boico.

cristina
25.Ianuarie21MS

1. Legea privind organele securităţii statului , Nr. 619 din  31.10.1995. În:
Monitorul Oficial Nr. 10 din 13.02.1997 (1998-2005 -11 modificări.
2. Legea securităţii statului, Nr. 618-XIII din 31.10.1995. În: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, nr. 10-11/117 din 13.02.1997.

Albu N. Conceptele de securitate și securitate națională: teorii și politici.

Barbăroşie A., Cibotaru V. Securitatea şi apărarea naţională a Republicii Moldova.
Legea cu privire la apărarea naţională, Nr.345-XV din 25.07.2003.
3. Sava I. N. Studii de securitate. București: Centrul Român de Studii
regionale, 2005.
4. Sava I. N. Teoria şi practica securităţii. Suport de Curs. București, 2007.
Concepţia de Securitate Naţională, LEGE Nr. 112 din  22.05.2008.
Securitatea militară. Securitatea militară asigură protecţia statului împotriva atacurilor armate din afară,
inviolabilitatea teritorială şi integritatea, libertatea şi independenţa statului şi este caracterizată de starea forţelor
armate şi de felul lor, care la rîndul său permit să acţioneze prompt şi să suprime ameninţările externe cu caracter
militar şi să menţină un anumit echilibru al puterii şi locul ţarii pe arena internaţională.
Securitatea militară a Moldovei presupune că Forţele Armate Naţionale trebuie să aibă structura optimă, precum şi
caracteristicile cantitative şi calitative, capabile să neutralizeze sau să evite pericolul militar. Anume din acest motiv
Republica Moldova are nevoie de o armată care are toate posibilităţile de a răspunde adecvat ameninţărilor curente
într-o lume în schimbare în cazul oricăror scenarii, să garanteze securitatea şi integritatea teritorială a ţării. Toate
aceste aspecte ale conţinutului securităţii naţionale, precum şi dinamica schimbării ameninţărilor şi pericolelor în
acest domeniu, ar trebui să găsească reflectarea adecvată în Concepţia despre Securitatea Naţională şi Doctrina
Militară a Republicii Moldova. Din punctul de vedere al protejării intereselor naţionale, cooperarea politică şi militară
pe arena internaţională, în baza condiţiilor reciproc avantajoase şi acceptabile, rămîne actuală pentru Moldova.
Principalele priorităţi în acest caz rămîn a fi − neutralitatea politică, menţinerea stabilităţii politice regionale, relaţiile de
bună vecinătate şi paritatea militar-strategică.

Securitatea legală este strîns legată de un stat de drept şi înseamnă respectarea necondiţionată a normelor legale,
atît de către cetăţenii de rînd, cît şi de organelor statului, precum şi realizarea garantată a totalităţii drepturilor şi
obligaţiilor stabilite de legislaţia în vigoare. În această problemă o mare importanţă are selectarea, instruirea,
formarea morală şi susţinerea materială a persoanelor care lucrează în acest domeniu.

securitate militară se avea în vedere a cea parte a securităţii naţionale, care asigură apărarea
militară a statului împotriva pericolelor militare externe şi interne prin promovarea politicii de
apărare, crearea Forţelor Armate capabile să respingă o eventual agresiune armată. Sarcinile
principale ale securităţii militare sînt:

 apărarea armată a statului împotriva agresiunii externe;

 localizarea conflictelor armate şi reprimarea violenţei militare ilegale la frontiera de stat şi în
interiorul ţării;
 apărarea frontierilor aeriene;
 sprijinirea organelor şi subunităţilor securităţii de stat, afacerilor interne, protecţiei civile în
timpul îndeplinirii misiunilor de asigurare a securităţii naţionale.
Documente fundamentale care stau la baza edifi cării sistemului de securitate națională sunt şi cele
două Concepții ale Securității Naționale a Republicii Moldova. Acestea, primul adoptat în 1995 [17], iar
al doilea în 2008 [18], refl ectă evaluarea generală a mediului de securitate pe plan național şi
internațional în care operează Republica Moldova şi defi nește scopul securității naționale, liniile
directorii pentru securitatea națională, valorile şi principiile generale ce urmează a fi protejate de stat şi
de societatea moldovenească. Prima Concepție a Securității Naționale a Republicii Moldova a fost
elaborată în contextul în care Republica Moldova își căuta cu insistență recunoașterea şi rolul în calitate
de actor cu drepturi depline în sistemul internațional din perioada post-Război Rece. Iată de ce
securitatea națională este percepută ca o activitate a statului pe axa intern-extern, iar din introducerea
documentului se stipulează că statul va respecta normele dreptului internațional, reafi rmânduşi, în
același timp, statutul său de neutralitate permanentă enunțat în Constituție. Prin securitate națională,
documentul are în vedere protecția persoanei, a societății şi a statului, a drepturilor şi a intereselor lor
stabilite de Constituție şi de alte legi ale țării împotriva pericolelor externe şi interne [

Statutul de neutralitate al Republicii Moldova este consfințit prin Constituție. Statutul de

neutralitate permanentă al Republicii Moldova presupune neadmiterea dislocării de trupe
militare ale altor state pe teritoriul său și renunţarea de a participa la conflicte armate, iar în timp
de pace – construirea unor relaţii de bună vecinătate cu toţi partenerii internaţionali, bazate pe
respect reciproc şi consens. Totodată, neutralitatea nu înseamnă izolare, ci, mai degrabă,
participarea țării, nu doar în calitate de consumator de securitate, dar și de contribuabil activ, la
dezvoltarea relațiilor internaționale, la valorificarea oportunităților de cooperare internațională,
cu o atitudine nepărtinitoare și fără prejudecăți, urmărind promovarea intereselor naționale de
securitate și apărare. Aceste acțiuni vor sprijini în continuare consolidarea și dezvoltarea
capacităților de apărare, realizarea obiectivelor strategice și vor contribui la diminuarea riscurilor
și amenințărilor emergente. Cu atît mai mult că evoluțiile geopolitice în plan regional și global
demonstrează că securitatea și apărarea depășesc considerabil posibilitățile unui stat, ceea ce
indică asupra faptului că acestea necesită a fi edificate pe baza unei colaborări eficiente cu actorii
implicați. Prin urmare, Republica Moldova va trebui să consolideze și să extindă cooperarea cu
actorii regionali și internaționali prin valorificarea parteneriatelor existente, precum și prin
inițierea de parteneriate noi în raport cu interesele naționale. Consolidarea, dezvoltarea şi
modernizarea capacităţii naţionale de apărare pentru a furniza răspunsul adecvat la
ameninţările şi riscurile la

adresa securităţii şi apărării statului

reforma

1.2. Adaptarea cadrului legal pentru asigurarea funcţionării eficiente a sistemului

naţional de apărare într-o abordare interinstituţională şi în raport

cu necesităţile de planificare integrată a apărării

1.3. Dezvoltarea capabilităţilor necesare pentru îndeplinirea angajamentelor asumate

cu privire la securitatea şi stabilitatea internaţională, precum

şi la consolidarea păcii

1. Statutul de neutralitate al Republicii Moldova este consfințit prin

Constituție.
Statutul de neutralitate permanentă al Republicii Moldova presupune
renunţarea necondiţionată la participarea la conflicte armate, iar în timp de pace –
construirea unor relaţii de bună vecinătate cu toţi partenerii internaţionali, bazate
pe respect reciproc şi consens.
Pentru a asigura stabilitatea şi compatibilitatea prevederilor Constituţiei
Republicii Moldova cu arhitectura de securitate internaţională este necesară
dezvoltarea unui şir de norme relevante, acte juridice şi reglementări care să
determine activitatea structurilor de stat în cazul apariţiei unor situaţii de recurgere
la statutul de neutralitate. Astfel, promovarea recunoaşterii internaţionale a
statutului de neutralitate permanentă al Republicii Moldova constituie unul dintre
obiectivele de bază ale politicii externe a Republicii Moldova.
Totodată, neutralitatea nu înseamnă izolare, ci, mai degrabă, participarea
țării, nu doar în calitate de consumator de securitate, dar și de contribuabil activ, la
dezvoltarea relațiilor internaționale, la valorificarea oportunităților de cooperare
internațională, cu o atitudine nepărtinitoare și fără prejudecăți, urmărind
promovarea intereselor naționale de securitate și apărare. Aceste acțiuni vor
sprijini în continuare consolidarea și dezvoltarea capacităților de apărare,
realizarea obiectivelor strategice și vor contribui la diminuarea riscurilor și
amenințărilor emergente. Cu atât mai mult cu cât evoluțiile geopolitice în plan
regional și global demonstrează că securitatea și apărarea depășesc considerabil
posibilitățile unui stat, ceea ce indică asupra faptului că acestea necesită a fi
edificate pe baza unei colaborări eficiente cu actorii implicați. Prin urmare,
Republica Moldova va trebui să consolideze și chiar să extindă cooperarea cu
actorii regionali și internaționali, prin valorificarea parteneriatelor existente,
precum și prin inițierea de parteneriate noi în raport cu interesele naționale.
De asemenea, Republica Moldova nu va admite folosirea propriului
teritoriu de către forțe externe cu scopul de a întreprinde măsuri cu caracter militar
îndreptate împotriva altui stat.

Republica Moldova a dezvoltat relaţii bilaterale şi cu alte state, precum Marea

Britanie, Estonia, Letonia, Lituania, Germania, Polonia, Turcia, China, Suedia,
Franţa, Italia, Japonia, Grecia, Ungaria, Georgia, Austria. În procesul de dezvoltare
a sistemului naţional de apărare, Republica Moldova dezvoltă cooperarea
bilaterală şi dialogul cu aceste state