TEMA 5

Instituții, mecanisme și mijloace de

asigurare a securității Republicii
Moldova

Dr. Ruslana GROSU

AMFA 2021
 UNITĂȚI DE CONȚINUT:

1. Instituțiile de stat instituite prin lege

de a asigura securitatea națională
2. Mecanismele de garantare a
securității Republicii Moldova
3. Mijloacele de garantare a securității
Republicii Moldova
4. Locul și rolul Armatei Naționale în
procesul de garantare a securității
Republicii Moldova
 PRELIMINARII
Sistemul de asigurare a securității naționale a
Republicii Moldova este creat și se dezvoltă în
corespundere cu

Constituția,

legislația națională,

decretele Președintelui Republicii Moldova,

hotărârile, ordonanțele și dispozițiile

Guvernului,

programele în domeniul dat.

 CONȚINUT
Baza sistemului de asigurare a securității naționale o
constituie structurile, forțele și mijloacele de asigurare a
securității naționale, ce exercită masuri politice, din
arsenalul
ordinii de drept,
organizatorice,
economice,
militare și de alt caracter,

orientate spre garantarea securității persoanei, societății și

statului.

Crearea și activitatea organelor naționale de securitate

constituie procese organice legate de etapele formării
sistemului de securitate.
 STRUCTURĂ
Conform Strategiei Securității Naționale a Republicii
Moldova, cadrul instituțional alcătuiește sectorul securității
naționale al Republicii Moldova.

Din acest sector fac parte

instituțiile de stat cu mandat de forță destinate
implementării sarcinilor de protecție a cetățenilor și
statului (nivel operațional);
instituțiile civile de stat care exercită funcțiile de
guvernare, planificare, control și supraveghere în sistemul
de securitate națională (nivel administrativ).

Sectorul securității naționale este responsabil de realizarea

obiectivului politicii statului în domeniul securității
naționale.
 AUTORITĂȚI
În conformitate cu prevederile legislației în
vigoare, la formarea și realizarea politicii de
asigurare a securității naționale participă:
autoritățile publice supreme în domeniul
asigurării securității statului (Parlamentul,
Președintele Republicii Moldova, Guvernul și
Consiliul Suprem de Securitate);
organele securității și apărării statului
(Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor
Interne, Serviciul de Informații și Securitate,
Serviciul de Protecție și Pază de Stat, Poliția
de Frontieră și Serviciul Vamal);
alte autorități publice.
 STRUCTURI
În compartimentul dedicat căilor
de asigurare a securității naționale
se menționează următoarele
structuri:
Trupele de Carabinieri,
responsabile de menținerea și
restabilirea ordinii publice
Poliția care asigură securitatea și
integritatea fizică și morală a
cetățenilor.
 PARLAMENTUL
Parlamentul Republicii Moldova, în conformitate cu
Constituția țării, de rând cu adoptarea legilor,
hotărârilor și moțiunilor:
aprobă direcțiile principale ale politicii interne și
externe a statului;
aprobă doctrina militară a statului;
exercită controlul parlamentar asupra puterii
executive;
ratifică, denunță, suspendă și anulează acțiunea
tratatelor internaționale încheiate de Republica
Moldova;
declară mobilizarea parțială sau generală;
declară starea de urgență, de asediu și de război.
 PARLAMENTUL

În conformitate cu art. 24 din Legea cu privire la

apărarea națională, Parlamentul are următoarele
atribuții suplimentare:
aprobă concepția securității naționale și
doctrina militară a statului;
aprobă structura generală și efectivul
componentelor Forțelor Armate;
aprobă volumul alocațiilor bugetare pentru
necesitățile apărării.
Aceste atribuții conferă Parlamentului rolul de
organ suprem în ierarhia puterilor de stat și deci
în procesul de elaborare a politicilor naționale.
 PREȘEDINTELE
Președintele Republicii Moldova, în calitatea de șef al
statului și „garant al suveranității, independenței
naționale, al unității și integrității teritoriale a țării”:
poartă tratative și ia parte la negocieri;
încheie tratate internaționale în numele Republicii
Moldova;
prezintă tratatele, în modul și în termenul stabilit
prin lege, spre ratificare Parlamentului;
este comandantul suprem al Forțelor Armate;
poate declara mobilizarea parțială sau generală;
în caz de agresiune armată, ia măsuri pentru
respingerea agresiunii și declară stare de război;
poate lua și alte măsuri pentru asigurarea securității
naționale și a ordinii publice, în limitele și în condițiile
legii.
 PREȘEDINTELE
Președintele poartă răspundere pentru starea sistemului
național de apărare și are următoarele atribuții conform
art. 25 al Legii cu privire la apărarea națională:
— exercită conducerea generală a sistemului național de
apărare;
— coordonează activitatea autorităților administrației
publice în domeniul apărării naționale;
— prezintă Parlamentului spre aprobare proiectele
Concepției securității naționale, Doctrinei militare a
statului, structurii generale și efectivelor componentelor
Forțelor Armate;
— aprobă regulamentul Consiliului Suprem de Securitate;
regulamentul Statului-Major General; programele și
planurile privind construcția și dezvoltarea Forțelor
Armate; planul de mobilizare a Forțelor Armate; planul de
întrebuințare a Forțelor Armate;
 PREȘEDINTELE
— coordonează activitatea de colaborare militară
internațională;
— efectuează conducerea privind acumularea
resurselor pentru necesitățile sistemului național de
apărare;
— poartă tratative, încheie tratate internaționale în
domeniul militar în numele Republicii Moldova și le
prezintă spre ratificare Parlamentului;
— înaintează Parlamentului propuneri privind
participarea cu efective, armament și tehnică
militară la operațiuni internaționale de menținere a
păcii sau în scopuri umanitare.
 GUVERNUL

Guvernul Republicii Moldova, fiind autoritatea

executivă centrală:

este responsabil de asigurarea apărării și

securității naționale în ansamblu, dar în limitele
atribuțiilor sale constituționale,

activează în strictă conformitate cu deciziile

Parlamentului și decretele prezidențiale în
domeniu.
 GUVERNUL
În conformitate cu art. 27 al Legii cu privire la apărarea
națională, Guvernul are următoarele atribuții:
a) coordonează activitatea ministerelor și a altor autorități
ale administrației publice pentru realizarea măsurilor de
asigurare a capacității de apărare a țării;
b) asigură alocarea și utilizarea resurselor financiare și
materiale necesare organizării, înzestrării și mobilizării
forțelor armate, întreținerii și pregătirii trupelor, menținerii
în stare de operativitate a tehnicii și armamentului,
pregătirii pentru mobilizare a economiei naționale;
c) elaborează și realizează programele de stat privind
construcția și dezvoltarea Forțelor Armate, direcțiile
principale ale colaborării militare internaționale;
d) propune spre aprobare volumul alocațiilor bugetare
pentru necesitățile apărării;
e) asigură îndeplinirea tratatelor internaționale în domeniul
militar etc.
 GUVERNUL

 este responsabil de capabilitatea de apărare

a țării, a aprovizionării forțelor armate cu
armament, muniții, echipament militar și alte
resurse materiale;

 promovează politica externă și internă a

statului în funcție de interesele securității
naționale;

 exercită conducerea generală a organelor de

asigurare a securității naționale.
 CONSILIUL SUPREM DE SECURITATE
Competențele autorităților publice supreme în
domeniul asigurării securității sunt enumerate, în
special, de Legea securității statului.
Această listă include Consiliul Suprem de
Securitate - un organ consultativ care:
analizează activitatea ministerelor și
departamentelor în domeniul asigurării securității
naționale;
prezintă recomandări Președintelui Republicii
Moldova pe probleme de politică externă și
internă a statului.
Consiliul Suprem de Securitate este un element
tradițional al sistemului de asigurare a securității
naționale în țările cu regim de guvernare
democratică.
CONSILIUL SUPREM DE SECURITATE
Consiliul Suprem de Securitate al Republicii
Moldova funcționează conform
Regulamentului aprobat prin Decretul
Președintelui Republicii Moldova din 8
octombrie 1997.
În conformitate cu acest regulament:
„Consiliul Suprem de Securitate este un
organ consultativ care analizează
activitatea ministerelor și departamentelor
în domeniul asigurării securității naționale
și prezintă Președintelui Republicii Moldova
recomandări în probleme de politică
externă și internă a statului”.
 CONSILIUL SUPREM DE SECURITATE
În Strategia securității naționale a Republicii
Moldova se menționează că Consiliul Suprem de
Securitate este organul consultativ care
analizează starea sectorului de securitate și
prezintă Președintelui Republicii Moldova și altor
autorități recomandări pentru luarea deciziilor ce
țin de securitatea națională.
Consiliul Suprem de Securitate utilizează
capacitățile și expertiza comisiilor
interdepartamentale create pentru gestionarea
proceselor din domeniul securității naționale:
Comisia națională pentru implementarea
Planului Individual de Acțiuni al Parteneriatului;
Comisia de stat pentru realizarea analizei
strategice a apărării etc.
CONSILIUL SUPREM DE SECURITATE
Consiliul Suprem de Securitate al Republicii
Moldova:
a fost rareori convocat pe parcursul anilor de
existență;
NU a avut o influență importantă asupra
politicii de securitate și apărare a Republicii
Moldova.
Reglementările Legii securității statului,
precum și determinarea incorectă a domeniului
de activitate a CSS limitează implicarea
acestuia în chestiuni sensibile, cum este
problema separatismului transnistrean.
 EVOLUȚII

Abia la 21 iulie 2004 a avut loc prima ședință de

lucru a CSS pe problema soluționării conflictului
transnistrean, la care s-a luat decizia de întrerupere
a negocierilor și căutarea unor alte căi de
reglementare a conflictului:

interzicerea exporturilor,

blocarea fluxurilor financiare,

implicarea actorilor internaționali etc.

 AGENDA
 la 6 octombrie 2001, problema contracarării
terorismului internațional (inclusiv participarea
unor unități de geniști la diverse operații
internaționale de deminare);
 cazuri de vânzare a patrimoniului militar din
depozitele Armatei Naționale (13 decembrie
2001);
 prezentarea unei Concepții privind restructurarea
și modernizarea Armatei Naționale (13 mai 2004);
 probleme ale securității demografice a țării și
implementarea Planului Individual de Acțiuni
Republica Moldova - NATO (18 iulie 2008);
 problema soluționării conflictului transnistrean,
pentru prima dată pusă în discuție (12 iulie 2011);
 AGENDA
 problemele securității energetice ale țării (12
octombrie 2011);
 discutarea proiectului Strategiei naționale
anticorupție (5 iunie 2012);
 problema securității sistemului bancar din țară
(tragerea la răspundere a persoanelor implicate în
așa-numitele atacuri raider) (28 iunie 2012);
 discutarea stării armamentului și munițiilor,
păstrate în depozitele Armatei Naționale (23 iulie
2012);
 examinarea situației criminale din țară și a
eficienței activităților de prevenire și de combatere
a fenomenului infracțional (15 octombrie 2012);
 AGENDA 21 ianuarie 2020
 problema organizării migrației ilegale a unor
grupuri de persoane, cetățeni ai Republicii Moldova
în UE;
 acțiunile întreprinse de autoritățile statului în
vederea implementării deciziei Consiliului Suprem
de Securitate privind examinarea riscurilor și
amenințărilor la adresa securității naționale în
legătură cu înstrăinarea companiei „Avia Invest”,
concesionară a Aeroportului Internațional Chișinău;
 starea criminogenă și măsurile întreprinse de
instituțiile statului în prevenirea și combaterea
fenomenului infracțional, inclusiv a crimelor grave
și a celor de rezonanță.
 AGENDA 11 martie 2020
 - examinarea strategiei de combatere a răspândirii
infecției COVID-19.
Discuțiile s-au concentrat pe următoarele direcții:
 analiza modului în care s-a acționat până la
momentul actual în sfera prevenirii și a deciziilor
luate, ce a funcționat bine și ce nu;
 întărirea capacității de decizie și reacție rapidă a
celulei de criză instituită pentru prevenirea
răspândirii virusului și protejarea sănătății
populației;
 măsuri privind întărirea securității cetățenilor, prin
responsabilizarea celor veniți din zonele afectate,
pentru a ne asigura că nimeni nu răspândește boala
cu bună-știință;
 măsuri de sprijinire a concetățenilor aflați peste
hotare, care au nevoie de ajutor.
 AGENDA 14 mai 2020

Subiectele de importanță majoră

abordate:
continuarea investigației fraudei bancare;
acțiunile întreprinse privind reîntoarcerea
Aeroportului Internațional Chișinău în
gestiunea statului;
derularea investigațiilor privind schemele
de contrabandă în proporții deosebit de
mari;
dinamica situației epidemiologice în țară.
 CADRUL NORMATIV
Legea Nr.618 din 31.10.1995 securităţii statului
Decret Nr.331 din 08.10.1997 privind aprobarea
Regulamentului Consiliului Suprem de Securitate
Lege Nr.1192 din 04.07.2002 privind pregătirea de
mobilizare şi mobilizarea
Lege Nr.345 din 25.07.2003 cu privire la apărarea
naţională
Lege Nr.212 din 24.06.2004 privind regimul stării de
urgență, de asediu și de război
Legea Nr. 112 din 22-05-2008 pentru aprobarea
Concepţiei securităţii naţionale a Republicii Moldova
Hotărîre Nr.153 din 15.07.2011 pentru aprobarea
Strategiei securităţii naţionale a Republicii Moldova
DECRET Nr. 1338 din 02-12-2019 privind constituirea
Consiliului Suprem de Securitate
SERVICIUL DE INFORMAȚII ȘI SECURITATE

Un rol aparte pentru asigurarea securității

naționale revine folosirii eficiente și
dezvoltării pe toate căile a posibilităților
Serviciului de Informații și Securitate al
Republicii Moldova în scopul depistării la
timp a amenințărilor și determinării
surselor acestora.
Serviciul de Informații și Securitate este un
organ de stat specializat, căruia îi revine
competența directă de asigurare a
securității de stat a Republicii Moldova.
SERVICIUL DE INFORMAȚII ȘI SECURITATE
Activitatea SIS se va subordona necesității de
asigurare a unei securități funcționale și
multidimensionale
de curmare a tentativelor informativ-
subversive din străinătate,
de prevenire a activității anticonstituționale a
unor grupări și formațiuni atât din țară, cât și
din exteriorul ei,
de combatere a criminalității organizate, a
manifestărilor de corupție, care subminează
securitatea statului, și a terorismului,
de asigurare a stabilității economice a țării și
a protejării potențialului național de apărare.
SERVICIUL DE INFORMAȚII ȘI SECURITATE
SCOP

Scopul activității SIS îl constituie:

asigurarea securității interne și
externe,
apărarea ordinii constituționale, a
sistemului economic național și a
capacității de apărare,
combaterea terorismului și altor
amenințări la adresa securității de stat
cu mijloace preventive și speciale de
natură non-militară.
SERVICIUL DE INFORMAȚII ȘI SECURITATE
OBIECTIVE SPECIFICE
Pentru realizarea obiectivului general al politicii
statului în domeniul securității naționale, SIS
realizează o serie de obiective specifice:
obține, verifică, evaluează, păstrează și valorifică
informațiile necesare
cunoașterii,
prevenirii și
contracarării oricăror acțiuni care constituie sau ar
putea constitui amenințări la adresa suveranității,
independenței, securității, ordinii constituționale și
integrității teritoriale a Republicii Moldova;
valorifică datele cu referire la evoluțiile și la
evenimentele din afara țării de care se ține cont la
formularea politicii externe, de apărare și a politicii
economice a Republicii Moldova.
SERVICIUL DE INFORMAȚII ȘI SECURITATE
 previne și contracarează aspirațiile subversive
orientate împotriva Republicii Moldova, acțiunile de
subminare violentă a instituțiilor democratice ale
statului, alte acțiuni ce prezintă amenințări la adresa
securității statului;
 întreprinde măsuri de prevenire și de combatere a
infracțiunilor cu caracter terorist, a acțiunilor de
finanțare și de asigurare materială a actelor teroriste și
altor activități extremiste;
 edifică și asigură funcționarea securizată a sistemelor
guvernamentale de comunicații, protecția și prevenirea
divulgării de informații ce constituie secret de stat;
 asigură crearea, funcționarea și dezvoltarea sistemelor
de protecție criptografică și tehnică a informației;
 întreprinde măsuri de asigurare contrainformativă în
condițiile legii.
SERVICIUL DE INFORMAȚII ȘI SECURITATE

Unul dintre obiectivele majore ale SIS îl

reprezintă asigurarea securității economice
a Republicii Moldova.
Amenințările asimetrice la adresa
securității naționale obligă aprofundarea și
diversificarea formelor de cooperare cu
structurile informative de peste hotarele
țării.
Noi perspective a dobândit cooperarea cu
caracter informativ în cadrul Organizației
pentru Democrație și Dezvoltare
Economică.
 AGENȚII
Structurile care formează sistemul de agenții
ale securității naționale, în care rolul de
frunte îi revine SIS-ului, sunt următoarele:

Serviciul Pază de Stat;

Poliția de Frontieră;

Centrul Național Anticorupție.

 CONTROL JURIDIC
Instanțele judecătorești:
asigură examinarea operativă a
materialelor din dosarele penale
asupra infracțiunilor contra statului,
analizează cauzele și condițiile care
le generează.
Procuratura, în conformitate cu Legea
cu privire la Procuratura Republicii
Moldova, exercită supravegherea de
procuror asupra respectării legislației
de asigurare a securității naționale.
 FORȚELE ARMATE
Un rol important în asigurarea sistemului de
securitate națională a Republicii Moldova îl
ocupă Forțele Armate ale țării.
Forțele armate sunt destinate asigurării
securității militare și au următoarele misiuni:
apărarea independenței, integrității teritoriale
și suveranității Republicii Moldova,
participarea la operații internaționale de
pacificare,
acordarea de sprijin autorităților civile în
situații de criză.
 FORȚELE ARMATE

Forțele armate vor fi pregătite

în baza doctrinelor moderne de
luptă, pentru o gamă largă de
misiuni, în corespundere cu
modalitățile moderne de
ducere a acțiunilor militare.
 SARCINI SPECIFICE
- modernizarea Armatei Naționale în vederea creării unei
structuri de forțe capabile să asigure securitatea
militară;
- folosirea eficientă a resurselor alocate, menținerea
sistemului de serviciu militar mixt, cu majorarea
ulterioară a ponderii serviciului militar prin contract;
- îndeplinirea misiunilor corespondente menținerii păcii
în zona de securitate, până la modificarea formatului
actual al forțelor mixte de menținere a păcii;
- dezvoltarea continuă a capabilităților naționale de
participare la operații internaționale de pacificare și
extinderea nivelului de participare până la o unitate
independentă;
- supravegherea și controlul spațiului aerian al țării;
- revizuirea sistemului național de mobilizare, necesar
pentru asigurarea securității militare.
 CONCLUZII PRELIMINARE
Diversitatea aceasta este explicată și prin rezultatul
interacțiunii unor factori precum:
caracterul situației interne specifice fiecărui actor statal;
particularitățile situației geopolitice, de exemplu în cazul
Republicii Moldova;
opțiuni diferite de asigurare a securității naționale pentru
marile puteri și pentru statele mici (pentru primele,
securitatea națională capătă dimensiuni regionale și chiar
globale);
pentru statele mici, securitatea se realizează pe fundalul
evoluției raporturilor dintre marile puteri și în funcție de
dinamica relațiilor cu vecinii);
posibilitatea conceperii politicii de securitate fie în
modalități agresive, fie în modalități defensive;
diferențele de perspectivă teoretică în analiza, conceperea
și transpunerea în practică a cadrului conceptual privind
securitatea națională.
 CONCLUZII FINALE
Politica de securitate națională trebuie să stabilească,
într-o manieră calitativă, obiectivele de securitate
(politice, strategice, nivelurile securității etc.) pentru
determinarea cadrului doctrinar și instituțional pe baza
cărora actorul statal intenționează să acționeze pentru a
atinge astfel de obiective, în conformitate cu concepția
proprie de securitate națională.
Concepția securității naționale, reprezentând o bază de
concepte și principii, trebuie să determine viziunea
actorului statal privind securitatea națională.
Aceasta este concepută, adoptată și / sau implementată,
în funcție de factorii de influență la adresa securității
naționale, de sistemul de valori (interesul național) și
principii al actorului, precum și de evoluțiile din cadrul
sistemului internațional de securitate.
 CONCLUZII FINALE
Strategia de securitate națională urmărește să
determine modul în care actorul statal intenționează să
pună în aplicare politica de securitate, definirea
alternativelor în utilizarea instrumentelor de securitate.
Implementarea strategiei de securitate națională
presupune existența a unui set de arhitecturi
(instituționale, funcționale și organice), articulate între
ele într-o manieră coerentă.
Un element important reprezintă existența unei strategii
a mijloacelor care trebuie să precizeze natura și volumul
de resurse (organizaționale, financiare, materiale,
umane etc.) destinate politicii de securitate națională.
Politica de securitate națională trebuie să țină cont de
multitudinea pericolelor la adresa securității naționale
și să pornească de la ideea că niciun stat nu este
capabil să facă față pe cont propriu problemelor
complexe actuale.
 BIBLIOGRAFIE
1. Albu Natalia. Securitatea națională: aspecte teoretice și practice. Chișinău: Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”, 2013. 240
p.
2. Bartholomees B. Guide to National Security Policy and Strategy. Ed. A II-a. Editura: U. S. Army War College, 2006.
3. Căldare Gheorghe. Aspecte de asigurare a securității naționale a Republicii Moldova în contextul agravării situației geopolitice din regiune. În:
Administrarea Publică. 2015, nr. 3(87), pp. 99-106.
4. Concepția de Securitate Națională, LEGE Nr. 112 din 22.05.2008. În: Monitorul Oficial, Nr. 97-98 din 03.06.2008.
5. Concepția Securității naționale a Republicii Moldova. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, 29 iunie, Nr. 35.
6. Doctrina militară a Republicii Moldova, Legea Nr.482-XIII din 06.06.95. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.38-39/429 din
14.07.1995.
7. Hotărâri cu privire la aprobarea Programului National de asigurare a securității ecologice pentru anii 2007-2015din 30.03.2007. În: Monitorul
Oficial, nr. 43-46, 2007.
8. Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 134 din 19.07.2018 pentru aprobarea Strategiei naționale de apărare și a Planului de acțiuni
privind implementarea Strategiei
naționale de apărare pentru anii 2018–2022.
9. Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 153 din15.07.2011 pentru aprobarea Strategiei securității naționale a Republicii Moldova.
10. Legea Securității statului, Nr. 618-XIII din 31.10.1995. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 10-11/117 din 13.02.1997.
11. Materialele Conferinței Științifice Internaționale „Mediul strategic de securitate: tendințe și provocări”, 17-19 mai 2017, Academia Militară a
Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”, Chișinău, 2018.
12. Materialele Conferinței Științifice Internaționale „Mediul strategic de securitate: tendințe și provocări”, 16-18 mai 2018, Academia Militară a
Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”, Chișinău, 2019.
13. Munteanu Andrian. Consolidarea sistemului securității naționale în contextul aderării Republicii Moldova la acordul de asociere cu Uniunea
Europeană. În: Moldoscopie. 2018, nr. 1(80), pp. 101-114.
14. Pîntea Iurie. Necesitatea reevaluării sectorului de securitate și a sectorului de apărare. În: Revista Militară. Studii de securitate și apărare. 2015,
nr. 2(14), pp. 22-28.
15. Probleme actuale ale științei militare și a securității naționale. Materialele Conferinței Internaționale „Republica Moldova în contextual noii
arhitecturi de securitate regională”, 2016.
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE