Razboiul carutasului

**1. Conform definitiei sale, razboiul electronic informational presupune: ??

a) orice actiune care presupune gestionarea optima in scopuri proprii a spectrului informational
b) orice actiune destinata dezinformarii, perturbarii, alterarii sau distrugerii informatiilor inamicului si a
capabilitatiilor sale functionale concomitent cu protejarea fortelor proprii aliate si asigurarea functionalitatii
sistemelor informationale proprii
c) orice actiune destinata neutralizarii sistemelor informationale ale adversarului, concomitent cu protejarea fortelor
proprii impotriva actiunilor similare executate de catre adversar
2. Din setul de trasaturi fundamentale asignate razb. informational fac parte si:
a) caracterul complex, multitudinea de tinte si posibilitatile sporite de manipulare
b)dificultatea precizarii adversarilor, absenta oricaror frontiere, utilizarea unor tehnologii complexe si multitudinea
de tinte
c) caracterul multisenzor multispectral, utilizarea unor tehnologii avansate si posibilitatile sporite de manipulare
3. Din setul de principii de baza ale organizarii operatiilor informationale fac parte si:
a) principiul promptitudinilor, principiul interoperabilitatii si principiul C2W
b) principiul neutralizarii sistemelor C2, principiul dezinformarii informationale si principiul intensitatii
c) principiul neutralizarii sistemelor C2, principiul cunostintelor si principiul promptitudinilor
4. Componentele razboiului informational sunt urmatoarele:
a) suport informational, atac informational, si protectie informationala
b) cercetarea informationala, atac informational si suprematie informationala
c) cercetarea informationala, atac informational si protectie informationala
5. Conform definitiei si structurii sale, razboiul informational are urmatoarele forme de baza operationale:
a) razboi electronic, razboi contra sistemelor C2, operatiile psihologice, razboi cultural, razboi religios si razboi
cybernetic (informatic)
b) razboi contra sistemelor C2, razboiul suprematiei informatiilor, razboiul electronic, razboiul psihologic, razboiul
hacerilor si razboiul informatiilor economice
c) razboi cybernetic, razboi electronic, razboiul hacerilor, operatiile psihologice, razboiul contra sistemelor C2 sau
!"W
. Care sunt componentele de baza ale razboiului contra sistemelor C2 !C2"#:
a) razboiul electronic, razboiul cibernetic, razboiul psihologic, razboiul integrat si suprimarea fizica
b) razboiul informational, operatii psihologice, razboiul psihotronic, razboiul electronic si razboiul cibernetic
c) securitatea operatiilor, razboi electronic, operatii psihologice, deinformare militara si distrugere fizica
**15. $tilizarea sistemelor de tip C2 are ca efecte ma%ore:
a) obtinerea superioritatii informationale, superioritatea actului de C2 si superioritatea de lovire
b) dominatia in spectrul informational, procesarea avansata a informatiei si fuziunea informatiei
c) dominatia informationala, gestionarea actului de C2 si suprimarea fizica a apararii
**&. 'roprietatile de baza ale matricei de senzori () sunt urmatoarele: ??
a) caracterul pasiv, actiunea in timp util si superioritatea razei de actiune fata de sistemele de arme ale adversarului
b) caracterul pasiv, actiunea in timp cvasireal si caracterul multispectral multisenzor
c) caracterul pasiv, actiunea in timp real si capacitatea de alarmare timpurie
*. +azboiul electronic este definit ca o actiune militara care presupune:
a) utilizarea energiei electromagnetice in scopul gestionarii optimale a spectrului electromagnetic
b) utilizarea energiei electromagnetice in scopul controlarii spectrului electromagnetic
c) utilizarea energiei electromagnetice in scopul neutralizarii adversarului in spectrul electromagnetic
,. Componentele ma%ore ale razboiului electronic sunt urmatoarele:
a) suport electronic, ofensiva electronica si defensiva electronica
b) suport electronic, contramasuri electronice si protectie electronica
c) suport electronic, cercetare electronica !#$ si protectie electronica
1-. .ormele actiunii de lupta ale (" sunt urmatoarele:
a) logistica electronica si defensiva electronica
b) suport electronic si ofensiva electronica
c) ofensiva electronica si defensiva electronica
11. Din setul de misiuni generale ale (" fac parte si:
a) tehnicile de tip !#$, neutralizarea prin bruiaj si mascarea electronica
b) cercetarea semnalelor %&W si &'C
c) tehnicile de tip !#$, suprimarea fizica si &'C
12. Din paleta principiilor generale de organizare si ducere a (" fac parte si:
a) continuitatea si oportunitatea asigurarii cu informatii reale a unitatilor de &W, cercetarea electronica si
conducerea centralizata a actiunilor de &W
b) Continuitatea si oportunitatea asigurarii cu informatii reale a unitatilor de &W, repartitia optima a resurselor de
&W si continuitatea actiunilor de &W
c) Continuitatea si oportunitatea asigurarii cu informatii reale a unitatilor de &W, principiul imaginii in oglinda si
principiul cooperarii permanente
13. Cele mai importante te/nici de tip 012 !ca si grad de aplicabilitate, certitudine etc# sunt urmatoarele:
a) !'!#$, C('!#$, )*+!#$ si R!#$
b) +!,!#$, (-$!#$, ./'!#$ si R!#$
c) +!,!#$, '*+!#$, (+!#$ si R!#$
**14. .unctiile de baza ale suportului electronic sunt urmatoarele:
a) detectia, localizarea, analiza si clasificarea imediata a amenintarilor in spectrul electromagnetic
b) interceptarea, goniometrarea, analiza si recunoasterea imediata a amenintarilor electronice
c) interceptarea, localizarea, analiza si recunoasterea surselor de radiatii ostile
**15. $tilizarea sistemelor de tip C2 are ca efecte ma%ore:
a) dominatia in spectrul informational, procesarea avansata a informatiei si fuziunea informatiei
b) obtinerea superioritatii informationale, superioritatea actului de C2 si superioritatea de lovire
c) dominatia informationala, gestionarea actului de C2 si suprimarea fizica a apararii
1. 2e/nicile de tip (3C41 presupun:
a) proceduri de optimizare a emisiilor electromagnetice la nivelul tuturor categoriilor de tehnica militara
b) proceduri de gestionare si analiza continua a emisiilor electromagnetice la nivelul tuturor categoriilor de tehnica
militara
c) proceduri de restrictionare a emisiilor electromagnetice la nivelul tuturor categoriilor de tehnica militara
**1&. )isteme de arme cu senzori pasi5i !5ideo,termal etc.# reprezinta:
a) echipamente care nu furnizeaza informatii pentru sisteme de &+
b) tinte premordiale pt sisteme de &W ale adversarului
c) echipamente electronice asimilabile regimului de tacere radio 00
1*. 'aleta te/nicilor de tip 012 cercetare reprezinta:
a) o componenta a &W sinergica tehnicilor de &+ si care asigura informatii in timp aproape real
b) o componenta majora a suportului electronic destinata asigurarii cu informatii in timp real1cvasireal
c) o componenta majora a razboiului electronic care asigura updatarea bibliotecii de amenintari
**1,. )uportul electronic presupune printe altele si: ??
a) actiunile desfasurate pentru interceptarea, localizarea si identificarea amenintarilor electronice
b) actiunile desfasurate pentru interceptarea, localizarea si recunoasterea imediata a energiei electromagnetice
radiate de adversar
c) actiunile de interceptare si clasificare imediata in spectrul informational
2-. Diferenta ma%ora intre te/nicile de () si )06012 consta in: !5arianta a, doar daca este timp real, daca nu,
nu este nici una#
a) informatiile de &+ sunt obtinute in timp util spre deosebire de cele asignate +!,!#$
b) &+ se bazeaza pe utilizarea -W%, in timp ce +!,!#$ preponderent pe &("
c) &+ actioneaza la nivel tactic, in timp ce +!,!#$ se desfasoara la nivel strategic, dar mai ales in situatii de criza
21. Diferenta ma%ora intre te/nicile de (" si )06012 in cazul unui ec/ipament electronic consta in:
a) tehnicile de &W sunt executate in spectrul electromagnetic , in timp ce tehnicile +!,!#$ sunt extraploate la intreg
spectrul informational
b) tehnicile de &W sunt implememntate la nivel tactic si in timp real, in timp ce tehncile +!,!#$ actioneaza la nivel
operational si in situatii de conflict sau criza
c) tehnicile de &W sunt centrate pe neutralizarea functionarii acestuia ,in timp ce tehnicile +!,!#$ sunt axate in
special pe obtinerea de informatii privind structura de semnal a acestuia pentru scopuri de analiza ulterioara
22. Componentei C43012 i se opune componenta C43)(C. 'rin urmare C43)(C presupune printre
altele si utilizarea:
a) tehnicilor criptografice1stenografice1hibride, de tip &'+&C si de tip &'C(#
b) protectiei fizice, criptografice1stenografice1hibride si de tip $R*#+&C
c) tehnicilor criptografice1stenografice1hibride, a celor de tip &'C(# si tehnologiei $&'-&+$
23. Componenta +012 a cercetarii presupune cercetarea deri5ata din comunicatiile potential ostile si
sistemele de arma pe baza analizei:
a) radiatiilor lor secundare neintentionate si parzaite generate prin mecanisme &'! (sau de lipsa &'C)
b) radiatiilor lor secundare neintentionate &'C de tip front2door si respectiv, bac2door
c) radiatiilor lor secundare neintentionate, altele provenite decat cele provenite in urma detonatiilor nucleare
**24. 7tacul electronic presupune:
a) un set de actiuni destinat asigurarii defensivei si ofensivei in spectrul electromagnetic
b) un set de actiuni executate in spectrul informational pentru destabilizarea sistemului electronic global al
adversarului
c) un set de actiuni executate in spectrul electromagnetic pentru neutralizarea sistemului electronic si de &W al
adversarului
25. Componetele fundamentale (7 sunt urmatoarele:
a) bruiajul activ, pasiv,imitativ, dezinformarea electronica si suprimarea fizica a apararii adversarului
b) bruiajul, manipularea electronica si distrugerea fizica a echipamentelor electronice si de &W ale adversarului
c) bruiajul,inselarea electronica si suprimarea fizica a sistemelor si echipamentelor electronice
2. 8ruia%ul ca si componenta (7 reprezinta:
a) radiatia electromagnetica intentionata sau refelexia undelor electromagnetice avand ca scop minimizarea sau
neutralizarea functionarii echipamentelor si sistemelor electronica ale adeversarului
b) radiatia electromagnetica sau refelexia undelor electromagnetice destinata destabilizarii sistemului electronic
global al adversarului
c) radiatia electromagnetica si intentionata(de tip pasiv sau activ) care suprapusa peste semnalul util advers conduce
la minimizarea sau neutralizarea functionarii echipamentelor si sistemelor electronice ale adversaului
**2&. Dezinformarea manipulati5a reprezinta:
a) *lterarea sau simularea semnalelor din canalele proprii pentru a obtine inselarea
b) !ntroducerea de semnale false in interiorul canalelor proprii pentru a obtine inselarea 00
c) !ntroducerea de semnale false in interiorul canalelor adversarului pentru a obtine inselarea
2*#7rgumentati diferenta ma%ora intre dezinformarea electronica de tip imitati5 si cea de tip simulati5
2,. 0n cadrul actiunilor aeriene, te/nicile de bruia% pot fi clasificate genric in te/nici:
a) de tip stand2off , de escorta, de autoecranare si multuale
b) de tip stand2off, de escorta,de autoprotectie complememntare
c) de tip stand2off,de acoperire,de autoecranare si mutuale
3-. Dipolii antiradar specifici bruia%ului pasi5 sunt:
a) folii de aluminiu1staniol etc taiate la o dim de (3456443457) 8 pentru a produce fenomenul de refelxie totala
b) folii de aluminiu1staniol etc4 $aiate la o dim 8 12 pentru a produce fenomenul de refelxie totala
c) folii de aluminu1staniol etc taiate la o dim de (345623457) 8 pentru a produce fenomenul de refractie totala
31. Ce inseamna bruia%ul pasi5:
a) modalitate de calcul a numarului de pachete de dipoli refectori necesare acoperirii prin bruiaj a unei tinte
b) modalitate de calcul a suprafetei efective de refelxie(RC+)
c) modalitate de calcul a 9+R in contextul actiunii bruiajului pasiv asupra unei tinte
32. (numerati minim 3 modalitati de suprimare fizica a apararii ad5ersarului in conte9tul ofensi5ei
electronice
33. 2e/nicile de protectie electronica reperezinta:
a) latura defensiva a tehnicilor de tip C2&W
b) un set de sectiuni destinate asigurarii stabilitatii lucrului propriului sistem electronic global in spectrul
electromagnetic
c) latura defensiva a propriului sistem de &W
34. 2e/nicile (' cuprin in general:
a) masuri organizatorice ,masuri de exploatare si masuri tehnice
b )masuri organizatorice ,masuri tehnice si de asigurare a &'C
c) masuri organziatorice , de control electronic si de asigurare a &'C
35. Confrunarea (7:(' poate fi considerata fara a gresi:
a) o lupta a resurselor sinergica principului imaginii in oglinda
b) o lupta a resurselor tehnologice axata pe principiul imaginii in oglinda
c) o lupta in plan tehnologic si uman guvernata pe principiul imaginii in oglinda
3. Din perspecti5a proiectarii unui ec/ipament electronic,difernta de baza dintre te/nicile (' si (7 consta
in:
a) tehniclie de &- sunt integrate in arhitectura sa inca din faza de proiectare , in timp ce tehnicile &* au o
functionalitate independenta de a acestuia
b) tehnicile de &* sunt integrate ca si cele de &* in arhitectura sa inca din faza de proiectare , dar sunt pasive si nu
active ca ultimele
c) tehnicile de &- spre deosebire de cele de &* sunt integrate in arhitectura sa inca din faza de proiectare si sunt
destinate actiunii in timp real
3&. Cei mai importanti parametrii!din perspecti5a intrebuintarii in cadrul unui sitem de ("# continuti in
structura '"D asigurata unei amenintari electronice!semnal# sunt urmatorii:
a) frecevnta de lucru ,banda , polarizarea si amplitudinea
b) frecventa de lucru,*(*,$(* si polarizarea
c) frecventa de lucru, durata semnal , $(* si *(*
3*. 0nformatia referitoare la 247 poate fi utila printre altele , si:
a) pentru sincronizarea generatorului de bruiaj cu sistemul victima
b) pentru determinarea !-: asigurat sistemului victima
c) pentru mamangemntul temporal al resurselor de bruiaj
3,. (numerati cele mai performante 5!ca si arie de aplicatibilitate , carctersitici etc.#metode de determinare a
747:
4-. $n deza5anta% ma%or al metodei de determinare al 747 bazata pe utilizarea unei antene de banda
ingusta consta in:
a) imposibilitatea dezvoltarii unor sisteme de &W fezabile din punct de vedere practic
b) imposibilitatea procesarii simultane a semnalelor provenite din directii diferite
c) imposibilitatea compensarii lobilor secundari laterali
41.3etode de amplitudine comparati5e cu cele interferometrice utilizate pentru determinarea 747 sunt:
a) mai precise
b) mai putin precise
c) comparabile ca nivel de performanta (precizii de ordinul ;3<224444;3<2; grade)
42. 'entru eliminarea ambiguitatii in determinarea ung/iului de incidenta, in cazul unui sistem
interferometric standard de determinarea a 747 distanta dintre este:
a) cuprins in intervalul =3, lambda12)
b) cuprins in intervalul (3, lambda12)
c) cuprins in intervalul (3, lambda12>
43. 7plicarea efectului Doppler in cazul determinarii 747 pentru emitator stationar consta in: !nimic sau c#
a) determinarea deviatiei de frecventa intre emitator si goniometrul stationar daca intre acestea exista o miscare
relativa
b) determinarea deviatiei de frecventa la iesirea receptorului(receptoarelor) stationar intre semnalul emis si cel
receptionat
c) determinarea deviatiei de frecventa la iesirea receptorului stationar in urma utilizarii unei comutari electronice
rapide a retelei de antene gonio4
44. Care sunt elementele componente ale unei lentile de microunde:
a) antenele, reteaua de formare a fasciculului si matricea de receptoare
b) porturile de intrare, reteaua de formare a fasciculului si porturile de iesire
c) porturile de intrare, porturile de iesire si matricea de receptoare
45. Ce reprezinta un receptor de (": !ori doar b, ori bc#
a) un echipament specific de determinare in timp real a &(" asignat unei amenintari electronice
b) un echipament standard de &+
c) un echipament specific utilizat pentru determinarea componentelor -W% ale unei amenintari electronice
4. $n receptor () in te/nologie a5ansata spre deosebire de unul standard dispune de:
a) capacitatea de analiza spectrala a semnalelor de intrare
b) capacitatea de procesare avansata(inteligenta) a semnalelor de intrare
c) capacitatea de procesare spatiala si adaptiva a semnalelor de intrare
4&. Configuratiile de baza de receptor canalizat sunt urmatoarele:
a) standard cu banda suprapusa si cu timp distribuit
b) standard cu banda suprapusa si +*W
c) cu banda suprapusa, cu banda laterala si cu timp distribuit
4*. $n receptor standard de tip 04)7 reprezinta in esenta un:
a) un receptor cu lentila de transformare :ourier si +*W
b) un receptor *(+* integrat
c) un receptor cu celule "ragg
4,. $n radiogoniometru reprezinta un ec/ipament destinat pentru: !ori b ori nimic#
a) localizarea pasiva a unei surse de radiatii ostile
b) determinarea directiei catre o sursa de radiatii ostile (adica o tehnica de tip active %:)
c) determinarea directiei transversale (adica un sistem %: de tip transversal) catre o sursa de radiatii ostile
5-. (numerati in ordinea crescatoare a ni5elului de performanta metodele standard de localizare pasi5a a
unei surse de radiatii:
51. 'recizia unui sistem de localizare bazat pe refle9iile ionosferice este de:
a) ?444;3@ din distanta in gama .:
b) ;3A23@ din distanta in gama .:
c) ?A;3@ din distanta in gama hf si respective ;3A23@ in gama B.:
52. 0nformatia referitoare la distanta dintre goniometrie unei retele gonio este utila:
a) la nivel tactic, pentru determinarea gradului de imunitate la distorsiunea frontului de unda
b) la nivel tactic, pentru eliminarea adancimii de goniometrare in dispozitivul adversarului
c) in proiectare pentru determinarea indeplinirii conditiei de retea gonio cu deschidere mica sau mare4
53. 'entru ca eroarea de goniometrare datorata distorsiunii campului electromagnetic sa fie cat mai mica este
necesara utilizarea unui sistem de antene:
a) cu baza mica (d1lambdaCC;)
b) cu baza medie(34?CDd1lambdaCD;)
c) cu baza mare (d1lambdaEE;)
54. (fectul .arada; consta in:
a) ecranarea unei facilitati contra actiunii campurilor electromagnetice exterioare acesteia
b) rotirea frontului de unda datorita interactiunii cu campul electromagnetic terestru cu efect asupra cresterii erorilor
de polarizare (goniometrare)
c) rotirea planului de polarizare in domeniul R: datorita interactiunii cu campul magnetic terestru
55. 7r/itectura standard a unui radiogoniometru contine:
a) reteaua de antene gonio, receptorul si procesorul gonio
b) reteaua de antene fazate gonio, matricea de receptoare si unitatea de calcul specializata
c) reteaua de antene fazate gonio, receptorul, unitatea de calcul specializata si ./%
5. 'entru eliminarea erorilor de polarizare in gama <., sistemul de antene gonio este format din:
a) dipoli verticali simetrici, dispusi la o anumita inaltime fata de sol, concomitent cu utilizarea unui sistem special de
fideri
b) antene baston distantate, fideri ingropati in pamant si grile metalice dispuse pe sol
c) dipoli verticali in forma de / si1sau ., dispusi la o anumita inaltime fata de sol, concomitent cu utilizarea unui
sistem special de fideri
5&. 0n cazul unui sistem de antene gonio cu desc/idere mica standard format din 2 antene omnidirectionale
pentru procesari ulterioare este utila informatia furnizata de:
a) canalul tem diferenta
b) canalul tem suma
c) ambele
5*. )istemul de antene gonio 7d/oc este util din perspecti5a:
a) respectarii in toata banda de frecventa de lucru a conditiei de sistem gonio cu deschidere mica
b) scaderii erorilor de distanta in procesul de goniometrare
c) realizarii unui compromis rezonabil sensibilitate F erori de distanta
5,. 6oniometrul "atson:"att reprezinta
a) un goniometru automat bicanal care utilizeaza un sistem de antene gonio de tip Gomolov
b) un goniometru automat care utilizeaza doua canale de receptie CBR si display de tip figuri )issajous
c) un goniometru automat bicanal cu deschidere mica si sistem de antene de tip cardioida
-. (numerati minimum 2 a5anta%e ale goniometrelor interferometrice comparati5 cu cele de tip Doppler
1. 6oniometrele interferometrice pot fi clasificate in general in urmatoarele 2 clase:
a)de tip faz2faza si de tip faza2amplitudine
b)de tip faz2faza si de tip amplitudine2faza
c)de tip faz2faza si de tip zona de semnal egal
2. Ce reprezinta te/nologia denumita generic )2(7=2<
a)un set de tehnici de proiectare specifice destinate reducerii RC+ a unei tinte de cel putin ;3laH444;3la5 ori
b)denumirea generica pentru tehnicile de slaba observabilitate tactica reducerea RC+ de ;3444;3la2 ori
c)un set de tehnici de proiectare specifice pentru reducerea capacitatii de urmarire a unei tinte de catre un sistem din
apararea aeriana4
3. (numerati minimum 3 misiuni de baza ale atacului electronic:
4. 0n functie de raportul benzilor de frec5enta ale generatorului de bruia% si respecti5, ale ec/ipamentului:
5ictima, bruia%ul acti5 poate fi:
a)de blocare, spot si de tip piepteneI
b)de baraj, ochit si glisant
c)de blocare, ochit si imitativ
5. Ce reprezinta ecuatia bruia%ului acti5 de zgomot:
a)o procedura de determinare a &R- in cazul unui generator de bruiaj activ de zgomotI
b)o procedura de determinare a 9+R in cazul unui echipament supus actiunii bruiajului activ de zgomotI
c)o procedura de determinare a 9+R (coeficient de neutralizare) in cazul unui generator de bruiaj activ de zgomot
. (9plicati sitetic diferenta de baza intre bruia%ul acti5 de imitare si cel repetiti5
&.8ruia%ul acti5 de tip imitati5 reprezinta:
a)o forma de bruiaj activ de tip piepteneI
b) o forma de bruiaj activ de zgomot in care peste semnalul util al semnalului2victima sunt suprapuse replici
intarziate ale acestuiaI
c) o forma de bruiaj activ in care peste semnalul util al sistemului2victima sunt suprapuse replici modificate ale
acestuia
*. 'rincipalele te/nici de generare a bruia%ului pasi5 sunt urmatoarele:
a)dipolii reflectori si reflectori poliedrici
b)dipolii in lambda12 si mijloacele de &* expendabilile
c)dipolii in lambda12, reclectorii poliedrici si flares (activ)
**,. 0n conte9tul unui sistem de comunicatii, ecuatia bruia%ului acti5 de zgomot reprezinta e9presia efecti5a
de calcul a:
a)&-R si "&R
b)"&R si +#R
c)+9R si coeficientul de neutralizare
&-. (c/ipamentele de (7 e9pandabile sunt:
a)mijloace de &* miniatura utilizare pentru acoperirea prin bruiaj pasiv a unui obiectivI
b)mijloace de &* utilizare o singura data, un timp limitat si in afara platformei lansatoare pentru care acestea sunt
proiectate
c)mijloace si proceduri &* utilizate o singura data, un timp limitat in proximitatea echipamentului2victima
**&1. 2e/nicile (7 de inselare difera de te/nicile standard de bruia% prin:
a)banda de frecventa de lucru pe care o acopera4 in mod uzual mai mica decat in cazul bruiajului
b)valoarea densitatii spectrale de putere asignata4 !n mod uzual mai mica comparativ cu cazul bruiajului
c)modul pasiv(optimal) de actiune, diferit de cel uzual al generarii unui +9R defavorabil sistemului2victima4
&2. 0n cazul unui sistem radar, te/nicile de tip D(7 sunt urmatoarele:
a)in distanta, in coordonate unghiulare si viteza
b)in distanta, in coordonate unghiulare si mixte
c)in distanta, in impuls si in CW
&3. 7r/itectura standard a unui sistem (7 modern incorporeaza printe altele si:
a)matricea de senzori &+, microprocesor specializat, generatorul de metode, logica bruiajului si emitatoarele de
bruiaj
b)subsistemul de &+, subsistemul de &* integrate sub forma unui sistem C2W
c)+ubsistemul $&W+, calculatorul specializat, generatorul de metode, logica bruiajului si emitatoarele de bruiaj4
&4. Care sunt cele 4 moduri standard de asigurare a gestiunii!managementului# resurselor de bruia%:
a)spectral, spatial, de putere si coerent
b)spectral, temporal, spatial si de putere
c)spectral, temporal, directiv, si de amplitudine
&5. $n sistem electronic ='0>='D utilizeaza:
a)tehnici integrate de procesare a semnalelor pentru a determina o probabilitate de interceptare scazuta a acestuia
b)tehnici si proceduri sinergice care determina o probabilitate de detectie scazuta a acestuia
c) forme de unda specifice (spre exemplu de tip +2) care determina o probabilitate de detectie1interceptare scazuta a
acestuia
&.(numerati minim 3 metode de neutralizare prin bruia% a ec/ipamentelor de comunicatii de tip )2
&&. Doua din cauzele ma%ore care determina adoptarea te/nicilor de gestiune a resurselor de bruia%
sunt urmatoarele:
a)mediul electromagnetic contaminat si efectul de umbrire in procesarile curente de semnal
b)extinderea continua a spectrului de amenintari si nivelurile din ce in ce mai consistente ale puterii de
bruiaj
c)mediul electromagnetic dens si resursele de bruiaj limitate avute la dispozitieI
**&*. 2ime:)/aring:ul reprezinta o forma de:
a)gestiune spatio2temporala a resurselor de bruiajI
b)gestiune temporala adaptiva a resurselor de bruiaj
c)gestiune spectralo2temporala a resurselor de bruiaj
&,. Conceptul smart antennas reprezinta o forma de:
a)procesare spatiala adaptiva a surselor de semnal
b)retea de antene fazate conforme cu procesare pseudocoerenta de semnal
c)introducere a unor nului artificiale si lobi secundari cu nivel foarte scazut in C*% a unui sistem
radioelectronic
***-. 'entru a obtine gestionarea spatiala, temporala si respecti5 de putere a resurselor de bruia%,
din '"D sau biblioteca de amenintari trebuie e9trase urmatoarele informatii utile!in ordine#, si
anume:
a) $(*, *,* si amplitudinea semnalului asignat echipamentului2victimaI
b)*(*, $(* si %(*I
c)*(*, $(* si RC+ a echipamentului2victima
*1. Clasificarea cea mai generala a te/nicilor de (' este urmatoarea:
a)anti2!#$ si anti2&*
b)anti2&+ si anti2&W
c)anti2&+ si anti2&*
*2 0n general, aplicarea (' presupune printre altele si:
a)asigurarea &'C
b)asigurarea tehnicilor specifice de tip &'C(#
c)asigurarea stabilitatii lucrului echipamentelor si sitemelor electronice proprii in conditiile utilizarii de catre
adversar a tehnicilor de procesare coerenta de semnal
*3. (' se realizeaza in principal, prin adoptarea unor:
a)masuri organizatorice, masuri tehnice si de asigurare a &'C si &'C(#
b)masuri organizatorice, tehnice si de exploatare
c)masuri organizatorice, tehnice si de tip &'+&C4
*4. 3asurile de (' sunt in mod obligatoriu, completate de catre masuri de tip:
a) $&'-&+$
b)Control electronic
c)+!,+&C
*5.(nuntati minim 3 te/nici de asigurare a (' in emitatoare specifice ec/ipamentelor de comunicatii sau
sitemelor radar.
*. Ce reprezinta matricea (7:('?
a) o panorama a principiului imaginii in oglinda
b) o ilustrare a celor mai reprezentative tehnici de &* si respectiv &-I
c) o ilustrare in contextul &W a principiului actiunii si reactiunii
*&. (3C41 in conte9tul (" consta in:
a) determinarea benzii de lucru, structurii de semnal etc, asignate functionarii echipamentelor si sistemelor
electronice proprii in contextul tehnicilor de &-
b) determinarea indicilor de demascare in spectrul electromagnetic si testarea eficientei tehnicilor de &- aplicate
propriului sistem electronic global
c) determinarea si minimizarea efectelor tehnicilor de tip +&C si $&'-&+$ in contextul testarii eficacitatii
tehnicilor de &- aplicate propriului sistem electronic global
**. 3anagementul frec5entelor in conte9tul ('>C43)(C presupune printre altele si:
a) definirea locatiilor relative ale echipamentelor proprii si alocarea unor frecvente de lucru alternative
b) dezvoltarea unor medii de comunicatii alternative
c) determinarea distantei verosimile a comunicatiilor
*,. Ce reprezinta o structura radioabsorbanta rezonanta:
a) o structura care are proprietatea de a absorbi undele electromagnetice
b) o structura formata dintr2un strat rezistiv marginit de o suprafata metalica dispusa la lambda15 astfel incat
reflexiile care apar se compenseaza reciproc
c) un sandJich format din straturi rezistive marginite de suprafete metalice dispuse la lambda12 astfel incat reflexiile
care apar pe aceste straturi se compenseaza reciproc
,-. Ce reprezinta o camera anecoida?
a) o structura radioabsorbanta realizata pe principiul custii :aradayI
b) o structura in care peretii sunt acoperiti cu diferite tipuri de materiale radioabsorbante
c) o facilitate care asigura protectia electronica contra &'-
,1. Ce reprezinta susceptibilitatea electromagnetica:
a) capacitatea unui echipament electronic de a lucra fara degradarea performantelor in prezenta perturbatiilor
b) capacitatea unui echipament electronic de a lucra fara degradarea performantelor in conditii de bruiaj
c) un indicator utilizat in cuantizarea actiunii &'! asupra unui echipament
,2. (30 se refera la:
a) tehnici de asigurare a &'C
b) minimizarea nivelului de perturbatii la emitator
c) efectele perturbatiilor electromagnetice asupra echipamentelor electronice care le absorb
,3. 3odelul cel mai general pentru analiza (3C cuprinde:
a) studiul &'!, mediul de cuplaj si susceptibilitatii electromagnetice
b) un model pentru emitator, pentru mediul de propagare1cuplaj si un model pentru receptor
c) analiza situatiei electromagnetice in zona de interes (atat intrasistem cat si extrasistem)
,4. 0n general functia de zona electromagnetica de interes (3C se imparte in:
a) interna si externa
b) in camp apropiat, mediu(:resnel) si indepartat
c) in camp apropiat si indepartat
,5. (numerati minimum 3 masuri de asigurare a ("
**,. 2e/nologia 2(3'()2 este o componenta a (3)(C care presupune e9istenta
a) tehinicilor de masura si control a C&
b) controlul mecanismelor de generare si propagare a C&
c) unor contramasuri tehnice de securitate, standarde si respectiv echipamente de masura si control
,&. (numerati minimum 3 principii de implementare specifice te/nologiei 2(3'()2
,*. (numerati minimun 3 tipuri de ec/ipamente specifice D("
,,. (numerati minimum 3 componente ale matricei (7:(' in conte9tul comunicatiilor satelitare militare sau
radar !252# !tabel 252#
1--. )istemele de comunicatii $"8 asigura un ni5el de robustete superior la actiunea ec/ipamentelor de ("
datoritaK
a) unei capacitati consistente a canalului
b) proprietatii intrinseci de tip )-!1&-%
c) unui castig in procesare natural crescut