Sunteți pe pagina 1din 196

SUBIECTE PROPUSE PENTRU LICENŢĂ

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ


TEMA NR. 1:
Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete
1. Prevalenţa şi incidenţa crescută a cariei ocluzale se datoresc interacţiunii următorilor factori:
A. imposibilităţii realizării unei curăţiri foarte bune DA
B. poziţiei posterioare a dintelui pe arcada dentară NU
C. capacităţii de reţinere a microorganismelor şi alimentelor (în fosetele şi şanţurile adânci) DA
D. concentraţiei mai mici a fluorului în smalţul ocluzal decât în cel proximal DA
E. cantităţii de smalţ mai mici între suprafaţa dintelui şi joncţiunea smalţ/dentină în cazul şanţurilor (comparativ
cu cantitatea de la celelalte suprafeţe) DA
7- 8
2. Tehnica odontotomiei profilactice constă în:
A. prepararea mecanică a tuturor şanţurilor şi fosetelor dinţilor nou erupţi DA
B. pregătirea unor cavităţi superficiale DA
C. obturarea cavităţilor cu materiale compozite fotopolimerizabile NU
D. crearea unei cavităţi minime imediat după apariţia unui proces carios NU
E. lărgirea şanţurilor şi fosetelor adânci cu instrumentar rotativ NU
11
3. Indicaţiile odontomiei profilactice sunt:
A. copii cu policarii care au o igienă orală proastă DA
B. copii handicapaţi psihic DA
C. existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei carii DA
D. imposibilitatea efectuării unor controale periodice regulate DA
E. pe dinţi ce prezintă carii profunde NU
11
4. Calităţile unui material de sigilare sunt:
A. calităţi fizionomice satisfăcătoare DA
B. fluiditate DA
C. aderenţă bună la suprafeţele gravate DA
D. expansiune termică crescută NU
E. să nu perturbe ocluzia DA
15
5. Calităţile importante ale sigilanţilor din categoria cementurilor glass-ionomere sunt: 2
A. capacitatea continuă de a elibera ioni de fluor DA
B. efect fizionomic foarte bun NU
C. duritate foarte bună NU
D. timp de priză prelungit NU
E. adeziune chimică la structurile dure dentare DA
28
6. Dintre timpii operatori ai sigilării fac parte:
A. curăţirea suprafeţelor dentare cu paste ce conţin fluor NU
B. izolarea DA
C. gravajul acid al suprafeţei de smalţ cu H3PO4 20- 30% NU
D. controlul în relaţie ocluzală DA
E. controale periodice DA
33
7. Timpul de spălare a acidului folosit în gravaj este de:
A. 60 secunde dacă demineralizantul a fost sub formă de soluţie (după Meixlor citat de
McDonald şi Avery) DA
B. 90 secunde dacă demineralizantul a fost sub formă de gel (după Meixlor citat de
McDonald şi Avery) DA
C. 20 secunde (Bratu şi colab.) DA
D. 60 secunde pentru dinţii permanenţi NU
E. 120 secunde pentru dinţii temporari NU
39
8. La controalele periodice, o sigilare poate fi verificată astfel:
A. clinic - prin examen cu sonda DA
B. paraclinic - prin utilizarea de fuxină bazică 0,25% DA
C. clinic - prin inspecţie NU
D. paraclinic - prin utilizarea de izotopi radioactivi C14, S35 DA
E. paraclinic - prin utilizarea de raze X DA
41
9. În enameloplastie lărgirea şanţului ocluzal se poate face cu :
A. freza cilindro-conică fină DA
B. freza sferică 1/4 DA
C. freza sferică 2/4 NU
D. freza cilindro-conică fină diamantată - freza Sorensen DA
E. freza sferică 3/4 NU
43
10. O sigilare efectuată corect durează:
A. şase luni NU
B. câţiva ani DA
C. aproximativ un an NU
D. până la atriţia dinţilor NU 3
E. variabil în funcţie de materialul utilizat NU
42
11. Sigilarea se recomandă în următoarele situaţii clinice:
A. şanţuri şi fosete adânci în formă de "I", amforă, picătură DA
B. când sonda „agaţă‖ dar nu sunt alte semne de carie dentară DA
C. şanţuri şi fosete aberante DA
D. persoane care prezintă semne de activitate carioasă scăzută NU
E. şanţuri şi fosete adânci cu proastă coalescenţă DA
56
12. Obturaţiile preventive cu răşină:
A. reprezintă cea mai conservativă metodă de tratament pentru cariile "mici şi discrete"
din şanţuri şi fosete DA
B. se realizează numai pe dinţi temporari NU
C. se realizează numai pe dinţi permanenţi NU
D. se realizează pe dinţi integri NU
E. se realizează imediat după erupţia dinţilor NU
62
13. Sigilările trebuie efectuate:
A. între 6 şi 15 ani (după Martens) DA
B. între 3 şi 4 ani pentru molarii temporari (după Simonsen) DA
C. între 6 şi 7 ani pentru molarii permanenţi (după Simonsen) DA
D. între 4 şi 12 ani (după Martens) NU
E. între 11 şi 15 ani pentru molarii 2 permanenţi şi premolari (după Simonsen) NU
58
14. Obturaţiile preventive cu răşini tip A se realizează:
A. când leziunea de carie în şanţ şi fosetă este minimă DA
B. când leziunea de carie în şanţ şi fosetă este cantonată numai în smalţ DA
C. atât pe suprafeţele ocluzale cât şi pe cele proximale ale molarilor NU
D. când există dubii în privinţa existenţei cariei DA
E. când leziunea a traversat joncţiunea amelo-dentinară NU
63
15. Obturaţiile preventive cu răşini tip B se realizează:
A. când leziunea a ajuns la joncţiunea smalţ-dentină NU
B. când leziunea de carie a progresat în dentină, dar este încă mică DA
C. când leziunea are o extindere mare în dentină NU
D. în cazul eşecului unei sigilări NU
E. în cazul contraindicaţiei odontotomiei profilactice NU
63
16. Obturaţiile preventive cu răşini tip C sunt indicate:
A. când leziunea are o extindere mai mare în dentină DA 4
B. când leziunea a deschis camera pulpară NU E. în cazul
C. când leziunea a traversat joncţiunea smalţ-dentină NU contraindicaţiilor
D. în cazul eşecului unei obturaţii preventive cu răşini tip A NU sigilării NU
63
17. Tehnica obturaţiei preventive cu răşini constă în:
A. periaj profesional cu pastă cu fluor NU
B. îndepărtarea ţesutului alterat DA
C. aplicarea obturaţiei de bază când procesul carios a ajuns la dentină DA
D. demineralizarea smalţului şi a dentinei NU
E. obturarea cavităţii cu material compozit granular şi sigilarea şanţurilor şi fosetelor ocluzale cu material
compozit negranular DA
63
18. Tipul 1 de obturaţie preventivă cu răşini constă în:
A. îndepărtarea cât mai conservatoare a ţesutului alterat (cu o freză sferică) DA
B. palparea exploratorie pentru a preciza întinderea procesului carios DA
C. demineralizarea în vederea aplicării sigilantului DA
D. aplicarea bondingului (agentului de legătură) NU
E. aplicarea sigilantului DA
64 – 65
19. Tipul 2 de obturaţie preventivă cu răşini presupune următoarele etape:
A. îndepărtarea dentinei alterate DA
B. aplicarea obturaţiei de bază cu hidroxid de calciu sau zinc oxid eugenol NU
C. demineralizarea smalţului DA
D. aplicarea agentului de legătură DA
E. aplicarea în porţii mici a răşinii compozite granulare DA
65
20. În cazul obturaţiei preventive cu răşini tip 3:
A. sigilantul trebuie să se aplice imediat după introducerea compozitului în cavitate DA
B. sigilantul trebuie să se aplice imediat după fotopolimerizarea compozitului NU
C. sigilantul se aplică după ce peste compozit a fost aplicat agentul de legătură NU
D. nu se aplică sigilant NU
E. sigilantul se aplică strict peste compozit NU
66
21. Cerinţele obturaţiilor preventive cu răşini sunt:
A. diagnostic corect DA
B. experienţă clinică DA
C. respectarea tuturor detaliilor de tehnică DA
D. igienă orală foarte bună DA
E. sursă de iluminare naturală NU
68 5
TEMA NR. 2:
Rolul factorilor functionali în formarea aparatului dento-maxilar
1. Pasajul aerian nazo-faringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorită:
A. arhitectonicii speciale DA
B. structurii osului maxilar NU
C. funcţiilor glandulare DA
D. ţesutului venos erectil DA
E. poziţiei mandibulare NU
318
2. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orală se soldează cu deficienţe în ceea ce priveşte:
A. reglarea cantităţii de aer DA
B. umectarea şi sterilizarea aerului DA
C. reducerea globală a debitului de aer la nivel pulmonar DA
D. structura osului alveolar NU
E. tulburări de erupţie dentară NU
321
3. Aerul inspirat pe gură are ca efect:
A. o acţiune directă asupra bolţii palatine DA
B. lipsa de eficienţă a buzei superioare DA
C. retroalveolodonţia superioară DA
D. ocluzia adâncă acoperită NU
E. efectul de tiraj asupra aerului aflat în cavităţile nazale şi sinusale NU
323
4. Alimentarea artificială a sugarului prezintă unele inconveniente:
A. copilul execută mişcări de retropulsie DA
B. ingestia unei cantităţi de aer (aerofagie) NU
C. creşterea secreţiei salivare NU
D. absenţa stimulilor funcţionali de propulsie a mandibulei DA
E. prezenţa deformaţiei rahitice a maxilarelor DA
332
5. Intensitatea forţelor masticatorii ca factori predispozanţi pentru producerea anomaliilor dento-maxilare
intervin prin mai multe căi:
A. musculatura masticatorie şi oasele maxilare sunt dezvoltate mai puţin DA
B. abraziunea fiziologică lipseşte sau este foarte redusă DA
C. apariţia ocluziei adânci acoperite NU
D. apariţia hipersecreţiei salivare NU 6
E. migrări verticale şi orizontale ale dinţilor cu apariţia blocajelor în mişcările mandibulei DA
341
6. Anomaliile dento-maxilare pot micşora eficienţa masticatorie prin mai multe mecanisme:
A. reducerea suprafeţei de contact ocluzal DA
B. absenţa sau dificultatea de efectuare a unor mişcări masticatorii DA
C. limitarea mişcărilor masticatorii prin blocaje DA
D. dinţii pot leza direct mucoasa de pe maxilarul antagonist DA
E. prezenţa ocluziei echilibrate NU
345
7. Ipoteze pentru a explica transportul bolului de pe dorsum-ul lingual în faringe sunt:
A. coborârea limbii în planşeul bucal NU
B. deplasarea bolului este asigurată prin contracţia muşchiului milohiodian DA
C. deschiderea epiglotei NU
D. unda peristaltică a limbii DA
E. unda peristaltică faringiană DA
355
8. Prelungirea şi permanentizarea stadiului de deglutiţie infantilă s-ar datora următoarelor cauze:
A. întârzieri în maturizarea musculară şi nervoasă DA
B. prezenţa tulburărilor rino-faringiene DA
C. un potenţial de creştere normal NU
D. prezenţa echilibrului între musculatura extra-orală şi a limbii NU
E. obiceiul vicios de sugere a degetului DA
360
9. Metodele de explorare a corzilor vocale sunt:
A. laringoscopia stroboscopică DA
B. cinematografia lentă a corzilor vocale DA
C. ortopantomografia NU
D. glotografia electrică DA
E. linguopalatograma NU
370
10. O mişcare completă a corzilor vocale (ciclu) se compune din următoarele faze:
A. faza de depărtare a corzilor vocale (abducţie) DA
B. faza de neutralitate NU
C. faza de elongaţie maximă DA
D. faza de apropiere (adducţie) DA
E. faza de acolare DA
373
11. Dislalia parţială poate îmbrăca forme variate :
A. sigmatismul DA 7
B. rotacismul DA
C. dislalia labialelor DA
D. rinolalia închisă NU
E. disritmiile NU
384
12. Muşchii aparatului dento-maxilar au o influenţă complexă asupra oaselor maxilare în
dinamică prin următoarele modalităţi:
A. prin intermediul inserţiilor osoase DA
B. prin intermediul articulaţiei temporo-mandibulare NU
C. prin aplicarea directă a presiunilor musculare pe suprafeţele osoase DA
D. prin poziţia de echilibru a mandibulei NU
E. prin aplicarea indirectă a forţelor musculare prin intermediul sistemului dentar DA
405
13. Pe o electromiogramă se pot aprecia:
A. amplitudinea potenţialului electric DA
B. modificările de poziţie şi formă ale organelor componente NU
C. energia cinetică NU
D. frecvenţa impulsurilor nervoase care ajung la muşchi DA
E. durata şi cronologia apariţiei potenţialelor de acţiune la diferiţi muşchi DA
412
14. Obiectivele terapeutice urmărite în echilibrarea acţiunilor musculare sunt:
A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoniste DA
B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile NU
C. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor musculare deficitare DA
D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe NU
E. folosirea contracţiei musculare ca sursă de energie în vederea corectării modificărilor
morfologice DA
415
15. Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcţionale sunt:
A. declanşează în mod reflex contracţii musculare DA
B. descompune forţele verticale DA
C. contribuie la normalizarea funcţiilor perturbate DA
D. stimularea erupţiei dentare NU
E. expansiunea activă a maxilarelor NU
416
16. Consecinţele obiceiului de sugere a policelui sunt:
A. tonusul labial scăzut DA
B. modificarea ariei de acţiune (incompetenţa labială) DA
C. retrodenţia superioară NU
D. tip anormal de deglutiţie (sindrom protruziv anterior) DA
E. prognaţia mandibulară funcţională NU 8
439 A.
17. Efectul interpoziţiei obrajilor între părţile laterale ale arcadelor determină: reduc
A. proalveolodenţie superioară NU erea
B. oprire în dezvoltarea verticală a arcadelor în sectoarele laterale DA spaţi
C. retrognaţie mandibulară funcţională NU ului
D. apariţia unei supraocluzii incisive accentuate DA prim
E. ocluzie inversă laterală DA at; 9
443
18. Pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie întrunite mai
multe condiţii:
A. intensitatea şi durata cu care este practicat DA
B. factor teren, plasticitatea oaselor maxilare DA
C. poziţia de echilibru a mandibulei NU
D. bilanţul forţelor oro-faciale DA
E. modelarea funcţională a articulaţiei temporo-mandibulare NU
444
19. Prezenţa vegetaţiilor limfo-epiteliale ce împiedică funcţia respiratorie poate determina:
A. o deplasare înainte a mandibulei DA
B. întârziere în erupţia dentară NU
C. prezenţa tulburărilor de fonaţie NU
D. o extensie a capului DA
E. o deplasare distală a mandibulei DA
325
TEMA NR. 3:
Dezvoltarea ocluziei dentare
1. Prin erupţia molarilor de 6 ani se produc următoarele schimbări dento-alveolare şi dento-
dentare importante:
A. reducerea spaţiului primat;
B. modificarea lungimii arcadei;
C. a doua mezializare a ocluziei dentare;
D. modificarea formei arcadei;
E. a doua înălţare a ocluziei dentare.
Răspuns: A, B, D, E.
2. Prin erupţia molarilor de 6 ani se produc următoarele schimbări dento-alveolare şi dento-
dentare importante:
B. modificarea lungimii arcadei;
C. a doua mezializare a ocluziei dentare;
D. modificarea formei arcadei;
E. prima înălţare a ocluziei dentare.
Răspuns: A, B, D.
3. În prima etapă a dentiţiei mixte se instalează o ocluzie inversă frontală dacă există:
A. o malocluzie clasa a III-a;
B. un comportament muscular anormal;
C. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior;
D. o ocluzie cap la cap;
E. o ocluzie adîncă.
Răspuns: B, C, D.
4. În prima etapă a dentiţiei mixte se instalează o ocluzie psalidodontă dacă nu există:
A. o malocluzie clasa a III-a;
B. un comportament muscular anormal;
C. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior;
D. o ocluzie cap la cap;
E. caria dentară.
Răspuns: A, B, C, D.
5. Erupţia primilor molari permanenţi poate produce:
A. a doua mezializare a mandibulei;
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;
D. deglutiţia de tip adult;
E. reglarea relaţiei de postură.
Răspuns: B, C.
6. Erupţia molarilor doi permanenţi poate produce:
A. a doua mezializare a mandibulei;
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;
D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.
Răspuns: D, E.
7. Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce:
A. incongruenţa dento-alveolară terţiară;
B. deschiderea ocluziei frontale;
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;
D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.
Răspuns: A, B. 10
8. Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce:
A. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare;
B. deschiderea ocluziei frontale;
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;
D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.
Răspuns: A, B.
9. Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii factori:
A. creşterea scheletală;
B. deschiderea ocluziei frontale;
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;
D. valorile dimensionale ale dinţilor temporari şi permanenţi;
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.
Răspuns: A, D.
10. Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii factori:
A. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare;
B. spaţiul de derivă Nance;
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;
D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;
E. creşterea scheletală.
Răspuns: B, E.
11. Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance rezultat din diferenţa diametrelor mezio-distale ale dinţilor deciduali
şi permanenţi pe maxilar este de:
A. 1,7 – 2;
B. 0,9 – 2;
C. 0,9 – 1,5;
D. 1,7 – 4;
E. 0,9 – 1,7.
Răspuns: C.
12. Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance rezultat din diferenţa diametrelor mezio-distale ale dinţilor deciduali
şi permanenţi pe mandibulă este de:
A. 1,7 – 2-4;
B. 1,7 – 2;
C. 0,9 – 1,5;
D. 1,7 – 4;
E. 0,9 – 1,7.
Răspuns: A.
13. Prima perioadă a dentiţiei mixte este în intervalul de vârstă:
A. 6 şi 10 ani;
B. 9 şi 11ani;
C. 6 şi 8 ani; 11
D. 6 şi 9 ani;
E. 8 şi 10 ani.
Răspuns: D.
14. A doua perioadă a dentiţiei mixte este în intervalul de vârstă:
A. 6 şi 10 ani;
B. 9 şi 11ani;
C. 9 şi 12 ani;
D. 6 şi 9 ani;
E. 8 şi 10 ani.
Răspuns: B.
15. Planul postlacteal în linie dreaptă oferă un raport molar:
A. cuspid în şanşul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.
Răspuns: D.
16. Planul postlacteal în treaptă mezializată oferă un raport molar:
A. cuspid în şanşul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. psalidodont.
Răspuns: A.
17. Planul postlacteal în treaptă distalizată oferă un raport molar:
A. cuspid în şanşul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.
Răspuns: C.
18. Erupţia primilor molari permanenţi poate produce:
A. a doua mezializare a mandibulei;
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;
C. prima mezializare a mandibulei;
D. deglutiţia de tip adult;
E. reglarea relaţiei de postură.
Răspuns: B.
19. Erupţia molarilor doi permanenţi poate produce:
A. a doua mezializare a mandibulei; 12
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;
D. deglutiţia de tip adult;
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.
Răspuns: E.
20. Erupţia molarilor trei permanenţi poate produce:
A. a doua mezializare a mandibulei;
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;
C. deschiderea ocluziei frontale;
D. a treia înălţare a ocluziei dentare.
E. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare.
Răspuns: C.
TEMA NR. 4:
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali
1. Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:
A. retenţia prelungită a dinţilor temporari;
B. modificarea lungimii arcadei;
C. caria dinţilor temporari;
D. modificarea formei arcadei;
E. pierderea prematură a dinţilor temporari.
Răspuns: A, C, E.
2. Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:
A. deglutiţiile atipice;
B. retenţia prelungită a dinţilor temporari;
C. caria dinţilor temporari;
D. pierderea prematură a dinţilor temporari;
E. anomaliile gentice.
Răspuns: B, C, D.
3. Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:
A. deglutiţia infantilă;
B. retenţia prelungită a dinţilor temporari;
C. caria dinţilor temporari;
D. pierderea prematură a dinţilor temporari;
E. sugerea policelui.
Răspuns: B, C, D.
4. Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: 13
A. retenţia prelungită a dinţilor temporari;
B. caria dinţilor temporari;
C. respiraţia orală;
D. pierderea prematură a dinţilor temporari;
E. sugerea policelui.
Răspuns: A, B, D.
5. Caria dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea funcţiei:
A. de deglutiţie;
B. masticatorie;
C. fizionomice;
D. fonatorie;
E. respiratorie.
Răspuns: B, C.
6. Caria dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea:
A. relaţiei tridimensionale a ocluziei dentare;
B. funcţiei respiratorii;
C. funcţiei de deglutiţie;
D. dimensiunii verticale faciale;
E. funcţiei fonatorii.
Răspuns: A, D.
7. Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce:
A. bariere osoase;
B. migrarea dinţilor limitrofi;
C. bariere fibroase;
D. migrarea dinţilor antagonişti;
E. interpoziţii ale părţilor moi.
Răspuns: B, D, E.
8. Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce:
A. angrenaje inverse;
B. migrarea dinţilor limitrofi;
C. ocluzia distalizată;
D. migrarea dinţilor antagonişti;
E. interpoziţii ale părţilor moi.
Răspuns: A, B, D, E.
9. Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce:
A. angrenaje inverse;
B. migrarea dinţilor limitrofi;
C. întârzieri în reglarea ocluziei;
D. încongruenţa dento-alveolară la distanţă;
E. interpoziţii ale părţilor moi.
Răspuns: C, D. 14
10. Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce:
A. incluzia dintelui permanent;
B. anclavarea dintelui temporar;
C. întârzieri în reglarea ocluziei;
D. încongruenţa dento-alveolară la distanţă;
E. malpoziţia dintelui permanent.
Răspuns: A, C, D, E.
11. Caria aproximală din zona de sprijin lateral poate produce:
A. incluzia dintelui permanent;
B. deschiderea ocluziei dentare;
C. pierderea spaţiului de rezervă Nance;
D. instalarea disfuncţiei fonatorii;
E. instalarea ocluziei adânci.
Răspuns: C.
12. Caria aproximală din zona de sprijin lateral poate produce:
A. incluzia dintelui permanent;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. instalarea disfuncţiei fonatorii;
E. instalarea ocluziei adânci.
Răspuns: B.
13. Caria ocluzală din zona de sprijin lateral poate produce:
A. incluzia dintelui permanent;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. instalarea disfuncţiei fonatorii;
E. instalarea ocluziei adânci.
Răspuns: E.
14. Caria ocluzală din zona de sprijin lateral poate produce:
A. incluzia dintelui permanent;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. dezechilibru în dinamica mandibulară;
E. instalarea ocluziei adânci.
Răspuns: D.
15. Caria ocluzală din zona de sprijin lateral poate produce:
A. supraerupţia antagoniştilor;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. dezechilibru în dinamica mandibulară; 15
E. instalarea ocluziei adânci.
Răspuns: A.
16. Traumatismele dinţilor temporari pot produce:
A. supraerupţia antagoniştilor;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. dezechilibru în dinamica mandibulară;
E. instalarea ocluziei adânci.
Răspuns: C.
17. Perturbarea timpului de exfoliere a dinţilor temporari poate produce:
A. supraerupţia antagoniştilor;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. incongruenţa dento-alveolară;
E. instalarea ocluziei adânci.
Răspuns: D.
18. Inserţia frenului buzei superioare pe creastă poate produce:
A. supraerupţia antagoniştilor;
B. disarmonia dento-alveolară;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. incongruenţa dento-alveolară;
E. instalarea ocluziei adânci.
Răspuns: B.
19. Bridele şi cicatricele ţesuturilor moi pot produce:
A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare;
B. instalarea ocluziei distalizate;
C. diastema interincisivă;
D. incluzie dintelui permanent;
E. instalarea ocluziei adânci.
Răspuns: A.
20. Incisivul lateral superior în formă de cui poate produce:
A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare;
B. incongruenţa dento-alveolară;
C. diastema interincisivă;
D. incluzie dintelui permanent;
E. supraerupţia antagoniştilor.
Răspuns: C. 16
TEMA NR. 5:
Clasificarea anomaliilor dento-maxilare
1. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea profilului labial ?
A. prochilie;
B. retrognaţie;
C. vetibulo-versie;
D. retrocheilie;
E. endocheilie.
Răspuns: A, D.
2. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea profilului bazelor scheletale ?
A. progenie;
B. retrognaţie;
C. exognatie;
D. endoalveolie;
E. prognatie.
Răspuns: B, E.
3. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea profilului arcadelor alveolare ?
A. progenie;
B. retroalveolie;
C. exognatie;
D. endoalveolie;
E. proalveolie.
Răspuns: B, E.
4. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea bazelor scheletale ?
A. progenie;
B. retrognaţie;
C. exognatie;
D. endoalveolie;
E. prognatie.
Răspuns: B, C, E.
5. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea arcadelor alveolare ?
A. proganţie;
B. retroalveolie;
C. exoalveolie;
D. endoalveolie;
E. proalveolie.
Răspuns: B, C, D, E.
6. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea mişcărilor dentare în sens vertical ?
A. vestibulo-versie; 17
B. suprapoziţie;
C. infrapoziţie;
D. palato-gresie;
E. egresie.
Răspuns: B, C, E.
7. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea mişcărilor dentare în sens orizontal ?
A. vestibulo-versie;
B. suprapoziţie;
C. mezio-palato-rotaţie;
D. palato-gresie;
E. mezio-gresie.
Răspuns: A, D, E.
8. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea ocluziei dentare ?
A. vestibulo-versie;
B. disto-ocluzie;
C. infra-ocluzie;
D. palato-gresie;
E. egresie.
Răspuns: B, C.
9. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea ocluziei dentare ?
A. vestibulo-ocluzie;
B. supra-ocluzie;
C. mezio-palato-rotaţie;
D. palato-ocluzie;
E. mezio-ocluzie.
Răspuns: B, E.
10. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea poziţiei mentonului ?
A. progenie;
B. retrognaţie;
C. retrogenie;
D. endoalveolie;
E. laterogenie.
Răspuns: A, C, E.
11. Relaţia de ocluzie neutrală – cheia lui Angle – este definită prin:
A. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul şanţului
molarului prim permanent inferior;
B. poziţia vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul primului şanţ
vestibular al molarului prim permanent inferior;
C. poziţia vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul primului şanţ
vestibular al molarului prim permanent inferior; 18
D. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul primului şanţ
vestibular al molarului prim permanent inferior;
E. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul cuspicului
vestibular al molarului prim permanent inferior;
Răspuns: D.
12. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare după şcoala germană are la bază criteriul:
A. etiologic;
B. funcţional;
C. relaţiei molare;
D. relaţiei ocluzale;
E. planului sagital.
Răspuns: A.
13. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare după şcoala germană împarte anomaliile în:
A. clase;
B. sindroame;
C. false şi adevărate;
D. normale şi anormale;
E. diviziuni.
Răspuns: B.
14. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare după Angle împarte anomaliile în:
A. clase;
B. sindroame;
C. false şi adevărate;
D. normale şi anormale;
E. subdiviziuni.
Răspuns: A.
15. Clasa a II-a a anomaliilor dento-maxilare după Angle este definită prin:
A. raport neutral molar;
B. raport mezializat molar;
C. raport distalizat molar;
D. raport vestibularizat molar;
E. raport lingualizat molar.
Răspuns: C.
16. Clasa a III-a a anomaliilor dento-maxilare după Angle este definită prin:
A. raport neutral molar;
B. raport mezializat molar;
C. raport distalizat molar;
D. raport vestibularizat molar;
E. raport lingualizat molar.
Răspuns: B. 19
17. Diviziunea 1 a clasei a II-a a anomaliilor dento-maxilare după Angle este definită prin:
A. raport neutral molar şi ocluzie adâncă;
B. raport mezializat molar şi ocluzie inversă frontală;
C. raport distalizat molar şi ocluzie adâncă în acoperiş;
D. raport vestibularizat molar şi ocluzie adâncă în acoperiş;
E. raport lingualizat molar şi ocluzie adâncă acoperită.
Răspuns: C.
18. Diviziunea 2 a clasei a II-a a anomaliilor dento-maxilare după Angle este definită prin:
A. raport neutral molar şi ocluzie adâncă;
B. raport mezializat molar şi ocluzie inversă frontală;
C. raport distalizat molar şi ocluzie adâncă în acoperiş;
D. raport vestibularizat molar şi ocluzie adâncă în capacde cutie;
E. raport distalizat molar şi ocluzie adâncă acoperită.
Răspuns: E.
19. Relaţia de ocluzie mezializată este definită prin:
A. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul şanţului
molarului prim permanent inferior;
B. poziţia vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului prim permanent superior în faţa primului şanţ
vestibular al molarului prim permanent inferior;
C. poziţia vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul primului şanţ
vestibular al molarului prim permanent inferior;
D. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în faţa primului şanţ
vestibular al molarului prim permanent inferior;
E. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul cuspicului
vestibular al molarului prim permanent inferior;
Răspuns: D.
20. Relaţia de ocluzie mezializată este definită prin:
A. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul şanţului
molarului prim permanent inferior;
B. poziţia vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului prim permanent superior în faţa primului şanţ
vestibular al molarului prim permanent inferior;
C. poziţia vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul primului şanţ
vestibular al molarului prim permanent inferior;
D. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în spatele primului şanţ
vestibular al molarului prim permanent inferior;
E. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul cuspicului
vestibular al molarului prim permanent inferior;
Răspuns: D. 20
TEMA NR. 6:
Examenul radiologic in ortodontie
1. Examenul radiologic în ortodonţie se realizează prin:
A. radiografie cu film retro-alveolar;
B. ortopantomografie;
C. radiografie panoramică;
D. teleradiografie;
E. rezonanţă magnetică nucleară.
Răspuns: A, B, D.
2. Examenul radiologic în ortodonţie se realizează prin:
A. radiografie cu film retro-alveolar;
B. ortopantomografie;
C. radiografie panoramică;
D. teleradiografie;
E. radiografie cu fim muşcat.
Răspuns: A, B, D, E.
3. Radiografia cu film muşcat este indicată în:
A. dinţi malpoziţonaţi;
B. dinţi înghesuiţi;
C. dinţi incluşi;
D. dinţi egresionaţi;
E. dinţi ectopici.
Răspuns: C, E.
4. Semnele care indică o rotaţie de tip anterior pe ortopantomografie sunt:
A. unghi mandibular accentuat;
B. condil înalt;
C. curbură preangulară lungă;
D. canal dentar angulat;
E. lăţimea ramurii orizontale micşorată.
Răspuns: A, B, C, D, E.
5. Semnele care indică o rotaţie de tip anterior pe ortopantomografie sunt:
A. unghi mandibular accentuat;
B. condil înalt;
C. curbură preangulară scurtă;
D. canal dentar angulat;
E. lăţimea ramurii orizontale micşorată.
Răspuns: A, B, D, E.
6. Semnele care indică o rotaţie de tip anterior pe ortopantomografie sunt:
A. unghi mandibular accentuat;
B. condil înalt; 21
C. curbură preangulară lungă;
D. canal dentar angulat;
E. lăţimea ramurii orizontale mărită.
Răspuns: A, B, C, D.
7. Semnele care indică o rotaţie de tip anterior pe ortopantomografie sunt:
A. unghi mandibular şters;
B. condil înalt;
C. curbură preangulară lungă;
D. canal dentar angulat;
E. lăţimea ramurii orizontale micşorată.
Răspuns: B, C, D, E.
8. Semnele care indică o rotaţie de tip posterior pe teleradiografia de profil sunt:
A. unghi mandibular accentuat;
B. condil îngust;
C. coroane dentare mărite;
D. canal dentar drept;
E. etaj inferior mărit.
Răspuns: B, C, D, E.
9. Semnele care indică o rotaţie de tip posterior pe teleradiografia de profil sunt:
A. unghi mandibular deschis;
B. condil lat;
C. corticala simfizei posterioare fină;
D. canal dentar drept;
E. etaj inferior mărit.
Răspuns: A, C, D, E.
10. Semnele care indică o rotaţie de tip posterior pe teleradiografia de profil sunt:
A. unghi mandibular închis;
B. ATM plasată înalt;
C. unghi molar diminuat;
D. volum dento-alveolar mărit;
E. etaj inferior micşorat.
Răspuns: B, C, D.
11. Examenul radiologic indispensabil în ortodonţie se realizează prin:
A. radiografie cu film retro-alveolar;
B. ortopantomografie;
C. radiografie panoramică;
D. teleradiografie;
E. rezonanţă magnetică nucleară.
Răspuns: B.
12. Radiografia cu film muşcat este indicată în: 22
A. dinţi malpoziţonaţi;
B. dinţi înghesuiţi;
C. dinţi incluşi;
D. dinţi egresionaţi;
E. dinţi fracturaţi.
Răspuns: C.
13. Radiografia cu film muşcat este indicată în:
A. dinţi malpoziţonaţi;
B. dinţi înghesuiţi;
C. dinţi cariaţi;
D. dinţi egresionaţi;
E. dinţi ectopici.
Răspuns: E.
14. Ortopantomografia se efectuează în:
A. ocluzie centrică;
B. relaţie de postură;
C. ocluzie habituală;
D. ocluzie terminală;
E. gură deschisă.
Răspuns: C.
15. Punctul radiologic Porion este definit prin:
A. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv extern;
B. punctul cel mai superior al conductului auditiv osos;
C. punctul cel mai superior al şeii turceşti;
D. punctul cel mai superior al condilului mandibular;
E. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv osos;
Răspuns: B.
16. Punctul radiologic Gnathion este definit prin:
A. punctul cel mai superior al simfizei mentoniere;
B. punctul cel mai superior al spinei nazale anterioare;
C. punctul cel mai superior al şeii turceşti;
D. punctul cel mai inferior al condilului mandibular;
E. punctul cel mai inferior şi posterior al simfizei mentoniere;
Răspuns: E.
17. Punctul radiologic Nasion este definit prin:
A. punctul cel mai superior al suturii nazo-frontale;
B. punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale;
C. punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale;
D. punctul cel mai posteior al suturii nazo-frontale;
E. punctul cel mai inferior şi posterior al suturii nazo-frontale;
Răspuns: B. 23
18. Unghiul SNA indică:
A. prognaţia mandibulară;
B. analiza scheletului;
C. analiza bazei craniuluie;
D. prognaţia maxilară;
E. retrognaţia maxilară;
Răspuns: B.
19. Unghiul SNB indică:
A. prognaţia mandibulară;
B. analiza scheletului;
C. analiza bazei craniului;
D. prognaţia maxilară;
E. retrognaţia maxilară;
Răspuns: B.
20. Axa de creştere Y uneşte:
A. Selle - Porion;
B. Selle - Nasion;
C. Selle - Basion;
D. Selle - Gonion;
E. Selle - Gnathion;
Răspuns: E.
TEMA NR. 7:
Anomaliile dento-maxilare de clasa a II –a
1. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin:
A. reducerea diametrelor mandibulare;
B. reducerea diametrelor maxilare;
C. reducerea diametrelor alveolare;
D. reducerea diametrelor dentare;
E. reducerea diametrelor sagitale.
Răspuns: B, C, D.
2. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin:
A. protruzia procesului dento-alveolar;
B. reducerea diametrelor maxilare;
C. reducerea diametrelor alveolare;
D. reducerea diametrelor dentare;
E. reducerea diametrelor sagitale. 24
Răspuns: A, B, C, D.
3. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin:
A. protruzia procesului dento-alveolar;
B. inocluzie sagitală;
C. ocluzie distalizată;
D. ocluzie deschisă;
E. reducerea diametrelor maxilare.
Răspuns: A, B, C, D, E.
4. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin:
A. protruzia procesului dento-alveolar;
B. inocluzie sagitală;
C. ocluzie distalizată;
D. ocluzie deschisă;
E. ocluzie adâncă.
Răspuns: A, B, C, D, E.
5. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin:
A. disfuncţie respiratorie;
B. profil concav;
C. tegumente palide;
D. tip mezoprosop;
E. fantă labială deschisă.
Răspuns: A, C, E.
6. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin:
A. retrodenţie;
B. reducerea diametrelor maxilare;
C. reducerea diametrelor alveolare;
D. reducerea diametrelor dentare;
E. înghesuire dentară.
Răspuns: A, D, E.
7. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin:
A. protruzia procesului dento-alveolar;
B. reducerea diametrelor maxilare;
C. ocluzie adâncă;
D. ocluzie deschisă;
E. retrodenţie.
Răspuns: C, E.
8. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin:
A. profil convex;
B. profil concav;
C. etaj inferior micşorat; 25
D. ocluzie deschisă;
E. şanţ labio-mentonier accentuat.
Răspuns: B, C, E.
9. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin:
A. incivivi laterali superiori oralizaţi;
B. arcadă dento-alveolară în trapez;
C. arcadă dento-alveolară în W;
D. incivivi laterali superiori vestibularizaţi;
E. incivivi centrali superiori oralizaţi.
Răspuns: B, D, E.
10. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin:
A. incivivi laterali superiori oralizaţi;
B. incisivi inferiori vestibularizaţi;
C. arcadă dento-alveolară în W;
D. incivivi laterali superiori vestibularizaţi;
E. incivivi centrali superiori oralizaţi.
Răspuns: B, D, E.
11. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin:
A. înghesuire dentară;
B. arcadă dento-alveolară în W;
C. spaţieri dentare;
D. mărirea diametrelor dentare;
E. arcadă dento-alveolară în M.
Răspuns: C.
12. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin:
A. tip euriprosop;
B. tip mezocephal;
C. tip normocephal;
D. tip dolicocephal;
E. tip hiperdolicocephal.
Răspuns: D.
13. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin:
A. tip euriprosop;
B. respiraâie nazală;
C. tip normocephal;
D. tip dolicocephal;
E. respiraţie orală.
Răspuns: E.
14. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin:
A. incisivi superiori vestibularizaţi; 26
B. incisivi superiori oralizaţi;
C. incisivi inferiori vestibularizaţi;
D. incisivi superiori înghesuiţi;
E. diastemă interincisivă inferioară.
Răspuns: A.
15. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin:
A. unghi SNA micşorat;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA normal.
Răspuns: C.
16. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin:
A. arcadă dento-alveolară în omega;
B. arcadă dento-alveolară în trapez;
C. arcadă dento-alveolară în W;
D. arcadă dento-alveolară în V;
E. arcadă dento-alveolară în M.
Răspuns: B.
17. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin:
A. tip de rotaţie facială anterioară;
B. tip mezocephal;
C. tip normocephal;
D. tip dolicocephal;
E. tip de rotaţie facială posterioară.
Răspuns: A.
18. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin:
A. unghi SNA micşorat;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA normal.
Răspuns: C.
19. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin:
A. unghi SNA micşorat;
B. ocluzie deschisă;
C. spaţieri dentare;
D. angrenaje inverse;
E. canini temporari neatriţionaţi.
Răspuns: D. 27
20. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin:
A. unghi SNA micşorat;
B. abrazie palatinală a dinţilor superiori;
C. abrazie vestibulară a dinţilor superiori;
D. ocluzie deschisă;
E. canini temporari neatriţionaţi.
Răspuns: B.
TEMA NR. 8:
Malocluzia de clasa a III-a
1. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin:
A. profil drept;
B. facies aplatizat;
C. profil concav;
D. buză superioară înfundată;
E. unghi mandibular închis.
Răspuns: B, C, D.
2. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin:
A. ocluzie distalizată;
B. ocluzie mezializată;
C. ocluzie adâncă;
D. ocluzie inversă frontală;
E. ocluzie inversă totală.
Răspuns: B, D, E.
3. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin:
A. unghi SNA micşorat;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA normal.
Răspuns: A, B.
4. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin:
A. unghi IF mărit;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA micşorat.
Răspuns: A, B, E. 28
5. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin:
A. profil drept;
B. treaptă labială inversată;
C. profil concav;
D. buză superioară înfundată;
E. aspect de lăţire a feţei.
Răspuns: B, C, D, E.
6. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin:
A. lipsa ghidajului anterior;
B. treaptă labială inversată;
C. afectarea periodontală;
D. buză superioară înfundată;
E. afectarea ATM.
Răspuns: A, B, C, D, E.
7. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin:
A. prezenţa ghidajului anterior;
B. treaptă labială inversată;
C. afectarea periodontală;
D. buză inferioară înfundată;
E. afectarea ATM.
Răspuns: B, C, E.
8. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin:
A. unghi IF mărit;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi Tweed micşorat;
E. unghi SNA micşorat.
Răspuns: A, B, E.
9. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin:
A. unghi IF mărit;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi Tweed mărit;
E. unghi ANB micşorat.
Răspuns: A, B, D, E.
10. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin:
A. unghi IF micşorat;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi Tweed mărit; 29
E. unghi ANB negativ.
Răspuns: B, D, E.
11. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin:
A. înghesuire dentară;
B. arcadă dento-alveolară în W;
C. spaţieri dentare inferioare;
D. mărirea diametrelor dentare;
E. arcadă dento-alveolară în U.
Răspuns: C.
12. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin:
A. înghesuire dentară;
B. ocluzie inversă frontală;
C. spaţieri dentare superioare;
D. mărirea diametrelor dentare;
E. laterodeviaţie mandibulară.
Răspuns: B.
13. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin:
A. unghi IF micşorat;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi Tweed micşorat;
E. unghi ANB mărit.
Răspuns: B.
14. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin:
A. unghi IF micşorat;
B. unghi SNB micşorat;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi Tweed micşorat;
E. unghi ANB mărit.
Răspuns: D.
15. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin:
A. prezenţa ghidajului anterior;
B. treaptă labială dreaptă;
C. sugerea policelui;
D. buză superioară proeminentă;
E. afectarea ATM.
Răspuns: E.
16. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin:
A. prezenţa ghidajului anterior;
B. treaptă labială inversată; 30
C. facies mongoloid;
D. buză inferioară înfundată;
E. afectarea cartilajelor de creştere.
Răspuns: B.
17. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin:
A. profil drept;
B. facies aplatizat;
C. profil convex;
D. buză inferioară înfundată;
E. unghi mandibular închis.
Răspuns: B.
18. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin:
A. ocluzie distalizată;
B. ocluzie lingualizată;
C. ocluzie adâncă;
D. laterodeviaţie mandibulară;
E. ocluzie inversă totală.
Răspuns: E.
19. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin:
A. unghi SNA mărit;
B. unghi SNB micşorat;
C. unghi SNGn mărit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi ANB negativ.
Răspuns: E.
20. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin:
A. unghi ANB mărit;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNGn micşorat;
D. unghi SNB normal;
E. unghi ANB mărit.
Răspuns: C. 31
TEMA NR. 9:
Sindromul de inocluzie verticala
1. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin:
A. rahitism;
B. facies aplatizat;
C. profil concav;
D. deglutiţie atipică;
E. tulburări fonetice.
Răspuns: A, D, E.
2. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin:
A. ocluzie deschisă;
B. ocluzie mezializată;
C. inocluzie sagitală;
D. ocluzie inversă frontală;
E. inocluzie verticală laterală.
Răspuns: A, E.
3. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin:
A. unghi SNA micşorat;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi Go mărit;
E. unghi Kdl mărit.
Răspuns: C, D, E.
4. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin:
A. unghi IF mărit;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi Tweed mărit;
E. unghi Tweed micşorat.
Răspuns: C, D.
5. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin:
A. tip hiperleptoprosop;
B. treaptă labială inversată;
C. profil concav;
D. fantă labială deschisă;
E. aspect de lăţire a feţei.
Răspuns: A, D.
6. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin:
A. lipsa ghidajului anterior;
B. treaptă labială inversată; 32
C. afectarea periodontală;
D. buză superioară înfundată;
E. afectarea ATM.
Răspuns: A, C, E.
7. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin:
A. prezenţa ghidajului anterior;
B. treaptă labială inversată;
C. afectarea periodontală;
D. buză inferioară înfundată;
E. afectarea ATM.
Răspuns: C, E.
8. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin:
A. tipde rotaţie anterioară;
B. unghi SNA mărit;
C. unghi SNB mărit;
D. unghi Tweed micşorat;
E. tip de rotaţie posterioară.
Răspuns: B, E.
9. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin:
A. unghi SNA mărit;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi Go mărit;
D. unghi Tweed mărit;
E. unghi ANB micşorat.
Răspuns: A, C, D.
10. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin:
A. unghi IF micşorat;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi ANB negativ;
D. unghi Tweed mărit;
E. unghi SNA mărit.
Răspuns: D, E.
11. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin:
A. înghesuire dentară;
B. arcadă dento-alveolară îngustate;
C. spaţieri dentare inferioare;
D. mărirea diametrelor dentare;
E. arcadă dento-alveolară în U.
Răspuns: B.
12. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: 33
A. înghesuire dentară;
B. ocluzie inversă frontală;
C. spaţieri dentare superioare;
D. micşorarea diametrelor dento-alveolare;
E. laterodeviaţie mandibulară.
Răspuns: D.
13. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin:
A. unghi IF micşorat;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA micşorat;
D. unghi Tweed mărit;
E. unghi ANB mărit.
Răspuns: D.
14. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin:
A. unghi IF micşorat;
B. unghi SNB micşorat;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi Tweed micşorat;
E. unghi ANB mărit.
Răspuns: C.
15. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin:
A. prezenţa ghidajului anterior;
B. treaptă labială dreaptă;
C. sugerea policelui;
D. buză superioară înfundată;
E. angrenaje inverse frontale.
Răspuns: C.
16. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin:
A. absenţa ghidajului anterior;
B. treaptă labială inversată;
C. facies mongoloid;
D. buză inferioară înfundată;
E. afectarea cartilajelor de creştere.
Răspuns: A.
17. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin:
A. profil drept;
B. facies aplatizat;
C. profil concav;
D. buză superioară înfundată;
E. unghi mandibular deschis.
Răspuns: E. 34
18. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin:
A. ocluzie distalizată;
B. ocluzie lingualizată;
C. ocluzie deschisă;
D. laterodeviaţie mandibulară;
E. ocluzie inversă totală.
Răspuns: C.
19. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin:
A. unghi Go mărit;
B. unghi SNB micşorat;
C. unghi SNA normal;
D. unghi SNB normal;
E. unghi ANB negativ.
Răspuns: A.
20. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin:
A. unghi ANB mărit;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi Kdl mărit;
D. unghi Kdl normal;
E. unghi ANB mărit.
Răspuns: C.
TEMA NR. 10:
Anodontia
1. Care terminologie este corectă pentru anodoţie ?
A. agenezie;
B. retrognaţie;
C. hipodonţia;
D. oligodonţia;
E. prognaţie.
Răspuns: A, C, D.
2. Factorii incriminaţi în producerea anodonţiei totale sunt:
A. rahitism;
B. sindromul Langdon-Down;
C. displazia ectodermală;
D. deglutiţie atipică;
E. infecţii cronice virale. 35
Răspuns: B, C, E.
3. Factorii incriminaţi în producerea anodonţiei redusă sunt:
A. reducerea filogenetică a dinţilor terminali din serie;
B. sindromul compresiunii demaxilar;
C. displazia ectodermală;
D. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate;
E. infecţii cronice virale.
Răspuns: A, D.
4. Anodonţia totală se caracterizează prin:
A. etajul inferior al feţei micşorat;
B. sindromul compresiunii demaxilar;
C. buze înfundate;
D. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate;
E. şanţul labio-mentonier accentuat.
Răspuns: A, C, E.
5. Anodonţia totală se caracterizează prin:
A. dinţi aşezaţi simetric;
B. micrognatism;
C. tulburări masticatorii, fizionomice şi fonetice;
D. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate;
E. şanţ labio-mentonier şters.
Răspuns: A, B, C.
6. Anodonţia redusă este depistată prin:
A. control genetic;
B. anamneză;
C. examen radiografic;
D. examen clinic;
E. persistenţa dintelui temporar pe arcadă.
Răspuns: C, D, E.
7. Anodonţia redusă se caracterizează prin:
A. dinţi aşezaţi asimetric;
B. persistenţa dintelui temporar pe arcadă;
C. diastema interincisivă;
D. tulburări masticatorii, fizionomice sau fonatorii;
E. şanţ labio-mentonier şters.
Răspuns: B, C, D.
8. Anodonţia întinsă este depistată prin:
A. control genetic;
B. anamneză;
C. examen radiografic; 36
D. examen clinic;
E. persistenţa dintelui temporar pe arcadă.
Răspuns: C, D.
9. Formele clinice ale anodonţiei dinţilor temporari sunt:
A. reduse;
B. monodentare;
C. totale;
D. întinse;
E. parţiale.
Răspuns: A, C, D, E.
10. Formele clinice ale anodonţiei dinţilor permanenţi sunt:
A. reduse;
B. monodentare;
C. totale;
D. întinse;
E. parţiale.
Răspuns: A, B, C, D, E.
TEMA NR. 11:
Dinti supranumerari
1. Care terminologie este corectă pentru dinţii supranumerari ?
A. dinţi suplimentari;
B. pleiodonţia;
C. hipodonţia;
D. oligodonţia;
E. hiperdonţia.
Răspuns: A, B, E.
2. Care terminologie este corectă pentru dinţii supranumerari temporari ?
A. dinţi suplimentari;
B. pleiodonţia;
C. paramolari;
D. oligodonţia;
E. distomolari.
Răspuns: C, E.
3. Care terminologie este corectă pentru dinţii supranumerari permanenţi ?
A. meziodentes;
B. meziodens; 37
C. paramolari;
D. oligodonţia;
E. distomolari.
Răspuns: A, B.
4. Care terminologie este corectă pentru dinţii supranumerar temporari ?
A. peridens;
B. pleiodonţia;
C. paramolari;
D. dens in dente;
E. distomolari.
Răspuns: A, D.
5. Factorii incriminaţi în producerea dinţilor supranumerari sunt:
A. rahitismul;
B. sindromul Langdon-Down;
C. necunoscuţi;
D. teoria atavică;
E. teoria proterogenetică.
Răspuns: C, D.
6. Factorii incriminaţi în producerea dinţilor supranumerari sunt:
A. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;
B. teoria mugurilor adamantini multipli;
C. displazia ectodermală;
D. teoria evaginării epiteliului adamantin;
E. infecţiile cronice virale.
Răspuns: B, D.
7. Prezenţa dinţilor supranumerari pe arcade produc:
A. diastema interincisivă;
B. înghesuirea dentară;
C. incluzia dinţilor pemanenţi;
D. distrugerea germenului dentar;
E. rizalize patologice.
Răspuns: B, C, E.
8. Prezenţa dinţilor supranumerari pe arcade produc:
A. nevralgii;
B. tulburări de vorbire;
C. tulburări de audiţie;
D. tulburări de vedere;
E. tulburări de deglutiţie.
Răspuns: A, B, C, D.
9. Prezenţa dinţilor supranumerari pe arcade produc: 38
A. tulburări de ocluzie;
B. tulburări de vorbire;
C. tulburări de audiţie;
D. tulburări de vedere;
E. tulburări de deglutiţie.
Răspuns: A, B, C, D.
10. Incluzia dinţilor supranumerari produc:
A. nevralgii;
B. tulburări de vorbire;
C. diastemă patologică;
D. tulburări de vedere;
E. tulburări de deglutiţie.
Răspuns: A, C, D.
TEMA NR. 12:
Incluzia dentara
1. Care terminologie este corectă pentru incluzia dentară ?
A. retenţia primară dentară;
B. pleiodonţia;
C. hipodonţia;
D. inclavarea;
E. incluzia submucoasă.
Răspuns: A, E.
2. Care terminologie este corectă pentru incluzia dentară ?
A. incluzia vestibulară;
B. pleiodonţie;
C. incluzia orizontală;
D. oligodonţia;
E. incluzia parţială.
Răspuns: A, C.
3. Care terminologie este corectă pentru incluzia dentară ?
A. meziodentes;
B. incluzia medie;
C. paramolari;
D. oligodonţia;
E. incluzia totală.
Răspuns: B, E. 39
4. Factorii generali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:
A. rahitismul;
B. sindromul Langdon-Down;
C. necunoscuţi;
D. teoria atavică;
E. despicăturile labio-maxilo-palatine.
Răspuns: A, B, E.
5. Factorii generali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:
A. osteoporoza;
B. teoria mugurilor adamantini multipli;
C. displazia ectodermală;
D. disostoza cleido-craniană;
E. infecţiile cronice virale.
Răspuns: A, C, D.
6. Factorii generali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:
A. osteopetroza;
B. nanismul hipofizar;
C. displazia ectodermală;
D. disostoza cleido-craniană;
E. hipotiroidismul.
Răspuns: B, C, D, E.
7. Factorii locali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:
A. poziţia foarte înaltă de formare a germenului dentar;
B. configuraţia anatomică defavorabilă;
C. angulaţia corono-radiculară;
D. disostoza cleido-craniană;
E. curbura accentuată a rădăcinii.
Răspuns: A, B, C, E.
8. Factorii locali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:
A. poziţia foarte înaltă de formare a germenului dentar;
B. configuraţia anatomică defavorabilă;
C. angulaţia corono-radiculară;
D. modificarea axului dintelui inclus;
E. curbura accentuată a rădăcinii.
Răspuns: A, B, C, D, E.
9. Factorii locali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:
A. poziţia mezială de formare a germenului dentar;
B. persistenţa dintelui temporar;
C. angulaţia corono-incizală;
D. dinte supranumerar;
E. ţesuturile dense osoase. 40
Răspuns: B, D, E.
10. Factorii locali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:
A. microdonţia;
B. hiperexcitabilitatea musculară;
C. înghesuirea dentară;
D. dintele ectopic;
E. endognaţia.
Răspuns: C, E.
11. Factorii locali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:
A. macrodonţia;
B. compresiunea de maxilar;
C. înghesuirea dentară;
D. endoalveolia;
E. secvenţele de erupţie nefavorabile.
Răspuns: A, B, C, E.
12. Incluzia dentară produce:
A. nevralgii;
B. tulburări de vorbire;
C. tulburări de audiţie;
D. tulburări de vedere;
E. tulburări fizionomice.
Răspuns: B, E.
13. Incluzia dentară produce:
A. rezorbţii radiculare ale dinţilor vecini;
B. parestezii;
C. nevralgii;
D. tulburări de vedere;
E. tulburări de deglutiţie.
Răspuns: A, B.
14. Incluzia dentară produce:
A. aşezarea simetrică a dinţilor;
B. micrognatismul;
C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă;
D. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate;
E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.
Răspuns: C, E. 41
TEMA NR. 13:
Diastema
1. Care terminologie este corectă pentru diastemă ?
A. diastemă patologică;
B. pleiodonţie;
C. hipodonţie;
D. oligodonţie;
E. diastema vera.
Răspuns: A, E.
2. Factorii incriminaţi în producerea diastemei interincisive sunt:
A. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;
B. frenul lat sau cu inserţie joasă;
C. displazia ectodermală;
D. microdonţia;
E. hipodonţia incisivilor laterali.
Răspuns: B, D, E.
3. Factorii generali incriminaţi în producerea diastemei interincisive sunt:
A. meziodens-ul neerupt;
B. sindromul Langdon-Down;
C. necunoscuţi;
D. odontomul;
E. despicăturile labio-maxilo-palatine.
Răspuns: A, D.
4. Factorii generali incriminaţi în producerea diastemei interincisive sunt:
A. osteoporoza;
B. rotaţia congenitală a incisivilor centrali superiori;
C. displazia ectodermală;
D. frenul lat cu inserţie înaltă;
E. infecţii cronice virale.
Răspuns: B, D.
5. Factorii generali incriminaţi în producerea diastemei interincisive sunt:
A. frenul cu inserţie joasă;
B. nanismul hipofizar;
C. displazia ectodermală;
D. incluzia orizontală a caninului superior;
E. hipotiroidismul.
Răspuns: A, D
6. Factorii locali incriminaţi în producerea diastemei interincisive sunt:
A. poziţia foarte înaltă de formare a germenului dentar;
B. configuraţia anatomică defavorabilă; 42
C. angulaţia corono-radiculară;
D. lipsa de spaţiu în baza osoasă apicală maxilară;
E. rotaţia congenitală a incisivilor centrali superiori.
Răspuns: D, E.
7. Diastema interincisivă superioară patologică apare în:
A. malocluzia clasa a II-a diviziunea 1;
B. îngesuirea dentară;
C. incluzia dinţilor pemanenţi;
D. distrugerea germenului dentar;
E. meziodens-ului inclus.
Răspuns: A, E.
8. Diastema interincisivă superioară patologică apare în:
A. nevralgii;
B. microdonţie;
C. tulburări de audiţie;
D. macroglosie;
E. tulburări fizionomice.
Răspuns: B, D.
9. Diastema interincisivă superioară patologică apare în:
A. rezorbţii radiculare ale dinţilor vecini;
B. parestezii;
C. prodenţie;
D. migrări dentare din parodontopatie;
E. tulburări de deglutiţie.
Răspuns: C, D.
10. Diastema interincisivă superioară patologică apare în:
A. dinţi aşezaţi simetric;
B. micrognatism;
C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă;
D. migrări dentare postextracţionale;
E. canini incluşi în poziţie orizontală.
Răspuns: D, E. 43
TEMA NR. 14:
Tratamentul cariei dentare
1. Cariile în şanţuri şi fosete pot fi ca două triunghiuri:
A. unul cu baza la nivelul joncţiunii amelo-dentinare şi vârful spre camera pulpară NU
B. unul cu vârful spre suprafaţa dentară şi baza spre camera pulpară DA
C. unul cu baza la nivelul joncţiunii amelo-dentinare şi vârful spre camera pulpară DA
D. unul cu vârful spre joncţiunea amelo-dentinară şi baza spre camera pulpară NU
E. suprapuse, unul cu vârful spre suprafaţa dintelui şi celălalt cu vârful spre camera pulpară DA
139 C. evoluţie lentă datorită prezenţei smalţului protector NU
2. D. formă de V NU
Cari E. evoluţie rapidă datorită absenţei smalţului protector DA
a 140
radi 3. Cariile de pe suprafeţele aproximale sunt frecvente la nivelul:
cula A. caninilor NU
ră B. frontalilor DA
se C. molarilor de minte NU
cara D. premolarilor DA
cteri E. molarilor DA
zeaz 140
ă 4. Leziunea carioasă de pe suprafeţele netede se caracterizează prin:
prin A. extinsă în suprafaţă DA
: B. apexul în formă de V DA
A. C. perpendiculară pe lamelele smalţului NU
mar D. cu zonă largă de deschidere DA
gini E. cu formă de U NU
bine 140
cont 5. Caria radiculară se mai numeşte:
urat A. carie serpiginoasă DA
e B. carie de colet NU
NU C. carie senilă DA
B. D. carie în croşet DA
for E. carie de cement DA
mă 140
de 6. Caria radiculară afectează cel mai frecvent:
U A. caninii mandibulari NU 44
DA
B. caninii maxilari DA C.
C. molarii mandibulari DA gradul
D. incisivii maxilari NU de
E. incisivii mandibulari DA sensib
140 ilitate
7. Microorganismele implicate în caria radiculara sunt: NU
A. Actinomyces viscosus DA D.
B. Actinomyces odontolylicus DA aspect
C. Streptococcus sanguis NU ul
D. Nocardia DA rugos
E. Streptococcus mutans DA al
142 supraf
8. Echilibrul ecologic din şanţul gingival sau de pe suprafeţele dentare depinde de: eţei
A. furnizarea locală de hrană DA cavităţ
B. cantitatea fluidului gingival DA ii
C. calitatea salivei NU carioa
D. conţinutul salivei în agenţi microbieni NU se DA
E. adezivitatea bacteriilor în placi sau la celule epiteliale DA E.
143 modifi
9. Caria reversibilă poate fi: cările
A. carie superficială DA de
B. carie nepenetrantă NU culoar
C. carie medie DA e pe
D. carie profundă DA supraf
E. carie penetrantă DA eţele
143 expus
10. Semnele subiective ale cariei dentare sunt: e
A. sensibilitatea la agenţi fizici sau chimici DA vederi
B. aspectul rugos al suprafeţei cavităţii carioase NU i DA
C. modificări de volum şi culoare a papilelor interdentare DA 145
D. retenţionarea de resturi alimentare DA 45
E. coloraţie brun-maronie NU
145
11. La inspecţia unei leziuni carioase se urmăreşte:
A. coloraţia brun-maronie DA
B. consistenţa smalţului şi dentinei NU
12. C. nu apare radiotransparenţa sub smalţul ocluzal NU
Cari D. substanţa dentinară moale la baza gropiţelor DA
a E. coloraţie brun-cenuşie sub smalţul subiacent DA
din 148
şanţ 13. Diagnosticul diferenţial al cariei dentare simple se face cu:
uri A. lacune cuneiforme DA
şi B. abrazia DA
gro C. hiperplazia NU
piţe, D. eroziunea DA
for E. fracturile DA
ma , 151
,cav 14. Activitatea carioasă în stadiul incipient se poate detecta prin:
itară A. testări bacteriologice DA
‖ se B. identificarea demineralizării DA
man C. capacitatea de tamponare salivară DA
ifest D. examen radiografic DA
ă E. examen citologic NU
prin 153
: 15. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazează pe:
A. A. integritatea camerei pulpare DA
prez B. teste de vitalitate negative NU
enţa C. pierderea de substanţă dură dentinară DA
de D. dentina dură la palpare NU
gro E. prezenţa petelor cretoase şi marmoraţiilor DA
piţe 150
adâ 16. Radiografia bite-wing este cea mai eficientă metodă de evaluare a cariilor de pe:
nci A. suprafeţele ocluzale NU
NU B. suprafeţele radiculare NU
B. C. suprafeţele proximale DA
sma D. la nivelul coletului NU
lţ E. pe suprafeţele orale şi vestibulare NU
cret 148
os 17. Caria din şanţuri şi gropiţe "forma necavitară" se caracterizează prin:
pe A. smalţ cretos pe perete şi la baza gropiţelor NU
pere B. nu apare radiotransparenţa sub smalţul ocluzal DA
ţi şi C. radiotransparenţa sub smalţul ocluzal NU
la D. sonda nu agaţă NU
baz E. coloraţie brun-cenuşie sub smalţul subiacent NU 46
a
gro
piţel
or
DA
149 C. reacţia la un atac de intensitate scăzută NU
18. D. reacţia la un atac de intensitate crescută NU
Niv E. reacţia la carii oprite în evoluţie, caracterizată prin niveluri acide scăzute NU
elur 148
ile 19. Semnele subiective ale cariei dentinare sunt:
de A. consistenţa smalţului şi dentinei NU
reac B. sonda agaţă NU
ţie C. aspectul rugos al suprafeţei cavităţii carioase NU
dent D. sensibilitate la agenţi fizici (rece) şi chimici (dulce, acru) DA
inar E. coloraţia brun-cenuşie NU
ă la 145
proc 20. Caria radiculară are următoarele caracteristici:
esul A. începe la distanţă de joncţiunea smalţ-cement NU
cari B. afectează mai frecvent suprafeţele vestibulare, apoi pe cele proximale DA
os C. de obicei afectează smalţul NU
sunt D. cel mai frecvent afectaţi sunt molarii maxilari, caninii mandibulari, incisivii maxilari NU
: E. este mai puţin frecventă odată cu înaintarea în vârsta NU
A. 141
reac 21. Frezele sferice se utilizează în:
ţia A. îndepărtarea ţesuturilor dure dentare DA
la B. bizotarea marginilor NU
un C. pregătirea retenţiei DA
atac D. extensia preparării DA
de E. atacul primar al dinţilor DA
inte 188
nsit 22. Un instrument de mână este format din:
ate A. tijă NU
med B. mandren NU
ie C. mâner DA
DA D. gât DA
B. E. lamă DA
reac 190
ţia 23. Pentru clivarea smalţului şi a dentinei se utilizează:
pe A. bizotatorul de prag gingival NU
ter B. lingura Black NU
men C. dalta DA 47
scur
t, cu
dem
iner
aliz
area
acid
ă
cres
cută
NU
D. 24. Care din instrumentele de mâna sunt pereche?
săpă A. toporişca DA
liga B. bizotatorul de prag gingival DA
NU C. săpăliga NU
E. D. dalta NU
exc E. sonda dentară NU
avat 191-192
orul 25. Reacţia pulpară la instrumentele rotative depinde de:
NU A. vârsta pacientului DA
191 B. tipul de instrument activ DA
C. sistemele de răcire DA
D. evoluţia leziunii carioase NU
E. adâncimea leziunii carioase NU
192
26. În cabinetul stomatologic sunt acceptate următoarele poziţii operatorii:
A. cu antebraţul sprijinit pe umerii pacientului NU
B. în faţa pacientului (ora 6) DA
C. în dreapta (ora 9) DA
D. în stânga (ora 9) NU
E. în spatele pacientului (ora 12) DA
198
27. În cabinetul stomatologic se pot transmite următoarele boli infecţioase:
A. herpesul DA
B. hepatita DA
C. SIDA DA
D. TBC DA
E. pneumonia NU
196
28. Freza cilindrică este utilizată în:
A. prepararea cavităţilor în vederea obturării cu amalgam DA
B. prepararea cavităţilor de clasa I în vederea obturării cu compozit NU
C. prepararea cavităţilor de clasa V în vederea obturării cu amalgam NU
D. prepararea cavităţilor de clasa V în vederea obturării cu compozit NU
E. îndepărtarea dentinei infectate NU
189
29. Freza pară are următoarele caracteristici:
A. unghi de întâlnire cu partea laterală rotunjita DA 48
B. partea frontală
plată DA
C. lungimea capului
de două ori mai mare
decât lăţimea NU
D. lungimea capului
de trei ori mai mare
decât lăţimea DA
E. partea frontală
convexă NU
189
30. Lungimea
capului frezei nr. 245
este de:
A. 2,45 mm NU
B. 2 mm NU
C. 3 mm DA
D. 1 mm NU
E. 4 mm NU
189
31. Freza
cilindroconică
nr.1169 se foloseşte
pentru:
A. realizarea
şanţurilor de retenţie
în cavităţile de clasa
IV NU
B. realizarea
şanţurilor de retenţie
în cavităţile de clasa
V NU
C. realizarea
şanţurilor de retenţie
în cavităţile
preparate la nivelul
grupului lateral DA
D. realizarea
şanţurilor de retenţie
în cavităţile de clasa
I NU
E. realizarea
şanţurilor de retenţie
în cavităţile
preparate la nivelul
grupului frontal NU
190
32. La turaţii reduse
presiunea efectuată
pe instrument trebuie
să fie:
A. mare NU
B. continuă NU
C. intermitentă DA
D. inconstantă NU
E. nici unul din răspunsurile de mai sus NU
194
33. La turaţii înalte temperatura este controlată prin:
A. creşterea presiunii şi utilizarea spray-ului NU
B. scăderea presiunii DA
C. tăierea intermitentă DA
D. folosirea opţională a sistemului de răcire NU
E. folosirea obligatorie a sistemului de răcire DA
194
34. Cele mai mari creşteri ale temperaturii pulpare sunt generate de utilizarea:
A. frezelor din oţel DA
B. frezelor diamantate active NU
C. frezelor diamantate inactive DA
D. frezelor din carbid NU
E. frezelor cu cuţite helicoidale DA
193 49
35. Bizotatoarele de prag gingival au următoarele caracteristici: C. lama bizotatorului
A. sunt toporişti modificate DA este curbă DA
B. lama bizotatorului este dreaptă NU
D. sunt perechi DA
E. sunt necesare două pentru cavitatea mezială şi două pentru cavitatea distală DA
192
36. După designul capului instrumentele sunt împărţite în:
A. instrumente sferice NU
B. instrumente cilindrice NU
C. instrumente cilindro-conice NU
D. instrumente tăietoare DA
E. instrumente abrazive DA
188
37. Forma părţii active se referă la:
A. conturul capului instrumentului DA
B. silueta capului instrumentului DA
C. gâtul instrumentului NU
D. colul instrumentului NU
E. mânerul instrumentului NU
188
38. Caracteristicile dălţii sunt următoarele:
A. bizou pe o singură parte DA
B. bizou dublu NU
C. mişcare de acţiune prin apăsare DA
D. mişcare de acţiune prin presiune NU
E. marginea tăietoare şi lama formează un unghi de 90 grade DA
191
39. Indicaţiile lacurilor dentare:
A. Reducerea hipersensibilităţii dentinare DA
B. Reducerea microinfiltraţiei marginale la obturaţiile din amalgam de argint, atunci
când sunt aplicate pe plaga dentinară şi pe pereţii de smalţ ai cavităţii DA
C. Reducerea microinfiltraţiei marginale la obturaţiile din amalgam de argint, atunci
când sunt aplicate pe plaga dentinară NU
D. Protecţia chimică a plăgii dentinare faţă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă
grosimea dentinei restante este mai mică de 0,5-1 mm DA
E. Protecţia chimică a plăgii dentinare faţă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă
grosimea dentinei restante este mai mică de 2 mm NU
294-295
40. Linerii cu hidroxid de calciu au următoarele proprietăţi:
A. Efect bacteriostatic DA 50
B. Efect de alcalinizare
a mediului prin
eliberarea ionilor
hidroxil DA
C. Stimularea depunerii
de dentină secundară
datorită efectului uşor
iritant asupra pulpei DA
D. Stimularea depunerii
de dentină secundară
datorită efectelor
sedative asupra pulpei
DA
E. Alcalinitate crescută
care se păstrează şi după
priză prin eliberarea
ionilor de hidrogen NU
297
41. Linerii din eugenolat
de zinc prezintă
următoarele
caracteristici:
A. pH cu valori cuprinse
între 6-9. NU
B. pH acid şi efecte de
iritaţie pulpară NU
C. pH aproape neutru şi
efect sedativ pulpar DA
D. pH aproape neutru şi
efecte de stimulare
pulpară NU
E. pH alcalin şi efecte
de iritaţie pulpară NU
298
42. Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticla prezinta urmatoarele avantaje:
A. rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri DA
B. Reducerea microinfiltratiei marginale DA
C. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite NU
D. Adezivitatea la dentina DA
E. Biocompatibilitatea DA
299
43. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape:
A. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente
vascoase omogene NU
B. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente
cremoase omogene DA
C. Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15 secunde DA
D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde NU
E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde DA
300
44. Atitudinea fata de plaga dentinara in conceptia terapeutica contemporana:
A. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii termice a pulpei dentare DA
B. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii chimice a pulpei dentare DA
C. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii electrice a pulpei dentare NU
D. sigilarea eficienta a plagii dentinare DA
E. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii mecanice a pulpei dentare NU
290 51
45. Bazele trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati fundamentale:
A. Difuzivitatea termica DA
B. Conductivitatea termica DA
C. Biocompatibilitatea NU
D. Modulul de elasticitate DA
E. Rezistenta mecanica DA
302-303
46. Cimentul fosfat de zinc prezinta urmatoarele proprietati:
A. Aderenta la plaga dentinara prin adeziune chimica NU
B. Aderenta la plaga dentinara prin retentie micromecanica DA
C. PH 6 dupa 48 de ore NU
D. Modul de elasticitate crescut NU
E. Rezistenta mecanica mare DA
304
47. Proprietatile cimentului policarboxilic sunt urmatoarele:
A. Activitate antibacteriana similara eugenatului de zinc NU
B. Adeziune chimica la smalt si dentina DA
C. Rezistenta mecanica cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturatie de baza NU
D. Biocompatibil prin disocierea redusa a acidului poliacrilic DA
E. Biocompatibil prin cresterea PH-ului la 5 dupa ½ ora de la spatulare DA
309
48. Cimenturile cu ionomeri de sticla prezinta urmatoarele proprietati:
A. Adeziunea chimica si coeficientul de dilatare termica previn microinfiltratia marginala DA
B. Ameliorarea adeziunii se realizeaza prin conditionarea plagii dentinare cu acizi poliacrilici sau cristalizarea
unor solutii de fosfat de calciu DA
C. Adeziunea chimica la dentina este superioara bazelor din ciment policarboxilat NU
D. Spatularea pe o placuta de sticla racita mareste rezistenta la compresiune permitand includerea unei cantitati
mai mari de pulbere NU
E. cresterea rapida a adeziunii in primele 24 ore de la priza DA
319
49. Compozitele fluide pot fi aplicate ca obturatii de baza este deoarece:
A. Au contractie mare de priza NU
B. Au rezistenta mai mare la compresiune fata de valorile altor materiale de obturatie de baza DA
C. Au rezistenta mai mare la compresiune fata de compozitele hibride NU
D. Au modul de elasticitate mai mare fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la
fracturare NU
E. Au modul de elasticitate mai scazut fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la
fracturare DA
313 52
50. Adezivii dentinari sunt indicati in protectia plagii dentinare datorita:
A. Capacitatii de izolare termica NU
B. Obligativitatii conditionarii plagii dentinare NU
C. Efectului antibacterian NU
D. Biocompatibilitatii pulpare DA
E. Capacitatii de sigilare a canaliculelor dentinare superioara lacurilor DA
320
51. Indicatiile hibridizarii plagii dentinare sunt urmatoarele:
A. Sigilarea curativa a plagii dentinare DA
B. Sigilarea preventiva a plagii dentinare DA
C. Obturatii cu cimenturi cu ionomeri de sticla NU
D. Obturatii coronare adezive cu amalgam DA
E. Obturatii coronare adezive cu compozit DA
323-324
52. Factori care greveaza eficienta hibridizarii:
A. demineralizarea insuficienta a dentinei DA
B. demineralizarea excesiva a dentinei DA
C. polimerizarea completa a monomerului adeziv NU
D. reactivitatea chimica redusa a colagenului DA
E. reactia dureroasa generata de deplasarea centrifuga a limfei dentinare DA
333
53. Tehnicile de hibridizare includ:
A. Hibridizarea pe smalt NU
B. Hibridizarea fara pastrarea detritusului dentinar remanent DA
C. Hibridizarea cu pastrarea detritusului dentinar remanent DA
D. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuati simultan DA
E. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuati succesiv DA
340-345
54. Deteriorarea adeziunii provoaca consecinte clinice grave atunci cand adeziunea se compromite:
A. Intre detritusul remanent hibridizat si dentina sanatoasa subiacenta NU
B. Intre baza stratului hibrid si dentina sanatoasa subiacenta DA
C. In masa stratului hibrid NU
D. Intre adeziv si portiunea superficiala a stratului hibrid NU
E. Intre compozit si adeziv NU
339
55. Fenomenele care apar in deteriorarea grava a adeziunii sunt generate de:
A. microinfiltratie DA
B. percolare NU
C. nanoinfiltratie DA
D. infiltratii marginale extinse NU 53
E. niciunul din raspunsurile de mai sus NU
339
56. Legatura adeziva poate ceda prin compromiterea:
A. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/strat hibrid DA
B. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/rasina compozita NU
C. coeziunii la jonctiunea smalt/rasina compozita NU
D. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/canalicule dentinare NU
E. coeziunii la jonctiunea strat hibrid/canalicule dentinare NU
338
57. Zonele de minima rezistenta mecanica sunt situate:
A. intre adeziv si limita superficiala a stratului hibrid DA
B. intre adeziv si limita profunda a stratului hibrid NU
C. intre adeziv si rasina compozita NU
D. intre stratul hibrid si canaliculele dentinare NU
E. intre rasina compozita si stratul hibrid NU
338
58. Profunzimea impregnarii dentinei demineralizate cu monomer adeziv depinde de:
A. afinitatea pentru substratul tisular DA
B. gradul de deshidratare dentinara NU
C. tipul de monomer adeziv NU
D. tipul leziunii carioase NU
E. localizarea leziunii carioase NU
332
59. Utilizarea amalgamului ca material de restaurare in cavitatile de clasa II va tine cont de:
A. necesitatile fizionomice DA
B. virsta pacientului DA
C. incidenta cariei pe suprafetele radiculare NU
D. incidenta cariei pe suprafetele proximale DA

E. factorul economic DA
217-218
60. Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata pentru:
A. a proteja pulpa DA
B. a pastra dintele puternic NU
C. a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare NU
D. a pastra dintele puternic DA
E. a reduce riscul deteriorarii obturatiei DA
208
61. Utilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa I ce va fi restaurata cu amalgam va intilni
peretii cavitatii preparate intr-un unghi: 54
A. mai mare de 120° NU
B. mai mic de 90° NU
C. mai mic de 80° NU
D. mai mic de 90° NU
E. nu mai mare de 110° DA
210
62. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in vederea obturarii ei cu amalgam
este indicata:
A. din motive de rezistenta NU
B. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala DA
C. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt DA
D. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte DA
E. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare NU
212
63. Pentru prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu
amalgam se utilizeaza:
A. frezele 169L DA
B. frezele 329 DA
C. frezele 10 NU
D. frezele 245 DA
E. frezele trepan NU
214
64. Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor si premolarilor:
A. 0,6 mm DA
B. 1 mm NU
C. 2 mm NU
D. 0,8 mm NU
E. 3 mm NU
219
65. Finisarea casetei proximale si a peretilor de smalt intr-o cavitate ce va fi restaurata cu amalgam se face cu:
A. toporisti de smalt 10-7-14 DA
B. dalta biangulata 12-7-8 DA
C. cu amindoua instrumentele manuale amintite DA
D. instrumentar rotativ NU
E. cu nici unul din instrumentele amintite NU
220
66. In cazul restaurarii cu amalgam la prepararea peretelui gingival in cavitatile de clasa a II-a se vor utiliza:
A. frezele 1/4 NU
B. frezele 245 DA 55
C. frezele 331/2 NU
D. frezele 330 DA
E. frezele 169L NU
219
67. Restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a III se realizeaza in special la:
A. fetele distale ale caninilor superiori si inferiori DA
B. fetele meziale ale caninilor inferiori NU
C. fetele meziale ale caninilor superiori NU
D. fetele distale ale incisivilor laterali NU
E. fosele palatinale ale incisivilor laterali NU
229
68. Coada de randunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam are urmatoarele caracteristici:
A. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala DA
B. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala DA
C. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii NU
D. este rezervata cavitatilor extinse DA
E. nu e necesara in cavitatile mici si moderate DA
231
69. In cazul unei carii extinse reducerea cuspizilor pentru restaurarea cu amalgam este de minim:
A. 2 mm DA
B. 0,5 mm NU
C. 1 mm NU
D. 1,5 mm NU
E. 3 mm NU
228
70. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia suplimentara se poate apela la:
A. sant gingival DA
B. puturi gingivale DA
C. pivoti dentinari NU
D. pivoti radiculari NU
E. unghiuri ascutite interne NU
231
71. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a e indicata in urmatoarele situatii:
A. exceptional pe fetele vestibulare ale frontalilor NU
B. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene DA
C. acolo unde atritia a uzat smaltul si a expus dentina DA
D. pentru restaurarea virfului cuspidian la dintii posteriori DA
E. pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor DA
234 56
72. Pentru realizarea retentiei in cavitatile de clasa a VI-a pentru amalgam se utilizeaza:
A. 245 NU
B. 330 NU
C. 33 1/2 DA
D. 329 NU
E. 1/4 DA
234
73. In leziunile cervicale extinse piesele de mana pot fi inlocuite de:
A. sapite NU
B. dalti de smalt NU
C. toporisti de smalt NU
D. dalti taietoare de unghiuri DA
E. bizotatoare de prag gingival DA
234
74. Pentru prepararea cavitatii de clasa V se intra cu:
A. freza cilindro-conica DA
B. freza para NU
C. freza cilindrica NU
D. freza roata NU
E. freze diamantate NU
233
75. Santurile de retentie in cavitatea de clasa V se practica cu:
A. freza nr.1/4 DA
B. freza nr.1/2 NU
C. freza 169L NU
D. freza 245 NU
E. freza 330 NU
233
76. Abordarea cavitatii de clasa III pe canin se va face cu frezele:
A. nr.2 DA
B. nr.1 DA
C. nr.1/2 DA
D. nr.1/4 NU
E. nr.245 NU
230
77. Freza globulara nr. 1/2 este utilizata pentru:
A. accentuarea unghiurilor interne in cavitatile proximale DA
B. finisarea marginilor de smalt rugoase in preparari minime DA
C. finisarea unghiurilor externe NU
D. accentuarea unghiurilor externe NU 57
E. abordarea cavitatilor proximale NU
230
TEMA NR. 15:
Etiopatogenia cariei dentare
1. Remineralizarea smaltului este favorizata de:
A. suprasaturarea salivei in fosfati de calciu DA
B. PH alcalin salivar DA
C. suprasaturarea salivei in minerale NU
D. hipersalivatie NU
E. concentratii salivare mari de fluor DA
38
2. Fosfatii salivari au rol carioprotector prin:
A. participarea la sistemele tampon salivare DA
B. pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor DA
C. remineralizare directa a cariilor incipiente NU
D. blocarea glicolizei NU
E. inhibarea placii bacteriene NU
38
3. Sistemele tampon salivare include
A. sistemul fosfat organic NU
B. sistemul fosfat anorganic DA
C. sistemul acid carbonic/bicarbonat DA
D. sistemul macromolecular proetinic DA
E. sistemul acid carbonic NU
40
4. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de:
A. variatiile PH-ului atins DA
B. ritmul secretiei salivare DA
C. valoarea initiala a PH-ului bucal DA
D. concentratia de imunoglobuline salivare NU
E. vascozitatea salivara NU
40
5. Factorii antimicrobieni salivari includ:
A. lizozimul DA
B. lactoferina DA
C. peroxidazele salivare DA 58
D. IgG secretorie NU
E. complexe alcatuite din Ig A, Ig G si Ig M denumite opsonine NU
41
6. Prelungirea timpului de clearance salivar poate fi cauzata de:
A. vascozitatea scazuta a salivei NU
B. continutul scazut de mucina al salivei NU
C. ritmul scazut al secretiei salivare DA
D. factori retentivi bucali DA
E. tipul de hidrocarbonate NU
46
7. Alimentele cu rol cariprotector includ:
A. faina din cerealele nerafinate DA
B. faina din cerealele rafinate NU
C. grasimile DA
D. cacao DA
E. branzeturi DA
50
8. Hidrocarbonatele cu cariogenicitate redusa include
A. xilitolul NU
B. sorbitolul NU
C. siropul de porumb DA
D. zaharul de cuplare DA
E. aspartamul NU
51
9. Placa este constituita din:
A. proteine DA
B. glicoproteine anionice DA
C. glicoproteine cationice DA
D. lipide NU
E. amilaza DA
53
10. Constituienti ai placii sunt:
A. celule epiteliale DA
B. leucocite DA
C. eritrocite DA
D. particule alimentare NU
E. lipide NU
55
11. Factorii imuni nespecifici includ
A. lizozimul DA 59
B. lactoperoxidazele DA 61
C. lactoferinele DA
D. Ig A salivare NU
E. glicoproteine cu greutate moleculara mica NU
12. Apararea specifica depinde in principal de:
A. anticorpii salivari DA
B. imunoglobulina A DA
C. imunoglobulina G NU
D. imunoglobulina M NU
E. opsonine NU
62
13. Teoriile mecanismelor externe in geneza cariei dentare cuprind:
A. teoria chelatiunii NU
B. teoria chimica NU
C. teoria parazitara NU
D. teoria enzimatica NU
E. teoria proteolizei-chelatiunii DA
71
14. Teoriile mecanismelor interne in geneza cariei dentare cuprind:
A. teoria proteolitica NU
B. teoria chimico-parazitara NU
C. teoria neurodistrofica DA
D. teoria proteolizei-chelatiunii NU
E. teoria enzimatic-reflexa NU
73
15. Teoria biochimica considera ca elementul esential este reprezentat de deficitul de:
A. fosfor dentinar NU
B. fosfati de calciu NU
C. hidroxilapatita NU
D. vitamina B1 DA
E. vitamina B6 NU
74
16. Teoria enzimatica considera ca anumite excitatii patologice pot produce modificari biochimice in:
A. compozitia limfei dentinare DA
B. gradul de mineralizare dentinara NU
C. gradul de permeabilitate dentinara NU
D. stratul odontoblastic NU
E. compozitia fluidului gingival NU
73 60
17. Triada Keyes cuprinde urmatorii factori:
A. terenul DA
B. flora microbiana DA
C. alimentatia DA
D. factori locali NU
E. factori morfologici NU
31
18. Apar perturbari in formarea matricei organice a smaltului in urmatoarele situatii:
A. carente in vitamina A in forme usoare NU
B. carente in vitamina C la copii DA
C. carente in seleniu NU
D. carente in vitamina A in forme grave DA
E. carente in vitamina C la adulti NU
33
19. Perturbari in mineralizarea matricei smaltului apar in:
A. carente in calciu DA
B. carente in fosfor DA
C. raport calciu/fosfat 2/1 DA
D. raport calciu/fosfat 3/1 NU
E. insuficiente tiroidiene DA
34
TEMA NR. 16:
Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti
1. Hiperemia preinflamatorie se caracterizeaza prin:
A. incetarea durerii dupa indepartarea stimulului NU
B. persistenta durerii cateva minute dupa indepartarea stimulului DA
C. intensitate crescuta a durerii NU
D. intensitate moderata a durerii DA
E. exacerbarea durerii mai mult la cald si mai putin la rece NU
71
2. Modificarile morfologice in hiperemia preinflamatorie:
A. micsorarea volumului odontoblastelor NU
B. marirea volumului odontoblastelor si fibroblastelor DA
C. marginatie leucocitara DA
D. prezenta indivizilor microbieni in pulpa NU
E. scaderea activitatii metabolice celulare NU 61
70
3. Clinic, in hiperemia preinflamatorie:
A. camera pulpara este totdeauna deschisa NU
B. durerea apare la intensitati crescute ale stimulilor NU
C. durerea apare la intensitati mai scazute ale stimulilor DA
D. durerea persista aproximativ o ora dupa indepartarea excitantului NU
E. testele de vitalitate sunt negative NU
71
4. Care din urmatoarele afectiuni pulpare poate fi reversibila:
A. pulpita seroasa totala NU
B. hiperemia preinflamatorie DA
C. pulpita purulenta partiala NU
D. pulpita seroasa partiala DA
E. pulpita purulenta totala NU
71, 74
5. In pulpita seroasa partiala apare:
A. scaderea permeabilitatii peretilor vasculari NU
B. marginatie leucocitara redusa NU
C. marginatie leucocitara intensa DA
D. semne de inactivitate odontoblastica in centrul procesului inflamator DA
E. hiperfunctie odontoblastica la periferia procesului inflamator DA
72
6. In pulpita seroasa partiala:
A. durerea este vie, iradiata NU
B. durerea este vie, localizata DA
C. durerea dispare dupa indepartarea stimulilor NU
D. durerea poate tine cateva minute DA
E. durerea poate tine cateva ore DA
73
7. In pulpita seroasa partiala:
A. percutia in ax este dureroasa NU
B. percutia transversala este dureroasa NU
C. testele de vitalitate genereaza un raspuns slab pozitiv NU
D. testele de vitalitate raspund la stimuli de intensitate crescuta NU
E. testele de vitalitate raspund la stimuli de intensitate scazuta DA
73
8. In pulpita seroasa partiala:
A. durerea este mai puternica la proba cu clorura de etil DA
B. durerea este mai puternica la proba cu fuloarul incalzit NU
C. durerile sunt calmate de apa rece NU 62
D. durerile sunt calmate de apa calduta DA
E. durerea cedeaza la calmante DA
74
9. In pulpita seroasa totala:
A. durerea apare intotdeauna provocata NU
B. durerea poate sa apara spontan DA
C. durerea are caracter brutal DA
D. durerea poate avea caracter progresiv DA
E. durerea cedeaza intotdeauna la calmante NU
75
10. Una din afectiunile de mai jos se numeste „turbarea dintilor‖:
A. pulpita seroasa partiala NU E. pulpita seroasa
B. hiperemia preinflamatorie NU totala DA
C. pulpita purulenta totala NU 75
D. pulpita purulenta partiala NU
11. In pulpita seroasa totala, durerea nu iradiaza:
A. la dintii vecini NU
B. la dintii antagonisti NU
C. in regiunea temporala NU
D. in regiunea orbitala NU
E. la dintii simetrici DA
75
12. Indicatii de tratament in hiperemia preinflamatorie:
A. tratamentul cariei dentare si coafaj indirect DA
B. tratamentul cariei dentare si coafaj direct intr-un timp, in cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare NU
C. tratamentul cariei dentare si coafaj direct in doi timpi, in cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare DA
D. amputatie vitala DA
E. extirpare vitala DA
72
13. Testele de vitalitate sunt intens pozitive in urmatoarele situatii:
A. caria simpla NU
B. pulpite acute seroase DA
C. pulpite acute purulente NU
D. pulpite cronice deschise NU
E. pulpite cronice inchise NU
72, 81 63
14. Durerea poate fi spontana in urmatoarele situatii:
A. hiperemia preinflamatorie NU
B. pulpita seroasa partiala NU
C. pulpita seroasa totala DA
D. pulpita cronica deschisa NU
E. pulpita purulenta partiala NU
75
15. Diagnosticul diferential in pulpita purulenta partiala se face cu:
A. caria dentara simpla NU
B. pulpita seroasa coronara DA
C. pulpita seroasa totala NU
D. pulpita purulenta coronoradiculara DA
E. parodontita apicala acuta purulenta NU
79
16. Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele:
A. ulceroasa DA
B. polipoasa DA
C. scleroatrofica NU
D. hiperplazica NU
E. propriu-zisa NU
80
17. Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale:
A. Durere continua DA
B. Durere pulsatila DA
C. Hipersensibilitate la teste de vitalitate NU
D. Sensibilitate la percutia in ax DA
E. Durere localizata DA
79
18. Pulpita cronica deschisa ulceroasa poate evolua spre:
A. Pulpita acuta seroasa DA
B. Pulpita acuta purulenta DA
C. Fractura coronara DA
D. Gangrena DA
E. Pulpita cronica polipoasa NU
85
19. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta prulenta partiala se face pe:
A. Caracterul pulsatil al dureri DA
B. Exacerbare la rece diminuare la cald NU
C. Prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pupare DA
D. Hipoexcitabilitate DA
E. Imposibilitaea localizarii dintelui afectat NU 64
79
20. In stratul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc:
A. Fibre conjunctive DA
B. Limfocite DA
C. Histiocite DA
D. Macrofage DA
E. Pulpa cu structura aparent normala NU
84
21. Pulpita cronica inchisa hiperplazica poate evolua si complica cu:
A. pulpita seroasa partiala NU
B. pulpita seroasa totala NU
C. necroza pulpara DA
D. fracturi ale dintelui DA
E. parodontita apicala cronica NU
92
TEMA NR. 17:
Parodontite apicale acute si cronice
1. Parodontita apicala acuta hiperemica:
A. Reprezinta faza initiala a inflamatiei pulpare NU
B. Reprezinta faza initiala a inflamatiei ligamentelor periodontale NU
C. Reprezinta faza initiala a inflamatiei osului alveolar apical DA
D. Reprezinta faza initiala a inflamatiei septului interradicular NU
E. Reprezinta faza initiala a inflamatiei septului interdentar NU
104
2. A doua faza in evolutia inflamatiei parodontiului:
A. Este numita ‗timpul mut‘ NU
B. Este caracteristica prin manifestarile vasculare si clinice DA 106
C. Este faza de alterare tisulara primara NU
D. Este o hiperemie de tip pasiv NU
E. Dureaza intre cateva ore si cateva zile NU
3. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturata pot fi enumerate urmatoarele, cu exceptia:
A. Parodontita apicala cronica fibroasa NU
B. Granulom simplu conjunctiv NU
C. Granulom epitelial NU 65
D. Granulom chistic NU
E. Parodontita apicala cronica condensata DA
114
4. Percutia in ax este pozitiva in parodontitele apicale cronice:
A. in 90% din cazuri NU
B. in 20% din cazuri DA
C. in 100% din cazuri NU
D. in 70% din cazuri NU
E. in 50% din cazuri NU
114
5. Durerea in parodontita apicala cronica poate imbraca urmatoarele aspecte:"
A. Absenta NU
B. Nevralgiforma DA
C. Senzatie de usoara egresiune DA
D. Durere cu senzatie de oboseala dupa masticatie DA
E. Pulsatila NU
114
6. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmatoarele:
A. Este o osteita apicala cronica DA
B. Este o parodontita apicala cronica DA
C. Se mai numeste granulom intern a lui Palazzi NU
D. Prezinta 4 zone DA
E. Cel mai concludent este examenul radiologic DA
114
7. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice:
A. Este diferita functie de factorii etiologici DA
B. Percutia laterala este pozitiva NU
C. Percutia in ax este negativa NU
D. Este dominata de durere la atingerea dintelui cauzal DA
E. Percutia in ax este pozitiva DA
114
8. Abcesul Phoenix:
A. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente NU
B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente NU
C. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente NU
D. Este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu DA
E. Este o parodontita apicala acuta seroasa NU
98
9. Edemul din parodontita apicala acuta seroasa:
A. Intereseaza buza superioara pentru dintii incisivi superiori DA 66
B. Intereseaza aripa nasului pentru grupul incisiv NU 108
C. Intereseaza regiunea palpebrala pentru caninii superiori DA
D. Intereseaza regiunea mentoniera pentru incisivii inferiori DA
E. Intereseaza regiunea geniana pentru molarii inferiori NU
10. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu:
A. pulpita acuta seroasa partiala NU
B. pulpita acuta seroasa totala DA
C. pulpita acuta purulenta partiala NU
D. pulpita acuta purulenta totala DA
E. gangrena NU
107
11. Examenul radiologic este elocvent:
A. in parodontita apicala acuta hiperplazica DA
B. in parodontita apicala acuta seroasa totala NU
C. in parodontita apicala acuta purulenta in primele faze NU
D. in parodontite apicale cronice DA
E. in parodontita apicala acuta purulenta in ultima faza DA
113
12. Trasatura esentiala a parodontitei apicale cronice condensate este:
A. Imagine radiologica difuza, cu spatii trabeculare inguste NU
B. Imagine radiologica de osteita circumscrisa, radiotransparenta NU
C. ingustarea spatiului periapical DA
D. Raspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate NU
E. Percutia in ax este pozitiva NU
124
13. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute seroase se face cu:
A. Foliculita acuta a dintilor inclusi DA
B. Parodontite apicale cronice NU
C. Pulpite acute DA
D. Parodontita apicala acuta supurata DA
E. Nevralgia de trigemen DA
109
14. Durerea este de intensitate maxima in parodontita apicala acuta seroasa:
A. in stadiu endoosos NU
B. in stadiu de fistula NU
C. in stadiu de hiperemie NU
D. in stadiu subperiostal DA
E. in stadiu submucos NU
109 67
15. Precizati raspunsurile corecte in cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase
A. Pe canal este prezenta o secretie seroasa DA
B. Durerea are caracter acut DA
C. Durerea este prezenta la percutia in ax DA
D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensitati foarte mari ale stimulului NU
E. Este prezenta tumefierea mucoasei si tegumentelor DA
108
16. Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre:
A. parodontita apicala acuta purulenta DA
B. oprirea procesului inflamator DA
C. cronicizare DA
D. sinuzita de maxilar NU
E. cuprinderea apexului dintilor vecini NU
111
17. Diagnosticul pozitiv in parodontica apicala acuta purulenta
A. mobilitatea dintelui DA
B. febra DA
C. lipsa adenopatiei NU
D. senzatie de egresiune a dintelui DA
E. test de vitalitate negative DA
111
18. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de:
A. Traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii DA
B. Gangrena pulpara simpla DA
C. Utilizarea arsenicului DA
D. Obturarea corecta a canalului radicular NU
E. Antisepticele utilizate pe canal DA
116
19. Edemul buzei superioare apare dupa parodontita acuta seroasa la:
A. Incisivi superiori DA
B. Canini superiori DA
C. Primii premolari superiori NU
D. Premolarii secunzii superiori NU
E. molari superiori NU
111
20. Evolutii si complicatii in granulomul epitelial:
A. nevralgie de trigemen boala de focar DA
B. sinuzita odontogena DA
C. abces parodontal marginal NU
D. reacutizare DA
E. focar de infectie in boala de focar DA 68
121
TEMA NR. 18:
Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare
1. Toate metodele de conservare totala sau partiala a pulpei vii respecta urmatoarele principii, cu o exceptie
A. evitarea suprainfectarii din mediul bucal NU
B. evitarea lezarii pulpei NU
C. evitarea substantelor chimice nocive NU
D. pe suprafata pulpei descoperite nu se aplica substante histofile DA
E. pe suprafata pulpei descoperite se aplica substante biostimulatoare NU
132
2. Metodele de conservare partiala sau totala a pulpei vii sunt urmatoarele cu exceptia:
A. coafajul indirect NU
B. extirparea vitala DA
C. amputatia vitala NU
D. coafajul direct NU
E. extirparea devitala DA
132
3. Tratamentul hiperemiei pulpare respecta urmatoarele faze:
A. eliminarea tesuturilor alterate DA
B. obturatia provizorie NU
C. obturatia de durata DA
D. tratamentul plagii dentinare DA
E. protejarea pulpei prin obturatie de baza cu eugenat de zinc DA
132
4. Metodele biologice de conservare a pulpei vii sunt:
A. coafaj indirect DA
B. coafaj direct DA
C. pulpotomia vitala DA
D. pulpotomia devitala NU
E. pulpectomie vitala NU
136
5. Coafajul indirect este o metoda terapeutica indicata in:
A. caria simpla DA
B. hiperemia pulpara cu camera pulpara inchisa DA
C. pulpita seroasa partiala NU 69
D. pulpita purulenta partiala NU
E. pulpita cronica inchisa NU
136
6. Coafajul direct este o metoda terapeutica de pansare a pulpei dentare descoperite cu o substanta:
A. izolanta DA
B. neiritanta DA
C. insolubila in apa si umorile tisulare NU
D. antiinflamatoare DA
E. neodentinogenetica DA
137
7. Coafajul direct in doi timpi se recomanda in
A. deschiderile accidentale ale camerei pulpare NU
B. inflamatia incipienta a pulpei dentare DA
C. pulpita seroasa totala NU
D. pulpita purulenta partiala NU
E. pulpita cronica inchisa NU
140
8. Pulpotomia vitala este o metoda chirurgicala recomandata
A. la copii si tineri pe molari si premolari, cu radacini in curs de formare DA
B. la copii si tineri pe molari si premolari cu pulpite cronice inchise NU
C. la copii si tineri pe molari si premolari cu pulpopatii incipiente DA
D. cand este indicat coafajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat datorita conditiilor anatomo-topografice
nefavorabile ale dintelui DA
E. la pacientii la care nu se recomanda anestezie tronculara periferica NU
142
9. Amputatia devitala:
A. este o interventie chirurgicala prin care se indeparteaza pulpa coronara dupa insensibilizare chimica DA
B. este o interventie chirurgicala prin care se pastreaza pulpa radiculara vie NU
C. este o interventie chirurgicala prin care se pastreaza pulpa radiculara mumifiata DA
D. este o interventie chirurgicala prin care se pastreaza pulpa coronoradiculara mumifiata NU
E. este o interventie chirurgicala contraindicata in cazul pulpitelor acute purulente sau a pulpitelor necrozate DA
143
10. Substantele pe baza de trioxid de arsen folosite in scopul insensibilizarii chimice pulpare se pot prezenta sub
forma de:
A. pulbere DA
B. pasta DA
C. solutie NU 70
D. fibre DA
E. granule predozate DA
143
11. Pansamentul cu pulbere de arsenic, in scopul insensibilizarii chimice a pulpei dentare, se mentine:
A. timp de 48 de ore la pluriradiculari DA
B. timp de 48 de ore la monoradiculari NU
C. timp de 72 de ore la pluriradiculari NU
D. timp de 24 de ore la pluriradiculari NU
E. timp de 24 de ore la monoradiculari DA
144
12. Pentru mumificarea pulpei radiculare in cadrul metodei de pulpotomie devitala,se poate folosi:
A. trioxid de arsenic NU
B. tricrezol formalina NU
C. triopasta Gysi DA
D. paraformaldehida DA
E. trioximetilenul NU
145, 147
13. Pulpectomia vitala se finalizeaza cu obturatia radiculara definitiva, cu exceptia situatiilor:
A. extirparea a fost facuta in pulpita seroasa totala NU
B. extirparea a fost facuta in pulpita purulenta partiala sau totala DA
C. extirparea a fost facuta in pulpite cronice DA
D. campul operator a fost inundat de saliva NU
E. nu putem opri hemoragia pe canal DA
153
14. Extirparea devitala este o metoda chirurgicala prin care se indeparteaza in totalitate pulpa dentara, dupa
insensibilizare prin mijloace chimice si se realizeaza
A. intr-o sedinta NU
B. in doua sedinte NU
C. in trei sedinte NU
D. in patru sedinte NU
E. in cinci sedinte DA
155
15. In cadrul extirparii devitale, pulpa dentara se gaseste dupa aplicarea pansamentului arsenical, in diferite
grade de insensibilizare:
A. insensibilitate totala coronara si radiculara DA
B. pulpa coronara insensibila si sensibilitatea marcata a pulpei radiculare DA
C. pulpa coronara insensibila si sensibilitate a pulpei radiculare in regiunea apicala DA
D. atat pulpa coronara cat si pulpa radiculara sunt foarte sensibile , pulpa are o coloratie rosie, vie DA
E. pulpa coronara foarte sensibila, iar pulpa radiculara cu total insensibila NU 71
155
16. Fazele de tratament in hiperemie sunt:
A. Eliminarea tesuturilor alterate DA
B. Tratarea plagii dentinare DA
C. Protejarea pulpei prin obturatie de baza DA
D. Deschiderea camerei pulpare NU
E. Obturatie de durata DA
132
17. Factori locali ce indica coafajul direct:
A. dintii accesibili DA
B. dinti fara valoare masticatorie NU
C. marimea deschiderii camrei pulpare de maxim 1-1,5 mm DA
D. la dinti cu volum mic NU
E. dinte cu hiperemie preinflamatorie ce nu a depasit 24 h DA
139
18. Conditii particulare de efectuare a amputatiei devitale:
A. Molar de minte DA
B. Molarii persoanelor tinere NU
C. Dintii parodontotici DA
D. Dinti cu canale usor curbate NU
E. Dinti temporari DA
143
19. Contraindicatiile extirparii devitale sunt:
A. pulpita cronica inchisa propriu-zisa NU
B. pulpita cronica inchisa garanulomatoasa NU
C. pulpita cronica deschisa granulomatoasa DA
D. extirpare in scop protetic DA
E. pulpite purulente DA
154
20. Cauzele locale hemoragiei pe canal pot fi:
A. Perforarea podelei camerei pulpare DA
B. Cai NU radiculare DA
C. Traumatizarea parodontiului apical DA
D. Extirpare pulpara completa NU
E. Apexul dintilor la copi si tineri DA
153 72
TEMA NR. 19:
Obturarea canalelor radiculare
1. In cazul adoptarii tehnicii de obturatie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa corespunda la proba
urmatoarelor criterii:
A. Cat mai gros in raport cu volumul canalului DA
B. Cat mai subtire in raport cu volumul canalului NU
C. Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala DA
D. Sa nu depaseasca constrictia apicala DA
E. Sa se opreasca la 3-4 mm de constrictie NU
215
2. In cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are actiune benefica prin efectul:
A. Bacteriostatic NU
B. Bactericid DA
C. De stimulare a activitatii osteoblastelor periapicale DA
D. De stimulare a activitatii osteoclastelor NU
E. De patrundere in ramificatiile canalelor radiculare DA
217
3. Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu un con de gutaperca calibrat se numara si:
A. Individualizarea conului de gutaperca NU
B. Proba clinico-radiologica a conului DA
C. Toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica DA
D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal DA
E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul NU
221
4. In tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii, conul de gutaperca principal trebuie:
A. Sa fie de acelasi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru NU
B. Sa fie cu un numar mai mare decat al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru DA
C. Sa se opreasca in canal la o distanta de 0,5 — 1 mm de constrictie DA
D. Sa se opreasca la constrictie NU
E. Sa nu opuna deloc rezistenta la incercarea de propulsie dincolo de reper NU
224 – 225
5. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmareste realizarea obturatiei de canal prin:
A. Condensare laterala NU
B. Condensare verticala NU
C. Condensare simultana laterala si verticala DA
D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader si plugger DA
E. Utilizarea oricaror tipuri de conuri de gutaperca DA
225 73
6. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) este contraindicate in:
A. Canale inguste DA
B. Canale foarte largi NU
C. Canale curbe DA
D. Canale cu multe ramificatii NU
E. Canale cu delta apicala NU
235
7. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare pot fi:
A. Amalgamul de argint DA
B. Gutaperca DA
C. Conurile metalice de argint DA
D. Conurile metalice de titan DA
E. Amalgamul de cupru NU
240
8. Dezavantajele obturatiei canalare cu con de argint sunt urmatoarele:
A. Flexibilitate mult mai mica decat a conurilor de gutaperca NU
B. Formarea unor produsi de coroziune citotoxici DA
C. Inchidere deficitara a canalelor DA
D. Falsa impresie de obturatie etansa datorata radioopacitatii conului DA
E. Dezobturare dificila DA
240
9. Utilizarea conurilor de titan in obturatiile canalare are urmatoarele avantaje:
A. Rigiditate inferioara conurilor de argint NU
B. Lipsa coroziunii DA
C. Biocompatibilitate DA
D. Nedeformabile DA
E. Toate acestea NU
244-245
10. Conurile apicale prefabricate de argint sau titan (Messing) sunt:
A. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm. DA
B. De diverse diametre DA
C. Corespund unei singure dimensiuni ISO NU
D. Sunt netede NU
E. Sunt prevazute la baza cu un surub DA
240
11. Indicatiile obturatiei segmentare cu rumegus dentinar sunt:
A. Canale inguste NU
B. Canale curbe NU
C. Foramen apical larg DA
D. Delta apicala NU 74
E. Perforatii ale foramenului apical DA
241
12. Hand Spreaderele au lungimea partii active de circa :
A. 10 mm NU
B. 15 mm NU
C. 20 mm NU
D. 25 mm NU
E. 30 mm DA
223
13. La introducerea conului de gutaperca principal in canal, in tehnica de condensare laterala la rece, acesta
trebuie sa se opreasca:
A. la constrictia apicala NU
B. la o distanta de 0,5 - 1 mm de constrictia apicala DA
C. la o distanta de 3-4 mm de constrictia apicala NU
D. in treimea coronara a canalului NU
E. in treimea medie a canalului NU
224
14. In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se recomanda introducerea conului master:
A. Pana la limita apicala stabilita prin odontometrie NU
B. Pana la 1 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie NU
C. Pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie DA
D. Dincolo de limita apicala NU
E. Pana in treimea medie a canalului NU
229
15. La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden), acesta trebuie
sa se opreasca:
A. La constrictia apicala NU
B. La 1,5 mm de constrictia apicala DA
C. La 2 mm de constrictia apicala NU
D. La 3 - 4 mm de constrictia apicala NU
E. La apexul radiologic NU
235
16. Contraindicatiile Biocalexului:
A. Parodontite apicale cornice NU
B. Curburi accentuate ale treimii apicale NU
C. Parodontite apicale cronice fistulizate NU
D. Parodontite apicale acute DA
E. Gangrena pulpara simpla NU
198 75
17. Alegerea acului Lentullo presupune:
A. Tine cont de diametrul canalelor DA
B. De topografia dintilor DA
C. De integritatea fizica DA
D. Nu intereseaza lungimea acului NU
E. Sa fie cat mai gros in raport cu diametrul canalelor NU
125
18. Avantajele tehnici McSpadden:
A. Foarte rapida DA
B. Obturatie densa si omogena DA
C. Obtureaza cea mai mare parte a spatiului endondontic DA
D. Buna etanseizare apicala DA
E. Nu este laborioasa NU
234
19. Avantajele conurilor de argint:
A. Sunt necomprimabile NU
B. Mare DA
C. Actiune oligodinamica DA
D. Radiopacitate intensa a conului NU
E. Largire minima a canalui radicular NU
243
20. Inconvenientele obturarii cu gutaperca:
A. timp indelungat pentru largirea canalelor DA
B. dificultatea obturari canalelor inguste DA
C. dificultatea obturarii canalelor curbe DA
D. obturatii de canal incomplete DA
E. obturatii de canal tridimensiuonale NU
242
TEMA NR. 20:
Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice
1. Tratamentul in parodontita apicala hiperemica consecutiva inflamatiei seroase pulpare presupune:
A. Drenaj endodontic NU
B. Drenaj transosos NU
C. Rezectia apicala NU
D. Extirpare pulpara DA
E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta DA 76
254-255
2. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inflamatiei pulpare purulente presupune:
A. Extirpare pulpara DA
B. Drenaj endodontic NU
C. Drenaj transosos NU
D. Pansament cu antiseptice sau antibiotice DA
E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta NU
255
3. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare presupune:
A. Tratament mecanic canalar DA
B. Aplicarea de pansament cu antiseptice NU
C. Aplicarea de pasta cu antibiotice DA
D. Pulpectomie NU
E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta NU
250, 255
4. In parodontita apicala hiperemica consecutiv acutizarii unui proces cronic preexistent se realizeaza:
A. Tratament mecanic cu trepanarea apexului DA
B. Tratament mecanic fara trepanarea apexului NU
C. Aplicarea imediata de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff) NU
D. Lasarea deschisa a dintelui pentru cateva zile DA
E. Obturatie de canal dupa incetarea secretiei DA
255
5. In cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice:
A. Se aplica din prima sedinta DA
B. Nu se aplica din prima sedinta NU
C. Se mentine 48 de ore DA
D. Se mentine minimum 72 ore NU
E. Se mentine o saptamana NU
250
6. In parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, se realizeaza:
A. Drenajul endodontic DA
B. Drenaj transosos DA
C. Drenaj alveolar DA
D. Medicatia analgetica DA
E. Pansament cu antiseptice NU
254, 257
7. In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice, se indica:
A. Drenajul endodontal DA 77
B. Lasarea deschisa a dintelui DA E. Cauterizarea chimica cu
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase DA acid tricloracetic NU
D. Obturatia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu DA 259
8. In parodontita apicala acuta purulenta, faza subperiostala, se realizeaza:
A. Drenaj endodontic DA
B. Pansament cu antiseptice NU
C. Obturatie provizorie cu hidroxid de calciu NU
D. Incizie muco-periosatala DA
E. Toate de mai sus NU
254
9. In parodontitele apicale cronice fistulizate:
A. Se face tratament mecanic DA
B. Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula DA
C. Se aplica pansament cu antiseptice DA
D. Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secretia de pe canal NU
E. Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canal DA
259-260
10. In cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica:
A. Tratament medicamentos cu antiseptice DA
B. Tratament medicamentos cu antibiotice DA
C. Cauterizarea chimica DA
D. Cauterizarea electrica DA
E. Realizarea unui abces medicamentos NU
259
11. Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt reprezentati de:
A. Starea parodontiului apical dinainte de obturatie NU
B. Volumul de substanta care a depasit apexul NU
C. Calitatea materialului de obturatie NU
D. Forma pe sectiune a canalului radicular DA
E. Tipul de reactivitate individuala NU
251-252
12. In parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie, este
contraindicata:
A. Expectativa NU
B. Interventia chirurgicala NU
C. Dezobturarea canalului radicular DA
D. Administrarea de antialgice NU
E. Infiltratii plexale cu novoacina 1 % NU 78
256
13. In parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, NU se practica:
A. Drenaj endodontic NU
B. Drenaj transosos NU
C. Drenaj alveolar NU
D. Medicatie analgetica NU
E. Pansament cu antiseptice DA
257
14. In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica, NU se indica:
A. Drenaj endodontal NU
B. Lasarea deschisa a dintelui NU
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase NU
D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu NU
E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic DA
259
15. In cazul secretiei seroase moderate pe canal, Nu se indica:
A. Tratamentul medicamentos cu antiseptice NU
B. Cauterizarea chimica NU
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase DA
D. Cauterizarea electrica NU
E. Paste cu antibiotice NU
258- 259
16. Extractia dentara in caz de parodontita apicala purulenta se indica:
A. in diabet NU
B. drenaj endodontic inefcient DA
C. stare generala afectata DA
D. boala de focar DA
E. dinte fara valoare functionala DA
254
17. Terapia in parodontita acuta seroasa totala presupune:
A. drenaj endodontic DA
B. drenaj maxilar DA
C. antibioterapie DA
D. corticoterapie NU
E. antialgice DA
253
18. In tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secretie abundenta pe canal presupune:
A. drenaj endodontic DA
B. obturatie cu hidroxid de calciu DA
C. drenaj prin fistula medicamentoasa DA 79
D. chiuretaj apical NU
E. cauterizare chimica sau electrica DA
260
19. Modalitatile de drenaj intr-o parodontita apicala acuta sunt:
A. Endodontic DA
B. Parodontal NU
C. Transinusal NU
D. Transmaxilar DA
E. Combinat DA
249
20. Factorii de care depinde intensitaea manifestarilor clinice in parodontitele apicale:
A. Starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei DA
B. Volumul de substanta care a depasit apexul DA
C. Topografia locoregionala DA
D. Patologia dintelui afectat NU
E. Calitatea materialului de obturatie DA
251
TEMA NR. 21:
Morfologia parodontiului marginal
1. Teaca Hertwig:
A. are rol in formarea radacinii dentare DA
B. la monoradiculari se prezinta ca o structura tubulara DA
C. se formeaza din straturile adamantine DA
D. este sursa resturilor epiteliale Malassez prezente numai la tineri NU
E. formeaza diafragma epiteliala DA
19
2. Stratul intern al sacului dentar:
A. este format din osteoblaste care contribuie activ la formarea de os NU
B. deriva din epiteliul adamantin NU
C. contribuie la formarea cementului radicular DA
D. capatul sau intern este ancorat in osul alveolar NU
E. se formeaza in luna a 3 a de viata intrauterina NU
18
3. Eruptia pasiva se clasifica in 4 stadii:
A. stadiul 1-epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt DA 80
B. stadiul 2- epiteliul jonctional se afla pe smalt, baza santului gingival se proiecteaza pe smalt si E. toate
cement NU raspunsuril
C. stadiul 3-epiteliul jonctional este situat in intregime pe cement,baza santului gingival se e sunt
situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement DA corecte
D. stadiul 4-epiteliul jonctional s-a retras spre apical, baza santului gingival se proiecteaza pe NU
cement DA 22
4. Mucoasa masticatorie este formata de:
A. mucoasa de pe suprafata dorsala a limbii NU
B. mucoasa de pe suprafata ventrala a limbii NU
C. mucoasa care acopera bolta paltina osoasa DA
D. mucoasa jugala NU
E. mucoasa labiala NU
24
5. Forma si volumul papilei interdentare variaza in raport cu:
A. varsta DA
B. sexul NU
C. incongruentele dento-alveolare DA
D. periajul dentar excesiv DA
E. traumatismele produse de folosirea scobitorii DA
26
6. Aspectele clinice generale ale gingiei sanatoase cuprind:
A. suprafata neteda, lucioasa, de culoare roz deschis NU
B. suprafata cu aspect de ―coaja de portocala‖ DA
C. consistenta laxa in zona de gingie fixa NU
D. consistenta ferma in zona de gingie fixa DA
E. consistenta laxa in virful papilelor DA
27-28
7. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de :
A. tipul constitutional NU
B. eruptia dentara NU
C. traumatisme directe NU
D. traumatisme ocluzale NU
E. toate de mai sus DA
28
8. Epiteliul jonctional poate fi localizat:
A. numai pe smalt DA
B. pe smalt si pe cement DA
C. numai pe cement DA
D. pe smalt si pe dentina NU 81
E. numai pe dentina NU
31
9. Celule Langerhans:
A. au fost descrise in 1945 NU
B. fac parte din epiteliul gingival DA
C. se multiplica in cement NU
D. declanseaza un raspuns imun nespecific NU
E. provin din smalt NU
31
10. Urmatoarele afirmatii despre santul gingival nu sunt adevarate:
A. este spatiul situat intre suprafata dintelui si epiteliu NU
B. adincimea sa variaza in mod normal intre 1-3mm NU
C. adincimea sa este in medie de 1,8 mm NU
D. adincimea clinica a santului corespunde cu adincimea histologica DA
E. este delimitat intern de dinte NU
34
11. Lichidul gingival contine:
A. glucide DA
B. electroliti:Na, K, Ca, P DA
C. osteoblaste NU
D. resturi Malassez NU
E. imunoglobuline de tip E NU
35
12. Cementul primar, fibrilar, acelular:
A. este dispus in special in zona apicala a radacinii NU
B. este dispus pe 2/3 din lungimea radacinii DA
C. grosimea lui variaza intre 54-130 μm la copil NU
D. grosimea lui variaza intre 130-200 μm la copil NU
E. este format din benzi de colagen DA
41
13. Spatiul dento-alveolar masoara:
A. 0,17 mm spre apex NU
B. 0,35 mm spre coroana dintelui DA
C. 0,17 mm spre hypomoclion DA
D. 0,25 mm spre apex DA
E. 0,35 mm hypomoclion NU
42
14. Resorbtia osoasa:
A. se realizeaza in principal prin celule mici, multinucleate NU
B. se realizeaza prin osteoclaste DA 82
C. se realizeaza prin macrofage si osteocite DA
D. este stimulata de o citokina DA
E. este inhibata de prostaglandine NU
46
15. Zonele cele mai bogate in os medular sunt situate la nivelul urmatoarelor zone cu exceptia:
A. la nivelul molarilor inferiori NU
B. la nivelul premolarilor inferiori NU
C. la nivelul premolarilor superiori DA
D. la nivelul tuberozitatii maxilare NU
E. la nivelul molarilor superiori DA
46
16. Dehiscenta si fenestratia:
A. sunt defecte prin resorbtia corticalei externe a osului alveolar DA
B. sunt defecte prin resorbtia corticalei interne si a osului spongios NU
C. apar datorita vascularizatiei periostale sarace DA
D. apar in zonele unde mucoasa este laxa NU
E. concomitent, resorbtia osoasa de cauza inflamatorie bacteriana se dezvolta in zonele aproximale ale
radacinilor DA
47
TEMA NR. 22:
Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice
1. Urmatoarele bacterii sunt prezente in placa subgingivala:
A. treponeme DA
B. virusuri NU
C. fungi NU
D. spirochete DA
E. Candida Albicans NU
69
2. Tartrul supragingival are o incidenta legata de virsta de :
A. 15-20 % la 6-9 ani NU
B. 37-70 % la 9-15 ani DA
C. 47-100 % dupa virsta de 40 ani NU
D. 76-90 % dupa virsta de 40 ani NU
E. 100 % dupa virsta de 9 ani NU
87 83
3. Matricea interbacteriana contine urmatoarele substante anorganice:
A. saruri de P DA
B. saruri de Ca DA
C. saruri de Mg NU
D. dioxid de carbon NU
E. cristale de hidroxiapatita NU
87
4. Tartrul dentar se formeaza mai rapid datorita urmatorilor factori :
A. localizarea dintelui pe arcada DA
B. variatiile individuale ale fluxului salivar DA
C. natura alimentelor DA
D. variatiile individuale ale lichidului gingival NU
E. reliefului ocluzal NU
88
5. Matricea placii dentare cuprinde:
A. proteine salivare DA
B. celule fagocitare DA
C. leucocite NU
D. celule epiteliale descuamate DA
E. glicolipide NU
65
6. Formarea tartrului este favorizata de:
A. deficienta vitaminelor A, B6, PP DA
B. alimentatie bogata in hidrocarbonate NU
C. consumul de alimente bogate in calciu,fosfor,sodiu, zinc NU
D. deficiente proteice NU
E. aportul de acid ascorbic NU
89
7. Trauma ocluzala primara se produce prin:
A. bruxism DA
B. obturatii sau coroane inalte NU
C. hipersolicitarea dintilor care marginesc spatii edentate NU
D. punti dentare incorect realizate DA
E. aparate ortodontice DA
91
8. Cele mai frecvente parafunctii sunt:
A. bascularea dintilor din timpul inclestarii DA
B. bruxismul DA
C. muscarea buzelor NU
D. sugerea degetului NU
E. fumatul NU 84
93
9. Fumatul actioneaza local prin:
A. iritatii indirecte NU
B. iritatii directe DA
C. depuneri de nicotina DA
D. vasoconstrictie periferica NU
E. ischemie NU
95
10. Anomaliile dento-maxilare care favorizeaza producerea parodontopatiilor marginale cronice sunt:
A. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire DA
B. ocluzia cap la cap NU
C. ocluzia deschisa DA
D. ocluzia adanca DA
E. incongruenta dento-alveolara cu spatiere DA
92
11. Anticorpii din lichidul santului gingival si tesutul parodontal apartin:
A. imunoglobulinelor din clasa Ig G si A NU
B. imunoglobulinelor din clasa Ig G si E NU
C. imunoglobulinelor din clasa Ig M si A NU
D. imunoglobulinelor din clasa Ig G si M DA
E. imunoglobulinelor din clasa Ig G NU
76
12. Edentatia isi exercita rolul de factor favorizant in aparitia parodontopatiilor marginale cronice:
A. in plan vertical NU
B. in plan orizontal NU
C. in plan sagital NU
D. in plan oblic NU
E. in plan orizontal si vertical DA
92
13. Cauzele parafunctiilor pot fi de ordin :
A. psihiatric NU
B. neurologic DA
C. psihologic DA
D. ocluzal DA
E. profesional DA
94
14. Bruxismul produce:
A. cresteri ale mobilitatii dentare fiziologice DA
B. micsorarea spatiului periodontal NU 85
C. fatete de atritie DA
D. atritie patologica DA
E. tulburari in articulatia temporo-mandibulara DA
94
15. Iritatiile chimice sunt produse de contactul mucoasei cu:
A. aspirina, acizi si baze NU
B. aspirina, acizi, baze si nitrati NU
C. aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli DA
D. aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli,azotati NU
E. aspirina, acizi, baze, azotati NU
95
16. Urmatoarele afirmatii privind trauma ocluzala nu sunt adevarate:
A. se produce atunci cind asupra dintelui se exercita solicitari supraliminare NU
B. poate fi acuta si cronica NU
C. este un factor decisiv in producerea de gingivite si parodontite DA
D. este un cofactor patogen si poate modifica evolutia inflamatiei septice NU
E. nu este urmata de modificari adaptative DA
91
17. Trauma ocluzala determina urrmatoarele modificari adaptative:
A. largirea spatiului dento-alveolar DA
B. cresterea mobilitatii dentare in limite patologice NU
C. ingrosarea laminei dura DA
D. atritie accentuata NU
E. gingivostomatite NU
91
18. In cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari clinice
A. cresterea fluxului salivar NU
B. senzatie de uscaciune si arsura DA
C. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita DA
D. gingivoragii si edem gingival NU
E. gingivita cu fenomene hiperplazice DA
98
19. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin:
A. lezarea gingiei in timpul prepararii cavitatilor DA
B. actiunea traumatica a matricei DA
C. periaj dentar traumatic NU
D. cai NU in desmodontiu si perforatii interradiculare DA
E. pansamente provizorii incorect etanseizate NU
94 86
20. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste:
A. Porphyromonas gingivalis; NU
B. Veilonella; NU
C. Prevotella intermedia; NU
D. Actinobacillus actinomycetemcomitans DA
E. Bacteroides gracillis NU
65
TEMA NR. 23:
Diagnosticul îmbolnavirilor gingivo-parodontale
1. Datele asupra starii generale a pacientului cu afectare parodontala sunt necesare deoarece:
A. bolile generale modifica reactivitatea locala, individuala a parodontiului marginal DA
B. bolile generale nu modifica reactivitatea locala, individuala a parodontiului marginal NU
C. unele boli generale se manifesta la nivelul gingiei si decelarea leziunilor poate contribui la diagnosticul
precoce al bolii DA
D. unele stari generale de imbolnavire impun anumite precautii restrictii in aplicarea locala a tratamentului
parodontal DA
E. starea parodontala reflecta intotdeauna starea generala a pacientului NU
103
2. In cadrul anamnezei ne intereseaza urmatoarele date despre felul masticatiei si obiceiurile alimentare:
A. preferinte alimentare legate gustul alimentelor (acru, dulce) NU
B. masticatie lenta sau grabita DA
C. masticatie robusta, stimulanta pentru parodontiu marginal DA
D. folosirea dupa fiecare masa a clatirii, periajului dentar sau a unor practici de autocuratire DA
E. starea alimentelor consumate NU
102
3. Anamneza:
A. un caracter orientativ DA
B. Are un caracter de testare a unor potentiale imbolnaviri generale DA
C. Conduce la un diagnostic de precizie NU
D. Se obtin date importante privid starea civila a pacientului NU
E. Se realizeaza prin inspectie si palpare NU
105 87
4. Testul de percutie:
A. Percutia longitudinala si transversala este urmata de un sunet distinct mat la dintii cu parodontiu marginal
normal NU
B. Percutia longitudinala puternica este urmata de un sunet distinct mat la dintii parodontotici NU
C. Percutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct, clar la dintii cu parodontiu marginal
normal si de un sunet mat la dintii parodontotici DA
D. Percutia transversala este urmata de un sunet distinct, clar, infundat la dintii cu parodontiu normal NU
E. Percutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct, clar la dintii cu parodontiu profund
normal si de un sunet mat la dintii parodontotici NU
107
5. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte:
A. mezio-vestibular DA
B. pe mijlocul fetei vestibulare DA
C. mezio-palatinal (sau mezio-lingual) DA
D. mezial si distal NU
E. disto-palatinal (sau disto-lingual) DA
107
6. Starea parodontiului marginal se poate aprecia astfel:
A. agravare, la valori sub 10 a indicilor NU
B. ameliorare, la valori cuprinse intre 10 si 80 NU
C. stationara la aceleasi valori ale indicilor dupa tratament NU
D. ameliorare la valori cuprinse intre 20 si 80 DA
E. stationara la aceleasi valori ale indicilor inainte de tratament NU
108
7. Sondele exploratorii sunt folosite pentru
A. detectarea si localizarea tartrului subgingival DA
B. detectarea cariilor supragingivale NU
C. masurarea adancimii pungilor parodontale NU
D. determinarea indicelui CPITN NU
E. controlul indepartarii in totalitate a tartrului coronarl NU
105
8. Indicele CPITN:
A. se inregistreaza cand intr-un sextant sunt prezenti toti dintii NU
B. se inregistreaza cand intr-un sextant sunt prezenti cel putin doi dinti DA
C. se inregistreaza cand intr-un sextant este prezent cel putin un dinte NU
D. codifica starea parodontiului marginal DA
E. codifica necesitatile de tratament. DA
112-113 88
9. Indicele de prezenta a pungilor parodontale:
A. se poate exprima procentual DA
B. se poate exprima in mm NU
C. ia in considerare pungi parodontale nu si adevarate NU
D. ia in considerare pungile parodontale ade varate inainte de tartamentul microbian NU
E. ia in considerare pungile parodontale adevarate mai adinci de 3 mm DA
112
10. Indicii de inflamatie parodontala sunt:
A. Indicele parodontal (Russell) DA
B. Indicele gingival (Loe si Silness) NU
C. Indicele de singerare papilara (Muhlemann) NU
D. Indicele CPITN DA
E. Indicele de prezenta a pungilor parodontale DA
112
11. Indicele de igiena bucala (IHB):
A. Are doua componente: un indice de placa si unul de tartru DA
B. Ofera relatii si asupra singerarii gingivale provocate la sondare NU
C. Valoarea indicelul de placa rezulta din insumarea valorilor constate pe 6 suprafete preselectate DA
D. Suprafetele preselectate sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale molarilor primi superiori si
suprafetele linguale ale primilor molari inferiori DA
E. Suprafetele preselectate sut reprezentate si de suprafetele vestibulare ale incisivilor centrali superiori sting si
inferior drept NU
109
12. Examenul radiografic:
A. ofera date despre spatiul dento-alveolar: forma si dimensiuni si lamina dura DA
B. este indispensabil pentru aprecierea starii parodontiului profund DA
C. poate fi in incidenta izometrica, ortoradiala sau panoramica bimaxilara NU
D. furnizeaza date despre morfologia radiculara DA
E. furnizeaza date despre structura osului spongios NU
115
13. Mobilometrul dento-parodontal :
A. este realizat dintr-un aliaj greu de 108 g NU
B. se compune dintr-un dispozitiv intraoral si dispozitive accesorii NU
C. este realizat dintr-un aliaj de aluminiu , avind o greutate de 108 g DA
D. masoara deplasarea dentara in sens transversal si longitudinal. NU
E. se compune dintr-un dispozitiv intraoral format din doua tije intersanjabile NU
117
14. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin insumarea valorilor indicilor de placa si de tartru de pe
urmatoarele suprafete: 89
A. 16, 26, 21, 41 vestibular si 36, 46 lingual NU
B. 16, 26, 11, 31 vestibular si 36, 46 lingual DA
C. oricare alti 6 dinti dar sa fie din cadrane diferite NU
D. se insumeaza de pe suprafetele vestibulare ale tuturor dintilor NU
E. nu se insumeaza valorile ci se scriu pe o diagrama NU
109-110
15. Examenele complementare folosite pentru examinarea bolnavului parodontopat sunt:
A. evidentierea placii bacteriene cu solutie de fucsina bazica 3% NU
B. examenul tomodensitometric bazat pe rezonanta magnetonucleara DA
C. mobilometria instrumentala care masoara mobilitatea dentara fiziologica NU
D. examenul modelelor de studiu care ofera date privind caracterele morfologice normale si patologice ale
parodontiului marginal de invelis DA
E. evidentierea placii bacteriene care foloseste solutii colorante de evidentiere DA
114-115
16. Parodontometria:
A. este o metoda de inregistrare grafica a imbolnavirilor parodontiului marginal NU
B. reprezinta o diagrama a fetelor vestibulare si orale a arcadelor dentare NU
C. reprezinta o metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in cursul tratamentului a retractiei gingivale, a
adincimii pungilor parodontale si a gradului de mobilitate DA
D. intervalul intre doua linii orizontale corespunde unei distante de 2 mm NU
E. pentru schitarea gradului de mobilitate, intervalul dintre liniile ingrosate situate in zona ocluzala este de 1 mm
DA
109
17. Examenul clinic al parodontiului marginal superficial:
A. se face prin inspectie si palpare DA
B. urmareste aspectul marginii gingivale libere si a mucoasei pasiv mobile NU
C. palparea gingivala netraumatica se face cu sonda butonata care evita aparitia oricaror semne de singerare
gingivala NU
D. urmareste modificarile de textura ale suprafetei gingiei fixe DA
E. urmareste nivelul de atasare fata de dinte DA
106
18. Eritrozina:
A. este un colorant vegetal hidrofil incorporat in comprimate sau drageuri NU
B. este un colorant vegetal hidrosolubil incorporat in pasta de dinti sau comprimate sau drageuri Placolor DA
C. se foloseste numai pentru evidentierea placii bacteriene dupa tratamente profilactice stomatologice NU
D. evidentierea placii bacteriene cu eritrozina este un mijloc util pentru imbunatatirea igienei bucale DA
E. controlul prezentei placii bacteriene folosind Eritrozina se poate face si de catre pacient DA
114-115 90
19. Cantitatea si fluxul lichidului din santul gingival:
A. se apreciaza cu benzi absorbante de hartie de filtru impregnate cu markeri de culoare DA
B. nu are nici o semnificatie patologica NU
C. se analizeaza folosind teste biochimice care apreciaza prin precipitare gradul de afectare al gingiei NU
D. este un indicator precoce al instalarii inflamatiei gingivale DA
E. foloseste testul Periogard care este un test biochimic de colorare DA
111
20. Pentru masurarea indicelui CPITN:
A. este necesara sonda de parodontometrie Williams NU
B. se inregistreaza pe sextanti fara a lua in considerare si molarii de minte decit ca inlocuitori ai molarilor
secunzi in absenta acestora DA
C. masoara atat pungile parodontale, recesiunile, cit si leziunile de furcatie NU
D. daca intr-un sextant exista un singur dinte el este inclus in sextantul analog de pe hemiarcada opusa NU
E. indica necesitatile de tratament DA
112-113
TEMA NR. 24:
Clasificarea bolilor parodontiului marginal
1. Trecerea de la gingivita la parodontita marginala cronica se insoteste de modificari ale componentelor placii
bacteriene:
A. cresc spirochetele DA
B. cresc speciile de bacili gram-negativi DA
C. aparitia Eikenella corrodens NU
D. aparitia Camphylobacter rectus NU
E. creste viteza de replicare a AND-ului viral pentru Cytomegalovirus NU
151
2. Elementul esential de diferentiere si transformare a gingivitei in parodontita marginala cronica este:
A. aparitia sangerarii gingivale spontane NU
B. aparitia fisurilor Stillman NU
C. aparitia tartrului NU
D. afectarea osului prin demineralizare sau distructie DA
E. mobilitatea dintilor NU
151 91
3. In parodontita marginala cronica superficiala, apar:
A. primele manifestari de disjunctie intre gingie si dinte DA
B. leziuni partial distructive ale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolar DA
C. creste mobilitatea dintilor NU
D. demineralizari ale osului DA
E. halena NU
152
4. Cercetarile de microscopie optica si electrono-optica, au aratat ca in parodontita marginala cronica
superficiala apar urmatoarele aspecte semnificative la nivelul dermului:
A. infiltrat dens limfo-plasmocitar DA
B. vasodilatatie pasiva DA
C. endarterita DA
D. degenerescenta filetelor nervoase DA
E. alterari ale mitocondriilor. NU
152
5. Particularitatile histochimice si histoenzimologice in parodontita marginala cronica superficiala sunt
reprezentate de :
A. vacuolizarea mitocondriilor NU
B. cresterea fosfatazei alcaline DA
C. cresterea ARN-ului in stratul germinativ DA
D. scaderea succindehidrogenazei in zonele epiteliale cu ulceratii DA
E. tendinta de aglomerare a ribozomilor NU
152-153
6. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o diferentiaza de gingivita, este:
A. prurit gingival NU
B. usturimi gingivale NU
C. jena dureroasa gingivala accentuata de periaj si masticatie NU
D. sangerari frecvente ale gingiei la atingeri usoare si la succiunea gingiei NU
E. senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti, insotita de o durere periradiculara si
interradiculara. DA
153
7. Care dintre urmatoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale in parodontita
marginala cronica superficiala:
A. papila gingivala tumefiata de aspect uneori filiform ―prelins‖ interdentar spre marginea incizala sau
suprafata ocluzala DA
B. uneori papila poate fi desprinsa de pe dinte DA
C. papila gingivala are uneori aspect lobulat, cu un sant discret la baza, care o delimiteaza de
gingia fixa DA
D. relieful papilei este sters, pana aproape de diparitie NU
E. papila gingivala are culoare roz-pal datorita slabei vascularizari. NU
154 92
8. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu parodontita prepubertara, sunt adevarate:
A. apare la dentitia temporara si mixta DA
B. este asociata cu sindromul Papillon-Lefèvre DA
C. este asociata cu sindromul Down DA
D. nu se asociaza cu neutropenia, granulocitopenia sau hipofosfatazia NU
E. este asociata cu sindromul Chediak-Higashi DA
155
9. Ce este halistereza?
A. miros urat al cavitatii orale, ce insoteste simptomatologia din parodontitele marginale cronice profunde NU
B. semn specific din gingivita ucero-necrotica NU
C. demineralizare care se prezinta sub forma unei radiotransparente cu localizare la nivelul varfului septului
alveolar DA
D. demineralizare care se prezinta sub forma unei radiotransparente cu localizare in lungul septului alveolar,
central axial in mod intrerupt sau continuu DA
E. demineralizare care se prezinta sub forma unei radiotransparente cu localizare in aproape totalitatea septului
alveolar DA
154-155
10. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate a fi cei doi patogeni implicati in producerea parodontitei
juvenile:
A. Eikenella corrodens NU
B. Streptoccocus mutans NU
C. Actinobacillus actinomycetemcomitans DA
D. Capnocytophaga sputigena DA
E. Stafiloccocus aureus NU
156
11. Endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans:
A. pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman DA
B. nu pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman NU
C. pot produce fenomene de tip boala serului NU
D. pot produce soc anafilactic NU
E. pot produce activarea complementului DA
156
12. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? Parodontita juvenila:
A. se caracterizeaza prin lipsa unei inflamatii evidenta clinic DA
B. se caracterizeaza prin prezenta unei inflamatii gingivale moderate NU
C. se caracterizeaza prin prezenta craterelor la nivelul papilelor gingivale NU
D. se caracterizeaza prin prezenta unor abundente depozite de placa bacteriana si tartru NU
E. se caracterizeaza prin liza osoasa orizontala generalizata NU
156 93
13. Bifati care sunt principalele semne clinice de imbolnavire in parodontita juvenila:
A. pungi parodontale NU NU
B. mobilitate dentara patologica DA
C. pungi parodontale adevarate DA
D. retractie gingivala DA
E. hiperestezie dentinara DA
156
14. Din punct de vedere histopatologic, in parodontita marginala cronica profunda se evidentiaza:
A. distructii intinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare si periodontale DA
B. cresterea fosfatazei alcaline NU
C. resorbtii ale cementului radicular DA
D. distructii ale fibrelor Sharpey DA
E. numeroase zone de resorbtie ale osului alveolar DA
157
15. Care sunt zonele in care se pot dezvolta ―pungi osoase‖ in cadrul evolutiei parodontitei marginale cronice
profunde a adultului?
A. liniile oblice: externa si interna DA E. zona palatina in dreptul dintilor
B. zona premolarilor mandibulari NU frontali superiori DA
C. zona premolarilor maxilari NU 158
D. creasta zigomato-molara DA
16. Care dintre urmatoarele semne clinice obiective caracterizeaza tabloul clinic al parodontitei marginale
cronice profunde, a adultului?
A. mobilitatea patologica de gradul 2 sau 3 DA
B. pungi parodontale adevarate DA
C. prezenta de numeroase resturi radiculare NU
D. migrari patologice DA
E. afectarea gingivo-osoasa a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali DA
158-159
17. Ce tip de exsudat se poate intalni in pungile parodontale adevarate din parodontita marginala cronica
profunda a adultului?
A. exsudat seros DA
B. exsudat fibrinos NU
C. exsudat sero-fibrinos DA
D. exsudat sangvinolent NU
E. exsudat purulent DA
158 94
18. Care dintre urmatoarele mecanisme au fost incriminate in patogenia parodontitei marginale agresive,
rapid progresiva?
A. activarea policlonala a limfocitelor B DA
B. activarea complementului NU
C. modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de bacterii DA
D. alterari ale functiilor limfocitelorT DA
E. producerea de autoanticorpi fata de colagen DA
160
19. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri in parodontita marginala
profunda rebela la tratament?
A. Fusobacterium nucleatum DA
B. Actinobacillus actinomycetemcomitans NU
C. Prevotella intermedia NU
D. Bacillus forsythus NU
E. Porphyromonas gingivalis NU
161
20. Cum este descrisa parodontita distrofica?
A. inflamatie acuta a tesuturilor gingivale NU
B. inflamatie cronica a tesuturilor gingivale NU
C. inflamatie ce apare dupa instalarea menoipauzei NU
D. fenomen distrofic caracteristic batranetii NU
E. inflamatie cronica instalata pe un fond distrofic DA
161
TEMA NR. 25:
Forme clinice - simptomatologie în gingivite si parodontite marginale
1. Gingivita la pubertate:
A. apare in special la fete NU
B. apare atit la fete cit si la baieti DA
C. apare la persoane cu igiena orala buna NU
D. are drept agent etiologic specii de Actinomyces si Pophyromonas NU
E. are drept agent etiologic specii de Capnocytophaga DA
128
2. Gingivita din cursul ciclului menstrual se manifesta prin:
A. crestere importanta a mobilitatii dentare fiziologice NU
B. senzatie de tensiune DA
C. usoara tumefactie gingivala DA
D. singerare gingivala DA 95
E. lichidul santului gingival scade datorita aparitiei exudatului inflamator NU
129
3. In gingivita de sarcina:
A. s-au evidentiat mecanisme imune semnificative NU
B. apar leziuni hiperkeratozice NU
C. se produc eroziuni si ulceratii care pot sangera cu usurinta la periaj NU
D. gingia este tumefiata, marita de volum, neteda sau boselata,lucioasa DA
E. incidenta este crescuta in special dupa luna a 3 a de sarcina NU
130
4. Deficienta de vitamina C are ca efect:
A. scaderea permeabilitatii epiteliului sulcular NU
B. cresterea sintezei de fibre de colagen NU
C. scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitare DA
D. favorizarea fenomenelor de demineralizare in parodontiu profund DA
E. reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor NU
133
5. Principalele semne din gingivita din leucemie sunt:
A. hiperplazii gingivale localizate in special la nivelul papilelor interdentare NU
B. ulceratii in zona mucoasei jugale si la nivelul palatului NU
C. zone de ulceratii si necroza pe mucasa jugala acoperite de nu membrane DA
D. petesii si infiltrate leucemice la nivelul palatului dur NU
E. gingivoragii tardive datorate tromcitopeniei leucemice NU
134
6. Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocroma consta in:
A. glosita si disfagie DA
B. ulceratii orale si faringiene DA
C. mucoasa gingivala este palida DA
D. toate de mai sus NU
E. ulceratii suprainfectate datorita leucopeniei DA
134
7. Antagonistii de calciu au urmatoarele efecte:
A. inactivarea acidului folic; NU
B. cresterea glicozaminoglicanilor sulfatati; DA
C. stimularea sintezei ADN si a colagenului DA
D. stimularea factorului de crestere epiteliala; DA
E. cresterea proliferarii celulare pe mediu de cultura anaerob NU
137
8. Gingivita alergica prezinta:
A. gingie de culoare rosu deschis de consistenta moale, friabila NU
B. gingie de culoare rosu intens, dura la palpare NU 96
C. tumefactie gingivala cu aspect granular DA
D. gingia singereaza foarte usor spontan NU
E. gingia are o culoare rosu intens numai la nivelul papilelor interdentare NU
140
9. Gingivitele descuamative pot sa apara in urmatoarele circumstante:
A. infectii cronice: sifilis, Candida NU
B. la pubertate si postpubertate NU
C. in eruptii medicamentoase prin reactii de hipersensibilizare DA
D. in pemfigus mucos benign DA
E. in gingivita hiperplazica idiopatica NU
141
10. In gingivita acuta ulcero-necrotica sunt prezente urmatoarele simptome obiective
A. senzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei gingivale NU
B. rigiditatea fetei si adenopatie regionala DA
C. senzatie de gust metalic si alterat NU
D. papile interdentare cu ―aspect decapitat‖ DA
E. accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbinti, condimente. NU
145
11. Gingivo-stomatita herpetica:
A. apare mai ales la adulti si la batrani; NU
B. apare dupa o perioada scurta de incubatie de 24-48 de ore NU
C. este consecinta unei necroze de lichefactie prin veziculatie intradermica; NU
D. prezinta vezicule cu lichid tulbure, laptos si virusi herpetici NU
E. evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2 saptamani. DA
146
12. In stadiul de ―leziune initiala‖, gingivita cronica se caracterizeaza prin:
A. hiperemie activa; DA
B. marginatie leucocitara; DA
C. flux de sange moderat in teritoriul capilar si venular; NU
D. migrarea prin diapedeza, in special a polimorfonuclearelor DA
E. cresterea numarului de celule, in special fibroblasti. NU
124
13. Infiltratul leucocitar bogat din corion este alcatuit din:
A. limfocite si neutrofile NU
B. limfocite, plasmocite, neutrofile si monocite NU
C. plasmocite, macrofage si neutrofile NU
D. limfocite, neutrofile, plasmocite si macrofage DA
E. limfocite, macrofage si neutrofile NU
124 97
14. Dupa localizare si intindere, gingivita cronica poate fi:
A. gingivita cronica propriu-zisa NU
B. papilita, inflamatia papilei interdentare DA
C. gingivita difuza care cuprinde papila interdentara,marginea gingivala libera si gingia fixa DA
D. gingivita difuza care cuprinde marginea gingivala libera si gingia fixa NU
E. gingivita localizata numai la unul din dinti NU
126
15. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza
A. senzatie de mincarime la nivelul gingiei marginale NU
B. dureri discrete, suportabile, spontane NU
C. senzatie de usturime DA
D. singerari gingivale numai la periaj NU
E. singerari gingivale numai la masticatie NU
126
16. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene intr-una hiperplazica se numara:
A. cavitati carioase profunde situate vestibular sau oral NU
B. obturatii in exces in imediata apropiere a gingiei DA
C. obturatii rugoase, retentive in apropierea gingiei DA
D. contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi; DA
E. impact alimentar indirect asupra papilei interdentare NU
127-128
17. Hiperplazia gingivala se remarca in special prin:
A. cresterea numarului de celule ( in special de plasmocite) NU
B. cresterea numarului de fibre de colagen DA
C. aparitia edemului masiv intra si intercelular NU
D. prezenta unui infiltrat inflamator moderat in special in corion NU
E. prezenta capilarelor de neoformatie DA
128
18. Gingivita din diabet prezinta:
A. hiperplazie gingivala generalizata DA
B. gingie de culoare palida rosu-deschis NU
C. consistenta moale a papilelor DA
D. ulceratii si sangerari usoare la atingere DA
E. frecvent pungi adevarate NU
132
19. Principalele mecanisme prin care diabetul actioneaza asupra gingiei sunt:
A. oxidarea excesiva a glucozei in gingie NU
B. acumularea de compusi cu actiune toxica prin acidoza tisulara DA
C. consum de oxigen crescut prin cresterea metabolismului local NU 98
D. meiopragie capilara si suferinte vasculare arteriale si venoase DA
E. nevrita diabetica DA
132
20. Deficienta de vitamina C are ca efect:
A. scaderea permeabilitatii epiteliului sulcular NU
B. cresterea sintezei de fibre de colagen NU
C. scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitare DA
D. favorizarea fenomenelor de demineralizare in parodontiu profund DA
E. reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor NU
133
TEMA NR. 26:
Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor
1. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:
A. pulpite acute totale NU
B. necroze pulpare DA
C. hiperestezia dentinara DA
D. abcesul lojii sublinguale NU
E. parodontite apicale subacute sau cronice DA
172
2. Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate
A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice DA
B. este localizat numai vestibular NU
C. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar DA
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cind drenajul pe cale
naturala este redus sau blocat DA
E. toate de mai sus NU
172
3. Evolutia bolii parodontale este influentata de :
A. factori loco-regionali determinanti NU
B. varsta DA
C. alimentatie NU
D. unele boli locale NU
E. sex NU
171 99
4. Prognosticul in boala parodontala depinde in mod cert de :
A. gradul de inflamatie al gingiei marginale NU
B. gradul de resorbtie osoasa DA
C. mobilitatea patologica DA
D. mobilitatea fiziologica NU
E. igiena orala NU
171
5. Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind:
A. tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm pina la 1,5 cm NU
B. dintii limitanti sunt indemni de carie NU
C. mucoasa acoperitoare este lucioasa,granitata, violacee DA
D. consistenta abcesului este moale, depresibila NU
E. consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma NU
173
6. In abcesul parodontal marginal:
A. dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie DA
B. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative NU
C. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in ax NU
D. apar frecvent adenopatii locoregionale DA
E. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticala DA
173
7. In abcesul parodontal marginal:
A. suprafata gingiei este de culoare roz si are aspect granular, ―de prundis‖ NU
B. apar fisuri dureroase ale comisurilor bucale. NU
C. adenopatiile loco-regionale sunt frecvente DA
D. evacuarea exudatului purulent este impiedicatã de edemul marginii gingivale libere DA
E. cel mai corect este evacuarea imediata prin intepare a continutului pungii NU
172-173
8. Abcesul parodontal marginal:
A. este o complicatie a parodontitei marginale cronice DA
B. este localizat cel mai frecvent palatinal NU
C. nu poate fi intalnit niciodata lingual NU
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale DA
E. tratamentul consta in drenaj prin punctionare NU
173
9. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:
A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare DA
B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculare NU
C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul agresiunilor pulpei dentare NU 100
D. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita stationarii excesive lichidului dentinar prin tubii
dentinari NU
E. nici unul din cele enuntate NU
174
10. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii:
A. contact cu alimente acre sau dulci DA
B. contact cu alimente solide sau lichide DA
C. contact cu alimente calde(cel mai frecvent) NU
D. contact cu peria de dinti DA
E. poate aparea si spontan NU
174
11. Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare:
A. prezenta peliculei dobindite NU
B. prezenta placii bacteriene DA
C. fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse pe suprafetele ocluzale NU
D. depozite de tartru depuse la coletul dintilor NU
E. efectuarea detartrajului ultrasonic NU
174
12. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:
A. retractii gingivale DA
B. prepararea unor cavitati proximale NU
C. detartraj DA
D. periaj profesional intempestiv NU
E. gingivectomie DA
173
13. Subiectiv, in abcesul parodontal marginal apar:
A. simptomatologie subiectiva zgomotoasa si frecventa NU
B. jena dureroasa la masticatie de intensitate crescuta NU
C. uneori durerea poate aparea si spontan DA
D. uneori, durerile sunt intense, violente, iradiaza, fiind consecinta unor pulpite NU
E. aspect lobulat al papilelor NU
173
14. Lacunele cuneiforme:
A. apar in 1/3 medie a suprafetelor dentare NU
B. apar la coletul dintilor DA
C. apar mai frecvent vestibular DA
D. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul longitudinal al dintelui DA
E. reprezinta o lipsa de substanta DA
174 101
15. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa din imbolnavirile parodontale profunde:
A. 0,2 % NU
B. 20 % NU
C. 2 % DA
D. 22 % NU
E. 6 % NU
174
16. Formarea lacunelor cuneiforme are drept cauze:
A. stresul si distoniile neuro-vegetative DA
B. devitalizarea dintilor NU
C. trauma ocluzala DA
D. periajul excesiv DA
E. detartrajul manual NU
174
17. Necrozele pulpare ca o complicatie a bolii parodontale sunt consecinta:
A. periajului intempestiv NU
B. traumatismelor mecanice DA
C. rupturilor pachetului vasculo-nervos apical la dintii parodontotici DA
D. eroziunii chimice acide NU
E. leziunilor directe din cursul interventiilor chirurgicale parodontale DA
174
18. Parodontitele apicale pe cale retrograda pot avea urmatoarele complicatii loco-regionale:
A. celulite DA
B. septicopioemii NU
C. sinuzita maxilara DA
D. septicemie NU
E. colecistita NU
175
19. Formarea lacunelor cuneiforme, ca si complicatii ale bolilor parodontiului marginal, este atribuita:
A. sistemului nervos in exclusivitate NU
B. sistemului nervos, traumei ocluzale, uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv, eroziunii chimice
acide DA
C. traumei ocluzale in exclusivitate NU
D. uzurii prin periaj excesiv in exclusivitate NU
E. eroziunii chimice acide in exclusivitate NU
173
20. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal:
A. sunt, in general, indemni de carie DA 102
B. prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului NU
C. au reactie pozitiva la testele de vitalitate DA
D. prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal NU
E. au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala DA
173
TEMA NR. 27:
Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale
1. In indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana, una dintre principalele etape de tratament
al parodontopatiilor marginale cronice, urmareste:
A. evidentierea placii bacteriene DA
B. administrarea de antibiotice impotriva bacteriilor ce alcatuiesc placa bacteriana NU
C. indepartarea placii bacteriene DA
D. detartrajul supra si sub gingival DA
E. chiuretajul pungilor parodontale NU
177
2. Periajul gingivo-dentar, ca mijloc principal de indepartare a placii bacteriene, urmareste:
A. indepartarea placii microbiene DA
B. indepartarea depozitelor moi DA
C. indepartarea depozitelor de tartru NU
D. stimularea vascularizarii si keratinizarii normale a gingiei DA
E. eliminarea leziunilor inflamatorii gingivale NU
179
3. Periile dentare aspre favorizeaza:
A. indepartarea depozitelor de tartru NU
B. retractia gingivala DA
C. suprainfectarea gingivala DA
D. aparitia de abcese gingivale si parodontale DA
E. uzura cementului radicular DA
181
4. Tehnica de periaj Fones:
A. este indicata pentru copii DA
B. este indicata la persoanele care prezinta fisura Stillman NU
C. se recomanda numai atunci cand sunt prezente coleretele McCall NU
D. se recomanda persoanelor necooperante NU
E. este o tehnica de periaj gingivo-dentar netraumatizanta, motiv pentru care se recomanda in gingivite si
parodontite ulcero-necrotice NU 103
185
5. Ce este stimulatorul gingival?
A. un medicament NU
B. o solutie NU
C. un con de cauciuc aplicat pe un maner DA
D. o periuta de dinti cu design special NU
E. o tehnica de tratament NU
189
6. Care dintre urmatoarele sunt mijloace secundare, ajutatoare de indepartare a placii microbiene si a
resturilor organice?
A. Dusurile si irigatia bucala DA
B. Scobitorile din lemn DA
C. Firul de matase DA
D. Stimulatorul gingival DA
E. Detartrorul ultrasonic NU
187-189
7. Alegerea mijloacelor secundare de indepartare a placii bacteriene interdentare se face:
A. in functie de posibilitatile financiare ale pacientului NU
B. in functie de dexteritatea pacientului NU
C. in functie de cele trei grade de ocupare ale ambrazurii gingivale de catre papila interdentara DA
D. in functie de scorurile indicilor de placa si tartru NU
E. in functie de varsta pacientului NU
190
8. Clatirea gurii dupa un periaj dentar corect:
A. nu este necesara NU
B. se face cu apa curenta DA
C. se face cu clorhexidina DA
D. se face cu sanguinarina DA
E. se face cu hipermanganat de potasiu DA
190
9. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu detartrajul, sunt adevarate:
A. reprezinta una din cele mai importante proceduri ale tratamentului bolii parodontale DA
B. necesita dexteritate din partea practicianului NU
C. este o manopera sangeranda DA
D. necesita protectie de antibiotice la pacientii cu risc (RAA, maladii cardiace congenitale, etc) DA
E. tehnicile moderne prevad in exclusivitate efectuarea detartrajului ultrasonic. NU
195 104
10. Pilele sau razusile sunt indicate pentru:
A. indepartarea tartrului situat imediat langa sau sub marginea gingivala libera, numai cand aceasta este
suficient de laxa pentru a permite insinuarea instrumentului DA
B. indepartarea blocurilor mari de tartru subgingival prin fragmentarea acestora DA
C. netezirea zonei de jonctiune smalt-cement DA
D. uneori pentru indepartarea unor portiuni marginale in exces ale unor obturatii de colet sau aproximale
DA
E. pentru indepartarea tartrului de pe suprafetele mucozale ale corpurilor de punte NU
201
11. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in privinta chiuretelor parodontale?
A. sunt instrumentele cele mai eficiente in detartrajul subgingival DA
B. dimensiunile si forma chiuretelor permit patrunderea acestora in pungile parodontale DA
C. microscopia electronica arata ca prin folosirea chiuretelor se realizeaza cea mai neteda suprafata
radiculara, in raport cu alte instrumente DA
D. exista doua tipuri principale de chiurete: universale si speciale DA
E. nu se asociaza detartrajul ultrasonic cu utilizarea chiuretelor parodontale NU
201-202
12. Prezenta unei inflamatii a papilei interdentare, sangerarea usoara la atingere in vecinatatea unei
obturatii obliga la:
A. indepartarea obturatiei NU
B. detartraj ultrasonic NU
C. controlul adaptarii obturatiei fata de suprafata dentara DA
D. la utilizarea firului interdentar NU
E. la efectuarea unei radiografii NU
217
13. Administrarea Augmentinului ca tratament medicamentos al parodontitelor marginale cronice
profunde, este contraindicata:
A. in herpes DA
B. in mononucleoza infectioasa DA
C. leucemie limfoida DA
D. anemie NU
E. tratament cu alopurinol DA
235
14. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu Neomicina este adevarata:
A. este un antibiotic din grupa macrolidelor NU
B. este un antibiotic aminoglicozidic DA
C. are spectru asupra bacililor NU
D. spectru bacterian asupra germenilor gram-negativi in special DA
E. prezinta oto si nefro toxicitate DA
236 105
15. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata in legatura cu Metronidazolul:
A. este un antibiotic cu spectru larg NU
B. este un chimioterapic de sinteza DA
C. este bacteriostatic NU
D. este bactericid fata de bacteriile anaerobe DA
E. actiune eficienta asupra treponemelor si protozoarelor DA
237
16. Produsul Romazulan, este indicat in:
A. abcesul apical NU
B. abcesul parodontal DA
C. dupa detartraj si extractii dentare DA
D. dupa interventii de chirurgie parodontala NU
E. glosite si cheilite DA
243
17. Tratamentul cu produse imunobiologice urmareste:
A. cresterea rezistentei antiinfectioase DA
B. cresterea valorii complementului seric DA
C. cresterea formarii de anticorpi aglutinanti DA
D. cresterea puterii fagocitare a polimorfonuclearelor DA
E. cresterea numarului de limfocite T NU
244
18. Produsul Cantastim este indicat:
A. in parodontopatii degenerative de involutie DA
B. inaintea tratamentului chirurgical al parodontitelor marginale cronice DA
C. in perioada de vindecare dupa tratament chirurgical DA
D. dupa atacul acut al gingivostomatitei ulcero-necrotice DA
E. dupa drenarea abcesului parodontal marginal NU
245
19. Imudon este indicat in :
A. gingivite DA
B. parodontite marginale cornice DA
C. alveolite DA
D. glosite, stomatite DA
E. inaintea interventiilor de chirurgie parodontala NU
246
20. Tratamentul local al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde:
A. tratamentul afectiunilor generale NU
B. tratamentul complicatiilor DA
C. tratamentul de reechilibrare ocluzala DA
D. tratamentul chirurgical DA
E. tratamentul antimicrobian si antiinflamator DA 106
177
21. Vibratiile aparatului de detartraj cu ultrasunete sunt cuprinse intre:
A. 45 000 – 60 000 cicli pe secunda NU
B. 20 000 – 45 000 cicli pe secunda DA
C. 20 000 – 80 000 cicli pe secunda NU
D. 20 000 – 60 000 cicli pe secunda NU
E. 20 000 – 70 000 cicli pe secunda NU
212-213
22. Periile actionate electric au in principal:
A. 2 tipuri de deplasari ale partii active NU
B. 3 tipuri de deplasari ale partii active NU
C. 4 tipuri de deplasari ale partii active DA
D. 5 tipuri de deplasari ale partii active NU
E. 6 tipuri de deplasari ale partii active NU
186
23. In cadrul profilaxiei primare a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal sunt cuprinse:
A. slefuiri ocluzale preventive NU
B. formele incipiente de imbolnavire NU
C. totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucale DA
D. prevenirea recidivelor NU
E. tratamentul abcesului parodontal NU
178
24. Care din urmatoarele substante cuprinse in pastele de dinti sunt abrazive:
A. azotat de potasiu NU
B. monofluorfosfat de sodiu NU
C. carboximetilceluloza NU
D. carbonat de calciu si magneziu DA
E. sulfat de sodiu NU
191
25. Un periaj dentar corespunzator este de:
A. 1-3 minute NU
B. 3-5 minute DA
C. 5-7 minute NU
D. 5-8 minute NU
E. 5-10 minute NU
180
26. Antibioticele cu actiune asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui celular sunt:
A. ampicilina DA
B. streptomicina NU 107
C. penicilina DA
D. cefalosporinele DA
E. clindamicina DA
232
27. Indicatiile nistatinei sunt:
A. profilaxia candidozei bucale la nou-nascuti DA
B. stomatita micotica sub placa protetica DA
C. gingivo-stomatita ulcero-necrotica NU
D. stomatita micotica a nou-nascutilor DA
E. stomatita micotica si candidoza esofagiana la sugari, copii si adulti DA
239
28. Contraindicatii ale detartrajului cu ultrasunete sunt:
A. bolnavi cu boli infectioase, contagioase DA
B. hiperstezie dentinara accentuata DA
C. gravidele NU
D. copiii mici DA
E. reflexul accentuat de voma NU
214
29. Efectele secundare ale clorhexidinei sunt:
A. reactii alergice DA
B. scaderea depunerii de tartru supragingival NU
C. coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor si ale suprafetei dorsale a limbii DA
D. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar DA
E. tulburari digestive DA
193
30. Chiuretele Gracey profilactice:
A. sunt in numar de 5 NU
B. sunt in numar de 4 DA
C. sunt in numar de 3 NU
D. sunt in numar de 6 NU
E. sunt folosite in special pentru indepartarea tartrului supragingival DA
204
31. Clorhexidina:
A. se poate aplica sub forma de gel timp de 30 minute dimineata si seara in locul periajului; NU
B. se poate folosi in irigatii ale santurilor gingivale in solutie de 0,2% DA
C. poate determina coloratii galben-maronii ale dintilor DA
D. poate determina aparitia de sialoree; NU
E. poate duce la depunerea crescuta de tartru subgingival. NU
193-194 108
32. Despre detartraj se poate spune ca:
A. este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale NU
B. este o manopera sangeranda DA
C. este supra- si subgingival; DA
D. subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi DA
E. se poate practica in conditii obisnuite, fara pregatire speciala NU
195
33. Pentru detartrajul cu ultrasunete, deplasarea partii active se face:
A. mentinand contactul cu dintele mai mult de 5 secunde NU
B. circular DA
C. in axul dintelui NU
D. inainte - inapoi DA
E. in forma de 8 DA
213
34. Metoda Fones:
A. se face cu dintii in ocluzie pentru fetele vestibulare; DA
B. este indicata la copii DA
C. se face prin miscari circulare DA
D. se face cu gura deschisa pentru toate suprafetele dintilor NU
E. se face prin miscari verticale NU
185
35. Periutele montate, in forma de palnie:
A. se aplica pe fetele dintelui in plan vertical DA
B. nu se folosesc excesiv pentru a nu disloca cementul cervical; DA
C. se aplica in rotatie pe fetele vestibulare si orale si se deplaseaza spre proximal DA
D. se folosesc pentru a indeparta cementul necrotic care rezulta dupa detartraj. NU
E. sensul de rotire se alege asa incat sa fie antrenate spre gingie pentru a lustrui si in spatiul gingivo-dentar
NU
211
36. Antibioticele actioneaza prin:
A. inhibarea sintezei protetice DA
B. inhibarea sintezei peretelui celular DA
C. inhibarea sintezei acizilor nucleici DA
D. inhibarea permeabilitatii membranei citoplasmatice DA
E. stimularea sintezei proteice. NU
232
37. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt:
A. in fazele incipiente de boala parodontala DA
B. bolnavii hemofilici NU
C. bolnavi cu boli infectioase, contagioase DA 109
D. in fazele incipiente de boala parodontala NU
E. hiperestezie dentinara accentuata. DA
214
38. Tetraciclina are urmatoarele efecte secundare:
A. alergii DA
B. tulburari hepatorenale. DA
C. aparitia de candidoze DA
D. senzatia de gust metalic si alterat NU
E. tulburari gastrice si intestinale DA
233
39. Ortochrome este utilizat:
A. in pungi parodontale cu exudat purulent DA
B. in fistule apico-gingivale DA
C. ulceratii gingivale de cauza microbiana DA
D. in aplicatii scurte, 5-6 secunde, urmate de spalaturi cu ser fiziologic DA
E. in leziuni herpetice NU
227
40. Indicatiile bioterapiei de reactivare:
A. Gingivite cronice rebele la tratament NU
B. Parodontite marginale cronice profunde in paralel cu tratamentul complex NU
C. Parodontita adultului NU
D. Parodontita juvenila dupa tratament antimicrobian DA
E. Parodontita rapid progresiva NU
316-317
TEMA NR. 28:
Orientari terapeutice principale si scheme de tratament în gingivite si parodontite
1. In cadrul bioterapiei de reactivare prin produse de origine animala se utilizeaza:
A. Paradenyl NU
B. extract de namol sapropelic DA
C. biovitroceramica NU
D. Arovit NU
E. Insadol NU
317
2. Care produs nu se utilizeaza in cazul bioterapiei de reactivare prin produse de origine biologica:
A. Vogan DA 110
B. Placentex NU
C. Ney Pulpin NU
D. extract de namol sapropelic NU
E. E.T.O. NU
317
3. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala foloseste:
A. Gerovital NU
B. Proneuryl NU
C. Paradenyl NU
D. Cantastim NU
E. Insadol DA
317
4. Vitaminoterapia presupune administrarea de:
A. acid folic NU
B. vitamina B2 NU
C. vitamina K NU
D. vitamina E NU
E. vitamina A DA
317
5. Vitamina A se administreaza in urmatoarele doze:
A. 1-3 drajeuri/zi NU
B. 1-2 drajeuri/zi DA
C. 2-3 drajeuri/zi NU
D. 1-2 g/kg corp NU
E. 1-3 g/kg corp NU
317
6. Bioterapia de reactivare prin produse de origine animala utilizeaza:
A. Vaduril DA
B. Placentia DA
C. E.T.O. DA
D. Insadol NU
E. Ney Pulpin DA
317
7. Masajul gingival se contraindica in:
A. pungi parodontale profunde NU
B. abcese parodontale DA
C. recesiuni ample NU
D. parodontite rapid progresive NU
E. zonele inflamate DA
318 111
8. Substantele imunobiologice cuprind:
A. Cantastim DA
B. Polidin DA
C. Imudon DA
D. Insadol NU
E. Vogan NU
318
9. Paradenylul contine:
A. magneziu DA
B. zinc DA
C. fier NU
D. mangan DA
E. litiu NU
318
10. Vitamina C se administreaza sub forma de:
A. capsule de 0.100 g NU
B. comprimate de 0.250 g DA
C. comprimate de 0.300 g NU
D. fiole de 0.250 g NU
E. fiole de 0.500 g DA
318
11. Masajul gingival se realizeaza cu:
A. pulpa degetului DA
B. Profijet NU
C. hidropulsor NU
D. dispozitiv adaptal la Unit-ul dentar DA
E. instrumentar specific NU
318
12. Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice foloseste:
A. oxigenoterapia DA
B. masajul gingival NU
C. terapie de aditie NU
D. insuflatii subgingivale de ozon DA
E. ape minerale sulfuroase DA
318
13. Gerovitalul contine:
A. Procaina DA
B. Mepivacaina NU
C. Xilina NU
D. Articaina NU
E. Novocaina DA 112
317
14. Apele minerale sulfuroase actioneaza:
A. mecanic DA
B. termic DA
C. chimic DA
D. balneoterapeutic NU
E. fizic NU
317
15. Ionul SO4- are actiune:
A. heparinoformatoare NU
B. antiinflamatoare DA
C. cicatrizanta NU
D. keratolitica DA
E. keratoplastica DA
318
16. Laserterapia ca bioterapie de reactivare:
A. are efect nootrop NU
B. are efect cicatrizant NU
C. stimuleaza procesele reparatorii DA
D. grabeste vindecarea DA
E. stimuleaza formarea colagenului DA
316
17. Procaina folosita in bioterapia de reactivare are efecte:
A. nootrope DA
B. de stimulare a neurotroficitatii DA
C. de activare a regenerarii fibrelor nervoase DA
D. osteoclastice NU
E. de stimulare a mecanismelor imune NU
316
18. Mecanisme de actiune ale substantelor folosite in bioterapia de reactivare sunt:
A. stimularea proliferarii celulelor nespecifice NU
B. stimularea metabolismului DA
C. actiune mecanica DA
D. actiune fizica DA
E. actiune chimica DA
316
19. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala se realizeaza cu:
A. Imudon NU
B. Insadol DA
C. Extract de Aloe DA 113
D. Gerovital NU
E. Vogan NU
317
20. Pentru tratamentul gingivitei cronice pacientul trebuie sa clateasca gura cu clorhexidina timp de:
A. 4-6 zile NU
B. 4-6 saptamani NU
C. 4-5 zile NU
D. 4-5 saptamani DA
E. 4 saptamini NU
319
21. In cadrul tratamentului gingivitei cronice, pacientul trebuie sa clateasca gura cu clorhexidina:
A. inainte de periaj NU
B. cu 2 ore inainte de periaj NU
C. la 2 ore dupa periaj NU
D. dupa periaj DA
E. la 2 ore dupa periaj NU
319
22. Pentru desfiintarea hiperplaziei propriu-zise se practica:
A. tehnici de aditie NU
B. detartraj NU
C. gingivectomie DA
D. chiuretaj parodontal NU
E. tratament medicamentos NU
319
23. Tratamentul gingivitelor alergice cuprinde:
A. administrare locala de antihistaminice DA
B. detartraj NU
C. chiuretaj NU
D. tehnici de aditie NU
E. gingivoplastii NU
322
24. Tratamentul gingivostomatitei herpetice include administrare de:
A. Piamfucin NU
B. Gerovital NU
C. Nivcrisol-D DA
D. Orthocrome NU
E. Volon NU
324 114
25. Pentru desfiintarea hiperplaziei propriu-zise se practica:
A. gingivectomie NU
B. ostectomii NU
C. gingivectomie gingivoplastica DA
D. operatii cu lambou DA
E. cauterizare chimica cu acid tricloracetic NU
319
26. Tratamentul gingivitei pubertare presupune:
A. indepartarea acumularii de placa bacteriana DA
B. indepartarea tartrului sub si supragingival DA
C. excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale cu regularizare osoasa NU
D. excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale DA
E. tratament medicamentos antibiotic NU
319
27. Tratamentul hiperplaziilor leucemice cuprinde:
A. ceai de musetel DA
B. Volon NU
C. Ticiverol DA
D. Listerina NU
E. Romazulan DA
321
28. Tratamentul local al hiperplaziilor medicamentoase include:
A. solutii antiseptice DA
B. substante astringente DA
C. antihistaminice NU
D. colutorii complexe cu antibiotice DA
E. extracte vegetale cu actiune antibacteriana DA
322
29. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice presupune:
A. repaus la pat NU
B. aplicare locala de colutorii complexe DA
C. detartraj manual NU
D. chiuretaj parodontal NU
E. spalaturi bucale largi DA
323
30. Tratamentul de eliminare al factorilor favorizanti in gingivostomatita ulcero-necrotica include:
A. Proparodont DA
B. Pyralvex NU
C. Ticiverol DA
D. Kenalog NU
E. Metotrexat NU 115
323
31. Tratamentul curativ al pericoronaritelor include utilizarea de:
A. instilatii de colutorii complexe antibiotice DA
B. administrare pe cale generala de antibiotice DA
C. instilatii de colutorii complexe antiinflamatorii NU
D. instilatii de colutorii complexe antihistaminice NU
E. instilatii de colutorii complexe antimicotice si antifungice NU
323
TEMA NR. 29:
Anestezia în medicina dentara
1. Anestezicul local utilizat in medicina dentara trebuie sa indeplineasca urmatoarele calitati:
A. Inductie suficient de lunga (Nu)
B. Toxicitate sistemica medie (Nu)
C. Efect anestezic puternic (Da)
D. Incidenta scazuta a efectelor adverse (Da)
E. Sa nu produca iritatii locale (Da)
Pag.2
2. Substante anestezice locale utilizate in mod curent in medicina dentara:
A. Lidocaina (Da)
B. Piperocaina (Nu)
C. Mepivacaina (Da)
D. Clorprocaina (Nu)
E. Articaina (Da)
Pag.8
3. Agentii vasoconstrictori adjuvanti ai anestezicelor locale sunt:
A. Adrenalina (Da)
B. Felipresina (Da)
C. Neo-cobefrinul (Da)
D. Acetilcolina (Nu)
E. Noradrenalina (Da)
Pag.15
4. Cerintele tehnicii anesteziei locale prin infiltratie:
A. Acul se introduce cu bizoul spre tesuturile moi (Nu)
B. Locul punctiei trebuie umezit cu saliva pacientului (Nu)
C. Seringa trebuie sa stea in campul vizual al pacientului (Nu)
D. Anestezicul se injecteaza lent, 1ml/minut (Da) 116
E. Infiltratia anestezicului in lungul liniei de incizie (Da)
Pag. 20
5. Anestezia locala prin infiltratie contine:
A. Anestezia submucoasa (Da)
B. Anestezia intradermica (Da)
C. Anestezia paraapicala supraperiostala (Da)
D. Anestezia cu protoxide de azot (Nu)
E. Anestezia intraosoasa (Da)
Pag.20
6. Anestezia plexala este des folosita pentru:
A. Extractii dentare (Da)
B. Rezectii apicale (Da)
C. Extirparea tumorilor mari si mijlocii din zona laterala a mandibulei (Nu)
D. Inserarea implanturilor dentare (Da)
E. Intreventii chirurgicale parodontale (Da)
Pag. 21
7. Anestezia nervilor alveolari supero-posteriori implica:
A. Anestezia ―la tuberozitate‖ (Da)
B. Teritoriul anesteziat cuprinde molarii superiori de pe partea respectiva (Da)
C. Teritoriul anesteziat cuprinde fibromucoasa vestibulara a molarilor (Da)
D. Teritoriul anesteziat cuprinde fibromucoasa palatina a molarilor (Nu)
E. Teritoriul anesteziat cuprinde peretele posterior al sinusului maxilar si mucoasa sinusala adiacenta pe
partea respectiva (Da)
Pag. 24
8. Contraidicatiile anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori cuprind:
A. Procese tumorale sau inflamatorii situate in vestibulul superior sau retrotuberozitar (Da)
B. Pacientii hemofilici (Da)
C. Pacientii cu boli cardiace (Nu)
D. Pacientii cu tratament anticoagulant (Da)
E. Pacientii cu trismus (Nu)
Pag. 24
9. Reperele anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori cuprind:
A. Creasta zigomato-alveolara (Da)
B. Radacina meziala a molarului 2 superior (Da)
C. Carligul pterigoidei (Nu)
D. Mucoasa fixa (Nu)
E. Mucoasa mobile (Da)
Pag. 24 117
10. Pentru anestezia nervilor alveolari supero-posteriori pacientul este asezat in fotoliul dentar:
A. Cu capul in usoara extensie (Da)
B. Cu mandibula deviata usor de partea opusa injectarii anestazicului (Nu)
C. Cu gura larg deschisa (Nu)
D. Cu policele medicului in mucoasa jugala dreapta pentru anestezia pe partea dreapta (Nu)
E. Cu indexul medicului in mucoasa jugala stanga pentru anestezia pe partea stanga (Nu)
Pag. 24
11. Cand se practica anestezia la tuberozitate, reperul osos fixat de pulpa degetului este:
A. Marginea anterioara a spinei Spix (Nu)
B. Marginea anterioara a ramului ascendent al mandibulei (Nu)
C. Creasta zigomato-alveolara (Da)
D. Marginea inferioara a arcadei zigomatice (Nu)
E. Rebordul orbitar inferior (Nu)
Pag. 24
12. Dupa ce se ia contact cu osul se patrunde de-a lungul tuberozitatii mentinandu-se contactul osos pana
la o profunzime de:
A. 0,5 - 1 cm (nu)
B. 1 – 1,5 cm (nu)
C. 1,5 – 2 cm (nu)
D. 2 – 2,5 cm (DA)
E. 3 – 4 cm (nu)
Pag 25
13. In anestezia la tuberozitate, ori de cate ori nu se mentine contactul osos exista riscul:
A. Anesteziei nervului facial (nu)
B. Inteparii plexului venos pterigoidian (da)
C. Producerea hematomului la tuberozitate (da)
D. Inteparii arterei maxilare interne (da)
E. Patrunderii in sinusul maxilar (nu)
Pag 25
14. Nervul infraorbitar se exteriorizeaza la nivelul gaurii infraorbitale dand ramuri:
A. Labiale superioare (Da)
B. Nervi alveolari supero-anteriori (da)
C. Palpebrale inferioare (da)
D. Nazale (da)
E. Labiale inferioare (nu)
Pag 28
15. In anestezia la gaura infraorbitara acul strabate partile moi si ia contact cu osul dandu-i-se o directie in
trei axe:
A. In sus si in afara (nu)
B. In sus, in afara si inainte (nu)
C. In sus , in afara si inauntru (nu) 118
D. Inapoi, in afara si inauntru (nu)
E. In sus, inapoi si inafara (DA)
Pag 28
16. Daca substanta anestezica este injectata in grasimea orbitara poate apare:
A. Diplopie tranzitorie (da)
B. Lipsa temporara a vederii (da)
C. Paralizia pleoapei inferioare (nu)
D. Paralizia de facial (nu)
E. Anestezia ramurei inferioare a nervului oculomotor comun (da)
Pag 28
17. In anestezia la spina Spix pe partea dreapta, cu indexul mainii stangi se repereaza:
A. Marginea anterioara a ramului mandibular (da)
B. Creasta temporala a mandibulei (da)
C. Creasta zigomato-alveolara (nu)
D. Partile moi labio-jugale tinute in tensiune (nu)
E. Planul ocuzal al molarilor inferiori (nu)
Pag 29
18. Punctia efectuata mai jos de spina Spix va determina:
A. Anestezia nervului auriculo temporar (nu)
B. Jena la deglutitie (nu)
C. Pareza tranzitorie a nervului facial (nu)
D. Anestezia nu se instaleaza (da)
E. Toate raspunsurile sunt corecte (nu)
Pag 29
19. Complicatiile locale ale anesteziei loco-regionale:
A. Necroza mucoasei (da)
B. Trismusul persistent (Da)
C. Parestezii preexistente (nu)
D. Alveolita post extractionala (da)
E. Injectite postanestezice (Da)
Pag 39
20. Injectitele postanestezice:
A. Sunt produse de punctiile anestezice septice (da)
B. Mai frecvent apar la gaura nazopalatina (nu)
C. Determina disfagie (da)
D. Apare la o saptamana dupa punctia anestezica (nu)
E. Se trateaza in servicii de specialitate OMF (da)
Pag 40 119
TEMA NR. 30:
Extractia dentara
1. Contraindicatiile absolute ale extractiei dentare sunt:
A. leucemia acuta DA
B. leucemia cronica NU
C. infarctul miocardic recent DA
D. hemofilia NU
E. insuficienta cardiaca NU
65
2. Pentru extractia caninilor superiori se poate efectua urmatoarea anestezie:
A. anestezie plexala si la gaura incisiva DA
B. anestezie la tuberozitate si anestezie la gaura incisiva NU
C. anestezie la gaura infraorbitara si la gaura incisiva DA
D. anestezie plexala vestibular si plexala palatinal NU
E. infiltratie plexala si infiltratie palatinala NU
75
3. Pentru extractia molarului de minte superior cu o singura radacina se pot folosi doar elevatoarele:
A. elevatorul drept DA
B. elevatorul curb cu partea activa orientata spre distal DA
C. elevatorul curb cu partea activa orientata spre mezial NU
D. elevatorul ―picior de ciuta‖ NU
E. elevatorul Lecluse NU
77
4. Pentru extractia molarului doi mandibular miscarea de basculare va avea o amplitudine mai mare spre:
A. lingual NU
B. vestibular DA
C. distovestibular NU
D. axul dintelui NU
E. meziovestibular NU
79
5. Osul alveolar la nivelul molarului de minte mandibular erupt este mai subtire:
A. vestibular NU
B. lingual DA
C. retromolar NU
D. mezial NU
E. distal NU
79 120
6. Extractia cu elevatorul Lecluse are urmatoarele indicatii:
A. radacinile molarului de minte inferior sunt recurbate distal DA
B. radacinile molarului de minte inferior sunt drepte NU
C. radacinile molarului de minte inferior sunt recurbate spre mezial DA
D. radacinile molarului de minte inferior sunt fuzionate si drepte NU
E. radacinile molarului de minte inferior sunt divergente NU
80
7. Separatia radiculara in cazul molarilor superiori are forma in:
A. in ‖T‖ DA
B. in ―Y‖ DA
C. in ―V‖ NU
D. in ―Y‖ dublu NU
E. in ―L‖ NU
81
8. Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici:
A. extractia cu clestele de radacini DA
B. extractia cu ajutorul elevatoarelor DA
C. extractia cu ajutorul sindesmotoamelor NU
D. extractia prin alveolotomie DA
E. extractia prin odontectomie NU
82
9. Extractia prin alveolotomie este indicata in urmatoarele situatii:
A. radacini situate profund intraalveolar ce nu pot fi extrase cu elevatoareleDA
B. radacini deformate prin hipercementoza DA
C. radacini scurte NU
D. radacini situate sub lucrarile protetice conjuncte DA
E. radacini cu anchiloza dentoalveolara DA
86
10. Pentru alveolotomie se poate folosi unul din urmatoarele tipuri de lambouri:
A. lamboul ―plic‖ DA
B. lamboul triunghiular DA E. lamboul rectangular NU
C. lamboul dreptunghiular NU 86
D. lamboul trapezoidal DA
11. Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tabliei osoase vestibulare este indicata in:
A. radacini situate profund intraalveolar NU
B. radacini divergente NU
C. radacini convergente NU
D. radacini situate in imediata apropiere a marginii alveolare DA
E. radacini situate in vecinatatea sinusului maxilar NU 121
87
12. Alveolotomia cu rezectie marginala partiala / totala a tabliei osoase vestibulare este indicata in:
A. resturi radiculare mici situate profund DA
B. resturi radiculare convergente NU
C. resturi radiculare divergente NU
D. radacini cu hipercementoza DA
E. anchiloze dentoalveolare pe toata lungimea radacinii DA
87
13. Dupa extractia dentara simpla se recomanda pacientului urmatoarele:
A. se mentine pansamentul supraalveolar o ora DA
B. in ziua interventiei dieta semilichida DA
C. clatirea gurii cu solutie de clorhexidina la o ora dupa extractie NU
D. spalatul dintilor dupa 2 ore de la extractie NU
E. se va evita consumul de bauturi carbogazoase in primele zile dupa extractie DA
91
14. In producerea accidentelor si complicatiilor extractiei dentare sunt implicati urmatorii factori:
A. leziuni patologice preextistente DA
B. greseli de tehnica DA
C. particularitati ale dintilor invecinati NU
D. particularitati morfologice ale structurilor de vecinatate DA
E. particularitati morfologice ale dintelui extras DA
92
15. Factorii favorizanti in fractura coronara a dintelui extras sunt:
A. distructii mari coronoradiculare prin procese carioase DA
B. prezenta unor lucrari protetice adjuncte NU
C. prezenta unor obturatii voluminoase DA
D. priza incorecta a clestelui DA
E. manevre brutale in timpul luxarii DA
92
16. Factorii de risc in fractura radiculara a dintelui extras sunt<.
A. radacini curbe, cudate ―in baioneta‖ DA
B. radacini scurte si drepte NU E. anchiloza dentoalveolara DA
C. radacini divergente DA 92
D. os alveolar dens DA
17. Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul extractiilor din zone cu corticala subtire:
A. corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior DA
B. corticala vestibulara la nivelul molarului de minte inferior NU 122
C. corticala linguala la nivelul premolarilor inferiori NU
D. podeaua sinusului maxilar (cand are raport strans cu radacinile dintilor sinusali) DA
E. corticala vestibulara la nivelul incisivului lateral superior NU
94
18. In functie de momentul aparitiei hemoragiei postextractionale aceasta se clasifica astfel:
A. hemoragie imediat – prelungita DA
B. hemoragie persistenta nocturna NU E. hemoragie diurna NU
C. hemoragie precoce DA 98
D. hemoragie tardiva DA
19. Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi:
A. persistenta tesutului de granulatie in alveola DA
B. fractura procesului alveolar DA
C. luxatia dintelui invecinat NU
D. lezarea arterei alveolare inferioare DA
E. nerespectarea regulilor de asepsie si antisepsie NU
99
20. Alveolita este favorizata de:
A. infectii preexistente acute sau cronice DA
B. pansament compresiv intraalveolar prelungit DA
C. pansament compresiv supraalveolar prelungit NU
D. consumul de alimente fierbinti NU
E. extractii laborioase cu traumatizari ale mucoasei si ale peretilor ososi DA
100
TEMA NR. 31:
Patologia eruptiei dentare
1. Dechaume clasifica incluzia dupa dintii interesati:
A. incluzia dintilor temporari DA
B. incluzia dintilor permanenti DA
C. incluzia caninilor superiori NU
D. incluzia molarilor de minte inferiori NU
E. incluzia dintilor supranumerari DA
116
2. Dupa criteriul topografic incluziile pot fi:
A. incluzii dentare superficiale NU 123
B. incluzii dentare intraosoase DA E. incluzii dentare simetrice sau
C. incluzii dentare profunde NU asimetrice DA
D. incluzii dentare submucoase DA 117
3. Examenul radiologic cu film ocluzal este indispensabil in incluziile situate la nivelul:
A. zonei frontale superioare DA
B. zonei premolare DA
C. zonei molare DA
D. ramului ascendent al mandibulei NU
E. bazei apofizei condiliene NU
119
4. Reperele folosite in clasificarea incluziei molarului de minte sunt:
A. relatia cu ramul mandibular DA
B. morfologia radacinii DA
C. relatia cu molarul de minte de 6 ani NU
D. densitatea osului inconjurator DA
E. relatia cu linia oblica interna a mandibulei NU
131
5. In plan sagital dupa PETERSON se descriu:
A. incluzia mezioangulara (35% din cazuri) odontectomie relativ usoara DA
B. incluzia orizontala (35% din cazuri) odontectomie dificila DA
C. incluzia vestibuloangulara (38% din cazuri) odontectomie dificila NU
D. incluzia verticala (38% din cazuri) odontectomie dificila DA
E. incluzia linguoangulara (6 – 8% din cazuri) odontectomie usoara NU
131
6. In general morfologia radacinii influenteaza dificultatea extractiei molarului de minte prin:
A. lungimea radacinii DA
B. curbura radacinilor – creste dificultatea extractiei DA
C. latimea radacinii in portiunea apicala NU
D. dimensiunea mezio – distala a radacinilor – cu cat aceasta este mai mica la nivel cervical, cu atat este mai
usoara extractia DA
E. spatiul periodontal – cand spatiul este mai larg, extractia se poate efectua mai usor DA
136
7. Factorii care usureaza odontectomia molarului 3 inferior sunt:
A. pozitia mezio – angulara DA
B. radacini recurbate spre distal NU
C. radacini conice sau fuzionate DA
D. relatia intima cu canalul alveolar inferior NU
E. spatiul parodontal larg DA
141 124
8. Factorii care ingreuneaza odontectomia molarului 3 inferior A. pozitia disto – angulara DA
sunt:
B. radacini lungi si subtiri DA E. incluzie osoasa partiala NU
C. os rigid si dens DA 141
D. radacini convergente NU
9. Infectia sacului pericoronar a molarului inclus se poate face:
A. de la o punga parodontala de vecinatate DA
B. de la o pulpita seroasa totala de vecinatate NU
C. de la un focar de osteomielita DA
D. printr-un traumatism care produce o solutie de continuitate si o comunicare a sacului coronar ci
cavitatea bucala DA
E. pe cale sangvina in cursul bolilor infectioase DA
141
10. In pericoronarita congestiva bolnavul acuza:
A. dureri spontane sau provocate, de intensitate variabila DA
B. febra inalta NU
C. frisoane NU
D. jena in deglutitie DA
E. trismus discret DA
142
11. In pericoronarita supurata bolnavul poate prezenta:
A. inapetenta DA
B. jena in deglutitie DA
C. adinamie NU
D. jena in respiratie NU
E. febra usoara (37,5) NU
143
12. In pericoronarita supurata procesul septic se poate propaga la os pe cale:
A. periostala DA
B. ligamentara DA
C. pulpara NU
D. medulara NU
E. direct prin sacul pricoronar DA
143
13. Tulburarile senzitive aparute in cursul eruptiei dificile a molarului de minte inferior sunt:
A. nevralgii dentare DA
B. sinalgii dento – cutanate DA
C. sindroame algodisfunctionale ATM NU 125
D. otalgie DA
E. trismus NU
145
14. Complicatiile tumorale asociate incluziei molarului de minte inferior pot fi:
A. ameloblastom DA
B. chist folicular DA
C. chist nazopalatin NU
D. chist dermoid NU
E. odontom DA
145
15. Contraindicatiile decapisonarii sunt:
A. spatiu retromolar insuficient DA
B. capuson de mucoasa subtire NU
C. incluzie osoasa partiala sau totala DA
D. incluzie verticala NU
E. incluzii ectopice DA
146
16. In pericoronarita acuta congestiva se recomanda:
A. irigatii cu solutii antiseptice DA
B. tratament cu agenti fizici DA
C. decapusonare NU
D. antibiotice cu spectru larg NU
E. antiinflamatoare si antalgice DA
146
17. Molarul de minte superior poate fi inclus si la distanta (heterotopic):
A. deasupra molarului de 12 ani DA
B. in podeaua orbitei DA
C. in apofiza coronoida NU
D. in peretii sinusului maxilar DA
E. in fosa nazala NU
153
18. In cursul odontectomiei molarului de minte superior se pot produce urmatoarele accidente:
A. comunicare orosinusala postextractionala DA
B. fractura tuberozitatii maxilare DA
C. hemoragie masiva NU
D. impingerea dintelui in sinusul maxilar DA
E. impingerea dintelui in spatiul pterigomandibular NU
157
19. Anatomo – clinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel:
A. incluzie vestibulara DA 126
B. incluzie palatinala, mezializata sau distalizata DA
C. incluzie ectopica NU
D. incluzie intermediara sau transinusala (vestibulo – orala) DA
E. incluzie verticala NU
160
20. Redresarea chirurgical – ortodontica este indicata:
A. la pacientii tineri DA E. dintele se gaseste in
B. dintele are o pozitie orizontala NU dreptul spatiului sau normal
C. incluzia nu este profunda DA de eruptie DA
D. dintele are putine anomalii de forma sau volum NU 165
TEMA NR. 32:
Traumatologie OMF
1. Factorii de risc pentru vindecarea intarziata a plagilor sunt:
A. corpi straini restanti in plaga DA
B. diabetul zaharat DA
C. varsta avansata DA
D. sutura primara a plagii NU
E. hemoragii locale NU
314
2. Principii generale ce trebuie respectate in tratamentul plagilor OMF:
A. utilizarea Bulei Bichat NU
B. neurorafia pentru nervul sectionat DA
C. refacerea canalului Stenon DA
D. firele de sutura neresorbabile se mentin 48 ore NU
E. sutura secundara se realizeaza in primele 2 – 3 zile de la traumatism NU
314
3. Fracturile de mandibula sunt intalnite mai frecvent:
A. la sexul feminin NU
B. la sugari NU
C. la sexul masculin DA
D. la adultul tanar DA
E. la nivelul apofizei coronoide NU
315 127
4. Principala cauza a fracturilor de mandibula este:
A. odontectomia molarului 3 NU
B. agresiunile umane DA
C. starea generala a pacientului NU
D. leziunile mucoasei orale NU
E. accidente rutiere DA
316
5. Factorii particulari ce determina scaderea rezistentei mandibulei sunt:
A. statusul dento – parodontal DA
B. implanturi dentare DA E. hemofilia A NU
C. prezenta mugurilor dentari DA 316
D. purtatorii de proteze mobile NU
6. Fracturile de mandibula se produc prin urmatoarele mecanisme:
A. flexie DA
B. presiune DA
C. expulzie dentara NU
D. tasare DA
E. fracturi dentare NU
316
7. Deplasarile secundare sunt determinate de:
A. musculatura DA
B. localizarea liniei de fractura DA
C. statusul dentar DA
D. energia cinetica mare NU
E. armele de foc NU
318
8. Fracturile corpului mandibular sunt urmatoarele:
A. fracturi subcondiliene NU
B. fracturi mediene DA
C. fracturi paramediene DA
D. fracturi laterale DA
E. fracturi ale unghiului NU
321
9. Fracturile condilului mandibular sunt:
A. subcondiliana joasa DA
B. ale colului condilului DA
C. intracapsulare DA
D. ale coronoidei NU
E. oblice ale ramului vertical NU 128
321
10. Semnele clinice comune fracturilor de mandibula sunt:
A. mobilitatea osoasa anormala DA
B. tulburari ale ocluziei dentare DA
C. jena in respiratie NU
D. socul traumatic NU
E. fracturi ale oaselor lungi NU
322
11. Diagnosticul fracturilor de mandibula se stabileste pe:
A. simptomatologie clinica DA
B. investigatii radiologice DA
C. examene imunologice NU
D. examen anatomopatologic NU
E. examen microbiologic NU
333
12. Zonele de minima rezistenta ale etajului mijlociu al fetei sunt:
A. stalpul canin NU
B. stalpul pterigoidian NU
C. traversa palatina NU
D. rebordul orbitar superior NU
E. peretii ososi dintre stalpi si traverse DA
361
13. Fracturile partiale ale maxilarului sunt:
A. perforatii ale boltii palatine DA
B. LeFort I NU
C. Fractura tuberozitatii DA
D. Disjunctia intermaxilara NU
E. Fractura crestei alveolare DA
362 – 363
14. Diagnosticul fracturilor de maxilar se stabileste pe baza:
A. semnelor clinice orale DA
B. mobilitatea molarului 3 inferior NU
C. epistaxis DA
D. investigatiilor radiologice DA
E. examenul sangelui NU
369
15. Complexul zigomatic este alcatuit din:
A. osul malar DA
B. arcada temporo – zigomatica DA
C. marginea superioara a orbitei NU 129
D. tuberozitatea maxilara NU
E. apofiza coronoida NU
379
16. Tipuri de investigatii radiologice obligatorii in fracturile de malar:
A. incidenta semiaxiala Hirtz DA
B. CT cu reconstructie tridimensionala DA
C. Ortopantomografia NU
D. Radiografii ale ATM NU
E. Radiografii retrodentare NU
382
17. Leziunile dentare posttraumatice sunt:
A. fisura coronara DA
B. fractura coronara fara expunerea pulpei dentare DA
C. fractura radiculara DA
D. luxatia dentara NU
E. expulzia dentara NU
388
18. Traumatismele tesuturilor parodontale se clasifica in:
A. contuzia parodontala DA
B. intruzia dentara DA
C. avulsia completa DA
D. fracturi coronare NU
E. fracturi de mandibula NU
390
19. Fracturile radiculare a dintilor temporari au indicatie de:
A. supravegherea evolutiei DA
B. extractia segmentului coronar mobil DA
C. extractia dintelui in totalitate DA
D. imobilizare NU
E. tratament endodontic NU
390
20. In luxatia cu intruzie se produce:
A. deplasarea dintelui spre vestibular NU
B. deplasarea in osul alveolar DA
C. deplasarea in condilul mandibular NU
D. deplasarea in fosa nazala DA
E. deplasare in coronoida NU
390 130
TEMA NR. 33:
Infectii OMF
1. Flegmonul este:
A. O colectie supurativa bine delimitata NU
B. O supuratie difuza, extensiva DA
C. Prezinta in periferie o membrane piogena NU
D. O inflamatie seroasa reversibila NU
E. Asociat cu sindromul toxico – septic DA
245
2. Infectiile periosoase pot fi cantonate in:
A. Limba NU
B. Spatiul vestibular DA
C. Bolta palatina DA
D. Loja maseterina NU
E. Spatial corpului mandibulei DA
247
3. Tratamentul abcesului vestibular consta in:
A. Punctie NU
B. Incizie, drenaj DA
C. Tratamentul cauzei DA
D. Extractia dintelui cauzal cu rol de drenaj al puroiului NU
E. Antibioterapie sustinuta NU
247
4. Abcesul spatiului palatinal are ca punct de plecare:
A. caninul superior NU
B. incisivul lateral superior DA
C. premolarul unu superior DA
D. radacina vestibulara a molarului unu superior NU
E. incisivul central superior NU
248
5. In cazul abcesului migrator al obrazului, colectia purulenta poate fi situata:
A. la nivelul muschiului maseter NU
B. in afara muschiului buccinator DA
C. in lungul liniei oblice interne NU
D. in dreptul premolarilor inferiori DA
E. inauntrul muschiului buccinator DA
253
6. Spatiul genian este impartit de muschiul buccinator in:
A. Compartimentul extern DA
B. Compartimentul intern DA 131
C. Compartimenul superior NU
D. Compartiment sinusal NU
E. Compartiment maxilar NU
251
7. Cauzele infectiei lojei submandibulare sunt:
A. Generale NU
B. Procese septice ale molarilor inferiori DA
C. Imunodeficienta NU
D. Litiaza salivara DA
E. Adenita supurata DA
257
8. Supuratiile submandibulare pot fi drenate prin:
A. Incizie cutanata DA
B. Incizie intraorala paralinguala DA
C. Incizie vestibulara la molar NU
D. Incizie transfrenulara NU
E. Incizie laterocervicala NU
258
9. Diagnosticul diferential al supuratiei submentoniere se face cu:
A. Adenita supurata DA
B. Abcesul spatiului mentonier NU
C. Abces sublingual DA
D. Osteonecroza mandibulei NU
E. Stafilococii cutanate DA
260
10. Supuratiile spatiului maseterin au ca etiologie:
A. Punctiile anestezice NU
B. Infectii la molarii inferiori DA
C. Osteomielita ramului ascendent DA
D. Tumori chistice osoase infectate DA
E. Punctia sinusului maxilar NU
261
11. Supuratiile difuze ale teritoriului OMF sunt:
A. Abcesul spatiului pterigomandibular NU
B. Angina Ludwig DA
C. Flegmonul difuz hemifacial DA
D. Abcesul spatiului submentonier NU
E. Piodermita NU
270 132
12. Complicatiile grave ale infectiilor OMF sunt:
A. Mediastinita DA
B. Tromboza sinusului cavernos DA
C. Abcesul cerebral DA
D. Meningita DA
E. Limfadenita NU
275
13. Diagnosticul diferential al adenitei acute supurate submandibulare se face cu:
A. abcesul spatiului submandibular DA
B. submaxilita acuta litiazica DA
C. adenopatia metastatica cervicala NU
D. limfom non Hodgkin NU
E. leucemia cronica NU
278
14. Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin:
A. acute supurate DA
B. cronice nesupurate DA
C. specifice DA
D. osteoperiostite NU
E. alveolite NU
282
15. Infectiile specifice OMF:
A. displazia fibroasa NU
B. sclerodermia NU
C. sifilisul DA
D. tuberculoza DA
E. actinomicoza DA
285
TEMA NR. 34:
Sinuzita odontogena si comunicarea orosinusala
1. Dintii cu rapoarte sinusale sunt:
A. molarul 1 DA
B. molarul 2 DA
C. incisivul lateral NU
D. premolarul 2 DA
E. molarul 3 DA 133
294
2. Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:
A. inflamatia cronica sau afectiuni alergice ale mucoasei rinosinusale DA
B. obstructia ostiumului din meatul nazal mijlociu prin mecanism inflamator sau mecanic DA
C. fumatul si expunerea la mediul cu noxe NU
D. diminuarea rezistentei generale a organismului la infectii NU
E. scaderea motilitatii ciliare, simultan cu cresterea secretiei de mucus DA
295
3. Afectiunile dentoparodontale ale dintilor sinusali ce pot determina sinuzite maxilare sunt:
A. chisturi radiculare suprainfectate DA
B. chisturi nazoalveolare suprainfectate NU
C. chisturi foliculare suprainfectate NU
D. pulpita totala purulenta NU
E. parodontita apicala acuta sau cronica a dintilor sinusali DA
295
4. Accidentele si complicatiile extraxctiei dentare ce pot determina sinuzite maxilare sunt:
A. comunicare orosinusala neobservata sau incorect tratata DA
B. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei denatre DA
C. alveolita postextractionala NU
D. perforarea spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv DA
E. impingerea radacinii sub mucoasa sinusala NU
295
5. Germenii microbieni cel mai frecvent implicati intr-o sinuzita maxilara de cauza dentara sunt:
A. streptococii DA
B. candida albicans NU
C. pneumococii DA
D. enterococii NU
E. stafilococii DA
296
6. In sinuzita maxilara acuta, procesul inflamator trece prin 3 faze succesive:
A. congestiva DA
B. ulcerativa NU
C. catarala DA
D. cronica NU
E. supurata DA
296
7. Semnele obiective clinice majore specifice sinuzitei maxilare acute sunt:
A. durerea unilaterala localizata la nivelul etajului mijlociu al fetei cu iradieri DA
B. febra 37 – 38 grade NU
C. rinoree purulenta anterioara sau posterioara DA 134
D. cacosmie subiectiva NU
E. obstructie nazala DA
296
8. Pentru a putea cataloga drept cronica, durata unei suferinte sinusale trebuie sa fie mai mare de:
A. 2 saptamani NU
B. O luna NU
C. O luna si jumatate NU
D. 2 luni NU
E. Mai mare de 3 luni DA
297
9. Examenele paraclinice complementare in sinuzita maxilara de cauza dentara constau in:
A. rinoscopie anterioara DA
B. radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei DA
C. radiografii cu film muscat NU
D. examenul CT sau RMN DA
E. examen bacteriologic al puroiului si antibiograma DA
297 – 299
10. Sinuzita maxilara acuta de cauza dentara trebuie diferentiata de:
A. sinuzita acuta rinogena DA
B. supuratiile geniene de cauza dentara DA
C. sinuzita cronica rinogena NU
D. osteomielita maxilarului DA
E. chistul mucos intrasinusal NU
299
11. Comunicarea orosinusala imediata in timpul extractiei dintilor cu raport sinusal trebuie diagnosticata
imediat pe baza urmatoarelor criterii:
A. sangerare mai abundenta din alveola, uneori cu aspect aerat DA
B. proba Valsalva pozitiva DA
C. eliminarea prin alveola a unui continut lichidian serocitrin NU
D. la explorarea alveolei cu un stilet butonat se evidentiaza o senzatie de ―cadere in gol‖ DA
E. examinarea dintelui extras releva rizaliza apexurilor NU
303
12. Alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii orosinusale se va realiza in functie de:
A. marimea si localizarea defectului DA
B. prezenta sau absenta dintilor DA
C. vechimea comunicarii orosinusale NU
D. optiunea (experienta) chirurgului DA
E. cauza comunicarii orosinusale NU
304 135
13. Sinuzita maxilara cronica de cauza dentara trebuie diferentiata de:
A. sinuzita cronica rinogena DA
B. sinuzita maxilara alergica DA
C. sinuzita acuta rinogena NU
D. chistul mucos intrasinusal DA
E. chisturile maxilarelor DA
299
14. Daca deschiderea sinusala este medie de 2 – 6 mm se impun urmatoarele masuri:
A. sutura marginomarginala a gingivomucoasei alveolare DA
B. administrare de antibiotice DA
C. cura radicala a sinusului maxilar NU
D. aplicarea unei mese iodoformate supraalveolare timp de 5 – 7 zile DA
E. prescrierea unui decongestiv nazal DA
304
15. Daca plastia comunicarii orosinusale nu s-a efectuat imediat postextractional sau in primele 7 – 10
zile, aceasta se va temporiza:
A. 2 saptamani NU
B. O luna NU
C. 6 saptamani NU
D. 2 luni NU
E. 3 – 4 luni DA
308
TEMA NR. 35:
Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare
1. Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt:
A. Chistul radicular DA
B. Chistul colateral inflamator DA
C. Chistul rezidual DA
D. Chistul globulo-maxilar NU
E. Chistul anevrismal NU
450
2. Cheratochisturile dau imagini radiografice radiotransparente:
A. unice sau multiple zone de radiotransparenta DA
B. cu contur neregulat NU
C. in forma de para NU
D. cu resorbtia radacinilor dintilor adiacenti DA
E. continand cantitati variabile de material opac NU 136
452
3. Chisturile neodontogene sunt:
A. Cheratochisturi NU
B. Chistul median palatinal DA
C. Chistul nazo- labial DA
D. Chistul nazopalatin DA
E. Chist osos esential NU
464
4. Peretele chistului radicular este format din:
A. epiteliu pavimentos stratificat DA
B. zone de calcificare (corpi Rushton) DA
C. strat conjunctiv fibros DA
D. cristale de colesterina NU
E. fibre dense de colagen DA
469
5. Aspectul radiologic tipic al chistului dentiger este:
A. radiotransparenta uniloculara DA
B. radiotransparenta multiloculara NU
C. inconjoara coroana unui dinte inclus DA
D. dintele cauzal erupt NU
E. absenta dintelui cauzal NU
456
6. Chistul nazopalatin este:
A. cel mai frecvent chist neodontogen DA
B. provine din vestigiile epiteliale localizate intre incisivul lateral si caninul superior NU
C. apare frecvent la copii NU
D. se exteriorizeaza frecvent in palatul anterior DA
E. se dezvolta pe seama incisivului central superior NU
464
7. Diagnosticul diferential al chistului nazoplalatin se face cu:
A. abcesul vestibular DA
B. adenomul pleomorf buza superioara NU
C. chist radicular pe incisivul central superior DA
D. supuratie nazogeniana NU
E. chist dezvoltat pe meziodens DA
464
8. Chistul nazolabial este:
A. chist odontogen NU
B. tumora maligna NU 137
C. chist de dezvoltare DA
D. este rezultatul transformarii unor resturi epiteliale DA
E. apare la copii mai frecvent NU
465
9. Chistul globulomaxilar este:
A. chist odontogen DA
B. chist neodontogen NU
C. chist radicular sau parodontal DA
D. pseudochist NU
E. defect osos NU
465
10. Chistul radicular are urmatorul aspect radiografic:
A. radiotransparenta rotunda sau ovala DA
B. nu are relatii cu dintii NU
C. are contur policiclic NU
D. are forma de inima NU
E. radiotransparenta periapicala DA
466
11. Etapele de evolutie ale chistului radicular sunt:
A. scurta, dureroasa NU
B. indelungata DA
C. intraosoasa asimptomatica DA
D. de exteriorizare DA
E. dintele cauzal ramane vital NU
467
12. Diagnosticul diferential al chistului radicular se face cu:
A. chistul dermoid NU
B. chisturile osoase DA
C. sinusul maxilar normal DA
D. chistul mucoid NU
E. chistul folicular NU
469
13. Chistul rezidual este:
A. chist radicular persistent dupa extractia dentara DA
B. chistul persistent dupa odontectomia mnolarului 3 inferior NU
C. chist radicular persistent dupa tratamentul endodontic DA
D. chist parodontal NU
E. tumora a oaselor maxilare NU
470
14. Tratamentul chirurgical al chistului rezidual consta in: 138
A. chistectomie DA E. tratamentul cavitatii osoase
B. rezectie de mandibula cu plastie osoasa NU postchistectomie DA
C. sigilarea suprafetei de sectiune a radacinii dentare NU 470
D. rezectie de condil NU
15. Diagnosticul diferential al chistului residual se face cu:
A. chistul periapical DA
B. chistul osos anevrismal DA
C. keratochist odontogen primordial DA
D. leziuni osteogene maxilare NU
E. chist parodontal NU
470
16. Clasificarea OMS (1992) a tumorilor odontogene:
A. tumori epiteliale DA
B. displazii NU
C. tumori ectomezenchimale DA
D. tumori mixte (epiteliomezenchimale) DA
E. tumori cu celule gigante NU
474
17. Formele anatomoclinice ale ameloblastomului sunt:
A. Intraosos solid (multichistic) DA
B. Intraosos unichistic DA
C. Extraosos (periferic) DA
D. Angiomatos NU
E. Cu celule gigante NU
474
18. Radiografic, odontomul se prezinta astfel:
A. radioopacitate cu structuri asemanatoare unui dinte DA
B. radiotransparenta bine delimitata NU
C. radiotransparenta in ―bule de sapun‖ NU
D. masa calcificata aparent amorfa DA
E. dinte inclus NU
484
19. Tumorile benigne neodontogene sunt:
A. leziuni osteogene DA
B. leziuni nonosteogene DA
C. leziuni tumorale DA
D. leziuni traumatice NU
E. carcinoame osoase NU
493 139
20. Diagnosticul diferential al torusurilor se face cu:
A. abcesul palatinal DA
B. carcinom adenoid chistic DA
C. exostoze mandibulare NU
D. epulis NU
E. chist rezidual NU
506
TEMA NR. 36:
Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale
1. Rezectia apicala are urmatoarele obiective:
A. indepartarea apexului si a tesuturilor patologice periapicale DA
B. conservarea dintilor pe arcada dupa esecul unui tratament endodontic DA
C. conservarea dintilor pe arcada in cazul parodontitelor marginale cronice avansate NU
D. controlul asupra etanseizarii obturatiei corecte de canal DA
E. stoparea difuzarii agentilor microbieni din spatiul endodontic prin obturatia corecta de canal DA
174
2. Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale sunt reprezentate de:
A. dinti fara valoare protetica DA
B. fractura radiculara transversala in 1/3 apicala NU
C. parodontopatia marginala cronica (dinti cu implantare compromisa) DA
D. leziuni periapicale de dimensiuni mici NU
E. fractura radiculara verticala DA
175
3. Contraindicatiile relative ale rezectiei apicale sunt reprezentate de:
A. corticala vestibulara groasa DA
B. corticala vestibulara subtire NU
C. leziuni periapicale situate in proximitatea sinusului maxilar DA
D. raport nefavorabil coroana – radacina DA
E. pacienti cu imunosupresie NU
175
4. Tipurile de lambouri utilizate in rezectia apicala sunt:
A. lamboul semilunar DA
B. lamboul trapezoidal (Ochsenbein – Luebke) DA
C. lamboul intrasulcular trapezoidal DA 140
D. lamboul dreptunghiular NU
E. lamboul intrasulcular triunghiular DA
177 – 178
5. Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt:
A. accesul chirurgical este foarte bun DA
B. decolare facila NU
C. tensiunea in lambou este mare NU
D. este indicat pentru abordul mai multor dinti DA
E. sutura interdentara este usoara NU
179
6. Dezavantajele lamboului gingival ―in plic‖ sunt:
A. decolarea lamboului este dificila DA
B. tensiunea supra lamboului este foarte mica NU
C. interesarea festonului gingival este completa DA
D. accesul si vizibilitatea radacinilor este minima DA
E. repozitionarea lamboului este dificila NU
179
7. Principiile generale privind incizia si crearea lambourilor in rezectia apicala presupun urmatoarele:
A. incizia se va realiza printr-o miscare ferma si continua DA
B. incizia poate sa intersecteze o cavitate osoasa deja existenta sau care urmeaza a fi creata intraoperator NU
C. inciziile verticale nu trebuie practicate in concavitatile dintre eminentele radiculare NU
D. incizia verticala nu se va extinde in mucoasa mobila DA
E. baza lamboului trebuie sa fie mai mica decat marginea sa libera NU
180 – 181
8. Principiile generale in departarea lamboului presupune:
A. departatorul se va sprijini pe os si niciodata pe lambou DA
B. lamboul trebuie departat in tensiune NU
C. departatorul poate fi plasat si pe structuri anatomice adiacente (exemplu pe nervul mentonier) NU
D. daca accesul nu este suficient nu este permis a se prelungi incizia NU
E. daca este necesar se vor departa si buzele sau mucoasa jugala cu un alt instrument pentru a nu se produce
leziuni ale acestora cu instrumentarul rotativ DA
183
9. Chiuretajul periapical in cadrul rezectiei apicale are ca scop:
A. indepartarea in totalitate a tesutului patologic periapical DA
B. obturatie corecta endodontica NU
C. rezectia bizotata a 1/3 apicale a radacinii NU
D. mesarea cavitatii postoperatorii NU
E. obturarea retrograda a dintelui NU 141
184
10. Principiile generale in sectionarea si indepartarea apexului in cadrul rezectiei apicale propriu-zise includ:
A. se va rezeca un segment apical de 1 – 3 mm, rareori mai mult DA
B. este necesara neaparat rezectia apexului pana la limita geodei osoase rezultate dupa 186
chiuretarea procesului patologic DA
C. planul de sectiune va fi intotdeauna orizontal NU
D. planul de sectiune va fi bizotat spre vestibular (45 grade) DA
E. planul de sectiune va fi bizotat spre palatinal (45 grade) NU
11. Prepararea cavitatii retrograde se poate face cu:
A. ultrasunete DA
B. sonda dentara NU
C. piesa de turbina miniaturizata si freza con invers DA
D. piesa dreapta si freza con invers NU
E. escavatorul dentar NU
189
12. Materialul ideal pentru obturatia retrograda ar trebui sa indeplineasca simultan urmatoarele deziderate:
A. sa fie biocompatibil DA
B. sa inhibe cresterea microbiana DA
C. sa nu fie radioopac NU
D. sa stimuleze regenerarea tisulara periradiculara DA
E. sa fie insolubil si stabil volumetric DA
190
13. Pentru realizarea obturatiei retrograde se poate apela la:
A. fuloar DA
B. sonda dentara NU
C. plugger DA
D. freza rotunda NU
E. freza con invers NU
190
14. Complicatiile postoperatorii imediate ale rezectiei apicale sunt urmatoarele:
A. edem DA
B. hematom DA
C. hemoragie tardiva NU
D. necroza osului NU
E. fractura radacinii NU
193
15. Complicatiile postoperatorii tardive ale rezectiei apicale sunt: 142
A. suprainfectarea NU E. tulburari de sensibilitate
B. hemoragia postoperatorie NU DA
C. necroza osului DA 193
D. fractura radacinii DA
16. Regenerarea osoasa dupa rezectia apicala are loc progresiv intr-o perioada de:
A. o luna NU
B. doua luni NU
C. 3 – 12 luni DA
D. 3 saptamani NU
E. Peste 12 luni NU
193
17. Chiuretajul periapical este interventie chirurgicala ce are drept scop:
A. rezectia apexului NU
B. obturatia radiculara cu materiale neresorbabile NU
C. indepartarea unor chisturi de dimensiuni mici NU
D. inlaturarea materialului de obturatie in exces DA
E. chiuretarea oricarui proces apical NU
194
18. Chiuretajul periapical are urmatoarele etape:
A. incizia mucoasei DA
B. decolarea lamboului DA
C. osteotomia DA
D. rezectia apexului NU
E. toaleta plagii si sutura DA
194
19. Amputatia radiculara este aplicabila la urmatorii dinti:
A. incisiv central superior NU
B. incisiv central inferior NU
C. molar superior DA
D. molar inferior DA
E. premolar superior NU
194
20. Amputatia radiculara consta in:
A. rezectia 1/3 apicala a radacinii NU
B. rezectia 1/3 cervicala a radacinii NU
C. rezectia partiala a coroanei cu mentinerea portiunii radiculare NU
D. sectionarea portiunii coronoradiculare afectate si extractia acesteia DA
E. rezectia totala a coroanei si mentinerea radacinii NU
194 143
TEMA NR. 37:
Tratamentul chirurgical preprotetic
1. Frenectomia:
A. Se practica pentru frenul labial hipertrofic (da)
B. Se practica pentru frenul lingual (nu)
C. Vindecarea la nivelul osului alveolar se obtine per primam (nu)
D. In frenul hipertrofic ce produce diastema se excizeaza papilla interincisiva (nu)
E. Exista posibilitatea formarii hematomului (da)
198
2. Fibromatoza tuberozitară:
A. Apare datorită prezenţei molarilor de minte incluşi NU
B. Este o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolară maxilară DA
C. Favorizează creşterea distanţei intermaxilare NU
D. Tratamentul este numai chirurgical DA
E. Tratamentul constă în incizie ―în felie de portocală‖ perituberozitară DA
204-205
3. Torusul mandibular:
A. Trebuie conservat deoarece permite stabilizarea protezelor NU
B. Apare la vechii purtători de proteze NU
C. Are o creştere lentă, asimptomatică DA
D. Este întotdeauna bilateral NU
E. După îndepărtarea torusurilor, este importantă menţinerea surplusului de mucoasă NU
219– 220
4. Extracţia alveoloplastică
A. Se realizează concomitant cu extracţia dentară DA
B. Determină adâncirea şanţurilor periosoase NU
C. Favorizează stabilitatea protezelor mobile DA
D. Permite conservarea osului alveolar DA
E. Regularizarea reliefului osos nu poate fi realizată cu instrumentar rotativ NU
211
5. Vestibuloplastia la maxilar
A. Este posibilă doar daca lungimea mucoasei mobile maxilare este satisfăcătoare DA
B. Prin această tehnică se conservă ţesutul submucos NU
C. Poate fi realizată numai la pacinţi cu atrofie osoasă moderată NU
D. Postoperator nu este necesară utilizarea de proteze modelante NU 144
E. Intraoperator, incizia este plasată la nivelul mucoasei palatinale NU
210
6. Plastia şanţului pelvilingual
A. Indicată atunci când osul alveolar are contur corespunzător protezării DA
B. Sunt repoziţionate inserţiile muşchilor din planşeul bucal DA
C. Nu este necesar un conformator chirurgical NU
D. Este realizată prin decolarea periostului de pe os DA
E. Utilizarea grefelor de piele determină obţinerea unor rezultate superioareDA
209
7. Creasta oblică internă ascuţită la edentaţi:
A. Face imposibilă aplicarea unei proteze mandibulare DA
B. Favorizează stabilitatea protezelor mobile NU
C. Poate desfiinţa şanţul pelviliingual DA
D. Poate face imposibilă aplicarea unei proteze mandibulareDA
E. Poate fi necerară rezecţia modelantă a acestei creste DA
207
8. Rezecţia modelantă a apofizelor genii hipertrofice
A. Este necesară in situaţia atrofiei accentuate a crestei alveolare mandibulare DA
B. Nu determină repoziţionarea inserţiilor muscular NU
C. Pentru regularizarea suprafeţei osoase se utilizează pile de os DA
D. Este necesară utilizarea de grefe de piele NU
E. Este necesară utilizarea grefelor osoase NU
216
9. Torusul palatin
A. Este localizat pe linia median la nivelul palatului DA
B. De cele mai multe ori este acoperit de mucoasă cu aspect normalDA
C. Are intotdeauna o forma sferică NU
D. Permite o mai bună adaptare a protezelor mobile NU
E. Are o creştere rapidă NU
218
10. In tuberoplastie:
A. Se imbunatateste inchiderea marginala a protezei totale DA
B. Desfiinteaza santul retrotuberozitar NU
C. Se realizeaza numai sub anestezie locala NU
D. Exista riscul hemoragiilor masive ale plexului venos pterigoidian DA
E. Se poate anticipa adancimea santului realizat postoperator NU
217
11. Tratamentul chirurgical pentru frenul labial este: 145
A. Frenectomia DA D. Frenoplastia in M NU
B. Frenoplastia in Z DA E. Nici un raspuns corect NU
C. Frenoplastia cu vestibuloplastie DA 198
12. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre frenul lingual:
A. este constituit din tesut conjunctiv dens DA
B. poate contine fibre musculare din muschiul hipoglos NU
C. poate contine fibre musculare din muschiul genioglos DA
D. afecteaza stabilitatea lucrarilor protetice fixe NU
E. determina tulburari de fonatie DA
200
13. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre hiperplazia inflamatorie (de proteza):
A. este o hiperplazie de iritatie DA
B. este localizata de obicei in fundul de sac vestibular DA
C. examenul histopatologic in cazul leziunilor cu evolutie indelungata nu este obligatoriu NU
D. pentru leziunile cronice tratamentul este medicamentos si chirurgical NU
E. postoperator nu se aplica obligatoriu proteza veche rebazata NU
203
14. Fibromatoza tuberozitara este:
A. o hipoplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea anterioara NU
B. o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolara mandibulara NU
C. cauzata de regula de traumatismele masticatorii DA
D. o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolara maxilara DA
E. acoperita de o mucoasa albicioasa, cu suprafata neregulata NU
204
15. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre fibromatoza tuberozitara:
A. mucoasa acoperitoare este neteda DA
B. are consistenta elastica sau ferma DA
C. nu reduce distanta intermaxilara NU
D. nu reduce distanta dintre tuberozitate si apofiza coronoida NU
E. este obligatoriu efectuarea unei ortopantomografii DA
204
16. Hiperplazia gingivala:
A. este caracterizata printr-o crestere asimptomatica, lenta a gingiei DA
B. poate fi localizata sau generalizata DA
C. in absenta tratamentului nu se asociaza cu resorbtia osoasa a procesului alveolar NU
D. incizia initiala se realizeaza perpendicular pe festonul gingival NU
E. dintii cu mobilitate crescuta se extrag la finalul interventiei chirurgicale NU 146
206

17. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre creasta balanta:


A. este o zona de hiperplazie DA
B. nu are aspect inflamator DA
C. este localizata numai la mandibula NU
D. este localizata de obicei in zonele laterale edentate NU
E. preoperator nu trebuie evaluat suportul osos NU
206
18. Principalul dezavantaj al vestibuloplastiei mandibulare este:
A. durerea postoperatorie NU
B. edemul ca urmare a traumatismului operator cu aparitia trismusului NU
C. modificarea postoperatorie a adancimii santului vestibular din cauza bridelor cicatriceala si
stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare DA
D. modificarea insertiei muschilor genioglosi NU
E. Afecteaza planul muscular subjacent NU
208
19. Indicatiile vestibuloplastiei la maxilar sunt:
A. pacienti cu atrofie moderata NU
B. pacienti cu atrofie severa DA
C. pacienti cu sant vestibular de 10 mm NU
D. pacienti cu sant neutru DA
E. spina nazala proieminenta NU
210
20. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre vestibuloplastia maxilara:
A. o conditie clinica obligatorie este ca lungimea mucoasei mobile labiale sa fie satisfacatoare DA
B. o conditie clinica obligatorie este ca lungimea mucoasei mobile linguale si a frenului sa fie satisfactoare
NU
C. postoperator poate fi modificata estetica buzei NU
D. prin aceasta interventie se conserva tesutul submucos NU
E. este indicate la pacientii cu atrofie medie NU
210 147
TEMA NR. 38:
Nevralgia de trigemen
1. Nevralgia de trigemen este de cauza:
A. Neurogena DA
B. Somatica NU
C. Psihogena NU
D. Occipitala NU
E. Prin compresia nervului trigemen DA
916
2. Cauzele frecvente ale declansarii nevralgiei esentiale (idiopatica) de trigemen sunt:
A. neurinom de acustic NU
B. scleroza multipla DA
C. compresiunea vasculara a nervului trigemen DA
D. procese tumorale intracraniene DA
E. anomalii vasculare DA
916
3. Varsta medie la debutul nevralgiei idiopatice de trigemen este:
A. intre 52 si 58 ani DA
B. intre 40 si 50 ani NU
C. intre 65 si 70 ani NU
D. intre 70 si 75 ani NU
E. intre 20 si 30 ani NU
916
4. Nevralgia trigeminala idiopatica are predispozitie pentru:
A. Ramura I-a NU
B. Ramura a II-a DA
C. Ramura a III-a NU
D. Ramura a IV-a NU
E. Combinatia dintre aceste ramuri NU
917
5. Diagnosticul clinic pozitiv al nevralgiei trigeminale esentiale se pune pe interogatoriul ce cuprinde
urmatoarele elemente:
A. Durerea cu caracterele ei bine conturate DA
B. Topografia durerii DA
C. Iradierea durerii NU
D. Semnele vegetative NU
E. Raspunsul pozitiv la tratamentul medicamentos DA
917 – 918 148
6. Criteriile de diagnostic ale nevralgiei idiopatice de trigemen sunt:
A. prezenta ―ticului dureros‖ al fetei DA
B. prezenta zonelor trigger DA E. iradierea durerii NU
C. atacuri dureroase stereotipice la fiecare individ DA 917
D. topografia durerii NU
7. Nevralgia trigeminala secundara se datoreaza:
A. scleroza multipla ( la tineri) DA
B. leziuni structurale demonstrate al ganglionlui Gasser DA
C. neurinom de trigemen DA
D. cauzelor dentare NU
E. leucemie NU
917
8. Diagnosticul nevralgiei de trigemen simptomatice se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:
A. caracteristicele clinice ale durerii DA
B. prezenta unor leziuni cauzale DA
C. ortopantomografie NU
D. explorarea unghiului pontocerebelos DA
E. prezenta in criza a ―ticului dureros‖ NU
917
9. Tratamentul nevralgiei de trigemen:
A. extractia dentara NU
B. tratament medicamentos DA
C. tratament chirurgical DA
D. electroliza NU
E. sialadenectomie NU
918
10. Tratamentul ―asociat‖ in nevralgia de trigemen consta in:
A. infiltratii anestezice asociate cu sedative DA
B. numai medicatie anticonvulsivanta NU
C. infiltratia ganglionului Gasser NU
D. blocaj chimic anestezic asociat cu hipnotice DA
E. craniotomie occipitala NU
918 - 919 149
TEMA NR. 39:
Etapele tratamentului edentatiei partiale
1. Anemiile genereaza:
A. coloratie rosu intens a mucoasei bucale; NU
B. secretie salivara redusa; DA
C. angerari gingivale; DA
D. limba palida; NU
E. senzatii de arsura la nivelul cavitatii bucale NU
44
2. Cea mai favorabila protezarii este bolta palatina:
A. adanca; NU
B. plata, cu torus NU
C. plata, fara torus DA
D. in forma de „U" NU
E. foarte adanca NU
47
3. In regiunea linguala centrala cel mai favorabil este:
A. procesul alveolar retentiv; NU
B. procesul alveolar oblic; NU
C. procesul alveolar vertical; DA
D. procesul alveolar retentiv, in functie de insertia frenului limbii; NU
E. procesul alveolar vertical, in functie de insertia frenului limbii. NU
48
4. Se constata fenomene de trauma ocluzala atunci cand:
A. apare mobilitate dentara izolata la l sau 2 dinti; DA
B. fenomene de pulpita la dinti fara nici o leziune carioasa; DA
C. ingrosari ale proceselor alveolare; DA
D. incongruente dento-alveolare; NU
E. rarefierea proceselor alveolare. NU
51
5. La examinarea miscarii de propulsie se pot constata urmatoarele situatii:
A. mandibula aluneca usor inainte, parcurgand un drum drept, iar in pozitie cap la cap se intalnesc toti incisivii
sau cel putin 2 perechi de antagonisti DA
B. mandibula aluneca usor inainte, parcurgand un drum drept, iar in pozitie cap la cap se intalnesc toti dintii
frontali NU
C. mandibula parcurge un drum drept, dar la un moment dat intra in contact si o pereche de dinti laterali, care
fac o data contact cu dintii frontali, situatie anormala DA
D. mandibula parcurge un drum cu o usoara deviere catre dreapta sau catre stanga, situatie in care medicul
obliga mandibula pacientului sa alunece in linie dreapta si va gasi o interferenta intre toti dintii laterali din partea
dreapta NU 150
E. mandibula parcurge intotdeauna un drum drept cand pleaca din pozitia de ocluzie cap la cap NU
52
6. Examinarea radiografica in edentatia partiala intinsa va urmari:
A. procesul alveolar la nivelul dintilor stalpi DA
B. crestele alveolare DA
C. pozitia condilului mandibular in cavitatea glenoida NU
D. dintii stalpi (radacina, spatiu periodontal, coroana) DA
E. rapoarte ocluzale NU
53
7. La examenul radiografic al radacinilor se vor urmari:
A. numarul radacinilor DA
B. pozitia radacinilor NU
C. lungimea DA
D. morfologia DA
E. tratamentele endodontice si reactiile periapicale DA
56
8. Modelele documentare servesc la:
A. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic DA
B. utilizarea in scop didactico-pedagogic DA
C. amprentarea preliminara de exercitiu NU
D.confectionarea port-amprentei individuale NU
E. demonstrarea medico-legala a situatiei clinice DA
58
9. Clasificarea lui W.E. Cummer pentru stabilirea formelor clinice de edentatie partiala se caracterizeaza prin:
A. a fost prima clasificare; DA
B. are 4 clase in functie de pozitia dintilor limitrofi; NU
C. are 4 clase in functie de pozitia liniei care uneste crosetele; DA
D. include si edentatia molarilor de minte; NU
E. are 3 clase in functie de topografia dintilor restanti NU
59
10. Pentru utilizarea clasificarii Kennedy, au fost enuntate cateva reguli de catre O.C. Applegate:
A. clasificarea se stabileste dupa realizarea extractiilor dentare; DA
B. daca al treilea molar lipseste, se va lua in considerare NU
C. daca al treilea molar este prezent si va fi utilizat ca dinte stalp, se va lua in considerare DA
D. daca molarul doi lipseste si nu este necesar sa fie inlocuit, neavand antagonist, nu va fi luat in considerare DA
E. suprafetele edentate cele mai anterioare determina ordinea clasei de edentatie. NU
61 151
11. Pe modelul de studiu se pot studia mult mai usor urmatoarele:
A. forma arcadelor; DA
B. numarul si topografia dintilor restanti; DA
C. gradul de integritate coronara si afectare pulpara a dintilor restanti; NU
D. punctul de contact; DA
E. statusul parodontal. NU
63
12. Dupa modul de functionare se disting mai multe categorii de paralelografe:
A. paralelografe cu brat orizontal fix; DA
B. paralelografe cu brat orizontal articulat; DA
C. paralelografe cu brat vertical articulat; DA
D. paralelografe cu brat vertical fix; NU
E. paralelograf cu brat oblic articulat. NU
64-75
13. Axa de insertie a protezei este conditionata de:
A. planurile de ghidare; DA
B. tipul de paralelograf utilizat; NU
C. zonele dentare retentive necesare aplicarii portiunii flexibile a bratelor retentive ale crosetelor DA
D. zonele de interferenta muco-osoasa sau dentare; DA
E. fizionomie. DA
75
14. Cu ajutorul modelului de studiu se pot realiza urmatoarele:
A. desenarea proiectului viitoarei proteze scheletate; DA
B. confectionarea lingurii individuale; DA
C. confectionarea machetei scheletului protezei scheletizate; NU
D. realizarea unei proteze acrilice provizorii; DA
E. confectionarea machetei din ceara a seilor. NU
84-85
15. Interventiile chirurgicale care fac parte din tratamentul preprotetic se refera la:
A. interventii de adancire a fundurilor de sac vestibulare; NU
B. interventii de remodelare si inaltare a crestelor alveolare; NU
C. osteotomia transmaxilara, chiuretajul periapical, si rezectia apicala; DA
D. interventii pentru chisturi si tumori odontogene; DA
E. interventii asupra frenurilor si plicilor alveolo-jugale. NU
87-88
16. Restabilirea planului de ocluzie in edentatia partiala se va asigura prin:
A. slefuire la nivelul cuspizilor; DA 152
B. devitalizari si amputari coronare, gingivectomii sau alveoloplastii şi acoperirea cu microproteze; DA
C. indepartarea lucrarilor fixe necorespunzatoare; DA
D. extractia dintelui migrat; DA
E. protezarea acrilica tranzitorie NU
88
17. Interventiile chirurgicale asupra mucoasei in cadrul tratamentului proprotetic din edentatia partiala sunt
necesare in mai multe cazuri:
A. fren labial inserat aproape de muchia crestei frontale; DA
B. fren lingual alungit; NU
C. bride laterale asimetrice; NU
D. hipertrofii si hiperplazii existente la nivelul versantilor crestelor, fundurilor de sac sau boltii palatine; DA
E. fren labial multiplu in dreptul grupului dentar restant. NU
90
18. Interventiile chirurgicale asupra osului in edentatia partiala care fac parte din tratamentul proprotetic sunt
necesare pentru:
A. rezectia unghiului gonion mandibular proeminent; NU
B. neregularitati osoase, dureroase la palpare; DA
C. creste retentive in diferite regiuni, mai ales frontal; DA
D. condil mandibular articular atrofiat; NU
E. torus mandibular si maxilar de dimensiuni exagerat de mari. DA
90
19. In etapa de preparare a dintilor stalpi pentru protezarea mixta se urmaresc:
A. desfiintarea punctelor de contact interdentare; NU
B. realizarea planurilor de ghidare; DA
C. prepararea fetei ocluzale; NU
D. remodelarea dintilor stalpi; DA
E. prepararea lacaselor pentru pinteni externi. DA
91-93
20. Dimensiunile unui lacas pentru pinteni externi trebuie sa fie:
A. 1/4 din latimea vestibulo-orala, adancimea l mm; NU
B. 1/4 din latimea vestibulo-orala, 1/3 din diametrul mezio-distal, adancimea l mm; NU
C. 1/3 din latimea vestibulo-orala, ¼ din diametrul mezio-distal, adancimea l,5 mm; DA
D. 1/3 din latimea vestibulo-orala, adancimea 2mm; NU
E. 1/4 din diametrul mezio-distal, adancimea l mm. NU
94
21. Realizarea lacaselor pentru pinteni ocluzali se pot realiza pe:
A. dinti rotati; DA 153
B. dinti cu obturatii clasa l; NU E. dinti inclinati. DA
C. dinti abrazati; DA 95
D. dinti stalpi indirecti; DA
22. Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze pentru tratamentul amovibil al edentatiei partiale se face in
urmatoarele situatii:
A. prezenta cariilor pe dintii limitrofi edentati; DA
B. igiena defectuos intretinuta; DA
C. dinti cu pungi parodontale; NU
D. existenta unor microproteze vechi necorespunzatoare ca adaptare sau nemodelate; DA
E. utilizarea sistemelor speciale de mentinere. DA
98
23. O coroana de invelis metalica pentru dintii laterali in scopul realizarii unei proteze scheletate trebuie sa
indeplineasca mai multe conditii:
A. lacas sau lacase pentru pinteni ocluzali; DA
B. convexitatea vestibulara mai mare de 1mm necesara pentru orice croset; NU
C. planuri de ghidare pe fetele proximale dinspre edentatii; DA
D. fata orala, fie perfect plana, fie cu prag plasat la 1mm de parodontiu marginal; DA
E. fata orala, cu prag plasat la 2mm de parodontiul marginal. NU
99
24. Solidarizarea dintilor stalpi este recomandata in urmatoarele situatii:
A. pe dinti vecini cu carii in oglinda; NU
B. dinti stalpi cu mobilitate moderata; DA
C. raportul coroana-radacina modificat in favoarea coroanei; DA
D. cand dintii au anomalii de pozitie; NU
E. radacini scurte, chiar daca implantarea este buna. DA
101
25. La solidarizarea prin microproteze se vor utiliza:
A. coroanele partiale 4/5 sau 3/4; NU
B. solidarizare pe dinti cu afectare parodontala diferita NU
C. acoperirea si a papilei interdentare pentru a creste suprafata de contact a microprotezelor; NU
D. dintii stalpi din edentatii terminale; DA
E. punti dentare sau bare fixate la microproteze. DA
103
26. Impreciziile de suprafata ale amprentelor cu alginate sunt:
A. bule de aer; DA
B. sufluri si retusuri; NU
C. imprecizii de amprentare la nivelul boltii palatine; DA 154
D. imprecizii de amprentare la nivelul dintilor restanti; DA
E. fracturile amprentei. DA
321
27. O lingura standard corecta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
A. in sens antero-posterior sa acopere:
•pt. maxilar: tuberozitatile ,linia ""Ah"" ,dintii restanti;
•pt. mandibula: tuberculul piriform fara a deranja ligamentul pterigo-mandibular, dintii restanti; DA
B. in sens transversal lingura trebuie sa cuprinda:
•pt. maxilar: crestele alveolare, tuberozitatile si dintii restanti din regiunea laterala;
•pt. mandibula: sa cuprinda directia crestelor edentate ; vestibular sa ajunga la 2-3mm de linia de reflexie a
mucoasei,iar lingual sa nu depaseasca linia milohioidiana; DA
C. marginile lingurii sa fie cat mai la distanta de linia de reflexie a mucoasei si sa deranjeze cat 339
mai putin miscarile functionale ; NU
D. sa asigure o grosime suficienta si cat se poate de uniforma a materialului
de amprenta; DA
E. sa fie prevazuta cu mijloace de retentie pentru materialul de amprenta; DA
28. Impreciziile dimensionale ale amprentelor cu alginate sunt date de:
A. la preparare; DA
B. in timpul "prizei"; DA
C. la indepartarea amprentei din cavitatea orala; DA
D. la aplicarea lingurei in cavitatea orala; NU
E. in timpul conservarii amprentei si turnarii modelului. DA
338
29. La turnarea modelului preliminar deformarile se datoreaza:
A. zonelor subtiri de alginat la marginile amprentei,nesustinute de lingura; DA
B. alginatul desprins partial sau total de pe lingura; DA
C. turnarea modelului cu gips prea fluid; NU
D. rasturnarii amprentei pentru confectionarea soclului modelului,inainte de priza gipsului din amprenta; DA
E. plasarii amprentei turnate in contact cu obiecte dure sau pe suprafete inclinate. DA
343
30. Pentru amprentarea functionala in edentatia partiala se recomanda utilizarea elastomerilor de sinteza:
A. de consistenta medie, numai in port-amprenta individuala; DA
B. de consistenta chitoasa, numai in port-amprenta individuala; NU
C. de consistenta fluida pentru amprenta functionala de spalare; DA
D. elastomeri foarte fluizi pentru corectarea amprentelor; NU
E. de consistenta fluida pentru amprenta functionalizata in 14 zile. DA
346 155
31. Scopul amprentarii functionale in edentatiile terminale clasa l si clasa a ll-a Kennedy se refera la:
A. reproducerea anatomica a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoare; DA
B. reproducerea corecta a fetelor ocluzale a dintilor limitrofi edentatiei; NU
C. reproducerea crestelor edentate; DA
D. inregistrarea suprafetei mucoasei acoperitoare; DA
E. inregistrarea periferiei mobile a campului protetic. NU
347
32. In edentatia partiala de clasa a lll-a si a IV-a Kennedy, amprenta functionala pentru realizarea protezelor
scheletate va avea ca scop:
A. reproducerea corecta a zonelor periferice mobile la nivelul edentatiei şi dintilor restanti; NU
B. modelarea vestibulara a amprentei care sa redea relieful buzei superioare; DA
C. redarea formei anatomice a mucoasei crestelor in orice situatie clinica; NU
D. redarea formei anatomice a mucoasei crestelor numai in edentatiile partiale de clasa a lV-a Kennedy cu
intindere mare; DA
E. extinderea amprentei functionale maxilare in zona „Ah"". NU
351
33. In tehnica amprentarii cu alginate trebuie respectate urmatoarele reguli:
A. deretentivizarea la nivelul corpurilor de punte; DA
B. lustruirea dintilor slefuiti la nivelarea planului de ocluzie; DA
C. deretentivizarea la nivelul tuturor spatiilor interdentare; NU
D. stimularea secretiei salivare a pacientului pentru prelungirea timpului de priza; NU
E. mentinerea amprentei cu alginat peste timpul necesar de priza pentru a nu se deforma. NU
354
34. Cauze ale impreciziei amprentelor cu alginate sunt:
A. utilizarea unei cantitati prea mici de alginat in raport cu port-amprenta; DA
B. o cantitate prea mare de saliva la marginile port-amprentei determina goluri de material; DA
C. fractura amprentei la dezinsertie prin existenta unor zone retentive; DA
D. se respecta proportia apa si pudra, dar spatularea este lenta; NU
E. deformarea elastica a amprentei cu alginat la insertia pe campul protetic. NU
361
35. Adaptarea lingurii individuale in cazul unei edentatii de clasa l Kennedy pentru amprentarea functionala va
indeplini urmatoarele etape:
A. lingura trebuie sa ajunga in zona vestibulara laterala la 2 mm de linia de reflexie a mucoasei; NU
B. lingura va ajunge in zona vestibulara laterala la 1 mm de linia de reflexie a mucoasei; DA 156
C. in regiunea distala, lingura se va opri la 1 mm de ligamentul pterigo-mandibular; DA 364
D. in regiunea distala, marginea lingurii va acoperii ligamentul pterigo-mandibular; NU
E. in zona linguala laterala, daca nu se palpeaza linia milohioidiana, marginea lingurii se va opri
la 1 mm de aceasta NU
36. Amprenta functionala cu alginat, desi nu este recomandata, se poate executa in urmatoarele conditii:
A. lingura individuala se realizeaza la 0,5 mm de model; NU
B. marginile lingurii se vor opri la adaptare la 2 mm de periferia campului protetic; DA
C. dupa o astfel de amprenta se vor realiza orice fel de proteze acrilice si scheletizate; NU
D. lingura individuala se realizeaza la 2 mm de model; DA
E. se face o amprentare compresiva. NU
365
TEMA NR. 40:
Elementele structurale ale protezelor partiale scheletate
1. Fata de mucoasa procesului alveolar bara linguala trebuie plasata la o distanta de:
A. 0,1-0,3 mm; NU
B. 0,3 -2 mm; DA
C. 1,5-3 mm; NU
D. 0,3-3 mm; NU
E. 4 mm NU
142
2. Pentru utilizarea barei linguale inaltimea procesului alveolar este de cel putin:
A. 4 mm; NU
B. 6 mm; NU
C. 8 mm; NU
D. 9 mm; DA
E. 10 mm. NU
142
3. In cazul existentei unui proces alveolar vertical si rezilienta mucozala minima, folierea va fi de:
A. 1 mm; DA
B. 2 mm; NU
C. 3 mm; NU 157
D. 1,5 mm; NU
E. nici un raspuns corect. NU
143
4. O foliere de 1,5-2 mm se face in cazul existentei unui:
A. proces alveolar vertical; NU
B. proces alveolar oblic; DA
C. proces alveolar retentiv; NU
D. dinti usor lingualizati; NU
E. rezilienta mare a mucoasei crestelor. NU
143
5. Forma pe sectiune a barei linguale cea mai indicata este:
A. rotunda NU
B. ovala NU
C. semiluna NU
D. semipiriforma DA
E. dreptunghiulara NU
144
6. Dimensiunile barei linguale sunt:
A. inaltime 4-5 mm; DA
B. grosime 1 mm la extremitatea superioara; DA
C. inaltime 6-8 mm NU
D. grosime 3 mm la extremitatea inferioara DA
E. grosime 4 mm la extremitatea inferioara NU
144
7. Daca procesul alveolar nu este suficient de inalt,distanta barei linguale fata de gingie va fi redusa cu:
A. 2-3 mm DA
B. 4 mm NU
C. 1 mm NU
D. 1,5 mm NU
E. nici un raspuns corect NU
144
8. Printre rolurile crosetului continuu se numara:
A. contribuie la sprijinul parodontal al protezei DA
B. stabilizeaza proteza in sens mezio-distal NU
C. solidarizeaza dintii restanti DA
D. evita elasticitatea conectorului principal DA
E. toate variantele sunt gresite NU
146
9. Caracteristicile crosetului continuu sunt: 158
A. forma pe sectiune semiovala DA D. latime de 4-5 mm NU
B. forma pe sectiune patrata NU E. grosime maxima de l mm DA
C. latime de 2-3 mm DA 147
10. Grosimea placii dento-mucozale mandibulare este de:
A. 0,1-0,3 mm NU
B. 0,4-0,5 mm DA
C. 0,5-1 mm NU
D. 1 mm NU
E. 1,5 mm NU
148
11. Bara vestibulara se aplica in cazul:
A. vestibularizarii dintilor frontali NU
B. lingualizare mare a dintilor frontali DA
C. torus exagerat DA
D. distalizarea dintilor frontali NU
E. nici un raspuns corect NU
149
12. In dreptul dintilor laterali conectorul principal metalic sub forma de placuta trece fata de parodontiul
marginal la cel putin:
A. 8 mm NU
B. 5 mm DA
C. 2 mm NU
D. 10 mm NU
E. 3 mm NU
152
13. Zonele de despovarare sunt
A. parodontiul marginal; DA
B. papila incisiva; DA
C. dintii; NU
D. rugile palatine; DA
E. rafeul median. DA
152
14. Efectele negative ale conectorilor principali dentomucozali asupra campului protetic sunt determinate de
A. presiuni exagerate asupra tesuturilor; DA
B. lipsa de igiena orala; DA
C. purtarea protezei permanent; DA
D. schimbarea echilibrului biologic al cavitatii bucale; DA 159
E. nici un raspuns nu este corect NU
161
15. Gradul de flexibilitate al portiunii terminale a bratului retentiv depinde de:
A. lungimea bratului retentiv; DA
B. diametrul bratului retentiv NU
C.forma sectiunii transversale; DA
D. tipul de aliaj; DA
E. nu are nici o legatura cu numarul crosetelor si pozitia lor NU
165
TEMA NR. 41:
Determinarea si înregistrarea relatiei intermaxilare în edentatia partiala tratata cu
proteze scheletate
1. Poziţionarea normală a modelelor funcţionale în I.M. se face atunci când
A. există cel puţin 4 unităţi de masticaţie repartizate unilateral NU
B. există cel puţin 4 unităţi de masticaţie repartizate bilateral; DA
C. în edentaţii întinse clasa l şi clasa a ll-a Kennedy; NU
D. când dimensiunea verticală de ocluzie nu este păstrată; NU
E. în edentaţii reduse clasele lll-lV Kennedy. DA
2. O înregistrare corectă a R.I.M. de ocluzie presupune
A. cuprinderea tuturor dinţilor restanţi; DA
B. lipsa modificărilor volumetrice; DA
C. rapoarte ocluzale puţin adânci; DA
D. precizie DA
E. cunoştinţe crescute în timpul înregistrării. NU
3. Inregistrarea R.I.M. cu ajutorul şabloanelor de ocluzie se face în
A. edentaţie clasa l când nu mai sunt unităţi de masticaţie suficiente; DA
B. edentaţie clasa a ll-a când nu mai sunt unităţi de masticaţie suficiente; DA
C. edentaţie clasa a lll-a; NU
D. edentaţie clasa a lV-a întinsă sau extinsă; DA
E. nici un răspuns corect. NU
4. Pentru înregistrarea R.I.M. de ocluzie avem nevoie de
A. mase termoplastice; DA
B. ceară de ocluzie; DA
C. pastă de eugenat de zinc; DA
D. lacuri fluorurate; NU
E. şabloane de ocluzie. DA 160
5. Relaţii ocluzale incorecte se pot obţine:
A. datorită rezilienţei mucoasei prin modificarea poziţiei şabloanelor; DA
B. consistenţa neuniformă a valurilor din ceară; DA
C. rezilienţă mică a mucoasei; NU
D. cosistenţa uniformă a valurilor de ocluzie din ceară; NU
E. nici un răspuns corect. NU
TEMA NR. 42:
Biodinamica protezelor scheletate în cavitatea bucala
1. Stabilitatea protezei se verifică:
A. prin aplicarea de presiuni digitale anterioare, posterioare şi laterale DA
B. prin presiuni pe cuspizii vestibulari ai dinţilor laterali DA
C. prin presiuni pe extremitatea distală a şeii şi pe elementele de menţinere indirectă DA
D. prin presiuni pe extremitatea distală a şeii şi pe elementele de menţinere directă NU
E. prin presiuni pe extremitatea mezială a şeii. NU
2. Pentru a obţine o stabilitate a protezelor în timpul masticaţiei se va avea în vedere:
A. să se realizeze contacte interdentare numai de tipul cuspid-fosetă; DA
B. să se realizeze contacte de tipul cuspid-pantă cuspidiană; NU
C. să se acorde importanţă deosebită contactului cuspizilor palatinali superiori cu foseta antagonistă şi cuspizilor
linguali inferiori, deoarece aceştia contribuie mai mult la stabilizarea protezelor; DA
D. să se monteze dinţii laterali strict pe mijlocul crestelor; DA
E. să existe cât mai multe contacte interdentare în intercuspidare maximă şi relaţie centrică. DA
3. Durerea la periferia câmpului protetic se datorează de obicei:
A. unor şei supraextinse; DA
B. margini ascuţite sau aspre ale şeilor; DA
C. conectori principali rigizi; NU
D. contacte premature şi interferenţe ocluzale; DA
E. traumatizări marginale ale modelului şi atrofii ale crestelor. DA
4. Durerea localizată numai la nivelul crestelor se poate datora următoarelor cauze:
A. contur neregulat al crestelor (exostoze); DA
B. plusuri acrilice pe faţa externă a şeilor; NU
C. lipsa de adaptare a şeilor la nivelul crestelor; DA
D. mucoasă subţire şi atrofică; DA
E. creste ascuţite, sensibile la presiuni. DA 161
5. Tratamentul începe cu localizarea zonei dureroase şi apoi înlăturarea cauzei
A. căptuşirea protezei, apoi tratamentul chirurgical pentru exostoze; NU
B. înlăturarea plusurilor de acrilat; DA
C. căptuşirea şeilor când se constată necongruenţa dintre şei şi creste; DA
D. căptuşiri reziliente, când crestele sunt ascuţite şi sensibile; DA
E. înlăturarea contactelor premature şi a interferenţelor. DA
6. Întrucât durerea este cel mai frecvent simptom după aplicarea protezei se va preciza:
A. cât de mare trebuie să fie retuşul pentru a nu periclita adaptarea şi rezistenţa protezei; DA
B. renunţarea la retuşuri datorită unei toleranţe relative la durere a pacienţilor; NU
C. lipsa de echilibrare ocluzală este cauza frecventă a apariţiei durerii; DA
D. în apariţia durerii intervine şi gradul de fragilitate a mucoasei, legată de vârstă, stare generală; DA
E. durerea violentă nu este întotdeauna legată clinic de un semn de iritaţie care poate fi DA
7. Acumularea de alimente sub proteză se datorează
A. lipsei de menţinere a protezei; DA
B. depărtării marginilor şeii de zonele retentive ale crestei; DA
C. atrofia în timp a crestei; DA
D. lipsei de adaptare a şeilor necorectate prin căptuşire; DA
E. lipsei de stabilitate a protezei. NU
8. Dificultăţile de vorbire se datorează:
A. când conectorul principal este plasat în zona anterioară a palatului; DA
B. când dinţii frontali sunt montaţi prea mult spre vestibular; NU
C. când dinţii frontali sunt montaţi prea mult spre oral; DA
D. când grosimea protezei este mare; DA
E. când spaţiul pentru limbă este mare. NU
9. De obicei, zonele din marginile şeilor asupra cărora trebuie să se intervină, sunt următoarele:
A. marginea şeilor la nivelul crestei zigomato-molare; DA
B. marginea vestibulară a şeilor în zona frontală, la mandibulă; NU
C. marginea vestibulară a şeilor din zona premolarilor, la mandibulă; DA
D. marginea linguală a şeilor la nivelul liniei milohioidiene, la mandibulă; DA
E. marginea linguală a şeilor în zona frontală, la mandibulă. NU
10. Testul de rotaţie al protezei se face:
A. aplicându-se presiuni pe extremitatea distală a şeii; DA
B. aplicându-se presiuni pe extremitatea mezială a şeilor; NU
C. aplicându-se presiuni pe elementele de menţinere indirecte; DA
D. aplicându-se presiuni pe elementele de menţinere directă; NU
E. toate răspunsurile de mai sus sunt corecte. NU 162
11. Contactul prematur pe pintenii ocluzali poate apăra în următoarele situaţii:
A. pintenul ocluzal a fost realizat prea gros; DA
B. pintenul ocluzal a fost realizat mai lat decât 1/3 din lăţimea V-O a dintelui; NU
C. pintenul ocluzal a fost realizat mai lung decât ¼ din diametrul M-D al dintelui; NU
D. pintenul ocluzal modifică morfologia fosetei şi cuspidul antagonist nu mai găseşte un spaţiu corespunzător;
DA
E. răspunsurile A şi D sunt corecte. DA
12. Durerea care apare la periferia câmpului protetic se poate datora:
A. unor şei supraextinse; DA
B. unor margini ascuţite sau aspre ale şeilor; DA
C. unor contacte premature şi interferenţe ocluzale; DA
D. unor margini ale şeilor incorect adaptate din cauza deformării marginilor amprentei în timpul turnării
modelului; DA
E. doar răspunsurile A şi B sunt corecte. NU
13. Durerea localizată numai la nivelul crestelor se poate datora următoarelor cauze:
A. contur neregulat al crestelor (exostoze); DA
B. margini ascuţite sau aspre ale şeilor; NU
C. şei supraextinse; NU
D. plusuri acrilice pe faţa internă a şeilor; DA
E. mucoasă subţire şi atrofică. DA
14. Desprinderea protezelor scheletate de pe câmpul protetic poate apărea în următoarele situaţii:
A. şei supraextinse peste limitele fiziologice; DA
B. croşete foarte elastice; DA
C. dinţii artificiali montaţi la mandibulă sunt prea lingualizaţi; DA
D. dinţii artificiali montaţi în afara muchiei crestelor; DA
E. doar răspunsurile C şi D sunt corecte. NU
15. Inserţia protezei parţiale scheletate pe câmpul protetic se face:
A. aplicând proteza cu croşetele în dreptul dinţilor corespunzători; DA
B. prin presiuni uşoare, cu degetele pe croşete la nivelul pintenilor, proteza va fi împinsă de-a lungul axului de
inserţie; DA
C. pacientul să muşte pe proteză în scopul aşezării ei pe câmpul protetic; NU
D. răspunsurile A,B şi C sunt corecte; NU
E. doar răspunsurile A şi B sunt corecte. DA
16. Căptuşirile protezelor parţiale scheletate se fac în următoarele condiţii:
A. scheletul metalic al protezei să fie în bună stare şi perfect adaptat la dinţii restanţi; DA
B. şei corecte privind extinderea şi modelarea marginală; DA
C. dinţii artificiali să fie în bună stare şi montaţi corect; DA
D. ocluzia să poată fi echilibrată prin mici şlefuiri de echilibrare; DA
E. se pot căptuşi doar protezele cu sprijin mixt: dento-mucozal şi muco-osos. NU 163
17. Necesitatea căptuşirii unei proteze terminale se apreciază prin:
A. testul de rotaţie al protezei; DA
B. presiuni digitale pe extremitatea distală a şeii; DA
C. presiuni pe elementele de menţinere indirectă (contrabasculante); DA
D. răspunsurile A,B şi C sunt corecte; DA
E. răspunsurile A,B şi C sunt NU. NU
18. Căptuşirea protezelor vechi care tratează edentaţii de clasa l şi a ll-a, este indicată:
A. când s-a produs o atrofie mică a crestelor; DA
B. când s-a produs o atrofie mare a crestelor; NU
C. când s-a produs o atrofie uniformă a crestelor; NU
D. când s-a produs o atrofie neuniformă a crestelor; NU
E. toate răspunsurile sunt NU. NU
19. Materialele reziliente de căptuşire au următoarele dezavantaje:
A. legătura slabă între acrilatul şeilor şi materialul rezilient; DA
B. starea de discomfort resimţită de pacient, datorită consistenţei materialului; NU
C. miros şi gust neplăcut din cauza porozităţii inerente a materialului rezilient; DA
D. schimbarea culorii materialului rezilient în timp, ceea ce dă un aspect neplăcut protezei; DA
E. doar răspunsurile A,B şi C sunt corecte. NU
20. Indicaţiile rebazării sunt următoarele:
A. testul de rotaţie al protezelor terminale este evident pozitiv şi sesizat de pacient; DA
B. proteze vechi căptuşite sau reparate de mai multe ori; DA
C. acrilatul şeilor unei proteze noi este poros; DA
D. proteza a fost căptuşită şi are un aspect neplăcut; DA
E. dinţii artificiali sunt deterioraţi. NU
21. Rebazarea protezelor scheletate constă în:
A. adăugarea unui strat de acrilat autopolimerizabil la şeile protetice; NU
B. refacerea şeilor protetice, dinţii artificiali fiind păstraţi şi montaţi în aceeaşi poziţie; DA
C. înlocuirea atât a dinţilor artificiali cât şi a şeilor; NU
D. înlocuirea dinţilor artificiali; NU
E. înlocuirea şeilor acrilice şi scheletului metalic. NU
22. Refacerea şeilor protezelor scheletate şi a arcadei dentare artificiale se realizează:
A. când există atrofii mari ale crestelor; DA
B. când dinţii artificiali sunt deterioraţi sau abrazaţi; DA
C. aspectul protezei lasă mult de dorit, ca urmare a unor căptuşiri repetate; DA
D. când există atrofii mici ale crestelor; NU
E. răspunsurile B,C şi D sunt corecte. NU 164
TEMA NR. 43:
Înregistrarea relatiilor intermaxilare în protezarea fixa
1. Materialele elastice de înregistrare interocluzală (siliconi sau polieteri) se pot utiliza în înregistrarea:
A. mişcării de propulsie NU
B. mişcării de lateralitate NU
C. IM şi RC la subiecţii care prezintă point centric DA
D. IM şi RC la subiecţii care nu prezintă point centric NU
E. RC la subiecţii care nu prezintă point centric NU
2. În cazul in care poziţia CCP este susţinută de un singur incisiv maxilar se vorbeşte de
A. interferenţă prematură în propulsie pe partea lucrătoare NU
B. interferenţă prematură în propulsie pe partea nelucrătoare; NU
C. contact prematur în propulsie pe partea lucrătoare DA
D. contact prematur în propulsie pe partea nelucrătoare NU
E. contact prematur în lateralitate pe partea lucrătoare NU
3. În cazul mişcării de lateralitate cu conducere canină, acest dinte este in stare să suporte singur întreaga
mişcare deoarece
A. are o situaţie topografică privilegiată, la distanţă de locul de aplicare al forţei si de punctul de sprijin; DA
B. este un dinte voluminos NU
C. are o radacină puternică (cea mai lungă); DA
D. osul alveolar al caninului este special structurat DA
E. parodonţiul caninului este dotat cu o sensibilitate proprioceptivă mai fină si mai specializată decât a celorlalţi
dinţi. DA
4. Conform definiţiei, poziţia de relaţie centrică este poziţia condilului in cavitatea glenoidă:
A. cea mai înaltă; DA
B. cea mai joasă; NU
C. cea mai anterioară; NU
D. cea mai posterioară; DA
E. neforţata DA
5. Despre RC se pot afirma următoarele:
A. este o poziţie diagnostică; DA
B. este o poziţie inconstantă; NU
C. este o poziţie care poate fi determinată; DA
D. este o poziţie funcţională; DA
E. este o poziţie nefuncţională. NU
6. În înregistrarea RC se folosesc ca medii de marcare:
A. hârtia de articulaţie; DA
B. ceara de ocluzie; DA
C. stentz-ul; NU 165
D. banda Joffe; DA
E. ghipsul NU
7. Poziţionarea manuală a modelelor (fără o înregistrare specială) in RC se poate realiza numai în mod
excepţional, în următoarele condiţii:
A. RC coincide cu IM; DA
B. IM sa fie instabilă; NU
C. să existe obstacole dentare (contacte premature sau interferenţe) în RC; NU
D. modelele de ghips să fie incomplete; NU
E. modelele de ghips să nu aibă plusuri la nivelul feţelor ocluzale. DA
8. O înregistrare ocluzală corectă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
A. sa cuprindă întreaga faţă vestibulară a arcadei; NU
B. să cuprindă întreaga faţă orală a arcadei; NU
C. să cuprindă feţele vestibulare si orale ale arcadei în întregime; NU
D. nu trebuie să depăşească ecuatorul clinic al dinţilor arcadei; DA
E. pe faţa vestibulară trebuie să cuprindă numai vârfurile cuspizilor. DA
9. Valoarea spaţiului de inocluzie are dimensiunile:
A. 2-4 mm la nivelul premolarilor; DA
B. 2-4 cm la nivelul premolarilor; NU
C. 1,8-2,7 mm la nivelul cuspidului mezio-vestibular al primului molar; DA
D. 1-4 mm la nivelul tuturor dinţilor; NU
E. 2,7-3,8 mm la nivelul cuspidului mezio-vestibular al primului molar. NU
10. Poziţiile-limită superioare a diagramei Posselt:
A. sunt nefuncţionale cu excepţia PM; NU
B. sunt determinate de contactele dento-dentare DA
C. mandibula se plasează in una din aceste poziţii numai câteva minute pe zi; DA
D. sunt raporturile mandibulo-craniene cel mai frecvent utilizate pentru evaluarea clinică a relaţiilor
intermaxilare de ocluzie; DA
E. sunt patogene. NU
11. Controlul central asupra masticaţiei se realizează la nivelul cortexului cerebral:
A. Direct; DA
B. indirect; DA
C. modelând contracţia musculară; DA
D. modelând recepţia periferică in timpul masticaţiei; DA
E. prin feedback pozitiv si negativ. NU
12. Muşchii ridicători şi coborâtori implicaţi în ciclul masticator au contracţiile:
A. simetrice; NU
B. asimetrice; DA
C. sincrone; NU
D. asincrone DA
E. simetrice si sincrone. NU 166
13. Mişcarea Bennett:
A. se referă la condilul pivotant; DA
B. se referă la condilul orbitant; NU
C. este o mişcare de rotaţie; NU
D. este o mişcare de translaţie; DA
E. apare în propulsie. NU
14. La ghidajul antero-lateral participă:
A. caninul; DA
B. unul sau mai mulţi incisivi; DA
C. premolarii; NU
D. molarii; NU
E. caninul si premolarii. NU
15. Poziţiile mandibulo-craniene din diagrama Posselt care se găsesc in interiorul diagramei frontale sunt:
A. IM; NU
B. PM; DA
C. CCP; DA
D. DM; NU
E. R. DA
16. Care afirmaţii sunt corecte în ceea ce priveşte Point Centric şi Long Centric după Dawson:
A. 87% dintre subiecţi prezintă PC; NU
B. 87% dintre subiecţi prezintă LC; DA
C. 13% dintre subiecţi prezintă LC; NU
D. 13% dintre subiecţi prezintă PC; DA
E. 50% dintre subiecţi prezintă PC. NU
17. Ce afirmaţii sunt corecte în ceea ce priveşte ocluzia (IM) de necesitate:
A. se instalează din cauza unui obstacol persistent mult timp; NU
B. se instalează din cauza unui obstacol recent; DA
C. înlăturarea precoce a obstacolului duce la instalarea IM iniţiale; DA
D. înlăturarea tardivă a obstacolului nu este urmată şi de revenirea mandibulei la IM iniţiale; NU
E. este o IM diferită de cea iniţială. DA
18. Determinantul posterior al ocluziei este:
A. muscular NU
B. dentar NU
C. parodontal NU
D. articular DA
E. alveolar NU 167
19. Marea majoritate a autorilor susţin că RC este poziţia în care:
A. se efectuează masticaţia NU
B. se efectuează deglutiţia DA
C. se efectuează fonaţia NU
D. se efectuează incizia NU
E. se efectuează vorbirea NU
20. La majoritatea subiecţilor, punctul tegumentar in care se găseşte axa balama terminală se află la:
A. 13 cm anterior de tragus NU
B. 13 mm posterior de tragus NU
C. 13 mm anterior de tragus DA
D. 23 mm anterior de tragus NU
E. 23 cm posterior de tragus NU
TEMA NR. 44:
Sistemul disfunctional al SSG
1. Ocluzia instabilă apare în:
A. edentaţii parţial întinse DA
B. migrări orizontale sau verticale ale dinţilor DA
C. uzura exagerată sau provocată de activităţi parafuncţionale DA
D. edentaţii parţial reduse NU
E. proteze parţiale fixe sau mobilizabile corect realizate. NU
2. Relaţia intermaxilară fără ocluzie apare în următoarele situaţii:
A. edentaţii parţial reduse NU
B. edentaţii parţiale întinse cănd dinţii restanţi nu pot realiza contacte ocluzale ca urmare a numărului redus
şi/sau a topografiei nefavorabile DA
C. nu apar la edentatul total NU
D. nu se înregistrează cu şabloanele de ocluzie NU
E. nu se utilizează testele funcţionale pentru determinare. NU
3. Termenii folosiţi în literatură pentru a defini relaţia centrică sunt:
A. poziţie de retruzie DA
B. poziţie ligamentară sau balama ligamentară DA
C. poziţie de relaţie centrică DA
D. poziţie ocluzală NU
E. poziţie de intercuspidare maximă. NU
4. În relatie centrică mandibula este reperată în cele trei direcţii ale spaţiului astfel:
A. în sens transversal planul median mandibular şi cranian corespund DA
B. în sens sagital planul median mandibular şi cranian corespund NU
C. în sens sagital condili centraţi în fosele manddibulare DA 168
D. în sens transversal centrarea condililor în fosele mandibulare NU
E. în sens vertical centrarea condililor în fosele mandibulare. DA
5. Reperele relaţiei centrice sunt:
A. reper osos DA
B. reper muscular DA
C. reper lingual NU
D. reper articular DA
E. reper labial NU
6. Existenţa unei libertăţi de mişcare a mandibulei în relaţie centrică în sens transversal:
A. se numeşte long centric NU
B. se numeşte freedom in centric NU
C. se numeşte wide centric DA
D. este de aproximativ 1 mm DA
E. este de aproximativ 0,2-1,75 mm. NU
7. Relaxarea musculară în determinarea relaţiei centrice poate fi:
A. mecanică DA
B. farmacologică DA
C. numai prin stimulare electrică NU
D. psihologică DA
E. indusă numai prin exerciţii. NU
8. Metodele de determinare a relaţiei centrice include:
A. metoda unimanuală, tehnica cu un deget DA
B. metoda unimanuală, tehnica cu două degete NU
C. metoda unimanuală, tehnica cu trei degete DA
D. metoda bimanuală, tehnica bilaterală DA
E. metoda bimanuală, tehnica cu localizatorul centric DA
9. Unghiul format de Jig-ul Lucia posterior şi superior de le planul de ocluzie este de:
A. 15-30 ° NU
B. 25-45 ° NU
C. 30-45 ° NU
D. 45-60 ° DA
E. 45-65 ° NU
10. Sistemul OSU de determinare a relaţiei centrice are drept avantaje:
A. ghidarea neuromusculară a mandibulei şi înregistrarea RC cu ajutorul suportului de înregistrare DA
B. facilitează diagnosticul şi deprogramarea mandibulară rapidă DA
C. nu menţine o DV selecţionată NU
D. permite controlul poziţionării autoghidate a mandibulei în RC DA
E. este rapid, simplu şi precis DA 169
11. In tehnica bilaterală de înregistrare a RC poziţia fotoliului dentar faţă de podea este la:
A. 15 ° NU
B. 30 ° NU
C. 35 ° NU
D. 45 ° DA
E. 50 ° NU
12. În poziţia de IM:
A. există număr maximal de contacte dento-dentare DA
B. poate avea loc în poziţii excentrice mandibulo-craniene DA
C. poate avea loc în poziţii centrice mandibulo-craniene NU
D. nu suferă modificări morfologice în timp NU
E. suferă modificări morfologice în timp. DA
13. Tratamentul ocluziei traumatice are drept obiective:
A. obtinerea stabilităţii ocluzale a la long DA
B. funcţionalitate a ADM satisfăcătoare pentru pacient DA
C. indepărtarea obstacolului ce va duce la revenirea automată la PIM inţială NU
D. eliminarea şi împiedicarea recidiveisimptomatologiei DTM DA
E. obligatoriu revenirea la rapoartele ocluzale iniţiale NU
14. Prezenţa unui obstacol pe traseul ORC-PIM determină:
A. contracţie inegală a muşchilor ridicători DA
B. apariţia ocluziei de necesitate DA
C. situarea simetrică a condililor în fosele mandibulare NU
D. situarea asimetrică a condililor în fosele mandibulare DA
E. transformarea ocluziei de necesitate în ocluzie habituală sau traumatică în cazul persistenţei acestuia DA
15. Suprafeţele dentare de ghidaj sunt reprezentate de:
A. versanţii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari DA
B. versanţii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor şi molarilor mandibulari NU
C. suprafeţele palatinale şi/sau marginile incizale ale incisivilor şi caninilor maxilari DA
D. versanţii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor şi molarilor maxilari DA
E. marginile incizale ale incisivilor şi caninilor mandibulari. NU
16. Mişcarea de propulsie a mandibulei este:
A. ghidată de feţele palatinale şi/sau marginile incizale ale incisivilor şi caninilor maxilari DA
B. nu trebuie susţinută de toţi cei opt incisivi NU
C. nu determină dezocluzia dinţilor posteriori NU
D. numărul dinţilor frontali ce participă la ghidaj nu este relaţionat cu alinierea dinţilor în sectorul frontal NU
E. nu depinde de curbura incizală. NU 170
17. În cursul mişcării de lateralitate pot interveni următoarele tipuri de ghidaj:
A. ghidaj anterior NU
B. ghidaj canin DA
C. ghidaj de grup DA
D. ghidaj mixt NU
E. ghidaj lateral secvenţial cu dominanţă canină. DA
18. Factorii care determina modificarea ocluziei in relatie centrica sunt:
A. uzura accentuata a arcadelor dentare DA
B. edentatia terminala bilaterala intinsa DA
C. edentatia terminala bilaterala redusa NU
D. tratamente protetice incorecte DA
E. ocluziei in relatie centrica nu este supusa modificarilor NU
19. Nu se realizează terapie ocluzală specifică atunci când:
A. Există stabilitate ocluzală DA
B. Masticaţia este satisfăcătoare DA
C. Fonaţia este satisfăcătoare DA
D. Există leziuni odontale coronare reduse ca număr şi profunzime NU
E. Sunt absente suferinţa articulară şi musculară. DA
20. Sunt considerate de natură ocluzală următoarele semne de suferinţă parodontală:
A. Prezenţa plăcii bacteriene NU
B. Retracţiile gingivale DA
C. Prezenţa depozitelor de tartru NU
D. Restaurările odontale prin obturaţii necorespunzătoare NU
E. Mobilitatea dentară. DA
21. Nu sunt considerate semne de suferinţă parodontală de cauză odontală:
A. Aplicarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice care nu menajează parodonţiul marginal al dinţilor restanţi,
DA
B. Aplicarea elementelor de menţinere şi stabilizare incorect concepute şi realizate, DA
C. Aplicarea de pelote vestibulare, DA
D. Aplicarea de conectori secundari care transmit forţele în afara poligonului de susţinere parodontală, NU
E. Aplicarea de braţe opozante ale croşetelor care nu-şi exercită rolul de reciprocitate. NU
22. Disfuncţia mandibulo-craniană poate avea determinare etiologică legată de:
A. Prezenţa arteritei temporale, NU
B. Patologia ATM, DA
C. Prezenţa hipertensiunii arteriale, NU
D. Suferinţe primare neuro-musculare DA
E. Asocieri etiologice complexe. DA
23. Disfuncţia ocluzală constă în:
A. Abaterea de la morfologia ocluzală aunui dinte, NU 171
B. Prezenţa semnelor subiective şi obiective de suferinţă la nivelul structurilor şi funcţiilor aparatului dento-
maxilar, DA
C. Abaterea de la morfologia ocluzală a unui grup dentar, NU
D. Abaterea de la morfologia ocluzală a întregii arcade, NU
E. Dizarmonie ocluzală. NU
24. Disfuncţia temporo-mandibulară de origine articulară poate fi:
A. De dezvoltare DA
B. Prin deplasări meniscale DA
C. Hipomobilitate, NU
D. De natură inflamatorie, DA
E. Ankiloza. NU
25. Disfuncţia temporo-mandibulară de origine musculară constă în:
A. hipermotilitate prin fibroză musculară, NU
B. durere miofascială DA
C. hipermotilitate antalgică, NU
D. miozită, DA
E. spasme musculare. DA
26. Sunt caracteristici ale durerii din cadrul disfuncţiei mandibulo-craniene:
A. Este generalizată, NU
B. Bilaterală de obicei, NU
C. Se exacerbează noaptea la căldura pernei NU
D. Se exacerbează la mişcarea mandibulei, DA
E. Se calmează la antalgice obişnuite. NU
27. Fisurile / fracturile coronare din cadrul disfuncţiei madibulo-craniene sunt legate de :
A. traumatismele suferite în antecedente, NU
B. carii, NU
C. traumatizarea ocluzală, DA
D. coexistenţa unor tulburări trofice ce duc la scăderea rezistenţei mecanice a ţesuturilor dure dentare, NU
E. prezenţa unui antagonist migrat orizontal. NU
28. Miloliza este caracterizată prin:
A. localizare pe faţa vestibulară a dinţilor, NU
B. localizare pe faţa vestibulară a dinţilor în zona coletului, DA
C. pe secţiune are aspect de unghi ascuţit deschis spre vestibulul bucal, NU
D. pe secţiune are aspect de unghi obtuz deschis spre vestibulul bucal, DA
E. interesează smalţul şi cementul (după recesiune). DA
29. Leziunile cuneiforme adevărate:
A. sunt lipsite de dentină cariată, DA
B. interesează smalţul şi dentina, NU
C. pot fi asociate cu hiperaciditatea gastrică NU 172
D. pot fi asociate cu hiperaciditatea după o cură prelungită cu citrice, NU
E. pot fi asociate cu consumul de băuturi soft carbogazoase. NU
30. Gradul de abraziune nu depinde de:
A. vârsta pacientului, NU
B. gradul de abrazivitate al dietei pacientului, NU
C. obstacolele ocluzale, NU
D. prezenţa unui ulcer gastric, DA
E. prezenţa parafuncţiilor. NU
31. Bruxismul se caracterizează prin:.
A. ştergerea reliefului ocluzal DA
B. accentuarea curbei transversale a ocluziei, NU
C. reducerea înălţimii coronare, DA
D. boselarea proceselor alveolare DA
E. modificarea dimensiunii verticale de ocluzie în toate cazurile. NU
32. Fremitusul reprezintă:
A. mobilitatea fiziologică a unui dinte NU
B. mobilitatea observată la palpare cu pensa dentară NU
C. mobilitatea apărută în cursul mişcărilor mandibulare cu contact dentar (sesizată la palpare), DA
D. mobilitatea percepută prin aplicarea pulpei degetului pe procesul alveolar NU
E. mobilitatea dinţilor în momentul atingerii poziţiei de intercuspidare maximă. NU
33. Tremele secundare:
A. sunt favorizate de coexistenţa parodontopatiei, DA
B. sunt determinate de prezenţa tartrului, NU
C. apar îndeosebi frontal maxilar ca rezultat al suprasolicitării ocluzale, DA
D. apar secundar edentaţiilor şi migrărilor dentare, DA
E. apar în special între incisivul central şi cel lateral. NU
34. Nu sunt semne radiologice specifice disfuncţiei mandibulo-craniene:
A. leziunile periapicale datorate cariei dentare, DA
B. rarefacţia osoasă periapicală datorată traumatismului ocluzal, NU
C. ingrosarea laminei dura NU
D. întreruperea laminei dura, NU
E. rezorbţia limbusului alveolar NU
35. Durerea musculară locală are următoarele particularităţi:
A. se manifestă ca o jenă cel mai frecvent la nivelul muşchiului trapez, NU
B. se manifestă ca o tensiune, oboseală, cel mai frecvent cu localizare maseterină, DA
C. nu se asociază cu limitarea mişcărilor mandibulei, NU
D. poate fi urmarea bruxismului nocturn, DA
E. asocierea durerii temporale, maseterine, submaxilare se consideră semn patognomonic de disfuncţie ocluzală.
DA 173
36. Nu reprezintă cauze determinante dentare ale disfuncţiei mandibulo-craniene:
A. cariile netratate, NU
B. migrările dentare datorate edentaţiei, NU
C. masticaţia bilaterală, DA
D. leziunile articulare, DA
E. modificările neuro-musculare. DA
37. Există corelaţii ale bruxismului nocturn legate de consumul de:
A. amfetamine, DA
B. nifedipin, NU
C. carbamazepin, NU
D. fenotiazină, DA
E. alcool. DA
38. Coronoplastia se realizează în următoarele situaţii clinice:
A. dinţi migraţi în breşele edentate, DA
B. restaurări odontale care nu interferă cu planul de ocuzie, NU
C. dinţi aflaţi în malpoziţie primară care nu produc modificări nefuncţionale ale planului de ocluzie, NU
D. dinţi aflaţi în malpoziţie primară ce produc probleme estetice, DA
E. pentru reducerea cuspizilor ―piston‖ (determină impact alimentar la nivelul spaţiului interdentar antagonist).
DA
TEMA NR. 45:
Amprentarea câmpului protetic edentat total
1. Principiile care stau la baza majoritatii tehnicilor de amprentare sunt:
A. sa se obtina o suprafata protetica intinsa la maximum DA
B. determinarea inaltimii, formei si grosimii marginilor protezei DA
C. protezarea tesuturilor periferice prin scurtarea marginilor portamprentei NU
D. asigurarea transmiterii armonioase a presiunilor asupra tesuturilor DA
E. utilizarea materialelor cu priza retard NU
61
2. Amprentarea campului protetic trebuie sa rezolve urmatoarele probleme:
A. de sprijin DA
B. de stabilitate DA
C. de mentinere DA
D. fizionomice, de fonatie DA
E. nici una NU
61 174
3. Amprenta preliminara urmareste realizarea urmatoarelor obiective:
A. amprentarea cu fidelitate a zonelor functionale periferice NU
B. copierea cu maximum de exactitate a suprafetei zonei de sprijin DA
C. reproducerea cat mai fidela a pozitiei functionale a portiunilor mobile de la periferia campului protetic DA
D. realizarea unei linguri individuale care va necesita cat mai putine manopere de adaptare DA
E. refacerea intergrala a functiei fizionomice NU
64
4. Alegerea materialului si a tehnicii de amprentare preliminara se face in functie de:
A. dotarea cabinetului NU
B. dotarea laboratorului NU
C. gradul de instruire a medicului NU
D. duritatea campului protetic DA
E. confortul pacientului NU
67
5. Plasarea pastilelor de ceara pe fata interna a lingurii au drept scop:
A. aderarea materialului de amprenta la lingura NU
B. usurarea punerii in pozitie a lingurii pe campul protetic DA
C. impiedicarea presarii exagerate si necontrolate a materialului de amprentare pe crestele edentate DA
D. obtinerea unei grosimi suficiente si uniforme a stratului de material DA
E. dezinsertia mai usoara a amprentei de pe camp NU
96
6. Avantajele amprentarii preliminare cu gips sunt:
A. este usor de manipulat NU
B. este bine tolerat de pacient NU
C. permite obtinerea unei amprentari fidele a C.P DA
D. dezinsertia amprentei de pe camp este facila NU
E. este bine tolerata de ttesuturile orale indiferent de consistenta gipsului utilizat in amprentare NU
98
7. Amprentele preliminare cu alginat sunt recomandate:
A. in cavitatii orale cu hiposialie DA
B. in campuri protetice cu relief retentiv DA
C. cand laboratorul nu are dotare corespunzatoare NU
D. cand nu exista alt material in cabinet NU
E. cazul pacientilor cu reflexe de voma exagerate DA
99 175
8. Obiectivele amprentei sunt:
A. obtinerea unei inaltimi corecte a marginilor si extinderea maxima a placii DA
B. repartizarea egala a presiunilor asupra partilor moi si tari DA
C. respectarea libertatii miscarii musculare DA
D. realizarea inchiderii marginale a protezei DA
E. utilizarea unor materiale de amprenta biocompatibile NU
104
9. In tehnica de amprentare mucostatica:
A. marginile lingurii vor fi mult scurtate si distantate de zonele ce trebuie protejate de presiuni DA
B. marginile lingurii vor trebui prelungite pana in fundul de sac NU
C. se va aplica un rulou de ceara pe fata externa a lingurii NU
D. se va aplica un rulou de ceara pe fata interna a lingurii NU
E. marginile lingurii vor trebui bine rasucite la nivelul formatiunilor mobile NU
105
10. Modelarile functionale marginale executate de catre medic sunt recomandate:
A. pacientilor neinstruiti DA
B. pacientilor incapabili sa modeleze functional marginile amprentei DA
C. tuturor pacientilor NU
D. pacientilor la care tratamentul trebuie sa se desfasoare cu rapiditate DA
E. pacientilor instruiti si cooperanti NU
107
11. Dezavantajele modelarii functionale executate de catre medic sunt:
A. stergerea materialului si deci extinderea minima a marginilor cand materialul este prea fluid DA
B. extinderea exagerata a marginilor cand materialul este prea vascos DA
C. modelarea imprecisa la pungile buccinatorului DA
D. modelarea imprecisa la zona Ah si in zonele linguale DA
E. timp de amprentare prelungit NU
108
12. Metoda de amprentare Schreinemakers se realizeaza utilizand ca material de amprentare:
A. materiale cu prize retard NU
B. siliconi NU
C. alginatul DA
D. gipsul NU
E. mase termoplastice NU
108
13. Marginile lingurii individuale, conform tehnicii Schreinemakers trebuie sa fie:
A. in zona vestibulara cu 1 mm mai scurta DA
B. gravata pe o distanta de 2 mm in latime si adancime la nivelul zonei Ah DA
C. cu grosime de aproximativ 3 mm in zona linguala centrala DA 176
D. cu 1,5 mm mai scurta in zona pungii Eisenring NU
E. cu grosime uniforma la nivelul tuturor zonelor periferice NU
111-112
14. Testul Herbst de deschidere larga a gurii modeleaza:
A. periferia campului protetic in regiunea celui de-al doilea molar (p. Eisenring si p. Fisch) DA
B. periferia c. p. in zona V laterala maxilara NU
C. periferia c. p. in zona V laterala mandibulara NU
D. nisa lui Ney si Bowen NU
E. zona vestibulara frontala maxilara si mandibulara NU
114
15. Amprenta preliminara cu protezele vechi, utilizeaza ca material de amprentare:
A. materiale cu vascozitate lent progresiva DA
B. siliconii NU
C. alginatul NU
D. gipsul NU
E. mase termoplastice NU
122
16. Zonele periferice de inchidere marginala ―cheie‖ la mandibula sunt:
A. zona centrala a tuberculului periferic DA
B. zona vestibulara laterala NU
C. zona vestibulara frontala DA
D. zona linguala centrala DA
E. zona linguala laterala NU
126
TEMA NR. 46:
Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total
1. Testarea miscarii de basculare a sablonului de ocluzie pe campul protetic se face:
A. prin presiuni V – O executate pe bordura de ceara NU
B. apasand alternativ pe suprafata ocluzala a valurilor de ocluzie in dreptul premolarilor DA
C. prin presiuni O – V executate pe bordura de ceara NU
D. prin tractiune iin ax ale sablonului NU
E. prin balansarea mandibulei dreapta – stanga NU
130-151 177
2. Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior are ca scop delimitarea ariei de intindere a suprafetei
vestibulare a:
A. incisivilor centrali superiori NU
B. a caninilor superiori si inferiori NU
C. dintilor frontali superiori si inferiori NU
D. numai a dintilor frontali superiori DA
E. incisivilor centrali si laterali superiori si inferiori NU
130-151
3. Nivelul planului de ocluzie reprezinta portiunea vizibila din valul de ocluzie la :
A. deschiderea usoara a gurii DA
B. deschiderea larga a gurii NU
C. surasul fortat NU
D. o fonatie minima DA
E. nici o varianta nu este corecta NU
130-151
4. Nivelul planului de ocluzie are :
A. o dimensiune egala pentru toti pacientii NU
B. o dimensiune egala cu 1 – 2 mm sub buza superioara NU
C. o dimensiune variabila in functie de varsta, sex, structura psihica DA
D. o dimensiune mai mare de 2 mm NU
E. nici o varianta nu este corecta NU
130-151
5. In cazul tuberozitatilor procidente planul de ocluzie in zona laterala este orientat :
A. paralel cu planul Camper NU
B. paralel cu planul Frankfurt NU
C. divergent spre distal fata de planul Camper NU
D. convergent spre distal fata de planul Camper DA
E. divergent spre mezial fata de planul Frankfurt NU
130-151
6. Spatiul de inocluzie fiziologica dintre dintii antagonisti este de :
A. 2 – 3 mm in zona premolarilor DA
B. 1 – 2 mm in zona frontala NU
C. 2 – 4 mm in zona frontala DA
D. 1 – 2 mm in zona laterala NU
E. peste 4 mm in ambele zone NU
130-151
7. Supraevaluarea D.V.O determina:
A. incompetenta labiala DA
B. vizibilitate redusa a rosului buzelor NU
C. facies crispat DA
D. aspect imbatranit NU 178
E. oboseala permanenta a musculaturii DA
130-151
8. Subevaluarea D. V. O determina:
A. accentuarea santurilor peri - si para labiale cu aparitia frecventa a perlesului la nivelul comisurilor DA
B. aparitia zgomotului de ‘‘castagnete‘‘ in timpul fonatiei, masticatiei NU
C. aspect neplacut datorita vizibilitatii dintilor NU
D. aspect imbatranit DA
E. oboseala in masticatie prin suprasolicitarea muschilor ridicatori DA
130-151
9. Pentru conducerea mandibulei in R.C sunt utilizate metodele :
A. reflexul molar DA
B. momentul psihologic DA
C. memoria tisurara DA
D. deglutitia DA
E. masticatia NU
130-151
10. Inregistrarea clinica a relatiei centrice dupa tehnica NEILL presupune :
A. realizarea a doua sectiuni in forma de „V‖ in zona premolarilor pe bordura superioara DA
B. realizarea unei sectiuni in forma de „V‖ in zona frontala a bordurii superioare NU
C. realizarea unei sectiuni in forma de „V‖ in zona frontala a bordurii inferioare NU
D. realizarea a doua sectiuni in forma de „V‖ de fiecare parte la nivelul premolarilor pe bordura inferioara DA
E. nici o varianta nu este corecta NU
130-151
11. Derapajul anterior al sablonului inferior se datoreaza unui :
A. contact prematur situat in zona frontala a bordurii superioare NU
B. contact initial intre cele doua borduri antagoniste – distal in regiunea laterala DA
C. contact prematur situat unilateral in zona laterala a bordurii inferioare NU
D. contact prematur situat in zona frontala a bordurii inferioare NU
E. montari incorecte a bordurilor de ocluzie NU
130-151
12. Inregistrarea grafica extraorala a R.C are ca dezavantaje :
A. destabilizarea sabloanelor DA
B. timp de inregistrare mai lung NU
C. miscari mai ample decat cele efectuate in timpul masticatiei DA
D. necorespondenta dintre varful unghiului gotic si R.C DA
E. toate variantele sunt corecte NU
130-151 179
13. Dispozitivele intraorale de inregistrare a R.C prezinta :
A. placuta inscriitoare plasata pe sablonul superior DA
B. placuta inscriitoare plasata in centrul bazei sabloanelor DA
C. placuta inscriitoare plasata pe sablonul inferior DA
D. placuta inscriitoare plasata in zona frontala a bordurii de ocluzie NU
E. toate variantele sunt corecte NU
130-151
14. Verificarea stabilirii R.C se face trasand pe valurile de ocluzie :
A. punctul interincisiv NU
B. linia mediana DA
C. planul de orientare ocluzala NU
D. linia surasului DA
E. linia caninilor NU
130-151
TEMA NR. 47:
Proba machetelor
1. Aplicarea protezelor in cavitatea bucala este precedata de:
A. adaptarea mecanica a pieselor protetice NU
B. controlul lor extrabucal DA
C. adaptarea biologica a pieselor protetice NU
D. controlul lor intrabucal NU
E. retusarea marginilor protezei NU
223-224
2. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala se urmareste:
A. aprecierea exacta a portiunilor ce declanseaza dureri DA
B. controlul mentinerii stabilitatii DA
C. controlul fizionomiei si fonatiei DA
D. echilibrarea ocluzala DA
E. realizarea adaptarii biologice NU
224
3. Proteza mandibulara este mai bine tolerata de catre pacient pentru ca:
A. are un volum mai mic DA
B. are o buna adeziune NU
C. are un sprijin si o stabilitate mai mare NU
D. nu declanseaza reflexe de voma DA
E. zona de sprijin ofera o suprafata mai mare NU
224 180
4. Mentinerea protezei pe camp este periclitata de:
A. existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase DA
B. rascroirea prea larga la nivelul plicilor si frenurilor NU
C. montarea dintilor frontali prea vestibular DA
D. montarea dintilor laterali inafara crestei NU
E. montarea dintilor inauntrul crestei NU
225
5. Bascularea transversala a protezei se datoreaza:
A. montarii dintilor laterali inafara crestei DA
B. montarea dintilor laterali inauntrul crestei NU
C. necorespondentei intre suprafata ocluzala a protezei si suprafata crestelor edentate DA
D. nefolierii torusului palatin DA
E. marginilor protetice prea scurte NU
226
6. Contactele premature inregistrate in I.M ce deviaza mandibula rectiliniu, sagital, spre anterior pe o distanta de
1 mm vor fi slefuite dupa tehnica:
A. LUBL NU
B. MUDL DA
C. BULL NU
D. toate tehnicile sunt corecte NU
E. nici una din variante nu este corecta NU
225
7. Existenta unui contact prematur in I.M care deviaza mandibula inafara spre obraz se va slefui dupa tehnica:
A. LUBL NU
B. MUDL NU
C. BULL DA
D. toate tehnicile sunt corecte NU
E. nici una nu este corecta NU
227
8. Existenta unui contact prematur in I. M care deviaza proteza oblic spre limba se va slefui dupa tehnica
A. LUBL DA
B. MUDL NU
C. BULL NU
D. toate tehnicile sunt corecte NU
E. nici una nu este corecta NU
227 181
9. Slefuirea contactelor premature in I.M are rolul :
A. de a stabiliza protezele DA
B. de a dispersa simultan si armonios presiunile pe intreg campul protetic DA
C. de a reface functia fizionomica NU
D. de a reface functia masticatorie NU
E. de a restabili adeziunea si succiunea DA
227
10. Pentru suprimarea contactelor premature in propulsie se va utiliza tehnica :
A. BULL NU
B. MUDL NU
C. LUBL NU
D. DUML DA
E. nici una NU
228
11. Adaptarea psihica a pacientilor la proteza totala este conditionata de :
A. tipul de SN al pacientului DA
B. reactiile motorii de raspuns care se modifica odata cu varsta DA
C. starea emotionala a pacientului DA
D. adaptarea biologica nu implica acceptarea psihica a protezelor NU
E. increderea in medicul stomatolog DA
229-230
12. Cauzele neadaptarii psihice a pacientilor la tratamentul prin porteza totala tine de :
A. slaba comunicare dintre medic si pacient DA
B. varsta inaintata a pacientului NU
C. influenta negativa a anturajului NU
D. experiente stomatologice negative ale pacientului DA
E. tulburarile functionale complexe pe care le-a generat starea de edentatie totala NU
230
13. Indicatiile date pacientului privind masticatia cu protezele totale sunt:
A. incizia alimentelor dure NU
B. sectionarea alimentelor cu ajutorul cutitului DA
C. consumarea de alimente dure in primele zile dupa protezare NU
D. consumarea de alimente moi in primele zile dupa protezare DA
E. efectuarea unei masticatii superficiale pentru a asigura o buna digestie NU
231-232
14. Igienizarea protezelor de catre pacient se realizeaza prin:
A. spalare cu apa si sapun DA
B. spalare cu alcool si clatire cu apa NU
C. spalare cu pasta de dinti si clatire cu apa NU
D. dezinfectarea protezelor cu solutie de cloramina NU
E. nu este necesara igienizarea NU 182
233
15. Solutia Mc Collum contine:
A. lipaza, proteaza, citrat de Na, celuloza, bicarbonat de Na NU
B. acid clorhidric 5%, tripsina, EDTA NU
C. lipaza, tripsina, amilaza, celuloza, EDTA DA
D. acid fosforic 7,6%, florura de benzol – Konium 2,5% NU
E. bicarbonat de Na, acid acetic, celuloza NU
234-235
TEMA NR. 48:
Stomatopatiile protetice la edentatul total
1. Cauzele fracturarii protezei totale sunt :
A. existenta unui torus palatin proeminent DA
B. atrofia inegala a campului protetic DA
C. existenta unei arcade antagoniste integre sau cu lucrari protetice fixe DA
D. montarea dintilor inafara crestei NU
E. nerespectarea regulilor de igienizare NU
240-241
2. Termenul anglo-saxon ‘‘refection‘‘ reprezinta
A. captusirea protezei prin adaugare de material NU
B. refacerea totala a bazei DA
C. captusirea marginala a protezei NU
D. refacerea arcadelor dentare artificiale NU
E. toate variantele sunt corecte NU
241
3. Captusirea protezei totale efectuate in mod curent presupune :
A. refacerea succiunii prin adaugare de material la zonele deficitare de inchidere marginala DA
B. adaugare de material pe toata fata interna, mucozala a protezei DA
C. adaugarea de material in anumite zone ale fetei interne a protezei NU
D. indepartarea materialului in exces de la nivelul bazei NU
E. indepartarea surplusului de material de la nivelul marginillor inalte NU
241
4. Obiectivele captusirii partiale sunt :
A. imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale pierdute DA
B. imbunatatirea sprijinului prin cresterea suprafetei de sprijin NU
C. ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor pana la limitele normale DA 183
D. ocolirea cu atentie a formatiunilor mobile de la periferia campului protetic NU
E. refacerea culorii NU
242
5. Obiectivele captusirii totale sunt:
A. optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionata la care campul protetic a suferit o atrofie DA
B. conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiuni NU
C. imbunatatirea mentinerii si stabilitatii unei proteze vechi DA
D. inaltarea ocluziei NU
E. nici o varianta nu este corecta NU
242
6. Contraindicatiile captusirii sunt :
A. D.V supraevaluata DA
B. D.V subevaluata NU
C. existenta dintilor laterali montati inafara crestei DA
D. ocluzie dezechilibrata imposibil de corectat DA
E. instabilitatea protezelor pe ambele maxilare DA
243
7. Modalitatile de captusire in functie de rezultatul protetic sunt :
A. captusiri cu caracter rezilient (temporar, definitiv) DA
B. captusiri cu caracter rigid DA
C. captusiri elastice NU
D. captusiri semielastice NU
E. toate variantele sunt corecte NU
243
8. In vederea captusirii corecte :
A. pacientul clateste gura cu apa rece NU
B. mucoasa campului protetic este vaselinata DA
C. pacientul clateste gura cu apa oxigenata 2% NU
D. mucoasa campului protetic este dezinfectata cu alcool NU
E. mucoasa campului protetic este uscata cu comprese sterile NU
243
9. Amprenta realizata in scopul captusirii indirecte se realizeaza cu :
A. pasta ZOE DA
B. ghips NU
C. siliconi DA
D. mase termoplastice NU
E. alginata NU
244 184
10. Dupa turnarea modelului in vederea captusirii indirecte :
A. materialul de amprenta din proteza se indeparteaza complet NU
B. materialul de amprenta se indeparteaza partial lasand cateva insule de material DA
C. materialul de amprenta se indeparteaza cu jet puternic de apa rece NU
D. materialul de amprenta se indeparteaza cu jet puternic de apa calda NU
E. toate variantele sunt posibile NU
245
11. Polimerizarea acrilatului in Hydroflask se realizeaza:
A. cu apa calda la temperaturi de 60o C NU
B. cu apa calda la temperaturi de 40o C DA
C. la presiuni de 3,515 Kg/cm2 NU
D. la o presiune de 2, 793 Kg/cm2 NU
E. la o temperatura de 45o C si o presiune de 2,535 Kg/cm2 NU
245
12. Imediat dupa captusirea directa se recomanda pacientului:
A. nepurtarea protezei pana a doua zi DA
B. spalarea protezei cu solutie de acid acetic, apa si apoi purtarea ei NU
C. mentinerea protezei intr-un recipient cu cloramina timp de 3 ore NU
D. umectarea repetata a mucoasei cu lichide protectoare DA
E. spalarea imediata a protezei cu pasta de dinti si purtarea ei NU
244
13. Amprentarea functionala cu materiale reziliente in vederea captusirii se realizeaza in:
A. in timp de 2 – 3 minute NU
B. in timp de 1 ora NU
C. in 48 – 72 de ore DA
D. in 24 de ore NU
E. intr-o saptamana NU
246
14. Elasticitatea materialului rezilient se pastreaza timp de :
A. 8 ore NU
B. 24 ore NU
C. 5 zile NU
D. 3 zile NU
E. 1 – 2 saptamani DA
247
15. Captusirea definitiva cu materiale reziliente este indicata la pacientii :
A. a caror mucoasa nu tolereaza contactul cu suprafata protetica dura DA
B. cu placi postextractionale recente NU
C. necooperanti, irascibili NU
D. cu handicapuri fizice NU
E. cu mucoase groase NU 185
248
TEMA NR. 49:
Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare
1. Incrustatiile se realizeaza din aliaje nobile de aur deoarece:
A. aurul fiind moale si ductil poate fi turnat cu multa precizie DA
B. se poate brunisa dupa cimentare si se obtine astfel o adaptare marginala optima DA
C. aurul are o elasticitate considerabila, lucru care poate determina o deformare permanenta, dar nu favorizeaza
fractura DA
D. se poate face economie de tesuturi dentare la nivelul istmului, datorita rigiditatii materialului DA
E. aurul poate genera ioni si astfel colora tesutul dentar NU
191-192
2. Aliajele de aur cu temperatura joasa de topire contin:
A. Au 40% - 60% si paladiu 9% DA
B. Au 15% si paladiu 75% NU
C. Au 50% si paladiu 45% NU
D. Au 9% si paladiu 50% NU
E. Au 20%, paladiu 20% si alte metale 20% NU
192
3. Incrustatiile din compozit, dupa tehnica inlay-onlay adeziv, reprezinta o optimizare a modului de utilizare a
materialului compozit deoarece prezinta urmatoarele avantaje
A. Adaptare marginala imbunatatita DA
B. Realizarea in conditii optime a ariei de contact DA
C. Realizarea de suprafete ocluzale functionale DA
D. Posibilitatea unei prelucrari si lustruiri optime DA
E. Pret de cost similar NU
194-195
4. Sistemele inlay-onlay ceramice pot fi realizate utilizand :
A. Ceramica sinterizata DA
B. Ceramica turnata DA
C. Ceramica presata DA
D. Ceramica frezata DA
E. Ceramica polimerizata NU
201 186
5. Fatetele ceramice sunt indicate :
A. Prezenta de fisuri amelare DA
B. Anomalii de forma DA
C. Distrofii de fata vestibulara a dintelui DA
D. Inchiderea diastemei DA
E. Predispozitie la carii NU
211
6. Conservarea structurilor dure dentare in timpul prepararii bonturilor se realizeaza respectand urmatoarele
recomandari:
A. se alege acel tip de restaurare care necesita un sacrificiu cat mai mic de substanta dura dentara DA
B. un dinte se prepara pentru o coroana de invelis doar atunci cand coroana partiala este contraidicata DA
C. este necesara intotdeauna prepararea uniforma a suprafetelor axiale ale dintilor NU
D. peretii axiali opozanti ai bontului vor avea o convergenta ocluzala minima DA
E. este intotdeauna de preferat preparatia pentru o coroana de invelis DA
546
7. Retentia si stabilitatea asigurate de bont:
A. trebuie sa fie suficient de mari pentru a se opune fortelor care tind sa disloce sau sa desprinda restaurarea; DA
B. depind in mod decisiv de forma geometrica a bontului ; DA
C. nu pot fi controlate de catre medic ; NU
D. pot fi controlate de catre medic ca urmare a formei geometrice pe care o confera acesta bontului in timpul
prepararii; DA
E. sunt independente una fata de cealalta. NU
548
8. Retentia unei proteze fixe este conditionata de urmatorii factori:
A. intensitatea fortelor ce tind sa desprinda restaurarea ; DA
B. marimea suprafetei bontului ; DA
C. rugozitatea suprafetei bontului ; DA
D. morfologia ocluzala a dintelui de preparat ; NU
E. materialul din care este confectionata restaurarea DA
549
9. Unghiul de convergenta ocluzala al peretilor axiali:
A. creste pe masura ce scade retentia ; DA
B. are o valoare optima de 6° ; DA
C. are o valoare optima de 3° ; NU
D. influenteaza concentratia de stress la nivelul intefetei bont-ciment-restaurare ; DA
E. nu influenteaza numarul de axe de insertie. NU
551 187
10. Stabilitatea unei restaurari protetice depinde de :
A. lungimea bontului DA
B. diametrul bontului DA
C. convergenta ocluzala a suprafetelor axiale DA
D. propritatile fizice ale cimentului de fixare DA
E. nici una din cele de mai sus NU
556
11. Zona de stabilizare :
A. este suprafata situata deasupra liniei tangente DA
B. este suprafata situata sub linia tangenta NU
C. impiedica dislocarea restaurarii in jurul axei de rotatie DA
D. este zona in care cimentul este supus doar la forte de compresiune NU
E. este zona in care cimentul este supus doar la forte de forfecare. NU
555,556
12. Santurile si crosetele aditionale maresc stabilitatea restaurarii protetice daca :
A. sunt aplicate pe fetele vestibuilare si orale ale bonturilor NU
B. sunt aplicate pe fetele meziale si distale ale bonturilor DA
C. au o directie paralela cu cea a axului de insertie DA
D. au unghiuri bine exprimate DA
E. au peretii perpendiculari pe directia fortelor care tind sa disloce restaurarea DA
559
13. Axa de insertie a unei restaurari protetice:
A. reprezinta linia imaginara de-a lungul careia se adapteaza sau se indeparteaza restaurarea de pe bont ; DA
B. trebuie sa permita adaptarea perfecta a restaurarii pe zona terminala a bontului; DA
C. trebuie sa protejeze vitalitatea dintelui de preparat DA
D. trebuie să protejeze integritatea dinţilor vecini ; DA
E. se apreciaza doar in plan mezio-distal. NU
562
14. Realizarea unei axe unice de insertie :
A. presupune anularea succesiva si simultana a tuturor posibilitatilor de dislocare a unei restaurari in raport cu
stalpul DA
B. presupune evitarea unui design exclusiv circular DA
C. presupune eliminarea translatiei in sens vestibulo-oral DA
D. presupune eliminarea translatiei in sens mezio-distal DA
E. presupune eliminarea translatiei in sens cervico-ocluzal NU
562,563
15. Prepararea suprafetei ocluzale a dintilor :
A. presupune asigrarea unui spatiu interocluzal suficient de mare DA
B. se va face uniform DA
C. impune indepartarea unui strat de 2 mm pentru coroanele metalice NU 188
D. impune indepartarea unui strat de 2 mm pentru coroanele integral ceramice DA
E. are in vedere indepartarea completa a reliefului ocluzal. NU
564
16. Bizotarea cuspizilor de sprijin:
A. permite asigurarea unei grosimi mai mari a restaurarii la acest nivel DA
B. se va face pe o directie paralela cu panta cuspizilor antagonisti DA
C. se va face astfel incat sa se pastreze muchia ascutita dintre suprafata olcuzala si cea axiala DA
D. se practica doar la dintii cu volum coronar mare NU
E. presupune o evaluare prealabila a contactelor dento-dentare DA
565, 566
17. Forma ideala a bontului trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:
A. sa fie usor de preparat DA
B. sa admita adaptarea marginala precisa a restaurarii DA
C. sa asigure o grosime suficienta materialului din care se confectioneaza restaurarea DA
D. sa necesite intalnirea uni numar cat mai mare de materiale la nivelul muchiei marginale a dintelui NU
E. sa conserve pe cat posibil tesuturile dure dentare DA
568
18. Prepararea bontului cu prag se indiica in urmatoarele cazuri :
A. restaurari integral ceramice DA
B. restaurari metalice NU
C. coroane mixte metalo-ceramice DA
D. coroane mixte metalo-acrilice NU
E. evolutia unei carii in zona cervicala DA
571
19. Pragul cu bizou prezinta urmatoarele avantaje:
A. limita preparatiei este bine definita DA
B. tehnicianul are suficient spatiu pentru modelare DA
C. este eliminat smaltul nesustinut de la nivelul muchiei marginale a bontului DA
D. permite amplasarea suprgingivala a marginilor restaurarii NU
E. nu reprezinta un pericol pentru parodontiul marginal. NU
572
20. Avantajele preparatiei en chanfrein sunt:
A. limita preparatiei este bine definita DA
B. nu necesita sacrificiu mare de tesuturi dure dentare DA
C. menajeaza biologia pulpara DA
D. unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stress DA
E. in caz de deficiente ale adaptarii restaurarii nu se mareste , el fiind aproape paralel cu axul de insertie. NU
573 189
21. Raspunsul pulpar la prepararea bontului este conditionat de:
A. grosimea dentinei restante DA
B. grosimea stratului de material fizionomi aplicat ulterior NU
C. profunzimea spatiului biologic parodontal NU
D. numarul de dinti preparati NU
E. stabilitatea restaurarii NU
578
22. Raspunsul la extensia marginilor restaurarii in spatiul biologic parodontal :C. materialul din care se
realizeaza restaurarea
A. numarul, densitatea si directia fibrelor conjunctive interdentare dispuse coronar de creasta osoasa DA
B. diametrul coronar al dintelui NU
C. materialul din care se realizeaza restaurarea NU
D. vitalitatea dintilor NU
E. axa de insertie a restaurarii NU
605
23. In prezent, este considerata acceptabila din punct de vedere clinic o dehiscenta marginala de:
A. 50 micrometri DA
B. 60 micrometri NU
C. 70 micrometri NU
D. 80 micrometri NU
E. 100 micrometri NU
567
24. In cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda:
A. prepararea cu prag drept a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara NU
B. prepararea in chanfrein a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara DA
C. prepararea cu prag drep cu bizou a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara NU
D. prepararea farar prag a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara NU
E. prepararea cu prag in unghi obtuz a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara NU
615
25. Pentru a atenua efectul nefast al « gaurilor negre » interdentare inregistrat in cazul dintilor cu suport
parodontal scazut se recomanda :
A. supraconturarea coronara a restaurarii NU
B. aplicarea de portelan de culoare roz la nivelul resturarii NU
C. cresterea latimii ariilor de contact interproximal DA
D. deplasarea marginilor restaurarii intrasulcular NU
E. nici una din cele de mai sus. NU
614-615 190
26. Valoarea parodontală a dinţilor stâlpi este dată de:
A. morfologia radiculară DA
B. etiologia edentaţiei NU
C. coeficientul de rezistenţă parodontală DA
D. depulparea dinţilor DA
E. gradul de afectare ATM NU
p. 417
27. Normele care atestă o ocluzie funcţională optimă sunt:
A. pacientul nu se plânge de prezenţa unei parafuncţii DA
B. absenţa faţetelor de uzură, secundare unei parafuncţii DA
C. stabilitatea PP permite închiderea relazată a buzelor DA
D. lungimea şi direcţia alunecării din RC în PIM se înscrie în limite normale DA
E. pacientul acuză durere doar în deschidere maximă. NU
p. 420
28. Raportul coroană-rădăcină clinică se modifică în funcţie de vârstă astfel:
A. la copii epiteliul joncţional e la nivelul smalţului DA
B. la adultul tânărepiteliul joncţional este la nivelul joncţiunii smalţ-cement DA
C. la maturitate – la nivelul joncţiunii smalţ-cement NU
D. la maturitate la nivelul smalţului NU
E. la pacientul de vârsta a III-a – la nivelul cementului DA
p. 436
29. Materialele care pot păstra integritatea în timp a stopurilor ocluzale sunt:
A. răşini diacrilice compozite NU
B. polimeri NU
C. aliaje DA
D. ceramica dentară DA
E. glassionomeri NU
p. 422
30. În cadrul funcţiei neuro-musculare, corelaţiile mai frecvente dintre punctele musculare sensibile şi faţetele de
bruxism sunt:
A. marginea anterioară a muşchiului temporal şi tendonul temporalului – contacte premature în apropierea PIM
DA
B. marginea anterioară a maseterului – interfeţe lucrătoare în PIM NU
C. marginea anterioară a maseterului – interfeţe lucrătoare în lateralitate DA
D. muşchiul pterigoidian lateral – interfeţe ocluzale nelucrătoare pe canin, premolar şi dinţii laterali, în
lateralitate şi în protruzie DA
E. burta posterioară a digastricului – interfeţe ocluzale pe faţete de retruzie NU
p. 422
31. Pentru a fi utilă în cadrul elaborării unui plan terapeutic, o clasificare ar trebui să cuprindă criterii cum ar fi:
A. data primei extracţii NU 191
B. topografia şi întinderea edentăţiilor DA D. după 18-20 ani – implant DA
C. valoarea funcţională a dinţilor restanţi DA E. restaurare sprijinită de molarul
D. rapoarte cu arcada antagonistă DA doi şi premolarul doi DA
E. prognosticul tratamentului NU p. 456
p. 428 35. Elementele de agregare
32. Raportul coroană-rădăcină mai mare de 1/1 poate fi considerat adecvat utilizate în edentaţiile frontale
în următoarele situaţii: sunt:
A. când dinţii antagonişti sunt mobili, afectaţi parodontal DA A. coroane parţiale DA
B. bruxism NU B. pinledge-uri DA
C. arcada antagonistă este reprezentată de proteză mobilă DA C. inlay-uri DA
D. tulburări ATM NU D. coroane de substituţie NU
E. arcada antagonistă este reprezentastă de proteze fixe parţiale DA E. dispozitive corono-radiculare
p. 437 cu coroane mixte DA
33. Gingivita şi parodontita adultului trebuiesc eliminate înaintea începerii p. 475
procedeelor de restaurare, deoarece: 36. La dinţii din zona laterală cu
A. modifică relaţia de postură NU malpoziţie care produc lipsa de
B. mobilitatea dentară interferează masticaţia DA paralelism a stălpilor, şlefuirile
C. poziţia dinţilor este frecvent modificată DA mai importante se fac:
D. amprentarea gingiei afectate duce la neadaptarea protezei fixe după A. faţa mezială a stâlpului mezial
însănătoşirea parodonţiului DA şi faţa distală a stâlpului distal la
E. induc modificări articulare şi musculare NU dinţii maxilari DA
p. 440 B. faţa distală a stâlpului mezial
34. Atitudinea terapeutică în cazul edentaţiei molarului prim superior este: şi mezială a stâlpului distal la
A. expectativa NU dinţii laterali mandibulari DA
B. între 6-8 ani – breşa închisă prin migrarea dinţilor limitrofi DA 192
C. întotdeauna prin restaurare protetică fixă alcătuită din 2 elemente de
agregare pe molarii doi şi trei şi o extensie mezială NU
C. faţa 37. Restaurările protetice fixe se pot clasifica după următoarele criterii:
mezial A. topografia zonei în care sunt inserate DA
ăa B. numărul dinţilor restanţi NU
stâlpul C. modul de fixare DA
ui D. tipul elementelor de agregare DA
mezial E. numărul dinţilor absenţi NU
şi faţa p. 482
distală 38. Punţile fixe mobilizabile şi demontabile se indică în următoarele situaţii:
a A. edentaţii parţiale întinse NU
stâlpul B. pe implante DA
ui C. lipsa accentuată de paralelism a unor dinţi stâlpi valoroşi DA
distal D. spaţiu protetic diminuat, când posibilităţile de igienizare lasă de dorit DA
la E. ca variantă terapeutică la protezarea mobilă NU
dinţii p. 491
mandi 39. Restaurările protetice fixe mobilizabile pot fi solidarizate la dinţii stălpi prin:
bulari A. fixare NU
NU B. colaj NU
D. faţa C. sistem telescopic DA
distală D. incrustaţie în incrustaţie DA
a E. culisare DA
stâlpul p. 492
ui 40. Pentru evitarea preparării caninului în cazul rezolvării edentaţiei de premolar prim superior prin
mezial restaurare protetică fixă se poate recurge la:
şi A. implantare DA
mezial B. protezare mobilă NU
ăa C. punte imbricată NU
stâlpul D. extensie mezială DA
ui E. restaurări adezive DA
distal p. 458
la 41. În protetica implantologică, suprastructurile se fixează predominant prin:
dinţii A. colaj NU
laterali B. cimentare NU
maxila C. înşurubare DA
ri NU D. lipire NU
E. faţa E. adeziune NU
mezial p. 497 193
ăa
stâlpul
ui
mezial
şi
mezial
ăa
stâlpul
ui
distal
la
dinţii
laterali
maxila
ri NU
p. 477
42. C. fac parte dn restaurările protetice realizate prin tehnici directe DA
Una D. transmit presiunile masticatorii prin intermediul dinţilor stâlpi osului alveolar NU
dintre E. sunt fixate la dinţii stâlpi prin cimentare, lipire, înşurubare sau fricţiune NU
caracte
risticil
e
următo
are nu
este
propri
e
restaur
ărilor
proteti
ce
fixe:
A.
sunt
protez
e
parţial
e
rigide,
nedefo
rmabil
e, cu o
reziste
nţă
remarc
abilă
la
îndoire
,
rupere
şi
uzură
NU
B.
volum
ul lor
este
mai
mic
sau cel
puţin
egal cu
al
dinţilo
r
natural
i NU
p. 482
43. Cei mai valoroşi stâlpi în protezarea fixă la maxilar sunt:
A. molar unu, molar doi, canin, premolar unu, premolar doi, incisivi DA
B. molar unu, molar doi, premolar unu, premolar doi, canin, incisivi NU
C. molar doi, molar unu, premolar unu, premolar doi, canin, incisivi NU
D. molar unu, canin, molar doi, premolar unu, premolar doi, incisivi NU
E. molar unu, molar doi, canin, premolar doi, premolar unu, incisivi NU
p. 435
44. Restaurarea protetică fixă contrazisă de mulţi autori în rezolvarea edentaţiei de incisiv
central superior este:
A. punte adezivă care se sprijină pe mai mulţi de doi dinţi cu mobilităţi diferite DA
B. punte fixată prin cimentare NU
C. implant NU
D. punte adezivă pe dinţii limitrofi NU
E. punte monobloc NU
p. 463
45. Care dintre următoarele afirmaţii, referitoare la protezarea fixă, este falsă?
A. orice proteză fixă care înlocuieşte mai mult de doi dinţi este considerată riscantă NU
B. dinţii afectaţi parodontal pot fi utilizaţi ca dinţi stâlpi în anumite cazuri bine selecţionate
NU
C. situaţiile în care suprafaţa radiculară a dinţilor care trebuie înlocuiţi de intermediarii
protezei fixe este mai mare decât cea a dinţilor stâlpi trebuie evitate NU
D. suprafaţa radiculară a dinţilor restanţi trebuie să egaleze sau chiar să depăşească suprafaţa
radiculară a dinţilor înlocuiţi NU
E. este indicată intotdeauna în cazul dinţilor parodontotici cand se doreşte imobilizarea
acestora DA
p. 453