Tema: SISTEMUL NAŢIONAL DE APĂRARE

7.1 ASPECTE GENERALE

7.2 DOCTRINA MILITARĂ A RM

• aspectele politico-militare
• misiuni constituţionale
• obiective
• strategii

7.3 FORŢELE ARMATE ALE RM

• componenţa
• aspectele militaro-organizatorice
• sarcinile

7.4 PERSPECTIVELE REFORMEI ARMATEI NAŢIONALE

Bibliografie: 1) Pleşca V., „Reforma militară în RM prin prisma planului individual

de acţiuni al Parteneriatului „RM- NATO””, Moldoscopie, Chişinău 2007.

2) Pintea I., „Necesitatea reevaluării sectorului de securitate şi apărare în reforma de

securitatea RM”, 2009.

3) „Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011-

2013. ”, M.O. al R.M. nr.16- 17, 21.01. 2011.

7.1 ASPECTE GENERALE

Sistem naţional de apărare reprezintă ansamblu de

forţe, mijloace, elemente ale infrastructurii şi acţiuni menite
să asigure apărarea ţării.

1  

 
 Sistemul naţional de apărare cuprinde conducerea,
forţele, resursele şi infrastructura teritorială.
Apărarea naţională reprezintă unul din domeniile
esenţiale ale securităţii unui stat şi un atribut inalienabil al
acestuia.
Apărarea naţională prezintă un interes major pentru
factorii de decizie politico-militară ai oricărui stat
independent şi suveran.
De aici rezultă și preocuparea constantă a instituţiilor
abilitate ale statului de a elabora o politică de apărare
coerentă, adecvată situaţiei concrete a mediului de
securitate naţional şi internaţional.
Sistemului naţional de apărare presupune realizarea
mai multor obiective/sarcini, precum:
• determinarea intereselor naţionale prioritare în
domeniul apărării, a politicii de apărare şi a principiilor
de bază ale construcţiei militare;
• analiza situaţiei politico-militare și stabilirea unui
complexului de măsuri politico - diplomatice favorabile
asigurării apărării naţionale;
• instituirea cadrului normativ cu privire la apărarea
naţională, inclusiv aprobarea doctrinei militare a
statului;
• prognozarea riscurilor şi ameninţărilor cu caracter
militar la adresa securităţii naţionale;
• pregătirea forţelor destinate apărării naţionale,
menţinerea unui înalt grad al pregătirii de luptă şi de
mobilizare;
• dezvoltarea ştiinţei şi artei militare în scopul
perfecţionării sistemului de instruire a cadrelor militare;
2  

 
 • asigurarea forţelor destinate apărării naţionale cu
armament, tehnică modernă și resurse tehnico -
materiale în volumul necesar;
• coordonarea cu alte state şi organisme internaţionale a
acţiunilor pentru prevenirea şi reducerea unui posibil
pericol militar;
• pregătirea cetăţenilor și rezervelor de mobilizare
pentru pentru apărarea Patriei pe timp de război;
• pregătirea de mobilizare a economiei naţionale, a
autorităţilor publice, a instituţiilor publice, a agenţilor
economici, a populaţiei şi a teritoriului pentru apărare;
• asigurarea controlului democratic asupra forţelor
destinate apărării naţionale.

Conducerea sistemului naţional de apărare este un

atribut exclusiv şi inalienabil al autorităţilor constituţionale
ale statului şi se realizează de către Parlament,
Preşedintele Republicii Moldova, Guvern, Ministerul
Apărării precum şi alte autorităţi publice cu atribuţii
relevante sectorului de securitate şi apărare în limitele
stabilite de Constituţie şi de alte acte normative.
Cadrul juridic al apărării naţionale îl constituie:
• Constituţia Republicii Moldova;
• Concepţia securităţii naţionale;
• Strategia Securităţii Naţionale;
• Doctrina militară a Republicii Moldova;
• Legea cu privire la apărarea naţională;

3  

 
 • alte acte normative ale Republicii Moldova, precum şi
normele unanim acceptate ale dreptului internaţional.

7.2 DOCTRINA MILITARĂ A REPUBLICII MOLDOVA

A fost adoptată prin HP nr. 482 – XIII din 6 iunie 1995
Doctrina militară a Republicii Moldova este
determinată de mai mulți factori, precum:
• politica externă şi internă a statului;
• statutul de neutralitatea permanentă proclamată
constituţional;
și poartă un caracter exclusiv defensiv.
Doctrina militară are la bază 2 domenii majore:
§ domeniul politic – pe care îl constituie
următoarele priorități:
• soluţionarea paşnică a contradicţiilor apărute
între state;
• excluderea confruntării militare prin
eforturile colective ale ţărilor;
• stabilirea relaţiilor politice, economice şi
militare, care exclud lezarea suveranităţii şi
independenţei statului.
4  

 
 § domeniul militar – îl constituie următoarele
priorități:
• menţinerea capacităţii de apărare a statului la
nivelul care asigură securitatea militară;
• întărirea măsurilor de credibilitate;
• extinderea colaborării militare reciproc
avantajoase bazată pe principiile respectării
suveranităţii, independenţei şi neamestecului
în afacerile interne ale altor state.
Doctrina militară definește scopul principal al
politicii militare a Republicii Moldova care constă în -
asigurarea securităţii militare a poporului şi statului,
prevenirea războaielor şi conflictelor armate prin
mijloacele de drept internaţional.
Pentru atingerea acestui scop, Republica Moldova
aplică un sistem de măsuri care presupun,
la nivel global:
• participarea la activitatea comunităţii mondiale în
vederea prevenirii războaielor, a conflictelor
armate şi soluţionării paşnice a problemelor
litigioase;
• crearea condiţiilor care, în cazul unui pericol militar
extern, vor asigura realizarea dreptului republicii la
asistenţa organizaţiilor internaţionale;
• participarea activă la edificarea sistemului
internaţional unic de securitate colectivă;
la nivel regional:

5  

 
 • stabilirea relaţiilor amicale bilaterale şi multilaterale
cu statele din regiune, care vor asigura un nivel
înalt de încredere reciprocă şi transparentă în
domeniul militar;
• ajutorul reciproc în cazul periclitării securităţii
colective;
la nivel naţional:
• crearea unui potenţial militar suficient pentru
asigurarea securităţii militare a statului.
Realizând cursul său politico-militar RM:
• nu acceptă războiul ca mijloc de atingere a
scopurilor politice (cu excepţia cazurilor de
autoapărare);
• promovează o politică externă de pace;
• asigură securitatea sa militară fără a prejudicia
securitatea altor state şi securitatea generală;
• nu admite folosirea teritoriului propriu pentru
acţiuni agresive contra altor state şi pentru
dislocarea trupelor străine.
Republica Moldova îi consideră parteneri în
activităţile sale de menţinere a păcii şi securităţii
internaţionale, toate statele şi organizaţiile
internaţionale, politica cărora nu cauzează prejudiciu
intereselor Moldovei şi nu contravine Cartei ONU.
Pornind de la aceasta, Republica Moldova:
• respectă principiile inviolabilităţii frontierelor de stat
şi reglementării paşnice a litigiilor internaţionale;
• nu consideră nici un stat drept inamic al său;
6  

 
 • nu înaintează pretenţii teritoriale altor state şi nu
acceptă nici un fel de pretenţii teritoriale faţă de
sine;
• nu admite utilizarea armatei sale pentru atingerea
scopurilor politice;
• nu va începe prima acţiuni militare.
Totodată, Republica Moldova este nevoită să ţină
cont de sursele potenţiale existente ale pericolului militar
pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea
teritorială.
În acest sens, surse potenţiale ale pericolului
militar pot fi considerate:
§ pretenţiile teritoriale ale altor state;
§ tentativele de destabilizare a situaţiei politice interne
din republică;
§ prezenţa pe teritoriul republicii a trupelor străine;
§ activitatea organizaţiilor separatiste, orientată spre
violarea armată a integrităţii teritoriale a republicii;
§ crearea formaţiunilor militare ilegale.
Ţinând cont de cele expuse, Republica Moldova îşi
realizează dreptul inalienabil la autoapărare şi îşi asigură
securitatea militară prin toate mijloacele de care dispune.
Deci RM, consideră legal şi necesar de a avea
Forţe Armate moderne, profesionale și dotate pentru:
• apărarea suveranităţii, independenţei, integrităţii
teritoriale şi altor interese vitale ale ţării
• localizarea şi lichidarea posibilelor conflictelor
armate,
7  

 
 • neutralizarea oricăror altor acte de violenţă militară
în interiorul republicii care periclitează orânduirea
de stat.
Astăzi, Forţele Armate se compun din Armata
Naţională şi Trupele de carabinieri, care au menirea să
asigure securitatea militară şi menţinerea ordinii publice.
Conducerea supremă a Forţelor Armate este
exercitată de:
1.Preşedintele Republicii Moldova – care este
comandantul suprem al Forțelor Armate și din această
calitate execută:
• conducerea generală a Armatei Naţionale;
• emite decrete și ordine cu caracter executoriu;
• poate declara, cu aprobarea prealabilă a
Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală;
• în caz de agresiune armată îndreptată împotriva
ţării, ia măsuri pentru respingerea agresiunii,
declară stare de război şi informează Parlamentul
(dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în 24
de ore de la declanşarea agresiunii);

• alte măsuri pentru asigurarea securităţii naţionale

şi a ordinii publice, în limitele şi în condiţiile legii.
2.La fel conducerea supremă a FA este exercitată de
Parlament (participarea FA la lichidarea urmărilor dezastrelor
naturale);

3.și de Guvern.
Conducerea militară și operativă a Forțelor Armate
este exercitată de ministerele în structurile cărora
8  

 
funcţionează unităţile şi instituţiile militare în persoana
Șefului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale și
Comandantului Trupelor de Carabinieri.
Conducerea nemijlocită a Armatei Naţionale este
exercitată de ministrul apărării. În cazul numirii în
funcţia de ministru al apărării a unei persoane civile,
şeful Marelui Stat Major este concomitent şi Comandantul
Armatei Naţionale.

Pe timp de pace, Marele Stat Major al Armatei

Naţionale este preocupat de:
• elaborarea planurile operative şi de mobilizare ale
Forţelor Armate;
• pregătirea Forţelor Armate lor pentru apărarea
statului;
iar în cazul apariţiei unui pericol militar sau pe timp
de război acesta se transformă în Marele Stat Major al
Forţelor Armate pe lângă Comandantul Suprem al Forţelor
Armate - Preşedintele Republicii Moldova şi conduce
toate unităţile militare pe parcursul organizării şi
desfăşurării acţiunilor de apărare a ţării.
În asemenea situații (de conflict armat sau război),
Forșelor Armate le revin sarcinile:
• de a respinge loviturile aeriene şi terestre ale
inamicului;
• de a aduce distrugeri maximal posibile agresorului;

9  

 
 • de a nu admite pătrunderea lui în adâncul
teritoriului ţării;
• de a crea condiţii pentru încetarea acţiunilor de
luptă la un stadiu începător şi încheierea păcii cu
condiţii ce corespund intereselor naționale.
Caracterul local al acţiunilor militare (posibile) nu
admite şi face lipsită de sens utilizarea armei nucleare
împotriva republicii ci doar aplicarea mijloacelor
convenţionale de distrugere.
Principalul gen al acţiunilor de luptă ale Armatei
Naţionale a Republicii Moldova, indiferent de forma lor de
declanşare şi desfăşurare, este apărarea, efectuată de
trupele regulate şi unităţile apărării teritoriale în formă de
operaţiuni de apărare.
Doctrina militară se va completa și perfecţiona în
dependență de procesul formării noului sistem de relaţii
internaţionale.
În baza Doctrinei militare se elaborează Concepţia
Construcţiei FA şi legislaţia în problemele militare.
Construcţia Forţelor Armate se efectuează în
corespundere cu principiile care ar asigura:
• asigurarea unui nivel înalt al profesionalismului
efectivului Forţelor Armate;
• înalta capacitate de pregătire și dirijare a acţiunilor
de luptă a FA;
• capacitățile ridicate de manevră, rezistenţa și
mobilitate a FA;

10  

 
 • dotarea corespunzătoare materială a subunităţilor
de luptă şi tehnice;
• completarea Forţelor Armate pe baza principiului
mixt - atât prin recrutare, cît şi prin contract, cu
trecerea treptată în viitor la completarea trupelor în
volum deplin pe bază de contract;
• educaţia militaro-patriotică a efectivului Forţelor
Armate și a tinerii generații în corespundere cu
prevederile constituționale și, anume - Apărarea
Patriei este un drept şi o datorie sfântă a
fiecărui cetăţean.
DECI, Forţele Armate sînt subordonate exclusiv
voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a
independenţei, a unităţii și a integrităţii teritoriale a ţării.
Asigurarea financiară a Forţelor Armate se
efectuează exclusiv de la bugetul de stat.
Înzestrarea tehnico-materială a FA se efectuează cu
sisteme eficiente de arme, tehnică militară şi specială,
precum şi cu alt echipament, în cantităţi suficiente
pentru realizarea sarcinilor ce le revin.
Armamentul, tehnica militară şi specială se procură
după hotare, iar în cazuri justificate din punct de vedere
economic se produc în republică.
Colaborarea tehnico-militară a RM cu alte ţări se
efectuează în baza legislaţiei în vigoare şi acordurilor
internaţionale la care Moldova este parte.
Sistemul de instruire şi educaţie a cadrelor
militare pentru FA este parte componentă a sistemului de
învăţământ de stat.
11  

 
 Acest sistem asigură pregătirea cadrelor militare în
instituţiile de învăţământ militar din republică şi de
peste hotare ei, precum şi selectarea cadrelor din
rândurile absolvenţilor instituţiilor de învăţământ civile, cu
ulterioara absolvire a cursurilor speciale de preg. militară.
ÎN CONCLUZIE - în Doctrina Militară este reflecată
Politica de apărare a Republicii Moldova.
Politică de Apărare reprezintă un ansamblu de
viziuni, de concepţii, de activităţi şi de relaţii care
reflectă caracterul complex și defensiv al apărării.
Politica de Apărare include aspectele externe şi
interne, militare şi nonmilitare ale sistemului de securitate
naţională şi se bazează pe principiul fundamental de
asigurare a controlului democratic asupra forţelor
armate prin promovarea transparenţei şi a
responsabilităţii sistemului naţional de apărare în faţa
societăţii.
La momentul de faţă, riscul unei agresiuni armate
împotriva Republicii Moldova este unul mai scăzut și în
acest sens, politica de apărare a statului va fi îndreptată
spre dezvoltarea capacităţilor militare suficiente pentru
asigurarea executării următoarelor misiuni:
• descurajarea şi, după caz, respingerea unei agresiuni
armate, prin desfăşurarea operaţiilor de apărare;
• asigurarea controlului şi managementului spaţiului
aerian;
• acordarea de sprijin autorităţilor civile în gestionarea
situaţiilor excepţionale;

12  

 
 • participarea la misiuni internaționale de pacificare şi la
misiuni umanitare.

7.3 FORŢELE ARMATE ALE RM

Actualmente din cele 3 componente ale Forțelor
Armate ale Republicii Moldova, conform Strategia
Securităţii Naţionale, Armata Naţională va constitui unicul
element al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.
I.ARMATA NAȚIONALĂ. Deci, temelia potenţialului
militar al republicii o va constitui totuși - Armata
Naţională, care se compune din trupe regulate şi din
rezervă de militari instruiţi.
La momentul actual, Structura de organizare a AN
este reprezentată pe 3 nivele, precum cel strategic,
operativ şi tactic.
În AN sunt create și funcționează:
• Centrul Operaţional de Comandă;
• Centrul de gestionare a resurselor umane pentru
mobilizarea Armatei Naţionale;
• Comandamentul Forţelor Terestre;
13  

 
 • Comandamentul Forţelor Aeriene;
• Comandamentul Logistic.
În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.679 din
23.11.2001 structura generală a Armatei Naţionale şi a
instituţiilor Ministerului Apărării şi efectivul lor de 6.500
militari şi de 2.000 persoane civile, este următoarea:
A. CONDUCEREA:
1. Ministerul Apărării are misiunea să elaboreze
politica de apărare, să conducă şi să coordoneze
construcţia şi dezvoltarea Armatei Naţionale.
Ministerul Apărării determină riscurile şi ameninţările
cu caracter militar şi necesităţile privind pregătirea
sistemului naţional de apărare pentru asigurarea securităţii
militare a statului.
Din momentul instituirii în stat a stării de urgenţă,
de asediu sau de război, ministerul, în calitatea sa de
organ guvernamental, întreprinde toate măsurile de
asigurare politică, legislativă (juridică), tehnico-materială şi
financiară, de pregătire şi protecţie socială a cadrelor,
îndreptate spre executarea sarcinilor militare puse în
seama Armatei Naţionale de către Preşedintele Republicii
Moldova - Comandant Suprem al Forţelor Armate.
Ministerul Apărării este condus de ministrul Apărării,
numit în funcţie de către Preşedintele Republicii Moldova,
în modul stabilit de legislaţie. Ministrul Apărării răspunde
de întreaga activitate a ministerului în faţa Guvernului, iar
în calitate de membru al Guvernului - şi în faţa
Parlamentului.
Ministerul Apărării administrează domeniul public
central de specialitate prin intermediul aparatului central al
14  

 
ministerului, iar conducerea politico-militară a Armatei
Naţionale – prin intermediul Marelui Stat Major.
2. Marele Stat Major al Armatei Naţionale – este
organul central de conducere militară al Armatei Naţionale.
În scopul asigurării apărării naţionale şi executării
altor misiuni, determinate de destinaţia Armatei Naţionale,
Marele Stat Major efectuează:
• planificarea strategică a întrebuinţării trupelor
Armatei Naţionale în acţiuni de luptă şi de alt gen;
• perfecţionarea capacităţii de luptă şi de mobilizare
a trupelor;
• asigură comanda militară a forţelor antrenate în
aceste acţiuni;
• planifică şi organizează pregătirea organelor de
conducere a comandamentelor Armatei Naţionale
şi a unităţilor militare ale armatei în vederea
executării misiunilor ce le revin.
Şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale,
Comandant al Armatei Naţionale, execută conducerea
activităţii direcţiilor şi secţiilor independente ale Marelui
Stat Major direct sau prin intermediul locţiitorului său,
directorul Marelui Stat Major care asigură coordonarea
activităţilor structurilor menţionate.
Şeful Marelui Stat Major execută conducerea
comandamentelor armatei: a Forţelor Terestre, Forţelor
Aeriene şi a Comandamentului Logistic.
Şeful Marelui Stat Major de asemenea exercită:
• conducerea administrativă a contingentului
armatei;
15  

 
 • completarea cu efectiv şi pregătirea acestuia;
• dotarea cu tehnică şi armament;
La anunţarea mobilizării Forţelor Armate în baza
Marelui Stat Major al Armatei Naţionale se constituie
Statul Major General al Forţelor Armate.
Statul Major General al Forţelor Armate este organul
principal care asigură Comandamentului Suprem în frunte
cu Preşedintele RM care comandă Forţele Armate la
pregătirea şi executarea misiunilor de apărare a ţării.
3. Comandamentele categoriilor de forţe şi
comandamentul logistic
Comandamentul Forţe Terestre, în calitate de organ
central de conducere militară cu forţele şi capacităţile
desemnate, are misiunea de a organiza, dezvolta şi
pregăti unităţile forţelor terestre pentru operaţiile
militare, cu caracter terestru, pe timp de pace, în situaţii
de criză şi război.
Pe timp de pace, Comandamentul Forţe Terestre
organizează pregătirea forţelor şi mijloacelor din subordine
pentru executarea misiunilor încredinţate în timpul
acţiunilor militare şi asigură planificarea şi conducerea
acţiunilor militare, cu forţele şi mijloacele avute la
dispoziţie.
În situaţii de criză şi război, Comandamentul Forţe
Terestre participă la lupta armată pentru apărarea ţării.
Totodată, Comandamentul va susţine instituţiile statului şi
a autorităţilor locale în caz de situaţii excepţionale, în
conformitate cu prevederile legale.
Comandamentul Forţe Aeriene, ca unitate militară
independentă de tip operaţional, are misiunea de a
16  

 
construi, dezvolta şi pregăti Forţele Aeriene (categorie
de forţe armate care acţionează în şi din spaţiul aerian şi
integrează acţiunile desfăşurate în acest spaţiu de către
celelalte categorii de forţe ale armatei) pentru întrebuinţare
conform destinaţiei.
Pe timp de pace, Comandamentul Forţelor Aeriene
conduce forţele şi mijloacele din serviciul de luptă,
antrenează forţele operaţionalizate în cadrul aplicaţiilor,
sau exerciţiilor independente ori integrate, în misiunile
internaţionale, colaborînd cu celelalte categorii de forţe.
La fel, Comandamentul asigură supravegherea şi
managementul spaţiului aerian al Republicii Moldova.
În situaţii de criză şi război, Comandamentul Forţelor
Aeriene ia în subordine operaţională forţele aeriene şi
asigură planificarea, conducerea şi monitorizarea acţiunilor
militare specifice.
În cazul participării la exerciţii sau misiuni
internaţionale în ţară şi străinătate, Marele Stat Major pune
la dispoziţia structurii de conducere operaţională forţele şi
logistica necesare îndeplinirii misiunilor planificate.
Marile unităţi şi unităţi militare de aviaţie şi de
apărare antiaeriană se subordonează nemijlocit
Comandamentului Forţelor Aeriene.
Comandamentul Logistic are misiunea de a pregăti
unităţile şi instituţiile de asigurare logistică pentru
executarea politicilor militare în domeniul logisticii, precum
şi a realiza suportul logistic al forţelor în operaţii militare pe
timp de pace şi război.
Comandamentul Logistic, în calitatea sa de structură
de comandă, de concepţie şi execuţie, este responsabil de
17  

 
capacitatea de luptă şi de mobilizare, organizarea pregătirii
şi întrebuinţării forţelor şi mijloacelor de logistică din
subordine pe timp de pace şi de război, subordonîndu-se
ierarhic şefului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale,
comandant al Armatei Naţionale.
În acelaşi timp, Comandamentul asigură planificarea,
achiziţionarea şi organizarea distribuirii în trupe a bunurilor,
pentru asigurarea activităţilor de bază ale Forţelor Armate
în limita fondurilor alocate.
La fel, Comandamentul Logistic organizează şi duce
evidenţa armamentului, tehnicii militare, rachetelor,
muniţiilor, altor mijloace tehnice şi bunuri materiale,
inclusiv şi a surselor cu impact negativ asupra mediului.
B. TRUPELE REGULATE
1. Forţele terestre:
• Brigăzi de infanterie motorizată (Brigada
“Moldova”, Brigada “Ştefan cel Mare” și Brigada
“Dacia”);
• Batalion cu destinaţie specială;
• Batalion de menţinere a păcii (Batalionul 22);
• Divizion de artilerie;
• Bază militară de instruire.
2. Forţele aeriene:
• Bază de aviaţie;
• Regiment de rachete antiaeriene.
3. Unităţile de asigurare de luptă
18  

 
 • Batalionul transmisiuni;
• Batalionul de gardă;
• Batalionul geniu;
• Centrul de pregătire pentru operaţiuni de
menţinere a păcii;
• Centrul topografic militar;
• Centrul luptă electronică;
• Compania protecţie chimică independentă.
4. Unităţile de asigurare logistică și rezervă

C. Alte instituții.
Potrivit Hotărîri Guvernului nr.939 din 16.08.2007
Ministerul Apărărăii are în subordine următoarele instituţii:
1. Departamentul dotări
2. Direcţia inspecţia generală
3. Direcţia analiză şi informaţie
4. Academia Militară a Forţelor Armate
5. Orchestra Prezidenţială a Republicii Moldova
6. Clubul sportiv central al Armatei Naţionale
7. Centrul mass-media militară
8. Instituţia publică “Centrul de Cultură şi Istorie Militară"
9. Spitalul clinic militar central
10. Centrul consultativ-diagnostic
11. Centrul de medicină preventivă
19  

 
12. Comisia centrală de expertiză medico-militară a
Forţelor Armate ale Republicii Moldova
Putem afirma că, rolul, misiunile şi sarcinile AN a
RM derivă din:
• prevederile Legii supreme;
• tratatele internaţionale la care Republica Moldova
este parte;
• legislaţia naţională în vigoare;
• rezultatele evaluării ameninţărilor şi riscurilor la
adresa securităţii naţionale, fiind, astfel, orientate
în asigurarea apărării statului şi a intereselor
naţionale ale Republicii Moldova.
Aceste misiuni şi sarcini sunt definite şi dezvoltate în
documentele strategice şi servesc drept punct de pornire
în procesul dezvoltării capabilităţilor necesare Armatei
Naționale.

II.Trupele de Carabinieri (trupele interne) ale MAI au

fost create după declararea suveranităţii Republicii
Moldova în baza Legii nr. 806-XII, adoptată de către
Parlamentul Republicii Moldova la 12 decembrie 1991.
Trupele de Carabinieri sînt destinate să asigure
împreună cu poliţia sau independent ordinea publică,
apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor, avutului proprietarului, prevenirea faptelor
de încălcare a legii pe întreg teritoriul RM.
Cadrul legal actual:
Trupele de carabinieri se conduc în activitatea lor de:
• Constituţia RM, adoptată la 29.07.94;
20  

 
• Legea cu privire la Trupele de Carabinieri ale MAI nr.
806 din 12.12.1991.
• Decretele Preşedintelui Republicii Moldova;
• Hotărârile Guvernului,
• Regulamentele militare ale Forţelor Armate ale RM;
• Ordinele şi dispoziţiile ministrului afacerilor interne şi
ale comandantului Departamentului Trupelor de
Carabinieri;
• Alte acte.
Principalele Atribuţii ale trupelor de carabinieri sunt:
• efectuează servicii de patrulare şi santinelă, de
menţinere a ordinii publice și de combatere a
criminalităţii;
• desfăşoară împreună cu organele de poliţie, o
activitate de prevenire a faptelor antisociale;
• participă la menţinerea ordinii publice în timpul
acţiunilor social-politice cu caracter de masă,
sportive şi de altă natură;
• asigură paza şi apărarea unor obiecte de stat de
importanţă deosebită şi a transporturilor speciale
conform listei stabilite de Guvern;
• participă la asigurarea regimului juridic al stării de
urgenţă, de asediu sau de război;
• participă la restabilirea ordinii în caz de nesupunere
în grup şi de tulburări în masă ale arestaţilor şi
deţinuţilor;
• caută în comun cu alte forţe ale MAI, persoanele
arestate sau condamnate care au evadat de sub
pază;
• participă la stingerea incendiilor, la
lichidarea consecinţelor avariilor sau ale situaţiilor
21  

 
 excepţionale cu caracter natural, tehnogen ori
ecologic;
• păzesc şi apără localuri ale misiunilor diplomatice,
reprezentanţelor consulare sau ale altor
reprezentanţe ale statelor străine;
• participă, împreună cu alte forţe ale Ministerului
Afacerilor Interne, la prevenirea, neutralizarea şi la
curmarea acţiunilor elementelor teroriste şi de
diverisiune;
• la declararea stării de asediu sau de război, în
cooperare cu Armata Naţională participă, sub
conducerea Statului Major General al FA, la:
§ operaţii (acţiuni) de apărare a ţării,
§ paza căilor de comunicaţie,
§ evacuarea populaţiei din zonele supuse
atacurilor,
§ lupta împotriva grupurilor de cercetare-
diversiune, etc.
Pe lângă sarcinile şi atribuţiile stabilite în Legea
806-XII, militarii Trupelor de Carabinieri ale MAI pot fi
antrenaţi la îndeplinirea sarcinilor poliţiei în modul stabilit
de Ministerul Afacerilor Interne.
În asemenea cazuri asupra lor se extinde statutul
juridic de colaboratori ai poliţiei, stabilit de Legea Republicii
Moldova „Cu privire la Poliţie” nr. 416-XII din 18.12.1990.

Totodată, conform art. 9 al Legii Republicii Moldova

nr. 354-XV din 25.07.2003 cu privire la apărarea
naţională Trupele de Carabinieri sunt parte componentă
a Forţelor Armate.
22  

 
 Evaluarea capabilităţilor actuale efectuate în cadrul
Analizei Strategice a Apărării denotă că trupele de
carabinieri sunt parţial gata pentru îndeplinirea misiunilor în
situaţii de criză, asediu sau război.

7.4 PERSPECTIVELE REFORMEI FORȚELOR ARMATE

ARMATA NAȚIONALĂ
Modernizarea AN a demarat odată cu adoptarea
Concepţiei reformei militare în anul 2002.
Cu toate acestea, în lipsa voinţei politice, precum şi
din cauză că elaborarea Concepţiei reformei militare nu a
fost precedată de schiţarea documentelor strategice, un şir
de activităţi preconizate în cadrul modernizării AN nu au
avut loc.
Totodată, evaluarea pericolelor externe şi interne la
adresa securităţii statului nu a fost realizată în termeni
oportuni. Reieşind din aceasta, documentele strategice
elaborate anterior au fost imperfecte, iar în consecinţă
sarcinile trasate faţă de sistemul de apărare nu au fost clar
stabilite.
Pentru a lichida neajunsurile existente, a fost
demarat procesul de Analiză Strategică a Apărării, care

23  

 
reprezintă o analiză profundă a întregului sistem naţional
de apărare.
Desfăşurarea ASA a fost un pas absolut necesar
pentru Republica Moldova, și scopul de bază al acesteia
constă în:
• identificarea punctelor forte şi celor slabe
ale sistem naţional de apărare;
• determinarea soluţiilor de înlăturare a
deficienţelor existente;
• prezentarea propunerilor pentru
dezvoltarea capabilităţilor militare, care ar
satisface necesităţile de securitate şi apărare ale
Republicii Moldova.
Factorii care au conturat necesitatea evaluării
sistemului de apărare a statului sunt de natură internă şi
externă.
În plan intern, după destrămarea Uniunii Sovietice şi,
respectiv, proclamarea independenţei, Forţele Armate ale
Republicii Moldova au fost formate din tot ce s-a moştenit
de la fosta armată sovietică.
Formaţiunile dislocate pe teritoriul Moldovei se
încadrau bine într-o altă structură, aveau alte obiective,
erau susţinute de o altă economie.
Respectiv, Armata Naţională s-a pomenit în situaţia
când misiunile se formulau după structurile create şi nu
invers, adică structuri formate în corespundere cu
misiunile determinate de guvernare în baza unui studiu
analitic cu referinţe clare la pericolele existente şi indicii
dezvoltării economice a ţării.

24  

 
 Dezvoltarea economică a statului este un alt factor
intern, care a dictat necesitatea ASA.
O bună parte din sursele alocate Forţelor Armate în
anii ”90 puteau fi folosite mai raţional, orientate spre
implementarea programelor de modernizare, raţionalizare
şi re-investire şi nu pentru întreţinerea unui număr
relativ mare de oraşele militare, dislocate răzleţ pe
teritoriul tării, întreţinerea tehnicii depăşite de ani,
consumarea nechibzuită a stocurilor de bunuri, etc.

Armata totdeauna a fost şi este o instituţie

costisitoare pentru orice stat. Cu toate acestea experienţa
statelor occidentale demonstrează că, în cazul armatei
pot fi aplicate principiile „cost-eficienţă” şi „cost-
beneficiu”.
Pe de altă parte, necesitatea evaluării sistemului de
apărare în plan extern a fost dictată de evoluţiile geo-
politice care au influenţat semnificativ factorii de risc
la adresa securităţii statului.
Confruntările militare convenţionale au rămas în
epoca războiului rece. Noile state democratice din spaţiul
CSI, Europa de Est şi Centrală s-au orientat spre formarea
unor forţe mobile, cu capacitate înaltă de intervenţie rapidă
în zone de conflict şi post-conflict pentru îndeplinirea
misiunilor pacificatoare.
Aceste schimbări au cauzat revizuirea misiunilor
atribuite Forţelor Armate şi au avut un impact nemijlocit
asupra sistemelor de planificare strategică, operaţionala,
instruire a trupelor, etc.
ASA este elementul-cheie în procesul reformei
25  

 
militare, scopul căreia constă în realizarea măsurilor
politice, economice, legislative şi sociale, destinate
reorganizării calitative a Forţelor Armate ale Republicii
Moldova.
Obiectivul final al reformei militare este
restructurarea Forţelor Armate, astfel încât Republica
Moldova să dispună de forţe moderne, credibile, flexibile,
multifuncţionale şi interoperabile, capabile să execute
misiuni atât pe timp de pace, cît şi în situaţii de criză, cu
cheltuieli adecvate.
Prin urmare, întregul ansamblu de acţiuni, în cadrul
ASA, este îndreptat în atingerea următoarelor obiective:
• ajustarea capacităţilor sistemului naţional de
apărare în dependenţă de riscurile şi ameninţările
cu caracter militar existente sau eventuale la
adresa securităţii naţionale;
• atingerea unei viziuni consolidate cu privire la
necesităţile de perspectivă ale statului în domeniul
apărării, precum şi la misiunile şi sarcinile Forţelor
Armate ale Republicii Moldova;
• elaborarea îndrumărilor necesare pentru
dezvoltarea ulterioară a potenţialului naţional de
apărare.
Pentru atingerea acestui scop va continua reforma
forţelor armate, ghidată de analiza strategică a apărării, cu
concentrare prioritară asupra următoarelor aspecte-cheie:
§ îndeplinirea recomandărilor date în Analiza Strategică
a Apărării;
§ revizuirea structurii componentelor forţelor armate;

26  

 
 § trecerea la planificarea apărării bazată pe capabilităţile
şi capacităţile existente şi pe cele necesare pentru
atingerea obiectivelor de securitate naţională,
regională şi internaţională;
§ armonizarea procesului de planificare a apărării cu
sistemul de planificare strategică şi bugetară al statului
în sectorul de securitate naţională;
§ delimitarea atribuţiilor între structurile de comandă,
realizarea sistemelor moderne de comunicaţii şi de
informatică, ajustarea sistemului naţional de
mobilizare;
§ perfecţionarea bazei conceptuale cu privire la
modalităţile de îndeplinire a misiunilor, de planificare şi
de organizare a operaţiilor militare;
§ modernizarea sistemului de management al resurselor
umane, creşterea calităţii vieţii personalului şi
perfecţionarea profundă a instruirii şi a învăţămîntului
militar;
§ promovarea imaginii forţelor armate în societate prin
intermediul intensificării educaţiei militar-patriotice a
cetăţenilor;
§ realizarea programelor de înzestrare cu echipament
necesar pentru executarea misiunilor în zona de
securitate, asigurarea supravegherii şi a controlului
spaţiului aerian, îndeplinirea angajamentelor
internaţionale;
§ elaborarea unui program naţional de modernizare a
tehnicii militare şi a armamentului din dotare, precum şi
reînzestrarea forţelor armate în corespundere cu
misiunile şi cu sarcinile lor.

În procesul reformării, forţele armate vor realiza structura

27  

 
lor modificată, compusă din următoarele forţe: terestre,
aeriene, speciale şi de suport.
Pe plan operaţional, forţele vor fi grupate astfel: forţe
operaţionale, forţe cu efective reduse şi forţe de rezervă.
Pentru dezvoltarea unui sistem naţional de apărare
robust, eficient şi pe măsura mijloacelor disponibile,
Republica Moldova va întreprinde acţiunile necesare în
vederea mai bunei instituţionalizări a procesului de
formulare a politicii de apărare.
Realizarea acestui deziderat necesită elaborarea
unui cadru legal corespunzător, delimitarea rolurilor şi a
responsabilităţilor între structurile de stat, existenţa unui
mecanism de coordonare şi de planificare strategică,
precum şi informarea deplină şi implicarea activă a
societăţii în procesul de elaborare a politicii de apărare.

TUPELE DE CARABINIERI
Scopul reformării Trupelor de Carabinieri este impus
de imperativul timpului și constă în necesitatea asigurării
unei capacităţi ridicate a acestora, pentru:
• a contracara riscurile la adresa securităţii publice;
• a asigura menţinerea și restabilirea ordinii de
drept;
• a apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale
cetăţenilor;
• a asigura paza obiectivelor de importanţă majoră;
• a menţine starea de asediu sau de război;
28  

 
 • a crea forţe capabile să execute misiunile pe timp
de pace şi în situaţiile de criză.
Urmare realizării prevederilor Concepţiei de
reformare a MAI, carabinierii vor prelua integral de la
poliţie funcţiile de: menţinere, asigurare şi restabilire a
ordinii publice cu acoperirea întregului teritoriu al ţării.
Una din priorităţile reformei este profesionalizarea
structurii, prin trecerea treptată a efectivului de la serviciul
militari în termen la serviciul pe bază de contract.
În prezent, modul de satisfacere a serviciului
militar în trupele de carabinieri are un caracter mixt,
format din militari în termen şi militari prin contract.
Referindu-ne la militarii în termen, aceştia sunt
atraşi în baza sistemului de recrutare şi constituie circa
50% din efectivul militar al TC şi circa 87% din efectivul
total de sergenţi şi soldaţi, care au pregătire academică
minimă (studii medii incomplete), ceea ce duce la
completarea efectivului TC cu resurse umane ce posedă
cunoştinţe relativ inferioare nivelului mediu al întregii
populaţii.
De asemenea, actualul sistem de recrutare a
militarilor în termen, pe o perioadă de 12 luni, nu
garantează timpul necesar pentru pregătirea la un nivel
minim profesionist a acestora.
În cadrul profesionalizării TC ar putea să apară și
unele impedimente cum ar fi:
• lipsa motivaţiei de a satisface serviciul militar prin
contract din cauza:
§ salariului mic;
§ lipsa condiţiilor satisfăcătoare pentru
29  

 
 îndeplinirea serviciului;
§ lipsa spaţiului locativ de serviciu;
• dotarea insuficientă cu tehnică şi echipamentul
necesar;
• completarea prioritar din militari care au satisfăcut
serviciul militar în termen;
• lipsa unui sistem în cadrul trupelor de carabinieri
de pregătire iniţială şi continuă a subofiţerilor;
• fluctuaţia de cadre, ect.
La moment trupele de carabinieri se află la etapa
perfectării cadrului legislativ, care la fel, este depăşit de
timp şi uneori contradictoriu cu legislaţia naţională şi
internaţională.
În această ordine de idei, a fost definitivat proiectului
legii noi cu privire la serviciul carabinieri, care va stabili
strict statutul trupelor de carabinieri în structura forţelor
de ordine, precum şi delimitarea competenţelor acestora
faţă de poliţie, în vederea excluderii dublării de funcţii,
cu preluarea treptată a funcţiilor de asigurare şi restabilire
a ordinii publice pe întreg teritoriul ţării, care este remis în
Guvern spre aprobare.
La fel, Trupele de Carabinieri şi-au asumat un şir de
angajamente pe plan internaţional, care sunt formulate în
Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica
Moldova - NATO.”
Conform acestui angajament trupele de carabinieri
intenţionează să-și dezvolte capacităţile de dislocare şi
întreţinere în operaţiuni internaţionale a unui detaşament
de sprijin al poliţiei în situaţii de stabilizare şi reconstrucţie
30  

 
post-conflict sub egida ONU, UE și OSCE.
În acest scop o direcţie prioritară este aprofundarea
relaţiilor de colaborare cu organismele internaţionale,
structurile similare din ţările UE, modernizarea activităţii
şi ajustarea legislaţiei la standardele europene una dintre
reperele principale fiind aderarea trupelor de carabinieri
la „Asociaţia Forţelor de Poliţie şi Jandarmerie
Europene şi Mediteraneene cu Statut Militar” şi la
„Forţa de Jandarmerie Europeană”.
 

Însă, conform prevederilor Strategiei Securității

Naționale, Trupele de Carabinieri nu mai sunt în
componența Forțelor Armate.
Trupele de Carabinieri vor prelua integral de la
organele poliţiei funcţiile de menţinere şi de restabilire a
ordinii publice și vor urma calea profesionalizării
complete şi trecerii la serviciul prin contract.
 

SERVICIUL GRĂNICERI
Serviciul Grăniceri, fiind în continuare componente
ale sectorului de securitate naţională, devin, în mod
definitiv și parte a sistemului de afaceri interne și nu o
componentă a Forțelor Armate.

31