ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” Exemplar nr.

Colonel Marius Iulian IORGA

REZUMATUL
TEZEI DE DOCTORAT

Tema: SECURITATEA INFORMAŢIILOR ŞI SISTEMELOR

INFORMAŢIONALE ÎN ACŢIUNILE MILITARE MODERNE

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Colonel (r) prof.univ.dr. Gheorghe BOARU

Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de

DOCTOR în Ştiinţe Militare

- Bucureşti, 2017 -
 NECLASIFICAT
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

INTRODUCERE
CAPITOLUL 1: INFORMAȚII ȘI PROCESE INFORMAȚIONALE SPECIFICE
ACȚIUNILOR MILITARE MODERNE
1.1. ACȚIUNILE MILITARE MODERNE
1.1.1. Aspecte conceptuale privind acțiunilor militare
1.1.2. Noua fizionomie a acţiunilor militare
Operaţiile întrunite multinaţionale - acţiuni militare ale prezentului
1.1.3.
şi viitorului
1.1.4. Viziunea românească
1.2. INFORMAŢIA MILITARĂ

1.2.1. Conceptul de informaţie

1.2.2. Informaţia militară

1.2.3. Evaluarea informaţiei
1.3. PROCESE INFORMAŢIONALE SPECIFICE ACŢIUNILOR MILITARE
MODERNE
1.3.1. Procesul de management al informaţiilor
1.3.2. Ciclul informaţional ca proces
1.3.3. Procesul şi ciclul „intelligence”
1.3.4. Sistemul ISTAR în acţiunile militare moderne
CAPITOLUL 2: SECURITATEA INFORMAȚIILOR ÎN ACŢIUNILE MILITARE
MODERNE
2.1. SECURITATEA INFORMAŢIILOR- ASPECTE CONCEPTUALE
2.1.1. Evoluţia conceptelor de securitate de la tradiţie la actualitate
2.1.2. Concepte privind securitatea organizaţiei militare şi securitatea
informaţiei
2.1.3. Securitatea (protecția) informaţiei
2.1.3.1. Importanţa şi actualitatea problemei
2.1.3.2. Vulnerabilităţi ale mediului informaţional militar
2.1.3.3. Securitatea informaţiei
2.2. MANAGEMENTUL RISCULUI DE SECURITATE A INFORMAŢIILOR
2.2.1. Managementul de risc
2.2.2. Mangementul riscului de securitate a informaţiilor
2.3. SECURITATEA (PROTECȚIA) FIZICĂ A INFORMAŢIILOR
2.3.1. Analiza de risc la securitatea (protecţia) fizică a informaţiilor
2.3.2. Aspecte generale privind securitatea (protecţia) fizică a informaţiilor
militare clasificate
2.3.2.1. Pe teritoriul României
2.3.2.2. În cadrul NATO

NECLASIFICAT
2 din 23
 NECLASIFICAT
2.3.2.3. În cadrul Uniunii Europene
2.3.3. Mecanismul de securitate (protecţie) fizică a informaţiilor
2.3.4. Cerinţele securităţii (protecţiei) fizice a informaţiilor
Probleme generale referitoare la managementul protecţiei fizice a
2.3.5.
informaţiilor clasificate
2.4. SECURITATEA (PROTECŢIA) PERSONALULUI
2.4.1. Educaţia şi cultura de securitate
2.4.2. Riscurile de securitate a informaţiilor generate de personal
2.4.2.1. Ameninţările de personal
2.4.2.2.Vulnerabilităţile personalului
2.4.2.3. Exploatarea informaţionă a personalului
2.4.3. Măsuri care să completeze legile şi normele de securitate a
informaţiilor
2.4.3.1. Codurile deontologice
2.4.3.2. Angajamentele de Securitate
2.4.3.3. Verificarea de securitate a personalului
2.4.4. Studiu de caz: Vulnerabilități în sistemul de protecție a informațiilor
clasificate
2.4.4.1. Prezentarea cazului
2.4.4.2. Scurt istoric al cazului
2.4.4.3. Identificarea problemelor de securitate la cazul analizat
2.4.4.4. Analiză la Studiul de caz folosind metoda maticei de analiză
CAPITOLUL 3: SECURITATEA SISTEMELOR INFORMAȚIONALE
MILITARE
3.1. SISTEME INFORMAŢIONALE MILITARE
3.1.1. Concepte privind sistemele informaţionale militare
Funcţiile, parametrii funcţionali şi structura sistemului
3.1.2.
informational
3.1.3. Procese, fluxuri și proceduri informaţionale
3.1.4. Managementul sistemului informational
3.2. VULNERABILITĂŢI AMENINŢĂRI ŞI RISCURI ASUPRA
SISTEMELOR INFORMAŢIONALE
3.2.1. Vulnerabilităţi
3.2.2. Ameninţări
3.2.3. Riscuri
3.2.4. Atacuri asupra reţelelor de comunicaţii şi informatice
3.2.5. Vulnerabilităţi specifice sistemelor informaţionale
3.3. PROTECŢIA FIZICĂ A SISTEMELOR INFORMAŢIONALE PE
TIMPUL DERULĂRII ACŢIUNILOR MILITARE
3.3.1. Măsuri minime de asigurare a protecţiei fizice
3.3.2. Sistemul integrat de securitate a obiectivelor militare (SISOM)
3.3.2.1. Descrierea sistemului integrat de securitate

NECLASIFICAT
3 din 23
 NECLASIFICAT
3.3.2.2. Organizarea şi dotarea unui obiectiv pe inele de siguranţă/
protecţie – sau principiul ,,apărării în adâncime” (model virtual)
3.3.2.3. Compunerea şi funcţionarea unui sistem integrat de securitate
3.4. ASIGURAREA SECURITĂŢII INFORMAŢIILOR CLASIFICATE ÎN
FORMAT ELECTRONIC -INFOSEC- PE TIMPUL DESFĂŞURĂRII
ACŢIUNILOR MILITARE
3.4.1 Securitatea tehnică şi administrativă a informaţiei şi sistemelor
informaţionale militare
3.4.2. Securitatea calculatoarelor–COMPUSEC
3.4.3. Securitatea comunicaţiilor–COMSEC
CAPITOLUL 4: ANALIZA SWOT PRIVIND SECURITATEA INFORMAȚIILOR
DIN SISTEMELE INFORMAȚIONALE MILITARE
4.1. ANALIZA SWOT - CONCEPTE, UTLIZARE, UTILITATE, AVANTAJE
DEZAVANTAJE ŞI RISCURI
4.1.1. Subiectul analizei SWOT
4.1.2. Idei pentru folosirea tehnicii SWOT
4.1.3. Utilizarea analizei SWOT
4.1.4. Utilitatea analizei SWOT
4.1.5. Diferenţieri între SWOT şi PEST
4.1.6. Avantaje ale analizei SWOT
4.1.7. Dezavantaje şi riscuri ale analizei SWOT
4.2. ANALIZA SWOT A SECURITĂŢII INFORMAŢIILOR MILITARE
CLASIFICATE
4.2.1. Organizarea şi administrarea securităţii
4.2.2. Protecţia personalului
4.2.3. Protecţia fizică
4.2.4. Protecţia documentelor
4.2.5. Securitatea industrială
4.2.6. INFOSEC
4.3. INTERPRETAREA REZULTATELOR ANALIZEI DE RISC A
SECURITĂŢII INFORMAŢIILOR CLASIFICATE
ANALIZA DE RISC PRIN METODA SWOT, A UNEI STRUCTURI
4.4. MILITARE, DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECȚIEI
INFORMAȚIILOR CLASIFICATE
4.4.1. Utilizarea metodei matricei probabilitate-impact
4.4.2. Procese ale managementului riscului analizate cu tehnica SWOT
4.4.2.1.Clasificarea riscurilor în funcție de urgențe (importanță)
4.4.2.2.Managementul riscului
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
GLOSAR CU ACRONIME
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

NECLASIFICAT
4 din 23
 NECLASIFICAT

CUVINTE CHEIE: informații, informații clasificate, securitatea informațiilor,

procese informaționale, sisteme informaționale militare, protecția sistemelor
informaționale, acțiunea militară modernă, organizarea și administrarea securității,
vulnerabilități, amenințări, riscuri, managementul riscurilor de securitate, intelligence.
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
Acţiunile militare moderne se prezintă ca un proces dinamic cu două
componente care se condiţionează reciproc: componenta energetică şi componenta
informaţională. Acţiunea componentei energetice are ca obiectiv distrugerea ori
neutralizarea unui sistem fizic advers. Componenta informaţională îşi propune
procurarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor, în scopul asigurării eficacităţii
acţiunii energetice.
Comparativ cu cea distructivă, componenta informaţională se caracterizează
printr-un consum mult mai mic de energie. De aceea, se apreciază că informaţia
reprezintă o adevărată armă de luptă, a patra armă.
Armatele moderne acordă acestei problematici o atenţie deosebită, considerând
ca pe un obiectiv primordial câştigarea bătăliei informaţionale, al cărei fundament este
reprezentat de introducerea, pe scară extinsă, a tehnologiei informaţiei şi a mijloacelor
moderne de comunicaţii și informatică, pe întregul spaţiu de luptă.
Securitatea informaţiei este un domeniu de activitate a cărui importanţă este în
continuă creştere şi care trebuie abordat din toate unghiurile posibile, începând de la
concepte, vulnerabilităţi, riscuri, management, şi terminând cu securitatea fizică şi de
personal a informaţiei.
Securitatea informațională a devenit, în aceste circumstanțe, o preocupare
importantă în activitatea de stat-major a comandamentelor. Contradicția aparentă
dintre nevoia de informații, implicit de comunicații și de conectivitate, și cerințele de
asigurare a confidențialității, a integrității și a autenticității informațiilor solicită
căutarea de soluții tehnice și administrative eficiente care s-o rezolve.
Sistemele informaționale militare, specifice fiecărui nivel (eșalon), pot fi
amenințate atât din interior, cât și din exterior. Cauzele sunt diverse, plecând de la
erorile umane de operare, de la acțiuni intenționate de penetrare și de exploatare a
vulnerabilității sistemului, până la cauze de natură tehnică (erori ale software-ului de
prelucrare sau comunicații, defecte ale echipamentelor de comunicații sau informatice etc.).

NECLASIFICAT
5 din 23
 NECLASIFICAT

Dintre factorii de risc major privind securitatea sistemelor informaționale, putem

aminti pe cei privind pregătirea necorespunzătoare a administratorilor, a operatorilor
sau a utilizatorilor acestor sisteme, precum și abuzarea acestora (pirateria informatică)
de către persoane din exterior.
Vulnerabilitățile sistemelor informaționale militare pot genera pierderi imense,
legate de scurgerea de informații, care ar putea compromite acțiunea militară
respectivă. De aceea, am acordat o atenție deosebită analizei vulnerabilităților,
amenințărilor și riscurilor asupra sistemelor informaționale precum și a măsurilor
necesare de asigurare a securității (protecției) acestora, îndeosebi a celor care operează
cu informații clasificate.

Obiectivele cercetării au vizat:

- studierea conceptelor şi a relaţiilor funcţionale dintre elementele componente
ale proceselor şi ale sistemelor informaţionale utilizate în acţiunile militare moderne;
- analiza comparativă a abordărilor moderne (NATO, SUA, România) ale
conceptelor şi ale teoriilor, ale proceselor și ale sistemelor privind informaţiile militare;
- abordarea progresivă şi logică a acţiunilor militare de la cele clasice la cele
mai complexe şi asocierea informaţiei acestor forme şi tipuri de acţiuni militare;
- analiza conceptului de „intelligence”;
- studierea şi prezentarea elementelor esenţiale ale sistemului ISTAR, ca
integrator al procesului şi al ciclului de intelligence;
- studiul conceptelor utilizate în domeniul securităţii organizaţiei (inclusiv a
celei militare) şi al securităţii informaţiei;
- analiza comparativă a abordărilor moderne ale conceptelor şi ale teoriilor, ale
proceselor, ale sistemelor privind vulnerabilitatea mediului informaţional militar;
- abordarea conceptelor privind managementul de risc, în general, şi
managementul riscului de securitate a informaţiei, în special;
- studierea şi prezentarea elementelor esenţiale ale securităţii fizice şi a
personalului;
- studiul conceptelor utilizate în domeniul sistemelor informaţionale ale
organizaţiei (îndeosebi a celei militare);
- analiza vulnerabilităţilor, ameninţărilor şi riscurilor asupra sistemelor
informaţionale militare;
NECLASIFICAT
6 din 23
 NECLASIFICAT

- studierea şi prezentarea elementelor esenţiale ale protecției fizice a sistemelor

informaţionale militare;
- efectuarea unei analize de tip SWOT privind securitatea informaţiilor
clasificate din sistemele informaţionale militare;
- desprinderea unor concluzii, exprimarea unor opinii şi formularea unor
propuneri proprii, în domeniul temei de cercetare.

Ipoteze şi premise ale cercetării

Am avut în vedere şi am considerat că informaţia reprezintă unul dintre cei mai
importanţi factori în ecuaţia puterii, fie ea naţională, fie a unei alianţe de state grupate
în jurul unor interese comune.
Am considerat că, în analiza unei activităţi atât de complexe şi de importante,
este neapărat nevoie să se studieze, să se analizeze şi să se concretizeze un studiu bazat
pe lucrări de specialitate consacrate, precum și pe cerinţele naţionale, ale NATO şi ale
UE.
În iniţierea cercetării, am plecat de la ideea că informaţia a fost, este şi va fi
elementul cheie al tuturor proceselor informaţionale şi că securitatea acesteia trebuie să
fie corect înţeleasă şi tratată pe baza studierii celor mai semnificative documente
oficiale şi lucrări ştiinţifice, precum şi a analizei proprii.
Am considerat că, în analiza unei activităţi informaţionale militare, informaţia
poate fi considerată „materie primă”, „scop”, „ţintă”, „arm㔺i că protejarea
acesteia este cu atât mai importantă şi mai complexă.
Am avut în vedere adevărul că, din punct de vedere informaţional (operaţii
informaţionale), în acţiunile militare se duce o luptă pentru informaţie, prin
intermediul informaţiei şi împotriva informaţiei şi de aceea securitatea acesteia este o
activitate specială, îndeosebi a informaţiei clasificate.
Am avut în vedere şi am considerat că protecția fizică şi a personalului, precum
și a sistemelor informaţionale comportă analize de risc, mecanisme şi măsuri concrete.
De asemenea, am considerat că, deoarece informaţia reprezintă unul dintre cei
mai importanţi factori în ecuaţia puterii, fiind materia primă a sistemelor
informaţionale, trebuie studiate şi analizate cu atenţie vulnerabilităţile, ameninţările,
atacurile şi riscurile asupra acestor sisteme.

NECLASIFICAT
7 din 23
 NECLASIFICAT

Am considerat că, asupra securităţii informaţiei, trebuie realizată o analiză

ştiinţifică, utilizând metoda analizei SWOT.

Metode, tehnici şi instrumente de cercetare ştiinţifică

Modalitatea de lucru adoptată pentru realizarea lucrării a fost cercetarea
fundamentală. Metodele de cercetare ştiinţifică utilizate, pentru atingerea obiectivelor
cercetării prezentate mai înainte, au fost următoarele:
- metoda descriptivă, prin prezentarea şi detalierea unor concepte privind
acțiunile militare, procesele informaționale, securitatea organizației militare și
securitatea informației, managementul de risc pentru securitatea informației,
securitatea fizică a informațiilor militare clasificate, securitatea (protecția)
personalului, sistemele informaționale militare, protecția fizică a sistemelor
informaționale, securitatea tehnică și administrativă a informației în sistemele
informaționale militare, analiza SWOT a informațiilor;
- metoda analizei, pentru realizarea conexiunilor dintre concepte, prevederi
din documente oficiale, sistemele informaționale existente, precum și opiniile proprii;
- metoda deductivă, pentru emiterea unor opinii proprii, în special în domeniul
măsurilor de asigurare a securității informației și a sistemelor informaționale militare,
adaptate tehnologiilor şi cerinţelor operaţionale naţionale și ale NATO;
- metoda inductivă, utilizată pentru conceperea unor concluzii şi propuneri
proprii, plecând de la particular la general;
- metoda analizei comparative, folosită în compararea unor stări, etape,
urgențe, niveluri ale analizei riscurilor;
- studiul de caz, pentru un incident de securitate în domeniul securității
informației;
- metoda de analiză SWOT a securității informațiilor clasificate.
În primul capitol al tezei de doctorat am abordat:
- problematica acţiunii militare moderne, dezvoltând conceptele, tipurile şi
noua fizionomie posibilă a acestora;
- conceptul de informaţie şi, în special, cel privind informaţia militară,
inclusiv faza de evaluare a acesteia;

NECLASIFICAT
8 din 23
 NECLASIFICAT

- procesele informaționale specifice acțiunilor militare, cu evidențierea unor

elemente esențiale, cum sunt procesul și ciclul informațional, procesul și ciclul
intelligence și sistemul ISTAR.
Al doilea capitolul al tezei de doctorat este dedicat securității (protecției)
informațiilor, cu evidențierea principalelor aspecte privind:
- abordarea conceptuală a domeniului securității, în general, și al securității
(protecției) informației, în special;
- managementul de risc al securității (protecției) informațiilor;
- securitatea (protecția) fizică a informațiilor și, în special, a celor clasificate;
- securitatea (protecția) personalului cu evidențierea unor măsuri de
completare a legilor și a normelor existente;
- prezentarea unui studiu de caz în domeniul incidentelor de securitate.
Riscurile şi ameninţările la adresa securităţii informaţiilor sunt percepute din
perspectiva statutului de ţară membră a NATO şi a UE. În această situaţie, deşi
pericolul unui război sau al unei operaţii militare convenţionale este puţin probabil,
ignorarea acestor riscuri poate genera vulnerabilităţi majore la adresa securităţii
naţionale, dar şi a capacităţii de reacţie pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate în
cadrul NATO.
Pe lângă cele cunoscute, ca fiind clasice, a apărut o paletă de ameninţări
asimetrice, de natură militară şi non militară, inclusiv cele care se manifestă sub forma
agresiunilor psihologice, informaţionale sau informatice, care pot afecta grav starea de
securitate a cetăţenilor sau a organizaţiilor din care România face parte. Toate aceste
forme de ameninţări au la bază informaţia.
Sunt prezentate două probleme mari: managementul riscului, ca abordare
teoretică şi particularizat pentru managementul riscului de securitate a informaţiilor.
Am considerat că este utilă o astfel de abordare, având în vedere faptul că
implementarea unui sistem de management de risc poate ajuta la identificarea,
suficient de devreme, a potenţialelor probleme şi la reducerea efectelor negative asupra
intereselor şi obiectivelor proprii.
Am analizat și prezentat protecţia fizică a informaţiilor clasificate, ca fiind o
componentă importantă a domeniului securităţii. Am avut în vedere că securitatea are
două dimensiuni: siguranţa şi stabilitatea, şi șase componente: procesuală (funcţională,

NECLASIFICAT
9 din 23
 NECLASIFICAT

procedurală şi juridică), fizică, de personal, a documentelor, industrială şi a

informaţiilor în format electronic.
Sunt prezentate analiza de risc la securitatea fizică, precum şi aspectele generale
privind securitatea fizică a informaţiilor militare clasificate, abordând sintetic aspectele
privind reglementările româneşti şi cele ale NATO dar şi cele din Uniunea Europeană.
Considerăm că acest aspect este unul dintre elementele esenţiale care face diferenţa
dintre obiectivele militare şi cele ,,civile”.
Am prezentat, de asemenea, securitatea personalului care are o multitudine de
aspecte şi devine tot mai complexă în raport cu diversitatea structurilor militare, care
pot fi în stări de operativitate diferite, la pace, la criză, la conflict şi la postconflict
şi/sau pot fi în curs de executare a unor misiuni la nivel naţional şi/sau multinaţional,
în cadrul Alianţei Nord-Atlantice sau la nivelul Uniunii Europene.
În capitolul trei al tezei de doctorat, am abordat securitatea sistemelor
informaționale militare, în care sunt detaliate:
- analiza conceptelor privind sistemele informaţionale, continuând cu
prezentarea structurii, a elementelor organizatorice şi tehnice ale acestora, a
proceselor, a fluxurilor şi a procedurilor specifice, finalizând cu managementul acestor
sisteme;
- cele mai importante probleme privind vulnerabilităţile, ameninţările şi
riscurile asupra sistemelor informaţionale. Sunt dezvoltate cele trei concepte, dar şi
elementele specifice ale atacurilor asupra reţelelor de comunicaţii şi informatice,
măsurile de control ale securităţii critice, precum şi vulnerabilităţile specifice
sistemelor informaţionale;
- protecţia fizică a sistemelor informaţionale, măsurile de asigurare a acesteia.
Este prezentat, de asemenea, un model de sistem integrat de securitate al unui obiectiv
militar – SISOM;
- asigurarea securităţii informaţiilor clasificate, în format electronic, pe timpul
desfăşurării acţiunilor militare. Sunt analizate şi dezvoltate securitatea tehnică şi
administrativă a informaţiei şi a sistemelor informaţionale militare cu componentele de
bază COMSEC şi COMPUSEC.
În ultimii ani, a sporit continuu conţinutul ştiinţific al sistemelor informaţionale,
bazate mai ales pe conceptul de „reţea”, ceea ce determină o implicare importantă în
activităţile economice, sociale şi militare ale tuturor nivelurilor ierarhice ale
NECLASIFICAT
10 din 23
 NECLASIFICAT

organizaţiilor, indiferent de natura acestora. De aceea, cultura şi civilizaţia umană

datorează foarte mult sistemelor informaţionale moderne, ale căror fundamente
ştiinţifice şi dezvoltare tehnologică au schimbat radical esenţa noilor sisteme.
Începutul de mileniu este dominat de preocuparea omenirii de a folosi eficient şi
de a dezvolta tehnologiile informaţionale, concomitent cu adoptarea celor mai eficiente
măsuri de contracare a accesării ilegale a bazelor de date, activitate percepută ca o
nouă ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale, în faţă căreia sunt
vulnerabile chiar şi sistemele electronice ale celor mai avansate ţări din punct de
vedere tehnologic.
Politicile şi produsele de securitate pot reduce vulnerabilităţile, respectiv
posibilităţile şi probabilităţile ca un atac să penetreze sistemul informatic şi de
comunicaţii sau, prin arhitectura de securitate adoptată, pot impune agresorului să
investească atât de mult timp şi resurse, încât atacul să nu mai fie profitabil. Accesarea
şi exploatarea neautorizată a informaţiilor clasificate pot avea efecte serioase asupra
sistemelor informaţionale naţionale, impactul fiind suportat de la indivizi şi până la
organizaţii şi agenţii de siguranţă naţională.
Apreciem că este deosebit de important să conştientizăm că dezvoltarea fără
precedent a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor presupune atât facilităţi
deosebite, cât şi ameninţări la adresa sistemelor informaţionale.
Cele mai periculoase ameninţări sunt cele ce se manifestă împotriva
informaţiilor clasificate, în special împotriva informaţiilor militare clasificate,
deoarece conţinutul acestor documente poate face referire la domenii vulnerabile ale
unui stat sau armate.
Utilizarea acestor informaţii de către persoane insuficient pregătite sau cu
intenţii ostile se poate dovedi foarte periculoasă și de aceea măsurile de securitate
fizică, tehnică și administrativă a sistemelor informaționale trebuie să fie extrem de
eficiente.
În capitolul patru al tezei de doctorat, este prezentată o analiză științifică, de
tip SWOT, privind securitatea informaţiilor din sistemele informaţionale militare, în
care se detaliază:
- elementele de studiu și de analiză a metodei SWOT;
- prezentarea analizei SWOT a informațiilor militare clasificate;

NECLASIFICAT
11 din 23
 NECLASIFICAT

- interpretarea rezultatelor analizei de risc a securităţii informaţiilor

clasificate;
- analiza de risc a unei structuri militare, prin metoda SWOT.
Analiza SWOT (Strenghts, Weaknesses, Opportunities and Threats – Puncte
tari, Puncte slabe, Oportunităţi, Ameninţări) este cea mai folositoare metodă de
scanare a mediului desfăşurată în scopuri ale activităţii de informaţii. Ea este folosită
pentru examinarea de ansamblu (tactic, operativ și strategic) a unei organizaţii sau a
unui subiect incluzând şi conexiunile cu mediul înconjurător.
Considerăm că, prin analiza științifică a studiului de caz prezentat, precum și
prin varianta de analiză proprie, prin metoda SWOT, deschidem un nou drum de
cercetare care poate duce la rezultate interesante, utile și cu aplicabilitate practică.
În finalul lucrării sunt exprimate câteva concluzii și propuneri dintre care
prezentăm câteva pe care le considerăm mai sugestive.
Studierea, analiza și abordarea științifică a domeniului securității informațiilor și
a sistemelor informaționale militare, specifice acțiunilor militare moderne, au fost o
preocupare utilă, necesară și deosebit de complexă.
Complexitatea deosebită a acţiunilor militare moderne determină o creştere
considerabilă a categoriilor şi volumului de informaţii necesare procesului de comandă
şi control, ceea ce impune o largă diversificare a structurii şi funcţiilor sistemelor
informaţionale ale marilor unităţi şi unităţilor, precum şi modernizarea acestora prin
utilizarea celor mai avansate tehnologii informaţionale.
Apariţia şi dezvoltarea societăţii informaţionale şi a cunoaşterii, a fost generată
şi accelerată şi de realizările ştiinţifice importante în domeniul tehnologiei informaţiei
şi comunicaţiilor. În plan militar această evoluţie a dus la crearea sistemelor
informaţionale pentru comandă şi control bazate pe calculatoare, comunicaţii şi
informaţii, precum şi a sistemelor ISTAR.
Din analiza comparativă a doctrinelor NATO şi ale altor armate moderne
precum şi din studiile de caz asupra operaţiilor curente desfăşurate de NATO, în
mediul multinaţional, am ajuns la concluzia că există o mare nevoie de standardizare
în NATO, mai ales privind modul de întocmire a produselor de intelligence din toate
sursele de informaţii (HUMINT, IMINT, SIGINT, OSINT, MASINT etc).
În opinia noastră, un alt aspect important îl constituie faptul că, pentru obţinerea
şi păstrarea superiorităţii informaţionale, vor fi realizate „produse de intelligence din
NECLASIFICAT
12 din 23
 NECLASIFICAT
toate sursele (all - source intelligence products)“. Unul dintre cele mai importante
roluri ale acestor produse de intelligence din toate sursele este acela de a realiza
predicţii care să sprijine comandantul în procesul de luare a deciziei militare şi pe
timpul executării operaţiei.
Asfel, structurile de intelligence ale Grupărilor de forţe întrunite multinaţionale,
pe baza informaţiilor relevante la dispoziţie, vor elabora cursul de acţiune cel mai
probabil şi cel mai periculos ale inamicului şi vor sprijini procesul de achiziţie a
ţintelor.
Considerăm, de asemenea, că pentru realizarea cerinţelor de intelligence sunt
necesare structuri de intelligence, adaptate noilor realităţi ale mediului operaţional,
bazate pe o pregătire care să le permită abordarea cu succes a provocărilor legate de
aplicarea noilor concepte Aliate: „hybrid operations“, „comprehensive approach“,
„information sharing“, „need to know vs. need to share“.

Ca o consecinţă firească, acestă evoluţie a permis apariţia conceptului de „spaţiu

cibernetic” şi crearea premiselor pentru obţinerea avantajului informaţional în spaţiul
de luptă, precum şi accelerarea proceselor de comandă şi control şi a celor decizionale,
ceea ce asigură condiţiile necesare pentru desfăşurarea în timp aproape real a acţiunilor
militare şi surprinderea inamicului prin ritmul înalt de desfăşurare a acestora.
Sistemul ISTAR, este analizat în această lucrare ca „sistem (federaţie) de
sisteme”, datorită necesităţii sporite de cantităţi din ce în ce mai mari de date şi
informaţii în operaţiile moderne, impusă atât de nevoile pregătirii informative a
spaţiului de luptă (IPB), cât şi de cerinţele sprijinului cu informaţii în operaţiile
întrunite.
Considerăm că această evoluţie a determină nevoia de a constitui structuri
specializate destinate analizei informaţiilor din toate categoriile de surse, capabile să
elaboreze produse informaţionale în concordanţă cu cerinţele de informaţii ale
comandamentelor marilor unităţi şi unităţilor.
Ca urmare, securitatea informaţiilor şi a sistemelor informaţionale devine
obiectiv prioritar al comenzii în toate fazele acţiunilor militare (pace, criză, conflict şi
postconflict), aceasta necesitând o abordare multilaterală, care să aibă în vedere mediul
informaţional ce manifestă tendinţa de globalizare, precum şi evidenţierea conţinutului
şi caracteristicilor principale ale măsurilor de protecţie adoptate.
NECLASIFICAT
13 din 23
 NECLASIFICAT
Analizând multitudinea de vulnerabilităţi posibile, în mediul informaţional
militar, putem concluziona că utilizarea extinsă a tehnologiilor moderne a creat noi
oportunităţi care pot fi exploatate de beneficiari, dar şi noi vulnerabilităţi
informaţionale faţă de care informaţiile trebuie protejate.
Complexitatea domeniului lucrării științifice elaborate ne-a permis să elaborăm
trei seturi de propuneri, referitoare la cele trei segmente de bază ale lucrării, prezentate
în continuare.
Privind securitatea informațiilor specifice acțiunilor militare moderne:
- adoptarea formelor specifice de instruire pentru a obține deprinderile de
luptă, tacticile, tehnicile, procedurile şi regulile de angajare în operaţie, interoperabilie
cu celelalte structuri din cadrul forţei multinaţionale;
- definirea conceptului de ciclu informațional compus din cinci etape
(Planificarea şi Orientarea; Culegerea; Procesarea şi Exploatarea; Analiza şi Producţia;
Diseminarea şi Feedback-ul);
- constituirea de structuri specializate destinate analizei informaţiilor din
toate categoriile de surse, care să răspundă nevoilor pregătirii informative a spaţiului
de luptă (IPB), cât şi de cerinţelor sprijinului cu informaţii în operaţiile întrunite;
- abordarea complexă a termenului intelligence, în toată tipologia sa
(respectiv ca funcţiune de luptă, capabilitate de luptă, sistem, ciclu şi proces de
intelligence), care să poată crea o imagine completă asupra a ceea ce înseamnă
intelligence într-o operaţie întrunită multinaţională;
- standardizarea (în NATO) procedurilor de întocmire a produselor de
intelligence din toate sursele de informaţii (HUMINT, IMINT, SIGINT, OSINT,
MASINT etc);
- crearea unor structuri de intelligence, adaptate noilor realităţi ale
mediului operaţional, bazate pe o pregătire care să le permită abordarea cu succes a
provocărilor legate de aplicarea noilor concepte Aliate;
- stabilirea unui cadru doctrinar comun cu celelalte structuri din NATO și
asigurarea unei pregăti comune pentru misiunile de intelligence;

NECLASIFICAT
14 din 23
 NECLASIFICAT
- achiziţia unor echipamente de tip ISR adecvate şi înzestrarea
subunităţilor de cercetare cu mijloacele tehnice corespunzătoare misiunilor;
În urma studiului și analizelor făcute în acest domeniu al securității
informațiilor, deosebit de vast şi complex, prezentăm unele propuneri, astfel:
- revederea legislaţiei care să răspundă tuturor cerinţele de securitate
impuse de NATO şi UE;
- identificarea riscurilor, vulnerabilităţilor şi ameninţărilor prezente în
relaţiile contractuale clasificate ale Ministerului Apărări Naţionale cu operatorii
economici;
- optimizarea activităţilor desfăşurate de structurile de securitate ale
unităţilor militare aflate în rol de autoritate contractantă şi/sau beneficiar, precum şi ale
ADS şi ORNISS, în contextul actual;
- îmbunătăţirea cadrului legislativ clar care să reglementeze modalitatea de
atribuire a contractelor clasificate, pentru a evita neaccesarea în totalitate a surselor de
finanţare externe prevăzute de legislaţia în vigoare, cum ar fi cele destinate finanţării
proiectelor Programului NSIP (NATO Security Investment Program), program special
destinat finanţării facilităţilor militare minime necesare pentru sprijinirea misiunilor
comandamentelor strategice NATO, recunoscute ca depăşind cererile în domeniul
apărării ale fiecărei ţări membre;
- adaptarea evoluţiei concepţiilor, procedeelor, tehnicilor şi mijloacelor
specifice acţiunilor de penetrare a sistemelor de transmitere, prelucrare şi stocare a
informaţiilor în raport de dinamica domeniul managementului asigurării securităţii
informaţiilor;
- elaborarea unei strategii pragmatice menite a optimiza raportul dintre
obiectivele ce revin domeniului asigurării protecției informaţiilor, pe de o parte, şi
resursele necesare, pe de altă parte, în ansamblul măsurilor destinate consolidării
protecției informaţiilor structurilor militare angajate în operaţii întrunite
multinaţionale;
- perfecţionarea sistemul informaţional al forţelor dislocate în teatrele de
operaţii pentru a benefica de un management performant şi actualizat, al asigurării

NECLASIFICAT
15 din 23
 NECLASIFICAT
securităţii sistemelor informaţionale, astfel ca decidentul să beneficieze de informaţiile
necesare, la momentul optim şi în condiţii de securitate;
- formarea unui personal cu înaltă specializare, capabil să opereze cu un
sistem de cunoştinţe aparţinând unui spectru larg de ramuri ştiinţifice, este
indispensabilă în efortul de eficientizare a managementului asigurării securităţii
informaţiilor structurilor militare;
- perfecţionarea sistemelor implicate în securitatea informaţiilor astfel încât
ca forţa militară să fie un sistem performant şi competitive;
- susţinerea şi asigurarea formării şi perfecţionării competenţelor
profesionale transversale, praxiologice şi metodologice persoanelor de conducere a
domeniului protecției informaţiilor, dezvoltarea încrederii şi responsabilităţii tuturor
militarilor din structurile participante la operaţii militare moderne.
Privind domeniul securităţii sistemelor informaţionale militare propunem:
- organizarea optimă a sistemelor informaţionale astfel încât să se asigure
condiţia fundamentală pentru funcţionarea eficientă a acestora – reconfigurarea,
mobilitatea şi adaptabilitatea lor la mediul de informaţii în continuă dezvoltare;
- să se aibă permanent în vedere condiţiile, restricţiile şi standardele ce
sunt stabilite ca ţară membră a UE şi NATO. Acestea se impune a fi respectate în
totalitate şi aplicate cu fermitate, pentru a se îndeplini criteriile de compatibilitate şi
interoperabilitate cu alte organizaţii din ţară şi din exterior;
- informaţiile clasificate vor fi diseminate numai persoanelor care deţin un
certificat de securitate corespunzător;
- respectarea reglementărilor NATO1, prin care aplicarea standardelor
minime de asigurare a securităţii informaţiilor este obligatorie pentru tot personalul
care accesează sistemului informaţional;
- creşterea responsabilităţii şi a controlului pentru protecţia informaţiilor
clasificate de către fiecare persoană care deţine, procesează sau are cunoştinţă de
asemenea informaţii;

1
AD 70-1, ACO Security Directive, NATO HQ, Brussels, 2006, p. I-2-4.
NECLASIFICAT
16 din 23
 NECLASIFICAT
- executarea periodică a unor analize de risc asupra sistemelor
informaţionale şi prelucrarea acestora în faţa personalului militar sub forma de lecţii
învăţate;
- achiziţiile de noi tehnologii informaţionale să ţină cont de scopul
micşorării vulnerabilităţilor specifice;
- pregărirea profesională a personalului să cuprindă şi teme pe domeniul
securităţii informaţiei şi sistemelor informaţionale;
- folosirea modelului metodei de analiză SWOT pentru analiza de risc a
informațiilor clasificate adaptată situațiilor concrete apărute.
Din păcate, nu există un sistem de securitate sigur 100%, dar prin
definirea unei politici de securitate se încearcă găsirea celei mai bune căi de evitare a
riscurilor la care este supusă reţeaua informaţională militară.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
I. LEGI, STRATEGII, HOTĂRÂRI DE GUVERN, ORDONANŢE
ŞI ALTE DOCUMENTE OFICIALE
Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.767,
1. ***
2003.
Legea privind Apărarea Naţională a României nr 45/1994, Monitorul
2. ***
Oficial nr. 172, 1994.
Legea privind organizarea şi funcţionarea M.Ap.N., nr. 346, 2006,
3. ***
publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 654 din 28/07/2006.
Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, publicată în
4. ***
M. O. nr. 163 din 7 august 1991.
Legea nr. 423/2004 privind Aderarea României la Acordul dintre părţile
5. *** la Tratatul Atlanticului de Nord pentru securitatea informaţiilor, adoptat
la Bruxelles la 06.03.1997.
6. *** Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate
Lege nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi
7. ***
protecţia persoanelor, republicată , actualizată până la 20 ianuarie 2007.
Lege nr. 267 din 5 octombrie 2005, pentru ratificarea Acordului dintre
Romania si UniuneaEuropeană privind procedurile de securitate pentru
8. ***
schimbul de informaţii clasificate, semnat la Bruxelles la 22 aprilie 2005,
[http://www.orniss.ro/ro/585.html].
Strategia de securitate naţională a României: „România Europeană,
9. *** România Euroatlantică: pentru o viaţă mai bună într-o ţară democratică,
mai sigură şi prosperă“, Bucureşti, 2007.
Strategia naţională de apărare a României: „Pentru o Românie care
10. *** garantează securitatea şi prosperitatesa generaţiilor viitoare“, București,
2010.
11. *** HG nr. 781/ 2002, privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu.
12. *** Hotărârea de Guvern nr. 585/2002, pentru aprobarea Standardelor

NECLASIFICAT
17 din 23
 NECLASIFICAT
naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, cu
modificările şi completările ulterioare.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153 din 7 noiembrie 2002,
privind înfiinţarea ORNISS - Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor
13.
*** Secrete de Stat publicată, în Monitorul Oficial al României nr. 826 din 15
noiembrie 2002, aprobată prin Legea nr. 101/24.03.2003, publicată în
M. O. al României, Partea I, nr. 207 din 31.03.2003.
HG nr. 353/2002, pentru aprobarea Normelor privind protecţia
14. informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord
***
în România – modificată prin HG nr.590/2004 (modelul certificatelor de
securitate tip A şi tip B).
HG nr. 271/2013 pentru aprobarea Strategiei de securitate cibernetică a
15. *** României și Planul de acțiune la nivel național privind implementarea
sistemului național de securitate cibernetică.
OMFP-946/2005-Standard 11-Managementul riscului, republicat cu nr.
16. ***
649/2011 în MO nr. 140/24 Febr. 2011.
Ordin nr. 160 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor-cadru
17. ***
privind securitatea informatiilor UE clasificate, act emis de O.R.N.I.S.S.
18. *** Codul muncii şi Legi uzuale, Ed.Universul Juridic, 2012.
Metodologia de implementare a standardului de control intern-
19. ***
managementul riscului, elaborată de Ministerul Finanţelor Publice / 2007.
Instrucţiuni privind efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică a
unităţilor care fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor,
20. ***
bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi
completările ulterioare.
II. DOCTRINE, REGULAMENTE, MANUALE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE
ROMÂNEŞTI
1. *** Doctrina Armatei României, Bucureşti, 2012.
2. *** Doctrina pentru sprijinul cu informaţii al operaţiilor întrunite, 2003.
Doctrina pentru Informaţii, Contrainformaţii şi Securitate a Armatei,
3. ***
Bucureşti, 2005.
Doctrina pentru sprijinul cu sisteme de comandă, control, comunicaţii,
4. ***
computere şi informaţii (C4I) în operaţiile întrunite, Bucureşti, 2004.
Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate, Editura SRI,
5. ***
Bucureşti, 2004.
Normele privind protecţia informaţiilor clasificate în Ministerul Apărării
Naţionale aprobate de Ordinul Ministrului Apărării Naţionale nr.
6. ***
M.9/2013 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din
28 februarie 2013.
INSTRUCŢIUNI nr. 9 /2013 privind efectuarea analizelor de risc la
7. *** securitatea fizică a unităţilor ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind
paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.
III. DOCTRINE, REGULAMENTE, MANUALE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE
STRĂINE
Joint Vision 2020, Americas Military - Preparing for Tomorrov, USA,
1. ***
GPO, Washington D.C., June 2000.
2. *** AAP-6, NATO Glossary of Terms and Definitions, 2008.
3. *** AAP-6, NATO Glossary of Terms and Definitions, 2010.
AAP-15, NATO Glossary of Abbreviations used in NATO, Documents
4. ***
and Publications, 2010.
5. *** AJP-01 (D), (Allied Joint Doctrine) Doctrina Aliată întrunită, 2010.
AJP-2, Doctrina Aliată pentru informaţii, contrainformaţii şi securitate,
6. ***
2003.
NECLASIFICAT
18 din 23
 NECLASIFICAT
7. *** AJP-3, Doctrina Aliată întrunită pentru conducerea operaţiilor, 2011.
AJP-3.10 Allied Joint Doctrine for information operations, (Doctrina
8. *** Aliată întrunită pentru operaţii de informaţii), 2009.
https://info.publicintelligence.net/NATO-IO, pdf, Nov. 23, 2009
9. *** JP 2.0, Joint Intelligence, Defence Department, 22 Oct. 2013.
Joint Information Operations Planning Handbook, Joint Forces Staff
***
10. College, National Defense University, Norfolk, 2002.
Risk Management Guide for Information Technology Systems, National
11. ***
Institute of Standards and Technology.
12. *** AC/35-D/2002, Directiva NATO pentru Securitatea Informaţiilor.
IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI
Alexandrescu C.,
Bazele teoretice ale sistemelor informaţionale, Editura Universităţii
1. Boaru Gheorghe,
Naţionale de Apărare „Carol I“, Bucureşti, 2014.
Alexandrescu Gelu
Alexandrescu C,
Sisteme informaţionale – fundamente teoretice, Editura Universităţii
2. Alexandrescu Gelu,
Naţionale pentru apărare „Carol I”, Bucureşti, 2009.
Boaru Gheorghe
Alexandrescu C,
Sisteme informaţionale militare – servicii şi tehnologie, Editura
3. Alexandrescu Gelu,
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2010.
Boaru Gheorghe
Alexandrescu Gelu,
Boaru Gheorghe, Sisteme informaţionale pentru management, Bucureşti, Editura
4.
Alexandrescu Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2012.
Constantin
Alexandrescu C.,
Bazele matematice ale organizării sistemelor de transmisiuni, Editura
5. Ilina Decebal,
Militară, Bucureşti, 1994.
Mincu Constantin
Alexandrescu Gelu, Tendinţe ale dezvoltării sistemelor informaţionale în condiţiile
7. Boaru Gheorghe, mediului actual de securitate: studiu, Bucureşti, Editura Universităţii
Topor Sorin ş.a. Naţionale de Aparare „Carol I“, 2010.
Managementul informaţiei în conducerea acţiunilor militare întrunite,
8. Apostu Nicu în Reducerea duratei ciclului conducerii acţiunilor militare întrunite,
Editura Militară, Bucureşti, 2002.
Bădălan Eugen,
9. Arsenie Valentin, Eseu despre arta strategică, Editura Militară, Bucureşti, 2005.
Văduva Gheorghe
Boaru Gheorghe,
Managementul riscurilor în acţiunile militare, Ed. AÎSM, Bucureşti,
10. Păun Vasile,
2003.
Răducu Marcel
Studiu privind dezvoltarea capacităţilor de culegere, prelucrare şi
Boaru Gheorghe
diseminare a informaţiilor militare pentru asigurarea sprijinului
11. (coordonator)
decizional în domeniul politico-militar, Bucureşti, Editura Universităţii
şi colectiv
Naţionale de Apărare „Carol I“, 2011.
Boaru Gheorghe
12. Aspecte ale conducerii sistemelor militare, Editura Militară, Bucureşti,
(coordonator) şi
1999.
colectiv
Managementul informaţiilor grupării de forţe cu rol operativ în
13. Călin Ion
operaţia întrunită, Editura U.N.Ap. „Carol I“, Bucureşti, 2010.
Dinamica scopurilor în acţiunile militare, Centrul de Studii Strategice
Duţu Petre,
14. Apărare şi Securitate , Editura Universităţii Naţionale de Apărare,
Văduva Gheorghe
Bucureşti, 2004.
Frunzeti Teodor, Război şi haos, Ed. Centrului Tehnic Editorial al Armatei, București,
15.
Mureşan Mircea, 2009.
NECLASIFICAT
19 din 23
 NECLASIFICAT
Vaduva Gheorghe

Conf.univ.dr. Riscul-măsura incertitudinii. Elemente conceptuale, corelaţii şi

16
Gheorghe ILIE determinări. Ed. UTI Press, Bucureşti, 2011.
Dobrin V., Sistemul informaţional militar, în volumul „Ştiinţa conducerii în
17.
Alexandrescu C. domeniul militar”, Editura Militară, Bucureşti, 1984.
Dumitru Vasile și
18 Sisteme informaţionale militare, Editura CERES, Bucureşti, 2000.
colectiv
19. Ilie Gheorghe Risc şi securitate, Vol.1, Ed. UTI Press, Bucureşti, 2015.
IlieGheorghe,
20. Risc şi securitate, Vol.2, Ed. UTI Press, Bucureşti, 2015.
colectiv
21. Ilie Gheorghe Risc şi securitate, Vol. 5, Ed. UTI Press, Bucureşti, 2015.
Ilie Gheorghe,
Confruntarea informaţională şi protecţia informaţiilor, Ed.Detectiv,
22. Nour Aurel, Ciobanu
Bucureşti, 2006.
Ion
23. Ilie Gheorghe Securitatea sistemelor militare, Editura Militară, 1995.
Ilie Gh., Stoian I.,
24. Securitatea informaţiilor, Editura Militară, Bucureşti, 1996.
Ciobanu V.
Mureşan Mircea, Războiul viitorului, viitorul războiului, Editura Universităţii Naţionale
25.
Văduva Gheorghe de Apărare, Bucureşti, 2004.
Nicolescu Ovidiu,
26. Management, Editura Economică, Bucureşti, 1995.
Verboncu Ion
Nicolescu Ovidiu Sistemul informaţional managerial al organizaţiei, Editura Economică,
27.
(coordonator), Bucureşti, 2001.
Nicolescu Ovidiu, Fundamentele managementului organizaţiei, Editura Universitară,
28.
Verboncu Ion Bucureşti, 2008.
29. Năbârjoiu, N. Securitatea Informaţiilor, Bucureşti, Editura AGIR, 2008.
30. Oprea Dumitru Protecţia şi securitatea informaţiilor, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
Onişor Constantin
31 Securitate şi Intelligence, Revista de Ştiinţe Militare nr.3/2012.
şi colectiv
32. Petrescu Stan Informaţiile a patra armă, Editura Militară, Bucureşti, 1999.
33. Roceanu Ion Fundamente ale sistemelor C4I, Bucureşti, 2004.
34. Roceanu Ion Informaţia în sistemele C4I, Editura A.I.S.M., Bucureşti, 2004.
Roceanu Ion, Informaţia - repere conceptuale şi coordonate de securitate, Editura
35.
Buga Iulian AISM, Bucureşti, 2003.
Amici şi inamici software, Despre viruşi şi antiviruşi, Editura AISM,
36. Roceanu I.
Bucureşti, 2000.
Metode moderne de prelucrare şi distribuire a informaţiilor militare
obţinute prin cercetare, destinate conducerii strategice la pace şi pe
37. Savu Gheorghe
timp de război, Teză de doctorat, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare, Bucureşti, 2000.
Savu Gheorghe,
38. Producţia de intelligence, Editura MEDRO, Bucureşti, 2008.
Pârlog Adriean
Staş Marian, Spaţiul de conflict informaţional, Editura Pro Humanitate, Bucureşti,
39.
Păun Vasile 1998.
Teodorescu C.,
40. Războiul electronic contemporan, Editura Sylvi, Bucureşti, 1999.
Alexandrescu C
Topor Sorin,
Călin Ion, Niţu Despre informaţii şi sisteme informaţionale militare, Editura BREN,
41.
Costinel, Crăciun Bucureşti, 2008.
Draga-Nicola

NECLASIFICAT
20 din 23
 NECLASIFICAT
42. Troncotă Cristian Studii de securitate, Sibiu, 2008.
Bogdan-Dumitru Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii, Ed. Institul
43.
Ţigănoaia European, Iaşi, 2013.
Războiul bazat pe reţea în fizionomia noilor conflicte militare, Editura
44. Văduva Gheorghe
Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2005.
Bate războiul la uşă?, [www.iss.ucdc.ro/studii-pdf/Bate%20oare%20
45. Gheorghe Văduva
războiul %20la% 20usa.pdf].
Managementul informaţional [http://www. academiclink.ro/
46. Vădana I. Management/managementul-informaţional-informaţia-sistemul-
informaţional-i-fluxurile-informaţionale.html].
Vlădoiu Nasty
47. Protecţia informaţiilor, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005.
Marian
Informaţia de la teorie către ştiinţă, Editura didactică şi pedagogică,
48 Vlăduţescu Ştefan
Bucureşti, 2002.
V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI
Alberts S. David,
Garstka J.John, Understanding Information Age Warfare, Washington DC, CCRP-
1.
Hayes E.Richard, Data Publication, August 2001 (ediţie pe Internet).
Signori A. David
John Arquilla, David In Athena's Camp. Preparing for Conflict in the Information Age
2.
Ronfeldt [http://www.rand. org./publications/MR/MR880/contents. Html].
Popoarele, statele şi teama. O agendă pentru studii de ecuritate
3. Buzan Barry internaţională în epoca de după Războiul Rece, Ed. Cartier, Chişinău,
2000.
4. Clausewitz Carl Von Despre război, Bucureşti, Editura Militară,1982.
Kaplan, S.,
5. On the quantitative definition of risk, Risk Analysis , 1,11, 1981.
Garrick , B.J.
6. Desmaretz Gerard Totul despre spionaj, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
O nouă ameninţare mondială Cyber - Terorismul, Editura Curtea
7. Dunningan James
Veche, 2010.
8. Mark M. Lowenthal, Intelligence-from secrets to policy, CQ Press, 2009
Risk Management for Security Professionals, Butterworth Heinemann,
9. Carl A. Roper
Boston, SUA, 1999.
Shannon Claude A Mathematical Theory of Communication, 1948, [http://cm.belllabs.
10.
Elwood com/cm/ms/what/shannonday/paper.html].
Information Theory as a Foundation for Military Operations in the 21st
11. Sparling B. Century Century (monografie), May 2002, [http://www.dtic.mil/ cgi-
bin/GetTRDocAD].
12. Sun Tzu, Arta Războiului, Barnes & Noble Inc. New-York, 2003
13. Toffler Alvin Puterea în mişcare, Editura Antet, Bucureşti, 1995.
Toffler Alvin, Revolutionary Wealth (Avuţia în mişcare), Editura Antet, Bucureşti,
14.
Toffler Heidi 2006.
15. Norbert Wiener Cibernetica, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1966.
16. Wolfers Arnold Political Science Quarterly, Vol. 67, No. 4. (Dec., 1952).
VI. SURSE WEB
1. *** Dexonline, [http://dexonline.ro/definitie/management].
Joint Pub 3-13, Joint Doctrine for Information Operations,
2. ***
[www.dtic.mil/doctrine/new_pubs/jp3_13.pdf].
Carta pentru Securitate Europeană, [http://www.osce.org/docs/
3. ***
english/1990-19997summits/istachart99e.htm].
4. *** ISTAR [http://en. wikipedia.org/wiki/ISTAR].
Date, informaţii, cunoştinţe [http://www.scrigroup.com/
5. ***
calculatoare/baze-de-date/Date-informaţii -cunoştinţe44451.php].
NECLASIFICAT
21 din 23
 NECLASIFICAT
Data, Information, Knowledge and Wisdom [http://www.trainmor-
6. ***
knowmore. eu/FBC5DDB3 .ro.aspx].
7. *** Information [http://ro.wikipedia.org/ wiki/ Informa%C5%A3ie].
8. *** ENISA-Country Reports, 2008, http://www.enisa.europa.eu.
IDS-Intrusion Detection System-sistem de detecţie a intruziunilor
9. ***
[http://www.datasecurity.ro/?p=32] ,accesat la 07 03. 2016.
IPS-Iintrusion Prevention System -sistem de prevenire a intruziunilor, [
10. *** http://www.cisco.com/web/RO/pdfs/comunicat_Cisco_
TrendMicro_OUTBREAK_PREV.pdf ], accesat la 07 03. 2016.
Military intelligence [http.//www. en.wikipedia.org/wiki
11. ***
/Military_intelligence].
Information Security [http:/en. Wikipedia. org/wiki/information
12. ***
security], 2009.
An Introduction to ISO 27001, ISO 27002 … ISO 27008
13. ***
[http://www.27000.org/].
14. *** ORNISS, Doctrine, norme şi ghiduri privind securitatea informaţiilor.
Sisteme informaţionale de gestiune, [http://www.grupa219.files.
15. ***
wordpress.com/.../sisteme-informationale-de-gestiune-lice].
16. *** Analiza PEST, [https://ro.scribd.com/doc/73209298/Analiza-PEST-1 ].
Codul de bune practici pentru Securitatea Sistemelor Informatice şi de
17. *** Comunicaţii, [https://www.cert-ro.eu/files/doc/
729_20130401030415043075400_X.pdf].
18. *** http://www.siguranta.ro/pagini/index/php.2012.
http://www.descopera.ro/.../10056537-criptografia-si-codurile-secrete-
19. ***
care au marcat istoria-.., accesat la 23.11.2012.
20. *** www.dodccrp.org.
21. *** http://www.siguranta.ro/pagini/index/php.2012.
http://www.descopera.ro/.../10056537-criptografia-si-codurile-secrete-
22. ***
care au marcat istoria-.., accesat la 23.11.2012.
VII. PUBLICAŢII PERIODICE
1. *** Buletinul ştiinţific al U.N. Ap., anii: 2010-2017.
2. *** Gândirea militară românească, anii 2012-2017.
3. *** Military Review, anii: 2009-2017.
4. *** Revista Forţelor Terestre, anii :2010-2017.
5. *** Observatorul militar, colecţia: 2008-2017.
VIII. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul
1. ***
de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998.
Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Editura „Univers
2. ***
Enciclopedic”, Bucureşti, 1999.
Dicţionarul limbii române moderne, Institutul de Lingvistică din
3. *** București, Editura Academiei Republicii Populare Române,
Bucureşti,1958.
4. *** Lexicon militar, Editura Saka, Ed. a 2-a revăzută, Buc., 1994.
5. *** Lexicon militar, Editura. Militară, București, 2000.
Glosar de termeni şi expresii privind angajarea operaţională a
6. ***
forţelor, Editura AISM, Bucureşti, 2002.
IX. LUCRĂRI (CONTRIBUȚII) PERSONALE
Boaru Gheorghe, Informația militară, Revista de științe militare / AOSR, vol. 8, nr. 2, p. 66,
1.
Iorga Iulian Marius București, 2016.
Informațiile în cadrul acțiunilor militare moderne, Buletinul Universității
2. Iorga Iulian Marius
Naționale de Apărare „Carol I”, pag. 92, București, 2016.
3. Boaru Gheorghe, Ciclul informațional ca proces, procesul și ciclul de „intelligence” – în
NECLASIFICAT
22 din 23
 NECLASIFICAT
Iorga Iulian Marius cadrul acțiunilor militare moderne, Revista de științe militare / AOSR, nr. 1
(46), pag. 83, București, 2017.
Consideraţii privind evoluţia securităţii informaţiilor militare, Sesiunea de
4. Iorga Iulian Marius comunicări ştiinţifice „HUMINT la începutul secolului XXI-lea”, DGIA,
București, noiembrie 2012.
Elemente tradiţionale şi moderne ale operaţiilor informaţionale, Sesiunea de
5. Iorga Iulian Marius comunicări ştiinţifice „Tehnologiile mileniului al III-lea şi viitorul activităţii
de informaţii, DGIA, Bucureşti, noiembrie 2013.
Aspecte informaţionale ale managementului riscurilor în acţiunile militare
6. Iorga Iulian Marius moderne, Sesiunea de comunicări ştiinţifice FCSM/UNAp, Bucureşti, 13-14
noiembrie 2014.
Opinii privind securitatea sistemelor informaționale militare, Sesiunea de
7. Iorga Iulian Marius comunicări științifice „Atacul cibernetic, formă de manifestare a
criminalității informatice”, DGIA, București, 2014.

NECLASIFICAT
23 din 23