d e luc ru.

Aplicaţii pentru securita te securita te reţea şi firewall, a sig ură

a d ministra rea c a lc ula toa relor d in reţea şi rea liza rea se c urităţii p rin c
ontrolul a c c e sului la fişiere şi exec uta rea c rip tării a utoma te. Ma i multe deta
lii sunt p rezenta te în c a p itolul XI.

Serviciile de comunicaţii sunt d e stina te p entru utiliza rea tra nsp a rentă
a p rotoc oa lelor d e c omunic aţii d e d a te între termina le şi a sig ura rea d
iferitelor mod uri d e c omunic aţii se c retiza te (de exemp lu, p rin c hei p ub lic
e) între elementele c omp onente a le siste melor C 4I(c omunic aţii d ed ic a
te p entru se rvere, c omunic aţii între staţii d e luc ru şi se rvere, etc .).
Protoc olul e ste limb a jul d e b a ză folo sit d e c a lc ula toa re p
entru c omunic a rea în reţea . El d efineşte mod ul în c a re c a lc ula toa rele p
ot d etec ta c elela lte c a lc ula toa re şi regulile p e c a re le vor a p lic a
pentru tra nsfe rul d e d a te.
În 1975, orga nizaţia VINTO N C ERF a Universităţii Sta nford a c rea t un
p rotoc ol d e c omunic aţie numit protocol de control al transmisiunilor – TCP
(Tra nsm issio n Control Protoc ol) şi un p rotoc ol d e a d re sa re numit protocolul
Internet – IP. TC P împ a rte me sa jele în fluxuri d e p a c hete c e sunt trimise şi
rea sa mb la te la d e sinaţie . IP sta bileşte o a d resă p entru fiec a re p a c het
şi îl d irijea ză printr-o se rie d e nod uri şi reţele p entru a a junge la de stinaţia
fina lă. În 1983.
TC P/ IPa d evenit sta nd a rd ul p rinc ip a l d e c onec ta re a l
reţelelor d e c a lc ula toa re. Sta nd a rd ul TC P/ IP a p ermis evoluţia
Internetului d e la p rimele p a tru c a lc ula toa re gazdă (c a lc ula toa rele c
entra le a le reţelei) existe nte în 1969 la a p roa p e 600 d e sistem e ga zdă la
sfâ rşitul a nului 1983.
În 1983, se cţiunea milita ră a reţelei ARPANET s-a se pa ra t d evenind
MILNET. Dep a rta mentul Apărării a întrerup t fina nţa rea ARPANET în 1989. În a
c el moment, Internetul era d eja ind ep end ent şi nu mai avea nevoie d e sp
rijinul guvernului a meric a n. Universităţi, la bora toa re şi firme pa rtic ula re din
întrea ga lume sta bilise ră d eja princ ipalele linii d e c omunic aţie.
În a fa ră d e p rotoc olul TC P/ IP siste mul Wind ows ma i p oa te folo
si şi p rotoc oa lele: IPX/ SPX şi NetBIOS.

c. Softwa re complex

Softwa re tip baze de date, a sig ură se rvic iile de management a l

datelor c a re c up rind un so ftwa re d e ge stiune p entru se rverul b a zei d e
d a te c a re a sig ură a c c e sul la fişierele şi ba zele d e d a te d istrib uite în
reţea ua d e c a lc ula toa re(staţii d e luc ru) prin utiliza rea siste mului d e ma
na gement a l b a zelor d e d a te relaţiona le, interoga rea b a zelor d e d a te
p rintr-un limb aj sp ec ific (SQ L) şi c omp rima rea fişierelor p rin tehnic i c ore sp
unzătoa re.
Metod a pentru se gmenta rea (d iviza rea ) fişierelor e ste d etermina tă
d e c erinţele utiliza torilor şi a le p la tformelor d e
a p lic aţie. Fişie rele c uprind d oc umente sub
formă d e text, ima gini vid eo, c lip uri vid eo sa u audio şi pot fi d iviza te prin
siste mele d e op era re UNIX şi Wind ows NT 2000 folo sind u-se metod e ba za te
p e p rotoc olul d e tra nsfe r a l fişierelor(FTP) şi pe sistem ul d e tra nsfe r şi ma
na gement (FTAM ) a l reţelei d e c a lc ula toa re. Prin siste mul său d e ma na
gement, b a za d e d a te relaţiona lă, c a re d e regulă e ste d e tip O RAC LE, a
re a c c es la se rvic iile b a zelor d e d a te loc a le, c eea c e p ermite regăsire
a informaţiilor şi memora rea a c e sto ra în b a za glob a lă d e d a te a reţelei
de c a lc ula toa re.
 Se rvic iile d e a c c es la d a te c a re a sig ură a nsa mb lul p rogra melor
utilita re p entru b a za d e d a te(a c c es p erso na l, tehnic i d e introd uc ere -e
xtra gere d a te, ma na gementul formei d a telor şi instrum ente d e genera re a
ra p oa rtelor, etc .).
Aplic aţiile d e management al documentelor elec tronic e se b a zea ză
p e a va nta jele oferite d e tehnic a d e c a lc ul p rivind obţinerea d a telor, a c
c e sul şi d istrib uirea a c e sto ra , memora rea şi regăsire a d a telor, intera cţiunea
prin so ftwa re între d oc umente, c ontrolul şi
revizuirea d a telor, prec um şi
c onstituire a fluxurilor(a sa mbla rea informaţiilor) nec e sa re în p roc e se le d
e c oma ndă şi c ontrol.
Managementul stocării, rep rezintă un d omeniu foa rte p retenţios şi în a
c elaşi timp fa c e p a rte d in se gmentele c ritic e a le siste melor C 4I. Da torită
volumului foa rte mare d e d a te c e treb uie sto c a te şi timpilor mic i d e răsp
uns p e c a re treb uie să-l d ea un siste m d e sto c a re e ste foa rte imp orta
nt să se a d op te c ea ma i b ună so luţie şi în
a c elaşi timp să fie şi ge stio na tă
c ore sp unzător.
Pentru sto c a rea c a ntităţilo r tot ma i ma ri d e da te e ste folo sit în p
rezent p e sc a ră la rgă modelul SAS (Se rver Attac h Sto ra ge = Se rver Centric
Sto ra ge). Este un mod el d epăşit şi c a re nu p ermite extind eri ulterioa re la un
c o st rezona bil. În a c elaşi timp nu e ste un mod el c a re oferă c
ontinuita te în d erula rea a c tivităţilo r c ritic e (ex: d a c a se rverul la c a re e
ste a taşa tă unitatea d e sto c a re d e d a te nu ma i e ste d isp onib il, d a tele
sto c a te d evin ina c c e sib ile).
În ultima perioa dă 2 noi mod ele îşi fa c tot ma i simţită p rezenţa p e
piaţă, susţinute d e o se rie d e a va nta je c a re le rec oma ndă, d eoc a md a tă,
c a fiind c ele mai via bile so luţii : SAN (Sto rage Area Network - Sto ra ge Centric
) şi NAS (Network Atta c hed Sto ra ge - Network Centric ). Mod elul SAN, se b a
zea ză p e tehnologia Fib re Cha nnel p entru tra nsfe rul de d a te, ia r
se rverele şi ec
hip a mentele d e sto c a re (sto ra ge p rima r si se c und a r) formea ză pra c tic
o reţea se p a ra tă d e LAN.
To a te d a tele sunt d isp onibile p entru toa te se rverele c onec ta te
la a c ea stă reţea . Pra c tic sp aţiul d e sto c a re p rima ră şi se c und a ră e ste c
omun p entru toa te se rverele ia r a c e st luc ru a sig ură d isp onibilita tea
d a telor ind iferent d e sta rea se rverelor.
 Disa ster recovery e ste un termen generic c a re c up rinde tota lita tea
măsurilo r şi a cţiunilor împreună c u c omp onente ha rd wa re şi so ftwa re
sp ec ia liza te c a re p ermit rec up era rea d a telor în urma p rod uc erii unor
evenimente c u efec te d istruc tive. c ele mai importa nte trei a stfe l de a c
tivităţi şi so ftwa re sunt c ele c a re p ermit b a c k-up , rep lic a rea a utoma tă a d
a telor pe un se rver oglindă şi refa c erea stării iniţia le şi rec up era rea d a telor
pierd ute sa u d eteriora te.

6.2.2. Aplicaţii specifice

Servicii comune de sprijin a aplicaţiilor

De stinaţia se rvic iilo r c omune d e sp rijin a a p lic aţiilor c onstă în rea liza rea
c ond iţiilo r nec e sa re p entru ma na gementul, se gmenta rea şi d istrib
uţia informaţiilor între a p lic aţiile utiliza te în sistem ul C 4I, p rec um şi p
entru a sig ura rea interop era bilităţii între a c e ste a , d iferenţiat pe misiuni d
e luptă.

Se rvic iile c omune c onsta u în:

- se rvic ii d e c onluc ra re privind a p lic aţii multipunc t d e a ud io
sa u vid eoc onferinţă şi aplic aţii d istrib uite în sp aţiul d e luc ru;
- se rvic ii d e p reluc ra re a me sa jelor d istrib uite sun formă tip
iza tă p rin p roc e sul d e me sa je c omune, internet sa u p
oştă elec tronică;
- se rvic ii geogra fic e rea liza te prin siste mul d e sp rijin topogra
fic d ig ita l c a re a sig ură a fişa rea sub formă numerică a
hărţilor(sub formă d e ra stru sa u vec toria l) b a za tă pe interp
reta rea d a telor top ogra fic e şi hid rogra fic e sa u prin interp
reta rea c a rtogra fică a terenului, p rec um şi a ima
ginilor în infra roşu, a c elor fotogra fia te
d in sa teliţi sa u obţinute d in a lte surse (milita re, ma ritime, a
genţii nonguverna menta le, etc .);
- se rvic ii p rivind p rezenta rea integra tă a informaţiilor
meteorologic e;
 - se rvic ii d e a jutor nemijloc it(on line) c a re permit utiliza torilor
să rezolve p rob leme tehnic e p rivind exec uta rea a p lic aţiilor
şi a fişa rea p e ec ra n a informaţiilor(siste mul d e pla nific a re şi
vizua liza re a c â mp ului de lup tă, siste mul ta c tic a eria
n integra t);
- se rvic ii de b irotică d e stina te p entru efec tua rea op timă
a p reluc rării textelor, folo sirii imaginilor tip iza te(şa b loa nelor)
şi a poştei elc tronic e.

Servicii comune de aplicaţii orientate pe domenii C2 şi misiuni

Ac e ste se rvic ii pot fi utiliza te împreună c u p rogra mele a p lic a
tive orienta te p e misiuni p entru a oferi o privire c omună şi c onsiste ntă a sup
ra d omeniului p rivind c oma nd a şi c ontrolul şi inc lude:

- se rvic ii d e a la rma re a utoma tă c a re a sig ură ruta rea , iera rhiza

rea şi ge stio na rea a la rmelor în c a d rul siste mului
C4I, p rec um şi a vertiza rea p erso a nelor a utoriza te a sup ra
p eric olelor d e pe c â mp ul d e lup tă(d e exemp lu, a p a riţia
rac hetelor);
- se rvic ii d e c orela re a informaţiilor privind sp aţiul de luptă, primite d e la
se nzori sa u a lte surse şi rea liza rea , p e b a za a c e sto ra , a ima ginii op
eraţiona le c omune şi a c a lc ulelor privind p la nific a rea şi c ontrolul a cţiunilor
d e lup tă;
- se rvic ii d e a na liză logistică c up rind funcţii so ftwa re c omune c a
re p ermit a na liza şi a fişa rea informaţiilor d e logistică.
Aplic aţiile utiliza torilor privind c oma nd a şi c ontrolul sunt d e stina
te p entru a utoma tiza rea p rinc ipa lelor a c tivităţi informaţiona le şi d ec iziona
le d in următoa rele siste me(c omp onente) funcţiona le:
- siste mul d e c ontrol a l ma nevrei;
- siste mul de a na liză a tuturor surse lor d e informaţii(c erc eta re
şi răzb oi elec tronic );
- siste mul p entru sp rijinul logistic ;
- siste mul pentru c ontrolul a părării a ntia eriene;
 - siste mul p entru p la nific a rea , d irija rea şi c ontrolul foc
ului a rtileriei(sp rijinul c u foc ).
Pentru rea liza rea interfeţei d intre se rvic iile so ftwa re c omune d e sp rijin
a a p lic aţiilor şi a p lic aţiile(p rogra mele) utiliza
torilor e ste prevăzut să se folo se a scă o interfaţă
p rogra m a p lic a tiv(IPA) sta nd a rd iza tă c are permite mod ela rea p orta
bilităţii a p lic aţiilor şi eva lua rea interop era b ilităţii d intre
so ftwa re -ul d e sistem şi c el d e ap lic aţii.
 Capitolul VII Sub siste mul d e informaţii

CAPITOLUL VII
SUBSISTEMUL DE INFORMAŢII

7.1. Managementul informaţiilor

La ba za funcţionării siste mului d e c omandă şi c ontrol sta u d a tele şi

informaţiile de sp re evenimente, mediu, ina mic şi trup ele p rop rii, c a re
influenţează sa u d etermină acţiunile milita re şi c a re, în urma p roc e se lor d
e p reluc ra re, a na liză, sto c a re şi va lorific a re, fund a mentea ză d ec izia
şi c ontribuie sub sta nţia l la obţinerea sup eriorităţii informaţionale. Sub siste
mul d e informaţii, c a p a rte integra ntă a siste mului C 4I, reprezintă a nsa mb
lul proc ed urilor, mijloa c elor, perso nalului şi tehnic ilo r, c e răsp und e
nevoilor c oma nd anţilor d e la toa te eşa loa nele 44. El c uprind e struc turi,
siste me şi proc ed uri menite să prod ucă informaţii şi să le p ună la disp oziţia fa
c torilor d e d ec izie. Proc e sul d e c erc eta re/
informaţii a sup ra inamic ului şi a c â mp ului d e lup tă, prezenta t
în figura 7.1. se d e sfăşo a ră în c a d rul unui c ic lu c e c up rind e p a tru
eta p e d e b a ză45: d irecţiona rea , c ulegerea , proc e sa rea şi d istrib uirea
Direcţionarea – rep rezintă etapa în c a re sunt c entra liza te c ererile d
e informaţii şi pre sup une o pla nific are a misiunilo r d e c ulegere d e informaţii
în ra port c u po sib ilităţile la d isp oziţie şi c u nevoile c ritic e d e informaţii a le
c oma nd a ntului p entru lua rea d ec iziei; a c ea sta eta pă imp lică,
de a se menea , o sinc roniza re între operaţiile de
c erc eta re/ informaţii şi p la nurile d e lup tă/ op eraţii; ea ma i pre sup une
şi c rea rea unei a rhitec turi d e informaţii c â t ma i p otrivite în ra p ort c u
misiune a , forţele şi mijloa c ele d e lup tă la disp oziţie.
Culegerea – e ste eta p a în c a re surse le, se nzorii şi c elela lte forţe şi
mijloa c e la d isp oziţie furnizea ză, p e b a za p la nului d e c olec ta re, d a te

44
Intelligence and Electronic Warfare Operations(FM 34-1, US, 1994, p.1-11
45
Allied Joint Operations Doctrine(AJP-01), 1997, p. 12-4

- 152
brute c a re sunt puse la d isp oziţia elementelor d e a na liză şi exp loa ta re;
surse le de informaţii sunt mijloa c ele sa u siste mele folo site pentru a
ob se rva , d etec ta , înregistra sa u tra nsm ite d a te d e sp re c ondiţii,
situaţii şi evenimente; sunt rec uno sc ute c inc i domenii princ ipa le a le c
ulegerii d e informaţii:
a . HUMINT(Hum a n Intelligenc e)- c erc eta rea exec uta tă d e oa meni,
obţine informaţii d e la surse uma ne (pa trule, prizonieri, refugiaţi, ofiţeri d e
legătură, a genţi, etc .);
b . SIG INT(Sig na l Intelligenc e) – c erc eta rea se mna lelor elec tric e
urmăreşte d e sc operirea , loc a liza rea şi eva lua rea radiaţiilor
elec troma gnetic e de toa te c a tegoriile şi e se nţia l c uprind e:
COMINT (Communic a tions Intelligenc e)- c erc eta
rea c omunic aţiilor – vizea ză căuta rea , interc epta rea , loc a liza rea , a na
liza şi exp loa ta rea tra fic ului ra dio a l ina mic ului, a sig urâ nd evalua
rea p e a c ea stă ba ză a d isp unerii, d ep la sărilor şi intenţiilor forţelor ina mic
ului;
ELINT(Ele c tronic Intelligenc e)- c erc eta rea elec tronică –
c uprind e ac tivităţile d e c ulegere şi d e preluc ra re a ra d iaţiilor
elec troma gnetic e potenţia l o stile (c u exc epţia c elor a le mijloa c elor d
e tra nsm isiuni), ema na te d e exploziile nuc lea re şi surse le rad ioa c tive.
c . IMINT(Im a gery Intelligenc e) – c erc eta rea ima gistică, oferă
informaţii sub formă d e ima gini obţinute p rin se nzori insta laţi pe p la tforme
tere stre , na va le(fluvia le), a eriene sa u sp aţia le.
d . MASINT(Me a sure ment a nd Sig na ture Intelligenc e) – c erc eta
rea ind ic a torilor tehnic i, c omp onentă c a re furnizea ză d a te şi informaţii d
e sp re c ara c teristic ile tehnic o-tac tic e şi d e funcţiona re a a p a ra turii şi
mijloa c elor tehnic e a le ina mic ului, prin id entific a rea prezenţei lor în
zonă şi prin d e sc operirea indic iilo r(amprente sa u se mnătură elec
tronică) c a re se mna lează folo sirea lor.
 e. O SINT (Open So urc e Intelligenc e) – c erc eta rea d in surse p ib
lic e, vizea ză obţinerea d e informaţii obţinute
d in surse d esc hise , pub lic e; d a tele c ule se p e a c ea stă c a le treb
uie, în mod obliga toriu, să fie verific a te şi c onfrunta te p rin a
lte surse şi a na liza te c omp a ra tiv c u a lte d a te.
Procesa rea, reprezintă eta pa în c a re d a tele b rute c ule se sunt
tra nsfo rma te în informaţii preluc ra te(intelligenc e în limba engleză) prin p
roc e sul d e c olaţiona re, a na liză, eva lua re, integra re, interp reta re,
prod ucţie, sto c a re şi verific a re a a c e sto ra . Eva lua rea şi verific a rea d a
telor şi informaţiilor oc upă un loc d eo se bit d e imp orta nt p e întrea ga d ura
tă a c ic lului informaţiilor. În c a d rul NATO 46, s-a a d op tat d e multă vreme un
siste m c a re vizea ză, pe d e o pa rte, gra d ul d e înc red ere în sursă ia r, p e
d e a ltă pa rte, c red ib ilita tea informaţiei.
Distribuirea, c onstituie eta p a în c a re informaţiile obţinute sunt
tra nsm ise într-o formă a d ec vată c elor c a re a u nevoie d e ele. În funcţie d
e se nsul d e c irc ulaţie a informaţiilor, distrib uirea p oa te fi vertic
a lă(a sc end entă sa u d e sc end entă) sa u p e orizonta lă. Distrib uirea se fa
c e perma nent, în toa te eta pele c ic lului informaţiilor.
În ultimă insta nţă, se poa te a firma că c ic lul informaţiilor rep rezintă proc e
sul p rin c a re d a tele b rute sunt transfo rma te în informaţii p reluc ra te şi puse
la d isp oziţia c elor intere saţi.

7.2. Mijloace şi sisteme tehnice de culegere a informaţiilor

Sub siste mele d e informaţii sunt c ele c a re c olec tea ză şi preluc rea
ză informaţiile prima re şi le tra nsfo rmă în p rod use informa tic e c onform
c erinţelor imp use . Ele se c a ra c terizea ză prin utiliza rea c a lc ula toa relor
c u so ftwa re sp ec ia liza t, ec hipa mente periferic e şi disp ozitive a utoma
te d e sto c a re şi extra gere a d oc umentelor şi ima ginilor.

46 Allied Joint Intelligenc e a nd Se c urity Doc trine(AJP-2), Fina l Dra ft, 2001, p . 2-30
 Din punc tul d e ved ere a l mijloa c elor tehnic e se c uno sc următoa
rele sub siste me:
� prin sa teliţi d e c erc eta re (fotogra fică, p rin ra d ioloc aţie,
ra d ioelec tronică, d e ob se rva re oc ea nogra fică), de navigaţie, d
e c omunic aţii şi c u a lte d e stinaţii (meteorologic i, geod ezic i, d e
avertizare etc .);
� p rin mijloa c e d e c erc eta re b a za te p e p la tforme a eriene, nava le
şi tere stre : p rin ra d io loc aţie, a p a ra tură d e c erc eta re fotografică etc .;
� p rin mijloa c e d e c erc eta re ima gistică: fotogra fic e, d e ra d
ioloc aţie, optoelec tronic e, în infra roşu, d e televiziune şi termoviziune, prin
la se r;
� p rin mijloa c e d e c erc eta re a c ustică.
Siste mele d e c omunic aţii a u în a c e st c a z misiune a d e a a sig
ura interfeţele d e c omuta re a tuturor c a tegoriilor d e se nzori la c a na
lele d e c omunic aţii numeric e pentru c a informaţiile c a p ta te d in mediu
să ajungă în timp rea l şi c u un nivel de p rec izie rid ic a t la orga nele sp
ec ia liza te p entru a na liză, interpreta re, sinte ză şi utiliza re oportună şi efic
ientă în proc e se le d ec iziona le.

A. Conceptul ISTAR
Deşi a c c e sul la informaţii rep rezintă un fa c tor d e bază p entru
obţinerea suc c e sului în luptă şi operaţie, impa c tul d eplin la informaţiilor nu
p oa te fi rea liza t efic ient da că a tâ t informaţiile p reluc ra te c â t şi d atele
brute d in c a re p rovin nu sunt pa rta ja te între c ei intere saţi.
ISTAR (Intelligenc e, Surveilla nc e, Ta rget Ac quisitio n a
nd Re c onnaissa nc e) are toc ma i rolul d ea interc onec ta siste mele d
e informaţii, sup raveghere, repera re a ţintelor şi rec unoaştere p rec um şi
se nzorii a ferenţi în sc op ul p otenţării c ap a c ităţilo r d e ma nevră şi d e
lovire a le trupelor prop rii, c u a c c ent pe tra nsfe rul la timp a informaţiilor c
ritic e. El p re sup une c olec ta rea , c oord ona rea şi ma na
gementul d a telor şi
informaţiilor. Înţeleg erea situaţie i, a sig ura tă d e c a pa c ităţi ISTAR a d ec va
te, e ste fund a menta lă pentru luarea unei d ec izii c orec te.
ISTAR se b a zea ză pe c ic lul informaţiilor. Sc op ul c ic lului informaţiilor
la eşa loanele opera tive şi tac tic e e ste a c ela d e a p rod uc e informaţii
p entru înţelegerea situaţiei, a legerea ţintelor şi lua rea măsurilo r d e
protecţie a forţelor p rop rii. Siste mele d e c omunic aţii şi informa tic e
a ferente reprezintă o p a rte integra ntă a ISTAR, ele permiţâ nd
interc onec ta rea elementelor c omponente p entru tra nsfe rul op ortun a
l d a telor şi informaţiilor către c ei intere saţi.
Sp rijinul de informaţii în c a d rul operaţiilor multinaţiona le rec la mă
proc ed uri stric te de integra re a p roc e se lor, pa rta ja re a informaţiilor şi
utiliza re a sistem elor d e c olec ta re a le ISAR. Proc ed urile a r fi id ea l să
fie sta bilite îna intea d e sfăşurării a c e sto r op eraţii. Diferenţele lingvistic e
şi c ultura le vor a c c entua disp a rităţile operaţiona le şi proc ed ura le. Există
în princ ip iu d ouă a bordări d e ba ză pentru rezolvarea a c e sto r p rob
leme, în funcţie d e na tura op eraţiei şi d e pa rtic ipa nţi:
a . Partajarea integrată a informaţiilor – siste mele d e c olec ta re, proc
e sa re şi d ise mina re sunt integra te c omplet, c eea c e
permite c irc ulaţia unui flux c ontinuu d e d a te şi informaţii p rec um
şi existe nţa unei sine rgii în privinţa utilizării mijloa c elor d e
c olec ta re. To tod a tă, se red uc e d up lic a rea d a telor şi se
sim plifică proc e sul d e dise mina re.
b . Partajarea informaţiilor în paralel – siste mele funcţionea ză
se p a ra t şi a d e sea în p a ra lel, existâ nd totuşi unele
legături integra te p entru sc himb ul de da te şi
informaţii. So luţia generea ză o d up lic a re a
efortului şi un c ontrol exa gera t d in pa rtea fiecărei părţi pa rtic ipa
nte.
În c onc luzie, p utem a firma că ISTAR reprezintă o c oord ona re a c
ulegerii, proc esării şi d ise minării d e d a te şi informaţii oportune, releva nte
şi c a ra c teriza te prin a c ura teţe, p entru p la nific a rea şi d uc erea op
eraţiilor, repera rea ţintelor şi integra rea a c elor efec te c a re să sig ure suc
c e sul în lup tă şi operaţie. ISTAR e ste pâ nă la urmă „ un siste m d e siste me”
c a re c ond uc e la integra rea sistem elor d e informaţii, sup ra veghere, rep
era re a ţintelor şi rec unoaştere în c a d rul proc e sului d e genera re a
informaţiilor, prin intermediul unei metod ologii ba zată pe c oord ona rea c
entra liza tă.
Informaţiile(Intelligenc e), în c a d rul ISTAR, vizea ză prod use le,
proc e se le şi struc turile c a re-i permit c oma nd a ntului să c ontroleze
a meninţările şi să a cţioneze în limita c onstrâ ngerilor impuse d e c â mpul d e
lup tă, prin red uc erea risc urilor pentru forţele p rop rii.
Sup ravegherea(Surve illa nc e) p oa te fi d efinită c a fiind ob se rva rea
siste ma tică a sp aţiului(a eria n, tere stru, ma ritim şi sub ma rin), loc urilor,
perso a nelor sa u luc rurilor prin mijloa c e vizua le, fotogra fic e, d e a sc ulta
re sa u a lte mijloa c e. Sup ravegherea e ste c ompleta tă şi c omp letea ză
la râ nd ul ei re surse le de rec unoaştere şi repera re a ţintelor p entru a
investig a unele a c tivităţi sp ec ific e sa u pentru a obţine informaţii ma i d eta
lia te în legătură c u o a nume ob se rva re. Prin na tura sa sup ra vegherea
e ste pa sivă, c eea c e p re sup une că ina mic ul treb uie să d e sfăşo a re
d iferite a c tivităţi sa u să ra d ieze a numite se mna le p entru a fi d etec ta t.
Re perarea ţintelor (Ta rget Ac quisitio n) rep rezintă d etec ta rea ,
id entific a rea şi loc a liza rea unei ţinte sufic ient d e d eta lia t p entru a p
ermite a ngaja rea efic ientă a mijloa c elor d e lovire. Prin intermediul a c
e sto r siste me se urmăreşte loc a liza rea forţelor ina mic ului c u sufic
ientă a c ura teţe p entru a p ermite trupelor p rop rii să le a ngajeze p rin foc
ul d irec t sa u ind irec t a l mijloa c elor d e lovire sa u prin a lte mijloa c e, c um
a r fi c ele pentru op eraţii informaţiona le ofensive .
Re c unoaşterea (Rec onnaissa nc e) c onstituie a cţiunea întreprinsă
p entru a obţine p rin ob se rva re vizua lă sa u prin a lte metod e d e d etec ta
re, informaţii d e sp re a c tivităţile şi forţele inamic ului sa u d e sp re c ara c
teristic ile
meteorologic e, hid rogra fic e sa u geogra fic e a le unei a numite zone.
Re c unoaşterea reprezintă în genera l o metodă utiliza tă pe d ura tă sc urtă şi
foc a liza tă pe un obiec tiv pentru c ulegerea d e d a te şi informaţii d e sp re
ina mic .
În princ ip iu, ISTAR se c ompune d in trei elemente p rinc ipale:
- informaţia, a fla tă fie sub formă d e d a te b rute sa u informaţii proc
e sa te;
- proc e sul c a re p ermite c olec ta rea d a telor, a na liza şi
tra nsfo rma rea lor în informaţii ia r mai a poi d ise minarea lor la
d e stina ta ri;
- arhitectura fizică c a re lea gă siste mele d e c olec ta re ISTAR, struc
turile orga niza toric e c a re le c ontrolea ză, elementele d e sta t
major c a re sta bile sc nevoile d e d a te şi informaţii p e c a re a poi
le proc e se ază şi în c ele din urmă utiliza torii informaţiilor p reluc ra
te.
Tre buie ac ord a tă o a tenţie ega lă p la nificării şi ma na gementului
fiecărui element în pa rte, d eoa rec e, neglija rea oricăruia d intre ele d
etermină o red uc ere pe a nsa mblu a efic ienţei ISTAR.
Integra rea efec tivă a c ic lului informaţiilor şi a c a pa c ităţilo r ISTAR p
ermite c oma nd a ntului să id entific e punc tele sla be a le ina mic ului şi să sc
urteze proc e sul d e lua re a dec iziilo r, d eva nsâ ndu-l pe ina mic . Princ ip
iile d e b a ză c a re guvernea ză a c e ste a c tivităţi sunt următoa rele:
- Ac c e sib ilita tea: d a tele şi informaţiile treb uie să fie înregistra te într-o
formă şi să aibă un gra d d e d eta liere c a re să răsp undă c erinţelor informaţiei
şi să permită c ontrolul a c c e sib ilităţii. Ac e st fa pt rec la mă existe nţa interc
onec tării (inter-c onnec tivity) la fiec are nivel d e c oma ndă între c elule,
struc turişi sistem e d e c olec ta re c a re operea ză în c a drul ISTAR.
- Ac urateţea: d a tele treb uie filtra te şi ana liza te pentru obţinerea d e
informaţii c a ra c teriza te p rin a c ura teţe. Este nec e sa r c a informaţiile să
fie
efec tiv c orec te şi să reflec te gra d ul d e înc red ere în eva luările şi jud
ecăţile d e informaţii. Efo rturile pentru menţinerea unui tempo rid ic a t va a
fec ta a c ea stă c erinţă, fiind nec e sa re eforturi sem nific a tive pentru ec
hilib ra rea a c e sto r nevoi c onc urente şi p entru a fa c e în aşa fel înc â t a c
ura teţea să nu fie sa c rific ată în fa voa rea vitezei.
- Dirija rea pe linie de c omandă: d irija rea eforturilor ISTAR şi sta bilirea
priorităţilo r treb uie c ond use d e către c oma nd a nt, la toa te eşa loa nele.
Da că c oma nd antul nu d epune eforturi sufic iente pentru înd eplinirea c
erinţelor referitoa re la a c tivita tea pe linie d e informaţii, el nu p oa te ga
ra nta că va primii informaţiile nec e sa re p entru lua rea d ec iziei şi c
ond uc erea operaţiilor.
- Coordonarea c entralizată: a sig ură c ea ma i efic ientă utiliza re a re
surse lor la d isp oziţie în ra port cu p riorităţile c oma nd
antului. Coord onarea trebuie rea liza tăfărăa sa c rific a princ ip iul
exec uţiei d e sc entra liza te. Princ ip a lul a va nta j a l a
plicării a c e stui princ iu e ste evita rea d uplicării efortului şi existe nţa unor sp
aţii nea c op erite p e timp ul c olec tării d a telor şi informaţiilor.
- Completarea: ac e st princ ip iu pre sup une că d a tele obţinute d e la
un se nzor d etermină a nga ja rea unui a lt se nzor p entru c ulegerea d e d
a te sup limenta re c a re să c la rific e un a numit d eta liu.
- Se c urita tea şi risc ul: pre sup une fa ptul că siste mele d e c ulegere
trebuie să fie p roteja te a d ec vat p e timp ul a ngajării lor. Se pre sup une că
va exista întotd ea una un a numit risc pe timpul utilizării unui anumit siste m.
Este nec e sa r să existe un ec hilib ru între risc urile la c a re sunt expuse
siste mele d e c ulegere şi nevoile d e informaţii p e c a re a c e ste a treb uie să
le sa tisfa că. Pe d e a ltăparte, c ompromiterea unui siste m d e c ulegere
poa te fi un ind ic iu pentru inamic în p rivinţa intere sului no stru în c ulegerea
unui a numit tip d e informaţii, c eea c e îl p oa te d etermina pe
c oma nd a ntul ina mic să-şi modific e pla nurile iniţia le.
 - Interc onec tivita tea: e ste nec e sa ră existe nţa unei reţele ac c e sib
ile, flexibile şi integra te c a re să interc onec teze siste mele d e c ulegere/ se
nzori, siste mele d e a rmament şi ba zele d e d a te referitoa re la situaţia c
urentă, p entru c a sta tele ma jore şi c oma nd a nţii d e la toate eşa loa nele
să disp ună d e o înţelegere a situaţiei c ât mai a proape d e rea lita te şi c â t
mai a p roa p e d e timp ul rea l.
- Adaptabilitate: elementele ISTAR trebuie să fie sufic ient de
mod ula re p entru a fi a d a p ta te misiunii şi tip ului d e c onflic t.
- Promptitudine: d a tele şi informaţiile treb uie să fie p use la d isp oziţia c
oma nd a ntului în aşa fel înc â t a c e sta să p oa tă d eva nsa c ic lul d ec
izie- a cţiune a l inamic ului. În a c e st fel, iniţia tiva va rămâ ne d e pa rtea
forţelor proprii.

B. Senzori şi mijloace tehnice de observa re şi cercetare

Sistemul de localizare cu senzori ampla saţi la sol

Utiliza rea unor forţe din c e în c e ma i reduse numeric , la dista nţe şi pe
sup rafeţe ma ri, şi timp ul tot ma i sc urt d isp onibil, în situaţii d e c riză, impun
folo sirea unor forţe foa rte mob ile , ra p id e şi c a pa bile să exec ute misiuni
variate, înzestra te c u mijloac e tehnice moderne.
În orga niza rea operaţiilor d in mişc a re trebuie prevăzută şi utiliza rea unei
se rii d e mijloac e d e c erc eta re c a re, împ reună, să c reeze o imagine, p e c â t
p o sib il c ontinuă, a a c tivităţilo r ina mic ului, a proa p e în timp real.
Unul d in elementele c erc etării îl rep rezintă sub unităţile d e c erc eta re a le
trupelor blind ate. Cerc eta rea vizua lă e ste sp rijinită d e utiliza rea unor se
nzori multisp ec tra li, a mp la saţi la so l, c u o c onstrucţie mod ula ră,
c onec taţi la un c a lc ula tor d e eva lua re a d a telor, la o staţie ra dio şi la o
sursă proprie d e energie elec trică. Ac e st siste m e ste insta la t ma nua l în
teren şi poa te funcţiona a utonom, ne sup ra ve g he a t , t im p d e m a i m
ulte săp tăm â ni. Princ ipa lele misiuni sunt:
 - d e sc op erirea a utovehic ulelor;
- id entific a rea maşinilor d e lup tă şi d e sp rijin;
- rec unoaşterea direcţiei d e d epla sa re;
- rec unoaşterea numărului de a utovehic ule;
- tra nsm iterea imed ia tă a a c e sto r informaţii către sub unita tea d
e c erc eta re.
Prin utiliza rea se nzorilor se îmbunătăţe sc simţito r următoa rele
c a p a c ităţi a le sub unităţii d e c erc eta re:
- rec unoaşterea şi limita rea unui a ta c a rma t, în zonele d e c riză şi d
e c onflic t, prin c erc etare p a sivă;
- c erc eta rea în c ond iţii d e vizib ilita te limita tă, a p roa p
e ne stâ njenită d e efec tele c ondiţiilor a tmo sfe ric e;
- sup ravegherea c oridoa relor, itinera relor şi d rumurilor d
e a p roviziona re imp orta nte, în toa te situaţiile d e lup tă.
Config uraţia g enera lă a unui a stfe l d e siste m e ste următoa rea :
- Se nzori magnetic i. Se nzorii ma gnetic i p ot d e sc
operi a utovehic ulele şi p ot eva lua viteza şi d irecţia de d ep
la sa re. Ei se
a mp la se ază la d ista nţe c ore sp unzătoa re şi sunt greu d e d e sc op erit.
- Se nzori se ism ic i. Se nzorii se ism ic i sunt utilizaţi pentru a fa c
e d eo se birea între a utovehic ulele p e roţi şi c ele pe şenile, re sp ec tiv
între a utovehic ulele grele şi c ele uşoa re. În momentul amplasării în teren,
siste mul se a utoreglea ză în funcţie d e tipul so lului. Se nzorii seism ic i sunt şi ei
a mp la saţi ma sc a t, p entru a îngreuna d e sc operirea lor d e către c erc
etaşii ina mic ului.
- Se nzorul ac ustic. Se nzorul a c ustic e ste monta t pe unita tea
c entra lă şi furnizea ză informaţii sup limentare pentru id entific area obiec
tului c erc etat.
- Se nzori p iroelec tric i. Se nzorii piroelec tric i sunt c onc epuţi p entru a
d e sc operi a utovehic ule şi p erso a ne. În a fa ră d e id entific a rea
a utovehic ulului, ei rea lizea ză şi sta bilirea direcţiei şi a vitezei c u ajutorul
se nzorilor în infra roşu.

Sisteme GPS
Un siste m d e p oziţiona re permite utiliza torului să-şi c unoa scă c
oord ona tele, în genera l longitudinea -la titud inea -a ltitud inea , în ra p ort
c u un siste m d e referinţă d e p e Pămâ nt. Pornind d e la a c e ste d a te
utiliza torul îşi p oa te ela b ora elementele de navigaţie d e c a re a re nevoie:
tra iec toria pe c a re treb uie s-o urmeze, c orecţiile c e trebuie făc ute p entru a
-şi păstra poziţia etc .
De c âţiva a ni a u fo st la nsa te pe orb ită d ouă siste me milita re d e na
vigaţie prin sa telit: siste mul americ an d e poziţiona re globa lă GPS (Glob a l
Po sitio nning Syste m) şi siste mul G LO NASS, ec hiva lentul rus a l a c e
stuia . Ambele siste me pot p refigura sa u pot fa c e p a rte d in Sistem ul
mondia l d e Na vigaţie p rin Sa telit din p rima generaţie, d enumit GNSS 1

(Glob a l Na vigation Sa tellite Syste m 1st genera tion) d e către Orga nizaţia
Internaţiona lă a Aviaţiei Civile (OACI). Princ ipa la p erforma nţă
operaţiona lă a siste mului GNSS 1, p rec izia în p oziţiona re, a r p ermite dirija
rea avioa nelor c ivile în timpul zborului, a r optimiza navigaţia în zonele d e tra
fic intens, d a torită c omponentelor a mpla sa te pe a lţi sa teliţi, şi na
vigaţia în fa ză termina lă, eventua l pâ nă la a teriza rea automată, prin
elemente situa te la so l şi în a propierea aeroporturilor.
Conform OACI, siste mul d e p oziţiona re globa lă GNSS 2 (d in a doua
generaţie) va ga ra nta teoretic a c eeaşi prec izie în oric e p unc t d e pe glob
numai prin intermediul sa teliţilor.
Punâ nd siste mul GPS, p â nă în a nul 2003, la d isp oziţia utiliza torilor c
ivili d in întrea ga lume în mod gra tuit, SUA a u p rovoc a t o a d evăra tă
explozie d e c ereri. Ac ea stă ava la nşă d e c ereri e ste d epa rte d e a
fi c omp ara bilă, în prezent, c u fenomenul c a lc ula torului perso na l sa u c
u
telefonul mobil d a r, se c onsta tă o so lic ita re tot ma i ma re în râ nd ul
perso a nelor p a rtic ula re, d in momentul în c a re po se dă o a mb a rc
aţiune d e a grement, şi a l ma rilor firme c onstruc toa re d e a utomobile, c a
re pregăte sc ec hipa rea maşinii d e mâ ine, c eea c e la să să se întreva
dă a c c e sul "ma relui p ub lic " la rec ep toa rele GPS. La râ nd ul lor, sp ec ia
liştii găse sc noi a p lic aţii pentru siste mul GPS, unele c hia r în a fa ra d
omeniului stric t a l poziţionării sa u a l na vigaţiei. Utiliza torii, a c tua li sa u p
otenţia li, c ivili sa u milita ri (în a fa ra milita rilor a meric a ni) se văd d ec i în
situaţia de a d epind e d e un siste m căruia nu-i pot c ontrola c a ra c teristic ile
tehnic e şi operaţiona le.
Siste mele GPS şi G LONASS au c ara c teristic i şi p erforma nţe sim ila
re d a r primul e ste ma i bine c uno sc ut d eoa rec e e ste op eraţiona l
încă din a nul 1993 şi a făc ut obiec tul a numeroa se public aţii. Deşi fa c e
o prezenta re genera lă a siste melor d e na vigaţie p rin sa teliţi, a c e st a rtic
ol va utiliza , pentru exemplific a re, d oa r siste mul GPS.
 Ca p itolul VIII Siste me ale unor a rmate a le ţărilo r memb re NATO

CAPITOLUL VIII
SISTEME C4I ALE UNOR ARMATE DIN ŢĂRILE
MEMBRE NATO

8.1. Sistemul de comandă, control şi informaţii al armatei

germane HEROS- 2/ 1

Este siste mul d e c oma ndă şi c ontrol a l trup elor tere stre d in a rma ta
germa nă şi e ste a p rec ia t d rep t c el ma i d ezvolta t siste m integra t p
entru c orp ul d e a rma tă. Este p roiec ta t c a un sistem d e c oma ndă, c ontrol
şi informaţii la eşa loa nele op era tive şi ta c tic e. El răsp unde c erinţelor privind
rea liza rea unei struc turi modula re tra nsp a rente şi d e utiliza re pe sc a ră la
rga a c omp onentelor c omerc ia le ha rd wa re şi so ftware d isp onibile p e
p iaţă. În a c elaşi timp , sistem ul sa tisfa c e nevoia d e flexib ilita te în c onfigura
re şi utiliza re. Siste mul se c a ra c terizea ză p rintr-o ma re mobilita te, e ste
uşor d e insta la t şi c a p a bil să luc reze în c ond iţii d iferite d e med iu.
Da torită c a pa c ităţii sa le d e a a sig ura funcţiuni a dec va te şi d e a sto
c a şi ma nipula informaţii sp ec ific e d iferitelor misiuni, p oa te sp rijini sta tele
ma jore în misiuni d e luptă şi uma nita re. Funcţiile princ ipale sunt (figura 8.1.):
- ma na gementul a c tivităţilo r d e sta t major în c a d rul p roc e sului
d e p la nific a rea op eraţiei;
- ma na gementul evenimentelor se mnific a tive;
- ma na gementul informaţiei în toa te fa zele c ic lului informaţiona l;
- sto c a rea informaţiilor obţinute d e la surse le d e c erc eta re şi
tra nsm iterea lor c elor intere saţi (sub formă gra fică, me sa
j sta nd a rd iza t sa u ne sta nd a rd iza t);
- introduc erea (c ompila rea ) a utoma tă a d a telor, ela b ora
rea d isp oziţiilor şi a ordinelor d e a cţiune şi tra nsm iterea a c e sto ra la
unităţi (formaţiuni);

- 164 -
 - c omp a ra rea situaţie i rea le c u c ea existe ntă în c oma nd a ment
p e timpul d uc erii a cţiunilor d e luptă şi a c tua liza rea a c e steia în
timp rea l;
- c onversia informaţiei gra fic e în formă a lfa numerică (text) şi invers;
- a fişa rea fond ului c a rtogra fic c u a jutorul unui hărţilor d ig ita sle ;
- a c tua liza rea informaţiei grafic e şi a lfanumeric e prin utiliza rea unui
editor d e sim b oluri c onvenţiona le (sta nda rd NATO );
- tipărirea unor sc heme p entru unităţile c a re nu a u po sib ilităţi d e p
reluc ra re a utoma tă a d a telor;
- sup ortul p entru luc rul c ola b ora tiv (workflo w) în c a d rul p unc
telor d e c oma ndă şi a po sturilo r d e c oma ndă ta c tic e;
- vid eoc onferinţă c u a b onaţi loc a li sa u d in reţea ua extinsă;
- p reluc ra rea me sa jelor şi se rvic iul d e poştă elec tronică în regim d e
Intra net;

Fig ura 8.1 Funcţii princ ipa le Heros 2/ 1

Legendă:
Battlefield surve illa nc e – Sup raveghere
sp aţiului de luptă
Re c onna issa nc e - Re c unoaştere
Ea rly wa rning – Avertiza re timpurie
Wea p on syste ms – Siste me de a rmament
Situa tion a sse sm ent – Ana liza situaţie i
Issuing of ord ers – Tra nsm iterea ord inelor
Pla nning – Pla nific a rea operaţiei
Units – Unităţi (formaţiuni d e luptă)
 Siste mul “ HERO S-2/ 1” are următoa rea c omp unere 47:

- 2 a uto sp ec ia le d e c omunic aţii şi c a lc ula toa re, fiec a re c u

c â te un se rver p entru reţea ua loc a lă d e c a lc ula toa re şi unul p entru
reţea ua extinsă d e c a lc ula toa re, 3 termina le şi o c a b ină gra fică;
- staţii d e luc ru c e se p ot d isp une p â nă la 1000 m d e a uto sp ec
ia la d e c omunic aţii şi c a lc ula toa re şi se interc onec tea ză c u a c ea sta p
rin c a b lu d e fib ră optică şi c a re a re în c omp unere: o unita te c entra lă d e
memorie, 3 termina le, o imprima ntă; termina lele p ot fi insta la te p â nă la 200
m şi se interc onec tea ză c u staţia d e luc ru tot prin c a b lu d e fib ra op tică;
- staţia p entru ma na gementul siste mului;
- interfeţe şi mijloa c e d e c omunic aţii p entru c onec ta rea c u a
lte siste me de d iferite tip uri.
În c a d rul siste mului, informaţia p oa te c irc ula sub formă d e me sa je
d iverse , a stfe l: me sa je sta nd a rd iza te, d isp oziţiuni c onform
STANAG (sta nd a rd elor NATO ); me sa je genera le p red efinite; situaţii gra
fic e; d isp oziţiuni d e luptă sub formă gra fică; me sa je d iverse ne sta nda rd iza
te (figura 8.2.).

Fig ura 8.2. Tip uri d e d oc umente în c a d rul siste mului

47
HEROS-2/1, The German’s Command, Control and Information System (prospect)
 Pentru c onec ta rea p unc telor d e c oma ndă la d ista ntă se folo seşte
un d isp ozitiv d e c omunic aţii şi c a na le d e legătură rea liza te p rin d iferite c a
tegorii d e mijloa c e (siste mul AUTO KO 90, reţea ua stra
tegică germană, reţele ra d ioreleu, reţele c ivile, siste mele d e sa telit INTELSAT,
INMARSAT, NATO IV, ra d io VHF la nivel b riga dă şi ba ta lion). Disp ozitivul
de c omunic aţii rea lizea zăc omenzile nec e sa re între p
unc tele de c oma ndă prin a d re sa re(tra nsm iterea se mna
lelor d e a p el), ruta re (a legerea căii c elei ma i sc urte şi c u pa ra metrii
tehnic i c ei mai buni) şi c orecţia erorilor la me sa jele tra nsm ise (rep eta rea
me sa jelor c u erori).
Disp ozitivul d e c omunic aţii rea lizea ză următoa rele funcţiuni:
- c ontrolea ză c onec tările c u a lte reţele d e c omunic aţii;
- utilizea ză sta nd a rd ele ISO / O SI prin sub siste mul a loc a t pe ha rd -d isc ;
- interc onec tea ză reţelele loc a le d e c a lc ula toa re în reţelele extinse ;
- a sig ură ma nipula rea informaţiilor se c retiza te;
- interc onec ta rea c u a lte reţele c u sta nd a rd e X/ OPEN, HDLC
, p roc ed uri ISDN, EURO COM si CCITT c u viteze d e 16-64 Kb it/ s.
Te ste le p rivind c omunic aţiile d e d a te p rin sa telit a u fo st efec tua te
c u suc c e s, c onexiunile rea lizâ ndu-se în c ondiţii foa rte b une.
Siste mul “ HERO S – 2/ 1” se c onec tea ză p e c a na lele d e c omunic
aţii p rintr-un d isp ozitiv în c a re p rotoc oa lele p entru d iferite reţele p ot fi încărc
a te c a oric e prod us so ftwa re c u re sp ec ta rea sta nd a rd elor ISO / OSI.
Ac e st d isp ozitiv c onţine 4 mod ule c a re p ermit c onec ta rea în p a ra
lel a d iferitelor reţele. Protoc oa lele so ftwa re c a re p ermit interc onec ta
rea c u d iferite reţele a na logic e şi d ig ita le se a d a p tea ză la sta nd a rd ele
existe nte. În p lus, tehnologia d e c onec ta re p ermite o c onfiguraţie mod ula ră
c u interfeţe sta nd a rd iza te d e grup ul internaţiona l X / OPEN.
În p a rtea d insp re reţea d isp ozitivul d e c omunic aţii a re interfeţe V.24 şi
X.21 p entru a c c e sul în reţelele extinse d e c a lc ula toa re. Cu interfaţa d ig
ita lă e ste p o sib il să se utilizeze căi c u viteze d e 16(64) Kb it/ s. Următoa rea
versiune a d isp ozitivului d e c omunic aţii a sig ură viteze sup erioa re d e tra nsm
itere d ig ita lă.
 Pentru se c retiza rea informaţiilor a na logic e şi d ig ita le e ste utiliza t
ec hip a mentul d e c rip ta re ELC RO BIT 3-2. Ac e st ec hip a ment d e se c
retiza re p oa te fi utiliza t p entru tra nsm iteri sinc rone şi a sinc rone, a na logic e
sa u d ig ita le c u viteze d e p â nă la 64 kb it/ s, permite se c retiza rea informaţiilor
stric t se c rete şi folo seşte a lgoritmi d e c rip ta re c onform sta nd a rd elor
NATO . Cerinţele d e se c urita te naţiona lă şi a le a lia nţei so
lic ită c a trup ele de usc a t să-şi înd ep linea scă misiunile în
domeniul apărării naţiona le, ge stio na rii c rizelor şi op eraţiilor multinaţiona le.
Cerinţele de mobilita te, c onc entra re ra pid a a forţelor şi d e c oop era re între
p a rtenerii a liaţi impun insta la rea unor mijloa c e d e c oma ndă şi c ontrol fia
bile, c a p a b ile să sup ra vieţuia scă şi să interopereze c u a lte siste me. Siste
mul “ HERO S-2/ 1” sa tisfa c e a c e ste c erinţe p rin
înc orp ora rea c elor mai mod erne rea lizări tehnic e în struc tura sa .

8.2. Sistemul de comandă, control, comunicaţii şi informaţii

(C3I) al trupelor de usca t italiene

Siste mul e ste p roiec ta t să rezolve p rob lemele C 3I la eşa loa nele d
ivizie, b riga dă şi regiment/ ba ta lion. El urmăreşte, c a ob iec tive e se nţia le, să a
sig ure:
- c ulegerea d a telor şi informaţiilor nec e sa re p unc telor d
e c oma ndă(fa c torilor d e d ec izie);
- eva lua rea , se lec ta rea , c orela rea şi sto c a rea d a telor;
- formula rea d e p rop uneri p rivind d irecţiile p rob a bile d e a cţiune
şi d ec iziile po sib ile;
- d istrib uirea ord inelor şi c ontrolul exec utării
lor. Siste mul C 3I se c omp une d in:
 “CATRIN”, siste m a utoma tiza t d e c omunic aţii şi informaţii/ c erc eta
re - CI;
 “SIACCON”, siste mul a utomatiza t d e c oma ndă şi c ontrol - C2.
Siste mul automatizat de c omunic aţii şi informaţii „ CATRIN” a sig ură
c irc ulaţia a utoma tiza tă a tuturor d a telor nec e sa re a c tivităţilo r d e c oma
ndă, c ontrol, c omunic aţii şi informaţii d e sfăşura te la eşa loa nele ta c tic
e. Este c omp us la râ nd ul său d in:
  sub sistem ul integra t d e c omunic aţii(tra nsm isiuni) “SOTRIN”;
 sub sistem ul d e sup ra veghere a c â mpului d e lup tă şi d e sc op erire a
ţintelor(tere stre) “SORAO”;
 sub sistem ul ta c tic d e c oma ndă şi c ontrol p entru d e sc op erirea
ţintelor aeriene “SOATCC”.
“SOTRIN” p une la d isp oziţie o reţea integra tă p entru c omunic aţii şi
tra nsm iteri d e d a te nec e sa re siste mului C 3I. Cerinţele op eraţiona le
fund a menta le p entru “ SO TRIN” sunt: fia bilita tea , red und a nta , mob ilita
tea , flexib ilita tea , c a p a c ita tea d e tra fic rid ic a tă şi nivel sp orit a l se rvic
iilo r oferite, c rip ta rea (d e grup , p e un c a na l şi d e tip utiliza tor-utiliza tor) şi
c onforma rea sta nd a rd ele NATO şi EURO COM. Sistem ul e ste c omp let d ig ita
l, p revăzut c u c onc ep te ISDN, c a na l d ig ita l sta nd a rd la 16/ 32 Kb it/ s.,
mod ulaţie d elta , c omuta rea d e c irc uite, me sa je si p a c hete, c rip ta re on-
line şi a d ministra rea reţelei prin intermed iul unui sub sistem d e c ontrol şi sup
erviza re. Arhitec tura “ SO TRIN” c up rind e nod uri, p unc te d e a c c e s, p unc
te fina le, termina le ra d io mobile şi termina le ra d io c entra le.
“SORAO” e ste d e stina t p entru: sup ra vegherea c â mp ului d e lup ta ,
d e sc op erirea ţintelor, c ulegerea , c orela rea şi d istrib uirea d a telor şi p
entru sp rijinul foc ului a rtileriei tere stre . Pentru a c ea sta , siste mul d isp une
d e se nzori d isp uşi p e p la tforme a eriene(a vioa ne fără pilot, elic op tere) şi
tere stre (staţii d e ra d ioloc aţie pentru d irija rea foc ului, staţii
de ra d ioloc aţie p entru sup ra veghere,
telegoniometre) p rec um şi d e c entre d e c orela re şi p reluc ra re a d a telor.
“SOATCC” e ste d e stina t p entru : sup ra vegherea sp aţiului a eria n şi
d e sc op erirea ţintelor a eriene, p la nific a rea şi c ontrolul foc ului a rtileriei şi
ra c hetelor A.A., p la nific a rea şi c ontrolul a cţiunilor a viaţiei T.U., ge stio na rea
sp aţiului a eria n. Siste mul a re în c omp unere mijloa c e d e sup ra
veghere a eria nă şi d e a vertiza re c a re d e se rve sc mijloa c ele A.A. şi
aviaţia afla tă la d isp oziţie.
Mijloa c ele d e sup ra veghere aeria nă a u următoa rele funcţii princ ipale:
 - a c op erirea sp aţiului a eria n a l c â mpului d e luptă prin intermediul
unei reţele integra te, forma tă d in staţii de ra d ioloc
aţie trid imensio na le(3D) şi staţii mobile bid imensio na le(2D);
- integra rea siste mului în c a d rul situaţie i a eriene genera le la nivel
naţiona l;
- rea liza rea c erc etării a eriene şi d istrib uirea d a telor
obţinute(fotogra fii a eriene) către utiliza tori în timp rea l.
Funcţiile d in d omeniul a rtileriei şi ra c hetelor A.A. sunt rea liza te p rintr-un
siste m d e c oma ndă şi c ontrol c a re a sig ură:
- integra rea în c a d rul siste mului genera l d e a păra re A.A. la nivel
naţiona l;
- sta bilirea gra d ului de a păra re A.A.;
- p la nific a rea d e sfăşurării unităţilor A.A. şi a se nzorilor;
- d e sfăşura rea unităţilo r A.A. şi a se nzorilor;
- c ontrolul situaţiei şi resta bilirea efic ienţei operaţiona le.
Controlul ta c tic se rea lizea ză p rin rep a rtiza rea a meninţărilo r şi
d istrib uirea mijloa c elor d e c omb a tere a a c e sto ra .
Pentru a viaţia T.U. se urmăreşte:
- d irija rea , a d ministra rea şi d esfăşura rea re surse lor op eraţiona le
şi logistic e d isp onibile;
- p la nific a rea , rep a rtiza rea şi exec uţia misiunii;
- a d ministra rea integra tă/ c oord ona tă a sp aţiului aeria n îm preună
c u c oma nd a mentul forţelor a eriene;
- a d ministra rea zb orului a eronavelor;
- c ontrolul sp aţiului aeria n în zona d e re sp onsa bilita te;
- a d ministra rea d a telor d e sp re sta rea vremii;
- c ontrolul misiunii.
Funcţiile mijloa c elor d e a vertiza re a u în ved ere:
- c reşterea vitezei d e rea cţie a mijloa c elor A.A.;
- mărirea gra d ului d e sup ra vieţuire a unităţilor c a re nu b enefic ia ză d
e a păra re A.A.;
- a sig ura rea se c urităţii zb orului a viaţiei proprii şi a c elei a lia te.
 Comp onentele d e b a ză a le SO ATC C sunt;
- staţiile d e ra d ioloc aţie trid imensio na le(3D), p entru a ltitud ine medie;
- staţii mobile bid imensio na le(2D), p entru a ltitud ine mică;
- c entrul d e c oma ndă şi c ontrol a vâ nd în c omp unere: staţii d e luc
ru multifuncţiona le c u ec ra n c olor d ub lu, c a lc ula tor c entra
l multip roc e so r, insta laţii periferic e(imprima ntă, unita te de d
isc , c a se tofon), ec hip a ment d e c omunic aţii(voc e, d a te, fa x).
Siste mul a utoma tiza t d e c oma ndă şi c ontrol „ SIAC CON” a re o struc
tură mod ernă, în a rhitec tura căruia d isting em:
 Centrul de analiză şi se lecţie a informaţiilor c omp us d in p o sturi d e
luc ru p entru: ma nevra ta c tică, informaţii şi război elec tronic , sp rijin d e foc ,
sp aţiul a eria n, sp rijin logistic , mobilita te -c ontra mobilita te şi c oma ndă-c
ontrol.

 Centrul pentru fuziunea datelor, c uprinzâ nd şi b a nc a c entra lă d e

d a te. Ac ea sta d in urmă e ste a c tua liza tă în timp rea l c u d a te d e sta re
furniza te d e SO ATC C şi SO RAO prin intermediul SO TRIN, prec um si c u d a
te d e a na liză p rovenite de la c entrul d e a na liză şi se lecţie a informaţiilor.
Da tele existe nte în b a nc a c entra lă d e da te sunt exp loa ta te se lec
tiv de către c omp onentele c entrului d e a na liză şi se lecţie a informaţiilor şi d e
către c entrul pentru luarea dec iziei.
După mai mult d e 10 a ni d e exp erienţă c u siste mul “ SIAC CON” firma
Ma rc oni a d ezvolta t un p rod us nou, c uno sc ut sub numele d e siste mul
informaţiona l a utoma tiza t de c oma ndă şi c ontrol “MACCIS” 48. El e ste , c a şi
p red ec e so rul său, un siste m d e c oma ndă-c ontrol d istrib uit d e stina
t eşa loa nelor d ivizie, b riga dă şi regiment/ ba ta lion.
Progra mele so ftwa re sunt d ezvolta te în c onformita te c u sta nda rd
ele UNIX, XWind ow s, Motif, TC P/ IP. Sistem ul folo seşte sta nd a rd ele c a
rtogra fic e şi utilizea ză siste mele d e a d ministra re a b a zelor d e d a te
relaţiona le O RAC LE, p rod use c omerc ia le p entru ma nip ula rea me sa jelor
(IRIS) şi prod use
c omerc ia le p entru a utoma tiza rea a c tivităţilo r d e birotică. În plus, se

48
Marconi Automated Command and Control Information System(prezentaţie de firmă), 1998.
rea lizea ză c ontrolul c onfiguraţiei şi a re o a rhitec tură d istrib uită d e tip c lient- se
rver.
Ca ec hipa mente ha rd wa re, folo seşte staţii d e luc ru rob uste c onec ta te
în reţea Ethe rnet c u p roc e so a re CISC (Intel) sa u RISC (Power PC), memorie
RAM d e 128-256 MB, ha rd d isk d e 1 p â nă la 20 G B, monitoa re d e îna lta
rezoluţie, p lăc i vid eo c u rezoluţie ma i ma re d e 1280x1024, ta sta tură, mouse , p
la că d e reţea şi kit multimed ia .
Periferic ele sunt c ele c uno sc ute, re sp ec tiv: imprima nte ma tric ia le
şi c u jet d e c ernea lă, sc a nner, p lotter, mic roc a mere video, mic rofoa ne,
etc .

În privinţa ec hip a mentelor d e c omunic aţii, se folo se sc :

- linii d e d a te (4800/ 9600/ 16 Kb it/ s / 64Kb it/ s);

- reţele c omuta te d e telec omunic aţii;
- legătura p rin sa telit.
Ac e ste c a ra c teristic i p ermit: sup ra vegherea a cţiunilor forţelor p rop
rii şi c ele a le ina mic ului, c ond uc erea op eraţiei, sp rijinul p la nificării şi a
l luării d ec iziei, c ond uc erea logistic ii, interop era bilita tea , a lte se rvic ii.
Administra rea sc enariului operaţiei. Siste mul p une la d isp oziţie mai
multe sc ena rii în funcţie d e d iferitele situaţii op eraţiona le şi permite
mod ela rea d e sfăşurării forţelor p rin a d opta rea c onfiguraţiilor sta nd a rd p
entru fiec a re tip d e unita te. Se p oa te c ond uc e fie potrivit ordinului d e
luptă p la nific a t, c a re d e sc rie în forma t sta nd a rd c omp unerea forţelor şi
sp rijinul
a c e sto ra , fie p otrivit ordinului de lup tă rea l, c a re d e sc rie c omp unerea
forţelor şi sp rijinul a c e sto ra , c onform situaţiei c onc rete în c a
re se a flă şi sunt d e sfăşura te p
e c â mpul d e lup tă. În p lus, siste mul permite, mai sim p lu şi mai efic ient, a c
tua liza rea orga nizării forţelor, c a re să se p oa tă a d a p ta în mod d inamic la
evoluţia situaţiei.
Sp rijinul p lanificării şi a l luării dec iziei. Op era torul d e sta t ma jor este
sp rijinit în fa zele d e a na liză, p la nific a re şi genera re a ordinelor p rin furniza rea
unui med iu gra fic , în c a re, p rin utiliza rea sim b olurilor sta nd a rd iza te se
ilustre a ză p la nific a rea a c tivităţilo r viitoa re, ba za te pe situaţia c urentă.
 MACCIS oferă un set la rg d e c a ra c teristic i funcţiona le în sp rijinul luării d
ec iziei, c um a r fi: ra p ortul d e forţe, c a lc ulul efic ienţei operaţiona le, sp
rijinul p rezentării situaţiilo r, fa c ilităţi p entru c omp a ra rea c ursului a cţiunilor
forţelor proprii şi c elor a le ina mic ului. Ac e ste a a jută c oma nd a ntul şi sta tul
său major în p la nific a rea şi c ontrolul op eraţiilor.

8.3. Sistemul de Comandă şi Control al Trupelor de Usca t din

armata americană (ATCCS)

Ac e st sistem e ste interc onec ta t c u sistem ul C 4I((G CC S-A) a l eşa

lonului sup erior d e p e tea trul d e op eraţii şi a sig ură toa te fa c ilităţile d e c oma
ndă şi c ontrol nec e sa re c orp ului d e a rma tă, ma rilo r
unităţi(d ivizii, b rigăzi) şi unităţilo r(ba ta lioa ne, d ivizioane) sub
ord ona te a c e stuia .
Ca siste m tehnic ma re(mulţimea d e siste me interc onec ta te)şi c u o
c omplexitate rid ic ată, ATC CS a l c orp ului d e a rma tă, c u struc tura C 4I,
se c omp une d in următoa rele siste me interd ep end ente:
a . – siste mul d e c oma ndă şi c ontrol (C
2); b . – siste mul d e a sig ura re a
informaţiilor; c . – siste mul reţelelor d e c a
lc ula toa re;
d . siste mul d e c omunic aţii.

a. Siste mul de c omandă şi c ontrol (C 2)

Siste mul d e c oma ndă şi c ontrol e ste d e stina t p entru c ond uc ere
neîntrerup tă a a cţiunilor milita re d in fâşia d e op eraţii a c orp ului d e a rma tă şi,
în c onc ord a nţă c u struc tura reţelei de c a lc ula toa re, e ste orga niza t 49 pe
următoa rele d omenii funcţiona le, fiec a re c onstituind de fa p t un siste m a
p a rte:
Sistemul de c ontrol al manevrei Phoenix(MC S/ P)50, e ste princ ipa lul
siste m informaţiona l c a re p ermite c oma nd a ntului şi sta tului major să p
rimea scă şi să tra nsm ită informaţii privind d esfăşura rea a cţiunilor d e lup tă, c
onstâ nd d in p la nuri d e lup tă, ordine şi ra p oa rte. MCS vehic ulea ză ra pid şi c
u

49
ST 63-30, Appendix A- Communications/The tactical Internet, p.A-26 la A-29
50
Maneuver Control System/Phoenix(MCS/P)
prec izie d a tele d in c â mpul tac tic şi a sig ură a c c e sul p romp t a l c oma nd a
ntului la informaţie şi a fişa rea situaţie i c urente, a ra p oa rtelor p rivind c
ulegerea d e informaţii a sup ra c a pa c ităţii d e lup tă şi mişcărilor inamic ului, prec
um şi la informaţiile a sup ra stării forţelor p rop rii. Sub sistem ul a ferent a c e stui
domeniu funcţiona l rea lizea ză a utoma t(p rin reţea ua de
c a lc ula toa re) c a p a c ităţi p erforma nte d e c oma ndă şi c ontrol(C
2) privind p la nific a rea , c oord ona rea şi c ontrolul a cţiunilor ta c tic e, p
ermiţâ nd a fişa rea unei imagini operaţiona le c omune a sup ra forţelor prop
rii(a lia te) şi unităţilo r ina mic ului. De a se menea , a sig ură ela b ora rea p la
nurilor şi ordinelor utilizâ nd progra me d e a p lic aţii sp ec ia liza te. MCS
extind e a utoma t c a p a c ităţile d e c oma ndă şi c ontrol d e la c orp ul de
a rma tă, la d iviziile şi brigăzile sub ord ona te, inc lusiv
ba ta lioa nele(divizioa nele) a c e sto ra .
Siste mul avansat de date tac tic e pentru artileria terestră51 (AFATDS) e
ste d e stina t p entru utiliza rea efic ientă a mijloa c elor d e lup tă d e stina te
sp rijinului c u foc ia r la eşa loa nele inferioa re p entru înd ep linirea c riteriilor
imp use p rivind a ta c ul ţintelor inamic ului. AFATDS rea lizea ză p entru
c oma nd a nţi a utoma tiza rea p o sib ilităţilo r d e ma nevră c a re să
influenţeze fa vora b il lup ta . Ele p reluc rea ză a utoma t d a tele ta c tic e p
rivind misiune a d e foc şi a lte ordine lega te d e a c ea sta , p rin c oord ona rea
şi ma ximiza rea folo sirii tuturor c a tegoriilor d e a rme c a re p ot c ontrib ui la
susţine rea c u foc a a cţiunilor d e lup tă, printre c a re menţionăm: a rtileria tere
stră, a runcătoa rele, ra c hetele d irija te şi ned irija te, inc lusiv a rtileria
na va lă, sp rijinul a eria n a p rop ia t, elic op terele d e a ta c şi
mijloa c ele d e a ta c elec tronic .
Se a sig ură c a p a c ita tea d e p reluc ra re a d a telor privind exec uta
rea sp rijinului c u foc d e la sta tul ma jor a l c orp ului d e a rma tă până la ob se
rva torul d e a rtilerie d in p rima linie. Integra rea tuturor siste melor c a re c
ontrib uie la sp rijinul c u foc c reea ză o ma re mobilita te ta c tică a unităţilo r
utiliza te şi permite c a misiunile să fie p lanific a te şi c omp leta te în c el mai sc urt
timp şi să se b a zeze p e folo sire a c elor ma i efic iente mijloa c e d e a ta c
a ţintelor. De a se menea , AFATDS p ermite a rtileriei tere stre să a sig ure ge stio
na rea optimă a re surse lor c ritic e, efec tua rea rep a rtiţiei c orec te a perso
na lului pe misiuni,
51
Advanced Field Artillery Tactical Data System(AFATDS)
c ulegerea şi tra nsferul informaţiei d e c erc eta re, p rec um şi rea liza rea unui
c ontrol sup lu privind exec uta rea a siste nţei tehnic e şi a a ltor funcţii logistic
e.
Siste mul de c omand ă , c ontrol, c omunic aţii şi informaţii pentru
ap ă rarea antiaerian ă îna inta tă52 (FAADC3I) c onstituie un a nsa mblu integra t d
e a rme, se nzori şi fa c ilităţi d e c oma ndă şi c ontrol.
El a sig ură p rotecţia forţelor p rop rii, a p unc telor d e c oma ndă şi a
elementelor logistic e împ otriva a ta c urilor a eriene la joa sa înălţim e, integrâ
nd şi c ontrolâ nd op eraţiile d e a păra re a ntia eria nă şi exec uta rea a c e
sto ra în c a d rul op eraţiilor a rmelor întrunite. Sistem ul ge stio nea ză a
meninţările a eriene, efec tuea ză c oma nd a şi c ontrolul unita r a l mijloa c elor
integra te d e tra gere, inc luzâ nd operaţiile se nzorilor(ra d ioloc aţie, la se r,
infra roşu, optoelec tronic i) şi a re surse lor d e a păra re a ntia eria nă. Ac ea sta
sta bileşte tra iec tele mijloa c elor d e a meninţa re a eria nă, id entifică a erona
vele şi ra c hetele p rop rii şi c ele a le inamic ului, p rec um şi a la rma rea a
utoma tă a a rmelor a ntia eriene îna inta te. De a se menea , el a sistă mana
gementul lup tei a ntia eriene p rin p la nific a rea , c oord ona rea , sinc roniza
rea , d irija reaşi c ontrolul a cţiunilor d e sfăşura te,
a sig urâ nd d e sc op erirea ţintelor şi rep a rtiţia optimă a a c esto ra p
e c omp onentele siste mului d e a păra re a ntia eria nă.

Siste mul de analiză a tuturor surse lo r53(ASAS) e ste un siste m integra t d e sp

rijin c u informaţii, exp loa ta t d e către G 2/ S2, c a re ge stio nea ză se nzorii şi c
elela lte re surse privind c ulegerea , p reluc ra rea şi fuziunea d a telor d e c
erc eta re,
ma nipula re şi a fişa rea a c e sto ra , p rec um şi d istrib uirea op ortună a
informaţiilor către toţi c oma nd anţii în ved erea rea lizării unei ima gini c omune
d e sp re
a c tivita tea inamic ului.

Staţiile d e luc ru înd epărta te(RWS) utiliza te în siste mul ASAS îl sp rijină pe c
oma nd a nt c u informaţii p rivind c â mp ul d e lup tă, nec e sa re p entru p roc
e sul d e ela b ora re a d ec iziilo r, timp d e 24 ore p e zi. Ele mentele ASAS vor a
sig ura sp rijinul informaţiona l nec e sa r fiecărui eşa lon iera rhic , d e la c orpul d
e a rma tă
52
Forward Area Air Defense Command, Control, Communications and Intelligence System(FAADC3I)
53
All Source Analysis System(ASAS)
 Ca p itolul VIII Siste me ale unor a rmate a le ţărilo r memb re NATO

p â nă la b a ta lioa ne, a vâ nd , d e sig ur, o d ezvolta re ma i a mp lă la c

orpul d e a rma tă şi d ivizii, rea lizâ nd :
- c ulegerea , p reluc ra rea , rec epţia şi c orela rea d a telor d e la se
nzorii stra tegic i şi ta c tic i, prec um şi d e la a lte surse , pentru fişa rea
situaţiei pe c â mp ul d e lup tă tere stru;
- d istrib uirea informaţiei d e c erc eta re privind poziţiona rea ţintelor şi
furniza rea rec oma ndărilor nec e sa re c oma nd a ntului;
- a na liza d a telor obţinute p rin c erc eta rea elec tronică şi inc lud
erea a c e sto ra în situaţia informaţiona lă c omună;
- menţinerea se c urităţii op eraţiilor şi genera rea elementelor d
e informaţii în d omeniile menţiona te.
Informaţiile obţinute d e la se nzori şi a lte surse d e c erc eta re sunt sup use
p reluc rării c orelării şi fuziunii, d upă c a re se introd uc într-o b a ză d e d ate
relaţiona lă, p usă la d isp oziţia orga nelor d e sp ec ia lita te a utoriza te.
Siste mul de c ontrol pentru sprijinul logistic al acţiunilor de luptă54(C SSC
S) rep rezintă c omp onenta logistică a siste mului ATC CS a l c orp ului d e a rmată
c a re a sig ură în mod a utoma t informaţii logistic e, exa c te, op ortune şi
integra te, furnizâ nd o ima gine c onc isă privind c erinţele unita re şi po sib
ilităţile d e c olec ta re, p reluc ra re şi a fişa re a d a telor d e sp re logistic a a
cţiunilor milita re, c a re a re o c ontrib uţie e se nţia lă p entru suc c e sul op
eraţiilor. Siste mul a sig ură sp rijinul c oma nd a nţilor şi sta telor ma jore în p roc e
sul d e ela b ora re a d ec iziilo r, utilizâ nd o ba ză d e d a te d ezvolta tă d e sp re
p erso na l, ec hip a mente milita re şi a lte re surse ma teria le, a siste nţă tehnică,
tra nsp orturi, a siste nţă medic a lă, etc . b. Siste mul de a sig urare a informaţiilor
Ac e st siste m a l ATCC S e ste d e stina t p entru ma na gementul
informaţiilor obţinute d e la toa te c a tegoriile d e surse , p â nă la nivelul SEC
RET55, a tâ t p entru nevoi ta c tic e c â t şi tehnic e, în ved erea minimizării
timpului d e rea cţie d ec iziona lă şi operaţiona lă p entru toţi b enefic ia rii d e
informaţii. Nivelul d e p rotecţie a informaţiilor c a re c irc ulă p rin siste mele d e c
omunic aţii p entru

54
Combat Service Support Control System(CSSCS)
55
Fm 24-7, ibidem, p.4-5 la 4-7

- 179 -
elementele d e c oma ndă şi c ontrol a le ma rilo r unităţi d e a rme întrunite se p
rezintă în a nexa nr. 19.
În c a d rul reţelelor d e c omunic aţii, d in c onsid erente d e se c urita te
şi via bilita te, e ste prevăzut c a informaţiile d e p e c â mp ul d e lup tă să c irc
ule pe tra se e redund a nte, ia r fluxurile d e d a te d e stina te c a lc ula toa
relor nu treb uie să so lic ite intensific a rea a cţiunilor d e c ulegere a a c e sto
ra . Arhitec tura siste mului informaţiona l treb uie să c uprindă a nsa mb lul c â
mp ului d e lup tă ia r ma na gementul a c e stuia să preva dă o iera rhiza re a
informaţiilor d intr-un mediu d e c omunic aţii limita t.
Siste mele informaţiona le, a tâ t a utoma te c â t şi ma nua le, utilizea ză
şi ge stio nează informaţii nec e sa re p entru ela b ora rea unor d ec izii op
ortune şi c orec te în oric e fel d e op eraţii a le ma rilo r unităţi.
Fie c a re siste m informaţiona l va d isp une d e un p a c het a utoriza
t şi id entific abil d e prod use so ftwa re exec uta bile, c a p a bile să a sig ure p
rotecţia împ otriva mod ificării nea utoriza te a d a telor. La p rod use le so ftwa re
va a vea a c c es numa i p erso na lul împ uternic it c u a d ministra rea siste
mului, c a re trebuie să fie a proba t d e şeful c omp a rtimentului G 6/ S6.
Asig ura rea informaţiilor şi ma na gementul lor în c a d rul sistem ului ATC
CS a l c orp ului d e a rma tă se rea lizea ză p rin utiliza rea a numeroa se ec hipa
mente tehnic e pentru c ulegerea , tra nsm iterea , p reluc ra rea , memora rea
şi a fişa rea d e către G 2/ S2, a d a telor obţinute, forma d e rep rezenta re gra fică
a imaginii op eraţiona le c omune a vâ nd o la rgă utiliza re. Princ ip a lele
mijloa c e c a re a sig ură c ulegerea informaţiilor nec e sa re p entru c oma ndă
şi c ontrol c onsta u d in se nzori c a re a u o la rgă utiliza re p e c â mp ul d e lup
tă, mijloa c e tehnic e d e c erc eta re tere stră, a eria nă(ma i a les c u a vioa ne
fără pilot) şi c o sm ică(sa teliţi d e c erc eta re). De a se menea , se folo se sc sub
unităţi d e c erc eta re (HUMINT), ec hip a mente d e c erc eta re elec tronică(SIG
INT, COMINT, ELINT) şi d iferite surse d e sc hise(m edia , p op ulaţia , etc .).
Ba za d e d a te top ogra fic e c up rinzâ nd d ig itiza rea terenului şi a na
liza , p rin instrum ente sp ec ific e, a fâşiei d e operaţii(luptă) a ma rii unităţi,
permite sta tului ma jor să c omp leteze d a tele d e c erc eta re p rivind c â mp ul
d e lup tă c u informaţii d e sp re d isp ozitivul şi intenţiile ina mic ului. Ac c e sul la
ba za de d a te
relaţiona lă c u informaţii d e sp re ina mic e ste a sig ura t p â nă la eşa loa
nele ba ta lion(divizion).
c . Siste mul reţelelor de c a lc ulatoare
Configuraţia fizică a reţelelor loc a le d e c a lc ula toa re d in sistem ul ATC
CS d iferă în funcţie d e nec e sităţile fluxurilor d e informaţii a le fiecărui eşa lon la
c a re se orga nizea ză, fără c a arhitec tura logică să se mod ific e.
Potrivit regula mentelor milita re 56 d in a rma ta SUA, toa
te c omp a rtimentele d e stina te p entru c oma ndă şi c ontrol(C 2) c a re a
sistă p e c oma nd a nt în sinc roniza rea op eraţiilor şi a sig ură exec uta rea d e
către sta tul ma jor a c oord onării, p la nificării şi monitorizării a cţiunilor d e lup tă c
onstituie un c entru d e op eraţii ta c tic e(TO C), d isp us într-un p unc t d e c
oma ndă, c e rea lizea ză următoa rele funcţiuni:
- rec epţia , d istrib uţia şi a na liza informaţiilor;
- ela b ora rea d e rec oma ndări pentru c oma nd a nt;
- integra reaşi sinc roniza rea re surse lor.
Funcţia princ ipa lă a c entrului d e op eraţii ta c tic e c onstă în p reluc ra
rea informaţiilor primite, inc luzâ nd un volum foa rte ma re d e me sa je d e tra
fic , ra p oa rte şi ordine.
Siste mele C 2 d in fiec a re c entru d e op eraţii ta c tic e se c onec tea
ză în c a d rul reţelei d e c a lc ula toa re c a re inc lud e:
- d isp ozitive d ig ita le(c a lc ula toa re, imp rima nte şi a lte periferic e);
- mediul d e c omunic aţie c a re a sig ură sc himbul d e informaţii între d
isp ozitive;
- a d a p toa re d e reţea c a re rea lizea ză interfaţa d intre d isp ozitivele
reţelei şi mediul d e c omunic aţie;
- top ologia fizică;
- p rotoc oa le d e a c c es la d isp ozitivele şi mediul reţelei;
- forma tul logic p entru tra nsm iterea d a telor în c a d rul med iului
d e c omunic aţii;
- sp ec ific aţii elec tric e p entru c rip ta rea şi tra nsm iterea d a telor.

56
FM 24-7, ibidem, p.1-1, 1-3.
 Ca p itolul VIII Siste me ale unor a rmate a le ţărilo r memb re NATO

Ele mentele reţelelor d e c a lc ula toa re d in siste mul ATC CS sunt grup a
te în trei c omp onente: ha rd wa re(ec hipa mente d e c a lc ul, d e memora re,
a fişa re şi interfeţe), so ftwa re şi re surse le informaţiona le d istrib uite.
So ftware c omun pentru siste m(C SSS)57, c uprind e următoa rele elemente:
- siste m d e op era re PO SIX;
- so ftwa re p entru ge stiune a da telor: SQ L, IRDS, DBMS;
- interfaţa utiliza tor gra fic a : Motif, Do D HCI Style Guid e, X-Wind ow s,
- gra fic a : GKS, PHIG S, PHIGS extins pentru X-Wind ows (PXE),
- sup ort p entru c omunic aţii: GO SIP, TC P/ IP, SG ML, SMTP, CGM, SNMP,
- a lte elemente so ftwa re: p roc e so r d e text, foi d e luc ru, limb a je
Ad a , C, a lte p a c hete d e p rogra me.
Sup ort so ftware c omun(CASS) rep rezintă elementul p rinc ip a l a l mediului
c omun d e interop era bilita te, fiind utiliza t c a interfaţa între so ftwa re d e
siste m(d e p rod ucţie c omerc ia lă) şi so ftwa re d e a p lic aţie sp ec ific siste
mului ATC C S. Din so ftwa re c omun fa c e p a rte şi b loc ul d e ma nevră a
me sa jelor c a re c onţine un a na lizor d e me sa je pentru siste mele d e c
oma ndă şi c ontrol milita re(ABC S), în întregime a utoma t c a re rea lizea ză a c
tua liza rea d irec t d in b a za d e d a te a me sa jelor d e interop era bilita te,
mec a nism ul d e tra nsfe r a l me sa jelor orienta t pe bit–BO M (Bit-Orie nted
Me ssa ge s) şi tra nsfe rul b a za t p e tra nza cţii a le elementelor d in b a za d e d
a te. CASS a re d ouă niveluri, unul inferior c uprinzâ nd se rvic ii c a re a sig ură
interfaţa c u so ftwa re -ul şi
ec hip a mentele c omerc ia le (CO TS) şi unul sup erior c u funcţii c e furnizea
ză sup ortul so ftwa re p entru interfaţa c u a p lic aţiile c a re se referă în p rinc ip
a l la :
- ma na gementul reţelei, p rivind ge stiune a c onfiguraţiei şi pa ra
metrilor a c e ste ia ;
- ma na gementul fiecărei staţiei de luc ru, c a re ge stio nea
ză c onfiguraţia a c e steia şi c ontrolea ză pa ra metrii d e funcţionare;
- se rvic iul de ha rtă d ig ita lă, c a re ge stio nea ză, a fişea ză şi a c tua
lizea ză informaţiile top ogra fic e d e pe ha rtă;

57
Common System Support Software

- 178 -
 Ca p itolul VIII Siste me ale unor a rmate a le ţărilo r memb re NATO

- se rvic ii d e a la rma re, c a re rec epţionează, c ombină şi preluc rea

ză avertizările a udio şi vizua le;
- se rvic ii d e a fişa re gra fică, c a re a sig ură elementele d e b a ză p
entru c ontrolul afişării grafic e interac tive, utilizâ nd X-Wind ows şi
Motif;
- siste mul de ma na gement a l b a zei de d a te(RDBMS), c e a sig
ură d istrib uţia şi replic a rea ba zei d e d a te;
- se rvic ii d e c omunic aţii între elementele so ftwa re a le reţelei;
- se rvic ii a le siste mului d e op era re p entru interfaţa c u a p lic aţiile C 2.
În c a d rul c entrului d e op eraţii ta c tic e a l fiecărui p unc t d e c oma
ndă, reţea ua loc a lă d e c a lc ula toa re se rveşte mai multe c omp a rtimente
funcţiona le a le c oma nd a mentelor ma rilo r unităţi şi unităţilo r d e a rme
întrunite orga niza te d istinc t.
Reţe a ua ta c tică d e p a c hete rea lizea ză interc onec ta rea într-o sing
ură reţea d e c a lc ula toa re d e a rie la rgă(WAN) a siste mului ATC C S, a tuturor
reţelelor loc a le a le p unc telor d e c oma ndă d in fâşia d e op eraţii a c orp ului
d e a rma tă. Tre b uie să se a ibă în ved ere că unele c omp a rtimente funcţiona le
d in p unc tele d e c oma ndă c a re p rive sc : a na liza tuturor surse lor d
e informaţii(ASAS), a rtileria (AFATDS), a păra rea a ntia eria nă (FAADC 3I) şi
logistic a (C SSC S) op erea ză d istinc t într-o reţea d e c a lc ula toa re internă.
Fie c a re reţea loc a lă d e c a lc ula toa re luc rea ză c u viteză ma re
d e p roc e sa re a d a telor şi a sig ură tra nsm iterea a c e sto ra între reţele în
regimul c a lc ula tor c u c a lc ula tor c u o ra tă d e tra nsfe r d e a p roxima tiv
3 Mbit/ s. Este imp lementa t şi sta nd a rd ul 802.3 a l IEEE58 privind reţelele d e
c a lc ula toa re c u top ologia d e ma gistra lă c u viteza d e 10 Mbit/ s (10 Ba se
LAN).
Ca na lele d e a c c es la reţele sunt a sig ura te p rin următoa rele
p rotoc oa le: C SMA/ CD(Ca rrier Se nse , Multiple Ac c e s/ c
ollisio n Detec tion), p rotoc oa le de p a c hete şi TC P/
IP(Tra nsp ort Control Protoc ol/ Internet Protoc ol). Configuraţia d e
reţea utiliza tă e ste sim ila ră c u c ea d in sta nd a rd ul c ivil privind orga niza rea
reţelelor Ethe rnet.
Reţe a ua ta c tică d e p a c hete c onstituie o p a rte c omp onentă a
reţelei d e c omunic aţii MSE a c orp ului d e a rma tă c e c up rind e c entre nod
a le, nod uri
- 179 -
 Ca p itolul VIII Siste me ale unor a rmate a le ţărilo r memb re NATO
58
Institute of Electrical and Electronics Engineers(IEEE).

- 180 -
c u extindere red usă(Sm a ll Exte nsio n Nod e s), nod uri c u extind ere la rgă(La
rge Exte nsio n Nod e s) şi c entre d e c ontrol a siste mului(Syste m Control
Center). To a te a c e ste elemente d e struc tură c onstituie sup ortul tehnic c e a
sig ură interc onec ta rea ta c tică a reţelelor loc a le d e c a lc ula toa re d in c a d
rul ATC CS a l c orp ului d e a rma tă.
Pentru rea liza rea funcţiilor informaţiona le şi dec iziona le prevăzute, fiec
a re c entru op eraţiona l şi c omp a rtiment funcţiona l a l fiecărui p unc t d e c
oma ndă e ste c onstituit d in se rvere cu d iferite d e stinaţii c a
re interc onec tea ză un număr va ria bil d e staţii d e luc ru şi ec hipa mente
d e a fişa re. Se c urita tea fiecărei reţele în ra p ort c u c elela lte e ste a sig ura
tă, a tâ t tehnic (ha rd wa re) p rin a p a ra tura d e c rip ta re a utoma tă şi d isp
ozitive d e filtra re a a c c e sului(fire wa ll) c â t şi prin produse so
ftwa re sp ec ific e, d eta lierea regimurilor d e protecţie a
informaţiilor în a rma ta SUA efec tuâ nd u-se în c onc ord a nţă c u
instrucţiunile AR 380-19.
Ge stio na rea me sa jelor în c a d rul reţelelor loc a le d e c a lc ula toa
re a ferente c entrelor d e op eraţii ta c tic e orga nizate la c orpul d e a rma tă şi
ma rile unităţi sub ord ona te a c e stuia se rea lizea ză în c onformita te c
u sta nd a rd ul internaţiona l X.400 sa u p e b a za unui sta nda rd sp ec ific
regimului d e p oştă elec tronică. Imp lementa rea se rvic iilo r de ge stiune a
mesa jelor în c a d rul fiecărei reţele loc a le d e c a lc ula toa re se b a zea ză p e
utiliza rea unor se rvere sp ec ia liza te p entru mana gementul me sa jelor, p
rec um şi a unor a p lic aţii existe nte la staţiile d e luc ru.
Sunt sta bilite so luţii op timiza te, b a za te p e sta nda rd e internaţiona
le, şi p entru rea liza rea c elorla lte funcţii d e ge stiune c a re p rive sc d oc
umentele, fişierele, d a tele struc tura te şi b a zele d e d a te d istrib uite.
Orga niza rea , ec hipa rea tehnică şi funcţiile reţelei d e c a lc ula toa re d
e a rie la rgă(WAN) a c orp ului d e a rma tă sunt sim ila re c elor c a re p rive sc
reţelele loc a le d e c a lc ula toa re a le punc telor d e c oma ndă, însă sp aţiul
pe c a re se
d e sfăşo a ră a c ea sta e ste foa rte ma re, c eea c e nec e sită existe nţa unui
siste m d e c omunic aţii c u struc tură d istrib uită şi c u c a pa c ităţi rid ic a te d e
tra fic , în
princ ip a l sub formă d e d a te.
 8.4. Sistemul de comandă, control şi informaţii al trupelor de
usca t franceze (SICF)

Arma ta fra nc eză s-a situa t p rintre p rimele a rma te vest-e urop ene c
a re a u a c ord a t o a tenţie d eo seb ită c omenzii şi c ontrolului şi c a re a u
înţeles că a c e ste a nu se p ot rea liza efic ient fără existe nţa unor siste me d e
c omunic aţii p erforma nte. În a c e st sc op , a u fo st efec tua te intense c erc
etări ştiinţific e privind transm iterea şi p reluc ra rea informaţiei sub formă
numerică(digita lă), c a re a u fruc tific a t şi invenţiile a nterioa re a le unor oa
meni de ştiinţă fra nc ezi. Ca urma re, între p rimele siste me d e c omunic aţii a
na logic / numeric e d in lume c a re au a d op ta t struc tura
d istrib uită(grăta r), c omuta rea numerică, tra nsm iterile
multic a na l p e flux d e ma gistra lă şi au inc lus reţele ra d io a
utoma te mooc a na l p entru a b onaţi mobili a fo st sistem ul RITA, a fla t
în d ota rea a rma tei fra nc eze, c â t şi a a ltor a rma te. Preoc upări sim ila re a u
exista t şi în d omeniul tehnic ii d e c a lc ul, încă d in p erioa d a 1960-1970 fiind
rea liza te c â teva tip uri d e c a lc ula toa re c u d e stinaţie milita ră(se ria
MITRA) c a re a u c onstituit sup ortul tehnic p entru c onstruire a
de siste me a utoma tiza te d e stina te, ma i a le s, p entru c ond uc
erea siste melor d e a rma ment şi tehnică milita ră c omp lexă.
Ţinâ nd sea ma d e c a ra c teristic ile a cţiunilor milita re mod erne, a căror
c omplexita te şi mobilita te a c re sc ut c onsid era bil, c onc omitent c u red uc
ere înse mna tă a timp ului p entru p regătirea şi exec uta rea
lor, în c ondiţiile d ezvoltării exp lozive a fluxurilor d e informaţii,
în a rma ta fra nc eză(c a şi în c elela lte a rma te a le sta telor NATO ) a
a părut nec e sita tea a utoma tizării p roc e se lor
informaţiona le, d e c oma ndă şi c ontrol a le ma rilo r unităţi şi
unităţilo r, în ved erea multiplicării c a pa c ităţii d e luptă a a c e sto ra .
Au fo st rea liza te şi exp loa ta te suc c e siv ma i multe generaţii d e siste
me d e c oma ndă, c ontrol şi informaţii. Primul siste m c onc ep ut în a rma ta fra
nc eză s-a numit S1G (sistem d e p rimă generaţie) şi a fo st rea liza t în a nul
1985 p e b a za siste mului de opera re UNIX. Ulterior a c e sta a fo st p
erfecţionat, rea lizâ nd u-se suc c e siv c â teva versiuni, ultima (S1G V9) în a nul
1996, c a re a intra t şi în înze stra rea a rma tei b elgiene.
 Din a nul 1997, s-a a d op ta t d enumirea d e siste m informaţiona l d e
c oma nd a ment a l a rma tei fra nc eze – SIC F(Syste m d ’ Informa tion et d
e Comma nd a ment Fra nç a ise ), c onsid era t a fi un siste m d e c oma ndă, c
ontrol şi informaţiip entru forţele tere stre fra nc eze. Ca urma re a
mod ernizării suc c e sive , în p rezent s-a a juns la c ea d e a d oua
versiune (SIC F V2) şi se b a zea ză p e c a lc ula toa re perso na le şi siste m d e op
era re Wind ows NT.
Arhitec tura SIC F e ste c ea sta nd a rd iza tă p entru toa te siste mele ma
ri, d e tip ulC 4I, d isp unâ nd d e siste me integra te p entru c oma ndă şi c
ontrol(C 2), c omunic aţii, c a lc ula toa re şi informaţii, c a p a bile să a sig ure c
ond uc erea a tâ t la nivel op era tiv c â t şi la nivel ta c tic .
SIC F a sig ură sa tisfa c erea c erinţelor op era tive şi ta c tic e a le ma rilor
unităţi şi unităţilo r d in forţele tere stre p rivind d e sfăşura rea c u suc c es a
cţiunilor milita re mod erne şi a operaţiilor a ltele d ec â t răzb oiul, însă a sig ură
fa c ilităţi şi p entru a sig ura rea birotic ii de c oma nd a ment. Siste mul c
ombină efic ienţa a cţiunilor ta c tic e c u flexib ilita tea p rod use lor (firmwa re) c
omerc ia le utiliza te ia r ec hip a mentele sa le p ot fi insta la te în a uto sp ec ia
le, în infra struc turi fixe sa u mobile.
Arhitec tura SIC F59 se b a zea ză p e struc tura mod ula ră şi a da p ta bilă a
siste mului, pe a c c e sul d istrib uit la d a te şi p e mod elul d e a p lic aţii c lient-
se rver în c ontextul reţelelor d e c a lc ula toa re, ia r so ftwa re-ul utiliza t se ba
zea ză p e tehnologia orienta tă pe obiec t d efinită p rin sta nd a rd e c omerc ia
le p rivind siste mul de op era re, interfaţa om -m aşină, ma na gementul d d
istrib uire a d a telor, se rvic ii geogra fic e, rep lic a rea d a telor şi siste mul
d e tra nsfe r a l me sa jelor.
Princ ip a lele funcţii d e c oma ndă şi c ontrol c a re p ot fi exec
uta te a utoma t p rin SIC F c onsta u în:
- op timiza rea p rinc ipa lelor a c tivităţi d in p roc e sul informaţiona l-
d ec iziona l p entru c oma ndă şi c ontrol;
- mod ela rea şi p la nific a rea a cţiunilor d e lup tă a le ma rilo r unităţi
şi unităţilo r d in forţele tere stre ;
- monitorizarea situaţie i p e c â mp ul d e lup tă, folo sind ha rta d ig ita lă;
59
Presentation of the SICF Approach-Thomson-CSF, 1998.
 - ela b ora rea ordinelor d e lup tă(text şi gra fic e);
- p regătirea d e sfăşurării forţelor;
- optimiza rea utilizării re surse lor uma ne şi ma teria le(sp rijinul logistic );
- c ulegerea , tra nsm iterea , p reluc ra rea şi d istrib uirea informaţiilor,
efec tua rea , în timp a p roa p e rea l, a sc himb ului d e d a te(ma i a
les sub forma d e me sa je tip iza te).
Re zultă că siste mul SIC F a d uc e o c ontrib uţie esenţia lă la minimiza rea
c ic lului d ec izie, p la nific a re, a cţiune.
Ta belul
3.2.
Compartimentul
Conţinutul misiunii Domeniul
funcţional
Ma nevră Pla nul d e a cţiune Ma rile unităţi(unităţile )
a l forţelor pa rtic ipa nte la a cţiunea d e
proprii(a lia te) lup tă; p unc te d e c oma ndă
Informaţii Pla nul d e a cţiune a l Ma rile unităţi(unităţile )
inamic ului pa rtic ipa nte la a cţiunea d e
lup tă; p unc te d e c oma ndă
Lo gistică Pla nific a rea şi Unităţi, d e sfăşura re,
d e sfăşura rea a p roviziona re, a sistenţă
logistic ii medic a lă, mentena nţă, etc .
Mediu Te renul Ana liza terenului, sp aţiul a erian,
ob sta c ole
Armele nuc lea re, Ameninţările NBC Lo vituri c u arme NBC , meteo,
biologic e şi a la rma re, c erc eta re NBC
c himic e
Sp aţiul d e lup tă Coord ona rea Misiuni d e a păra re a ntia eria nă
a eria n a cţiunii mijloa c elor p entru aviaţie, a rtilerie şi ra c
d e a păra re AA hete
AA

Ac tivităţile d e c oma ndă şi c ontrol a sig ura te d e siste m se b a zea ză

pe metod ologia d e luc ru, regula mentele, sta nd a rd ele şi sim b olistic a
NATO , c eea c e p ermite rea liza rea sc himb ului op tim d e d a te a lfa
numeric e şi gra fic e c u siste me de c oma ndă şi c ontrol sim ila re d in a lte a
rma te naţiona le.
Comp a rtimentele funcţiona le privind c oma nd a şi c ontrolul, c
onţinutul misiunilo r a c e sto ra şi d omeniile la c a re se referă sunt d eta lia te în
ta b elul 3.2.
 Sup ortul de c omunic aţii p entru SC IF e ste a sig ura t d e siste mul RITA c
a re, în p rinc ip iu, a re struc tura sta bilită p rin sta ndard ele EURO COM,
a vâ nd c onfiguraţia tehnică menţionată în figura 8.3.

MCS
Sisteme C4I ale armatelor aliate

SIACCON QIFS

Inmarsat
SICF HEROS

RITA
X.400
Server de comunic.

Poşta electronică Managementul reţelei

Centrul de decizie
G1

G6
G2
Civili-Militari G4
G3

Fig ura 8.3. Po sib ilităţile d e c omunic aţii în siste mul SIC F.
RITA e ste c onstituit d intr-o reţea d e c omunic aţii d e sp rijin(staţio na ră)
c u struc tura d istrib uită c a re a c op eră întrea ga fâşie d e operaţii a unui c orp d
e a rma tă, c ompusă d in c entre d e c omunic aţii d isp use la 25-40 Km unul d e
a ltul şi interc onec ta te p rin ma gistra le multic a na l p rin ra d ioreleu sa u fib
re op tic e. Ac ea stă reţea , d e stina tă în p rinc ipa l a bonaţilor staţio na ri, a sig
ură c omunic aţii în telefonie, teleimprima re, p rin fa c sim il, tra nsm iteri d e d a
te şi vid eoc onferinţă,
d intre a c e ste a tra nsm iterile de d a te p entru reţelele loc a le d e c a lc ula
toa re rep rezentâ nd p ond erea p rinc ip a lă a tra fic ului efec tua t. Întruc â t a
cţiunile d e lup tă mod erne se c a ra c terizea ză p rin ma rea
mobilita te a forţelor pa rtic ipa nte ia r c ond uc erea a c e sto ra nu
se p oa te rea liza efic ient p rin reţea ua staţio na ră, siste mul RITA d isp une
şi de reţele ra d io monoc a na l a utoma te mobile c a re a sig ură luc rul în
telefonie şi transm iteri de d a te. Ac e ste a sunt interc onec ta te a tâ t c u c
entrele d e c omunic aţii a le reţelei staţio na re c â t şi între ele, c eea c e p
ermite să se a sig ure o legătură op ortună între oric a re d intre ab
onaţii staţio na ri sa u mobili, p rec um şi între
ec hip a mentele reţelelor d e c a lc ula toa re.
Ca urma re, siste mul RITA a sig ură a tâ t c omuta rea d e c irc uite c â
t şi c omuta rea d e p a c hete, în c onc ord a nţă c u sta nd a rd ele
internaţiona le în d omeniul telec omunic aţiilor.
Pentru tra fic ul de d a te se folo se sc următoa rele sta nd a rd e
d e c omunic aţii:
 X.400-88, p oştă elec tronică(MS-m a il) şi Internet(ESMTP);
 p rotoc oa lele X.25, TC P/ IP, IP p entru X.25, http pentru se rvere Intra net;
 interfaţă c u reţelele milita re şi c ivile: RTC , ISDN, Inma rsa t şi Syra c use
, RITA 1 G şi RITA perfecţionat, PR4 G.
Po sib ilităţile d e c omunic aţii a sig ura te p entru siste mul SIC F60 sunt
p rezenta te sinte tic în figura 3.5.
Comunic aţiile d e d a te p entru reţelele d e c a lc ula toa re se p ot a sig
ura fie prin reţea ua d e c omuta re p a c hete, utilizâ nd u-se p rotoc olul X.25
sa u p rin poşta elec tronică c u p rotoc olul X.400, p rec um şi p rin routere c onec
ta te la multip lexoa rele se c und a re a le c entrelor
de c omunic aţii d e sp rijin a le siste mului RITA, c a re
oferă c a na le d e ba ndă la rgă(d e tip ISDN).
Pentru a sig ura rea sta bilităţii legăturii, reţelele loc a le d e c a lc ula toa
re a le p unc telor d e c oma ndă sunt interc onec ta te a tâ t p rin reţea
ua d e c omuta re p a c hete c â t şi p rin routere. Siste mul RITA furnizea ză şi c
a na lele d e legătură p entru rea liza rea reţelei d e c omunic aţii prin videoc
onferinţă între c orp ul d e a rma tă şi d iviziile sub ord ona te.
60
Presentation of the SICF Approach, SIC/DC-15.
 Ca p itolul VIII Siste me ale unor a rmate a le ţărilo r memb re NATO

Princ ip a lele funcţii informaţiona le şi d ec iziona le a le SIC F sunt înd

eplinite d e reţelele loc a le d e c a lc ula toa re a le p unc telor d e c oma ndă
orga niza te la eşa loa nele c orp d e a rma tă, d ivizii şi brigăzi.
În funcţie d e struc tura c omp a rtimentelor funcţiona le şi d e orga niza rea
luc rului în c a d rul c oma nd amentului unei ma ri unităţi, la fiec a re p unc t
d e c oma ndă se rep a rtizea ză un număr d etermina t d e c a lc ula toa re(se
rvere) c onec ta te la reţea , c a p a bile săa sig
ure în mod individ ua l utiliza rea următoa relor ec hipa mente:
- 12 termina le a lfa numeric e d istrib uite pe c omp a
rtimentele funcţiona le;
- 4 c elule gra fic e d e îna ltă rezoluţie p entru c omp a
rtimentele ma nevră şi informaţii;
- 4 d isp ozitive a utoma te d e legătură la reţea ua d e c omunic aţii RITA;
- ec ra ne p entru informaţii gra fic e d e stina te c omp a
rtimentelor funcţiona le (G 1-G 6) d in sta tul ma jor.
În reţelele d e c a lc ula toa re se utilizează so ftwa re d e op era re(UNIX,
WINDO WS NT), so ftwa re p entru se rvic ii c omune şi limb a je d e p rogra ma
re(C), p rec um şi struc turi de ba ze d e d a te(ORAC LE) c omerc ia le, p e b a
za cărora a fo st rea liza t d e către sp ec ia liştii milita ri fra nc ezi un pa c het
d e progra me a p lic a tive p entru c oma ndă şi c ontrol, prec um şi p entru c
onversia a utoma tă a textelor d intr-o limbă naţiona lă în a lta (fra nc eză,
engleză, germa nă, etc .). A fo st, d e a se menea , ela b ora t un siste m d e p
reluc ra re a informaţiei gra fic e p e ba za utilizării unui siste m informaţiona l
geogra fic (GIS) şi a unui ed itor ta c tic .
Pa c hetele d e p rogra me a p lic a tive 61 existe nte în siste mul SIC F se
referă la următoa rele d omenii:
- funcţii de c oma ndă: c onc epţia a p lic aţiilor, ela b ora rea ordinelor
d e lup tă, sta bilirea misiunilo r şi a a cţiunilor, utiliza rea efec tivelor, a loc a
rea re surse lor, etc .;
- informaţii: c erc eta re, ela b ora rea p la nului, ordine, orga niza
rea a cţiunilor;

61
Presentation of the SICF Approach, 04/98.

- 187 -
 - logistică: sinte ze d e ma na gement p rivind p erso na lul, a sig ura rea
tehnică, a siste nţa medic a lă, a p roviziona rea c u a limente, muniţii şi c a rbura
nţi- lub rifia nţi, integra rea p la nului logistic ii;
- sp rijinul d e foc : p la nul d e ma na gement a l ţintelor, c ereri d e foc
, misiuni d e foc ;
- d ep la sa rea forţelor: c ereri d e a loc a re a forţelor, c a lc ulul d ep la
sării pe itinera rele sta bilite;
- a păra re NBC : ela b ora rea proc ed eelor d e a păra re NBC ;
- terenul: a na liza terenului, a a cţiunilor p opulaţiei d in zonă şi a c ond
iţiilo r meteorologic e şi hid rologic e;
- ma na gementul sp aţiului a eria n: a na liza a cţiunilor a eriene a le
inamic ului, orga niza rea a părării a ntia eriene, c oord ona rea a cţiunilor d e lup
tă;
- orga niza rea genistică: a na liza ob sta c olelor şi a minelor tere stre şi
ma na gementul a cţiunilor genistic e.
În sistem ul SIC F, rep lic a rea d a telor se p oa te rea liza a tâ t sinc ron, p
entru d a tele p ub lic e, c â t şi a sinc ron(p eriodic ) p entru d omeniul da telor
p riva te(c u utiliza re restrâ nsă), ia r sc himbul d e me sa je se realizea ză în c
onc ord a nţă c u norma tivele NATO , c up rinse în ADa tP-3 şi în interfaţa d e
interop era b ilita te QIP. De a se menea , e ste a sig ura tă ge stiunea a utomată
a d oc umentelor în forma t elec tronic .
SIC F e ste c onc ep ut c a un siste m d e sc his, c eea c e a fa voriza
t p orta b ilita tea şi reuta liza bilita tea so ftwa re p entru
a îmb unătăţi interop era bilita tea între se rvic iile
d e b a ză a le a c e stuia . El a re o struc tură c omp a tib ilă p entru eşa loa
nele c orp d e a rma tă, d ivizii şi brigăzi şi e ste interop era bil c u:
- siste mele d e c oma ndă şi c ontrol sub ord ona te(ATLAS, SIR,
MARTHA, C EC O RE);
- a lte siste me d e c oma ndă, c ontrol şi informaţii d in a rma
ta fra nc eză(ACOM, SC COA, SIC A);
- siste mele C 4I a le a rma telor a lia te(MC S, HERO S, C RO NO S, SIAC
CON, etc .).
 Efic ienţa utilizării siste mului SIC F a fo st c onfirma tă în op eraţiile milita re
multinaţiona le d in Golful Persic şi în Bo snia -Herţegovina , und e a c ontrib uit la
op timiza rea p roc e se lor d e c ond uc ere a le ma rilo r unităţi şi unităţilo r fra nc
eze, c onfirmâ nd totod a tă, interopera b ilita tea a c e stuia c u siste mele C
4I a le ma rilo r unităţi d in a lte a rma te a lia te.

8.5. Alte sisteme de tipul comandă şi control

Siste mul ACCS (Air Command and Control System) a sigură procesele de
comandă şi control specifice acţiunilor de apărare antiaeriană la nivelul NATO
având următoarele caracteristici:
 a sig ură integra rea c u siste mele d e c oma ndă d e nivel sup erior
a le Alia nţei şi c u siste mele C 4I a le trup elor d e usc a t şi a le forţelor ma ritime
milita re;
 rea lizea ză integra rea p roc e se lor informaţiona le p entru ma i
multe niveluri de c oma ndă;
 a u flexib ilita te şi reziste nţă sp orită d a torită unei struc turi c u ma re
mobilita te, utilizea ză c omp onente mod ula re şi po se dă îna lte c a p a c ităţi
de p reluc ra re a d a telor şi informaţiilor;
 sub sistem ele d e senzo ri a u c a p a c ităţi d e a cţiune şi d e
funcţiona re mărite în c eea c e priveşte sup ra vegherea sp aţiului a eria n, p
reluc ra rea a utoma tă a d a telor şi tra nsm iterea ra pidă a a c e sto ra .
Sistemul CLAN d e fa b ric aţie engleză este d e stina t să sp rijine p roc e se le
d e c oma ndă şi c ontrol a le tuturor genurilor d e a rme. Se b a zea ză p e p o
sturi d e luc ru indep end ente şi oferă po sib ilita tea tra nsm iterii d ec iziilo r
luate d e către orga nele sup erioa re d e c oma ndă p â nă la c ele ma i mic i
eşa loa ne.

Princ ipa lele c a ra c teristic i sunt: c onţin o importa ntă b a ze d e d a te şi

permite p reluc ra rea d istrib uită a informaţiilor; a fişea ză d a tele în forma d
orită (ta b el, sc hemă, ha rtă); a sig ură se c retiza rea c omunic aţiilor şi a
me sa jelor; a u fia bilita te rid ic a tă etc .

Sistemul EAMACS, d e fa bric aţie engleză, p oa te fi a da p ta t p entru oric

e eşa lon (de la b a ta lion p â nă la c oma nd a mentul stra tegic ). La p o
sturile d e
luc ru se p ot a fişa : texte şi ta bele c u informaţiile nec e sa re; ha rta c u situaţia
ta c tică, opera tivă sa u stra tegică; imagini a le zonelor c a re intere se a ză,
lua te de a vioa nele d e c erc eta re sa u de sa teliţi; ved eri în persp ec tivă a le
terenului, lua te c u c a mere d e televiziune şi ra d ioloc a toa re.
 Ca pitolul IX Interop era bilita tea

CAPITOLUL IX
INTEROPERABILITATEA SISTEMELOR C4I

Interop era b ilita tea siste melor C 4I e ste un d omeniu d eo seb it d

e imp orta nt d a r d eop otrivă, d eo se bit d e dific il d e stud ia t, reg lementa
t şi în fina l d e a sig urat. Lip sa unui c a d ru teoretic uniform şi c omun
pentru toţi d ezvoltătorii şi b enefic ia rii siste melor C 4I, d iferenţele tehnologic
e evid ente între generaţii d e ec hip a mente şi se rvic ii p e interva le sc
urte d e timp , d inamic a foa rte mare în c eea c e priveşte c a d rul d oc trina
r a l a cţiunilor milita re prec um şi a lţi fa c tori c reea ză d ific ultăţi ma jore în
a sig ura rea unui med iu d e interopera bilita te c oerent. Da torită a c e sto r
c onsid erente d a r şi fa p tului că fiind memb ri NATO , e ste foa rte imp orta
nt d e a na liza t şi stud ia t interop era bilita tea în c onformita te c u d oc
umente şi legislaţie NATO d in a c e st d omeniu. Re sp ec ta rea a c elor c
erinţe imp use d e către orga nism ele NATO a b ilita te, în sp ec ia l NC 3A
(NATO – Comma nd a nd Control, Consulta tion Agenc
y) şi NC 3B (NATO – Comma nd a nd Control,
Consulta tion Bo a rd ) c ond uc în fina l la c rea rea p remise lor d
e interop era bilita te în c a d rul siste melor C 4I şi între a c e ste a şi a lte siste
me sim ila re a le a ltor a rma te.
În c a d rul N.A.T.O ., interop era b ilita tea e ste d efinită d rep t
62 "c a p a c ita te a sistem elor, unităţilor sa u forţelor d e a oferi şi a c c epta
se rvic ii la / d e la a lte entităţi sim ila re şi d e a utiliza rec ip roc se rvic iile p entru
a c oop era efec tiv împ reună".
În c a zul interopera b ilităţii informaţiona le se urmăreşte c a p a c ita
tea siste melor şi ec hipa mentelor d e a se interc
onec ta şi a tra nsm ite (rec epţiona ) informaţii p
rezenta te într-o formă intelig ib ilă, unita ră a tâ t pentru c el c a re tra nsm ite
c â t şi p entru c el c a re rec epţionează.

62
AAP-6, NATO Glossary of Terms and Definitions for Military Use, Brussels, 1994.

- 191
 9.1 Mediul de interoperabilitate NATO

Med iul d e interop era bilita te C4I N.A.T.O . c uprind e sta nd a rd ele,
rezulta tele şi înţelegerile a d opta te d e a lia nţă p entru a a sig ura
interop era bilita tea siste melor C 4I. Ac e sta se rveşte c a ba ză pentru
d ezvolta rea şi evoluţia siste melor C4I şi e ste împărţit în d ouă d omenii c a re a
c op eră p roiec ta rea şi imp lementa rea lor.
Dova d a p rivind rea liza rea trep telor de interopera b ilita te a
l siste melor C 4I c erute so lic ită c a mediul d e interop era b ilita te să a sig
ure un proc es riguros d e te sta re, verific a re şi valida re d e-a lungul proiec
tării şi imp lementării lor. Ca d rul d e interopera b ilita te N.A.T.O . e ste p rezenta
t în ta b elul 9.1.
Ta b elul 9.1.
Trepte Rolul Obiectivul Scopul
Politic a N.A.T.O Asig ură Obţine Exp ed ia ză d oc
. p entru c ontinuitatea politic interopera bilita tea umentele e se nţia le
interop era b ilita tea ii şi c a d rului d e sistem elor C4I de
sistem elor C4I interopera bilita te al N.A.T.O . şi naţionale interopera bilita te şi
sistem elor C4I d efineşte c a d rul d
e interopera bilita te
N.A.T.O.
Pla nul N.A.T.O .d e Urmăreşte a p lic a rea Prec izea ză Se rvic ii şi rezulta te a le
ma na gement al p olitic ii şi stra tegiei proc e se le interopera bilităţii (fizic
interop era b ilităţii d e interopera b ilita şi p roc ed e, se rvic ii)
sistem elor C4I te urile
a siste melor C 4I
Progra mul d Ad ministre ază şi Sa tisfa c c erinţele d e Progra mul de
e interop era b ilita c oordonea ză interopera bilita te interopera bilita te pe timp
te în c urs d e ap lic p rogra mele d d e 5 ani
a re e interopera bilita te
a le
N.A.T.O .şi c ele
naţionale
Med iul de Identifică Siste me C4I Proiec ta rea siste melor C 4I;
interopera b ilita te elementele pentru interopera bile Sta nd a rd e şi rezultate a le
a l siste melor C 4I p roiec ta rea şi interopera bilităţii
N.A.T.O . implementarea
sistem elor C4I
interopera bile
 Descrierea mediului de interoperabilitate C4I al N.A.T.O.
Ac e st mediu c onstă d intr-un număr d e elemente utiliza te p entru a
rea liza eta p a d e interop erab ilita te a siste melor C 4I c erută. Mediul se
rveşte c a b a ză p entru d ezvolta rea şi evoluţia siste melor C 4I şi este împărţit
în d ouă d omenii c a re a c op eră proiec ta rea şi imp lementa rea . Infra struc
tura d e te sta re e ste un element e senţia l a l a c e stui med iu. Re
laţiile d intre d omenii şi c omp unerea a c e sto ra sunt ilustra te în figura 9.1.

NIVELULPRODUSELORC3N.A.T.O.
Mediul de Interoperabilitate C3 NATO (NIE) Domeniul de proiectare a interoperabilităţii C3 NATO

Concepţie operaţională

Sisteme Aspecte tehnice

Domeniul de implementare a interoperabilităţii C3

NATO
Standarde Comune de Interoperabilitate C3 NATO (NCIS)
NOIS NPIS NTIS

Ghidul Standardelor Comune C3 NATO (NCSP)

Mediul de operare C3 NATO (NCOE)

Fig ura 9.1. Med iul d e interopera b ilita te C 4I în N.A.T.O .

Componentele stra tegiei de a sigura re a interoperabilităţii:

 sta bilirea c erinţelor privind sc himbul informaţiona l c a re

a sig ură derula rea efic ientă a c omenzii şi c ontrolului forţelor orga nic e şi
primite c a întărire;
  id entific a rea şi d efinirea a trei tip uri d e sta nd a rd e d e
interop era bilita te c omune (op eraţiona le, proc ed ura le şi tehnic e) c a re
să menţină şi să îmb unătăţe a scă c ontinuu c a pa c ita tea d e sc himb
informaţiona l;
 a plic a rea a c e sto r c a tegorii d e sta nd a
rd e noilor şi viitoa relor siste me de c omunic aţii şi informa tic
e;
 îmb unătăţirea gra d ua lă a sta nda rd elor p entru
siste mele d e c omunic aţii şi informa tic e existe nte fără efec te nega
tive a sup ra c a p a c ităţii de sc himb a l d a telor;
 implementa rea "b ufferelor" (unităţi d e memorie c u rolul
d e a păstra tempora r informaţii, d e stina te mai a les c omponentelor tehnic
e ma i lente) în c a d rul siste melor pentru rea liza rea interop era b ilităţii.
Pentru a sa tisfa c e c erinţele operaţiona le e ste nec e sa ră d
ezvolta rea (c rea rea ) unui med iu c a re să p ermită d istrib uirea informaţiilor
la nivelul tuturor struc turilor d e c onduc ere iera rhic e, c a tegoriilor d e forţe
a rma te şi funcţiilor din sta tele majore.

Principiile a sigurării interoperabilităţii

 Se pararea fluxurilor de informaţii de struc tura ierarhică

funcţională. Nevoile N.A.T.O . d e a distrib ui informaţii d epăşe sc gra niţele
naţiona le, liniile funcţiona le şi nivelurile iera rhic e.
 Crearea unei sfe re informaţionale omogene. Ceea c e
nu poa te fi înţeles de către toţi pa rtic ipa nţii la fel, nu poa te fi d istrib uit. De
a c eea , e ste nec e sa r să existe un p unc t d e ved ere c omun p rivind
înţelegerea d a telor, informaţiilor şi c unoştinţelor. Ac e st obiec tiv imp une
a p lic a rea a c e sto r c erinţe în timp rea l sa u a p roap e rea l la toa te
nivelurile d e c oma ndă din N.A.T.O .: ta c tic , op era tiv şi stra tegic . În toa
te tipurile d e c onflic t, c a pa c ita tea d e a realiza c onsultări c u c a p ita
lele ţărilo r din
N.A.T.O . şi a utorităţile d in a fa ra N.A.T.O . trebuie menţinută.
  Sp rijinirea nivelurilor de comandă tactic e şi operative.
Ca p a c ităţile d e interopera b ilita te a le siste melor C4I c erute la a c e ste
niveluri sunt c omplexe şi c ritic e şi treb uie, în pa rtic ula r, să sa tisfa că c
erinţele ma rilor unităţi op era tive c ombinate d in N.A.T.O . d e a a cţiona şi c
oord ona forţele c oa liţiei p entru a sa tisfa c e direc tiva politică. To a te
inovaţiile tehnic e trebuie eva lua te p rin c a p a c ita tea a c e sto ra d e a fi
utile în situaţiile d e urgenţă.
 Cooperarea. Multip lic a rea eforturilor treb uie minimiza tă
p rin c onsulta re, legătură şi sc himb d e informaţii între orga nism ele N.A.T.O .
imp lic a te în sta nd a rd iza rea şi interop era bilita tea siste melor de
c onsulta nţă, c oma ndă şi c ontrol.
 Obligativitatea. Sta tele trebuie să urmărea scă
înd eplinirea a c e sto r c erinţe, ia r a utorităţile N.A.T.O . să implementeze
siste mele C 4I în c onc ord a nţă c u a c ea stă p olitică. Interop era b ilita tea
siste melor C 4I nu poa te fi obţinută fără o a ngaja re a mediului d e
interop era bilita te şi imp lementa rea sta nd a rd elor şi p rod use lor sp ec
ific e din c a tegoria sta nda rd elor şi mediului d e opera re c omune.
 Utiliza rea produse lor şi sta ndardelor c ivile existente.
Cele ma i potrivite sta nda rd e (d isp onibile p ub lic ului la rg) a grea te d e
orga nele d e sta nd a rd iza re internaţiona le sa u regiona le rec uno sc
ute treb uie să fie a dopta te pentru utiliza re în c a d rul N.A.T.O ., d e prefera t
fără modificări, d a că nu sunt motive c a re re
stricţio nea ză a c e st luc ru. Cerc eta rea şi d ezvolta rea noilor
metod e şi ec hipa mente, p rec um şi căuta rea unor proc e se şi p roc ed uri
mai efic iente şi p otrivite, treb uie să sp rijine sta nd a rd iza rea în N.A.T.O .
 Te sta rea interoperabilităţii. Sta nd a rd ele şi p rod use le vor
fi te sta te şi va lid a te în c onformita te c u Progra mul d e Te sta re a Mediului
d e Interopera b ilita te C4I. Ac ea sta va so lic ita d isp onibilita tea şi utiliza
rea se lec tivă a fa c ilităţilo r d e te sta re N.A.T.O . şi naţiona le, în c a d rul
mediului
menţiona t mai sus. Conc eptul d e te sta re reprezintă a p lic a rea ghid ului
d e te sta re în c onse ns c u stra tegia d e interopera bilita te a N.A.T.O . Ac
ea sta sta bileşte obiec tivele, d iferitele fa ze d e te sta re, a utorităţile a bilita
te şi ghidul d e utiliza re a l mijloa c elor d e te sta re.
Princ ip iile d e ba ză a le te stării reflec ta te în c onc ept sunt
următoa rele:
1. te sta rea c a lităţii sta nd a rd elor d e interop era b ilita te
şi imp lementării a c e sto ra în siste mele C 4I, c a re e ste o p a rte integra ntă
a stra tegiei d e interopera bilita te a N.A.T.O .;
2. ma ximiza rea interopera bilităţii siste melor informa tic e
a le N.A.T.O . şi sta telor c a re luc rea ză împ reună p rin a sig ura rea c a lităţii şi
interpretării c orec te a sta nda rd elor, sa tisfa c erea sc himb ului d e informaţii
prec iza te d e autorităţile opera tive şi implementa rea c orec tă a
sta nd a rd elor şi rezulta telor a c e sto ra .
Progra mul d e te sta re a fo st d ezvolta t în sc opul verificării şi evaluării
siste melor ha rd wa re, firmwa re şi so ftwa re. Ac e st progra m c uprind e
eforturi pentru te sta rea fina lă, c orec ta rea d ezvoltărilor c a urma re a unor
c onc luzii şi învăţăm inte rezulta te d in exp loa tarea siste melor, exerc iţii şi sim
ulări. După a dopta re sa u c ertific a re în c onc ord a nţă c u programul d e
testa re, sta nd a rd ele şi prod use le ba za te pe sta nd a rd e sunt inc luse în p
rofilele d e sta nd a rd e c omune şi mediul c omun d e opera re C 4I în
N.A.T.O .

Treptele de interoperabilitate

Tre ptele d e interopera bilita te a le sistem elor C 4I evid enţiază mod

ul în c a re efic ienţa opera tivă poate fi c re sc ută, ia r
c erinţele d e interop era bilita te definite p rin struc tura rea , a
utoma tiza rea sc himb ului şi interpretării d a telor. În sc op ul d e a permite se
lec ta rea sta nda rd elor, fiec a re trea ptă d e interop era bilita te este d eta lia
tă pe obiec tive (funcţii) d e sc rise în "Pla nul d e ma na gement al Interopera
bilităţii", vol. 2 şi "Pro filul Sta nd a rdelor Comune"[20;29].
  Tre a p ta întâ i - sc himb ul d e d a te ne struc tura te c a re imp
lică sc himb ul d e d a te interp reta te d e oa meni, c a d e exemplu: text lib
er c e se întâ lneşte în e stimări, a na lize şi d oc umente opera tive.
 Tre a p ta a d oua – sc himb ul de d a te struc tura te c a re imp lică d a
tele interp reta bile d e către om prin metod e ma nua le şi / sa u
a utoma te, d a r c a re nec e sită c ompila re ma nua lă, rec epţia şi / sa
u tra nsm iterea me sa jelor.
 Tre a p ta a treia – d istrib uirea da telor c a re imp lică d isem ina
rea a utoma tă a d a telor între siste me ba za te pe un mod el c omun d e sc
himb a l a c e sto ra .
 Tre a p ta a p a tra – d istrib uirea informaţiilor c e reprezintă o
extensie a trep tei a treia p entru a rea liza interp reta rea genera lă a
informaţiilor p rin preluc ra rea d a telor p e ba za unor a p lic aţii de c oop era
re.

9.2. Elementele privind interoperabilitatea sistemelor C4I

Pla nul d e ma na gement a l interop era bilităţii siste melor C 4I în

N.A.T.O . e ste elementul Ca d rului d e Interop era bilita te c a re d e sc
rie stra tegia şi exec uţia misiunilo r c erute pentru imp
lementa rea p olitic ii
N.A.T.O . în a c e st d omeniu. Ac e st p la n p reved e, d e a se menea ,
măsuri d e interop erabilita te a siste melor C4I utiliza te în sp rijinul c onsultărilo r
politic e, c omenzii şi c ontrolului militare, inc luzâ nd şi c omp onentele siste
melor naţiona le a nga ja te. De a se menea , sunt p revăzute d eta lii
de sp re rezulta tele în d omeniul interopera bilităţii (d e exemplu:
sta nd a rd e, p la nuri, d oc umenta re) şi a cţiunile nec e sa re pentru
implementarea politic ii. În a c e sta sunt inc luse d eta lii p rivind interrelaţiile
d intre Siste mul d e Pla nific a re a Fo rţei, Proc e sul d e Re vizuire şi Pla nific a
re în c a d rul Pa rteneria tului p entru Pa c e, Progra mul de Sta nd a rd iza re
N.A.T.O ., Siste mul d e Pla nific a re a Arma mentului Convenţiona l, Progra
mul de Interop era bilita te în d e sfăşura re pentru siste mele C
4I etc .
 Pla nul d e Ma na gement a l Interopera b ilităţii siste melor C4I în
N.A.T.O . e ste d e sc ris în 2 volume:
 volumul 1: Direc tivele d e Ma na gement a l Interop era bilităţii;
 volumul 2: Ghidul d e Re a liza re a l Ma na gementului Interop era bilităţii.
Da că o c erinţă d e interop era bilita te nu p oa te fi sa tisfăc ută în
interiorul mediului de interop era bilita te a l siste melor C 4I N.A.T.O . va exista
o d efic ienţă d e interoperab ilita te. Progra mul d e interopera b ilita te
preved e misiunile şi p rob lemele p rinc ip a le d eriva te d in a c e ste d efic
ienţe şi a na liza lor în orga nism ele a bilita te a le N.A.T.O .
Domeniile d e proiec ta re a siste melor C 4I sunt a na liza te d in trei
punc te d e ved ere:
 Pla nul operaţional c a re d e sc rie misiunile şi a c tivităţile ,
elementele orga nizaţiona le şi op eraţiona le, fluxurile d e informaţii c erute să
înd ep linea scă sa u sp rijine o funcţie milita ră sa u de c onsulta re.
Orga niza torul generea ză a c est p unc t de ved ere fără c onstrâ ngerea
unei so luţii sa u implic a rea tehnologică c a re p oa te fi utiliza tă p entru a sp
rijini c erinţele.
 Pla nul sistemic e ste genera t d e viziunea operaţiona lă a sta
tului ga zdă sa u a utoritatea c a re-l p roiec tea ză. Ac e sta d e sc rie şi
id entifică siste mele, a tâ t din punc t d e ved ere intern c â t şi extern, p rec
um şi a l interc onexiunilor c erute pentru înd eplinirea sa u sp rijinul funcţiilor
milita re sa u d e c onsulta nţă. Ac ea stă viziune a c tua lizea ză fluxurile d e
informaţii, mijloa c ele tehnic e şi a plic aţiile în loc ul utiliza torilor şi prec izează
c onec tivita tea, performa nţele şi a lte c onstrâ ngeri.
 Pla nul tehnic e ste genera t de sta tul ga zdă sa u a utorita tea
ec hiva lentă şi d e sc rie d isp unerea , interacţiunea şi interd epend enţa
elementelor siste mului şi ia în c a lc ul c onstrâ ngerile tehnic e impuse d e
a nsa mblul sistem elor. El a sig ură un se t minim d e reguli c a re guvernea ză
 se lec ta rea c elor ma i p otrivite sta nda rd e şi prod use d in d omeniul d
e imp lementa re. Pla nurile d e p roiec ta re sunt prezenta te în figura 9.2.

Planul o eraţional

Planul sistemelor Planul tehnic

Identifică c erinţele p eraţionale, IER, elementele op eraţionale şi ac tivităţile
funcţionale

Sc hiţează IER, ha rd wa re-ul

Identifică sta nda rd ele
şi a p lic aţiile către loc aţiile
a p lic a b ile, d irecţiile de
utiliza torului; sp ec ifică
interopera b ilita te şi toate
legăturile, p erforma nţele şi
referinţele nec e sa re p lanului
c elelalte c onstrâ ngeri
siste melor

Fig ura 9.2. Pla nurile d e proiec ta re a interopera b ilităţii

Pentru a fi c onsiste ntă, d e sc rierea d omeniului p roiec tării trebuie să

furnizeze exp lic it legătura dintre c ele trei p la nuri. Ac e ste legături sunt nec
e sa re şi pentru monitorizarea :
 c erinţelor op eraţiona le;
 c erinţelor de interopera b ilita te, inc luzâ nd gra d ul nec e sa r d
e d ezvolta re a a c e steia ;
 p roiec tului şi a implementării siste mului C4I c a re va fi d ezvolta t;
 siste melor C 4I c ore sp ond ente şi a c a ra c teristic ilor lor.
 Ca pitolul IX Interop era bilita tea

Princ ipa lii fa c tori c a re influenţea ză şi a u impa c t a sup ra stra tegiei

d e interop era bilita te sunt p rezentaţi în c ontinua re 63.
Siste mele existe nte. Interopera bilita tea în interiorul N.A.T.O . se
ba zea ză p e sc himb ul d e me sa je forma ta te, orienta te p e c a ra c ter şi
legături de d a te ta c tic e. Ac e ste c a p a c ităţi vor c ontinua să a sig ure
mijloa c e d e sc himb informaţiona l va loroa se p entru viitorul p revizibil, d a
r nu p ot sa tisfa c e ga ma c omp letă d e se rvic ii nec e sa re pentru
interop era bilita tea c omp letă a sistem elor C 4I. Drept c onse c inţă, c
ontra r existe nţei c erinţelor d e interopera bilita te operaţiona lă va lid a te,
sunt multe siste me C4I insta la te şi utiliza te în N.A.T.O ., c a re, d in a c ea stă c
auză nu numai că nu pot sc himb a nemijloc it d a te, d a r nu sa tisfa c nic i c
erinţele d e interopera b ilita te a le a bonaţilor. Struc turile d e siste m C4I c
a re se d ezvoltă trebuie să ţină se ama d e a c e ste siste me existe nte, fără
a fi c onstrâ nse d e ele. Mai mult, d a torită sc himbărilor ra pid e în tehnologie,
poa te fi mult mai c o stisito r să se c onstruia scă interfeţe, p entru un timp sc
urt, în c a d rul a c e sto r siste me.
Neomogenitatea. Mediul c omp lex a l a lia nţei d etermină c a
eforturile d e a c reşte gra d ul d e omogenita te şi c a ra c teristic i c omune să
nu p oa tă sc himba c ontextul genera l a l siste melor C4I, c a re va rămâ ne
un a me ste c c omp lex şi p a rţia l c omun. Existe nţa a c e stui ameste c
eterogen d e siste me fa c e c a p lanific area , c oopera rea şi sta nda rd
iza rea să fie e snţia le pentru a sig a ra rea interop era b ilităţii c erute d e
forţele a rma te şi orga nism ele c onsulta tive a le a lia nţei.
Fia b ilita tea şi adaptabilitatea. Ca ra c terul impredic tib il a l
operaţiilor viitoa re so lic ită siste melor C 4I să fie flexib ile şi a pte să-şi a tingă
performa nţele şi funcţiona lita tea pentru a sa tisfa c e c erinţele c urente şi la
sc himbările d e situaţie (mediu). Pentru a p reveni o d epăşire timpurie, într- o
eră a progre se lor tehnic e rapid e, siste mele C 4I trebuie să fac iliteze

63 AC/322, The NATO Policy for C3 Interoperability, Brussels,

- 199 -
 Ca pitolul IX Interop era bilita tea

a d op ta rea a noi sta nd a rd e şi tehnologii p e măsură c e a c e ste a ap a

r. Fle xib ilita tea şi a d a p ta bilita tea p ot fi inc luse în p roiec ta rea siste
melor C 4I numai d acă a c e ste c a p a c ităţi c ore sp und c erinţelor siste
melor pe toa tă d ura ta lor d e viaţă.
Se c urita tea, integritatea, d isp onibilitatea şi sig uranţa. Nec e sita tea
interoperabilităţii op eraţiona le şi a c c e sul la informaţia d istrib uită
d etermină şi risc uri la a d re sa se c urităţii a c e steia . În a c e st c ontext,
interop era bilita tea nu e ste limita tă numa i la sc himb ul d e informaţii, c i şi la
c a p a c ita tea d e a c ontinua s-o rea lizeze într-o ga mă va ria tă d e c ond
iţii. Viitoa rele siste me C 4I trebuie să se c onformeze d irec tivelor şi prec
izărilor sta bilite (agrea te) privind se c urita tea p e multip le p la nuri.
Te sta rea, fiab ilita tea, validarea şi conformitatea. Obţinerea
interoperabilităţii siste melor C 4I so lic ită c a elementele Med iului d e
Interop era bilita te C 4I N.A.T.O . să fie sub iec tul unui proc es riguros d e
verific a re, valida re şi te sta re pe timpul p roiec tării şi implementării lor.
Conc ep tul d e te sta re NIE e ste un ghid d e exec uţie pentru te sta re
în sp rijinul stra tegiei d e interop era b ilita te a N.A.T.O . folo sind infra struc
tura d e te sta re NIE (NIETI). Conc ep tul p ermite sta telor şi orga nizaţiilor
N.A.T.O. c oord ona rea şi c ond uc erea te ste lor d e interop era b ilita te.
Conc eptul sta bileşte ob iec tivele p entru te sta reaNIE, d iverse le fa ze a
le te stării, a utorităţile pentru te sta re şi indic aţii a sup ra folo sirii fa c ilităţilor d e
te sta re. Princ ip iile d e ba ză a le te stării NIE, c up rinse în a c e st c onc ep t,
sunt64:
a . Te sta rea c a lităţii sta nda rd elor d e interop era b ilita te şi a
imp lementării a c e sto r sta nd ard e în siste mele C4I c a re formea ză o pa
rte integra ntă a stra tegieid e interop era bilita te a
N.A.T.O . Ca lita tea elementelor NIE nu e ste obţinută
numai prin te stări c i, ma i mult, printr-o stric tă a dera re la proc e sul de d
ezvolta re, c onfigura re şi implementa re a

64
AC/322, The NATO Policy for C3 Interoperability, Brussels,
1998.

- 200 -
 Ca pitolul IX Interop era bilita tea

elementelor NIE. Te stările c onfirmă suc c e sul a c e stui proc es şi vor fi o p a rte
integra ntă a lui, nu d oa r o a nexă.
b . Ma ximiza rea interopera b ilităţii siste melor informaţiona le a le
N.A.T.O . sa u a le naţiunilor p a rtic ipa nte la operaţii N.A.T.O ., p rin [19;20]:
 a sig ura rea c a lităţii elementelor NIE p rin verific a rea c orec titud
inii sta nd a rd elor şi a nea mbiguităţii lor, d upă c a z;
 a sig ura rea fa p tului că elementele NIE sa tisfa c c erinţele sc himbului d e
informaţii prec iza te d e a utorităţile op eraţiona le;
 a sig ura rea imp lementării c orec te a sta nd a rd elor şi a metod elor în
siste mele C 4I N.A.T.O .
Permisivita tea. Consid erentele fina nc ia re d etermină c a măsurile d e
obţinere a interopera bilităţii să fie a b ord a bile. Ac e ste măsuri pot fi numai a
plic a te siste melor C 4I existente c â nd c o stul a c e sto ra e ste justific a t d
e o c erinţă de interop era bilita te op eraţiona lă. Dific ulta tea d e a a na liza
benefic iile interopera bilităţii în c omp a raţie c u c o sturile financ ia re nec e
sită c a c erinţele d e interopera b ilita te să fie foa rte c la r sta b ilite .
Ele mentele c omponente a le interop era bilităţii siste melor C 4I sunt
c ele prezenta te în figura 9.3.
Nivelurile d e interopera b ilita te în c a d rul siste melor C4I sunt următoa
rele:
1. Schimbul de date nestructura te, c u 3 sub niveluri :
1A Conectivitatea reţelei - se rvic ii pentru inter-reţe le şi p entru tra
nsp ort, se rvic iile lega te d e mufe şi d e tra nsfe rul d e fişiere.
1B Sc himb de bază de doc umente - se rvic ii p entru
a utoma tiza rea luc rărilor d e b irou, se ta rea a lfa betului/ c a ra c
terelor, a rhivarea fişierelor, c omprima rea fişierelor.
1C Sc himb de bază de me sa je neformale - se rvic ii pentru
me sa jele sub formă d e text şi se rvic iile d e b a ză pentru d irec tori.

- 201
 2. Schimbul de date structura te, c u 8 sub niveluri:
2A. Sc himb îm bunătăţit de me sa je neformale - se rvic ii p entru e-
mail multimedia neforma l, se rvic ii îmbunătăţite pentru d irec tori şi în plus niveluri
sup erioa re d e c omunic aţii releva nte a so c ia te
2B. Sc himb îm bunătăţit de doc umente - se rvic ii de la 1.B şi în
p lus hypertext, intersc himb d e d a te sub formă d e ima gini fixe/ gra fic e.
2C. Managementul reţelei - se rvic ii p entru monitoriza rea şi
ma na gementul reţelei.
2D. Sc himb de sc heme pe hartă/ grafic e - se rvic ii lega te d e
d a te geogra fic e sub formă d e sc heme şi sim boluri milita re.
2E. Se rvic ii pentru d irec tori - se rvic ii pentru d irec tori, sc heme
d e direc tori şi p rotoc oa le d e sha d owing/ c onec ta re
2F. Ac c e sul Web - se rvic ii p entru tra nsfe rul d e hypertext,
public a rea on-line , se rvic ii c ha t, mec a nism e d e c ontrol a a c c e sului
şi d e a utentific a re pe Web .
2G. Aplic aţii multipunct - se rvic ii c um a r fi telec onferinţa
a udio/ video, white-b oa rd ing şi p a rta ja re a a p lic aţiilor.
2H. Sc himbul de date obiect - se rvic ii pentru sc himb ul d
e d a te forma ta te în c a d rul me sa jelor, d e exemplu, MTF sa u XML65.
3. Pa rtajarea nelimitată a datelor, c u 6 sub niveluri:
3A. Sc himbul de me sa je formale - se rvic ii pentru sc himbul d e
me sa je forma le(d e exemplu, se rvic ii d e se c urita te a me sa jelor,
sinta xa d enumirilor şi se ma ntic a ).
3B. Sc himbul de date c omune - se rvic ii pentru siste mul d e
ma na gement a l b a zelor d e d a te.
3C. Managementul siste mului - se rvic ii pentru monitoriza rea
reţelei şi ma na gementul siste mului.

65
e Xtended Ma rk Langua ge
 Ca pitolul IX Interop era bilita tea

3D. Managementul siste melor sig ure - se rvic ii pentru

ma na gementul reţelelor şi siste melor sig ure a le tuturor re surse lor d e reţea
şi d e siste m.
3E. Managementul de se c uritate - se rvic ii c um a r fi
infra struc tura c heilor public e(PKI).
3F. Sc himbul de date în timp real - se rvic ii pentru sc himbul
d e d a te c u folo sire a legăturilor d e d a te ta c tic e şi intersc himbul d e d a
te multimed ia în timp rea l.
4. Pa rtajarea nelimitată a informaţiilor, 2 sub niveluri:
4A. Sc himbul de informaţii c omune - se rvic ii p entru
ma na gementul informaţiilor aşa c um e ste d efinit în mod elul c orp ora tist d e d
a te a l NATO , inc lusiv se c urita tea informaţiei.
4B. Aplic aţii d istrib uite - se rvic ii pentru siste me informa tic e
d istrib uite(se rvic ii pentru proc e se , timp , fişiere, printa re şi tra nza
cţii d istrib uite), şi în p lus interfeţe obiec t şi so ftwa re mid d le -w a re(d a că
sunt releva nte), replic a rea ba ză d e d a te la b a ză d e d a te, flux d e luc
ru, a lertă

9.3. Sta ndardizarea

Sta nd a rd iza rea în N.A.T.O . rep rezintă66 "proc e sul d e d ezvolta re

a c onc ep telor, d oc trinelor, p roc ed urilor şi proiec telor pentru a obţine şi
menţine c ele ma i efic iente niveluri d e c ompa tib ilita te, interopera b ilita
te, intersc himb a b ilita te şi c arac teristic i c omune în d omeniul
op eraţiilor, a d ministraţie i şi ma teria lelor". Te rmenul "interop era bilita te" p
oa te fi utiliza t pentru a ind ic a unul d in c ele pa tru niveluri d e sta nd a rd iza
re sa u pentru a a b ord a interop era b ilita tea în se ns ma i la rg , mult ma
i generic , p rivind a bilita tea unităţilo r sa u siste melor d e a luc ra împreună,
în sc opul d e a obţine c a pa c ita te op eraţiona lă rid ic a tă.

66
AC/321, NATO Policy for Standardization, Brussels, 1992.

- 203
 Sta nd a rd iza rea în sc op ul d e a a sig ura interop era b ilita tea siste
melor C 4I treb uie c onsid era tă c a un element fund a menta l în proc
e sul d e p la nific a re a C 4I în N.A.T.O . Proc ed urile d e p la nific a re trebuie
să ia în c a lc ul toa te a sp ec tele politic ii N.A.T.O . pentru interopera b ilita
tea siste melor C 4I. Prec iza rea c erinţelor p rivind treap ta d e interopera b
ilita te e ste fund a menta lă c ând sunt sta bilite c erinţele operaţiona le.
Progra mul d e sta nd a rd iza re N.A.T.O . c up rind e formula rea şi a c
ord ul ulterior p rivind obiec tivele d e sta nda rd iza re a le a lia nţei d e la c
oma nd a nţii sup remi şi sta te (struc tură d e sus în jo s) şi pe propunerile d e sta
nd a rd iza re c a re sunt, în c ele ma i multe c a zuri, ela b ora te d e grup uri
sp ec ia liza te a le
N.A.T.O . (struc turi d e jos în sus). Proc e sul d e sta nd a rd iza re se înc heie c
u imp lementa rea "sta nd a rd elor a grea te" (STANAG s), a p rob a
rea "public aţiile a liaţilo r"şi / sa u a c ord urile bila tera le (multila tera le) ela b
ora te în forurile d e luc ru a le N.A.T.O. Ac e st p roc es e ste d eta lia t în Pla
nul d e Ma na gement a l Interop era bilităţii siste melor C 4I a l N.A.T.O . O pa
rte d in a c tivita tea Conferinţei Direc torilor Naţiona li pentru Arma ment e
ste , d e a se menea , o c omp onentă a c a d rului d e interopera b ilita te a l
N.A.T.O . Ac tivita tea p rivind siste mele C 4I (d e exemp lu, STANAG s şi
implementa rea lor) rea liza tă la Conferinţa Direc torilor Naţiona li pentru Arma
ment trebuie să fie, d e a se menea , te sta tă şi va lid ată d e către Infra struc
tura d e Te sta re a Med iului d e Interop era b ilita te N.A.T.O . După te sta
re şi c ertific a re, a c e ste c omponente d evin pa rte a Med iului d e
Interopera b ilita te C 4I
N.A.T.O . şi p ot c onstitui o p a rte a mediului d e op era re c omun.
Nivelurile d e sta nda rd iza re a c c epta te pe pla n milita r naţiona l
– sim ila r mediului d e op era re NATO sunt următoa rele:
a. Compatibilitatea – Ca pa c ita tea prod use lor, p roc e se lor sa
u se rvic iilo r d e a fi utiliza te împ reună, în c
ondiţii sp ec ific e, p entru înd eplinirea c erinţelor releva nte, fără a c a
uza intera cţiuni ina c c epta bile .
 b. Interschimba bilitatea – Abilita tea unui prod us, proc es sa u se rvic
iu d e a fi utiliza t în loc ul a ltuia p entru a înd ep lini a c eleaşi c erinţe.
c. Caracteristici comune – Sta rea obţinută c â nd sunt utiliza te a
c eleaşi d oc trine şi a c eleaşi proc ed uri sa u ec hip a mente.
Domeniul d e implementa re inc lud e se rii d e sta nd a rd e şi prod
use utiliza te pentru a obţine siste me C 4I interopera b ile. Ac e ste a sunt
împărţite în următoa rele trei c a tegorii ind ep end ente:

1. Sta ndardele de interoperabilitate operaţionale c a re sp ec ifică

înţele sul, c onţinutul şi întreb uinţa rea informaţiilor c e treb uie să fie
sc himb ate între forţe şi / sa u c oma nd a mente. Autorităţile opera tive răsp
und d e sta nda rd ele d e interopera b ilita te operaţiona lă. Ac e ste
sta nd a rd e c uprind se mnific aţia obiec tivelor pentru c onsulta rea milita ră
şi politică, c erinţe operaţiona le, d oc trina şi proc ed urile, terminologia
milita ră sta nd a rd şi c erinţele d e sp rijin a l proc e se lor c onsulta tive. Ac e
ste sta nd a rd e trebuie să fie întotd ea una ind ep end ente faţă d e sistem ele
utiliza te p entru a înd ep lini c erinţele d e sc himb informaţiona l. O c erinţă
pentru interop era bilita te este sta bilirea unei se mnific aţii c omune a
termenilor şi d efiniţiilor utiliza te în sc himbul d e informaţii. Ac ea stă
nec e sita te va fi înd eplinită p rin ela bora rea unui glo sa r c omun c a re să c
onţină ac eşti termeni şi d efiniţii funcţiona le în c a d rul Progra mului d e Te
rminologie N.A.T.O . şi prin sta nd a rd iza rea d atelor nec e sa re p entru d
istrib uire.
2. Sta ndardele de interoperabilitate procedurale sunt c ele c a re
prec izează forma tul şi rep rezenta rea informaţiilor c e treb uie sc himb a te
între forţe, c oma nda mente şi orga nism e c onsulta tive. Ac e ste sta nd a
rd e c onţin forma d oc umentelor, terminologia
, p roc ed urile operaţiona le pentru legăturile de d a te, d
efiniţii a le d a telor nec e sa re pentru sc himbul informaţiona l şi tehnic ile d e
sc himb a l d a telor. Ac e ste a sunt împărţite în sta nd a rd e p roc ed ura le d e
c omunic aţii şi informa tic e. Sta nd a rd ele d e
c omunic aţii c uprind proc ed urile pentru tra nsfe rul me sa jelor prin med iul
d e c omunic aţii. Cele informa tic e inc lud p roc ed urile şi struc turile d e me
sa je utiliza te pentru sc himbul d e informaţii. Coord ona rea şi valid a rea c
erinţelor d e sc himb informaţiona l, un g lo sa r c omun a l termenilor
funcţiona li şi d a telor sta nd a rd iza te sunt e se nţia le pentru d ezvolta rea
fără a mbiguităţi şi op era tivă a sta nd a rd elor proc ed ura le informaţiona le.
Ac e ste sta nd a rd e sunt împărţite în sta nd a rd e orienta te pe c a ra c ter, pe
b it şi pe d a te.
Sta nd a rd ele p roc ed ura le informa tic e orienta te pe caracter
(literă,c ifră, se mn d e punc tuaţie) sunt c ele utiliza te p entru mesa jele tra
nsm ise p e c a na le telegra fic e, ia r c ele orienta te pe b it sunt folo site
p entru sc himb ul d irec t d e me sa je între c a lc ula toa re interc onec ta te p
e linii digita le d e d a te.
Sta nd a rd ele proc ed ura le d e c omunic aţii sunt c ele utiliza te p
entru legături de d a te dep end ente d e mediul d e tra nsm itere sa u pentru
a lte c a tegorii d e me sa je (voc a le sa u în teleimprima re) c a re sunt ind
ependente d e siste m.
3. Sta ndardele de interoperabilitate tehnice sunt c ele c e
prec izează c a ra c teristic ile fizic e, elec tric e şi funcţiona le a le ec
hipa mentelor c a re rea lizea ză sc himbul informaţiona l.
Profilul de Sta ndarde Comune C 3 N.A.T.O . a sig ură un se t d e
sta nd a rd e pentru toa te treptele d e interopera b ilita te.
Mediul Comun de Operare C 3 N.A.T.O . va id entific a , c â nd se c a
d e d e a c ord , prod use le c omerc ia le c e pot fi utiliza te în siste mele C 4I.
Te hnologia existe ntă oferă următoa rele se rvic ii d e interop era bilita
te pentru d istrib uirea informaţiilor între siste
mele unităţilor sa u forţelor: sc himb ul d e d a te; poştă
elec tronică; c onferinţă (inc lusiv telec onferinţă vid eo şi a p lic aţii so ftwa re d
e c oop era re); d ifuza rea informaţiilor (d a te, vid eo, multimed ia ).
 Ca pitolul X Se c urita tea
informaţiilor

CAPITOLUL X

SECURITATEA INFORMAŢIILOR

10.1. Aspecte ale operaţiilor informaţionale

Alături d e sup remaţia a eria nă, a va nta jul informaţiona l, figura 10.1. p e c â
mp ul d e lup tă rep rezintă c heia suc c e sului în op eraţiile milita re.

Colectare, Sisteme Operaţii

procesare, … exploatare sau
informaţionale informaţionale
diseminare interzicere…

Infor
Info maţii
relevante

Flux neîntrerupt de
informaţii

Fig ura 10.1. Domeniile a va nta jului informaţiona l

Deţinerea unor informaţii sig ure, în volum c ât mai c omp let şi în

momentul op ortun p ermite a d op ta rea so luţiilor op time pentru înd ep
linirea misiunilo r. Ac e ste c erinţe a u d etermina t a p a riţia c onc ep telor d e
război informaţiona l şi operaţii informaţiona le, c onc ep te c a re integrea ză
toa te a sp ec tele informaţiona le p entru a sp rijini şi întări elementele p uterii de
lup tă, c u sc opul d e a d omina c â mpul d e luptă la momentul şi în loc ul
potrivit, c u siste mele d e a rma ment şi re surse le a d ec va te p entru a obţine
vic toria şi

- 207 -
c up rind e67 a c tivităţile d e p roc ura re, utiliza re, protecţie, ma na
gement, exp loa ta re şi interzic ere (p entru a dversa r) a informaţiilor
şi siste melor informaţiona le (INFO SYS). Celema i
releva nte a sp ec te a le op eraţiilor informaţiona le sunt
p rezenta te în figurile 10.2., 10.3. şi 10.4. d upă c um urmea ză:
- figura 10.2. – c omp onentele şi formele răzb oiului informaţional;
- figura 10.3. – sc op urile răzb oiului informaţiona l;
- figura 10.4. – struc tura războiului informaţiona l în a cţiunile milita
re mod erne.
Ac e ste a c tivităţi se d e sfăşo a ră în c a d rul c elor trei c omp onente a
le op eraţiilor informaţiona le 68 :
 siste me informaţionale (INFO SYS) - c olec tea ză, preluc rea ză şi d istrib
uie informaţiile referitoa re la op eraţiile în c urs d e d e sfăşura re sa u
viitoa re;
 c erc etare şi informaţii relevante - rep rezintă a c tivităţile d e c olec ta re
c onsta ntă a a c elor informaţii relevante d in p unc tul d e ved ere a l a
cţiunilor milita re;
 operaţii - rep rezenta te d e :
 relaţiile c u c ivilii (autorităţi şi populaţie);
 relaţiile pub lic e (ima ginea în media );
 răzb oiul de c oma ndă şi c ontrol (C 2W).
Re leva nt p entru a c tivita tea d e protecţie a siste mului d e c omunic
aţii şi informa tic e ste războiul de c omandă şi c ontrol (C 2W – Command and
Control Warfare) d efinit c a fiind “ a nsa mb lul d e a cţiuni întrep rinse p entru
a sig ura rea sup eriorităţii informaţiona le prin a fec ta rea informaţiei, p roc e se
lor şi siste melor informaţiona le a le a dversa rului c onc omitent c u p rotecţia
c elor p rop rii” . În a c e st se ns se p regăte sc şi d esfăşo a ră a c tivităţi c ontinue
în interiorul mediului informaţiona l milita r c a re a sig ură, întăre sc şi protejea ză
c a p a c ita tea forţelor p rop rii d e a c olec ta , p reluc ra , p rezenta (a fişa )
informaţii utile şi a cţiona p e b a za a c e sto ra p entru a obţine a va nta jul d e
-a lungul întregii ga me d e op eraţii milita re.

67
68
FM 100-6 Information Operations cap.14
Ibidem, paragraful 14.3
 Ca pitolul X Se c urita tea
informaţiilor
Ba za războiului d e c oma ndă şi c ontrol o rep rezintă siste mele C 4I interc
onec ta te c u siste mele d e informaţii a le c elorla lte elemente d e struc tură.
Războiul de comandă şi control se d e sfăşo a ră în toa te c a tegoriile d e a
cţiuni şi la toa te nivelurile c onflic tului c uprinzâ nd 69:

 se c urita tea op eraţiilor;

 ind uc erea în eroa re;
 op eraţiile p siho logic e;
 răzb oiul elec tronic ;
 d istrug erea fizică.
Răzb oiul d e c oma ndă şi c ontrol a re d ouă c omp onente:
Componenta ofensivă – a cărei sc op e ste d e a red uc e ritmul operaţiilor
inamic ului, d e a -i influenţa c a p a c ita tea d e a eva lua situaţia şi, în c el ma i
b un c a z d e a -i influenţa c ic lul d e c oma ndă –c ontrol în se nsul d orit d e noi.
Componenta defensivă – a cărei sc op e ste d e a minimiza vulnera bilităţile şi
interferenţa rec ip rocă a siste melor C 2 p rop rii p rin imp lementa rea măsurilo
r d e p rotecţie fizică, elec tronică şi d e c erc eta re ad ec va te.
1. Componenta ofensivă c uprind e:
a. Securita tea operaţiilor70 (OPSEC) rep rezintă un proc es d e id entific a
re a informaţiilor c ritic e c onc omitent c u a na liza rea a cţiunilor trup elor p rop
rii c a re însoţe sc op eraţiile milita re şi a lte ac tivităţi; d etermina rea c elor c a re
p ot fi ob se rvate d e siste mele d e c erc eta re a le a dversa rului; eva lua rea
indic iilo r d e d ema sc a re a mijloa c elor p rop rii; se lec ta rea şi a p lic a rea
unor măsuri c a re red uc la un nivel a c c ep ta b il vulnerabilita tea forţelor şi
mijloa c elor p rop rii. Ac ea sta sunt influenţa te în mod hotărâ tor d e:
 Se c urita tea informaţiilor (INFO SEC );
 Se c urita tea tra nsm isiilo r (TRANSEC );
 Se c urita tea se mna lelor (SIG SEC );
 Se c urita tea c omunic aţiilor (COMSEC ).

69
70
Ibidem p. 3-14
JP 3-54 – Joint Doctrine for Operations Security

- 209 -
 b. Inducerea în eroare (dezinformarea) 71 c up rind e a cţiunile exec uta te
în mod d elib era t p entru a d ezinforma fa c torii d e d ec izie a i a dversa rului
c u p rivire la c a p a c ităţile , intenţiile şi operaţiile p rop rii, d eterminâ nd d in
pa rtea a c e stuia a cţiuni sa u ina cţiuni c a re c ontribuie la înd eplinirea misiunii
trupelor p rop rii.
c. Operaţiile psihologice 72 (PSYOPS) sunt op eraţii p la nific a te d e d irija re
către inamic a unor informaţii se lec ta te, în sc op ul influenţării emoţiilor,
motivaţiei şi c omp orta mentului forţelor a c e stuia .
d. Războiul electronic73 (EW) a cţiuni milita re c a re p re sup un folo sire a
energiei elec troma gnetic e d irija te în sc op ul c ontrolului sp ec
trului elec troma gnetic . Răzb oiul elec tronic a re trei c omponente:
 Ata c ul elec tronic – folo sire a b ruia jului, d ezinformării elec tronic e sa u
energiei d irija te p entru interzic erea sa u îngreuna rea folo sirii sp ec trului
elec troma gnetic d e către inamic ;
 Protecţia elec tronică – p roteja rea folo sirii sp ec trului elec troma
gnetic d e către trup ele p roprii;
 Sp rijinul de răzb oi elec tronic – c erc eta rea , d e sc op
erirea , interc epta rea , id entific a rea şi loc a liza rea surse lor d e
ra d iaţie
elec troma gnetică, intenţiona te sa u nu în sc op ul id entificării
a meninţărilo r imediate.
e. Distrugerea fizică - folo sire a forţei d e luptă p entru d istrug erea sa u
neutra liza rea forţelor sa u/şi insta laţiilor ina mic ului prin folo sire a foc ului d irec
t şi ind irec t a l d iferitelor c a tegorii d e a rma ment prec um şi a cţiunile
forţelor sp ec ia le.
2. Componenta defensivă se b a zea ză în mod d eo se bit p
e ma na gementul se c urităţii reţelelor şi integra rea a c tivităţilo r d e c omunic
aţii, sup ortului tehnic , măsurilo r de p rotecţie şi a cţiunilor d e c erc eta re în sc op
ul a sig urării integrităţii, d isp onibilităţii şi c onfid enţia lităţii informaţiilor.

71
72
JP 3-58 – Joint Doctrine for Psychological Operations
JP 3-53 – Joint Doctrine for Military Deception
73
FM 100-6 Information Operations, p. 3-5
 Stra tegia d e ma nagement a se c urităţii reţelelor se referă la a proteja , a d
etec ta şi rea cţiona 74.
a. Protecţia se rea lizea ză p rin p la nuri d e p rotecţie (a nexa nr.8) şi imp
lementa rea în p rogra mul d e p regătire a p erso na lului a a sp ec telor lega te
d e p rotecţia sistem elor d e informaţii în sc op ul a sig urării tuturor utiliza torilor a
unui nivel minim d e pregătire în a c e st d omeniu. Utiliza torii treb uie să fie în
măsură să id entific e a cţiunile p rop rii c a re p ot p une în p eric ol siste mul.
To tod a tă ei trebuie să poa tă id entific a şi p roteja siste mul împ otriva
intruziunilor. Cele ma i frec vente tip uri d e intruziuni vin d in p a rtea :
 utiliza torilor nea utorizaţi (ha c ke ri);
 utiliza torilor a utorizaţi c u intenţii o stile ;
 elementelor teroriste ;
 se rvic iilo r d e informaţii străine;
 inamic ului.
b. Detecţia. Siste mul treb uie c onfigura t şi treb uie să c onţină elemente
(so ft şi/ sa u ha rd ) c a re să permită d etec ta rea violării politic ii d e se c urita
te sta bilite. Două d intre tipurile d e violări a le se c urităţii siste mului treb uie
ob lig atoriu d etec ta te:
 viola rea integrităţii – ind ică o p otenţia lă întrerup ere în fluxul
informaţiona l (modific a rea , inse ra rea sa u ştergerea nea utoriza tă a
informaţiilor);
 viola rea op eraţiona lă – indic at d e fa ptul că un se rvic iu so lic ita t
în reţea nu e ste d isp onibil sa u nu funcţionea ză la p a ra metrii sta biliţi.
c. Rea cţia. Siste mul treb uie să p ermită a lerta rea utiliza
torilor/ a d ministra torilor de sistem (reţea ) d e sp re p o sib ile le intruziuni
interne sa u externe. Ac eştia la râ nd ul lor treb uie să exec ute următoa rele:
 să ra p orteze imedia t inc id entul re sp onsa bilului c u se c urita tea
siste mului;
 să p ună în a p lic a re p roc ed urile sta nd a rd sta bilite p rin p olitic a
d e se c urita te a reţelei p entru fiec a re tip d e ata c ;

74
FM 24-7 Tactical LAN Management, cap 5
 Ca pitolul X Se c urita tea
informaţiilor
 să rec up ereze şi să refa că (folo sind b a c k-up -urile efec tua
te) d a tele d istruse sa u c omp romise .
Alte măsuri c e se ia u în c a z d e d etecţie a unui a ta c a sup ra sistem
ului se referă la :
 modific a rea p erimetrului d e se c urita te;
 rec onfigura rea firewa ll-urilo r şi routerelor;
 reruta rea tra fic ului;
 sc himba rea nivelului d e c rip ta re sa u sc himba rea c heilor;
 re se ta rea elementelor d e siste m susp ec ta te d e a fi fo st
c omp romise ;
 re sta bilirea unei reţele c u memb ri se lecţionaţi (restrâ ngerea
reţelei);
 sc himba rea pa rolelor d e a c c es şi a autentificării a c c e sului.
Ind iferent d a că măsurile d e p rotecţie imp lementa te sunt sa u nu sunt a
utoma tiza te, a c e ste a treb uie să a sig ure75:
 evid enţa a c c e sului la re surse le şi informaţiile siste mului - siste mul
treb uie să permită înregistra rea acţiunilor utiliza torilor (a udit) a stfe l:
 id entita tea p erso a nei şi a staţiei d e luc ru c a re a a c c e
sa t re surse le;
 d a ta şi ora a c c esării;
 a c tivita tea utiliza torului, sufic ient de d eta lia tă p entru a d
etermina eventua lele violări a le politic ii d e se c urita te;
 a cţiunile c a re a r fi putut duc e la modificări a le re stricţiilo r c
ontrola te d e siste m;
 a cţiuni lega te d e se c urita te (sc himb a rea nivelului d e se c
urita te sa u a c a tegoriei informaţiilor) şi p erioa d ele în c a re a
c e ste a a u fo st făc ute;
 id entific a rea utiliza torului - fiec a re siste m va avea sta bilită o p olitică d
e a c c es p entru sta bilirea c la ră a id entităţii utiliza torului îna inte d e a i se
permite a c c e sul în siste m;

75
AR 380-19 Information systems security, Cap.2

- 212 -
  instruire a p erso na lului c u p rivire la c unoaşterea risc urilor şi a
p roc ed urilor referitoa re la protecţia siste mului;
 c ontrolul - c omp onentele ha rd , so ft, d oc umentaţia şi informaţiile d in
c a d rul siste mului vor p rimi în mod a utoma t c a ra c terul d e c la sific a re a l
informaţiei c u c el mai îna lt gra d d e c la sific a re d in siste mul re sp ec tiv;
 evid enţierea c a tegoriei d e c la sific a re p e rezulta tele p reluc rării
(d oc umentele sc oa se la imp rima ntă vor a vea în mod a utoma t însc
rise c a tegoria d e c la sific a re, c a tegorie c a re trebuie să c ore sp undă c u
c ea a informaţiei c onţinută d e d oc umentul re sp ec tiv);
 a c c e sul utiliza torilor numai la re surse le şi informaţiile nec e sa re
înd eplinirii a trib uţiilor funcţiei, luc ru sta bilit prin a tribuirea d e niveluri d e a c c
es la siste m;
 c ontinuita tea d a telor - se referă la c ic lul d e viaţă a l da telor d in
sistem , d a te c a re pe timpul sto cării, proc esării şi tra nsfe rului trebuie să-şi
păstre ze c a ra c teristic ile şi proprietăţile sta bilite d e emitent, sing urul a bilita t să
a ducă modificări a c e sto ra ;
 integrita tea d a telor - p re sup une păstra rea nea ltera tă p e timpul c
irc ulaţiei prin reţea a tâ t a c onţinutului c â t şi a nivelului d e c la sific a re sta
bilit;
 a c redita rea – fiec a re siste m va fi a c redita t p entru un a numit nivel
de c la sific a re, fiind interzisă folo sire a a c e stuia p entru d a te şi/ sa u
informaţii c u un c a ra c ter d e c la sific a re sup erior;
 existe nţa p la nurilor d e p rotecţie – se vor întoc mi pentru fiec a re siste
m şi vor fi a c tua liza te a stfe l înc â t să reflec te sc himbările intervenite în c a d rul
siste mului;
 re sp ec ta rea reglementărilor privind d rep turile d e a utor (c op yright).
10.2. Managementul securităţii informaţiei

Ab ord a rea c omună a se c urităţii informaţiilor ia în genera l în d isc uţie

numai a sp ec tul a sig urării se c retului. Ac e sta , d e a ltfel un a sp ec t foa rte
importa nt, c onstituie o pa rte a d omeniului se c urităţii şi nu întregul său. În c
a d rul a c e stui d omeniu, se d isting trei a sp ec te d e fond , a le căror rea liza
re c onstituie în a c elaşi timp şi sc opurile p rinc ip a le a le
ma na gementului se c urităţii76:
c onfid enţia lita tea (a sig ura rea se c
retului); integrita tea ;
d isp onibilita tea .

Confidenţialitatea

În c a d rul siste melor îna lt şi med iu se c uriza te, c onfid enţia lita tea c a
ută să ga ra nteze a c c e sul utiliza torilor numai la informaţiile sp ec ific a te în a
utorizaţia ind ivid ua lă c ore sp unzătoa re.
Confid enţia lita tea a re o imp orta nţă d eo se bită în p rotecţia
informaţiilor d in d omeniul a părării şi sig uranţei naţiona le, prec um şi d in mediile
private, în c a zul informaţiilor c a re sunt c a ra c teriza te d e
un îna lt gra d a l va lorii p rop rietăţii
şi rezidă într-un mediu c onc urenţia l. În a stfe l d e med ii, c elela lte a sp ec te a
le se c urităţii - integrita tea , d isp onibilita tea - a u o imp orta nţă mai scăzută,
d eşi în domeniul milita r îşi păstre a ză şi ele, a trib utul d e a sp ec te c ritic e.
Informaţiile c a re sunt sup use c erinţei d e c onfid enţia lita te sunt c ele
c la sific a te c onform reglementărilor sp ec ific e, prec um şi c ele
p erso na le/ p riva te. Înc a d ra rea informaţiilor în una d in c a tegoriile
menţiona te, a re la b a ză c a lc ulul d a unelor p e c a re a c c e sul p erso a
nelor nea utoriza te la informaţiile re sp ec tive le -a r p rod uc e. Aşa c um s-a
menţiona t ma i sus, a c c e sul la informaţiile c la sific a te se sta bileşte p entru
fiec a re p erso a nă (funcţie) în p a rte, c onform p rinc ip iului ,,Ne ed to kno w'' -
nevoia d e a c unoaşte. ,,Ne voia ''

76
Dragomir Parkov, Veselin Tselkov, Rusin Petrov, Ilia Kraicev, ,,Security in Computer Systems'' în
,,Information Aspects of Security and Development of Modern Societes'', AFCEA- Sofia, 11-13
septembrie,1996, p.99-103.
e ste d efinită c a nec e sita tea rezulta tă d in impera tivele a trib uţiilor p o
stului oc up a t în orga nigra mă, ia r a c ea sta treb uie să fie d ublată d e p
regătirea c ore sp unzătoa re p rivind resp onsa bilităţile ind ividua le d e se c urita
te 77 şi d e o a utoriza re exp lic ită d eţinută d e perso a na ce a c c e se a ză
informaţiile p roteja te. Princ ip iul enunţa t e ste d e so rg inte înd
epărta tă ia r a p lic a rea sa , treb uie să ţină c ont în c a zul informaţiilor d eo se
bit d e imp orta nte, d e gra fic ul mediilor de c onta c t. Ac e sta , c onstă în
forma liza rea , d in p unc t d e ved ere relaţiona l, p siho logic şi a
previziunilor d e c a rieră, a fiecărui ind ivid c e p o se
dă/ so lic ită o a utorizaţie d e a c c e s, a poi în interse c ta rea med iilo r c u c a re
informaţia p roteja tă a stfe l d eţinută, p oa te intra în c onta c t d irec t sa u ind
irec t, imediat sa u în viitorul a propia t. Va loa rea „ interpola tă” a nivelului d e
d ifuza re a informaţiei, va sug era d e regulă, a numite proc ed uri sup limenta
re d e se c urita te c a re a u rolul d e a întări punc tele c ritic e sp ec ific e d
eţinătorului p erso na liza t p rin intermediul a c e stei a na lize. În a p lic a rea p rinc
ip iului „ Need to kno w” , în funcţie de importanţa informaţiilor p roteja te, e ste
p eric ulos să se a p lic e sta nd a rd e sec i, c a re sunt ela b ora te p e jud ec a
rea unor va lori medii, şi c a re uneori sunt ina p lic a bile d a torită c omplexităţii
perso na lităţii uma ne. Da că în d omeniul p ub lic , p rob lema limitelor d e d
ifuza re a informaţiilor p roteja te, p rec um şi a restricţiilo r c
ore sp unzătoa re, sunt sta bilite p rin reglementări pe c a re a poi instituţiile
d e d rep t p ub lic a u ob ligaţia să le a p lic e, în c a zul informaţiilor a le căror p
rop rieta ri sunt p erso a nele jurid ic e d e d rep t p riva t, a c e ste p rovocări sunt
rezolvate p rin intermediul unor a na lize d e risc p erso na liza te, struc turilor d e
se c urita te p rop rii şi prin intermediul unor politic i c a re so lic ită d ec izia
proprieta rului informaţiilor. Pe d e a ltă p a rte, legislaţia c e
reglementea ză a c tivita tea perso a nelor jurid ic e d e d rep t p riva t c
onferă a c e sto ra o ma i ma re a utonomie d in punc t d e ved ere a l
impunerii unor re stricţii informaţiona le, c eea ce p ermite a d a
p ta rea ra pidă, fără p a rc urgerea unor c ic luri
biroc ra tic e, a p roc ed urilor p rop rii d e c onfid
enţia lita te.
77
Directiva de securitate ACE-70-1 (Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa).
Integrita tea
Se c urita tea unui siste m informaţiona l, implică obligativita tea a sig urării
neîntrerup te a integrităţii informaţiilor sto c a te în a c e ste a . Integrita tea , c a
re în unele luc rări e ste denumită şi a c ura teţe, p re sup une c a , elementele
tehnic e, uma ne şi p roc ed ura le c e c omp un siste mul să nu c orupă
informaţiile, sim ulta n c u interzic erea oricărei intervenţii rău intenţiona te sa u a
c c id enta le, c a re p ot c ond uc e la modific a rea a c e sto ra . Ac ea stă a b
ord a re e ste c omună c u d eo se bire în c a zul sub siste melor d e c a lc ula
toa re.
În reţelele d e c omunic aţii, integrita tea e ste a b ord a tă într-o va ria
ntă sp ec ifică, sub d enumirea d e a utentic ita te, a c ea sta a sig urâ nd mijloa
c ele d e verific a re a originii d a telor, p rin d etermina rea staţiei d e luc ru şi
utiliza torului c a re le-a introd us sa u trimis, prec um şi p rin înregistra rea
momentului la c a re s- a exec uta t op eraţiunea re sp ec tivă.
Integrita tea a re în ved ere c â t d e c omp lete sunt informaţiile, p rec um şi
gra d ul lor d e p rec izie, ia r în c a zul tra nza cţiilor (inc lusiv sc himburile c la sic
e d e fişiere) a utentic ita tea a c e sto ra (Direc tiva d e se c urita te ACE 70-
1). Integrita tea p re sup une mec a nism e sp ec ific e d e se c urita te, c a re
a sig ură p rotecţia îm potriva modificărilor nea utoriza te.
În c eea c e p riveşte c erinţa d e integritate, există mai multe modele c
a re exp lică c e a nume trebuie întrep rins p entru a a tinge c ele trei sc op uri sp
ec ific e a c e ste ia , re sp ec tiv: p revenirea a cţiunilor d e mod ific a re a d a
telor sa u p rogra melor, d e către utiliza tori nea utorizaţi; p revenirea op erării
unor modificări nea utoriza te sa u inc orec te, efec tua te d e către utiliza tori a
utorizaţi; menţinerea nea ltera tă a d a telor şi p rogra melor.

Disponibilita tea

Disp onibilita tea p re sup une c a , a tâ t c omp onentele ha rd wa re, c

â t şi c ele so ftwa re d in c omp unerea siste melor informa tic e, luc rea ză efic
ient, ia r siste mul e ste c a pa bil să rezolve
inc id entele/ evenimentele ha rdwa re şi
so ftwa re c e se p rod uc .
Obiec tivul urmărit prin rea liza rea d isp onibilităţii, e ste d e a a sig ura c a
informaţiile să fie utiliza bile la c erere, ia r a c e stea să înd ep linea scă c erinţele
efec tuării tra nza cţiilor (inc lusiv c la sic ul tra nsfe r d e fişiere).
Disp onibilita tea a b ord ea ză d ouă a sp ec te p rinc ipa le a le funcţiona
lităţii unui siste m informaţiona l:
refuzul se rvic iului şi p ierderea c apac ităţii de
proc e sa re a datelor, c a efec t a l unor c a ta stro fe na tura le (c utremure,
furtuni, inundaţii etc .), a c c id entelor (inc endii, inund aţii p rovoc a te) ori a
cţiunilor uma ne d istruc tive. De sig ur, p entru ec hip a mentele c a re nu sunt
p roiec ta te d upă c erinţe c e iau în c a lc ul med iile c u p a ra metri a gre sivi,
menţionăm p rintre a lte c a uze p o sib iled e na tură
fizică şi umidita tea exc e sivă, temp era turile extreme,
sub sta nţele c orozive etc . d eşi a c e ste c a uze nu a fec
tea ză numai a sig ura rea d isp onibilităţii.
În a b ord a rea d isp onibilităţii sunt imp orta nte c u d eo se bire, a sp ec
tele fizic e, a d ministra tive şi tehnic e a le se c urităţii. Asp ec tele fizic e inc lud c
ontrolul a c c e sului, siste mele d e c ontrol (d etecţie -a vertiza re -tra ta re) a
inc endiilor şi umidităţii, insta laţii d e re sta ura re a d a telor d isp use în a fa
ra inc intei d e p reluc ra re etc . Asp ec tele tehnic e inc lud mec a nism ele de
tolera nţă la erori, c omutările elec tronic e (sa lva rea a utoma tă a d a telor),
a p lic aţii p entru c ontrolul a c c e sului c a re să prevină întrerup erea se rvic iilo
r d e către p erso a ne nea utoriza te etc .
Pe măsură c e c reşte gra d ul d e a utoma tiza re a ec hipa
mentelor, insta laţiilo r, reţelelor d e oric e tip şi în fina l a p roc e se lor, ia r a c ea
stă c reştere e ste a c c elera tă în toa te d omeniile de a c tivita
te, imp orta nţa a sig urării d isp onibilităţii c a pătă va lenţe stra tegic e,
ma i imp orta nte uneori dec â t c ele proprii c onfid enţialităţii şi integrităţii.
Princ ipa lele d irecţii a c tua le d e d ezvolta re a mec a nism elor
c e c ontribuie la rea liza rea d isp onibilităţii, se id entifică c u d eo se bire în d
omeniului p rod use lor a ntivira le, c el a l tehnic ilor d e tolera nţă la erori sa u
în p la nul rea lizării unor reţele d e p reluc ra re a lterna tive, p entru c a zul în c a
re reţea ua d e b a ză nu mai este d isp onibilă.
 10.3. Ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi

Vulnerabilităţi

Ab ord a rea generală a vulnera bilităţii în d omeniul milita r, c ond uc e la

d efiniţia c onform căreia , a c ea sta rep rezintă susc ep tib ilita tea unui sta t sa
u forţe milita re faţă d e oric e a cţiune, indiferent d e mijloa c ele p rin c a re a c
ea sta e ste d e sfăşura tă, c a re le p oa te red uc e p otenţia lul d e război, c a pa
c ita tea d e lup tă, sa u voinţa d e a lup ta 78.

Din punc t de vedere tehnic, vulnera bilita tea e ste p rezenta tă c a o c

a ra c teristică a unui siste m c a re p oa te p rovoc a a c e stuia o d egra d
a re p rec isă (inc a p a c ita tea d e a -şi înd eplini funcţiile p roiec ta te), c a
rezulta t a l fa ptului de a fi fo st obiec t a l unui nivel prec is a l efec telor într-un
mediu o stil nena tura l 79.
În c adrul operaţiilor informaţionale, vulnera bilita tea e ste definită c a o
slăb ic iune în proiec ta rea siste mului d e se c urita te a informaţiilor, p roc ed
urilor, imp lementării sa u a c ontrolului intern, c a re p oa te fi exp loa ta tă p entru
a obţine a c c e sul nea utoriza t la informaţii sa u la siste mul informaţiona l 80.

În fine, în c eea c e p riveşte domeniul siste melor de c omunic aţii şi

informatice, vulnera bilita tea e ste rep rezenta tă d e un punc t în c a re un siste
m e ste susc ep tib il d e a fi a ta c a t. Oric e siste m informa tic sa u c u un
gra d se mnific a tiv d e informa tiza re e ste vulnera b il
la a ta c , o listă a vulnera bilităţilo r81 sp
ec ific e fiind prezenta te în ta b elul 10.1.

78
Department of Defense, Joint Publication 1-02, Dictionary of Military and Associated Terms,
apr.2001,
79
p.463/606.
Idem 52
80
Idem 52
81
Prelucrare după Government of Canada, Communications Security Establishment – Threat and
Risk Assesment Working Guide, Annex A - Rating Tables, 1996.
 Ta b elul 10.1.
A. Ameninţări externe

Identifica re,
AMENINŢARE VULNERABILITĂŢ
A I
 Sig ura nţa informaţională ina d ec vată a entităţilor tra nsm iţătoa re
DE ORDIN TEHNIC

şi a c elor rec ep toa re ;

autentificare,
autorizare
 Tra nsfe r al pa rolelor sa u c heilor efec tuat în c la r ;
 Lip sa unui ma na gement a l c ontrolului a c c e sului,
sa u p roiec ta rea nea dec vată a ac e stuia ;
 De sfăşura rea într-o măsură insufic ientă a a c tivităţii d e
reevalua re şi c orec tare ;
 Fre c venţa red usă a sc himbării pa rolelor ;
 Fo lo sire a unor p a role sla b e;
 Va lid a rea (c onfirma rea ) insufic ientă a exped ierii sa u
primirii me sa jelor, tra nza cţiilor etc .
 Lip sa sa u inefic ienţa monitorizării c irc ulaţiei în perimetrele
vulnera b ile ;
Accesul fizic

 Lip sa sa u insufic ienţa monitorizării trec erilor între inc inte ;

 Re eva lua re p eriod ică ina d ec vată a monitorizării video;
 Mec a nism e ina d ec vate d e c ontrol al lifturilor şi c a se lor scărilo r
;
 Insta b ilita tea reţelei de a limenta re elec trică.
Accesul în

 Control inad ec vat a l ac c e sului logic ;

reţea

 Protecţie inad ec vată a c omunic aţiilor de d ate ;

 Protecţie inad ec vată a med iilo r d e c omunic aţii (c ab la je,
med iul elec troma gnetic etc .) ;
 Lip sa reeva luărilor sa u d e sfăşura rea nea dec vată a a c e sto ra ;
dentif care,

 Complexitatea exc e sivă a siste mului;

 Interfeţe utiliza tor c omp lic ate.
 Monitoriza rea insufic ientă a proc edurilor d e se c urita te IT ;
DE ORDIN PROCEDURAL
autorizare

 Sc himb a rea ina d ec vată a autorizărilor d e a c c es p

entru p erso na lul nou înc a drat, transfe ra t sa u eliberat d in
funcţie ;
 Neexec uta rea c ontrolului p roc edurilor d ia l-in/ out ;
 Proc ed uri d ia l-in/ out ina d ec vate;
autentificare,

 Lip sa sa u proiec ta rea inefic ientă a proc ed urilor d e notific a re

între c omp artimentul de re surse umane şi c el de se c urita te, în c
eea c e priveşte p erso na lul nou înc a drat, transfe ra t sa u eliberat d
in
de

funcţie.
Documente

 Lip sa sa u insufic ienţa ana lizei politic ilor d e se c urita te ;

 Lip sa sa u ela b ora rea defec tuoasă a p la nului pentru c
planificare

azuri nep revăzute ;

întocmite

 Lip sa sa u ela b ora rea defec tuoasă a p la nului de rec up era

re a d atelor, se rvic iilo r şi mec a nism elor în c a z d e deza stre ;
 Lip sa sa u sta b ilirea ina d ec vată a proc ed urilor d e urgenţă ;
 Lip sa unor politic i d e mana gement a c rizelor d e se c urita te şi/
sa u a proc ed urilor d oc umenta te c ore sp unzătoa re.
Accesul

 Lip sa sa u insufic ienţa politic ilor d e se c urita te fizică ;

fizic

 Lip sa unui c ontrol şi reeva luări c orec te, c u o p eriod ic

ita te optimă.
 B. Ameninţări interne

AMENINŢAREA VULNERABILITĂŢ
Identifica re, autentificare, I

 Fo lo sire a unor pa role c u o struc tură sla bă ;

 Lip sa sa u insufic ienţa unui ma nagement a l c
autorizare

ontrolului a c c e sului ;
 Lip sa sa u existe nţa unui c ontrol inefic ient în c azul mod
ificării c a ra c teristic ilor d e a c c es ;
 Inefic ienţa sa u lip sa reeva luărilor ;
 Sc himb a rea p a rolelor la intervale de timp prea ma ri sa u c
u o frec venţă intuib ilă.

 Control inefic ient al ac c e sului logic ;

Accesul în reţea

 Protecţie inad ec vată a c omunic aţiilor;

 Conec ta rea c omputerelor se poate efec tua la nivele d iferite
d e se c urita te;
 Interfeţe utiliza tor c omp lic ate;
 Struc tură exc e siv de c omplic ată a siste mului;
 Lip sa sa u inefic ienţa reeva luărilor.
Accesul fizic

 Lip sa sa u inefic ienţa monitorizării c irc ulaţiei în perimetrele

vulnera b ile ;
 Lip sa sa u inefic ienţa reeva luării măsurilo r d e re stricţio na re fizică.

 Sc himb a rea p a rolelor la intervale p rea ma ri şi frec venţe

documentele de

intuib ile ;
DE ORDIN PROCEDURAL

planificare

 Fo lo sire a unor pa role c u struc tură sla bă ;

 Proc ed uri inad ec vate pentru mod ificările de autoriza re în c a
zul p erso na lului nou, elib erat d in funcţie sa u transfe ra t ;
 Lip sa sa u proiec ta rea inefic ientă a proc ed urilor d e notific a re
între c omp artimentul de re surse umane şi c el de se c urita te, în c
eea c e priveşte p erso na lul nou înc a drat, transfe ra t sa u eliberat d
in
funcţie.
Referitoa re la
accesul fizic

 Nemonitoriza rea a c tivităţii p erso nalului d in exterior sa u

de întreţinere;
 Nemonitoriza rea c irc ulaţiei perso a nelor în perimetrele
vulnera b ile .
 C. Ameninţări de tip erori umane

AMENINŢARE VULNERABILITĂŢ
A I

La adresa  Lip sa unor anumite c a tegorii d e p erso na l sa u insufic

ienţa a c e stuia .
accesibilităţii  Lip sa sa u insufic ienţa rezervei de perso na l
instruit c ore sp unzător pentru d iferite sp ec ia lizări.

 Sla b a a d apta re la sc himbările tehnologic e.

Din punct de  Lip sa sa u insufic ienta c unoaştere a p olitic ilor d e se c urita te.
 Lip sa sa u insufic ienta c unoaştere a p la nurilor d e ma na
vedere al gement a l c onfiguraţiilor siste mului d e către p erso na lul c u a stfe l
d e atribuţii
cunoştinţelor  Ma rc a rea inc orec tă a datelor, d in p unc t d e vedere
al c la sificării şi id entităţii.
 Greşeli în c orec ta rea c od urilor sursă.
 Planuri d e pregătire inc onsiste nte ;
 Sla b a c onştientiza re şi orienta re a p erso na lului d in punc t
de vedere al se c urităţii ;
Din punct de  Lip sa sa u insufic ienţa instruirii perso na lului în c eea c e
vedere al priveşte ec hip amentul de p roc e sa re ;
 Lip sa sa u insufic ienţa instruirii perso na lului în c eea c e priveşte
instruirii p roc ed urilor d e răsp uns în c a zul ata c urilor fizic e şi a evenimentelor
natura le ;
 Lip sa sa u insufic ienţa instruirii perso na lului în c eea c e priveşte
a meninţările p rin poşta elec tronică, telefon sa u fax .
 Sla bele relaţii şefi-sub ord onaţi.
Din punct de  Lip sa sa u insufic ienta repa rtiza re a re sp onsa b ilităţilor.
vedere  Proc ed uri insufic iente sa u inefic iente d e se lecţie a perso na
lului.
procedural  Implic a rea insufic ientă şi nep opula riza tă în problema tic
a se c urităţii, a perso na lului c u atribuţii ma na geria le.

Politic ile şi p rod use le d e se c urita te pot red uc e po sib ilităţile şi

p rob a b ilita tea c a un a ta c să p enetreze siste mul informa tic sa u, p rin a
rhitec tura d e se c urita te a dop ta tă, p ot imp une a gre so rului să inve ste a
scă a tâ t d e mult timp şi a lte re surse , înc â t a ta c ul să nu mai fie profita bil82.
Sp ec ia liştii d in întrea ga lume sunt în una nimita te de a c ord că nu există
siste me c omp let se c uriza te, d ec i vulnera bilităţile sunt p rezente c hia r şi în c
a zul c elor ma i p erfecţiona te siste me. Ţintele tip ic e d in c ad rul reţelelor d e

82
Dragomir Parkov, Veselin Tselkov, Rusin Petrov, Ilia Kraicev, ,,Security in Computer Systems'' în
,,Information Aspects of Security and Development of Modern Societes'', AFCEA- Sofia, 11-13
septembrie 1996, p.99-103.
c a lc ula toa re, sunt p rezenta te în ta b elul 10.2.
Ta b elul 10.2.
COMPONENTE ŢINT
E
 Se rvere;
 Staţii c lient;
HARDWARE  Ec hip amente d e c omunic aţii (router, brid ge, hub , mod em etc .)
;
 Periferic e (imp rimante, UPS, monitoa re, sc a nnere etc .) ;
 Ec hip amente şi benzi pentru b a c kup ;
 Comp onente a le c omputerelor.
 Cablurile ;
CABLAJUL  Fib ra optică ;
 Pa nourile şi c utiile d e a c c es ;
REŢELEI  Re p a rtitorul ;
 Antenele, emiţătoa rele şi rec ep toa rele în c a zul reţelelor rad io.
 Fişie rele siste mului d e op era re al reţelei (Wind ows NT, Unix) ;
 Fişie rele Siste melor d e op era re a le staţiilo r c lient (Wind ows 95,
98,
SOFTWARE 2000, MIL; Unix);
 Fişie rele de op eraţii, întreţinere şi a d ministra re Novell;
(SAU SERVICII)  Ap lic aţii informatic e;
 Instrum ente so ftwa re (minia p lic aţii p entru ma na
gement, întreţinere, b a c kup etc .);
 Ap lic aţii în dezvolta re (a c e ste a c onţin d e regulă şi c od urile
sursă)
Date milita re, sub formă de :
 b a ze de d ate ;
 foi de c a lc ul ta bela r ;
 fişiere d oc ument ;
 fişiere d e p oştă elec tronică etc . ;
 Date referitoa re la reţea :
 Privilegiile de ac c es a le utiliza torilor ;
 Eta pele de reevaluare ;
 Configurările reţelei ;
 Ca ra c teristic ile şi c onfiguraţia c ab la jului orizontal şi vertic a l;
DATE  Ca ra c teristic ile a ntenelor, emiţăto a relor şi rec ep toa
relor, frec venţe folo site , în c a zul reţelelor prin und e ra d io.
 Date de sp re siste mul de se c urita te al reţelei :
 Date de autentific a re : parole şi se mnături d ig ita le ;
 Date de autoriza re : Identitatea utiliza torilor ind ivid uali şi a
grup urilor d e utiliza tori, informaţii d e sp re a utorizările d e a c c e
s, ta belele de c ontrol al ac c e sului ;
 Tip ul de p rotecţie c rip togra fică a d optat ;
 Tip urile şi lungimea c heilor c rip togra fic e, c heile c rip tografic e
p rop riu-zise .
 Pla nul de mana gement a l c heilor c rip togra fic e ;
 Certific a tele c rip tografic e ;
DATE  Date perso na le a le utiliza torilor c u atribuţii c la sific a te.
 Date utiliza tor :
 Fişie re perso na le d e d ate p roc e sa te (ta bele, foi d e c a lc ul) ;
 Fişie re d oc ument perso na le etc .
 Ad ministra torul de reţea ;
PERSONALUL  Ad ministra torul de se c urita te al reţelei;
 Perso na lul c u privilegii de ac c e s.
 Ab ord a rea noţiunii d e vulnera bilita te sufe ră dezvoltări sp ec ific e, în
funcţie d e d omeniul d e referinţă, loc ul şi rolul siste mului a na liza t etc . De
exemp lu, în d omeniul c ontra informaţiilor milita re 83, vulnera bilita tea e
ste d efinită c a o c arac teristică a unui siste m propriu de c omunic aţii, elec
tronic sa u de c rip tare, c a re e ste p o sib il d e exp loa ta t d e către un
sistem străin (ind iferent d a că e ste ina mic sa u a lia t – n.a .) d e c olec ta re a
informaţiilor d e tip SIG INT (Sig na l Intelligenc e) ori d e răzb oi elec tronic . Din
punc t d e ved ere a l domeniului aplic ativ, d omeniul c
ontrainformaţiilor milita re c onsid eră vulnera bilita tea c a fiind susc
ep tib ilă sa u se nsib ilă, a d ică po sib il şi proba bil d e exp loa ta t, numa i în p
rezenţa unei ameninţări. Fireşte , p rezenţa a c e steia e ste c ond iţiona tă
minimal d e situaţia d eţinerii unui se t d e indic i c onfirmaţi.
Susc eptibilita tea e ste d efinită c a fiind gra d ul în c a re un d isp ozitiv,
ec hip a ment sa u siste m, p oa te fi obiec tul unui a ta c efic ient, d a torită
uneia sa u ma i multor slăb ic iuni.
Cele ma i c uno sc ute vulnera bilităţi în c a zul siste melor informaţiona le
milita re sunt84: c ele d a tora te c omp lexităţii ma teria le şi logic e a unui a stfe l
d e siste m (erori de proiec ta re,sp ec ific aţii şi
de imp lementa re/ op era re); susc ep tib ilita tea c omp onentelor
tehnic e la d efecţiuni; d ific ultăţi în te sta rea integra lă şi integra tă a siste mului;
c a ntita tea exc e sivă a informaţiilor d e a na liza t; numărul ma re d e utiliza
tori; d isp ersa rea utiliza torilor şi a punc telor d e a c c e s, p e o ra ză geogra fică
întinsă; uşurinţa a c c e sului în siste m şi la informaţii; viteza ma re c u c a re se
rea lizea ză a c c e sul la informaţii; a c c e sul nec ontrola t; insufic ienta p regătire
a p erso na lului în d omeniul Sig ura nţei Informaţiona le; nerea liza rea sa u rea
liza rea ina d ec va tă a c opiilor d e rezervă; neexec uta rea unei noi ac red itări
de se c urita te d upă o mod ific a re a siste mului; c onec ta rea c a lc ula toa
relor d in reţele loc a le nec la sific a te la a lte reţele c la sific a te; a d re se d e
routere şi firewa ll greşit c onfigura te/ introd use ; nere sp ec ta rea normelor

83
84
FM 34-60, Counterintelligence Handbook, Glossary-8.
Manualul Infanteriei Marine/S.U.A., disponibil în format .ppt on-line la http://issb-www1.quantico.
usmc.mil/C4I/cs/csbt/training/User/present/sld013.htm.
TEMPEST; utiliza rea nea d ec va tă a c rip tării; d epăşire a teremenelor d e
sc himba re a pa rolelor şi c heilor d e se c retiza re; folo sire a
unor c a na le se c retiza te a utoriza te p entru nivel n, în ved erea tra
nsm iterii unor informaţii c la sific ate d e nivel n+m; re stricţii fizic e şi logic e nea d
ec va te; nere stricţio na rea c onexiunilor Dia l-in în LAN şi nere stricţio na rea se
rvic iului d e poştă elec tronică; d istrug erea d a telor c la sific a te
p rin p roc ed uri ina dec va te; folo sirea genera toa
relor d e p a role ; folo sire a unor c a na le ne se c retiza te p
entru tra nsm iterea unor informaţii c la sific a te etc .

Ameninţări

O ameninţare, e ste un po sib il peric ol pentru siste m. Peric olul p oa te fi

rep rezenta t d e o p erso a nă (un c ra c ker d e sistem sa u un memb ru a l unui
grup d e c erc eta re -d iversiune ), un element ma teria l (d e exemp lu, o c
omponentă d e ec hipa ment tehnic imperfec tă), sa u d e un eveniment
(inc endiu, c a la mităţi na tura le etc .), c a re p ot exp loa ta o vulnera bilita te a
siste mului 85 .
Din p unc t d e vedere a l c ontrainformaţiilor milita re, c u referire la
siste mele de c omunic aţii şi informatice, ameninţarea e ste definită c a şi
c a p a c ita tea tehnică sa u operaţiona lă a unui siste m străin d e c olec ta re a
informaţiilor d e tip SIG INT ori de răzb oi elec tronic , d e a d etec ta , exp loa ta
sa u p erturb a se mna lele/ emisiile p rop rii şi intenţia d emonstra tă, intuită sa u
impusă c a o c onc luzie imp lic ită, a siste mului re sp ec tiv, d e a d e sfăşura
a stfe l d e a cţiuni 86. Da torită p rezenţei fac torului intenţiona l demonstra t, se p
oa te sp une că a meninţările pot fi pa sive
(potenţia l a gre siv id entific at) şi a c tive (d ina mic e, în d e
sfăşura re).
Ma i p e sc urt, a meninţa rea rep rezintă p rob a b ilita tea d e exp loa ta
re a unei a numite vulnera bilităţi, într-un interva l d e timp d a t.
Ameninţa re = Ca p a bilita te x Op ortunita te x Intentie, und e:
Capabilitate: d e exemp lu un c a lc ula tor c u so ftwa re p entru op
eraţiuni d ownloa d , uşor d e utiliza t d in rezid enţa unui ha c ke r, via Internet;

85
Dragomir Parkov, Veselin Tselkov, Rusin Petrov, Ilia Kraicev, ,,Security in Computer Systems'' în
,,Information Aspects of Security and Development of Modern Societes'', AFCEA- Sofia, 11-13
septembrie 1996, p.99-103.
86
FM 34-60 Counterintelligence Handbook, Glossary-8.
 Ca pitolul X Se c urita tea
informaţiilor
Oportunitate: exemp le - c onexiunea via Internet, oric e a ltă c onexiune sa
u un agent interior;
Intenţia - d irec t relaţiona tă c u tipul şi amp litud inea motivaţiei ind ivid
ului sa u grup ului87 a gre so r.
Tip uri şi exemp le d e a meninţări
Ameninţările , sunt a na liza te în relaţie c u evenimentele c e p ot surve ni
c a urma re a a c tivării a c e sto ra , evenimente c a re sunt d enumite a ta c
uri, p rec um şi c u vulnera bilităţile c e p ot fi exp loa ta te d e a c e ste a .
Peric olele p entru siste m, c a re se c onstituie în a meninţări, provin d in
d iferite surse . După unii autori 88, motivaţia unor a meninţări informaţiona le e ste
d iversă şi ea p oa te c up rind e : obiec tive politic o-milita re ; răzb una rea ; p
rofitul ec onomic ; sub stituire a id entităţii ; şa nta jul ; p rovoc a rea intelec tua lă.
Lite ra tura d e sp ec ia lita te c la sifică surse le a meninţărilor d upă mai
multe c riterii, a stfe l:
a. După modul de manifesta re:
ma nife ste sa u d e sc hise , la ved ere, a c e ste a fiind ob se
rva bile; a c op erite, ma sc a te sa u c onsp ira te;
a c c id enta le şi natura le.
Se ob se rvă că numa i ultima sub c a tegorie nu a re c a origine, a cţiunea
uma nă.
Ameninţările ac operite, sunt: sp iona jul; sa b ota jul; a c tele sub versive ;
terorism ul; a c tele c a re c omp un c rimina lita tea sp ec ifică.
Prin a c te c rimina le, se înţeleg a cţiuni uma ne, c a re :
urmăre sc c âştiguri ilic ite ma teria l-fina nc ia re: furturi d e bunuri ma teria le,
informaţii sa u se rvic ii, p rec um şi fra ud ele;
urmăre sc a fec ta rea integrităţii fizic e şi/ sa u p sihic e a perso na lului.
Ac tele d e va nd a lism c a re se ma nifestă în d omeniul sub siste mului
d e c a lc ula toa re, p ot fi d irec te (ha c king -ul) sa u indirec te (so ftwa re noc
iv).

87
John C. Davis, Director of Information Security and Privacy, Mitretek Systems, martie 2001,
disponibil la http://www.mitretek.org/company/resources/speakers.html.
88
John C. Davis, Director of Information Security and Privacy, Mitretek Systems, martie 2001,
disponibil la http://www.mitretek.org/company/resources/speakers.html.

- 225 -
 Ca pitolul X Se c urita tea
informaţiilor
Ameninţările la vedere, sunt: b ruia jul ra d io, ra d ioreleu, d e ra d ioloc aţie
sa u d e ra d iona vigaţie; impulsul elec troma gnetic (EMP); a c tivităţile SIG
INT; op eraţiile sp ec ia le.
Ameninţările ac c identale şi naturale, sunt, ta belul 10.3.:
Na tura le: fulgerele, inund aţiile, c utremurele, temp era turile extreme,
vântul puternic .
Ac c id enta le: erorile uma ne, erorile so ftwa re, erorile şi d efecţiunile
ha rd wa re, inc end iile , sc urgeri d e a pă, tensiunile p eric uloa se d in reţea ua
d e a limenta re.

Ta b elul 10.3.

AMENINŢĂRI NATURALE

Ameninţări directe la
Origine Impa ct imediat la adresa reţelei
adresa reţelei

Cutremure, Căd erea surse lor de Întrerup erea funcţiilor reţelei, inc lusiv d
inc end ii, inund aţii a limenta re, temperaturi egra d a rea sa u întrerup
sa u căderi d e zăp extreme şi şoc uri fizic e, erea c omunic aţiilor, prec um şi d istrug
a dă, fulgere impulsul elec troma gnetic erea ec hip amentelor şi/ sa u a d atelor
Întrerup erea funcţiilor reţelei, inc lusiv d
Fe nomene Perturb aţii egra d a rea sa u întrerup
a stro fizic e elec troma gnetic e erea c omunic aţiilor, în sp ec ia l a c elor
prin unde ra d io
Boli, d ec e sul unor
Fe nomene d e perso ane c u o c a lific are Întrerup erea funcţiilor reţelei, inc lusiv
natură b iologică c ritică (ex.: a d ministra tor repud ierea se rvic iului
unic de reţea)
AMENINŢĂRI ACCIDENTALE
Ştergerea fişierelor,
Ero ri a le formata rea d isc urilor, Întrerup erea funcţionării reţelei
utiliza torilor greşeli d e utiliza re, greşeli Mod ificări neautorizate a le d atelor
d e introd uc ere a datelor
Ac c e sul nea utorizat la reţea , c a re în
genera l se tra d uc e în :
Ero ri a le Configurări sa u reglări - d ezvăluirea nea utorizată a
a d ministra torului eronate, ştergerea informaţiilor ;
reţelei informaţiilor - mod ificări neautorizate a le d atelor ;
- întreruperea funcţiilor reţelei şi/ sa u
a cţiuni d e ind uc ere în eroa re în reţea.

- 226 -
 b. După originea lor, surse le a meninţărilo r p ot fi: d in interior; d in
exterior; d in mediu.
De regulă, surse le d in interior sunt d in c a tegoria c elor a c op erite sa u a
c c id enta le, c ele d in exterior sunt ma nife ste , a c op erite sa u a c c id enta
le, ia r c ele d in med iu sunt a c c id enta le sa u d e c ele ma i multe ori na tura
le. Surse le interne se ma nife stă mult ma i d es d ec â t c ele externe. După
opinia unor sp ec ia lişti milita ri d e pre stig iu, a meninţa rea sa u p eric olul
interior rep rezintă p o sib ilita tea c a p erso na lul c a re a re a c c es a utoriza t la
informaţii p roteja te sa u la p unc te d e unde se p oa te modific a c onfigura
rea unor elemente, să a b uzeze intenţiona t sa u a c c id enta l d e d rep tul
de a c c es p entru a p une în p eric ol întrea ga se c urita te a siste mului. Din
punc t d e ved ere sta tistic , c ele mai ma ri şi ma i multe p eric ole la a d re sa
se c urităţii siste melor (2/ 3 d in tota l, d upă a lte surse 89 mai mult d e 80% ), a u
p rovenit d in interior.
În c a d rul a gre siunilo r informaţiona le p la nific a te, a meninţările p o sib
ile la a d re sa siste melor informaţiona le milita re, p rovin d in toa te c ele trei tip
uri de surse .
Re zulta tele unui stud iu a sup ra tipologiei ameninţărilor, c orela te c u
surse le a c e sto ra p e timp de război, indică fa ptul că, ac
tiviştii neguverna menta li şi forţele a rma te ina mic e, folo se sc întrea
ga ga mă a a meninţărilo r.
Adversa rul a re la d isp oziţie d iferite opţiuni p entru a a ta c a siste mele
informaţiona le a le trup elor p rop rii, în sc op ul sup ravegherii, influenţării sa u
d istrug erii.
Ata c urile p ot fi p roiec ta te să a ibă efec t întâ rzia t, c um e ste exemp lul
c orup erii unei b a ze d e d a te ori c ontrolul p rogra melor, sa u efec t imediat,
p rin d egra d a rea informaţiilor ori d istrug erea fizică a mediilor d e sto c a
re. Exe mp lele d e a c e st tip , inc lud 90 : a c c e sul nea utoriza t, p entru a
obţine d a te d e interes sa u p entru a introd uc e d a te fa lse ; introd uc erea d
e so ftwa re

89
Col. Hugo Keiner, Fort Huachuca, Arizona, Information Assurance Testing for Army C4I Systems,
26 apr. 2001, disponibil în format pdf la http://www.cesg.gov/whatis/index.htm.
90
FM 100-6, cap.1.
 Ca pitolul X Se c urita tea
informaţiilor
noc iv91, p entru a d etermina unul sa u mai multe c a lc ula toa re să funcţioneze
într-un mod d iferit faţă d e c el d orit d e către utiliza torul lega l ; c orup erea sa u
a ltera rea d a telor p rin intermed iul so ftwa re -ului noc iv ; folo sire a
a ta c ului elec tronic p entru a fa c e d a tele de
neutiliza t (impuls elec troma gnetic de ma re
p utere; b ruia jul); c olec ta rea informaţiilor elec tronic e, sub
forma se mna lelor, ra d iaţiilor sa u c hia r d a telor; emiterea d e se mna le fa
lse (d ezinforma rea ); b ruierea se nzorilor d e oric e tip , infiltra rea d e se mna le
fa lse p entru c a a c eştia să tra nsm ită d a te fa lse , sc oa terea a c e sto ra d in
funcţiune p rin intermediul imp ulsului elec troma gnetic ; op
eraţiile p siho logic e c e urmăre sc influenţa rea p erso na lului (d e la op era
tori p â nă la a na lişti) d in c a d rul siste melor informaţiona le milita re ; loviturile a
viaţiei, a rtileriei şi ra c hetelor tere stre , inc lusiv a elementelor d in c omp unerea
siste melor d e c erc eta re -lo vire de îna ltă prec izie, prec um şi a cţiunile
grupurilor de
c erc eta re -d iversiune a le ina mic ului, c a re urmăre sc d istrug erea fizică
tota lă/ p a rţia lă a unor staţii, ec hipa mente, linii d e c omunic aţii (informa tic e)
şi imp lic it a d a telor rezid ente; a cţiunile d e d istrug ere fizică exec uta te d e
grupări p a ra milita re o stile sa u d e către elemente a le unor orga nizaţii
teroriste .
După unii a utori 92, a tunc i c â nd un me sa j e ste tra nsm is p
rintr-un c a na l de c omunic aţii, există următoa rele
a meninţări volunta re sa u a c c id enta le genera
le, ta b elul 10.4., indiferent de c a zul a na liza t :
Ta b elul 10.4.

ORIGINE AMENINŢAREA SECTORUL/ŢINTA

AMENINŢAT(Ă)
 Ca nalele d e c omunic aţii,
inc lusiv d in c a d rul reţelelor d e
Se rvic ii militare Acţiuni d e ata
c a lc ula toa re (informaţiile c irc ula nte
şi c ivile de c elec tronic :
sub forma se mnalelor elec troma
informaţii –  Interc epta rea ;
gnetic e sa u elec tric e);
c omponenta  Bruia jul;
 Proc e so a rele elec tromec a nic
d e război  Dezinforma rea ; e şi elec tronic e, c a b la je (ra d iaţiile
elec tronic  Goniometrarea . pa razite c omp romiţăto a re, p urtătoa re
de
se mnal util)

- 228 -
 Ca pitolul X Se c urita tea
informaţiilor

91
unele surse folosesc şi denumirea de software de distrugere.
92
Roger Clarke, Message Transmission Security Risks, Xamax Consultancy Pty Ltd., disponibil la
http://www.anu.edu.au/people/Roger.Clarke/II/CryptoSecyRisks.html.

- 228 -
 Ca pitolul X Se c urita tea
informaţiilor

ORIGINE AMENINŢAREA SECTORUL/ŢINTA

AMENINŢAT(Ă)
 Ob se rva rea
Se rvic ii militare
 Asc ultarea Loc uri d e d isp unere a tehnic ii d e
şi c ivile de
informaţii –  Înregistra rea aud io; luptă, trupelor, P.C. (informaţii d e d
c omponenta Cop iere/ fotogra fierea isp unere, d e înze stra re, tehnic e etc .)
d e c erc eta re- / filma rea .
d iversiune (sa u  Oric e mijloc d e sto c a re, p roc e sa
a genţi de re, tra nsm itere a informaţiilor;
Distrug ere/ d eteriora re fizică
teren)  Perso anele c u rol c heie în c oma ndă
şi c ontrol
 Interc ep ta rea ;  Oric e informaţii referitoare la siste mele
Se rvic ii militare
 Dezinforma rea ; c rip tografic e on-line şi off-line aoptate;
şi c ivile de
 Ob se rva rea  Informaţii a so c ia te sistem elor
informaţii –
c omponenta  Asc ulta rea c rip togra fic e (textele c la re a le
c rip tologică  Înregistra rea a ud io; tra nsm isiilo r c rip tate, perso na lul c u
 Copiere/ foto, filma re. funcţii c rip tologic e etc .)
 Loc uri d e d isp unere a tehnic ii d
Ob se rva rea ;
e luptă, trupelor, P.C. (informaţii de
Fo rţe teroriste Asc ulta rea , inc
loc a liza re, d e înze stra re, tehnic e etc .) ;
şi/ sa u lusiv instrum entală;
 Doc umentele şi p erso nalul ;
p a ra milita re Înregistra rea a ud io;
 Ca p a c ităţile tehnic e de c olec ta
Copiere/ foto, filma re.
re, tra nsm itere şi proc e sa re a datelor.
Se rvic ii militare  Ob se rva rea ; Doc umentele şi perso nalul ;
şi c ivile de  Asc ultarea Ca p a c ităţile tehnic e de c olec tare,
informaţii –  Copiere/ foto, filma re. tra nsm itere şi proc e sa re a datelor.
c omponenta
 Surse le d e alimenta re c u
HUMINT (a
energie elec trică;
genţi rec rutaţi
d in interiorul  Siste mele de sup raveghere
Sa b ota jul
siste mului, şi avertiza re;
a genţi infiltraţi)  Antenele staţiilo r ra d io şi ra d ioreleu;
 Ca b lurile de interc onec ta re etc .
 Oric e mijloc d e sto c a re, p roc e sa
re, tra nsm itere a informaţiilor;
Distrug ere/ d eteriora re fizică  Perso anele a căror sc oatere d in
luptă a r a fec ta funcţiile informaţionale
Fo rţe teroriste a le siste mului.
şi/ sa u  Surse le d e a limenta re c u energie
p a ra milita re elec trică;
 Siste mele d e sup raveghere şi
Sa b ota jul
avertiza re;
 Antenele staţiilo r ra d io şi
ra d ioreleu;
 Tip ul şi unele c a ra c teristic i a le
Acţiuni agre sive d
mijloa c elor tehnic e de c omunic aţii ;
e c ulegere a informaţiilor :
 Disp unerea Centrelor d e
 Ob se rva rea ;
Ma ss-m ed ia Comunic aţii, a trupelor, mijloa c elor
 Asc ultarea
tehnic e ;
 Înregistra rea aud io;
 Măsurile d e c ontrol, pa ză şi
 Copiere/ foto, filmare.
sup raveghere etc .
 Mijloa c ele tehnic e de
Fo rţele
Distrug ere, neutraliza re, c omunic aţii ;
luptătoa re ale
nimic ire  Perso na lul d e sp ec ia lita te ;
ina mic ului
 Sup orţi fizic i d e informaţii.

- 229 -
  Nerec epţionarea me sa jului de către core sp ondentul de stina tar.
Ac e st c a z p oa te a p a re fie a c c id enta l (p ierdere în tra nzit sa u a d resă
greşită), fie intenţiona t (interc ep ta re şi neretra nsm itere, d e către terţi ; ruta
rea către un c ore sp ond ent imp o sto r în loc ul c elui lic it) ;
 Ac c e sul unor perso ane sa u organizaţii neautorizate. Şi a c e st c a z
p oa te a p a re fie a c c id enta l (a d resă greşită a me sa jului), fie intenţiona t
(interc ep ta rea p e timp ul tra nzitului ; ruta rea către un c ore sp ond
ent impo sto r);
 Modific area c onţinutului pe timpul transp ortului me sa
jului. Ac c id enta l - p rin c orup erea p e timp ul tra nsp ortului sa u interp reta
rea greşită d e către a p lic aţia informa tică d ec
omunic aţii. Intenţiona t- prin interc ep ta re, mod ific a re şi retra nsm itere în
noua formă;
 Re c epţionarea unui me sa j fa ls. Prin a c ea sta , se înţelege p rimirea
unui me sa j c a re a pa rent so seşte d e la un exp editor a utoriza t, c a re însă în
rea lita te nu e ste emitentul invoc a t. Se poa te rea liza fie intenţionat
(,,sp oofing’ ’ – c rea rea unui me sa j d e către un a gent uma n impo sto r şi tra
nsm iterea sa cu a taşa rea elementelor de a utentific a
re c ore sp unzătoa re), fie a c c id enta l (retra nsm iterea unui me sa j d up lic a
t);
 Re sp ingere eronată a mesa jului. Ca uza p oa te fi loc a liza tă la
ec hip a mentul exp editor c a re nu rec unoaşte operaţiunea d e tra nsm
itere sa u la c el d e stina ta r, a c e sta d in urmă nec onfirmâ nd p rimirea .

I.1 Tipuri de atacuri

În p rinc ip iu, atac urile (evenimente surve nite c a urmare a materializării

ameninţărilor), sunt d e d ouă tipuri:
Atac uri pa sive, a d ică a c ele a ta c uri în urma cărora intrusul ob se rvă
informaţia c e trec e prin ,,c a na l’ ’ , fără să interfereze c u d erula rea fluxurilor
informaţiona le sa u c onţinutul me sa jelor. Ata c urile p a sive se d e sfăşo a ră
d e regulă numai prin ,,a naliza tra fic ului’ ’, prin c itirea id entităţii părţilor c a
re c omunică, ,,învăţâ nd ’ ’ lungimea şi frec venţa me sa jelor vehic ula te p e un
a numit c a na l logic , c hia r d a că c onţinutul a c e sto ra e ste neinteligibil 93.

To t în c a tegoria a ta c urilor p a sive , intră şi interc ep ta rea (ra d

io, ra d ioreleu, fir/ fib ră optică) p ropriu-zisă şi goniometra rea (ra d io, ra d
ioreleu).

Atac urile pa sive a u următoa rele c a ra c teristic i c omune:

� nu c a uzea ză p a gub e imediate şi d etec ta bile, întruc â t nu
şterg sa u modifică d a te;
� înc a lcă regulile d e c onfid enţialita te ;
� obiec tivul c onstă în a a sc ulta d a tele sc himb a te p e c a na
lele d e c omunic aţii ;
� d a tele ,,a sc ulta te’ ’ sunt sup use a ltor eta p e d e p reluc ra re, în sc
op ul extra gerii informaţiilor utile p entru a lte op eraţiuni, inc lusiv a lte a ta c uri p
a sive
(exemp lu - interc ep ta re urma tă d e goniometra re) ;
� p ot fi rea liza te p rintr-o va rieta te d e metod e, c um sunt:
sup ra vegherea c onvorbirilor telefonic e, ra d io sa u ra d ioreleu, exp loa ta
rea rad iaţiilor elec troma gnetic e emise în sc op ul tra nsm iterii informaţiilor sa u
a rad iaţiilor p a ra zite c omp romiţătoa re, ruta rea d a telor p rin nod uri se c
und a re, ma i sla b p roteja te.
Atac urile ac tive, sunt a c ele a ta c uri în c a re intrusul se a ngajea ză fie în
furtul me sa jelor, fie în modific a rea sa u relua rea me sa jelor, ori inse ra rea d
e me sa je fa lse . Ac ea sta înse a mnă că el p oa te şterge, întâ rzia sa u mod
ific a me sa je, p oa te efec tua , p rin infiltra re fizică sa u logică, inse rări a le unor
me sa je fa lse sa u vec hi, p oa te sc himb a ordinea me sa jelor fie p e o a numită
d irecţie, fie p e a mb ele d irecţii a le unui c a na l logic ş.a .m.d .
Ac e ste a ta c uri sunt ma i p eric uloa se , d eoa rec e mod ifică sta
rea siste melor d e c a lc ul, d e ma na gement şi a c elor d e c omuta re, p rec
um şi a d a telor. Există o se rie d e a ta c uri a c tive şi în c a zul a c e sto ra imp
unâ nd u-se o nouă a na liză, c onform c riteriului efec tului p rod us d e a c e ste a
, a stfe l :
a. Atacuri ce afectează preponderent sta rea de organizare
Bruia jul elec tronic , c a re c onstă în modific a rea sem na lelor d e rec epţie,

93
Victor-Valeriu Patriciu, Monica Pietroşanu –Ene, Ion Bica, Costel Cristea – Securitatea Informatică
în Unix şi Internet, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1998, p.158-159.
şi c a re poa te fi d e tipuri d iferite şi exec uta t d e la d ista nţe d iverse .
Dezinformarea elec tronică, e ste un tip d e a ta c elec tronic c a re se
rea lizea ză prin interc epta rea şi modific a rea c onţinutului mesa jului, urma te
d e retra nsm iterea op ortună a c omunicării. Pe c â mpul d e luptă mod ern, în a
fa ra unei a stfe l d e d ezinformări, a pa r şi a lte tipuri d e d ezinforma re c a re a u
c a sc op p rod uc erea unor d ereglări în a na liza informaţiilor c ule se d e
către a dversa r. Proc ed eele c la sic e d e d ezinforma re elec tronică sunt : d
ezinforma re p rin ma nipula re, imita re sa u prin sim ula re.
Ma sc arada – un tip d e a ta c în c a re o entita te (utiliza tor sa u siste m)
p retind e a fi o a ltă entita te, fiind vorba d e o imp o stură logică. De exemp lu, un
utiliza tor înc ea rcă să se sub stituie a ltui utiliza tor sa u un se rvic iu p retind e a fi
a lt se rvic iu, în intenţia de a extrage ilic it d a te proteja te. Aproa pe
întotd ea una , o ,,m a sc a ra dă’ ’ e ste p rec ed a tă d e a ta c uri p a sive , p
entru rec unoaşterea siste mului şi eva lua rea vulnera bilităţilo r, fiind însoţită de un
a lt a ta c a c tiv (înloc uirea sa u modific a rea me sa jelor) ;
Re luarea – a ta c a c tiv c e se p rod uc e a tunc i c â nd un me sa j sa u o
p a rte a a c e stuia e ste relua t (rep eta t), c u intenţia d e a p rod uc e un
efec t nea utoriza t. De exemp lu, se a p elea ză în a c e st se ns, la reutiliza rea
informaţiei d e a utentific a re a unui mesa j a nterior ;
Modific area me sa jelor – a ta c a c tiv prin c a re d a tele me sa jului
sunt a ltera te p rin mod ific a re, inse ra re sa u ştergere. Poa te fi folo sită, d e
exemp lu, p entru sc himb a rea benefic ia rului unui se rvic iu, modific a rea
unui d rep t d e a c c e s, mod ific a rea c â mp ului d e stina ta r/ exp ed itor a l
me sa jelor d e p oştă elec tronică ;
Re fuzul se rvic iului – se p rod uc e c â nd o entita te a utoriza tă nu izb
uteşte să înd ep linea scă p rop ria funcţie sa u c â nd o entita te intrusă d e
sfăşo a ră a cţiuni c a re împied ică o a ltă entita te d e la înd ep linirea a ltor funcţii
. Ata c urile ha c ker-ilo r sunt d e se ori d e sc rise c a a ta c uri d e refuz a se rvic
iilo r, a ta c uri d e a c c es nea utoriza t şi a ta c uri c u viruşi. Ata c urile d e
refuz a se rvic iilo r sunt foc a liza te p e nega rea , d in pa rtea siste mului, a
se rvic iilo r d e legitima re şi a a c c e sului utiliza torilor, prin sup ra încărc a rea re
surse lor p rinc ipa le a le siste mului. Câ teva d in c ele mai c uno sc ute a ta c uri
d e refuz a l se rvic iilo r inc lud Inund a rea
TC P SYN (TC P SYN Flo od ), Ap elul Morţii (Ping of Dea th), SMURF şi La c rima
(Te a rDrop ).;
Re pudierea se rvic iului – se p rod uc e c â nd o entita te refuză să
rec unoa scă un se rvic iu exec uta t. Este evid ent că în a p lic aţiile d e tra nsfe r
elec tronic d e fişiere, sc himb ul d e se mnături c rip togra fic e, d e a lte c â mp
uri de id entific a re, e ste importa nt să se evite repud ierea se rvic iului a tâ t d e
către emiţăto r, c â t şi d e către d e stina ta r.
b. Atacuri active cu efect preponderent distructiv – în siste mele
d ep end ente d e c omp onente informa tiza te, se rea lizea ză prin intermediul
unor p rogra me c rea te în a c e st sc op şi c a re a fec tea ză, uneori e se
nţia l, se c urita tea c a lc ula toa relor, inc lusiv a se rverelor. Ac e ste a ta c uri
urmăre sc c itirea nea utoriza tă a informaţiilor, d a r c el ma i frec vent d istrug
erea p a rţia lă sa u tota lă a d a telor sa u c hia r a ec hip a mentelor d e p roc e
sa re.
Distrug erea fizică a ec hip a mentelor, staţiilo r, c entrelor d e c omunic aţii
şi/ sa u d e p reluc ra re a utoma tă a da telor, rep rezintă d e a se menea unul d in
sc op urile a ta c urilor c e urmăre sc d istrug erea informaţiilor, od a tă c u
elementele de infra struc tură c ore sp unzătoare. Unul d in mijloa c ele
sp ec ia liza te utiliza te în a c e st sc op , e ste ra c heta c u d irija re (ex. : ra c
heta H ARM ) p e fa sc ic ulul elec troma gnetic a l emita torului. O a ltă c a ra c
teristică a a ta c urilor informa tiza te, e ste p o sib ilita tea d e infesta re, p
rin reţea sa u sc himb uri d e informaţii sto c a te p e medii movibile, a
unui număr ma re d e c omp utere. Dintre ac e ste progra me d istruc tive, le a
mintim p e următoa rele:
Viruşii 94 – rep rezentaţi d e p rogra me inse ra te în a p lic aţii, c a re se
multiplică sing ure în a lte p rogra me d in sp aţiul rezid ent în memorie/ ha rd -d
isk şi b loc hea ză c omp uterul sa u, d upă un număr p rogra ma t d e
multiplicări, intră într-o fa ză d istruc tivă c a re e ste d e regulă exp onenţia lă.
Menţionăm a ic i, exemp lul a ta c urilor c u ma c roviruşi exec uta te d e ha c kerii
sâ rb i p e timp ul
c onflic tului d in K o so vo, c a re a u c ond us inc lusiv la b loc a rea p entru un
interva l d e trei ore a siste mului informa tic d in c a d rul grup ului Na shville / NATO
(grup tra nsp ortor d e trup e şi elic optere).
94
Cuvântul ,,virus’’ este forma latină a termenului ,,otravă’’.
 Bo mba so ftware 95 - e ste o p roc ed ură sa u p a rte d e c od inc lusă într-o a
p lic aţie utilă, c a re e ste a c tiva tă d e un eveniment p red efinit. Autorul b omb
ei a nunţă evenimentul, lăsâ nd -o să ,,e xp lod eze'', a d ică să d e sfăşo a re a
cţiunile d istruc tive progra ma te.
Viermii 96 - a u efec te sim ila re c u c ele a le b omb elor şi viruşilor. Princ
ipa la d iferenţă c onstă în fa ptul că viermii nu rezidă la o a d resă fixă sa u nu
se d up lică sing uri. În sc himb , viermii se mută p erma nent, c eea c e îi fa c e
foa rte d ific il d e d etec ta t. Viermii nec e sită un mediu d e luc ru în reţea şi un a
utor fa milia riza t nu numa i c u fa c ilităţile şi se rvic iile d e reţea , c i şi c u fa c
ilităţile d e op era re nec e sa re, p entru a -i sp rijini d e înd a tă c e a u a juns în c a
lc ula tor.
Tra pele - reprezintă a c c e se (p orţi) sp ec ia le la sistem , c a re sunt
rezerva te în mod norma l p entru p roc ed uri d e încărc a re/ d e scărc a re d e
la d ista nţă, întreţinere sa u p entru d ezvolta torii unor a p lic aţii. Ele însă
permit a c c e sul la siste m, elud â nd p roc ed urile d e id entific a re uzua le.
Calul Tro ian 97 - e ste o a p lic aţie c a re a re o funcţie d e utiliza re foa rte
c uno sc ută şi c a re, într-un mod a sc uns, înd ep lineşte şi o a ltă funcţie. Ac ea
stă a p lic aţie nu fa c e c op ii. De exemp lu, un ha c ke r, p oa te înloc ui c od
ul unui p rogra m norma l d e c ontrol ,,log in'' p rin a lt c od , c a re fa c e a c
elaşi luc ru, d a r sup limenta r, c op ia ză într-un fişier numele (use r ID) şi p a rola
p e c a re utiliza torul le ta ste a ză în p roc e sul d e a utentific a re. Ulterior, folo
sind a c e st fişier, infra c torul informaţiona l va p enetra foa rte uşor a c ea stă ba
rieră logică.

Riscuri

Ca şi a b ord a re genera lă în interiorul d omeniului milita r, risc ul e ste d efinit

c a p rob a bilita tea şi se veritateaunei pierd eri, lega tă d e existe nţa unor
p eric ole 98.

În mod d istinc t, risc ul e ste privit c a o limită, un p ra g ma xim p entru c a re

95
Victor-Valeriu Patriciu, Monica Pietroşanu –Ene, Ion Bica, Costel Cristea – Securitatea Informatică
în
96
Unix şi Internet, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1998, p.159.
Victor-Valeriu Patriciu, Monica Pietroşanu –Ene, Ion Bica, Costel Cristea – Securitatea Informatică
în Unix şi Internet, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1998, p.159.
97
Victor-Valeriu Patriciu, Monica Pietroşanu –Ene, Ion Bica, Costel Cristea – Securitatea Informatică
în Unix şi Internet, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1998, p.159.
98
Department of Defense, Joint Publication 1-02, Dictionary of Military and Associated Terms,
apr.2001, p376/606.
o c ontra măsură sta bilită p rin norme, a fo st d emonstra tă c a fiind efic ientă în
elimina rea unei vulnera bilităţi, în c orelaţie c u un nivel d e susc eptibilita te şi a
meninţa re d a t 99.
Risc urile sunt minima liza te p rin p a rc urgerea eta pelor d e ma na
gement a l risc ului, p rezenta te în figura 10.5., pâ nă la un nivel a c c ep ta bil
a l ra p ortului c o st/ p ierderi, p rin imp lementa rea de c ontra
măsuri, risc ul neelimina t c onstituind risc ul rezid ua l, c a re
c onţine şi (uneori c oinc id e c u) risc ul a c c ep ta t (a sum a t). Te hnic ile şi p
roc ed eele d e p roteja re a siste mului sunt d enumite c ontra măsuri. Tip ul
a c e sto ra d iferă în funcţie d e vulnera bilităţile şi
a meninţările la c a re se referă100.

Fig ură 10.5.- Eta p ele sta nd a rd a le p roc e sului d e ma nagement a l risc ului

99
FM 34-60, Counterintelligence Handbook, Glossary-8.
100
Directiva de securitate ACE-70-1 .
 Din p unc t d e ved ere a l c ontra informaţiilor milita re, c ontra măsurile
sunt d efinite c a a c ea formă a pra c tic ii milita re c a re, prin întrebuinţa rea
unor d isp ozitive şi utiliza rea unor tehnic i sp ec ific e, a re c a obiec tiv reduc
erea efic ienţei operaţiona le a a cţiunii inamic ului 101.

Ec uaţia 102 p rinc ip ia lă a risc ului rezid ua l la a d re sa se c urităţii informaţiilor,

e ste : Risc ul rezid ua l de se c urita te = (Ameni n t a r i x Vulnera bilităţi) –
Contra măsuri.
După c um se p oa te ob se rva , nivelul a meninţărilo r e ste amplific a t sa
u red us d ra ma tic d e c el a l vulnera bilităţilor. Da că rezulta tul c a lc ulului d e
mai sus c ond uc e la o valoa re nulă sa u a c c ep ta b ilă d in p unc t d e ved
ere a l pierd erilor, se a p rec ia ză că, în mod id ea l, risc ul rezid ua l e ste ega l
c u risc ul a c c ep ta t c a lc ula t. Da că va loa rea rezulta tă d epăşeşte a c ea stă
măsură, rezultă că nivelul sa u/şi tipul c ontra măsurilo r nu c ore sp und a meninţărilo
r şi vulnera bilităţilo r. În pra c tică,risc ul rezid ua l e ste influenţa t în sp ec ia l
d e a meninţările c a re nu a u fo st id entific a te, a na liza d e risc c ond uc
â nd la p roiec ta rea unui siste m c a re iniţia l, p e b a za d a telor c uno sc ute,
surp rind e un nivel p rob a bil a l risc ului rezid ua l. Pe d e a ltă p a rte, ec uaţia
risc ului p rop riu-zis, e ste p rezenta tă d e unii sp ec ia lişti, a stfe l103: Risc =
Vulnera bilita te x Imp a c t x Ameninţa re, und e: Vulnera bilita te – o slăb ic
iune d e tip ha rd wa re, so ftwa re sa u uma nă; Imp a c t
– p rejud ic iul rezulta t; Ameninţa re – p rob a bilita
tea exp loa tării vulnera bilităţii d in relaţie.
Risc ul e ste a d e se a d efinit c a fiind p rob a bilita tea d e înfrunta re a
unei situaţii neprevăzut sa u d e a sup orta o p a gubă, folo sind u-se p entru a na
liză o se rie d e va lori d isc rete a so c ia te po sib ilităţii şi c onse c inţelor unor
evenimente.

101
FM 34-60 Counterintelligence Handbook, Glossary-8.
102
Manualul Infanteriei Marine/S.U.A., disponibil on line în format .ppt la http://issb-www1.quantico.
usmc.mil/C4I/cs/csbt/training/User/present/sld013.htm.
103
John C. Davis, Director of Information Security and Privacy, Mitretek Systems, martie 2001,
disponibil la http://www.mitretek.org/company/resources/speakers.html.
 10.4. Modelul securităţii sistemelor C4I
În genera l, c onform d oc umentelor NATO , se c urita tea siste melor
C 4I c up rind e 5 c a p itole: se c urita tea informaţiilor, se c urita tea fizică, se
c urita tea
p erso na lului, se c urita tea p roc ed urilor şi se c urita tea d oc umentelor, figura 10.6.

10.4.1. Securita tea informaţiilor

Se c urita tea informaţiilor (INFO SEC – Informa tion se c urity) a re sc

opul ma jor d e a a sig ura p rotecţia informaţiilor şi a siste melor informaţiona le
integra te îm potriva a c c e sului nea utoriza t la informaţii în sc op ul c itirii, c op
ierii sa u modificării, fie ele sto c a te, în p roc e sa re sa u în tra nzit (c irc ula nte),
p rec um şi împotriva repudierii se rvic iului faţă d e utiliza torii a utorizaţi d a r şi
împotriva permiterii a c c e sului utiliza torilor nea utorizaţi, inc luzâ nd a c ele
măsuri c a re sunt nec e sa re p entru a d etec ta , d oc umenta şi a se op
une unor a stfe l d e a meninţări104.
Obiec tivele c omp lete a le INFO SEC , sunt:
�a sig ura rea c onfidenţialiăţii informaţiilor. Se a u în ved ere informaţiile c
la sific a te, p rec um şi c ele c onfid enţia l-perso na le şi priva te. Princ ip
iul
c onfid enţia lităţii se b a zea ză p e rec unoaşterea fa p tului că d ezvăluirea
nea utoriza tă a unor informaţii, c ond uc e inerent la înre gistra rea unor d a
une;
� a sig ura rea integrităţii informaţiilor, a vâ nd u-se în ved ere: a c ura
teţea şi c â t d e c omp lete sunt informaţiile/ b unurile; a utentic ita tea tra
nza cţiilor; p rotecţia îm potriva unor modificări nea utoriza te;
� a sig ura rea d isp onibilităţii: informaţiile să fie utiliza bile la c erere şi să
înd ep linea scă p a ra metrii nec e sa ri efec tuării tra nza cţiilor;
�nerepudierea: re sp onsa bilităţile să fie sta bilite şi c ontrola te c la r; să
fie sta bilite şi imp lementa te a utorităţile sp ec ific e; a sum a rea răsp und
erii a cţiunilor; a cţiunile să nu poa tă fi re sp inse ;

104
Department of Defense, Joint Publication 1-02, Dictionary of Military and Associated Terms,
apr.2001, p.210/606.
 Comp onentele (d omeniile ) INFO SEC sunt:
1. COMPUSEC – Comp uter Sec urity - se c urita tea ec hipamentelor
de c a lc ul;
2. COMSEC – Communic a tions Se c urity - se c urita tea
c omunic aţiilor.

Securita tea echipamentelor de calcul - COMPUSEC

COMPUSEC c up rinde a c ele măsuri şi elemente d e c ontrol c a re a sig ură
c onfidenţialitatea, integritatea şi d isp onibilita tea informaţiilor preluc ra te şi
sto c a te c u a jutorul ec hip a mentelor informa tiza te. Nu folo sim termenul
d e ” c a lc ula toa re” sa u c el d e „ c omp utere” , întruc â t, p rin ac e ste a
utiliza torul c omun înţelege d e regulă mic roc a lc ula torul tip PC, ia r
COMPUSEC se a d re se a ză inc lusiv siste melor d e a
rma ment, liniilo r de fa b ric aţie etc . a utoma tiza te p e b a
za unor c omp onente ha rd / so ftwa re. Re zultă că, a c e ste măsuri inc lud p roc
ed uri şi instrum ente ha rd wa re şi so ftwa re nec e sa re p entru p roteja rea
siste melor informa tic e şi informaţiilor d in c a d rul a c e sto ra .
Comp onentele COMPUSEC sunt se c urita tea fizică (va fi a bord a tă în
sub c a pitol d istinc t), c rip tografică şi a emisiunilo r elec tromagnetic e. Din a
ltă p ersp ec tivă, se p oa te c onsid era că se c urita tea c a lc ula toa relor şi a
reţelelor d e c a lc ula toa re, inc lud e p rotecţia so ftware, hardware şi firmware.
În op inia noa stră, a c ea stă d in urmă a b ord a re, a c c ep ta tă, se c onc
entrea ză a sup ra na turii măsurilo r d e p rotecţie, în timp c e prima , păstre a ză
sp ec ific ul sistem ic d e a na liză a sub d omeniilor de p rotecţie.
În sfâ rşit, re sp ec tâ nd c omp onenţa d enumirii (c a lc ula toa re şi
reţele), p utem vorbi d e sp re:
a . Se c urita tea c a lc ula toarelor, c a re c up rind e a nsa mb lul
măsurilo r c e a sig ură c
onfidenţia lita tea , integrita tea şi d isp onibilita tea informaţiilor
p reluc ra te şi sto c a te în c a lc ula toa re;
b . Se c urita tea reţelelor de c a lc ulatoare - reprezintă c a p a c ita
tea a c e sto ra d e a fa c e faţă oricăror a ta c uri a le fa c torilor d e sta biliza tori,
a stfe l înc â t să-şi păstre ze p erma nent funcţiunile princ ipale, fără a se tra nsfo
rma într-
un p eric ol p entru se c urita tea siste melor în c a d rul cărora sunt integra te.
Securita tea criptografică, în c eea ce priveşte sub siste mul de
c a lc ula toa re d in c a d rul siste melor informaţiona le milita re, priveşte d
ouă a sp ec te:
p rotecţia prin transfo rma rea c rip togra fică a informaţiilor sto c a te,
utilizâ nd u-se în a c e st sc op aplic aţii c rip togra fic e sp ec ific e, iera rhiza te
d in p unc t d e ved ere al c orelaţiei sc op-reziste nţă c rip togra fică-nive l
d e se nsib ilita te a informaţiilor p roteja te;
p rotecţia c rip togra fică a informaţiilor tra nsm ise în reţelele d e c
a lc ula toa re, prin utiliza rea c rip tării ha rd wa re şi/ sa u so ftwa re.
Ma na gementul c heilor c rip togra fic e inc lud e genera rea şi sc
himbul se c retiza t a l c heilor d e c onec ta re, p rec um şi p o sib ilita tea d e a
sta bili a d -ho c a so c ieri de se c urita te. Protoc oa lele d e se c urita te sub linia
te inc lud , d e se ori, o fa c ilita te d e negoc iere, pentru a sta bili pa rametrii şi
se rvic iile d e sec urita te c a re vor fi furniza te pentru fiec a re c onexiune
se c retiza tă d e reţea . Se c urita tea IP (IPSEC - Internet Protoc ol Se c urity) e
ste unul d in p rotoc oa lele d e se c urita te la nivelul "Reţe a ".
Securita tea reţelelor de calculatoare, figura 10.7. sup ort d e b a ză a l a
c tivităţilo r d e c oma ndă-c ontrol, e ste un sub d omeniu c onc entra t p e
p rotecţia so ftwa re, integrâ nd în a c elaşi timp şi c elela lte tip uri d e măsuri
tehnic e, a d ministra tive, fizic e etc . d e p rotecţie a informaţiilor. De fa p t, fiec a
re verigă a la nţului informaţiona l, p re sup une în ved erea se c urizării sa le, o
a p lic a re sp ec ifică a tuturor se rvic iilo r d e se c urita te. Ceea ce
e ste c u a d evăra t sp ec ific se c urităţii reţelelor d e c a lc ula toa re,
d a torită multip lelor vulnera bilităţi şi ameninţări informaţiona le d e tip logic , ia
r c a rezulta t a l a c e sto ra , risc urilor d ese c urita te logică, e ste a
nsa mb lul d e se rvic ii şi mec a nism e d e se c urita te c a re p rod uc un
nivel c ore sp unzător a l sig ura nţei informaţiona le, d eşi a c e stea se
a p lică şi entităţilo r (c a lc ula toa relor,
ec hip a mentelor). În ta b elul 10.5. sunt menţiona te se rvic iile şi mec a nism ele d e
se c urita te, a stfe l:
 Ta b elul 10.5.

Serviciul de securita te Mecanismul de securita te

Cripta re (a legăturii, d e grup , termina l la
Confidenţialitate termina l)
Controlul a c c e sului (MAC/ DAC)
Se mnătură d ig ita lă
Integritate
Controlul a c c e sului (MAC/ DAC)
Cripta re (a legăturii, d e grup , termina l la
termina l)
Disp onibilita te
Se mnătură d ig ita lă
Controlul a c c e sului (MAC/ DAC)
Autentificare Cripta re (se mnătură d ig ita lă)
Nerepudiere Cripta re (se mnătură d ig ita lă)

Re laţia se rvic iu-m ec a nism -p roc ed eu/ tehnică, e ste exp lic a tă p rin fa
p tul că, fiec a re se rvic iu e ste rea liza t p rin d iferite mec a nism e d e se c urita
te, ia r fiec a re mec a nism d e se c urita te se rea lizea ză prin intermediul unor
proc ed ee (tehnic i), a c e ste a d in urmă putâ nd fi c omune ma i multor mec a
nism e.

În c eea c e p riveşte securita tea fizică în c a d rul reţelelor d e c a lc ula

toa re şi a ec hipa mentelor d e c a lc ul individ ua le nec onec ta te, o sub c
omp onentă importa ntă o reprezintă re sta ura rea d a telor, în c a zul
evenimentelor c a re a u d rep t rezulta t d istrug erea tota lă sa u p a rţia lă, a c c
id enta lă sa u intenţiona tă, a d a telor sto c a te ind ivid ua l sa u
c entra liza t. Re sta ura rea sa u rec up era
rea d a telor, imp lică p rotecţia ac e sto ra împotriva pierd erii, prin una sa u, c el
mai a d e se a , p rin ma i multe metode, a p lic a te sim ulta n.
Există trei metod e genera l imp lementa te p entru p rotecţia d a telor în a stfe l
d e c a zuri:
 rep lic a rea d a telor p e b a ndă ma gnetică;
 c onfiguraţii tolera nte la erori a ha rd -d isc
urilor ; folo sirea UPS.
Securita tea comunicaţiilor - COMSEC
COMSEC c up rinde a c ele măsuri d e stina te îm p ied icării ac c e
sului neautorizat la informaţiile c a re p ot fi p relua te d in d omeniul telec
omunic aţiilor, p rec um şi a sig urarea autentic ităţii c omunicărilor efec tua te p e
a c e ste linii. Măsurile COMSEC se a p lică siste melor elec tric e c a re generea
ză, p roc e se a ză sa u folo sesc în oric e mod informaţii c u regim p roteja t 105, şi
sunt grup ate în sub d omeniile:
 se c urita tea c rip togra fică (C RIPTO SEC - C RYPTO G RAPHIC SEC URITY);
 se c urita tea fizică a ec hip a mentelor d e telec omunic aţii şi a perso na
lului c ore sp unzător (PHYSEC – PHYSIC AL SEC URITY) ;
 se c urita tea emisiunilo r (EMSEC - EM ISSIO N SEC URITY);
 se c urita tea în eta p a d e tra nsm itere sa u p e sc urt, se c urita
tea tra nsm iterilor (TRANSEC – TRANSMISSIO N SEC URITY).

Securita tea criptografică (CRIPTOSEC - Cryptographic Security), c onstă în

p rotecţia informaţiilor tra nsm ise p rin mijloa c e d e c omunic aţii a na logic e sa u
numeric e, p rin utiliza rea unor siste me c rip togra fic e a utoriza te. Criptogra
fia rep rezintă ştiinţa sc rierii se c rete, c e a re c a sc op a tâ t a sig ura rea
se c retului
informaţiei sto c a te sa u c irc ula nte, c â t şi a sig ura rea autentic ităţii a c e ste
ia . Se c retul e ste a sig ura t d e metod ele, p roc ed eele şi tehnic ile d e a c op
erire, ia r a utentific a rea d e măsurile de p revenire a introduc erii me sa jelor
nea utoriza te în re surse le d e p reluc ra re şi în c a na lele d e c omunic aţii, p
rec um şi prin
a sig ura rea d e stina ta rului d e a utentic ita tea surse i me sa jelor p rimite 106.

Criptogra fia e ste d omeniul d efensiv a l c rip tologiei, c oexistâ nd c u

sub d omeniul c rip ta na litic . Crip ta na liza rep rezintă c omp onenta ofensivă
a c rip tologiei, a vâ nd c a sc op obţinerea informaţiilor prin stud iul me sa
jelor c rip ta te interc ep ta te. Cripta na liza e ste sp ec ifică d omeniului
COMINT d a r se regăseşte şi în c a drul COMSEC , d a torită fa p tului că înd
eplineşte şi funcţii
d efensive , în sc op ul te stării p rod use lor c rip togra fic e p rop rii.
Cripto se c urita tea e ste a sig ura tă p rin intermediul siste melor
105
NSA, NACSIM 5000-TEMPEST Fundamentals, 1982, p.30.
106
Ilie Gheorghe, Consideraţii asupra criptologiei, G.M.R. nr.2/1995, p.14.
c rip togra fic e, c a re p ot fi c la sific a te a stfel:
 siste me c rip togra fic e a utoma tiza te d e nivel sup erior rep rezintă proc
e se c rip togra fic e c omp lexe, c a re sunt exec uta te a utoma t de ec hip a
mente sp ec ia l p roiec ta te şi rea liza te, izola te fizic d e oric e c a na l d e c
omunic aţii.
 siste me c rip tografic e d e nivel inferior sunt folo site p entru c rip ta
rea tra nsm iterilor în forma t elec tronic al
informaţiilor, a tunc i c â nd nu sunt d
isp onibile siste me d in c a tegoria sup erioa ră, menţiona te mai sus. Asig ură o p
rotecţie d e nivel mediu sa u mic şi fa c pa rte integra ntă d intr-un ec hip a ment
c a re a re şi funcţii d e tra nsm itere/ rec epţie, fiind c onec ta t d irec t la
med ii (c a na le) d e c omunic aţii. Crip ta rea sem na lului se exec ută p ra c tic ,
sim ulta n c u tra nsm iterea a c e stuia ;
 siste mele c rip togra fic e ma nua le se c omp un d in: p roc e se c rip
togra fic e c a re sunt exec uta te ma nua l, fără intervenţia c rip toec hip a
mentelor.

EMSEC (Emission Security) – securita tea emisiilor (în a lte surse 107 a
ema naţiilor –Em a na tion Se c urity -, d enumire sc oa să d in uz), e ste p rotecţia
rezulta tă d in însum a rea tuturor măsurilo r lua te p entru a împied ic a exp
loa ta rea nea utoriza tă a informaţiilor c e p ot d eriva d in interc ep ta rea şi a
na liza emisiilo r c omp romiţăto a re de la c rip to -e c hip a mente, a
lte ec hip a mente c u funcţii informaţiona le şi siste mele d e telec omunic aţii 108.

Em a naţiile sa u emisiile c omp romiţăto a re, c onsta u în energie emisă

neintenţiona t (pa razit) d e către ec hipa mente elec tric e, elec tromec a nic e,
elec tronic e sa u elec tro -o p tic e c a re p roc e se a ză informaţii, şi c a re a u a
numite c a ra c teristic i c e pot fa c e p o sib ilă refa c erea informaţiilor
c la sific a te p roc e sa te în timp ul emisiei neintenţiona te.
Se c urita tea împ otriva emisiunilo r d e a c e st tip , se rea lizea ză prin :
a . Măsuri de ordin administra tiv : împărţirea c orec tă a zonelor d in c
a d rul P.C . d e b a ză, îna inta t, d e rezervă sa u a jutător, în zone roşii (se c rete)
şi zone negre (ne se c rete) ; p roc e sa rea informaţiilor c la sific a te numa i în
interiorul zonelor roşii ; c ontrolul şi limita rea a c c e sului p erso na lului şi a
introd uc erii d e
107
Joint Publication 1-02, Department of Defense Dictionary, Military and Associated Terms, 12 apr.
2001, p.514/606.
108
Luke AFB ,WIAO EMSEC Monitor’s Guide, February 1999, p.3.
ec hip a mente d iverse în interiorul zonelor roşii ; ma rc a rea ec hip a
mentelor c a re a u/ nu a u p ermisiunea d e a fi utiliza te p entru p roc e sa rea
informaţiilor c la sific a te ; monitoriza rea fizică a c a b la jelor d in zona roşie ;
re sp ec ta rea d ista nţelor d e sig uranţă d intre zonele roşii şi c ele negre, în sc op
ul împied icării retra nsm iterii a mplific a te intenţiona t a emisiilo r c omp
romiţătoa re ; instruire a , verific a rea şi educ a rea c ontinuă a
p erso na lului c a re exp loa tea ză ec hip a
mente în interiorul zonelor roşii etc .
b . Măsuri de ordin tehnic : introduc erea în c a d rul zonelor roşii numai
a ec hip a mentelor c ertific a te TEM PEST (,,TEMPEST p roof’ ’ sa u „ TEM PEST ha
za rd - free” ) sa u în inc inte/ c onta inere p roteja te (ec ra na te) c onform sta
nda rd ului a mintit ; folo sirea în cad
rul zonelor roşii, p entru rea liza rea c a b la jului şi
interc onec tărilor, a fib rei optic e sa u a c a b lurilor ec ra na te şi torsa d a te,
prevăzute c u filtre; folo sire a surse lor d e a limenta re c u filtre sp ec ia l p roiec
ta te; interzic erea rea lizării împământărilor la struc turi meta lic e (ex. : reţea ua
de a limenta re c u a pă ; reţea ua d e termofic a re etc .) şi exec uta rea a c e
sto ra la nivelul de reziste nţă d in sp ec ific aţiile a pa ra turii etc .
Ec hip a mente c um sunt teleimp rima toa rele elec tromec a nic e sa u
imp rima ntele ma tric ea le, imp o sib il d e ,,te mp e stiza t’ ’ la nivel ec hip a
ment, sunt interzise a fi insta la te în inc inte/ c onta inere neec ra na te c
onform sp ec ific aţiilor d e sta nd a rd .
Pentru că a m a mintit d e sta nd a rd e, treb uie menţiona t faptul că mulţi
p rod ucători de ec hipa mente p roteja te sa u c a re exec ută
a mena jări/ c onstrucţii d e inc inte p roteja te TEMPEST, fa c referire la re sp ec ta
rea c erinţelor sta nd a rdului MIL-STD-285/ 25.06.1956 (Sta nd a rd milta r -
Metod e d e măsura re a a tenuării în sc opul d e sfăşurării te ste lor elec
tronic e, p entru inc intele ec ra na te elec troma gnetic ) şi la sp ec ific aţiile
NSA 65-6/ 30.10.1964 (Sp ec ific aţii genera le p entru inc intele c u ec ra na je d
e ra d iofrec venţă). După c um se p oa te vedea , a c e ste sta nda rd e c a re op
erea ză într-un mediu extrem d e d ina mic , sunt ma i „ bătrâ ne” d ec â t mulţi
d intre noi, ele fiind d e a ltfel c omp leta te, a b roga te, înloc uite (d e exemp
lu, sp ec ific aţiile NSA 65-6, a u fo st înloc uite la 24.10.1994 c u NSA 94-106).
Pentru p roiec ta rea ec hip a mentelor p roteja te TEM PEST c a re
p roc e se a ză informaţii cu regim sp ec ia l,
a mena ja rea / c onstruire a d e inc inte p roteja te TEM PEST, proc ed urile d e te
sta re a c elor enumera te, p rec um şi p entru a lte a c tivităţi şi c a ra c teristic i în
legătură c u problema TEMPEST, există un număr rid ic a t d e sta nd a rd e, ma
nua le şi a lte reglementări, ma rea lor ma jorita te fiind însă c la sific a te.
Protecţia emisiilo r c up rind e şi c ontrolul a c e sto ra (EMC ON - Em issio
n Control) în c ond iţiile influenţei p erturb a toa re a mijloa c elor elec tronic e p
rop rii. Ea c up rind e a sig ura rea c omp a tib ilităţii elec troma gnetic e a mijloa
c elor d e c omunic aţii ra d io, ra d ioreleu, trop o sfe ric e, c o sm ic e şi a
a ltor mijloa c e elec tronic e existe nte în ra ioa nele c entrelor
d e c omunic aţii.
Ac e st c ontrol se p oa te obţine p rin:
 a sig ura rea unui ma nagement efic ient a l frec venţelor d e luc
ru p entru mijloa c ele d e c omunic aţii;
 c ontrolul p erma nent a sup ra re sp ec tării regimurilor d e luc ru
şi c a ra c terului emisiunilo r mijloa c elor elec tronic e d e c omunic aţii;
 sc urta rea timp ului de emisie a me sa jelor;
 id entific a rea surse lor d e p erturb aţii rec ip roc e şi red uc erea
influenţei emisiunilo r a c e sto ra ;
 ma nevra p uterii ra d ia te pe timpul emisie i;
 folo sirea a c elor frec venţe d e luc ru c a re sunt ma i p uţin sup use
b ruia jului a c tiv a l a dversa rului, ma i a les a c elor d in ga mele d e frec
venţe p e c a re a dversa rul nu le p oa te c erc eta şi bruia ;
 exec uta rea ori d e c â te ori e ste p o sib il a emisiunilo r prin a lte
mijloa c e d ec â t c ele b a za te p e p ropa ga rea în sp aţiu a und elor elec
troma gnetic e.
Protecţia emisiilo r ra d io prin a sig ura rea c omp a tib ilităţii elec
troma gnetic e a mijloa c elor elec tronic e d in c entrele d e c omunic aţii şi d
in d isp ozitivele ta c tic e şi op era tive, se p oa te rea liza p rin următoa rele
măsuri:
 emiţăto a rele să luc reze numa i p e frec venţele a loc a te, fără a
genera emisiuni pe frec venţele a rmonic e sup erioa re (d e ord inul 2,3,5,7) ma
i ma ri d ec â t c ele a c c ep ta te prin norme;
 rec ep toa rele să p oa tă funcţiona într-un mediu perturb a t c u un ra p
ort se mna l/ zgomot sa tisfăcăto r şi să nu genereze p erturb aţii intolera bile
pentru a lte ec hip a mente;
  c ontrolul p erma nent a l emisiunilo r mijloa c elor elec tronic e
şi a sig ura rea înc a d rării a c e sto ra în normele sta bilite;
 a p lic a rea re stricţiilo r imp use p rivind folo sire a mijloa c elor elec
tronic e d e c omunic aţii;
 luc rul mijloa c elor d e c omunic aţii c u p uterea minim nec e sa ră şi
red uc erea d ura tei emisiunilo r a c e sto ra ;
 a na liza siste ma tică a situaţie i elec troma gnetic e d in fâşia ma rii
unităţi d e a rme întrunite şi d etermina rea măsurilo r op time pentru funcţiona
rea efic ientă a mijloa c elor d e c omunic aţii;
 rep a rtiţia şi d istrib uţia optimă a frec venţelor d e luc ru;
 folo sire a a ntenelor c u p ronunţa tă a cţiune d irec tivă;

Securita tea transmiterilor (TRANSEC - Tra nsmission Security) e ste o

c omp onentă a COMSEC , c a re rezultă d in însum a rea măsurilo r d e stina te
să p rotejeze informaţia faţă d e a cţiunile d e interc ep ta re şi exploa ta re, în a c e
st ultim c a z prin a lte metod e d ec â t c rip ta na liza .
În lumea sp ec ia liştilo r, se c onsid eră că sub d omeniul COMSEC
urmăreşte se c uriza rea informaţiei prin măsuri p ra c tic e d e p rotecţie a
c a na lelor p e c a re a c ea sta c irc ulă. Este d ec i vorb a d e o p rotecţie ind
irec tă, fără a se a cţiona a sup ra c onţinutului informaţiei, c a şi în c a zul se c
urităţii sup orţilor fizic i p e c a re e ste sto c a tă informaţia .
Cele ma i c uno sc ute modalităţi tehnic e d e rea liza re a se c urităţii
tra nsm iterilor, c a re se regăse sc în c a d rul sub siste melor d e c omunic
aţii, re sp ec tiv d e c a lc ula toa re a le siste melor informaţiona le milita re, sunt:
în c eea c e p riveşte tra nsm iterile efec tua te prin mijloa c e d e c omunic
aţii radio, întrebuinţa rea staţiilo r ra d io c u : sa lt ra p id în frec venţă ; emisie
în sp ec tru împ răştia t; a ntene c u gra d îna lt d e d irec tivita te şi lob se c und a r
red us, a ntene a d a p ta tive (d e nul); p utere d e emisie regla bilă;
 în c eea c e p riveşte tra nsm iterile efec tua te prin mijloa c e d e c
omunic aţii radioreleu : utiliza rea a ntenelor c u un gra d îna lt d e d irec
tivita te şi lob se c und a r red us; luc rul c u o putere d e emisie regla tă la
minimul nec e sa r sta bilirii legăturii c u c ore sp ond enţii ;
în c eea c e p riveşte tra nsm iterile p e c irc uitele fizic e, (sub siste mul
de c omunic aţii c u fir), inc lusiv în c a d rul reţelelor d e c a lc ula toa re c a b
la te : folo sire a fib rei optic e sa u c el p uţin a c a b lurilor ec ra na te c ore sp
unzător (nivelul d e ec ra na re treb uie să fie d etermina t c ert şi a utoriza t), în
a c e st ultim c a z fiind nec e sa ră şi a p lic a rea măsurilo r d e se c urita te fizică p
e tra se u, măsuri c a re nu fa c p a rte d in c omp lexul TRANSEC .
Măsurile tehnic e nu sunt sufic iente p entru a tingerea sc op urilor
se c urităţii tra nsm iterilor, a c e ste a fiind c omp leta te, în a fa ra măsurilo r
de se c urita te fizică, c u a lte măsuri c e fa c p a rte d in se c urita tea p roc ed
ura lă, se c urita tea orga niza torică şi a d ministra tivă, a stfe l:
 a legerea frec venţelor d e luc ru p entru mijloa c ele ra d io, ra d ioreleu şi
trop o sfe ric e, a stfe l înc â t c erc eta rea ra d io a a dversa rului să se exec ute
c u d ific ulta te, fără obţinerea în timp util a unor d a te se mnific a tive;
 ma sc a rea elementelor tehnic e d in c omp unerea sub siste mului de
c omunic aţii;
 sc himba rea periodică a loc urilor d e d isp unere a mijloac elor ra d io şi
ra d ioreleu, la intervalele ma xime sta bilite;
 luc rul în emisie ra d io şi ra d ioreleu în regim d e putere minim nec e sa ră
sta bilirii legăturii c u c ore sp ond enţii;
 red uc erea timp ului d e emisie ra d io şi ra d ioreleu, p rin întrebuinţa
rea ec hip a mentelor d e tra nsm isii ra pid e d e d a te;
 sc urta rea timp ului de emisie a me sa jelor a stfe l c a a c e sta să fie mai
mic d ec â t timp ul d e răsp uns a l siste melor de c erc eta re şi b ruia j a le a
dversa rului, introduc erea la nevoie a regimului d e “ tăc ere ra d io” ;
 păstra rea se c retului a sup ra c a ra c teristic ilor d e luc ru şi a mod ului
de orga niza re a c omunic aţiilor ;
 folo sire a p rop rietăţilor fa vora bile a le terenului, în sc op ul p rotecţiei
şi ma scării auto staţiilo r ra d io, ra d ioreleu şi a c irc uitelor fizic e;
  exp loa ta rea mijloa c elor tehnic e d e c omunic aţii şi a c elor c rip togra
fic e, în stric tă c onformita te c u instrucţiunile şi regulile sta bilite pentru a c e ste
a;
 p regătirea p erso na lului d in punc t d e ved ere a l vigilenţei, păstrării se
c retului, p rec um şi d in p unc t d e ved ere a c unoştinţelor, d ep rind erilor d e
exp loa ta re ;
 rea liza rea c ontrolului a sup ra p rotecţiei tra nsm iterilor şi a p licării
măsurilo r d e ma sc a re şi a regulilor d e luc ru;
 orga niza rea şi exp loa ta rea unui număr ma re d e reţele şi d irecţii ra d io
fa lse p entru împiedic a rea sa u îngreuna rea exec utării c erc etării ra d
io (interc ep tării şi goniometrării) şi a bruia jului d e către a dversa r;
 folo sire a p rep ond erent a mijloa c elor ra d io c u sa lt d e frec venţă în
reţelele şi d irecţiile orga niza te;
 exec uta rea , ori d e c â te ori e ste p o sib il, a emisei p rin a lte mijloa c
e d e c omunic aţii d ec â t c ele b a za te p e p rop a ga rea în sp aţiu a
und elor elec troma gnetic e;

Protecţia fizică a echipamentelor de comunicaţii

Protecţia fizică a tuturor elementelor c omponente a le siste mului d e c
omunic aţii şi informa tic :
- p rotecţia fizică a perso na lului;
- p rotecţia fizică a ec hip a mentelor d e c ulegere, tra nsm itere şi p
reluc ra re a informaţiilor;
- p rotecţia ec hip a mentelor şi liniilo r fizic e de interc onec ta re;
- p rotecţia reţelelor d e c a lc ula toa re.
Protecţia fizică se rea lizea ză în sc op ul a sig urării funcţionării sup ortului
nec e sa r tra nsm iterii informaţiilor şi p re sup une a sig ura rea p rotecţiei
ec hip a mentelor d e c omunic aţii împ otriva a cţiunilor d istruc tive exec uta te
d e a dversa r c u: a viaţia , ra c hetele şi a rtileria , a rma mentul d e îna ltă prec
izie, grup urile d e c erc eta re -d iversiune , a cţiuni teroriste sa u o stile , a ta c uri
nuc lea re, etc .
Princ ip a lele măsuri p entru a sig ura rea se c urităţii fizic e a c omp
onentelor siste mului d e c omunic aţii c onsta u în:
 - folo sire a c u efic ienţă a p roprietăţilo r terenului şi mediului a mbia nt p
entru p rotecţia mijloa c elor d e c omunic aţii;
- exec uta rea a mena jărilor genistic e pentru tehnic a d e c omunic aţii la
timp şi în volum c omp let;
- insta la rea mijloa c elor d e c omunic aţii p e b a ze d e tra nsp ort a d ec va te
şi c u protecţie rid ic ată la a cţiuni mec a nic e;
- d ep la sa rea şi insta la rea în a sc uns a mijloa c elor d e c omunic
aţii, ma sc a rea d isp unerii şi luc rului a c e sto ra ;
- sc himba rea period ică a loc urilor d e d isp unere a mijloa c elor c a re
emit energie elec troma gnetică;
- a sig ura rea şi orga niza rea c ore sp unzătoa re a p a zei şi a
părării a p rop ia te a c entrelor şi mijloac elor d e c omunic aţii şi informatic e,
figura 10.8.
În c eea c e p riveşte d istrug erea fizică, elementele siste melor d e c
omunic aţii şi informa tic e sunt vulnera bile 109 la a cţiunile a dversa rului d upă
c um urmea ză:
- mijloa c ele d e c omunic aţii şi informa tic e insta la te între a linia mentul
d e c onta c t şi pâ nă la 30 km în a d â nc
imea d isp ozitivului d e lup tă, sunt vulnera bile la loviturile a rtileriei c a re
a re o p rob a b ilita te d e lovire d e 0,3-0,8, în funcţie d e c a ntita tea şi c a lita
tea mijloa c elor întrebuinţa te;
- mijloa c ele d e c omunic aţii şi informa tic e insta la te p e a d â nc
imea c up rinsă între 30 şi100 km , sunt vulnera bile la loviturile ra c hetelor so
l-so l c u
sub muniţii a ntib lind a te şi a ntiinfa nterie c u a utodirija re, p rec um şi la loviturile
a viaţiei de sp rijin c a re a u o proba b ilita te d e lovire d e 0,8;
- mijloa c ele d e c omunic aţii şi informa tic e insta la te p e a d â nc
imea c up rinsă între 100 şi 150 km , sunt vulnera bile la loviturile ra c hetelor so l-
so l c u băta ie ma re, a er-so l, d e c roa zieră şi c u a rip i, la loviturile siste mele
mod erne d e c erc eta re -lo vire şi a le aviaţiei etc , c a re a u o p rob a b ilita te d
e lovire d e 0,8- 0,9.
-m ijloa c ele d e c omunic aţii şi informa tic e d isp use în c entre d e
c omunic aţii a le p unc telor d e c oma ndă d e rezervă (a jutătoa re, îna inta
te),
109
Col.Prof.univ.dr. Gruia Timofte, Sistemul de transmisiuni automatizat de campanie al brigăzii
mecanizate, Ed. A.I.S.M., Bucureşti ,1998, p.16
c entrele d e c omunic aţii d e sp rijin d e c a mp a nie p rec um şi mijloac ele
d in p unc tele d e retra nslaţie sunt vulnera bile la a cţiunile grup urilor d e c erc
eta re- d iversiune.

10.4.2 Securita tea fizică

În a nsa mb lul c omp onentelor se c urităţii, p rimul inel d e p rotecţie p
roiec ta t a se op une sp ec trului a meninţărilo r, e ste rep rezenta t d e a nsa mb
lul măsurilo r c e c ompun se c urita tea fizică.
În genera l, se a p rec ia ză că se c urita tea fizică reprezintă a c ea
c omp onentă a sec urităţii c a re se c onc entrea ză a sup ra măsurilo r fizic
e d e stina te:
p rotecţiei fizic e a perso na lului;
p revenirii a c c e sului nea utoriza t la ec hip a mente, insta laţii, ma teria
le şi informaţii (c la sific a te ori se nsib ile);
p rotecţia c elor d e mai sus împotriva a cţiunilor d e sp ionaj, sa botaj, furt, d
istrug ere/ d eteriora re 110.
Se c urita tea fizică e ste a b ord a tă şi în funcţie d e tip ologia b unului p
roteja t. Astfe l, d isting em d isc ip line a le se c urităţii fizic e c a re se c onc
entrea ză a sup ra p rotecţiei p erso na lului (p erso a ne a sup ra
cărora se p ot c omite a tenta te, p erso na l milita r d islo c a t
într-un med iu o stil etc .), obiec tivelor (loc uri d e d islo c a re sa u insta la re a
unităţilo r milita re, a unor elemente tehnic e, a a ltor b unuri ma teria le etc .), p
rec um şi protecţiei informaţiilor c la sific a te. În a c e st ultim c a z, p rob lema
p rotecţiei fizic e a sistem elor informa tic e şi/ sa u d e c omunic aţii
este de multe ori p la sa tă în c ontextul măsurilo r INFO SEC , a
b ord a tă d istinc t, d eşi d omeniul sec urităţii fizic e e ste unul unita r, c a
re p re sup une integra rea tuturor măsurilo r d e a c e st tip .
În p rinc ip iu, e ste a c c epta tă d efiniţia la rgă c onform căreia se c urita
tea fizică e ste d omeniul c a re utilizea ză mijloa c e d e b loc a re, d e înc
uiere, d e sto c a re, forţe d e se c urita te, înse mne d e id entific a re, mijloa c e
d e a la rma re, d e d etecţie, sup ra veghere şi a lte mijloa c e sim ila re d e stina

te c ontrolului
110
Joint Publication 1-02, Department of Defense Dictionary, Military and Associated Terms, 12 apr.
2001, p.334/606.
a c c e sului în a rii sa u la obiec te proteja te. În p lus, se c urita tea fizică îşi
propune să p rotejeze b unurile ma teria le şi informaţiile împotriva a cţiunilor d e
sp iona j, furturilor, d istrug erii sa u d eteriorării a c c id enta le sa u c a urma re a
c a ta stro felor na tura le. Din c e în c e ma i frec vent, se inc lud în a c ea stă c a
tegorie măsurile d e p rotecţie fizică a p erso na lului împ otriva a c telor c rimina le,
inc lusiv a c elor teroriste .
Prezintă intere s, mod ul în c a re se a sig ură se c urita tea fizică a
obiec tivelor şi informaţiilor. Primul p a s în ved erea p roiec tării unui siste m d e
se c urita te fizică, îl reprezintă însuşire a şi înţelegerea p rinc ip iului ,,a părării în a
d â nc ime’ ’ sa u a l ,,c utiei în c utie’ ’ .Conform a c e stui p rinc ip iu,
informaţiile imp orta nte se d isp un în c entrul unui d isp ozitiv fizic d e p
rotecţie, c a re se c omp letea ză c u norme p roc ed ura le c ore sp unzătoa re, a
stfe l înc â t, înc ep â nd c u limita exterioară a a rea lului p roteja t să a cţioneze
ma i multe b a riere, d in c e în c e ma i greu d e trec ut p entru oric e a cţiune sa u
p erso a nă c a re nu d eţine p rivileg iile lega le d e a c c e s. Ac e st p rinc ip iu d e
p roiec ta re urmăreşte să permită d erula rea p roc e se lor
funcţiona le c e c a ra c terizea ză siste mele integra te de
se c urita te fizică, re sp ec tiv d e sc ura ja rea -d etecţia -protecţia
- răsp unsul111.
Prin funcţia d e p rotecţie, se înţelege:
- întâ rzierea fa c torului d e a meninţa re în înc erc a rea sa d e a obţine
po sib ilita tea d e a c c e s, prin întrebuinţa rea unor instrum ente d e forţa re;
- prevenirea îna intării fa c torului d e a meninţa re către c entrul
d isp ozitivului p roteja t;
- p rotecţia obiec tivului sa u bunului proteja t, împotriva mod ificării stării
lor d e se c urita te.
Pa nop lia mijloa c elor c a re sunt utiliza te în c a d rul siste melor integra
te d e se c urita te fizică, a c tive sa u p a sive , a utoma te sa u ma nua le, inc lud
e a tâ t forţe uma ne sp ec ia liza te (p erso na lul d e p a ză, pa trula re,
însoţire şi intervenţie, p rec um şi p erso na lul d e exp loa ta re şi mentena nţă a
mijloa c elor tehnic e), c â t şi elemente ma teria le sp ec ia l rea liza te (b a
riere; împ rejmuiri p erimetra le;

111
Headquarters, Department of the Army, FM 3-19.30 (formerly FM 19-30), Physical Security,
Washington D.C., 08.01.2001.
siste me de ilumina re exterioa ră şi interioa ră; p orţi; grila je; uşi; siste me d
e c ontrol a l a c c e sului; siste me d e a vertiza re -a la rma re c u se nzori d e
şoc , elec troma gnetic i, în d omeniul infra roşu, d e mişc a re, seism ic i, d e fum,
termic i; c onta inere d e păstra re a d oc umentelor şi ma teria lelor; înc uietori;
mijloa c e d e tra nsp ort se c uriza te fizic ; modificări d e se c urita te a le
pereţilor, ta va nelor, p od elelor, fere stre lor, insta laţiilor elec tric e şi d e c
omunic aţii, tub ula turilor d e c lima tiza re/ a erisire etc .; c onstruire a de încăp
eri sa u a lte inc inte fixe sa u mobile, folo sind u-se ma teria le sp ec ia le; surse
a lterna tive d e a limenta re c u energie elec trică).
Din lista mijloa c elor d e ma i sus, d e o a tenţie a p a rte se b uc ură sub
sistem ele d e c ontrol a utoma t a l a c c e sului, întruc â t un siste m integra t d
e se c urita te fizică mod ern nu p oa te fi c onc ep ut în lip sa a c e sto ra . Ac
e ste sub sistem e sunt d e regulă d isp use în p unc tele de a c c es în a riile p roteja
te şi înd ep line sc funcţia d e verific a re/ id entific a re şi valid a rea / refuzul d
rep tului d e a c c e s, funcţia d e înregistra re a fluxului p rin p unc tul d e a c c e
s, p rec um şi pe c ea d e b loc a re a a c c e sului şi d e a vertiza re a tenta
tivelor de intruziune, d a că e ste c a zul. Pentru verific a re/ id entific a re, se folo
se sc tehnologii d iverse , c um sunt c a rtelele ma gnetic e ind ividua liza te
(PIN - Perso na l Id entific a tion Numb er), c od uri p entru ta sta turi numeric
e c onec ta te la înc uietori elec troma gnetic e, c a rtele c u b a ră individ ua
liza tă d e c od (sim ila re c a rd urilor b a nc a re), c ititoa re a le c a ra c teristic
ilor biometric e etc . Funcţiile d e id entific a re/ verific a re, va lid a re/
refuz, b loc a re-a vertiza re, înregistra re a fluxului, sunt exec uta te a utoma t p
rin intermediul unei a p lic aţii informa tic e d ed ic a te, c a re e ste insta la tă p e
un c a lc ula tor, interc onec ta t c u elementele tehnic e nec e sa re d e c itire a
elementelor d e id entific a re.
Cu referire stric tă a sup ra a meninţărilor d irec te la a d re sa informaţiilor d in
c a d rul siste melor informaţiona le milita re, se c urita tea fizică se rea lizea ză d e
regulă, prin orga niza rea şi d ota rea c ore sp unzătoa re împ otriva a c c e sului
nea utoriza t şi interc eptării ra d iaţiilor, a loc urilor d e insta la re a ec hip a
mentelor tehnic e d e c omunic aţii, a mijloa c ele d e c a lc ul, p rec um şi a
insta laţiilor, ec hip a mentelor şi mediilor d e sto c a re a informaţiilor.
Pentru rea liza rea a c e sto r d ezid era te, se c urita tea fizică inc umbă şi a lte
măsuri c um sunt regulile
d e c la sific a re şi d ec la sific a re a informaţiilor, d e ma nipula re a sup orţilor
fizic i, d e d istrug ere/ştergere a a c e sto ra , c omp etenţele d e d ise mina re a
informaţiilor, d e verific a re şi înc a d ra re a p erso na lului c e urmea ză să intre în c
onta c t d irec t sa u ind irec t c u informaţii c la sific a te, ela b ora rea p la nurilor
d e d istrug ere sa u eva c ua re în c a z d e urgenţă etc .
Ac c e sul p erso na lului în d iferite zone, în sc op ul luc rului c u informaţiile
stric t nec e sa re înd ep linirii a trib uţiilor funcţiona le, va fi orga niza t p e b
a za a utorizaţiilor d e a c c es pe c a tegorii d e se c ret, elib era te d e c omp a
rtimentul sp ec ia liza t. În c a d rul sistem ului fra nc ez RITA, sunt sta bilite trei
zone d e p rotecţie: d e se c urita te, rezerva tă şi p roteja tă.
Perimetrele sunt c la sific a te în genera l c a şi zonele roşii şi zonele negre,
c onform exp lic aţiilor d eja menţiona te în c a pitolele a nterioa re. Zo nele roşii
vor fi, p entru o a d ministra re d e sec urita te ma i judic ioa să, sub d iviza te p e
c la se d e p rotecţie, c a re se regăse sc în nivelul d e a utoriza re d e se c
urita te c a re se a c ordă p erso na lului c e urmea ză să intre în a c e ste zone, ta
b elul 10.6.112:

Ta b elul 10.6.

Va loa rea
Nivel informaţiilor Exe mp le d e zone
Mică Medie Ma re

� Platforme d e încărc a re a ec hip amentelor şi materia lelor ;

1 d ep ozite d e ma teria le (sup orţi fizic i) rec ic la te.

Săli d e imp rima re/ tipărire/ d evelop a re; c a merele d e c a rta

� re; zonele de întreţinere tehnică; la b ora toa rele de te sta re; sp
2
aţiile d e a siste nţă informa tică; d epozitele de
ec hipa ment şi
c onsum ab ile etc .
Centrele d e d ec izie; c entrele de c omandă-c ontrol; reţelele d
 � e c a lc ulatoa re; c omutatoa re, rep a rtitoa re, d istrib uitoa re d
3 e c irc uite; ec hip a mente c lient-se rver; bănc i d e d ate; c
entrele d e înregistra re; surse le de rezervă d e a limenta re c u
energie
elec trică; ec hip a mentele de se c urita te etc .

Protecţia fizică 113 e ste verific a tă c ontinuu, p rin monitoriza rea uma nă sa
u elec tronică a zonei p roteja te. Se vor institui p unc te d e filtra re a a c c e
sului

112
http://www.gordon.army.mil/stt/STMS/31P/SMTASKS/573-0001.HTM
113
AD 70-1, partea a V-a, cap. 3.
 Ca pitolul X Se c urita tea
informaţiilor
şi se vor imp lementa p roc ed uri sta nd a rd iza te, c hei d e c ontrol, d oc
umente d e a c c es p erso na liza te, d isp ozitive d e id entific a re c u un îna lt
gra d d e c ertitudine (c itito ri a i c a ra c teristic ilor biometric e) şi a lte so luţii c
a re să interzică a c c e sul nea utoriza t.
În genera l, p rotecţia fizică treb uie să a sig ure 114:
 o îna ltă fia bilita te a ec hip a mentelor d e c omunic aţii şi d e c a lc ul;
 se c urita tea p erso na lului d e exp loa ta re şi c omp a rtimenta rea stric
tă a a c c e sului a c e stuia la ec hip a mentele d e c omunic aţii şi d e c a lc ul,
sta bilirea p entru fiec a re op era tor a unui d omeniu d e re sp onsa bilita te
(a c c es la ec hip a mente şi c omenzi d e exec uta t);
 investig a rea stric tă a p erso na lului de exp loa ta re a sup ra a c
tivităţii d e sfăşura te şi re sp ec tării c erinţelor p revăzute în regula mente şi
instrucţiuni, înloc uirea p erso na lului c a re p rezintă risc uri d e se c urita te;
 prevenirea a c c e sului neautoriza t la ec hipa mente, fa c ilităţi, medii d
e sto c a re şi d oc umente de orga niza re şi exp loa
ta re a elementelor d e
c omunic aţii;
 p rotecţia îm p otriva a cţiunilor d e sp iona j, sa b ota j, d efec ta re şi furt;
 neefec tua rea op eraţiilor d e exp loa ta re şi a luc rului c u c hei, p a role
etc . în p rezenţa unor p erso a ne străine sa u c u a c c es nea utoriza t la ec hip
a mentele d e c omunic aţii şi d e c a lc ul;
 c ontrolul şi sup ra vegherea ne între rup tă a liniilo r, termina lelor şi c elorla
lte ec hip a mente d in siste mul d e c omunic aţii;
 c ontrolul şi sup ra vegherea p erma nentă a întregii a c tivităţi a
p erso na lului d e op era re şi întreţine re, inc lusiv p rin monitoriza rea vid eo
a loc urilor d e luc ru;
 a c tua liza rea c ontinuă şi c omp a rtimenta tă a pregătirii perso na lului
d e stina t să exp loa teze d iferite ec hip a mente d in siste mul d e c omunic
aţii ; a ntrena rea a c e stuia p entru rezolva rea op ortună a situaţiilo r c e p ot a
p a re p e timpul op erării;
 reinsc ripţiona rea c heilor de c rip ta re d upă fiec a re oprire a

114
Timofte Gruia,Ctin. Gabriel,Protecţia informaţiilor în sistemele de comunicaţii militare moderne,Ed.
AISM,2001, p.67.

- 253 -
 Ca pitolul X Se c urita tea
informaţiilor
ec hip a mentelor c rip togra fic e;
 a sig ura rea p a zei şi a părării elementelor siste mului d e c omunic aţii, în p
rinc ip a l a c elor c a re a sig ură c omuta rea şi c rip ta rea informaţiilor.

10.4.3 Securita tea persona lului

Are c a sc op a sig ura rea integrităţii fizic e şi mora le a întregului p erso na l
imp lic a t în exp loa ta rea siste melor d e tip C 4I. Asig ura rea integrităţii fizic e
e ste c ond iţiona tă d e măsurile d e p rotecţie perimetra lă lua te în c a d rul
genera l d e se c urita te fizică şi c ele privind măsurile d e a sig ura re d e lup tă
prevăzute în p la nurile de a cţiune a le struc turilor d e forţe re sp ec tive.
Prin se c urita tea integrităţii mora le se înţelege p roteja rea tota lita tea
a bilităţilor intelec tua le, d ep rind erilor, c onvingerilor şi va lorilor mora le a
le p erso na lului şi se poa te rea liza p rin c onvergenţa măsurilo r d in
domeniile p rotecţiei p siho logic e, p rogra melor d e instruire c ontinue,
a c tivităţile d e c ontra sp iona j şi c ele a so c ia te a c e sto ra .
10.4.4 Securita tea procedurilor
Ac e sta un d omeniu încă ned efinit c la r, d a r în e se nţă vizea ză a c ele
măsuri c a re a u d rep t sc op nea ltera rea p roc ed urilor şi a lgoritmilor c a re
intervin în p roc e se le d e c oma ndă şi c ontrol, în orga niza rea şi exp loa ta
rea siste melor d e c omunic aţii şi informa tic e, a ma nagementului informaţiilor
etc .
10.4.5 Securita tea documentelor
Este un d omeniu reglementa t p rin reguli şi instrucţiuni c u aplic abilita te
în toa te struc turile milita re (PIC 1 şi 2) sa u c u c a ra c ter temp ora r şi d e
sp ec ific ita te p entru uz intern în c a d rul struc turilor (ex. SO P – Sta nd a
rd Op era tiona l Proc ed ures – Proc ed urile d e op era re sta nd a rd )

În genera l se c urita tea siste melor C 4I rep rezintă un d omeniu foa

rte c omp lex în c a re e ste imp lic a t întregul p erso na l şi c a re p rin re
stricţiile şi a lgoritmii p e c a re le a d op tă şi imp un generea ză d e multe ori c
ontra d icţii şi biroc raţie în exc e s. Cu toa te nea junsurile şi inc onvenientele p
e c a re le p oa te
genera e ste d e p refera t să se re sp ec te regulile d ec â t să se pună în peric ol înd
eplinirea misiunii.

- 254 -
 Bib liografie

BIBLIOGRAFIE

1 Alb erts S. Da Network Centric Wa rfa re -Deve lop ing a nd Levera ging
vid Ga rtska Information Sup eriority, Center for Ad va nc ed Conc epts and
J.John Te c hnology C4ISR, 1999
Und ersta nd ing information age wa rfa re, Center for Ad va nc ed
2 Alb erts S. Da vid Conc epts and Te c hnology C 4ISR, 2001
Ga rtska J.John
Ric ha rd E. Ha
yes David A. Sig Comma nd Arra ngements for Pea c e Operations, Wa shing ton
nori DC, National Defense University Pre ss, 1995
3 Alb erts S. Da vid Ba zele matematic e a le orga nizării siste melor d e tra nsm isiuni,
Ric ha rd E. Ha Ed itura Milita ră, Buc ureşti, 1994.
yes Sup remaţia elec tronică în a cţiunile milita re moderne, Ed .AISM,
4 Alexand re sc u C 2001
., Ilina D., Minc u
C.
5 Alexand re sc u
C .,Io ne sc u
Şt.,Milea E.
6 Ap o sto l P. Cib ernetică, c unoaştere, acţiune, Ed . politică, 1969.
7 Angheloiu I., E. Informaţie şi se mnal, Ed . Milita ră, Buc ureşti, 1966
Oa nc ea
8 Builder C.H. Comma nd Conc epts: A theory Derived from the Pra c tic e of
Nord in R. Comma nd a nd Control. RANDC orp . MR/ 775/ O SD, 1999
9 Băjene sc u Titu Ma na gementul reţelelor mod erne de telec omunic aţii, Ed itura
TEO RA, 1998
10 Boa ru Gheorghe Asp ec te ale c ond uc erii siste melor milita re, Ed itura milita ră, 1999
11 Boa ru Gheorghe Ma na gementul risc urilor in a c tiunile milita re. Buc ure sti, Ed itura
Ra d uc u Ma rc el; AISM, 2003.
Pa un Va sile .
12 Boa ru Gheorghe Ra zboiul informa tional si opera tiile informationale. Monografie. Buc
Pa un Va sile ure sti. Ed itura U.N.Ap . 2003.
13 Boa ru Gheorghe Ra zboiul informa tiona l. Ata c ul si a p a ra rea intr-o lume d ig ita
Pa un Va sile . la . Monografie. Buc ure sti. Ed itura U.N.Ap . 2003.
14 Boa ru Gheorghe Ra zboiul informa tiona l. Punc te de vedere. Buc ure sti. Ed itura
A.I.S.M. 2000.
15 Cla rke Ro ger Me ssa ge Tra nsm issio n Se c urity Risks, Xa ma x Consulta nc y Pty
Ltd ., d isp onib il la http :/ / www.a nu.ed u.a u/ p eople/ Ro ger.Cla rke
16 Davis C. John Information Se c urity a nd Priva c y, Mitretek Syste m s, ma rtie 2001,
d isp onib il la www.mitrete k.o rg
17 Dra gomir Pa rko ,,Se c urity in Comp uter Syste m s'' în ,,Informa tion Asp ec ts of
v, Ve se lin Tse Se c urity and Development of Mod ern So c iete s'', AFCEA- So fia ,
lkov, Rusin 11-13 se ptemb rie 1996
Petrov, Ilia Kra ic
ev
18 Da vies D.W. şi a lţii Te leinforma tic a -Reţe le d e c alc ulatoa re şi protoc oa lele lor,
Ed itura ta hnică, 1983
19 Da rilek Ric ha rd Mea sure s of Effe c tivene ss for the Informa tion-Age Army, Sa nta
şi a lţii Monic a , CA a nd Arlington, VA: RAND, 2001
20 Fra nkel S. Mic ha el Ac hieving Informa tion Dominanc e: The Integra ted Informa tion
şi a lţii Infra struc ture – A visio n for 21st Century, SRI Internationa l Stud y
Re p ort, 1998
21 Finla yso n R. a rtic olul ,,A More Lo ss-To lerant RTP Pa yloa d Fo rmat for MP3
Aud io’ ’ , iunie 2001, d isp onib il la http :/ / www.fa q s.o rg/ rfc s
22 Ga rtska J.John Network Centric Wa rfa re: An overview of Em erging The ory,
Phala nx, 2000
23 Guiaşu S. Ap lic aţii a le teoriei informaţiei, Ed . Ac a d emiei Ro mâ ne, 1968

24 Gheorghe Ilie , Tib eriu Urdărea nu

- 260 -
 Bib liografie
Se c urita tea d ep lină, Ed
.UTI, Buc ureşti 2001

- 261 -
25 Gheorghe Ilie Consid eraţii a sup ra c rip tologiei, G.M.R. nr.2/ 1995
26 Ha ll Data Fusio n a nd Multise nso r Correlation, Artec h House ,
D.L Ma ssa c huse tts, 1990
Llina s
J.
27 Hurmuz Pa ul Conc epţia d e orga niza re, struc tura şi funcţiile
siste melor de c omandă, c ontrol, c omunic aţii, c a lc ulatoare şi
informaţii (C 4I) a le ma rilor unităţi operative şi ta c tic e de a rme
întrunite d in a rmatele mod erne. Po sib ilităţi d e rea liza re a
siste melor C4I în armata noa stră, teză d e doc torat, AISM 2003
28 Ilie G ., Sto Se c urita tea informaţiilor, Ed itura milita ră, 1996
ian I.,Ciob a
nu V.
29 Ilina D. Contribuţii la stud iul siste melor d e tra nsm isiuni a le M.U. de arme
întrunite d in armatele mod erne(teza de doc tora t, A.I.S.M.,
1995).
30 Irimie I. De sp re d efinirea informaţiei, în “ Trib una” , Cluj, 1964
31 Lib ic ki Ma rtin Informa tion sup eriority, c onc ept a nd theory, Na tiona l Defense
University Pre ss, 1997
32 Lib ic ki Ma rtin DBK a nd Its Conse quenc es in Domina nt Battle sp a c e
Knowled ge, Wa shing ton DC, National Defense University Pre ss,
1995
33 Kra use Mic ki, Ha - Ha nd b ook of Information Se c urity Ma na gement, CRC Pre ss
rold LLC
F. Tip ton
34 La zo Flo rin -Co ntrib uţii la orga niza rea şi funcţiona rea unui siste m C 4I la
eşalon c orp d e a rmată(teză d e doc tora t A.I.S.M.), 2002
35 Leinwand A. -Network Ma nagement. A Pra c tic a l Persp ec tive, Ad d iso n
Fa ng k. We sle y Publishing , 1993
36
37 Măgurea nu Iulia n Preoc upări şi rea lizări pe p la n mond ia l, p rivind protecţia
sc urgerii informaţiei p rin p a ra ziţi ra d io (Prob lema TEMPEST),
Buletinul Te hnic a milita ră nr.2/ 1985, Buc ureşti, p .93.
38 Minc u C. – De stinaţia , struc tura , performa nţele şi funcţiona rea siste mului
d e tra nsm isiuni a utomatizat “ RITA” (revista Trup elor d e Usc a t
nr.1/ 1994).
39 Nejat Inc e şi – Pla nning and Arc hitec tura l De sig n of Mod ern Comma nd ,
c olec tiv Control, Communic a tions and Informa tion Syste m s, Kluwer
Ac a d emic Publishe rs, Bo sto n, 1997.
40 Pa tric iu Vic tor- Se c urita tea Informatică în Unix şi Internet, Ed .Te hnică, Buc ureşti,
Va leriu, Monic 1998
a
Pietroşanu –Ene ,
Ion
Bic a , Co ste l Criste
a
41 Pâ rvule sc u Mugurel -Ma na gementul reţelei permanente a siste mului d e tra nsm isiuni
stra tegic a l Armatei Ro mâ niei în persp ec tiva a derării la NATO
(teză de doc torat A.I.S.M.), 2001
42 Ric c i F. -Co munic aţiile milita re a le SUA, C3I-c oefic ient de multiplic a re a
Sc hulzer D. forţei, M.St.M. nr. 2363T/ vol. 1, 2, 3
43 Răd ule sc u T. -Te lec omunic aţii, Med ia Publishing , Buc ureşti, 1994
44 Ro c ea nu Ion Orga niza rea siste melor de tra nsm isiuni a le ma rilor unităţi
op erative de a rme întrunite, în op eraţiile d in răzb oiul de a
păra re, în c ond iţiile utilizării elementelor siste mului de
telec omunic aţii naţiona l, teză d e d oc torat, Buc uresşti 2000
45 Ro c ea nu Ion Amic i şi ina mic i so ftware. De sp re viruşi şi antiviruşi. Ed . AISM, 2000
46 Ro c ea nu Informaţia - repere c onc eptuale şi c oord ona te d e se c urita te,
Ion, Ed . AISM, 2003
Buga Iulia n
47 Ro c ea nu Ion Informaţia în siste mele C4I, Ed itura AISM, 2004
48 Ro c ea nu Ion Se c urita tea informaţiilor în siste mele C 4I, Ed . AISM, 2004
49 Sta llings W High-Sp eed Networks:TC P/ IP and ATM De sig n Princ ip le s,
p rentic e Hall, 1998
50 Săhlea nu V. - Ştiinţa şi filozofia informaţiei, Ed . Politică, 1972.

51 Sa vu Gheorghe, Metod e mod erne de p reluc ra re şi d istrib uire a informaţiilor

milita re obţinute prin c erc eta re, de stina te c onduc erii stra tegic e
la pa c e şi pe timp d e răzb oi, Te ză d e doc torat, Buc ureşti, 2000
52 Staş Ma ria n, Va Sp aţiul de c onflic t informaţional, Ed .Pro Huma nitate, 1998
sile Păun,
53 Ta nnenb aum A.S. Reţe le d e c a lc ulatoa re, ed iţia a 3-a , Comp uter Pre ss Agora ,
Tâ rgu Mureş, 1997
54 Te rp la n K. Communic a tion Network Ma na gement(se c ond ed ition),
Prentic e Hall PTR, New Jerse y, 1992
55 Tim ofte Gruia Conc epte şi c erinţe p rivind siste mele de c omunic aţii milita
re mod erne, Ed itura A.I.S.M., 1999
56 Tim ofte Gruia Comunic aţii milita re mod erne -siste me d e c omunic aţii şi
informatic e ta c tic e moderne, Ed itura A.I.S.M., 1999
57 Tim ofte Gruia Protecţia informaţiilor în siste mele de c omunic aţii milita re
Consta ntin Ga b riel mod erne,Ed . AISM,2001
58 To ffler Ald in şi Heid i Răzb oi şi a ntirăzb oi; Sup ravieţuirea în zorii se c olului XXI, Ed itura
Antet, 1995
59 To ffler Alvin Al treilea val, Ed . Politică, Buc ureşti, 1983.
60 Tse lkov Ve se lin, Information & Se c urity. Volume 4, 2000, Information Assura nc e in
Dra gomir Pa C4I Siste m s, ISSN 1311-1493.
rgov Următorul răzb oi mond ia l, ed itura ANTET, 1997
61 Weinb erger C.
Sc hweizer P.
62 Joint Pub 6-0 Doc trine for Comma nd , Control, Communic ations and
Computer(C 4) Syste ms Sup p ort to Joint Op erations, 1995
63 Joint Pub 6-02 Joint Doc trine for Em ployment of Opertional/ Ta c tic al
Comma nd , Control, Communic ations and Comp uter Syste m s,
1996
64 Joint Pub 1-02, Dep a rtment of Defense Dic tiona ry of Milita ry and Asso c ieted
Te rm s, se p tembrie 2000
65 Joint-pub 2-01 Joint Intelligenc e Sup port to Milita ry Opera tions, 1996.

66 Joint Pub 3-13.1 Joint Doc trine for Comma nd and Control Wa rfa re

67 Joint Pub 3-13 Joint Doc trine for Information Operations.

64 FM 11-30 Re gulamentul pentru c omunic aţii la c orp ul d e armată/ d ivizie în
trupele de usc at SUA, 1991
65 FM11-55 Mob ile Sub sc rib er Eq uipement(MSE) Op erations, Hea d qua rters,
Dep a rtment of the Army, Wa shing ton DC, 1999
66 FM 34-60, Counterintelligenc e Hand b ook, Glo ssa ry-8.
67 FM 3-19.30 (formerly FM 19-30), Hea d q ua rters, Dep a rtment of the Army,
Physic a l Se c urity, Wa shing ton D.C ., 08.01.2001.
68 F.M.101-5 Sta ff Orga nization a nd Op erations, Dep a rtment of the Army,
Wa shing ton D.C, 1997.
69 F.M.24-1 Sig na l a nd the Information Missio n Area , S.U.A., 1993.
70 ADa tP-34 NATO C3 Te c hnic a l Arhitec ture(vol.2), Arhitec tura l De sc rip tions
a nd Mod els, versio n 3.0, 2001
71 AAP-31 Dicţiona r explic a tiv c uprinzâ nd termeni şi d efiniţii a le siste melor
d e c omunic aţii şi informaţii a pa rţinâ nd NATO
72 ADa tP-34 NATO C3 Te c hnic a l Arhitec ture(vol.5), NC 3 Common Opera ting
Enviro nment, versio n 3.0, 2001
73 ADa tP-34 NATO C3 Te c hnic a l Arhitec ture(vol.4), NC 3 Common Sta nd ard s
Profile(NC SP), versio n 3.0, 2001
74 STANAG 4250 NATO Re ferenc e Mod el for Open Syste ms Interc onnec tion(OSI):
General De sc rip tion, Na ming Ad d re sing , Ma na gement.
75 STANAG 4251 NATO Re ferenc e Mod el for Open Syste ms Interc onnec tion
(O SI)-La yer 1(Phisic a l La yer).Se rvic e Definition
76 STANAG 4252 NATO Re ferenc e Mod el for Open Syste ms Interc onnec tion
(O SI)-La yer 2(Da ta Link La yer).Se rvic e Definition
77 STANAG 4253 NATO Re ferenc e Mod el for Open Syste ms Interc onnec tion
(O SI)-La yer 3(Network Layer).Se rvic e Definition
78 STANAG 4263 NATO Re ferenc e Mod el for Open Syste ms Interc onnec tion
(O SI)-La yer 3(Ne twork La yer). Protoc ol Sp ec ific a tion
79 STANAG 4264 NATO Re ferenc e Mod el for Open Syste ms Interc onnec tion
(O SI)-La yer 4(Tra nsp ort La yer). Protoc ol Sp ec ific a tion
80 STANAG 4407 Syste m Management General Analysis. Management
Informa tion Mod el(ISO ,CCITT)
81 EUROC OM D/ O Ta c tic a l Communic a tions Syste m s. Op erationa l Conc epts,
Re quirements a nd Performa nc e Chara c teristic s, 1994
82 EURO COM D/ 1 Ta c tic a l Communic ations Syste m s. Ba sic Pa ra meters, 1986
83 EURO COM EES Enha nc ed EURO COM Syste m s. Syste m Definition, p a rt. A, 1999
84 AR380-19 Information Syste m Se c urity, Hea d q ua rters Dep a rtment of the
Army, Wa shing ton D.S., 1998.
85 ISO/ IEC Information Te c hnology. Op en Syste ms Interc onnec tion-Ba sic
Re ferenc e Mod el(7498-1), 1994
86 NATO Level Information Syste ms Interop erab ility. C4ISR Arhitec ture
Working Group , 1998
87 AC E-70-1 Direc tiva de se c urita te a Coma nd amentul Sup rem al Fo rţelor
Aliate d in Euro p a , NATO , Brusse ls.
88 *** Doc trina C4I p entru a rmata Ro mâ niei, proiec t, Direcţia
Comunic aţii şi Informatică, 2003
89 *** Doc umenta r privind siste mul d e tra nsm isiuni a l Arma tei
Ro mâ niei (STAR)-Dire cţia Comunic aţii şi Informatică, nr. Z/ 716,
23.03.1998
90 *** Ma rc oni Automated Comma nd a nd Control Information
Syste m, 1998
91 *** Doc umentaţie p rivind siste mul C 3I a l trupelor de usc at ita liene,
1998
92 *** Siste mul informaţional de c ond uc ere a l a rmatei fra nc eze.
Tho m so n-C SF, 1998
93 *** Sup ervisio ne problematic he relativ alla ge stio ne operativa e
logistic a d ella Re te Numeric a Interforze, Te lec omd ife,
16.02.1994
94 *** Anua rul trupelor de usc at SUA p e a nii 1996-1999
95 *** Buletin d e informa re şi d oc umenta re, c olecţie pe anii 1996-
2000, Ed itura Centrului d e Informa re şi Doc umenta re a l M.Ap .N.
96 *** Level Informa tion Syste ms Interoperab ility. C 4I SR Arc hitec ture
Working Group , 1998.
97 *** Sta nd a rd ISO / IEC (International Sta nd a rd s Orga nization/
Internationa l Ele c tro -Te c hnic a l Commissio n) nr.
14496/ oc tomb rie 1998.
98 *** Luke AFB ,WIAO EMSEC Monitor’ s Guid e, Fe b rua ry 1999
99 *** Re vista ,,Sa ns Institute Re so urc e s/ Sa n Antonio – Te xa s’ ’ , nr. 11-16
ma rtie 2002, a rtic olul The Tw enty Mo st Critic a l Se c urity
Vulnera b ilitie s.
100 *** Re vista ,,Stra tegic Se c urity Intelligenc e’ ’ , Iunie/ 2000, a rtic olul
,,G enerally Ac c ep ted Syste m Se c urity Princ ip le s’ ’
 101 *** Gâ nd irea milita ră româ nea scă, a nii 1996-2003

102 *** Re vista Fo rţelor Te re stre , a nii 1997-2004

103 *** Buletinul ştiinţific a l A.I.S.M., anii 1997-2004

104 *** Milita ry Re view, a nii 1993-

2003 105 *** Sig na l(SUA), a nii 1997-2003

106 *** Milita ry Te c hnology(Germa nia ), anii 1999-2001

107 *** Computer World R., a nii 1998-

2004 108 *** Te lec om, anii 1992-1997

109 *** NetworkWorld , a nii 1997-2004

110 Dicţiona rul exp lic ativ a l limb ii româ ne, Ed . 1998

111 *** Dicţiona r de informa tică, Ed . ştiinţifică şi enc ic loped ică, Buc
ureşti, 1981

112 *** Dicţiona rul explic ativ a l limbii române, ed iţia a II-a Ac a d emia
Ro mâ nă, Institutul de lingvistică ,,Iorgu Iord a n’ ’ ,Ed itura Univers
Enc ic loped ic , Buc ureşti, 1996

113 Internet http :/ / www.d a ub net.c om/ formats/ ind ex.html.

114 Internet http :/ / www.d a ub net.c om/ formats/ BMP.htm l/ Ba sic File Fo rmat.
115 Internet http :/ / www.c ic a .ind ia na .ed u/ gra p hic s/ movie_sp ec s/
anm.format.txt
116 Internet http :/ / www.web op ed ia .c om/ TERM/ v/ video.html.
117 Internet http :/ / www.matisse .net/ file s/ formats.htm l.
118 Internet http :/ / a stro nomy.sw in.ed u.a u/ p b ourke/ d ata formats/ au/
119 Internet http :/ / www.op engroup .org/ p ublic / p ub s/ externa l/ mp 3fo rmat.html
120 Internet http :/ / www.a c nc .c om/ ra id .html.
121 Internet http :/ / www.its.b ld rd oc .gov/ fs-1037/ dir-014/ _1963.htm .
122 Internet http :/ / www.gord on.a rmy.mil/ stt/ STMS/ 31P/ SMTASKS/ 573-0001.HTM
 Glo sa r c u a
brevieri

GLOSAR CU ABREVIERI

Abreviere Semnificaţia în limba engleză Semnificaţia în limba română

A.
ABC S Army Ba ttle Command a nd Siste mul d e c oma ndă şi c ontrol
Control Syste m pentru lup tă a l trup elor d e usc a t
ACUS Area Common-Use r Syste m Siste mul zona l c u utiliza re c
omună AD Air Defense Apăra re a ntia eria nă
ADA Air Defense Artillery Artilerie a ntia eria nă
ADDS Army Da ta Distrib ution Syste m Siste mul trupelor d e usc a t p entru
d istrib uţia d a telor ta c tic e
AMD Air a nd Missile Defense Apăra re a ntia eria nă şi împ otriva
ra c hetelor
AMD PCS Air a nd Missile Defense Pla nning Siste mul d e pla nific a re şi c
Control Syste m ontrol p entru a păra re a ntia eria
nă şi
API Ap p lic a tion Progra împ otriva ra c hetelor
mming Interfa c e Interfaţă p rogra ma bilă d e a plic aţii
AR Army Re gula tion Re glementări în trupele d e usc a t
ASAS All So urc e Ana lysis Syste m Siste m d e a na liză a tuturor surse lor
ATC CS Army Ta c tic a l Comma nd a Siste mul d e c oma ndă şi c
nd ontrol ta c tic a l trup elor d e
Control Syste m usc a t
ATM Async hronous Tra nsfe r Mod e Mod d e tra nsfe r a sinc ron

B.
BADD Ba ttlefield Awa rene ss Da Distrib uţia d a telor pentru
ta înţelegerea c â mp ului d e lup tă
Distrib ution
BDC ST Bro a d c a st Difuziune
BDE Brig a d e Brig a dă
BFA Ba ttlefield Func tiona l Area Zo nă funcţiona lă pentru c â mp ul d e
lup tă
BN Ba tta lion Ba ta lion
BSA Ba tta lion/ Brig a d e Sup port Area Zo nă d e sp rijin p entru
b a ta lion/ b riga dă
BVTC Ba ttlefield Vid eo Te lec onferinţă vid eo pe c â mpul d e
Te lec onferenc lup tă
ing

- 255
C.
C2 Comma nd a nd Control Coma ndă şi c ontrol
CMIP Common Ma na gement Protoc ol informa tic d e ge stiune
Informa tion Protoc ol c omun
CNR Comba t Net Ra dio Reţe a ra d io pentru lup tă
COMSEC Communic a tions Se c urity Se c urita tea c omunic aţiilor
CO TS Commerc ia l Of The She lf Prod use c omerc ia le ga ta rea liza
te CP Comma nd Po st Punc t d e c oma ndă
C SMA/ CD Ca rries Sense Multiple Ac c es multiplu a l se nsului d e
Ac c e ss/ Collisio n tra nsp ort/ d etec ta rea c oliziunilor
Detec t
C SS Comb a t Se rvic e Sup p ort Sp rijin logistic la lup tei
C SSC S Comba t Se rvic e Sup p ort Siste m d e c ontrol pentru sp rijinul
Control Syste m logistic la lup tei

D.
DCE Da ta Circ uit-Te rmina Ec hip a ment d e c irc uit termina l
ting Eq uip ment pentru d a te
DISA Defense Informa tion Syste m Agenţia pentru sistem ele
Agenc y informa tic e a le a părării

E.
EAC Ec helons Ab ove Corp s Eşaloa ne sup erioa re c orpului d e
a rma tă
EC B Ec helons Corp s a nd Be low Eşa lonul c orp d e a rma tă şi c ele
inferioa re a c e stuia
E-Ma il Ele c tronic Ma il Poştă elec tronică
EPLRS Enha nc ed Po sitio n Lo c a Siste mul d e ra porta re şi loc a liza re
tion a poziţiei înainta te
Re p orting Syste m

F.
FAX Fa c sim ile Fa c sim il
FBC B2 Fo rc e XXI Ba ttle Comma Coma nda în lup tă a brigăzii şi
nd - sub ord onaţilor săi în se c olul XXI
Brig a d e and Be low
FM Fie ld Ma nua l Ma nua l p entru c a mp a nie/ lup tă
FO Fib er Op tic Fib ră optică
FS Fire Sup port Sp rijin c u foc
FTAM File Tra nsfe r Ac c e Ma na gementul a c c e sului pentru
ss Ma na gement tra nsfe rul fişierelor
FTP File Tra nsfe r Protoc ol Protoc ol p entru tra nsfe rul fişierelor
G.
GC SS-A Glob a l Comma nd and Siste mul glob a l d e c oma ndă
Control Syste m -Arm y şi c ontrol p entru trup ele d e
usc a t
GIS Geogra p hic Informa tion Syste m Siste m informaţiona l geogra fic
GUI Gra phic a l Use r Interfa c e Intefaţă gra fică pentru utiliza tor

H.
HF High Fre q uenc y Fre c venţă îna ltă(und e sc urte)
HQ Hea d q ua rters Coma ndament(p unc t d e c oma ndă)
ISO/ OSI Interna tiona l Sta nd a rd s Orga nizaţia internaţiona lă d e sta
Orga niza tion / Op en Syste m nd a rd iza re/ Intec onec ta
Interc onnec tion rea siste melor d e sc hise

I.
IMETS Integra ted Meteorologic a l Siste m meteorologic integra t
Syste m
INC Internet Controller Controlor Internet
IP Internet Protoc ol Protoc ol Internet
ISDN Integra ted Se rvic es Reţe a d ig ita lă d e servic ii integra te
Digita l Network

J.
JTIDS Joint Ta c tic a l Informa Siste m integra t d e distrib uţie a
tion informaţiilor ta c tic e
Distrib ution Syste m
JTRS Joint Ta c tic a l Ra d io Syste m Siste m ra dio ta c tic integra t

L.
LAN Lo c a l Area Network Reţe a loc a lă d e c a lc ula toa
re LEN La rge Exte nsio n Node Nod c u extensie la rgă/ ma re
LO S Line -o f-Sig ht Linie c u vizib ilita te d irec tă

M.
MAC Media Ac c e ss Control Controlul a c c e sului la mijloa c e
media
MCS Ma neuver Control Syste m Siste m d e c ontrol a l ma nevrei
Motif - Sta nd a rd ind ustria l GUI d efinit p
rin IEEE 1295
MSE Mobile Sub sc riber Eq uip ment Ec hip ament d e a b ona t mobil
MSRT Mobile Sub sc riber Te rmina l ra d iotelefon p entru a b ona t
Ra d iotelephone Te rminal mobil
N.
NC Nod e Center Centru nod a l
NCS Nod e Center Sw itc h Comuta torul c entrului nod a
l NRI Na t Ra dio Interfa c e Interfaţă p entru reţea ra d io

O.
OSI Op en Syste ms Interc onnec tion Interc onec ta rea siste melor d e sc hise

P.
PC Perso na l Computer Ca lc ula tor perso na l
PS Pa c ke t Sw itc h Comuta tor d e p a c hete

Q.
QIP Qua d rila tera l Interop era b Progra mul c ua d rila tera l d
ility Progra m e interoperabilita te

R.
RAM Ra nd om Ac c e ss Memory Memorie c u a c c es a lea
tor RAU Ra dio Ac c e ss UNit Unita te d e a c c es ra d io
RDBMS Re la tionship Da ta Ba Siste m d e ge stiune a b a zei d e d a
se te relaţiona le
Ma na gement Syste m

S.
SC C-2 Syste m Control Center-2 Centru d e c ontrol a l siste mului-
2 SEN Sm a ll Exte nsio n nod e Nod c u extensie mică/ red usă
SHF Sup er High Fre q uenc y Fre c venţă sup er îna ltă
SIC PS Sta nd a rd Integra ted Comma Siste m sta nd a rd integra t
nd Po st Syste m pentru p unc tul d e c oma ndă
SINC GARS Sing le Cha nnel Ground a nd Siste m ra dio monoc a na l tere stru şi
Airborne Ra d io Syste m a eria n
SO P Sta nd ing Op era ting Proc ed ures Proc ed uri d e opera re în vigoa
re SQ L Struc tured Query La nguage Lim b aj struc tura t d e interoga
re
STAM IS Sta nd a rd Army Ma na Siste m sta nd a rd d e ma na
gement Informa tion Syste m gement a la informaţiilor p entru
trup ele d e usc a t
SYSC ON Syste m Control Controlul siste mului

T.
TAC SAT Ta c tic a l Sa tellite
TC P/ IP Tra nsm issio n Control Protoc
ol/ Internet Protoc ol
TC U Tra nsp orta b le Computer Unit
TEM PEST Tra nsie nt Ele c troma gnetic
Pulse Em a na tions Sta nd a rd
Sa telit p entru nevoi ta c tic e
Protoc ol d e c ontrol a l tra nsm isiei/
Protoc ol Internet
Unita te d e c a lc ul porta b ilă
Sta nd a rd pentru ema naţii d e p ulsuri
elec troma gnetic e trecătoa re
TI Ta c tic a l Internet Internet ta c tic
TMG Ta c tic a l Multinet Ga tewa y Interfaţă ta c tică multinet
TO C Ta c tic a l Op era tions Center Centru pentru operaţii ta c tic
e TP Te lep hone Te lefon
TPN Ta c tic a l Pa c ket Network Reţe a ta c tică d e p a c hete
TRI-TAC Tri-Se rvic e Ta c tic Comunic aţii ta c tic e p entru c ele trei
al c a tegorii d e forţe a rma te
Communic a tions
TS To p Se c ret Stric t se c ret

U.
UHP Ultra High Fre quenc y Frec venţă ultra îna ltă
USMTF United Sta tes Me ssa ge Te Fo rma tul sub formă d e text a
xt me sa jelor în SUA
Fo rma t

V.
VHF Very High Fre quenc y Fre c venţă foa rte îna ltă
VHSIC Very High-Sp eed Integra ted Circ uit integra t c u viteză foa rte
Circ uit îna ltă
VMF Va ria b le Me ssa ge Fo rma t Fo rma t d e me sa je va ria bile

W.
WAN Wid e Area Network Reţe a extinsă d e c a lc ula toa re

X.
XCVR Tra nsc eiver Tra nsm iţăto r/ Em iţător
 STRUCTURA GLOBALĂ
A SISTEMULUI DE COMANDĂ, CONTROL, COMUNICAŢII, CALCULATOARE ŞI
INFORMAŢII A MARII UNITĂŢI OPERATIVE DE ARME ÎNTRUNITE DIN ARMATELE
Sistemul C4I
al eşalonului superior Avion de cercetare
Rezervă
Reţele radio
sol - aer Satelit pentru
C2/I C2/I
Satelit pentru comunicaţii RLC
cercetare
RLC
RCI RC

Corp de armată
vecin
Internet
Reţeaua de comunicaţii
a Corpului de armată
Divizie vecină

Divizie vecină

Rezervă Rezervă
Brigadă vecină
C2/I C2/I C2/I
C2/I
RLC RLC RLC
RLC Brigadă vecină
RCI RC
Reţeaua de comunicaţii
a Diviziei
LEGENDĂ Reţeaua de
Subsistemul de comandă şi control
C2
Subsistemul asigurarea informaţiilor Rezervă Rezervă
.. Rezervă
comunicaţii
a Diviziei Rezervă
I
Reţeaua locală de
calculatoare a P.C.
.
RC
C2/I C2/I C2/I C2/I C2/I C2/I C2/I C2/I
RLC
RLC RLC RLC RLC RLC RLC RLC RLC
RCI RCI RCI RCI RCI RCI
Reţeaua de comunic.
Reţeaua Internet Tactică a Bg.
ulterioară a P.C.
Centrul de comunicaţii Reţeaua Internet tactică a Brigăzii
de sprijin (comutare de ... ..
circuite şi pachete)
.
C2/I ... C2/I C2/I .. C2/I C2/I .. C2/I C2/I ... C2/I
Centrul de RLC RLC
operaţii tactice
RLC
RC
RLC
. RLC
RCI . RLC
RC
RLC RLC
RCI
(subsistemul Cercetare Cercetare Cercetare
C2/I
C4I)
RLC
al P.C. ...
RCI ... ... ... ... ... ... ...

Reţele radio de
Companii Companii Companii Companii
campanie Cercetare
Terminale video
pentru companii Senzori Senzori Subunităţi cercetare Senzori Subunităţi cercetare Senzori Subunităţi cercetare

Fig ura 3.4. Struc tura glob a lă a sistemelor C 4I p entru o grup are d e forţe d e nivel op era tiv
 EVALUAREA SITUAŢIEI
PRELUCRARE
MIJLOACE DE A PRIMARĂ A Baze de date
DATELOR evaluarea mediului despre situaţie
CULEGERE A - forţe proprii
FILTRAREA PRELIMINARĂ A DATELOR aprecierea situaţiei pe câmpul de luptă - inamic
INFORMAŢIILO
analiza factorilor critici - teren
R Alinierea datelor - meteo
evaluarea implicaţiilor
Senzori: - referinţă spaţială
timp - referinţă temporală
- radiolocaţie
- infraroşu
loc - unităţi de măsură
- laser tip
caracteristici Asociere/corelare SISTEM DE MANAGEMENT AL BAZELOR DE DA
- termoviziune - metode de asociere
- electronooptici - corelarea datelor şi
măsurări
- asignarea datelor
Mijloace de cercetare MANAGEMENTUL COLECŢIILOR EVALUAREA monitorizare
Fuziune poziţională AMENINŢĂRILOR evaluare
aeriană şi de pe sateliţi
- estimări seriale adăugare
- înlănţuire secvenţe actualizare
- precizare estimări de letalitate
Cercetare disponibilitatea mijloacelor poziţii estimarea pericolelor regăsire
a misiuni pentru mijloacele de cc. trecute/viitoare indicaţii şi avertizări fuziune
ierarhizarea sarcinilor Fuziune identitate arhivare
trupelor - modele fizice determinarea
Informaţi - clasificare ţintelor
i algoritmic interoperabilitate
ă
colaterale - modele cognitive
Baze de date
de sprijin
- mediu
- doctrine
INTERFAŢA OM-CALCULATOR - tehnică
- text, grafică, informaţii geografice-

Fig ura 4.9. Suc c e siune a ac tivităţilo r d e fuziune a d a telor în reţea ua d e c a lc ula toa re
 Calitatea
serviciilor

Performanţele suportului Performanţele

de serviciu de operare
ale serviciului Accesibilitate Continuitate Integritate
Securitate

CALITATEA SERVICIILOR

Performanţele de comutaţie Performanţele de trafic PERFORMANŢELE

REŢELEI

Performanţa propagării
Planificare Disponibilitate

Previzi une

Administrare Fiabilitate Performanţa transmisiei

Resurse şi posibilităţi Mentenabilitate Mentenanţă

Fig ura 5.2. Pa ra metrii d e efic ienţă a i siste mului d e c omunic aţii
 Autospecială de comunicaţii şi
computere = 2 Staţie pentru managementul reţelei locale
Conţine : -1 server pentru Conţine : -1 comutator pentru comunicaţii;
reţeaua locală de calculatoare; -2 calculatoare;
-1 server pentru -1 staţie grafică.
reţeaua extinsă de calculatoare;
-3 calculatoare;
-1 staţie grafică
Autostaţia de
comutaţie din
cadrul centrului de
Fibră optică Statii de lucru in cadrul centrului de analiza si selectie a informatiilor comunicaţii
Lmax=1km 1/ Celula Comandă, control şi comunicaţii
1/ Celula
1/ Celulele Sprijin
1/ Celulele
de foc şiManevra
apărare şi
AA Mobilitate1/şiCelula Sprijin logistic
contramobilitate
Informaţii şi
război electronic

Conţin :1 unitate centrală; 3 terminale dispuse în corturi, adăposturi sau în autospeciale la o distanţă
5 Staţii de lucru maximă de 200 m faţă de unitatea centrală; 1 imprimantă

CENTRUL DE DECIZIE

Conţine: câte un terminal pentru comandant (locţiitor), şeful de stat major şi pentru fiecare şef de
compartiment (armă); un plotter; un ecran de proiecţie; aparatură fax; teleimprimatoare; interfeţe şi
terminale de comunicaţii (telefoane, staţii radio şi radioreleu)
Informaţiile care apar pe monitoare şi pe ecran sunt pregătite de personalul din cadrul centrului de
analiză şi sinteză a informaţiilor

Fig ura 6.12. Comp unerea reţelei loc a le d e c a lc ula toa re a p unc tului d e
c oma ndă a l b rigăzii mec a niza te
 PROCEDURI
ATRIBUTE ALE INTEROPERABILITĂŢII
SPAŢIU
DOCTRINA INFORMAŢIONAL
SERVICII 4 INTEGRAT

SERVICII DE SISTEM
INFORMAŢII

COMUNICAŢII ŞI REŢELE
ŞI POLITICI

SECURITATE
HARDWARE
ARHITECTURA PARTAJATE
INFORMAŢII
SISTEMICĂ
STANDARDE
3 ETEROGENE
TEHNICE INFORMAŢII
APLICAŢII OMOGENE

APLICAŢII
2
INFRASTRUCTURĂ
INTERACTIVE,
COLABORATIVE
1
WEB BROWSER SERVICII SECURITATE
COMUNICAŢII MEDIU DE
HARDWARE SERVICII SISTEM PARTAJATE
REŢELE DE ARIE LARGĂ
APLICAŢII SECURITATE

CLIENT/SERVER 0 RESURSE PARTAJATE (HDD, PRINTER, ETC.)

SECURITATE
MULTINIVEL

APLICAŢII DE SERVICII APLICAŢIE PARTAJATE

SERVICII ADMINISTRATOR REŢEA
COMPARTIMENTAT
REŢELE LOCALE Ă
SINE MEDII COMUNE (CD ROM, TAPE, ETC.)
CONECTIVITATE ÎN CIRCUITE (ETHERNET, SERIAL, SCSI) INTERCONECTARE
CONECTORI (DB25, MUFACIRCUITE
SERIALĂ)COMPLEXE (VIDEO / AUDIO) PRIN BRIDGE DE
SECURITATE

SISTEM DE
SERVICII SISTEM OPERARE SECURITATE
CIRCUITE SIMPLE (SERIAL, SCSI, ETC.)

Fig ura 9.3. Comp onentele interop era b ilităţii siste melor C 4I
 Componentele războiului informaţional

Exploatarea informaţiilor Atac şi apărare informaţională

Operaţii informaţionale
Război electronicOperaţii psihologice Măsuri de securitate Distrugere fizică Atac informaţional Inducere în eroare

Securitatea Securitatea Securitatea

operaţiilor comunicaţiilor informatică

Formele războiului informaţional

Războiul de comandă şi control Războiul supremaţiei informaţiilor Războiul electronic EW Războiul psihologic PsyW Războiul hacherilor
C2W CBW W

Războiul informaţiilor economice

Războiul în spaţiul de luptă al realităţii virtuale
EIW
CYBW

Fig ura 10.2. – Componentele şi formele răzb oiului informaţiona l

uptă. Protecţia sistemelor de comunicaţii, noncomunicaţii şi a reţelelor de calculatoare împotriva accesului neautorizat. Ascun

Protecţia informaţională

omandă, precum şi asupra mijloacelor electronice, a căror neutralizare se realizează mai ales cu mijloace de lovire de înaltă p
Distrugere prin foc

Fig ura 10.3. – Sc op urile războiului informaţional

Exectuarea de lovituri asupra inamicului ce dovedesc că tehnologia şi armele acestuia sunt inferioare celor existente la tr
Atacul psihologic

Exectuarea de acţiuni directe asupra modului în care adversarul obţine informaţiile.

RĂZBOIUL INFORMAŢIONAL

terzicerea folosirii spectrului electromagnetic de către adversar şi pentru distrugerea sau neutralizarea forţelor şi mijloacelor d
Atacul electronic
Atacul informaţional

arului, constituită din interacţiunea reţelelor de comunicaţii şi de calculatoare cu bazele lor de date. Interzice funcţionarea fun
Atacul cibernetic

categoriile de mijloace în vedere obţinerii informaţiilor privind dislocarea, structura dispozitivelor, conţinutul acţiunilor de l
sigurarea (sprijinul) informaţional

Crearea condiţiilor pentru obţinerea unor informaţii complete şi oportune despre situaţia i a ţiunile forţelor pro
 Războiul informaţional

Asigurarea (sprijinul) Atacul informaţional Atacul Distrugerea Protecţia informaţională a

informaţională a psihologic prin foc sistemelor proprii de
conducerii trupelor proprii conducere

area electronică Atacul cibernetic Prevederea şi estimarea

şi SCLIPFocul artileriei, aviaţiei

Alte mijloace de influenţare psihologică
asupra : atacului

Acţiuni de cercetare diversiune, teroriste

Arme psihotronice
Inamic Rapoarte şi sinteze
Culegerea Produselor
informaţiilor Teren software Obţinerea
Verificarea
despre: informaţiilor
informaţiilor
Comunicaţii telefonice
Trupe Bazelor de date
proprii Asigurarea
Comunicaţii de date Atacul electronic securităţii
informaţiilor
Protecţia
Transmiterea Cc.e comunicaţiilor Protecţia
informaţiilor lectr Letal electronic
între Protecţia împotriva
onic ă
organele de Securitatea cercetării adversarului
ă Neutralizare
conducere semnalelor
electromagnetic electromagnetic Protecţia
Ave e faţă de
rtiz gp.cc-div
Neletal Compatibilitatea
Avertizare asupra
electromagnetică
Sprijinul cercetării prin Bruiaj Paza şi
Mascarea
radiolocaţie ap. sist.
electronic al Dezinformare radiaţiilor
mijloacelor de Protecţia de rdlc.
luptă proprii
Avertizare asupra Manevra Alte metode de
Electronică Prot. prin
cercetării mijlloacelor Protecţia mijl th.
mascare
optoelectronice electronice împotriva
Prin alte
nimicirii Protecţia psihologică
mijloace Prot.genistică a prin foc
mijl. electronice
Fig ura 10.4. – Struc tura războiului informaţiona l în acţiunile milita re moderne
 SECURITATEA

FIZICĂ PERSONALULUI INFORMAŢIILOR DOCUMENTELOR PROCEDURILOR

SECURITATEA CALCULATOARELOR SECURITATEA COMUNICAŢIILOR

SECURITATEA EMISIILOR (TEMPEST)

SECURITATEA HARDWARE

SECURITATEA SOFTWARE SECURITATEA CRIPTOLOGICĂ

SECURITATEA FIRMWARE SECURITATEA TRANSMISIILOR

Fig ura 10.6. – Componentele se c urităţii siste melor C4I

Perimetrul exterior – constă în măsuri de protecţie a comunicaţiilor (COMSEC), firewall-uri,
posturi de pază, delimitări fizice;
Perimetrul interior – constă în protecţie prin firewall şi/sau router; reprezintă bariere între
eşaloane şi/sau centre funcţionale; pot cuprinde COMSEC şi posturi de pază
Securitatea staţiilor de lucru - constă în controlul accesului individual, configurarea sistemului
pentru înregistrarea accesului, implementarea de proceduri standard de
operare şi impunerea respectării acestora;
Supravegherea – presupune monitorizarea permanentă a sistemului şi reacţia imediată la
intruziunile detectate; Reţea
Infrastructura robustă– posibilitatea refacerii în timp scurt a infrastructurii sistemului deteriorată exterioară
în urma unor atacuri.

Perimetru exterior

LAN
tea
staţiil
or de
Sup lucru
rave LA
gher N
e

Infrastructură
robustă

S
e
c
u
ri
t
a
Perimetru interior

Fig ura 10.7. – Pla nul d e p rotecţie a l

reţelei d e c a lc ula toare
 Centrul de coordonare a reţelei CECORE Zonă protejată

1152 Kbit/s 1152 Kbit/s

Spre Radioreleu Radioreleu

CCS 225-400 Mhz CAMERE Concentrator 225-400 Mhz
400-960 Mhz şi multiplexor 400-960 Mhz

Zonă rezervată
1 canal x 19,2 Kbit/s 1152 Kbit/s
24(22+2)canale x 48Kbit/s
Convertorul radio Post radio 24(22+2) canale Concentrator Radioreleu
al centrului de de abonat automat şi 225-400 Mhz
comunicaţii (TETRA) multiplexor 400-960 Mhz

1152 Kbit/s

Zonă de securitate Radioreleu

Concentrator Concentrator 225-400 Mhz
şi multiplexor şi multiplexor 400-960 Mhz

Grup electrogen (15KVA)

Repartitor Repartitor Repartitor Repartitor Repartitor Repartitor

17 abonaţi analogici şi 4 abonaţi numerici 17 abonaţi analogici (telefoane, teleimprimatoare)

şi 4 abonaţi numerici (facsimil)

Fig ura 10.8. - Zo nele d e se c urita te orga niza te în c entrul d e c omunic aţii