REFERAT

Strategia de securitate a UE și strategia de securitate a României:

asemănări și diferențe

2018
 CUPRINS

Introducere.................................................................................................................................................3

1 Strategia europeană de securitate.......................................................................................................3

1.1 Mediul de securitate: provocări globale şi ameninţări principale...............................................3

1.2 Obiective Strategice....................................................................................................................4

1.3 Principii și Orientări strategice pentru acţiune............................................................................4

2 Strategia de securitate a României.....................................................................................................5

2.1 Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015 ‐ 2019.............................................5

2.1.1 Obiectivele naţionale de securitate......................................................................................5

2.1.2 Mediul global de securitate..................................................................................................6

2.1.3 Dimensiuni de securitate la nivel euro‐atlantic....................................................................7

2.1.4 Mediul de securitate regional...............................................................................................7

2.1.5 Factori de risc la adresa securităţii naţionale a României....................................................7

3 Asemănări și deosebiri.......................................................................................................................8

3.1 Asemănări....................................................................................................................................8

3.2 Deosebiri.....................................................................................................................................8

Concluzii....................................................................................................................................................9

Bibliografie................................................................................................................................................9

2
Introducere

Majoritatea europenilor își pot desfășura viața de zi cu zi într-un mediu relativ sigur, la fel și în
România. Totodată, societățile noastre se confruntă cu amenințări grave la adresa securității, care devin
tot mai ample și mai complexe. În prezent, multe dintre provocările la adresa securității au un caracter
transfrontalier și transectorial. Niciun stat membru nu este în măsură să răspundă acestor amenințări pe
cont propriu. Pentru a asigura securitatea cetățenilor statului nostru și a securiza funcționarea statului
de drept, există Strategia de securitate a României. Acesta este un document oficial, actualizat care
stabilește o serie de aspecte legate de securitatea statului. La nivelul Uniunii Europene, la fel există o
asemenea strategie ce fost definită pentru a permite Uniunii Europene să facă față amenințărilor
existente și emergente la adresa securității societății europene, a cetățenilor și a organizațiilor din UE.
Strategiile vizează identificarea provocărilor la adresa securității interne a regiunilor în contextul în
care, în prezent, multe dintre provocările la adresa securității au un caracter transfrontalier și
transsectorial. De asemenea, strategiile identifică principii și orientări comune - respectând pe deplin
drepturile. În cadrul acestei lucrări vom analiza ambele Strategii și vom identifica principalele noțiuni
și reglementări din acestea, iar la final vom face o comparație între ele. Ultima parte a lucrării va
prezenta concluziile formulate.

1 Strategia europeană de securitate

Aceasta a fost adoptată în decembrie 2003 și a devenit un reper în dezvoltarea politicii externe și de
securitate a UE. Uniunea Europeană, instituţiile și statele sale membre apără și asigură libertatea și
securitatea. Europa garantează respectarea drepturilor omului, statul de drept și solidaritatea.
Eliminarea controalelor la frontierele interne în spaţiul Schengen a constituit un pas înainte extrem de
important pentru Europa. Strategia de securitate internă a UE demonstrează un angajament ferm de a
continua să înregistreze progrese în cadrul spaţiului de justiţie, libertate și securitate.

1.1 Mediul de securitate: provocări globale şi ameninţări principale

Provocări globale sunt: războaie, foamete, SIDA, sărăcia, problemele politice şi de conflictele violente,
concurenţa pentru resurse naturale, etc.

Ameninţări cheie sunt: terorismul, extremismul religios, presiunea modernizării, crizele culturale,
sociale şi politice, alienarea tinerilor care trăiesc în societăţi străine, proliferarea armelor de distrugere

3
în masă, potenţialul armelor biologice, chimice şi radiologice, răspândirea rachetelor, conflictele
regionale, criminalitatea organizată, comerţul sexual, etc

1.2 Obiective Strategice

Abordarea ameninţărilor: împotriva finanţării terorismului, asistenţa juridică reciprocă cu Statele Unite
ale Americii, consolidarea Agenţiei Europene pentru Energie Atomică, măsuri de intensificare a
controalelor exporturilor şi de combatere a transporturilor ilegale şi achiziţiilor ilicite, soluţionarea
conflictelor regionale, restaurarea bunei guvernări în Balcani, promovarea democraţiei, prevenirea
conflictelor şi prevenirea apariţiei ameninţărilor.

Construirea securităţii în vecinătate: Integrarea statelor candidate, stabilitate in Balcani, Caucazul de

Sud, soluţionarea conflictului arabo-israelian, etc

O ordine internaţională bazată pe multilateralismul: Cadrul fundamental pentru relaţiile internaţionale

este reprezentat de Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite. Consiliul de Securitate al Organizaţiei
Naţiunilor Unite are ca responsabilitate principală menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale.
Instituţiile precum Organizaţia Mondială a Comerţului şi instituţiile financiare internaţionale şi-au
extins numărul de membri. NATO reprezintă o ilustrare semnificativă a acestei relaţii. Organizaţiile
regionale consolidează, de asemenea, guvernanţa globală: ASEAN, MERCOSUR şi Uniunea Africană,
etc.

1.3 Principii și Orientări strategice pentru acţiune

Valorile și principiile stabilite și enunţate în Carta drepturilor fundamentale: politici în materie de

justiţie, libertate și securitate; protecţia tuturor cetăţenilor; transparenţa și asumarea responsabilităţii în
cadrul politicilor de securitate; dialogul; integrarea, incluziunea socială și combaterea discriminării;
solidaritatea între statele membre; încrederea reciprocă.

Orientări strategice pentru acţiune: O abordare vastă și globală a securităţii interne; Asigurarea
supravegherii democratice și judiciare; Elaborarea unui model global pentru schimbul de informaţii;
Cooperarea operaţională; Cooperarea judiciară în materie penală; Gestionarea integrată a frontierelor;
Un angajament în favoarea inovării și a formării; Dimensiunea externă a securităţii interne/cooperarea
cu ţările terţe; Flexibilitatea în vederea adaptării la dificultăţile viitoare.

4
2 Strategia de securitate a României

Politica securităţii naţionale urmăreşte asigurarea acelor trebuinţe care sunt vitale pentru organismul
social naţional: subzistenţă, apărare, reproducere.

2.1 Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015 ‐ 2019

În conformitate cu prevederile din Constituţia României şi Legea 473/2004 privind planificarea

apărării, Strategia naţională de apărare a României, este principalul instrument care fundamentează
planificarea apărării la nivel naţional și asigură cadrul strategic pentru organizarea şi coordonarea
unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, prin Consiliul Suprem de
Apărare a Ţării. Prin obiectivele și conținutul său, Strategia se referă la apărarea țării și securitatea
națională în ansamblu. Strategia vizează convergenţa cu principiile europene de securitate, dezvoltate
în Strategia de Securitate Europeană şi Strategia de Securitate Internă a Uniunii Europene.

2.1.1 Obiectivele naţionale de securitate

Acestea sunt: demnitatea umană, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității
umane, dreptatea și pluralismul, egalitatea în fața legii: demnitatea; coeziunea civică și afirmarea
identității naționale; democraţia constituțională şi statul de drept; integritatea statală şi teritorială a
României. Principii: continuitatea, principiu ce derivă din necesitatea coerenţei; predictibilitatea,
principiu ce priveşte elaborarea şi implementarea politicilor de securitate naţională; legalitatea;
proporționalitatea, principiu care vizează adecvarea mijloacelor de acțiune necesare asigurării
securității naționale la obiectivele stabilite. Interesele naţionale de securitate ale României sunt:
menţinerea integrităţii, unităţii, suveranităţii şi independenţei statului român; garantarea drepturilor şi
libertăţilor democratice fundamentale, asigurarea bunăstării, siguranţei şi protecţiei cetăţenilor
României; dezvoltarea economică şi socială a ţării, în pas cu dezvoltarea contemporană; realizarea
condiţiilor pentru integrarea României ca membru al NATO şi UE; afirmarea identităţii naţionale şi
promovarea acesteia ca parte a comunităţii de valori democratice; valorificarea şi dezvoltarea
patrimoniului cultural naţional şi a capacităţii de creaţie a poporului român; protecţia mediului
înconjurător. În apărarea şi promovarea intereselor sale naţionale România va respecta principiile
dreptului internaţional, va dezvolta spiritul de dialog şi cooperare. În definirea intereselor naţionale de
securitate, Strategia se raportează la prevederile Constituţiei. Ultimile sunt: garantarea caracterului
naţional, a suveranităţii, independenţei, unităţii şi indivizibilităţii statului; apărarea integrităţii și
inalienabilității teritoriale a țării; apărarea şi consolidarea democraţiei constituţionale şi a statului de

5
drept; protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor cetățenilor și garantar a siguranţei
lor; garantarea dreptului la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identităţii etnice, culturale lingvistice și
religioase persoanelor aparținând minorităților naționale; valorificarea resurselor şi a poziţionării geo‐
strategice ale ţării noastre; reducerea decalajelor de dezvoltare şi reconstrucţia marilor sisteme publice;
asigurarea ireversibiIităţii apartenenţei la sistemul de apărare colectivă transatlantic; consolidarea UE.
Obiectivele politicii de securitate naţională sunt: păstrarea independenţei, suveranităţii, unităţii şi
integrităţii teritoriale a statului român, în condiţiile aderării la N.A.T.O. şi UE; garantarea ordinii
constituţionale, consolidarea statului de drept şi a mecanismelor democratice de funcţionare a societăţii
româneşti prin: asigurarea libertăţilor democratice ale cetăţenilor, a drepturilor şi îndatoririlor
constituţionale, a egalităţii şanselor, perfecţionarea sistemului politic şi dezvoltarea modalităţilor de
realizare a solidarităţii sociale, aprofundarea reformei în justiţie, întărirea autorităţii instituţiilor statului,
consolidarea mecanismelor de respectare şi aplicare a legii; relansarea economiei naţionale, combaterea
sărăciei şi a şomajului; perfecţionarea mecanismelor economiei de piaţă şi a disciplinei financiare;
dezvoltarea societăţii civile şi a clasei de mijloc; asigurarea stabilităţii sistemului financiar-bancar şi a
echilibrului social; modernizarea instituţiilor de apărare a ordinii publice, garantarea siguranţei
cetăţeanului; optimizarea capacităţii de apărare naţională, în conformitate cu standardele N.A.T.O.;
îmbunătăţirea capacităţii de participare la acţiunile internaţionale pentru combaterea terorismului şi a
crimei organizate; îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei; armonizarea relaţiilor interetnice;
acţiuni diplomatice şi o politică externă creativă, dinamică şi pragmatică, bazată pe respectarea
tratatelor şi acordurilor internaţionale la care România este parte, a obiectivelor şi principiilor Cartei
O.N.U; diversificarea şi strângerea legăturilor cu românii care trăiesc în afara graniţelor ţării;
participarea activă la acţiunile de cooperare internaţională pentru combaterea terorismului şi a crimei
organizate transfrontaliere; dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate şi a unei conduite participative pe
plan regional, pentru consolidarea stabilităţii şi reglementarea crizelor; asigurarea securităţii ecologice.

2.1.2 Mediul global de securitate

Pe termen mediu şi lung, evoluţiile din mediul de securitate global vor fi dominate de tendinţe:
reconfigurarea jocurilor geo‐strategice; dezvoltarea rapidă a tehnologiei informaţiei; resurgenţa
naţionalismului şi a extremismului; fragmentarea etnico‐religioasă şi radicalizarea ideologică;
adaptarea infrastructurilor critice în raport cu apariţia de calamităţi, crize energetice, atacuri
cibernetice, pandemii.

6
2.1.3 Dimensiuni de securitate la nivel euro‐atlantic
Garantul principal al securităţii României este Alianţa Nord‐Atlantică. Actiunile Rusiei, evoluţiile din
Vecinătatea Estică, Orientul Mijlociul şi Nordul Africii, emergenţa grupărilor teroriste stimulează
fenomenul radicalizării islamice la nivel european, accentuarea migraţie, generează o multitudine de
provocări la adresa securităţii spaţiului comunitar.

2.1.4 Mediul de securitate regional

Federaţia Rusă încearcă să‐şi consolideze statutul de putere în plan regional, acţiunile sale afectând
stabilitatea regională şi parcursul european al Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei. Perpetuarea
instabilităţii din Balcanii de Vest, derapajele de la normele statului de drept, tendinţele autoritare în
exercitarea puterii, exacerbarea discursului naţionalist şi populist determină creşterea instabilităţii
regionale şi diminuarea sentimentului de securitate în zonă.

2.1.5 Factori de risc la adresa securităţii naţionale a României

Principalii factori externi de risc la adresa securităţii naţionale sunt: posibile evoluţii negative în plan
subregional în domeniul democratizării; proliferarea armelor de distrugere în masă; proliferarea şi
dezvoltarea reţelelor teroriste, a crimei organizate transnaţionale, a traficului ilegal de persoane,
droguri, armamente şi muniţie, de materiale radioactive şi strategice; migraţia clandestină; acţiunile de
incitare la extremism; decalaje între nivelurile de asigurare a securităţii şi gradul de stabilitate ale
statelor din proximitatea României; limitarea accesului statului la unele resurse pentru realizarea
intereselor naţionale.

Noile provocări: terorismul politic transnaţional şi internaţional; acţiuni ce pot atenta la siguranţa
sistemelor de transport intern şi internaţional; acţiuni de accesare ilegală a sistemelor informatice;
acţiuni destinate afectării imaginii României; agresiunea economico-financiară; provocarea deliberată
de catastrofe ecologice.

Vulnerabilităţi în situaţia internă: persistenţa problemelor de natură economică, financiară şi socială,

generate de întârzierea reformelor; accentuarea fenomenelor de corupţie şi proliferarea economiei
subterane; reacţiile ineficiente ale instituţiilor statului; menţinerea unor surse şi cauze de potenţiale
conflicte sociale punctuale; nerespectarea normelor ecologice; scăderea nivelului de încredere a
cetăţenilor în instituţiile statului; menţinerea unor disparităţi de dezvoltare între regiunile ţării;
slăbiciuni în îndeplinirea angajamentelor asumate pentru aderarea la N.A.T.O.; menţinerea la un nivel
scăzut a infrastructurii informaţionale; emigrarea specialiştilor din diferite domenii.

7
3 Asemănări și deosebiri

3.1 Asemănări

Strategia de securitate naţională a României se bazează pe opţiunea clară şi irevocabilă de integrare în

Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană. România s-a implicat consistent în procesul de elaborare
conceptuală a Strategiei de securitate a UE, precum şi ulterior, în procesul de implementare. Principiile
și valorile fundamentale sunt aceleași, cu excepția teritoriului la care se face referirea. Mediul de
securitate global, principalii factori de risc sunt același. O parte din vulnerabilitățile tarii sunt similare
cu cele ale UE.

3.2 Deosebiri

Strategia de securitate naţională a României are drept obiective garantarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale cetăţenilor, apărarea statului naţional român, suveran şi independent, unitar şi
indivizibil în spiritul şi litera Constituţiei, consolidarea ordinii de drept şi a instituţiilor democratice,
ameliorarea nivelului de trai al populaţiei, promovarea intereselor României în lume. România
consideră ca prioritară întărirea cooperării regionale, în special în zona Mării Negre şi a Balcanilor.
Amenințările la adresa Uniunii au origini diferite, unele provin din vecinătate, dar altele au un caracter
global, o parte sunt comune Romaniei, alte mai puțin. Strategia de securitate naţională urmăreşte să
întărească statutul României de furnizor de securitate şi stabilitate în zonă. Direcţiile de acţiune şi
modalităţile de asigurare a securităţii naţionale a României vizează realizarea obiectivelor naționale de
securitate. Strategia Globală a UE constituie cadrul director al acţiunii externe a Uniunii pe termen
mediu și lung. Strategia UE pleacă de la premisa că UE se confruntă cu o serie de crize majore, care se
manifestă atât în interior, cât şi exterior. Obiectivele strategice ale Strategiei UE sunt mult mai mare
decit ale Strategiei Romaniei. Amenințările și provocările la adresa UE sunt mai multe și mai diverse,
precum și principiile și orientările strategice. Vulnerabilitățile în situația internă a Romaniei, expuse în
Strategia de securitate sunt specifice țării.

8
Concluzii

Lumea de astăzi se confruntă cu noi pericole, dar oferă şi noi oportunităţi. UE rămâne o ancoră de
stabilitate. Bazându-se pe o gamă unică de instrumente, UE contribuie deja la o lume mai sigură.
Soluțiile de durată la conflicte trebuie să reunească toți actorii regionali care au ca miză comună pacea.
Guvernele suverane trebuie să își asume responsabilitatea pentru consecințele acțiunilor lor și să aibă o
responsabilitate comună de a proteja populațiile de genocid, crime de război, purifi care etnică și crime
împotriva umanității. Este important ca țările să respecte principiile fundamentale ale Cartei ONU și
principiile și angajamentele OSCE. Strategia europeană de securitate a stabilit, principii și obiective
clare pentru promovarea intereselor UE în materie de securitate, pe baza valorilor noastre principale.
Statutul României de membru a structurii de securitate euroatlantice si de membru a Uniunii Europene,
coroborat cu caracteristicile evolutiei relatiilor geopolitice din zona Marii Negre si din regiunile
adiacente acesteia determina, în mod inevitabil, transformarea strategiei de securitate nationala si,
implicit, a strategiei militare, cu implicatii majore asupra rolului, locului si destinatiei fortelor armate.
Acest nou statut al României presupune, în afara garantarii stabilitatii si securitatii nationale,
responsabilitati în domeniul generarii de stabilitate/securitate regionala si europeana. Prezenta Strategie
de Securitate Nationala este una mai indrazneata si cu siguranta mai ofensiva decat precedentele
versiuni. In contextul statului roman, principalele amenintari sunt enumerate in strategia de securitate
nationala. Statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice, ca şi procesul complex de integrare în
Uniunea Europeană pe care îl parcurge România, acţionând într-un spaţiu de securitate care are la bază
valori, interese şi obiective comune, fundamentate pe principiile şi normele democraţiei, statului de
drept şi economiei de piaţă.

Bibliografie

 Agenţia Naţională Antidrog, articolul Strategia de securitate internă a UE în acțiune: cinci pași
către o Europă mai sigură, disponibil la ana.gov.ro/doc_strategice.pdf 03.5.18
 Andrei Vocila blog, articolul Strategia Naţională de Securitate a României, disponibil la
andreivocila.wordpress.com/strategia-nationala-de-securitate-a-romaniei/ 03.5.18
 Costică Voicu, Strategia De Securitate Internă a Uniunii Europene, Curs Pentru Masterat, 2010.
 Geopolitics, articolul Transformarea politicii naţionale de securitate a României în ultimul deceniu,
disponibil la geopolitics.ro/romaniei-in-ultimul-deceniu/ 03.5.18

9
 Lucrare de licenţă, Apărarea si Securitatea Naţională În Paradigma Integrării României În
Structurile Europene Si Euroatlantice, disponibil la scritub.com/stiinta/s2476.php 03.5.18
 Ministerul Afacerilor Externe, articolul Strategia Globală de Politică Externă şi de Securitate a
Uniunii Europene, disponibil la https://www.mae.ro/node/39086 03.5.18
 Revista pentru partie, articolul Strategie de securitate naţională, disponibil la
revistapentrupatrie.ro/proiecte/%A3ional%C4%83 03.5.18
 Strategia Naţională De Apărare A Ţării Pentru Perioada 2015 ‐ 2019
 Strategia De Securitate Naţională A României, România Europeană, România Euro-Atlantică:
Pentru o viaţă mai bună, într-o ţară mai sigură, democratică şi prosperă Bucureşti 2006, disponibil
la afas.ro/wp-content/uploads/nationala-a-Romaniei.pdf 03.5.18
 Strategia Europeană de Securitate.
 Zulean blog, articolul Strategia De Securitate Naţională A Romaniei, disponibil la zulean.com/wp-
content/uploads/2017/11/Strategia-de-Securitate-2001.pdf 03.5.18

10