ni frontal zona de mai sus etmoidal posterior zona etmoidal perete nayal

Corticoid topic i sistemice corticosteroizi topic i sistemice steroizi i antibioticoc

pacienii cu orice tip de simptome nazale Grupul de studiu include 36 brbai i 18 femei cu vrste cuprinse ntre 1 i !" de ani# cu o medie de vrst de $" de ani% &u fost selectate pentru o intervenie c'irur(ical la pacienii care sufer de polipi nazale endoscopic confirmat subiectiv slab tolerat i n care tratamentul medical nu a fost eficace% )oi pacienii care a suferit o preoperative C) a*ial i coronal proiecie% +rincipalul motiv pentru consultare ,-1./ a fost nazale insuficien respiratorie ,$- pacieni/% Clinic pacienii care au fost prezentate n tabelul 1% &0& sindrom ,intoleran la &120 i astm bronic asociat cu nazale polipi/ sunt prezentate n 1" pacieni , 8./% 3e e*tirpare a afectat mucoasa a fost complet n cele mai multe cazuri ,$" pacieni# 83./# n timp ce alte - ,1!./ nu a fost posibil s4l elimine complet din cauza sale masive de e*tindere% 5a 11 pacieni , 6./ simultan necesar punerea n aplicare a unei altfel septoplasty i endoscopice polypectomy a fost nsoit de o Cad7ell45uc pentru a se asi(ura e*cizia% 8n unilaterale polyposis# - pacieni ,!"./ a indicat o sntoi mucoasei la " ani# n timp ce bilaterale polipi# 31 de pacieni au fost asimptomatice ,!$./# dar numai 66. au fost libere de polipi ,diferenele nu sunt semnificative/ % 3intre pacienii cu polipi mari i numr sczut# de 66. a ramas asimptomatice de " ani# n timp ce cele cu mai multe mici polipi# !". au fost asimptomatici i 6". (ratuit de polipi ,fr diferene semnificativ# p 9 6#"/% 8n al doilea (rup a fost necesar reoperation n trei cazuri

+rocentul de pacieni anterior economice re(uli norm:smicos# asimptomatice la " ani este de !6. la 8 . n prealabil an:smicos# n timp ce rata de recuren este de 38. norm:smicos fa de 3". n an:smicos ,diferene statistic nu sunt semnificative/% +rintre cele 1 de pacieni sunt asimptomatice atopice de pacieni ,68./# fa de 1- ,8 #"./# de non4atopice% ;ucoasei apare atopice sntoase n 1! de pacieni ,""./ i alte 1! ,!$./ la non4atopice ,diferenele nu sunt semnificative/ %4

+rintre cele 1 de pacieni sunt asimptomatice atopice de pacieni ,68./# fa de 1- ,8 #"./# de non4atopice% ;ucoasei apare atopice sntoase n 1! de pacieni ,""./ i alte 1! ,!$./ la non4 atopice ,diferenele nu sunt semnificative/% +entru a ncerca s se refere la pro(nostic factor cu vrsta# am stabilit trei (rupuri de pacieni ,cu vrste sub 36 de ani# 36 4 "- de ani i mai mare de sau e(al cu 66 de ani/ i a e*aminat rezultatele separat pentru fiecare (rup nu au fost (site diferene semnificative % Cea mai mare rat de recuren ,$"#"./ a aprut n polipi situate n frontal ni# urmat de domeniul etmoidal napoi cu o rat a recurenei de 38.# care a fost simptomatice n 31.% Cele mai bune rezultate au fost n zona etmoidal de mai sus# acolo unde a fost repetare n 3!.# n debutul clinic cu ".# dei diferenele ntre cele trei (rupuri nu sunt statistic semnificative% <losse=# et al%13 au rezultate similare la 3 ani n ni i frontal etmoidal zona de mai sus# i mai mic rat de recuren n ulterioare etmoidal zona ,3./% >ata de recuren de polipi la pacienii cu sindrom de &0& ,dei incomplet/ este de !3.# cu manifestri clinice# n $!.# n timp ce# la pacienii fr polyposis &0& sindrom apare din nou n 3. din de cazuri cu simptome de 18.% 3iferena n rata de recidiva a fost semnificativ statistic ,p 9 6#666-/% Polipoza nazal Asocierea astm-polipoz nazal-intoleran la aspirin este frecvent la persoanele peste 40 ani i reprezint o triad caracteristic (Widal);12 8ntre 2 -!0" din pacienii c# polipoz nazal pot avea astm; 12 $opiii c# polipoz nazal ar tre%#i investi&ai pentr# fi%roz c'istic sa# sindrom#l cililor imo%ili; (osi%iliti terape#tice) - (acienii %eneficiaz de corticosteroizi topici; - (olipoza refractar necesit c'ir#r&icalizare* 1+

+olipoza rinosinusala banala 0e incadreaza sub aceasta denumire formatiuni rotun?ite# ovoide# de culoare albicioasa#

translucide care pornesc din meatul mi?lociu si in timp obstruiaza fosa nazala corespondenta% +olipii nazali reprezinta o infiltratie prin edem a mucoasei din meatul mi?lociu si eventual din sinusul ma*ilar% @tiolo(ia acestei de(enerescente edematoase A e*istenta unei infectii etmoidale sau in sinusul ma*ilar si mai frecvent se datoreste aler(iei care prin repetare determina modificari 'isto4 patolo(ice sub forma de polipi% +olipoza nazala banala se manifesta prin obstructie nazala pro(resiva asociata dupa caz cu fenomene de coriza spasmodica% 3atorita edemului care se instaleaza treptat va apare secundar 'ipoosmia si anosmia% 5a e* rinoscopicB formatiune unica sau multipla ovoida care iese de sub cornetul mi?lociu si care contrasteaza cu culoarea rosie a mucoasei nazale% +olipii nazali sunt acoperiti de o mucoasa neteda fara ulceratii# sunt moi si nedurerorsi la palpare% Cu timpul# polipii cresc in nr si volum# ocupa intrea(a fosa nazala# se e*teriorizeaza prin narina% +olipoza nazala det o ?ena respiratorie care devine pro(resiv insuportabila# anosmie# tulb de ventilatie# manifestari tra'eo4bron'o4pulmonare% )ratamB 4polipoza nazala aler(ica A terapie antialer(ica 4polipoza obstructiva A trat c'irur(ical 4polipoza de etiolo(ie infectioasa A ablatia polipilor

Polipoza nazala - acestea s,nt niste e-crescente care se dezvolta .n fosele nazale si care o%str#ctioneaza respiratia; - este o %oala infecto-aler&ica si apare la pacientii c# trec#t aler&ic care prezinta astm %ronsic; - .n #rma le#co&ramei se o%serva cresterea eozinofilelor ; - este %ilaterala/ foarte rar #nilaterala (la tineri-polipi sinoc#tanati) si se manifesta prin rinoree apoasa/ stran#t* - .n caz#l .n care este vor%a de o ca#za aler&ica/ se recomanda/ pe l.n&a interventia c'ir#r&icala/ si #n tratament antialer&ic; - p#nct#l de insertie al polipilor este la nivel#l sin#s#rilor ; - operatia poarta n#mele de polipectomie nazala/ si este insotita .ntotdea#na de c#ra sin#s#l#i etmoid tratament anti'istamic/ c#m ar fi ) aeri#s/ sizal/ simforal/ claritine*

)ratamentul endoscopic al polipilor antrocoanali ;aterial si metod &m efectuat un studiu retrospectiv nerandomizat n care am inclus pacienCi cu polipi antrocoanali operaCi endoscopic n Clinica D>5 Clu?42apoca ntre 1--8 si 66$% >ezultate &m inclus n studiu 13 bolnavi# 8 brbaCi ,61#"$./ si " femei ,38#$6./# cu un raport brbaCiEfemei de 1#6% Frsta a variat de la 18 la 6! ani cu o medie de $$#6 ani% +olipii au fost unilaterali# n sinusul drept n 8 cazuri ,61#"$./ si " ,38#$6./ n st(a% 0imptomatolo(ia a fostB obstrucCie nazal 'omolateral la - bolnavi ,6-# 3./# rinoree la ! bolnavi ,$3#!"./# 'ipoacuzie de transmisie la cazuri ,1"#38./% >dcina polipului prsea sinusul printr4un orificiu accesor n $ cazuri ,36#!!./# n restul de - ,6-# 3./ prin orificiul natural% 8n $ cazuri , 3#6!./ de polipi voluminosi s4a asociat e*tracCia pe cale transoral% +orCiunea intrasinusal a polipului a fost c'istic n 3 cazuri , 3#6!./ si polipoid n 16 cazuri ,!6#-3./% 1nserCia era situat la nivelul peretelui medial sinusal n 8 cazuri ,61#"$./ si la nivelul planseului n " cazuri ,38#$6./% 8n 3 cazuri , 3#6! nu s4a putut e*tirpa complet porCiunea intrasinusale a polipului si a fost necesar ptrunderea cu trocarul prin fosa canin% >ecidiva a fost constatat la un sin(ur caz ,!#6-./% >ezultate &m efectuat un studiu retrospectiv nerandomizat asupra criteriilor de dia(nostic n

care am inclus un lot de 3"8 bolnavi dia(nosticaCi n Clinica D>5 Clu? n intervalul 1--84 66$% &cest lot a inclus 16 brbaCi ,"!#!-./ si 1$ femei ,$ # 1./# rezultd un raport brbaCiEfemei de 1#" % Fsta medie a fost de $$#! cu limite cuprinse ntre 1646- ani% 5a acest lot de bolnavi am constatat urmtoareleB 1% 8n 38 cazuri ,16#61./ 4 obstrucCie nazal# rinoree si dureri faciale ,3 criterii ma?ore/% % 8n "$ cazuri ,1"#68./ 4 obstrucCie nazal# rinoree si tulburri de miros ,3 criterii ma?ore de dia(nostic/% 3% 8n $- cazuri ,13#6-./ 4 obstrucCie nazal si dureri faciale , criterii ma?ore/ asociate cu cefalee ,criteriu minor/% $% 8n ! cazuri ,!#"$./ 4 obstrucCie nazal si senzaCie de plenitudine facial , criterii ma?ore/ si 'alitoz ,criteriu minor/% "% 8n $1 cazuri ,11#$"./ 4 bolnavii au prezentat rinoree si tulburri de miros , criterii ma?ore/ si cefalee ,criteriu minor/% 6% 8n 3 cazuri ,8#-$./ 4 rinoree si dureri faciale , criterii ma?ore/ si 'alitoz ,criteriu minor/% !% 8n $ cazuri ,6#!1./ 4 obstrucCie nazal si rinoree , criterii ma?ore/% 8% 8n $6 cazuri ,1 #8"./ a aprut asocierea unui criteriu ma?or cu unul minor% -% 8n 8 cazuri ,!#8 ./ bolnavii au prezentat un sin(ur criteriu ma?or de dia(nostic% 16% 8n 1- cazuri ,"#31./ bolnavii au prezentat un sin(ur criteriu minor de dia(nostic%

@ndoscopul ri(id D+)D;1C este un instrument optic folosit pentru e*aminarea cavitatii nazale ,sept# cornete nazale# orificii de drena? ale sinusurilor paranazale/ si a cavumului ,portiunea superioara a farin(elui situata in spatele nasului/% &cest lucru este posibil datorita diametrului de doar #! mm ce permite vizualizarea zonelor cu acces dificil si a opticii (ermane la 6 (rade ,in a*ul ti?ei/ de foarte buna calitate ce determina o marire importanta pentru evidentierea detaliilor%

&cest sistem este conectat prin fibra optica la o sursa de lumina rece de 1"6 G ,Dptomic Hibrolu* 1"6/ si o camera video de inalta rezolutie ,$-6 linii )F/ foarte sensibila c'iar si in conditii de iluminare scazuta% ;anevra de e*aminare cu endoscopul ri(id nu este dureroasa# iar pacientii o tolereaza foarte bine nefiind nevoie de nicio pre(atire speciala sau anestezie% 3atorita faptului ca ma?oritatea patolo(iei rinsosinuzale se manifesta prin obstructie nazala# endoscopia cu ti?a ri(ida ne permite sa dia(nosticam afectiuni precumB deviatia de sept nazal# polipoza rino4sinusala# 'ipertrofia cornetelor nazale inferioare# rinsosinuzite acute si cronice# formatiuni tumorale la nivelul cavitatii nazale si a cavumului etc%# localizarea surselor de san(erare in epista*isul anterior sau posterior# prelevarea de biopsii sub control vizual si urmarirea evolutiei locale sub tratament a anumitor leziuni% 1ma(inea endoscopica poate fi vizualizata pe ecran si de catre pacient in timp real si este inre(istrata ca foto(rafie ,se printeaza si se ataseaza dosarului pacientului/ sau captura video cand este nevoie% ;aterialele in format electronic pot fi puse la dispozitia pacientului pe suport optic ,C3# 3F3/ sau email% atorit mecanismelor nc incomplet definite# abordarea terapeutic a polipozei nazale este deficitar# cu rezultate frecvent nesatisfctoare% 3iversele terapii abordate# anti'istaminice# antide(ranulante mastocitare# decon(estive# nu au adus beneficii clinice semnificative% &plicaiile antileucotrienelelor n aceast boal sunt nc insuficient studiateI studii preliminare su(ereaz un (rad de eficien asupra obstruciei nazale i a revenirii olfaciei% )erapia de elecie a polipozei nazale este reprezentat de (lucocorticosteroizii in'latori care diminu att mrimea polipilor ct i obstrucia nazal i rinoreeaI n cur ,corect/ de lun( durat# au efecte adverse minime# probabil datorit dispariiei rapide de pe mucoas% +rodusele in'alatorii cele mai utilizate suntB beclometazon dipropionat# budesonid# fluticazon propionat# mometazon furoat# triamcinolon acetonid# ti*ocortol% 5ipsa de rspuns clinic dup minim $ sptmni de terapie intranazal poate fi datorat mai multor cauzeB te'nic incorect de administrare# obstrucie nazal marcat# infecie sinusal asociat# (lucocorticosteroid rezisten% 8n cazul obstruciei nazale severe# este util o cur scurt de (lucocorticoterapie sistemicI aceasta realizeaz o Jpolipectomie medicalKB doza este de $64"6 m(Ezi# !416 zile% 2u este indicat folosirea (lucocorticosteroizilor sistemici pe termen lun(# utilizarea formelor in?ectabile i%m% cu eliberare lent ,supresie necontrolat i de lun( durat a a*ului 'ipotalamo4'ipofizo4 suprarenalian/ sau in?ectarea intralezional ,risc de cecitate/% 3up reducerea mrimii polipilor# este necesar meninerea (lucocorticoterapiei in'alatorii pe termen lun(% 3e menionat faptul c terapia oral nu asi(ur controlul pe termen lun( al bolii i nu substituie tratamentul topic% Cura c'irur(ical se indic n cazul insuficienei rspunsului la terapia medicamentoasI este de preferat ca tratamentul acestor pacieni s fie fcut pornind de la acuzele pacientului i nu de la scorul endoscopic al polipozei% >ata recurenelor dup terapia c'irur(ical neprecedatEneurmat de (lucocorticoterapie topic este mareI se indic (lucocorticoterapie topic nazal pentru o perioad de cel puin 6 luni postoperator% +olipoza nazala 4 acestea snt niste e*crescente care se dezvolta n fosele nazale si care obstructioneaza respiratiaI

4 este o boala infecto4aler(ica si apare la pacientii cu trecut aler(ic care prezinta astm bronsicI 4 n urma leuco(ramei se observa cresterea eozinofilelor I 4 este bilaterala# foarte rar unilaterala ,la tineri4polipi sinocutanati/ si se manifesta prin rinoree apoasa# stranut% 4 n cazul n care este vorba de o cauza aler(ica# se recomanda# pe ln(a interventia c'irur(icala# si un tratament antialer(icI 4 punctul de insertie al polipilor este la nivelul sinusurilor I 4 operatia poarta numele de polipectomie nazala# si este insotita ntotdeauna de cura sinusului etmoid tratament anti'istamic# cum ar fi B aerius# sizal# simforal# claritine% @23D0CD+1C@ pentruB

polipoza nazal

5a adulti# din diverse motive# dar mai ales n cazul aler(iilor# mucoasa nazal poate suferi o transformare polipoid care duce la obstrucia cvasitotal a cailor respiratorii# bolnavul fiind obli(at s respire pe (ura% )ratarea acestei afeciuni cuprinde# pe ln( tratametul medimentos i unul c'irur(ical# de e*tirpare a formaiunilor polipoide din fosele nazale% 8n cabinetul nostru aceast e*tirpare se practic prin metoda endoscopic# Lla vedereL% &vanta?ele acestei metode fa de cea clasic n care se e*tirpau formaiunile polipoide neavnd nici un control vizual suntB eficacitate marit# sn(erare redus# realizarea procedurii n ambulatoriu# recidive rare%

Epistaxis - hemoragia nazala

1 0ecem%rie 2001 2Litera E 2 0 comentarii 3emora&ia nazala - epista-is - este frecvent intalnita in patolo&ia 456* 7n f#nctie de s#rsa san&erarii/ epista-is#l este clasificat in epista-is anterior si posterior* 3emora&ia este in ma8oritatea caz#rilor anterioara/ c# ori&ine in sept#l nazal* 6oc#l de predilectie a epista-is#l#i este aria 9iessel%ac' - o %o&ata retea vasc#lara/ sit#ata in porti#nea anterioara a sept#l#i nazal*:pista-is#l posterior are drept s#rsa ram#rile arterei sfenopalatine din re&i#nea posterioara a cavitatii nazale sa# nazofarin&e* 7ncidenta 'emora&iilor nazale este cresc#ta la copii (intre 2 si 10 ani) si la varstnici (!0 -10 ani)* Cauze:$a#zele s#nt n#meroase) 'emora&iile nazale se datoreaza fie #nei %oli localizate/ fie #nei %oli sistemice (ce atin&e intre&#l or&anism)* $a#ze frecvente) infectie consec#tiva #nei raceli %anale/ #nei rinite (inflamatie a m#coasei nazale) sa# #nei sin#zite (inflamatia sin#s#rilor) - #scarea m#coasei nazale - de e-empl#/ la #n copil care doarme intr-o camera s#praincalzita - prezenta #n#i corp strain - frecvent la copiii mici care introd#c 8#carii sa# alte o%iecte intr-#na din nari* $orp#l strain trece neo%servat cateva zile sa# c'iar saptamani* Apoi/ se dezvolta o infectie si o inflamatie/ provocand secretii dintr-o sin&#ra nara/ insotite de p#roi (c#loare &al%en-verz#ie)* - l#area de medicamente anticoa&#lante) aspirina/ ;arfarina/ medicamente antiinflamatorii nesteroidiene - #n tra#matism - datorat #nor cont#zii/ sa# mai rar #nei fract#ri nazale - polipi nazali - aceasta varietate de tumora poate sangera dupa stergerea nasului, este insotita de o pierdere a simtului olfactiv, sinuzita si obstructie nazala. <

Rinitele alergice sunt afectiuni inflamatorii ale mucoasei nazale induse de expunerea incidentala (sezoniera) sau persistenta la alergene. Se manifesta prin simptome ca rinoree apoasa, prurit, stranut, congestie nazala. In functie de etiologie si de durata evolutiei la aceste simptome, se pot adauga: prurit ocular, lacrimatie, cefalee, scurgeri de secretii posterior in nazofaringe, perturbarea simtului olfactiv (cel mai frecvent hiposmie sau anosmie), tulburari cognitive, reducerea randamentului si abilitatilor profesionale sau a performantelor scolare. Deoarece rinitele alergice sunt frecvent asociate cu astmul (in circa 40-50% dintre cazuri), conjunctivitele sau cu alte manifestari alergice Ig E mediate, pacientii cu acest tip de suferinte tre uie sa fie investigati si pentru posi ilele comor iditati, precum si pentru alte forme de oala asociate, cun sunt sinuzitele, polipoza nazala, otitele, dermatita atopica etc! Dintre toate aceste posi ile asocieri, riscul de astm apare ca fiind cel mai posi il si mai sever prognostic! In documentele O S, rinitele alergice se clasifica dupa durata manifestarilor clinice corelata cu cea a expunerii la alergene in rinite intermitente si persistente. !aca in cazul rinitelor intermitente expunerea la alergene este incidentala sau sezoniera, durata acesteia fiind de ordinul minutelor, orelor sau cel mult de saptamani, in cazul rinitelor persistente putem vorbi de contacte alergenice prelungite, cu durata de luni sau chiar de ani. In cazul rinitelor intermitente, alergenele cel mai adesea incriminate sunt: polenurile, medicamentele ce induc sensibilizare Ig " mediata, epiteliile si alti alergeni animalieri, in contact intamplator cu indivizii sensibilizati cel mai adesea prin expunere oculta. In cazul rinitelor persistente, expunerea se face la alergene de tipul: acarienii din praful de casa (!ermatophagoides pteronissinus, !ermatophagoides farinae), epiteliile sau alte alergene de origine animaliera din propria locuinta sau din mediul profesional, diverse polenuri in zone geografice cu conditii climaterice facilitante pentru inflorire pe durata intregului an sau mucegaiuri de interior.