Tema3: Caracteristica pierderilor sanitare in companie

Efectele armelor de foc asupra oamenilor

Din armamentul obisnuit fac parte armamentul de foc (gloante cu substante explosive) si mijloacele incediare.
Perfectionarea armamentului si a tehnicii militare se efectueaza in directia cresteri capacitatii de lupta, mobilitatii si protectiei.

Din armamentul de foc fac parte:

 Armele de foc cu gloante
 Armele de foc cu schija
Factorii lezanti ai acestui armament sunt gloantele, schijele de proiectile, bombe, mine, grenade.
In structura contemporana a patologiei in companie pierderile produse in urma actiunii de foc pot constitui 15-20% din tot
volumul pierderilor sanitare.

Aceste cifre sunt determinate de faptul au aparut arme:

 cu tragere rapida
 cu capacitate inalta de patrundere
 cu capacitate inalta de precizie si distanta mare

Factorii lezanti sunt:

 Glonate de calibru mai mic (5-6 mm) cu viteza incepatoare de 1000 m/sec (pusca americana M16). Gloantele acesteia (5-6
mm) provoaca mari distrugeri ale tesuturilor moi, ruperea organelor interne, vaselor sangvine mari. Orificiul de iesire al
acestui gloante este mare si cu mari distrugeri de tesuturi.
 Proiectile si bombe care sunt imbibate in afara de substante explozibile cu bile metalice, cilindrice ori sagetilor care sunt
imbibate in corpul bombelor date.
In grosimea peretilor acestor bombe sunt imbibate cateva sute de bile cu greutatea de 0.7-1.9g. In momentul exploziei aceste
bile capata o viteza incepatoare initiala foarte mare si crapa, prefacandu-se in cateva schije de diverse forme. Bilele se distrug
prin faptul ca au o capacitate inalta de patrundere. Aceste bile, cilindre si sageti pot fi si din masa plastica.
 Mai sunt folosite minele plastice, minele sub forma de jucarii, elemente explozibile cu mecanisme de contact magnetice si
biologice.
Folosirea lor apar traumatisme de mina explozibila, care se caracterizeaza prin traumatismele membrelor inferioare (amputatia
piciorului), comotie generala a organismului si hemoragii in organele interne.
 Proiectile – proiectile (obuze) cu explozie in volum, a caror eficacitatea de lupta este cu mult mai mare decat a celor
obisnuite. Actiunea acestor proiectile se reduce la faptul ca incarcatura se imprastie in aer, iar aerosolii obisnuiti explodeaza.
 Amestecurile incediare in baza lubrifiantilor – la aceste mijloace se refera napalmurile, amestecurile de napalm cu adaosuri
de aluminiu si magneziu sub forma de praf, termitele – amestecuri de oxid de fier cu aluminiu sub forma de praf si fosfor alb.
Napalmul are o capacitate inalta de distrugere, insotite deseori de soc si pierderea cunostintei localizate de obicei in regiunea
fetei, capului si deseori duc la asfixii.
 Armele de nemicire in masa

Cauza aparitiei si folosirii acestui tip de armament este necesitatea de a simplifica nr de forte umane pe campul de lupta si totodata
de a micsora cheltuielile pentru ducerea razboiului, micsorand considerabil nr de uz.
La baza acestor proiectile stau 3 sectii:
 De frunte – cu aparatura televizata de acaparare si insotire a tintei
 Centrala – cu partea de lupta (400-800 kg de material explozibil)
 De coada – cu mijloace de dirijare

Armele de nemicire in masa si armele obisnuiteconstituie totalitatea munitilor (bombele, proiectile, rachete) care pot fi lansate
din avioane sau de pe rampele de lansare asupra centrelor populate, obiectivelor industriale, social-politice cu scopul de a produce
pagube materiale si victime umane.
Armele de nemicire in masa sunt:
 Arma nucleara
 Arma biologica
 Arma chimica

Arma nucleara
Sunt 2 tipuri de arme nucleare:
 Cu acțiune exploziva (bomba atomica, cu hidrogen, bomba trifazica)
 Fara acțiune exploziva (substanțe radioactive de lupta, bombe cu neutroni)
Bomba atomica
Principalele elemente ale bombei atomice sunt:
 Incarcatura nucleara – inainte de explozie se afla in stare subcritica, adica masa acesteia este mai mica decat masa critica.
 Dispozitivul de realizare a exploziei
 Corpul bombei
Principiul de contructie a bombei atomice consta din existenta a 2 mase subcritice care sunt dispuse separat si care se unesc la
declansarea unui dispozitiv clasic, obisnuit. In momentul unirii celor 2 mase subcritice se declanșează o sursa de neutroni (clorura
de beriliu si radon), a careiactiuni in masa combustibilului nuclear produce reactia nucleara in lant.

Bomba de hidrogen
In corpul bombei de hidrogen, continand deuteriu si tritiu. Langa combustibilul cu hidrogen se mai gaseste detonator atomic de
uraniu-235 sau plutoniu-239. Explozia acestuia va crea conditii pentru desfasurareareactiei termonucleare, adica pentru explozia
combustibilului de hidrogen.
Spre deosebire de bomba atomica, incarcatura de lupta a bombei cu hidrogen nu are masa critica.

Bomba trifazica - este o bomba care se bazeazape procesele de fisiune – fuziune – fisiune. Ea are la baza o bomba o bomba
termonucleara, la care se adauga fisiunea uranului-238. In urma reactiei termonucleare rezulta neutroni foarte rapizi care sunt
capabili sa provoace in continuare fisiunea nucleara uraniu-238 si astfel in aceste incarcaturi au loc procesele de fisiune-fuziune-
fisiune.

Substantele radioactive de lupa – sunt produse secundare destinate contaminarii oamenilor, animalelor, terenului. Aceastea se
prezinta sub forma solida (praf), lichida sau gazoasa (fum).

Bomba cu neutroni – are drept incarcatura nucleara californiul-251 care prin fisiune produce un flux puternic de neutroni care au o
actiune puternic iradiata.

Factorii distructivi ai exploziei nucleare sunt:

 Unda de soc
 Emisiunea de lumina
 Radiatiapenetranta
 Impulsul electromagnetic
 Contaminarea radioactiva

Arma biologica – este utilizarea agentilor patogeni in scopuri agresive, care in urma raspandirii prin diferite mijloace tehnice pot
determina imbolnaviri cu caracter transmisibil (in masa) in randulpopulatiei sau animalelor.
Mijloacele si procedee de raspandire a agentilor patogeni:
 Prin lansare
 Prin pulverizarea
 Prin lansare
 Prin agentiidiversionistidotati cu flacoane, fiole pulverizatoare sau grenade

Indicii de recunoastere a armei biologice sunt urmatoarele semne:

 Zborul avioanelor la inaltimi joase si aparitia unor nori de fum sau ceata in urma lor
 Exploziile infundate ale bombelor de aviatie si proiectilelor de artilerie
 Aruncarea din avion a diferitor obiecte
 Prezena unui nr mare de cazuri de boli molipsitoare pentru oameni
 Imbolnaviri in masa a animelelordeomestice si salbatice

Caile de parundere in organism si modalitati de transmitere ale agentilor patogeni:

 Cale respiratorie
 Cale digestiva
 Calea cutanata

Arma chimica – este arma care foloseste unele preparate chimice pentru nimecirea oamenilor si pentru contaminarea
constructiilor, arterelor de circulatie, surselor de apa, etc.
Preparatele chimice folosite in acest scop cunoscute sub denumirea substante toxice de lupta (STL). Ele pot fi intrebuintate si pot
actiona sub forma de gaze sau vapori in stare solida (pulbere) sau in stare lichida (picaturi).
STL pot patrunde in organism prin: aparatul respirator (prin inspirare), aparatul digestiv (prin apa sau alimente contaminate) sau
prin piele.
Mijloacele de atac cu arma chimica:
 Rachete
 Bombe chimice de aviatie
 Proiectile chimice de artileriere si mine chimice de aruncator
 Pulverizarea din aparate speciale montate pe avion
 Dispozitive care contin componentele unor substante toxice de lupta.

Indicii de recunoastere a atacului cu arma chimica

 Explozia munitiei chimice este insotita de un zgomot slab, infundat
 La locul exploziei apare un nor de fum sau ceata care dispare in timp ce se deplaseaza pe directiavantului
 Din avioane se pot lansa casete din care se desprind si explodeaza un nr mare de bombe chimice mici
 In urma avioanelor se formeaza un nor de culoare inchisa care dispare repede, iar pe teren cad picaturi de substante toxice
de lupta
 Pe sol, vegetatie, cladire apar picaturi sau pete uleioase de culoare inchias
 Vegetatiaisi schimba culoarea si se vestejeste la catva timp dupa atac; in zona atacului apare un miros particular de
substante care produc iritarea organelor respiratorii
 Apar cadavre de pasari sau alte animale

Clasificarea STL se imparte in:

1. Subst toxice de lupta cu actiune generala
 STL neuroparalitic (tabun, sarin, soman)
 STL psihochimice (LSD-25, mescalina, BZ, bufetonina, hermina)
 STL hematice (hidrogen arsenat, oxid de carbon)
 STL nervoase (acid cianhidric, clorcian)
2. Subst toxice de lupta cu actiune vezicanta (iperita, levizita, azotiperita)
3. Subst toxice de lupta cu actiune sufocanta (fosfen, difosgen)
4. Subst toxice de lupta cu actiune iritanta
 STL lacrimogene (cloracetofenona, cianura de brombenzil, CS)
 STL stranutatoare (difenilclorarsina, difenilcianarisina, adamsita)
 STL vomive (eticarbazol)

Caracteristica pierderilor sanitare

Pierderi generale– sunt pierderile umane survenite de trupe in timp de campanie.
Pierderi generale pot fi:
1. Pierderi nerecuperabile:
 Decedati pe campul de lupta
 Disparuti fara veste
 Cazuti in prizonierat
2. Pierderi sanitare – sunt militari care prin starea sanatatii si-au pierdut capacitatea de lupta pe un termen nu mai putin de 24
h si au fost evacuati la formatiunile medicale, unde au fost trecuti in evidenta medicala si au primit ajutor medical.
 Pierderi sanitare in cadrul acțiunilor de lupta (raniti)
 Pierderi sanitare in afara acțiunilor de lupta (bolnavii)

Categoria ranitilor– include totilezatii care au avut de suferit un urma actiunii directe sau indirecte a mijloacelor de lupta ale
inamicului sau a conditiilor de lupta.
Categoria bolnavilor– include ranitii si bolnavii aparuti in afara actiunilor de lupta.

Pierderile sanitare aparutein cadrul actiunilor de lupta se clasifica:

A. Dupa factorul etiopatogenetic:
1. Clasa I – leziuni mecanice (contine mai multe grupe in functie de localizarea si profunzimea ranirii)
 Traumatisme inchise
 Traumatisme deschise
 Traumatisme penetrante
 Traumatisme nepenetrante
 Traumatisme cu fractura oaselor
 Traumatisme fara fractura oaselor
 2. Clasa II – leziuni termice (ele se divizeaza dupa suprafata si pronfuzime)
 Combustiile
 Degeraturile
3. Clasa III – leziuni actinice:
 Leziunea actinica acuta
 Leziunea actinica cronica
4. Clasa IV – leziuni chimice
 Leziuni cu substanteneuroparalitice (fosfororaganice)
 Leziuni cu actiune generala (acid cianhidric, clorcian)
 Leziuni de actiune asfixianta (fosgen, difosgen)
 Leziuni de actiunecutanovizicante (lezivita, iperita)
 Leziuni cu alte substante toxice (lacrimogene, iritante)
5. Clasa V – leziuni bacteriologice
 Leziuni cu substante bacteriene (care la randul se imparte conform clasificarilor maladiilor infectioase)
 Leziuni cu toxinele bacteriane
6. Clasa VI – stari reactive
 Stari reactive de scurta durata
 Stari reactive prolongate
B. Dupa tipul de armament:
1. Pierderi sanitare prin arma obisnuita (clasica) – alba
2. Pierderi sanitare prin arma nucleara
3. Pierderi sanitare prin arma chimica
4. Pierderi sanitare prin arma bacteriologica
C. Dupa nr si modalitatea de actiune a factorilor lezanti ce actioneaza asupra corpului:
1. Leziuni combinate (leziuni in urma actiunii a 2 sau mai multe tipuri de arme ori a 2 sau mai multi factori lezanti ai unei si
aceeasi arme – traumatism+combusite+boala actinica)
2. Leziuni asociate (lezarea a 2 sau mai multe regiuni anatomice ori organe printr-un singur proiectil – raniretoraco-
abdominala prin glonte)
3. Leziuni multiple (leziuni a 2 sau mai multe regiuni anatomice in urma actiunii a 2 ori mai multe elemente ale unuia si
aceluiasi factor lezant)
D. Dupa gravitatea leziunilor:
1. Raniti (bolnavi) extrem de gravi
2. Raniti (bolnavi) gravi
3. Raniti (bolnavi) de gravitate medie
4. Raniti (bolnavi) de gravitateusoara

Pierderile sanitare in afara actiunilor de lupta se clasifica:

1. Bolile infectioase si parazitare
2. Tumori
3. Bolile sangelui, ale organelor hematopoietice si unele tulburari ale mecanismului imunitar
4. Bolile endocrine, de nutritie, de metabolism
5. Tulburari mentale si de comportament
6. Bolile sistemului nervos
7. Bolile ochiului si anexelor lui
8. Bolile urechii si apofizei mastoide
9. Bolile aparatului circulator
10. Bolile aparatului respirator
11. Bolile aparatului digestiv
12. Bolile pielii si tesutului celular subcutanat
13. Bolile sistemului osteo-articular, ale muschilor si tesutuluiconj
14. Bolile aparatului genito-urinar
15. Sarcina, nastere, lauzita
16. Unele afectiuni a caror origine se situeaza in perioada perinatala
17. Malformatii congenitale, deformatii si anomalii cromazomiale
18. Semne, simptome si rezultate anormale ale investigatiilor clinice si de laborator
19. Leziuni traumatice, otraviri (intoxicatii)
20. Cauze externe de morbiditate si mortalitate
Volumul pierderilor sanitare– este nr de raniti si bolnavi aparutiintro anumita perioada de timp exprimat in cifre absolute.
Contribuie:
 Planificarea asigurarii medicale
 Modul de organizare si desfasurare a asigurarii medicale a trupelor in companie
 Modalitatea si ritmul scoaterii ranitilor si bolnavilor de pe campul de lupta si evacuare lor
 Instruirea formatiunilor medicale, aprovizionarea acestora cu materiale sanitaro-farmaceutice si completarea cu personal
medico-militar
 Volumul ajutorul medical

Pierderi sanitare probabile – sunt pierderile sanitare care se prevad pana la inceperea luptei.

Volumul pierderilor sanitare este influentata de urmatorii factori:

1. Modalitatea de desfasurare a razboiului
 Cu folosirea armelor de distrugere in masa
 Fara folosirea armelor de disrtugere in masa
2. Tipurile de lupta
 Ofensiva
 Defensiva
3. Modalitatea de trecere la actiunea de lupta
 Prin contact nemijlocit cu inamicul
 In afara contactului nemijlocit cu inamicul
4. Proprietatile tehnico-tactice ale armamentului utilizat
5. Caracteristica reliefului (terenului) de munte, ses, condiile meteo, timpul anului, zilei
6. Raportul fortelor si mijloacelor partilor beligerante
7. Gradul de pregatire de lupta a efectivului subunitatilor si marilor unitati
8. Gradul de protectie a subunitatilor si gradul de protectie individuala
9. Starea fizica si morala a efectivului

Pierderile sanitare se calculeaza pentru o zi de lupta la esaloanelor tactice (batalion, bragada) pentru o operatiune militara – la
esaloanele operative (corp, armate).

Structura pierderilor sanitare– se intelege raportul procentual dintre diferite categorii de raniti si bolnavi.
Structura pierderilor sanitare depinde de urmatoarii factori:
 Felurile de armament folosit de inamic
 Factorii lezanti si armelor
 Timpul anului, zilei
 Starea sanitaro-epidemiologica a trupelor si terenului actiunilor de lupta
 Gradul de protectie a militarilor
 Genul de arma

Este necesar de a cunoaste structura pierderilor sanitare pentru:

 Asigurarea nr necesar de specialisti la nivelul formatiunilor medicale
 Asigurarea nr necesar de formatiuni medicale specializate
 Inzestrareaformatiunilor medicale cu materiale sanitaro-farmaceutice.

Structura reala a pierderilor sanitare poate fi cunoascuta numai dupa finisarea luptei.
 In cazul folosirii armei nucleare structura pierderilor poate fi (leziuni combinate, combustii, boala actinica, leziuni
traumatice pure)
 In cazul folosirii armei obisnuite (raniti, contuzionati, combustionati)
 In cazul leziunilor combinate

Influenta volumului si structurii pierderilor sanitare

Cunoastearea volumului si structurii pierderilor sanitare posibile de catre medicii militare contribuie la planificarea si organizarea
asigurarii ajutorului medical, la repartizarea mai rationala a medicilor specialisti si a materialelor.