Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aconi Gabriel
Colegiul Național Bănățean Timișoara
PROIECT DIDACTIC
- Competențe specifice:
Rezolvarea unor probleme elementare prin metode intuitive de prelucrare a
informației;
Identificarea datelor cu care lucrează algoritmii în scopul utilizării acestora în
prelucrări;
- Obiective psihomotorii:
să efectueze operaţii cu date;
să utilizeze corect datele in algoritmi;
- Obiective afective:
să înţeleagă modul de lucru cu diferite date;
să conştientizeze faptul că algoritmii sunt foarte utili şi necesari pentru
formarea şi dezvoltarea unor priceperi şi deprinderi ale erei digitale;
să se autoevalueze în raport cu obiectivele şi cu clasa;
să se bucure de rezultatele muncii depuse;
- Obiective operaţionale:
M1 conversaţia
M2 expunerea
M3 munca individuală
Prof. Aconi Gabriel
Colegiul Național Bănățean Timișoara
M4 obsevaţia
M5 verificare frontală
Mijloace de învăţământ:
I1 caiet
I2 calculatoare compatibile PC – IBM
Forme de activitate:
F1 Activitate independentă pentru a răspunde la întrebările profesorului.
F2 Activitate independentă cu calculatorul.
După cum știm data este reprezentarea informației, în interiorul calculatorului, cu care
se poate opera pentru a obține noi informații
Din punct de vedere logic o dată se definește prin trei componente: identificator
valoare și atribute
Identificatorul datei este un nume format din unul sau mai multe caractere atribuit
unei date format din litere cifre și linia de subliniere, obligatoriu nu are voie să înceapă cu o
cifră
Exemple: ab; a1; a_2; _b5c;
Contraexemple: 1d; d%6; 3_t;
Valoarea datei reprezintă conținutul zonei de memorie în care este stocată data și
aparține unei mulțimi finite de valori
Atributele sunt proprietăți ale datelor care determină modul în care sistemul va trata
datele.
Datele se clasifică după mai multe criterii. Un prim criteriu despre care vom vorbi este
în funcție de momentul în care se produc:
date de intrare: pe care algoritmul le preia din exterior prin citire; ele sunt datele care
trebuie cunoscute de la început pentru a putea rezolva problema
date de ieşire: sunt furnizate de algoritm în exterior prin afișare; ele sunt rezultatele la care
vrem să ajungem
date intermediare: sunt necesare uneori pentru prelucrarea datelor de intrare în cele de
ieșire; ele apar în timpul executării algoritmului și ne ajută să obținem rezultatele finale
EXEMPLE:
1. Dorim să construim personajul Nia din Lego Ninjago. Pentru aceasta avem nevoie de
piesele de lego necesare și multă răbdare și pricepere.
Date de intrare: piese de lego
Date de ieșire: personajul obținut
Prof. Aconi Gabriel
Colegiul Național Bănățean Timișoara
2. Trei prieteni doresc să joace șotronul în parc. Pentru a reuși acest lucru au nevoie de cretă
ca să deseneze modelul.
Date de intrare: cretă
Date de ieșire: șotronul
3. Mihai și Diana au fiecare câte un pahar personalizat cu numele lor scris pe el. Mama l-a
servit pe Mihai cu suc de portocale iar pe Diana cu suc de mere dar preferințele lor erau exact
invers. Cum procedăm astfel încât fiecare copil să primească sucul dorit?
Pasul 1: Luăm un al treilea pahar și vărsăm conținutul paharului lui Mihai în el, deci paharul
lui Mihai va deveni gol.
Pasul 2: Vărsăm conținutul paharului Dianei în paharul lui Mihai.
Pasul 3: Adăugăm conținutul paharului nou în paharul Dianei.
Date de intrare: cele două pahare care au conținutul inițial
Date de ieșire: cele două pahare cu suc după ce am schimbat conținutul
Date intermediare: paharul al treilea
REȚINEȚI!
Datele de intrare sunt acelea pe care le cunoaștem la începutul acțiunii, iar datele de ieșire
sunt acelea pe care le obținem după prelucrare, adică rezultatul obținut. Uneori sunt
necesare și date intermediare pentru prelucrarea celor de intrare.