TESTE LA EXAMEN DE LICEN REZIDENIAT

CHIRURGIE DENTO-ALVEOLAR

OMF
1. CS. Spaiul minim necesar unui cabinet de chirurgie oral pentru amplasarea unui
fotoliu este:
2. a)10 m2 + 7 m2 pentru fiecare fotoliu suplimentar;
3. b)14 m2 + 7 m2 pentru fiecare fotoliu suplimentar;
4. c)20 m2 + 7 m2 pentru fiecare fotoliu suplimentar;
5. d)25 m2 + 7 m2 pentru fiecare fotoliu suplimentar;
6. e)30 m2 + 7 m2 pentru fiecare fotoliu suplimentar;
7.
8.
9. CS. Cmpul operator e necesar s fie iluminat cu o intensitate de:
10. a)500 lux;
11. b)150 lux;
12. c)200 lux;
13. d)300 lux;
14. e)350 lux;
15.
16. CS. Osul mobil ce intr n componena scheletului facial (splanhnocraniului) este:
17. a)Maxila;
18. b)Malarul;
19. c)Mandibula;
20. d)Nazale;
21. e)Palatinale.
22.
23. CS. Maxila are mai muli perei:
24. a)4;
25. b)5;
26. c)6;
27. d)7;
28. e)8.
29.
30. CS. Pereii sinusului snt acoperii cu:
31. a)Epiteliu pseudostratificat cilindric cu cili,
32. b)Epiteliu cubic;
33. c)Epiteliu plat;
34. d)Epiteliu prizmatic;
35. e)Epiteliu folicular.
36.
37.
38. CS. Sinusul maxilar comunic cu:
39. a)Cavitatea nazal;
40. b)Cavitatea bucal;
41. c)Orbita;
42. d)Glota;
43. e)Fosa subtemporal.
44.
45.
46. CS. Volumul cavitii sinusului (n cm3) este de:

47. a)14-25 cm3;

48. b)15-40 cm3;
49. c)10-20 cm3;
50. d)7-15 cm3;
51. e)20-50 cm3.
52.
53. CS. Sinusul comunic cu cavitatea nazal printr-un orificiu oval care se deschide n.
54. a)Miatul nazal superior;
55. b)Miatul nazal mediu;
56. c)Miatul nazal inferior;
57. d)Prin celule etmoidale;
58. e)Rinofaringe.
59.
60. CS. Unul din pereii sinusului maxilar este traversat de pachetul vasculo-nervos
infraorbital:
61. a)Anterior;
62. b)Median;
63. c)Superior;
64. d)Lateral;
65. e)Posterior.
66.
67. CS. Molarii de pe arcada superioar au:
68. a)Trei rdcini;
69. b)Dou rdcini;
70. c)O rdcin;
71. d)De la caz la caz 4-5 rdcini;
72. e)ase i mai multe rdcini.
73.
74. CS. Primul premolar de pe arcada superioar are:
75. a)O rdcin;
76. b)Dou rdcini,
77. c)Trei rdcini;
78. d)Trei-patru rdcini;
79. e)O rdcin cu dou apexuri.
80.
81. CS. Mandibula are o form de:
82. a)Ptrat;
83. b)Semioval;
84. c)Potcoav;
85. d)Triunghilar;
86. e)n dependen de vrst trece de la o form la alta.
87.
88. CS. Prin corpul mandibulei trece canalul:
89. a)Suborbital;
90. b)Nazopalatin,
91. c)Palatinal anterior,
92. d)Mandibular;
93. e)Incisiv.
94.
95. CS. Rdcinile molarilor mandibulari snt situate:
96. a)Mezio-distal;

97. b)Vestibulo-oral;
98. c)Lingual;
99. d)Vestibular;
100.
e)Palatinal.
101.
102.
CS. Articulaia temporo-mandibular este:
103.
a)Diartroaz;
104.
b)Monoartroz;
105.
c)Triartroz;
106.
d)Cea mai evoluat articulaie:
107.
e)Amfiartroz.
108.
109.
CS. Fosa glenoid este situat pe osul:
110.
a)Temporal;
111.
b)Sfenopalatin;
112.
c)Maxil;
113.
d)Frontal;
114.
e)Mandibular.
115.
116.
117.
CS. Condilul mandibular are un diametru de 20-25 mm i o form:
118.
a)Oval;
119.
b)Rotund;
120.
c)Elipsoidal;
121.
d)Triunghiular;
122.
e)Ptrat.
123.
124.
CS. Miniscul articular are o form caracteristic de:
125.
a)Lentil biconcav;
126.
b)Lentil concav;
127.
c)Lentil plat;
128.
d)Lentil convex;
129.
e)Lentilbiconvex.
130.
131.
CS. Lichidul sinovial ce completeaz spaiile articulaiei este produs de:
132.
a)Membrana sinovial;
133.
b)Glandele salivare mici;
134.
c)Glandele salivare mari;
135.
d)Sistemul limfatic;
136.
e)Glande sudoripare.
137.
138.
CS. Muchii propulsatori ai mandibulei snt:
139.
a)M. maseterin;
140.
b)M. temporal;
141.
c)M. pterigoidian intern;
142.
d)M. pterigoidian extern;
143.
e)M. digastric.
144.
145.
CS. Unul din muchii enumerai mai jos are dou capete:
146.
a)M. temporal;
147.
b)M. maseterin;

148.
149.
150.
151.
152.
153.
154.
155.
156.
157.
158.
159.
160.
161.
162.
163.
164.
165.
166.
167.
168.
169.
170.
171.
172.
173.
174.
175.
176.
177.
178.
179.
180.

c)M. pterigoidian lateral;

d)M. milohioidian,
e)M. digastric.
CS. Artera facial pornete de la:
a)carotid comun;
b)aorta ascendent;
c)carotid extern;
d)carotid intern;
e)faringian ascendent.
CS. Principala arter ce alimenteaz dinii de pe arcada inferioar este:
a)lingual;
b)palatin descendent;
c)sfeno-palatin;
d)alveolar inferioar;
e)suborbitar.
CS. Colectorii principali regionali ai limfei ct i bariera principal snt:
a)Capilarele limfatice;
b)Ductul limfatic;
c)Vena mare limfatic;
d)Vasele limfatice;
e)Ganglionii limfatici.
CS. Inervaia vegetativ a feei i gtului este asigurat de:
a)N. oftalmic;
b)N. vag;
c)N. hipoglos;
d)N. facial;
e)N.trigemen.

181.
CS. Inervaia muchilor mimici este asigurat de:
182.
a)N. trigemen;
183.
b)N. hipoglos;
184.
c)N. vag;
185.
d)N. facial;
186.
e)N. lingual.
187.
188.
CS. Una din urmtoarele ramuri a n. trigemen conine ramuri motorii:
189.
a)N. maxilar;
190.
b)N. oftalmic;
191.
c)N. mandibular;
192.
d)N. pterigopalatin;
193.
e)N. lingual.
194.
195.
CS. Nervul mandibular este cea mai voluminoas ramur a trigemenului i
iese din craniu prin gaura:
196.
a)Occipital mare;

197.
198.
199.
200.
201.
202.
203.
204.
205.
206.
207.
208.
209.
210.
211.
212.
213.
214.
215.
216.
217.
218.
219.
220.
221.
222.
223.
224.
225.
226.
227.
228.
229.
230.
231.
232.
233.
234.
235.
236.
237.
238.
239.
240.
241.
242.
243.
244.
245.
246.
247.

b)Rotund;
c)Oval;
d)Oftalmic;
e)Spinoas.
CS. Nervul maxilar este senzitiv i iese din craniu prin gaura:
a)Spinoas;
b)Rotund;
c)Oftalmic;
d)Oval;
e)Occipital.
CS. Inervaia secretorie a glandei parotide este asigurat de:
a)N. auriculotemporal;
b)N. pterigomaxilar;
c)N. dentar (alveolar) inferior;
d)N. bucal;
e)N. maseterin.
CS. Inervaia secretorie a glandei submaxilare este asigurat de:
a)N. lingual;
b)N. auriculotemporal;
c)N. mandibular;
d)N. maxilar;
e)N. milohioidin.
CS. Din canalul stilomastoidian n. facial ptrunde n glanda:
a)Lacrimal;
b)Sublingual;
c)Submandibular;
d)Parotid;
e)Salivar mic.
CS. Nervul facial comunic cu n. lingual prin:
a)N. petros mare;
b)N. alveolar inferior;
c)N. sublingual;
d)N. coarda timpanic;
e)La direct.
CS. Din cele 12 perechi de nervi cranieni unul asigur senzaiile de miros:
a)N. trigemen;
b)N. facial;
c)N. vag;
d)N. accesoriu;
e)N. olfactiv (tractul olfactic).
CS. Examenul exobucal se efectueaz prin:
a)Studiul histologic;
b)Radiografia cu substan de contrast;
c)Razonana magnetic nuclear;

248.
d)Inspecii i palpare;
249.
e)Tomografia computerizat.
250.
251.
CS. Examenul ganglionilor limfatici se face:
252.
a)Cu instrumentarul;
253.
b)Cu aparataj special;
254.
c)Prin palpare cu degetele, comparativ cu partea opus;
255.
d)Radiografie;
256.
e)Puncie.
257.
258.
CS. Percuia dentar se efectueaz cu:
259.
a)Instrumentar special;
260.
b)Aparataj percutor;
261.
c)Cu oglinda stomatologic;
262.
d)Cu mnerul sondei dentare;
263.
e)Cu o spatul.
264.
265.
CS. Pentru determinarea strii generale a pacientului de baz este:
266.
a)Anamneza, examenul strii generale;
267.
b)Examenul de laborator;
268.
c)Consultaia confrailor;
269.
d)Consultrile bibliografice;
270.
e)Radiografia.
271.
272.
CS. Examenele de laborator snt necesare ntotdeauna pentru:
273.
a)Diagnosticul afeciunii buco-maxilo-faciale;
274.
b)Completarea examenului clinic local i general;
275.
c)Stabilirea planului de operaie;
276.
d)Alegerea anesteticului;
277.
e)Controlul strii organismului dup operaie.
278.
279.
CS. Asepsia prezint:
280.
a)O msur de nlturare a microorganismelor patogene din procesele
inflamatorii;
281.
b)Totalitetea msurilor i mijloacelor folosite pentru a mpedica contaminarea
infecioas a plgilor operatorii;
282.
c)Sterilizarea instrumentelor prin autoclavare;
283.
d)Pregtirea cmpului operator prin prelucrarea cu alcool;
284.
e)Curarea instrumentelor prin diferite metode
285.
286.
CS. Cel mai obinuit mijloc fizic de sterilizare (i mai des folosit) este:
287.
a)Fierberea;
288.
b)Iradierea;
289.
c)Folosirea gazelor;
290.
d)Cldura uscat i umed;
291.
e)Flambarea.
292.
293.
CS. Prin autoclavare (aburi fierbini sub presiune) se sterilizeaz:
294.
a)Instrumentariul chirurgical stomatologic;
295.
b)Materialul moale (salfete, halate, coprese, etc.);
296.
c)Piese de la bormaini;

297.
d)Soluiile;
298.
e)Mobilierul.
299.
300.
CS. Autoclavarea se face la o temperatur i presiune anumit:
301.
a)200-2500 C i 10 atm;
302.
b)136-1400 C i 2-2,2 atm;
303.
c)150-1600 C i 2-3 atm;
304.
d)180-1900 C i 2-5 atm;
305.
e)200-2100 C i 2-3 atm.
306.
307.
CS. Autoclavarea (la 1400 C i 2,2 atm) se efectueaz timp de:
308.
a)10-15 min;
309.
b)15-20 min;
310.
c)20-25 min;
311.
d)30 min;
312.
e)60 min.
313.
314.
CS. Sterilizarea cu cldur uscat n (poupinel) se face la o temperatur i
timp anumit:
315.
a)1800C - 60 min;
316.
b)2000C - 30 min;
317.
c)1600C - 15 min;
318.
d)1500C - 120 min;
319.
e)1700C - 80 min.
320.
321.
CS. Splarea minilor pentru intervenii chirurgicale se face cu:
322.
a)Un get de ap cald, spun i perii;
323.
b)Tampon cu alcool;
324.
c)Ap cald, spun i perii 3 min, antiseptizare cu alcool 70%;
325.
d)Ap de robinet i detergeni;
326.
e)n lighean cu ap cald cu dezinfectani.
327.
328.
CS. Sterilizarea materialelor textile (salfete, plapume, tampoane, vat, etc.) se
face cu:
329.
a)Aer ferbinte n poupinel;
330.
b)Flambarea;
331.
c)Vapori de formaldehid;
332.
d)Autoclavare n casolete;
333.
e)Raze lazer.
334.
335.
CS. Dezinfecia cabinetului de chirurgie oral se efectueaz:
336.
a)De dou ori pe zi;
337.
b)O dat n sptmn;
338.
c)Zilnic de 2-3 ori cu soluii de cloramin, sptmnal curenie general;
339.
d)Zilnic de 4-5 ori cu detergeni, ampon;
340.
e)Prin aerisirea cabinetului peste fiecare or.
341.
342.
CS. Metoda de anestezie utilizat cel mai des n stomatologie este:
343.
a)Anestezia general;
344.
b)Anestezia local;
345.
c)Anestezia regional;

346.
d)Anestezia loco-regional;
347.
e)Metode intermediare.
348.
349.
CS. Clasificarea metodelor de anestezie se face dup:
350.
a)Principiul dezvoltrii tehnicii (aparatajului);
351.
b)n raport cu descoperirea unor noi substane anestezice;
352.
c)n dependen cu cunoaterea bazelor fiziologice asupra anesteziei;
353.
d)n dependen de dezvoltarea tehnicilor de anestezie modern;
354.
e)n dependen de condiiile n care se efectueaz anestezia.
355.
356.
CS. Preanestezia prezint:
357.
a)Totalitatea msurilor de pregtire psihic, fizic i medicamentoas a bolnavului
n vederea anesteziei;
358.
b)Reducerea excitabilitii sistemului nervos central;
359.
c)Sanarea cavitii bucale, prelucrarea cu antiseptice;
360.
d)Examinarea total a bolnavului;
361.
e)Metod de laborator.
362.
363.
CS. Anestezicile locale snt distruse prin hidroliz de ctre esterazele
plasmatice i hepatice, ns produsele de degradare snt eliminate prin:
364.
a)Transpiraii;
365.
b)Saliv;
366.
c)Rinichi;
367.
d)Cu masele fecale;
368.
e)Respiraie.
369.
370.
CS. Una din substanele anestezice enumerate produce dependen:
371.
a)Cocaina;
372.
b)Procaina;
373.
c)Lidocaina;
374.
d)Ultracaina;
375.
e)Alfacaina.
376.
377.
CS. n anestezia la tuberozitate pe cale oral, se ptrunde cu acul dea lungul
tuberozitii, pn la o profunzime de:
378.
a)2-2,5 cm;
379.
b)2,5-3,5 cm;
380.
c)3,5-4 cm;
381.
d)1-1,5 cm;
382.
e)1,5-2,5 cm.
383.
384.
CS. Prin anestezia la tuberozitate se blochez:
385.
a)N. alveolari superiori i medii;
386.
b)N. nazopalatin;
387.
c)N. alveolari superiori i anteriori;
388.
d)N. alveolari superiori i posteriori;
389.
e)N. palatinal.
390.
391.
CS. Cu anestezia suborbitar pot fi extrai dinii:
392.
a)Toi incisivii;
393.
b)Caninii;

394.
c)Premolarii;
395.
d)Incisivii, caninii i premolarii;
396.
e)Toi dinii de pe arcada superioar.
397.
398.
CS. Prin anestezia la gaura suborbitar pe calea oral se blochez:
399.
a)Nervii alveolari superiori i posteriori;
400.
b)Nervul nazopalatin;
401.
c)Nervii alveolari superiori anteriori i medii;
402.
d)Nervul palatinal;
403.
e)Nervul alveolar inferior.
404.
405.
CS. Printre accidentele generale n practica stomatologic cel mai frecvent
ntlnim:
406.
a)Manifestri esterice;
407.
b)Accidente alergice;
408.
c)Lipotimia;
409.
d)Sincopa;
410.
e)Convulsiile.
411.
412.
CS. Lipotimia este provocat cel mai des de:
413.
a)Aciunea local a novocainei;
414.
b)Scderea brusc a tensiunei arteriale;
415.
c)Aciunea hipotensiv a novocainei (Procainei);
416.
d)De starea imunodeficitar a organismului;
417.
e)De toxicitatea sporit a anestezicului.
418.
419.
CS. n care din urmtoarele tehnici de anestezie este mai mare riscul
producerii unui hematom:
420.
a)Anestezia la gaura mentonier;
421.
b)Anestezia la tuberozitate;
422.
c)Anestezia la gaura incisiv;
423.
d)Anestezia la gaura infraorbitar;
424.
e)Anestezia la gaura palatin.
425.
426.
CS. n care din urmtoarele tehici de anestezie este posibil ca accident pareza
facial tranzitorie:
427.
a)Anestezia nervului auruculo-temporal;
428.
b)Anestezia nervului maseterin pe cale endobucal;
429.
c)Anestezia nervului infraorbitar pe cale endobucal;
430.
d)Anestezia nervului alveolar infinferior pe cale endobucal;
431.
e)Anestezia nervului mentonier pe cale cutanat.
432.
433.
CS. Complicaiile septice postanestezice apar n special dup:
434.
a)Anestezia plexal sau prin baraj;
435.
b)Anestezia la gaura incisiv;
436.
c)Anestezia la Spina Spix sau la tuberozitate;
437.
d)Anestezia la gaura palatin sau mentonier;
438.
e)Anestezia topic.
439.
440.
CS. Hematomul ca accident al anesteziei tuberale este cauzat de:
441.
a)Aciunea hipotensiv a Novocainei (Procainei);

442.
b)Ptrunderea adrenalinei n vasul sangvin;
443.
c)Lezarea vaselor (artera, vena) cu hemoragie;
444.
d)Ruperea acului n timpul anesteziei;
445.
e) Stres.
446.
447.
CS. n care din urmtoarela tehnici de anestezie este mai mare riscul
producerii unei diplopii tranzitorii:
448.
a)n anestezia tuberal;
449.
b)n anestezia la gaura palatin;
450.
c)n anestezia la gaura suborbitar;
451.
d)n anestezia la gaura mentonier;
452.
e)n anestezia la gaura incisival.
453.
454.
CS. Extracia dentar n plin proces inflamator acut se poate efectua:
455.
a)Dac pacientul nu are febr;
456.
b)Dac procesul septic este localizat numai periradicular;
457.
c)Imediat dup prezentarea pacientului;
458.
d)Dac pacientul prezint hipersialee;
459.
e)Nu se poate efectua.
460.
461.
CS. Extracia dentar este bine s fie efectuat la dolnavii cu infarct
miocardic n antecedente, dup:
462.
a)Cel puin 15 zile de la inarct;
463.
b)Cel puin 30 zile de la inarct;
464.
c)Cel puin trei luni de la inarct;
465.
d)Cel puin ase luni de la infarct;
466.
e)Cel puin 6-8 ore de la infarct.
467.
468.
CS. n infarctul miocardic recent, extracia dentar:
469.
a)Se efectuiaz sub protecie de antibiotice;
470.
b)Se efectuiaz sub protecie hemostatic;
471.
c)Se efectuiaz de urgen;
472.
d)Este contraindicat;
473.
e)Se efectuiaz n condiii de spitalizare.
474.
475.
CS. Precizai n care din urmtoarele afeciuni generale este contraindicat
extracia dentar:
476.
a)Cardiopatia ischemic dureroas;
477.
b)Hepatit cronic evolutiv;
478.
c)Leucoza acut;
479.
d)Hemofilia A;
480.
e)Tonzilit.
481.
482.
CS. Extracia dentar, la bolnavii cu leucozele acute, este permis:
483.
a)Numai sub control riguros al hemostazei;
484.
b)Numai sub protecie de antibiotice;
485.
c)Este contraindicat n mod categoric;
486.
d)Numai dup ntreruperea tratamentului anticoagulant;
487.
e)Numai dup un tratament de 24-48 de ore hipoglicemiant.
488.
489.
CS. Extracia dentar se poate efectua fr riscuri dac timpulde sngerare

este de:
490.
a)1-4 min;
491.
b)8-12 min;
492.
c)20-30 min;
493.
d)60 min;
494.
e)Mai mult de 60 min.
495.
496.
CS. Pentru extracia primului molar superior, la nceput, pentru luxaia
dintelui, se fac micri de basculare n sens:
497.
a)Palato-vestibular;
498.
b)Vestibulo-oral;
499.
c)Numai vestibular;
500.
d)Vertical (tracie n ax);
501.
e)Numai palatinal.
502.
503.
CS. Pentru extracia incisivilor i caninilor de pe arcada superioar se
folosesc cletii:
504.
a)n baionat;
505.
b)n cioc;
506.
c)Drepi;
507.
d)S - fr pinteni;
508.
e)S - cu pinteni.
509.
510.
CS. Pentru extracia primilor doi molari de pe arcada superioar se folosesc
cletii:
511.
a)n cioc;
512.
b)Drepi;
513.
c)n baionet;
514.
d)S - cu pinteni pe falca vestibular;
515.
e)n cioc cu pinteni pe ambele flci.
516.
517.
CS. Pentru extraxia molatului trei de pe arcada superioar se folosesc cletii:
518.
a)Cioc ndoii pe lat;
519.
b)Drepi;
520.
c)S - fr pinteni;
521.
d)Cleti pentru extracia molarilor de minte superiori;
522.
e)S - cu pinteni.
523.
524.
CS. Primul molar de pe arcada inferioar se extrage cu:
525.
a)Clete drept;
526.
b)Clete n cioc;
527.
c)Clete n cioc cu doi pinteni pe ambele flci;
528.
d)Clete n baionet;
529.
e)Elevatorul Lecluse.
530.
531.
CS. Premolarii de pe arcada inferioar se extrag cu:
532.
a)Anestezia la Spina Spix i bucal;
533.
b)Cletii n cioc cu flci late;
534.
c)Elevatorul Lecluse;
535.
d)Clete n baionet;
536.
e)Cletii n form de S.

537.
538.
CS. Elevatorul Lecluse se poate folosi pentru extracia:
539.
a)Dinilor maxilari;
540.
b)Dinilor mandibulari;
541.
c)Incisivilor i caninilor;
542.
d)Molarului de minte inferior;
543.
e)Molarului de minte superior.
544.
545.
CS. Cletii n cioc ncovoiai pe lat se folosesc pentru extracia:
546.
a)Incisivilor;
547.
b)Caninilor i premolarilor;
548.
c)Primilor doi molari;
549.
d)Dinii de minte inferiori;
550.
e)Toi dinii.
551.
552.
CS. Pentru extracia crui dinte de pe arcada superioar gura nu trebuie s
fie larg deschis:
553.
a)Incisivilor;
554.
b)Caninilor;
555.
c)Premolarilor;
556.
d)Molarului de minte;
557.
e)Primilor doi molari.
558.
559.
CS. Pentru extracia unor dini avem cleti speciali:
560.
a)Incisivi;
561.
b)Canini;
562.
c)Premolari;
563.
d)Primii doi molari;
564.
e)Molarii de minte.
565.
566.
CS. n cursul extraciei dentare, micrile de rotaie snt permise la:
567.
a)Molarii de minte;
568.
b)Molari n general;
569.
c)Molari si premolari;
570.
d)Monoradiculari cu rdcini drepte;
571.
e)Numai la dinii maxilari.
572.
573.
CS. Extracia dentar cu separarea rdcinilor este indicat ntr-una din
urmtoarele situaii:
574.
a)Molarii care reprezint stlpi de punte;
575.
b)Molarii cu rdcini divergente;
576.
c)Molari cu fracturi radiculare longitudinale;
577.
d)Molarii cu carii proximale;
578.
e)Molarii inclui.
579.
580.
CS. n timpul extraciei se produce fractura 1/3 apicale a rdcinii. n
aceast situaie, cea mai bun atitudine este:
581.
a)Continuarea extraciei dup separarea rdcinilor;
582.
b)Finalizarea extraciei prin alveolotomie;
583.
c)Extirparea 1/3 apicale a rdcinii prin rezecie apical;
584.
d)Restul radicular fiind foarte mic poate fi lsat pe loc, dar cu avertizarea

pacientului;
585.
e)Utilizarea unui H-file.
586.
587.
CS. Dup trei zile de la extracie pacientul prezint dureri vii iradiante spre
ureche, hipersalivaie, congestia mucoasei din jurul alveolei, alveola prezint un
cheag murdar, muguri crnoi care sngereaz la atingere, secreii purulente din
alveol. Diagnosticul cel mai probabil n aceast situaie este:
588.
a)Alveolit uscat;
589.
b)Nevrit postanestezic;
590.
c)Alveolit umed;
591.
d)Pericoronarit congestiv;
592.
e)Pericoronarit supurat.
593.
594.
CS. Elementul primar prin care ncepe procesul de vindecare a unei plgi
postextracionale este:
595.
a)Chiuretajul minuios al fundului alveolar;
596.
b)Apropierea marginilor gingiei;
597.
c)Formarea cheagului endoalveolar;
598.
d)Hemoragia pereilor alveolei;
599.
e)Aplicarea suturilor.
600.
601.
CS. Cea mai potrivit atitudine fa de o plag postextracional este
urmtoarea:
602.
a)Spltura local cu ap oxigenat i protejarea plgii cu o compres steril
ntrodus intraalveolar;
603.
b)Spltura intraalveolar cu o substan antiseptic i aplicarea unui pansament
cu Gelaspon i Trombin pentru accelerarea hemostazei;
604.
c)Controlul plgii alveolare, regularizarea ciocurilor osoase, strngerea marginilor
alveolei i protejarea ei cu comprese sterile aplicate supraalveolar;
605.
d)Dup o extracie normal nu este necesar nici un tratament;
606.
e)n plaga postextracional se ntroduce pulbere de sulfamid i se ncepe imediat
antibioterapia pentru prevenirea complicaiilor sertice.
607.
608.
CS. Dup extracia unui dinte cu parodontit apical se recomand:
609.
a)ntroducerea unei mee n alveol;
610.
b)Sutura plgii alveolare;
611.
c)Aplicarea unui pansament cu Gelaspon i Trombin meninut cu gutier sau
protez;
612.
d)Spltur antiseptic a alveolei;
613.
e)n astfel de cazuri nu se recomand nici un tratament.
614.
615.
CS. Fractura tuberozitii maxilei are loc:
616.
a)n timpul luxaiei cu elevatorul a molarului de minte superior;
617.
b)n timpul extraciei molarului doi;
618.
c)n timpul extraciei molarului de 6 ani;
619.
d)n timpul extraciei premolarilor;
620.
e)n timpul extraciei molarului de minte inferior.
621.
622.
CS. Accidentele sinusale ale extraciei dentare se pot produce la:
623.
a)Toi dinii arcadei superioare;
624.
b)Incisivii i caninii superiori;

625.
c)Premolarii i molarii superiori;
626.
d)Premolarii i molarii inferiori;
627.
e)Nu conteaz localizarea dintelui extras.
628.
629.
CS. n cazul unei fracturi de perete alveolar, cnd fragmentul osos rmne
ataat de periost, se va face:
630.
a)Deperiostarea i desprinderea fragmentului osos, apoi regularizarea marginilor
osoase i sutura;
631.
b)Repunerea fragmentului detaat la loc i sutura gingivomucoasei;
632.
c)Sutura fragmentului la periostul existent i pansament supraalveolar compresiv;
633.
d)ndeprtarea fragmentului numai cu electrocauterul;
634.
e)Deperiostarea fragmentului i electrocauterizarea periostului
635.
636.
CS. Fractura mandibulei se poate produce:
637.
a)n timpul extraciei molarului de 6 ani cu rdcini recurbate distal;
638.
b)n timpul extraciei molarului de minte inferior, cnd acesta are rdcini drepte
i se folosete elevatorul Lecluse;
639.
c)n timpul extraciei molarului de minte, cnd acesta are rdcini recurbate distal
i se folosete elevatorul Lecluse;
640.
d)Cnd exist chisturi foliculare, tumori, osteomielit, sau dini inclui la nivelul
mandibulei;
641.
e)Cnd se folosesc elevatoare curbe pentru extracia dinilor laterali cu rdcini
recurbate distal.
642.
643.
CS. Rdcinile dentare mpinse sub mucoasa sinusal se extrag:
644.
a)Dup cura radical de sinus;
645.
b)Numai dac manevra Valsalva este pozitiv;
646.
c)Pe cale alveolar lrgit;
647.
d)Numai cu ajutorul cletilor de rdcini;
648.
e)Numai cu elevatoarele cu cioc lateral.
649.
650.
CS. Nervul alveolar inferior adesea este lezat n timpul extraciei dintelui:
651.
a)Primului premolar;
652.
b)Molarului de 6 ani;
653.
c)Al doilea molar;
654.
d)Molarului de minte;
655.
e)Al doilea premolar.
656.
657.
CS. n mod normal timpul n care se formeaz chiagul n alveol este de:
658.
a)30-50 minute;
659.
b)20-40 minute;
660.
c)15-20 minute;
661.
d)O or;
662.
e)50-60 minute.
663.
664.
CS. Simptomul dominant n alveolita postextracional este:
665.
a)Fetiditatea bucal;
666.
b)Durerea;
667.
c)Adenopatia loco-regional;
668.
d)Febra;
669.
e)Prurit.

670.
671.
CS. Alveolita postextracional este:
672.
a)O complicaie septic a plgii alveolare ce cointereseaz pereii alveolei;
673.
b)O osteit localizat, n care fenomenul inflamator se asociaz cu necroza
superficial a pereilor osoi;
674.
c)O necroz acheagului de snge;
675.
d)O npuroiere a alveolei;
676.
e)O complicaie ce implic alveola, osul, gingivomucoasa.
677.
678.
CS. Complicaiile septice postanestezice n fosa subtemporal apar n special
dup:
679.
a)Anestezia plexal sau prin baraj;
680.
b)Anestezia la gaura incisiv sau infraorbitar;
681.
c)Anestezia la spina Spix sau la tuberozitate;
682.
d)Anestezia la gaura mandibular sau palatinal;
683.
e)Anestezia topic.
684.
685.
CS. Planeul bucal este mprit de muchiul milohioidian n dou
compartimente:
686.
a)Posterior i anterior;
687.
b)Laterale;
688.
c)Superior i inferior;
689.
d)Superior i lateral;
690.
e)Inferior i medial.
691.
692.
CS. Cea mai des ntlnit cauz a perforrii fundului sinusului este:
693.
a)Rezecia de os la nlturarea tumorilor;
694.
b)Extracia molarilor superiori;
695.
c)Goma sifilitic;
696.
d)Osteoradionecroz;
697.
e)Trauma osului maxilar.
698.
699. CS. Accidentele sinusale ale extraciei dentare se pot produce la:
700. a)Toi dinii arcadei superioare;
701. b)Incisivii i caninii superiori;
702. c)Premolarii i molarii superiori;
703. d)Premolarii i molarii inferiori;
704. e)Nu conteaz localizarea dintelui extras.
705.
706. CS. Prin ductul (canalul) Stenon se revars saliva de la glanda:
707. a)Sublingual;
708. b)Submandibular;
709. c)Parotidian;
710. d)Accesorie;
711. e)Palatinal.
712.
713. CS. Ductul (canalul) Stenon se deschide pe mucoasa cavitii bucale n
714. regiunea:
715. a)Genian;
716. b)Sublingual;
717. c)Genian la nivelul primului molar superior;

718. d)Palatin;
719. e)Retromolar.
720.
721. CS. Ductul (canalul) Wharton se deschide pe mucoasa cavitii bucale n
722. regiunea:
723. a)Sublingual;
724. b)Palatin;
725. c)Retromolar;
726. d)Genian;
727. e)Genian la nivelul molarului de ase ani.
728.
729. CS. Prin ductul (canalul) Wharton se elimin saliva din glanda:
730. a)Parotid;
731. b)Sublingual;
732. c)Accesorii;
733. d)Submandibular;
734. e)Palatinal.
735.
736. CS. Prin ductul (canalul) Bartholomini se elimin saliva din glanda:
737. a)Submandibular;
738. b)Sublingual;
739. c)Parotid;
740. d)Accesorii;
741. e)Palatinal.
742.
743. CS. Sterilizarea reprezint:
744. a)Ansamblul procedurilor folosite pentru distrugerea tuturor formelor de organismelor
de pe instrumentele i materialele chirurgicale;
745. b)Folosirea instrumentelor de o singur folosin;
746. c)Prelucrarea cu alcool a cmpului operator;
747. d)Antibioticoterapia;
748. e)Dezinfecie.
749.
750. CS. Cel mai des folosim anestezia n. alveolar inferior:
751. a)Pe cale oral la Spina Spix;
752. b)Tehnica Vaisbrem la proeminena mandibular;
753. c)Calea cutanat submandibular;
754. d)Calea cutanat retromandibular;
755. e)Calea cutanatsuperioar.
756.
757. CS. n care din urmtoarela tehnici de anestezie este mai mare riscul de a se
produce lipsa temporal a vederii:
758. a)Anestezia la gaura palatin;
759. b)Anestezia la gaura suborbitar;
760. c)Anestezia tuberal;
761. d)Anestezia la gaura incisiv;
762. e)Anestezia nervului alveolar inferior.
763.
764. CS. Luxarea dintelui se face cu scop de:
765. a)Rupere a ligamentelor dentoalveolare i mobilizarea dintelui;
766. b)A fixa mai bine cletele pe dinte;

767. c)De a extrage dintele;

768. d)De a nltura esutul patologic periapical;
769. e)De a face loc pentru ntroducerea elevatorului.
770.
771.
772.
773. CS.Regiunea oro-maxilo-facial este vascularizat de artera:
774. a)facial;
775. b)maxilar intern;
776. c)temporal superficial;
777. d)lingual;
778. e)De toate n ansamblu.
779.
780. CS. Care din substanele anestezice enumerate mai jos fac parte din grupa
derivailor esterici:
a) procaina (Novocaina)
b) bupivacaina
c) epinefrina
d) articaina
e) mepivacaina

a)
b)
c)
d)

781. CS. Care este anestezia local n care se obine anestezia dintelui, dar nu i a
parilor moi:
anestezia topic
anestezia local prin infiltraie
anestezia troncular-periferic
anestezia bazal
e) anestezia intraligamentar
782. CS. Anestezia topic se poate folosi pentru anestezia nervului:
a) lingual, n antul mandibulo-lingual , n dreptul molarului de minte
b) alveolar supero-anterior
c) mentonier
d) incisiv
e) alveolar inferior
783. CS. Reperele pentru anestezia la tuberozitate sunt:
a) creasta zigomato-alveolar
b) radacina mezial a molarului trei superior
c) mucoasa fix
d) creasta temporal
e) creasta temporo-zigomatic
784. CS.Care este teritoriul anesteziat obinut dup anestezia nervului nazo-palatin:
a) cele dou treimi posterioare ale fibromucoasei palatine
b) treimea anterioar a fibromucoasei palatine
c) gingia palatin din dreptul molarilor superiori
d) septul nazal , baza i aripa nasului
e) podeaua nazal i celulele etmoidale
785. CS. Anestezia local prin infiltraie nu include:

a)
b)
c)
d)
e)

anestezia de contact
anestezia submucoas
anestezia intradermic
anestezia plexal
anestezia intraligamentar

786. CS. Anestezia nervului alveolar inferior (spina Spix):

a) se efectueaz rar pe cale oral
b) nu permite anestezierea mucoasei vestibulare distal de gaura mentonier
c) are ca reper planul de ocluzie al molarilor superiori
d) determin anestezia nervului bucal
e) anesteziaz i nervul auriculo-temporal
787. CS. Anestezia nervului bucal:
a) substana anestezic este injectat subperiostal
b) completeaz anestezia la gaura mentonier
c) este o anestezie de completare pentru mucoasa gingivoalveolar situat distal de gaura
mentonier
d) presupune anestezierea mucoasei gingivoalveolare situate distal de premolarul 2
inferior
e) este o anestezie perinervoas, intracanalicular.

788. CS. Alveolita postextracional are o frecven mai mare, dup:

a) anestezia intraligamentar
b) anestezia topic
c) anestezia prin refrigeraie
d) anestezia intrapapilar
e) anestezia prin infiltraie local.

789. CS. Anestezia intraligamentar:

a) nu necesit seringi speciale
b) durata de instalare este mare
c) reduce riscul de alveolit postextracional
d) durerea local postanestezic e mai redus
e) este indicat la pacienii cu risc hemoragic
790. CS. Profunzimea de depunere a soluiei anestezice pentru anestezia nervului
alveolar inferior la gaura mandibular pe cale endooral este:
a) 1,5-2 cm;
b) 2-2,5 cm;
c) 2-3 cm;
d) 2,5-3,5 cm;
e) 4-4,5 cm.
791. CS. Radacina senzitiv a nervului mandibular inerveaz:
a) tegumentul regiunii nazale;
b) hemibuza superioar;
c) dinii inferiori cu ligamentul parodontal i osul alveolar;
d) glanda submandibular;

e) sinusul maxilar.
792. CS. Dezavantajul anesteziei nervului nazopalatin la gaura incisiv este:
a) volum mare de soluie anestezic;
b) risc de rupere a acului;
c) anestezie dureroas, potenial traumatic;
d) aspiraie pozitiv frecvent;
e) necesit nepturi multiple.
793. CS. Hematomul labio-mentonier se produce n timpul anesteziei:
a) plexale la dinii frontali inferiori
b) plexale la dintii frontali superiori
c) tronculare periferice la gaura mentonier
d) intraosoase la dinii frontali inferiori
e) bilaterale la gurile mentoniere
a)
b)
c)
d)
e)

794. CS. Contraindicaiile relative generale ale extraciei dentare pot fi:
boli cardiovasculare cu risc mediu
tratamente anticoagulante
tulburari urinare
colecistita
abcese perimandibulare
795. CS. Lezarea n. lingual n timpul extraciei molarilor inferiori:
a) apare frecvent n cazurile extraciei molarului de minte
b) tulburrile nu afecteaz foarte mult pacientul
c) se evit rezectia corticalei vestibulare pentru a nu leza n.lingual
d) trepnarea osoas se face ct mai mult la nivelul corticalei linguale
e) recuperarea spontan n urma lezrii nervului este mult mai puin probabil
796. CS. Extracia molarului 2 superior:
a) morfologia molarului 2 este similar cu cea a molarului 3 superior
b) rdcinile sunt mai lungi i mai puin divergente ca la molarul unu superior
c) tehnica este aceai ca la toi molarii superiori
d) instrumentarul folosit este similar celui utilizat pentru extractia molarului 3 superior
e) este extras mai uor dect molarul unu superior
797. CS. n alveolita uscat simtomatologia este dominat de:
a)fenomene dureroase intense
b)febra nalt
c) astenie marcat
d)adenit
e) hipersalivaie
798. CS. Accidentele extraciei dentare cuprind :
a) nghiirea sau aspirarea unor fragmente dentare
b) lezarea nervului facial
c) hemoragie imediat prelungit
d) alveolit umed
e) trismus antalgic

799. CS. Etapele vindecrii plgii postextracionale :

a) procesul de vindecare al alveolei se realizeaz prin granulaie secundar
b) cuprinde inflamaie, epitelizare, fibrozare i remodelare
c) etapa inflamatorie desfurat pe parcursul primei sptmni, const n apariia
fibroblastelor i dezvoltarea capilarelor de neoformaie
d) n primele 6-7 zile postextracional apar osteoclaste
e) anchilozare
800. CS. Extracia pe cale alveolar nalt (tehnica Wassmundt) :
a) este indicat pentru resturile radiculare mpinse sub mucoasa sinusal
b) se realizeaz un lambou plic
c) se rezec tabla osoas palatin cu pensa ciupitoare de os sau instrumentarul rotativ
d) se ndeprteaz cu cletele restul radicular restant
e) nu necesit sutur
801. CS. Dup extracia unui dinte monoradicular, epitelizarea plgii are loc n:
a) 10-12 zile
b) 12-16 zile
c) 16-18 zile
d) 20-22 zile
e) 24-30 zile
802. CS. Dup extracia unui dinte pluriradicular, epitelizarea plgii are loc n:
a) 14-18 zile
b) 19-23 zile
c) 24-28 zile
d) 20-32 zile
e) 33-40 zile
803. CS. n cazul prezenei procesului inflamator n alveola unui dinte monoradicular
extras, epitelizarea dureaz mai mult cu:
a) 1 sptmn
b) 2 sptmni
c) 3 sptmni
d) 4 sptmni
e) Mai mult de 4 sptmni
804. CS. n cazul prezentei procesului inflamator n alveola unui dinte pluriradicular
extras, epitelizarea dureaz mai mult cu:
a) 1 sptmn
b) 2 sptmni
c) 3 sptmni
d) 4 sptmni
e) Mai mult de 4 sptmni
805. CS. La a cta zi dup extracie, alveola se umple cu esut granular de regenerare:
a) 3-4 zile
b) 7-8 zile

c) 2 saptamini
d) 3 saptamini
e) 4 saptamini
806. CS. Alveolita postextracional se manifest la:
a) 30 zile postoperator
b) 21 zile postoperator
c) 14 zile postoperator
d) 3-4 zile postoperator
e) 24 ore
807. CS. La a cta zi dup extracie se determin histologic trabecule osteoide pe fundul
i pereii alveolei:
a) 1 sptmn
b) 2 sptmni
c) 3 sptmni
d) 4 sptmni
e) 5 sptmni
808. CS. n ce termen dup extracie are loc nceperea formrii esutului osos spongios?
a) 14 zile
b) 21 zile
c) la finalul primei luni
d) la mijlocul lunii a doua
e) la finalul lunii a doua
809. CS. n ce termen alveola postextracional nu difer radiologic de osul
nconjurator?
a) la finalul primei luni
b) la 2-4 luni
c) la 4-6 luni
d) la 7-8 luni
e) la 8-9 luni
810. CS. n cazul complicaiilor postextracionale (alveolita), n ce termen alveola
postextracional nu difer radiologic de osul nconjurator?
a) 2-4 luni
b) 4-6 luni
c) 6-8 luni
d) 8-10 luni
e) 10-12 luni
811. CS. n cazul comunicrii oro-sinusale, cnd se permite tamponarea alveolei
postextracionale cu mee iodoformate?
a) nu se permite
b) n cazul hemoragiilor postextractionale
c) n cazul sinusitei purulente
d) n cazul propulsrii radacinei sub mucoasa sinusului fr a o perfora

e) se permite in toate cazurile

812. CS. Prin ce metod se ndeprteaz rdcinile propulsate n sinusul maxilar?
a) prin alveola posextracional
b) sinusotomie cu plastia comunicrii oro-sinusale
c) sinusotomie fr plastia comunicrii oro-sinusale
d) plastia comunicrii oro-sinusale fr sinusotomie
e) suturarea alveolei postextractionale fr nlturarea rd cinei
813. CS. Cum se numete hemoragia ce apare n urma interveniei chirurgicale?
a) idiopatic
b) iatrogen
c) simptomatic
d) rinogen
e) nespecific
814. CS. Postextracional se indic:
a) bi bucale intense cu soluii antiseptice n primele 2 ore postextracaional
b) ingerarea alimentelor fierbini n primele 2 ore postextracional
c) se exclud bi bucale cu antiseptic n primele 2 ore i pe parcursul zilei n care s-a
efectuat extracia
d) efort fizic n ziua interveniei
e) fizioterapie n ziua interveniei
815. CS. Contraindicaii relative ale extraciei dentare sunt urmtoarele cu excepia:
a) corticoterapie prelungit
b) extraciile n leucemii cronice n faz compensate
c) leucemia acut
d) diabet zaharat
e) in primele 6 luni de la producerea unui infarct miocardic
816. CS. Care afirmaie cu privire la extracia propriu-zis a dintelui este fals:
a) se verific dac nu exist gingie aderent care se va rupe la ndeprtarea dintelui din
alveol
b) se evit izbirea arcadei antagoniste n momentul n care dintele scap din alveol
c) gingia decolat n urma extraciei dentare trebuie ndeprtat
d) marginile strivite, necrotice ale gingiei se ndeprteaz
e) dintele extras se examineaz dac este ntreg sau lipsesc fragmente din vrful rdcinii
817. CS. Care din urmtoarele afirmaii este fals:
a) cletele pentru incisivi i canini superiori este drept
b) la cletele pentru premolarii superiori, falca vestibular prezint un pinten pentru a se
insera ntre cele dou rdcini vestibulare
c) la cletele pentru premolarii superiori, nu este prezent pintenele
d) pentru extracia caninului inferior se folosete cletele de premolar, deorece are
rdcina lung i puternic
e) cletii pentru molarii inferiori au doi pinteni

818. CS. Cletele n form de S prevzut cu un piten:

a) este utilizat n zona frontal maxilar
b) este utilizat pentru extracia molarilor inferiori
c) este utilizat pentru extracia molarului de minte superior
d) pintenul este poziionat pe falca vestibular
e) poziia pintenului difereniaz cei doi cleti pentru cadranul 3 i 4
819. CS. Accidentele extraciei dentare sunt urmtoarele, cu excepia:
a) nghiirea dinilor sau a resturilor radiculare
b) dislocarea dintelui n spaiile extraalveolare
c) hemoragia postextracional
d) leziuni ale ramurilor nervoase
e) fractura mandibulei sau a tuberozitii maxilare
820. CS. Factorii ce nu uureaz odontectomia M3 inferior.
a) raportul direct cu canalul mandibular
b) spaiul fat de molarul doi
c) poziie mezio- angular
d) rdcini conice sau fuzionate
e) spaiu parodontal larg
a)
b)
c)
d)

821. CS. n etiopatogenia incluziei dentare sunt incriminai factori locali

anomalii cromozomiale
tulburri metabolice
despicturile labio-maxilo-palatine
persistena pe arcad peste limita normal cronologic a dintelui temporar
e) dizostoz cleidocranian
822. CS. Complicaii septice locale asociate incluziei M3 inferior
a) septicemia
b) osteomielita
c) tromboflebita de sinus cavernos
d) abces vestibular
e) meningita
823. CS. Contraindicaiile redresrii chirurgical-ortodontice a caninului inclus
a)pacienti tineri
b)spaiu insuficient pe arcad i nu poate fi creat prin metode ortodontice
c) dintele nu prezint anomalie de form sau volum
d)dintele se afl ntr-o poziie vertical sau normal oblic
e) incluzia nu este profund
824. CS. Cauzele generale ale incluziei dentare sunt:
a) boli endocrine ca de exemplu- hipertiroidism
b) acromegalia
c) infecii specifice ca TBC
d) transmiterea ereditar, despicturile labio-maxilo-palatine

e) boli autoimune ca lupus eritematos sistemic

825. CS. n cazul anesteziei tronculare periferice se instaleaz blocarea crui tip de
sensibilitate:
a) tactil
b) dureroas
c) temperatur
d) gustativ
e) secretorie
826. CS. ocul anafilactic este o reacie alergic de tip:
a) imediat
b) ntrziat
c) primar
d) secundar
e) precoce
158. CM. Din punct de vedere al efectului anestezic al lidocainei (xilinei) sunt adevarate
urmatoarele afirmaii :
a) puterea anestezic este de 2 ori mai mare dect cea a procainei
b) instalarea anesteziei este mai lent dect la procaina
c) instalarea anesteziei se face n circa 2-5 minute
d) durata anesteziei eficiente pentru actul terapeutic este lunga
e) toxicitatea lidocainei este de 2 ori mai mare fa de cea a procainei
159.CM. Din punct de vedere al farmacocineticii i metabolismului lidocainei ( xilinei ) sunt
adevarate urmatoarele afirmaii :
a) clorhidratul de lidocaina este partial absorbit dup administrarea parenteral
b) clorhidratul de lidocaina este complet absorbit dup administrarea parenteral
c) rata de absorbie n fluxul sanguin a clorhidratului de lidocain este dependent n primul
rnd de prezena sau absena agentului vasoconstictor
d) clorhidratul de lidocain este metabolizat foarte lent
e) clorhidratul de lidocaina este metabolizat n propore de aproximativ 90 % la nivel
hepatic
160. CM. Posologia i modul de administrare a lidocainei n medicina dentar si chirurgia
oro-maxilo-facial este urmtoarea :
a) la adulii sntoi, doza maxim de lidocain fr adrenalin este de 7 mg/kg-corp, fr a
depi 1000 mg
b) la adulii sntoi, doza maxim de lidocain cu adrenalin este de 4,5 mg/kg-corp, fr
a depi 1000 mg
c) la copiii peste 3 ani, cu dezvoltare normal, doza maxim de lidocain fr adrenalin
este de 3-4 mg/kg-corp
d) la adulii sntoi, doza maxim de lidocain fr adrenalin este de 4,5 mg/kg-corp,
fr a depi 300 mg
e) la adulii sntoi, doza maxim de lidocain cu adrenalin este de 7 mg/kg-corp, fr a
depi 500 mg
161. CM. Printre reaciile adverse date de lidocain sau n caz de supradozaj se pot ntlni:
a) manifestri ale SNC

b) manifestri hepatice
c) manifestri renale
d) manifestri alergice
e) manifestri cardio-vascular
162. CM. Despre efectul anestezic al mepivacainei sunt adevrate urmtoarele afirmaii:
a) durata de instalare a anesteziei este lung
b) durata de instalare a anesteziei este scurt ( 2-3 minute )
c) durata anesteziei este crescut ( 2-3 ore )
d) durata anesteziei este foarte scurt
e) durata anesteziei pentru actul terapeutic este variabil, dar relativ redusa (20-45 minute)
163. CM. Agenii vasoconstrictori coninui de majoritatea preparatelor anestezice locale
permit:
a) o resorbie mai lent a anestezicului n circulaie
b) un efect anestezic local cu poten i durat semnificativ crescute
c) un risc mai crescut de toxicitate sistemic
d) diminuarea sngerrii locale
e) o resorbie mai rapid a anestezicului n circulaie
164. CM. Printre substanele anestezice locale folosite n mod curent n medicina dentar i
chirurgia oro-maxilo-facial se numar:
a) adrenalina
b) articaina
c) prilocaina
d) cocaina
e) bupivacaina
165. CM. Adrenalina :
a) este o catecolamin
b) n literatura anglo-saxon este numit epinefrin
c) nu este un vasoconstrictor foarte eficient
d) se prezint sub form de sare hidrosolubil n concentraii de 1:50 000 pn la 1:200 000
e) se prezint sub form de sare liposolubil
166. CM. Noradrenalina :
a) este un analog sintetic al vasopresinei
b) are efecte similare cu cele ale adrenalinei
c) prezint o serie de dezavantaje, unele generale, cum ar fi hipertensiunea arterial marcat
d) prezint o serie de dezavantaje n ceea ce privete anestezia local, legate de o
vasoconstricie mult mai redusa la locul injectrii
e) n literatura anglo-saxon este numita i nor-epinefrin
167. CM. Adrenalina i noradrenalina prezint urmatoarele efecte locale :
a) au efect vasodilatator la locul injectrii
b) au efect vasoconstrictor la locul injectrii
c) induc o hemostaza rapid i eficient
d) nu influeneaz puterea anestezic
e) induc o putere anestezic mai mare i un efect mai ndelungat

168.CM. Felipresina :
a) este un vasoconstictor local catecolaminic
b) este un vasoconstictor local non-catecolaminic, derivat de vasopresin
c) nu are efecte directe de tip adrenergic asupra miocardului, deci riscul folosirii ei la
pacienii cu afeciuni cardio-vasculare este semnificativ redus
d) are efect ocitocic fiind contraindicat la gravide
e) n literatura anglo-saxon se mai numete epinefrina
169. CM. Indicaiile anesteziei topice ( de contact ) sunt:
a) mici intervenii pe fibromucoasa gingival
b) extracia dinilor temporari mobili, cu rizaliz accentuat
c) incizia unor abcese vestibulare
d) inaintea punciei anestezice
e) extracia unor resturi radiculare ale unor dini permaneni
170. CM. Anestezia plexal :
a) este anestezia cea mai frecvent utilizat la mandibul
b) se poate utiliza doar n regiunile cu cortical osoas subire pentru ca anestezicul s poat
difuza
c) se poate utiza la maxil pe toat ntinderea sa cu rezerve n ceea ce privete molarul de 6
ani
d) este mai eficient la vrstnici
e) asigura anestezia a 1-2 dini, a mucoasei vestibulare, periostului i osului n zona n care
s-a infiltrat substana anestezic
171. CM. In medicina dentar i chirurgia oro-maxilo-facial anestezia plexal este folosit
pentru:
a) extracii dentare
b) rezecii apicale
c) inserarea de implanturi dentare
d) detartraje
e) adaptarea unei coroane dentare la nivelul coletului
172. CM. Anestezia intraligamentar prezint urmtoarele avantaje:
a) necesit seringi speciale
b) durerea local postanestezic este mai frecvent dect n cazul altor procedee anestezice
c) durata scurt de instalare a anesteziei ( 25-40 secunde)
d) posibilitatea localizrii anesteziei la un singur dinte
e) lipsa anesteziei la nivelul partilor moi
173. CM. Anestezia la tuberozitate" :
a) vizeaz anestezia nervilor alveolari supero-posteriori
b) este indicat pentru proceduri terapeutice stomatologice sau chirurgicale la nivelul
caninilor superiori
c) determin apariia unui teritoriu anesteziat ce cuprinde i molarii superiori cu osul
alveolar
d) este indicat la pacientii cu risc hemoragic
e) se poate face pe 2 ci: oral i cutanat ( extern )
174. CM. Reperele pentru anestezia la tuberozitate" sunt :
a) radcina mezial a molarului de 6 ani

b) creasta zigomato-alveolar
c) radcina mezial a molarului de 12 ani
d) radcina distal a molarului de 12 ani
e) mucoasa mobil
175. CM. Anestezia nervului nazo-palatin :
a) se face la nivelul papilei incisive care acoper gaura incisiv
b) se face pe linia median, palatinal, ntre incisivii centrali superiori
c) se face transfrenular
d) se face la 1-2 cm deasupra coletului incisivilor superiori
e) se face la 0,5 cm napoia i deasupra coletului incisivilor centrali superiori

176. CM. Anestezia nervului palatin mare ( nervului palatin anterior ) :

a) se mai numete anestezia la tuberozitate"
b) are ca indicaie anestezia fibromucoasei palatine n cele 2/3 posterioare
c) se mai numete anestezia la gaura palatin"
d) teritoriul anesteziat cuprinde i peretele posterior al sinusului maxilar
e) teritoriul anesteziat cuprinde zona premolarilor i molarilor superiori n regiunea
palatinal
177. CM. Aria de anestezie n cadrul anesteziei nervilor alveolari supero-anteriori (nervul
infraorbitar ) cuprinde :
a) dinii frontali superiori ( incisiv central, incisiv lateral, canin ) de partea anesteziat
b) dinii frontali inferiori ( incisiv central, incisiv lateral, canin ) de partea anesteziata
c) procesul alveolar ntre linia median i primul premolar
d) pleoapa superioar
e) buza superioar n totalitate
178. CM. Puncia anestezic pe cale oral n cazul anesteziei la gaura infraorbital" se
practic :
a) n fosa canin
b) n mucoasa mobil
c) deasupra i lateral de rdacina incisivului lateral
d) deasupra i lateral de rdacina caninului
e) n dreptul rdacinii caninului
179. CM. Reperele pentru anestezia la spina Spix sunt :
a) creasta zigomatic
b) planul de ocluzie al molarilor inferiori
c) creasta temporal, medial i posterior de marginea anterioar a ramului mandibular
d) plica pterigomandibular, situat de-a lungul marginii anterioare a muchiului
pterigoidian intern
e) la 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior
180. CM. Pe lng tehnica clasic de anestezie a nervului alveolar inferior (anestezia la
spina Spix) se mai descriu i urmtoarele tehnici alternative :
a) procedeul Hoffer
b) procedeul Escat
c) tehnica Veisbrem

d) tehnica D.Theodorescu
e) tehnica Gaw-Gates
181. CM. Teritoriul anesteziat prin anestezia nervului mentonier i a nervului incisiv
(anestezia la gaura mentonier) cuprinde :
a) dinii frontali inferiori de partea anesteziat
b) dinii laterali inferiori de partea anesteziat
c) procesul alveolar i fibromucoasa vestibular ntre gaura mentonier i linia median
d) buza inferioar
e) tegumentul regiunii mentoniere de partea anesteziat
182. CM. Accidentele locale ale anesteziei loco-regionale sunt:
a) necroza mucoasei
b) trismusul persistent
c) durerea
d) pareza facial tranzitorie
e) ruperea acului
183. CM. Complicaiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt :
a) descuamarea epitelial i ulceraii ale mucoasei
b) parestezii persistente
c) tulburri oculare
d) leziuni vasculare
e) sincopa vaso-vagal
184. CM. Accidentele i complicaiile generale ale anesteziei loco-regionale sunt :
a) sincopa vaso-vagal
b) sincopa sinusului carotidian
c) convulsiile
d) accidentul vascular cerebral
e) accidente alergice
185. CM. Indicaiile extraciei dentare legate de patologia dento-parodontal sunt :
a) dini cu distrucii corono-radiculare ntinse care nu mai pot fi restaurai i n special cnd
distrucia coronar este extins i subgingival
b) dini care au determinat complicaii supurative
c) dini mult extruzai, egresai sau nclinai
d) dini cu fracturi radiculare oblice sau longitudinale
e) dini cu parodontopatie marginal cronic profund i mobilitate II / III la care
tratamentul parodontal conservator nu este indicat
186. CM. Contraindicaiile absolute ale extraciei dentare sunt :
a) leziunile locale ale mucoasei orale
b) sinusita maxilar rinogen
c) leucemia acut
d) infarctul miocardic recent (mai recent de 6 luni)
e) procesele supurative acute
187. CM. Gradul de dificultate a unei extracii dentare depinde de :
a) accesul chirurgical
b) tratamentele anticoagulante

c) gradul de distrucie coronar

d) relaia cu structurile vecine
e) configuraia rdcinilor
188. CM.Instrumentarul necesar pentru realizarea unei extracii dentare cuprinde :
a) radiografia retroalveolara
b) sindesmotoame
c) elevatoare
d) cleti
e) chiurete Gracey
189. CM.Principiile generale ale tehnicilor de extractie dentar cuprind :
a) dilatarea osului alveolar
b) folosirea obligatorie a instrumentarului ajutator extraciei dentare
c) poziia medicului
d) aplicarea cletelui de extracie
e) luxarea dintelui cu ajutorul cletelui de extracie urmat de extracia propriu-zis
190. CM. Extractia cu clestele a molarului de minte inferior (mandibular) erupt pe arcad
are urmatoarele indicaii :
a) rdcinile molarului de minte inferior sunt drepte, paralele sau uor divergente
b) rdcinile molarului de minte inferior sunt recurbate distal
c) prezena molarilor 1 i 2 inferiori integri
d) integritatea coroanei dentare a molarului de minte inferior care s permit priza cletelui
e) distrucia coronar masiv a molarului de minte inferior
191. CM.Extracia cu elevatorul Lecluse a molarului de minte inferior are urmatoarele
indicaii :
a) rdcinile molarului de minte inferior sunt drepte
b) rdcinile molarului de minte inferior sunt recurbate distal
c) integritatea coroanei dentare a molarului de minte inferior care permite realizarea
prghiei cu elevatorul Lecluse
d) prezena molarilor 1 i 2 integri, cu implantare favorabila
e) prezena molarilor 1 i 2 integri, cu mobilitate de gradul II / III
192. CM.Extracia dentar cu separaie interradicular este indicat n urmatoarele
situaii :
a) examenul radiologic releva prezena unei rdacini curbe, foarte divergent, sau cu
fenomene de hipercementoz
b) dini cu distrucie coronar extins, la care rdcinile sunt deja separate la nivelul
podelei camerei pulpare
c) n cazul producerii unei fracturi coronare sau corono-radiculare n timpul manevrelor de
extracie cu elevaorul sau cletele
d) molari temporari cu rizaliz accentuat
e) examenul radiologic releva prezena unor rdcini drepte, paralele
193.CM. Extracia prin alveolotomie este indicat n urmatoarele situaii :
a) rdcini situate profund intraalveolar, ce nu pot fi extrase cu elevatoarele
b) rdcini deformate prin procese de hipercementoz
c) dini / rdcini cu anchiloz dento-alveolar
d) molari temporari fr rizaliz semnificativ a rdcinilor

e) dini inclui intramaxilar

194.CM. Indicaiile i ngrijirile postextractionale se refer la :
a) dup extracia dentar simpl se recomand aplicarea unui pansament intraalveolar
b) se recomand pacientului s menin pansamentul supraalveolar timp de 20 minute
c) dieta recomandata n ziua interveniei va fi una de consisten solid
d) se recomand clatiri uoare cu soluii antiseptice pe baz de clorhexidina dupa 24 de ore
de la extracia dentar
e) se recomand consumul de buturi carbogazoase imediat dupa extracia dentar
195. CM. Accidentele datorate extraciei dentare pot fi clasificate astfel :
a) leziuni dentare
b) leziuni ale partilor moi perimaxilare
c) leziuni osoase
d) leziuni vasculare
e) leziuni oculare
196. CM. ntre accidentele datorate extraciei dentare se numar i leziunile dentare care
pot fi :
a) fractura coronar a dintelui extras
b) fractura tuberozitaii maxilare
c) fractura corticalei linguale
d) luxaia dintelui vecin
e) luxaia ATM
197. CM. Factorii locali implicai n hemoragiile postextracionale pot fi :
a) hipertensiunea arterial
b) stri alergice
c) persistena esutului de granulatie n alveol
d) lezarea unor vase
e) fractura procesului alveolar
198. CM. Complicaiile infectioase ale extraciei dentare sunt favorizate de :
a) nerespectarea riguroasa a asepsiei si antisepsiei
b) utilizarea intempestiv, fr rcire, a instrumentarului rotativ
c) chiuretajul alveolar complet
d) efectuarea extraciei n plin proces inflamator (la cald")
e) utilizarea sindesmotoamelor
199.CM. Alveolita uscat prezint urmatoarele caracteristici :
a) reprezint un proces osteitic localizat la nivelul alveolei postextracionale
b) simptomatologia este dominat de fenomene dureroase intense
c) fenomenele dureroase apar la 7 zile postextracional
d) semnele generale de infecie sistemica sunt prezente
e) la examenul oral se constat lipsa cheagului organizat la nivelul alveolei postextracionale
200. CM. Alveolita umeda prezint urmatoarele caracteristici :
a) la inspecie, intraalveolar, se observ perei osoi uscai, fr tendin la sngerare
b) la inspecie, intraalveolar, se observ un cheag exuberant, murdar, fetid
c) la palpare, pereii osoi sunt moi, osteitici

d) intraalveolar se poate constata prezena de resturi radiculare, sechestre osoase, corpi

strini
e) se manifest clinic printr-o durere intens
201. CM. Factorii care influenteaz vindecarea ntarziat a plgi postextracionale sunt :
a) vitaminoterapia
b) malnutritia
c) chimioterapia
d) varsta pacientului
e) dehiscenta plagii
202. CM. Despre incluzia dentara sunt adevarate urmatoarele afirmaii :
a) incluzia dentar este ntlnit cu cea mai mare frecven la dinii permaneni
b) incluzia dentar este ntlnita cu cea mai mare frecven la dinii temporari
c) cel mai frecvent rmn n incluzie molarii de minte inferiori
d) cel mai frecvent rmn n incluzie incisivii inferiori
e) incluzia dentara este ntlnit rar la dintii temporari
203. CM. Dupa criteriul topografic , incluziile dentare pot fi :
a) incluzii ale dinilor permaneni, temporari sau supranumerari
b) incluzii dentare intraosoase
c) incluzii dentare de cauza local
d) incluzii dentare submucoase
e) incluzii dentare simetrice sau asimetrice
204. CM. Simptomatologia incluziei dentare cuprinde :
a) lipsa de pe arcad a dintelui definitiv dupa un timp mai mare scurs de la perioada sa
normala de erupie
b) prezenta pe arcad att a dintelui temporar ct i a nlocuitorului sau permanent
c) procese inflamatorii ale mucoasei linguale
d) prezenta pe arcad a dintelui temporar nsoit de lipsa dintelui definitiv
e) la inspecie i palpare se poate constata vestibular sau oral o deformare de consisten
dura care ar putea fi sediul dintelui inclus (deformatii osoase)
205. CM. Examenul radiologic efectuat pentru stabilirea diagnosticului de incluzie
dentar :
a) nu este obligatoriu daca se observa semnele clinice de incluzie dentar
b) ofer date despre poziia dintelui inclus
c) ofer date despre raporturile cu structurile anatomice nvecinate
d) este indispensabil pentru stabilirea diagnosticului de incluzie dentara
e) ofera date despre afectarea funciei fizionomice a pacientului
206. CM. Pentru stabilirea diagnosticului de incluzie dentara se folosesc mai multe tipuri
de investigaii radiologice printre care :
a) ortopantomografia
b) examenul radiologic cu film ocluzal
c) incidena BELOT
d) incidena RIO
e) radiografia de tip bite-wing
207. CM. Tulburrile asociate erupiei i / sau incluziei dentare sunt :

a) complicaii septice
b) complicaii mecanice
c) complicaii tumorale
d) complicaii parodontale
e) complicaii aseptice
208. CM. Apariia accidentelor i complicatiilor determinate de incluzia molarului de
minte inferior este legat de o serie de factori locali precum :
a) topografia locului de eruptie si morfologia molarului inclus
b) raportul cu molarul unu
c) incluzie la locul normal de eruptie
d) coroane globuloase asociate cu lipsa de spatiu si eruptia in pozitie anormala
e) raportul cu fosa glenoida
209. CM.Reperele folosite n clasificarea incluziei molarului de minte inferior sunt :
a) relaia cu sinusul maxilar
b) relaia cu ramul mandibular
c) relaia cu molarul de 12 ani
d) relaia cu molarul de 6 ani
e) relaia cu canalul mandibular
210.CM.Clasificarea posibilitailor de incluzie a molarului de minte inferior care folosete
ca reper angularea axului molarului de minte inclus cuprinde :
a) incluzia nalt
b) incluzia mezio-angular
c) incluzia orizontal
d) incluzia vertical
e) incluzia disto-angular
211.CM.Clasa a III-a n clasificarea posibilitilor de incluzie a molarului de minte inferior
dup relaia cu ramul ascendent mandibular :
a) a fost descris de Pell i Gregory
b) se refera la faptul c faa ocluzala a molarului de minte este sub linia cervical a
molarului doi
c) se refera la faptul c diametrul mezio-distal al coroanei molarului de minte este complet
liber fata de marginea anterioar a ramului mandibular
d) se refera la faptul c jumatatea distala a coroanei molarului de minte este acoperit de
marginea anterioar a ramului mandibular
e) se refera la faptul c coroana molarului de minte inclus este total acoperit de ramul
mandibular
212.CM. Dup natura esutului acoperitor, incluziile molarilor de minte inferiori se pot
clasifica astfel :
a) incluzie n esut moale (molar inclus submucos")
b) incluzie n esut de granulaie
c) incluzie osoas parial
d) incluzie osoas total (molar total inclus")
e) incluzie osoas orizontal
213.CM.Factorii care uureaz odontectomia molarului de minte inferior sunt :
a) raport direct cu canalul mandibular

b) poziia vertical
c) incluzie n esut moale
d) rdcini curbe i divergente
e) contact strns cu molarul doi
214. CM.Factorii care ngreuneaz odontectomia molarului de minte inferior sunt :
a) poziia disto-angular
b) rdcini rdcini curbe i divergente
c) incluzie osoas complet
d) spaiu parodontal larg
e) spaiu fa de molarul doi
215. CM. Infectaera sacului pericoronar al molarului de minte inclus se poate face :
a) de la o gangren complicat a dinilor vecini
b) printr-o leziune de decubit produs de o proteza mobil
c) pe cale limfatic
d) printr-un traumatism care produce o soluie de continuitate i o comunicare a sacului
coronar cu cavitatea bucal
e) de la o carie simpla a molarului doi
216. CM. Pericoronarita congestiv prezinta urmatoarele semne clinice :
a) inapetent
b) dureri spontane sau provocate de intensitate variabil
c) la presiune, de sub capuonul de mucoas, apare o secreie purulent
d) la presiune, de sub capuonul de mucoas, apare o secretie serosanguinolent
e) adenit submandibulara prezent
217. CM.Complicaiile mecanice produse de incluzia molarului de minte inferior se refer
la :
a) nevralgii dentare
b) osteit i / sau osteomielit mandibular
c) mortificri pulpare i resorbii radiculare ale molarului de 12 ani
d) factor de blocare a evoluiei molarului doi
e) septicemii
218. CM. n pericoronarita acut congestiv se recomand :
a) irigaii orale cu soluii antiseptice
b) administrarea de antiinflamatoare
c) administrarea de antibiotice
d) administrarea de antialgice
e) incizia si drenajul sacului pericoronar
219. CM.Decapuonarea este indicat n urmatoarele situaii :
a) spaiu retromolar insuficient
b) incluzii ectopice
c) capuon de mucoasa subire care acopera faa ocluzal a molarului de minte (incluzie
submucoas)
d) incluzie vertical
e) capuon de mucoasa gros
220. CM.Contraindicaiile decapuonrii se refer la :

a) incluzie osoas parial sau total

b) spaiu suficient pe arcad pentru erupia ulterioar
c) anomalii de forma sau de volum ale coroanei i / sau radacinilor molarului de minte
d) incluzie vertical
e) spaiu retromolar insuficient
221. CM. Ca timpi operatori, odontectomia molarului de minte inferior cuprinde :
a) incizia i decolarea unui lambou mucoperiostal cu descoperirea corticalei osoase
b) trepanarea dintelui
c) degajarea coroanei de esut osos
d) bizotarea marginilor cavitii osoase
e) indepartarea esuturilor restante ale sacului folicular
222.CM. Tipurile de incizie descrise pentru odontectomia molarului de minte inferior
sunt :
a) incizia n L"
b) incizia plic"
c) incizia n baionet"
d) incizia verticala
e) incizia cu decolarea unui lambou trapezoid
223. CM. Accidentele intraoperatorii care pot sa apar n cazul odontectomiei molarului de
minte inferior sunt :
a) fractura radacinilor molarului de minte
b) luxatia sau fractura molarului de 12 ani
c) luxatia mandibulei
d) durerea, edemul i trismusul postoperator
e) hemoragia postextractional
224. CM.Printre tulburarile asociate erupiei i / sau incluziei molarului de minte superior
se numar :
a) complicaii septice usoare
b) complicaii septice severe
c) complicaii nervoase
d) complicaii vasculare
e) complicaii chistice / tumorale
225. CM.Factorii de dificultate pentru odontectomia molarului de minte superior sunt :
a) morfologia rdcinii
b) morfologia coroanei
c) densitatea osului
d) relaia cu molarul de 6 ani
e) relaia cu sinusul maxilar
226. CM.Accidentele intraoperatorii care pot s apar n cazul odontectomiei molarului de
minte superior sunt :
a) fractura radacinilor molarului de minte
b) comunicarea oro-sinusala cronic
c) fractura tuberozitaii maxilare
d) impingerea dintelui n sinusul maxilar
e) dehiscena plgii

227. CM. Incluzia caninului superior poate fi :

a) unilateral
b) bilateral
c) n poziie mezial
d) n poziie vestibular
e) n poziie palatinal
228. CM. Redresarea chirurgical-ortodontic a caninilor inclui are urmatoarele indicaii :
a) incluzia profund intramaxilar
b) dintele este ntr-o poziie vertical sau uor oblic
c) dintele prezint anomalii de form sau de volum
d) cnd exist spaiu suficient pe arcad sau acesta poate fi creat prin metode ortodontice
e) dintele este situat la distan de locul su normal de erupie
229. CM.Indicaiile rezeciei apicale sunt :
a) obturaiile de canal n exces care nu mai pot fi ndepartate
b) fractura radicular a 1/3 apicale
c) fractura radicular vertical
d) dini fr valoare protetic
e) chisturi radiculare la care se poate conserva, dupa rezecia apical cu chistectomie,
implantarea dintelui
230. CM.Contraindicaiile absolute ale rezeciei apicale sunt :
a) situaiile n care leziunile periapicale depasesc 1/3 apical a dintelui
b) resturi radiculare cu o absen marcat de esuturi dure dentare
c) fractura radicular vertical
d) osteita periapical cronic
e) cai false, perforaii ale podelei camerei pulpare
231.CM.Contraindicaiile relative ale rezeciei apicale sunt :
a) vecintatea unor formaiuni anatomice importante
b) corticala vestibular groas
c) prezena unui pivot pe un canal cu reacie apical
d) raportul nefavorabil coroan-radacin
e) obturaia incomplet a canalelor laterale
232. CM.Instrumentarul necesar pentru rezecia apical cuprinde:
a) trusa de consultaie
b) bisturiu
c) cleste pentru rdcini
d) deprttoare
e) pensa ciupitoare de os
233.CM.Pentru incizia prtilor moi n cadrul rezectiei apicale :
a) se prefer lama nr.15
b) se prefer lama nr. 5
c) se prefer lama nr. 10
d) este mai puin preferat lama nr. 11
e) este mai puin preferat lama nr. 15

234.CM.Printre tipurile de lambouri realizate n cadrul rezeciei apicale se numr :

a) lamboul n L"
b) lamboul semilunar
c) lamboul trapezoidal
d) lamboul n baionet"
e) lamboul linear
235. CM.Avantajele lamboului semilunar n rezectia apicala sunt :
a) decolarea se realizeaza folosind uneori fore excesive, ceea ce duce la delabrarea
lamboului la capete
b) incizie i decolare facile
c) nu se intervine asupra marginii gingivale libere
d) ca pentru majoritatea inciziilor mucoasei alveolare, pot aprea hemoragii intraoperatorii
e) nu necesit o anestezie locala extins
236. CM.Avantajele realizrii unui lambou trapezoidal Ochsenbein-Luebke (submarginal)
n rezecia apical sunt :
a) lamboul este uor de realizat i de decolat
b) corticala osoasa este bine evideniat
c) colurile lamboului se pot necroza
d) sutura este dificila deoarece lamboul de mucoasa fixa este subire
e) repozitionarea lamboului nu ridica probleme, existand puncte de referin
237. CM.Dezavantajele lamboului intrasulcular triunghiular (sau n L") n rezecia
apical sunt:
a) ofer un acces favorabil pentru chirurgia parodontal
b) este indicat pentru dinii cu rdcini scurte
c) decolarea lamboului este dificil la nceput, tracionarea este dificil
d) inciziile trebuie sa fie prelungi n cazul dintilor cu rdcini lungi
e) interesarea prin incizie a festonului gingival poate duce la un deficit fizionomic, n special
n dreptul coroanelor protetice
238. CM.Dezavantajele lamboului gingival n plic" realizat pentru abordul palatinal n
rezectia apicala sunt :
a) decolarea lamboului este dificil
b) tensiunea asupra lamboului este excesiv
c) accesul i vizibilitatea rdcinilor sunt minime
d) concomitent se poate practica i gingivectomia
e) repozitionarea lamboului nu ridica probleme existnd puncte de referin
239.CM.Principiile generale privind incizia i crearea lambourilor n rezecia apical
cuprind:
a) incizia se va realiza print-o micare ferm i continu
b) incizia poate s intersecteze o cavitate osoas deja existent
c) inciziile verticale trebuie practicate de-a lungul eminentelor radiculare
d) incizia vertical nu se va extinde n mucoasa mobil
e) baza lamboului trebuie sa fie mai larg decat marginea sa liber
240. CM.Principiile generale referitoare la departarea lamboului n rezecia apical:
a) deprttorul se va sprijini pe lambou
b) lamboul va fi ndeprtat n tensiune

c) deprttorul nu va fi niciodat plasat pe structuri anatomice adiacente ce pot fi lezate

d) deprttorul se va sprijini pe os
e) daca este necesar, se vor deprta i buzele sau mucoasa jugal cu un alt instrument
241. CM.Despre osteotomie n cadrul rezeciei apicale sunt adevarate urmatoarele afirmaii
:
a) punctul iniial de osteotomie se va practica la 2-3 mm mai spre cervical decat lungimea
estimat a rdcinii
b) freza va fi inut n unghi de 45 de grade cu axul dintelui
c) se va perfora corticala pn n apropierea rdcinii
d) freza va fi inut perpendicular pe axul dintelui
e) fereastra osoas de acces nu trebuie largita pentru a obine un bun abord al leziunii
periapicale
242. CM.Dificulti operatorii ale chiuretajului periapical n cadrul rezeciei apicale pot fi:
a) aderena esutului patologic periapical la planul osos sau apexul dentar
b) aderena esutului patologic periapical de fibromucoasa palatin
c) apariia unei comunicari oro-nazale sau oro-sinuzale
d) perforarea fibromucoasei palatine
e) perforarea camerei pulpare
243. CM.Principiile generale ale rezeciei apicale propriu-zise cuprind :
a) se va rezecta un segment apical de 3-5 mm
b) n cazul unei obturaii de canal vechi i incomplete este necesara rezecia apical pn la
nivelul acesteia
c) daca situaia clinica o impune, rezectia apicala va cuprinde pana la 2/3 din lungimea
rdcinii
d) planul de seciune va fi bizotat spre vestibular (45 de grade)
e) n cazul unui chist extins la mai multi dinti, se va practica rezecia apical i sigilarea
apexian la toi dinii la care apexurile sunt cuprinse n leziunea chistic
244. CM.Sigilarea apexian n cadrul rezeciei apicale poate fi :
a) obturaie direct
b) obturaie ocluzal
c) obturaie retrograd
d) obturaie cervical
e) obturaie palatinal
245. CM.Prepararea cavitaii retrograde n cadrul rezeciei apicale :
a) are ca obiectiv realizarea unei caviti de clasa I bine definite la nivelul radacinii restante
dup rezecia apical
b) cavitatea realizat pentru obturaia retrograd trebuie s fie paralel cu axul dintelui
c) cavitatea realizat pentru obturaia retrograd trebuie s aib perei suficient de groi i s
fie suficient de profund pentru a reteniona materialul de obturaie
d) prepararea cavitii retrograde se face folosind freza con invers
e) prepararea cavitii retrograde se face folosind freza sferic
246. CM. Materialul ideal pentru obturaia retrograd n cadrul rezeciei apicale ar trebui
s ndeplineasca simultan urmatoarele deziderate :
a) s realizeze sigilarea tridimensional a canalului radicular
b) s nu influeneze creterea microbian

c) s fie solubil
d) s prezinte radioopacitate
e) s stimuleze regenerarea tisular periradicular
247. CM.Accidente intraoperatorii n cadrul rezeciei apicale pot fi :
a) hematomul
b) leziuni ale apexurilor dinilor vecini
c) secionarea incomplet a apexului
d) fractura rdcinii
e) necroza osului prin frezaj intempestiv, fr rcire
248. CM.Complicaiile postoperatorii imediate n cadrul rezeciei apicale pot fi :
a) edemul
b) suprainfectarea
c) mobilitatea excesiv a dintelui din cauza compromiterii implantrii
d) tulburri de sensibilitate
e) hemoragia postoperatorie
249. CM.Complicaiile postoperatorii tardive n rezectia apical pot fi :
a) suprainfectarea
b) ptrunderea cu instrumentarul rotativ n fosa nazal
c) colorarea esuturilor din cauza materialului de obturaie retrograda
d) necroza osului prin frezaj intempestiv, fr rcire
e) edemul
250. CM.Chiuretajul periapical :
a) este o intervenie chirurgical asemanatoare rezeciei apicale
b) scopul acestei intervenii este simpla nlturare a materialului de obturaie n exces
c) este indicat pentru dinii cu obturaii radiculare in exces realizate cu mai mult timp n
urm
d) urmarete aceleai etape iniiale ca i rezectia apical
e) folosete pentru ndepartarea materialului de obturaie n exces freza con invers
251. CM.Amputaia radicular :
a) este o metoda terapeutic aplicabil pentru dinii monoradiculari
b) se practic n cazul n care procesul periapical intereseaz toate rdcinile dintelui
c) pentru molarii mandibulari se mai numete premolarizare"
d) const n secionarea poriunii corono-radiculare afectate i extracia acesteia
e) este o metoda terapeutic aplicabil pentru dintii pluriradiculari
252. CM. n mod curent se folosesc urmatoarele tehnici chirurgicale de corectare a
frenurilor labiale :
a) frenectomia
b) frenoplastia n Z"
c) frenoplastia n Y"
d) frenoplastia cu palatoplastie
e) frenoplastia cu vestibuloplastie
253. CM. n mod curent se folosesc urmatoarele tehnici chirurgicale de corectare a
frenurilor linguale :
a) frenectomia

b) frenoplastia n Z"
c) frenoplastia cu vestibuloplastie
d) frenotomia
e) frenoplastia in plic"
254. CM. Despre fibromatoza tuberozitar sunt adevarate urmatoarele afirmaii :
a) este o hiperplazie de iritaie produsa prin traumatizarea cronica a mucoasei fundului de
sac
b) este o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolar maxilar
c) clinic, leziunea este asimptomatic
d) tratamentul const n electroincizie n jurul bazei de implantare
e) dupa realizarea anesteziei loco-regionale, se practic o incizie perituberozitar in felie
de portocal" ce cuprinde ambele versante ale crestei
255. CM.Despre hiperplazia inflamatorie papilar palatinal sunt adevarate urmatoarele
afirmaii:
a) este o leziune hiperplazic localizat la nivelul mucoasei crestei alveolare
b) este o leziune hiperplazic localizat la nivelul mucoasei palatine
c) etiologia este iritativ-mecanic, cronic
d) ndepartarea leziunii se face prin incizie cu bisturiul
e) tratamentul este numai chirurgical, prin electroincizie
256. CM.Tratamentul chirurgical preprotetic al partilor moi se refera la :
a) anomalii ale frenurilor
b) remodelarea procesului alveolar
c) plastia santurilor periosoase
d) tuberoplastia
e) creasta balanta
257. CM.Vestibuloplastia la mandibula :
a) a fost descrisa pentru prima data de Kazanjian
b) este indicata cand inaltimea mandibulei este de 5-10 mm
c) este indicata cand inaltimea mandibulei este de 10-15 mm si fundul de sac este ingust prin
inserarea inalta a musculaturii
d) are ca avantaj modificarea postoperatorie a adancimii santului vestibular din cauza
bridelor cicatriciale
e) are ca principal dezavantaj stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare
258. CM.Vestibuloplastia la maxilar :
a) a fost descrisa pentru prima data de Obwegesser
b) este indicata la pacientii cu atrofie severa si sant vestibular neutru
c) o conditie clinica obligatorie este ca lungimea mucoasei mobile labiale sa fie mica
d) presupune indepartarea tesutului submucos cu repozitionarea mucoasei vestibulare la
periost
e) implica folosirea unor grefe de piele
259. CM.Tratamentul chirurgical preprotetic al substratului osos se refera la :
a) plastia santului pelvilingual
b) hiperplazia gingivala
c) extractia alveoloplastica
d) alveoloplastia crestelor alveolare edentate

e) rezectia modelanta a apofizelor genii hipertrofice

260. CM.Orice tip de alveoloplastie trebuie sa respecte urmatoarele principii :
a) cunoasterea exacta a anatomiei zonei (vascularizatie si inervatie)
b) inciziile se realizeaza pe coama crestei
c) inciziile se realizeaza in fundul se sac vestibular
d) decolarea lamboului mucoperiostal sa fie minima
e) decolarea lamboului mucoperiostal sa fie maxima
261.CM.Despre extractia alveoloplastica sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) alveoloplastia se realizeaza concomitent cu extractiile dentare
b) alveoloplastia se realizeaza la un interval de timp dupa efectuarea extractiilor dentare
c) se realizeaza o regularizare osoasa la nivelul suprafetelor neregulate si/sau a septurilor
interradiculare
d) osul alveolar se regularizeaza folosind laserul
e) plaga se sutureaza cu fire separate sau continue
262. CM.Despre alveoloplastia crestelor alveolare edentate sunt adevarate urmatoarele
afirmatii :
a) metoda este indicata in cazul unui proces alveolar edentat neregulat (cu exostoze)
b) metoda este indicata in cazul unei creste alveolare ascutite (in lama de cutit")
c) are ca scop remodelarea suportului osos in vederea protezarii mobile
d) principalul avantaj al acestei tehnici este reducerea marcata a inaltimii si/sau latimii
crestei alveolare
e) incizia folosita se face pe versantul vestibular al crestei alveolare
263. CM.Despre rezectia modelanta a spinei nazale anterioare sunt adevarate urmatoarele
afirmatii :
a) spina nazala anterioara accentuata apare de obicei dupa o resorbtie marcata a crestei
alveolare in regiunea frontala inferioara
b) nu favorizeaza o imbunatatire a adaptarii marginale a protezelor totale
c) rezectia modelanta se poate efectua cu pensa ciupitoare de os
d) rezectia modelanta se poate efectua cu ajutorul instrumentarului rotativ
e) dupa sutura cu fire separate, se reaplica proteza rebazata
264. CM.Despre torusul palatin sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) este localizat retromolar
b) este localizat pe linia mediana la nivelul palatului
c) are o crestere dimensionala progresiva, simptomatica
d) forma si volumul torusurilor sunt variabile
e) sunt descrise 3 forme clinice de torus palatin
265. CM. Torusul mandibular :
a) este localizat pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular
b) este exclusiv unilateral
c) se localizeaza in zona molarilor mandibulari
d) se localizeaza in zona canin-premolar
e) are o crestere lenta, asimptomatica
266. CM.Mecanismele patogene care stau la baza supuratiilor perimaxilare sau ale spatiilor
fasciale sunt :

a) calea transosoasa
b) calea submucoasa
c) calea mucoasa
d) calea directa
e) calea limfatica
267. CM.Supuratiile din sfera oro-maxilo-faciala pot fi determinate de :
a) patologia dento-parodontala
b) anomalii dento-maxilare
c) complicatiile extractiei dentare
d) complicatiile anesteziei loco-regionale
e) sinuzita rinogena
268. CM.Din punct de vedere anatomo-patologic supuratiile pot fi clasificate in :
a) celulita acuta
b) celulita cronica
c) abces
d) granulom
e) flegmon
269.CM.Despre celulita acuta sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) este expresia clinica a unei inflamatii ireversibile
b) este expresia clinica a unei inflamatii supurative
c) clinic, apare o tumefactie dureroasa in dreptul factorului cauzal dentar, cu tendinta
extensiva
d) tegumentele acoperitoare sunt congestionate
e) tratamentul nu include antibioterapie
270. CM.Despre abcesul dentar sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) este o colectie supurata limitata
b) la palpare se deceleaza fluctuenta
c) tegumentele acoperitoare sunt de aspect normal
d) starea generala este alterata
e) se poate remite spontan
271. CM.Despre flegmon sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) apare cand organismul reuseste sa stagneze inflamatia acuta si sa neutralizeze noxele
b) este o supuratie difuza cu caracter extensiv
c) continutul sau este purulent
d) se remarca o tumefactie masiva,dura
e) nu se percep crepitatii gazoase
272. CM.Tratamentul flegmonului cuprinde :
a) reechilibrarea starii generale a pacientului
b) incizia si drenajul tuturor spatiilor fasciale implicate in procesul supurativ difuz
c) pastrarea pe arcada a factorului cauzal dentar
d) antibiocoterapie
e) indepartarea factorului cauzal dentar
273. CM.Principiile generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale se refera la
a) incizia se practica pe coama crestei alveolare

b) alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile anatomice afectate

c) inciziile cutanate sunt mici
d) drenajul supuratiei se practica preferabil cu tuburi fixate la tegument sau mucoasa
e) spalaturile antiseptice efectuate sunt unidirectionale
274. CM.Anestezia loco-regionala pentru incizia supuratiilor oro-maxilo-faciale este
indicata in urmatoarele situatii :
a) abcese periosoase fara implicarea spatiilor fasciale secundare
b) abcese de spatii fasciale
c) in cazul pacientilor care refuza anestezia generala
d) in cazul pacientilor necooperanti
e) in cazul pacientilor care prezinta o stare generala alterata, cand anestezia generala este
contraindicata, tratamentul chirurgical fiind o urgenta
275. CM.Infectiile periosoase pot fi cantonate in urmatoarele spatii :
a) spatiul vestibular
b) spatiul palatinal
c) spatiul lingual
d) spatiul corpului mandibulei
e) spatiul paramandibular
276.CM.Aspectele clinice ale supuratiei spatiului vestibular in faza subperiostala se refera
la :
a) la palpare se deceleaza o zona de fluctuenta
b) apar dureri intense,continue
c) fibromucoasa corespunzatoare dintelui cauzal este congestionata si edematiata
d) se deceleaza o tumefactie fara limite precise
e) tumefactia nu este dureroasa la palpare
277. CM.Tratamentul supuratiei spatiului vestibular consta in :
a) incizia si drenajul pe cale orala a colectiei supurate
b) tratamentul dintelui cauzal dupa rezolutia fenomenelor inflamatorii acute
c) sutura plagii cu fire separate
d) plasarea unei lame de dren pentru 24-48 de ore
e) plasarea unei lame de dren pentru 7 zile
278. CM.Supuratiile spatiului palatinal au ca punct de plecare :
a) incisivul central maxilar
b) incisivul lateral maxilar
c) radacinile palatinale ale molarilor maxilari
d) caninul maxilar
e) radacinile palatinale ale premolarilor maxilari
279. CM.Aspectele clinice ale supuratiei spatiului palatinal cuprind :
a) la nivelul palatului se observa o tumefactie sferica, rigida
b) la nivelul palatului se observa o tumefactie hemisferica, elastica
c) tumefactia nu este dureroasa la palpare
d) tumefactia prezinta fluctuenta la palpare in zona centrala
e) evolutia nefavorabila a abcesului palatinal duce la extinderea supuratiei contralateral
280.CM.Aspectele clinice ale abcesului perimandibular extern cuprind :

a) trismus
b) o tumefactie ce face corp comun cu marginea bazilara a mandibulei
c) palparea marginii bazilare a mandibulei este posibila
d) tumefactia este dura la palpare
e) examenul oral evidentiaza congestia,edematierea si impastarea mucoasei
in dreptul dintelui cauzal
281.CM.Despre abcesul spatiului paramandibular sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) se mai numeste abces migrator al obrazului
b) cauza cea mai frecventa este reprezentata de pericoronarita supurata a
molarului de minte inferior
c) cauza cea mai frecventa este reprezentata de infectiile dento-parodontale
ale molarilor maxilari si mandibulari,mai rar ale premolarilor
d) la palpare in grosimea obrazului se deceleaza un cordon ce leaga tumefactia din obraz de
capusonul de mucoasa ce acopera molarul de minte
e) nu este prezent trismusul
282. CM.Supuratiile spatiului infretemporal recunosc drept cauza :
a) puctii anestezice la tuberozitate ce nu respecta normele de asepsie si
antisepsie
b) puctii sinuzale efectuate gresit
c) pericoronarita supurata a molarului de minte inferior
d) infectii dento-parodontale ale molarilor superiori
e) difuzarea infectiilor din spatiile vecine
283. CM.Punctul de plecare al abcesului de spatiu submandibular il constituie :
a) infectiile dento-parodontale ale caninilor superiori
b) infectiile dento-parodontale ale molarilor inferiori
c) litiaza glandei submandibulare
d) litiaza glandei parotide
e) adenitele supurate
284. CM.Aspectele clinice ale supuratiilor spatiului sublingual cuprind :
a) bolnavul acuza dureri spontane si provocate in timpul masticatiei,deglutitiei
si fonatiei
b) tumefactia submentoniera este difuza
c) examenul oral releva o bombare a planseului anterior ce ridica plica
sublinguala si imprima un aspect de creasta de cocos"
d) mucoasa acoperitoare este de aspect normal
e) palparea bimanuala deceleaza un planseu anterior impastat difuz,cu o
zona de fluctuenta
285. CM.Diagnosticul diferential al abcesului de spatiu submentonier se face cu :
a) adenite supurate submentoniere
b) abcesul spatiului sublingual
c) abcesul vestibular
d) flegmonul difuz al planseului bucal
e) stafilococii cutanate labio-mentoniere
286. CM. In etiologia abcesului de spatiu pterigomandibular intalnim :
a) punctii anestezice septice" la tuberozitate

b) procese infectioase ale molarilor superiori

c) punctii anestezice septice" la spina Spix
d) procese infectioase ale molarilor inferiori
e) osteomielita ramului mandibular
287.CM.Aspectele clinice ale abcesului de spatiu pterigomandibular cuprind :
a) trismus intens
b) deschiderea fortata a gurii determina deviatia mentonului de partea
sanatoasa
c) ingustarea istmului faringian
d) deschiderea fortata a gurii determina deviatia mentonului de partea
bolnava
e) tumefactia este plasata la nivelul unghiului mandibular
288. CM.Cauzele supuratiilor laterofaringiene sunt reprezentate de :
a) litiaza glandei submandibulare
b) pericoronaritele supurate ale molarilor de minte
c) amigdalite
d) otite medii
e) sinuzita frontala
289.CM.In supuratiile difuze procesul infectios are urmatoarele caracteristici :
a) o tendinta extensiva
b) se asociaza cu o necroza tisulara marcata
c) apar colectii supurate bine delimitate
d) aparitia sa este determinata de scaderea rezistentei organismului
e) colectiile supurate bine delimitate sunt absente
290. CM. Flegmonul planseului bucal :
a) se mai numeste si angina Ludwig"
b) cuprinde toate structurile planseului bucal
c) are ca punct de plecare pericoronaritele supurate ale molarilor de minte
superiori
d) debuteaza cel mai frecvent sub forma unei supuratii a spatiului sublingual
e) focarul hipertoxic gangrenos principal este localizat cel mai frecvent la
nivelul spatiului retromolar
291. CM.Aspectele clinice ale flegmonului de planseu bucal cuprind :
a) tumefactia este masiva
b) tumefactia se intinde de la un gonion la celalalt
c) la palpare bimanuala se percepe fluctuenta
d) la palpare tumefactia are o duritate lemnoasa
e) este prezent edemul in pelerina"
292. CM.Aspectele clinice ale flegmonului de planseu bucal cuprind :
a) stare toxico-septica cu discordanta intre puls si temperatura
b) nu sunt prezente tulburari functionale
c) tegumentele acoperitoare sunt marmorate
d) limba este impinsa posterior
e) planseul anterior bombeaza depasind marginea incizala a frontalilor
superiori

293. CM.Flegmonul de planseu bucal poate determina :

a) tromboflebite ale sinusurilor craniene
b) meningite septice
c) mediastinite acute
d) gangrena pulmonara
e) necroza pulpara
294.CM.Tratamentul flegmonului de planseu bucal cuprinde :
a) o incizie cutanata in forma de potcoava" de la un unghi mandibular la
celalalt
b) mai multe incizii orale
c) drenajul larg cu tuburi de politen pereche fixate la tegument pentru fiecare
spatiu in parte
d) drenajul se mentine 24-48 de ore
e) irigatii cu solutii antiseptice de 4-6 ori pe zi
295. CM.Aspectele clinice ale flegmonului difuz hemifacial cuprind :
a) tumefactia are o tendinta extensiva
b) edemul de insotire se mai numeste edem in pelerina"
c) in stadii avansate tumefactia prezinta crepitatii gazoase
d) tegumentele acoperitoare sunt cianotice,in tensiune
e) la inspectie se observa aspectul de creasta de cocos" a planseului anterior
296.CM.In etiopatogenia fasciitelor necrozante intalnim :
a) streptococul betahemolitic
b) stafilococul auriu
c) germeni aerobi
d) streptococul mutans
e) tabagismul
297. CM.Complicatiile infectiilor oro-maxilo-faciale sunt :
a) mediastinita
b) celulita
c) tromboza sinusului cavernos
d) abcesul cerebral
e) meningita
298.CM.Aspectele clinice ale adenitei acute congestive se refera la :
a) prezenta unei colectii supurate bine delimitate
b) stare generala alterata cu febra si astenie
c) prezenta unui nodul elastic,sensibil la palpare
d) tegumentele acoperitoare sunt congestionate
e) procesul de periadenita determina fixarea ganglionului de tesuturile vecine
299. CM.Adenita acuta submandibulara prezinta urmatoarele caracteristici :
a) debuteaza ca un nodul elastic,nedureros si mobil
b) prin periadenita ganglionul se fixeaza de marginea bazilara
c) marginea bazilara este accesibila palparii
d) tegumentele prezinta un aspect normal
e) trismusul si disfagia sunt moderate sau absente

300. CM.Infectiile nespecifice ale oaselor maxilare sunt :

a) osteita
b) actinomicoza cervico-faciala
c) osteomielita
d) osteonecroza
e) sifilisul
301. CM.Osteomielita poate fi surprinsa din punct de vedere anatomo-patologic in urmatoarele
stadii :
a) stadiul de congestie osoasa
b) stadiul de congestie mucoasa
c) stadiul de supuratie osoasa
d) stadiul de necroza osoasa
e) stadiul de reparatie osoasa
302. CM.Imaginile radiologice in cazul unei osteomielite supurate acute pot fi de :
a) os marmorat"
b) miez de paine"
c) sarcofag"
d) radioopacitate bine delimitata
e) stropitoare"
303.CM.Infectiile specifice ale oaselor maxilare sunt :
a) osteoperiostita
b) actinomicoza cervico-faciala
c) sifilisul (luesul)
d) osteomielita cronica nesupurata (Garre)
e) tuberculoza
304. CM.La nivelul oaselor maxilare se descriu urmatoarele entitati patologice in cazul infectiei
cu sifilis :
a) sancrul sifilitic
b) sifiloamele
c) gomele
d) sifilidele
e) tuberculii
305. CM.Debutul acut al actinomicozei cervico-faciale se caracterizeaza prin :
a) prezenta unui proces supurativ periosos sau de spatii fasciale
b) debut nodular
c) perilezional pot sa apara numeroase microabcese care pot fistuliza spontan
d) secretia caracteristica are aspect de granule de sulf"
e) leziunile sunt initial circumscrise
306. CM.Actinomicoza osoasa prezinta urmatoarele forme anatomo-clinice :
a) actinomicoza osoasa centrala (pseudotumorala)
b) ulceratia
c) actinomicoza osoasa periferica (rarefianta)
d) goma
e) tuberculul

307. CM. Despre sinusul maxilar sunt adevarate urmatoarele afirmatii :

a) este cel mai voluminos sinus paranazal
b) este situat in mod constant in procesele osului maxilar
c) este o cavitate pneumatica
d) este situat in corpul osului maxilar
e) se formeaza in luna a 9-a intrauterina
308. CM.Despre sinusul maxilar sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) este singurul sinus prezent la nou-nascut
b) este localizat in meatul nazal superior
c) dezvoltarea definitiva a sinusului maxilar se produce in jurul varstei de 25
de ani
d) forma sinusului maxilar este modelata de forma fetei
e) la adult are forma unei piramide triunghiulare
309. CM.Despre sinusul maxilar sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) este considerat o anexa a cavitatii bucale
b) drenajul fiziologic al sinusului maxilar se face printr-un orificiu care se
deschide in meatul nazal mijlociu
c) are un rol important in deglutitie
d) contribuie la reglarea presiunii intranazale
e) mucoasa care acopera peretii sinuzali este de tip respirator
310. CM.Dintii cu raport sinuzal sunt :
a) molarul unu superior
b) molarul doi superior
c) mai rar incisivul lateral superior
d) premolarul doi superior
e) molarul trei superior
311. CM.Despre sinuzita maxilara de cauza dentara sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) este cea mai frecventa afectiune sinuzala intalnita la sugari
b) este cea mai frecventa afectiune sinuzala rezultata in urma interactiunilor
patologice dintre structurile dento-parodontale invecinate si sinusul maxilar
c) este rara la copii si tineri
d) se intalneste de obicei la adulti
e) are o incidenta relativ scazuta in randul populatiei generale
312.CM.Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara sunt :
a) afectiuni dento-parodontale ale dintilor sinuzali
b) esecuri ale tratamentelor ortodontice
c) accidente si complicatii ale extractiei dentare
d) obstructia ostiumului din meatul nazal mijlociu
e) esecuri in implantologia orala
313. CM.Semnele clinice majore specifice sinuzitei maxilare acute sunt :
a) rinoree purulenta,anterioara sau posterioara,unilaterala
b) durere unilaterala,localizata la nivelul etajului mijlociu al fetei,exacerbata de
pozitia decliva a capului
c) dureri dentare,uneori cu caracter pulsatil

d) oboseala
e) senzatie de plenitudine sau presiune in zona geniana
314. CM.Semnele clinice ale sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara sunt :
a) durere iradianta in zona sinusului afectat
b) obstructie nazala si tuse iritativa
c) stare generala alterata,inapetenta,curbatura
d) refluarea lichidelor pe nas (in comunicarile oro-sinuzale)
e) halena fetida
315. CM.Examenele complementare in sinuzita maxilara de cauza dentara consta in
a) rinoscopia anterioara
b) rinoscopia posterioara
c) diafanoscopia (transiluminarea)
d) radiografii standard pentru sinusurile anterioare ale fetei (SAF)
e) teleradiografia de profil
316. CM.Examenele complementare in sinuzita maxilara de cauza dentara consta in
a) radiografii dentare (retroalveolare,ortopantomografii)
b) examen CT sau RMN
c) punctia sinusului maxilar
d) endoscopia sinuzala (sinusoscopia)
e) otoscopia
317. CM.Sinuzita maxilara acuta de cauza dentara trebuie diferentiata de :
a) sinuzita maxilara alergica
b) chistul mucos intrasinuzal
c) sinuzita acuta rinogena
d) supuratiile geniene de cauza dentara
e) osteomielita maxilarului
318. CM.Sinuzita maxilara cronica de cauza dentara trebuie diferentiata de :
a) sinuzita cronica rinogena
b) nevralgii infraorbitare
c) tumorile maligne de mezo- sau suprastructura
d) sinuzita acuta rinogena
e) sinuzitele maxilare specifice (tuberculoasa,luetica,actinomicotica)
319. CM.Sinuzita maxilara de cauza dentara se poate complica cu :
a) propagarea infectiei la celelalte sinusuri (pansinuzite)
b) osteita peretilor sinuzali
c) osteomielita maxilarului
d) tulburari renale
e) amigdalite
320. CM.Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara consta in :
a) indepartarea factorului cauzal
b) cura radicala a sinusului maxilar
c) asigurarea drenajului sinuzal
d) tratament medicamentos
e) radioterapie

321.CM.Tratamentul sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara consta in :

a) indepartarea factorului cauzal
b) tratament medicamentos
c) tratament chirurgical
d) chimioterapie
e) evitarea accidentelor extractiei dentare
322. CM.Despre cura radicala a sinusului maxilar sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) are ca scop indepartarea in totalitate a mucoasei sinusului maxilar
b) are ca scop indepartarea partiala a mucoasei sinuzale inflamate
c) in cazul sinuzitei maxilare cronice de origine dentara procedeul chirurgical
cel mai indicat este Caldwell-Luc
d) este tratamentul de electie in cazul sinuzitei maxilare acute de origine
dentara
e) abordul sinusului maxilar se realizeaza la nivelul fosei canine
323. CM.In etiopatogenia comunicarilor oro-sinuzale intalnim :
a) extractia dintilor cu raport sinuzal
b) traumatisme la nivelul etajului superior al fetei
c) interventii chirurgicale la nivelul procesului alveolar maxilar (rezectii apicale,
chistectomii)
d) procese patologice infectioase nespecifice si/sau specifice
e) manevre chirurgicale blande in extractia dentara
324.CM.Semnele clinice ale comunicarii oro-sinuzale imediate (deschiderea accidentala a
sinusului maxilar) sunt :
a) sangerare mai abundenta din alveola,uneori cu aspect aerat
b) proba Valsalva negativa
c) explorarea blanda a alveolei cu un stilet butonat evidentiaza o senzatie de
cadere in gol"
d) prezenta unui orificiu fistulos la nivelul crestei alveolare
e) examinarea dintelui extras releva prezenta unui granulom sau chist care a
erodat peretele sinusului
325. CM.Tratamentul in cazul deschiderii accidentale a sinusului maxilar rezultata prin extractia
completa a dintelui,de sub 2 mm,consta in :
a) sutura margino-marginala a gingivomucoasei alveolei postextractionale
b) nu este necesar un tratament chirurgical
c) supraalveolar se aplica o mesa iodoformata mentinuta cu o ligatura de
sarma in 8" pe dintii vecini
d) evitarea variatiilor presionale intrasinuzale
e) alimentatia in primele trei zile va fi lichida sau semilichida
326. CM.Tratamentul comunicarii oro-sinuzale rezultate prin extractia completa a dintelui,de
peste 7 mm,consta in :
a) evitarea variatiilor presionale intrasinuzale
b) plastia comunicarii intr-un singur plan
c) plastia comunicarii in doua planuri
d) nu este necesar un tratament chirurgical
e) plastia comunicarii cu lambou vestibular si/sau palatinal

327. CM.Tratamentul comunicarii oro-sinuzale vechi presupune :

a) sutura margino-marginala a gingivomucoasei alveolei postextractionale
b) practicarea unei cure radicale a sinusului maxilar
c) plastia comunicarii oro-sinuzale se face,de preferat,in aceeasi sedinta cu
realizarea curei radicale de sinus maxilar
d) pentru comunicarile oro-sinuzale vechi de mici dimensiuni se poate efectua
plastia in doua planuri
e) pentru comunicarile oro-sinuzale vechi de mici dimensiuni se poate efectua
plastia intr-un singur plan
328. CM.Sunt considerate plagi infectate (complicate) :
a) plagile mai recente de 6 ore
b) plagile rezultate in urma actiunii unor agenti traumatici cu energie cinetica
crescuta
c) plagile contuze sau zdrobite,cu margini neregulate sau/si necrotice
d) plagile rezultate in urma actiunii unor agenti traumatici ascutiti
e) plagile lipsite de contaminare externa
329. CM.Decontaminarea si debridarea plagilor consta in :
a) explorarea plagii si indepartarea corpilor straini
b) spalaturi abundente cu ser fiziologic steril
c) spalaturi abundente cu solutii antiseptice
d) spalaturi abundente cu alcool sanitar
e) excizarea marginilor plagii cu aspect necrotic
330. CM.Despre sutura primara imediata sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) se realizeaza in cazurile in care pacientul s-a prezentat la medic la mai
mult de 24 de ore de la producerea accidentului
b) este sutura care se practica in primele 24 de ore de la producerea
accidentului
c) plagile neinfectate vor fi suturate cat mai curand posibil dupa traumatism,
chiar daca nu se reuseste asigurarea unei bune hemostaze
d) marginile plagii trebuie repozitionate corect,afrontate exact si suturate usor
eversat,fara tensiune
e) pentru plagile post-traumatice,cel mai frecvent se utilizeaza sutura cu fire
separate
331.CM.Despre sutura secundara sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) se realizeaza in cazurile in care pacientul s-a prezentat la medic la mai
mult de 24 de ore de la producerea accidentului,pana la 3-7 zile
b) plaga se protejeaza printr-o sutura de pozitie"
c) se practica in cazul unor plagi intinse,cu zdrobiri ale tesuturilor,cu lipsa de
substanta,care nu permit realizarea suturii primare
d) consta in ghidarea vindecarii secundare prin excizii limitate
e) sutura plagilor tegumentelor faciale va respecta o serie de puncte-cheie
332. CM.Factorii de risc locali pentru vindecarea intarziata a plagilor sunt :
a) corpi straini restanti in plaga dupa efectuarea suturii primare
b) varsta avansata
c) sutura plagii in tensiune

d) radio/chimioterapia in antecedente
e) suprainfectarea plagii
333. CM.Tratamentul cicatricilor consta in:
a) revizia chirurgicala a plagii,cu repozitionarea corecta la nivelul punctelorcheie
b) pansamente cu solutii antiseptice
c) detensionarea cicatricilor retractile
d) excizia zonelor care prezinta tatuaje traumatice
e) sutura cu fire in U" (in saltea")
334. CM.Despre fracturile de mandibula sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) au frecventa cea mai crescuta la sexul masculin (60-80%)
b) afecteaza in special adultii tineri
c) au frecventa cea mai crescuta la sexul feminin (60-80%)
d) frecventa este cea mai mare pentru fracturile localizate la nivelul ramului
mandibular
e) frecventa este cea mai mare pentru fracturile corpului mandibular
335. CM.Printre factorii etiologici ai fracturilor de mandibula se numara :
a) agresiunile umane
b) accidentele rutiere
c) accidentele de munca
d) factorii iatrogeni
e) tratamente ortodontice de tipul disjunctiei intermaxilare
336. CM.Zonele de minima rezistenta ale mandibulei sunt :
a) zona parasimfizara
b) gaura mentoniera
c) spina Spix
d) apofizele genii
e) colul condilului mandibular
337. CM.Fracturile in os patologic" la nivelul mandibulei sunt favorizate de urmatorii factori
locali :
a) osteoporoza
b) chisturi voluminoase
c) tumori benigne ale mandibulei
d) displazia fibroasa
e) osteomielita mandibulei
338. CM.Mecanismele de producere a fracturilor de mandibula sunt urmatoarele :
a) flexie
b) presiune
c) tasare
d) deplasare
e) in lemn verde"
339. CM.Mecanismul de flexie in cadrul fracturilor de mandibula :
a) este cel mai frecvent intalnit mecanism de producere a fracturilor
mandibulare

b) poate determina o fractura directa a mandibulei

c) este caracteristica traumatismelor prin arme de foc
d) poate determina o fractura indirecta a mandibulei
e) produce cel mai frecvent fractura intracapsulara a capului condilului
mandibular
340. CM.Mecanismul de forfecare intalnit ca mecanism de producere a fracturilor mandibulare :
a) produce fracturi directe
b) se produce prin impact orizontal asupra corpului mandibulei
c) produce fracturi indirecte
d) se produce prin impact vertical pe unghiul mandibulei
e) produce fractura verticala a ramului mandibulei
341. CM.Deplasarile fragmentelor fracturate in cazul fracturilor de mandibula pot fi :
a) deplasari primare
b) deplasari directe
c) deplasari indirecte
d) deplasari secundare
e) deplasari oblice
342.CM.Dupa numarul liniilor de fractura,fracturile mandibulei se pot clasifica in :
a) fracturi unice
b) fracturi duble
c) fracturi triple
d) fracturi complete
e) fracturi cominutive
343. CM.Dupa gradul de interesare osoasa,fracturile mandibulei se pot clasifica in :
a) fracturi cominutive
b) fracturi inchise
c) fracturi incomplete (fisuri)
d) fracturi complete ( fracturi propriu-zise)
e) fracturi duble
344. CM.Dupa localizarea anatomica a liniei de fractura,fracturile ramului mandibular pot fi :
a) fracturi mediane
b) fracturi verticale
c) fracturi oblice
d) fracturi laterale
e) fracturi subcondiliene joase
345.CM.Semnele clinice de intrerupere a continuitatii osoase in cazul fracturilor de mandibula
sunt :
a) deformari osoase ale etajului inferior al fetei
b) durere spontana
c) mobilitate anormala a fragmentelor osoase
d) modificari ale raporturilor de ocluzie
e) edemul partilor moi
346. CM.Tulburarile functionale intalnite in fracturile de mandibula se refera la :
a) crepitatii osoase

b) masticatie imposibila
c) jena in deglutitie
d) jena in fonatie
e) tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului alveolar inferior (hipoestezii,
anestezii)
347. CM.Fracturile mediane (mediosimfizare) de mandibula se caracterizeaza prin :
a) linia de fractura este situata intre cei doi incisivi centrali inferiori
b) ocluzie in armonica"
c) fractura in lambda" (situatie clinica particulara)
d) ocluzie in doi timpi"
e) la examenul clinic cervico-facial se constata existenta unei plagi
tegumentare zdrobite la nivelul regiunii labio-mentoniere
348. CM.Fracturile paramediane (parasimfizare) de mandibula se caracterizeaza prin
a) linia de fractura se situeaza oriunde intre fata distala a caninului si cea
meziala a molarului de minte
b) linia de fractura se situeaza fie intre incisivul central si incisivul lateral fie
intre incisivul lateral si canin
c) pot fi cu deplasare
d) la examenul oral se observa cel mai frecvent o ocluzie normala la nivelul
fragmentului mic si inocluzie sagitala si verticala pe fragmentul mare,mai
ales in zona anterioara
e) ocluzia in armonica"
349. CM.Fracturile laterale de mandibula se caracterizeaza prin :
a) linia de fractura se situeaza oriunde intre fata distala a caninului si cea
meziala a molarului de minte
b) pot fi verticale sau oblice
c) se pot produce atat prin mecanism direct cat si indirect
d) sunt aproape intotdeauna fara deplasare
e) sunt fracturi mai rare
350. CM.Fracturile unghiului mandibular se caracterizeaza prin :
a) linia de fractura poate fi situata in plina masa musculara
b) fracturile in plina masa musculara sunt aproape intotdeauna cu deplasare
c) fracturile situate inaintea insertiilor musculare sunt caracterizate prin
deplasari marcate ale fragmentelor osoase
d) tabloul clinic nu evidentiaza prezenta trismusului
e) traiectul liniei de fractura este vertical,de la incizura sigmoida la marginea
bazilara a mandibulei
351. CM.Fracturile verticale ale ramului mandibular se caracterizeaza prin :
a) sunt fracturi destul de frecvente
b) linia de fractura este situata in plina masa musculara
c) se produc prin mecanism de flexie
d) ocluzia ramane nemodificata
e) prezenta ocluziei in doi timpi"
352. CM.Fracturile orizontale si oblice ale ramului mandibular se caracterizeaza prin :
a) o incalecare (telescopare) a fragmentelor osoase

b) ocluzia in doi timpi"

c) clinic se constata edemul post-traumatic la nivelul regiunii mentoniere
d) mandibula deviaza de partea fracturata
e) fracturile localizate in plina masa musculara pot determina hipoestezie sau
anestezie pe traiectul nervului alveolar inferior
353. CM.Fracturile subcondiliene joase (fracturile apofizei condiliene) se caracterizeaza prin :
a) linia de fractura are un traiect vertical
b) sunt de multe ori fracturi fara deplasare
c) este prezenta ocluzia in doi timpi"
d) fracturile bilaterale determina ocluzie deschisa anterioara
e) mentonul deviaza spre partea sanatoasa
354. CM.Fracturile subcondiliene inalte (fracturile colului condilian) se caracterizeaza prin :
a) colul condilian este considerat zona de rezistenta scazuta a mandibulei
b) nu se produc niciodata deplasari secundare osoase
c) semnele clinice dominante sunt durerea la palparea regiunii preauriculare
si a conductului auditiv extern
d) clinic se constata lipsa transmiterii miscarilor condiliene la palparea
articulatiei temporo-mandibulare
e) pot fi incomplete
355. CM.Fracturile capului condilian (intracapsulare) se caracterizeaza prin :
a) intereseaza strict portiunea intraarticulara a condilului mandibular
b) se produc prin mecanism de tasare
c) se produc de obicei zdrobiri ale capului condilian
d) clinic se poate observa otoragie
e) tulburarile de ocluzie sunt prezente si foarte grave
356.CM.Fracturile apofizei coronoide se caracterizeaza prin :
a) se produc cel mai frecvent prin mecanism direct
b) se produc in urma unui impact vertcal pe menton
c) se produc cel mai frecvent prin mecanism de flexie
d) pot fi fracturi incomplete,fara deplasare
e) nu se observa tulburari de ocluzie
357. CM.Despre fracturile cominutive sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) liniile de fractura au directii si localizari diferite delimitand multiple
fragmente osoase
b) sunt fracturi partiale ale mandibulei
c) tulburarile ocluzale pot fi grave
d) de multe ori sunt fracturi cu pierderi de substanta osoasa
e) se intalnesc cel mai frecvent la copii prin caderi accidentale pe menton
358. CM.Fracturile procesului alveolar mandibular se caracterizeaza prin :
a) sunt definite ca fracturi partiale ale mandibulei cu pastrarea continuitatii
osoase
b) cel mai frecvent sunt localizate in regiunile laterale
c) sunt fracturi deschise in cavitatea orala
d) se insotesc de fracturi,luxatii sau avulsii ale dintilor de la nivelul portiunii
osoase fracturate

e) nu se insotesc de deplasari osoase vestibulare sau orale

359. CM.Pentru stabilirea diagnosticului de fractura de mandibula se recomanda urmatoarele
tipuri de investigatii radiologice (imagistice) :
a) ortopantomografia
b) radiografia de mandibula in incidenta defilata
c) ecografia
d) CT sau CT cu reconstructie 3D
e) teleradiografia de profil
360.CM.Vindecarea primara a fracturilor de mandibula se caracterizeaza prin :
a)se obtine numai daca se reuseste o reducere anatomica precisa cu
absenta mobilitatii fragmentelor si o vascularizatie buna in focarul de
fractura
b) este mecanismul cel mai frecvent implicat in consolidarea fracturilor de
mandibula
c) se obtine in urma imobilizarii de tip non-rigid
d) se obtine numai in contextul osteosintezei rigide cu placute si suruburi
e) este de fapt un proces de vindecare fara formare de calus extern
361. CM.Vindecarea osoasa secundara in cazul fracturilor de mandibula urmeaza urmatoarele
etape consecutive :
a) consolidare primara in conditiile unui spatiu minim intre fragmente
b) faza initiala
c) faza de calus cartilaginos
d) faza de calus osos
e) remodelarea osoasa
362.CM.Durata intregului proces de vindecare secundara a unei fracturi de mandibula in
conditiile unui tratament adecvat este de :
a) 3-4 saptamani la adulti
b) 4-6 saptamani la copii
c) 6-8 saptamani la persoanele in varsta
d) 3-4 saptamani la copii
e) 4-6 saptamani la adulti
363. CM.In plan vertical,zonele de maxima rezistenta ale masivului facial sunt reprezentate de :
a) stalpul anterior (canin)
b) stalpul inferior (palatinal)
c) stalpul lateral (maxilo-malar)
d) stalpul posterior (pterigoidian)
e) stalpul superior (supraorbital)
364. CM.Fracturile partiale ale maxilarului pot interesa :
a) crestele alveolare
b) tuberozitatea maxilara
c) torusul palatin
d) perforarea boltii palatine
e) dintii frontali superiori
365. CM.Fractura de maxilar Le Fort I se caracterizeaza prin :

a) este o fractura verticala

b) se mai numeste fractura transversala joasa
c) se mai numeste fractura de tip Guerin
d) linia de fractura are traiect orizontal
e) se intalneste cel mai frecvent la copii prin caderea cu gura deschisa pe un
corp ascutit
366. CM.Despre fractura Le Fort I sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) intregul proces alveolar impreuna cu bolta palatina este desprins de restul
masivului facial
b) se mai numeste disjunctie cranio-maxilara joasa
c) clinic se observa echimoze vestibulare in potcoava"
d) palparea este dureroasa retrotuberozitar
e) clinic este prezent un facies in butoi"
367. CM.Despre fractura Le Fort II sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) linia de fractura are traiect oblic in jos si inapoi
b) osul maxilar este desprins in totalitate de craniu
c) clinic se observa epistaxis bilateral
d) tulburarile de ocluzie sunt minime
e) deformarea etajului mijlociu al fetei,cu infundarea piramidei nazale si a
regiunii infraorbitale,dar cu mentinerea reliefului zigomatic
368. CM.Fractura Le Fort III se caracterizeaza prin :
a) se mai numeste fractura de tip Guerin
b) se poate insoti de fracturi propriu-zise ale bazei craniului
c) clinic sunt prezente tulburari oculare : enoftalmie si diplopie
d) mobilitate anormala a intregului etaj mijlociu al fetei in raport cu baza
craniului,atat in sens orizontal cat si vertical
e) clinic se observa un maxilar in acordeon"
369. CM.Fractura medio-sagitala a maxilarului (disjunctia intermaxilara) se caracterizeaza prin :
a) are traiect vertical prin procesul alveolar intre incisivii centrali
b) intereseaza sutura medio-palatina
c) clinic se observa aspectul de maxilar in acordeon"
d) clinic se observa echimoze in binoclu"
e) poate fi cu deschidere anterioara sau cu deschidere posterioara
370. CM.Fractura Huet (la maxilar) :
a) se mai numeste fractura in inima de carte de joc"
b) asociaza o linie de fractura orizontala Le Fort I/II (unilaterala) cu o fractura verticala mediosagitala
c) detaseaza premaxila
d) delimiteaza trei fragmente osoase
e) asociaza doua linii verticale paramediane intre incisivii laterali superiori si
caninii superiori
371. CM.Fractura Walther (la maxilar) :
a) delimiteaza trei fragmente osoase
b) asociaza o linie de fractura orizontala Le Fort I/II cu trei linii verticale
c) asociaza o linie de fractura orizontala Le Fort I/II cu doua linii verticale

d)liniile verticale asociate in fractura sunt una medio-sagitala si doua

paramediane
e) delimiteaza un hemimaxilar
372. CM.Semnele clinice comune fracturilor de maxilar cuprind :
a) tulburari morfologice
b) tulburari ocluzale
c) tulburari functionale
d) tulburari motorii
e) manifestari clinice orbitale
373.CM.Fracturile anterioare,cu deplasare,partiale,ale complexului zigomatic,sunt limitate la :
a) fisuri ale complexului zigomatic
b) rebordul orbital inferior
c) podeaua orbitei
d) peretele lateral al orbitei
e) peretele antero-lateral al sinusului maxilar
374. CM.Fracturile posterioare,cu deplasare,duble,ale complexului zigomatic :
a) delimiteaza un singur fragment intermediar
b) determina o denivelare in treapta" a arcadei temporo-zigomatice
c) determina doua fragmente intermediare
d) determina o infundare in forma de sant a arcadei temporo-zigomatice
e) delimiteaza multiple fragmente la nivelul arcadei temporo-zigomatice
375.CM.Semnele clinice ale fracturilor anterioare fara deplasare ale osului malar sunt :
a) asimetrie faciala prin infundarea reliefului malar
b) echimoza palpebrala in monoclu"
c) discreta hipoestezie in teritoriul nervului infraorbital
d) exoftalmie sau enoftalmie
e) uneori epistaxis unilateral
376. CM.Semnele clinice ale fracturilor posterioare cu deplasare ale osului malar sunt :
a) infundarea reliefului osos al arcadei temporo-zigomatice cu perceperea
unei discontinuitati osoase in treapta"
b) discreta echimoza in dreptul arcadei temporo-zigomatice
c) tulburari functionale oculare
d) tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului infraorbital
e) limitarea miscarilor mandibulare
377. CM.Traumatismele dento-alveolare se pot clasifica in :
a) leziuni dentare
b) traumatisme ale tesuturilor dento-parodontale
c) traumatisme ale articulatiei temporo-mandibulare
d) traumatisme ale procesului alveolar
e) leziuni ale mucoasei fixe si mobile
378. CM.Leziunile dentare prezinta urmatoarele forme anatomo-clinice :
a) fisura coronara
b) sindromul de sept
c) fractura coronara cu expunerea camerei pulpare

d) fractura radiculara
e) fractura in lemn verde"
379. CM.Fractura radiculara in 1/3 medie beneficiaza de urmatorul tratament :
a) daca nu exista deplasare,de obicei se obtine vindecarea fara sa fie necesar
tratamentul endodontic
b) pentru a se asigura vindecarea unei fracturi fara deplasare trebuie sa se
practice imobilizarea rigida a dintelui pentru 3-4 luni
c) daca exista deplasare minima se poate tenta reducerea deplasarii prin
cateterizarea canalului radicular cu instrumentar endodontic
d) daca exista deplasare minima se practica extractia celor doua fragmente
dentare
e) daca exista deplasare minima si se reuseste reducerea fracturii,se practica
tratamentul endodontic cu obturatia de canal si imobilizarea rigida a dintelui
pentru 2-3 luni
380.CM.Printre traumatismele tesuturilor parodontale intalnim :
a) contuzia parodontala
b) luxatia cu intruzie
c) luxatia cu egresiune
d) luxatia laterala
e) zdrobirea procesului alveolar
381.CM.Tratamentul subluxatiei dentare consta in :
a) atitudine de expectativa
b) in cazul in care dintele prezinta o mobilitate minima (grad I) se instituie un
regim alimentar (dieta moale)
c) daca dintele prezinta o mobilitate de gradul II este indicata fixarea rigida la
dintii vecini
d) nu este necesara testarea periodica a vitalitatii pulpare
e) irigarea dintelui cu ser fiziologic
382. CM.Tratamentul luxatiei cu intruzie consta in :
a) favorizarea eruptiei dentare ,daca dintele este imatur
b) repozitionarea imediata,chirurgicala,a dintelui in pozitie corecta cu fixarea
lui la dintii vecini
c) extractia dintelui respectiv,indiferent daca este temporar sau permanent
d) aplicarea de forte ortodontice mari pentru repozitionarea dintelui respectiv
cat mai repede posibil
e) fixarea dintelui se va face cu sarma subtire de 0,25 mm
383. CM.Tratamentul avulsiei dentare prin replantarea dintelui la locul accidentului consta in :
a) inspectia dintelui pentru indepartarea detritusurilor
b) palparea dintelui pentru verificarea integritatii sale
c) irigarea dintelui cu ser fiziologic
d) introducerea imediata a dintelui in alveola
e) mentinerea unei presiuni semnificative asupra dintelui pana cand pacientul
ajunge in serviciul de specialitate
384.CM.Un dinte avulsionat poate fi adus in siguranta pana la un serviciu de specialitate in
vederea replantarii astfel :

a) mentinut in lapte
b) mentinut in apa potabila
c) mentinut in mediu uscat
d) mentinut in ser fiziologic
e) mentinut in solutie antiseptica
385. CM.Etapele replantarii dentare cuprind :
a) dintele va fi introdus manual in alveola,in pozitie corecta
b) este obligatorie aspirarea cheagului sanguin din alveola inaintea replantarii
c) fixarea dintelui se face cu o atela semirigida pentru 7-10 zile
d) dintele traumatizat se adapteaza in ocluzie
e) daca dupa indepartarea imobilizarii dintele va mai prezenta mobilitate,se va
practica o noua imobilizare pentru un interval mai lung de timp
386. CM.Tratamentul fracturii de proces alveolar consta in :
a) reducerea fragmentului interesat in pozitie corecta prin presiune manuala
b) imobilizarea se mentine timp de 4 saptamani
c) imobilizarea se mentine timp de 6-8 saptamani
d) fixarea fragmentului va fi una rigida
e) pentru fixarea fragmentului interesat se poate folosi sina linguala
387. CM.Printre dispozitivele cele mai utilizate in cadrul tehnicilor de imobilizare in
traumatismele dento-alveolare se numara :
a) gutierele acrilice
b) sinele vestibulare
c) imobilizarea cu sarma in 8"
d) imobilizarea semirigida
e) fronda mentoniera
388.CM.Hiperplazia :
a) se defineste ca o cavitate patologica cu continut lichidian
b) reprezinta o proliferare dismorfica a tesutului din care deriva
c) este constituita dintr-o masa tisulara proliferativa,bine diferentiata
d) este intr-o oarecare masura autolimitanta
e) prezinta capacitate de crestere autonoma
389. CM.Tumorile benigne propriu-zise :
a) sunt proliferari dismorfice de tesuturi,ireversibile
b) prezinta o capacitate de crestere continua,autonoma si teoretic nelimitata
c) au o evolutie rapida
d) cresc prin impingerea tesuturilor adiacente
e) cresc prin infiltrarea tesuturilor adiacente
390. CM.Despre chist sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) este o tumora propriu-zisa de dezvoltare,cu o capacitate de crestere
continua
b) este similar hamartromului
c) se defineste ca o cavitate patologica cu continut lichidian sau semisolid
d) este delimitat de o membrana epiteliala
e) reprezinta o proliferare dismorfica a tesutului din care deriva

391.CM.Chisturi ale partilor moi orale sunt :

a) chistul dermoid
b) chistul teratoid
c) mucocelul
d) chistul sebaceu
e) chistul limfoepitelial oral
392. CM.Chisturi salivare sunt :
a) chistul branhial
b) chistul dermoid
c) ranula
d) sialochistul
e) mucocelul
393.CM.Despre chistul dermoid sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) este un chist de dezvoltare
b) apare cel mai frecvent la varstnici
c) se datoreaza transformarii chistice a incluziilor epiteliale restante la locul de
unire a arcurilor branhiale
d) se poate localiza oriunde pe linia mediana
e) include structuri derivate din toate cele trei straturi germinative embrionare
394.CM.Despre chistul dermoid oral sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) se dezvolta la nivelul bazei limbii
b) se dezvolta deasupra planului muschiului milohioidian,in planseul bucal
anterior
c) poate varia in dimensiuni de la cativa mm pana la 10-12 cm
d) are crestere rapida,simptomatica
e) mucoasa acoperitoare are un aspect congestiv
395. CM.Chistul dermoid oral se caracterizeaza prin :
a) are o consistenta ferm-elastica
b) este mobil pe planurile adiacente
c) la presiune lasa godeu
d) adera de cele mai multe ori de structurile invecinate
e) uneori se pot palpa structuri dure
396.CM.Diagnosticul diferential al chistului dermoid cu localizare in planseul bucal se poate
face cu :
a) ranula sublinguala
b) chistul teratoid
c) ranula suprahioidiana
d) chistul sebaceu
e) tumorile glandelor sublinguale
397. CM Diagnosticul diferential al chistului dermoid situat sub planul muschiului milohioidian
se poate face cu :
a) abcesul lojei submentoniere
b) adenita submentoniera
c) supuratiile lojei sublinguale
d) ranula suprahioidiana

e) tumorile glandelor sublinguale

398. CM.Tratamentul chistului dermoid consta in :
a) tratamentul este strict chirurgical
b) extirparea in totalitate a acestuia
c) extirparea prin abord oral sau cutanat
d) antibioterapie
e) electrocauterizare
399. CM.Despre chistul limfoepitelial oral sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) este o leziune rara cu origine la nivelul structurilor limfoide ale cavitatii orale
b) uneori poate fi prezent la nastere
c) se prezinta ca o formatiune nodulara submucoasa
d) poate ajunge la dimensiuni de 10-12 cm
e) la palpare,formatiunea are consistenta ferma si este nedureroasa
400. CM.Despre chistul branhial sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) este localizat de-a lungul muschiului steno-cleido-mastoidian
b) are o perioada lunga de latenta,dupa care se dezvolta rapid volumetric
c) tegumentele acoperitoare sunt cianotice
d) la palpare are o consistenta ferma
e) nu se mobilizeaza liber
401.CM. Tratamentul chistului branhial consta in :
a) extirpare chirurgicala
b) abordul chirurgical este cervical
c) abordul chirurgical este oral
d) incizia tegumentara este orizontala
e) desprinderea acestuia de pachetul vasculo-nervos al gatului
402. CM.Despre chistul canalului tireoglos sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) in mod constant chisturile sunt aderente de corpul sau coarnele hioidului
b) este mai frecvent intalnit la sexul feminin
c) este cel mai frecvent chist cervical
d) este rotund,bine delimitat
e) nu se mobilizeaza in deglutitie
403. CM.Diagnosticul diferential al chistului canalului tireoglos se face cu :
a) abcesul lojei submentoniere
b) limfangioame cervicale
c) adenite cronice specifice
d) chistul dermoid
e) ranula suprahioidiana
404.CM. Despre mucocel sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) este o formatiune cu aspect chistic care se datoreaza perforarii canalului
de excretie al unei glande salivare accesorii si patrunderii secretiei salivare
in tesuturile adiacente
b) este o leziune datorata dilatatiei chistice a canalului de excretie a unei
glande salivare accesorii
c) nu prezinta membrana

d) apare in urma unui traumatism acut sau unor microtraumatisme cronice ale
mucoasei orale
e) nu are o etiologie precizata
405. CM.Aspectele clinice ale mucocelului cuprind :
a) apare ca o formatiune nodulara de consistenta ferma
b) mucoasa acoperitoare este nemodificata
c) consistenta este fluctuenta
d) este foarte dureros la palpare
e) de cele mai multe ori mucocelul se sparge" eliminand continutul salivar
406.CM.Despre sialochist sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) este o leziune datorata dilatatiei chistice a canalului de excretie a unei
glande salivare accesorii
b) poate aparea prin evolutia cronica a unui mucocel
c) apare la copiii mici
d) aspectul clinic este asemanator gusei linguale
e) prin orificiul de excretie se elimina la presiune o cantitate de mucus sau
secretie purulenta
407.CM.Diagnosticul diferential al mucocelului si sialochistului se face cu :
a) hemangioamele de mici dimensiuni
b) tumorile benigne ale glandelor salivare mici
c) chistul dermoid
d) limfangioamele de mici dimensiuni
e) dilatatiile chistice ale canalului Wharton
408.CM.Mucocelul si sialochistul sinusului maxilar se caracterizeaza prin :
a) se localizeaza mai frecvent pe podeaua sinusului maxilar
b) apar in mod special la varstnici
c) apar pe fondul unei sinuzite maxilare acute
d) hipertrofia celulelor specializate de la nivelul mucoasei sinusului maxilar,
secretia de mucus acumulandu-se intre planseul osos al sinusului si
mucoasa detasata
e) in evolutie,se dezvolta o cavitate chistica,identificata intamplator in urma
unui examen radiografic
409. CM.Ranula sublinguala :
a) se prezinta clinic ca o formatiune chistica,cu dimensiuni variabile
b) se prezinta clinic ca o formatiune tumorala
c) localizarea sa este pe linia mediana,in planseul bucal
d) formatiunea este localizata paramedian,in planseul bucal
e) formatiunea se situeaza sub muschiul milohioidian
410. CM. Despre ranula sublinguala sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) pe masura ce creste in volum,ranula ridica mucoasa planseului bucal
b) coloratia tipica a ranulei sublinguale este albastruie
c) la palpare,ranula are o consistenta ferma
d) este nedureroasa la palpare
e) nu adera la planurile profunde

411.CM. Ranula sublinguala :

a) nu depaseste ca dimensiuni cativa mm
b) poate ocupa in totalitate hemiplanseul in care se gaseste impingand limba
in sus si de partea opusa
c) se poate perfora spontan
d) daca se decomprima,ranula se reface in cateva saptamani
e) deseori,ranula se poate suprainfecta
412. CM. Ranula in bisac" :
a) este varianta clinica in care formatiunea chistica trece in regiunea
suprahioidiana peste fibrele muschiului milohioidian
b) are forma unei clepsidre" cu continut lichidian
c) clinic,formatiunea chistica bombeaza submentonier sau/si submandibular
paramedian
d) clinic,formatiunea chistica bombeaza submentonier sau/si submandibular
pe linia mediana
e) tegumentele acoperitoare sunt de aspect normal,aderente
413.CM. Tratamentul ranulei sublinguale este :
a) chirurgical
b) abordul este cervical,submandibular
c) abordul este oral,la nivelul planseului bucal
d) extirparea este dificila deoarece membrana chistica este foarte subtire si
extrem de aderenta la tesuturile adiacente
e) marsupializarea
414.CM.Chistul sebaceu si chistul epidermoid :
a) apar relativ frecvent la nivelul tegumentelor cervico-faciale
b) localizarile cele mai frecvente sunt la nivelul regiunii frontale
c) se manifesta clinic sub forma unui nodul solitar
d) consistenta este ferma sau fluctuenta
e) tegumentele,prin transluciditate,lasa sa se vada formatiunile chistice de
culoare albastruie
415.CM.Tratamentul unui chist sebaceu/epidermoid suprainfectat consta in :
a) extirparea completa in regim de urgenta
b) se temporizeaza interventia chirurgicala de extirpare a chistului
c) se administreaza antibiotice in concordanta cu etiologia stafilococica a
infectiei
d) nu este necesara administrarea de antiinflamatoare
e) daca chistul se transforma intr-o colectie supurativa este necesara incizia si
drenajul colectiei si amanarea interventiei chirurgicale de extirpare a
chistului pana la refacerea chistului
416.CM. Hiperplazia fibroasa inflamatorie :
a) este localizata la nivelul planseului bucal
b) se mai numeste epulis fissuratum
c) apare pe fondul iritatiei cronice a mucoasei fundului de sant vestibular
datorita instabilitatii unei proteze dentare mobile
d) se localizeaza cu predilectie pe versantul vestibular al arcadei superioare
e) se localizeaza cu predilectie la nivelul tuberozitatii maxilare

417.CM.Hiperplazia fibroasa inflamatorie se caracterizeaza prin :

a) se prezinta sub forma a doua pliuri de mucoasa paralele cu creasta
alveolara
b) santul dintre cele doua pliuri de mucoasa formate corespunde marginii
protezei dentare mobile
c) mucoasa acoperitoare poate avea aspect hiperemic
d) leziunea prezinta la palpare fluctuenta
e) leziunea este extrem de dureroasa la palpare
418.CM. Polipul fibroepitelial :
a) este o varianta a hiperplaziei fibroase inflamatorii cu localizare la nivelul
mucoasei palatului dur
b) are aspectul clinic al unei formatiuni vegetante pediculate
c) nu are legatura cu iritatia cronica produsa de proteza dentara mobila
d) formatiunea se observa clinic doar prin ridicarea de pe plan si explorarea
instrumentala,ea fiind comprimata" de proteza
e) mucoasa acoperitoare poate prezenta o ulceratie
419. CM.Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie :
a) este o varianta de hiperplazie fibroasa inflamatorie localizata la nivelul
mucoasei palatului dur
b) se poate localiza si la nivelul crestei alveolare inferioare
c) apare la purtatorii de proteze mobile incorect adaptate
d) se manifesta clinic sub forma unei formatiuni vegetante pediculate
e) se manifesta clinic sub forma unor multiple excrescente de mici dimensiuni,
cu aspect de broboane"
420. CM.Tratamentul hiperplaziei fibroase inflamatorii (epulis fissuratum) consta in :
a) se recomanda pacientului sa renunte la purtarea protezei dentare timp de
10-14 zile
b) se prescrie un colutoriu oral antiinflamator
c) indiferent daca leziunea se remite sau nu,se practica excizia in totalitate a
zonei hiperplazice
d) dupa interventia chirurgicala se recomanda pacientului sa nu poarte
proteza dentara timp de 7 zile
e) uneori este necesara captusirea vechii proteze dentare in hipercorectie
421. CM.Granulomul piogen :
a) este o masa pseudotumorala pediculata sau sesila
b) are o culoare de la roz la rosu intens (purpuriu) in functie de vechimea
leziunii
c) suprafata leziunii poate prezenta zone ulcerative
d) la palpare are o consistenta ferma
e) sangereaza la cel ami mic traumatism
422. CM.Epulisul granulomatos :
a) este un granulom piogen localizat la nivelul mucoasei labiale
b) este un granulom piogen gingival
c) este cea mai frecventa forma de granulom piogen oral
d) apare in spatiul interdentar,in special pe versantul vestibular

e) este in legatura cu o proteza dentara mobila

423. CM.Botriomicomul :
a) este granulomul piogen localizat la nivelul mucoasei labiale,linguale sau
jugale
b) apare pe fondul unei iritatii acute
c) este in legatura cu un dinte care prezinta o carie subgingivala
d) apare pe fondul unei igiene orale deficitare
e) este legat de traumatizarea mucoasei in momentul contactului arcadelor
dentare (ex.:traumatisme acute ale mucoasei prin muscare in timpul
miscarilor functionale)
424.CM.Tratamentul granulomului piogen gingival (epulis granulomatos) consta in :
a) extirparea chirurgicala cu margini de siguranta de aproximativ 2 mm
b) nu se indeparteaza periostul subiacent
c) daca se constata ca este moale,demineralizat,se practica chiuretajul osos
pana in tesut sanatos
d) extractia dintelui/dintilor adiacenti este obligatorie
e) plaga postoperatorie se vindeca per secundam
425. CM.Fibromul osifiant periferic (epulisul fibros) :
a) se localizeaza la nivelul crestei alveolare dentate
b) se localizeaza la nivelul crestei alveolare edentate
c) localizarea cea mai frecventa este in regiunea frontala
d) se prezinta clinic sub forma unei mase pseudotumorale gingivale,localizate
la nivelul papilei interdentare
e) consistenta la palpare este moale
426.CM.Granulomul periferic cu celule gigante (epulisul cu celule gigante) :
a) este o leziune extrem de rara care apare la nou-nascuti
b) se localizeaza exclusiv la nivelul crestei alveolare,in legatura cu un dinte
cauzal care prezinta un factor iritativ gingivo-parodontal
c) se prezinta ca o leziune nodulara
d) are o culoare roz-rosie
e) examenul radiologic in cazul zonelor edentate evidentiaza o creasta
alveolara subiacenta cu un aspect de os ciupit"
427. CM.Tratamentul granulomului periferic cu celule gigante consta in :
a) extirparea in totalitate a formatiunii cu margini libere plasate in tesut
sanatos (aproximativ 2 mm)
b) indepartarea factorului iritativ local nu este obligatorie
c) chiuretajul osos pana in tesut sanatos este obligatorie
d) vindecarea plagii se face prin epitelizare secundara
e) plaga se inchide prin sutura primara
428. CM. Granulomul congenital (epulisul congenital) :
a) afecteaza cel mai adesea sexul masculin (90% din cazuri)
b) se manifesta clinic ca o formatiune cu aspect pseudotumoral
c) se localizeaza pe creasta alveolara sau in mod exceptional la nivelul
mucoasei linguale
d) suprafata sa este neregulata

e) are forma ovoidala sau multilobulata

429.CM.Papilomul :
a) este o proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului
b) cauza probabila a aparitiei sale este infectia cu virusul papiloma uman (HPV)
c) suprafata tumorii este neteda
d) se manifesta clinic ca o formatiune tumorala cu crestere exofitica, verucoasa sau
onopidiforma
e) nu prezinta prelungiri digitiforme
430. CM. Localizarile papiloamelor sunt :
a) la nivelul mucoasei linguale
b) la nivelul faringelui
c) la nivelul rosului de buza
d) la nivelul planseului bucal
e) la nivelul luetei
431. CM. Fibromul :
a) este o formatiune tumorala intalnita extrem de rar la nivelul mucoasei
cavitatii orale
b) se manifesta clinic sub forma unor leziuni nodulare
c) prezinta o baza de implantare sesila sau pediculata
d) localizarea este variata la nivelul cavitatii orale,putand fi situat pe mucoasa
linguala,jugala,la nivelul buzelor,palatului,planseului bucal sau gingivomucoasei procesului alveolar
e) nu se intalneste niciodata localizat la nivelul tegumentelor cervico-faciale
432.CM. Fibromul tegumentar :
a) este localizat cel mai frecvent la nivelul regiunii geniene,nazale sau frontale
b) se prezinta sub forma unui nodul mobil
c) tesutul acoperitor are un aspect congestiv
d) prezinta fluctuenta la palpare
e) este o formatiune fixata la tegument
433.CM. Fibromatoza gingivala :
a) este o afectiune cu caracter ereditar
b) este o afectiune congenitala
c) se manifesta clinic prin marirea de volum a fibromucoasei gingivale
d) consistenta sa este moale,lasa godeu la presiune
e) poate fi neteda sau nodulara
434. CM.Diagnosticul diferential al fibromatozei gingivale se face cu :
a) hiperplazia gingivala medicamentoasa
b) hiperplazia gingivala din leucemii acute
c) papilomul mucoasei orale
d) granulomul piogen gingival
e) neurofibromatoza ereditara
435. CM. Lipomul :
a) este o tumora benigna a tesutului adipos
b) la nivel cervico-facial se prezinta ca o masa tumorala cu crestere lenta

c) deformeaza progresiv regiunea in care apare

d) are o consistenta ferma,fibroasa
e) tegumentele acoperitoare au aspect normal
436.CM.Schwannomul :
a) se prezinta clinic sub forma unei mase nodulare fixate pe planurile
adiacente
b) se asociaza in mod tipic cu traiectul unui nerv
c) pentru localizarile endoosoase,manifestarea clinica este de parestezie sau
anestezie in teritoriul nervului din care provine
d) evolueaza prin crestere constanta
e) la nivelul cavitatii orale apare cel mai frecvent la nivelul limbii
437.CM.Hemangiomul :
a) este cea mai frecventa tumora a perioadei copilariei
b) se localizeaza in mod special in teritoriul oro-maxilo-facial
c) tumora se goleste de sange la presiune
d) in primele zile dupa nastere,tumora se dezvolta rapid
e) hemangiomul superficial tegumentar este reliefat si boselat,avand o
culoare rosie aprinsa
438.CM. Despre hemangiom sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) faza proliferativa dureaza de obicei 6-10 ani
b) dupa regresia completa in jumatate dintre cazuri tegumentele vor avea
aspect normal
c) cea mai frecventa complicatie este ulceratia
d) localizarile oculare duc la orbire
e) la nastere,hemangiomul se poate identifica cu o macula de culoare
deschisa cu o retea teleangiectatica
439. CM.Tratamentul hemangioamelor mici consta in :
a) radioterapie
b) scleroterapie
c) tratament chirurgical
d) terapie cortizonica
e) chimioterapie
440.CM. Malformatiile capilare :
a) au de obicei o culoare albastruie si sunt compresibile
b) se manifesta clinic sub forma de macule cutanate in pata de vin de Porto"
c) se localizeaza cel mai frecvent pe fata
d) apar la nivelul sunturilor arterio-venoase
e) se localizeaza in special in zonele de emergenta trigeminala
441.CM.Despre limfangiom sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) limfangioamele cervico-faciale apar mai frecvent in regiunea geniana si
parotideo-maseterina
b) limfangioamele orale apar cel mai frecvent in cele 2/3 anterioare ale limbii
c) se descriu 5 tipuri de limfangioame
d) este o leziune cu flux scazut
e) avand in vedere posibilitatea de regresie spontana,se recomanda o

atitudine expectativa cel putin pana la varsta de 5 ani

442.CM.Chisturi odontogene sunt urmatoarele :
a) chistul radicular
b) chistul nazo-palatin
c) chistul folicular (dentiger)
d) chistul de eruptie
e) keratochistul odontogen
443. CM. Chisturi neodontogene sunt urmatoarele :
a) chistul nazo-palatin (chistul canalului incisiv)
b) chistul rezidual
c) chistul osos anevrismal
d) chistul median palatinal
e) chistul nazo-labial (nazo-alveolar)
444. CM.Pseudochisturi sunt urmatoarele :
a) chistul gingival al adultului
b) cavitatea osoasa idiopatica
c) chistul globulomaxilar
d) chistul osos anevrismal
e) defectul osos Stafne
445.CM.Cresterea unui chist continua pana cand :
a) se efectueaza chistectomia
b) se administreaza un tratament medicamentos adecvat
c) acesta se deschide intr-o cavitate naturala
d) se indeparteaza factorul stimulator reprezentat de citokine prin inlaturarea
factorului cauzal
e) la un moment dat se opreste in evolutie si poate involua de la sine
446. CM.Keratochistul odontogen primordial :
a) se dezvolta in locul unui dinte
b) se dezvolta in jurul unui dinte
c) deriva din epiteliul adamantin redus
d) deriva din resturile Serres
e) are un caracter recidivant marcat
447.CM.Keratochisturile se localizeaza cel mai frecvent :
a) la mandibula,in dreptul molarului de minte
b) la maxilar,in dreptul molarului de minte
c) la maxilar,in dreptul incisivilor
d) la mandibula,in dreptul incisivilor
e) la maxilar,in dreptul caninului
448.CM. Keratochistul odontogen :
a) poate fi unilocular sau multilocular
b) este in general asimptomatic
c) induce resorbtia coronara a dintilor adiacenti
d) induce tulburari senzitive in cazul localizarilor mandibulare
e) are tendinta de a se extinde mai mult in plan mezio-distal

449.CM.Keratochistul odontogen :
a) pe masura ce evolueaza,induce mobilitatea dintilor adiacenti
b) pe masura ce evolueaza,induce resorbtia progresiva a radacinilor dintilor
adiacenti
c) impinge pachetul vasculo-nervos alveolar inferior spre creasta alveolara
d) induce liza corticalelor osoase in zonele unde acestea sunt mai subtiri si
mai putin dense
e) radiologic,apare sub forma unei leziuni osoase radiotransparente
450.CM.Tratamentul keratochistului odontogen consta in :
a) punctie
b) marsupializare
c) rezectie osoasa
d) rezectie apicala
e) chistectomie
451. CM.Chistul folicular (dentiger) :
a) apare prin transformarea chistica a sacului folicular care inconjoara
coroana unui dinte neerupt
b) este intotdeauna atasat la jonctiunea smalt-cement a dintelui neerupt
c) este un chist inflamator
d) apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibular in legatura cu un
molar de minte inclus sau semiinclus
e) aspectul radiologic tipic este de radioopacitate uniloculara
452. CM. Tratamentul chistului folicular consta in :
a) chistectomie
b) marsupializare (in cazul chisturilor de mici dimensiuni)
c) odontectomia dintelui semiinclus sau inclus
d) marsupializare (in cazul chisturilor de mari dimensiuni)
e) decapusonare
453.CM.Chistul de eruptie :
a) este un chist derivat din resturile Malassez
b) apare in cazul unui dinte in eruptie,aflat submucos
c) apare prin separarea foliculului dentar de suprafata coroanei dintelui
d) se localizeaza lateral de dintele in eruptie
e) la palpare are o consistenta fluctuenta
454.CM. Chistul parodontal lateral :
a) se gaseste cel mai frecvent in spatiul interdentar de la nivelul premolarilor sau caninilor
b) este in general asimptomatic
c) imaginea radiologica este de radiotransparenta interdentara in forma de picatura"
d) dintii adiacenti sunt devitali
e) radiologic se poate evidentia convergenta radacinilor dintilor adiacenti
455. CM.Chistul gingival al adultului :
a) clinic se prezinta ca o formatiune chistica de mari dimensiuni
b) se situeaza in dreptul papilei interdentare
c) mucoasa acoperitoare lasa sa se vada prin transparenta o coloratie

albastruie
d) radiologic se evidentiaza resorbtii osoase
e) trebuie diferentiat de abcesul parodontal
456.CM.Chisturile gingivale (alveolare) ale nou nascutului (nodulii Bohn) :
a) se prezinta sub forma unor papule de mici dimensiuni
b) sunt situate pe creasta alveolara
c) sunt situate pe mucoasa palatinala,pe linia mediana
d) sunt situate la nivelul valului moale
e) nu necesita un tratament specific
457. CM.Chistul odontogen calcificat,forma endoosoasa :
a) este identificat intamplator in urma unui examen radiologic
b) radiologic are un aspect de soare rasare" sau sare si piper"
c) are dimensiuni de cativa mm
d) in stadiile initiale sunt complet radioopace
e) in evolutie dezvolta calcificari centrale bine circumscrise
458.CM.Chistul nazo-palatin (chistul canalului incisiv) :
a) in evolutie ajunge sa deformeze palatul posterior
b) imaginea radiologica este de inima de carte de joc"
c) are aspect similar unui abces palatinal situat pe linia mediana
d) mucoasa acoperitoare poate fi integra sau poate prezenta o fistula prin
care se elimina continutul chistic
e) radiologic apare ca o formatiune bine delimitata,situata intre radacinile
incisivilor centrali superiori,pe linia mediana sau imediat paramedian
459. CM.Chistul median palatinal :
a) clinic,se prezinta sub forma unei deformatii la nivelul palatului dur imediat
posterior de papila incisiva,pe linia mediana
b) dimensiunile sale sunt de aproximativ 2 cm
c) aspectul radiologic este de radiotransparenta bine circumscrisa in palat pe
linia mediana
d) este un pseudochist
e) imaginea radiologica este de soare rasare"
460. CM.Chistul nazo-labial :
a) apare in partile moi de la nivelul buzei superioare,median
b) apare in partile moi de la nivelul buzei superioare,paramedian
c) apare mai frecvent la sexul feminin
d) se dezvolta exclusiv unilateral
e) tegumentele acoperitoare sunt nemodificate
461.CM. Chistul globulomaxilar :
a) este un chist endoosos situat intre incisivul lateral si caninul superior
b) rareori,poate fi situat intre incisivul central si incisivul lateral superior
c) este un chist endoosos situat intre incisivul lateral si caninul inferior
d) in evolutie se poate exterioriza la nivelul partilor moi din fundul de sant
vestibular sau in palat
e) apare endooral ca o deformare asimptomatica

462. CM.Chistul radicular :

a) este un chist inflamator endoosos
b) inconjoara apexul unui dinte devital,ca o complicatie a patologiei dentare
c) a fost considerat un chist fisural"
d) este cel mai frecvent chist din patologia oaselor maxilare
e) prezinta o varianta anatomo-clinica numita chist botrioid
463. CM.Chistul periapical :
a) clinic,initial este asimptomatic
b) in evolutie,la palparea in vestibulul bucal se percepe o consistenta de minge de celuloid" sau
coaja de ou spart"
c) este localizat la nivelul apexului unui dinte cu gangrena pulpara
d) testele de vitalitate ale dintilor cauzali sunt cel mai frecvent pozitive
e) in evolutie,creste in dimensiuni dar nu afecteaza corticala osoasa
464. CM.Chistul periapical :
a) se poate suprainfecta evoluand spre un abces
b) prin extindere tridimensionala poate interesa si radacinile dintilor vecini
c) dupa o evolutie indelungata poate fistuliza
d) radiologic nu se constata modificari la nivelul laminei dura
e) imaginea radiologica este de radiotransparenta cu limite sterse
465. CM.Atitudinea terapeutica fata de chistul radicular consta in :
a) indepartarea chistului si tratamentul factorului cauzal dentar
b) tratamentul endodontic al dintelui cauzal
c) chistectomia cu rezectia apicala a dintelui cauzal,daca,conditiile clinice sunt favorabile
d) extractia imediata a dintelui cauzal indiferent de aspectele clinice si radiologice
e) cura radicala a sinusului maxilar in cazul in care chistul afecteaza mucoasa sinuzala
466. CM.Chistul rezidual :
a) se dezvolta la nivelul suprafetei radiculare laterale
b) se dezvolta pe seama unor canale pulpare aberante
c) este un chist radicular care persista dupa tratamentul endodontic sau
extractia dentara
d) clasic,este un chist restant dupa extractia dentara fara chiuretarea alveolei
e) se localizeaza uneori interradicular
467. CM.Tumori ale epiteliului odontogen sunt :
a) cementoblastomul
b) ameloblastomul
c) tumora odontogena scuamoasa
d) odontomul compus
e) odontomul complex
468.CM.Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic :
a) se localizeaza la mandibula,cel mai adesea in zona molarilor de minte si in
ramul mandibular
b) evolutia sa este rapida,simptomatica
c) deformeaza progresiv contururile fetei
d) in formele avansate apar intotdeauna parestezie si durere
e) nu au tendinta de a invada partile moi

469. CM.Aspectul radiologic al ameloblastomului intraosos solid sau multichistic :

a) este de radiotransparenta multiloculara
b) daca loculatiile sunt de mici dimensiuni,aspectul radiologic este de fagure de miere"
c) daca loculatiile sunt de mari dimensiuni,aspectul radiologic este de baloane de sapun"
d) da relatii despre prezenta frecventa la nivelul leziunii a unui dinte semiinclus
e) uneori,aspectul radiologic poate fi aparent de radiotransparenta uniloculara
470.CM.Tratamentul ameloblastomului solid sau multichistic consta in :
a) rezectia marginala,fara margini libere
b) chiuretajul tumorii
c) radioterapie
d) rezectia marginala,cu margini libere osoase de cel putin 1-1,5 cm fata de
limitele radiologice ale tumorii
e) rezectia segmentara si hemirezectia de mandibula cu sau fara
dezarticulare
471. CM.Ameloblastomul unichistic :
a) poate aparea de novo,ca mecanism patogenic
b) apare mai ales la pacientii tineri
c) se localizeaza cel mai frecvent la maxilar,in zona posterioara
d) se localizeaza cel mai frecvent la mandibula,in zona posterioara
e) ca mecanism patogenic,poate aparea prin transformarea tumorala benigna
a epiteliului unui chist odontogen
472. CM.Ameloblastomul extraosos :
a) deriva cel mai probabil din resturile lamei dentare (Serres)
b) se prezinta sub forma unei formatiuni tumorale gingivale sesile sau
pediculate
c) poate ajunge la dimensiuni impresionante
d) se localizeaza pe mucoasa gingivala vestibulara a dintilor laterali,mai
frecvent la mandibula
e) radiologic nu se poate evidentia nici o modificare la nivelul osului subiacent
473. CM.Fibromul ameloblastic :
a) este o tumora rara,de origine odontogena
b) se localizeaza cu predilectie la mandibula,in zona laterala
c) poate sa deformeze in timp corticalele osoase
d) in majoritatea cazurilor,in leziune este prezent un dinte inclus (molar de
minte inferior)
e) in evolutie,tumora se poate extinde spre ramul mandibular si poate ajunge
sa intereseze intreaga hemimandibula
474. CM.Odontomul :
a) in stadiul matur este format din smalt si dentina,precum si din cantitati
variabile de pulpa si cement
b) prezinta doua forme anatomo-clinice
c) forma compusa este constituita sub forma unui conglomerat de smalt si
dentina,fara a avea configuratia unui dinte
d) forma compusa este mai frevent localizata in zona anterioara
e) forma complexa este mai frecvent localizata in zona molara

475. CM.Odontomul :
a) se poate dezvolta in locul unui dinte (aparenta anodontie)
b) poate fi in vecinatatea unor dinti erupti,inducand divergenta radacinilor
acestora
c) imaginea radiologica este de radiotransparenta
d) poate impiedica eruptia unui dinte,care ramane inclus intraosos
e) tratamentul este chirurgical si consta in excizia in totalitate
476.CM. Fibromul odontogen central :
a) este o tumora extrem de rara
b) se localizeaza in proportii aproximativ egale la maxilar si la mandibula
c) localizarile maxilare sunt predominant in zona molara
d) nu este legat obligatoriu de prezenta unui dinte,dar se asociaza cu acesta
in aproximativ 1/3 dintre cazuri
e) formele de mici dimensiuni induc mobilitatea dintilor invecinati
477. CM. Cementoblastomul :
a) ste o proliferare de tip hamartrom a cementoblastilor cu formarea unei colectii dezorganizate
de cement in jurul radacinii unui dinte
b) afecteaza mai frecvent dintii maxilari
c) se prezinta ca o aparenta expansiune volumetrica a radacinilor unui dinte (premolar sau molar)
d) dintele implicat este mobil
e) radiologic se caracterizeaza prin prezenta unei radioopacitati marcate care inglobeaza
radacinile dintelui
478. CM.Tratamentul cementoblastomului consta in :
a) chiuretaj periapical
b) rezectie segmentara
c) extractia dintelui monobloc cu cementoblastomul
d) tratamentul este strict chirurgical
e) devitalizarea dintelui afectat
479. CM.Osteomul :
a) are caracter solitar in marea majoritate a cazurilor
b) la nivelul oaselor maxilare localizarea predilecta este la nivelul tuberozitatii
maxilare
c) se poate localiza la nivelul condilului mandibular
d) se poate localiza la nivelul sinusului frontal
e) poate fi periostal si/sau endostal
480. CM.Osteoblastomul :
a) este o tumora osoasa cu o incidenta crescuta
b) apare mai frecvent la mandibula,in zona posterioara
c) se manifesta clinic printr-o discreta deformare osoasa
d) consistenta este fluctuenta
e) radiologic se prezinta sub forma unei radiotransparente rotunde,bine
delimitate,care prezinta focare multiple de radioopacitate
481. CM. Osteomul osteoid :
a) este o varianta clinica si histopatologica de osteoblastom

b) la nivelul tumorii sunt prezente numeroase fibre nervoase periferice

c) se manifesta clinic prin dureri moderate,difuze
d) tumora produce prostaglandine,fapt pentru care este dureroasa
e) durerea cedeaza la administrarea de aspirina
482. CM.Displazia osoasa (displazia cemento-osoasa) :
a) apare la nivelul oaselor maxilare in zonele in care nu sunt prezenti dinti
b) forma periapicala se localizeaza in portiunea anterioara a corpului mandibular
c) forma periapicala este dificil de diferentiat radiologic de un chist radicular periapical
d) forma periapicala - ligamentul parodontal este respectat de leziune
e) forma periapicala - dintii asociati leziunii sunt intotdeauna devitali
483. CM.Displazia cemento-osoasa focala :
a) are caracter autolimitant,depasind rareori 5 cm
b) se prezinta ca o leziune unica localizata la nivelul osului alveolar in jurul
apexului unui dinte vital
c) se localizeaza in special in zona posterioara a corpului mandibular
d) este total asimptomatica
e) se localizeaza in special in zona anterioara a corpului mandibular
484. CM.Displazia cemento-osoasa florida :
a) are caracter multifocal
b) este caracteristica bilateralitatea sau chiar simetria afectarii osoase
c) se poate localiza atat in zone dentate cat si edentate
d) se poate localiza la nivelul condilului mandibular
e) are caracter familial
485. CM. Tratamentul displaziei cemento-osoase consta in :
a) tratament chirurgical
b) dispensarizarea pacientului
c) o buna igiena orala
d) tratarea precoce a oricaror probleme odontale ale dintilor implicati
e) tratament medicamentos
486. CM.Fibromul osifiant :
a) este o tumora benigna propriu-zisa
b) se localizeaza cel mai frecvent la maxilar in zona premolara sau molara
c) produce o deformare progresiva a osului
d) durerea si parestezia sunt prezente in mod constant
e) poate ajunge la dimensiuni impresionante,desfigurand pacientul
487.CM. Radiologic,fibromul osifiant se caracterizeaza prin :
a) radiotransparenta bine definita si uniloculara
b) radiotransparenta multiloculara
c) dezvoltare in mod egal in toate directiile
d) aspect rotund sau usor ovalar
e) nu se instituie in evolutie nici un grad de radioopacitate
488. CM. Tratamentul fibromului osifiant consta in :
a) dispensarizarea pacientului
b) indepartarea completa prin chiuretaj,in cazul formelor de mici dimensiuni

c) rezectia osoasa pentru tumorile de mari dimensiuni

d) administrarea de aspirina
e) indepartarea completa a tumorii cu margini de siguranta de 1-2 mm
489.CM. Condromul :
a) este o tumora benigna alcatuita din cartilaj hialin matur
b) este frecvent intalnit in teritoriul oro-maxilo-facial
c) este frecvent intalnit la nivelul premaxilei,septului nazal,condilului
mandibular si corpului mandibulei
d) are o evolutie rapida,agresiva
e) radiologic are aspectul unei radiotransparente uniloculare cu o zona
centrala de radioopacitate
490. CM. Torusul palatin :
a) reprezinta o exostoza situata la nivelul osului maxilar
b) este o tumora benigna osoasa
c) se situeaza de-a lungul suturii mediane a palatului dur in 1/3 anterioara
d) poate fi discret reliefat sau poate avea aspect lobulat
e) se poate evidentia cu usurinta pe ortopantomografie
491.CM. Torusul mandibular :
a) se localizeaza pe fata vestibulara a corpului mandibulei
b) este bilateral in peste 90% din cazuri
c) are consistenta dura,osoasa
d) se trateaza prin rezectie modelanta in cazul formelor de mari dimensiuni
e) se trateaza prin rezectie segmentara
492. CM.Tumora centrala cu celule gigante :
a) este o tumora benigna cu caracter agresiv si osteolitic marcat
b) celulele gigante se numesc si mieloplaxe
c) evolueaza expansiv in partile moi
d) in evolutie,corticala osoasa va fi erodata in totalitate
e) se localizeaza cel mai adesea la mandibula
493. CM.Cherubismul :
a) este o afectiune rara,cu caracter familial,autozomal dominant
b) se manifesta clinic inca de la nastere
c) pacientii prezinta multiple leziuni cu celule gigante ale maxilarului
d) leziunile cu celule gigante ale maxilarului sunt unilaterale
e) da aspect facial bucalat"
494. CM.Manifestarile clinice ale histiocitozei cu celule Langerhans sunt :
a) afectare osoasa unifocala sau multifocala manifestata prin prezenta unor
leziuni osteolitice,deformante,dureroase
b) afectare oculara - vizibilitatea anormala a sclerei situata inferior de iris
c) afectare ganglionara - adenopatie,in special cervicala
d) afectare renala
e) afectare endocrina
495.CM.Boala Paget osoasa :
a) este o afectiune caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si

rezorbtie osoasa
b) cel mai frecvent este afectat maxilarul superior ducand la largirea etajului
mijlociu al fetei
c) asociaza un risc crescut de transformare in osteosarcom
d) se trateaza chirurgical si prin radioterapie
e) nu afecteaza articulatiile invecinate leziunii
496. CM.Factorii de risc locali in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt :
a) tutunul
b) alcoolul
c) varsta
d) factorii nutritionali
e) radiatiile solare
497.CM.Factorii generali implicati in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt :
a) factorii dentari
b) agentii infectiosi
c) deficitul imunitar
d) factorii nutritionali
e) virusul herpes simplex
498. CM.Semnele obiective in cadrul anamnezei unui pacient cu tumora maligna oro-maxilofaciala pot fi :
a) leziuni ale buzei sau tegumentelor cervico-faciale fara tendinta de
vindecare
b) senzatie persistenta de corp strain in cavitatea orala sau orofarnge
c) deformari ale contururilor cervico-faciale
d) hemoragii minore persistente fara cauza evidenta la nivelul cavitatii orale
e) epistaxis minor bilateral
499. CM.Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt :
a) buza
b) planseul bucal
c) tuberozitatea maxilara
d) palatul dur
e) marginile laterale ale limbii
500.CM.Leziunile cu potential de malignizare ale mucoasei cavitatii orale sunt :
a) lichenul plan
b) leucoplazia
c) disfagia sideropenica (Sd. Plummer-Vinson)
d) eritroplazia
e) glosita sifilitica
501. CM. Leucoplazia :
a) este definita ca fiind o pata sau placard alb,care nu poate fi indepartata prin stergere,mai mare
de 5 mmcare nu poate fi incadrata in nici o alta entitate patologica
b) este o afectiune a mucoasei orale cu etiologie incerta
c) se manifesta clinic sub forma de placarde leucoplazice alternand cu pete rosii de eritroplazie
d) reprezinta expresia clinica a displaziei mucoasei,de diferite grade
e) se pot identifica uneori si focare de carcinom in situ

502.CM.Leucoplazia nodulara (granulara,verucoasa) :

a) poate evolua spre carcinom spinocelular
b) se prezinta clinic ca un placard leucoplazic de mici dimensiuni
c) suprafata sa este neregulata,papilara,verucoasa
d) se prezinta clinic ca o pata alba sidefie nereliefata,cu aspect neted
e) la palpare nu prezinta nici un fel de rugozitati
503. CM.Eritroleucoplazia (leucoplazia patata) :
a) este definita clinic ca fiind o pata rosie,cu aspect catifelat,care nu poate fi indepartata prin
stergere si care nu poate fi incadrata in nici o alta entitate patologica
b) poate fi omogena,nodulara sau verucoasa proliferativa
c) se mai numeste boala Bowen
d) este expresia clinica a displaziei de diferite grade,cu zone de displazie de gradul III pe care se
grefeaza multiple focare de neoplazie intraepiteliala (carcinom in situ)
e) se manifesta clinic sub forma de placarde leucoplazice alternand cu pete rosii de eritroplazie
504. CM.Eritroplazia:
a) se mai numeste boala Bowen
b) este definita clinic ca fiind o pata rosie cu aspect catifelat care nu poate fi indepartata prin
stergere si care nu poate fi incadrata in nici o alta entitate patologica
c) se prezinta clinic rareori izolata, cel mai frecvent fiind asociata cu leucoplazia
d) este o leziune cu potential de malignizare
e) are caracter reversibil
505. CM.Formele anatomo-clinice de debiut ale tumorilor maligne orale sunt:
a) pete albe si pete rosii hipertrofice
b) forma ulcerativa
c) forma omogena
d) forma vegetanta (exofitica)
e) forma infiltrativa, nodulara (endofitica
506. CM.Forma ulcerativa, de debut, a tumorilor maligne orale se caracterizeaza prin:
a) leziunile sunt proeminente, burjonate, cu aspect conopidiform
b) fundul ulceratiei are aspect granular si este acoperit de sfacele necrotice sau cruste hemoragice
c) marginile ulceratiei sunt rulate spre interior
d) pete rosii si placarde albe hipertrofice
e) baza ulceratiei este mai extinsa in tesuturile invecinate, avand consistenta ferma si limite
imprecise
507.CM.Forma infiltrativ, nodulara de debut a tumorilor maligne orale se caracterizeaza prin:
a) suprafata leziunii este brazdata de santuri cu aspect ulcerativ-fisural
b) este caracteristica tumorilor maligne orale cu debut la nivelul glandelor salivare mici
c) prezenta unui nodul ce se dezvolta la nivelul submucoasei
d) formatiunea nodulara prezinta limite precise in profunzime
e) mucoasa aacoperitoare prezinta ulceratii de la debutul afectiunii
508.CM.In perioada de stare, caracteristica pentru tumorile maligne ale partilor moi orale, este:
a) indurarea bazei leziunii
b) edemul
c) infiltrarea difuza

d) fixarea formatiunii
e) intreruperea continuitatii osoase
509. CM.Formele anatomo-clinice ale tumorilor maligne, in perioada de stare, sunt:
a) forma ulcero-distructiva
b) forma ulcero-vegetanta
c) forma infiltrativ-difuza
d) forma scleroasa
e) forma endofitica
510. CM.Forma ulcero-distructiva a tumorilor maligne se caracterizeaza prin:
a) leziune este de tip ulcerativ, cu margini neregulate, evazate si reliefate
b) marginile ulceratiei sunt rulate spre exterior
c) fundul ulceratiei este neted
d) leziunea sangereaza la cele mai mici traumatisme
e) fundul ulceratiei este murdar, acoperit cu sfacele fibrino-leucocitare
511. CM.Forma ulcero-vegetanta a tumorilor maligne, se caracterizeaza prin:
a) apare pe un fond ulcerativ, o formatiune cu aspect vegetant, conopidiform
b) marginile tumorale sunt netede
c) suprafata tumorala este brazdata de santuri, mai mul sau mai putin adanci
d) baza de implantare este fara limite precise
e) muguri carnosi, cu aspect hemoragic
512. CM.Semnele clinice ale tumorilor maligne ale oaselor maxilare, sunt:
a) epistaxis bilateral
b) durere
c) tumefactie
d) echimoze in fundurile de sant vestibulare
e) semne dentare
513. CM.Pentru tumorile maligne ale mandibulei se intalnesc urmatoarele semne indirecte
(asociate):
a) modificare acuitatii vizuale
b) hipoestezia sau anestezia in teritoriul de inervatie a nervului alveolar
c) nestezia in teritoriul nervului infraorbital (senzatie de obraz de carton)
d) trismus
e) tulburari functionale in masticatie, deglutitie si fonatie
514. CM.Cheilita actinica:
a) este o leziune cu potential de malignizare la nivelul buzelor
b) este o forma de debut a tumorilor maligne de la nivelul buzelor
c) apare in urma expunerii cronice si prelungite la radiatiile solare
d) se localizeaza in special la buza inferioara
e) este mult mai frecventa la femei
515.CM.Forma superficiala de debut a unei tumori maligne de buza se caracterizeaza prin:
a) apare la inceput, ca o zona albicioasa, ingrosata
b) are aspectl similar formei vegetante de debut de la nivelul mucoasei orale
c) poate evolua spre o leziune cu aspect verucos

d) poate evolua spre ulceratie, ce se acopera rapid de cruste hemoragice

e) se caracterizeaza prin aparitia de mici ulceratii paramediene, la nivelul rosului de buza
516.CM. Leziunile tegumentare cu potential de malignizare sunt:
a) keratoza actinica
b) cheilita actinica
c) keratoacantomul
d) nevul melanocitic
e) melanomul
517. CM.Formele tumorale maligne tegumentare sunt:
a) nevul melanocitic
b) carcinomul spinocelular
c) carcinomul bazocelular
d) cornul cutanat
e) melanomul
518. CM.Factorii care influenteaza diseminarea metastatica a tumorii primare sunt:
a) localizarea tumorii primare
b) dimensiunea tumorii primare
c) profunzimea invaziei
d) forma de debut a tumorii primare
e) gradul de diferentiere histologica
519.CM. In context oncologic, absenta ganglionilor cervicali palpabili denota:
a) ganglion reactiv
b) ganglion metastatic
c) lipsa afectarii metastatice
d) ganglion reactiv de mici dimensiuni
e) microadenopatie metastatica
520. CM.Diagnosticul diferential al adenopatiei metastatice cervicale se face cu:
a) tumori benigne cervicale
b) infectii ale regiuniii cervicale
c) chisturi ale oaselor maxilare
d) adenite inflamatorii
e) afectiuni congenitale
521. CM.Investigatiile paraclinice curente in contextul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale
sunt:
a) metode chirurgicale
b) metode de colorare vitala
c) metode imagistice
d) metode antroplogice
e) markeri tumorali, flow-citometrina
522.CM. Biopsia excizionala este indicata in:
a) leziunile tumorale extinse
b) tumorile cu un diametru de pana la maxim 1 cm
c) tumorile localizate superficial sau profund

d) tumorile inoperabile dar care beneficiaza de tratament radio-chimioterapeutic

e) tumorile situate in partile moi sau in structurile osoase
523. CM. Biopsia incizionala este contraindicata in:
a) leziunile vasculare (hemangiom)
b) tumori parotidiene
c) tumori la care se urmareste intai reconversia tumorala si apoi tratamentul chirurgical
d) zonele anatomice cu risc vital
e) tumori sau adenopatii inoperabile
524. CM.Gradul IV Papanicolau semnifica:
a) citologie anormala, dar fara semne de malignitate
b) citologie sugestiva, dar neconcludenta pentru malignitate
c) citologie foarte sugestiva pentru malignitate
d) caracter net de malignitate
e) pe frotiu apar celule atipice izolate sau in placard alaturi de elemente inflamatorii
525.CM.Folosirea testului cu albastru de toluidina in cadrul investigatiilor paraclinice pentru
stabilirea diagnosticului unei tumori maligne oro-maxilo-faciale este indicata pentru:
a) leziuni care ridica suspiciunea unei forme de debut maligne a mucoasei orale
b) alegerea zonei de elctie pentru prelevarea unei biosii
c) alegerea zonei de electie pentru interventia chirurgicala
d) monitorizarea pacientilor diagnosticati cu o leziune maligna la nivelul tractului aero digestiv
superior pentru diagnosticarea precoce a unei tumori secundare in campul de cancerizare
e) leziuni care cu certitudine reprezinta forme de stare ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale
526. CM.Metodele imagistice folosite pentru diagnosticarea unei tumori maligne oro-maxilofaciale sunt:
a) examenul radiologic uzual
b) tomografia computerizata
c) rezonanata magnetica
d) flow-citometria
e) metode imagistice ultrasonice
527.CM. Tumora in situ se defineste astfel:
a) o tumora maligna cu toate caracterele specifice de invazie si metastazare
b) o tumora prezenta in acelasi timp cu tumora primara
c) o tumora maligna de tip carcinomatos care nu a rupt membrana bazala
d) o tumora care prezinta toate caracterele de invazie locala si metastazare, dar pe cane si le-a
exercitat inca
e) o tumora prezenta la un interval de peste 6 luni de la diagnosticarea tumorii primare
528. CM.Prognosticul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale se face pe baza:
a) statusului pacientului (varsta, afectiuni generale)
b) adenopatiei cervicale
c) prezentei tumorii sincrone
d) metastazelor la distanta
e) prezentei tumorilor secundare
529. CM.Factorii de prognostic rezervat legati de adenopatia cervicala sunt:
a) prezenta uni ganglion cervical clinic pozitiv

b) prezenta ganglionilor la niveluri inferioare cervicale

c) implicarea ganglionilor controlaterali sau bilaterali
d) ruptura capsulara si invadarea partilor moi cervicale
e) gradul de diferentiere histologica a tumorii primare
530. CM.Tratamentul multimodal (complex) al tumorilor maligne oror-maxilo-faciale include:
a) tratament chirurgical
b) tratament asociat radio-chimioterapeutic
c) imunoterapie
d) biosie prin aspitie cu ac fin
e) tratamente de sustinere
531.CM.Principiile generale ale tratamentului chirurgical al tumorilor maligne, cu intentie
curativa sunt:
a) extirparea tumorii primare cu margini libere
b) plastia reconstructiva a defectului postoperator
c) metoda de reconstructie se alege dupa extirparea tumorii
d) se prefera recontructia ulterior extirparii tumorii
e) nu se fac compromisuri excizionale in favoarea plastiei reconstructive
532.CM.Extirparea curativa a tumorii maligne primare are ca scop:
a) indepartarea in totalitate, monobloc, a tumorii primare
b) diminuarea durerii
c) limitarea cresterii exofitice
d) indepartarea tumorii primare cu margini libere
e) reducerea dimensiunii tumorii
533. CM.Extirparea paliativa a unei tumori maligne, are urmatoarele obiective:
a) diminuarea durerii
b) reducerea dimensiunilor tumorii
c) limitarea cresterii exofitice
d) limitarea metastazelor
e) inceperea tratamentului radio-chimioterapeutic
534.CM.Clasificarea lambourilor folosite in chirurgia oro-maxilo-faciala a tumorilor maligne, in
functie de tipul de vascularizatie cuprinde:
a) lambourile liber vascularizate
b) lambourile miocutanate si fasciocutanate
c) grefele de piele cu grosime totala"
d) lambourile regionale
e) lambourile arteriale
535. CM.Clasificarea lambourilor folosite in chirurgia oro-maxilo-faciala a tumorilor maligne, in
functie de localizarea sitului donor in raport cu situl receptor cuprinde:
a) lambourile cutanate la intamplare"
b) lamboul local
c) lamboul regional
d) lamboul pediculat
e) lamboul arterial
536. CM.Contraindicatiile evidarii cervicale radicale in tratamentul tumorilor maligne sunt:

a) prezenta metastazelor la distanta

b) pacienti in stadiul terminal
c) mase cervicale metastatice, mai mari de 3 cm, indiferent de localizare
d) adenopatie dupa iradiere cervicala profilactica
e) limfonoduli fixati chiar dupa radioterapie sau chimioterapie
537. CM.In etiopatogenia sindromului algodisfunctional al articulatiei temporo-mandibulare
intalnim urmatoarele teorii:
a) teoria deplasarii mecanice
b) teoria neuro-musculara
c) teoria psihologica
d) teoria functionala
e) teoria ocluzala
538. CM.Semnele obiective observate in cadrul sindromului algodisfunctional al articulatiei
temporo-mandibulare cuprind:
a) crepitatii si cracmente
b) deviatiile mandibulei
c) limitarea miscarilor mandibulare
d) oboseala musculara
e) spasm muscular
539.CM.Caracteristicile durerii in sindromul algodisfunctionl al articulatiei temporomandibulare sunt:
a) durerea articulara are un caracter acut, este constanta si bine localizata
b) durerea musculara este de regula lancinata, uni sau bilaterala
c) durerea apare de obicei seara
d) durerea nu se amplifica in conditii de stres
e) durerea persista si in timpul noptii
540.CM.Limitarile miscarilor mandibulei in sindromul algodisfunctional se caracterizeaza prin:
a) gradul de limitare este un indicator al severitatii boli
b) limitarea deschiderii gurii apare mai ales dimineata, in cazul bruxismului nocturn
c) limitarea miscarilor mandibulei poate sa apara in lateralitate dupa masticatie
d) miscarile mandibulei nu pot fi influentate de modificari structurale articulare
e) apar rar in cadrul sindromul algodisfunctional al articulatiei temporo-mandibulare
541. CM. Cragmentele:
a) sunt zgomote articulare caracteristice asemanatoare celor produse de strangerea in mana a
unui bulgare de zapada
b) sunt zgomote intraarticulare de scurta durata
c) apar in timpul miscarilor de deschidere sau inchidere, propulsie sau lateralitate
d) sunt unice
e) semnaleaza alterarea relatiei normale disc-condil
542. CM.Diagnosticul sindromului algodisfunctional se face si pe baza examenului radiologic
reprezentat de:
a) OPG
b) tomografie
c) ecografie
d) RMN

e) artroscopie
543.CM.Principiile de tratament in sindromul algodisfunctional cuprind:
a) modificarea dietei
b) tratamentul medicamentos
c) tratamentul radio-chimioterapeutic
d) fizioterapia
e) terapia ocluzala
544. CM.Fizioterapia in tratamentul sindromului algodisfunctional este reprezentata prin:
a) stimularea nervoasa electrica transcutanata
b) terapie cu agenti termici
c) mecanoterapie
d) terapie ocluzala
e) acupunctura
545. CM.Terapia ocluzala reversibila in cadrul tratamentului sindromului algodisfunctional se
caracterizeaza prin:
a) slefuiri selective
b) refacerea lucrarilor protetice
c) modifica temporara rapoartele ocluzale si relatia structurala condil-disc-glena prin
repozitionarea mandibulei
d) gutiere ocluzale
e) tratamente ortodontice
546.CM.Contuziile articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin:
a) in etiopatogenie intalnim traumatisme indirecte sau directe aplicate pe mandibula cu
respectarea integritatii componentelor oasoase al articulatiei
b) in etiopatogenie intalnim traumatisme i care pe langa deschiderea accidentala a articulatiei pot
fi lezate si componente articulare
c) durere articulara spontana si/sau provocata de mobilizarea mandibulei
d) trismus sever
e) tratamentul consta in repaus articular urmat de mecanoterapie
547. CM. Etiopatogenia luxatiei anterioare acute a articlatiei temporo-mandibulare cuprinde:
a) traumatism direct (caderi pe menton cu gura deschisa)
b) existenta unui tubercul articular cu relief sters
c) laxitate mandibulara produsa de dezechilibre ocluzo-articulare
d) traumatism indirect (luxarea mandibulei la extractia unui dinte)
e) spasme musculare (deschiderea gurii timp indelungat)
548. CM.Simptomatologia in luxatia anterioara bilaterala a articulatiei temporo-mandibulare
cuprinde
a) gura este partial deschisa, cu mandibula protruzata
b) linia interincisiva este deplasata contralateral
c) inocluzie verticala frontala cu contact pe ultimii molari
d) depresiunie pretragiana
e) contactul intre molari exista doar pe partea afectata
549. CM.Luxatia anterioara recidivanta cronica a articulatiei temporo-mandibulare se
caracterizeaza prin:

a) este intalnita frecvent

b) apare un cracment caracteristic in momentul producerii
c) reducerea luxatiei trebuie facuta cat mai precoce (tehnica Nelaton sau V. Popescu)
d) producerea luxatiei nu este dureroasa
e) in etiopatogenie intalnim spasme musculare in cadrul crizelor toxicoclonice din epilepsie
550.CM.Subluxatia anterioara a articulatiei temporo-mandibulare:
a) este definita ca o luxatie anterioara partiala, cu autoreducere
b) este definita ca fiind o deplasare repetata a condilului anterior de tuberculul articular cu
blocarea frecventa in aceasta pozitie
c) prezinta in etiopatogenie coordonarea musculara deficitara
d) se trateaza prin injectarea intraarticulara de solutii sclerozante
e) uneori se trateaza prin capsilorafie
551.CM.Luxatia posterioara a articulatiei temporo-mandibulare:
a) este posibila numai in asociere cu fractura subcondiliana
b) este favorizata de absenta molarilor sau de tulburarile de ocluzie
c) se manifesta clinic prin ocluzie incrucisata
d) se caracterizeaza prin absenta miscarilor mandibulare
e) se acociaza cu otoragie si scaderea aciutatii auditive
552. CM.Capsulita si sinovita se caracterizeaza prin:
a) sunt afectiuni inflamatorii ale capsulei si sinoviei articulatiei temporo-mandibulare
b) cresterea cantitatii de lichid sinovial cu impingerea condilului mndibular in jos
c) radiologic se observa largirea spatiului articular cu prezenta modificarilor osoase
d) in cadrul tratamentului se indica o dieta solida
e) prezinta in etiopatogenie tulburari ocluzale
553. CM.Artrita infectioasa nespecifica a articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza
prin:
a) este un proces inflamator localizat in tesutul retrodiscal
b) este un proces inflamator care intereseza toate structurile articulatiei, anumite forme clinice
producand modificari degenerative
c) etiopatogenia este reprezentata de extensia directa a infectiei din urechea medie, conductul
auditiv extern
d) germenii responsabili de declansarea afectiunii sunt stafilococul aureus, streptococi, gonococi,
Haemophilus Influenzae si E. Coli
e) simptomatologia cuprinde dureri intense, spontane, pulsatile, iradiate temporo-articular si
accentuate de miscarile mandibulei
554.CM. Artrita infectioasa nespecifica a articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza
prin:
a) semnele radiologce initiale sunt de largire a spatiului articular
b) varsta este un factor predispozant
c) semnele radiologice ulterioare releva condilul cu aspect de ciupit de molie"
d) in lipsa tratamentului evolueaza spre anchiloza temporo-mandibulara
e) nu este necesara punctia aspirativa pentru reducerea durerii si in scop diagnostic
455. CM.Artrita reumatoida a articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin:
a) este o inflamatie cronica a articulatiilor si a structurilor periarticulare
b) durere intermitenta matinala

c) modificari ale ocluziei, patognomonica fiind inocluzia verticala progresiva

d) de obicei este implicata doar una dintre articulatiile temporo-mandibulare
e) semnele radiologice apar precoce
556.CM.Afectiunile articulare degenerative de tip artrozic se caracterizeaza prin:
a) etiopatogenie necunoscuta
b) sunt definite ca afectiuni neinflamatorii articulare, cu deteriorarea tesutului articular moale si
remodelare osoasa consecutiva
c) in etiopatogenie intalnim suprasolicitarea cronica a articulatiei prin bruxism, masticatie
unilaterala
d) hipermobilitate articulara
e) specifice sunt crepitatiile care insotesc miscarile articulare
557. CM.Examenul radiologic in afectiunile articulare degenerative de tip artrozic evidentiaza:
a) osteofite
b) un spatiu articular redus, cand se realizeaza cu gura inchisa
c) un spatiu articular largit, cand se realizeaza cu gura deschisa
d) aplatizarea condilului si a tuberculului articular
e) pierderea si/sau perforarea discului
558.CM.Principiile de tratament ale afectiunilor articulare degenerative de tip artrozic cuprind:
a) artroscopia
b) terapia ocluzala
c) antiinflamatoare nesteroidiene
d) antibioterapie
e) fizioterapie
559. CM.Constrictia mandibulei se caracterizeaza prin:
a) se defineste ca fiind limitarea progresiva, dar permanenta a miscarilor mandibulei
b) se defineste ca fiind limitarea permanenta a miscarilor mandibulei prin formarea unui tesut
osos, fibros, sau mixt, cu disparitia structurilor articulare (condil, disc, fosa glenoida)
c) radiologic nu se observa leziuni ale componentelor osoase articulare
d) miscarile de lateralitate si propulsie sunt mai putin afectate
e) aplicarea unui departator de arcade nu poate mari amplitudinea deschiderii gurii
560.CM. Mecanismele care induc constrictia mandibulei sunt:
a) constrictia de cauza periarticulara
b) constrictia de cauza nervoasa
c) constrictia de cauza musculara
d) constrictia de cauza cutaneo-mucoasa
e) constrictia de cauza ocluzala
561. CM.Tratamentul constrictiei de mandibula consta in:
a) aplicarea unor metode nechirurgicale care urmaresc distensia tesuturilor cicatriciale prin
mobilizarea mandibulei
b) mecanoterapie in asociere cu fizioterapie
c) aplicarea unor metode chirurgicale de sectionare simpla sau transversala a bridelor cu sutura
longitudinala
d) artroplastie
e) terapie ocluzala

562. CM.Anchiloza temporo-mandibulara se caracterizeaza prin:

a) limitare permanenta a miscarilor mandibulare prin formarea unui tesut osos fibros sau mixt, cu
disparitia structurilor articulare (condil, disc, fosa glenoida)
b) este mai frecvent bilaterala
c) in etiopatogenie intalnim factori traumatici, infectiosi
d) prezinta doua forme clinice: anchiloza intracapsulara si anchiloza extracapsulara
(pseudoanchiloza)
e) aparitia anchilozei este mai rapida la adulti
563. CM.Anchiloza intracapsulara prezinta urmatoarele semne clinice:
a) limitarea partiala, dar permanenta a deschiderii gurii
b) imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii
c) devierea mandibulei de partea afectata
d) in anchiloza intracapsulara bilaterala bolnavii au profilul caracteristic de pasare" din cauza
hipoplaziei bilaterale a mandibulei
e) in anchiloza intracapsulara unilaterala, la palpare se poate percepe blocul osos, miscarile
condilului contralateral putand fi absente
564. CM.Semnele clinice ale anchilozei extracapsulare sunt:
a) asimetrie faciala mai redusa comparativ cu cea din anchiloza intracapsulara
b) miscarile de protruzie si lateralitate posibile, dar reduse ca amplitudune
c) bolnavii au un profil caracteristic de pasare"
d) imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii
e) devierea mandibulei de partea afectata
565. CM.Principiile de tratament ale anchilozei temporo-mandibulare cuprind:
a) slefuiri selective
b) in anchiloza intracapsulara singurul tratament indicat este artroplastia
c) in anchiloza extracapsulara tratamentul este chirurgical si urmareste indepartarea cauzei
d) tratamentul chirurgical urmat obligatoriu de mecanoterapie in asociere cu fizioterapie pe
termen lung
e) tratament cu antibiotice cu spectru larg
566.CM.Despre plagile glandelor salivare si canalelor de excretie ale acestora sunt adevarate
urmatoarele afirmatii :
a) patologia traumatica afecteaza in special glanda parotida
b) hemoragia poate fi externa sau poate determina un hematom progresiv intraparotidian
c) in cazul sectionarii traumatice a trunchiului sau ramurilor nervului facial se indica neuroplastia
imediata
d) intreruperea continuitatii canalului Stenon necesita fie sutura fie repozitionarea trans-jugala a
segmentului posterior
e) in lipsa unui tratament imediat , sechelele cele mai frecvente sunt hemipareza nervului facial si
fistula cervicala
567. CM.Sialolitiaza (litiaza salivara) :
a) este caracterizata prin formarea si dezvoltarea de calculi la nivelul
glandelor salivare sau la nivelul canalelor de excretie ale acestora
b) apare cel mai frecvent la nivelul glandelor salivare accesorii
c) are caracter unilateral
d) evolueaza lent ,asimptomatic, putand fi descoperita intamplator in urma
unui examen radiologic

e) este determinata de boli infectioase acute,contagioase

568. CM.Calculii salivari :
a) sunt formati din fosfati,carbonati si/sau oxalati de calciu care se depun
progresiv in jurul unui nucleu organic
b) intracanaliculari sunt ovoidali,fusiformi,adesea cu un sant longitudinal
format prin scurgerea salivei
c) au suprafata neteda
d) microcalculii initiali se formeaza in canalele salivare
e) pot predispune la obstructie mecanica
569.CM.Sialolitiaza glandei submandibulare se manifesta clinic prin triada salivara care
cuprinde :
a) colica salivara
b) calculul salivar intraglandular
c) periwhartonita
d) abcesul salivar
e) tumora salivara"
570.CM.Colica salivara in cadrul litiazei glandei submandibulare :
a) este urmarea fenomenelor mecanice retentive
b) apare prin blocarea de moment,dar totala,a fluxului salivar
c) se manifesta clinic prin criza dureroasa si tumora salivara fantoma"
d) durerea apare brusc,in legatura cu orarul meselor
e) este insotita de producerea unei tumefactii a regiunii submandibulare care se remite rapid
571. CM.Abcesul salivar in litiaza glandei submandibulare :
a) se poate instala ca urmare a unei infectii supraadaugate pe fondul unei
staze salivare oligosimptomatice
b) in cazul in care calculul este situat in portiunea submilohioidiana a canalului
Wharton sau intraglandular se produce un abces al lojei sublinguale
c) supuratia localizata strict la nivelul glandei submandibulare determina la presiune pe glanda
aparitia durerii si eliminarea de puroi
d) in cazul in care calculul este situat pe canalul Wharton,deasupra
muschiului milohioidian,infectia determina aparitia unui abces de loja
sublinguala
e) se caracterizeaza printr-o legatura intre tumefactia sublinguala si fata
interna a mandibulei
572. CM.Tumora salivara" in litiaza glandei submandibulare :
a) reprezinta o sialadenita cronica
b) se manifesta clinic prin durere violenta,iradiata catre ureche
c) obiectiv,glanda are un aspect pseudotumoral
d) la presiune pe glanda apar cateva picaturi de secretie muco-purulenta
e) se remite treptat,in timp de 30 minute - 2-3 ore
573. CM.Litiaza parotidiana se caracterizeaza prin :
a) este mai rar intalnita datorita caracterului seros al salivei secretate si
particularitatilor anatomice ale canalului Stenon
b) calculul este situat de obicei pe canalul Stenon si mai rar intraglandular
c) calculul salivar are aspect coraliform"

d) colici salivare frecvente,cu simptomatologie dureroasa marcata

e) fenomenele supurative sunt estompate,infectia supraadaugata
determinand stenonita
574.CM.Investigatiile imagistice utilizate pentru diagnosticul sialolitiazei cuprind :
a) sialografia
b) ecografia
c) scintigrafia functionala
d) radiografia simpla retroalveolara
e) ortopantomograma
575. CM.Tratamentul sialolitiazei poate fi :
a) ablatia chirurgicala a calculului situat in canalul Wharton sau Stenon
b) fragmentarea calculului prin litotritie externa (extracorporala)
c) fragmentarea calculului prin laser-litotritie intracanaliculara (intracorporala)
d) sialoendoscopia interventionala
e) extirparea paliativa
576. CM.Submaxilectomia (ablatia glandei submandibulare si a prelungirii sale anterioare) in
litiaza submandibulara este indicata in urmatoarele situatii :
a) calculi care se pot palpa in planseul bucal
b) calculi cu dimensiuni mai mari de 8 mm situati in bazinet sau intraglandular
c) prezenta de calculi multipli (mai mult de 2)
d) esecul litotritiei
e) calculi situati pe canalul Wharton
577. CM.Parotidectomia in litiaza parotidiana este indicata :
a) cand exista calculi multipli (mai mult de 3) situati intraglandular
b) dupa esecul litotritiei extracorporale
c) in prezenta unui calcul localizat la nivelul canalului Stenon
d) in prezenta unui calcul situat in parenchimul glandular
e) cu totul exceptional
578. CM.Sialadenitele virale - oreionul,se caracterizeaza prin :
a) sunt boli contagioase cu transmitere pe cale aeriana
b) parotidita bilaterala nesupurata
c) apar frecvent la varsta adulta
d) o marire de volum a glandei parotide
e) presiunea pe glanda duce la evacuarea de puroi
579.CM.Sialadenita bacteriana nespecifica :
a) afecteaza mai frecvent glanda submandibulara
b) in prima faza predomina senzatia de uscaciune a gurii
c) papila canalului salivar este congestionata,tumefiata
d) in prima faza apare o forma catarala
e) la presiune pe glanda se elimina o secretie salivara usor modificata
580. CM.Tratamentul sialadenitei bacteriene nespecifice consta in :
a) tratament medicamentos
b) administrarea de antibiotice cu spectru larg
c) administrarea de antiinflamatoare

d) tratament multimodal
e) instilatii endocanaliculare cu ser fiziologic,solutii antibiotice sau dezinfectante
581. CM.Parotidita recurenta juvenila (parotidita cronica de crestere") :
a) prezinta episoade repetate de tumefiere parotidiana dureroasa si scurgere de puroi din canalul
Stenon
b) sialografia nu are o valoare diagnostica certa
c) glanda prezinta aspect de pom inflorit" pe imaginea sialografica
d) tratamentul consta in antibioterapie pe cale generala si lavajul canalului Stenon
e) in toate cazurile,dispare spontan dupa perioada adolescentei
582. CM.Adenomul pleomorf (tumora mixta) :
a) este cea mai frecventa tumora benigna a glandelor salivare
b) se localizeaza cel mai adesea la nivelul parotidei
c) se intalneste in proportii egale la nivelul glandelor salivare
d) apare cel mai adesea la varsta adulta
e) este o tumora benigna cu caracter chistic a glandelor salivare
583. CM.Adenomul pleomorf parotidian :
a) initial se prezinta ca un nodul solitar,de mici dimensiuni,care deformeaza discret si limitat
regiunea parotidiana
b) tegumentele acoperitoare adera la formatiunea tumorala
c) determina tulburari motorii pe traiectul nervului facial
d) daca tumora debuteaza in lobul profund parotidian,pacientul poate prezenta fenomene de
disfagie
e) secretia salivara nu este modificata calitativ sau cantitativ
584.CM. Adenomul pleomorf parotidian :
a) indiferent de localizare,evolutia tumorala este de crestere lenta,progresiva
b) in evolutie,cresterea tumorala se asociaza cu durere si tulburari functionale
legate de nervul facial
c) se insoteste in evolutie de adenopatii cervicale
d) suprafata tumorala are uneori un contur boselat,polilobat
e) tumora ramane mobila pe planurile superficiale si profunde
585. CM.Caracteristicile adenomului pleomorf sunt :
a) cel mai important aspect este legat de capsula tumorala
b) capsula este completa atat in tumorile parotidiene cat si in tumorile glandelor accesorii
c) capsula delimiteaza doar aparent tumora,prezentand celule tumorale atat in grosimea ei cat si
sub forma de extensii in structurile adiacente
d) tratamentul chirurgical de enucleere" a tumorii nu va lasa pe loc focare reziduale
e) caracterul multifocal" al tumorii se refera la recidivele dupa extirpare incompleta
586. CM.Semnele clinice de malignizare a unei tumori mixte de parotida sunt :
a) accelerarea brusca a cresterii tumorii
b) neregularitatea suprafetei si consistenta variabila,neuniforma a tumorii
c) fixarea la tesuturile adiacente
d) tegumentele acoperitoare raman nemodificate
e) paralizia pe traiectul nervului trigemen
587. CM.Adenomul canalicular :

a) afecteaza aproape exclusiv glanda parotida

b) se localizeaza in special la buza superioara
c) clinic,se prezinta ca o masa nodulara de consistenta ferma
d) prezinta o crestere rapida,asimptomatica
e) afecteaza glandele salivare accesorii
588.CM.Carcinomul mucoepidermoid :
a) este cea mai frecventa tumora maligna,localizata cel mai adesea la nivelul
glandei parotide
b) formele bine diferentiate sunt bine circumscrise si intr-o oarecare masura
incapsulate
c) formele slab diferentiate sunt imprecis delimitate,au caracter infiltrativ
marcat si nu sunt incapsulate
d) formele bine diferentiate sunt forme solide
e) rezulta prin proliferarea reactiva a oncocitelor
589. CM.Carcinomul mucoepidermoid bine diferentiat al glandei parotide se caracterizeaza prin:
a) se prezinta initial ca o masa tumorala difuza,slab delimitata
b) evolutia sa este rapida
c) debuteaza sub forma unei formatiuni relativ bine delimitate,asimptomatice
d) evolutia este lenta,pe o perioada de cativa ani
e) in evolutie se instaleaza pareza faciala

590. CM.Carcinomul adenoid chistic :

a) este cea mai frecventa tumora maligna a glandelor salivare accesorii,localizata in special la
nivelul fibromucoasei palatului dur
b) are un potential invaziv local extrem de marcat
c) nu prezinta tropism pentru structurile osoase
d) prezinta risc crescut de metastazare la distanta
e) are o crestere rapida
591. CM.Carcinomul adenoid chistic localizat la nivelul fibromucoasei palatului dur se
caracterizeaza prin :
a) tumora se localizeaza paramedian,in dreptul gaurii palatine mari
b) tumora se localizeaza median,retroincisiv
c) infiltreaza si se fixeaza rapid de structurile adiacente
d) mucoasa palatina prezinta o ulceratie cu aspect malign
e) lipsa hipoesteziei fibromucoasei hemipalatului dur
592. CM.Facorii de mediu implicati in etiopatogenia despicaturilor labio-maxilo-palatine sunt :
a) agenti infectiosi (virusul rubeolei)
b) medicamente (thalidomida)
c) tutunul
d) radiatiile solare
e) droguri
593. CM.Echipa de specialisti care va conduce tratamentul pacientilor cu despicaturi labiomaxilo-palatine cuprinde:
a) chirurg

b) ortodont
c) logoped
d) psihiatru
e) ORL-ist
594. CM.Despicaturile partiale anterioare in clasificarea Valerian Popescu se caracterizeaza prin:
a) pot fi asociate
b) intereseaza in diferite grade structurile palatului primar
c) pot fi incomplete (uni sau bilaterale)
d) pot fi complete (uni sau billaterale)
e) intereseaza structurile palatului secundar
595.CM.Despicaturile partiale anterioare , dupa Valerian Popescu :
a) intereseaza segmentul labio-nazo-alveolar,uni sau bilateral
b) sunt denumite urano-stafilo-schizis
c) incomplete de gradul 1 afecteaza partile moi ale buzei,putand fi simple schite
d) incomplete de gradul 2 afecteaza buza superioara in totalitate si pragul narinar uni sau
bilateral
e) complete intereseaza numai buza superioara
596. CM.Despicaturile partiale posterioare,dupa Valerian Popescu :
a) complete se mai numesc cheilo-gnato-schizis
b) incomplete de gradul 1 afecteaza numai lueta
c) incomplete de gradul 2 afecteaza atat lueta cat si valul palatin
d) se mai numesc urano-stafilo-schizis
e) se mai numesc cheilo-gnato-stafilo-schizis
597. CM.Despicaturile totale,dupa Valerian Popescu :
a) rezulta din asocierea despicaturilor anterioare si posterioare complete
b) intereseaza buza superioara,pragul narinar,creasta alveolara,palatul dur,valul palatin si lueta
c) cele unilaterale cuprind o diviziune anterioara care trece de o parte si de alta a bontului median
d) cele unilaterale intereseaza palatul primar pe o singura parte
e) se mai numesc cheilo-gnato-stafilo-schizis
598. CM.Avantajele utilizarii placutei palatinale in cazurile clinice cu despicaturi largi sunt :
a) usureaza alimentatia prin facilitarea succiunii
b) ghideaza cresterea segmentelor maxilare care tind sa se uneasca pe linia mediana
c) impiedica interpozitionarea limbii in despicatura
d) se asociaza cu folosirea suzetei care stimuleaza succiunea
e) elimina folosirea suzetei care reprezinta un factor negativ in modelul de crestere a segmentelor
maxilare aflate pe linia mediana
599. CM.Aparitia sechelelor dupa tratamentul despicaturilor depinde de o serie de factori recum:
a) severitatea malformatiei
b) varsta la care s-a intervenit
c) serviciul specializat in care s-a intervenit
d) tehnicile chirurgicale utilizate
e) tratamentul protetic prechirurgical
600.CM. Cele mai frecvente sechele postoperatorii in cazul despicaturilor labio-maxilo-palatine
sunt :

a) supradimendionarea rosului de buza

b) comunicari oro-nazale
c) comunicari oro-sinuzale
d) deformatii ale nasului
e) deformatii ale urechii externe
601. CM.Etiologia nevralgiei de trigemen cuprinde :
a) demielinizarea (scleroza multipla)
b) compresia radacinii nervului trigemen la intrarea in craniu
c) procese expansive tumorale intracraniene
d) anevrisme
e) anomalii venoase
602. CM. Nevralgia trigeminala clasica (primara,idiopatica) se caracterizeaza prin :
a) crize dureroase deosebit de intense pe ramura maxilara si/sau mandibulara a trigemenului
b) este tipic unilaterala
c) durerea dureaza cateva ore
d) durerea are caracter lancinant , de soc electric
e) este asociata cu afectarea senzitiva si motorie in teritoriul trigemenului
603. CM.Criteriile de diagnostic in cazul nevralgiei trigeminale clasice sunt :
a) durere intensa,ascutita,superficiala sau cu caracter de impungere"
b) durere declansata de ariile trigger sau de factori trigger
c) exista semne clinice de deficit neurologic
d) sunt atribuite altor afectiuni
e) afecteaza una sau mai multe ramuri ale nervului trigemen
604. CM.Criteriile de diagnostic ale nevralgiei trigeminale simptomatice sunt :
a) atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunda pana la 2 minute
b) atacurile sunt stereotipe la fiecare individ
c) o leziune cauzala,alta decat compresia vasculara,a fost demonstrata prin investigatii speciale
d) durerea este declansata de ariile trigger sau de factorii trigger
e) nu sunt atribuite altor afectiuni
605. CM.Tratamentul nevralgiei de trigemen consta in :
a) tratament medicamentos
b) tratament chirurgical
c) tratament cu medicatie antiinflamatorie
d)tratament cu medicatie anticonvulsivanta
e) tratament cu oxcarbamazepina
606. CM.Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen cuprinde urmatoarele procedee
chirurgicale :
a) blocajul chimic anestezic
b) injectarea ganglionului Gasser
c) termocoagularea prin radiofrecventa
d) criochirugie
e) intreruperea nervului trigemen
607. CM.Blocajul chimic prin infiltratii anestezice folosit in tratamentul nevralgiei de trigemen :
a) este folosit pentru determinarea sediului durerii

b) duce la ameliorarea crizelor dureroase

c) foloseste xilina 2% si clorpromazina (largactyl)
d) foloseste alcool sau glicerol la nivelul ganglionului Gasser
e) indeparteaza vasele sanguine aberante situate in proximitatea radacinii trigeminale