MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT

Universitatea Națională de Apărare „Carol I” Exemplar nr. __

Nr. _____ din ____________

LĂZĂROIU LAURENȚIU-LEONARD

REZUMAT
TEZA DE DOCTORAT

TEMA:
ROLUL VARIABILELOR UMANE ASUPRA INFORMAȚIILOR
STRATEGICE DE SECURITATE NAȚIONALĂ

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Colonel prof.univ.dr.
IOAN DEAC

Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de

DOCTOR în INFORMAŢII și SECURITATE NAŢIONALĂ

BUCUREȘTI, 2018
-Pagina albă-

2 of 38
 CUPRINS
CUPRINS ..................................................................................................................................................... 3
INTRODUCERE......................................................................................................................................... 5
CAPITOLUL I PROTECȚIA INFORMAȚIILOR STRATEGICE DE SECURITATE
NAȚIONALĂ ............................................................................................................................................ 14
CAPITOLUL II MANAGEMENTUL INSTITUȚIONAL SPECIFIC ORGANIZAȚIILOR ALE
CĂROR MEMBRII AU ACCES LA INFORMAȚII CLASIFICATE ................................................ 18
CAPITOLUL III EXPLOATAREA VARIABILELOR UMANE DE CĂTRE ORGANIZAȚIILE
ALE CĂROR INTERESE POT AFECTA SECURITATEA NAȚIONALĂ ...................................... 22
CAPITOLUL IV IDENTIFICAREA ȘI CONTRACARAREA ACȚIUNILOR DE
COMPROMITERE CU INTENȚIE A INFORMAȚIILOR CLASIFICATE ................................... 26
CONCLUZII ............................................................................................................................................. 29
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................... 32

3 of 38
-Pagina albă-

4 of 38
 INTRODUCERE

Sistemul legislativ național, normele și regulile specifice profilului

organizațional, regulamentele interne unei instituții, toate acestea au constituit la un
moment dat un factor și un garant de siguranță, fiind exponentele unui management
preventiv. Prin evoluția societății și diversificarea formelor de manifestare ale
vulnerabilităților, măsurile de securitate și-au dezvăluit capacitățile limitative, iar
contextele noi apărute au impus necesitatea adaptării continue a sistemelor
organizaționale. S-a conturat astfel ideea că oricare sistem organizațional este
perfectibil, raportat la variabilele sociale specifice dinamicii societății.
Din punctul de vedere al securității naționale, ideea de mai sus, cunoscută
din cele mai vechi timpuri, are prin proiecția evoluțiilor geostrategice și a revoluției
tehnologice actuale un efect defensiv în sens preventiv, care nu ne permite nici să
avem o abordare excentrică și nici să contestăm un truism, respectiv faptul că
informațiile vehiculate în organizații, în special acele informații strategice vitale
menținerii statului de drept și apărării valorilor constituționale, trebuie protejate prin
măsuri tehnice sau socio-profesionale mai puternice decât dinamismul cameleonic
al amenințărilor. Tocmai de aceea, modul în care se realizează protecția informațiilor
devine un subiect amplu, niciodată perimat, mereu oscilant și interpretabil, scopul
fiind același, de la apariția primelor forme de conflict interstatal, respectiv evitarea
fermă a intențiilor de deconspirare a informațiilor sensibile.
Dacă în abordarea generală a termenului securitate există o dependență
semnificativă a concepției naționale în raport cu proiecția regională, în contextul în
care securitatea națională reprezintă parte a sistemului euroatlantic și european, când
facem referire la puterea informației, respectiv a informației necesare menținerii
securității naționale, de cele mai multe ori constrângerile au un puternic caracter
limitativ și devin proiecția individualității naționale, rareori al identității alianțelor

5 of 38
internaționale din care România face parte. Astfel, schimburile informaționale în
cadrul alianțelor, chiar dacă există și sunt încurajate prin conlucrarea instituțiilor
statelor și a serviciilor de informații, sunt mai restrictive decât ușurința cu care se
produce complementaritatea capabilităților tehnice, cinetice, stipulată prin
documente politico-militare și a căror eficiență este demonstrată în exerciții și
aplicații militare. O discreție informațională cu caracter național este normală și
totodată benefică fiecărui stat, dincolo de protocoalele schimbului de informații
bazate pe principiul “need to share” cu scopul contracarării colective a unor
amenințări comune. Scopul unei opacități informaționale punctuale este dat de
evitarea incertitudinilor în direcția prezervării identității naționale și de evaluarea
critică a loialității în cadrul alianțelor, chiar dacă limbajul diplomatic și protocoalele
internaționale au puterea să camuflează stările de neîncredere.
Informațiile clasificate sunt gestionate în diverse instituții ale statului: de la
cele implicate în securitatea naționale și ordinea publică (armată, poliție, servicii de
informații), la cele cu profil economic, politic, diplomatic, administrație publică
(instituții guvernamentale), instituții juridice și organizații din domeniul cercetării
științifice și tehnologice speciale. Astfel, măsurile privind protecția informațiilor
clasificate se subsumează în cadrul atribuțiunilor instituțiilor statului, cu o birocrație
strict delimitată, foarte bine structurate, supuse unor reguli constrângătoare de
păstrare a secretului informației (având nucleul în principiul necesității de a cunoaște
– need to know).
Domeniul de activitate specific fiecăreia dintre instituțiile enumerate este
distinct, iar personalul care le încadrează are un profil psiho-social particularizat,
generat de mediul socio-profesional, instruirea profesională și sarcinile de muncă
specifice. Atunci când actorul social, membru al unei astfel de organizații, dezvoltă
atitudini și comportamente ce indică riscuri informaționale la adresa securității
naționale, opinăm că resursele tehnologice moderne implementate la nivel
organizațional, indiferent de evoluția științifică viitoare în domeniu, nu vor
demonstra o eficiență totală. Această idee reprezintă embrionul demersului nostru
științific, pe care vom dezvolta premisele cercetării.

6 of 38
 Științele sociale au demonstrat faptul că omul, în contextul rolului său social,
reprezintă componenta cea mai valoroasă, dar și cea mai sensibilă din sistemul unei
organizații, fiind vulnerabil la influențele interne greu de anticipat și la cele externe
independente de el, ce-i pot afecta atât propriile performanțele cât și dinamica
grupului profesional căruia îi aparține. Ignorând pe cât posibil acele valori
profesionale, specifice unor domenii particulare de acțiune și competențe, ne vom
concentra efortul, în primele două capitole, printr-o viziune defensivă, doar pe
valorile variabilelor psiho-sociale comune, necesare tuturor actorilor sociali, indivizi
care au acces la informații de securitate.
Opinăm că diseminarea neautorizată a informațiilor clasificate constituie un
risc generat de factorul uman, în mod direct ̶ prin intenția sa de a săvârși aceasta
sau indirect ̶ ca rezultat al mai multor factori: greșeli umane, erori procedurale,
deficiențe organizatorice sau a utilizării unor echipamente hardware și software
inadaptate atacurilor cibernetice actuale (în cazul informațiilor stocate și gestionate
în format electronic). Din orice unghi am evalua problematica, cel mai vulnerabil
element al sistemului de protecţie se dovedeşte a fi mereu latura umană. Pentru
acoperirea subiectului cercetat ne simțim obligați de exigența cercetării științifice să
aplicăm și o abordare ofensivă a temei, din perspectiva organizațiilor ostile
interesului național, cu scopul de a anticipa cât mai obiectiv, nu doar standardele
procedurale de acțiune ostilă, ci și elementele de noutate, uneori spontane. Toate
acestea sunt adaptate, în scop ilicit impotriva interesului național, contextelor
particulare prin care se încearcă forțarea unor variabile umane, prin tehnici
persuasive, spre limitele psihicului uman ce conduc spre deconspirarea cu intenție a
informațiilor clasificate.

Premisele investigației științifice

7 of 38
 Privite cu responsabilitate, acțiunile adversarului informativ, îndreptate
împotriva securității naționale, reprezintă idealuri bine definite, ce presupun
scenarii minuțios și tot mai rafinat proiectate pentru identificarea unei breșe de
securitate, fiind însoțite de evaluări continue executate de structurile specializate.
Rezultatele obținute, o dată cu identificarea și exploatarea breșei de securitate, au
potențial negativ, urmări imediate sau pe termen mediu, imprevizibile, atât asupra
securității naționale, cât și asupra bunei funcționări a politicilor statului de drept.
Formularea premiselor cercetării a fost influențată și de recursul riscant la
ideea falsă potrivit căreia integritatea morală a individului, loialitatea față de valorile
naționale sunt garantate pentru totdeauna, odată cu autorizarea persoanei la
informații clasificate, după finalizarea procedurii de verificare. Chiar dacă nu are o
explicație pertinentă, am constatat faptul că valoarea calităților profesionale ce
necesită seriozitate și responsabilitate în activitatea profesională a cadrelor MApN
este supraapreciată în cazul persoanelor care au fost în trecut sau sunt în prezent
autorizate să dețină acces la informații clasificate secret de stat. Această opinie falsă
și periculoasă dobândește în mod eronat o valoare permanentă în timp, în ciuda
procedurii de revalidare periodică, efectuată deseori lacunar, cu o exigență scăzută.
Premisele derivate din analiza materialului bibliografic din etapele
precursoare cercetării sau din timpul cercetării propriu-zise, etape efectuate în
vederea realizării produsului de cercetare final, impun o oarecare cursivitate logică.
Premisele sunt următoarele:

a) Științele sociale au demonstrat faptul că ecuația competențelor socio-

profesionale pe care un individ le manifestă sunt legate indisolubil de variabile
precum: experiența familială și educațională proprie, caracteristicile bio-psiho-
sociale asociate sexului, factorul vârstă, statutul socio-economic, varietatea
situațiilor de interacțiune socio-profesională;
b) Existenț lacunelor în procesul de selecție, după anumite criterii și
valori, a personalului căruia i se vor încredința informații clasificate nu constituie
un element de noutate, însă identificarea și cercetarea acelor valori psiho-sociale
specifice profilului dezirabil a fost și rămâne o provocare pentru înțelegerea

8 of 38
resorturilor interne ce pot fi potențate în scopul formării unui comportament riguros
și eficient;
c) Condițiile unei evoluții de personalitate impredictibile pe timpul
carierei profesionale au reprezentat întotdeauna un factor de incertitudine cu privire
la loialitatea resursei umane față de normele organizației;
d) Este cunoscut faptul că există un interes permanent al serviciilor de
intelligence adverse pentru a culege, prin surse umane sau surse tehnice mijlocite de
componente manageriale umane informații ce pot afecta securitatea națională, iar
modul de operare al acestora s-a demonstrat a fi mereu adaptabil, diferit în timp;
e) Cu un caracter de relativă noutate s-a conturat amenințarea rezultată din
interesului organizațiilor teroriste și al grupărilor de crimă organizată pentru
informațiile clasificate și în scopuri infracționale împotriva securității naționale și a
ordinii constituționale;
f) Faptul că la nivel național nu sunt mediatizate multe cazuri încadrate
penal la spionaj sau trădare prin transmiterea neautorizată a informațiilor clasificate
nu implică faptul că nu au fost și nu sunt săvârșite astfel de infracțiuni, ci mai
degrabă ridică un semn de întrebare cu privire la competențele și performanțele
structurilor specializate în identificarea cazurilor;
g) Dezvoltarea mijloacelor tehnice cu rol protectiv, impunerea unor
măsuri și politici de securitate drastice nu au reprezentat niciodată condițiile unei
depline protecții a informațiilor clasificate.

Intenția investigației științifice

Plecând de la ideea că amenințările la adresa securității naționale sunt
materializate în primul rând ca urmare a acțiunii săvârșite cu intenții negative de
către factorul uman propriu, adică tocmai cel care deține legal informația și care în
mod normal este obligat să o protejeze, intenția investigației științifice pornește

9 of 38
dintr-o dorință pragmatică. Intenția este specifică cadrelor militare care activează în
domeniile de intelligence (informațiilor sau contrainformațiilor) și vizează
identificarea „verigilor umane slabe” din „lanțul profesional” al celor implicați în
lucrul cu informații clasificate. Apreciem că dorința profesională privind
cunoașterea și găsirea unor soluții este proiectată printr-o dihotomie, respectiv latura
anticipativă a intenției cu caracter infracțional referitoare la informațiile sensibile
pentru un stat, precum și latura “reparatorie” a acțiunii consumate, dar ale cărei
efecte negative mai pot fi parțial contracarate.

Obiectivele cercetării științifice

a) identificarea variabilelor umane necesare personalului care gestionează

informații clasificate din domeniul securității naționale;
b) analiza semnificației și a valorii informațiilor clasificate pentru
menținerea și promovarea securității naționale;
c) identificarea și contracararea vulnerabilităților, riscurilor și
amenințărilor generate de compromiterea informațiilor clasificate, cu
sau fără intenție;
d) descrierea operaționalizării unui audit de securitate eficient privind
protecția informațiilor clasificate;
e) analiza valorilor optime ale variabilelor psihicului uman și a
randamentului acestora în activitatea profesională specifică domeniului
securității naționale;
f) identificarea valorilor extreme ale variabilelor psiho-sociale, a
modului de manifestare al acestora, controlul și izolarea efectelor
negative cu incidență atât asupra capacităților psiho-profesionale ale
personalului cât și asupra protecției informațiilor clasificate;
g) analiza abordărilor presuasive și persuasive utilizate de organizațiile
ostile interesului național pentru culegerea informațiilor clasificate cu
ajutorul surselor umane, prin apelul la tehnici motivaționale;

10 of 38
 h) identificarea aspectelor comportamentale caracteristice persoanelor
predispuse la trădare prin transmiterea ilegală a informațiilor
clasificate;
i) analiza valorilor riscului asumat de membrii organizației cu un nivel
ridicat al culturii de securitate privind protecția informațiilor clasificate,
pentru săvârșirea unor acțiuni ilicite în domeniul securității naționale;
j) elaborarea, printr-o abordare academică, multidisciplinară, în scopul
reducerii incertitudinii, a unui model educațional specific domeniului
protecției informațiilor clasificate și dezvoltarea unei culturi de
securitate prin care breșele de securitate informațională să fie
anticipate, semnalate oportun și contracarate, fără efecte negative
pentru securitatea națională.

Ipotezele investigației științifice

Investigarea noastră științifică urmărește testarea și validarea următoarelor
ipoteze de cercetare:
- Calitatea factorului uman selecționat și autorizat să gestioneze
informații clasificate este esențială, atât în procesul obținerii informațiilor, precum
și în aplicarea măsurilor ce se impun pentru protecția acestora;
- Contextul social actual, caracterizat prin diversitatea amenințărilor la
adresa securității naționale și prin explozia informațională, potențate de varietatea
tehnologiei portabile și atractivitatea socializării online, produce efecte inedite, care
cu greu puteau fi imaginate cu jumătate de secol în urmă;
- Cunoscând mecanismele psihicului uman asupra cărora se acţionează
pentru schimbarea atitudinilor în scopul modificării comportamentale condamnabile
organizaţional şi juridic, vom fi în măsură să anticipăm ameninţările la adresa
securităţii naționale. Rezultatele vor fi valorificate practic, în special de către
structurile care activează în domeniilor contraspionaj şi antiterorism ;
Dezvoltarea educației de securitate cu scopul formării culturii de securitate
privind protecția informațiilor clasificate este un proces continuu, dependent de

11 of 38
capacitățile de adaptabilitate managerială și reprezintă principalul garant al loialității
și al suportului informativ necesar pentru identificarea infracțiunilor de spionaj sau
trădare.

Metode de cercetare
Metodologia cercetării științifice aplicată a avut rolul de a asigura
adaptabilitatea, particularizarea, veridicitatea și oportunitatea datelor obținute prin
validarea unor rezultate care să confirme sau să infirme raționamentele folosite.
Practic, a avut rolul de a asigura identificarea modului de acțiune, prin care
adversarul informativ reușește să motiveze schimbările comportamentale, să
determine reuşita acțiunilor de persuasiune atitudinală şi să controleze pe termen
lung schimbările produse.
Pe parcursul demersului ştiinţific am abordat următoarele metode, tehnici şi
instrumente de cercetare:
 metoda analizei comparative a cadrului legal național și internațional privind
infracțiunea de transmitere neautorizată a informaților clasificate, în scopul
stabilirii unei relații de descurajare a actelor ce pot genera compromiterea
informațiilor în funcție de sancțiuni și pedepse;
 metoda observației, atât a observației descriptive cât și a observației de tip
evaluativ; am apelat des la studiul comparativ și la raţionamentul logico-
deductiv;
 metoda analizei cazuisticii internaționale publice, concretizată prin căutarea
indicilor psiho-comportamentali ce au dus la săvârșirea infracțiunii de trădare,
prin transmiterea neautorizată a informațiilor clasificate. Intenția a fost de a
releva aspecte clasice și pe cele de noutate;
 tehnici și metode specifice analizei personalității, particularizate subiectului
temei, pentru identificarea persoanelor predispuse la infracțiunea de trădare
prin transmiterea neautorizată a informațiilor clasificate;
 apelul la studii statistice, procentuale, pentru a realiza o ierarhie pertinentă a
variabilelor motivațional - comportamentale, specifice celor care au furnizat

12 of 38
 informații clasificate unor servicii de informații străine, în scopul interpretării
indicilor și anticipării evoluției acestora;
 metoda analizei studiilor statistice cu ajutorul programelor specializate
(S.P.S.S. Statitics 17), particularizarea şi cercetarea acestora pentru
eşantioanele specifice interesului nostru;
 anchete psihologice pe bază de chestionare omnibus, pe eşantioane largi,
reprezentative din punct de vedere statistic pentru o categorie profesională;
 ancheta sociologică pe bază de interviu şi luarea în calcul a întrebărilor
închise, uneori chiar întrebări lansate în mod direct, spontan, unui eşantion
mic format din 20-30 subiecţi;
 metoda analizei și comparației unor caracteristici dinainte definite,
identificabile şi exploatabile din profilele online publice ale unor site-uri de
socializare;
Metodele de predicție și analiză folosite nu furnizează rezultate care să
încadreze o perioadă permanentă, nedefinită ci sunt proiectate în funcție de evoluția
socială la realitatea actuală.

13 of 38
 -pagină albă-

CAPITOLUL I
PROTECȚIA INFORMAȚIILOR STRATEGICE
DE SECURITATE NAȚIONALĂ

14 of 38
 Dat fiind că informația devine un amplificator multidirecțional al valorii
raționamentelor factorilor de decizie și al transpunerii acționale a acestora, fiind
utilizată defensiv, pentru contracararea la un moment dat a amenințărilor și ofensiv,
pentru promovarea intereselor naționale, obținerea avantajelor de cunoaștere și
adaptarea la provocările mediului internațional, în acest capitol ne propunem
explorarea rolului informației în prevenirea și contracararea spectrului dinamic al
amenințărilor la adresa securității naționale,3 printr-o analiză minuțioasă a limitelor
critice existente între informațiile publice și informațiile clasificate.
Pentru funcționarii instituțiilor care gestionează informația clasificată,
conștientizarea rolului acesteia în asigurarea securității naționale și înțelegerea
puzzle-ului analitic ce produce emergența informațiilor clasificate din informații
publice este o cerință actuală, indispensabilă protecției sistemului informativ.
Sistemul complex și dinamic, informativ și informațional ne orientează demersul în
mod logic spre asumpția evoluției impredictibile a formelor de manifestare a
amenințărilor la adresa statului de drept. Involuntar, rezultat al unui raționament
logic simplu, se naște ideea contracarării amenințărilor. Ca urmare, vom cerceta
incidentul de securitate ce periclitează integritatea informației prin analiza acestuia
și prin compararea viziunilor naționale și internaționale în domeniu.
Valența de impredictibilitate a viitorului nu ne convinge să realizăm o
ruptură totală față de contextele acționale și ideaționale din trecut. Ar fi imposibil
din prisma faptului că discontinuitățile nu sunt evidente, iar subiectul protecției
informațiilor clasificate va avea întotdeauna și o doză mare a caracterului clasic,
adaptat fără schimbări semnificative ale paradigmei, la realitățile prezentului.

3
Potrivit NCP, Noul Cod Penal și Legea de punere în aplicare, în vigoare de la 1 februarie 2014, pp. 163-166, cele
17 infracțiuni contra securității naționale sunt prevăzute în Titlul al X-lea din Partea Specială a Codului Penal, după
cum urmează: trădarea (art. 394), trădarea prin transmiterea de informații secrete de stat (art. 395), trădarea prin
ajutarea inamicului (art. 396), acțiuni ostile împotriva ordinii constituționale (art. 397), înalta trădare (art. 398),
acțiunile ostile contra statului (art. 399), spionajul (art. 400), atentatul care pune în pericol securitatea națională (art.
401), atentatul contra unei colectivități (art. 402), actele de diversiune (art.403), comunicarea de informații false (art.
404), propaganda pentru război (art. 405), compromiterea unor interese de stat (art. 406), divulgarea secretului care
periclitează securitatea națională (art. 407), infracțiuni contra persoanelor care se bucură de protecție informațională
(art. 408), constituirea de structuri informative ilegale (art. 409) și nedenunțarea unor infracțiuni contra securității
naționale (art. 410) .

15 of 38
 În finalul unui proces de cercetare cursiv, pe care-l dorim și logic, în care
debutăm cu delimitarea conceptelor privind informațiile cu relevanță în menținerea
stării de securitate națională, analizăm puterea informației în contextul strategiei
naționale de apărare a țării, cercetăm riscurile săvârșite cu intenție sau din eroare de
către componenta umană implicată în lucrul cu informațiile clasificate, iar în final
ne vom orienta spre scanarea analitică a organizațiilor care susțin interese adverse
statului național român. Nu propunem o analiză exhaustivă a acestor organizații, ci
ne focalizăm atenția spre modul în care exponenții acestora recrutează noi adepți cu
scopul ilicit al accesării neautorizate a informațiilor vitale securității naționale
împotriva bunei funcționări a statului de drept.
În acest capitol am concentrat analiza în planul cunoașterii valorii informației,
a modului în care informațiile publice pot furniza prin analiză aspecte de interes,
deci pot deveni informații clasificate, relația dintre protecția informațiilor și
asigurarea securității naționale fiind esențială. Am ajuns la concluzia că adaptarea
strategiei de securitate a României la realitățile perioadelor de referință va include
în mod obligatoriu în viitor abordarea exigentă a amenințărilor provenite din intenția
culegerii informațiilor clasificate de către organizațiile adverse interesului național,
chiar dacă formele de manifestare vor evolua în mod inedit, în consens cu evoluția
relațiilor sociale, a tehnologiei dar cel mai important a schimbărilor din mediul
internațional. Am inițiat un periplu analitic pentru a identifica corect spectrul
incidentelor de securitate prin abordările naționale și internaționale. Clasificarea
propusă incidentului de securitate privind informațiile și delimitarea clară a acestuia
pe criteriul intenționalității faptei, considerăm că reprezintă instrumente de analiză
și înțelegere a structurilor interne de propagare a amenințărilor în scopul
contracarării aporiei acționale, în scop preventiv.
Un astfel de mediu impune o adaptare rapidă şi răspunsuri competente din
partea instituţiilor principale cu atribuții în domeniul securităţii naţionale. Am ajuns
la concluzia că răspunsurile la provocările serviciilor secrete și a organizațiilor
teroriste de recrutare și implicare în acțiuni ce pun în pericol securitatea națională
trebuie să fie descurajatoare, adaptate intensității acestora, prin cunoașterea

16 of 38
vectorilor generatori, având ca fundament științific cercetarea academică
multidisciplinară (istorică, psihologică, sociologică, antropologică, etnologică etc.)
în domeniu.
Prin corelarea datelor obținute în acest capitol (având un caracter
preponderent conceptual) cu o parte a obiectivelor propuse inițial, considerăm că ne-
am atins țintele cercetării, oferind o platformă integratoare, optimă dezvoltării
subiectelor tratate în capitolele următoare.

17 of 38
 -Pagina albă-

CAPITOLUL II
MANAGEMENTUL INSTITUȚIONAL SPECIFIC
ORGANIZAȚIILOR ALE CĂROR MEMBRII AU ACCES LA
INFORMAȚII CLASIFICATE

Zilnic suntem surprinși de acțiuni sau inacțiuni ale semenilor noștri pe care,
în încercarea de a le înțelege, le catalogăm pozitiv sau negativ și deseori, analizând
variabilele care au determinat evenimentul, ne reproșăm incapacitatea noastră de
predictibilitate. Considerată o utopie, anticiparea acțională totală a acțiunilor unei
persoane rămâne în continuare la stadiul de deziderat, în condițiile în care cercetarea

18 of 38
științifică a psihicului uman a făcut progrese în această direcție. Opinăm că
managementul instituțional specific organizațiilor ale căror membrii au acces la
informații clasificate are printre obiective și contracararea amenințărilor prin
anticiparea comportamentelor vulnerabile. Nu este un proces euristic, fără un
fundament stabil, ci este rezultatul analizei unor variabile ale psihicului uman,
procese necesare îndeplinirii atribuțiunilor funcționale (atenție, motivație) precum
și a cercetării contextului și condițiilor prin care un anumit actor social este acceptat
în organizație.
Cazuistica erorilor umane, săvârșite fără sau cu intenție de către personalul
autorizat ne-a motivat atenția științifică spre cercetarea amenințărilor provenite din
interiorul organizației, rezultate ale complexelor de inferioritate, conflictelor interne
ființei umane inadaptate cerințelor și chiar ale tulburărilor de personalitate.
Dorim să precizăm că, în contextul demersului nostru științific, interesul
pentru previzionarea comportamentului unei persoane nu are rolul de „a atenta” la
caracterul privat al deciziilor și acțiunilor sale, ci pornește de la asumpția intuirii și
identificării indicilor, ce dau naștere premiselor unor conduite acceptate sau interzise
normativ.

Pentru înțelegerea comportamentului uman, în consens cu P. Popescu-

Neveanu, luăm în considerare ideea acestuia potrivit căreia pe parcursul
psihogenezei umane „diversele procese psihice intră succesiv în schema și ocupă, în
diverse faze și stadii, locuri subordonate sau dominante. Rând pe rând domină
afectivitatea elementară, percepția, memoria, limbajul și voința, gândirea și
imaginația, comunicând de fiecare dată întregului propriile particularități”53. În
finalul psihogenezei intervine o coechilibrare a proceselor cu efecte maxime de
conștientizare. Din această conștientizare, rezultat al maturității psihogenezei, chiar
dacă se instaurează un anumit coechilibru, suntem de părere că anumite procese
psihice prezintă valențe de determinare acțională mai mari, în comparație cu
celelalte, ce pot impune sau modifica valorile comportamentale. Este vorba despre

53
Paul, Popescu-Neveanu, Tratat de psihologie generală, Editura Trei, București, 2013, pp.785-805.

19 of 38
atenție și motivație, pe care ne propunem să le analizăm prin proiecția la subiectul
temei.
Orientarea spre cele două procese psihice a fost indirect impusă de analiza
cazurilor de încălcare a reglementărilor de securitate a informațiilor, valorile scăzute
ale celor două variabile dovedindu-se premisele erorilor de securitate, produse fără
intenție sau premeditat. Cercetarea cazurilor a reliefat faptul că atât atenția, cu rolul
său reglator al activității, cât și motivația, cu rol de determinare a comportamentului,
sunt procesele psihice prin ale căror valori scăzute s-au generat condițiile favorabile
apariției incidentelor de securitate privind protecția informațiilor clasificate. Nu
negăm faptul că analiza in extenso a tuturor componentele psihicului uman are o
valoare teoretică, ce poate fi particularizată cu succes la contextul temei, însă pentru
îndeplinirea scopului cercetării noastre atenția și motivația se detașează evident
înaintea celorlalte procese ale psihicului uman. Demonstrăm această supoziție
plecând de la premisa că atenția, ca proces psihic are rolul de a exprima însuși
caracterul psihicului uman de a exista, înainte de toate, ca relație, prin
interdependența celorlalte procese psihice, urmând ca motivația să o considerăm ca
fiind legea generală de funcționare și organizare a activității umane, care operează
diverse distincții, între: plăcut sau neplăcut, legal sau ilegal, util sau inutil, riscant
sau sigur etc.
Organizarea procesului de cercetare specific conținutului capitolului a fost
dictată de respectarea unei fluențe dinamice care să contribuie la parcurgerea
complexă a întregii tematici propuse. Astfel, în structura capitolului am demonstrat
necesitatea existenței unor variabile umane definitorii pentru activitatea
profesională apartenentă resortului informațiilor clasificate, respectiv atenția și
motivația. Am arătat că motivația este implicată în luarea deciziei acționale, funcția
deciziei fiind motivațional cognitivă, iar motivele, prin puterea lor, reprezintă nu
doar un factor al selectivității ci și declanșatorul acțiunii. Spre deosebire de
motivație, care intervine conștient în acțiunile de respectare sau încălcare a normelor
privind protecția informațiilor clasificate, în cazul atenție, nu-i putem stabili cu

20 of 38
certitudine corelația cu intenția săvârșirii unei erori generatoare a incidentelor de
securitate.
O atenție deosebită am acordat cercetării aspectelor ce surprind cerințele
selecției personalului ce va fi autorizat să acceseze informații privind securitatea
națională. Mai mult am evaluat critic incidența profesională a unor variabile umane
specifice valorilor morale precum și implicațiile mediului social în definirea
traiectului profesional corect, mărginit de exigența deontologiei profesionale.
În final, prin analiza riscurilor organizaționale date de procese psihice interne
extreme ale personalității individului (conflicte interne, tulburări de personalitate)
am conturat cerințe minime necesare persoanei care va încadra funcțiile ce necesită
autorizarea accesului la informații clasificate, precum și criteriile ce pot constitui
atitudini cu finalitate infracțională.

21 of 38
 -Pagina albă-

CAPITOLUL III
EXPLOATAREA VARIABILELOR UMANE
DE CĂTRE ORGANIZAȚIILE ALE CĂROR INTERESE POT
AFECTA SECURITATEA NAȚIONALĂ

Comportamentul uman în general și al sursei umane de informații în

particular este dinamic, conexat atât evoluției în timp a contextului pe care trebuie
să îl cerceteze și să îl redea fidel, cât și apariției de noi factori ce pot influența situația
în mod direct și impredictibil. În procesul recrutării unei surse umane de către o
organizație în scop informativ sau al acțiunii directe (atentat terorist), recrutorul
pleacă de la premisa potrivit căreia comportamentul determină interacțiuni

22 of 38
neprevăzute care vor trebui urmate de adaptări rapide. De aceea, în contextul temei,
indiferent că este reprezentantul unui serviciu de informații sau al unei celule de
sorginte teroristă, recrutorul, pentru a evalua ce crede sursa (percepția), ce simte
(impresia), ce face (conduita), va fi interesat să cunoască influențele interne și
externe candidatului. Acestea îi pot modifica deciziile, atât în etapa acceptării
colaborării, cât și în contextul adaptării ulterioare la condițiile sarcinilor primite.
Aplicarea metodelor și teoriilor de cunoaștere a personalității, explicate pe
parcursul capitolului reprezintă un debut consistent în procesul descoperirii
personalității unui individ și anticipării acțiunilor viitoare. Încadrarea personalității
subiectului pe profilul teoriilor descrise este o cerință necesară pentru a stabili
resorturile motivaționale interne, credibilitatea sursei umane, astfel încât informația
oferită de către aceasta să fie caracterizată de acuratețe, obiectivitate, relevanță și
operativitate.
Predispozițiile sistemice ale comportamentului uman se manifestă ca un
sistem complex de valori ale atitudinilor, motivațiilor, deciziilor. Dezvoltarea
individualității se proiectează în comportament prin preferințe, antipatii, credințe,
atitudini și valori. Personalitatea nu este un ansamblu de componente juxtapuse, ci
este un sistem funcțional, alcătuit din componente interdependente. Cunoașterea
individului, viitoare sursă umană de informații, va fi rezultatul analizei următoarelor
componente: temperament, trăsături caracteriale, motivația pentru o relație
conspirată, evaluarea, interpretarea și asumarea riscului; influența aspectelor
afective în schimbarea atitudinilor; valoarea convingerilor socio-religiose.
Pe parcursul capitolului am arătat complexitatea și complementaritatea
teoriile științifice asupra personalității care își propun mai multe obiective printre
care: explicarea conduitei prin încadrarea în diverse taxonomii, prin utilizarea
informațiilor referitoare la influențele de diverse tipuri (de la aspecte interne
personalității până la credința religioasă) și predicția conduitei în situațiile normale,
dar și atipice.
Un serviciu de informații ostil sau o organizație teroristă, interesante fiind să
recruteze un individ, vor apela la metode specifice de cunoaștere, fundamentate

23 of 38
științific, pentru a realiza un portret complex al viitoarei surse umane. Ulterior, prin
aplicarea tehnicilor presuasive și persuasive își vor propune schimbarea atitudinală
în scopul intereselor proprii, interese opuse celor promovate de organizația din care
face parte subiectul. Balanța motivațională va fi cea care va minimiza subiectiv
riscul infracțional sau va accepta asumarea unui risc conștientizat.
Prin focalizarea atenției asupra tuturor factorilor analizați în capitol, cel
interesat să cunoască o persoană va descoperi interacțiunile dintre trăsăturile
invizibile ale personalității și diverse situații atipice. Analiza aspectelor subiective
specifice fiecărui actor social vor permite realizarea unor predicții valide,
diferențiate contextului social. Sistemul ce cuprinde trăsăturile de personalitate,
motivația pentru acceptarea schimbării atitudinii în scop ilicit, dar totodată
recompensator (sub diverse forme) este guvernat de analiza subiectivă a riscului la
care individul se supune. Amenințarea relaționării ilegale între exponenți ai unei
organizații ostile securității naționale cu scopul culegerii de informații clasificate
sau chiar săvârșirii unui atac terorist crește proporțional cu capacitatea persuasivă a
agentului recrutor de a induce în mintea celui recrutat ideea minimizării riscului și a
balanței favorabile beneficilor personale în detrimentul paradigmei punitive.
În scop protecționist, pentru un serviciu de contrainformații, identificarea
micilor schimbări atitudinale și comportamentale produse pe timpul relaționării
directe sau indirecte între vectorii organizațiilor adverse interesului național și
viitoarea sursă umană de informații constituie premisa documentării aspectelor de
interes și contracararea amenințării, aspecte cercetate pe parcursul capitolului final.
Culegerea de informații prin surse umane secrete nu va fi niciodată un subiect
perimat, din contră, dezvoltarea tehnologică va adapta și va integra toate modurile
de relaționare interumană pentru inițierea și păstrarea contactelor operative umane
în mod conspirat, secret. Componenta umană devine sursă de informații și suport
pentru celelalte modalități de culegere a informațiilor de interes pentru structurile
de intelligence. Dar, componenta umană suferă modificări, personalitatea,
trăsăturile de personalitate prezintă mutații, adaptări la condițiile sociale. Astfel un

24 of 38
adolescent în din prezent nu mai integrează în personalitatea sa același set de valori
ca un adolescent din urmă cu 40 de ani.

25 of 38
-Pagina albă-

26 of 38
 CAPITOLUL IV
IDENTIFICAREA ȘI CONTRACARAREA
ACȚIUNILOR DE COMPROMITERE CU INTENȚIE
A INFORMAȚIILOR CLASIFICATE

Managementul riscului compromiterii informațiilor care afectează

securitatea națională cuprinde în mod obligatoriu analiza modalităților prin care
atitudinile negative, condamnate social, sunt exteriorizate și perturbă
comportamentele reglementate de normele organizaționale. Această analiză,
efectuată de autoritățile specializate, cu atribuții legale în domeniu,204 este un proces
continuu, desfășurat pe timpul autorizării accesului la informații clasificate sau ori
de câte ori există suspiciuni privind generarea unui incident de securitate de către
factorul uman. Accentul întregului capitol este marcat de caracterul intenționat al
acțiunilor și faptelor care constituie riscuri. Documentarea aspectelor
comportamentale, de cunoaștere obiectivă a personalității subiectului, este puternic
orientată spre identificarea elementelor comportamentului simulat, pentru
descifrarea intențiilor reale și evaluarea unor variabile umane precum loialitate și
corectitudine.
Pe parcursul capitolului ne propunem cercetarea indicatorilor subtili ai
comportamentului, indici ai unor posibile acțiuni infracționale, precum și analiza
amenințărilor specifice domeniilor spionaj și terorism, emergente dezvoltării
tehnologiei. Alegerea acestei abordări a fost susținută de radiografia mediatizată a
unor cazuri infracționale, emergente relaționării online cu persoane ale căror
identitate și intenții au fost greu de stabilit. În finalul capitolului propunem o
dezvoltare polisemantică a conceptului cultură de securitate privind protecția
informațiilor clasificate, printr-o abordare elastică dar concretă, dincolo de o

204
art. 152 al hotărârii de Guvern nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a
informaţiilor clasificate în România

27 of 38
enumerare rigidă de legi, cerințe, obligații specifice anumitor categorii profesionale.
Dezvoltarea unei culturi de securitate reale este dezideratul structurilor de
contrainformații și vizează tocmai obiectivul fundamental al acestora, respectiv
împiedicarea acțiunilor de recrutare prin contact direct sau mijlocit online a resursei
umane, de către organizații adverse. Eficiența educației de securitate se va proiecta
și în modul în care individul va percepe rolul pozitiv al serviciilor de
contrainformații în domeniul prevenirii și contracarării riscului compromiterii
informațiilor secret de stat. Aceasta se traduce prin responsabilizarea semnalării
aspectelor de interes contrainformativ, subiectul, membru al unei organizații cu
responsabilități în domeniul securității naționale fiind conștient de aportul său
informativ în scopul contracarării amenințărilor la adresa securității naționale.
Analizând valorile extreme ale suspiciunii cu privire la intențiile persoanelor
cu care relaționăm, prin dezvoltarea culturii de securitate și prin aplicarea auditului
de securitate, la nivel individual, nu se intenționează dezvoltarea unor personalități
suspicioase, rezervate, antisociale, reticente în relaționare, care în analizele proprii
să plece de la premisa că în fiecare interlocutor este un posibil spion, terorist,
infractor etc. Organizarea procesului de cunoaștere umană pe principii defensive,
dar obiective, prin utilizarea modelului prezentat, va contura practicantului, în timp,
o anumită experiență care ne dorim să funcționeze sub forma unui filtru, pentru
identificarea comportamentului simulat, astfel ca acesta să ocolească acceptarea
necritică a valorile extreme ale stării de suspiciunii și să identifice sustenabil
premiselor unor intenții negative.

28 of 38
 CONCLUZII

Efortul conjugat al structurilor naționale sau departamentale specializate în

protecția informațiilor clasificate este în principal orientat spre evitarea surprinderii,
progresele capabilității de predicție a posibilelor incidente de securitate privind
informațiile clasificate fiind deseori anulate sau diminuate de complexitatea
realității în care aceste evenimente se manifestă, precum și de limitele capacității
acționale ale factorilor implicați. Pornind de la analiza acestei idei, primul și cel mai
simplu rezultat obținut, demonstrat pe parcursul tuturor celor patru capitole, este
concluzia că metodele de predicție ale comportamentului uman nu furnizează
rezultate care să încadreze o perioadă permanentă, nedefinită ci sunt proiectate, în
funcție de evoluția socială și tehnologică, la realitatea prezentului.
Dacă dorința inițială, proiectarea cu un grad de certitudine ridicat a
prototipului persoanelor predispuse la deconspirarea informațiilor clasificate către
membrii organizațiilor ostile interesului național, nu a fost îndeplinită în totalitate,
considerăm totuși că am deschis o direcție de cercetare în domeniu, prin analiza
valorilor subiective ale anumitor variabile umane, specifice persoanelor posibil
predispuse la deconspirarea infromațiilor clasificate, referitoare la: procese psihice,
trăsături de caracter, aspecte temperamentale, mediu social, predispoziții și
rezistențe atitudinale, riscuri asumate, capacitatea și intenția simulării
comportamentale etc. Consistența demersului nostru este dată în mare parte de
Modelul practic de cunoaștere variabilelor personalității umane ce poate fi
implementat cu succes în procedurile clasice ce permit selecția, verificarea și
revalidarea accesului unei persoane la informații clasificate. Dacă va fi aplicat
corect, acesta va fi un instrument cu grad mare de obiectivitate pentru descoperirea
indicilor comportamentali specifici celor care vor încălca grav regulile privind
caracterul informațiilor sensibile pentru securitatea națională.

29 of 38
 Subiectului tratat mi-a permis pe parcursul celor patru capitole, să proiectez
caracterul uneori logic, alteori doar intuitiv, alteori greu identificabil din perspective
unor teori psihologice al acțiunilor umane specifice situațiilor extreme, în general
negative, ce presupun operarea cu informații sensibile pentru securitatea națională
și, tocmai de aceea, generatoare de tentații ilegale.
În debutul lucrării, marcat de interpretarea puterii informației pentru
menținerea securității naționale, am ajuns la raționamentul că adaptarea strategiei de
securitate a României la realitățile perioadelor de referință va include pentru viitor
în mod obligatoriu abordarea critică a amenințărilor dată de intențiile culegerii
informațiilor clasificate de către organizațiile adverse interesului național. Am
prezentat modul în care aceste organizații și formele lor de manifestare vor evolua
în mod inedit, în consens cu evoluția relațiilor sociale, a tehnologiei, a schimbărilor
din mediul internațional.
Un interes deosebit am acordat cercetării aspectelor ce surprind cerințele
selecției personalului ce va fi autorizat să acceseze informații privind securitatea
națională. Mai mult am evaluat critic incidența asupra vieții profesionale a unor
variabile umane specifice valorilor morale și implicațiile mediului social în
definirea traiectului profesional corect, mărginit de exigența deontologiei
profesionale.
Eludarea regulilor poate fi camuflată doar adoptând un comportament
simulat. Am demonstrat, prin apelul la cazuistica publică din domeniu, că o condiţie
a succesului unei simulări este dată de consistenţa sa internă, de abilitatea cu care
subiectul menţine coerenţa demersului său fictiv, adică minciuna. Aceasta este
întotdeauna motivată de interese şi apare în cele mai diferite situații ale raporturilor
interpersonale, la locul de muncă sau în societate.
Cele două componente, respectiv identificarea și contracararea amenințărilor
au roluri complementare, de descurajare și conștientizare prin sustenabilitatea
pragmatismului educației de securitate, roluri ale căror vectori sunt marcați de
acțiunile ofensive și defensive ale structurilor de contrainformații în direcția
protecției informațiilor secrete. Scopul principal al proiecțiilor teoretice rămâne

30 of 38
responsabilizarea individului, crearea unei culturi de securitate solidă, pentru
oferirea tacită prin valori crescute ale loialității și identității naționale a garanției
legalității activității sale profesionale și sociale.
Așa cum am arătat, cercetarea trăsăturilor de personalitate, prin apelul la
metode și tehnici specifice psihologiei, ne-a condus la propunerea unui model
practic de cunoaștere a subiectului uman în scopul identificării intențiilor acționale
prin care aspectele negative, ce pot deveni breșe de securitate informațională, să fie
anticipate, semnalate oportun și contracarate. Totodată, ne asumăm limitele
cercetării noastre, rezultat al complexității subiectului ales, dar considerăm ca fiind
veritabile oportunități de studiu modalitățile în care modelul propus pentru
identificarea anumitor valori ale personalității umane, indici ai posibilelor acțiuni
ilicite, poate fi integrat și aplicat pentru a oferi rezultate concludente nu doar
supoziții marcate de incertitudini.
De aceea nu ne permitem să uităm că pentru dezvoltarea culturii de securitate
trebuie pornit de la personalitatea individului autorizat să acceseze informații
clasificate, continuat de educația de resort, având un fundament solid teoretic
(doctrinar, cultural) și practic (lecții invățate, informații obținute) despre acțiunile
organizațiilor ostile, care prin mijloace deschise sau acoperite, directe sau mijlocite
online, au ca prim obiectiv câștigarea încrederii prin disimularea adevăratelor
intenții. La fel ca și evoluția formelor de manifestare ale amenințărilor, educația de
securitate are nevoie de tehnici cu impact motivațional puternic, eficiente, pentru
dezvoltarea unei culturi de securitate privind protecția informațiilor clasificate care
să confere siguranță, iar în timp să reprezinte un factor protectiv viabil și
descurajant.

31 of 38
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I. Legi, acte normative, regulamente

*** Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2015 – 2019, O Românie
puternică în Europa și în lume.
*** Legea 677/2001 pentru protecția persoanelor, cu privire la prelucrarea datelor
cu caracter personal și libera circulație a acestor date.
*** Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public
Constituţia României.
*** Legea nr. 182/ 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.
*** H.G.585/ 2002, Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate
din România.
*** Codul Penal, Legea.286/2009.
*** Executive Order 12333, sec.3-5, 2008 USA,
*** Department of Defence Regulation 5200.2.R, îmbunătățit în anul 1995 și
implementat la nivel departamental în anul 1997 fiind revizuit în 2005, –Adjucative
Guidelines for Determining Eligibility for Acces to Classified Information
*** North Atlantic Treaty Organisation C-M (2002) 49.3.
*** Decizia nr.488/2013 privind normele de securitate pentru protecția
informațiilor UE clasificate.

II. Lucrări de autor

1. Adler, Alfred, Cunoașterea omului, EdituraIRI, București, 1996.
2. Albu, Gabriel, Comunicarea interpersonală, aspecte formative și valențe
psihologice, Editura Institutul european, Iași, 2008.
3. Aniței, Mihai, Chraif, Mihaela, Burtăverde, Vlad, Mihăilă, Teodor, Tratat de
psihologia personalității, EdituraTrei, București, 2016.

32 of 38
4. Anton, Mihail, Abordări sociologice ale valorilor și securității naționale,
Editura Universității Naționale de Apărare, București, 2007.
5. Andreescu, Anghel, Nicolae, Radu, Jihadul islamic, Editura Ministerului
Internelor și Reformei Administrative, București, 2008.
6. Bogathy, Zolthan, Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura
Polirom., București, 2004.
7. Becker, David W., Coming from the COLD ...war. Defense HUMINT services
support to military operations other than war, Fort Leavenworth, Kansas,
2000.
8. Berger, Gaston, Tratat practic de cunoaştere a omului, Editura IRI, Bucureşti
1997.
9. Bourrie, Mark, ISIS Jocul morții, martiri, asasinate și fascinație, Editura
Corint, București, 2016.
10.Bocu, Ștefan, Curs psihologie socială, Universitatea A.I.Cuza, Fac.de
psihologie și științele educației, Iași.
11. Boza, Mihaela, Atitudinile sociale și schimbarea lor, Editura Polirom,
București, 2010.
12. Breton, Philippe, Manipuarea cuvântului, Institutul European, Iași, 2006.
13. Burke,Peter, Stets, Jan, Identity theory, Oxford University Press, 2009.
14.Chelcea, Septimiu, Psihosociologie, Teorii, cercetări, aplicații, Editura
Polirom, București, 2008.
15. Chele Gabriela, Utilizarea îndelungată a calculatorului la copii și
adolescenți, factor de risc sau condiție premorbidă, teză doctorat,
Universitatea de Medicină și Farmacie, Facultatea de Medicină, Iași 2010.
16. Cherkashin, Victor , Feifer, Gregory, Spy Handler, Editura Basic Books, New
York, 2005.
17. Chihai, Alexandru, Psihologie developmentală, Editura Casa Corpului
Didactic, D.T.Severin, 2009.
18. Cialdini, Rober, Psihologia manipulării, Europress Group, București, 2012.
19. Cialdini, Robert, Pre-suasiune, Editura Publica, București, 2017.

33 of 38
20. Ciobanu, Ion, Aurel Nour, Aurel, Confruntarea informațională și protecția
informațiilor, Editura Detectiv, București, 2006.
21. Ciofu Ion., Comportamentul simulat, Editura Academiei, București, 1974.
22. Cochinescu, Lucian, Probleme actuale ale psihologiei sociale, Editura
Paralela 45, București, 2008.
23. Crăițoiu, Constantin, Societatea românească azi, Editura Institutul european,
Iași, 2011.
24. Cristescu, Claudia, Reformarea domeniului de intelligence prin intermediul
educației universitare și implicații asupra învățământului militar superior,
teză doctorat, Editura U.N.Ap., București, 2012.
25. Crăițoiu, Constantin, Societatea românească azi, Editura Institutul european,
Iași, 2011.
26. Dafinoiu, Ion, Personalitate.Metode calitative de abordare. Observația și
Interviul, Editura Polirom, Iași, 2002.
27. David Daniel, Psihologia poporului român, Editura Polirom, București, 2015.
28. Dolgin, Nicolae, Sarcinshi Alexandra, Dinu Mihai-Stefan, Riscuri și
amenințări la adresa securității României. Actualitate și perspectivă., Editura
Universității Naționale de Apărare, București, 2004.
29. Durkheim, Emile, Formele elementare ale vieții religioase, Sociologia
religioasă și teoria cunoașterii, Editura Antet, București, 2005.
30. Erickson, Juliet, Arta persuasiunii, Editura Curtea Veche, București, 2009.
31. Frigioiu, Nicolae, Antropologie politică, Scoala Națională de Studii Politice
și Administrative, București, 2009.
32. Gass, Rober, Seiter, John, Manual de persuasiune, Editura Polirom,
București, 2009.
33. Gogete, Ioan Laurențiu, Securitatea informaților clasificate din domeniul
militar, condiție a protecției forțelor, teză de doctorat, Universitatea Națională
de Apărare, București, 2013.
34. Golu, Mihai, Fundamentele psihologiei, vol.2, Editura Fundației România de
mâine, 2004.

34 of 38
35. Havârneanu, Corneliu, Havârneanu, Grigore, Psihologia riscului, Editura
Polirom, București, 2015.
36. Heuer, Richards. J., Psychology of Intelligence Analisys, Center for study of
intelligence, Washington, 1999.
37. Hogan, Kevin, Spekman, James, Persuasiunea mascată, Editura Meteor
Publishing, București, 2016.
38. Howitt, Dennis, Cramer, Duncan, Introducere în SPSS pentru psihologie,
Editura Polirom, București, 2006.
39. Horney, Karen, Conflictele noastre interioare, traducere de Gavriliu Leonard,
Editura IRI, București, 1998.
40. Ionescu, Șerban, Blanchet, Alan traducere Aliza Peltier, Tratat de psihologie
clinică și psihopatologie, Editura Trei, București, 2013.
41. Krofcheck, Joseph & Gelles, Mike, Behavioral consultation in personnel
security: Training and reference manual for personnel security professionals.
New York: Yarrow Associates, 2005.
42. Jues, Jean-Paul, Caracteriologia, Cele 10 sisteme de bază, Editura Teora,
1999.
43. Lesenciuc, Adrian, Dezvoltarea competenței de comunicare interculturală a
militarilor români participanți la operațiile de menținere a păcii, teză de
doctorat, U.N.Ap., București, 2011.
44. Le Bon,Gustave, Psihologia mulțimilor, Editura Antet XX Press, București,
1999.
45. Leucea, Ioana, Constructivism și securitate umană, Institutul european,
Iași,2012.
46. Lydigsen Herbig, Katherine, Americans who spied against their country since
World War II, Espionage against the US by Americans Citizen, 1947-2007,
proiect dezvoltat de Defense Personnel and Security Research Center.
47. Maior, George, Cristian, Spionii cine sunt, ce fac, București, Editura RAO,
2013.
48. Maior, George, Cristian, Ars Analytica, București, Editura RAO, 2013.

35 of 38
49. Maior, George, Cristian, Un război al minții, Intelligence, servicii de
informații și cunoașterea strategică în secolul XXI, Editura RAO, București,
2010.
50.Matthews, Gerald, Deary, Ian, Whiteman, Martha, Psihologia personalității,
trăsături, cauze, consecințe, Editura Polirom, 2013.
51. Malin, Tony, Procese cognitive, EdituraTehnică, București, 1999.
52. Manolache, Iolanda, Psihologia în mediul militar, Editura U.N.Ap.,
București, 2007.
53. Mitnick, Kevin, Arta de a stoarce informații, Editura Teora,
2005.McDowell, Don, Strategic Intelligence, A handbook for Practitioners,
Managers and Users, The Scarecrow Press Inc., Lanham, 2009.
54. Morabia, Alfred, Le Ğihâd dans l’Islam médiéval, le « combat sacré » des
origines au XII siècle, Editura Albin Michel, 2013.
55. Mureşan, Mircea, Dimensiunile nonmilitare ale securităţii, Editura Centrul
tehnic editorial al armatei, Bucureşti 2012.
56. Neculau, Adrian, Manual de psihologie socială, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
57. Necula, Andrei, Psihologie socială, Aspecte contemporane, Editura Polirom,
Iași 1996.
58. Nemetzi, Cornel, Ultimul curier ilegal, Memoriile unui spion ilegal, Editura
Marist, Baia Mare, 2013.
59. Păpădie, Bogdan, Războiul din umbră, Editura Magic Print, 2016, București.
60. Petrescu, Stan, Contraspionajul militar, sistem interferent în cadrul celorlalte
structuri informative din domeniu, care concură la realizarea siguranței
naționale, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, București 1997.
61. Popescu, Alexandru, Cinci milenii de război secret. O enciclopedie a
spionajului, Editura Cetatea de scaun, Târgoviște, 2012.
62. Popescu-Neveanu, Paul, Tratat de psihologie generală, Editura Trei,
București, 2013.
63. Preston, Roland, Etica creștină în Tratat de etică, Editura Polirom, București,
2006.

36 of 38
64. Radu, Ion, Imaginea de sine și comportamentul militarilor în situații limită,
Teză de doctorat, Universitatea Națională de Apărare, București,1997.
65. Mihai Ralea, Fenomenul românesc, Editura Albatros, București, 1997.
66. Râmbu, Nicolae, Valoarea sentimentului și sentimentul valorii, Editura
Grinta, Cluj-Napoca, 2010.
67. Roberti, Andree, Cum să te psihanalizezi singur, Editura Trei, București,
2012.
68. Rotariu, Traian, coord., Metode statistice aplicate în științele sociale, Editura
Polirom, București, 2006.
69. Rudica,Teodor, Psihologia frustrație, Editura Polirom, București, 2006.
70. Singer, Peter, Tratat de etică, Editura Polirom, București, 2006.
71. Staricov, Estela, Condiţii psihopedagogice de formare a motivaţiei învăţării
la studenţii din domeniul pedagogic, teză de doctorat,Universitatea de Stat,
Chișinău, Moldova, 2015.
72. Stoica, Constantin, Ana, Conflictul interpersonal, Prevenire, rezolvare și
diminuarea efectelor, Editura Polirom, București, 2004.
73. Ștefureac, Remus Ioan, Analiza de intelligence. Artă sau știință, Ars
Analytica, Editura Rao, București, 2013.
74. Taleb, Nassim Nicholas, Lebăda Neagră, Impactul foarte puțin probabilului,
Editura Curtea Veche, 2010.
75. Taleb, Nassim, Nicholas, Antifragil, Ce avem de câștigat de pe urma
dezordinii, Editura Curtea Veche, București, 2014.
76. Tohănean, Dorin, Securitatea militară, Academia Forțelor Terestre, Sibiu,
2014.
77. Troncotă, Constantin, Enigma defectorilor transfugi din fostul bloc estic
comunist din Europa, București 2009
78. Turlic, Maria, Nicoleta, Psihosociologia comportamentului deviant, Institutul
european, Iași, 2007.
79. Vander, Zander, James, The social experience: An introductionn to Sociology,
Editura McGraw-Hill Publishing, 1990.

37 of 38
80. Vlădescu, Andrei, Despre Intelligence, Editura Rao, București, 2014.
81. Voicu, Bogdan, Voicu, Mădălina, Valori ale românilor 1993-2006, Editura
Institutul european, Iași, 2007.
82. Zander, James Vander, The social experience: An introductionn to Sociology,
Editura McGraw-Hill Publishing, 1990.
83. Zlate, Mielu, Fundamentele psihologiei, Editura Universitară, București,
2006.
84.Zlate, Mielu., Eul și personalitatea, Editura Trei, București, 1999.
85. Weiss, Michael, Hassan Hassan, ISIS Armata jihadului, Editura Corint, 2016.
86. Wilkinson, Greg, Să înțelegem stresul, Editura Minerva, București, 2008.

38 of 38