Consiliul Suprem de Apărare a Țării

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) este o autoritate România

administrativă autonomă din România, care are atribuții în
organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc
apărarea țării și siguranța națională.

Această autoritate funcționează în conformitate cu prevederile

Constituției României și se află sub controlul Parlamentului
României, în acest sens, Consiliul având obligația să prezinte
raporturi de activitate trimestrial sau de câte ori comisiile
parlamentare de specialitate invocă necesitatea unui astfel de Acest articol face parte din seria:
raport. Politica și conducerea
României

Cuprins Constituție
Organizare Președinte

Istoric Klaus Iohannis

Note Prim-ministru

Legături externe Ludovic Orban

Parlament
Senat
Organizare Camera Deputaților
Partide politice
Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt: ministrul Alegeri
apărării naționale, ministrul administrației și internelor, ministrul
afacerilor externe, ministrul justiției, ministrul economiei, Parlamentare: 2008, 2012, 2016
comerțului și mediului de afaceri, ministrul finanțelor publice, Prezidențiale: 2009, 2014, 2019
directorul Serviciului Roman de Informații, directorul Serviciului Europene: 2009, 2014, 2019
de Informații Externe, șeful Statului Major General și consilierul
prezidențial pentru securitate națională. [1] CSAT

Atribuțiile CSAT sunt:[1] Șefi de stat

Prim-miniștri
analizează și (sau propune), în conformitate cu legea, Guverne
promovarea: strategiei de securitate națională a
Senatori 1990–2020
României, strategiei militare a României, strategiilor de
Deputați 1990–2020
ordine publică și siguranță națională ale României, în
raport cu răspunderile instituțiilor abilitate, datelor, Miniștri de externe
informărilor și evaluărilor furnizate de serviciile de Miniștri de finanțe
informații și de celelalte structuri cu atribuții în domeniul Miniștri de interne
siguranței naționale; Miniștri de justiție
Miniștri ai apărării naționale
Șefi ai serviciilor secrete
la solicitarea Președintelui României, analizează și
propune măsuri pentru: instituirea stării de asediu sau a Politica altor țări •

stării de urgență în întreaga țară ori în unele localități,

declararea mobilizării parțiale sau generale a forțelor armate, respingerea agresiunii armate
îndreptate împotriva țării, declararea stării de război și încetarea sa, inițierea, suspendarea sau
încetarea acțiunilor militare;
propune spre aprobare: punerea în aplicare a planului de mobilizare a economiei naționale și a
execuției bugetului de stat pentru primul an de război, măsurile necesare pentru apărarea și
restabilirea ordinii constituționale, avizează proiectele de acte normative inițiate sau emise de
Guvern privind: securitatea națională, organizarea generală a forțelor armate și a celorlalte
instituții cu atribuții în domeniul securității naționale, organizarea și funcționarea Consiliului
Suprem de Apărare a Țării, pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare,
propunerile de buget ale instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale, alocațiile
bugetare destinate ministerelor și serviciilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și
siguranței naționale, condițiile de intrare, trecere sau staționare pe teritoriul României a
trupelor străine, numirea în funcțiile prevăzute în statele de organizare cu grad de general-
locotenent, viceamiral, similare și superioare acestora;
supune spre aprobare comandantului forțelor armate planurile de întrebuințare a forțelor pe
timp de pace, în situații de criză și la război;
aprobă: orientările de bază în domeniul relațiilor internaționale privind securitatea națională,
proiectele tratatelor și acordurilor internaționale în domeniul securității naționale sau cu
incidențe în acest domeniu, stabilirea de relații cu organisme similare din străinătate de către
instituțiile și structurile cu atribuții în domeniul siguranței naționale, completarea structurilor
militare cu efective, potrivit statelor de organizare în timp de pace, executarea alarmei de luptă
pentru aducerea structurilor militare în starea care să le permită trecerea, la ordin, la
îndeplinirea misiunilor de luptă, planurile de acțiune la declararea mobilizării și la declararea
stării de război, planurile de acțiune la instituirea stării de asediu și a stării de urgență,
proiectul planului de mobilizare a economiei naționale și proiectul bugetului de stat pentru
primul an de război, planul verificării stadiului pregătirii populației pentru apărare prin exerciții
și antrenamente de mobilizare, repartiția numărului de recruți încorporați pe instituțiile cu
atribuții în domeniul securității naționale, obiectivele de pregătire a teritoriului destinate
asigurării nevoilor operaționale ale forțelor sistemului național de apărare, nomenclatorul și
nivelurile de constituire a rezervelor de mobilizare, programele multianuale privind înzestrarea
forțelor sistemului național de apărare, militarizarea, în condițiile legii, a agenților economici a
căror activitate este nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare apărării, planul comun
de intervenție a unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne pentru
limitarea și înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul național, regimul rețelelor și
echipamentelor de telecomunicații speciale și criteriile de repartizare a posturilor de abonat
pentru utilizatorii acestor rețele, structura organizatorică și atribuțiile Marelui Cartier General,
înființarea funcției de comandant militar subordonat Marelui Cartier General și atribuțiile
acestuia pentru asigurarea conducerii unitare pe timp de război, persoanele și obiectivele care
beneficiază de protecția și paza Serviciului de Protecție și Pază și normele privind protecția
antiterorista a demnitarilor romani și străini, precum și a altor persoane oficiale, rapoartele și
informarile prezentate de conducători ai organelor administrației publice referitoare la
securitatea națională, planurile generale de căutare a informațiilor prezentate de instituțiile și
structurile cu atribuții în domeniul siguranței naționale, principalele direcții de activitate și
măsurile generale necesare pentru înlăturarea amenințărilor la adresa siguranței naționale,
structura organizatorică, efectivele și regulamentele de funcționare ale Serviciului Român de
Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale și
Serviciului de Protecție și Pază, cheltuielile operative destinate realizării siguranței naționale,
normele privind planificarea, evidența, utilizarea, justificarea și controlul cheltuielilor operative
destinate realizării siguranței naționale pentru instituțiile cu atribuții în acest domeniu, conturile
anuale de execuție bugetară a cheltuielilor operative destinate realizării siguranței naționale,
ale instituțiilor cu atribuții în domeniul siguranței naționale, după aprobarea rapoartelor asupra
 activității desfășurate de acestea, înființarea, desființarea, dislocarea și redislocarea, în timp
de pace, pe teritoriul național, a marilor unități militare de la eșalonul brigadă, inclusiv, în sus,
propunerile de acordare a gradului de mareșal, de general, amiral și similare;
coordonează activitatea de integrare în structurile de securitate europene și euroatlantice,
monitorizează procesul de adaptare a forțelor armate la cerințele NATO și formulează
recomandări, în concordanță cu standardele Alianței;
numește și revocă în/din funcții, în cazurile și condițiile stabilite de lege;
exercită orice alte atribuții prevăzute de lege în domeniul apărării țării și al siguranței naționale.

Istoric
În noiembrie 2005, în interiorul CSAT a fost constituită Comunitatea Națională de Informații (CNI),
structură coordonată de consilierul de stat pentru siguranța națională din cadrul Administrației
Prezidențiale[2]. Potrivit hotărârii de înființare a CNI, organizarea și coordonarea unitară a activităților de
informații care privesc securitatea națională se realizează de către CSAT prin Comitetul coordonator pentru
CNI[3]. Comitetul are urmatoarea componență: Consilierul prezidențial pentru securitate națională, directorii
SRI și SIE, miniștrii de interne, de externe, al apărării și al justiției și consilierul primului-ministru pentru
probleme de securitate[3].

Note
1. ^ a b conform Legii nr. 415 din 27 iunie 2002 cu privire la organizarea și funcționarea CSAT
2. ^ Comunitate de Informatii in interiorul CSAT (http://www.romanialibera.ro/actualitate/evenimen
t/comunitate-de-informatii-in-interiorul-csat-50928.html), 19 noiembrie 2005, romanialibera.ro,
accesat la 23 decembrie 2010
3. ^ a b Premierul spune ca noua Comunitate de Informatii nu modifica structura si controlul
serviciilor secrete (http://www.zf.ro/politica/premierul-spune-ca-noua-comunitate-de-informatii-n
u-modifica-structura-si-controlul-serviciilor-secrete-3018787/), 21 nov 2005, zf.ro, accesat la 23
decembrie 2010

Legături externe
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (http://csat.presidency.ro/) csat.presidency.ro

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Consiliul_Suprem_de_Apărare_a_Țării&oldid=13004143

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 31 iulie 2019, ora 02:05.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.