Locotenent colonel

Andrei MEDVEȚCHI
 TEMA:Nr.1 Dimensiunea informaţională a
spaţiului de luptă modern.
.
LECȚIA Nr.5 Sisteme C4I ale unor armate din ţările
membre NATO.
SCOPUL: Studenţii să definească procesele în sistemul de
comunicaţii. Subsistemul informatic.

OBIECTIVE: Studenţii să:

•definească procesele în sistemul de comunicaţii;
•definească suport subsistemului informatic;
•definească sistemul de comandă şi control.
 BIBLIOGRAFIE

Lt.col.
Lt.col.conf.univ.dr.
conf.univ.dr.ION
IONROCEANU
ROCEANUSISTEME
SISTEMEC4I
C4Icomandă
comandăşişicontrol,
control,
comunicații,
comunicații,computere
computereşişiinformații
informațiiEDITURA
EDITURAUNIVERSITĂŢII
UNIVERSITĂŢII
NAŢIONALE
NAŢIONALEDE DEAPĂRARE
APĂRARE
 SECVENTA I
1. Sistemul de comandă, control şi informaţii
al armatei germane HEROS.

2. Sistemul C3I al trupelor de uscat italiene.

3. Sistemul de comandă şi control al american

(ATCCS).

4. Sistemul de comandă, control şi informaţii al

trupelor de uscat franceze (SICF).
SISTEMUL DE COMANDĂ, CONTROL ŞI INFORMAŢII AL ARMATEI
GERMANE HEROS-2 / 1

Este sistemul de comandă şi control al trupelor

terestre din armata germană şi este apreciat drept cel
mai dezvoltat sistem integrat pentru corpul de
armată. Este proiectat ca un sistem de comandă,
control şi informaţii la eşaloanele operative şi tactice.
El răspunde cerinţelor privind realizarea unei
structuri modulare transparente şi de utilizare pe
scară larga a componentelor comerciale hardware şi
software disponibile pe piaţă. În acelaşi timp,
sistemul satisface nevoia de flexibilitate în configurare
şi utilizare. Sistemul se caracterizează printr-o mare
mobilitate, este u şor de instalat şi capabil să lucreze
în condiţii diferite de mediu.
Funcţii principale Heros 2/1
 Situation assesment –
Battlefield surveillance – Analiza situaţiei
Supraveghere spaţiului de luptă

Reconnaissance – Issuing of orders –

Recunoaştere Transmiterea ordinelor
Early warning – Planning –
Avertizare timpurie Planificarea operaţiei
Weapon systems – Units –
Sisteme de armament Unităţi (formaţiuni de luptă)
 Sistemul “HEROS-2/1” are următoarea compunere 47:
2 autospeciale de comunicaţii şi calculatoare, fiecare cu câte un
server pentru reţeaua locală de calculatoare şi unul pentru
reţeaua extinsă de calculatoare, 3 terminale şi o cabină grafică;
staţii de lucru ce se pot dispune până la 1000 m de autospeciala
de comunicaţii şi calculatoare şi se interconectează cu aceasta
prin cablu de fibră optică şi care are în compunere: o unitate
centrală de memorie, 3 terminale, o imprimantă; terminalele
pot fi instalate până la 200 m şi se interconectează cu staţia de
lucru tot prin cablu de fibra optică;
staţia pentru managementul sistemului;
interfeţe şi mijloace de comunicaţii pentru conectarea cu alte
sisteme de diferite tipuri.
 În cadrul sistemului, informaţia poate circula sub
formă de mesaje diverse, astfel: mesaje standardizate,
dispoziţiuni conform STANAG(standardelor NATO);
mesaje generale predefinite; situaţii grafice; dispoziţiuni
de luptă sub formă grafică; mesaje diverse nestandardizate
 Pentru conectarea punctelor de comandă la
distantă se foloseşte un dispozitiv de comunicaţii şi
canale de legătură realizate prin diferite categorii de
mijloace (sistemul AUTOKO 90, reţeaua strategică
germană, reţele radioreleu, reţele civile, sistemele de
satelit INTELSAT, INMARSAT, NATO IV, radio
VHF la nivel brigadă şi batalion). Dispozitivul de
comunicaţii realizează comenzile necesare între
punctele de comandă prin adresare(transmiterea
semnalelor de apel), rutare (alegerea căii celei mai
scurte şi cu parametrii tehnici cei mai buni) şi corecţia
erorilor la mesajele transmise (repetarea mesajelor cu
erori).
 Pentru secretizarea informaţiilor analogice şi digitale
este utilizat echipamentul de criptare ELCROBIT 3-2. Acest
echipament de secretizare poate fi utilizat pentru transmiteri
sincrone şi asincrone, analogice sau digitale cu viteze de până
la 64 kbit/s, permite secretizarea informaţiilor strict secrete şi
foloseşte algoritmi de criptare conform standardelor NATO.
Cerinţele de securitate naţională şi ale alianţei solicită ca
trupele de uscat să-şi îndeplinească misiunile în domeniul
apărării naţionale, gestionarii crizelor şi operaţiilor
multinaţionale. Cerinţele de mobilitate, concentrare rapida a
forţelor şi de cooperare între partenerii aliaţi impun instalarea
unor mijloace de comandă şi control fiabile, capabile să
supravieţuiască şi să interopereze cu alte sisteme. Systemic
“HER OS-2/1” satisface aceste cerinţe prin încorporarea celor
mai moderne realizări tehnice în structura sa .
Concluzii:
 Informaţiile şi datele sunt asociate
unui eveniment, fenomen, intenţie, obiect sau
oricăror alte componente care fac parte şi pot
influenţa desfăşurarea acţiunii militare şi
contribuie la formarea unei imagini asupra
spaţiului de luptă și asupra forţelor implicate în
acţiunea propriu-zisă. Datele şi informaţiile
sunt supuse unor procese şi activităţi, însumate
sub denumirea de ciclu informaţional, cunoscut
şi sub denumirea de ciclu complet de
comandă şi control.
Etapele şi conţinutul ciclului
informaţional

Ciclul informaţional cuprinde

următoarele etape:
 Iniţierea informaţiei – se realizează la sursă,
indiferent de natura a cesteia şi poate fi de natură
semantică, semiotică, impulsuri, imagini, percepţii etc.
Iniţierea informaţiei se produce oricum, chiar dacă nu va
existe nici un canal de comunicaţie care să transporte
informaţia la un destinatar şi deci ea nu va fi niciodată
receptată ca informaţie. Sursa de informaţie poate fi
cunoscută de destinatarul care a receptat informaţia sau
nu, sau dacă informaţia a fost de tip distribuită, sursa
poate fi cunoscută numai de unii dintre receptori. În
domeniul militar este necesar ca orice sursă de informaţii
de orice natură să fie cunoscută pentru a elimina riscul
unor informaţii cu valoare de adevăr nulă, erorile,
posibilele deteriorări artificiale produse la sursă etc.
Transportul informaţiei – este etapa cea mai
complexă a studiului informa ţiei ca noţiune şi a
conexiunilor informaţionale dinamice. Transportul
informaţiei se realizează prin canale de comunicaţie,
care pot fi întâlnite aproape în oricare tip de mediu.
Canalul pentru transportul informaţiei între sursă şi
receptor trebuie neapărat să îndeplinească unele
cerinţe stricte: compatibilitatea canalului cu
informaţia în ceea ce priveşte atât caracteristica
informaţiei cât şi capa citatea de transporta informaţia;
asigurare a parametrului de oportunitate a informaţiei;
reducerea perturbaţiilor până la o valoare de prag
minimă impusă de informaţie.
 Extragerea şi adunarea informaţiei,
reprezintă o formă fundamentală de
operaţii cognitive asupra informaţiei în
scopul transformării acesteia în informaţie
fundamentală. Procesul este deosebit de
complex şi el reprezintă esenţa ciclului
informa ţional şi are drept scop exprimare
a valorii de adevăr a unei informaţii
precum şi destinaţia acesteia în cadrul
sistemului şi în cadrul procesului
decizional.
 Stocarea informaţiei, poate
reprezenta atât un proces cognitiv de
memorare cât şi o acţiune tehnică de
transformare a ei în formate standard
necesare păstrării acesteia pentru timp
îndelungat pe suporţi de memorie
artificială (cărţi, memorie externă cu
înregistrare magnetică, optică sau de
altă natură etc.).
 Prelucrarea informaţiei, se constituie într-o
etapă de evaluare şi de analiză a informaţiilor, când se
realizează de fapt o integrare a mai multor informaţii,
operându-se logic cu proceduri de genul conjuncţiilor,
disjuncţiilor, compara ţii, complementări şi sume, în
scopul obţinerii maximului de profit informaţional
dintr-o mulţime de informaţii pe aceia şi temă, (ex.
informaţii despre inamic obţinute din mai multe surse:
observaţia directă, avioane fără pilot, informaţii
specifice genurilor de armă, cerceta şi etc.). În urma
acestei proceduri trebuie să rezulte o
concluzie sub formă de informaţie fundamentală,
de adâncime, coerentă, argumentată, invulnerabilă,
veridică şi oportună.
 Valorificarea informaţiei, este scopul
ciclului informaţional şi constă în modificarea
parametrilor funcţionali ai sistemului, având
implicaţii asupra proceselor şi relaţiilor
interioare şi exterioare şi îndeplinirii scopului
pentru care sistemul există. Este etapa care
generează procesul de autoreglare şi reduce
entropia. Informaţiile care nu sunt utilizate în a
cest proces sunt considerate balast informaţional,
iar sistemul va căuta ca acest balast să fie redus în
permanenţă, pentru a-şi proteja canalele de
informaţii de suprasolicitare şi de a reduce
consumul de timp într-un ciclu informa ţional.
?