*1. Debutul cariilor ocluzale din sanNuri si fosete are loc la nivelul: A. pantelor cuspidiene; B.

bazei sanNurilor ocluzale; C. orificiului si pereNilor verticali ai sanNurilor ; D. pereNilor vestibulari ai sanNurilor; E. pereNilor orali ai sanNurilor. C (9 ,pag. 7-8) *2. mbunataNirea adusa materialelor de sigilare pe baza de rasini bis-GMA consta n : A. introducerea de bis fenol A; B. microgranule de dioxid de siliciu sau cuarN; C. introducerea de metacrilat; D. gruparilor epoxidice din structura rasinii; E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid amina. B (9 ,pag. 21) *3. Timpul de acNiune al agentului demineralizant pentru dinNii permanenNi este: A. 60 secunde; B. 120 secunde; C. 15 secunde; D. 100 secunde; E. 45 secunde. A (9 ,pag. 37) * 4. Timpul de acNiune al agentului demineralizant pentru dinNii temporari este: A. 30 secunde; B. 60 secunde; C. 100 secunde; D. 120 secunde; E. 150 secunde. D (9 ,pag. 37) *5. Vrsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la dinNii temporari este: A. 2-3 ani; B. 3-4 ani; C. 4-5 ani; D. 5-6 ani; E. 6 ani. B (9 ,pag. 58) *6. Vrsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la molarii de 12 ani si p remolari este: A. B. C. D. 9-10 ani; 10-11 ani; 11-12 ani; 11-13 ani;

E. 12-14 ani. D (9 ,pag. 58) *7. Dezavantajele odontomiei profilactice sunt: A. se intervine pe dinNi sanatosi; B. se trateaza cariile denatre; C. eset o metoda foarte scumpa de tratament; D. este o tehnica non-invaziva; E. necesita mai multe sedinNe. A (9 ,pag. 11) *8. Efectele sigilantilor sunt: A. blocheaza"locusul"preferat al streptococului mutans si al altor microorganism e cariogene; B. favorizeaza apariNia marmoratiilor ocluzale; C. ofera o protecNie minima faNa de caria dentara, D. elibereaza ionii de calciu; E. opresc evoluNia n profunzime a unui proces carios deja iniNiat. A (9 ,pag. 15) *9. n tehnica sigilarii nu se executa urmatorii timpi operatori: A. controlul relaNiilor ocluzale; B. spalarea si uscarea; C. izolarea; D. verificarea sigilarii; E. extensia preventiva. E (9 ,pag. 33) *10. Care din urmatoarele afirmaNii despre materialele de sigilare negranulare n u este adevarata: A. Sunt mai puNin rezistente la uzura si abraziune dect sigilantii granulari B. Au aceeasi rezistenta de legatura ca si sigilantii granulari C. Au acelasi timp de priza ca sigilantii granulari D. Au aceeasi rata de retenNie ca sigilantii granulari E. ConNin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuarN E (9 ,pag. 21) *11. La care din urmatoarele materiale folosite pentru sigilare, retenNia sigila rii este mai slaba: A. Delton B. Concise White Sealant C. Helioseal D. Fuji Ionomer Type III E. Visio-Seal D (9 ,pag. 28, 30, 31)

*12. La copiii cu dentiNie temporara ndemna , Societatea Britanica de Stomatologi e Pediatrica recomanda adoptarea urmatoarei atitudini faNa de molarii de 6 ani: A. Control periodic B. Sigilare C. Sigilare largita D. Aplicare de lacuri fluorate E. Aplicare de lacuri fluorate A (9 ,pag. 66) * 13. La indivizii cu carioactivitate scazuta, care prezinta suprafeNe ocluzale cu sanNuri largi, Scoala Scandinava recomanda: A. Sigilare B. Sigilare largita C. Expectativa D. AplicaNii de lacuri fluorate E. Nici una dintre acestea D (9 ,pag. 58) *14. ObturaNiile preventive cu rasini tip B se realizeaza: A. cnd leziunea a ajuns la joncNiunea smalN-dentina B. cnd leziunea de carie a progresat n dentina dar este nca mica C. cnd leiunea are o extindere mare n dentina D. n cazul esecului unei sigilari E. n cazul contraindicaNiei odontotomiei profilactice B (9 ,pag. 63) *15. ObturaNiile preventive cu rasini tip C sunt indicate: A. cnd leziunea are o extindere mai mare n dentina B. cnd leziunea a deschis camera pulpara C. cnd seziunea a traversat joncNiunea smalN-dentina D. n cazul esecului unei obturaNii preventive cu rasini tip A E. n cazul contraindicaNiilor sigilarii A (9 ,pag. 63) *16. n cazul obturaNiei preventive cu rasini tip 3: A. sigilantul trebuie sa se aplice imediat dupa introducerea compozitului B. sigilantul trebuie sa se aplice imediat dupa fotopolimerizarea compozitului C. sigilantul se aplica dupa ce peste compozit a fost aplicat agentul de legatur a D. nu se aplica sigilant E. sigilantul se aplica strict peste compozit A (9 ,pag. 66) *17. O sigilare efectuata corect dureaza: A. sase luni B. cNiva ani.

C. aproximativ un an D. pna la atritia dinNilor E. variabil n funcNie de materialul utilizat B (9 ,pag. 42) *18. ObturaNiile preventive cu rasini A. se realizeaza B. se realizeaza C. se realizeaza D. se realizeaza E. se realizeaza A (9 ,pag. 62) *19. Controalele pe dinNi permanenNi pe dinNi temporari pe dinNi temporari si permanenNi pe dinNi integri imediat dupa erupNia dinNilor periodice ale sigilarii se fac:

A. Odata pe an B. Dupa 2 ani C. Odata la 6 luni D. Dupa o luna E. Dupa 3 luni C (9 ,pag. 41) *20. Perioada optima de sigilare a premolarilor este: A. 6-7 ani B. 10-11 ani C. 11-13 ani D. 8-9 ani E. 13-15 ani C (9 ,pag. 58) *21. Cimenturile ionomere de sticla sunt indicate ca sigilanti: A. n sanNurile greu accesibile B. n sanNurile n forma de I C. n sanNurile accesibile pe cel puNin 100 mm D. n sanNurile inaccesibile sondei E. Nici un raspuns nu este corect. C (9 ,pag. 31) 22. CalitaNile unui material de sigilare (9 ,dupa Bratu) sunt: A. biocompatibilitate B. aderenNa buna la suprafeNele negravate C. priza rapida n condiNiile cavitaNii bucale D. nu necesita calitaNi fizionomice E. fluiditate ACE (9 ,pag. 15) 23. Cimenturile glass-ionomer n comparaNie cu rasinile compozite folosite pentru sigilari:

A. au rezistenta mica la uzura B. au rezistenta mai mare la uzura C. au aceeasi rezistenta la uzura D. au capacitate mai redusa de a patrunde n profunzimea sanNului ocluzal E. au capacitate mai mare de a patrunde n profunzimea sanNului ocluzal AD (9 ,pag. 31) 24. Controalele periodice dupa sigilari cu rasini compozite: A. sunt necesare odata la 3 luni B. sunt necesare odata la 6 luni C. verifica nchiderea etansa, clinic, prin examen cu sonda dentara D. verifica nchiderea etansa numai prin inspecNie E. verifica nchiderea etansa folosind fuxina bazica 0,25% BCE (9 ,pag. 41) 25. Enameloplastia se recomanda n cazul: A. suprafeNelor ocluzale cu sanNuri adnci B. suprafeNelor ocluzale cu sanNuri n forma de"V" C. sanNurilor adnci si nguste D. sanNurilor care prezinta modificari de culoare E. cariilor superficiale ACD (9 ,pag. 44) 26. n mod clasic timpul de demineralizare n cazul folosirii rasinilor compozite pe ntru sigilari este de: A. 60 secunde pentru dinNii permanenNi B. 120 secunde pentru dinNii permanenNi C. 60 secunde pentru dinNii temporari D. 120 secunde pentru dinNii temporari E. nu necesita demineralizare AD (9 ,pag. 35) 27. IncidenNa crescuta a cariei ocluzale se datoreaza interacNiunii mai multor f actori: A. capacitaNii de retenNie a microorganismelor si alimentelor n fosetele si sanNu rile adnci B. existenNa unei cantitaNi mai mari de smalN ntre suprafaNa dintelui si joncNiun ea smalN-dentina la nivelul sanNurilor ocluzale C. imposibilitatea realizarii unei curaNiri foarte bune D. existenNa unor sanNuri ocluzale largi n forma de "V" E. concentraNiei mai mici de fluor n smalNul ocluzal dect cel proximal ACE (9 ,pag. 8) 28. Materialul de sigilare denumit SIGILAR are urmatoarele proprietaNi: A. timp de lucru de foarte B. adeziune C. rezistenNa

D. hidrofilie redusa E. vscozitate CD (9 ,pag. 26) 29. Mecanismul de producere a cariei ocluzale din sanNuri fosete A. iniNial debutul leziunii carioase are loc adncimea sanNului B. iniNial debutul se produce la orificiul sanNului, n smalNul pantelor cuspidien e opuse C. leziunea carioasa se produce concomitent la nivelul orificiului smalNului, adn cimea acestuia D. ulterior leziunea carioasa cuprinde pereNii sanNului E. baza sanNului se demineralizeaza dupa ce orificiul si pereNii acestuia au fos t afectate BDE (9 ,pag. 8) 30. Metodele de prevenire a cariei dentare : A. fluorizarea B. obturaNii cu galss-ionomeri C. sigilarea sanNurilor fosetelor D. igiena alimentaNiei E. igiena buco-dentara ACDE (9 ,pag. 14) 31. Sigilarea este o metoda de prevenire a cariei de pe: A. suprafeNele ocluzale ale molarilor premolarilor B. suprafeNele proximale ale dinNilor laterali C. suprafeNele orale ale incisivilor superiori D. suprafeNele orale ale incisivilor inferiori E. suprafeNele vestibulare orale ale molarilor ACE (9 ,pag. 14) 32. Sigilarile se recomanda n urmatoarele situaNii clinice: A. sanNuri si fosete n forma de"i", amfora, picatura B. sanNuri n forma de"V" C. cnd sonda agaNa, dar nu sunt alte semne de carie dentara D. dinNii sunt erupNi suficient pentru a se obNine o suprafaNa uscata E. dinNi parNial acoperiNi de un capuson de mucoasa ACD (9 ,pag. 56) 33. Tehnica sigilarii cu ciment glass-ionomer cuprinde urmatoarele etape: A. curaNirea suprafeNei dentare B. izolare C. demineralizare D. aplicarea materialului E. aplicarea unui lac protector ABDE (9 ,pag. 42)

34. Timpii operatori n cazul sigilarilor cu rasini compozite sunt: A. curaNirea suprafeNei dentare B. fluorizare locala C. izolare D. pregatirea suprafeNelor de smalN E. aplicarea materialului de sigilare ACDE (9 ,pag. 33) 35. Zonele cele mai vulnerabile la apariNia proceselor carioase sunt: A. faNa meziala B. faNa distala C. la colet D. sanNurile ocluzale E. fosetele ocluzale DE(9 ,pag. 5) 36. Avantajele obturaNiilor preventive cu glass ionomeri (9, dupa Garcia Godoy): A. rezistenta crescuta la forNele masticatorii; B. adeziune excelenta la smalN si dentina; C. aplicare n doi timpi; D. posibila acNiune cariostatica prin eliberare de fluor; E. stimularea neodentinogenezei. BD (9 ,pag. 68) 37. Cimenturile glassionomere pentru sigilarea sanNurilor si fosetelor, au urmat oarele avantaje: A. adeziunea la smalN fara o pregatire prealabila B. eliberare de ioni de fluor C. culoare acceptabila D. timp de priza prelungit E. se pastreaza aproximativ timp de 1 an ABC (9 ,pag. 28) 38. Dezavantajele folosirii sigilantilor pe baza de cimenturi ionomere de sticla autoplimerizabile: A. timp de priza scurt; B. sensibilitate n mediul umed; C. finisare slaba din cauza rugozitaNii superficiale; D. aplicare greoaie; E. rezistenta medie n zonele supuse direct solicitarii masticatorii. BCD (9 ,pag. 31-32) 39. n funcNie de extinderea si adncimea procesului carios, Simonsen clasifica obtu raNiile preventive cu rasina n: A. tipul A, cnd leziunea de carie a progresat n dentina; B. tipul B, cnd leziunea de carie a progresat n dentina, dar este nca mica;

C. tipul D, cnd leziunea are o extindere mai mare n dentina; D. tipul C, cnd leziunea are o extindere mai mare n smalN; E. tipul C, cnd leziunea are o extindere mai mare n dentina. BE (9 ,pag. 63) 40. IndicaNia majora a sigilarii o constituie: A. sanNurile si fosetele molarilor; B. sanNurile si fosetele premolarilor; C. sanNuri si fosete n forma de "U"; D. sanNuri si fosete aberante; E. sanNuri si fosete neretentive. ABD (9 ,pag. 61) 41. La controlul clinic al sigilarii, sunt posibile urmatoarele situaNii: A. sigilarea este intacta -se controleaza cu radiografii bite-wing; B. sigilantul este pierdut n totalitate -se repeta sigilarea; C. sigilarea este parNial pierduta -se completeaza cu un nou sigilant; D. sigilarea are microneadaptari -se repeta sigilarea; E. sigilarea are microneadaptari -se controleaza cu radiografii bitewing. BCE (9 ,pag. 42) 42. Materialele folosite pentru sigilare au urmatoarele efecte importante: A. umplu n mod mecanic fosetele si sanNurile cu o rasina acido-rezistenta; B. usureaza manoperele de curaNire a sanNurilor fosetelor; C. blocheaza locusul preferat Streptococului mutans si al altor microorganisme c ariogene; D. prezinta o rezistenta mecanica crescuta la forNele masticatorii; E. expansiune termica crescuta. ABC (9 ,pag. 15-16) 43. Perioadele potrivite pentru sigilare(9 ,dupa Simonsen): A. de 3-4 ani pentru molarii temporari; B. de 10-12 ani pentru molarii permanenNi; C. de 11-13 ani pentru molarii doi permanenNi; D. de 6-7 ani pentru molarii primi permanenNi; E. de 11-13 ani pentru premolari. ACDE (9 ,pag. 58) 44. Sigilarea sanNurilor fosetelor are urmatoarele caracteristici: A. mpiedica progresia cariei; B. suprafeNele de smal. demineralizate anterior si sigilate, sunt mai rezistente la atacul acid ulterior dect smalNul sanatos; rasina creeaza o bariera de protecNie mpotriva colonizarii C. interfa.a smal. microorganismelor; D. maturarea smalNului continua; E. nu permit trecerea n santul ocluzal al substratului nutritiv. ABCE (9 ,pag. 54)

45. Tehnica odontomiei profilactice este utila n urmatoarele cazuri: A. copii cu policarii; B. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice; C. copii indemni de carii; D. copii handicapaNi; E. dinNi temporari. ABD (9 ,pag. 11) 46. Timpul clasic de demineralizare n vederea sigilarii este de: A. 60 de secunde la dinNii temporari; B. 60 de secunde la dinNii permanenNi; C. 120 de secunde la dinNii temporari; D. 120 de secunde la dinNii permanenNi; E. 15 secunde la dinNii permanenNi. BC (9 ,pag. 37) 47. AcNiunea materialelor de sigilare consta: A. blocheaza "locusul" preferat streptococului mutans; B. stimuleaza eliberarea de fluor; C. umple n mod mecanic fosetele si sanNurile cu o rasina acido-rezistenta; D. manoperele de curaNire a sanNurilor si fosetelor nu mai sunt necesare; E. . penetranta redusa AC (9 ,pag. 15) 48. Eficien.a redusa a materialelor de sigilare activate de ultraviolete se dato reaza: A. inconstanNei fasciculului provenit de la sursa de raze UV; B. polimerizarea necorespunzatoare a benzilor de material patrunse n spaNiile cre ate prin demineralizarea smalNului; C. radicalilor liberi care inactiveaza benzoil-metil-eterul; D. deficienNelor de tehnica propriu-zisa a sigilan.ilor; E. incapacitaNii luminii UV de a penetra n profunzimea zonelor de smalN demineral izate. ABE (9 ,pag. 18) 49. Metodele de prevenire ale cariei dentare conform OMS sunt: A. laserul cu inversare acustico-optica si cu transmitere de energie de intensit ate mica; B. igiena buco-dentara; C. sigilarea sanNurilor si fosetelor; D. fluorizarea generala si locala; E. igiena alimentaNiei. BCDE (9 ,pag. 14) 50. PrevalenNa si incidenNa crescuta a cariei ocluzale se datoreza urmatorilor f actori: A. capacitaNii de reNinere a microorganismelor si alimentelor n fosetele sau sanN urile adnci ca ntr-o nisa retentiva; B. concentraNiei mai mici a fluorului n smalNul ocluzal dect n cel proximal;

C. orientarii prismelor de smalN la nivelul sanNurilor; D. imposibilitaNii realizarii unei curaNiri foarte bune indiferent de mijlocul u tilizat; E. concentraNiei mai mari a fluorului n smalNul ocluzal dect n cel proximal. ABD (9 ,pag. 5-6) 51. Sigilarea este indicata la: A. pacienNi carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans; B. pacienNi care consuma zilnic cantitaNi mari de dulciuri; C. carii ocluzale superficiale; D. pacienNi cu handicap fizic sau psihic care nu si pot efectua igiena bucala; E. numai pe suprafeNele ocluzale ale molarilor de 6 ani. ABD (9 ,pag. 62) 52. SituaNiile clinice n care se recomanda odontotomia profilactica sunt: A. copii cu policarii care prezinta o igiena bucala defectuoasa; B. n cazul sanNurilor ocluzale n forma de V cu diametru mare si puNin adnci; C. n cazul sanNurilor ocluzale n forma de I adnci, nguste; D. copiii a caror sanatate generala necesita efectuarea tratamentelor stomatolog ice sub anestezie generala; E. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate. ADE (9 ,pag. 11) 53. Avantajele enameloplastiei sunt: A. mpiedica patrunderea profunda a sigilantului; B. permite patrunderea profunda a sigilantului; C. creste rezisten.a la uzura a materialului aplicat; D. asigura o adaptare deficitara la smalN; E. asigura o adaptare mai buna la smal.. BCE (9 ,pag. 48) 54. CalitaNile unui material de sigilare sunt: A. fluiditate; B. priza rapida n condiNiile cavitaNii bucale; C. biocompatibilitate; D. sa nal.e ocluzia; E. sa nu perturbe ocluzia. ABCE (9 ,pag. 15) 55. IndicaNiile odontomiei profilactice sunt: A. copii cu policarii si igiena orala foarte buna; B. copii cu policarii si igiena precara; C. existen.a unor dubii cu privire la prezen.a/absen.a unei carii; D. marmoraNii pe suprafeNele ocluzale; E. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate. BCE (9 ,pag. 11)

56. Sigilarea are urmatoarele indicaNii: A. sanNuri si fosete adnci n forma de "i", amfora, picatura; B. sanNuri si fosete adnci cu proasta coalescen.a; C. vrsta copilului; D. .an.uri de adncime medie; E. sonda aga.a, dar fara semne de carie dentara. ABE (9 ,pag. 56) 57. Succesul sigilarii depinde de: A. rigurozitatea cu care practicantul respecta instrucNiunile de lucru; B. rigurozitatea cu care practicantul respecta instrucNiunile firmei producatoar e; C. vrsta copilului; D. profunzimea procesului carios; E. marimea suprafeNei ocluzale. AB (9 ,pag. 45) 58. Timpii operatori ai sigilarii cu rasini compozite: A. izolarea; B. bizotarea; C. extensia; D. spalarea uscarea; E. controlul relaNiilor de ocluzie. ADE (9 ,pag. 33) 59. Care din afirmaNiile urmatoare despre rasinile de sigilare care elibereaza f luor sunt corecte: A. sunt rasini schimbatoare de ioni; B. eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substitui re; C. cantitatea cea mai mare de fluor se elibereaza n prima saptamna dupa aplicare; D. n cazul desprinderii materialului de sigilare suprafa.a de smalN ramne rezisten ta la carie; E. nu exista variaNii ale cantitaNii de fluor eliberate n funcNie de materialul u tilizat. ABD (9 ,pag. 22-24) 60. Care din urmatoarele manopere se efectueaza n cazul sigilarii sanNurilor si f osetelor cu un ciment glass ionomer: A. Izolarea cmpului operator; B. Aplicarea agentului de demineralizare; C. Spalarea zonei demineralizate sub izolare; D. Uscarea aplicarea glass ionomerului; E. Controlul retenNiei materialului dupa ce a facut priza. ADE (9 ,pag. 46) 61. Care din urmatorii timpi operatori corespund tehnicii corecte de sigilare a sanNurilor si fosetelor ocluzale cu materiale de compozit: A. CuraNarea suprafeNei ocluzale cu paste care conNin fluor B. Izolarea si uscarea cmpului operator;

C. Demineralizarea sanNurilor si fosetelor; D. Spalarea cu jet continuu de a suprafeNei demineralizate fara menNinerea izola rii cmpului operator; E. Aplicarea materialului de sigilare. BCE (9 ,pag. 36-41) 62. Despre enameloplastie sunt corecte urmatoarele: A. Este o metoda invaziva de prevenire a cariei ocluzale; B. Este indicata n cazul suprafeNelor ocluzale cu sanNuri adnci si nguste care prez inta modificari de culoare suspectate ar fi cariate; C. Consta n pregatirea unei cavitaNi superficiale; D. Dupa schiNarea conturului cavita.ii se face exereza dentinei alterate; E. Obturarea se face cu amalgam de argint. AB (9 ,pag. 43) 63. Despre obturaNiile preventive cu rasini sunt corecte urmatoarele: A. conserva la maximum structura dura dentara; B. se descriu 3 tipuri de obturaNii preventive; C. toate cele 3 tipuri de obturaNie de D. prepararea unei cavitaNi ocluzale minime cu sigilarea sanNurilor si fosetelor din vecinatate; E. sunt utile n cazul dinNilor permanenNi tineri. ABDE (9 ,pag. 62-63) 64. n cazul sigilarii cu rasini compozite, agentul demineralizant sub forma de so luNie se aplica: A. Prin frecarea suprafeNei de smalN; B. Prin atingerea suprafeNei de smalN; C. Strict pe suprafaNa care va fi acoperita cu materialul de sigilare; D. Pe o suprafaNa mai mare dect cea care va fi acoperita cu materialul de sigilar e; E. Cu pensula, minibure.i, bulete mici de vata sau aplicator furnizat de produca tor. BDE (9 ,pag. 35) 65. Sigilarile trebuie efectuate: A. ntre 6 si 15 ani; B. ntre 3 si 4 ani pentru molarii temporari; C. ntre 6 si 7 ani pentru molarii permanenNi; D. ntre 4 si 12 ani; E. ntre 11 si 13 ani pentru molarii 2 permanenNi si premolari. ABCE (9 ,pag. 58) 66. ObturaNiile preventive cu rasini tip A se realizeaza: A. cnd leziunea de carie n sanN si foseta este minima; B. cnd leziunea de carie n sanN si foseta este cantonata numai n smalN; C. att pe suprafeNe ocluzale ct si pe cele proximale ale molarilor; D. cnd exista dubii n privinNa existenNei cariei; E. cnd leziunea a traversat joncNiunea amelo-dentinara.

ABD (9 ,pag. 63) 67. Tehnica obturaNiei preventive cu rasini consta n: A. periaj profesional cu pasta cu fluor; B. ndepartarea Nesutului alterat; C. aplicarea obturaNiei de baza cnd procesul carios a ajuns la dentina; D. demineralizarea smalNului si a dentinei; E. obturarea cavitaNii si sigilarea sanNurilor si fosetelor ocluzale. BCE (9 ,pag. 63) 68. Tipul 1 de obturaNie preventiva cu rasini consta n: A. ndepartarea ct mai conservatoare a Nesutului alterat (9, cu o freza sferica) B. palparea exploratorie C. demineralizarea n vederea aplicarii sigilantului D. aplicarea bondingului (9, agentului de legatura) E. aplicarea sigilantului ABCE (9 ,pag. 65) 69. Tipul 2 de obturaNie preventiva cu rasini presupune urmatoarele etape: A. ndepartarea dentinei alterate B. aplicarea obturaNiei de baza cu hidroxid de calciu sau zinc oxid eugenol C. demineralizarea smalNului D. aplicarea agentului de legatura E. aplicarea rasinii compozite granulare ACDE (9 ,pag. 65) 70. CerinNele obturaNiilor preventive cu rasini sunt: A. diagnostic corect B. experienNa clinica C. instrumentar de explorare adecvat D. vizibilitate foarte buna E. sursa de iluminare naturala ABCD (9 ,pag. 68) 71. PrevalenNa si incidenNa crescuta a cariei ocluzale se datoreaza interacNiuni i urmatorilor factori: A. imposibilitaNii realizarii unei curaNiri foarte bune B. poziNiei posterioare a dintelui pe arcada dentara C. capacitaNii de reNinere a microorganismelor si alimentelor (9, n fosetele si s anNurile adnci) D. concentraNiei mai mici a fluorului n smalNul ocluzal dect n cel proximal E. cantitaNii de smalN mai mici ntre suprafaNa dintelui si joncNiunea smal./denti na n cazul sanNurilor (9, comparativ cu cantitatea de la celelalte suprafeNe) ACDE (9 ,pag. 8) 72. Tehnica odontotomiei profilactice:

A. prepararea tuturor sanNurilor si fosetelor dinNilor nou erupNi si obturaNia l or cu amalgam de argint B. pregatirea unor cavitaNi superficiale C. realizarea unui sacrificiu foarte mic de substan.a dura dentara D. crearea unei cavitaNi minime imediat dupa apariNia unui proces carios E. largirea sanNurilor si fosetelor cu instrumentar rotativ ABC (9 ,pag. 11) 73. IndicaNiile odontomiei profilactice: A. copii cu policarii care au o igiena orala proasta B. copii cu handicap psihic C. existen.a unor dubii n legatura cu prezenNa/absenNa unei carii D. imposibilitatea efectuarii unor controale regulate E. pe dinNi ce prezinta carie superficiala de smalN ABCD (9 ,pag. 11) 74. CalitaNile unui material de sigilare: A. fizionomice B. fluiditate C. aderen.a buna la suprafeNele gravate D. expansiune E. sa nu perturbe ocluzia ABCE (9 ,pag. 15) 75. Avantajele sigilan.ilor din categoria cementurilor glass-ionomere: A. eliberarea de ioni de fluor B. efect fizionomic foarte bun C. duritate foarte D. timp de priza convenabil E. adeziunea la smal. fara o pregatire prealabila ADE (9 ,pag. 13) 76. Dintre timpii operatori ai sigilarii fac parte: A. curaNirea suprafeNelor dentare cu paste ce conNin fluor B. izolarea C. gravajul acid suprafeNei cu H3PO4 20-30% D. controlul relaNiilor ocluzale dupa efectuarea sigilarii E. controale periodice BDE (9 ,pag. 33) 77. Timpul de spalare a acidului folosit pentru gravaj este de: A. 60 secunde daca acidul a fost sub forma de soluNie B. 90 secunde daca acidul a fost sub forma de gel C. 30 secunde indiferent de de acid fosfat (9, gel/soluNie) D. 60 secunde pentru dinNii permanenNi E. 120 secunde pentru dinNii temporari

ABDE (9 ,pag. 39) 78. Verificarea sigilarii se poate face: A. prin examen cu sonda B. prin colorare cu fuxina 0,25% C. prin inspecNie D. utiliznd izotopi radioactivi E. utiliznd raze X ABDE (9 ,pag. 41) 80. IndicaNiile sigilarii: A. sanNurile si fosetele ocluzale ale molarilor B. cnd sonda"aga.a , dar nu sunt alte semne de carie C. sanNuri si fosete aberante D. persoane care prezinta semne de activitate carioasa E. sanNuri si fosete adnci cu proasta coalescen.a ABCE (9 ,pag. 56) 81. IndicaNia majora a sigilarii o constituie: A. sanNurile si fosetele ocluzale ale molarilor B. sanNurile si fosetele vestibulare si orale ale molarilor C. sanNurile si fosetele premolarilor D. fosetele de pe faNa palatinala a caninilor permanenNi E. fosetele de pe faNa palatinala a incisivilor permanenNi ABCE (9 ,pag. 56) 82. Sigilarea se recomanda n urmatoarele situaNii clinice: A. sanNuri si fosete adnci n forma de I , amfora, picatura B. sonda agaNa, dar nu sunt alte semne de carie dentara C. sonda agaNa si exista semne de carie dentara incipienta D. dinNii sunt erupNi suficient pentru a se obNine o suprafaNa uscata E. dinNii sunt erupNi doar parNial, iar suprafaNa ocluzala nu poate fi uscata co respunzator ABD (9 ,pag. 56) 83. Cele patru metode de prevenire a cariei dentare acceptate de OMS sunt: A. fluorizarea generala si locala B. igiena alimentaNiei C. igiena buco-dentara D. sigilarea sanNurilor si fosetelor E. obturaNie preventiva cu rasini ABCD (9 ,pag. 14) 84. Cimenturile glassionomere folosite n sigilare: A. sunt materiale de elecNie B. prezinta adeziune chimica la structurile dure dentare C. nu prezinta adeziune chimica la structurile dure dentare

D. nu elibereaza ioni de fluor E. elibereaza ioni de fluor ABE (9 ,pag. 28) 85. Avantajele oferite de cimenturile ionomere de sticla n sigilare sunt: A. au o retenNie mai mare la suprafaNa de smalN B. asigura o protecNie anticarie mai eficienta C. sunt mai rezistente n timp la uzura D. simplifica tehnica de lucru prin eliminarea fazei de demineralizare a suprafe Nei de smalN E. se pot folosi n cazul molarilor permanenNi parNial erupNi cnd condiNiile de izo lare sunt precare ABDE (9 ,pag. 28,32) 86. Tehnica sigilarii cu rasini compozite presupune urmatorii timpi operatori: A. curaNirea suprafeNei dentare prin periaj profesional cu pasta ce conNine fluo r B. izolarea riguroasa pe tot timpul aplicarii tehnicii de sigilare C. demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 n concentraNie de 30-50% D. demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 n concentraNie de 10-20% E. timpul de aplicare a agentului demineralizant este de 10-15 secunde BC (9 ,pag. 34) 87. Demineralizarea folosita n cadrul tehnicii cu rasini compozite presupune: A. folosirea ca agent de demineralizare a HNO3 n concentraNie de 37% B. folosirea ca agent de demineralizare a H3PO4 n concentraNie de 37% C. agentul demineralizant poate fi sub forma de gel sau soluNie D. timpul de demineralizare este de 60 secunde pentru dinNii permanenNi si 120 s ecunde pentru dinNii temporari E. timpul de demineralizare este de 120 secunde pentru dinNii permanenNi si 60 s ecunde pentru dinNii temporari BCD (9 ,pag. 34,35) 88. Tehnica sigilarii cu ciment glassionomer presupune: A. curaNirea riguroasa a suprafeNei cu o perie conica rotativa B. izolarea cu rulouri de vata C. demineralizarea timp de 60 secunde D. demineralizarea timp de 120 secunde E. aplicarea materialului de sigilare ABE (9 ,pag. 42) 89. Enameloplastia este: A. o tehnica de lucru neinvaziva B. o tehnica de lucru invaziva C. presupune o ndepartare minima de Nesut dentar D. presupune ndepartarea n totalitate a smalNului si dentinei alterate E. este indicata mai ales cnd se foloseste pentru sigilari glassionomer BCE (9 ,pag. 43,44)

90. IndicaNiile majore de sigilare: A. copii cu carii multiple la dinNii temporari B. copii cu dentatie C. pacienNi cu handicap general la care necesitatea prevenirii este foarte impor tanta D. sigilarea molarilor de 12 ani imediat ce au erupt daca molarii de 6 ani prezi nta procese carioase extinse, simple complicate E. sigilarile deteriorate vor fi controlate, se aplica din nou materialul de sig ilare ACDE (9 ,pag. 66) 91. Cimenturile glass ionomere folosite la sigilare: A. sunt materiale de elecNie; B. prezinta adeziune chimica la Nesuturile dure dentare; C. au retenNie superioara rasinilor compozite; D. au capacitate de a elibera ioni de fluor; E. necesita demineralizarea suprafeNei naintea aplicarii. BD (9 ,pag. 30) 92. Urmatoarele faze reprezinta timpi operatori ai sigilarii cu rasini compozite : A. Controale periodice; B. Prepararea materialului de sigilare; C. CuraNirea suprafeNelor dentare cu solutie fluorurata; D. Pregatirea suprafeNei dentare prin demineralizare timp de 30 de secunde; E. Izolarea. ABE (9 ,pag. 33) *93. Debutul cariilor ocluzale din sanNuri si fosete are loc la nivelul: A. pantelor cuspidiene; B. bazei sanNurilor ocluzale; C. orificiului pereNilor verticali ai sanNurilor; D. pereNilor vestibulari ai sanNurilor; E. pereNilor orali ai sanNurilor. C (9 ,pag. 7-8) *94. mbunata.irea materialelor de sigilare pe baza de rasini bis-GMA se realizeaz a prin: A. introducerea de bis fenol A; B. microgranule de dioxid de siliciu; C. introducerea de metacrilat; D. gruparile epoxidice din structura rasinii; E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid. B (9 ,pag. 20) *95. Timpul de acNiune al agentului demineralizant pentru dinNii permanenNi este : A. 60 secunde; B. 120 secunde;

C. 15 secunde; D. 100 secunde; E. 45 secunde. A (9 ,pag. 35) *96. Timpul de acNiune al agentului demineralizant pentru dinNii temporari este: A. 30 secunde; B. 60 secunde; C. 100 secunde; D. 120 secunde; E. 150 secunde. D (9 ,pag. 35) *97. Vrsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la dinNii temporari este : A. 2-3 ani; B. 3-4 ani; C. 4-5 ani; D. 5-6 ani; E. 6 ani. B (9 ,pag. 58) *98. Vrsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la molarii de 12 ani si premolari este: A. 9-10 ani; B. 10-11 ani; C. 11-12 ani; D. 11-13 ani; E. 12-14 ani. D (9 ,pag. 58) *99. Dezavantajele odontomiei profilactice sunt: A. se intervine pe dinNi sanatosi; B. se trateaza cariile denatre; C. este o metoda foarte scumpa de tratament; D. este o tehnica non-invaziva; E. necesita mai multe sedinNe. A (9 ,pag. 11) *101. Efectele sigilan.ilor sunt: A. blocheaza "locusul" preferat al streptococului mutans si al altor microorgani sme cariogene; B. favorizeaza apariNia marmora.iilor ocluzale; C. ofera o protecNie minima faNa de caria dentara; D. elibereaza ionii de calciu; E. opresc evoluNia n profunzime a unui proces carios deja iniNiat. A (9 ,pag. 15)

*102. n tehnica sigilarii nu se executa urmatorii timpi operatori: A. controlul relaNiilor ocluzale; B. spalarea si uscarea; C. izolarea; D. verificarea sigilarii; E. extensia preventiva. E (9 ,pag. 33) *103. Care din urmatoarele afirmaNii despre materialele de sigilare negranulare nu este adevarata: A. Sunt mai puNin rezistente la uzura si abraziune dect sigilan.ii granulari B. Au aceeasi rezistenta de legatura ca si sigilan.ii granulari C. Au acelasi timp de priza ca sigilan.ii granulari D. Au aceeasi rata de retenNie ca sigilan.ii granulari E. ConNin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuarN E (9 ,pag. 21) *104. La care din urmatoarele materiale folosite pentru sigilare, retenNia sigil arii este mai slaba: A. Delton B. Concise White Sealant C. Helioseal D. Fuji Ionomer Type III E. Visio-Seal D (Boboc, pag. 30) *105. Obiceiurile vicioase de supt degetul pot determina: A. anomalii la toNi subiecNii care practica acest obicei B. anomalii la unii subiecNi care practica obiceiul C. forma arcadei n ocluzia acoperita D. ameliorarea ocluziilor deschise E. dispariNia parafunc.iilor B (10, pag. 444) *106. Reeducarea deglutiNiei anormale poate fi facuta prin: A. exerciNii care stimuleaza interpunerea limbii ntre arcade B. exerciNii de respiraNie nazala C. scut lingual D. placu.a vestibulara parNiala E. exerciNii de propulsie a mandibulei C (10, pag. 368) *107. Timpul bucal al deglutiNiei se termina prin: A. miscari ale limbii n regiunea faringiana B. miscari ale limbii n regiunea laringiana C. trecerea bolului n laringe

D. oprirea bolului n cavitatea bucala E. patrunderea bolului n esofag A (10, pag. 355) *108. Ciclul de timp n care funcNiile sunt repetate constant este de: A. 18 ore B. 12 ore C. 1 minut D. 24 ore E. 30 minute D (10, pag. 406) *109. Echilibrul dintre morfologia scheletala si cea musculara este: A. imobil B. temporar C. absolut D. relativ E. permanent D (10, pag. 411) *110. Terapia deglutiNiei anormale se realizeaza prin: A. placa palatina cu surub ortodontic B. scut vestibular C. speculim labial D. reeducare prin exerciNii E. kineziterapie generala D (10, pag. 366) *111. n producerea unor anomalii dentomaxilare si pot da concursul unele ticuri. P ot fi adevarate urmatoarele afirmaNii: A. deprinderea unor copii de a musca buza inferioara poate duce la modificari de ax ale incisivilor B. n muscarea buzei inferioare forNa este aplicata de contracNia muschilor coborto ri ai mandibulei C. pentru ticul de muscare a buzei superioare sensul deplasarii dentare si al tu lburarilor de ocluzie consecutive este, desigur, acelasi D. la copiii care strng ambele buze si le aplica pe dinNi se poate instala o oclu zie adnca E. Rheinwald si Becker admit obiceiul unor copii de a retruda mandibula n timpul mirarii A (10, pag. 407) *113. Eficien.a masticatorie poate fi micsorata prin: A. B. C. D. E. reducerea suprafeNei de contact ocluzal; amploarea miscarilor masticatorii; reeducarea funcNiei masticatorii; introducerea unei alimentaNii raNionale; corectarea anomaliilor dento-maxilare.

A (10, pag. 344-346) *114. n interpozi.ia cu succiune intensa are loc o scadere a: A. presiunii intraorale; B. presiunii exoorale; C. presiunii intraorale si exoorale; D. presiunii muschilor ridicatori ai mandibulei; E. presiunii orbicularului intern superior. A (10, pag. 437) *115. Interpozi.ia obrajilor n zonele laterale are ca efect: A. supraocluzia incisiva accentuata; B. ocluzie minima n zona frontala; C. ocluzie deschisa frontala; D. inocluzie transversala; E. ocluzie inversa. A (10, pag. 443) *116. Electromiografia este o metoda care apreciaza: A. funcNia dupa potenNialele de acNiune; B. forNele de la nivelul arcadelor dentare; C. modificari de poziNie ale organelor carora muschii; D. modificari de forma si dimensiuni ale organelor pe care le nsera muschii; E. forNele de presiune exercitate pe feNele vestibulare sau orale ale dinNilor. A (10, pag. 412) *117. n cadrul funcNiei fonatorii tulburarile de ritm cuprind: A. dislalia; B. sigmatismul; C. rotacismul; D. rinolalia; E. tahilalia. E (10, pag. 384) *118. n mod normal n deglutiNia de tip "adult": A. limba are o poziNie posterioara; B. vrful limbii este asezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivil or inferiori; C. arcadele sunt n contact; D. limba vine n contact cu incisivii superiori; E. limba vine n contact cu treimea ocluzala a suprafeNelor orale ale dinNilor lat erali. B (10, pag. 354) *119. n timpul articularii fonetice normale se poate observa: A. sprijinul limbii pe suprafaNa palatinala a incisivilor superiori; B. interpozi.ia limbii catre incisivi; C. interpozi.ia limbii catre premolari;

D. vrful limbii n contact cu papila incisiva; E. sprijinul limbii pe faNa linguala a incisivilor inferiori. D (10, pag. 381) *120. Prelungirea stadiului de deglutiNie infantila se datoreaza: A. maturitaNii neuromusculare; B. nclinarii palatinale a incisivilor superiori si a proceselor alveolare; C. maxilarului superior largit transversal; D. factorului genetic ereditar; E. macroglosiei. E (10, pag. 360) * 121. Raportul dintre deglutiNie si dezvoltarea ap. DM: A. forNele cele mai puternice se declanseaza n stadiul II al deglutiNiei (10, sta diul faringian); B. timpul I al deglutiNiei (10, stadiul bucal) ramne acelasi n cursul vieNii; C. dupa erupNia dinNilor permanenNi limba patrunde ntre arcade n timpul deglutiNie i; D. daca dupa erupNia dinNilor temporari persista deglutiNia infantila, situaNia se considera anormala; E. ntr-o deglutiNie normala buzele vin n contracNie puternica. D (10, pag. 365) *122. Alimentarea artificiala prezinta unele avantaje faNa de alimentarea la sn, care constau n: A. copilul evita sa faca miscari de propulsie; B. ingestia, mpreuna cu laptele, a unei cantitaNi de aer, deci aerofagie; C. se reduce secreNia salivara; D. absenNa stimulilor funcNionali de propulsie a mandibulei; E. toate raspunsurile sunt gresite. E (10, pag. 332) *123. Deplasarea bolului alimentar n faringe este asigurata prin: A. contracNia muschiului milohioidian si buccinator; B. contracNia muschiului milohioidian si pterigoidian lateral; C. contracNia muschiului milohioidian si unda peristaltica a limbii; D. unda peristaltica a limbii si contracNia muschilor latero-faringieni; E. greutatea bolului alimentar. C (10, pag. 355) *124. Examenul clinic al musculaturii: A. pune n evidenNa poziNia buzelor; B. volumul limbii; C. interpozi.ia limbii; D. forNa limbii n corelaNie cu dimensiunea acesteia; E. evidenNiaza simetria faciala. B (10, pag. 414)

*125. ForNa musculara poate fi utilizata de catre aparatele funcNionale n urmatoa rele situaNii, cu excepNia: A. pentru a exercita forNe corectoare; B. pentru a declansa n mod reflex contracNii musculare; C. pentru a declansa n mod voluntar contracNii musculare; D. pentru a genera forNe intermaxilare; E. pentru a stabiliza efectele terapiei ortodontice. C (10, pag. 416) *126. n A.T.M, timpul masticaNiei, se produc urmatoarele miscari, cu excepNia: A. miscari balama; B. miscari de propulsie; C. miscari de lateralitate; D. miscari de lateropulsie; E. miscari de retropulsie. D (10, pag. 334) *127. n sistemul matematic folosit n patologia neuro-musculara, cifra 2 corespunde la: A. nu este posibila contracNia musculara ; B. efectul motor e posibil cu greutate, contra gravitaNiei; C. efectul motor e posibil n condiNiile eliminarii gravitaNiei; D. este vizibila contracNia, dar lipseste efectul motor; E. efectul motor este complet contra unei rezisten.e. D (10, pag. 415) *128. n timpul deglutiNiei de tip adult presiunile cele mai ridicate se exercita: A. n regiunea anterioara si pe pereNii laterali ai bol.ii ; B. sublingual pe pereNii laterali ai proceselor alveolare inferioare; C. n regiunea anterioara si pe fe.ele palatinale ale dinNilor laterali; D. regiunea centrala a bol.ii ; E. la nivelul coroanelor dinNilor frontali. A (10, pag. 357) *129. n timpul deglutiNiei de tip adult, osul hioid se deplaseaza: A. nainte si n jos B. napoi si n sus C. inainte si n sus D. napoi si n jos; E. n lateral si n sus C (10, pag. 355) *130. n timpul deglutiNiei normale, muschii buzelor si obrajilor: A. se contracta cu o for.a importanta; B. se contracta foarte pu.in, cu o for.a mica; C. se interpun ntre arcade; D. exercita for.e importante pe fa.a vestibulara a apofizelor alveolare si a din Nilor;

E. nu dezvolta nici un fel de for.a pe apofizele dento-alveolare. B (10, pag. 357) *131. ncheierea stadiului bucal al deglutiNiei se face prin: A. miscari ale limbii pe zonele laterale ale arcadei; B. miscari ale limbii pe palatul dur; C. miscari ale limbii interarcadice; D. miscari ale limbii n regiunea faringiana; E. miscari ale vrfului limbii n zona incisiva. D (10, pag. 355) *132. ntre interpozi.iile autotrope nu se regaseste: A. interpozi.ia buzei inferioare; B. interpozi.ia limbii; C. interpozi.ia obrajilor; D. interpozi.ia degetului; E. interpozi.ia buzei superioare. D (10, pag. 442-443) *133. Miscarea de circumducNie rezulta din combinarea: A. miscarii de lateralitate cu miscarea de propulsie si retropulsie; B. miscarii de lateralitate cu miscarea n balama; C. miscarii n balama cu miscarea de propulsie si retropulsie; D. miscarii n balama cu miscarea de lateropulsie; E. miscarii n balama cu miscarea de propulsie, retropulsie si cu miscarea de late ralitate. E (10, pag. 334) *134. Numarul de deglutiNii efectuate n 24 de ore poate varia, dupa diversi autor i, ntre: A. 600-1600; B. 200-600; C. 200-400; D. 1200-1600; E. 600-2000. A (10, pag. 357) *135. Printre consecinNele glosoptozei putem enumera urmatoarele, cu excepNia: A. ntrziere n dezvoltarea generala a copilului; B. aspect palid si suferind al pacientului; C. ingestia de apa si aer, pentru a usura coborrea bolului alimentar; D. ritm masticator rapid, pentru a degaja orificiul bucal n vederea respiraNiei; E. participarea coloanei cervicale, a carei scolioza este foarte accentuata. E (10, pag. 326) *136. Reabilitarea funcNiei masticatorii vizeaza urmatoarele aspecte, cu excepNi a: A. nlaturarea fenomenelor dureroase; B. corectarea anomaliei dentomaxilare;

C. reeducarea funcNionala; D. introducerea unei alimentaNii de consistenNa crescuta; E. introducerea unei alimentaNii raNionale. D (10, pag. 347) *137. Repercusiunile pe care le are respiraNia orala depind de urmatorii factori , cu excepNia: A. momentul instalarii; B. durata; C. daca pasajul nazal este exclus n totalitate; D. daca pasajul nazal este exclus parNial; E. daca respiraNia este sau nu independen.a de alimentarea nou-nascutului. E (10, pag. 321) *138. Sistemul de notare matematica folosit n patologia neuro-musculara utilizeaz a cifre de la: A. 0-3; B. 0-4; C. 0-5; D. 0-6; E. 1-6. C (10, pag. 415) *139. Timpul bucal: A. este involuntar; B. consta din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucala n faringe; C. consta din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucala n esofag; D. la nceputul lui are loc o expiraNie (10, expiraNia deglutiNiei); E. toate raspunsurile sunt corecte. B (10, pag. 350) *140. Timpul faringian: A. este scurt si autonom; B. progresiunea bolului n faringe este asigurata de contracNia voluntara a constr ictorului superior al faringelui; C. faringele este cobort prin contracNia muschilor palato-faringian si stilo-fari ngian; D. patrunderea alimentelor n cavitatea nazala este prevenita prin acolarea palatu lui dur la peretele posterior al faringelui; E. patrunderea alimentelor n laringe este prevenita prin ridicarea epiglotei, car e astfel nchide glota. A (10, pag. 351) *141. Pentru activitatea clinico a terapeutica se poate considera ca o deglutiNi e se desfasoara normal atunci cnd: A. dinNii posteriori nu sunt n contact B. limba se interpune ntre dinNii posteriori

C. buzele ramn n repaus sau prezinta o contracNie foarte usoara D. mandibula este propulsata spre anterior E. vrful limbii se sprijina pe marginea alveolara inferioara C (10, pag. 336) *142. Muschii aparatului dentomaxilar au o influenNa complexa asupra oaselor max ilare, prin jocul forNelor ce le exercita asupra lor, prin urmatoarele modalitaNi: A. prin aplicarea indirecta a presiunilor musculare pe suprafeNele osoase B. prin aplicarea directa a forNelor musculare prin intermediul sistemului denta r C. prin intermediul inserNiilor pieloase D. prin intermediul inserNiilor osoase E. prin aplicarea indirecta a forNelor musculare prin intermediul ATM D (10, pag. 377) *143. Principiile comune ale aparatelor ortodontice care faciliteaza contracNia musculara ca sursa de energie sunt: A. prezenNa lor n cavitatea bucala nu declanseaza n mod reflex contracNia muscular a B. sunt active n absenNa oricaror contracNii musculare C. aparatul descompune forNele orizontale D. aparatul descompune forNele verticale E. normalizarea funcNiilor perturbate ( respiraNie si deglutiNie) nu se realizea za cu aparate funcNionale D (10, pag. 416) 144. Deprinderea unor copii de a musca buza inferioara poate determina: A. modificari de ax ale incisivilor superiori spre oral B. modificari de ax ale incisivilor superiori spre vestibular C. modificari de ax ale incisivilor inferiori spre lingual D. modificari de ax ale incisivilor inferiori spre vestibular E. prognatism mandibular B,C (10, pag. 407) 145. n cadrul obiceiurilor vicioase de supt degetul se pot produce: A. contracNii puternice ale musculaturii labiale B. forNe concentrice la nivelul arcadelor dentare C. forNe excentrice la nivelul arcadelor dentare D. efect modelant favorabil asupra maxilarelor E. efect favorabil asupra arcadelor dento-alveolare A,B (10, pag. 437) 146. n dezvoltarea unei masticaNii riguroase au rol: A. alimentele de consistenNa crescuta B. alimentele moi C. fructele proaspete D. cruditaNile E. alimentele lipicioase

A,C,D (10, pag. 334) 147. n mecanismul masticaNiei dinNii au urmatoarele funcNii: A. incisivii au rol n miscarile de propulsie B. caninii au rol n incizia alimentelor C. premolarii au rol n sfsierea alimentelor D. molarii au rol n triturarea alimentelor E. premolarii au rol n zdrobirea alimentelor A,D,E (10, pag. 336-337) 148. n situaNia coexistentei anomaliilor dento-maxilare si respiraNiei orale se p une n evidenNa ca: A. respiraNia orala a precedat anomalia dento-maxilara B. respiraNia orala este o cauza a anomaliilor dento-maxilare C. anomalia dento-maxilara a favorizat respiraNia orala D. respiraNia orala a favorizat anomalia dento-maxilara E. respiraNia orala nu influenNeaza dezvoltarea aparatului dento-maxilar A,B,C,D (10, pag. 329) 149. Inconvenientele alimentaNiei artificiale la sugar sunt: A. stimularea miscarii de propulsie B. aerofagie C. stimularea secreNiei salivare D. diminuarea activitaNii glandelor salivare E. perturbari n dezvoltarea mandibulei B,D,E (10, pag. 332) 150. Mecanismul sugerii n alaptarea la sn comporta urmatoarele: A. retropulsia mandibulei B. succiune C. realizarea unui vid n cavitatea bucala D. presiune E. exprimarea laptelui matern din mamelon B,C,D,E (10, pag. 331) 151. Obiectivele terapeutice n anomaliile dento-maxilare sunt: A. corectarea modificarilor morfologice B. echilibrarea tonusului grupelor musculare antagoniste C. modificarea comportamentului grupelor musculare deficitare D. folosirea contracNiei musculare pentru corectarea modificarilor morfologice E. menNinerea comportamentului neuromuscular al grupelor musculare deficitare A,B,C,D (10, pag. 415) 152. Se considera deglutiNie anormala: A. deglutiNia cu arcadele n contact B. sprijinirea vrfului limbii pe papila retroincisiva superioara

C. deglutiNie cu arcadele departate D. deplasarea limbii ntre arcade E. contactul limbii cu buzele C,D,E (10, pag. 358) 153. Terapia maxilotoracica determina: A. marirea lumenului faringian B. deplasarea stabila nainte a mandibulei C. cresterea capacitaNii toracice D. coordonarea ritmului respirator E. distalizarea mandibulei A,B,C,D (10, pag. 329) 154. Timpii deglutiNiei: A. timpul bucal -voluntar B. timpul bucal -involuntar C. timpul faringian D. timpul laringian E. timpul esofagian A,C,E (10, pag. 351) 155. Activitatea tonica a unui muschi poate fi de: A. somn B. veghe C. repaus D. postura E. efort C,D,E (10, pag. 408) 156. AlimentaNia artificiala prezinta urmatoarele inconveniente: A. mezializarea mandibulei B. aerofagia C. evitarea miscarilor de propulsie D. reducerea secreNiei salivare E. absenNa stimulilor funcNionali B,C,D,E (10, pag. 332) 157. InfluenNa activitaNii musculare asupra oaselor maxilare se realizeaza prin: A. acNiunile compensatorii ale limbii B. intermediul inserNiilor osoase C. aplicarea indirecta a forNelor musculare prin intermediul sistemului dentar D. asigurarea echilibrului capului E. aplicarea directa a presiunilor musculare pe suprafeNele osoase B,C,E (10, pag. 405) 158. Interpozitia obrajilor ntre parNile laterale ale arcadelor poate produce:

A. oprirea n dezvoltarea verticala a arcadelor n sectoarele laterale B. apariNia unei supraocluzii incisive accentuate C. prognatia mandibulara funcNionala D. laterodeviatia mandibulara E. respiraNia orala A,B (10, pag. 443) 159. Modificarile care se produc n perioada sugerii degetelo A. contracNii puternice ale musculaturii labiale B. cresterea pronunNata a presiunii intraorale C. existenNa unor sanNuri juxtacomisurale D. existenNa depresiunilor jugale E. miscarea de propulsie a mandibulei A,C,D (10, pag. 437) 160. Producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase depinde de mai multe condiNii: A. intensitatea cu care este practicat obiceiul B. durata fiecarei sedinNe C. frecvenNa obiceiului D. erupNia ntrziata a dinNilor E. inhibarea dezvoltarii mandibulei A,B,C (10, pag. 444) 161. Sugerea n timpul alaptarii este legata de: A. ingestia hranei B. satisfacerea foamei C. nevoia de somn D. asigurarea respiraNiei orale E. prognatia mandibulara A,B,C (10, pag. 440) 162. Tulburarile de pronunNie care nsoNesc anomaliile dento-maxilare sunt: A. blbiala B. sigmatismul C. dislalia D. rinolalia E. rotacismul B,C,E (10, pag. 384) 163. AcNiunea muschilor prin intermediul inserNiilor are urmatoarele aspecte ade varate: A. este mult mai evidenNa la maxilar B. este mai puNin evidenNa la mandibula C. mandibula reprezinta sediul unor inserNii musculare numeroase si puternice D. subiecNii care fac miscari masticatorii susNinute au o dezvoltare robusta a m andibulei

E. sub influenNa dominanta a fasciculului anterior se produce hipertrofia parNii anterioare a ramurii ascendenNe a mandibulei C,D (10, pag. 405) 164. Aplicarea indirecta a forNelor musculare prin intermediul sistemului dentar are urmatoarele aspecte: A. generatorul de forNe este aparatul muscular; direcNia principala verticala si sensul ei, n sus, sunt date de contracNia muschilor ridicatori B. n timpul masticaNiei forNa musculara are doua sensuri: unul catre maxilar si a ltul catre mandibula C. socurile mandibulei transmit o cantitate mica de forNa la nivelul maxilarului superior, la nivelul oaselor faciale si chiar craniene D. forNele de masticaNie, avnd tot o origine musculara, se transmit direct de la muschi la os E. se poate considera deci parodonNiul dentar ca alcatuind un "imens teritoriu d e inserNie funcNionala"a muschilor mobilizatori la teritoriul oaselor maxilare A,B,E (10, pag. 408) 165. Cnd vorbim de interpozitia heterotropa cu succiune intensa, avem n vedere urmatoarele: A. se produc contracNii puternice ale musculaturii labiale a muschiului moNului barbiei B. succiunea determina o crestere pronunNata a presiunii intraorale C. presiunea atmosferica necontracarata va avea un efect deformant asupra maxila relor si arcadelor dentare D. absenNa sanNurilor juxtacomisurale si a depresiunilor jugale E. apar modificari ale degetului interpus, unghia fiind mai neteda si mai lucioa sa dect celelalte A,C,E (10, pag. 437) 166. n cazul obiceiurilor de interpunere a unor parNi moi ale aparatului dentomax ilar arcadele dentare urmatoarele afirmaNii sunt adevarate: A. interpozitia buzei superioare se poate nsoNi de prodenNie inferioara si retrod entie superioara B. interpozitia buzei inferioare are efecte inverse: prodenNie superioara si ret odentie inferioara C. interpozitia obrajilor parNile laterale ale arcadelor dentare sindromul Cauhe pe, caracterizat prin ocluzie deschisa si ocluzie inversa laterala D. interpozitia parNilor moi se face de obicei momente de concentrare, de tensiu ne psihica E. interpozitiile limbii au loc cel mai adesea cu desfasurarea paranormala a deg lutiNiei si fonatiei A,B,D,E (10, pag. 443) 167. n ceea ce priveste influesnta presiunii musculare aplicate pe suprafeNele os oase putem afirma urmatoarele: A. constituie aspectul cel mai usor de sesizat B. se acorda o importanta antagonismului deforte generate de grupa muschilor int erni (limba si planseu ) si grupa muschilor externi

C. se considera ca direcNia de crestere a arcadelor si apofizelor alveolare se f ace n exteriorul unui culoar, n care forNele izvorte din acNiunea celor doua grupe musculare antago niste se echilibreaza

D. exercitarea partial a funcNiilor se face cu apariNia unor rezultante spre ves tibular sau oral fata de aceasta linie a arcadelor E. ciclul de timp n care diversele funcNii sunt repetate cu o constanNa mai mare sau mai mica este de 18 ore A,B,D (10, pag. 406) 168. n comportamentele articulatorii anormale se poate observa: A. sprijinul limbii pe suprafaNa palatinala a molarilor n articularea labio-denta lelor B. sprijinul limbii pe suprafaNa palatinala a incisivilor superiori C. interpozitia limbii catre incisivi D. interpozitia limbii catre premolari E. sprijinul limbii pe faNa linguala a incisivilor inferiori n articularea dental elor B,C,D,E (10, pag. 381) 169. n ocluziile adnci acoperite: A. apare o activitate crescuta a fasciculului anterior al temporalului B. apare o activitate crescuta a maseterului C. limba ocupa o poziNie mai posterioara D. cnd pleaca de la poziNia de repaus la cea de contact mandibula face o miscare n sus si nainte E. cnd pleaca de la poziNia de repaus la cea de contact face o miscare n sus si nap oi B,C,E (10, pag. 364) 170. Reducerea considerabila a suprafeNei de contact ocluzal apare n urmatoarele anomalii dento-maxilare: A. ocluzie distalizata B. ocluzie adnca C. ocluzie deschisa D. ocluzie progena cu inocluzie sagitala E. ocluzie progena fara inocluzie sagitala A,C,D (10, pag. 345-346) 171. Timpii deglutiNie sunt: A. timpul I faringian B. timpul I bucal C. timpul III esofagian D. primul timp, timpul bucal E. timpul I faringian C,D,E (10, pag. 350-351) 172. Tulburarile dezvoltarii aparatului dentomaxilar care au influenNe asupra re spiraNiei sunt: A. prognatismul maxilar B. ngustarea maxilarului superior C. prognatismul mandibular D. retropozitia mandibulei

E. ocluzia deschisa B,D,E (10, pag. 326) 173. Aspectele decelabile pe o electromiograma sunt: A. amplitudinea potenNialului electric; B. intensitatea contracNiei musculare; C. frecvenNa impulsurilor nervoase care ajung la muschi; D. viteza de transmitere a impulsului nervos; E. durata si cronologia apariNiei potenNialelor de acNiune. A,C,E (10, pag. 412) 174. Caracteristicile tipului constituNional leptosomatic sunt: A. etajul inferior micsorat; B. profil drept; C. gnation situat anterior de planul Simon; D. compresie de maxilar; E. fanta labiala deschisa. D,E (10, pag. 327) 175. Echilibrarea acNiunilor musculare ca parte componenta a terapiei anomaliilo r dentomaxilare presupune: A. modificarea comportamentului neuro-muscular a grupelor musculare deficitare; B. stabilirea unui echilibru adecvat de tonus ntre grupele musculare antagoniste; C. folosirea contracNiei musculare ca sursa de energie n vedere corectarii modifi carilor morfologice; D. stimularea neuro-musculara a grupelor musculare cu tonicitate redusa; E. inhibarea neuro-musculara a grupelor musculare cu tonicitate crescuta. A,B,C (10, pag. 415) 176. Factorii principali care determina retrognatia mandibulei sunt: A. cauze congenitale; B. alimentaNia artificiala; C. obiceiurile vicioase; D. respiraNia orala; E. interpozitia limbii ntre arcadele dentare. A,B,C (10, pag. 326) 177. Partea statica a comportamentului muscular se refera la: A. tonusul de repaus; B. tonusul de efort; C. tonusul de postura; D. tonusul de repaus si de postura; E. variantele a,b,c sunt corecte. A,C,D (10, pag. 414) 178. Perioadele principale ale variaNiilor funcNionale masticatorii sunt;

A. perioada prenatala:schiNa funcNionala; B. perioada primei dentiNii neabrazate care cere o presiune funcNionala maxima; C. perioada primei dentiNii abrazate; D. a II-a dentiNie neabrazata; E. a II-a dentiNie abrazata care cere o presiune funcNionala minima. A,C,D (10, pag. 333) 179. Principalele tulburari de dezvoltare ale aparatului dento-maxilar care dete rmina respiraNia orala sunt: A. ngustarea maxilarului superior; B. retropozitia mandibulei; C. ocluzia deschisa; D. angrenajul invers; E. ocluzia inversa ncrucisata. A,B,C (10, pag. 326) 180. Terapia cu aparate funcNionale se bazeaza pe: A. declansarea n mod reflex a contracNiilor musculare; B. inhibarea contracNiilor grupelor musculare hipertone; C. normalizarea funcNiilor perturbate; D. volum redus care nu incomodeaza acNiunea limbii; E. rezultate stabile postterapeutice. A,C,E (10, pag. 416-417) 181. Anomaliile care influenNeaza n mod special respiraNia sunt: A. ngustarea maxilarului superior; B. retropozitia mandibulei; C. ocluzia adnca acoperita; D. ocluzia deschisa; E. prognatie mandibulara. A,B,D (10, pag. 326) 182. Dupa modul de articulare consoanele sunt clasificate n: A. semiocluzive; B. bilabiale; C. ocluzive; D. labio-dentale; E. linguale. A,C (10, pag. 377) 183. n cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt: A. mentonul n zona centrala; B. zonele laterale ale parNii superioare a feNei; C. zonele laterale ale parNii inferioare a feNei;

D. mentonul n zona inferioara; E. regiunea bilabiala. A,C,E (10, pag. 436) 184. n tratamentul deglutiNiei infantile: A. corectarea anomaliilor morfologice atrage dupa sine si reeducarea funcNionala ; B. aparatele ortodontice vor nlatura forNele anormale exercitate de buzele inferi oare; C. dupa ndepartarea aparatului componentul funcNional poate fii identic cu cel di nainte n 6% din cazuri; D. se va mbina reeducarea funcNionala cu corectarea anomaliilor morfologice; E. dupa ndepartarea scutului lingual se produc schimbari imediate n secvenNele nghi Nirii. D,E (10, pag. 366) 185. Inconvenientele alimentaNiei artificiale constau n special n: A. copilul evita sa faca miscari de propulsie; B. ingestia de aer ( aerofagie); C. creste secreNia salivara; D. absenNa stimulilor funcNionali; E. influenNe de ordin general. A,B,D,E (10, pag. 332) 186. Interpozitia cu succiune intensa se caracterizeaza prin: A. nu exista dect teoretic; B. este modalitatea principala de producere a interpozitiilor; C. apar contracNii ritmice ale musculaturii labiale n jurul elementului interpus; D. forNele declansate de aceste miscari sunt minime; E. scaderea pronunNata a presiunii intraorale. B,C,E (10, pag. 437) 187. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influenNeaza masticaNia sun t: A. reducerea suprafeNei de contact ocluzal; B. dificultatea efectuarii unor miscari masticatorii, C. lezarea directa a mucoasei de pe maxilarul antagonist; D. limitarea miscarilor masticatorii prin blocaje; E. cariile dentare n perioada dureroasa. A,B,C,D (10, pag. 345) 188. Al patrulea timp al deglutiNiei, dupa unii autori, consta n: A. relaxarea sfincterului cardial; B. trecerea bolului alimentar n stomac; C. contracNia sfinterului piloric; D. declansarea secreNiei gastrice; E. inhibarea secreNiei salivare. A,B (10, pag. 352) 189. AlimentaNia artificiala prezinta unele inconveniente ce constau n:

A. absenNa stimulilor funcNionali de propulsie a mandibulei; B. cresterea secreNiei salivare; C. ingestia, mpreuna cu laptele, a unei cantitaNi de aer ( aerofagie); D. reducerea calitaNilor nutritive si imunologice ale substituentului ( lapte ar tificial), cu repercusiuni de ordin general; E. scaderea travaliului muscular. A,C,D,E (10, pag. 332) 190. Alimentele de consistenNa crescuta ofera cele mai bune condiNii pentru: A. efectuarea unor miscari masticatorii susNinute; B. cresterea secreNiei salivare; C. cresterea secreNiei gastrice; D. scaderea secreNiei salivare; E. efectuarea unor miscari masticatorii lente. A,B (10, pag. 343) 191. Anomaliile dentomaxilare, odata instalate, pot micsora eficienta masticator ie prin mai multe mecanisme: A. marirea suprafeNei de contact ocluzal; B. reducerea suprafeNei de contact ocluzal; C. absenNa sau dificultatea n efectuarea unor miscari masticatorii; D. lezarea directa a mucoasei de pe maxilarul antagonist; E. exacerbarea miscarilor masticatorii. B,C,D (10, pag. 345-347) 192. BilanNul forNelor cuprinde: A. tonicitatea musculara; B. masticaNia; C. fonatia; D. deglutiNia; E. respiraNia. A,B,C,D (10, pag. 406) 193. DeglutiNia la nou-nascut: A. buzele asigura nchiderea etansa a cavitaNii bucale; B. n repaus, crestele maxilare fiind dezvoltate, parNile laterale ale limbii patr und ntre cele doua maxilare, menNinndu-le departate; C. maxilarele sunt menNinute departate prin interpozitia limbii n zona frontala; D. maxilarele sunt menNinute departate prin interpozitia, n zonele laterale, a mu coasei jugale si a musculaturii obrazului; E. deglutiNia cu arcadele departate se numeste deglutiNie de tip infantil. A,C,D,E (10, pag. 353) 194. Dupa Ackermann, perioadele principalelor variaNii funcNionale masticatorii sunt: A. perioada prenatala: succiune labioalveololinguala; B. perioada postnatala: schiNa funcNionala;

C. perioada primei dentiNii abrazate; D. a doua dentiNie neabrazata; E. a doua dentiNie abrazata. C,D,E (10, pag. 334) 195. Dupa Costa, stereotipurile dinamice de masticaNie sunt: A. stereotipul dinamic masticator tocator; B. stereotipul dinamic masticator frecator; C. stereotipul dinamic masticator intermediar; D. stereotipul dinamic masticator masseterin; E. stereotipul dinamic masticator pterigoidian. A,B,C (10, pag. 335) 196. Dupa Korkhaus, retrognatia mandibulara se poate datora: A. unei lipse de nchidere a fantei labiale n repaus; B. unor cauze congenitale; C. unei proeminente anterioare a arcadei superioare; D. unei alaptari artificiale; E. unor obiceiuri vicioase. B,D,E (10, pag. 326) 197. Echilibrarea tonusului muscular se realizeaza n practica prin: A. reducerea tonusului muscular al unei grupe; B. marirea tonusului muscular al altei grupe; C. efectuarea ritmica a unor exerciNii de gimnastica musculara; D. micsorarea masei musculare prin metode chirurgicale; E. reinsertii musculare. B,C (10, pag. 416) 198. Efectul aplicarii directe a presiunilor musculare pe suprafeNele osoase est e rezultatul: A. forNei muschiului; B. comportamentului muscular n desfasurarea diferitelor funcNii; C. antagonismului dintre forNele generate; D. timpului ct se exercita aceste forNe: E. nu e semnificativ. A,B,C,D (10, pag. 406) 199. Electromiografia: A. este o metoda care apreciaza funcNia dupa potenNialele de acNiune; B. este o care apreciaza funcNia dupa pragul de sensibilitate ; C. se realizeaza perioadele de repaus muscular; D. se realizeaza perioadele de acNiune a muschiului; E. potenNialele de acNiune se materializeaza prin apariNia unui platou izoelectr ic. A,C,D (10, pag. 412) 200. n digestie, cavitatea bucala are rol n:

A. prehensiunea alimentelor; B. deglutiNie; C. impregnarea gastrica; D. fragmentarea alimentelor n vederea deglutiNiei; E. digestia propriu-zisa. A,B,D (10, pag. 331) 201. n situaNia coexistentei anomaliilor dento-maxilare si a respiraNiei orale, s e poate pune n evidenNa, de la caz la caz: A. ca respiraNia orala a precedat si este una din cauzele anomaliei dento-maxila re; B. ca anomalia dento-maxilara a favorizat instalarea respiraNiei orale; C. ca amndoua s-au instalat si evolueaza paralel ca manifestari ale aceluiasi ter en predispozant; D. nu se poate stabili o corelaNie ntre respiraNia orala si anomalia dento-maxila ra; E. nici una din cele de mai sus. A,B,C (10, pag. 329) 202 n timpul deglutiNiei de tip adult, miscarea dorsumului limbii: A. onduleaza catre anterior; B. onduleaza catre posterior; C. este asemanatoare peristaltismului; D. separa cavitatea bucala de cea nazala; E. face contact cu peretele posterior al faringelui. B,C,D,E (10, pag. 354) 203. n timpul deglutiNiei de tip adult, vrful limbii: A. se misca n sus si nainte, si face contact cu faNa palatinala a incisivilor; B. se misca n sus si nainte, si face contact cu mucoasa palatinala, imediat n spate le incisivilor; C. se misca n jos si nainte si ia contact cu faNa orala a incisivilor inferiori; D. se misca nainte si ia contact cu feNele orale ale incisivilor; E. se interpune ntre arcade. A,B (10, pag. 354) 204. n timpul erupNiei caninilor si molarilor temporari: A. limba patrunde ntre arcadele dentare n zona anterioara, contribuind la fixarea unei poziNii mandibulare; B. limba determina fixarea spaNiului de inocluzie fiziologica; C. iniNial, limba ramne ntre arcadele dentare n timpul deglutiNiei; D. ulterior, limba este cuprinsa n interiorul arcadelor, care vin n contact una cu cealalta si se trece la deglutiNia somatica; E. toate raspunsurile sunt corecte; C,D (10, pag. 353) 205. InfluenNa muschilor aparatului dento-maxilar asupra oaselor maxilare se rea lizeaza prin urmatoarele modalitaNi: A. prin aplicarea directa a presiunilor musculare pe suprafeNele osoase; B. prin intermediul inserNiilor osoase;

C. prin aplicarea directa a forNelor musculare; D. prin poziNia pe care o ocupa n contextul aparatului dento-maxilar; E. prin intermediul sistemului dentar (10, aplicare indirecta a forNelor muscula re). A,B,E (10, pag. 405) 206. Intensitatea forNei masticatorii depinde de: A. puterea de contracNie a muschilor; B. pragul de toleranta; C. sensibilitatea musculara; D. sensibilitatea dentara; E. suportul osos maxilar. A,B (10, pag. 341) 207. Interpunerea cu muscare a buzei inferioare poate produce: A. nclinarea palatinala a dinNilor superiori; B. nclinarea vestibulara a dinNilor inferiori; C. nclinarea vestibulara a dinNilor superiori; D. nclinarea orala a dinNilor inferiori; E. vestibularizarea dinNilor superiori inferiori. C,D (10, pag. 407) 208. ParticularitaNile stadiului bucal la adult de deglutiNie : A. vrful limbii este situat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivil or inferiori; B. sagital, ntre vrful limbii si faNa linguala a incisivilor inferiori, ramne un sp aNiu de 5-7 mm; C. parNile laterale ale limbii n contact cu coletul dinNilor laterali superiori; D. palatul moale atinge dorsumul lingual; E. toate raspunsurile gresite. A,B,C,D (10, pag. 354) 209. Reflexul masticator iniNial: A. este tactilogustavokinestezic; B. este tactilokinestezic; C. este caracterizat prin miscari de sugere; D. este caracterizat prin secreNie salivare ; E. este precedat de schiNe de miscari masticatorii pentru alimentele pastoase, c oncomitent cu erupNia dinNilor. B,C,D (10, pag. 333) 210. RespiraNia orala intervine n cadrul dezvoltarii aparatului dento-maxilar pri n: A. acNiune directa asupra boltii; B. compresiune pereNilor laterali maxilarului superior prin intermediul muschilo r obrazului; C. mpiedicarea acNiunii de compresie a limbii la nivelul pereNilor laterali ai bo ltii; D. modificari comportamentul complexului hioidian, ce favorizeaza o retropoziNie a mandibulei si limbii, cu tulburari n dezvoltarea transversala; E. dezechilibru intre presiunea negativa a inspiraNiei nazale si hipertensiunea expiraNiei bucale. A,B,C,E (10, pag. 324-325)

211. SusNinatorii teoriilor care admit influenta negativa a anomaliilor dento-ma xilare asupra respiraNiei aduc n sprijin urmatoarele argumente si observaNii: A. n legatura stransa intre scheletul nazal facial participarea scheletului nazal deformaNiile maxilarelor; B. predispoziNie la inflamaNii n mod frecvent, de ngustimea pasajului nazal; C. fenomene de staza limfatica si circulatorie, datorate ngustimii pasajului naza l; D. variaNiile de poziNie ale limbii unele anomalii dento-maxilare; E. toate raspunsurile corecte. B,C,D (10, pag. 326) 212. Timpii deglutiNiei sunt urmatorii, cu excepNia: A. timpul bucal; B. timpul faringian; C. timpul epiglotic; D. timpul esofagian; E. timpul gastric. A,B,D (10, pag. 350-351) C, E 213. Tipul leptosomatic a lui Evans se caracterizeaza prin: A. fata prelungita; B. fanta labial inchisa ; C. compresiune de maxilar; D. lipsa vegetaNiilor adenoide; E.tendinta alergica . A,C,E (10, pag. 327) 214. Tonicitatea buzelor se apreciaza: A. in funcNie de rezistenta pe care o opune la deget; B. n funcNie derezistenta pe care o opune la doua degete; C. n funcNie de rezistenta pe care o opune la police; D. n funcNie de rezistenta pe care o opune la aplicarea palmei; E. n funcNie de rezistenta pe care o opune la tractionarea cu oglinda . A,B (10, pag. 415) 215. Triturarea alimentelor, dupa Maronneaud, comporta urmatoarele faze: A. faza de atac; B. faza de orientare; C. faza periocluzala; D. faza juxtaocluzala; E. faza de ocluzie. A,B,D,E (10, pag. 337) 216. Tulburarile masticatorii, ca factori predispozanNi n producerea anomaliilor dentomaxilare, intervin pe mai multe cai:

A. datorita activitaNii insuficiente, musculatura masticatorie si oasele maxilar e sunt mai puNin dezvoltate; B. abraziunea fiziologica n ultima perioada a dentiNiei temporare lipseste sau es te foarte redusa; C. secreNia salivara este mai crescuta; D. migrarea orizontala si verticala a dinNilor; E. cariile dentare n perioada dureroasa. A,B,D,E (10, pag. 344) 217. Pasajul aerian nazo-faringian poate realiza adaptarea curentului de aer dat orita A. arhitectonicii speciale B. structurii osului maxilar C. funcNiilor glandulare D. Nesutului venos erectil E. poziNiei mandibulare A,C,D (10, pag. 318) 218. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orala se soldeaza cu deficiente n ce ea ce priveste A. reglarea cantitaNii de aer B. umectarea si sterilizarea aerului C. reducerea globala a debitului de aer la nivel pulmonar D. structura osului alveolar E. tulburari de erupNie dentara A,B,C (10, pag. 321) 219. Aerul inspirat pe gura are ca efect: A. o acNiune directa asupra bolNii palatine B. lipsa de eficienta a buzei superioare C. retroalveolodontia superioara ???? prodenNie D. ocluzia adnca acoperita E. efectul de tiraj asupra aerului aflat n cavitaNile nazale si sinusale A,B,C, E (10, pag. 323) 220. Alimentarea artificiala a sugarului prezinta unele inconveniente A. copilul executa miscari de retropulsie B. ingestia unei cantitaNi de aer (10, aerofagie) C. cresterea secreNiei salivare D. absenNa stimulilor funcNionali de propulsie a mandibulei E. prezenNa deformaNiei rahitice a maxilarelor A,B,D,E (10, pag. 332) 221. Intensitatea forNei masticatorii ca factori predispozanNi pentru producerea anomaliilor dentomaxilare intervin prin mai multe cai A. musculatura masticatorie si oasele maxilare sunt dezvoltate mai puNin B. abraziunea fiziologica lipseste sau este foarte redusa C. apariNia ocluziei adnci acoperite

D. apariNia hipersecreNiei salivare E. migrari verticale si orizontale ale dinNilor cu apariNia blocajelor n miscaril e mandibulei A,B,E (10, pag. 344) 222. Anomaliile dento-maxilare pot micsora eficianta masticatorie prin mai multe mecanisme A. reducerea suprafeNei de contact ocluzal B. absenNa sau dificultatea de efectuare a unor miscari masticatorii C. limitarea miscarilor masticatorii prin blocaje D. dinNii pot leza direct mucoasa de pe maxilarul antagonist E. prezenNa ocluziei echilibrate A,B,C,D (10, pag. 345) 223. Ipoteze pentru a explica transportul bolului de pe dorsum-ul lingual n farin ge sunt A. coborrea limbii n planseul bucal B. deplasarea bolului este asigurata prin contracNia muschiului milohiodian C. deschiderea epiglotei D. unda peristaltica a limbii E. unda peristaltica faringiana B,D,E (10, pag. 355) 224. Prelungirea si permanentizarea stadiului de deglutiNie infantila s-ar dator a A. ntrzieri n maturizarea musculara si nervoasa B. prezenNa tulburarilor rino-faringiene C. un potenNial de crestere normal D. prezenNa echilibrului ntre musculatura extra-orala si a limbii E. obiceiul vicios de sugere a degetului A,B,E (10, pag. 360) 225. Metodele de explorare a corzilor vocale A. laringoscopia B. cinematografia lenta a corzilor vocale C. ortopantomografia D. glotografia electrica E. linguopalatograma A,B,D (10, pag. 370) 226. O miscare a corzilor vocale(10, ciclu) se compune din urmatoarele faze A. faza de departare a corzilor vocale( abducNie) B. faza de neutralitate C. faza de elongaNie D. faza de apropire( adductie) E. faza de acolare A,C,D,E (10, pag. 373) 227. Dislalia poate avea forme variate:

A. sigmatismul B. rotacismul C. dislalia labialelor D. rinolalia E. disritmiile A,B,C (10, pag. 384) 228. Muschii aparatului dento-maxilar au o influenNa asupra oaselor maxilare pri n urmatoarele modalitaNi: A. prin intermediul inserNiilor osoase B. prin inremediul articulaNiei temporo-mandibulare C. prin aplicarea a presiunilor musculare pe suprafeNele osoase D. prin poziNia de echilibru a mandibulei E. prin aplicarea a forNelor musculare prin intermediul sistemului dentar A,C,E (10, pag. 405) 229. Pe o electromiograma se poate aprecia: A. amplitudinea potenNialului electric B. modificarile de poziNie a organelor componente C. energia cinetica D. frecventa impulsurilor nervoase care ajung la muschi E. durata si cronologia apariNiei potenNialelor de acNiune la diferiNi muschi A,D,E (10, pag. 412) 230. Obiectivele terapeutice urmarite n echilibrarea acNiunilor musculare: A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoni ste B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile C. modificarea comportamentului neuro-muscular grupelor musculare deficitare D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe E. folosirea contracNiei musculare ca sursa de energie n vederea corectarii modif icarilor morfologice A,C,E (10, pag. 415) 231. Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcNionale: A. declanseaza n mod reflex contracNii musculare B. descompune forNele verticale C. contribuie la normalizarea funcNiilor perturbate D. stimulerea erupNiei dentare E. expansiunea activa a maxilarelor A,B,C (10, pag. 416) 232. ConsecinNele obiceiului de sugere a policelui: A. tonusul labial scazut B. modificarea ariei de acNiune( incompetenta labiala) C. retrodentia superioara D. tip anormal de deglutiNie( sindrom protruziv anterior)

E. prognatia mandibulara funcNionala A,B,D (10, pag. 439) 233. Efectul interpozitiei obrajilor ntre parNile laterale ale arcadelor determin a A. proalveolodentie superioara B. oprire n dezvoltarea verticala a arcadelor n sectoarele laterale C. retrognatie mandibulare funcNionala D. apariNia unei supraocluzii incisive accentuate E. ocluzie inversa laterala B,D,E (10, pag. 443) 234. Pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase treb uie ntrunite mai multe condiNii A. intensitatea si durata cu care este practicat B. factor teren, plasticitatea oaselor maxilare C. poziNia de echilibru a mandibulei D. bilanNul forNelor oro-faciale E. modelarea funcNionala a articulaNiei temporo-mandibulare A,B,D (10, pag. 444) 235. PrezenNa vegetaNiilor limfo-epiteliale ce mpiedica funcNia respiratorie poat e determina A. o deplasare nainte a mandibulei B. ntrziere n erupNia dentara C. prezenNa tulburarilor de fonaNie D. o extensie a capului E. o deplasare distala a mandibulei A,D,E (10, pag. 325) 236. Mecanisme prin care respiraNia orala intervine n dezvoltarea Ap.DM si a feNe i: A. acNiune directa asupra bolNii care se deplaseaza n sus B. musculatura obrazului are rol de compresiune asupra maxilarului superior C. limba apasa pe pereNii laterali ai bolNii D. apar modificari n comportamentul complexului hioidian E. lipsesc stimulii naturali de crestere la nivelul ansamblului nazal si al zone lor limitrofe A,B,D,E (10, pag. 322-325) 237. Adaptarea aerului inspirat la condiNiile cerute de respiraNia pulmonara est e realizata de pasajul aerian nazo-faringian prin: A. reglarea cantitaNii si schimbarile de direcNie ale fluxului aerian B. purificarea aerului C. umectarea aerului D. racirea aerului E. activitatea reflexa si senzoriala A,B,C,E (10, pag. 318-319)

238. Caile prin care tulburarile masticatorii devin factori predispozanNi pentru producerea adm sunt: A. dezvoltarea mai redusa a musculaturii masticatorii si oaselor maxilare B. abraziunea fiziologica a dinNilor temporari este crescuta C. se produc devieri ale mandibulei n drumul de nchidere D. apar migrari verticale si orizontale ale dinNilor E. cresterea secreNiei salivare A,C,D (10, pag. 344) 239. Mecanisme prin care andm influenNeaza masticaNia: A. reducerea suprafeNei de contact ocluzal B. absenNa sau dificultatea n efectuarea unor miscari masticatorii C. limitarea miscarilor masticatorii D. durere E. cresterea suprafeNei de contact ocluzal A,B,C,D (10, pag. 345) 240. DeglutiNia cu interpoziNie linguala n zona anterioara a arcadelor poate prod uce A. ocluzie deschisa, daca tonusul labial este scazut B. ocluzie deschisa, daca tonusul labial este crescut C. vestibularizarea incisivilor, cnd se asociaza cu tonusul labial scazut D. diastema si treme E. prognatism mandibular B,C,D (10, pag. 358) 241. DeglutiNia infantila are urmatoarele consecinNe: A. vestibularizarea incisivilor superiori B. instalarea ocluziei deschise C. micsorarea spaNiului de inocluzie fiziologica D. ngustarea arcadei superioare E. largirea arcadei superioare A,B,C,D (10, pag. 362) 242. Tulburarile de fonaNie: A. apar la toNi pacienNii cu AnDM B. se pot produce chiar daca dezvoltarea ApDM este normala C. apar doar n unele AnDM D. apar datorita unor comportamente musculare anormale E. nu sunt influenNate de tratamentele ortodontice B,C,D (10, pag. 382) 243. InfluenNa acNiunii musculare asupra mandibulei se poate manifesta prin: A. hipertrofia parNii anterioare a ramurii ascendente B. hiperdezvoltarea regiunii unghiului mandibulei C. oblicizarea n sens transversal a ramurii orizontale D. curbarea marginii bazilare

E. hipotrofia parNii anterioare a ramurii ascendente A,B,C,D (10, pag. 405) 244. Principiile terapiei cu aparate funcNionale A. aparatele funcNionale declanseaza contracNii musculare B. forNele declansate de muschii ridicatori se transmit prin intermediul aparatu lui direct asupra oaselor maxilare C. aparatul descompune forNele verticale generate de contracNia musculara, cu ap ariNia unor orizontale D. aparatul descompune forNele orizontale generate de contracNia , cu apariNia u nor verticale E. recidivele se produc frecvent dupa tratamentul cu funcNionale A,B,C (10, pag. 416) 245. InfluenNa obiceiurilor vicioase asupra dezvoltarii apdm: A. dormitul cu hiperextensie poate produce prognatii mandibulare B. dormitul cu hiperflexie poate produce retrognatii mandibulare C. sugerea degetului prodenNie D. sugerea degetului retrodentie E. interpozitia produce inocluzie regiunea a arcadelor C,D,E (10, pag. 439-440) 246. Efectele interpozitiei obrajilor parNile laterale ale arcadelor : A. ocluzie cap la cap B. supraocluzie incisiva accentuata C. ocluzie adnca si ocluzie inversa laterala D. modificari ale mucoasei jugale E. modificari ale mucoasei linguale B,C,D (10, pag. 443) 247. Clasificarea consoanelor dupa nivelul la care se face ntreruperea coloanei d e aer duce la mparNirea lor n: A. labiale B. labio -palatale C. labio -dentale D. linguo -dentale E. linguo -palatale A,C,D,E (10, pag. 376) *248. Care din urmatoarele elemente nu stau la baza diagnosticului pozitiv al ca riei: A. sensibilitatea la agentii chimici B. durere spontana C. prezenta petelor cretoase si a marmoratiilor D. sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda E. teste de vitalitate positive. B (4, pag. 153)

*249. n ce situatii caria la nivelul smaltului are diametrul mai mare la jonctiun ea smalt dentina decat la suprafata smaltului? A. caria radiculara B. caria suprafetelor netede C. caria n santuri D. caria pe varful cuspizilor E. caria de cement C(4, pag. 140) *250. Caria acuta se caracterizeaza prin: A. Umiditate crescuta B. Frecventa crescuta la adulti C. Duritate la palpare D. Evolutie lenta E. Dentina alterata de consistenta crescuta A(4, pag. 143) *251. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele el emente: A. Prezenta petelor cretoase si marmoratiilor B. Teste de vitalitate negative C. Durere la agenti termici (cald) care persista cateva minute D. Imagine radiologica cu aspect caracterictic E. Sensibilitate la percutia transversala A(4, pag. 150) *252. La palpare sonda dentara poate agata din urmatoarele motive: A. Forma fisurilor B. Sonda foarte ascutita C. Forta de aplicare asupra sondei D. Prezenta cariei dentare E. Toate de mai sus E(4, pag. 148) *253. Leziunile incipiente de la nivelul smaltului pot fi: A. Detectate usor prin palpare cu sonda B. Regresate la stadiile histologice anterioare n prezenta fluorului C. insotite de dureri acute D. insotite de dentina alterata E. Depistate prin aplicarea testelor de vitalitate B(4,pag. 146) *254. Radiografia bite-wing este eficienta pentru evaluarea: A. B. C. D. Suprafetelor ocluzale Suprafetelor vestibulare Suprafetelor netede aproximale Muchiilor incizale

E. Zonei cervicale C(4, pag. 149) *255. caria acuta A. durerile intense ce o caracterizeaza duc la mortificarea pulpei B. apar izolat, la un numar mic de dinti C. contrar denumirii, au o evolutie lenta insa afecteaza intreaga coroana D. este mai frecventa la copii si tineri E. se mai numeste si carie "imploziva"sau "fondanta" D(4, pag. 143) *256. Caria incipienta pe suprafetele dentare netede A. daca este oprita n evolutie se prezinta sub forma unei pete albe cretoase B. daca este colorata n brun sau negru insemneaza ca este oprita n evolutie C. poate fi detectata cu sonda deoarece suprafata nu este intacta D. se prezinta ca o pata cu transparenNa crescuta datorita reprecipitarii saruri lor minerale E. poate fi evidentiata mai usor daca umezim smaltul B(4, pag. 146) *257. Caria radiculara A. lipsa smaltului (susceptibil la atacul acid) ii confera o evolutie mai lenta B. este usor de reconstituit C. este la distanta mare de pulpa de aceea este, de obicei, asimptomatica D. n faza iniNiala se prezinta ca o pata cretoasa pe suprafaNa smalNului E. nu intereseaza cementul, acesta ramanand intact deasupra dentinei cariate D(4, pag. 140) *258. Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei A. abfractia este o lipsa de substanta produsa prin frictiunea smaltului cu dife rite obiecte externe B. atritia este o linie de fractura fara dentina alterata C. eroziunea este o pierdere de substanta ca rezultat al miscarilor functionale mandibulare D. abrazia este o atriNie mai erodata E. miloliza este o lipsa de substanta aparuta prin microfracturi cervicale ca ur mare a flectarii dintilor sub actiunea unor forte excentrice intense E(4, pag. 151) *259. Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei A. amelosinteza perfecta este caracterizata prin geneza deficitara a dentinei B. ameloforeza indirecta este o afectiune ereditara a smaltului C. dentinogeneza imperfecta este ereditara si se caracterizeaza prin smalt defic itar ca forma sau calcefiere D. hipotrofia amelara cronica dentinara apare cand ameloblastele sunt afectate n timpul formarii smalNului, rezultand un smalN deficitar E. Displazia cronica primara se prezinta sub forma de eroziune, gropite n santuri , lipsa de substanta cu aspect de fagure de miere E(4, pag. 151)

*260. n ce consta testul Fosdick de activitate a cariei: A. Masurarea vitezei de formare a acidului B. Masurarea capacitaNii de dizolvare a pulberei de smalN C. Numararea lactobacililor D. Screeningul streptococului mutans E. Masurarea capacitaNii de tamponare a salivei B(4, pag. 153) *261. n ce consta testul Rickles de activitate a cariei : A. Masurarea vitezei de formare a acidului B. Masurarea capacitaNii de dizolvare a pulberei de smalN C. Numararea lactobacililor D. Screeningul streptococului mutans E. Masurarea capacitaNii de tamponare a salivei A(4, pag. 153) *262. Radiografia bite-wing este cea mai eficienta metoda de evaluare a cariilor de pe: A. suprafetele ocluzale B. suprafetele radiculare C. suprafetele proximale D. la nivelul coletului E. pe suprafetele orale si vestibulare C(4, pag. 148) *263. Caria din santuri si gropite "forma necavitara" se caracterizeaza prin: A. smalt cretos pe perete si la baza gropitelor B. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal C. radiotransparenta sub smaltul ocluzal D. sonda nu agata E. coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent B(4, pag. 149) *264. Nivelurile de reactie dentinara la procesul carios sunt: A. reactia la un atac de intensitate medie B. reactia pe termen scurt, cu demineralizarea acida crescuta C. reactia la un atac de intensitate scazuta D. reactia la un atac de intensitate crescuta E. reactia la carii oprite n evolutie, caracterizata prin niveluri acide scazute A(4, pag. 148) *265. Semnele subiective ale cariei dentinare sunt: A. B. C. D. consistenta smaltului si dentinei sonda agata aspectul rugos al suprafetei canvitatii carioase sensibilitate la agenti fizici (rece) si chimici (dulce, acru)

E. coloratia brun-cenusie D(4, pag. 145) *266. Caria radiculara are urmatoarele caracteristici: A. ncepe la distanta de jonctiunea smalt-cement B. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare, apoi pe cele proximale C. de obicei afecteaza smaltul D. cel mai frecvent afectati sunt molarii maxilari, caninii mandibulari, incisiv ii maxilari E. este mai putin frecventa odata cu naintarea n vrsta B(4, pag. 141) *267. Abrazia se produce prin: A. MasticaNia de glucide B. MasticaNia proteinelor C. Depuneri tartrice D. Periaj impropriu E. Lucrari protetice incorecte D(4, pag. 151) *268. Factorii favorizanti n producerea cariilor dentare la nivelul suprafetelor netede din zona coletului sunt: A. Orientarea radiala a prismelor de smalt B. Deficitul de mineralizare de la acest nivel C. Grosimea redusa a smaltului de la acest nivel D. Convexitatiile exagerate care duc la retentia resturilor alimentare E. Accesul dificil al salivei la acest nivel D(4, pag. 139) *269. Diafannoscopia este un examen complementar indicat pentru: A. Evidentierea cariilor incipiente B. Evidentierea cariilor secundare marginale C. Evidentierea cariilor radiculare D. Evidentierea cariilor de pe fetele proximale ale dintilor frontali n faza inci pienta E. Evidentierea cariilor complicate D(4, pag. 146) *270. Diagnosticul pozitiv al carieie dentare simple se bazaeaza pe urmatoarele semne subiective si obiective: A. durere pulsatila calmata la rece B. debut acut cu durere spontana exacerbata de agenti chimici si termici C. sensibilitate mai mult sau mai putin dureroasa provocata de agenti fizici si chimici D. deschidere punctiforma a cariei pulpare E. deschidere punctiforma a cariei pulpare C(4, pag. 145) 271. Caria primara poate fi localizata la nivelul;

A. fisurilor B. fosetelor C. fetelor proximale D. fetelor vestibulara si orala E. marginii gingivale A,B,C,D(4, pag. 139) 272. Cariile radiculare prezinta urmatoarele caracteristici: A. afecteaza smaltul B. incepe la distanta de jonctiunea smalt-cement C. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare D. afecteaza frecvent molarii mandibulari E. afecteaza frecvent caninii maxilari C,D,E(4, pag. 142) 273. Caria de suprafata radiculara este denumita A. "carie de cement" B. "carie senila" C. "carie radiculara" D. "carie n coronara" E. "carie serpiginoasa" A,B,C,E(4, pag. 141) 274. Caria n santuri si fosete se caracterizeaza prin; A. deschidere mica la suprafata B. progresie n suprafata C. forma de triunghi cu varful spre suprafata dentara D. forma de 2 triunghiuri unul cu varful spre suprafata dentara si altul n profun zime cu varful spre camera pulpara E. evolutia cariei este asimptomatica clinic A,D,E(4, pag. 140) 275. Caria suprafetelor netede se caracterizeaza prin; A. sunt extinse n suprafata B. au forma de U C. sunt extinse n profunzime D. evolueaza paralel cu lamele smaltului din zona E. au evolutie rapida n dentina A,B,D,E(4, pag. 140) 276. Cariile cu manifestare clinica"necavitara"se carcterizeaza prin: A. prezenta de gropite adanci B. smalt cretos la nivelul gropitelor C. coloratie brun-cenusie a smaltului subiacent D. sonda poate agata E. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal

A,D,E(4, pag. 149) 277. Cariile radiculare pot fi localizate; A. pe fetele proximale n 1/3 cervicala B. vestibular C. oral D. pe fetele proximale n 1/3 mijlocie E. circular A,B,C,E,(4, pag. 141) 278. Cariile radiculare se caracterizeaza prin A. au margini bine conturate B. tind sa aiba forma de U C. evolueaza rapid D. sunt asimptomatice E. nu sunt aproape de pulpa B,C,D(4, pag. 140-141) 279. Descrierea leziunilor carioase se face dupa urmatoarele criterii A. localizarea cariei B. extinderea cariei C. afectarea pulpei D. rata de evolutie a cariei E. viteza de evolutie A,B,D,E(4, pag. 139) 280. Diagnosticul diferential al carie dentare simple se face cu: A. gingivita marginala cronica B. papilita C. displaziile dentare D. leziunile cuneiforme E. caria complicata C,D,E(4, pag. 151) 281. 282. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: A. fracturile B. atritia C. abrazia D. parodontita marginala cronica E. amelogenaza imperfecta A,B,C,E(4, pag. 151) 283. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: A. sensibilitate la agenti chimici si termici, care inceteaza odata cu indeparta rea excitantului

B. prezenta petelor cretoase si marmoratiilor smaltului C. prezenta dentinei alterate D. integritatea camerei pulpare E. teste de vitalitate negative A,B,C,D(4, pag. 150) 284. Microorganismele implicate n caria de radacina sunt: A. Actinomyces viscosus B. Streptococus mutans C. Streptococus viridans D. Microorganisme difteroide aerobe E. Lactobacili A,B,D,E(4, pag. 142-143) 285. Caria acuta (exploziva), se caracterizeaza clinic: A. Aspect decolorat al smaltului, dentinei sau cementului cu dedurizare progresi va a tesuturilor afectate B. Aspect inchis maroniu al cementului C. Dureri atenuate sau absente D. Dureri intense cu perioade de remisiune E. Umiditate scazuta A,C(4, pag. 144) 286. Caria secundara si recidiva de carie apar: A. La nivelul cuspizilor vestibulari B. La nivelul fetelor palatinale ale frontalilor C. La marginea unei obturatii D. La obturaNiile din compozite E. La baza obturatiei C,E(4, pag. 141) 287. Cariile de pe suprafetele dentare proximale sunt mai frecvente la: A. Molari B. Premolari C. Frontali D. Premolari temporari E. Frontali mandibulari A,B,C(4, pag. 140) 288. Criteriile suplimentare stabilite de Serviciul de Sanatate Publica din SUA pentru diagnosticul cariilor din santuri si gropite sunt: A. Prezenta de tesut moale la baza fisurii si gropitei B. Prezenta smaltului de consistenta redusa care poate fi indepartat cu sonda C. Prezenta de dentina moale si smalt de consistenta dura D. PrezenNa unei opacitaNi ce indica demineralizarea E. Sensibilitate la palpare cu sonda

A,B,D(4, pag. 148) 289. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: A. Leziuni dentare necarioase B. Displaziile si distrofiile dentare C. Necroza pulpara D. Hiperestezia dentinara E. Complicatiile cariei dentare A,B,E(4, pag. 151) 290. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele ele mente: A. Sensibilitate la agenti mecanici si la percutia cu sonda B. Pierderea de substanta dura dentinara sau prezenta petelor cretoase si marmor atiilor smaltului C. Sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda si integritatea camerei pulpare D. Teste de vitalitate negative E. Teste de vitalitate pozitive B,C,E(4, pag. 150) 291. n cazul existentei unei cavitati palparea cu sonda da o prima orientare asup ra: A. Vitalitatii dentare B. Inflamatiei pulpare C. Formei, adancimii si continutului cavitatii D. Extinderii n suprafaNa a cariei E. Zonelor retentive C,D(4, pag. 145) 292. Leziunile cavitare de pe suprafetele netede sunt caracterizate prin: A. Zona opaca n dentina vizibila prin transiluminare B. Suprafata smaltului intrerupta C. Separarea temporara a dintelui nu usureaza diagnosticul D. Separarea temporara a dintelui poate usura diagnosticul E. Exista radiotransparenta A,B,D,E(4, pag. 149) 293. Semnele subiective n diagnosticul cariei dentare sunt: A. Tulburari fizionomice si fonetice B. Sensibilitate dureroasa la cald cu modificari de culoare a papilelor interden tare C. Tulburari masticatorii si de deglutitie D. Sensibilitate mai mult sau mai puNin dureroasa la agenNi fizici (rece) si chi mici (dulce, acru) E. Modificari de volum si culoare a papilelor interdentare si retentionarea de r esturi alimentare D,E(4, pag. 145) 294. Simptomatologia subiectiva si obiectiva a cariei dentare este determinata d e unele aspecte morfoclinice ce sunt n functie numai de: A. Localizarea cariei B. Extinderea cariei

C. Contactul strans intre dinti D. Rata si viteza de evolutie a cariei E. Marimea cariei A,B,D(4, pag. 139) 295. Caracteristicile cariei acute sunt: A. frecventa la adulti si varstnici B. evolutie rapida C. umiditate crescuta D. deschisa la culoare E. dentina alterata de consistenta dura B,C,D(4, pag. 143-144) 296. Care sunt tipurile morfologice de carie primara ? A. cariile recidivante B. cariile de pe suprafetele radiculare C. cariile de la nivelul fetelor netede D. cariile secundare marginale E. cariile de la nivelul fisurilor si fosetelor B,C,E(4, pag. 139) 297. Caria profunda este: A. carie reversibila B. carie ireversibila C. carie care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina D. carie ce intenseaza smaltul si dentina aproape n totalitate, ramanand doar un strat de dentina deasupra camerei pulpare E. carie n care se realizeaza comunicarea cu camera pulpara B,D(4, pag. 143) 298. Colorarea cariilor radiculare este: A. datorata expunerii suprafetelor radiculare la mediui oral B. asociata cu remineralizarea C. coloratie mai intensa, remineralizare mai puternica D. coloraNie mai intensa, carie evolutiva E. indica prezenta de dentina alterata B,C(4, pag. 150) 299. Metodele ce pot fi folosite pentru a detecta o carie n stadiu incipient sunt : A. capacitatea de tamponare a salivei B. palparea C. inspectie D. radiografie E. testari bacteriologice A,C,D,E(4, pag. 152)

300. Mucoasele rosii, uscate, lucioase indica: A. flux salivar redus B. inflamatie C. sunt asociate riscului crescut de carie D. igiena orala necorespunzatoare E. pacient febril A,C(4, pag. 153) 301. Pe ce suprafete ale dintelui apare caria dentara? A. meziale B. distale C. ocluzale D. vestibulare E. apicale A,B,C,D(4, pag. 139) 302. Caracteristicile cariei radiculare sunt urmatoarele: A. Progresie foarte rapida B. Deschidere limitata C. Extindere n suprafata D. Extindere paralela cu lamelele smaltului E. Sunt asimtomatice A,C,E(4, pag. 141) 303. Care din urmatorii termeni defineste caria radiculara: A. Carie serpiginoasa B. Carie n croset C. Carie senila D. Atritie E. Caria de biberon A,B,C(4, pag. 141) 304. Caria n dentina prezinta urmatoarele caracteristici: A. Este asimptomatica B. Debuteaza cu dureri acute C. Evolutie mai rapida D. Produce raspunsuri care includ durerea, demineralizarea si remineralizarea de ntinei E. Are forma de V, cu baza larga la nivelul JAD si varful spre pulpa C,D,E(4, pag. 147) 305. Caria n santuri si fosete se caracterizeaza prin: A. Evolutie n adancime B. Extindere n suprafata C. Deschidere mare la suprafata D. Deschidere mica la suprafata E. Manifestari minime n smalt

A,D,E(4, pag. 140) 306. Caria primara este situata la nivelul: A. Fetelor dentare netede B. Fisurilor si fosetelor C. Suprafetelor radiculare D. Cementului E. Marginilor incizale A,B,C(4, pag. 140) 307. Leziunile carioase de pe suprafetele netede se caracterizeaza prin: A. Extindere n suprafata B. Extindere n adancime C. Extindere paralela cu lamelele smaltului D. Evolutie rapida E. Deschidere mica la suprafata A,C(4, pag. 140) 308. Caracterele clinice ale cariei dentare: A. poate sa apara aproape pe orice suprafata a dintelui B. cel mai des apare pe suprafetele meziale, distale si ocluzale C. apare pe suprafetele pe care autocuratirea este insuficienta, chiar daca cura tirea artificiala este eficienta D. apare uneori chiar si pe suprafeNe netede, aparent usor curaNabile (vestibula re si orale) E. simptomatologia cariei este determinata de localizare, extindere, rata si vit eza de evolutie B,D,E(4, pag. 139) 309. Caria radiculara: A. are o incidenta crescuta n ultimii ani B. daca placa este prezenta, caria apare chiar daca radacina nu este expusa medi ului bucal C. au progresie atat de lenta incat ridica probleme de diagnostic diferential D. poate avea ca punct de plecare suprafaNa proximala n 1/3 cervicala, de unde se extinde spre gingie E. uneori poate evolua circular A,D,E(4, pag. 140) 310. Localizarea cariei: A. din punct de vedere morfologic exista trei localizari: santuri/fosete, supraf ete netede si suprafete radiculare B. caria din santuri si fosete prezinta de obicei o deschidere mica n suprafata C. caria din santuri si fosete se caracterizeaza prin progresia n suprafata D. caria din sanNuri si fosete are aspectul a doua triunghiuri suprapuse E. caria din santuri si fosete are o evolutie asimptomatica A,B,E(4, pag. 140) 311. Localizarea cariei:

A. la nivelul dintilor frontali, cariile proximale sunt situate n centrul si nu l a marginea fetei proximale B. pe suprafata dintelui, caria din santuri si fosete duce la o modificare de cu loare galben-bruna sau albicioasa C. caria suprafetelor netede nu apare n defecte de smalt ci acolo unde conturul d intilor impiedica autocuratirea sau curatirea artificiala D. cariile de pe suprafeNele proximale situate deasupra punctului de contact nu intrerup niciodata creasta marginala E. evolutia cariei pe suprafetele netede este, n mare, paralela cu lamele smaltul ui din zona B,C,E(4, pag. 140) 312. Localizarea cariei A. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei M B. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei V, cu o zona larga de deschidere si cu apexul n forma de U C. dupa depasirea jonctiunii amelo-dentinare, cariei de pe suprafetele netede ev olueaza rapid n dentina, extinzandu-se lateral si pulpar D. cariile vestibulare sau linguale tradeaza o carioactivitate mare E. cariile proximale apar la molari si premolari, mai rar la frontali C,D(4, pag. 140) 313. Riscul crescut la carie se pune n evidenta, printre altele, prin: A. identificarea demineralizarii B. testari psihologice C. testul ADN comparat cu al parintilor D. testari serologice E. testari bacteriologice A,E(4, pag. 152) 314. Testele de activitate a cariei pot fi utile pentru: A. anticiparea aproximativa a dintilor ce vor fi extrasi n cadrul tratamentului o rtodontic B. anticiparea necesitatii masurilor profilactice C. stabilirea sedintelor de control D. stabilirea prognosticului E. stabilirea tipului materialelor si procedeelor folosite B,C,D,E(4, pag. 153) 315. Care este etiologia atriNiei : A. Miscarea fiziologica a dinNilor B. Uzura funcNionala masticatorie C. Uzura parafuncNionala D. Idiopatica E. AcNiune chimico-mecanica A,B,C(4, pag. 151)

316. Care este simptomatologia displaziei cronice primare : A. Leziuni asimetrice B. Leziuni simetrice C. Lipsa de Nesut dur sub forma de fagure de miere D. Leziune posteruptiva E. Leziune preeruptiva B,C,E(4, pag. 151) 317. Care este simptomatologia hipoplaziei amelare neereditare : A. Pete albe cretoase care dispar prin hidratare B. Pete albe cretoase care nu dispar prin hidratare C. Localizare preferenNiala la frontali D. Localizare preferenNiala la molarul de 6 ani E. Localizare preferenNiala la molarii de minte B,C,D(4, pag. 151-152) 318. Cariile n santuri si fosete pot fi ca doua triunghiuri: A. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vrful spre camera pulpar a B. unul cu vrful spre suprafata dentara si baza spre camera pulpara C. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vrful spre camera pulpar a D. unul cu vrful spre jonctiunea amelo-dentinara si baza spre camera pulpara E. suprapuse, unul cu vrful spre suprafata dintelui celalalt cu vrful spre camera pulpara B,C,E(4, pag. 139) 319. Caria radiculara se caracterizeaza prin: A. margini bine conturate B. forma de U C. evolutie lenta datorita prezentei smaltului protector D. forma de V E. evolutie rapida datorita absentei smaltului protector B,E(4, pag. 140) 320. Cariile de pe suprafetele aproximale sunt frecvente la nivelul: A. caninilor B. frontalilor C. molari de minte D. premolarilor E. molarilor B,D,E(4, pag. 140) 321. Leziunea carioasa de pe suprafetele netede se caractezeaza prin: A. extinsa n suprafata B. apexul n forma de V C. perpendiculara pe lamelele smaltului D. cu zona larga de deschidere E. cu forma de U

A,B,D(4, pag. 140) 322. Caria radiculara se mai numeste: A. carie serpiginoasa B. carie de colet C. carie senila D. carie n croset E. carie de cement A,C,D,E(4, pag. 140) 323. Caria radiculara afecteaza cel mai frecvent: A. caninii mandibulari B. caninii maxilari C. molarii mandibulari D. incisivii maxilari E. incisivii mandibulari B,C,E(4, pag. 140) 324. Microorganismele implicate n caria radiculara sunt: A. Actinomyces viscosus B. Actinomyces odontolylicus C. Streptococcus sanguis D. Nocardia E. Streptococcus mutans A,B,D,E(4, pag. 142) 325. Echilibrul ecologic din santul gingival sau de pe suprafetele dentare depin de de: A. furnizarea locala de hrana B. cantitatea fluidului gingival C. calitatea salivei D. continutul salivei n agenti microbieini E. adezivitatea bacteriilor n placi sau la celule epiteliale A,B,E(4, pag. 143) 326. Caria nereversibila poate fi: A. caria superficiala B. carie nepenetranta C. carie medie D. carie profunda E. carie penetranta A,C,D,E(4, pag. 143) 327. Semnele subiective ale cariei dentare sunt: A. sensibilitatea la agenti fizici sau chimici B. aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase C. modificari de volum si culoare a papilelor interdentare

D. retentionarea de resturi alimentare E. coloratie brun-maronie A,C,D(4, pag. 145) 328. La inspectia unei leziuni carioase se urmareste: A. colaratia brun-maronie B. consisteta smaltului si dentinei C. gradul de sensibilitate D. aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase E. modificarile de culoare pe suprafetele expuse vaderii A,D,E(4, pag. 145) 329. Caria din santuri si gropite, forma, "cavitara" se manifesta prin: A. prezenta de gropite adnci B. smalt cretos pe pereti si la baza gropitelor C. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal D. substata dentinara moale la baza gropitelor E. coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent B,D,E(4, pag. 148) 330. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: A. lacune cuneiforme B. abrazia C. hiperplazia D. eroziunea E. fracturile A,B,D,E(4, pag. 151) 331. Activitatea carioasa n stadiul incipient se poate detecta prin: A. testari bacteriologice B. identificarea demineralizarii C. capacitatea de tamponare salivara D. examen radiografic E. examen citologic A,B,C,D(4, pag. 153) 332. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe: A. integritatea camerei pulpare B. teste de vitalitate negative C. pierderea de substanta dura dentinara D. dentina dura la palpare E. prezenta petelor cretoase si marmoratiilor A,C,E(4, pag. 150) 333. Leziunile dentare necarioase sunt: A. Displaziile dentare

B. Distrofiile dentare C. Abrazia dentara D. Lacunele cuneiforme E. AtriNia C,D,E(4, pag. 151) 334. Caracteristocile cariilor radiculare sunt: A. Debuteaza n cementul radicular B. Afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare si apoi pe cele proximale C. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii mandibulari urmati de caninii m axilari si incisivi mandibulari D. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii maxilari, premolari maxilari si incisivi mandibulari E. Sunt o consecinta a boli parodontale A,B,C(4, pag. 142) 335. Caria cronica stationara se caracterizeaza prin: A. Localizare pe suprafetele libere ale dintilor expuse autocuratiri si curatiri i artificiale B. Se evidentiaza ca si o pata alba opaca atunci cand dintele este uscat C. Demineralizarea s-a extins pana la jonctiunea amelodentinara D. Este o carie incipienta oprita n evolutie prin suprimarea zonei de retentie E. Este specifica persoanelor n varsta A,D (4, pag. 144) 336. Semnele clinice ale cariei incipiente se prezinta astfel: A. Ca si o pata alba cretoasa pe suprafata neteda a smaltului B. Ca si o zona de smalt care si-a pierdut transluciditatea din cauza deminerali zari C. Ca si o cavitate cu o cantitate redusa de dentina ramolita D. Ca si o cavitate cu dentina dura pigmentata E. Nu poate fi detectata prin palparea cu sonda A,B,E(4, pag. 146) 337. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe: A. Durere provocata care dispare odata cu indepartarea excitantului B. Durere provocata la rece C. Durere provocata la cald D. Durere provocata la dulce E. Durere provocata la percutie n axul dintelui A,B,D (4, pag. 150) 338. Diagnosticul diferential n caria simpla se face cu: A. Displaziile dentare B. Distrifiile dentare C. Abrazia dentara D. Hiperemia preinflamatorie E. Pulpite cronice dschise

A,B,C,D(4, pag. 151) 339. Diafanoscopia evidentiaza A. procese carioase situate pe fetele proximale ale dintilor frontali B. procese carioase situate pe oricare dintre fetele dintilor frontali sau later ali C. nu ajuta la diagnosticarea unei leziuni carioase D. este utila n fazele incipiente ale procesului carios E. reprezinta un examen complementar n diagnosticul cariei dentare A,D,E(4, pag. 146) 340 Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elem ente A. prezenta petelor cretoase si a marmoratiilor smaltului B. teste de vitalitate negative C. teste de vitalitate pozitive D. deschiderea camerei pulpare E. prezenta dentinei alterate A,C,E(4, pag. 150) *341. Freza cilindrica nr.58 are diametrul de: A. 0,8 mm B. 1,2 mm C. 1 mm D. 1,5 mm E. 1,7 mm B (4 ,pag. 189) *342. Lungimea rulourilor foloste pentru izolarea vestibulului si a spaNiilor pa ralinguale este de: A. 5-6 cm B. 2-3 cm C. 3-5 cm D. 1,5 cm E. 2,8 cm C (4 ,pag. 202) *343. Freza cilindrica nr.259 are diametrul de: A. 1,0 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 0,8 mm E. 1,7 mm E (4 ,pag. 184) *344. Freza cilindroconica nr.1169 este folosita la: A. accentuarea unghiurilor dintre pereNii laterali n cavitaNile de clasa a I-a B. paralelizarea pereNilor laterali ai cavitaNilor de clasa a I-a

C. realizarea sanNurilor de retenNie n cavitaNile preparate pe dinNii laterali D. bizotarea smalNului E. finisarea amalgamului C (4 ,pag. 190) *345. Freza cilindroconica nr.1169 la nivelul vrfului are diametrul de ; A. 0,8 mm B. 0,5 mm C. 0,3 mm D. 0,7 mm E. 1,0 mm B (4 ,pag. 190) *346. Freza cilindroconica nr.169 L are o nalNime a capului de: A. 4,3 mm B. 5,2 mm C. 5,6 mm D. 5,8 mm E. 6,1 mm C (4 ,pag. 190) *347. Freza sferica nr.1/2 are un diametru al capului de: A. 0,3 mm B. 0,05 mm C. 0,5 mm D. 0,6 mm E. 0,8 mm D (4 ,pag. 189) *348. Ce tip de instrument de manai se foloseste pentru clivarea smalNului si a dentinei: A. dalta B. bizotatorul de prag gingival C. lingura Black D. sapaliga E. excavatorul A (4 ,pag. 191-192) *349. Care este numarul minim de lame taietoare ale unei freze sferice? A. 4 B. 6 C. 8 D. 10 E. 5 B (4 ,pag. 188) *350. Cum se previne exfolierea mucoasei la ndepartarea rulourilor de vata care a dera?

A. utilizarea pensei dentare B. lubrefierea mucoasei cu vaselina C. lubrefierea mucoasei cu clorhexidina D. lubrefierea mucoasei cu clorura de zinc E. umezirea abundenNa cu spray-ul de apa E (4 ,pag. 202) *351. Dezavantajele folosirii digai sunt: A. produce retracNia parNilor moi B. mpiedica vizibilitatea C. consuma timp D. mpiedica conversaNia cu pacientul E. poate favoriza contaminarea operatorului prin contiguitate cu posibile infecN ii din cavitatea bucala C (4 ,pag. 203) *352. Diametrul capului aspiratorului chirurgical este de: A. 0.5 mm B. 1 mm C. 2 mm D. 3 mm E. 10 mm E (4 ,pag. 201) *353. Freze cilindro-conice sunt frezele: A. nr. 171 B. nr. 4 C. nr.57 D. nr.258 E. nr. 256 A (4 ,pag. 190) *354. Frezele sferice se ntrebuinNeaza la: A. ndepartarea Nesuturilor dure alterate B. pregatirea retenNiei C. extensia preparaNiei D. atacul primar al dintelui E. toate cele de mai sus E (4 ,pag. 189) *355. Rulourile de vata paralinguale au grosimea de: A. B. C. D. 0,1 cm 0,9 cm 1 cm 2 cm

E. 5 cm B (4 ,pag. 202) *356. Care este distanNa minima admisa a stratului de dentina care separa un pro ces carios de pulpa dentara cu procese inflamatorii cronice? A. 2 mm B. 1.5 mm C. 2.5 mm D. 1 mm E. 0.5 mm B (4 ,pag. 193) *357. Care freze sferice au diametrul capului 0,5 mm: A. Nr. 1/4 B. Nr. 1 C. Nr. 2 D. Nr. 3 E. Nr.1/2 A (4 ,pag. 189) *358. Freza cilindrica nr. 56 are diametrul capului de: A. 0.8 mm B. 1.0 mm C. 1.2 mm D. 1.7 mm E. 1.3 mm A (4 ,pag. 189) *359. Freza pra nr. 330 are diametrul capului de: A. 0.80 mm B. 0.70 mm C. 1.00 mm D. 1.20 mm E. 3 mm A (4 ,pag. 189) *360. Lungimea rulorilor de vata variaza ntre: A. 1-2 cm B. 2-3 cm C. 3-5 cm D. 3-4 cm E. 5-6 cm C (4 ,pag. 202) *361. PoziNia Trendelenburg a pacientului se utilizeaza n: A. Prepararea cavitaNilor

B. n caz de urgenNa C. n manoperele sngernde D. n manevrele executate la maxilar E. n manevrele executate la mandibula B (4 ,pag. 197) *362. Factori de risc pentru sanatatea operatorului n timpul prepararii cavitaNil or: A. suprancalzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care Nin pi esa cot B. din cauza concentrarii intense n cazul unor cavitaNi dificile, operatorul poat e scrsni din dinNi provocndu si fisuri sau chiar fracturi ale smalNului C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D. vibraNia produsa de piesa coN poate produce afecNiuni profesionale de tipul " crampa scriitorului"sau sindromul Raynaud E. aerosolul creat n timpul lucrului este un risc permanent pentru sanatate E (4 ,pag. 194) *363. Mandrenul instrumentelor rotative A. poate fi ncadrat n trei clase dupa OMS articolul nr.23 (4 ,piesa dreapta, cot s i turbina) B. este partea activa a instrumentului C. este partea pe care se infileteaza capul frezei D. este mansonul de plastic ce protejeaza capul frezei E. se adapteaza si fixeaza la piesa de mna E (4 ,pag. 187) *364. Contaminarea operatorului n timpul prepararii cavitaNilor A. desi aparent reduce riscul contaminarii, masca chirurgicala este de fapt un f ocar de infecNie prin faptul ca se ncarca cu microorganisme B. prin clatirea gurii naintea examinarii patogenitatea florei bucale este agrava ta deoarece sunt mobilizate si aduse la suprafaNa microorganismele ascunse n locurile retentive al e cavitaNii bucale C. bacteriile de pe ncalNamintea operatorului se gasesc n gura pacientului chiar s i dupa mai multe ore de la tratament D. n cabinetul stomatologic se transmit maladii infecNioase precum: boala vacii n ebune, migrena, spondiloza E. la stomatologii care folosesc turbina s-a constatat o crestere a incidenNei s i gravitaNii urmatoarelor afecNiuni: sinuzita, angina streptococica, bronsite etc. E (4 ,pag. 196) *365. Contaminarea operatorului n timpul prepararii cavitaNilor A. contrar unor opinii mai vechi, n cabinetul stomatologic, riscul transmiterii u nor infecNii este scazut B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare C. bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung dect pe ncalNamintea operator ului deci nui pericliteaza sanatatea

D. contaminarea nu este posibila dect daca pacientul stranuta sau tuseste pe medi c E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din medi ul nconjurator

E (4 ,pag. 196) *366. Factori de risc pentru sanatatea operatorului n timpul prepararii cavitaNil or A. suprancalzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care Nin pi esa coN B. din cauza concentrarii intense n cazul unor cavitaNi dificile, operatorul poat e scrsni din dinNi provocndu si fisuri sau chiar fracturi ale smalNului C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D.vibraNia produsa de piesa coN poate produce afecNiuni profesionale de tipul "c rampa scriitorului"sau sindromul Raynaud E. aerosolul creat n timpul lucrului este un risc permanent pentru sanatate E (4 ,pag. 194) *367. Care este numarul minim de lame taietoare al unei freze sferice : A. 4 B. 6 C. 8 D. 10 E. 5 B (4 ,pag. 189) *368. n prepararea moderna a cavitaNilor nu se mai foloseste: A. Freza sferica B. Freza cilindrica C. Freza cilindro-conica D. Freza roata E. Freza para D (4 ,pag. 188-190) *369. Pentru clivarea smalNului a dentinei se utilizeaza: A. bizotatorul de prag gingival B. lingura Black C. dalta D. sapaliga E. excavatorul C (4 ,pag. 191) *370. Freza para este utilizata n: A. prepararea cavitaNilor de clasa I B. prepararea cavitaNilor de clasa I C. prepararea cavitaNilor de clasa V D. prepararea cavitaNilor de clasa V E. ndepartarea dentinei infectate A (4 ,pag. 189) *371. Lungimea capului frezei nr.245 A. 2,45 mm vederea vederea vederea vederea este de: obturarii obturarii obturarii obturarii cu cu cu cu amalgam compozit amalgam compozit

B. 2 mm C. 3 mm D. 1 mm E. 4 mm C (4 ,pag. 189) *372. Freza cilindroconica nr.1169 se foloseste pentru: A. realizarea sanNurilor de retenNie n cavitaNile de clasa IV B. realizarea sanNurilor de retenNie n cavitaNile de clasa V C. realizarea sanNurilor de retenNie n cavitaNile preparate la nivelul grupului l ateral D. realizarea sanNurilor de retenNie n cavitaNile de clasa I E. realizarea sanNurilor de retenNie n cavitaNile preparate la nivelul grupului f rontal C (4 ,pag. 190) *373. La turaNii reduse presiunea efectuata pe instrument trebuie sa fie: A. mare B. continua C. intermitenNa D. inconstanNa E. nici unul din raspunsurile de mai sus C (4 ,pag. 194) *374. Care dintre urmatoarele avantaje nu caracterizeaza dga dentara: A. Asigura vizibilitatea B. Asigura cmp operator curaN C. Asigura cmp operator uscat D. Nu se poate steriliza E. Protejeaza mpotriva instrumentelor taioase D (4 ,pag. 203) 375. Care dintre urmatoarele afirmaNii legate de presiunea exercitata asupra instrumentarului rotativ sunt adevarate: A. presiunea mare poate sa fie continua, atunci cnd lamele taietoare ale frezei s unt ascuNite B. presiunea mare este necesar a fi intermitenta pentru a scadea caldura frictio nala C. presiunea produce caldura n mod uniform, la nivelul tuturor pereNilor cavitaNi i D. acNiunea presiunii frezei nu are efecte asupra pulpei dentare E. presiunea aplicata pe peretele pulpar produce mai multa caldura dect daca se d irecNioneaza pe pereNii laterali ai cavitaNii B,E (4 ,pag. 194) 376. Dentina de reparaNie: A. se formeaza ca raspuns la un proces carios de intensitate mare B. se formeaza uniform pe toNi pereNii camerei pulpare C. se formeaza pe peretele cavitaNii pulpare adiacent stimulului D. se formeaza uniform pe toNi pereNii camerei pulpare mai accentuat adiacent pe retelui pulpar E. se formeaza ca raspuns la un stimul de intensitate medie

C,E (4 ,pag. 192) 377. Frezele globulare sunt utilizate pentru; A. pregatirea retenNiei B. bizotarea marginilor n cavitaNile de clasa a III-a si a IV-a C. ndepartarea Nesuturilor dure alterate D. atacul primar al dintelui E. accentuarea unghiurilor dintre pereNii laterali ai cavitaNilor de clasa a I-a A,C,D (4 ,pag. 188) 378. Grosimea cauciucului (4 ,rubber) digai poate fi; A. medium 0,23 mm B. gros 0,25 mm C. subNire 0,18 mm D. medium 0,20 mm E. subNire 0,12 mm B,D,E (4 ,pag. 203) 379. Odontoblastii nou formaNi; A. nu au capacitate secretorie B. formeaza dentina de reparaNie C. nu exista ca si noNiune, deoarece odontoblastii nu se regenereaza dupa moarte a celulara D. se formeaza n cazul acNiunii unui stimul iritant de intensitate medie E. se formeaza indiferent de intensitatea stimulului B,D (4 ,pag. 193) 380. Orificiul cu diametru 1,5 creat de clestele perforator al digai este pentru : A. premolari voluminosi B. molari de dimensiuni mari C. molari de dimensiuni medii D. premolari de dimensiuni reduse E. incisivi superiori A,C (4 ,pag. 204) 381. Rma digai de tip Young este: A. are forma de"U" B. un cadru de metal C. radiotransparent D. un cadru de plastic E. radioopac A,B,E (4 ,pag. 203) 382. Bolile infecNioase cu risc de transmitere din cabinetul stomatologic sunt A. pneumonia B. SIDA C. TBC

D. hepatita E. herpesul B,C,D,E (4 ,pag. 196) 383. BraNele clamelor cu care se fixeaza piesa de cauciuc a digai au urmatoarele forme: A. clame circumferentiale B. clame cu aripioare C. clame fixare aripioare D. clame de fixare si retracNie E. clame cu 5 puncte de fixare A,B,C,D (4 ,pag. 203-204) 384. Care din urmatoarele enunNuri reprezintai avantajele digai: A. ofera. o buna. vizibilitate B. protejeaza. mpotriva medicamentelor iritante C. protejeaza. pacientul mpotriva aspiraNiei sau nghiNirii de debriuri sau instrum entar D. asigura. evacuarea lichidelor E. izoleaza. pe termen scurt cmpul operator A,B,C (4 ,pag. 202-203) 385. Care din urmaitoarele sisteme de racire sunt indicate A. aerul B. aerosolul C. apa D. spray-ul E. para. de cauciuc A,C,D (4 ,pag. 194) 386. Cauciucul din componenNa digai are grosimi diferite n funcNie de manopera un de se utilizeaza: A. 0,10 mm B. 0,12 mm C. 0,14 mm D. 0,20 mm E. 0,21 mm B,D (4 ,pag. 203) 387. Diga prezintai unele dezavantaje: A. neacceptata de pacient din motive psihologice B. consuma mult timp C. nu se poate aplica pe dinNii tineri insufficient erupNi D. asigura retracNia patilor moi E. pastreaza concentraNia optima a medicamentelor A,B,C (4 ,pag. 203) 388. Din ce este format un instrument de mana:

A. mnerul B. gtul C. lama D. mandren E. tija A,B,C (4 ,pag. 190) 389. n care din urmatoarele cazuri se utilizeaza frezele sferice: A. atacul primar al dinNilor B. extensia prepararii C. pregatirea retenNiei D. bizotarea marginilor E. ndepartarea Nesuturilor dure alterate A,B,C,E (4 ,pag. 188) 390. ReacNia pulpei dupa indepartarea structurii dentare este n funcNie de: A. mecanismele de protecNie ale pulpei B. vrsta pacientului C. nu depinde de tipul de instrument rotativ D. modalitatea de activare (mod acNiune) E. sisteme de racire A,B,D,E (4 ,pag. 192) 391. Rulourile de vata se aplica la maxilar n zona: A. retroincisiva B. retromolar C. peste frenul labial superior D. de o parte si de alta a frenului E. n zona caninului superior D,E (4 ,pag. 202) 392. Aspirarea Nesuturilor moi n orificiile canulei ejectorului de saliva provoac a: A. durere B. obliterarea ejectorului C. singerare D. aspiraNie ineficienNa E. leziuni ale mucoasei planseului bucal B,D,E (4 ,pag. 201) 393. Care freze sferice au diametrul capului peste 1mm? A. nr. 4 B. nr. 3 C. nr. 1 D. nr. 2 E. nr. 5 A,B,E (4 ,pag. 189)

394. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm? A. nr 1/4 B. nr. 1/2 C. nr. 1 D. nr. 2 E. nr. 5 A,B,C (4 ,pag. 189) 395. Ce freze au diametrul capului de 1 mm ? A. sferica nr. 1 B. sferica nr. 2 C. cilindrica nr. 57 D. cilindrica nr. 58 E. cilindro-conica nr. 170 B,C,E (4 ,pag. 189) 396. Ce freze cilindrice au diametrul sub 1 mm? A. nr. 56 B. nr. 256 C. nr. 57 D. nr. 257 E. nr. 258 A,B (4 ,pag. 189) 397. Dalta: A. se foloseste pentru planarea smalNului si a dentinei B. se foloseste pentru clivarea smalNului si a dentinei C. marginea taietoare este reprezentata de un bizou pe o singura parte D. acNioneaza printr-o miscare de apasare E. acNioneaza printr-o miscare de raclare A,B,C,D (4 ,pag. 191) 398. n ce situaNii racirea cu aer este ineficienNa? A. turaNii de 5 000 rot/min B. turaNii de 100 000 rot/min C. turaNii de 50 000 rot/min D. podeaua cavitaNii groasa de circa 2 mm E. podeaua cavitaNii groasa de circa 1 mm B,E (4 ,pag. 194) 399. n formula instrumentelor de mna A. prima cifra reprezinta lungimea lamei n zecimi de mm B. a doua cifra reprezinta laNimea lamei n mm C. a treia cifra reprezinta unghiul format de lama cu axul mnerului n sutimi de ar c de cerc D. a treia cifra reprezinta unghiul format de lama cu axul mnerului n centigrade ( 4 ,cg)

E. a patra cifra reprezinta unghiul dintre margineea taietoare si axul mnerului e xprimat n grade C,D (4 ,pag. 191) 400. PoziNia examinatorului de la 'ora 9' este confortabila pentru examinarea: A. feNelor ocluzale ale lateralilor inferiori din dreapta B. feNele ocluzale ale lateralilor inferiori din stnga C. feNele vestibulare ale lateralilor inferiori din dreapta D. feNele vestibulare ale lateralilor inferiori din stnga E. feNele vestibulare ale lateralilor superiori din stnga A,C (4 ,pag. 198) 401. Rulourile de vata pot fi menNinute n poziNie la maxilar cu: A. automatomul B. matase dentara C. clame Harvard D. pene de lemn E. clame Haller C,E (4 ,pag. 202) 402. Cnd se ia n consideraNie reacNia pulpara la acNiunea instrumentelor rotative se va avea n vedere: A. Mecanismul de protecNie al pulpei B. Vrsta pacientului C. Sistemele de racire D. Tipul de structuri dentare expuse E. CompoziNia Nesuturilor dentare A,B,C (4 ,pag. 192) 403. Caracteristicile daltei sunt urmatoarele: A. Prezinta bizou pe o singura parte B. Miscare de acNiune prin apasare C. Poate fi dreapta D. Se gaseste sub forma de pereche E. Prezinta bizou dublu A,B,C (4 ,pag. 191) 404. Care freze cilindrice au diametrul de 1 mm? A. Nr. 57 B. Nr. 257 C. Nr. 258 D. Nr. 59 E. Nr. 259 A,B (4 ,pag. 189) 405. Cauciucul (4 ,rubber-ul) digai poate avea urmatoarele dimensiuni: A. 12.5x12.5 cm

B. 14.5x14.5 cm C. 15x15 cm D. 13x13 cm E. 10x10 cm A,C (4 ,pag. 203) 406. MenNinerea rulourilor de vata se face prin: A. Automaton B. Clamele Harvard C. Clamele Haller D. Degetele operatorului E. Aspiratorul de saliva A,B,C (4 ,pag. 202) 407. Pentru molarii mandibulari se utilizeaza urmatoarele clame de diga: A. Ivory 12 B. Ivory 13 C. Ivory 14 D. Ivory 3 E. Ivory 4 A,B,C (4 ,pag. 204) 408. PoziNia de lucru n faNa pacientului se utilizeaza n urmatoarele situaNii A. La examinarea dinNilor mandibulari anteriori B. La examinarea dinNilor maxilari anteriori C. La examinarea dinNilor mandibulari posteriori D. La examinarea feNelor ocluzale ale dinNilor posteriori drepNi mandibulari E. La examinarea feNelor linguale ale dinNilor mandibulari anteriori A,B,C (4 ,pag. 198) 409. Utilizarea discurilor dentare trebuie nsoNita de: A. Lumina eficienta B. AplicaNie intermitenNa C. PrecauNie extrema D. Buna izolare a cmpului operator E. Separatoare cu Ivory A,B,C (4 ,pag. 195) 410. Diga: A. elimina conversaNia inutila si lavajele bucale frecvenNe B. asigura o buna vizibilitate C. este bine tolerata de catre pacienNii astmatici D. asigura retracNia parNilor moi E. protejeaza mpotriva aspirarii si nghiNirii instrumentelor A,B,D,E (4 ,pag. 203)

411. Diga (4 ,rubber-dam): A. nu este bine acceptata de catre pacienNi B. nu se poate aplica pe dinNii tineri, insuficient erupNi C. se aplica pe rme metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown D. cauciucul este de culoare alba pentru a nu produce un contrast prea mare cu d inNii E. cauciucul poate avea mai multe grosimi A,B,E (4 ,pag. 203) 412. Frezele sferice: A. cu ct numarul de identificare atribuit de producator frezei este mai mic, cu a tt freza are o dimensiune mai redusa B. se folosesc la ndepartarea Nesuturilor dure alterate C. sunt active numai la miscari laterale si de penetrare D. se folosesc la bizotarea marginilor cavitaNilor E. se folosesc la pregatirea retenNiei A,B,E (4 ,pag. 188) 413. Gtul sau colul instrumentelor rotative: A. din punct de vedere al operatorului este bine sa fie ct mai subNire pentru a a sigura vizibilitate asupra parNii active a instrumentului si manipulare usoara B. trebuie sa fie suficient de gros pentru a fi rezistent si suficient de subNir e pentru a asigura acces si vizibilitate C. transmite forNele ce se exercita asupra capului n sens rotaNional si translaNi onal D. are forma conica, cu baza mare la nivelul capului si baza mica spre mandren E. este partea intermediara ce leaga mandrenul de capul activ A,B,C,E (4 ,pag. 188) 414. Instrumente rotative A. instrumentele rotative al caror cap prezinta lame se numesc freze dentare B. termenul de "forma", aplicat unei freze dentare se refera la conturul si silu eta capului instrumentului C. frezele sunt acNionate cu ajutorul pieselor de mna dar pot fi acNionate si man ual D. nainte ca freza sa acNioneze n dentina, capul sau activ trebuie lubrefiat cu va selina E. dupa natura parNii active instrumentele pentru prepararea cavitaNilor pot fi taietoare sau abrazive A,B,E (4 ,pag. 188) 415. ParNi componente ale instrumentelor rotative A. gtul (4 ,colul) B. braNul C. capul (4 ,partea activa) D. piciorul (4 ,tija) E. mandrenul A,C,E (4 ,pag. 187) 416. ReacNia pulpei la instrumentele taietoare rotative

A. pulpa dinNilor tineri este sensibila la injuriile provocate de prepararea cav itaNii nsa are o putere de recuperare mai mare dect pulpa mbatrnita B. frezele din oNel produc mai multa caldura dect cele din carbid C. frezele care sunt tocite produc mai puNina caldura deoarece nu au o acNiune a tt de agresiva D. n cazul folosirii turaNiilor nalte temperatura este controlata prin scaderea pr esiunii, taierea intermitenNa si folosirea racirii E. daca grosimea dentinei ramase este sub 2 mm, raspunsul pulpar este prompt si intens A,B,D,E (4 ,pag. 191) 417. Sisteme de racire a frezelor A. spray-ul (4 ,apa + aer) este mai avantajos dect racirea cu apa B. racirea cu aer este eficienta chiar si n cazul cavitaNilor n care grosimea stra tului de dentina este mai mica dect 2 mm C. racirea cu aer produce aerosol nociv prin ncarcatura microbiana D. racirea cu apa este eficienta nsa este necesar un sistem eficient de evacuare E. n cazul racirii cu spray, este bine ca apa sa fie ncalzita la cca 54sC A,C,D,E (4 ,pag. 191) 418. Care freze cilindrice au diametrul de minimum 1 mm : A. Nr. 56 B. Nr. 257 C. Nr. 258 D. Nr. 259 E. Nr. 256 B,C,D (4 ,pag. 189) 419. Care freze sferice au diametrul capului peste 1 mm : A. Nr. 4 B. Nr. 3 C. Nr. 1 D. Nr. 2 E. Nr. 5 A,B,E (4 ,pag. 189) 420. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm : A. Nr. A B. Nr. A C. Nr.1 D. Nr.2 E. Nr.5 A,B,C (4 ,pag. 189) 421. Frezele sferice se utilizeaza n: A. ndepartarea Nesuturilor dure dentare B. bizotarea marginilor C. pregatirea retenNiei

D. extensia prepararii E. atacul primar al dinNilor A,C,D,E (4 ,pag. 188) 422. Un instrument de mna este format din: A. tija B. mandren C. mnerul D. gtul E. lama C,D,E (4 ,pag. 190) 423. Care din instrumentele de mna sunt pereche? A. toporisca B. bizotatorul de prag gingival C. sapaliga D. dalta E. sonda dentara A,B (4 ,pag. 191-192) 424. ReacNia pulpara la instrumentele rotative depinde de: A. vrsta pacientului B. tipul de instrument activ C. sistemele de racire D. evoluNia leziunii carioase E. adncimea leziunii carioase A,B,C (4 ,pag. 192) 425. n cabinetul stomatologic sunt acceptate urmatoarele poziNii operatorii: A. cu antebraNul sprijinit pe umerii pacientului B. n faNa pacientului (4 ,ora 6) C. n dreapta (4 ,ora 9) D. n stnga (4 ,ora 9) E. n spatele pacientului (4 ,ora 12) B,C,E (4 ,pag. 197) 426. n cabinetul stomatologic se pot transmite urmatoarele boli infecNioase: A. herpesul B. hepatita C. SIDA D. TBC E. pneumonia A,B,C,D (4 ,pag. 196) 427. Freza para are urmatoarele caracteristici: A. unghi de ntlnire cu partea laterala rotunjit

B. partea frontala plata C. lungimea capului de doua ori mai mare dect laNimea D. lungimea capului de trei ori mai mare dect laNimea E. partea frontala convexa A,B,D (4 ,pag. 189) 428. Dupa designul capului instrumentele sunt mparNite n: A. instrumente sferice B. instrumente cilindrice C. instrumente cilindro-conice D. instrumente taietoare E. instrumente abrazive D,E (4 ,pag. 188) 429. Forma parNii active se refera la: A. conturul capului instrumentului B. silueta capului instrumentului C. gtul instrumentului D. colul instrumentului E. mnerul instrumentului A,B (4 ,pag. 188) 430. Caracteristicile dalNii sunt urmatoarele: A. bizou pe o singura parte B. bizou dublu C. miscare de acNiune prin apasare D. miscare de acNiune prin presiune E. marginea taietoare si lama formeaza un unghi de 90 grade A,C,E (4 ,pag. 191) 431. Diga are urmatoarele dezavantaje: A. Neacceptarea de catre pacient pe motiv psihic B. Consumator de timp la aplicare C. Nu se poate folosi pe dinNi cu erupNie imcompleta D. Nu asigura cmp operator curaN E. Nu asigura o buna vizibilitate A,B,C (4 ,pag. 203) 432. Fiecare instrument rotativ este format din A. mandrenul B. colul C. partea activa D. trei componente E. nici un raspuns corect A,B,C,D (4 ,pag. 187)

433. Ce fel de instrumente taietoare cunoasteNi A. sapiNa B. dalta C. bizotatorul de prag gingival D. fuloarul de ciment E. toporisca A,B,C,E (4 ,pag. 191) 434. Frezele sferice sunt utilizate pentru A. planarea pereNilor axiali B. atacul primar al dintelui C. extensia prepararii D. finisarea marginilor cavitaNii E. pregatirea retenNiei B,C,E (4 ,pag. 188) 435. SapiNa se foloseste A. printr-o miscare de tragere B. prin apasare C. pentru planarea smalNului si dentinei D. toate raspunsurile corecte E. nici un raspuns corect A,C (4 ,pag. 191) 436. Bizotatorul de prag gingival are urmatoarele caracteristici A. este o toporisca B. este o toporisca modificata C. ntre marginea taietoare si axul lamei este un unghi altul dect 90 de grade D. ntre marginea taietoare si axul lamei este un unghi de 90 de grade E. nici un raspuns corect B,C (4 ,pag. 191) *437. Dimensiunea particulelor pulberii cimentului fosfat de zinc de tip I este: A. de 40 m B. mai mare de 30 m C. mai mica de 40 m D. mai mica de 25 m E. ntre 25-35 m D (4 ,pag. 303) *438. Lacul de copal poate reduce permeabilitatea canaliculelor dentinare cu pna: A. B. C. D. E. 30% 35% 72% 69% 40% A

D (4 ,pag. 295) *439. Linerii din eugenolat de zinc se caracterizeaza prin: A. PH alcalin si efecte de iritaNie pulpara B. PH aproape neutru si efecte de stimulare pulpara C. PH aproape neutru si efect sedativ pulpar D. PH acid si efecte de iritaNie pulpara E. PH cu valori cuprinse ntre 6-9. C (4 ,pag. 298) *440. CavitaNiile complexe: A. implica doua suprafeNe ale dintelui B. implica trei sau mai multe suprafeNe ale dintelui C. implica o suprafaNa a dintelui D. se refera la adncimea cavitaNilor E. se refera la ariile anatomice implicate B (4 ,pag. 172) *441. Gravarea acida a dentinei se face timp de: A. 10 secunde B. 15 secunde C. 20 secunde D. 30 secunde E. 60 secunde B (4 ,pag. 328) *442. Gravarea acida a smalNului se face timp de: A. 10 secunde B. 15 secunde C. 20 secunde D. 30 secunde E. 60 secunde D (4 ,pag. 328) *443. n ce clasa sunt incluse cavitaNile atipice de genul MOD? A. clasa I B. clasa a C. clasa a D. clasa a E. clasa a D (4 ,pag. *444. Prin I-a V-a VI-a III-a 174) demineralizare, porozitatea plagii dentinare creste:

A. de la 1% la 13,4% B. de la 1% la 1,9% C. de la 1% la 28,6%

D. de la 1% la 6,8% E. de la 2% la 13,4% A (4 ,pag. 326) *445. CavitaNile compuse implica afectarea a: A. Trei suprafeNe dentare B. Mai multe suprafeNe dentare C. Doua suprafeNe dentare D. O singura suprafeta dentara E. Patru suprafeNe dentare C (4 ,pag. 172) *446. Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de dentina care as igura protecNia pulpara chimica si termica? A. 1.5-2 mm B. 2 mm C. 2-3 mm D. 0.5-1 mm E. 2.5-3 mm B (4 ,pag. 301) *447. Primerii autogravanti ai compomerilor demineralizeaza dentina pe o adncime de: A. 0.5 micrometri B. 0.2 micrometri C. 0.7 micrometri D. 0.8 micrometri E. 0.3 micrometri B (4 ,pag. 346) *448. Stabilirea conturului marginal pentru cavitaNile preparate pe feNele proxi male trebuie sa respecte urmatoarele reguli: A. Plasarea marginilor cavitaNii pna n Nesuturi sanatoase B. Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice C. Extinderea marginii gingivale apical faNa de punctul de contact D. Extinderea marginilor vestibulare si orale n interiorul ambrazurilor respectiv e E. Toate de mai sus E (4 ,pag. 176) *449. Tratamentul profilactic al cariei dentare se refera la:. A. Remineraliyarea leziunilor incipiente B. Sigilarea sanNurilor, fisurilor si fosetelor C. Modificarea dietei D. Folosirea fluorurilor E. Toate de mai sus E (4 ,pag. 168)

*450. Hibridizarea plagii dentinare A. sistemele adezive de primeri cu acetona sunt eficiente doar pe dentina excesi v de umeda B. rasina adeziva se polimerizeaza concomitent cu primul strat de compozit C. gravarea acida globala se realizeaza cu acid fosforic 30-40% timp de 15 secun de D. dentina opaca (4 ,zona reacNiei vitale) necesita o gravare prelungita (4 ,pes te 15 secunde) E. obiceiul de a freca primerul cu ajutorul buretelui este daunator deoarece, la nivel microscopic, reNeaua de colagen se prabuseste C (4 ,pag. 346) *451. PereNii unei cavitaNi: A. peretele desparNitor este situat ntre pulpa si cavitate B. peretele dublu se ntlneste n cazul cavitaNilor MOD C. peretele de rezistenta asigura rezistenta cavitaNii D. peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este menNinut dect de c atre gingie E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui E (4 ,pag. 167) *452. Planul de tratament n caria simpla: A. nu este nevoie de un de tratament, pur simplu se cavitaNile se obtureaza B. planuri de tratament: idealist realist C. un plan solid de tratament depinde de parerea aparNinatorilor pacientului D. secvenNa planului de tratament: faza de cunoastere, faza de diagnosticare, fa za de obturare, faza de ntreNinere si faza de recuperare E. tratamentele complexe vor fi esalonate pe faze E (4 ,pag. 167) 453. Care este principiul dupa care se stabileste conturul marginal al unei cavi taNi : A. ndepartarea completa a smalNului subminat B. ndepartarea completa a dentinei ramolite C. ndepartarea completa a smalNului cariat D. Respectarea regulilor de rezistenta E. Respectarea regulilor de retenNie A (4 ,pag. 175) *454. Conturul marginal al unei cavitaNi ocluzale la primul premolar superior se amana cu un: A. Patrat B. Cerc C. Fluture D. Coada de rndunica E. Romb C (4 ,pag. 175) *455. Linerii din eugenolat de zinc prezinta urmatoarele caracteristici: A. PH cu valori cuprinse ntre 6-9. B. PH acid si efecte de iritaNie pulpara

C. PH aproape neutru si efect sedativ pulpar D. PH aproape neutru si efecte de stimulare pulpara E. PH alcalin si efecte de iritaNie pulpara C (4 ,pag. 298) *451. Deteriorarea adeziunii provoaca consecinNe clinice grave atunci cnd adeziun ea se compromite: A. ntre detritusul remanent hibridizat si dentina sanatoasa subiacenta B. ntre baza stratului hibrid si dentina sanatoasa subiacenta C. n masa stratului hibrid D. ntre adeziv si porNiunea superficiala a stratului hibrid E. ntre compozit si adeziv B (4 ,pag. 339) *452. Legatura adeziva poate ceda prin compromiterea: A. coeziunii la B. coeziunii la C. coeziunii la D. coeziunii la E. coeziunii la A (4 ,pag. 338) *453. Zonele de joncNiunea joncNiunea joncNiunea joncNiunea joncNiunea rasina adeziva/strat hibrid rasina adeziva/rasina compozita smalN/rasina compozita rasina adeziva/canalicule dentinare strat hibrid/canalicule dentinare

minima rezistenta mecanica sunt situate:

A. ntre adeziv si limita superficiala a stratului hibrid B. ntre adeziv si limita profunda a stratului hibrid C. ntre adeziv si rasina compozita D. ntre stratul hibrid si canaliculele dentinare E. ntre rasina compozita si stratul hibrid A (4 ,pag. 338 ) *454. Profunzimea impregnarii dentinei demineralizate cu monomer adeziv depinde de: A. afinitatea pentru substratul tisular B. gradul de deshidratare dentinara C. tipul de monomer adeziv D. tipul leziunii carioase E. localizarea leziunii carioase A (4 ,pag. 332) *455. CavitaNile de clasa a II-a se pregatesc la nivelul cariilor care evolueaza pe suprafeNele: A. Proximale ale premolarilor B. Proximale ale caninilor C. Proximale ale incisivilor laterali D. Proximale ale incisivilor centrali E. Vestibulare ale molarilor A (4, pag. 173)

*456. Conform clasificarii anatomo-topografice, cavitatea de clasa I se definest e: A. rezulta n urma tratamentului cariilor care evolueaza pe suprafeNele proximale ala incisivilor si caninilor cu pastrarea unghiului incizal B. rezulta n urma tratamentului cariilor care evolueaza n toate fosele si fisurile de pe suprafaNa ocluzala a molarilor si premolarilor C. rezulta n urma tratamentului cariilor ce evolueaza n cele doua treimi ocluzale vestibulare si palatinale ale frontalilor maxilari D. raspunsuri corecte a,b,c. E. rapunsuri corecte b, c E (4 ,pag. 173) 457. Care dintre urmatoarele preparate comerciale sunt sisteme adezive monocomponente: A. Opti Bond B. One Coat Bond C. Clearfil Liner Bond2 D. Syntac Sprint E. Tenure B,D (4 ,pag. 328,343,341) 458. Dintre dezavantajele linerilor fac parte urmatoarele: A. izolare termica necorespunzatoare B. protecNie chimica prin sigilarea canaliculelor dentinare C. lipsa rezistenNei mecanice semnificative D. desprinderea de pe suprafaNa plagii dentinare n timpul contracNiei de priza a compozitelor E. alcalinitatea crescuta A,C,D (4 ,pag. 296) 459. Factorul C: A. are o valoare ct mai aproape de 1, pentru cavitatea de clasa a I-a, unde fotop olimerizarea se face n straturi succesive ct mai mici B. este cu att mai mare cu ct o cavitate are mai mulNi pereNi C. este cu att mai mare cu ct o cavitate are mai puNini pereNi D. exprima raportul ntre numarul de pereNi ai cavitaNii de care se cupleaza compo zitul si forNa adeziunii de un perete dentar E. exprima raportul ntre numarul de pereNi ai cavitaNii de care se cupleaza compo zitul si numarul de suprafeNe libere ale obturaNiei A,B,E (4 ,pag. 323) 460. Lacurile dentare (4 ,varnish-urile) conNin rasini naturale de tipul; A. benzen B. sandarac C. copal D. clorbutanol E. colofoniu

B,C,E (4 ,pag. 294) 461. Primerii au rolul de: A. nlaturare a stratului de detritus dentinar remanent B. umectare intima a fibrelor de colagen C. colabare a fibrelor de colagen,blocnd permeabilitatea dentinei D. nlocuirea mansonului de apa din jurul fibrelor de colagen E. amortizare a solicitarilor ocluzale masticatorii B,D (4 ,pag. 332) 462. Prin demineralizare, porozitatea plagii dentinare: A. nu se modifica dect cu 1-2% B. creste la valoarea de 8,2% C. creste la valoarea de 13,4% D. se mareste calibrul canaliculelor dentinare E. nu sunt demineralizate canaliculele dentinare C,D (4 ,pag. 326) 463. Rezistenta la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi compromisa p rin; A. ncorporarea iniNiala a unei cantitaNi prea mari de pulbere B. raport marit pulbere/lichid C. raport scazut pulbere/lichid D. ncalzirea placuNei de sticla pe care se spatuleaza E. contact prematur cu lichidele bucale A,C,E (4 ,pag. 304) 464. Avantajele linerilor din cimenturi cu ionomeri de sticla A. Biocompatibilitatea B. Adezivitatea la dentina C. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite D. Reducerea microinfiltratiei marginale E. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalNi lineri A,B,D,E (4 ,pag. 299) 465. ConcepNia terapeutica contemporana privind atitudinea faNa de plaga dentina ra recomanda A. ObturaNia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar n scopul izolarii me canice a pulpei dentare B. ObturaNia de baza pentru protejarea plagii dnetinare doar n scopul izolarii ch imice a pulpei dentare C. ObturaNia de baza pentru protejarea plagii dentinare n scopul izolarii termice a pulpei dentare D. ObturaNia de baza pentru protejarea plagii dentinare n scopul izolarii electri ce a pulpei dentare E. Izolarea termica faNa de obturaNiile metalice atunci cnd grosimea plagii denti nare care acopera pulpa scade sub 1mm C,D,E (4 ,pag. 301)

466. Etapele n prepararea unui liner din ciment ionomere de sticla includ: A. Spatularea unei jumataNi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pna la o bNinerea unei consistente vscoase omogene B. Spatularea unei jumataNi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pna la o bNinerea unei consistente cremoase omogene C. ncorporarea celeilalte jumataNi de pulbere si spatularea timp de nca 10-15 secu nde D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde B,C,E (4 ,pag. 300) 467. Indicarea adezivilor dentinari n protecNia plagii dentinare se datoreaza: A. CapacitaNii de sigilare a canaliculelor dentinare superioara lacurilor B. Biocompatibilitatii pulpare C. Efectului antibacterian D. ObligativitaNii condiNionarii plagii dentinare E. CapacitaNii de izolare termica A,B (4 ,pag. 320) 468. IndicaNiile hibridizarii plagii dentinare sunt urmatoarele: A. ObturaNii coronare adezive cu compozit B. ObturaNii coronare adezive cu amalgam C. ObturaNii cu cimenturi cu ionomeri de sticla D. Sigilarea preventiva a plagii dentinare E. Sigilarea curativa a plagii dentinare A,B,D,E (4 ,pag. 323,324) 469. Lacurile dentare au urmatoarele indicaNii: A. ProtecNia chimica a plagii dentinare faNa de bazele de ciment fosfat, necesar a daca grosimea dentinei restanNe este mai mica de 2 mm B. ProtecNia chimica a plagii dentinare faNa de bazele de ciment fosfat, necesar a daca grosimea dentinei este de 0,5-1 mm C. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturaNiile din amalgam de argint, a tunci cnd sunt aplicate pe dentinara D. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturaNiile din amalgam de argint, a tunci cnd aplicate pe pereNii de smal. E. Reducerea hipersensibilitatii dentinare B,D,E (4 ,pag. 295) 470. ProprietaNile cimentului policarboxilic sunt urmatoarele: A. Biocompatibil prin cresterea PH-ului la 5 dupa o h de la spatulare B. Biocompatibil prin disocierea redusa a acidului poliacrilic C. Rezistenta mecanica cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturaNie de baza D. Adeziune chimica la smalN si dentina E. Activitate antibacteriana similara eugenatului de zinc A,B,D (4 ,pag. 309)

471. Regulile generale ale unei hibridizari optime includ A. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde B. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde C. ndepartarea detritusului remanent dentinar ntr-o singura etapa D. ndepartarea detritusului remanent dentinar n 3 etape distincte E. Polimerizarea separata a rasinii adezive naintea obturaNiei coronare cu compoz it B,D,E (4 ,pag. 346) 472. Utilizarea compozitelor fluide ca obturaNii de baza este indicata deoarece A. Au modul de elasticitate mai scazut faNa de compozitele hibride ceea ce confe ra rezistenta mai mare la fracturare . B. Au modul de elasticitate mai mare faNa de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la fracturare C. Au rezistenta mai mare la compresiune faNa de compozitele hibride D. Au rezistenta mai mare la compresiune faNa de valorile altor materiale de obt uraNie de baza E. Au contracNie mare de priza A,D (4 ,pag. 313) 473. Avantajele prepararilor multiple sunt: A. reduce numarul vizitelor pacientului la stomatolog B. conduce la cstigare de timp C. necesita un numar redus de instrumente D. reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte E. scad preNul de cost al tratamentului A,B,C (4 ,pag. 184-185) 474. CavitaNiile de clasa I rezulta n urma tratamentului leziunilor carioase care evolueaza: A. n toate fosele si fisurile de pe suprafaNa ocluzala a molarilor si premolarilo r B. n 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor C. suprafaNa palatinala a frontalilor maxilari D. suprafeNele proximale ale incisivilor si caninilor cu pastarea unghiului inci zal E. n 1/3incizala a feNelor vestibulare si orale ale dinNilor A,B,C (4 ,pag. 173-174) 475. Coafajul indirect este indicat n cavitaNi cu dentina dura si mici zone de de ntina alterata, daca: A. dentina alterata ocupa o suprafaNa punctiforma plasata strict n dreptul coarne lor pulpare B. dinNi ce au si alte restaurari corecte C. accesibilitate directa D. pacient tnar, sanatos E. dentina alterata ocupa o suprafaNa de pna la 2mm diametru A,C,D (4 ,pag. 315) 476. n ce situaNii ndepartarea Nesutului cariat este indicata prima n prepararea ca vitaNii? A. n cavitaNi profunde

B. n cavitaNi orale cu numeroase si extinse procese carioase C. cnd se doreste realizarea controlului cariei D. la dinNi cu leziune carioasa minima E. n cavitaNi punctiforme B,C (4 ,pag. 178-179) 477. Accesul rasinii adezive n profunzimea dentinei este influenNata de urmatorii factori: A. Porozitatea matricei dentare B. Umiditatea endogena C. Umiditatea accidentala D. Umiditatea exogena E. Tipul rasinii adezive A,B,C,D (4 ,pag. 327) 478. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu : A. Alcalinitate B. Alcalinitate C. Efect bacteriostatic D. Stimuleaza indirect neodentinogeneza E. Reduce hipersensibilitatea dentinara dupa obturaNii coronare recente A,C,D (4 ,pag. 297) 479. CavitaNile de a VI-a -tratamentului leziunilor situate la: A. Nivelul marginilor incizale ale dinNilor anteriori B. Vrfului cuspizilor dinNilor laterali C. Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori D. Nivelul vestibulare E. Nivelul suprafeNelor mezio-ocluzo-distale A,B,E (4 ,pag. 174) 480. ContraindicaNiile lacurilor dentare sunt urmatoarele: A. Sub coafajele indirecte B. Sub bazele de ciment cu ionomer de sticla C. Sigilarea canaliculelor dentinare naintea obturaNiilor cu amalgam D. ProtecNia uzurii masticatorii a obturaNiilor coronare E. Sub obturaNii de rasini acrilice compozite A,B,E (4 ,pag. 295) 481. Linerii: A. cazul care conNin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct indirect B. nu realizeaza o izolare termica corespunzatoare C. dupa cum le spune numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavi taNilor D. un fel de lacuri subNiri E. conNin rasini naturale sintetice dizolvate solvenNi organici A,B (4 ,pag. 296)

482. Ce instrumentar este indicat pentru finisare : A. Bizotatoare de prag gingival B. Toporisti de smalN C. Freze fara vrf D. Freze diamantate E. Freze cu vrf A,B,C (4 ,pag. 181-182) 483. Unde converg prismele de smalN: A. fosete B. sanNuri C. La cuspizi D. La crestele marginale E. n fisuri A,B,E (4 ,pag. 181) 484. Indicatiile lacurilor dentare: A. Reducerea hipersensibilitatii dentinare B. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturaNiile din amalgam de argint, a tunci cnd sunt aplicate pe plaga dentinara si pe pereNii de smalN ai cavitaNii C. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturaNiile din amalgam de argint, a tunci cnd sunt aplicate pe plaga dentinara D. ProtecNia chimica a plagii dentinare faNa de bazele de ciment fosfat, necesar a daca grosimea dentinei restanNe este mai mica de 0,5-1 mm E. ProtecNia chimica a plagii dentinare faNa de bazele de ciment fosfat, necesar a daca grosimea dentinei restanNe este mai mica de 2 mm A,B,D (4 ,pag. 294-295) 485. Linerii cu hidroxid de calciu au urmatoarele proprietaNi: A. Efect bacteriostatic B. Efect de alcalinizare a mediului prin eliberarea ionilor hidroxil C. Stimularea depunerii de dentina secundara datorita efectului usor iritant asu pra pulpei D. Stimularea depunerii de dentina secundara datorita efectelor sedative asupra pulpei E. Alcalinitate crescuta care se pastreaza si dupa priza prin eliberarea ionilor de hidrogen A,B,C,D (4 ,pag. 297) 486. Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticla prezinta urmatoarele avantaje: A. rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalNi lineri B. Reducerea microinfiltratiei marginale C. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite D. Adezivitatea la dentina E. Biocompatibilitatea A,B,D,E (4 ,pag. 299) 487. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticla prezinta urmatoarele eta pe:

A. Spatularea unei jumataNi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pna la o bNinerea unei consistente vscoase omogene B. Spatularea unei jumataNi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pna la o bNinerea unei consistente cremoase omogene C. ncorporarea celeilalte jumataNi de pulbere si spatularea timp de nca 10-15 secu nde D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde B,C,E (4 ,pag. 300) 488. Atitudinea faNa de plaga dentinara n concepNia terapeutica contemporana: A. ObturaNia de baza pentru protejarea plagii dentinare n scopul izolarii termice a pulpei dentare B. ObturaNia de baza pentru protejarea plagii dnetinare n scopul izolarii chimice a pulpei dentare C. ObturaNia de baza pentru protejarea plagii dentinare n scopul izolarii electri ce a pulpei dentare D. Izolarea termica faNa de obturaNiile metalice atunci cnd grosimea plagii denti nare care acopera pulpa scade sub 1mm E. ObturaNia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar n scopul izolarii me canice a pulpei dentare A,C,D (4 ,pag. 290) 489. Bazele trebuie sa prezinte urmatoarele proprietaNi fundamentale: A. Difuzivitatea termica B. Conductivitatea termica C. Biocompatibilitatea D. Modulul de elasticitate E. Rezistenta mecanica A,B,D,E (4 ,pag. 302-303) 490. Cimentul fosfat de zinc prezinta urmatoarele proprietaNi: A. AderenNa la plaga dentinara prin adeziune chimica B. AderenNa la plaga dentinara prin retenNie micromecanica C. PH 6 dupa 48 de ore D. Modul de elasticitate crescut E. Rezistenta mecanica mare B,E (4 ,pag. 304) 491. ProprietaNile cimentului policarboxilic sunt urmatoarele: A. Activitate antibacteriana similara eugenatului de zinc B. Adeziune chimica la smalN si dentina C. Rezistenta mecanica cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturaNie de baza D. Biocompatibil prin disocierea redusa a acidului poliacrilic E. Biocompatibil prin cresterea PH-ului la 5 dupa o ora de la spatulare B,D,E (4 ,pag. 309) 492. Adezivii dentinari sunt indicaNi n protecNia plagii dentinare datorita:

A. CapacitaNii de izolare termica B. ObligativitaNii condiNionarii plagii dentinare C. Efectului antibacterian D. Biocompatibilitatii pulpare E. CapacitaNii de sigilare a canaliculelor dentinare superioara lacurilor D,E (4 ,pag. 320) 493. IndicaNiile hibridizarii plagii dentinare sunt urmatoarele: A. Sigilarea curativa a plagii dentinare B. Sigilarea preventiva a plagii dentinare C. ObturaNii cu cimenturi cu ionomeri de sticla D. ObturaNii coronare adezive cu amalgam E. ObturaNii coronare adezive cu compozit A,B,D,E (4 ,pag. 323-324) 494. Pentru o hibridizare optima sunt necesare: A. Polimerizarea separata a rasinii adezive naintea obturaNiei coronare cu compoz it B. ndepartarea detritusului remanent dentinar n 3 etape distincte C. ndepartarea detritusului remanent dentinar ntr-o singura etapa D. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde E. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde A,B,D (4 ,pag. 327) 495. Tehnicile de hibridizare includ: A. Hibridizarea pe smalN B. Hibridizarea fara pastrarea detritusului dentinar remanent C. Hibridizarea cu pastrarea detritusului dentinar remanent D. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuaNi simultan E. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuaNi succesiv B,C,D,E (4 ,pag. 340-345) 496. Fenomenele care apar n deteriorarea grava a adeziunii sunt generate de: A. microinfiltratie B. percolare C. nanoinfiltratie D. infiltraNii marginale extinse E. niciunul din raspunsurile de mai sus A,C (4 ,pag. 339) 497. CavitaNile de clasa a VI-a rezulta n urma tratamentului leziunilor carioase de la nivelul: A. Marginilor incizale B. Vrfului cuspizilor C. SuprafeNelor mezio-ocluzo-distale D. SuprafeNelor vestibulare

E. SuprafeNelor orale A,B,C (4 ,pag. 174) 498. Stabilirea conturului marginal reprezinta: A. plasarea marginilor cavitaNii ntr-o poziNie ce va ocupa n final reparaNia B. presupune nlaturarea smalNului subminat n totalitate C. se realizeaza cu freze cilindrice la turaNie convenNionala D. se realizeaza cu instrumente de mna E. marginile cavitaNii vor fi plasate astfel nct sa permita o buna finisare a marg inilor viitoarei restauraNii A,B,E (4 ,pag. 173) 499. Metoda ideala pentru ndepartarea materialului carios presupune: A. presiune minima B. rapiditate C. caldura frictionala aproape zero D. control complet al instrumentului folosit E. nici un raspuns corect A,C,D (4 ,pag. 180) 500. Lacurile dentare au urmatoarele contraindicaNii: A. sigilarea canaliculelor dentinare naintea obturarii cu amalgam B. sub coafajele indirecte C. sub bazele cu CIS D. protecNia bonturilor coronare la dinNi vitali n vederea cimentarii cu ciment f osfat de ZN E. sub obturaNiile din rasini acrilice sau compozite B,C,E (4 ,pag. 295) *501. Adncimea ideala dentinara axiala a cavitaNii proximale la nivelul molarilor si premolarilor este de A. 1mm B. 2 mm C. 0,6 mm D. 0,8 mm E. 3 mm C (4,pag. 219) *502. Cea mai comuna zona pentru restaurarea cu amalgam a cavitaNii de clasa a I IIa este reprezentata de: A. fosele B. feNele C. feNele D. feNele E. feNele E (4,pag. palatinale ale incisivilor laterali distale ale incisivilor laterali meziale ale caninilor superiori meziale ale caninilor inferiori distale ale caninilor superiori si inferiori 229)

*503. Utilizarea ameloplastiei n zonele vecine unei cavitaNi de clasa I ce va fi restaurata cu amalgam va ntlni pereNii cavitaNii preparate ntr-un unghi: A. nu mai mare de 110A B. mai mare de 110A C. mai mic de 80A D. mai mic de 90A E. mai mare de 120A A (4,pag. 210) *504. n cazul prepararii cavitaNii de clasa I pentru amalgam pe molari,care este dimensiunea minima ce trebuie pastrata ntre marginea cavitaNii si proiecNia margi nala a feNei aproximale? A. 0,6 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 1,6 mm E. 2 mm E (4,pag. 209) *505. n cazul prepararii cavitaNii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superi ori,care este laNimea ideala a istmului? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm B (4,pag. 209) *506. n cazul prepararii cavitaNii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superi ori,pe ce adncime va intra freza nr. 245 n foseta sau fisura? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm C (4,pag. 209) *507. n cazul prepararii cavitaNii de clasa I-a pentru amalgam pe premolarii superiori,cnd se indica ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si disto-v estibulare? A. fisura restanta nu este B. fisura restanta nu este C. fisura restanta nu este D. fisura restanta nu este E. toate cele de mai sus A (4,pag. 210) mai mai mai mai adnca adnca adnca adnca de de de de 1/4 1/2 3/4 3/5 din din din din grosimea grosimea grosimea grosimea smalNului smalNului smalNului smalNului

*508. La preparaea cavitaNii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,c are este dimensiunea minima ce trebuie pastrata ntre marginea cavitaNii si proiecNia margi nala a feNei aproximale? A. 0,6 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 1,6 mm E. 2 mm D (4,pag. 209) *509. Dens n dente poate sa apara la nivelul: A. Incisivilor centrali maxilari B. Incisivilor laterali maxilari C. Molarilor temporari D. Premolarilor inferiori E. Molarilor permanenNi B (4,pag. 215) *510. Grosimea ideala a hidroxidului de calciu aplicat n cazul cavitaNilor avansa te si extinse este de: A. 1 mm B. 1,5-2 mm C. 0,5-0,75 mm D. 2 mm E. peste 2 mm C (4,pag. 211) *511. Pentru molari, distanNa de la marginea cavitaNii la suprafaNa proximala va trebui sa fie de minim: A. 1,6mm B. 2mm C. 2,5mm D. 1,5mm E. 3mm B (4,pag. 209) *512. Pentru premolari, distanNa de la marginea cavitaNii la suprafaNa proximala trebuie sa fie mai mica de: A. 2 mm B. 1,6 mm C. 2,5 mm D. 0,5 mm E. 1,5 mm B (4,pag. 209)

*513. Prepararea cavitaNii de clasa I pe premolari n vederea restaurarii cu amalg am ncepe cu utilizarea frezelor: A. Sferice (4, globulare) B. Cilindrice C. Cilindroconica D. para E. Con invers D (4, pag. 209) *514. Prepararea cavitaNii de clasa I pe premolari n vederea restaurarii cu amalg am ncepe cu utilizarea frezelor: A. Sferice (4,globulare) B. Cilindrice C. Cilindroconica D. Para E. Con invers D (4,pag. 209) *515. Toaleta cavitaNilor superficiale se face cu: A. Apa oxigenata B. Alcool C. SubstanNe anti-microbiene D. Spray-ul de apa E. Perhidrol D (4,pag. 211) *516. Ameloplastia: A. este arta resculptarii unei suprafeNe de smalN care realizeaza un contact pre matur B. trebuie sa fie foarte bine acoperita cu amalgam pentru a evita cariile secund are C. se obtureaza cu compozit fluid realizndu-se sigilarea sanNului D. nu este indicata daca implica un contact centric E. este arta tesirii n unghi de 30s a marginii de smalN a cavitaNilor mari de cla sa a I-a D (4,pag. 210) *517. Prepararea cavitaNilor de clasa a I-a ce implica ambele suprafeNe proximale : A. premolarul 1 mandibula suportul micului cuspid vestibular poate fi conservat prin extinderea fazei ocluzale mai mult spre lingual B. molarul 1 maxila creasta oblica nu se desfiinNeaza ci se tunelizeaza C. molarul 2 maxila nu se preteaza la cavitaNi MOD din cauza dimensiunii reduse a coroanei D. dupa ndepartarea dentinei cariate se aplica baza, se finiseaza marginile de sm alN si se asigura forma de retenNie E. dupa ndepartarea dentinei cariate se finiseaza marginile de smalN, se asigura forma de retenNie si se aplica baza D (4,pag. 226) *518. Prepararea cavitaNilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini:

A. singura indicaNie o constituie gropiNa orala a caninilor superiori B. restaurarea cu amalgam este mai durabila dect cele fizionomice, mai ales cnd ex ista tendinNa de a pierde conturul si contactul cu dintele adiacent C. coada de rndunica este obligatorie deoarece amalgamul nu adera de dinte si nec esita o buna retenNie D. peretele oral se ntlneste cu peretele axial n unghi ascuNit sau drept E. daca marginea gingivala este n cement, se indica o bizotare usoara B (4,pag. 229) *519. Prepararea cavitaNilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini: A. pentru o retenNie mai buna se va prepara un sanN circular pe peretele axial B. pentru o retenNie mai buna se realizeaza un sanN de a lungul unghiului diedru axio-vestibulogingival C. sanNul de retenNie submineaza smalNul dar, cum aici nu acNioneaza forNe puter nice, aceasta nu constituie o problema D. daca este necesara o coada de rndunica, aceasta se va prepara stilizat, n forma de coada de soarece E. cnd cavitatea este pe suprafaNa meziala se extinde mai mult spre vestibular B (4,pag. 231) *520. n cazul prepararii cavitaNii de clasa I-a pentru amalgam pe premolarii supe riori, care este laNimea ideala a istmului: A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm B (4,pag. 210) *521. n cazul prepararii cavitaNii de clasa I-a pentru amalgam pe suprafaNa ocluz ala a molarilor inferiori, pe ce adncime va intra freza nr.245: A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm C (4,pag. 217) *522. Utilizarea ameloplastiei n zonele vecine unei cavitaNi de clasa I ce va fi restaurata cu amalgam va ntlni pereNii cavitaNii preparate ntr-un unghi: A. mai mare de 120A B. mai mic de 90A C. mai mic de 80A D. mai mic de 90A E. nu mai mare de 110A E (4,pag. 210)

*523. Adncimea ideala dentinara axiala a cavitaNii proximale la nivelul molarilor si premolarilo A. 0,6mm B. 1mm C. 2mm D. 0,8mm E. 3mm A (4,pag. 219) *524. Restaurarea cu amalgam a cavitaNii de clasa a III se realizeaza n special l a: A. feNele distale ale caninilor superiori si inferiori B. feNele meziale ale caninilor inferiori C. feNele meziale ale caninilor superiori D. feNele distale ale incisivilor laterali E. fosele palatinale ale incisivilor laterali A (4,pag. 229) *525. n cazul unei carii extinse reducerea cuspizilor pentru restaurarea cu amalg am este de minim: A. 2 mm B. 0,5 mm C. 1 mm D. 1,5 mm E. 3 mm A (4,pag. 228) *526. Pentru prepararea cavitaNii de clasa V se intra cu: A. freza cilindro-conica B. freza para C. freza cilindrica D. freza roata E. freze diamantate A (4,pag. 233) *527. SanNurile de retenNie n cavitatea de clasa V se practica cu: A. freza nr.1/4 B. freza nr.1/2 C. freza 169L D. freza 245 E. freza 330 A (4,pag. 233) *528. Pregatirea cavitaNilor de clasa a V-a pe caninul mandibular necesita o int rare cu freza, n leziunea carioasa, la o adncime de : A. 0,25 mm

B. 0,50 mm C. 0,75 mm D. 1 mm E. 1,5 mm D (4,pag. 233) *529. ndepartarea dentinei alterate este indicat sa se realizeze cu: A. un escavator discoidal sau o freza globulara la turaNie convenNionala B. freza fisura activata de turbina C. freze diamantate cilindrice activate de turbina D. numai cu instrumente de mna E. raspuns corect a,c A (4,pag. 210) *530. n cazul restaurarilor cu amalgam prepararea cavitaNii de clasa I pe premola ri si molari se ncepe cu: A. freza con invers activata de turbina B. freza fisura 245 sau 330 activata de turbina C. instrumente de mna D. freze globulare activate de turbina E. nici un raspuns corect B (4,pag. 209) 531. RetenNia n cazul cavitaNilor de clasa a V-a pe caninul mandibular este data de: A. pereNii MDIG perpendiculari pe suprafaNa dintelui B. pereNii MDIG divergenNi pe suprafaNa dintelui C. efectuarea unui sanN de retenNie de-a lungul unghiului diedru axio-incizal D. efectuarea unui sanN de retenNie de-a lungul unghiului diedru axio-gingival E. realizarea a doua sanNuri de retenNie angulare C,D,E (4,pag. 233) 532. Cavitatea de clasa a I-a se mparte n urmatoarele subclase A. cavitatea de clasa I A B. cavitatea de clasa I B C. cavitatea de clasa I C D. cavitatea de clasa I D E. cavitatea de clasa I E A,B,C (4,pag. 214-215) 533. Etapele prepararii cavitaNilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi A. ndepartarea dentinei cariate restanNe B. degresarea cavitaNii C. aplicarea bazei D. finisarea marginilor de smalN E. asigurarea formei de retenNie A,C,D,E (4,pag. 226)

534. Etapele prepararii cavitaNilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi; A. aplicarea digai B. stabilirea conturului marginal al porNiunii ocluzale C. izolarea smalNului proximal bilateral D. tratamentul plagii dentinare E. finisarea cavitaNilor proximale si ale pereNilor de smalN A,B,C,E (4,pag. 226) 535. Forma de retenNie n cazul cavitaNilor de clasa a III-a ce urmeaza a fi resta urate cu amalgam poate fi: A. sanN de-a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival B. sanN n peretele gingival cnd acesta este n ntregime n dentina C. gropiNa n unghiul axio-incizal D. coada de rndunica orala n cavitaNile medii E. coada de rndunica orala n cavitaNile extinse A,B,C,E (4,pag. 231) 536. n ceea ce priveste prepararea cavitaNilor ocluzo-palatinale pe molarii maxil ari se va Nine cont de urmatoarele: A. cavitatea pregatita va avea laNimea de minim 1 mm B. cavitatea pregatita va avea laNimea de maxim 1 mm C. cavitatea este indicat sa se sculpteze n fosa D. cavitatea este indicat sa se sculpteze pe cuspidul disto-palatinal E. porNiunea ocluzala sa aiba o mica panta distala B,C,E (4,pag. 212) 537. Zona care a suferit ameloplastie se ntlni cu pereNii ntr-un unghi de: A. 90A B. 100A C. de maxim 110A D. de minim 90A E. de minim 80A C,E (4,pag. 210) 538. Coada de rndunica orala n cavitatea de clasa III pentru amalgam A. nu e necesara n cavitaNile mici si moderate B. este rezervata cavitaNilor extinse C. e indicata n orice cavitate, indiferent de ntinderea leziunii D. e indicata n cavitaNile ce necesita o retenNie adiNionala E. este rezervata cavitaNilor cu extensie incizala A,B,D,E (4,pag. 231) 539. n cazul dinNilor rotaNi cu 90, tratamentul unei leziuni proximale A. nu respecta aceleasi principii ca la dinNii normal aliniaNi B. impune redresare ortodontica

C. nu se poate face niciodata printr-o cavitate de tip sanN D. impune prepararea unei cavitaNi ce include vrful cuspidului E. se poate face printr-o cavitate tip sanN cnd leziunea este foarte mica B,D,E (4,pag. 225) 540. n cazul leziunilor extinse cnd piesa de mna nu poate fi utilizata prepararea s e completeaza cu A. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14 B. dalNi de unghiuri 7-85-21/2-6 C. toporisti de smalN D. dalNi de smalN E. sapite A,B (4,pag. 234) 541. La cavitaNile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retenNia supl imentara se poate apela la A. pivoNi radiculari B. unghiuri ascuNite interne C. sanN gingival D. pivoNi dentinari E. puNuri gingivale C,E (4,pag. 222) 542. Prepararea cavitaNii de clasa a VI-a e necesara A. pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor B. pentru restaurarea vrfului cuspidian la dinNii posteriori C. acolo unde atritia a uzat smalNul si a expus dentina D. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene E. excepNional pe fele vestibulare ale frontalilor A,B,C,D (4,pag. 234) 543. Prepararea cavitaNii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mand ibulari ce vor fi obturate cu amalgam se face cu A. frezele trepan B. frezele 245 C. frezele 10 D. frezele 329 E. frezele 169L B,D,E (4,pag. 214) 544. Prepararea conservativa a cavitaNilor de clasa I e recomandata cu scopul A. de a proteja pulpa B. de a pastra dintele puternic C. de a folosi o cantitate ct mai mica de material de restaurare D. de a reduce preNul de cost a manoperei E. de a reduce riscul deteriorarii restaurarilor din amalgam

A,B,E (4,pag. 208) 545. Prepararea unei cavitaNi compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari n ved erea obturarii ei cu amalgam este indicata A. pentru asigurarea unei retenNii corespunzatoare a materialului de restaurare B. cnd fosa distala si sanNul palato-ocluzal sunt defecte C. cnd fosa distala si sanNul palato-distal sunt unul n continuarea celuilalt D. cnd fosa distala si sanNul palato-distal traverseaza creasta de smalN palatina la E. din motive de rezistenta B,C,D (4,pag. 212) 546. RetenNia cavitaNilor de clasa a VI-a pentru amalgam se realizeaza cu frezel e A. 1/4 B. 329 C. 331/2 D. 330 E. 245 A,C (4,pag. 234) 547. SanNurile de retenNie din unghiurile axio-oral si axio-vestubular ale cavit aNilor de clasa a IIa cnd se utilizeaza amalgamul ca material de restaurare se realizeaza cu A. frezele 169L B. frezele 330 C. frezele 331/2 D. frezele 245 E. frezele 1/4 A,C,E (4,pag. 222) 548. Care este adncimea puNurilor de retenNie di peretele gingival al cavitaNii d e clasa a Ia? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm A,B (4,pag. 222) 549. Care este lungimea sanNurilor de retenNie vestibulo-orale create n peretele gingival al cavitaNii de clasa a I-a? A. 1 mm B. 2 mm C. 3 mm D. 4 mm E. 5 mm B,C (4,pag. 222)

550. Ce freza se folosesc la prepararea unei cavitaNi de clasa a III-a pe canin fara retenNie n coada de rndunica n vederea obturarii cu amalgam? A. freza sferica nr.1/4 B. freza sferica nr. 1/2 C. freza nr. 1 D. nr.2 E. nr.4 B,C,D (4,pag. 230) 551. Cu ce freze se realizeaza puNurile de retenNie n peretele gingival al cavita Nii de clasa a I-a A. freza sferica nr.1/4 B. freza nr. 169L C. freza sferica nr.1/2 D. freza nr. 245 E. freza sferica nr. 1 C,E (4,pag. 222) 552. Cu ce freze se realizeaza sanNurile de retenNie pentru peretele gingival al cavitaNii de clasa a I-a ? A. freza sferica 1/4 B. freza nr 169L C. freza nr. 245 D. freza nr.1169 E. feza nr 1/2 A,E (4,pag. 222) 553. Cu ce freze se recomanda exprimarea retenNiei n cazul cavitaNilor de clasa a V-a pe caninul mandibular? A. freza sferica nr.1/4 B. freza sferica nr.1/2 C. freza nr.245 D. freza nr.33 1/2 E. freza nr 169L A,D (4,pag. 233) 554. n cazul prepararii prepararii cavitaNii de clasa I pentru amalgam pe premola rii superiori,unghiul de itilnire al obturaNiei de amalgam cu pereNii poate fi de: A. 60 de grade B. 70 de grade C. 80 de grade D. 90 de grade E. 100 de grade C,D (4,pag. 210)

555. La ce distanNa de marginea aproximala a peretelui gingival trebuie sa se si tueze sanNurile sa puNurile de retenNie dentinara? A. la limita smalN-dentina B. la 0,1 mm de limita smalN-dentina C. la 0,2 mm de limita smalN-dentina D. la 0,3 mm de limita smalN-dentina E. la o,5 mm de limita smalN dentina C,D (4,pag. 222) 556. La prepararea cavitaNii de clasa I pentru amalga pe premolarii superiori, cn d se indica ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si distovestibulare? A. fisura restanNa nu este mai adnca de 1/4 din grosimea smalNului B. fisura restanNa nu este mai adnca de 1/2 din grosimea smalNului C. fisura restanNa nu este mai adnca de 3/4 din grosimea smalNului D. fisura restanNa nu este mai adnca de 3/5 din grosimea smalNului E. fisura restanNa nu este mai adnca de 1/3 din grosimea smalNului A,E (4,pag. 210) 557. Caracteristicile ameloplastiei sunt urmatoarele: A. Este indicata pacienNilor cu risc crescut la carii B. Este realizata cu instrumente diamantate sub forma de flacara C. Nu se poate efectua pna nu se vede exact extinderea cavitaNii D. Zona care a suferit ameloplastia se ntlneste cu pereNii cavitaNii preparate ntrun unghi marginal de maxim 110 E. Nu se realizeaza n zone implicate n contactul centric B,C,D,E (4,pag. 210) 558. Prepararea cavitaNii compuse de clasa a I-a n fosa distala si sanNul palatin al A. naintea prepararii se marcheaza punctele de contact cu hrtie de anticipaNie si se fixeaza cu ligatura n opt B. se indica atunci cnd fosa distala si sanNul palato-ocluzal sunt defecte si se gasesc unul n continuarea celuilalt C. laNimea ideala a cavitaNii n sens mezio-distal nu va depasi 1 mm D. n cazul dinNilor mici se va Nine freza para (4,330 sau 245) nclinata usor spre distal E. n cazul dinNilor voluminosi se va Nine freza para (4,330 sau 245) paralel cu a xul lung al coroanei B,C,D,E (4,pag. 212) 559. Prepararea cavitaNii compuse de clasa a I-a n fosa distala si sanNul palatin al A. n mod obisnuit nu necesita retenNii suplimentare dar se pot sculpta sanNuleNe n unghiurile mezio-axiale si disto-axiale B. palatinal, peretele axial este bine sa se gaseasca la o adncime uniforma de 1, 5 mm C. se ndeparteaza dentina cariata cu freze globulare potrivite D. la persoane tinere nu se obtureaza ci se sigileaza, indiferent de profunzime E. este indicat sa se sculpteze cavitatea n fosa, mai degraba la nivelul crestei dect pe cuspidul distopalatinal

A,B,C,E (4,pag. 212) 560. Prepararea cavitaNii de clasa a I-a C pentru amalgam A. prepararea nu trebuie sa fie conservativa deoarece suprafaNa palatinala este suficient de ntinsa B. aici smalNul este subNire deci penetrarea iniNiala nu va depasi 1-1,2 mm C. daca exista un "dens n dente"n incisivul lateral, acesta poate fi restaurat pro filactic pentru a preveni pierderea dintelui prin carie D. daca este necesara retenNia, se realizeaza o cavitate suplimentara de retenNi e pe una din suprafeNele proximale ale dintelui E. nu se foloseste freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpara, ci se pr efera freza 69 (4,a carei acNiune este mai blnda) B,C (4,pag. 214-215) 561. Prepararea cavitaNii de clasa a V-a obturate cu amalgam, pe caninul mandibu lar A. amalgamul este materialul de elecNie n cazul unei incidente crescute a cariei B. conturul cavitaNii nu trebuie sa se extinda dect att ct sa cuprinda leziunea C. se vor masura cu grija pereNii; ei trebuie sa aiba: gingival 4/3 mm, incizal 1-1/4 mm iar peretele axial se va gasi la o adncime de 0,75-1 mm D. pereNii mezial, distal, incizal gingival diverg spre axial deci o retenNie E. pentru sporirea retenNiei se sanNuri unghiurile diedre axio-gingival axio-inc izal A,B,E (4,pag. 232) 562. Prepararea cavitaNii de clasa a VI-a obturata cu amalgam A. se patrunde n leziune cu o freza con invers si se extinde pe pantele cuspidien e B. retenNia se realizeaza cu freza roata, subminnd smalNul C. adncime de 1,5 mm este suficienta pentru a oferi rezistenta D. este indicata si n restaurarea foselor hipoplazice de pe vrful cuspizilor E. n timpul realizarii retenNiei trebuie sa avem grija sa nu subminam smalNul C,D,E (4,pag. 234) 563. Prepararea cavitaNii de clasa I A A. premolarii superiori pot fi lipsiNi de sanNul ocluzal datorita prezenNei unui cuspid vestibular voluminos B. pentru a prepara cavitaNi n fosetele primului premolar inferior, freza se nclin a la 45 corespunzator nclinaNiei suprafeNei ocluzale a acestor dinNi C. daca al doilea premolar inferior are trei cuspizi, sanNul lingual suplimentar poate fi abordat prin ameloplastie D. la molarii superiori se ncearca sa se pastreze si sa nu se submineze creasta o blica de smalN E. spre deosebire de molarii superiori, la molarii inferiori sanNurile ocluzale sunt mai sterse si nu se continua niciodata cu cele de pe faNa vestibulara B,C,D (4,pag. 216) 564. Prepararea cavitaNilor de clasa a I-a obturate cu amalgam A. cnd leziunea carioasa este adnca si extinsa, incrustaNia este de preferat obtur aNiei cu

amalgam

B. cnd caria proximala coexista cu carii vestibulare si orale, este de preferat r ealizarea unei coroane de nvelis C. existenNa simultana a obturaNiilor de amalgam si a unor lucrari de aur poate provoca bimetalism D. mercurul conNinut de amalgam, face ca aceste obturaNii sa fie foarte scumpe E. nu se prepara cavitaNi retentive deoarece exista bonding pentru amalgam A,B,C (4,pag. 217) 565. Care este adncimea puNurilor de retenNie din peretele gingival al cavitaNii de clasa Ia: A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm A,B (4,pag. 222) 566. Care este lungimea sanNurilor de retenNie vestibulo-orale create n peretele gingival al cavitaNii de clasa II-a : A. 1 mm B. 2 mm C. 3 mm D. 4 mm E. 5 mm B,C (4,pag. 222) 567. La ce distanNa de marginea aproximala a peretelui gingival trebuie sa se si tueze sanNurile sau puNurile de retenNie dentinare : A. La limita smalN-dentina B. La 0,1 mm de limita smalN-dentina C. La 0,2 mm de limita smalN-dentina D. La 0,3 mm de limita smalN-dentina E. La 0,5 mm de limita smalN-dentina C,D (4,pag. 222) 568. Utilizarea amalgamului ca material de restaurare n cavitaNile de clasa I va N ine cont de: A. necesitaNile fizionomice B. vrsta pacientului C. incidenNa cariei pe suprafeNele radiculare D. incidenNa cariei pe suprafeNele proximale E. extinderea cariei n fose si fosete A,B,D,E (4,pag. 217-218) 569. Prepararea conservativa a cavitaNilor de clasa I e recomandata pentru: A. a proteja pulpa

B. a pastra dintele puternic C. a folosi o cantitate ct mai mica de material de restaurare D. a pastra dintele puternic E. a proteja pulpa A,D,E (4,pag. 208) 570. Prepararea unei cavitaNi compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari n ved erea obturarii ei cu amalgam este indicata: A. din motive de rezistenta B. cnd fosa distala si sanNul palato-distal traverseaza creasta de smalN palatina la C. cnd fosa distala si sanNul palato-distal sunt unul n continuarea celuilalt D. cnd fosa distala si sanNul palato-ocluzal sunt defecte E. pentru asigurarea unei retenNii corespunzatoare a materialului de restaurare B,C,D (4,pag. 212) 571. Pentru prepararea cavitaNii de clasa I din fosetele vestibulare ale molaril or mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se utilizeaza: A. frezele 169L B. frezele 329 C. frezele 10 D. frezele 245 E. frezele trepan A,B,D (4,pag. 214) 572. Finisarea casetei proximale si a pereNilor de smalN ntr-o cavitate ce va fi restaurata cu amalgam se face cu: A. toporisti de smalt10-7-14 B. dalta biangulata 12-7-8 C. cu amndoua instrumentele manuale amintite D. instrumentar rotativ E. cu nici unul din instrumentele amintite A,B,C (4,pag. 220) 573. n cazul restaurarii cu amalgam sanNurile de retenNie din unghiurile axio-ora l si axiovestubular ale cavitaNilor de clasa a I se realizeaza cu: A. frezele 1/4 B. frezele 245 C. frezele 331/2 D. frezele 330 E. frezele 169L A,C,E (4,pag. 219) 574. Coada de rndunica orala n cavitatea de clasa III pentru amalgam are urmatoare le caracteristici: A. este rezervata cavitaNilor cu extensie incizala B. e indicata n cavitaNile ce necesita o retenNie adiNionala

C. e indicata n orice cavitate, indiferent de ntinderea leziunii D. este rezervata cavitaNilor extinse E. nu e necesara n cavitaNile mici si moderate A,B,D,E (4,pag. 231) 575. La cavitaNile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retenNia supl imentara se poate apela la: A. sanN gingival B. puNuri gingivale C. pivoNi dentinari D. pivoNi radiculari E. unghiuri ascuNite interne A,B (4,pag. 231) 576. Prepararea cavitaNii de clasa a VI-a e indicata n urmatoarele situaNii: A. excepNional pe fele vestibulare ale frontalilor B. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene C. acolo unde atritia a uzat smalNul si a expus dentina D. pentru restaurarea vrfului cuspidian la dinNii posteriori E. pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor B,C,D,E (4,pag. 234) 577. Pentru realizarea retenNiei n cavitaNile de clasa a VI-a pentru amalgam se u tilizeaza: A. 245 B. 330 C. 331/2 D. 329 E. 1/4 C,E (4,pag. 234) 578. n leziunile cervicale extinse piesele de mna pot fi nlocuite de: A. sapite B. dalNi de smalN C. toporisti de smalN D. dalNi de unghiuri 7-85-21/2-6 E. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14 D,E (4,pag. 234) 579. Abordarea cavitaNii de clasa III pe canin se va face cu frezele: A. nr.2 B. nr.1 C. nr.1/2 D. nr.1/4 E. nr.245 A,B,C (4,pag. 230)

580. Freza globulara nr. 1/2 este utilizata pentru: A. accentuarea unghiurilor interne n cavitaNile proximale B. finisarea marginilor de smalN rugoase n preparari minime C. finisarea unghiurilor externe D. accentuarea unghiurilor externe E. abordarea cavitaNilor proximale A,B (4,pag. 230) 581. Etapele prepararii unei cavitaNi MOD implica urmatorii timpi: A. Uscarea dintelui cu aer cald B. Aplicarea digai C. Stabilirea conturului marginal al porNiunii ocluzale D. Izolarea smalNului proximal bilateral E. Finisarea cavitaNilor proximale si a pereNilor de smalN B,C,D,E (4,pag. 226) 582. Restaurarea din amalgam ntr-o cavitate de clasa I are urmatoarele indicaNii A. la pacienNii cu incidenNa mare a cariei B. leziuni mici proximale C. la pacienNii cu incidenNa redusa a cariei D. n leziuni proximale nsoNite de carii att vestivular ct si oral E. nici un raspuns corect A,B (4,pag. 217) 583. Asigurarea formei de retenNie la cavitaNile de clasa I se realizeaza prin A. convergenNa ocluzala a pereNilor V si O a componenNei ocluzale B. desenul de coada de rndunica a componenNei ocluzale C. sanNuri la nivelul componenNei proximale care mpiedica deplasarea restauraNiei D. divergenNa spre dintele vecin a pereNilor V si O ai componenNei proximale E. nici un raspuns corect A,B,C (4,pag. 222) 584. Forma de retenNie ntr-o cavitate clasa V pentru restauraNie cu amalgam se as igura prin A. cavitatea de clasa V nu necesita retenNie deoarece forNele masticatorii nu ac Nioneaza direct asupra obturaNiei B. sunt necesare doua sanNuri de retenNie-unul de-a lungul unghiului diedru axio -incizal si altul n unghiul axiogingival C. retenNia incizala este poziNionata mai mult spre incizal D. retenNia incizala va fi poziNionata nspre pulpar E. raspunsuri corecte a si c B,C (4,pag. 233) *585. Aportul scazut de calciu perturba formarea matricei smalNului prin: A. Reducerea cantitativa a Nesuturilor dure n formare B. Reducerea conNinutului mineral total

C. Reducerea calitativa a Nesuturilor dentare D. Modificari morfologice E. Cresterea conNinutului mineral A (4,pag. 34) *586. Calciul neionizat din compoziNia lichidului bucal se gaseste sub urmatoare le forme: A. FosfaNi si bicarbonaNi B. Legat de compusi organici cu masa moleculara mica C. Legat de proteinele bogate n prolina D. Legat de amilaza salivara E. Toate de mai sus E (4,pag. 37) *587. FuncNiile salivei sunt urmatoarele: A. Regleaza ph-ul bucal B. MenNinerea echilibrului ecologic bucal C. Digestiva D. Excretorie E. Toate de mai sus E (4,pag. 35) *588. Volumul zilnic al secreNiei salivare este de: A. 1,5-2 l B. 0,5-1,5 l C. 0,5-1 l D. 0,5-2 l E. 1-2 l B (4,pag. 36) *589. FuncNiile salivei: A. ofensiva (4,anihilarea florei patogene) B. absorbtiva (4,absorbNia ctorva substanNe sau medicamente cum ar fi nitroglicer ina) C. secretorie (4,diverse substanNe organice precum mucina sau hormoni precum ami laza) D. favorizarea percepNiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limba E. digestiva (4,prin amilaza salivara) E (4,pag. 35) *590. Perturbarea formarii matricei organice a smalNului: A. apare n carenNa grava de vitamina PP la adulNi B. apare n carenNa de vitamina C, dar numai cnd produce microchisturi cerebrale ca re la rndul lor, prin modificarea metabolismului neurotransmiNatorilor va produce tulburari pulpare C. prezenNa n dieta a magneziului, clorului, sulfului, seleniului, fierului si al uminiului previne apariNia acestor perturbari D. poate fi cauzata alimentaNia saraca n hidroxiapatita E. dietele bogate n zahar produc o matrice a smalNului neomogena, n "fagure de mie re" E (4,pag. 33)

*591. Saliva: A. vscozitatea salivei este data de conNinutul de vsc B. conNine calciu atomizat, ionizat si liofilizat C. conNine lipide: mucina, staterina D. conNine sisteme tampon precum esteraze nespecifice si peroxidaza E. conNine sistemul tampon fosfat anorganic E (4,pag. 40) *592. Care este concentraNia fluorului salivar faNa de nivelul sau plasmatic: A. 10-20 % B. 20-30% C. 30-50% D. 50-60% E. 60-70% E (4,pag. 38) *593. Valoarea normala a sialometriei la secreNia de repaos este: A. 0,15-0,20 ml/minut B. 0,25-0,35 ml/minut C. 0,35-0,45 ml/minut D. 0,45-0,55 ml/minut E. 0,55-0,65 ml/minut B (4,pag. 36) *594. Teoriile mecanismelor externe n geneza cariei dentare cuprind: A. teoria chelatiunii B. teoria chimica C. teoria parazitara D. teoria enzimatica E. teoria proteolizei-chelatiunii E (4,pag. 71) *595. Teoriile mecanismelor interne n geneza cariei dentare cuprind: A. teoria proteolitica B. teoria chimico-parazitara C. teoria neurodistrofica D. teoria proteolizei-chelatiunii E. teoria enzimatic-reflexa C (4,pag. 73) *596. Teoria biochimica considera ca elementul esenNial este reprezentat de defi citul de: A. B. C. D. fosfor dentinar fosfaNi de calciu hidroxilapatita vitamina B1

E. vitamina B6 D (4,pag. 74) *597. Teoria enzimatica considera ca anumite excitaNii patologice pot produce mo dificari biochimice n: A. compoziNia limfei dentinare B. gradul de mineralizare dentinara C. gradul de permeabilitate dentinara D. stratul odontoblastic E. compoziNia fluidului gingival A (4,pag. 73) *598. Perturbarea formarii matricei organice a smalNului are printre cauze si ca renNa n vitamina: A. C B. B1 C. E D. D E. PP A (4,pag. 33) *599. Calciul neionizat din lichidul bucal se gaseste sub forma de fosfaNi si bi carbonaNi n urmatoarele proporNii: A. 10-20% B. 20-30% C. 25-35% D. 30-40% E. peste 50% A (4,pag. 37) *600. Triada incriminata n etiopatogenia cariei dentare este: A. terenul, flora microbiana, alimentaNia B. saliva, raportul substanNe organice/anorganice din Nesuturile dure dentare C. igiena bucala, alimentaNia D. toate raspunsurile sunt corecte E. nici un raspuns corect A (4,pag. 33) 601. Care dintre urmatoarele afirmaNii legate de sistemul tampon salivar fosfat anorganic sunt adevarate: A. este principalul sistem tampon salivar n saliva stimulata B. este principalul sistem tampon salivar de repaus C. este cel mai puternic sistem tampon salivar D. are o eficienta maxima la un ph de 5,5-6,8 E. are o eficienta maxima la un ph 6,8-7,2 B,E (4,pag. 40)

602. Care dintre afirmaNiile care se refera la pelicula sunt adevarate: A. un strat organic ce conNine bacterii B. este formata din proteine si glicoproteine C. este formata din aglomerari ale primelor bacterii colonizatoare D. este primul strat al placii E. se suprapune ca si noNiune peste cea de materia alba B,D (4,pag. 53) 603. Care dintre afirmaNiile referitoare la Streptococul mutans sunt adevarate: A. produce glicoziltransferaza si fructoza/transferaza, care sunt polizaharide e xtracelulare B. este la fel de cariogen ca si celelalte specii de Streptococi orali C. este cel mai cariogen streptococ oral D. produce glicoziltransferaza si fructoziltransferaza cu rol n sinteza de poliza harizi extracelulari E. nu sintetizeaza polizaharide extracelulare dect n cantitaNi reduse C,D (4,pag. 57) 604. Care dintre urmatoarele afirmaNii legate de calciul care intra n compoziNia salivei sunt adevarate: A. calciul neionizat are rolul funcNional cel mai important B. concentraNia calciului ionizat creste odata cu scaderea ph-ului bucal C. calciul din saliva parotidiana este n concentraNie de 3 ori mai mare dect n sali va submandibulara D. calciul neionizat se gaseste n proporNie de 10-20% n fosfaNi si bicarbonaNi E. calciul din saliva submandibulara este n concentraNie de 2 ori mai mare dect n s aliva parotidiana B,D,E (4,pag. 37) 605. n categoria ndulcitorilor calorici fac parte: A. aspartamul B. xilitolul C. zaharina D. sorbitolul E. palatinaza B,D (4,pag. 51) 606. Leucotoxina salivara este: A. o glicoproteina salivara ce se gaseste si n substanNa fundamentala a Nesutului conjunctiv B. un polipeptid ce creste diapedeza polimorfonuclearelor neutrofile C. un polipeptid ce se gaseste n concentraNie mai mare n placa dect n saliva D. un polipeptid ce se gaseste n concentraNie mai mare n saliva dect n placa E. un polipeptid ce creste permeabilitatea capilarelor B,C,E (4,pag. 42) 607. Lichidul bucal este alcatuit din:

A. numai din saliva B. transudat al mucoasei bucale si sanNului gingival C. saliva D. secreNii gastrice si regurgitatoare E. mucus nasofaringian B,C,D,E (4,pag. 35) 608. Prelungirea timpului de clearance salivar al glucidelor se poate datora: A. factorilor retentivi bucali B. vscozitatea crescuta a salivei C. consumului de alune si brnzeturi la sfrsitul mesei D. ritmului scazut al secreNiei salivare E. consumului asociat de zaharoza, fructoza si lactoza A,B,D (4,pag. 46) 609. SecreNia salivara: A. este constanta pe tot parcursul zilei B n repaus reprezinta aportul majoritar al glandei submandibulare care secreta de 3 ori mai multa saliva dect parotida C.n repaus reprezinta aportul majoritar al glandei parotide care secreta de 3 ori mai multa saliva dect glanda submandibulara D. n timpul masticaNiei se intensifica pe seama secreNiei glandei parotide E. n timpul masticaNiei se intensifica pe seama secreNiei glandei submandibulare B,D (4,pag. 36) 610. Staterina este: A. o forma specifica de cristalizare a fosfatului de calciu B. favorizeaza precipitarea sarurilor de calciu din saliva si recaptarea lor n sm alN C. inhiba precipitarea spontana a sarurilor de calciu din saliva D. o proteina prezenNa numai n saliva parotidiana E. o proteina ce favorizeaza formarea n jurul dinNilor a unui filtru suprasaturat de fosfat de calciu cu rol remineralizant C,E (4,pag. 39) 611. Volumul zilnic al secreNiei salivare globale: A. este de 0,3-0,5 l/zi B. este de 0,5-1,5 l/zi C. este de 0,5-0,8 l/zi D. este reprezentat n proporNie de 10% din secreNia glandelor salivare accesorii E. este reprezentat n proporNie de 10% din secreNia glandelor sublinguale B,D (4,pag. 36) 612. Capacitatea tampon a lichidului bucal depinde de A. variaNiile ph-ului B. ritmul secreNiei salivare C. valoarea iniNiala a ph-ului bucal

D. consumul de alimente acide E. vscozitatea salivei A,B,C (4,pag. 40) 613. Ecosistemul microbian al placii bacteriene este format din A. Streptococi B. Lactobacili C. Nocardia D. Candida albicans E. Treponema pallidum. A,B,C (4,pag. 57) 614. FuncNiile salivei sunt A. reglarea ph-ului bucal B. clearance C. lubrefianta D. stimularea neodentinogenezei E. excretorie A,B,C,E (4,pag. 36) 615. Lichidul bucal conNine A. saliva B. transudat al mucoasei bucale si gingivale C. exudat din pungi parodontale D. limfa dentinara E. mucus nazofaringian A,B,C,E (4,pag. 35) 616. Perturbarea formarii matricei organice a smalNului este influenNata de A. carenNa n vitamina A B. carenNa n vitamina C C. prezenNa oligoelementelor n dieta D. principiile nutritive E. dereglari hormonale A,B,C,D (4,pag. 33) 617. Perturbarea maturarii preeruptive a smalNului este influenNata de urmatoare le dereglari hormonale A. hipofizectomia experimentala B. nanismul hipofizar C. insuficienNa tiroidiana D. insuficienNa paratiroidiana E. hormonii sexuali A,B,E (4,pag. 35) 618. Perturbarea mineralizarii matricei smalNului este influenNata de

A. carenNa n calciu si fosfor B. prezenNa fluorului C. boli infecto-contagioase D. carenNa n vitamina D E. dereglari hormonale. A,B,D,E (4,pag. 34) 619. Prelungirea timpului de clearance salivar al hidrocarbonatelor poate fi cau zata de: A. ritmul scazut al secreNiei salivare B. vscozitatea crescuta a salivei C. factori retentivi bucali D. concentraNia mica a fluorului salivar E. concentraNia mica a Ig A salivara A,B,C (4,pag. 46) 620. PrezenNa n dieta a urmatoarelor oligoelemente n perioada de formare a dinNilo r reduc frecvenNa cariei dentare la sobolani A. fluor B. bor C. cupru D. seleniu E. molibden A,B,C,E (4,pag. 33) 621. Urmatoarele alimente reduc riscul cariogen al hidrocarbonatelor A. lapte B. brnzeturi C. grasimi D. ceaiuri E. cafea A,B,C (4,pag. 50) 622. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de urmatorii factori: A. Ritmul secreNiei salivare B. Contraceptivele orale C. Reologia bucala D. Asigurarea mediului nutritiv pentru desfasurarea bacteriolozei bacteriene E. Valoarea iniNiala a ph-ului bucal A,B,C,E (4,pag. 40) 623. Care din urmatoarele substanNe reprezinta ndulcitori calorici: A. Ciclamatul B. Sorbitolul C. Aspartamul D. Xilitolul E. Lycasinul

B,D,E (4,pag. 51) 624. Dintre enzimele ce intra n compoziNia salivei fac parte: A. Fosfataza acida B. Alfa amilaza C. Hialuronidaza D. Proteinaze E. Kalicreina A,B,E (4,pag. 39) 625. n lichidul bucal se gasesc o serie de enzime produse de microflora sau Nesut urile moi ale cavitaNii bucale din care fac parte: A. Succindehidrogenaza B. Aldolaza C. Fosfataza alcalina D. Hialuronidaza E. Fosfataza acida C,D (4,pag. 40) 626. Materializarea semnificaNiei biologice a fosfaNilor salivari se face prin: A. Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliza bacteriana B. Participarea n componenNa sistemelor tampon salivare C. Pastrarea stabilitaNii conNinutului mineral al dinNilor D. Blocheaza ionii bivalenNi de calciu si magneziu E. Inhiba aderenNa bacteriilor la hidroxiapatita A,B,C (4,pag. 38) 627. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se realizeaza prin: A. Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile B. Inhibarea adeziunii microbiene C. Pastrarea contactului direct al zaharozei cu placa bacteriana D. Vscozitatea si adeziunea unor produse E. Saturarea placii bacteriene n substanNe remineralizante A,B,E (4,pag. 43) 628. Saliva conNine o serie de factori antimicrobieni capabili sa modeleze colon izarea cavitaNii bucale de catre microorganisme din care fac parte: A. Lactoferina B. Mucinele C. 2 -microglobulina D. Opsoninele E. Staterina A,B,C,D (4,pag. 41) 629. Scurtarea timpului de clearance al glucidelor se bazeaza pe: A. Inducerea unei secreNii salivare rapide si masive

B. Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si legumelor C. Ritmul scazut al secreNiei salivare D. Vscozitate crescuta a salivei E. Periajul dentar la sfrsitul mesei A,B,E (4,pag. 46) 630. Etiopatogenia cariei: A. este acceptata triada etiologica teren, flora microbiana si alimentaNie B. acNiunea alimentelor se manifesta att prezumtiv ct si postprocesiv C. alimentele moi si lipicioase favorizeaza hipofuncNia, diminuarea debitului sa livar si exacerbarea florei microbiene D. prin teren nNelegem calitatea smalNului dentar si a lichidului bucal E. alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide si favorizeaza producerea u nor sunete dizgraNioase n timpul masticaNie dar nu previn caria A,C,D (4,pag. 31) 631. Etiopatogenia cariei: calitatea smalNului dentar A. displaziile constituie modificari ale arhitecturii normale a smalNului B. hipoplaziile constituie cresteri ale conNinutului mineral care nsa este organi zat ntr o reNea cristalina necorespunzatoare C. distrofiile dentare se ncadreaza n categoria milolizelor D. gravitatea distrofiilor este cu att mai mare cu ct tulburarile metabolice care le cauzeaza apar mai precoce E. displaziile si hipoplaziile nu favorizeaza apariNia procesului carios dect n se zonul rece A,D (4,pag. 32) 632. Lichidul bucal: A. pe lnga saliva mai conNine transudat al mucoasei bucale si sanNurilor gingival , exudat din pungile parodontale, mucus nazofaringian etc B. exudatul pungilor parodontale creste proporNional cu starea de stres C. exudatul pungilor parodontale creste proporNional cu intensitatea inflamaNiei D. n hiposialii, exudatul parodontal poate sa ajunga la 2% din volumul salivei de repaus E. poate sa conNina secreNie gastrica regurgitata A,C,E (4,pag. 35) 633. Perturbarea mineralizarii matricei smalNului: A. ncorporarea preferenNiala a carbonaNilor n smalN i confera o cristalinitate defi citara B. insuficienNa parotidiana duce si la ntrzieri n erupNia dinNilor C. fluorul reduce solubilitatea smalNului n soluNie acida D. aportul foarte scazut de calciu nu afecteaza conNinutul mineral total E. vitamina D este indispensabila unei mineralizari normale A,C,D,E (4,pag. 34) 634. ProprietaNi antimicrobiene ale salivei: A. lizozimul este o lactoferina aglutinizata care ataca peretele celular al micr oorganismelor B. peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacte rian

C. aglutininele salivare faciliteaza ndepartarea bacteriilor din lichidul bucal D. opsoninele sunt muramidaze care scindeaza peptidoglicanii din constituNia per etelui celular al microorganismelor E. staterina este o glicoproteina cu activitate antibacteriana B,C (4,pag. 41) 635. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor: A. la populaNiile unde alimentaNia tradiNionala conNine puNin zahar incidenNa ca riei circulare acute creste B. consumul de dulciuri ntre mese creste frecvenNa cariei C. cariogenicitatea alimentelor depinde mai degraba de durata si frecvenNa expun erii la zahar si mai puNin de tipul de preparat culinar care conNine zahar D. alimentaNia naturala conNine un factor protector mpotriva cariei care se pierd e n cursul procesului de rafinare E. programe riguroase de profilaxie pot reduce frecvenNa cariei chiar si n condiN iile pastrarii consumului ridicat de zahar B,C,D,E (4,pag. 44) 636. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor A. amidonul crud nu coboara prea mult ph-ul placii B. amidonul prelucrat termic si pierde capacitatea acidogena si cariogena C. combinaNia de amidon si zahar are un efect cariogen mult mai puternic dect al zaharului din cauza timpului de clearance prelungit D. zaharoza favorizeaza colonizarea microorganismelor odonotopatogene E. mono si oligozaharidele difuzeaza greu n placa bacteriana, de aceea ramn depozi tate pe suprafaNa acesteia si blocheaza colonizarea ei A,C,D (4,pag. 44) 637. Rolul laptelui n etiopatogenia cariei A. conNine fluor provenit din plantele situate n zone poluate B. laptele de pasare este cariogen datorita faptului ca nu este lasat n forma nat urala C. conNine cazeina cu efect carioprotector D. conNine lactoza care este fermentata n placa bacteriana E. conNine lactoza care ajuta la degradarea a laptelui C,D (4,pag. 50) 638. Saliva A. secreNia de saliva creste n nopNile cu presiune atmosferica crescuta B. n repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliva este mai m are dect al parotidei C. n timpul masticaNiei glanda parotida produce mai multa saliva dect glanda subma ndibulara D. la gravide secreNia de saliva scade, asa se explica incidenNa crescuta a cari ilor E. faptul ca molarii de minte superiori se cariaza att de usor, se explica prin c antitatea redusa de saliva care ajunge n acea zona B,C (4,pag. 36)

639. SubstituenNi ai zaharului A. siropul de porumbel B. xilitolul C. lactoferina D. lycasinul E. aspartamul B,D,E (4,pag. 51) 640. Care oligoelemente devin cariofavorizante n condiNiile unui aport exagerat : A. Seleniu B. Molibden C. Fluor D. Bor E. Litiu B,D (4,pag. 33) 641. ndulcitorii necalorici sunt: A. Zaharina B. Sorbitolul C. Xilitolul D. Ciclamatul E. Aspartamul A,D,E (4,pag. 51) 642. SubstanNele cu acNiune antimicrobiana din lichidul bucal sunt : A. Aglutininele B. Kalicreina C. Anhidraza carbonica D. Opsoninele E. Peroxidaza A,D,E (4,pag. 41-43) 643. Remineralizarea smalNului este favorizata de: A. suprasaturarea salivei n fosfaNi de calciu B. PH alcalin salivar C. suprasaturarea salivei n minerale D. hipersalivatie E. concentraNii salivare mari de fluor A,B,E (4,pag. 38) 644. FosfaNii salivari au rol carioprotector prin: A. participarea la sistemele tampon salivare B. pastrarea stabilitaNii conNinutului mineral al dinNilor C. remineralizare directa a cariilor incipiente D. blocarea glicolizei E. inhibarea placii bacteriene

A,B (4,pag. 38) 645. Sistemele tampon salivare include A. sistemul fosfat organic B. sistemul fosfat anorganic C. sistemul acid carbonic/bicarbonat D. sistemul macromolecular proetinic E. sistemul acid carbonic B,C,D (4,pag. 40) 646. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de: A. variaNiile PH-ului atins B. ritmul secreNiei salivare C. valoarea iniNiala a PH-ului bucal D. concentraNia de imunoglobuline salivare E. vscozitatea salivara A,B,C (4,pag. 40) 647. Factorii antimicrobieni salivari include A. lizozimul B. lactoferina C. peroxidazele salivare D. IgG secretorie E. complexe alcatuite din Ig A, Ig G si Ig M denumite opsonine A,B,C (4,pag. 41) 648. Prelungirea timpului de clearance salivar poate fi cauzata de: A. vscozitatea scazuta a salivei B. conNinutul scazut de mucina al salivei C. ritmul scazut al secreNiei salivare D. factori retentivi bucali E. tipul de hidrocarbonate C,D (4,pag. 46) 649. Alimentele cu rol cariprotector includ: A. faina din cerealele nerafinate B. faina din cerealele rafinate C. grasimile D. cacao E. brnzeturi A,C,D,E (4,pag. 50) 650. Hidrocarbonatele cu cariogenicitate redusa include A. xilitolul B. sorbitolul C. siropul de porumb

D. zaharul de cuplare E. aspartamul C,D (4,pag. 51) 651. Placa este constituita din: A. proteine B. glicoproteine anionice C. glicoproteine cationice D. lipide E. amilaza A,B,C,E (4,pag. 53) 652. Constituienti ai placii sunt: A. celule epiteliale B. leucocite C. eritrocite D. particule alimentare E. lipide A,B,C (4,pag. 55) 653. Factorii imuni nespecifici include A. lizozimul B. lactoperoxidazele C. lactoferinele D. Ig A salivare E. glicoproteine cu greutate moleculara mica A,B,C (4,pag. 61) 654. Apararea specifica depinde n principal de: A. anticorpii salivari B. imunoglobulina A C. imunoglobulina G D. imunoglobulina M E. opsonine A,B (4,pag. 62) 655. Triada Keyes cuprinde urmatorii factori: A. terenul B. flora microbiana C. alimentaNia D. factori locali E. factori morfologici A,B,C (4,pag. 31) 656. Apar perturbari n formarea matricei organice a smalNului n urmatoarele situaN ii: A. carenNe n vitamina A n forme usoare

B. carenNe n vitamina C la copii C. carenNe n seleniu D. carenNe n vitamina A n forme grave E. carenNe n vitamina C la adulNi B,D (4,pag. 33) 657. Perturbari n mineralizarea matricei smalNului apar n: A. carenNe n calciu B. carenNe n fosfor C. raport calciu/fosfat 2/1 D. raport calciu/fosfat 3/1 E. insuficiente tiroidiene A,B,C,E (4,pag. 34) 658. Perturbarea mineralizarii matricei smalNului are drept cauze: A. CarenNa n calciu si fosfor B. CarenNa n fluor C. CarenNa n vitamina D D. CarenNa n vitamina E E. Dereglarile hormonale A,B,C,E (4,pag. 34) 659. CarenNa vitaminei A poate genera leziuni al incisivilor temporari astfel: A. Atrofierea organului smaltilui B. Displazii n smalN sub forma unor pete albicioase C. Mineralizare defectuasa a dentinei D. Microchisturi n organul smalNului E. Modificari ale coroanei dentare constnd n rotunjirea vrfurilor cuspizilor A,C (4,pag. 33) 670. Fluxul slivar marit poate contribui la prevenirea cariilor dentare prin: A. Spalarea de pe suprafeNele dentare a resturilor alimentare aderenNe B. Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector C. mpiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone D. Disperseaza activitatea enzimatica n toata cavitatea orala E. Aport sporit de fosfaNi salivari A,C,D (4,pag. 36) 671. Clearence-ul salivar, este un proces fiziologic de diluare a substantelur i ntroduse n cavitatea bucala, se caracterizeaza prin: A. Are o valoare scazuta n cazul unui risc scazut la carii B. Este invers proprtional cu ritmul secreNiei salivare C. Are valoare constanta atta timp ct glandele salivare funcNioneaza normal D. Are rolul de a ndeparta bacteriile de pe suprafeNele dentare E. Are rolul de a ndeparta resturile alimentare aderenNe de suprafeNele dinNilor B,C (4,pag. 36-37)

672. Calciul salivar prezent sub forma ionizata are urmatoarele caracteristici: A. ConcentraNia sa scade odata cu cresterea secreNiei salivare B. ConcentraNia sa creste odata cu cresterea secreNiei salivare C. Are valoare constanNa atta timp ct glandele salivare funcNioneaza normal D. ConcentraNia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar E. La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul total sali var D,E (4,pag. 37) 673. ConcentraNia calciului salivar poate fi influentatade: A. Regimul alimentar B. Ponderea secreNiei glandelor salivare C. Ritmul circadian D. Antagonisti calciului E. Fibroza chistic a glandelor salivare B,C,D,E (4,pag. 37) 674. Efectele carioprofilactice ale fluorului se bazeaza pe urmatoarele: A. Fluorura de calciu este insolubila la un ph neutral B. Fluorura de magneziu inhiba agregarea bacteriana C. Fluorura de magneziu inhiba enolaza microbiana D. Administrarea sa topica prelungeste timpul de clearence E. Administrarea sa topica scade timpul de clearence A,C,D (4,pag. 39) 675. Zaharoza este hodrocarbonatol cu cel mai mare porential cariogen deoarece: A. Este principalul polizaharid din alimente B. Este cel mai frecvent utilizata n dieta umana C. Este utilizata preferenNial de catre micro organisme D. Este un substrat esenNial pentru sinteza polizaharidelor extracelulare de dep ozit E. Creste aderenNa placi bacteriene la Nesuturile dure dentare B,C,D,E (4,pag. 47) 676. Rolul carioprotector al lipidelor se bazeaza pe A. Timpul de clearence prelungit B. Formarea unei bariere protectoare pentru smalN C. mpiedica degradarea enzimatica a hidrocarbonatelor D. Modifica proprietatiile de membrana ale bacteriilor E. Inhiba glicoliza la nivelul placi bacteriene B,C,D,E (4,pag. 50) 677. Rolul carioprotector al lipidelor se bazeaza pe A. Timpul de clearence prelungit B. Formarea unei bariere protectoare pentru smalN C. mpiedica degradarea enzimatica a hidrocarbonatelor D. Modifica proprietatiile de membrana ale bacteriilor

E. Inhiba glicoliza la nivelul placi bacteriene B,C,D,E (4,pag. 50) 678. AcNiunea cariostatica a xilitolului se bazeaza pe: A. Proprietatea sa de a fi metabolizat la un ph sub 5, B. Capacitatea foarte redusa de a fi metabolizat C. Stimularea secreNiei salivare D. Reducerea acumulari de placa E. Este un substituent al zaharului din unele produse B,C,D,E (4,pag. 51) 679. Caria dentara reprezinta A. un proces distructiv cu evoluNie ireversibila B. un proces cronic al Nesuturilor dure dentare fara caracter inflamator producnd necroza si distructia acestora C. proces dinamic desfasurat la interfaNa dinte-placa bacteriana si dinte D. boala multifactoriala caracterizata printr-o distructie localizata a Nesuturi lor dure dentare sub acNiunea microorganismelor E. toate raspunsurile corecte B,C,D (4,pag. 33) 680. FuncNiile salivei sunt A. funcNie digestiva B. reglarea PH-ului bucal C. menNinerea echilibrului ecologic bucal D. funcNie lubrifianNa E. rapunsuri corecte a si c A,B,C,D (4,pag. 35) 681. Rolul cario-preventiv al lichidului bucal se realizeaza prin A. exacerbarea adeziunii microbiene B. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile C. efect bactericid D. remineralizarea cariilor incipiente E. demineralizarea cariilor necavitare B,C,D (4,pag. 43) 682. Placa bacteriana reprezinta A. un sistem ecologic microbian viguros B. agregat de microorganisme unite ntre ele si de suprafaNa a dintelui C. conglomerat de microorganisme pe o anumita suprafaNa a dintelui D. este aderenNa si de alte structuri din cavitatea bucala prin intermediul unei matrici organice E. nu este obligatoriu sa aiba aderenNa A,B,D (4,pag. 52) *683. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii:

A. persistenNa durerii 30-40 min dupa ncetarea excitantului, localizata, provocat a mai ales de cald, existenNa unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele n cauza, teste de vitalitate pozitive B. persistenNa durerii cteva minute dupa ncetarea excitantului, localizata, provoc ata mai ales de rece si dulce, existenNa unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente r ecente pe dintele n cauza, teste de vitalitate pozitive C. persistenNa durerii 5-10 min dupa ncetarea excitantului, nelocalizata, provoca ta mai ales de dulce, de intensitate mare, existenNa unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele n cauza, teste de vitalitate intens pozitive D. persistenNa durerii 25-30 min dupa ncetarea excitantului, localizata, provocat a mai ales de cald, existenNa unui proces carios profund penetrant, percuNie n ax pozitiva E. persistenNa durerii ct persista excitantul, localizata, provocata mai ales de rece si dulce, existenNa unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dinte le n cauza, teste de vitalitate pozitive B (5, pag. 71) 684. Diagnosticul pozitiv n pulpita acuta purulenta totala se pune pe baza: A. caracterului intermitent al durerii B. calmarii temporare prin lichide calde C. testelor de vitalitate reduse D. sensibilitaNii la percuNia n ax E. apariNia picaturii de puroi C,D,E (5, pag. 79) 685. n pulpita acuta seroasa parNiala, obiectiv se pun n evidenNa: A. dinte cu carie profunda, cu depozite bogate de dentina alterata B. percuNia n ax dureroasa C. dureri vii, localizate D. percuNie transversala nedureroasa E. teste de vitalitate intens pozitive A,D,E (5, pag. 73) 686. IndicaNii de tratament n hiperemia preinflamatorie: A. Tratamentul cariei simple si coafajul indirect B. Tratamentul cariei simple si cofajul direct n dublu timp C. AmputaNia devitala D. Extirparea vitala E. ExtracNia dintelui A,B,D (5, pag. 72) 687. IndicaNii de tratament n pulpita acuta seroasa parNiala: A. coafaj direct n dublu timp B. AmputaNie vitala C. AmputaNie devitala D. Extirpare vitala E. ExtracNia dintelui

A,B,D (5, pag. 74) 688. Pulpita acuta purulenta parNiala -Diagnostic pozitiv: A. Durere pulsatila B. Exacerbare durereii la cald, diminuarea la rece C. Picatura de puroi la deschiderea camerei pulpare D. PercuNie n ax dureroasa E. Durere iradianata A,B,C (5, pag. 79) 689. Pulpita cronica deschisa granulomatoasa -diagnostic pozitiv: A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. FormaNiune polipoasa n continuarea pulpei dentare C. Sngerare si sensibilitate la nNeparea n profunzime D. Durere spontana nocturna E. PercuNie n ax dureroasa A,B,C (5, pag. 87) 690. Diagnosticul pozitiv n pulpita acuta purulenta totala se pune pe baza: A. caracterului continuu al durerii B. calmarii temporare prin lichide calde C. testelor de vitalitate reduse D. sensibilitaNii la percuNia n ax E. apariNia picaturii de puroi C,D,E (5, pag. 79) 691. n pulpita acuta seroasa parNiala, obiectiv se pun n evidenNa: A. dinte cu carie profunda, cu depozite bogate de dentina alterata B. percuNia n ax dureroasa C. dureri vii, localizate D. percuNie transversala nedureroasa E. teste de vitalitate intens pozitive A,D,E (5, pag. 73) 10. Diagnosticul diferenNial al hiperemiei preinflamatorii se face cu: A. pulpite acute coronare B. hipersensibilitate dentinara C. hiperestezia dentinara D. parodontite apicale acute E. pulpita cronica nchisa propriu-zisa A,B,C, (5, pag. 71) 692. Diagnosticul diferenNial al pulpitei acute seroase parNiale se face cu: A. hiperemia preinflamatorie B. pulpita acuta seroasa totala C. pulpita purulenta parNiala

D. pulpita purulenta totala E. parodontita apicala acuta seroasa A,B,C,D (5, pag. 74) 693. Diagnosticul diferenNial al pulpitei cronice deschise granulomatoase se fac e cu; A. pulpita cronica deschisa ulceroasa B. gangrena pulpara C. necroza pulpara D. polipul gingival E. granulomul intern Palazzi A,C,D (5, pag. 87) 694. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza: A. caracterului continuu al durerii B. hipersensibilitaNii la testele de vitalitate termice C. calmarii temporare prin lichide reci D. sensibilitaNii la percuNia n ax E. prezenNei cavitaNii carioase profunde A,B,D (5, pag. 76) 695. Diagnosticul pozitiv n hiperemia preinflamatorie se pune pe baza: A. persistentei durerii cteva minute dupa ndepartarea excitantului B. teste de vitalitate pozitive C. semnalarea, de catre pacienNi a unor tratamente efectuate cu puNin timp n urma D. existenNa procesului carios cu deschiderea camerei pulpare E. sensibilitate la percuNia n ax A,B,C (5, pag. 71) 696. Factorii fizici care pot determina apariNia hiperemiei preinflamatorii sunt reprezentaNi de: A. traumatisme din timpul pregatirii cavitaNilor B. traumatisme din timpul slefuirii bonturilor C. excitaNii termice transmise prin obturaNii metalice D. substanNe medicamentoase utilizate n terapia cariei simple E. exotoxinele bacteriilor A,B,C (5, pag. 70) 697. La inspecNie, n pulpita cronica deschisa ulceroasa se constata: A. prezenNa unei cavitaNi carioase profunde, cu deschiderea larga a camerei pulp are B. pereNi subNiri, chiar fracturaNi ai cavitaNii C. palpare cu sonda nedureroasa superficial D. nNeparea n profunzime provoaca durere si sngerare E. percuNie n ax si transversala negative A,B (5, pag. 85) 698. Morfopatologic, n pulpita acuta seroasa parNiala apa

A. vasodilataNie pe teritoriu pulpar ntins B. marginaNie leucocitara intensa C. la periferia procesului inflamator, semne de hiperfuncNie D. degenerescente celulare cu fragmentarea membranei celulare E. vscozitate pulpara redusa A,B,C (5, pag. 72) 699. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa poate evolua spre A. pulpita acuta purulenta parNiala B. exacerbarea unor focare pulpare de inflamaNie limitata si cu caracter subacut C. necroza pulpara D. gangrena pulpara E. parodontita apicala cronica granulomatoasa B,C,D (5, pag. 90) 700. Simptomatologia subiectiva n pulpita acuta seroasa totala este dominata de: A. crize dureroase violente, insuportabile B. tendinNa de iradiere a durerii C. caracterul pulsatil al durerii D. percuNia n ax pozitiva E. prezenNa unui proces carios profund A,B (5, pag. 75) 701. Tratasaturile comune ale pulpitelor cronice nchise sunt: A. se organizeaza si se dezvolta n condiNiile unei camere pulpare nchise B. procesul inflamator se desfasoara lent C. prezinta imagini radiologice bine conturate D. majoritatea au evoluNie asimptomatica clinic E. modificarile pulpare sunt caracterizate de prezenNa Nesutului de granulaNie A,B,D,E (5, pag. 90) 702. Diagnosticul diferenNial n pulpita purulenta parNiala se face cu: A. caria dentara simpla B. pulpita seroasa coronara C. pulpita seroasa totala D. pulpita purulenta coronoradiculara E. parodontita apicala acuta purulenta B,D (5, pag. 79) 703. Diagnosticul diferenNial n pulpita seroasa parNiala se face cu: A. caria simpla dentara B. hiperemia preinflamatorie C. pulpita acuta seroasa totala D. pulpita purulenta parNiala E. pulpita purulenta totala B,C,D,E (5, pag. 74)

704. Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele: A. ulceroasa B. polipoasa C. scleroatrofica D. hiperplazica E. propriu-zisa A,B (5, pag. 80) 705. Granulomul intern al lui Palazzi: A. este o pulpita cronica deschisa polipoasa B. este o pulpita cronica nchisa propriu-zisa C. este o pulpita cronica nchisa hiperplazica D. poate fi localizata coronar si/sau radicular E. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei C,D,E (5, pag. 92) 706. n pulpita seroasa totala la un dinte maxilar superior, durerea poate iradia catre: A. dinNii vecini B. dinNii antagonisti C. hemimaxilarul opus D. zona temporala E. zona orbitala A,B,D,E (5, pag. 75) 707. PercuNia n ax este pozitiva n urmatoarele pulpopatii: A. hiperemia preinflamatorie B. pulpite seroase parNiale acute C. pulpite seroase totale D. pulpite purulente parNiale acute E. pulpite purulente totale C,E (5, pag. 76,80) 708. Pulpita cronica nchisa hiperplazica poate evolua si complica cu: A. pulpita seroasa parNiala B. pulpita seroasa totala C. necroza pulpara D. fracturi ale dintelui E. parodontita apicala cronica C,D (5, pag. 92) 709. Sensibilitatea dureroasa n cazul unei pulpite cronice deschise poate aparea: A. n masticaNie, cnd sunt tasate alimente n cavitatea carioasa si se exercita presi uni n spaNiul endodontic B. Palparea cu sonda n profunzime

C. n cazul unor reacutizari datorate obliterarii cavitaNii carioase pentru un tim p mai lung, cu resturi alimentare D. testari ale vitalitaNii dintelui, dar la intensitaNi mari ale excitanNilor E. testari ale vitalitaNii dintelui, la intensitaNi obisnuite ale excitanNilor A,B,C,D (5, pag. 85) 710. Testele de vitalitate la rece si electice arata hiposensibilitate pulpara n urmatoarele situaNii: A. caria simpla B. pulpite acute seroase C. pulpite acute purulente D. pulpite cronice deschise E. pulpite cronice nchise C,D,E (5, pag. 72-81) 711. Diagnosticul pozitiv n pulpita acita seroasa parNiala: A. Caracterul ocalizat al durerii B. Durere vie, spontana sau provocata ce dureaza de la cteva minute la cteva ore C. Teste de vitalitate pozitive maia les la rece D. Carie profunda fara deschiderea camerei pulpare E. PercuNie n ax dureroasa A,B,C,D (5, pag. 74) 712. IndicaNii de tratament n hiperemia preinflamatorie: A. Tratamentul cariei simple si coafajul indirect B. Tratamentul cariei simple si cofajul direct n dublu timp C. AmputaNia devitala D. Extirparea vitala E. ExtracNia dintelui A,B,D (5, pag. 72) 713. IndicaNii de tratament n pulpita acuta seroasa parNiala: A. coafaj direct n dublu timp B. AmputaNie vitala C. AmputaNie devitala D. Extirpare vitala E. ExtracNia dintelui A,B,D (5, pag. 74) 714. Pulpita acuta purulenta parNiala -Diagnostic pozitiv: A. Durere pulsatila B. Exacerbare durereii la cald, diminuarea la rece C. Picatura de puroi la deschiderea camerei pulpare D. PercuNie n ax dureroasa E. Durere iradianata A,B,C (5, pag. 79)

715. Pulpita acuta seroasa totala -diagnostic pozitiv: A. Durere cu caracter continuu B. Intensitate mare a durerii C. PercuNie n ax dureroasa D. Hipersensibilitate la testele de vitalitate termice E. Carie profunda cu camera pulpara deschisa A,B,C,D (5, pag. 76) 716. Pulpita cronica deschisa granulomatoasa -diagnostic pozitiv: A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. FormaNiune polipoasa n continuarea pulpei dentare C. Sngerare si sensibilitate la nNeparea n profunzime D. Durere spontana nocturna E. PercuNie n ax dureroasa A,B,C (5, pag. 87) 717. Pulpita cronica deschisa ulceroasa -Diagnostic pozitiv: A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. Lipsa durerii si apariNia ei n anumite circumstanNe C. Sngerare la nNeparea pulpei cu sonda D. Teste de vitalitate negative E. PercuNia n ax dureroasa A,B,C (5, pag. 85) 718. Diagnisticul diferenNial n pulpita acuta seroasa totala se face cu: A. Pulpita acuta seroasa parNiala B. Pulpita purulenta totala C. Parodontita apicala acuta seroasa D. Parodontita apicala acuta purulenta E. Pulpita cronica granulomatoasa A,B,C (5, pag. 76) 719. Diagnosticul diferenNial n pulpita acuta purulenta totala se face cu: A. Pulpita acuta seroasa totala B. Pulpita acuta seroasa parNiala C. Pulpita purulenta parNiala D. Gangrena pulpara E. Parodontita apicala acuta purulenta A,C,E (5, pag. 80) 720. Diagnosticul pozitiv arele semne: A. Caracterul pulsatil al B. Exacerbarea durerii la C. Exacerbarea durerii la al pulpitei acute purulente parNiale se pune pe urmato durerii, cu posibilitate de localizare cald rece

D. Probele de vitalitate la rece dau raspunsuri pozitive la intensitaNi mai mari E. Probele de vitalitate electrice dau raspunsuri pozitive la intensitaNi mici a le stimulilor A,B,D (5, pag. 79) 721. Diagnosticul pozitiv n pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe urmatoa rele semne: A. ExistenNa cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare B. Raspuns pozitiv la percuNia n ax a dintelui C. Sngerare la nNeparea pulpei cu sonda D. Raspuns pozitiv la percuNia transversala a dintelui E. Raspunsuri negative la testele de vitalitate A,C (5, pag. 85) 722. EvoluNia pulpitei acute purulente parNiale este spre: A. Pulpita purulenta totala B. Pulpita cronica dechisa ulceroasa C. Gangrena pulpara D. Necroza pulpara E. Hiperemie preinflamatorie A,B,C (5, pag. 79) 723. Examenul morfopatologic n pulpita acuta seroasa totala pune n evidenNa urmatoarele: A. VasodilataNie n ntreg teritoriul pulpar B. PereNii vasculari nepermeabili C. PrezenNa rara a elementelor sanguine din seria alba n Nesutul pulpar D. Vscozitate pulpara redusa, prin depolimerizarea substanNei fundamentale E. Degenerescente odontoblastice, cu fragmentarea membranei celulare A,C,D,E (5, pag. 75) 724. n faza de hiperemie preinflamatorie, durerea este provocata de: A. Realizarea unei obturatiii metalice cu protejarea dentinei de pe fundul cavit aNii B. Gustul sarat C. Gustul acru D. Gustul dulce E. Realizarea unei obturaNii metalice fara protejarea dentinei D,E (5, pag. 71) 725. Tabloul clinic n pulpita acuta seroasa totala prezinta: A. Durere provocata de un agent extern, violenta, insuportabila B. Durere cu intensitate ce creste progresiv C. Exacerbari ale durerii la rece, dulce D. Exacerbari ale durerii la acru E. Durere cu intensitate mica A,B,C,D (5, pag. 75)

726. Tratamentul n pulpita acuta purulenta totala se face cu: A. Antibiotice endodontal B. Ozonoterapie C. Diatermie D. Extirpare devitala E. AmputaNie vitala A,B,C (5, pag. 80) 727. Aspectul morfopatologic al pulpitei acute purulente parNiale este: A. celulele situate la distanNa de focar nu prezinta leziuni B. fibrele de colagen sunt integre C. fibrele nervoase nvecinate focarului prezinta detasarea tecii de mielina D. celulele pulpare din centrul focarului sunt dezagregate E. celulele sangvine ajung n focar prin diapedeza cu diverse aspecte morfologice n raport cu starea lor funcNionala. A,C,D,E (5, pag. 78) 728. Diagnosticul diferenNial al pulpitei acute purulente totale se face cu: A. pulpita acuta seroasa totala B. pulpita cronica deschisa ulceroasa C. pulpita purulenta parNiala D. pulpita acuta seroasa parNiala E. parodontita apicala acuta. A,C,E (5, pag. 80) 729. Diagnosticul diferenNial al pulpitei cronice deschise granulomatoasa se fac e cu: A. polipul gingival B. pulpita cronica deschisa ulceroasa C. parodontita apicala cronica granulomatoasa D. necroza pulpara E. pulpita totala seroasa. A,B,D (5, pag. 87) 730. Examenul microscopic n pulpita acuta seroasa parNiala pune n evidenNa: A. vasodilataNie B. permeabilitate scazuta a pereNilor vasculari C. marginaNie leucocitara intensa D. semne de hipofuncNie odontoblastica E. concentrarea fosfatazei alcaline n regiunea predentinei A,C,E (5, pag. 72) 731. n pulpita cronica nchisa hiperplazica se constata: A. odontoblastii si pastreaza dimensiunea, dar nucleii sunt micsoraNi B. stratul de odontoblasti dispare aproape n ntregime, lasnd spaNii vacuolare C. micsorarea camerei pulpare si a canalelor radiculare prin hipermineralizarea dentinei D. pulpa se transforma ntr-un Nesut lax de tip primitiv

E. pulpa poate conNine zone de degenerescenta hialina sau calcara. B,D (5, pag. 91) 732. Simptomatologia n hiperemia preinflamatorie: A. durere spontana B. durerea iradiaza C. la examenul obiectiv se constata un proces carios care nu a deschis camera pu lpara D. usoara hipersensibilitate la testul termic rece E. sensibilitatea dentinei la palparea cu sonda. C,D,E (5, pag. 71) 733. Simptomatologia pulpitei acute seroase parNiale este: A. durere vie localizata la un anumit dinte B. durerea este continua C. dintele este modificat la culoare D. atingerea dentinei cu sonda provoaca o reacNie dureroasa E. percuNia dintelui n ax provoaca durere. A,D (5, pag. 73) 734. Tabloul morfologic al unei pulpite cronice nchise este: A. alaturi de Nesutul fibrozat si Nesutul de granulaNie nchistat se pot constata focare de inflamaNie acuta supurativa B. Nesutul de granulaNie poate fi nvecinat cu zone de degenerescenta hialina sau calcara C. odontoblastele au un aspect normal D. vasele sangvine au aspect normal E. fibrele nervoase sunt, n mare parte, degenerate. A,B,E (5, pag. 88) 735. Diagnosticul diferenNial al hiperemiei preinflamatorii se face cu: A. Caria simpla B. Hiperestezia dentinara C. Deschiderea accidentala a camerei pulpare D. Hipersensibilitatea dentinara E. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa B,D (5, pag. 71) 736. Diagnosticul diferenNial al pulpitei acute seroase totale se face cu: A. Nevralgia esenNiala de trigemen B. Pulpita acuta seroasa parNiala C. Parodontita apicala acuta purulenta D. Pulpita acuta purulenta totala E. Pulpita acuta purulenta parNiala B,D (5, pag. 76) 737. n pulpita acuta seroasa parNiala putem ntlni: A. Dureri spontane

B. Dureri C. Dureri D. Dureri E. Dureri A,B,E (5,

provocate la cald iradiate continue localizate pag. 73)

738. Hiperemia preinflamatorie se caracterizeaza prin: A. ncetarea durerii dupa ndepartarea stimulului B. persistenNa durerii cteva minute dupa ndepartarea stimulului C. intensitate crescuta a durerii D. intensitate moderata a durerii E. exacerbarea durerii mai mult la cald si mai puNin la rece B,D (5, pag. 71) 739. Modificarile morfologice n hiperemia preinflamatorie A. micsorarea volumului odontoblastelor B. marirea volumului odontoblastelor si fibroblastelor C. marginaNie leucocitara D. prezenNa indivizilor microbieni n pulpa E. scaderea activitaNii metabolice celulare B,C (5, pag. 70) 740. Care din urmatoarele afecNiuni pulpare poate fi reversibila: A. pulpita seroasa totala B. hiperemia preinflamatorie C. pulpita purulenta parNiala D. pulpita seroasa parNiala E. pulpita purulenta totala B,D (5, pag. 71,74) 741. n pulpita seroasa parNiala apare: A. scaderea permeabilitaNii pereNilor vasculari B. marginaNie leucocitara redusa C. marginaNie leucocitara intensa D. semne de inactivitate odontoblastica n centrul procesului inflamator E. hiperfuncNie odontoblastica la periferia procesului inflamator C,D,E (5, pag. 72) 742. n pulpita seroasa parNiala: A. durerea este vie, iradiata B. durerea este vie, localizata C. durerea dispare dupa ndepartarea stimulilor D. durerea poate Nine cteva minute E. durerea poate Nine cteva ore B,D,E (5, pag. 73)

743. n pulpita seroasa parNiala: A. durerea este mai puternica la proba cu clorura de etil B. durerea este mai puternica la proba cu fuloarul ncalzit C. durerile sunt calmate de apa rece D. durerile sunt calmate de apa calduNa E. durerea cedeaza la calmante A,D,E (5, pag. 74) 744. n pulpita seroasa totala: A. durerea apare ntotdeauna provocata B. durerea poate sa apara spontan C. durerea are caracter brutal D. durerea poate avea caracter progresiv E. durerea cedeaza ntotdeauna la calmante B,C,D (5, pag. 75) 745. IndicaNii de tratament n hiperemia preinflamatorie A. tratamentul cariei dentare si coafaj indirect B. tratamentul cariei dentare si coafaj direct ntr-un timp, n cazul deschiderii ac cidentale a camerei pulpare C. tratamentul cariei dentare si coafaj direct n doi timpi, n cazul deschiderii ac cidentale a camerei pulpare D. amputaNie vitala E. extirpare vitala A,C,D,E (5, pag. 72) 746. Diagnosticul diferenNial n pulpita purulenta parNiala se face cu: A. caria dentara simpla B. pulpita seroasa coronara C. pulpita seroasa totala D. pulpita purulenta coronoradiculara E. parodontita apicala acuta purulenta B,D (5, pag. 79) 747. Din categoria pulpiteor cronice deschise fac parte formele: A. ulceroasa B. polipoasa C. scleroatrofica D. hiperplazica E. propriu-zisa A,B (5, pag. 80) 748. Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale: A. Durere continua B. Durere pulsatila C. Hipersensibilitate la teste de vitalitate

D. Sensibilitate la percuNia n ax E. Durere localizata/iradiata A,B,D,E (5, pag. 79) 749. Pulpita cronica deschisa ulceroasa poate evolua spre: A. Pulpita acuta seroasa B. Pulpita acuta purulenta C. Fractura coronara D. Gangrena E. Pulpita cronica polipoasa A,B,C,D (5, pag. 85) 750. Diagnosticul pozitiv n pulpita acuta prulenta parNiala se face pe: A. Caracterul pulsatil al dureri B. Exacerbare la rece diminuare la cald C. PrezenNa picaturii de puroi la deschiderea camerei pupare D. Hipoexcitabilitate E. Imposibilitaea localizarii dintelui afectat A,C,D (5, pag.79) 751. n startul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc: A. Fibre conjunctive B. Limfocite C. Histiocite D. Macrofage E. Pulpa cu structura aparent normala A,B,C,D (5, pag. 84) 752. Pulpita cronica nchisa hiperplazica poate evolua si complica cu: A. pulpita seroasa parNiala B. pulpita seroasa totala C. necroza pulpara D. fracturi ale dintelui E. parodontita apicala cronica C,D (5, pag. 92) 753. IndicaNiile de tratament n hiperemia preinflamatorie sunt: A. Coafajul indirect B. Coafajul direct ntr-un timp C. Coafajul direct n doi timpi D. AmputaNia vitala E. Extirparea vitala A,C,D,E (5, pag. 72) 754. Examenul obiectiv n pulpita acuta seroasa parNiala releva: A. Dintele afectat are coloraNie anormala

B. Caria profunda are multa dentina ramolita C. Palparea cu sonda n profunzime este dureroasa D. PercuNia dintelui n ax este dureroasa E. Testele de vitalitate sunt intens pozitive B,C,E (5, pag. 73) 755. Diagnosticul pozitiv n pulpita acuta seroasa totala se face prin: A. Durerea spontana, iradianta, vie, lancinanta, n crize prelungite B. Palparea fina cu vrful sondei poate declansa criza dureroasa C. PercuNia n ax nedureroasa D. Testele de vitalitate negative E. ColoraNia normala a dintelui, cu multa dentina ramolita n procesul carios A,B,E (5, pag. 76) 756. Examenul subiectiv n pulpita cronica deschisa ulceroasa evidenNiaza: A. Lipsa durerii n general B. ApariNia de jena dureroasa uneori la masticaNie C. Prin obliterarea cavitaNii carioase cu resturi alimentare pot apare dureri pu lpitice acute nsa mai puNin violente D. Discrete sngerari dupa periaj sau traume masticatorii E. Lipsa antecedentelor dureroase puternice A,B,C,D (5, pag. 84) 757. Diagnosticul diferenNial n pulpita cronica deschisa granulomatoasa se face c u: A. Polipul gingival B. Necroza pulpara C. Pulpita cronica deschisa ulceroasa D. Gangrena pulpara E. Pulpitele cronice nchise A,B,C (5, pag. 87) 758. Pulpitele cronice nchise au ca trasaturi comune: A. Se formeaza n interiorul camerei pulpare nchise B. EvoluNia clinica este asimptomatica C. Procesul inflamator se desfasoara lent D. PrezenNa Nesutului de granulaNie E. Au caracter invadant A,B,C,D (5, pag. 88) 759. Diagnosticul diferenNial n pulpita cronica nchisa propriu-zisa se face cu: A. Pulpita cronica deschisa ulceroasa B. Necroza pulpara C. Gangrena pulpara simpla D. Pulpita cronica nchisa granulomatoasa E. Gangrena pulpara complicata A,B,C,D (5, pag. 90)

760. Simptomatologia pulpitei cronice nchise hiperplazice releva: A. Lipsa durerii n general B. Vaga jena dureroasa uneori C. Examenul radiologic fixeaza diagnosticul de certitudine D. Prin transparenta smaltului se poate constata roziul granulomului intern loca lizat coronar E. PercuNie n ax dureroasa A,B,C,D (5, pag. 91) 761. Tratamentul n pulpita acuta purulenta totala se face cu: A. Oznoterapie B. Diatermie C. Antibiotice endodontal D. Extirpare devitala E. AmputaNie vitala A,B,C (5, pag. 82) 762. Trasaturile comune ale pulpitelor cronice nchise sunt: A. Se organizeaza si se dezvolta n condiNiile unei camere pulpare nchise B. Procesul inflamator se desfasoara lent C. Prezinta imagini radiologice bine conturate D. Majoritatea au evoluNie asimptomatica clinic E. Modificarea pulpei este caracterizata de prezenNa Nesutului de granulaNie A,B,D,E (5, pag. 88) 763. Sensibilitatea dureroasa n cazul unei pulpite cronice deschise poate apare: A. n masticaNie, cnd alimentele sunt tasate n cavitatea carioasa si se exercita pre siune n spaNiul endodontic B. Palparea cu sonda n profunzime C. n cazul unor reacutizari datorita obliterarii cavitaNii carioase pentru un tim p mai lung cu resturi alimentare D. Testarii de vitalitate a dintelui la intensitaNi obisnuite ale excitanNilor E. Testarii de vitalitate a dintelui la intensitaNi mari ale excitanNilor A,B,C,E (5, pag. 85) *764. Factorii generali implicaNi n etiopatogenia necrozei pulpare sunt: A. Traumatismele dentare B. Avitaminozele C. Factori termici D. Factori chimico-toxici bucali E. LuxaNiile dentare B (5, pag. 94) 765. Printre factorii etiologici ai necrozei pulpare se numara: A. substanNe toxice fizico-chimice B. cresterii mari a temperaturii

C. factori microbieni din procesul carios D. traumatismele dentare care au determinat o fractura penetranta a dintelui res pectiv E. aparate ortodontice care determina forNe excesive gresit calculate, asupra un ui dinte A,B,E (5, pag. 96-97) 766. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde: A. Probe de vitalitate termice pozitive B. Probe de vitalitate electrice pozitive C. La diafanoscopie, dintele apare transparent D. Tehnica de transiluminare cu fibre optice indica o pierdere a transparenNei s i a coloraNiei obisnuite E. Foraj explorator negativ D,E (5, pag. 98) 767. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza urmatoarelor semn e: A. insensibilitate totala la sondajul canalelor radiculare B. absenNa modificarilor radiologice periapicale C. carie profunda cu camera pulpara deschisa D. examen bacteriologic negativ E. teste de vitalitate pozitive. A,B,C (5, pag. 101) 768. Diagnosticul diferenNial al necrozei pulpare se face cu; A. parodontita apicala acuta hiperemica B. gangrena pulpara simpla C. pulpita cronica cu camera pulpara nchisa (propriu-zisa) D. hiperemia pulpara E. parodontita apicala cronica B,C,E (5, pag. 98) 769. Factorii cauzatori ai gangrenei pulpare sunt: A. formolul B. cresterile mari si bruste de temperatura C. acNiunea unor enzime de provenienNa bacteriana D. dezechilibrul circulator E. flora microbiana din mediul salivar C,D,E (5, pag. 102) 770. Printre factorii chimico-toxici care pot produce necroza pulpara se numara A. formolul B. fenolul C. trioximetilenul D. clorhexidina E. arsenul A,B,C,E (5, pag. 96)

771. Printre factorii etiologici ai necrozei pulpare se numara: A. substanNe toxice fizico-chimice B. cresterii mari a temperaturii C. factori microbieni din procesul carios D. traumatismele dentare care au determinat o fractura penetranta a dintelui res pectiv E. aparate ortodontice care determina forNe excesive gresit calculate, asupra un ui dinte A,B,E (5, pag. 96-97) 772. Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numara: A. uscata B. umeda C. simpla D. complicata E. hiperemica A,B,C,D (5, pag. 101) 773. Un dinte cu necroza pulpara poate prezenta: A. coloraNie modificata B. hipersensibilitate si hiperestezie C. o obturaNie mai veche D. lipsa de sensibilitate la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare E. testele de vitalitate pozitive la intensitaNi crescute ale curentului electri c A,C,D (5, pag. 98) 774. Diagnosticul diferenNial al gangrenei pulpare simple se face cu: A. hiperemia pulpara B. caria secundara recidiva C. parodontita apicala cronica D. pulpita cronica E. necroza pulpara C,D,E (5, pag. 102) 775. Diagnosticul pozitiv n gangrena pulpara simpla se pune pe urmtoarele aspecte A. carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. insensibilitate totala la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare C. prezenNa hiperesteziei dentinare D. teste de vitalitate usor pozitive la intensitaNi crecsute ale curentului elec tric E. imagine radiologica fara modificari ale parodonNiului apical A,B,E (5, pag. 101) 776. Necroza pulpara poate evolua spre: A. ramne pe o perioada n acest stadiu B. vindecare spontana C. pulpita cronica cu camera pulpara nchisa D. gangrena pulpara E. fractura dentara

A,D,E (5, pag. 99) 777. Printre complicaNiile gangrenei pulpare simple amintim: A. parodontitele apicale acute B. fracturi corono-radiculare C. papilita D. endocardita E. glomerulonefrite A,B,D,E (5, pag. 102) 778. Urmatoarele semne clinice caracterizeaza gangrena pulpara: A. modificari de culoare a dintelui B. sondarea canalelor radiculare nedureroase C. sondarea canalelor poate prezenta usoara sensibilitate D. prezenNa unui proces carios care a evoluat cu deschiderea camerei pulpare E. hipersensibilitate dentinara A,B,D (5, pag. 101) 779. Diagnosticul diferenNial al gangrenei pulpare simple se face cu: A. Pulpite acute B. Pulpite cronice C. Necroza pulpara D. Gangrena complicata E. Caria dentara B,C,D (5, pag. 101-102) 780. Diagnosticul diferenNial n nevroza pulpara se face cu: A. Gangrena pulpara simpla B. Pulpita cronica deschisa C. Pulpita cronica nchisa D. Fractura dentara E. Parodontita apicala cronica A,B,C,E (5, pag. 98) 781. Dupa devitalizare cu preparate pe baza de arsenic: A. Se produce o necroza de coagulare B. Se produce o necroza de colicvatie C. Deschiderea camerei pulpare produce o sngerare abundenta D. Pulpa necrozata are aspect uscat E. Pulpa necrozata are un aspect brun-cenusiu A,D,E (5, pag. 98) 782. EvoluNia si complicaNiile gangrenei pulpare pot fi spre: A. Parodontita apicala B. Necroza pulpara C. Fractura coronara

D. Boala de focar E. Fractura corono-radiculara A,C,D,E (5, pag. 102) 783. Examenul radiologic n gangrena pulpara: A. Este elocvent B. Poate releva o radiotransparenta periapicala C. Poate releva ngustarea canalului radicular D. Poate evidenNia existenNa denticulilor E. Poate evidenNia o usara largire a canalului C,D (5, pag. 101) 784. Gangrena umeda se caracterizeaza prin: A. Nesut pulpar putrificat ferm B. Imagine radiologica cu modificari periapical C. Nesut pulpar putrificat foarte moale D. Pierdere parNiala a configuraNiei structurale a pulpei E. Pierdere totala a configuraNiei structurale a pulpei C,E (5, pag. 100) 785. Microrganismele implicate n patogenia gangrenei pulpare sunt: A. Streptococi alfa hemolitici B. Stafilococul alb C. Stafilococul auriu D. Gonococi E. Pneumococi A,B,C,E (5, pag. 94) 786. Modificari de culoare a dintelui se pot ntlni n: A. Necroza pulpara B. Pulpita cronica deschisa C. Gangrena pulpara D. Pulpita cronica nchisa hiperplazica E. Pulpita cronica nchisa propriu A,C,D (5, pag.94 ) 787. Necroza pulpara: A. Se trateaza ca pulpita cronica nchisa B. Extirparea devitala este de elecNie C. Respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaNie radiculara corecta D. Nu necesita etapa de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptica E. Se trateaza ca o gangrena pulpara C,E (5, pag. 98) 788. Diagnosticul diferenNial al necrozi se face cu: A. Gangrena pulpara simpla

B. Granulonul intern Palazzi C. Paradontita apicala cronica D. Pulpita cronica deschisa E. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa A,C,D,E (5, pag. 98-99) 789. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune prin: A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. Fetiditate C. Dureri la masticaNie D. Teste de vitalitate negative E. Examen bacteriologic pozitiv A,B,D,E (5, pag. 101) 790. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe seama: A. Modificarilor de culoare a dintelui B. Testelor de vitalitate negative C. PercuNiei n ax negative D. Mirosului fetid E. nsamnNarii bacteriene negative A,B,E (5, pag. 98) 791. EvoluNia si complicaNiile necrozei pulpare sunt: A. Necroza poate ramne o perioada n acest stadiu B. Se produce infectarea pulpitei necrozate C. Provoaca rizaliza D. Duce la fractura dentara E. ApariNia chistului radicular A,B,D (5, pag. 99) 792. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniNi din: A. Cavitatea bucala B. Chiste de vecinatate C. Canal radicular lateral D. CirculaNia general prin anacoreza E. Osul alveolar A,C,D (5, pag. 99) 793. Diagnosticul diferenNial al necrozei pulpare se face cu: A. Gangrena pulpara simpla B. Parodontita apicala cronica C. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa D. Pulpita cronica deschisa E. Pulpita acuta purulenta totala A,B,C,D (5, pag. 99)

794. Examenul histochimic n gangrena pulpara pune n evidenNa o masa semiputreda compusa din: A. Materii grase B. Polipeptide alterate C. Hidrogen sulfurat D. Apa E. Monoxid de carbon A,B,C,D (5, pag. 101) 795. Gangrena dentara constituie un focar de infecNie pentru restul organismului , determinnd: A. Glomerulonefrite B. Endocardite C. AfecNiuni reumatismale D. Diabet zaharat E. Diabet insipid A,B,C (5, pag. 102) 796. Microorganismele din spaNiul endodontic, n gangrena pulpara sunt: A. Difteroizi B. Lactobacili C. Stafilococ auriu D. Stafilococ alfa-hemolitic E. Noocardia A,B,C,E (5, pag. 99) 797. Radiografia dentara n gangrena pulpara arata: A. TransparenNa crescuta a canalului radiculalar B. Micsorarea lumenului radicular prin depozite de dentina C. PrezenNa barierei dentinocementoide la nivelul apexului D. ExistenNa denticulilor E. SpaNii intertrabeculare marite de volum A,B,C,D (5, pag. 101) 798. Responsabil de leziunile tisulare din gangrena este si Nesutul pulpar propr iu-zis, prin elaborarea unor elemente cu acNiune distructiva locala: A. Enzime lizozomale B. Acizi nucleici C. Histidina D. Heparina E. Enzime proteolitice A,B,D,E (5, pag. 100) 799. Simptomatologia gangrenei pulpare cuprinde: A. Modificarea de culoare a dintelui

B. Pierderea marcata de substanNa dentara C. Durere la percuNia transversala a dintelui D. Sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare E. Examen bacteriologic pozitiv A,B,E (5, pag. 101) 800. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde: A. Probe de vitalitate termice pozitive B. Probe de vitalitate electrice pozitive C. La diafanoscopie, dintele apare transparent D. Tehnica de transiluminare cu fibre optice indica o pierdere a transparenNei s i a coloraNiei obisnuite E. Foraj explorator negativ D,E (5, pag. 98) 801. Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin: A. modificarea brutala a pH-ului B. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare C. paralizia pereNilor vasculari D. blocarea respiraNiei celulare E. depolimerizarea colagenului. C,D (5, pag. 97) 802. Cauzele necrozei pulpare pot fi: A. secNionarea vaselor pulpare la nivelul apexului dentar B. smulgerea vaselor la nivelul apexului dentar C. penetrarea bacteriilor prin apexul dentar D. dilacerarea Nesutului pulpar cu eliberare de amine toxice E. compresia vaselor la nivelul apexului. A,B,D,E (5, pag. 95) 803. Diagnosticul diferenNial al necrozei pulpare se face cu: A. gangrena simpla B. parodontita apicala cronica C. pulpita seroasa parNiala D. pulpita cronica deschisa E. pulpita cronica nchisa propriu-zisa. A,B,D,E (5, pag. 98-99) 804. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza urmatoarelor semn e: A. insensibilitate totala la sondajul canalelor radiculare B. absenNa modificarilor radiologice periapicale C. carie profunda cu camera pulpara deschisa D. examen bacteriologic negativ E. teste de vitalitate pozitive. A,B,C (5, pag. 101)

805. Diagnosticul pozitiv n necroza pulpara se face pe baza urmatoarelor semne: A. dinte cu aspect normal B. test de vitalitate la rece negativ C. la palpare cu sonda n camera pulpara apare sngerare D. la testul electric raspunsul este pozitiv E. la percuNie rezonanta este mata. B,E (5, pag.98) 806. Prin necroza se nNelege: A. modificarea aseptica a pulpei dentare sub acNiunea microorganismelor B. distructia aseptica a Nesutului pulpar sub acNiunea agenNilor fizici C. transformarea pulpei dentare ntr-un Nesut de granulaNie bogat vascularizat D. atrofia fibroscleroasa si reticulara a pulpei dentare E. mortificarea pulpei sub acNiunea agenNilor chimici. B,E (5, pag. 94) 807. Simptomatologia clinica n necroza pulpara: A. dintele are culoare modificata B. prezinta hiperestezie C. conNinutul canalului radicular este o masa omogena de culoare rosie viu D. probe de vitalitate negative E. la percuNia rezonanta este mata. A,D,E (5, pag. 98) 808. Diagnosticul diferenNial al necrozei pulpare se face cu: A. Gangrena pulpara simpla B. Pulpita cronica nchisa hiperplazica C. Parodontita apicala cronica D. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa E. Pulpita cronica deschisa A,C,D,E (5, pag. 98-99) 809. Necroza de coagulare poate fi provocata de: A. Arsenic B. Clorura de zinc C. Trioximetilen D. Fenol E. Tricrezolformalina A,C,D,E (5, pag. 98) 810. Necroza de colicvatie poate fi declansata de: A. Tricrezolformalina B. Papaina C. Tripsina D. Antiformina

E. Clorura de zinc B,C,D (5, pag. 98) 811. Necroza de coagulare este secundara A. acNiunii enzimatice B. cresterii hidrofiliei C. blocarii circulaNiei sangvine D. acNiunii arsenicului E. coagularii proteice C,D,E (5, pag. 98) 812. Necroza de coagulare se caracterizeaza prin A. Pulpa uscata B. Pulpa de culoare galben-brun C. Consistenta pulpara este redusa D. Extirparea se realizeaza n microfragmente E. Aparea adesea dupa arsenic A,B,E (5, pag. 98) 813. Necroza de coligvatie este produsa prin: A. Enzime vegetale B. Enzime animale C. SoluNii antiseptice D. Arsenic E. Bradichinina A,B,C (5, pag. 98) 814. n gangrena pulpara simpla examenul radiologic arata: A. Radiotransparenta crescuta a canalului radicular B. Uneori strmtorarea lumenului canalului radicular C. ExistenNa denticulilor D. Lipsa barieri dentino cementoide E. Uneori largirea lumenului canalului radicular A,B,C (5, pag. 101) 815. Semnele de gangrene simpla sunt: A. test de vitalitate negativ B. lipsa sensibilitaNii si sngerarii pe canal C. camera pulpara nchisa D. dinte modificat de culoare E. modificari periapicale pe radiografie A,B,D (5, pag. 101) 816. Gangrena uscata: A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase B. succeede un traumatism

C. succede acNiunii unui agent chimic D. pereNi dentinari alteraNi profund E. extirparea usoara a resturilor B,C,E (5, pag. 101) 817. Diagnosticul diferenNial n necroza pulpara se face cu: A. Gangrena pulpara simpla B. Pulpita cronica deschisa C. Pulpita cronica nchisa D. Fractura dentara E. Parodontita apicala cronica A,B,C,E (5, pag. 98) 818. Necroza pulpara: A. Se trateaza ca pulpita cronica nchisa B. Extirparea devitala este de elecNie C. Respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaNie radiculara corecta D. Nu necesita etapa de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptica E. Se trateaza ca o gangrena pulpara C,E (5, pag.98) 819. Dupa devitalizare cu preparate pe baza de arsenic: A. Se produce o necroza de coagulare B. Se produce o necroza de colicvaNie C. Deschiderea camerei pulpare produce o sngerare abundenta D. Pulpa necrozata are aspect uscat E. Pulpa necrozata are un aspect brun-cenusiu A,D,E (5, pag. 98) 820. Diagnosticul diferenNial al gangrenei pulpare simple se face cu: A. Pulpite acute B. Pulpite cronice C. Necroza pulpara D. Gangrena complicata E. Caria dentara B,C,D (5, pag. 102) 821. Modificari de culoare a dintelui se pot ntlni n: A. Necroza pulpara B. Pulpita cronica deschisa C. Gangrena pulpara D. Pulpita cronica nchisa hiperplazica E. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa A,C,D (5, pag. 101)

822. Gangrena umeda se caracterizeaza prin: A. lesut pulpar putrificat ferm B. Imagine radiologica cu modificari periapical C. lesut pulpar putrificat foarte moale D. Pierdere parNiala a configuraNiei structurale a pulpei E. Pierdere totala a configuraNiei structurale a pulpei C,E (5, pag. 100) 822. EvoluNia si complicaNiile gangrenei pulpare pot fi spre: A. Parodontita apicala B. Necroza pulpara C. Fractura coronara D. Boala de focar E. Fractura corono-radiculara A,C,D,E (5, pag. 102) 823. Diagnosticul pozitiv n gangrena pulpara simpla este stabilit pe baza urmatoa relor aspecte A. Examen bacteriologic pozitiv B. PrezenNa unei carii profunde cu camera pulpara deschisa si insensibilitate to tala la sondajul explorator C. Fetiditate (nu este caracteristica) D. Fetiditate (este caracteristica numai gangrenei) E. Examen bacteriologic negativ A,B,C (5, pag. 101) 824. EvoluNia necrozei pulpare se poate face spre: A. Fractura dentara B. Infectarea pulpei C. Parodontita apicala acuta D. Parodontita apicala cronica E. Pulpita cronica nchisa A,B (5, pag. 99) 825. n etiopatogenia necrozei se ncadreaza: A. Factori generali B. Factori traumatici C. Factori termici D. Factori chimicotoxici E. Factori microbieni A,B,C,D (5, pag. 94-95) 826. Factorii termici ce intervin n etiopatogenia necrozei pulpare sunt reprezent aNi de: A. O crestere a temperaturii cu 5gr. Celsius B. O scadere a temperaturii, brusca, cu 5 gr. Celsius C. scadere a temperaturii, foarte lenta, cu 5 gr. Celsius

D. O scadere brutala a temperaturii la 0 gr. Celsius E. Scaderea temperaturii la 0 gr. Celsius nu produce modificari semnificative la nivel pulpar A,D (5, pag. 96) 827. n legatura cu formolul sunt valabile urmatoarele afirmaNii: A. Se utilizeaza n tratamentul hiperesteziei dentinare B. Se utilizeaza n tratamentul hipersensibilitaNii C. Are capacitate mare de difuziune de-a lungul canaliculelor D. Efect coagulant asupra proteinelor E. Produce paralizia pereNilor vasculari A,B,C,D (5, pag. 97) 828. Arsenicul acNioneaza prin A. Difuziune de-a lungul canaliculelor dentinare B. Efect coagulant asupra proteinelor C. Paralizia pereNilor vasculari D. Blocarea respiraNiei celulare E. Depolimerizarea colagenului C,D (5, pag. 97) 829. n necroza pulpara au loc urmatoarele modificari la nivel microscopic A. Celulele prezinta modificari de forma B. Apare picnoza nucleului C. Apare cresterea n volum a nucleului D. Apare vacuolizarea citoplasmei E. fibrele conjunctive se disociaza prin depolimelizare A,B,D,E (5, pag. 97) 830. Macroscopic necroza pulpara se caracterizeaza prin A. n necroza de colicvatie pulpa dentara este o masa semilichida, tulbure B. n necroza de colicvatie pulpa are consistenta redusa C. n necroza de colicvatie pulpa are consistenta crescuta D. n necroza de coagulare pulpa are consistenta redusa E. n necroza de coagulare pulpa are consistenta crescuta A,B,E (5, pag. 98) 831. Diagnosticul pozitiv n gangrena simpla presupune A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sensibilitate crescuta la so ndajul canalelor radiculare B. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sngerare abundenta la sondaju l canalelor radiculare C. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si insensibilitate la sondajul canalelor radiculare D. Fetiditate E. Teste de vitalitate negative C,D,E (5, pag. 101)

832. Diagnosticul diferenNial n gangrena pulpara simpla se face cu A. Necroza pulpara B. Gangrena complicata cu parodontita apicala acuta C. Pulpita acuta seroasa totala D. Pulpita acuta seroasa parNiala E. Pulpita purulenta totala A,B (5, pag. 102) 832. Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numara: A. Umeda B. Uscata C. Complicata D. Hiperemica E. ParNiala la dinNii pluriradiculari A,B,C,E (5, pag. 101) 833. Gangrena dentara constituie un focar de infecNie pentru restul organismului determinnd: A. Diabet zaharat B. Glomerulonefrite C. Endocardite D. AfecNiuni reumatismale E. Migrene B,C,D,E (5, pag. 102) 834. Printre factorii clinico-toxici care pot produce necroza pulpara putem enum era: A. Formolul B. Arsenul C. Clorhexidina D. Fenolul E. Toate raspunsurile de mai sus A,B,D (5, pag. 96-97) *835. EvoluNia cea mai frecvenNa a unei parodontite apicale acute purulente este spre A. fistulizare B. vindecare definitiva C. cronicizare D. osteomielita E. supuraNia lojilor si spaNiilor cervico-faciale C (5, pag. 112) *836. Abcesul Phoenix: A. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente C. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente

D. Este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu E. Este o parodontita apicala acuta seroasa C (5, pag. 98) *837. Durerea este de intensitate maxima n parodontita apicala acuta seroasa A. n B. n C. n D. n E. n D (5, *838. stadiu endoosos stadiu de fistula stadiu de hiperemie stadiu subperiostal stadiu submucos pag. 108) Parodontita apicala acuta hiperemica:

A. Reprezinta faza initiaala a inflamaNiei pulpare B. Reprezinta faza initiaala a inflamaNiei ligamentelor periodontale C. Reprezinta faza initiaala a inflamaNiei osului alveolar apical D. Reprezinta faza initiaala a inflamaNiei septului interradicular E. Reprezinta faza initiaala a inflamaNiei septului interdentar C (5, pag. 104) *839. PercuNia n ax este pozitiva n parodontitele apicale cronice: A. n 90% din cazuri B. n 20% din cazuri C. n 100% din cazuri D. n 70% din cazuri E. n 50% din cazuri B (5, pag. 114) *840. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturata pot fi enumerat e urmatoarele, cu excepNia: A. Parodontita apicala cronica fibroasa B. Granulom simplu conjunctiv C. Granulom epitelial D. Granulom chistic E. Parodontita apicala cronica condensata E (5, pag. 114) *841. Trasatura esenNiala a parodontitei apicale cronice condensate este: A. Imagine radiologica difuza, cu spaNii trabeculare nguste B. Imagine radiologica de osteita circumscrisa, radiotransparenta C. ngustarea spaNiului periapical D. Raspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate E. PercuNia n ax este pozitiva C (5, pag. 124)

*842. Prima faza a inflamaNiei parodonNiului apical cuprinde"timpul mut", fara r asunet clinic, n care modificarile sunt: A. biochimice B. mecanice C. chimice D. enzimatice E. fizice A (5, pag. 106) *843. Rapiditatea fenomenelor de dinamica vasculara n inflamaNiile parodonNiului apical este cuprinsa ntre: A. cteva minute si 3-4 ore B. 3 si 4 zile C. 2 si 3 ore D. 10-20 minute E. cteva saptamni A (5, pag. 106) *844. Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de: A. modificarile vasculare B. modificarile chimice C. modificarile enzimatice D. durere E. rezorbtie osoasa A (5, pag. 108) *845. Zona periferica a granulomului periapical poarta si denumirea de: A. zona de stimulare sau de ncapsulare(fibroza periferica) B. zona exudativa C. zona de iritaNie D. zona de necroza E. zona de vindecare A (5, pag. 119) *846. Diagnosticul pozitiv n parodontita apicala purulenta se pune pe urmatoarele semne: A. Durere la testele de vitalitate dentara B. Durere exacerbata la sondarea canalelor radiculare C. Stare generala afectata D. Lipsa durerii la percuNia n ax E. Aspect normal al mucoasei vestibulare si al tegumentelor C (5, pag. 109) *847. n stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente, circumscrise, p rocesul de necroza de lichefiere este favorizat de: A. Tensiune mica intratisulara B. Cresterea ph-ului local

C. Tulburari vasculare care mpiedica o buna activitate trofica D. Scaderea infiltratului leucocitar E. Micsorarea spaNiilor medulare C (5,pag. 110) *848. Semnele subiective n parodontita apicala acuta purulenta sunt: A. Durere de intensitate mica B. Durere cu caracter lancinant C. Diminuarea durerii la schimbarea poziNiei capului D. Strngerea dinNilor produce usurare E. SenzaNie de agresiune E (5,pag. 111) *849. Diagnosticul diferenNial al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu: A. Necroza pulpara B. Pulpitele cronice C. Pulpitele acute D. Parodontite apicale acute E. Hiperemia preinflamatorie B (5,pag. 117) *850. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute purulente se pune pe: A. leste de vitalitate pozitive ale dintelui cauzal B. leste de vitalitate negative ale dinNilor vecini C. Fistulizarea cu eliminare de puroi D. Modificarea de culoare a dintelui E. Iradierea durerii n arcada antagonista C (5,pag. 112) *851. Diagnosticul pozitiv n granulomul chistic se pune pe: A. leste de vitalitate pozitive B. CrepitaNie si depresibilitate n dreptul apexului C. Sngerare la sondarea canalelor radiculare D. Adenopatie loco-regionala E. Imagine radiologica difuza B (5,pag. 122) *852. Diagnosticul pozitiv n parodontita apicala acuta seroasa se face pe baza urmatoarelor semne: A. probe de vitalitate dentara pozitive B. durerea are caracter cronic C. tumefierea mucoasei si tegumentelor D. lipsa durerii la percuNie n axul dintelui E. nu apar modificari n starea generala a organismului. C (5,pag. 109)

*853. Granulomul chistic reprezinta: A. o osteita apicala cronica si distructia osoasa cu contur difuz B. nlocuirea Nesutului osos cu Nesut de granulaNie cu numerosi fibroblasti si his tiocite C. stadiul final al unui granulom epitelial D. stadiul iniNial al unei parodontite apicale cronice fibroase E. o leziune periapicala cu contur difuz pe radiografie. C (5,pag. 121) *854. n parodontita apicala cronica fibroasa tabloul morfopatologic arata: A. vasele sangvine au pereNi subtiati B. leziunea este extinsa n osul alveolar C. sunt prezenNi numerosi fibroblasti si fibrociti D. o parte din ligamentele Scharpay sunt ngrosate E. perniNele vasculare descrise de Schweitzer sunt bine dezvoltate C (5,pag. 116) *855. Osteofibroza periapicala este o reacNie de condensare osoasa care apare n: A. gangrena pulpara simpla B. hiperemia preinflamatorie C. pulpita acuta purulenta totala D. pulpita cronica E. pulpita acuta seroasa totala. D (5,pag. 125) *856. ReacNiile din zona exudativa ("de contaminare") n granulomul simplu conjunc tiv se caracterizeaza prin: A. vasoconstricNie B. lipsa exudatului C. prezenNa unui infiltrat celular mai ales polimorfonuclear D. exudatul inflamator concentreaza exotoxinele microbiene E. lipsesc celulele macrofage. C (5,pag. 118) *857. Tabloul morfopatologic n parodontita apicala acuta seroasa arata: A. pereNi vasculari ingrosati B. ligamentele alveolo-dentare sunt subtiate C. desociere fibrilara prin depolimerizare D. corticala interna alveolara prezinta contur regulat E. ngustarea spaNiilor intertrabeculare. C (5,pag. 108) *858. Cu ce afecNiune se face diagnosticul diferenNial al granulomului chistic: A. Actinomicoza B. Adenopatiile supurate C. Granulomul epitelial

D. Osteomielita E. TOATE cele de mai sus C (5,pag. 122) *859. PrecizaNi parodontita apicala cronica cu imagine radiologica neconturata: A. Parodontita apicala cronica fibroasa B. Parodontita apicala cronica cu hipercementoza C. Osteita paradentara D. Parodontita apicala cronica condensanta E. Abcesul cronic apical D (5,pag. 114) *860. Parodontita apicala acuta hiperemica A. Reprezinta faza iniNiala a B. Reprezinta faza iniNiala a C. Reprezinta faza iniNiala a D. Reprezinta faza iniNiala a E. Reprezinta faza iniNiala a C (5,pag. 104) *861. A doua faza n evoluNia inflamaNiei inflamaNiei inflamaNiei inflamaNiei inflamaNiei pulpare ligamentelor periodontale osului alveolar apical septului interradicular septului interdentar

inflamaNiei parodonNiului:

A. Este numita timpul mut.. B. Este caracteristica prin manifestarile vasculare si clinice C. Este faza de alterare tisulara primara D. Este o hiperemie de tip pasiv E. Dureaza ntre cteva ore si cteva zile B (5,pag. 106) *862. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturata pot fi enumerat e urmatoarele, cu excepNia: A. Parodontita apicala cronica fibroasa B. Granulom simplu conjunctiv C. Granulom epitelial D. Granulom chistic E. Parodontita apicala cronica condensata E (5,pag. 114) *863. PercuNia n ax este pozitiva n parodontitele apicale cronice: A. n 90% din cazuri B. n 20% din cazuri C. n 100% din cazuri D. n 70% din cazuri E. n 50% din cazuri B (5,pag. 114) *864. Abcesul Phoenix:

A. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente C. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente D. Este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu E. Este o parodontita apicala acuta seroasa D (5,pag. 119) *865. Trasatura esenNiala a parodontitei apicale cronice condensate este: A. Imagine radiologica difuza, cu spaNii trabeculare nguste B. Imagine radiologica de osteita circumscrisa, radiotransparenta C. ngustarea spaNiului periapical D. Raspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate E. PercuNia n ax este pozitiva C (5,pag. . 124) *866. Durerea este de intensitate maxima n parodontita apicala acuta seroasa: A. n stadiu endoosos B. n stadiu de fistula C. n stadiu de hiperemie D. n stadiu subperiostal E. n stadiu submucos D (5,pag. 109) *867. Diagnosticul pozitiv n parodontita apicala acuta seroasa se pune pe baza urmatoarelor semne: A. AbsenNa durerii B. Durere moderata C. Tumefierea mucoasei si a tegumentelor D. Teste de vitalitate pozitive E. Lipsa durerii la percuNia n axul dintelui C (5,pag. 109) *868. n timpul articularii fonetice normale se poate observa: A. sprijinul limbii pe suprafaNa palatinala a incisivilor superiori; B. interpozitia limbii catre incisivi; C. interpozitia limbii catre premolari; D. vrful limbii n contact cu papila incisiva; E. sprijinul limbii pe faNa linguala a incisivilor inferiori. D (5,pag. 381) *869. n cadrul funcNiei fonatorii tulburarile de ritm cuprind: A. B. C. D. E. dislalia; sigmatismul; rotacismul; rinolalia; tahilalia.

E (5,pag. 384) *870. n mod normal n deglutiNia de tip adult : A. limba are o poziNie posterioara; B. vrful limbii este asezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivil or inferiori; C. arcadele sunt n contact; D. limba vine n contact cu incisivii superiori; E. limba vine n contact cu treimea ocluzala a suprafeNelor orale a dinNilor later ali. B (5,pag. 354) *871. Prelungirea stadiului de deglutiNie infantila se datoreaza: A. maturitaNii neuromusculare; B. nclinarii palatinale a incisivilor superiori si a proceselor alveolare; C. maxilarului superior largit transversal; D. factorului genetic ereditar; E. macroglosiei. E (5,pag. 360) *872. Raportul dintre deglutiNie si dezvoltarea ap. DM: A. forNele cele mai puternice se declanseaza n stadiul II al deglutiNiei (stadiul faringian); B. timpul I al deglutiNiei (stadiul bucal) ramne acelasi n cursul vieNii; C. dupa erupNia dinNilor permanenNi limba patrunde ntre arcade n timpul deglutiNie i; D. daca dupa erupNia dinNilor temporari persista deglutiNia infantila, situaNia se considera anormala; E. ntr-o deglutiNie normala buzele vin n contracNie puternica. D (5,pag. 365) 873. Diagnosticul diferenNial al parodontitei apicale acute purulente se face cu : A. pulpita acuta seroasa totala B. hiperemia pulpara C. abcesul paroodntal marginal D. osteomielita maxilara E. foliculita dinNilor inclusi C,D,E (5,pag. 113) 874. Diagnosticul pozitiv al granulomului simplu conjunctiv se pune pe baza urma toarelor caracteristici: A. teste de vitalitate pozitive B. modificari ale aspectului mucoasei vestibulare la nivelul apexului dintelui r espectiv C. examenul radiologic releva existenNa unei zone de radiotransparenta care nconj oara apexul D. examenul radiologic releva existenNa unei zone radioopace care nconjoara apexu l E. existenNa fistulei sau a cicatricilor B,C,E (5,pag. 120) 875. Diagnosticul pozitiv n cazul parodontitei apicale cronice condensante se fac e pe baza urmatoarelor semne:

A. imagine radiologica care evidenNiaza un os periapical cu aspect radiotranspar ent bine conturat B. imagine radiologica care evidenNiaza o radiotransparenta difuza periapicala C. imagine radiologica care evidenNiaza un os periapical cu aspect mai albicios D. spaNiul periodontal apical are tendinNa de a fi desfiinNat E. imagine radiologica difuza cu spaNii trabeculare marite n volum C,D,E (5,pag. 124) 876. Examenele complementare n cazul parodontitelor apicale cronice evidenNiaza: A. raspunsuri negative la probele de vitalitate pulpara B. raspunsuri pozitive la probele de vitalitate n cazul pluriradicularilor C. examenul radiologic evidenNiaza ntinderea leziunii periapicale D. examenul radiologic evidenNiaza leziuni periapicale E. examenele de laborator pot evidenNia modificari de VSH si leucogramei A,B,C,E (5,pag. 115) 877. Factorii etiologici care pot produce o parodontita apicala acuta hiperemica sunt: A. pansamente endodontice iritante B. scaderi bruste si repetate de temperatura n mediul bucal C. substanNe devitalizante D. traumatisme determinate de o suprancarcare ocluzala E. agenNi microbieni A,C,D,E (5,pag. 104) 878. Formele clinice de parodontita apicala acuta sunt: A. abcesul parodontal B. parodontita apicala seroasa C. parodontita apicala difuza (Partsch) D. parodontita apicala purulenta E. parodontita apicala hiperemica B,D,E (5,pag. 104) 879. La examenul obiectiv n cazul unei parodontite apicale cronice neacutizate ntln im: A. modificarea aspectului dintelui caracteristic gangrenei pulpare B. posibilitatea existenNei unei fistule gingivale C. percuNia verticala pozitiva n procent de 20% din cazuri D. sensibilitate dureroasa care cedeaza la presiunea pe dinte E. ntotdeauna ganglionii regionali mariNi n volum A,B,C (5,pag. 114) 880. Semnele clinice subiective care caracterizeaza parodontita apicala acuta pu rulenta n stadiul endoosos si subperiostul sunt: A. atingerea dintelui devine extrem de dureroasa B. durere spontana cu caracter pulsatil C. durere de intensitate redusa care apare doar la atingerea dintelui D. senzaNie de egresiune a dintelui respectiv E. aplecarea capului sau schimbarea poziNiei corpului duce la scaderea intensita Nii dureroase

A,B,D (5,pag. 111) 881. Semnele subiective ale parodontitei apicale acute seroase (difuza) sunt: A. sensibilitate usoara la atingerea dintelui B. durere intensa care iradiaza n regiunile dentare nvecinate C. durerea cedeaza la calmante obisnuite D. durerea este exacerbata de cresterea fluxului sanguin n egiunea cefalica E. durerea cedeaza la aplicarea de caldura B,D (5,pag. 108) 882. Simptomatologia clinica care caracterizeaza parodontitele apicale cronice e ste reprezentata de: A. durere de mica intensitate intermitenNa B. durerea se accentueaza la decubit C. senzaNie usoara de egresiune a dintelui D. durere cu caracter nevralgiform E. lipsa puseelor acute n antecedente A,C,D (5,pag. 114) 883. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmatoarele: A. Este o osteita apicala cronica B. Este o parodontita apicala cronica C. Se mai numeste granulom intern a lui Palazzi D. Prezinta 4 zone E. Cel mai concludent este examenul radiologic A,B,D,E (5,pag. 117) 884. Diagnosticul diferenNial al parodontitei apicale acute hiperemice se face c u: A. Pulpita acuta seroasa parNiala B. Pulpita acuta seroasa totala C. Pulpita acuta purulenta parNiala D. Pulpita acuta purulenta totala E. Pulpita cronica nchisa B,D (5,pag. 107) 885. Diagnosticul diferenNial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. Foliculita acuta a dinNilor inclusi B. Parodontite apicale cronice C. Pulpite acute D. Parodontita apicala acuta supurata E. Nevralgia de trigemen A,C,D,E (5,pag. 109) 886. Durerea n parodontita apicala cronica poate imbracaurmatoarele aspecte: A. AbsenNa B. Nevralgiforma

C. SenzaNie de usoara egresiune D. Durere cu senzaNie de oboseala ddupa masticaNie E. Pulsatila B,C,D (5,pag. 114) 887. Edemul din parodontita apicala acuta seroasa: A. Intereseaza buza superioara pentru dinNii incisivi superiori B. Intereseaza aripa nasului pentru grupul incisiv C. Intereseaza regiunea palpebrala pentru caninii superiori D. Intereseaza regiunea mentoniera pentru incisivii inferiori E. Intereseaza regiunea geniana pentru molarii inferiori A,C,D (5,pag. 108) 888. Examenul radiologic este elocvent: A. n parodontita apicala acuta hiperplazica B. n parodontita apicala acuta seroasa totala C. n parodontita apicala acuta purulenta n primele faze D. n parodontite apicale cronice E. n parodontita apicala acuta purulenta n ultima faza A,D,E (5,pag. 113) 889. PrecizaNi raspunsurile corecte n cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase: A. Pe canal este prezenta o secreNie seroasa B. Durerea are caracter acut C. Durerea este prezenta la percuNia n ax D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensitaNi foarte ale stimulului E. Este tumefierea mucoasei tegumentelor A,B,C,E (5,pag. 108) 890. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: A. Este diferita funcNie de factorii etiologici B. PercuNia laterala este pozitiva C. PercuNia n ax este negativa D. Este dominata de durere la atingerea dintelui cauzal E. PercuNia n ax este pozitiva A,D,E (5,pag. 106) 891. Accesul microorganismelor, ce constituie agenNi microbieni n etiologia parod ontitei apicale acute hiperemice, se poate produce prin: A. canalul radicular B. pungi parodontale C. soluNii de continuitate (plaga a mucoasei) D. microtraumatisme E. lucrari protetice defectoase A,B,C (5,pag. 105)

892. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial si pot avea origine a n: A. resturile epiteliale ale lui Mallasez B. mucoasa sinusala C. mucoasa bucala n cazul unor fistule D. pulpa dintelui E. osul alveolar A,B,C (5,pag. 120) 893. Daca parodontita apicala acuta difuza este o complicaNie a gangrenei pulpar e sunt prezente si urmatoarele semne: A. lipsa sngerarii n camera pulpara B. prezenNa unei secreNii seroase pe canal C. raspunsurile negative la testele de vitalitate D. durere la percuNia n ax E. sngerare n camera pulpara A,B,C,D (5,pag. 109) 894. Diagnosticul diferenNial al parodontitei apicale acute hiperemice se face c u: A. pulpita acuta seroasa totala B. pulpita acuta purulenta totala C. pulpita acuta seroasa parNiala D. pulpita acuta purulenta totala E. parodontita apicala cronica recidivanta(actualizarea uneia preexistente) A,B,E (5,pag. 107) 895. Diagnosticul diferenNial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. pulpitele acute B. nevralgiile de trigemen C. foliculita acuta a dinNilor inclusi D. pulpitele cronice E. caria simpla A,B,C (5,pag. 109) 896. Diagnosticul diferenNial n granulomul chistic se face cu: A. granulomul simplu conjunctiv B. granulomul epitelial C. pulpita cronica granulomatoasa D. pulpita seroasa totala E. parodontita apicala acuta seroasa A,B (5,pag. 122) 897. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute seroase se pune pe baza urmatoarelor semne: A. durere cu caracter acut

B. durere la percuNia n ax a dintelui C. tumefierea mucoasei si a tegumentelor D. Neste de vitalitate pozitive E. stare generala nemodificata A,B,C (5,pag. 109) 898. Examenul radiologic iniNial n parodontitele apicale cronice ne da relaNii as upra: A. formei, dimensiunii si structurii leziunii periapicale B. unor tratamente endodontice si aprecierea calitaNii lor C. unor fracturi radiculare D. unor cai false E. caracterului durerii A,B,C,D (5,pag. 115) 899. Parodontita apicala acuta hiperemica (abortiva) poate fi indusa de: A. microtraumatisme repetate ce se exercita asupra dintelui,cum ar fi cele indus e de aparate ortodontice,cnd forNele nu sunt bine controlate si dirijate B. traumatisme directe generate n cursul tratamentelor endodontice C. pungi parodontale adnci n cursul tratarii lor cu mese mbibate n substanNe medicam entoase D. agenNi microbieni,cea mai frecvent implicata fiind flora aeroba E. esecuri ale anesteziei A,B,C,D (5,pag. 104) 900. Parodontita apicala acuta purulenta cuprinde n evoluNia sa urmatoarele trei stadii: A. stadiul endoosos B. stadiul subperiostal C. stadiul submucos D. stadiul de fistula E. stadiul de granulom periapical A,B,C (5,pag. 110) 901. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de: A. utilizarea intempestiva a substanNelor medicamentoase n timpul tratamentului m ecanic de canal B. utilizarea arsenicului n scopul devitalizarii pulpare C. obturarea incorecta a canalului D. gangrena pulpara simpla E. caria simpla A,B,C,D (5,pag. 116) 902. PrezenNa durerii de mica intensitate,estompata, ce apare cu intermitenNe n parodontitele apicale cronice mbraca trei aspecte: A. durere cu caracter nevralgiform B. durere cu senzaNie de usoara agresiune C. durere cu senzaNie de oboseala dupa masticaNie

D. durere insuportabila E. durere lancinata A,B,C (5,pag. 114) 903. Procesul supurativ netratat( parodontita apicala acuta purulenta ) poate ev olua spre: A. resorbNie si vindecare temporara B. fistulizare si vindecare temporara C. complicare cu proces osteomielitic D. cronicizare(n majoritatea cazurilor) E. parodontita apicala acuta hiperemica A,B,C,D (5,pag. 112) 904. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, n rap ort cu: A. stadiul de evoluNie a inflamaNiei B. topografia dintelui si a structurii osoase din zona respectiva C. tipul de reactivitate individuala D. numarul de radacini ale dintelui E. vrsta pacientului A,B,C (5,pag. 111) 905. Diagnosticul pozitiv n parodontita apicala acuta hiperemica propriu-zisa se pune pe: A. SenzaNia de prezenNa adintelui pe arcada dupa atingerea lui B. Sensibilitate la percuNia n ax C. Simptomatologie de pulpita totala D. Congestia mucoasa n dreptul apexului E. PrezenNa fistulei n dreptul apexului A,B,C,D (5,pag. 107) 906. EvoluNia parodontitei apicale seroase difuze se face spre: A. Cronicizare B. Parodontita apicala acuta purulenta C. Stoparea procesului inflamator D. Sinuzita maxilara E. Adenopatie loco-regionala A,B,C (5,pag. 109) 907. Parodontita apicala hiperemica iritativ-mecanica este produsa de urmatorii corpi straini care au patruns n parodonNiul apical: A. Ace rupte B. ObturaNii de canal cu depasire C. Resturi de mese de vata D. Conuri de hrtie E. Freze rupte A,B,C,D (5,pag. 106)

908. Parodontita apicala hiperemica provocata de o complicaNie a necrozei pulpar e prin agenNi infecNiosi sau chimici, prezinta: A. Sensibilitate mare la atingerea dintelui B. SenzaNia de egresiune a dintelui C. SenzaNia de agresiune a dintelui D. Durere la agenNi fizici E. Durere la sondarea canalelor radiculare A,C (5,pag. 106) 909. SubstanNele chimice folosite n tratamentul endodontic a caror aplicare incor ecta duce la parodontita apicala acuta hiperemica sunt: A. Arsenic B. Formol C. Tricrezol D. Acid tricloracetic E. Acidul cromic A,B,C,D (5,pag. 105) 910. SubstanNele folosite n tratarea pungilor parodontale care aplicate incorect duc la parodontite apicale acute hiperemice sunt: A. Compusi fenolici B. Azotatul de argint C. Acidul cromic D. Arsenicul E. Apa oxigenata A,B,C (5,pag. 105) 911. Traumatismele implicate n etiologia parodontitei apicale acute hiperemice su nt: A. Lucrari protetice defectuoase B. Anomalii dento-maxilare cu blocaje ale miscarilor mandibulare C. Bruxism D. Aparate ortodontice incorect adaptate E. Traumatisme indirecte n cursul tratamentelor endodontice A,B,C,D (5,pag. 104) 912. Chelatorii pe baza de EDTA produc dezechilibrare minerala locala, la nivelu l parodonNiului apical prin: A. Sustragerea ionilor de calciu B. Sustragerea radicalilor fosfat C. Blocarea ionilor de sodiu D. Blocarea ionilor de fluor E. Sustragerea ionilor de potasiu A,B,C,D (5,pag. 105)

913. Diagnosticul diferenNial ala parodontitei apicale hiperemice se face cu: A. Pulpita acuta seroasa totala B. Pulpita acuta purulenta totala C. Parodontita apicala seroasa D. Gangrena pulpara E. Necroza pulpara A,B,C (5,pag. 107) 914. Aspectul macroscopic si microscopic al inflamaNiei osoase n parodontita apic ala este determinat de urmatoarele particularitaNi: A. starea generala a organismului B. os alveolar cu corticala interna groasa C. lipsa unui sistem limfatic n zona cervico-faciala D. calea prin care patrunde agentul agresor E. Nesuturile acoperitoare ale osului alveolar sunt subNiri A,D,E (5,pag. 103) 915. Diagnosticul diferenNial al parodontitei apicale acute purulente se face cu : A. pulpita totala acuta purulenta B. abcesul parodontal marginal C. foliculita dinNilor inclusi D. osteomielita E. pulpita cronica deschisa acutizata. B,C,D (5,pag. 113) 916. Diagnosticul diferenNial al parodontitei apicale cronice difuze progresive se face cu: A. granulomul chistic B. actinomicoza C. parodontia apicala cronica fibroasa D. adenopatii supurate E. osteomielita. A,B,D,E (5,pag. 124) 917. Diagnosticul pozitiv n parodontita apicala acuta hiperemica se pune pe baza urmatoarelor semne A. la atingerea dintelui apare senzaNia de prezenNa a dintelui n arcada dentara B. mucoasa n dreptul apexului de aspect normal C. simptomatologia de pulpita totala D. pe radiografie se evidenNiaza un focar osteitic periapical E. dintele este sensibil la percuNie n ax. A,C,E (5,pag. 107) 918. n etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt ncriminate: A. bruxismul B. lucrari protetice n subocluzie C. traumatisme directe n cursul tratamentului endodontic

D. eugenolul folosit n tratamentul endodontic E. agenNi microbieni. A,C,E (5,pag. 104-405) 919. Parodontita apicala acuta seroasa (difuza) se caracterizeaza prin: A. durere cu caracter lancinant provocata de difeite excitanNi care cedeaza odat a cu cresterea afluxului sangvin spre extremitatea cefalica B. adenopatia regionala C. absenNa sensibilitaNii la percuNia n axul dintelui D. congestia mucoasei n dreptul radacinii dintelui E. durerea iradiaza n regiuni nvecinate. A,B,D,E (5,pag. 108) 920. Rapiditatea fenomenelor de dinamica vasculara n infalamtiile parodonNiului a pical depinde de urmatorii factori: A. intensitatea agresorului B. timpul de acNiune al agresorului C. natura agresorului D. cantitatea agresorului E. tonusul neuro-vegetativ individual A,C,D,E (5,pag. 106) 921. Simptomatologia granulomului simplu conjunctiv A. durere vie lancinanta B. palparea mucoasei n dreptul apexului poate evidenNia o usoara sensibilitate C. la Neste de vitalitate la cald se constata sensibilitaNi D. explorarea cu sonda a camerei pulpare si a canalelor radiculare arata lipsa o ricarei sensibilitaNi E. la examen radiologic se observa o zona de transparenNa ce nconjoara apexul. B,D (5,pag. 119) 922. Simptomatologia parodontitei apicale cronice difuze progresive (Partsch): A. nodul care deformeaza suprafaNa mucoasei B. palparea mucoasei n dreptul dintelui nu este dureroasa C. teste de vitalitate la cald pozitive D. teste de vitalitate la rece negative E. adenopatie regionala cu ganglioni nduraNi durerosi la palpare. A,D (5,pag. 123) 923. Cu ce afecNiuni se face diagnosticul diferenNial al unei parodontite apical e acute hiperemice: A. Pulpita acuta seroasa totala B. Nevralgia de trigemen C. Pulpita acuta purulenta totala D. Parodontita apicala acuta purulenta E. Parodontita apicala cronica recidivanta

A,C,E (5,pag. 107) 924. Cu ce afecNiuni se face diagnosticul diferenNial al unei parodontite apical e acute purulente: A. Parodontita apical acuta seroasa B. Foliculita dinNilor inclusi C. Nevralgia esenNiala de trigemen D. Abcesul parodontal marginal E. Parodontita apicala cronica recidivanta B,D (5,pag. 113) 925. Cu ce afecNiuni se face diagnosticul diferenNial al unei parodontite apical e acute seroase: A. Parodontita apicala cronica recidivanta B. Foliculita acuta a dinNilor inclusi C. Nevralgia esenNiala de trigemen D. Parodontita apicala acuta purulenta E. Parodontita apicala acuta hiperemica B,C,D (5,pag. 109) 926. Durerea n parodontita apicala cronica poate mbraca urmatoarele aspecte: A. AbsenNa B. Nevralgiforma C. SenzaNie de usoara egresiune D. Durere cu senzaNie de oboseala dupa masticaNie E. Pulsatila B,C,D (5,pag. 114) 927. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmatoarele A. Este o osteita apicala cronica B. Este o parodontita apicala cronica C. Se mai numeste granulom intern a lui Palazzi D. Prezinta 4 zone E. Cel mai concludent este examenul radiologic A,B,D,E (5,pag. 114) 928. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: A. Este diferita funcNie de factorii etiologici B. PercuNia laterala este pozitiva C. PercuNia n ax este negativa D. Este dominata de durere la atingerea dintelui cauzal E. PercuNia n ax este pozitiva A,D,E (5,pag. 114) 929. Edemul din parodontita apicala acuta seroasa: A. Intereseaza buza superioara pentru dinNii incisivi superiori

B. Intereseaza aripa nasului pentru grupul incisiv C. Intereseaza regiunea palpebrala pentru caninii superiori D. Intereseaza regiunea mentoniera pentru incisivii inferiori E. Intereseaza regiunea geniana pentru molarii inferiori A,C,D (5,pag. 108) 930. Diagnosticul diferenNial al parodontitei apicale acute hiperemice se face c u: A. Pulpita acuta seroasa parNiala B. Pulpita acuta seroasa totala C. Pulpita acuta purulenta parNiala D. Pulpita acuta purulenta totala E. gangrena B,D (5,pag. 107) 931. Examenul radiologic este elocvent: A. n parodontita apicala acuta hiperemica B. n parodontita apicala acuta seroasa totala C. n parodontita apicala acuta purulenta n primele faze D. n parodontite apicale cronice E. n parodontita apicala acuta purulenta n ultima faza A,D,E (5,pag. 113) 932. Diagnosticul diferenNial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. Foliculita acuta a dinNilor inclusi B. Parodontite apicale cronice C. Pulpite acute D. Parodontita apicala acuta supurata E. Nevralgia de trigemen A,C,D,E (5,pag. 109) 933. PrecizaNi raspunsurile corecte n cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase: A. Pe canal este o secreNie seroasa B. Durerea are caracter acut C. Durerea este la percuNia n ax D. Semnele de vitalitate slab pozitive la intensitaNi foarte ale stimulului E. Este tumefierea mucoasei tegumentelor A,B,C,E (5,pag. 108) 934. Parodontita seroasa evolueaza spre: A. parodontita apicala acuta purulenta B. oprirea procesului inflamator C. cronicizare D. sinuzita de maxilar E. cuprinderea apexului dinNilor vecini A,B,C (5,pag. 111)

935. Diagnosticul pozitiv n parodontica apicala acuta purulenta: A. mobilitatea dintelui B. febra C. lipsa adenopatiei D. senzaNie de egresiune a dintelui E. test de vitalitate negative A,B,D,E (5,pag. 111) 936. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinate de: A. Traumatizarea Nesutului apical n cursul instrumentarii B. Gangrena pulpara simpla C. Utilizarea arsenicului D. Obturarea corecta a canalului radicular E. Antisepticele utilizate pe canal A,B,C,E (5,pag. 116) 937. Edemul buzei superioare apare dupa parodontita acuta seroasa la: A. Incisivi superiori B. Canini superiori C. Primii premolari superiori D. Premolarii secunzii superiori E. molari superiori A,B (5,pag. 111) 938. EvoluNii si complicaNii n granulomul epitelial: A. nevralgie de trigemen B. sinuzita odontogena C. abces parodontal marginal D. reacutizare E. focar de infecNie n boala de focar A,B,D,E (5,pag. 121) 939. Diagnosticul diferenNial al parodontitei apicale acute difuze se face cu: A. Pulpitele acute B. Parodotita apicala acuta supurata C. Nevralgia de trigemeni D. Foliculita dinNilor inclusi E. Gangrena pulpara simpla A,B,C,D (5,pag. 109) 940. n cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt: A. mentonul n zona centrala; B. zonele laterale ale parNii superioare a feNei; C. zonele laterale ale parNii inferioare a feNei;

D. mentonul n zona inferioara; E. regiunea bilabiala. A,C,E (5,pag. 433-445) 942. Dupa modul de articulare consoanele sunt clasificate n: A. semiocluzive; B. bilabiale; C. ocluzive; D. labio-dentale; E. linguale. A,C (5,pag. 377) 943 Interpozitia cu succiune intensa se caracterizeaza prin: A. nu exista dect teoretic; B. este modalitatea principala de producere a interpozitiilor; C. apar contracNii ritmice ale musculaturii labiale n jurul elementului interpus; D. forNele declansate de aceste miscari sunt minime; E. scaderea pronunNata a presiunii intraorale. B,C,E (5,pag. 437) 944. Pasajul aerian nazofaringian poate realiza adaptarea curentului de aer dato rita: A. arhitectonicii speciale; B. funcNiilor specifice ale epiteliului; C. inervaNiei; D. funcNiilor glandulare; E. Nesut venos erectil. A,B,D,E (5,pag. 318) 945. Anomaliile care influenNeaza n mod special respiraNia sunt: A. ngustarea maxilarului superior; B. retropozitia mandibulei; C. ocluzia adnca acoperita; D. ocluzia deschisa; E. prognatie mandibulara. A,B,D (5,pag. 326) 946. Inconvenientele alimentaNiei artificiale constau n special n: A. copilul evita sa faca miscari de propulsie; B. ingestia de aer (aerofagie); C. creste secreNia salivara; D. absenNa stimulilor funcNionali; E. influenNe de ordin general. A,B,D,E (5,pag. 332) 947. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influenNeaza masticaNia sun t: A. reducerea suprafeNei de contact ocluzal;

B. dificultatea efectuarii unor miscari masticatorii, C. lezarea directa a mucoasei de pe maxilarul antagonist; D. limitarea miscarilor masticatorii prin blocaje; E. cariile dentare n perioada dureroasa. A,B,C,D (5,pag. 345) 948. n tratamentul deglutiNiei infantile: A. corectarea anomaliilor morfologice atrage dupa sine si reeducarea funcNionala ; B. aparatele ortodontice vor nlatura forNele anormale exercitate de buzele inferi oare; C. dupa ndepartarea aparatului componentul funcNional poate fii identic cu cel di nainte n 6% din cazuri; D. se va mbina reeducarea funcNionala cu corectarea anomaliilor morfologice; E. dupa ndepartarea scutului lingual se produc schimbari imediate n secvenNele nghi Nirii. D,E (5,pag. 366) 949. Ciclul, miscarea completa a corzilor vocale, se compune din urmatoarele faz e: A. faza de departare a corzilor vocale; B. faza de contracNie a corzilor vocale; C. faza de elongaNie minima a corzilor vocale; D. faza de apropiere a corzilor vocale; E. faza de acolare. A,C,E (5,pag. 373) 950. Factorii etiologici care pot produce o parodontita apicala acuta hiperemica sunt: A. AgenNii microbieni B. Pansamentele endodontice iritante C. Scaderi bruste, repetate de temperatura n consumul alimentelor reci D. SubstanNe devitalizante E. Traumatisme determinate de suprancarcare ocluzala A,B,D,E (5,pag. 104-105) 951. Parodontita apicala seroasa (difuza) se caracterizeaza prin: A. Congestia mucoasei n dreptul redacinii dintelui B. Adenopatie regionala C. Durere cu caracter lancinant, permanent D. Cedeaza la calmante obisnuite E. Durerea iradiaza n regiunile nvecinate A,B,C,E (5,pag. 108-109) 952. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate n rapo rt cu: A. Numarul de radacini al dintelui B. Topografia dintelui si structurii osoase din zona respectiva C. Stadiul de evoluNie al inflamaNiei D. Vrsta pacientului E. Tipul de reactivitate individuala B,C,E (5,pag. 111)

953. Leziunile osteitice periapicale n parodontita apicala cronica cu imagine rad iologica conturata pot fi: A. Granulomul simplu conjunctiv B. Parodontita apicala cronica condensata C. Parodontita apicala cronica cu hipercementoza D. Osteita paradentara (Merkior) E. Parodontite apicale cronice specifice (TBC, actinomicoza) A,C,D,E (5,pag. 113-114) 954. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de: A. Gangrena pulpara simpla B. Carie simpla profunda C. Obturarea incorecta a canalului D. Utilizarea arsenicului n scopul devitalizarii E. Traumatizarii Nesutului apical cu instrumentarul de canal n timpul tratamentul ui mecanic A,C,D,E (5,pag. 116) *955. Coafajul direct n doi timpi se recomanda n: A. deschiderile accidentale ale camerei pulpare B. inflamaNia incipienta a pulpei dentare C. pulpita seroasa totala D. pulpita purulenta parNiala E. pulpita cronica nchisa B (5, pag. 140) *956. Extirparea devitala este o metoda chirurgicala prin care se ndeparteaza n to talitate pulpa dentara, dupa insensibilizare prin mijloace chimice si se realizeaza: A. ntr-o sedinNa B. n doua sedinNe C. n trei sedinNe D. n patru sedinNe E. n cinci sedinNe E (5, pag. 155) *957. Toate metodele de conservare totala sau parNiala a pulpei vii respecta urm atoarele principii, cu o excepNie: A. evitarea suprainfectarii din mediul bucal B. evitarea lezarii pulpei C. evitarea substanNelor chimice nocive D. pe suprafaNa pulpei descoperite nu se aplica substanNe hostofile E. pe suprafaNa pulpei descoperite se aplica substanNe biastimulatoare D (5, pag. 132)

*958. Cte ore se menNine pansamentul cu pulbere de arsen la pluriradiculari, n ved erea efectuarii amputaNiei devitale: A. 24 B. 12 C. 48 D. 72 E. 94 C (5, pag. 144) *959. Metoda biologica de conservare n totalitate a pulpei dentare inflamate este : A. metoda ocalexica B. amputaNia vitala C. extirparea vitala D. coafaj indirect E. pulpotomia D (5, pag. 135) *960. Metoda de conservare parNiala a pulpei vii este: A. coafaj indirect B. coafaj direct C. extirpare vitala D. amputaNia vitala E. metoda prin rotaNie D (5, pag. 136) *961. Metoda de ndepartare n totalitate a pulpei dentare este: A. pulpectomia vitala B. metoda ocalexica C. pulpotomia vitala D. pulpotomie devitala E. amputaNie vitala A (5, pag. 136) *962. Cauzele locale ale persistenNei hemoragiei n canal, n cursul unei extirpari vitale, sunt: A. Stari fiziologice congestive B. Hemofilie C. Perforarea podelei camerei pulpare D. Diateze hemoragice E. AfecNiuni hepatice C (5, pag. 153) *963. Factorii generali de care trebuie sa se Nina seama n realizarea unui coafaj direct sunt: A. Vrsta pacientului B. Volumul coroanei dinNilor

C. Volumul cavitaNii D. Starea anterioara a dintelui E. Marimea deschiderii camerei pulpare A (5, pag. 139) *964. IndicaNiile amputaNiei vitale sunt: A. La copii si la tineri, pe dinNii frontali B. Pulpopatiile avansate C. Pulpite acute purulente D. Gangrena pulpara E. La copii si tineri, pe PM si M E (5, pag. 142) *965. Indivatiile amputaNiei devitale sunt: A. Molarii persoanelor tinere B. DinNii mobili parodontotici C. DinNi cu canale drepte D. Pulpite acute purulente E. Pulpite necrozate B (5, pag. 143) *966. SubstanNele folosite pentru coafajul direct trebuie sa aiba urmatoarele ca litaNi: A. Insolubile n apa si umori tisulare B. ph acid C. Eficacitate mare n concentraNie mare D. AcNiune antiinflamatoare si antiseptica ndelungata E. Toxicitate tisulara D (5, pag. 137) *967. Tratamentul pulpitei seroase totale se face prin: A. AmputaNie vitala B. AmputaNie devitala C. Coafaj indirect D. Extirpare vitala E. Coafaj direct D (5, pag. 134) *968. AmputaNia vitala este indicata: A. dinNi mobili parodontotici B. molarii persoanelor n vrsta C. dinNi temporari D. la copii si la tineri la premolari si molari cu radacinile n curs de formare E. molari de minte. D (5, pag. 142) *969. Tratamentul pulpitei seroase totale:

A. se face prin coafaj direct B. se face prin extirpare vitala C. se face prin coafaj indirect D. amputaNie devitala E. toate de mai sus. B (5, pag. 134) *970. Cnd se aplica un pansament medicamentos endodontic dupa o extirpare vitala: A. Hiperemie preinflamatorie B. Pulpita acuta seroasa parNiala C. Pulpita acuta seroasa totala D. Pulpita acuta purulenta parNiala E. Extirpare n scop protetic D (5, pag. 153) *971. n cazul unui coafaj direct ntr-o inflamaNie incipienta a pulpei dentare pent ru ct timp se poate repeta pansamentul cu antibiotice daca primul pansament nu a fost eficient: A. 1 zi B. 2 zile C. 3 zile D. 4 zile E. 5 zile B (5, pag. 141) *972. Toate metodele de conservare totala sau parNiala a pulpei vii respecta urm atoarele principii, cu o excepNie: A. evitarea suprainfectarii din mediul bucal B. evitarea lezarii pulpei C. evitarea substanNelor chimice nocive D. pe suprafaNa pulpei descoperite nu se aplica substanNe histofile E. pe suprafaNa pulpei descoperite se aplica substanNe biostimulatoare D (5, pag. 132) *973. Coafajul direct n doi timpi se recomanda n A. deschiderile accidentale ale camerei pulpare B. inflamaNia incipienta a pulpei dentare C. pulpita seroasa totala D. pulpita purulenta parNiala E. pulpita cronica nchisa B (5, pag. 140) *974. Extirparea devitala este o metoda chirurgicala prin care se ndeparteaza n to talitate pulpa dentara, dupa insensibilizare prin mijloace chimice si se realizeaza: A. ntr-o sedinNa B. n doua sedinNe C. n trei sedinNe

D. n E. n E (5, *975.

patru sedinNe cinci sedinNe pag. 155) Tratamentul pulpitei purulente parNiale se face prin:

A. Coafaj direct n dublu timp B. Extirpare vitala aseptico-antiseptica C. Coafaj indirect ntr-un timp D. AmputaNie vitala E. Coafaj indirect n doi timpi B (5, pag. 134) *976. Caria radiculara: A. lipsa smalNului (susceptibil la atacul acid) i confera o evoluNie mai lenta B. este usor de reconstituit C. este la distanNa mare de pulpa de aceea este, de obicei, asimptomatica D. n faza iniNiala se prezinta ca o pata cretoasa pe suprafaNa smalNului E. nu intereseaza cementul, acesta ramnnd intact deasupra dentinei cariate D (5, pag. 140) *977. Caria acuta: A. durerile intense ce o caracterizeaza duc la mortificarea pulpei B. apar izolat, la un numar mic de dinNi C. contrar denumirii, au o evoluNie lenta nsa afecteaza ntreaga coroana D. este mai frecventa la copii si tineri E. se mai numeste si carie "imploziva sau "fondanta D (5, pag. 143) *978. n funcNie de extindere, caria care a produs cavitate poate fi: A. caria penetranta; se mai numeste si "exploziva datorita sunetului produs la pe rcuNie cu sonda B. caria profunda; intereseaza dentina n totalitate, de multe ori deschiznd chiar camera pulpara C. caria superficiala; prezinta o penetrare bacteriana intensa datorita vecinata Nii cu placa dentara D. caria cronica; cea mai frecvenNa forma E. caria medie; se ntinde pna la joncNiunea smalN dentina E (5, pag. 143) *979. Caria incipienta pe suprafeNele dentare netede A. daca este oprita n evoluNie se prezinta sub forma unei pete albe cretoase B. daca este colorata n brun sau negru nsemneaza ca este oprita n evoluNie C. poate fi detectata cu sonda deoarece suprafaNa nu este intacta D. se prezinta ca o pata cu transparenNa crescuta datorita reprecipitarii saruri lor minerale E. poate fi evidenNiata mai usor daca umezim smalNul B (5, pag. 146) *980. Leziuni cu care se face diagnosticul diferenNial al cariei A. abfractia este o lipsa de substanNa produsa prin fricNiunea smalNului cu dife rite obiecte externe

B. atritia este o linie de fractura fara dentina alterata C. eroziunea este o pierdere de substanNa ca rezultat al miscarilor funcNionale mandibulare D. abrazia este o atriNie mai erodata E. miloliza este o lipsa de substanNa aparuta prin microfracturi cervicale ca ur mare a flectarii dinNilor sub acNiunea unor forNe excentrice intense E (5, pag. 151) *981. Leziuni cu care se face diagnosticul diferenNial al cariei A. amelosinteza perfecta este caracterizata prin geneza deficitara a dentinei B. ameloforeza indirecta este o afecNiune ereditara a smalNului C. dentinogeneza imperfecta este ereditara si se caracterizeaza prin smalN defic itar ca forma sau calcefiere D. hipotrofia amelara cronica dentinara apare cnd ameloblastele sunt afectate n ti mpul formarii smalNului, rezultnd un smalN deficitar E. displazia cronica primara se prezinta sub forma de eroziune, gropiNe n sanNuri , lipsa de substanNa cu aspect de fagure de miere E (5, pag. 151) *982. Dupa obturaNia coronara definitiva la un dinte la care s-a facut coafaj di rect dispensarizarea se face: A. Din trei n trei luni timp de un an B. Din sase n sase luni timp de doi ani C. La un an de zile D. La doi ani de zile E. La trei luni B (5, pag. 140) *983. n cadrul coafajului indirect n doi timpi pasta cu antibiotice se menNine o p erioada de timp de: A. 48 ore B. 72 ore C. 5 zile D. 7-10 zile E. 30-45 zile A (5, pag. 136) *984. Tratementul pulpitei purulente totale consta n: A. Coafaj indirect B. Extirpare vitala aseptico-antiseptica C. Coafaj direct D. Pulpectomie devitala E. AmputaNie devitala B (5, pag. 135) 985. AmputaNia devitala se aplica n cazul: A. molari de minte

B. molarii persoanelor tinere C. dinNi temporari D. pulpite acute purulente E. dinNi cu canale foarte curbe A,C,E (5, pag. 143) 986. Cauzele locale ale hemoragiei persistente n canal sunt: A. menstruaNia B. lezarea parodonNiului marginal C. diateze hemoragice D. cai false radiculare E. cai false radiculare B,D,E (5, pag. 153) 987. Coafajul direct este contraindicat n cazul: A. dinNi ectopici B. dinNi suprasolicitaNi C. carii ocluzale D. carii distale ale molarilor secunzi superiori E. dinNi slefuiNi n scop protetic A,B,D,E (5, pag. 139) 988. Coafajul direct n deschiderile accidentale ale camerei pulpare se considera reusit cnd A. testele de vitalitate evidenNiaza hiposensibilitate B. testele de vitalitate evidenNiaza usoara hipersensibilitate C. Neste de vitalitate evidenNiaza o sensibilitate normala D. pansamentul a ramas integru E. pacientul a prezentat dureri provocate B,C,D (5, pag. 140) 989. Coafajul indirect este o metoda terapeutica indicata n A. pulpita seroasa parNiala B. inflamaNia pulpara incipienta C. tratamentul plagii dentinare a cavitaNii rezultate prin tratarea cariilor sim ple D. inflamaNii pulpare avansate E. pulpita seroasa totala B,C (5, pag. 136) 990. Extirparea devitala se indica n cazurile A. n care nu poate fi folosita anestezia B. cariilor cu evoluNie subgingivala C. pulpitelor purulente parNiale D. dinNilor cu canale foarte curbe E. dinNilor situaNi distal pe arcada la care accesul este dificil A,D,E (5, pag. 154)

991. Extirparea pulpei radiculare la incisivii centrali si laterali inferiori se face cu ace extractoare A. medii B. groase C. extrafine D. fine E. extra-extrafine C,D,E (5, pag. 150) 992. Extirparea vitala a pulpei prin metoda aseptico-antiseptica se indica n A. pulpita seroasa parNiala B. pulpita purulenta parNiala C. pulpita seroasa totala D. pulpita purulenta totala E. pulpitele cronice B,D,E (5, pag. 134) 993. Extirparea vitala este indicata n A. pulpite cronice B. abraziune dentara patologica C. parodontite marginale cronice cu mobilitate gradul III D. fracturi radiculare n 1/3 apicala a radacinii E. dinNi aflaNi n vecinatatea unor tumori benigne A,B,C,E (5, pag. 147) 994. n coafajul direct se folosesc substanNe cu urmatoarele proprietaNi A. solubilitate n apa si umori tisulare B. acNiune antiinflamatoare ndelungata C. ph acid D. eficacitate mare n concentraNie mica E. toxicitate tisulara minima A,B,D,E (5, pag. 137) 995. ntre substanNele protectoare cu adaos de antiseptice folosite n coafajul dire ct se numara: A. timozin B. cianoacrilati C. citronellol D. eugenat de zinc E. calxilul A,C (5, pag. 138) 996. Tratamentul mecanic n extirpare trebuie sa respecte urmatoarele reguli A. se face dintr-o data pe tot canalul B. se lucreaza n condiNii de perfecta asepsie

C. se trepaneaza apexul D. se folosesc mijloace chimice de permeabilizare E. se pastreaza un bont pulpar apical de 1-1,5 mm A,B,E (5, pag. 149) 997. Tratamentul medicamentos obligatoriu se instituie n urmatoarele situaNii A. extirparea s-a facut n pulpita acuta purulenta totala B. extirparea s-a facut n pulpita acuta seroasa totala C. nu putem opri hemoragia pe canal D. cmpul operator a fost inundat de saliva E. canalul radicular este uscat A,C,D (5, pag. 153) 998. Tratamentul plagii dentinare n hiperemia pulpara se face cu A. substanNe remineralizante B. substanNe usor antiseptice C. clorura de zinc D. azotat de argint E. hidroxid de calciu A,B,E (5, pag. 133) 999. Trioxidul de arsen se prezinta sub forma de A. picaturi B. pasta C. fibre D. pulbere E. granule B,C,D,E (5, pag. 143) 1000. AmputaNia devitala: A. este o intervenNie nsensibilizare chimica B. este o intervenNie C. este o intervenNie iata D. este o intervenNie mumifiata E. este o intervenNie nte sau a pulpitelor necrozate A,C,E (5, pag. 143) chirurgicala prin care se ndeparteaza pulpa coronara dupa i chirurgicala prin care se pastreaza pulpa radiculara vie chirurgicala prin care se pastreaza pulpa radiculara mumif chirurgicala prin care se pastreaza pulpa coronoradiculara chirurgicala contraindicata n cazul pulpitelor acute purule

1001. Coafajul direct o metoda terapeutica de pansare a pulpei dentare descoperi te cu o substanNa: A. B. C. D. E. izolanta neiritanta insolubila n apa si umorile tisulare antiinflamatoare dentinoneogenetica

A,B,D,E (5, pag. 137) 1002. Coafajul indirect este o metoda terapeutica indicata n: A. caria simpla B. hiperemia pulpara cu camera pulpara nchisa C. pulpita seroasa parNiala D. pulpita purulenta parNiala E. pulpita cronica nchisa A,B (5, pag. 136) 1003. n cadrul extirparii devitale, pulpa dentara se gaseste dupa aplicarea pansa mentului arsenical, n diferite grade de insensibilizare: A. insensibilitate totala coronara si radiculara B. pulpa coronara insensibila si sensibilitatea marcata a pulpei radiculare C. pulpa coronara insensibila si sensibilitate a pulpei radiculare n regiunea api cala D. att pulpa coronara ct si pulpa radiculara sunt foarte sensibile, pulpa are o co loraNie rosie, vie E. pulpa coronara foarte sensibila, iar pulpa radiculara cu total insensibila A,B,C,D (5, pag. 155) 1004. Metodele biologice de conservare a pulpei vii sunt: A. coafaj indirect B. coafaj direct C. pulpotomia vitala D. pulpotomia devitala E. pulpectomie vitala A,B,C (5, pag. 136) 1005. Metodele de conservare parNiala sau totala a pulpei vii sunt urmatoarele c u excepNia: A. coafajul indirect B. extirparea vitala C. amputaNia vitala D. coafajul direct E. extirparea devitala B,E (5, pag. 132) 1006. Pansamentul cu pulbere de arsenic, n scopul insensibilizarii chimice a pulp ei dentare, se menNine: A. timp B. timp C. timp D. timp E. timp A,E (5, de 48 de ore de 48 de ore de 72 de ore de 24 de ore de 24 de ore pag. 144) la la la la la pluriradiculari monoradiculari pluriradiculari pluriradiculari monoradiculari

1007. Pentru mumificarea pulpei radiculare n cadrul metodei de pulpotomie devital a,se poate folosi: A. trioxid de arsen B. tricrezol formalina C. triopasta Gysi D. paraformaldehida E. trioximetilenul C,D (5, pag. 145,147) 1008. Pulpectomia vitala se finalizeaza cu obturaNia radiculara definitiva, cu e xcepNia situaNiilor: A. extirparea a fost facuta n pulpita seroasa totala B. extirparea a fost facuta n pulpita purulenta parNiala sau totala C. extirparea a fost facuta n pulpite cronice D. cmpul operator a fost inundat de saliva E. nu putem opri hemoragia pe canal B,C,D,E (5, pag. 153) 1009. SubstanNele pe baza de trioxid de arsen folosite n scopul insensibilizarii chimice pulpare se pot prezenta sub forma: A. pulbere B. pasta C. soluNie D. fibre E. granule predozate A,B,D,E (5, pag. 143) 1010. Tratamentul hiperemiei pulpare respecta urmatoarele faze: A. eliminarea Nesuturilor alterate B. obturaNia provizorie C. obturaNia de durata D. tratamentul plagii dentinare E. protejarea pulpei prin obturaNie de baza cu eugenat de zinc A,C,D,E (5, pag. 132) 1011. AmputaNia vitala este metoda chirurgicala prin care se indeparteza pulpa c oronara dupa anestezie, menNinndu-se pulpa radiculara vie.Este indicata n urmatoarele cond iNii: A. la copii si adolescenNi pe molari si premolari B. la dinNii unde este indicat cofajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat C. dinNi mobili parodontotici D. dinNi cu canale foarte curbe E. molarii persoanelor n vrsta A,B (5, pag. 142) 1012. Coafajul direct este indicat n urmatoarele situaNii: A. dinNi ce nu ofera accesibilitate

B. dinNi cu carii ocluzale C. deschiderea camerei pulpare maximum 1-1,5 mm D. deschiderea accidentala a camerei E. la molarii de minte B,C,D (5, pag. 139) 1013. Fazele de tratament ale hiperemiei pulpare sunt urmatorele: A. faza ocalexica B. eliminarea Nesuturilor alterate C. tratarea plagii dentinare D. protejarea pulpei prin obturaNii de baza E. obturarea de durata B,C,D,E (5, pag. 132) 1014. Pastele cu antibiotice folosite curent n coafajul direct sunt: A. pasta Pulpomixin B. pasta Allasion C. pasta Dontisolon D. pasta cu folie de aur E. pasta cu folie de teflon A,B,C (5, pag. 138) 1015. SubstanNe biostimulatoare folosite n coafajul direct: A. Dontisolon B. Folcisteina C. extracte din mugure dentar de maimuNa D. Reogan E. extract total de ochi B,C,E (5, pag. 139) 1016. SubstanNele folosite pentru coafajul direct trbuie sa ndeplineasca mai mult e calitaNi pentru reusita tratamentului si anume: A. solubilitate n apa si umorile tisulare B. toxicitate tisulara minima C. sa nu coloreze dintele D. stabilitate chimica la pastrarea n soluNie E. selectivitate de percepNie A,B,C (4, pag. 137) 1017. Coafajul indirect ntr-un timp implica: A. Toaleta cavitaNii cu apa oxigenata si neofalina B. Uscarea cavitaNii cu jet de aer C. Aplicarea n cavitate a unei paste cu hidroxid de calciu D. ObturaNie definitiva cu compozit E. ObturaNie provizorie cu eugenat de zinc A,B,C,E (5, pag. 137)

1018. ContraindicaNiile coafajului direct sunt: A. La nivelul molarilor de minte B. n cariile ocluzale C. DinNii ectopici D. Deschidere de maxim 1-1.5 mm a camerei pulpare E. DinNii ce vor fi slefuiNi n scop protetic A,C,E (5, pag. 139) 1019 ContraindicaNiile unei extirpari devitale sunt: A. Extirparea n scop protetic la dinNi fara procese carioase B. Pulpite purulente parNiale C. Pulpite purulente totale D. Pulpite cronice granulomatoase E. Carii cu evoluNie supragingivala A,B,C,D (5, pag. 154) 1020. Fazele de tratament pentru vindecarea prin restitutio ad integrum al hiper emiei pulpare sunt: A. Eliminarea Nesuturilor alterate B. Tratarea plagii dentare C. Protejarea pulpei prin obturaNii de baza D. Protejarea pulpei cu eugenat de zinc E. Extirpare vitala A,B,C,D (5, pag. 132) 1021. Fibrele de arsenic conNin: A. Fibre de celuloza mbibate cu clorhidrat de cocaina B. Anhidrida arsenioasa C. Pigment D. Apa E. Liant A,B,C,E (5, pag. 144) 1022. Materialele si substanNele inactive, cu rol protector, utilizate n coafajul direct sunt: A. Folie de aur B. Cianoacrilati C. Fire de azbest D. Eugenat de zinc E. Timol A,B,C (5, pag. 138) 1023. Pulpa dentara se gaseste dupa aplicarea pansamentului aresenical n diferite grade de insensibilizare: A. Insensibilitate totala coronara B. Insensibilitate totala radiculara

C. Insensibilitate totala radiculara si coronara D. Pulpa coronara insensibila si sensibilitate marcata a pulpei radiculare E. Pulpa coronara si cea radiculara sunt sensibile, iar pulpa are o culoare rosi e, vie C,D,E (5, pag. 155) 1024. Tratamentul mecannic n extirpare trebuie sa respecte urmatoarele reguli: A. Se B. Se C. Nu D. n E. Nu A,B,C 1025. face dintr-o data pe tot canalul lucreaza n condiNii de asepsie se trepaneaza apexul timpul tratamentului mecanic se folosesc mijloace chimice de permeabilizare se pastreaza un bont pulpar apical de 1-1.5 mm (5, pag. 152) Tratamentul medicamentos de canal n pulpitele cronice se poate face cu:

A. SoluNie de eugenol B. Pudra de iodoform C. Pasta cu antibiotice D. Pasta arsenicala E. Pasta cu hidroxid de calciu A,B,C (5, pag. 153) 1026. AmputaNia devitala este indicata n cazul: A. tratamentului dinNilor mobili parodontotici B. molarilor persoanelor n vrsta C. dinNilor cu canale foarte curbe D. pulpopatiilor incipiente la copii si tineri E. la dinNii cu radacini n formare. A,B,C (5, pag. 143) 1027. ContraindicaNiile la extirpari vitale sunt reprezentate de: A. B. C. D. luxaNiile dentare fracturile radiculare n prima si a doua treime a radacinii dinNii aflaNi n vecinatatea unor formaNiuni patologice afecNiuni care contraindica folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictorului

E. sarcina n primele 3 luni si ultimele 2 luni. D,E (5, pag. 147-148) 1028. Extirparea devitala este contraindicata n: A. pulpitele purulente parNiale B. pulpitele purulente totale C. pulpitele cronice deschise granulomatoase D. cazul persoanelor alergice la substanNele anestezice E. imposibilitatea realizarii anesteziei locale (tumori, trisme, infecNii). A,B,C (5, pag. 154)

1029. Extirparea devitala este indicata n urmatoarele situaNii: A. dinNi cu canele foarte curbe, care nu permit permeabilizarea pna la apex B. dinNi situaNi distal pe arcada, la care tratamentul este dificil C. pulpitele purulente parNiale D. pulpitele cronice deschise granulomatoase E. cariile cu evoluNie subgingivala. A,B (5, pag. 154) 1030. Tratamentul pulpitei purulente parNiale consta n A. coafaj direct B. amputaNie vitala C. extirparea aseptico-antiseptica D. amputaNie devitala E. coafaj indirect C,D (5, pag. 134) 1031. Tratamentul pulpitei purulente parNiale consta n: A. coafaj direct B. amputaNie vitala C. extirparea aseptico-antiseptica D. amputaNie devitala E. coafaj indirect C,D (5, pag. 134) 1032. AmputaNia vitala se indica n: A. Pulpita acuta seroasa totala B. Pulpita acuta seroasa parNiala C. Pulpita acuta purulenta parNiala D. Pulpita cronica nchisa hiperplazica E. Hiperemia preinflamatorie B,E (5, pag. 141) 1033. Atitudinea terapeutica corecta ntr-o pulpita acuta purulenta parNiala este: A. Coafajul indirect B. AmputaNia vitala C. Extirparea vitala D. AmputaNia devitala E. Extirparea devitala C,D (5, pag. 134) 1034. Care sunt indicaNiile terapeutice ntr-o pulpita cronica: A. B. C. D. E. Coafajul indirect AmputaNia vitala Extirparea vitala AmputaNia devitala Extirparea devitala

C,E (5, pag. 135) 1035. Metodele de conservare parNiala sau totala a pulpei vii sunt urmatoarele c u excepNia: A. coafajul indirect B. extirparea vitala C. amputaNia vitala D. coafajul direct E. extirparea devitala B,E (5, pag. 132) 1036. Tratamentul hiperemiei pulpare respecta urmatoarele faze: A. eliminarea Nesuturilor alterate B. obturaNia provizorie C. obturaNia de durata D. tratamentul plagii dentinare E. protejarea pulpei prin obturaNie de baza cu eugenat de zinc A,C,D,E (5, pag. 132) 1037. Metodele biologice de conservare a pulpei vii sunt: A. coafaj indirect B. coafaj direct C. pulpotomia vitala D. pulpotomia devitala E. pulpectomie vitala A,B,C (5, pag. 136) 1038. Coafajul indirect este o metoda terapeutica indicata n: A. caria simpla B. hiperemia pulpara cu camera pulpara nchisa C. pulpita seroasa parNiala D. pulpita purulenta parNiala E. pulpita cronica nchisa A,B (4, pag. 136) 1039. Coafajul direct o metoda terapeutica de pansare a pulpei dentare descoperi te cu o substanNa: A. izolanta B. neiritanta C. insolubila n apa si umorile tisulare D. antiinflamatoare E. neodentinogenetica A,B,D,E (5, pag. 137) 1040. Pulpotomia vitala este o metoda chirurgicala recomandata A. la copii si tineri pe molari si premolari, cu radacini n curs de formare B. la copii si tineri pe molari si premolari cu pulpite cronice nchise

C. la copii si tineri pe molari si premolari cu pulpopatii incipiente D. cnd este indicat coafajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat datorita con diNiilor anatomotopografice nefavorabile ale dintelui E. la pacienNii la care nu se recomanda anestezie tronculara periferica A,C,D (5, pag. 142) 1041. AmputaNia devitala: A. este o intervenNie nsensibilizare chimica B. este o intervenNie C. este o intervenNie iata D. este o intervenNie mumifiata E. este o intervenNie nte sau a pulpitelor necrozate A,C,E (5, pag. 143) chirurgicala prin care se ndeparteaza pulpa coronara dupa i chirurgicala prin care se pastreaza pulpa radiculara vie chirurgicala prin care se pastreaza pulpa radiculara mumif chirurgicala prin care se pastreaza pulpa coronoradiculara chirurgicala contraindicata n cazul pulpitelor acute purule

1042. SubstanNele pe baza de trioxid de arsen folosite n scopul insensibilizarii chimice pulpare se pot prezenNa sub forma de A. pulbere B. pasta C. soluNie D. fibre E. granule predozate A,B,D,E (5, pag. 143) 1043. Pansamentul cu pulbere de arsenic, n scopul insensibilizarii chimice a pulp ei dentare, se menNine: A. timp de 48 de ore la pluriradiculari B. timp de 48 de ore la monoradiculari C. timp de 72 de ore la pluriradiculari D. timp de 24 de ore la pluriradiculari E. timp de 24 de ore la monoradiculari A,E (5, pag. 144) 1044. Pentru mumificarea pulpei radiculare n cadrul metodei de pulpotomie devital a, se poate folosi: A. trioxid de arsenic B. tricrezol formalina C. triopasta Gysi D. paraformaldehida E. trioximetilenul C,D (5, pag. 145,147) 1045. Pulpectomia vitala se finalizeaza cu obturaNia radiculara definitiva, cu e xcepNia situaNiilor: A. extirparea a fost facuta n pulpita seroasa totala

B. extirparea a fost facuta n pulpita purulenta parNiala sau totala C. extirparea a fost facuta n pulpite cronice D. cmpul operator a fost inundat de saliva E. nu putem opri hemoragia pe canal B,C,D, E (5, pag. 153) 1046. n cadrul extirparii devitale, pulpa dentara se gaseste dupa aplicarea pansa mentului arsenical, n diferite grade de insensibilizare: A. insensibilitate totala coronara si radiculara B. pulpa coronara insensibila si sensibilitatea marcata a pulpei radiculare C. pulpa coronara insensibila si sensibilitate a pulpei radiculare n regiunea api cala D. att pulpa coronara ct si pulpa radiculara sunt foarte sensibile, pulpa are o co loraNie rosie, vie E. pulpa coronara foarte sensibila, iar pulpa radiculara cu total insensibila A,B,C,D (5, pag. 155) 1047. Fazele de tratament n hiperemie sunt: A. Eliminarea Nesuturilor alterate B. Tratarea plagii dentinare C. protejarea pulpei prin obturaNie de baza D. Deschiderea camerei pulpare E. ObturaNie de durata A,B,C,E (5, pag. 132) 1048. Factori locali ce indica coafajul direct: A. dinNii accesibili B. dinNi fara valoare masticatorie C. marimea deschiderii camrei pulpare de maxim 1-1,5 mm D. la dinNi cu volum mic E. dinte cu hiperemie preinfalamatorie ce nu a depasit 24 h A,C,E (5, pag. 139) 1049. CondiNii particulare de efectuare a amputaNiei devitale: A. Molar de minte B. Molarii persoanelor tinere C. dinNii parodontotici D. dinNi cu canale usor curbate E. dinNi temporari A,C,E (5, pag. 143) 1050. ContraindicaNiile extirparii devitale sunt A. B. C. D. E. pulpita cronica nchisa propriu-zisa pulpita cronica nchisa garanulomatoasa pulpita cronica deschisa garanulomatoasa extirpare n scop protetic pulpite purulente

C,D,E (5, pag. 154) 1051. Cauzele locale hemoragiei pe canal pot fi: A. Perforarea podelei camerei pulpare B. Cai false radiculare C. Traumatizarea parodonNiului apical D. Extirpare pulpara completa E. Apexul dinNilor la copi si tineri A,B,C,E (5, pag. 153) 1052. ObturaNia de durata dupa un coafaj indirect ntr-un timp se face dupa un num ar de: A. 3 zile B. 7 zile C. 10 zile D. 14 zile E. 20 zile A,B,C,E (5, pag. 137) 1053. Caracterele clinice ale cariei dentare: A. poate sa apara pe aproape orice suprafaNa a dintelui B. cel mai des apare pe suprafeNele meziale, distale si ocluzale C. apare pe suprafeNele pe care autocuraNirea este insuficienNa, chiar daca cura Nirea artificiala este eficienta D. apare uneori chiar si pe suprafeNe netede, aparent usor curatabile (vestibula re si orale) E. simptomatologia cariei este determinata de localizare, extindere, rata si vit eza de evoluNie B,D,E (5, pag. 139) 1054. Localizarea cariei: A. din punct de vedere morfologic exista trei localizari: sanNuri/fosete, supraf eNe netede si suprafeNe radiculare B. caria din sanNuri si fosete prezinta de obicei o deschidere mica n suprafaNa C. caria din sanNuri si fosete se caracterizeaza prin progresia n suprafaNa D. caria din sanNuri si fosete are aspectul a doua triunghiuri suprapuse E. caria din sanNuri si fosete are o evoluNie asimptomatica A,B,E (5, pag. 140) 1055. Caria radiculara A. are o incidenNa crescuta n ultimii ani B. daca placa este prezenNa, caria apare chiar daca radacina nu este expusa medi ului bucal C. au progresie att de lenta nct ridica probleme de diagnostic diferenNial D. poate avea ca punct de plecare suprafaNa proximala n 1/3 cervicala, de unde se extinde spre gingie E. uneori poate evolua circular A,D,E (5, pag. 140) 1056. Riscul crescut la carie se pune n evidenNa, printre altele, prin:

A. identificarea demineralizarii B. testari psihologice C. testul ADN comparat cu al parinNilor D. testari serologice E. testari bacteriologice A,E (5, pag. 152) 1057. Testele de activitate a cariei pot fi utile pentru: A. anticiparea aproximativa a dinNilor ce vor fi extrasi n cadrul tratamentului o rtodontic B. anticiparea necesitaNii masurilor profilactice C. stabilirea sedinNelor de control D. stabilirea prognosticului E. stabilirea tipului materialelor si procedeelor folosite B,C,D,E (5, pag. 153) 1058. Din metodele de conservare parNiala a pulpei vii sau mortificate fac parte A. AmputaNia vitala B. Pulpectomia vitala C. Pulpotomia devitala D. Coafajul direct E. Pulpectomia devitala A,C (5, pag. 136) 1059. Factorii locali de care trebuie sa se Nina cont n coafajul direct sunt A. Vrsta pacientului B. Starea generala a pacientului C. Volumul coroanei si al cavitaNii D. Marimea deschiderii camerei pulpare E. Factori de ordin social C,D (5, pag. 139) 1060. AmputaNia devitala se aplica n urmatoarele condiNii particulare A. Molarii persoanelor n vrsta B. Molarii persoanelor tinere C. Molarii de minte D. Incisivii centrali E. DinNi temporari A,C,E (5, pag. 143) 1061. AmputaNia vitala are urmatoarele indicaNii: A. La copii si tineri pe molari si premolari B. Cnd este indicat coafajul direct dar nu poate fi executat C. DinNi mobili parodontotici D. DinNi temporari E. DinNi cu canale foarte curbe A,B (5, pag. 142)

1062. IndicaNiile extirparii vitale sunt reprezentate de: A. Pulpite acute B. Pulpite cronice C. Gangrena pulpara simpla si complicata D. Abrazii dentare patologice E. Parodontite apicale acute seroase A,B,D (5, pag. 147) 1063. Extirparea devitala are urmatoarele contraindicaNii: A. Pulpite purulente parNiale B. Pulpite purulente totale C. DinNi cu canale foarte curbe D. Carii cu evoluNie subgingivala E. DinNi situaNi distal pe arcada A,B,D (5, pag. 154) 1064. ObturaNia de canal nu se efectueaza n aceeasi sedinNa cu extirparea pulpei radiculare n urmatoarele situaNii: A. Pulpita acuta purulenta parNiala B. Pulpita acuta C. Pulpite cronice D. Pulpita seroasa E. Pulpita seroasa A,B,C (5, pag. 153) 1065. CalitaNile substanNelor folosite n coafajul direct sunt A. Solubilitate n apa si umorile tisulare B. Ph acid apropiat de cel al pulpei C. Ph alcalin apropiat de cel al pulpei D. Toxicitate tisulara minima E. Eficacitate n concentraNie mare A,C,D (5, pag. 137) 1066. Fazele de tratament n hiperemia pulpara sunt: A. Eliminarea Nesuturilor alterate B. Tratarea plagii dentinare C. ObturaNie de canal D. ObturaNie de durata E. Toate de mai sus A,B,D (5, pag. 132) 1067. Tratamentul pulpitei seroase parNiale consta n: A. Coafaj direct B. AmputaNie vitala C. Extirpare vitala

D. Pansament cu pasta cu antibiotice E. Extirpare devitala A,B,C,E (5, pag. 134) 1068. Tratamentul pulpitei purulente parNiale consta n: A. Coafaj indirect B. Extirpare vitala aseptico-antiseptica C. Coafaj direct D. Coafaj direct n doi timpi E. ExcepNional amputaNie devitala B,E (5, pag. 134) 1069. Metode de conservare parNiala a pulpei vii sau mortificate sunt: A. Extirpare vitala B. Coafaj indirect C. AmputaNie vitala D. Pulpotomie devitala E. AmputaNie devitala C,D,E (5, pag. 136) 1070. Tratamentul Spad A. reprezinta o metoda de tratament al pulpitei seroase totale B. reprezinta o metoda de tratament al gangrenei pulpare C. se realizeaza cu soluNie Walkhoff si pasta Spad D. utilizeaza pasta Spad E. utilizeaza pasta Spad si un amestec de doua lichide B,E(5,pag. 185) 1071. AcNiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe: A. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins ntre 11-12, n funcNie de preparat B. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca, cuprins ntre 11-12, n funcNie de preparat C. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins ntre 13-14, n funcNie de preparat D.solubilitate foarte redusa n apa care determina eliberarea treptata a ionului h idroxil pe masura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare E.solubilitate foarte redusa n apa care determina eliberarea treptata a ionului d e calciu pe masura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare. A,D(5,pag. 198) 1072. CerinNele ideale pentru medicaNia canalara sunt A. B. C. D. efect lent bactericid si fugicid acNiune antibacteriana ndelungata usurinNa introducerii pe canale interferarea proceselor de vindecare periapicala

E. tensiune superficiala mare B,C(5,pag. 175) 1073. Avantajele terapiei enzimatice sunt: A. fluidificarea secreNiilor B. facilitarea difuziunii C. inhibarea microflorei endodontice D. apariNia fenomenului de rezistenta microbiana E. mediu nutritiv pentru organisme A,B,C(5,pag. 198) 1074. ProprietaNile pastei de hidroxid de calciu A. puternic bactericid B. acNiune antitoxica C. stimuleaza secreNiile din canale D. are Ph da 10.5-11 E. nu se rezoarbe A,B(5,pag. 198) 1075. IndicaNiile atibioticelor A. Coafaj direct sau indirect B. Dupa extirpari n pulpita seroasa C. n gangrena simpla D. n parodontite acute hiperemice E. Dupa spalaturi cu antiseptice A,C,D(5,pag. 211) 1076. Pasta clinicii de Odontologie din Bucuresti conNine: A. Eritromicina baza B. Cloranfenicol baza C. Streptomicina D. Hidrocortizon acetat E. Dexametazona A,B,D(5,pag. 192) 1077. Ionoforeza se poate repeta, n funcNie de evoluNia clinica, dupa: A. B. C. D. E. 24 36 48 60 72 ore ore ore ore ore

C,D,E(5,pag. 209) 1078. ParNi componente ale instrumentelor rotative A. gtul (colul) B. braNul C. capul (partea activa) D. piciorul (tija) E. mandrenul A,C,E(5,pag. 187) 1079. Gtul sau colul instrumentelor rotative A.trebuie sa fie suficient de gros pentru a fi rezistent si suficient de subNire pentru a asigura acces si vizibilitate B.din punct de vedere al operatorului este bine sa fie ct mai subNire pentru a as igura vizibilitate asupra parNii active a instrumentului si manipulare usoara C. transmite forNele ce se exercita asupra capului n sens rotaNional si translaNi onal D. are forma conica, cu baza mare la nivelul capului si baza mica spre mandrin E. este partea intermediara ce leaga mandrinul de capul activ A,B,C,E(5,pag. 188) 1080. Instrumente rotative A. instrumentele rotative al caror cap prezinta lame se numesc freze dentare B. termenul de "forma , aplicat unei freze dentare se refera la conturul si siluet a capului instrumentului C. frezele sunt acNionate cu ajutorul pieselor de mna dar pot fi acNionate si man ual D. nainte ca freza sa acNioneze n dentina, capul sau activ trebuie lubrefiat cu va selina E. dupa natura parNii active instrumentele pentru prepararea cavitaNilor pot fi taietoare sau abrazive A,B,E(5,pag. 188) 1081. Frezele sferice A.cu ct numarul de identificare atribuit de producator frezei este mai mic, cu att freza are o dimensiune mai redusa B. se folosesc la ndepartarea Nesuturilor dure alterate C. sunt active numai la miscari laterale si de penetrare D. se folosesc la bizotarea marginilor cavitaNilor E. se folosesc la pregatirea retenNiei A,B,E(5,pag. 188) 1082. Frezele dentare

A. freza para a fost conceputa iniNial pentru prepararea cavitaNilor ce urmau a fi obturate cu amalgam B. freza para a fost imaginata de catre Dr Sockwell C. freza cilindrica este destinata prepararii cavitaNilor ce vor fi obturate cu amalgam D. mulNumita unei invenNii de ultima ora, pot fi acNionate si cu ultrasunete E.freza sferica avea pna de curnd 6, pentru ca noile design-uri sa includa 12 sau chiar 40 de lame taietoare B,C,E(5,pag. 188-189) 1083. Instrumentele de mna pentru prepararea cavitaNilor A. beneficiaza de o nomenclatura stabilita de Miller B. nomenclatura instrumentelor de mna se aseamana unei clasificari biologice si c uprinde trei clase C. n cadrul nomenclaturii, ordinul reprezinta scopul instrumentului, subordinul r eprezinta maniera de folosire iar clasa reprezinta forma parNii active D. sunt compuse din doua parNi esenNiale: mnerul si gtul activ E. au un mner cu diametru mic, mediu sau mare, octogonal, prevazut sau nu cu rete ntivitati B,C,E(5,pag. 190) 1084. Instrumentele de mna pentru prepararea cavitaNilor A. toporisca deriva din dalta si este un instrument pereche dreapta-stnga B. dalta se foloseste pentru ndepartarea pulpei coronare n cadrul pulpectomiei si pulpotomiei C. sunt caracterizate printr o formula formata din trei cifre D. bizotatorul de prag gingival se deosebeste de o toporisca doar prin laNimea s i lungimea lamei taietoare E.n cazul n care marginea taietoare este n alt unghi dect 90As faNa de lungimea lame i apare o a patra cifra n cadrul formulei instrumentului A,C,E(5,pag. 191) 1085. ReacNia pulpei la instrumentele taietoare rotative A.pulpa dinNilor tineri este sensibila la injuriile provocate de prepararea cavi taNii nsa are o putere de recuperare mai mare dect pulpa mbatrnita B. frezele din oNel produc mai multa caldura dect cele din carbid C. frezele care sunt tocite produc mai puNina caldura deoarece nu au o acNiune a tt de agresiva D.n cazul folosirii turaNiilor nalte temperatura este controlata prin scaderea pre siunii, taierea intermitenta si folosirea racirii E. daca grosimea dentinei ramase este sub 2 mm, raspunsul pulpar este prompt si intens A,B,D,E(5,pag. 191)

1086. Sisteme de racire a frezelor A. spray-ul (apa + aer) este mai avantajos dect racirea cu apa B.racirea cu aer este eficienta chiar si n cazul cavitaNilor n care grosimea strat ului de dentina este mai mica dect 2 mm C. racirea cu aer produce aerosol nociv prin ncarcatura microbiana D. racirea cu apa este eficienta nsa este necesar un sistem eficient de evacuare E. n cazul r?cirii cu spray, este bine ca apa sa fie ncalzita la cca 54AsC A,C,D,E(5,pag. 191) 1087. Diga (rubber-dam) A. nu este bine acceptata de catre pacienNi B. nu se poate aplica pe dinNii tineri, insuficient erupNi C. se aplica pe rame metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown D. cauciucul este de culoare alba pentru a nu produce un contrast prea mare cu d inNii E. cauciucul poate avea mai multe grosimi A,B,E(5,pag. 203) 1088. Diga A. elimina conversaNia inutila si lavajele bucale frecvente B. asigura o buna vizibilitate C. este bine tolerata de catre pacienNii astmatici D. asigura retracNia parNilor moi E. protejeaza mpotriva aspirarii si nghiNirii instrumentelor A,B,D,E(5,pag. 203) 1089. Pulpomixine conNine: A. sulfat de polimixina B B. acetat de dexametazona C. sulfat de framicetina D. tirotricina E. sulfat de neomiicina A,B,C(5,pag. 193) 1090. n extirparea pulpara: A. tratamentul mecanic se efectueaza pna la constricNia apicala B. tratamentul se executa ntr-una sau mai multe sedinNe C. se fac spalaturi endodontice cu hipoclorit de sodiu sau alte substanNe antise ptice D. se lucreaza n condiNii de asepsie prin izolarea dintelui E. se executa ntr-o singura sedinNa A,D,E(5,pag. 166-167)

1091. SoluNia Walkhoff conNine A. mentol B. camfor C. p-monoclorfenol D. fenol pur E. iodoform A,B,C(5,pag. 177) 1092. Ozonoterapia este indicata n: A. gangrena pulpara B. parodontite apicale acute C. tratamentul plagii dentinare D. coafaj direct E. pulpite seroase totale A,B,C,D(5,pag. 211) 1093. Ionoforeza este indicata n: A. gangrena pulpara simpla B. parodontite apicale cronice C. parodontite apicale acute D. canale care secreta abundent E. prezenNa unor corpi straini A,B(5,pag. 211) 1094. Se institue un tratament medicamentos nainte de obturarea canalului n urmatoarele situaNii: A. pulpite acute seroase totale B. pulpite acute seroase parNiale C. pulpite cronice D. pulpite acute purulente totale E. pulpite acute purulente parNiale C,D,E(5,pag. 170) 1095. Pasta PBSC conNine: A. penicilina B. streptomicina C. conservant D. marfanil E. benzoat de sodiu A,B(5,pag. 192)

1096. Pasta Ledermix conNine: A. prednisolon B. clorhidrat de neomicina C. oxid de zinc D. hidroxid de calciu E. streptomicina C,D(5,pag. 192) 1097. Care dintre urmatoarele cazuri nu beneficiaza de tratament endodontic: A. DinNi cu malformaNii radiculare B. DinNi cu apexul larg C. DinNi care au n canale corpi straini D. DinNi cu cai false interradiculare E. DinNi cu parodontita apicala cronica A,C,D(5,pag. 159 ) 1098. Anomalii frecvente de canale prezinta: A. Incisivii inferiori B. Molarul prim superior (radacina mezio-vestibulara) C. Premolarul doi inferior D. Incisivul central superior E. Primul si al doilea molar inferior A,B,C,E(5,pag. 162) 1099. n determinarea lungimii canalului radicular, metoda lui Dick: A. Utilizeaza o singura radiografie B. Utilizeaza doua radiografii C. Se face cu acul introdus pe canal D. Se face fara a introduce acul pe canal E. Niciuna de mai sus A,C(5,pag. 164) 1100. SoluNia Chlumsky conNine: A. fenol 30% B. camfor 60% C. alcool 10% D. formaldehida E. sulfat de bariu 10% A,B,C(5,pag. 178)

*1101. Dintre compusii cloraNi, n sterilizarea canalelor radiculare, cei mai util izaNi sunt: A. Cloraminele B. Hipocloritul de sodiu C. Clorhexidina D. Clorura de sodiu E. SoluNie de clorura de sodiu 7% B(5,pag. 180) *1102. Izolarea dintelui n timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare: A. Este obligatorie B. Este facultativa C. Nu este necesara D. Este obligatorie E. Este obligatorie C(5,pag. 167) *1103. O preparaNie pe tot timpul tratamentului pe tot timpul tratamentului izolarea dintelui dect dupa primul pansament oclusiv n a treia sedinNa n momentul obturarii radiculare definitive mecanica corecta a canalului

A. nu este nsoNita de irigaNii cu soluNii antiseptice, deoarece acestea sunt irit ante B. se obNine utiliznd aceeasi tehnica pentru toata lungimea canalului C. se obNine utiliznd numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser D. necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte teh nici E. se realizeaza pna la apexul radiologic D(5,pag. 173) *1104. Tehnica "step-back": A. este o tehnica moderna de obturare a canalelor radiculare B. este o tehnica moderna de preparare a canalelor radiculare C. este numita si telescopare regresiva D. este numita si telescopare progresiva E. se indica n canale radiculare cu curburi accentuate C(5,pag. 168) *1105. Tehnica de prepare "Step-back"se mai numeste: A. Tehnica standard B. Tehnica convenNionala C. Tehnica de telescopare regresiva` D. Tehnica de telescopare progresiva E. Tehnica prin forNe compensate C(5,pag. 167)

*1106. Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectueaza n: A. 1 etapa B. 2 etape C. 3 etape D. 4 etape E. 5 etape C(5,pag. 158) *1107. Tratamentul mecanic n gangrena pulpara se efectueaza: A. Pna la foramenul apical B. Pna la constricNia apicala C. Pna la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului D. Pna la A a canalului E. Cu o usoara depasire a constricNiei apicale. B 5,(4, pag. 166) *1108. Obturarea de canal n aceiasi sedinNa se realizeaza cnd A. avem un canal uscat B. pulpite cronice C. pulpite acute purulente, parNiale sau totale D. cnd n timpul tratamentului cmpul operator a fost invadat de saliva E. cnd nu putem opri hemoragia A(5,pag. 170) *1109. Dintre modalitaNile de introducere n canale a hidroxidului de calciu fac p arte: A. Introducerea cu acul Lentullo B. Introducerea cu instrumentar de mna C. Condensarea cu fuloare de canal D. Injectarea cu seringa E. Toate de mai sus E(5,pag. 200) *1110. EficienNa asociaNiilor de antibiotice n tratamentul de canal al gangrenei pulpare depinde de urmatorii factori: A. Evitarea antibioticelor cu reacNii adverse B. Evitarea unor doze insuficiente C. Evitarea antagonismelor D. Evitarea rezistenNei ncrucisate E. Toate de mai sus E(5,pag. 187)

*1111. Necroza de colicvatie apare n urma influenNei unor substanNe precum: A. Acetilcolina B. Lizozimul C. Pepsina D. Neurotoxina E. Amilaza C(5,pag. 162) *1112. Nu beneficiaza de tratament conservator dinNii care prezinta: A. Radacini n baioneta B. Radacini cu curburi exagerate C. Cai false interadiculare D. mplntare deficitara E.Toate de mai sus E(5,pag159) *1113. Ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins ntre: A. 10-11 B. 11-12 C. 12-13 D. 7-9 E. 8-10 B(5,pag. 198) *1114. Produsul Grinazole indicat n tratamentul tuturor formelor de gangrana pulp ara conNine: A. Antibiotice B. Nistatin C. Sulfamide D. Metronidazol E. Corticoizi D(5,pag. 195) *1115. Prognosticul tratamentului endodontic atunci cnd se respecta ntocmai tehnic a de lucru,arata rezultate pozitive n: A. B. C. D. E. 100 % 80-90 86-95 75-86 85-95 din cazuri % din cazuri % din cazuri % din cazuri % din cazuri

C(5,pag. 160) *1116. SoluNia Walkhoff conNine: A. fenol 30 %, camfor 60 % si alcool 10 % B. monoclorfenol si alcool 10 % C. P-monoclorfenol, mentol si camfor D. P-monoclorfenol si tricrezol E. P-monoclorfenol, alcool si eNer 10 %. C(5,pag. 177) *1117. Care este concentraNia maxima admisibila a ozonului n amestecul gazos cu c are se face ozonoterapia: A. 7 % B. 5 % C. 4 % D. 3 % E. 1 % B(5,pag. 205) *1118. Care este proporNia formaldehidei n cazul insuflatiilor din parodontitele apicale cronice: A. 7,2% B. 6,8% C. 5,4% D. 4,7% E. 2,4% A(5,pag. 206) *1119. Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectueaza n A. 1 etapa B. 2 etape C. 3 etape D. 4 etape E. 5 etape C(5,pag. 158) *1120. Izolarea dintelui n timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare: A. Este obligatorie pe tot timpul tratamentului B. Este facultativa pe tot timpul tratamentului C. Nu este necesara izolarea dintelui dect dupa primul pansament oclusiv

D. Este obligatorie n a treia sedinNa E. Este obligatorie n momentul obturarii radiculare definitive C(5,pag. 167) *1121. Tratamentul mecanic n gangrena pulpara se efectueaza: A. Pna la foramenul apical B. Pna la constricNia apicala C. Pna la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului D. Pna la A a canalului E. Cu o usoara depasire a constricNiei apicale B(5,pag. 166) *1122. Tehnica de prepare "Step-back se mai numeste: A. Tehnica standard B. Tehnica convenNionala C. Tehnica de telescopare regresiva E. Tehnica prin forNe compensate C(5,pag. 167) *1123. Dintre compusii cloraNi, n sterilizarea canalelor radiculare, cei mai util izaNi sunt: A. Cloraminele B. Hipocloritul de sodiu C. Clorhexidina D. Clorura de sodiu E. SoluNie de clorura de sodiu 7% B(5,pag. 180) *1124. O preparaNie mecanica corecta a canalului: A. nu este nsoNita de irigaNii cu soluNii antiseptice, deoarece acestea sunt irit ante B. se obNine utiliznd aceeasi tehnica pentru toata lungimea canalului C. se obNine utiliznd numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser D. necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte teh nici E. se realizeaza pna la apexul radiologic D(5,pag. 173) *1125. Tehnica "step-back : A. B. C. D. este este este este o tehnica o tehnica numita si numita si moderna de obturare a canalelor radiculare moderna de preparare a canalelor radiculare telescopare regresiva telescopare progresiva

E. se indica n canale radiculare cu curburi accentuate C(5,pag. 168) *1126. Tratamentul medicamentos al canalului naintea obturarii acestuia se face n caz de: A. Extirpare n scop protetic B. Hiperemie preinflamatorie C. Pulpita acuta purulenta parNial D. Pulpita acuta seroasa parNiala E. Pulpita acuta seroasa totala C(5,pag. 170) *1127. Mandrinul instrumentelor rotative A. poate fi ncadrat n trei clase dupa OMS articolul nr.23 (piesa dreapta, cot si t urbina) B. este partea activa a instrumentului C. este partea pe care se infileteaza capul frezei D. este mansonul de plastic ce protejeaza capul frezei E. se adapteaza si fixeaza la piesa de mna E(5,pag. 187) *1128. Factori de risc pentru sanatatea operatorului n timpul prepararii cavitaNi lor A. suprancalzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care Nin pi esa cot B.din cauza concentrarii intense n cazul unor cavitaNi dificile, operatorul poate scrsni din dinNi provocndu si fisuri sau chiar fracturi ale smalNului C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D.vibraNia produsa de piesa cot poate produce afecNiuni profesionale de tipul "c rampa scriitorului sau sindromul Raynaud E. aerosolul creat n timpul lucrului este un risc permanent pentru sanatate E(5,pag. 194) *1129. Contaminarea operatorului n timpul prepararii cavitaNilor A.desi aparent reduce riscul contaminarii, masca chirurgicala este de fapt un fo car de infecNie prin faptul ca se ncarca cu microorganisme B.prin clatirea gurii naintea examinarii patogenitatea florei bucale este agravat a deoarece sunt mobilizate si aduse la suprafaNa microorganismele ascunse n locurile retentive al e cavitaNii bucale C,bacteriile de pe ncalNamintea operatorului se gasesc n gura pacientului chiar si dupa mai multe ore de la tratament D. n cabinetul stomatologic se transmit maladii infecNioase precum: boala vacii n ebune, migrena, spondiloza

E.la stomatologii care folosesc turbina s-a constatat o crestere a incidenNei si gravitaNii urmatoarelor afecNiuni:sinuzita, angina streptococica, bronsite etc. E(5,pag. 196) *1130. Contaminarea operatorului n timpul prepararii cavitaNilor A. contrar unor opinii mai vechi, n cabinetul stomatologic, riscul transmiterii u nor infecNii este scazut B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare C.bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung dect pe ncalNamintea operatoru lui deci nu-i pericliteaza sanatatea D. contaminarea nu este posibila dect daca pacientul stranuta sau tuseste pe medi c E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din medi ul nconjurator E(5,pag. 196) *1131. Cloroterapia este indicata n: A. gangrena pulpara simpla B. pulpite purulente totale C. parodontite apicale cronice D. parodontite apicale acute E. hiperestezia dentinara C(5,pag. 211) *1132. Grinazole conNine: A. metronidazol B. penicilina C. oxid de zinc D. streptomicina E. eritromicina A(5,pag. 195) *1133. Care sunt timpii operatori n tratamentul mecanic al gangrenei pulpare: A. Crearea accesului la camera pulpara B. Permeabilizarea si evidarea conNinutului gangrenos C. Stabilirea lungimii canalului D. Razuirea dentinei alterate de pe pereNii canalului E. Toate de mai sus E(5,pag. 160) *1134. Metodele folosite n prepararea canalelor pot fi: A. Manuale

B. Sonice C. Ultrasonice D. Cu laser E. Toate de mai sus E(5,pag. 166) 1135. Cele trei etape importante ale tratamentului necrozei si gangrenei pulpare sunt A. examenul radiologic B. evidarea canalului de resturile pulpare si de dentina alterata de pereNii can alului pna la dentina sanatoasa C. sterilizarea canalului radicular si a canaliculelor dentinare prin tratamentu l medicamentos si cu agenNi fizici D. adoptarea unei atitudini terapeutice diferite faNa de cele doua afecNiuni (ne croza si gangrena) E. sigilarea spaNiului endodontic prin obturaNie etansa B,C,E(5,pag. 158) 1136. Daca pe canale se ntlnesc obstacole formate din concremente calcare, tratamentului mecanic I se pot asocia urmatoarele substanNe chimice de permeabil izare A. sarea sodica EDTA sol.10% B. acid sulfuric sol 20-30% C. antiformina D. soluNia clorhexidina 1% E. eugenol A,B,C(5,pag. 162) 1137. Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular n gangrena pulp ara fac parte urmatoarele sisteme A. sistemul giromatic B. Canal Master U C. Metoda conversiunii D. Canal Finder E. Sistemul treptelor consecutive A,B,D(5,pag. 171) 1138. Hidroxidul de calciu se utilizeaza ca antiseptic n tratamentul endodontic a l gangrenei pulpare pentru urmatoarele calitaNi A. B. C. D. puternic bactericid opreste secreNiile persistente din canale se resoarbe usor n caz de depasire a formaneului apical nu dizolva detritusurile organice necrozate

E. nu are acNiune antitoxica A,B,C(5,pag. 198-199) 1139. n alegerea substanNei medicamentoase utilizate n tratamentul gangrenei pulpa re ne vom ghida dupa urmatoarele criterii A. forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata) B. prezenNa sau absenNa complicaNiilor parodonNiului apical C. tipul de reactivitate al pacientului D. concentraNia soluNiei E. lipsa efectului bactericid al substanNei A,B,C(5,pag. 173) 1140. n tratamentele endodontice antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri A. pansamente endodontale B. spalaturi endodontice C. asociate cu agenNi fizici D. diferenNiat la monoradiculari faNa de pluriradiculari E. numai la persoane vrstnice A,B,C(4, pag. 210) 1141. ntre factorii locali care pot condiNiona terapia endodontica a dinNilor cu necroza sau gangrena pulpara se nscriu A. prezenNa unor obturaNii coronare din amalgam B. valoarea masticatorie si protetica a dintelui C. topografia dintelui D. afecNiunile de sistem E. starea parodonNiului marginal B,C,E(5,pag. 158-159 1142. MedicaNia folosita n sterilizarea canalelor radiculare trebuie sa ntruneasca urmatoarele cerinNe ideale(dupa Grossman) A. sa aiba efect rapid bactericid si fungicid B. sa aiba acNiune antibacteriana suficient de ndelungata C. sa nu aiba penetrabilitate accentuata n Nesuturi D. sa aiba tensiune superficiana mica E. sa nu prezinte histocompatibilitate faNa de Nesuturile periapicale A,B,D(5,pag. 175)

1143. Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt A. metoda telemetrica B. metoda teleacustica C. metoda clinica D. metoda clinico-radiologica E. metoda electronica C,D,E(5,pag. 163) 1144. Pentru efectuarea corecta a tratamentului mecanic al canalelor radiculare n gangrena se Nine cont de urmatoarele reguli A. tratamentul mecanic nu se nsoNeste de spalaturi cu soluNii antiseptice B. nu se utlizeaza metode mecanice C. se creaza un acces care asigura patrunderea acelor n axul canalelor D. n timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dintele E.prin tratamentul mecanic se nlatura complet Nesutul alterat de pe pereNii canal ului radicular pna la dentina sanatoasa C,D,E(5,pag. 160) 1145. Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode A. manuale B. mecanice C. ultrasonice D. radiologice E. compozite A,B,C(5,pag. 166) 1146. Radiografia dentara poate evidenNia la dinNii cu necroza sau gangrena pulp ara A. fenomene de staza circulatorie pulpara B. degenerescente odontoblastice secundare C. numarul si forma radacinilor D. lungimea radacinilor n raport cu cea a dinNilor vecini E. existenNa unor corpi straini n canal C,D,E(5,pag. 159) 1147. SoluNia Walkhoff conNine: A. B. C. D. E. p-monoclorfenol eugenol camfor mentol hidroxid de calciu

A,C,D(5,pag. 177) 1148. Tratamentul mecanic n gangrena pulpara cuprinde urmatorii timpi operatori: A. izolarea dintelui nainte de crearea accesului la camera pulpara B. crearea accesului la camera pulpara C. evidarea conNinutului gangrenos D. stabilirea lungimii canalului E. rotirea acului lentullo n sensul acelor de ceasornic B,C,D(5,pag. 160) 1149. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare e ste indicata n urmatoarele momente ale tratamentului endodontic naintea tratamentului biomecani c n treimea apicala a canalelor: A. inaintea tratamentului biomecanic n treimea apicala a canalelor B. naintea cateterizarii istmului apical C. ca procedeu suplimentar dupa efectuarea obturaNie radiculare D. ca procedeu suplimentar de dezinfecNie ntre sedinNele de pansament endodontic ocluziv cu antiseptice E. pentru potenNarea acNiunii acizilor A,B,D(5,pag. 203) 1150. AcNiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe: A. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins ntre 11-12, n funcNie de preparat B. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca, cuprins ntre 11-12, n funcNie de preparat C. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins ntre 13-14, n funcNie de preparat D.solubilitate foarte redusa n apa care determina eliberarea treptata a ionului h idroxil pe masura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare. E.solubilitate foarte redusa n apa care determina eliberarea treptata a ionului d e calciu pe masura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare A,D(5,pag. 19) 1151. Metodele de masurare a canalului radicular sunt: A. Metoda clinica B. Metoda clinico-radiologica C. Metoda radiologica D. Metode electronice E. Metoda nNepaturii apicale A,B,D(5,pag. 163)

1152. Metodele pentru prepararea mecanica a canalelor sunt: A. Metode manuale B. Metode mecanice C. Metode sonice si ultrasonice D. Metoda cu laser E. Metoda Prophy-jet A,B,C(5,pag. 166) 1153. Pasta iodoformata Walkhoff conNine: A. Iodoform B. Clorfenol C. Timol D. Oxid de zinc E. Formol A,B,C,D(5,pag. 181) 1154. SoluNia Chlumsky conNine: A. fenol 30% B. camfor 60% C. alcool 10% D. formaldehida E. sulfat de bariu 10% A,B,C(5,pag. 178) 1155. SoluNia Walkhoff conNine: A. Mentol B. Monoclorfenol C. P-monoclorfenol D. Camfor E. Alcool 10% A,C,D(5,pag. 177) 1156. Aparatele de masura electronice existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel: A. aparate analogice B. aparate audiometrice C. aparate digitale D. aparate de nalta frecvenNa E. sonda bimetalica Kuralt A,B,C,D(5,pag. 165)

1157. Cauzele generale ale hemoragiei sunt: A. hemofilie B. diateze hemoragice C. afecNiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sngelui D. stari fiziologice congestive: menstruaNie E. graviditate A,B,C,D(5,pag. 166) 1158. Cauzele locale ale hemoragiei sunt: A. lezarea parodonNiului marginal B. perforarea podelei camerei pulpare C. cai false radiculare D. extirparea pulpara completa E. traumatizarea parodonNiului apical A,B,C,E(5,pag. 170) 1159. contraindicaNiile ionoforezei n tratamentul endodontic sunt: A. parodontitele apicale acute B. cai false la nivelul camerei pulpare C. prezenNa de corpi straini care nu pot fi ndepartaNi din canale D. canale care secreta abundent E. parodontita apicala cronica A,B,C,D(5,pag. 211-212) 1160. Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de elecNie folosit n tratament ul endodontic al gangrenei pulpare simple si complicate deoarece: A. este un puternic bactericid B. are acNiune antitoxica C. detritusurile organice necrozate si infectate din canale care servesc ca medi u de cultura pentrumicroflora endodontica D.opreste secreNiile persistente din canale care apar n unele cazuri de parodonti ta apicala cronica printr-un mecanism complex al efectului alcalinizant al ionului OH cu ce l tisular de regenerare si remineralizare E. nu are acNiune citotoxica si caustica asupra Nesuturilor vii periapicale A,B,C,D(5,pag. 199) 1161. n alegerea substanNei medicamentoase ne vom orienta dupa urmatoarele criter ii: A. forma anatomoclinica a gangrenei (umeda sau uscata) B. prezenNa sau absenra complicaNiilor parodonNiului marginal

C. tipul de reactivitate al pacientului D. metode de preparare ale canalului E. sisteme de canale dupa Weine A,B,C(5,pag. 173) 1162. n prepararea canalelor sunt descrise urmatoarele metode: A. metode manuale B. metode sonice C. metode ultrasonice D. ionoforeza E. meroda cu laser A,B,C,E(5,pag. 166) 1163. IndicaNiile antibioticelor sunt urmatoarele: A. coafaj direct sau indirect B. dupa extirpari n pulpita purulenta C. n pulpita cronica si n gangrena simpla D. n parodontitele apicale acute hiperemice E. dupa spalaturi cu soluNii antiseptice A,B,C,D(5,pag. 211) 1164. IndicaNiile de utilizare ale hidroxidului de calciu sunt urmatoarele: A. gangrena pulpara simpla B. parodontita apicala cronica C. apexificarea D. rezorbtii radiculare interne cu si fara perforarea radacinii E.perforaNii produse n urma pregatirii canalului cu dispozitive corono-radiculare cu formarea Nesutului de granulaNie. A,B,C,D(5,pag. 201-202) 1165. IndicaNiile ionoforezei se stabilesc dupa particularitaNile cazului: A. esuarea metodelor uzuale de tratament medicamentos B. canale parNial cataterizabile care nu pot fi desinfectate prin alte procedee de rutina C.dinNi cu valoare protetica care nu pot fi trataNi prin metode convenNionale sa u prin procedee chirurgicale endodontice D. pacienNi apNi pentru monitorizare E. corpi straini imposibil de ndepartat din canale A,B,C,D(5,pag. 208)

1166. IndicaNiile ionoforezei sunt urmatoarele: A. Hiperestezia dentinara B. gangrena pulpara simpla si parodontita apicala cronica C. esecuri ale tratamentului endodontic prin mijloace terapeutice uzuale D. dinNi cu canale sinuase, nguste sau numai parNial cateterizabile, care nu pot fi desinfectate prin alte metode E. parodontita apicala acuta A,B,C,D(5,pag. 212) 1167. La nivelul caror dinNi apar anomalii frecvente de canale: A. incisivii inferiori B. molarul prim superior C. premolarul 2 inferior D. primul si al doilea molar inferior E. premolarul 1 superior A,B,C, D (5,pag. 162-163) 1168. Metodele mecanice se bazeaza pe sistemele: A. sistemul giromatic B. canal Master U C. canal Finder D. sonic Air E. sisteme ultrasonice A,B,C,D(5,pag. 171) 1169. Sistemele de canale sau tipul de configuraNie dupa Weine sunt A. canal principal drept pna la apex, se deschide ntr-un singur foramen apical B.2 canale independente plecnd din camera pulpara, se unesc ntr-un canal unic naint e de apex si se deschid ntr-un singur foramen apical C. 2 canale complet separate care se deschid fiecare n foramene apicale separate D. canal unic pornind din camera pulpara care se bifurca n foramene apicale separ ate E. 3 canale complet separate vre se deschid fiecare n foramene apicale separate A,B,C,D(5,pag. 163) 1170. Cnd se utilizeaza metodele electronice pentru odontometrie se impun urmatoa rele masuri: A. B. C. D. Canalul trebuie sa fie umed Diametrul corespunzator al acului Sa nu se foloseasca hipocloritul de sodiu Sa se utilizeze ace Kerr cu diametrul sub 0,15

E. Largirea excesiva a apexului B,C,D(5,pag. 165) 1171. Carbenicilina combate infecNiile cu: A. Bacterii gram-pozitive B. Pseudomonas aeruginosa C. Fusobacterium D. Enterobacter E. Bacterioides fragilis B,C,D,E(5,pag. 188) 1172. Formula Cresophenului conNine: A. P-monoclorfenol B. Formaldehida C. Dexametazona D. Timol E. Gaiacol A,C,D(5,pag. 184) 1173. Frecvente anomalii de canale prezinta: A. Incisivii superiori B. PM2 inferior C. M1 superior D. PM1 superior E. M2 inferior B,C,E(5,pag. 162) 1174. Ledermix-ul conNine: A. Oxid de zinc B. Marfanil C. Trimcinolon acetonid D. Streptomicina E. Hidroxid de calciu A,C,E(5,pag. 192) 1175. Pasta cu antibiotice a Clinicii de Odontologie din Bucuresti utilizata n tr atamentul gangrenei pulpare conNine: A. Streptomicina B. Eritromicina C. Cloramfenicol

D. Hidrocortizon acetat E. Penicilina G B,C,D(5,pag. 192) 1176. SoluNia Chlumsky conNine: A. Eugenol B. Fenol 30% C. Camfor 60% D. Alcool 10% E. Mentol B,C,D(5,pag. 176) 1177. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare e ste indicata n urmatoarele situaNii: A. naintea tratamentului biomecanic n treimea apicala a canalului B. naintea cateterizarii apexului C. naintea aplicarii primului pansament antiseptic D. n timpul tratamentelor cu antibiotice E. Ca procedeu suplimentar de dezinfecNie ntre sedintele de pansamente cu antisep tice A,B,C,E(5,pag. 203) 1178. Compusii cuaternari de amoniu: A. sunt detergenNi cationici B. reduc tensiunea superficiala a soluNiilor C. sunt mai activi n mediu acid D. sunt mai activi n mediu alcalin E. sunt toxici citoplasmatici puternici. A,B,D(5,pag. 182) 1179. n extirparea pulpara: A. tratamentul mecanic se efectueaza pna la constricNia apicala B. tratamentul mecanic se executa ntr-una sau mai multe sedinNe, n funcNie de sche ma de tratament C. tratamentul se executa ntr-o singura sedinNa D. nu este necesara izolarea dintelui E. n cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoase A,C(5,pag. 166-167) 1180. n prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode: A. metode sonice

B. metode ultrasonice C. diatermia D. fulguraNia transapicala E. metoda cu laser. A,B,E(5,pag. 166) 1181. Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt: A. metoda clinica B. metoda biologica C. fulguraNia transapicala D. metoda clinico-radiologica E. metode electronice. A,D,E(5,pag. 163) 1182. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi urmatoarele subs tanNe A. acid sulfuric 40 % B. acid clorhidric 20-30 % C. acid sulfuric 20-30 % D. antiformina E. EDTA 10 % C,D,E(5,pag. 162) 1183. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele instr umente: A. ace Miller B. ace Donaldson fine si foarte fine C. ace Hedstrom fine D. freze globulare mici E. ace Kerr fine si foarte fine. A,E(5,pag. 162) 1184. Care medicaNie endodontica are capacitate antimicotica: A. Tricrezolformalina B. Walkhoff C. Chlumsky D. Clorhexidina E. Creozotul de mesteacan B,D(5,pag. 176-181) 1185. Diatermia cu unde medii este indicata n: A. DezinfecNia canalelor n gangrena pulpara simpla

B. Parodontita apicala acuta seroasa C. Parodontita apicala acuta purulenta D. FulguraNia transapicala a granuloamelor E. Parodontitele apicale cronice fistulizate A,D(5,pag. 203) 1186. Pasta iodoformata Walkhoff conNine: A. Oxid de zinc B. Eugenol C. Timol D. Clorfenol E. Tricrezolformalina A,C,D(5,pag. 181) 1187. Timpii operatori ai tratamentului mecanic n gangrena pulpara sunt, cu excep Nia: A. crearea accesului la camera pulpara B. permeabilizarea si evidarea conNinutului gangrenos C. ndepartarea dentinei alterate de pe pereNii canalului D. stabilirea lungimii canalului E. obturarea radiculara definitiva n aceeasi sedinNa A,B,C,D(5,pag. 160) 1188. Metodele de masurare a canalului radicular sunt: A. Metoda clinica B. Metoda clinico-radiologica C. Metoda radiologica D. Metode electronice E. Metoda nNepaturii apicale A,B,D(5,pag. 163) 1189. Metodele pentru prepararea mecanica a canalelor sunt: A. Metode manuale B. Metode mecanice C. Metode sonice si ultrasonice D. Metoda cu laser E. Metoda Prophy-jet A,B,C, D (5,pag. 166) 1190. Pasta iodoformata Walkhoff conNine: A. Iodoform

B. Clorfenol C. Timol D. Oxid de zinc E. Formol A,B,C,D(5,pag. 181) 1191. SoluNia Walkhoff conNine: A. Mentol B. Monoclorfenol C. P-monoclorfenol D. Camfor E. Alcool 10% A,C,D(5,pag. 177) 1192. Avantajele conurilor de argint: A. Sunt necomprimabile B. Flexibilitate mare C. AcNiune oligodinamica D. Radiopacitate intensa a conului E. Largire minima a canalui radicular B,C(5,pag. 243) 1193. Inconvienentele obturarii cu gutaperca A. timp ndelungat pentru largirea canalelor B. dificultatea obturari canalelor nguste C. dificultatea obturarii canalelor curbe D. obturaNii de canal incomplete E. obruratii de canal tridimensiuonale A,B,C,D(5,pag. 242) 1194. Alegerea acului Lentullo se face dupa urmatoarele criterii: A. Volumul canalelor B. Topografia dinNilor C. Integritatea fizica a acului Lentullo D. Lungimea canalului E. Gradul de curbura al canalului A,B,C,(5,pag. 215) 1195. Tehnica obturaNiei de canal cu conuri calibrate nedeformabile este indicat a: A. foramen apical larg

B. perforaNii ale foramenului apical C. canale curbe D. canale nguste E. rezorbtii radiculare interne C,D(5,pag. 242) 1196. ObturaNia de canal cu conuri metalice este indicata: A. canale nguste B. canale cu curbura accentuata C. canale ovale D. foramen apical larg E. rezorbtii radiculare interne A,B(5,pag. 245) 1197. Dezavantajele sistemului Obtura: A. Poate produce rezorbtie radiculara interna B. Tehnica destul de laborioasa C. Dificultatea asigurarii unui debit uniform al gutapercii n canal D. Contractarea gutapercii prin racire, cu consecinNe nedorite asupra calitaNii sigilarii E. Poate produce anchiloza radacinii ,B,C,D(5,pag. 237) 1198. Care din urmatoarele tehnici de obturaNie de canal se realizeaza prin inje ctarea gutapercii ramolite prin ncalzire: A. Condensarea verticala la cald B. Sistemul Ultrafil C. Tehnica McSpadden D. Sistemul FibreFill E. Sistemul Obtura B,E (5, pag. 237) 1199. Dezavantajele folosirii conurilor de argint n obturaNia de canal sunt: A. Flexibilitate mult mai mare dect a conurilor de gutaperca B. Radioopacitatea intensa a conului de argint comparativ cu alte materiale de o bturaNie de canal C. Dezobturare foarte dificila D. Formarea de produsi de coroziune citotoxici E. Iritarea permanenta a parodonNiului apical n caz de depasire a constricNiei ap icale B,C,D,E(5,pag. 243)

1200. Avantajele folosirii conurilor de titan n obturaNia radiculara: A. Sunt nedeformabile B. Au rigiditare superioara conurilor de argint C. Sunt biocompatibile D. Au rigiditate inferioara conurilor de argint E. Lipsa coroziunii B,C,E(5,pag. 244) *1201. Materialul de sigilare de elecNie pentru conurile de argint este: A. ciment fosfat de zinc B. formula Rickert C. gutaperca ramolita D. Endometazona E. Biocalex-ul B(5,pag. 243) *1202. ObturaNia de canal cu acul Lentullo se face la o turaNie de: A. 200-400 rotaNii/minut B. 400-600 rotaNii/minut C. 600-800 rotaNii/minut D. 800-1000 rotaNii/minut E. 1000-1200 rotaNii/minut C(5,pag. 216) *1203. Hand spreaderele au lungimea parNii active de circa: A. 10 mm B. 15 mm C. 20 mm D. 25 mm E. 30 mm E(5,pag. 223) *1204. n lipsa stopului apical n condensarea laterala la cald Endotec, se recomand a introducerea conului maste: A. pna la limita apicala stabilita prin odontometrie B. Pna la 1 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie C. Pna la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie D. Doncolo de limita apicala E. Pna n treimea medie a canalului C(5,pag. 229)

*1205. La introducerea conului de gutaperca principal n canal, n tehnica condensar ii laterale la rece, acesta trebuie sa se opreasca: A. La constricNia apicala B. La o distanNa de 0,5-1 mm de constricNia apicala C. La o distansta de 3-4 mm de constricNia apicala D. n treimea coronara a canalului E. n treimea medie a canalului B(5,pag. 224) *1206. La proba conului master, n tehnica de condensare termomecanica a gutapercii(McSpadden), acesta trebuie sa se opreasca: A. La constricNia apicala B. La 1,5 mm de constricNia apicala C. La 2 mm de constricNia apicala D. La 3-4 mm de constricNia apicala E. La apexul radiologic B(5,pag. 235) *1207. Alegerea conului de gutaperca principal faNa de calibrul celui mai gros i nstrument de largire a canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie A. cu 1 numar mai mare B. cu 2 numere mai mare C. cu 1 numar mai mic D. cu 2 numere mai mic E. cu 3 numere mai mic A(5,pag. 224-225) *1208. CNi mm ai porNiunii apicale a conului se introduc n cloroform pentru individualizarea formei vrfului A. 2mm B. 4 mm C. 7 mm D. 8 mm E. 10 mm A(5,pag. 225) *1209. n tehnica de condensare la cald a gutapercii conul principal trebuie sa se blocheze la distanNa urmatoare de constricNia apicala A. 5 mm

B. 4 mm C. 0,5 mm D. 1 mm E. 2-3 mm E(5,pag. 232) *1210. Leziunile termice ale parodonNiului sau chiar ale osului alveolar apar n c azul suprancalzirii gutapercii prin activarea prelungita a butonului de control al ncal zirii: A. pete 100 sec B. peste 110 sec C. peste 120 sec D. peste 80 sec E. peste 20 sec E(5,pag. 229) *1211. Miscarile reciproce de rotaNie a spreaderului din canal au o amplitudine n grade: A. 80 B. 70 C. 60 D. 50 E. 30-40 E(5,pag. 226) *1212. Ramolirea porNiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea n clorofo rm dureaza A. 3-4 sec B. 3 minute C. 1 minut D. 2 minute E. 20 minute A(5,pag. 225) *1213. Selectarea spreaderului de un asemenea calibru care sa-I permita sa ajung a de a lungul conului de gutaperca master pna la o distanNa de constricNia apicala: A. B. C. D. E. 1-2 2-3 3mm 3-4 0,5 mm mm mm mm

A(5,pag. 224) *1214. Tehnica Endotec permite obturarea canalui radicular cu condiNia unei largiri minime a calibrului plugger / spreader A. Nr.10 B. Nr.15 C. Nr.20 D. Nr.25 E. Nr 30 si 45 E(5,pag. 228) *1215. Timpul n care gutaperca ramne plastica n canal dupa ndepartarea plugger/spreader ncalzit este: A. 10-15 sec B. 30 sec C. 60 sec D. 50 sec E. 70 sec A(5,pag. 229) *1216. Cauzele care produc imposibilitatea propulsarii conului de gutaperca pe t oata lungimea de lucru a canalului pot fi urmatoarele: A.Nefolosirea instrumentului endodontic de largit, de acelasi calibru cu conul, pe toata lungimea de lucru a canalului B. Formarea unui prag C. Formarea unei cai false D. Fracturarea unui instrument pe canal E. Toate de mai sus E(5,pag. 220) *1217. IndicaNiile tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt urmatoarele: A. Canale nguste B. Canale curbe C. Canale scurte D. Rezorbtii radiculare interne E. Rezorbtii radiculare externe D(5,pag. 235)

*1218. Materialul de obturaNie de canal Biocalex 4 produce o expansiune volumetr ica de: A. 150-200% B. 250-280% C. 300-350% D. 240-270% E. 230-260% B(5,pag. 217) *1219. Premiza obligatorie n tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin ncalz ire este urmatoarea: A. Largirea adecvata a canalului radicular B. Respectarea regurilor de preparare a canalelor radicualre C. Utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea sigilarii apicale D. Plasarea corecta a vrfului canulei E. Largirea excesiva a canalului radicular C(5,pag. 237) *1220. Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex poate produce: A. Solubilitatea sigilantilor B. Sigilare imperfecta C. PersistenNa unor porNiuni relativ ntinse ale canalului obturate parNial cu cim ent de sigilare D. Premize de sigilare a canalului radicular doar pe o distanNa de 2-3 mm de la constricNia apicala E. Toate de mai sus E(5,pag. 219) *1221. Tehnica de obturaNie cu paste care se ntaresc n canal prezinta urmatoarele dezavantaje: A. VariaNii volumetrice dupa priza B. Solubilizare apreciabila C. Neomogenitatea obturaNiei D. Depasirea frecventa a constricNiei apicale E. Toate de mai sus E(5,pag. 214) *1222. Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden): A. B. C. D. este mai lenta exista posibilitatea fracturarii compactoarelor obtureaza cea mai mare parte a spaNiului endodontic faciliteaza depasirile n lipsa uunui stop dentinar apical corespunzator

E. exista posibilitatea apariNiei unor leziuni termice ale parodonNiului de susN inere. C (5,pag. 234) *1223. Dezavantajele utilizarii conurilor de argint n obturaNia radiculara sunt: A. nchidere perfecta a canalelor B. tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala urmarita C. radioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturaNie neetansa D. are acNiune oligodinamica discutabila n condiNiile unei sigilari perfecte E. flexibilitate mai mare dect a conurilor de gutaperca. B (5,pag. 243) *1224. Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje faNa de hand spreadere: A. permit ndepartarea cu usurinNa din canal cu dislocarea gutapercei B. nu permit rotirea spreaderului n jurul axului sau n ambele sensuri C. confera operatorului o mare sensibilitate tactila D. partea activa are forma cilindrica E. lungimea parNii active este de cca 20 mm. C(5,pag. 223) *1225. Care este timpul minim de menNinere a spreaderului n canal n cazul tehnicii de condensare laterala la rece pentru a mula corespunzator conul de gutaperca: A. 5 secunde B. 10 secunde C. 15 secunde D. 20 secunde E. 25 secunde C(5,pag. 226) *1226. PrecizaNi dezavantajul tehnicii de condensare laterala la rece a gutaperc ii: A. Contraindicata dupa extirparea devitala B. Contraindicata n parodontitele apicale cronice fistulizate C. Contraindicata n perforaNia podelei camerei pulpare D. ObturaNie de canal neomogena E. Succes clinic nesigur D(5,pag. 224) * 1227. Hand Spreaderele au lungimea parNii active de circa: A. 10mm B. 15 mm C. 20mm

D. 25mm E. 30mm E(5,pag. 223) *1228. La introducerea conului de gutaperca principal n canal, n tehnica de conden sare laterala la rece, acesta trebuie sa se opreasca: A. La constricNia apicala B. La o distanNa de 0,5 -1 mm de constricNia apicala C. La o distanNa de 3-4 mm de constricNia apicala D. n treimea coronara a canalului E. n treimea medie a canalului B(5,pag. 224) *1229. n lipsa stopului apical n condensarea laterala la cald Endotec, se recomand a introducerea conului maste: A. Pna la limita apicala stabilita prin odontometrie B. Pna la 1 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie C. Pna la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie D. Dincolo de limita apicala E. Pna n treimea medie a canalului C(5,pag. 229) *1230. La proba conului master, n tehnica de condensare termomecanica a gutaperci i (McSpadden), acesta trebuie sa se opreasca: A. La constricNia apicala B. La 1,5 mm de constricNia apicala C. La 2 mm de constricNia apicala D. La 3 -4 mm de constricNia apicala E. La apexul radiologic B(5,pag. 235) *1231. ContraindicaNiile Biocalexului A. Parodontite apicale cornice B. Curburi accentuate ale treimii apicale C. Parodontite apicale cronice fistulizate D. parodontite apicale acute E. Gangrena pulpara simpla D(5,pag. 198)

*1232. Coafarea conului principal cu ciment de sigilare si propulsarea sa n canal se face pna la: A. 1 mm de constricNia apicala B. 2 mm de constricNia apicala C. 4 mm de constricNia apicala D. 5 mm de constricNia apicala E. 10 mm de constricNia apicala B(5,pag. 232) *1233. Planul de tratament n caria simpla A. nu este nevoie de un plan de tratament, pur si simplu se prepara cavitaNile s i se obtureaza B. exista doua tipuri de planuri de tratament: idealist si realist C. un plan solid de tratament depinde de parerea aparNinatorilor pacientului D.secvenNa planului de tratament: faza de cunoastere, faza de diagnosticare, faz a de obturare, faza deintretinere si faza de recuperare. E. tratamentele complexe vor fi esalonate pe faze E(5,pag. 167) *1234. PereNii unei cavitaNi: A. peretele desparNitor este situat ntre pulpa si cavitate B. peretele dublu se ntlneste n cazul cavitaNilor MOD C. peretele de rezistenNa asigura rezistenNa cavitaNii D. peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este menNinut dect de c atre gingie E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui E(5,pag. 167) *1235. Hibridizarea plagii dentinare: A. sistemele adezive de primeri cu acetona sunt eficiente doar pe dentina excesi v de umeda B. rasina adeziva se polimerizeaza concomitent cu primul strat de compozit C. gravarea acida globala se realizeaza cu acid fosforic 30-40% timp de 15 secun de D. dentina opaca (zona reacNiei vitale) necesita o gravare prelungita (peste 15 secunde) E.obiceiul de a freca primerul cu ajutorul buretelui este daunator deoarece, la nivel microscopic, reNeaua de colagen se prabuseste. C(5,pag. 346) *1236. ContraindicaNiile Biocalexului sunt: A. B. C. D. parodontitele apicale cronice obstacole de material organic pe canale curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii parodontite apicale cronice fistulizate

E. parodontite apicale acute E(5,pag. 218) *1237. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii este indicata: A. canale nguste B. canale curbe C. rezorbtii radiculare interne D. foramen apical larg E. perforaNii ale foramenului apical C(5,pag. 235) *1238. ObturaNia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj: A. necesita instrumentar endodontic special B. sigilarea imperfecta a 1/3 apicala a canalului C. grava perturbare a procesului de vindecare periapical D. necesita un calibru larg al porNiunii apicale E. este dificil de ndepartat B(5,pag. 241) *1239. Metoda ocalexica: A. E bazata pe expansiunea oxidului de calciu B. Principiul metodei consta n sterilizarea canalului prin hidroxid de calciu for mat C. E indicata n tratamentul gangrenelor D. E indicata n tratamentul parodontilelor apicale cronice E. Toate de mai sus E(5,pag. 217) 1240. Dezavantajele tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden ) sunt: A. este foarte laborioasa B. sanse frecvente de rupere a compactoarelor C. posibilitatea unor leziuni termice apicale D. nu asigura obturaNie omogena E. facilitarea depasirilor n lipsa unui stop apical corespunzator A,B,CE,(5,pag. 235) 1241. Adaugarea de dezinfectatnte n pastele de obturaNie radiculara nu este benef ica deoarece A. creste riscul obturaNiilor de canal cu depasire B. nu reduc semnificativ microinfiltratiile marginale

C. irita parodonNiul apical D. sunt inactivate rapid n umorile tisulare E. produc coloraNii ale dinNilor C,D(5,pag. 214) 1242. Avanatajele obturaNiei segmentare cu amalgam de argint sunt reprezentate d e A. nu necesita canale cu secNiune circulara B. poate fi efectuata si n canale curbe, nguste C. nu se resoarbe D. asigura o buna sigilare E. este bine tolerata periapical n cazul unor mici depasiri A,C,D,E(5,pag. 239) 1243. Avantajele condensarii laterale la cald a gutapercii prin tehnica Endotec sunt reprezentate de: A. consum mai mic de conuri de gutaperca B. omogenitate deosebita a obturaNiei C. faciliteaza dezobturarea usoara a canalelor D. nu dau leziuni termice ale parodonNiului apical E. densitate mare a obturaNiei B,C,E(5,pag. 227) 1244. Dezavantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt r eprezentate de A. nu asigura obturaNie omogena a canalelor B. necesita o largire excesiva a canalului C. necesita mult timp D. este laborioasa E. frecvenNa mare a obturaNiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici B,C,D(5,pag. 232) 1245. Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec prezinta urmatoarele caracteristici A. este simplu si ergonomic B. exista posibilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon C. ncalzirea poate fi calibrata perfect D. racire rapida E. nu poate fi utilizat n canale curbe A,B,C,D(5,pag. 229)

1246. Finger-spreaderele prezinta urmatoarele avantaje faNa de hard-spreadere A. confera operatorului o mare sensibilitate tactila B. permit rotirea usoara n jurul axului propriu n ambele sensuri C. permit ndepartarea usoara din canal fara dislocarea gutapercii D. sunt mai subNiri E. sunt mai flexibile A,B,C(5,pag. 223) 1247. n tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin ncalzire este necesara res pectarea urmatoarelor reguli obligatorii A. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor B. plasarea corecta a vrfului canulei C. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect D. injectarea gutapercii la consistenNa adecvata E. proba clinica prealabila a pluggerelor B,C,D,E(5,pag. 237) 1248. n tehnica Endotec, evitarea obturaNiei de canal cu depasire se face prin A. prepararea minima a canalului B. evitarea largirii constricNiei apicale C. prepararea unui stop apical adecvat D. prepararea unui stop apical ocluzal adecvat E.control radiologic obligatoriu dupa prima manevra de condensare laterala conve nNionala la rece a conului master B,C,E(5,pag. 230) 1249. Introducerea pastelor de obturat n canal se poate face prin urmatoarele pro cedee A. cu ace Lentullo B. cu ace Kerr C. cu ace Neos-Hawes D. cu conuri de gutaperca E. cu pluggere prin pistonare A,C,D,E(5,pag. 214) 1250. Puseurile acute declansate de utilizarea Biocalex-ului se rezolva prin A. B. C. D. E. tratament antiinflamator tratament antibiotic ndepartarea Biocalex-ului din canal aplicarea unor paste cu antibiotice si corticosteroizi administrarea de analgetice

C,D(5,pag. 219) 1251. Tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii prezinta urmatoarele a vantaje A. asigura o sigilare superioara obturaNiilor prin cimentarea unui con B. prezinta succes clinic considerabil n timp C. asigura o obturaNie extrem de omogena D. simplitatea si rapiditatea execuNiei E. nu da fenomene de iritaNie apicala A,B(5,pag. 224) 1252. Utilizarea Biocalex-ului este indicata n urmatoarele situaNii A. gangrena pulpara simpla B. toate formele de pulpita C. parodontite apicale acute D. parodontite apicale cronice E. parodontite apicale cronice fistulizate A,D,E(5,pag. 218) 1253. Conurile apicale prefabricate, de argint sau titan (Messing) sunt: A. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm B. De diverse diametre C. Corespund unei singure dimensiuni ISO D. Sunt netede E. Sunt prevazute la baza cu un surub A,B,E(5,pag. 240) 1254. Dezavantajele obturaNiei canalare cu con de argint sunt urmatoarele: A. Flexibilitate mult mai mica de ct a conurilor de gutaperca B. Formarea unor produsi de coroziune citotoxici C. nchiderea deficitara a canalelor D. Falsa impresie de obturaNie etansa datorata radioopacitatii conului E. Dezobturare dificila B,C,D,E(5,pag. 243) 1255. n cazul adoptarii tehnicii de obturaNie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa corespunda la proba urmatoarelor criterii: A. B. C. D. Ct mai gros n raport cu volumul canaluluii Ct mai subNire n rapaort cu volumul canalului Sa ajunga ct mai aproape de constricNia apicala Sa nu depaseasca constricNia apicala

E. Sa se opreasca la 3-4 mm de constricNie A,C,D(5,pag. 215) 1256. n cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are a cNiune benefica prin efectul: A. Bacteriostatic B. Bactericid C. De stimulare a activitaNii osteoblastelor periapicale D. De stimulare a osteoclastelor E. De patrundere n ramificaNiile canalelor radiculare B,C,E(5,pag. 217) 1257. n tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii, conul de gutaperca p rincipal trebuie: A. Sa fie de acelasi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toata lu ngimea de lucru B. Sa fie cu un numar mai mare dect al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru C. Sa se opreasca n canal la o distanNa de 0,5-1 mm de constricNie D. Sa se opreasca la constricNie E. Sa nu opuna deloc rezistenNa la ncercarea de propulsie dincolo de reper B,C(5,pag. 224,225) 1258. IndicaNiile obturaNiei segmentare cu rumegus dentinar sunt: A. Canale nguste B. Canale curbe C. Foramen apical larg D. Delta apicala E. PerforaNii ale foramenului apical C,E,(5,pag. 241) 1259. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturaNii de canal segmentare pot fi: A. Amalgamul de argint B. Gutaperca C. Conurile metalice de argint D. Conurile metalice de titan E. Amalgamul de cupru A,B,C,D(5,pag. 240)

1260. Printre timpii operatori ai obturaNiei de canal cu con de gutaperca calibr at se numara si: A. Individualizarea conului de gutaperca B. Proba clinico-radiologica a conului C. Toaleta finala a canalului prin irigaNie endodontica D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul B,C,D(5,pag. 221) 1261. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) este contraindicata n: A. Canale nguste B. Canale foarte largi C. Canale curbe D. Canale cu multe ramificaNii E. Canale cu delta apicala A,C(5,pag. 235) 1262. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmareste realizarea ob turaNiei de canal prin: A. Condensare laterala B. Condensare verticala C. Condensare simultana laterala si verticala D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader si plugger E. Utilizarea oricaror tipuri de conuri de gutaperca C,D,E(5,pag. 228) 1263. Utilizarea conurilor de titan n obturaNiile canalare are urmatoarele avanta je: A. Rigiditate inferioara conurilor de argint B. lipsa coroziunii C. Biocompatibilitate D. Nedeformabile E. Toate acestea B,C,D (5,pag. 244,245) 1264. Avantajele fingerspreaderelor faNa de handspreadere sunt: A. confera operatorului o mare sensibilitate tactila B. permite rotirea cu usurinNa a spreaderului n jurul axului sau propriu n ambele sensuri C. permite ndepartarea cu usurinNa din canal D. nu disloca gutaperca

E. presiune laterala mare dezvoltata n timpul condensarii gutapercii cu pericolul unei fracturi radiculare A,B,C,D(5,pag. 224) 1265. Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele: A. sunt nedeformabile B. nchiderea canalului posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilare C. rigiditate superioara conului de argint D. lipsa coroziunii E. biocompatibilitate ,C,D,E(5,pag. 244) 1266. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic, calibrat la apex: A. simplitatea si rapiditatea execuNiei B. solubilitatea sigilantului n majoritatea cazurilor C. conul nu asigura o sigilare uniforma de unul singur D. neconcordanNa dintre calibrul conului si instrumentelor provenite de la difer ite firme E.prin forma sa finala de plnie, calibrul canalului largit devine intotdeuna mai mare dect al instrumentarului indiferent daca este standardizat sau nu B,C,D,E(5,pag. 219) 1267. IndicaNiile Biovcalexului sunt urmatoarele: A. gangrena pulpara simpla B. persistenNa pulpei vii n canal C. parodontite apicale acute D. aplicarea n jumatatea apicala a canalului, mai ales n canale largi, pentru evit area reacNiei inflamatorii E. curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii care nu permit instrumentarea porNiunii respective a canalului A,E(5,pag. 218) 1268. Premise obligatorii ale tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii: A. largirea canalului prin telescopare regresiva step -back B. crearea unui stop apical corect n dentina C.largirea canalului de o asemenea maniera nct sa asigure permeabilitatea si trece rea uniforma a gutapercii nestnjenite spre apex D. canale nguste E. canale curbe A,B,C(5,pag. 235)

1269. SituaNii mai frecvent ntlnite la probarea conului sunt urmatoarele: A. neadaptarea festa la calibrul porNiunii apicale a canalului B. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului C. depasirea lungimii de lucru D. discordanNa de forma dintre vrful conului si segmentul apical al canalului rad icular E. canale cu apex larg deschis A,B,C,D(5,pag. 220-221) 1270. Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturaNiei de canal se face dup a urmatoarele criterii: A. Topografia dinNilor B. Integritatea fizica a acului Lentullo C. Volumul canalelor radiculare D. Morfologia canalelor radiculare E. Materialul utilizat pentru realizarea obturaNiei A,B,C(5,pag. 215) 1271. Compactorul original McSpadden prezinta urmatoarele caracteristici: A. Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu baza spre vrf B. AcNioneaza ca un surub cu rasucire inversa C. Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu vrful spre baza D. Propulseaza gutaperca cu 1mm nainte si vertical de tija sa E. Propulseaza gutaperca cu 1mm nainte si lateral de tija sa A,B,E,(5,pag. 234) 1272. ContraindicaNiile Biocalexului sunt urmatoarele: A. Parodontitele apicale cronice B. Parodontitele apicale acute C. PersistenNa pulpei vii n canal D. Gangrena pulpara simpla E. Obstacole de material organic pe canale ,B,C(5,pag. 218) 1273. Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici faNa de hand spread erele: A. Confera sensibilitate tactila B. Permite ndepartarea din canal fara dislocarea gutapercii C. Permite rotirea cu usurinNa a spreaderului n jurul axului sau propriu n ambele sensuri D. Permite rotirea cu usurinNa a sprederului n jurul axului sau propriu n sensul a celor de ceasornic E. La ndepartarea lor din canal se disloca conul de gutaperca

A,B,C(5,pag. 223) 1274. IndicaNiile Biocalexului sunt urmatoarele: A. Gangrena pulpara simpla B. Parodontitele apicale cronice C. Curburi accentuate ale treimii apicale radiculare D. Parodontite apicale cronice fistulizate E. Parodontitele apicale acute A,B,C,D(5,pag. 218) 1275. Introducerea pastelor de obturat n canal se poate face prin urmatoarele pro cedee: A. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor n sensul acelor de cea sornic B. Cu ajutorul acelor Kerr C. Cu ajutorul acelor Hawes-Neos D. Cu conuri de gutaperca E. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor n sens invers acelor d e ceasornic A,C,D(5,pag. 214) 1276. ObturaNia segmentara cu amalgam de argint prezinta urmatoarele caracterist ici: A. Nu necesita canale cu secNiune circulara B. Nu necesita ciment de sigilare C. Se rezoarbe din canal D. Nu asigura sigilare satisfacatoare E. Bine tolerata de Nesuturile apicale A,B,E(5,pag. 239) 1277. Avantajele obturaNiei radiculare segmentare cu rumegus de dentina sunt: A. biocompatibilitatea materialului de obturaNie cu bontul pulpar apical B. perturbarea proceselor de vindecare periapicala n cazul folosirii rumegusului infectat C. constituie o bariera biologica ntre materialul inert de obturaNie si Nesutul c onjunctiv periapical D. sigilarea prin obturaNia de canal este corespunzatoare E. stimuleaza formarea la apex a unui Nesut fibros. A,C,D(5,pag. 241) 1278. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt: A. neconcordanNa ntre calibrul conurilor si cel al instrumentilor provenite de la diverse firme B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare C. conul asigura o sigilare eficienta si singur D. solubilitatea sigilantilor, n majoritatea cazurilor

E. metoda este simpla. A,D(5,pag. 219) 1279. Dezavantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden ): A. este metoda foarte rapida, necesitnd mai puNin de 10 secunde pentru obturarea canalului B. etanseitatea apicala a canalului este mai slaba dect la condensarea laterala l a rece C. necesita exersare ndelungata pentru a fi stapnita D. genereaza foarte rapid o mare cantitate de caldura n spaNiul endodontic E. exista sanse frecvente de fracturare a compactoarelor. C,,D,E(5,pag. 235) 1280. Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec se caracterizeaza prin : A. posibilitatea atasarii unui opritor ocluzal din silicon B. calibrarea perfecta a ncalzirii (temperatura maxima 155 AC) C.ncalzire n 5 minute cu menNinerea constanta a temperaturii de lucru ct timp este activat butonul de control D. racire lenta prin deconectarea circuitului electric din butonul de control E. este simplu si ergonomic. A,B,E(5,pag. 229) 1281. n utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei n obturaNia radicula ra, trebuie ca acesta: A. sa aiba spirale integre B. sa fie usor ndoit C. sa se verifice patrunderea acului n turaNie pe canal D. sa nu fie ruginit E. sa se specifice sensul corect de rotaNie (invers acelor de ceasornic pentru p ropulsarea pastei n canal). A,D,(5,pag. 219) 1282. IndicaNiile utilizarii Biocalexului n obturaNia radiculara sunt: A.curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care nu permit instrumentar ea porNiunii respective a canalului B. curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care permit instrumentarea porNiunii respective a canalului C. parodontite apicale acute D. parodontite apicale cronice fistulizate E. gangrena pulpara simpla. A,D,E(5,pag. 218)

1283. PrecizaNi care sunt avantajele tehnicii Endotec n realizarea obturaNiei rad iculare: A. adaptarea superioara a gutapercei la pereNii canalului prin ramolire B. consum mai mare de conuri de gutaperca comparativ cu tehnicile de condensare convenNionale la rece C. grad de omogenitate deosebita a obturaNiei D. este compatibila cu utilizarea cimenturilor de sigilare E. leziuni termice ale parodonNiului. A,C,D,(5,pag. 228) 1284. Dezavantajele tehnicii de obturaNie de canal prin cimentarea unui con unic , calibrat la apex,sunt: A. Solubilitatea sigilantilor B. Premiza sigilarii corecte doar n treimea apicala C. Microinfiltratie mai mare dect la alte tehnici D. Dezobturare dificila n caz de necesitate E. Premiza sigilarii corecte doar n cei 2-3 mm apicali A,C,E(5,pag. 219) 1285. IndicaNiile tehnicii de individualizare a conului de gutaperca n tehnica ci mentarii unui con unic, calibrat la apex, sunt: A. Canalele voluminoase ale monoradicularilor B. Canalele cu apex larg deschis C. Canalele aplatizate n porNiunea apicala D. Canalele n forma literei "C" E. Canalele ovalare n porNiunea apicala B,C,E(5,pag. 221) 1286. ObturaNia de canal cu Biocalex este indicata n: A. Gangrena pulpara simpla B. Granulomul simplu conjunctiv C. Parodontita apicala acuta hiperemica D. Granulomul epitelial E. DinNii cu canale largi n treimea apicala A,B,D(5,pag. 218) 1287. n cazul adoptarii tehnicii de obturaNie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa corespunda la proba urmatoarelor criterii: A. Ct mai gros n raport cu volumul canalului B. Ct mai subNire n raport cu volumul canalului C. Sa ajunga ct mai aproape de constricNia apicala

D. Sa nu depaseasca constricNia apicala E. Sa se opreasca la 3-4 mm de constricNie A,C,D(5,pag. 215) 1288. n cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are a cNiune benefica prin efectul: A. Bacteriostatic B. Bactericid C. De stimulare a activitaNii osteoblastelor periapicale D. De stimulare a activitaNii osteoclastelor E. De patrundere n ramificaNiile canalelor radiculare B,C,E(5,pag. 217) 1289. Printre timpii operatori ai obturaNiei de canal cu un con de gutaperca cal ibrat se numara si: A. Individualizarea conului de gutaperca B. Proba clinico-radiologica a conului C. Toaleta finala a canalului prin irigaNie endodontica D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul B,C,D(5,pag. 221) 1290. n tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii, conul de gutaperca p rincipal trebuie: A. Sa fie de acelasi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toata lu ngimea de lucru B. Sa fie cu un numar mai mare dect al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru C. Sa se opreasca n canal la o distanNa de 0,5 -1 mm de constricNie D. Sa se opreasca la constricNie E. Sa nu opuna deloc rezistenNa la ncercarea de propulsie dincolo de reper B,C,(5,pag. 224 -225) 1291. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmareste realizarea ob turaNiei de canal prin: A. Condensare laterala B. Condensare verticala C. Condensare simultana laterala si verticala D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader si plugger E. Utilizarea oricaror tipuri de conuri de gutaperca C,D,E(5,pag. 225)

1292. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) este contraindicata n: A. Canale nguste B. Canale foarte largi C. Canale curbe D. Canale cu multe ramificaNii E. Canale cu delta apicala A,C(5,pag. 235) 1293. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturaNii de canal segmentare pot fi A. Amalgamul de argint B. Gutaperca C. Conurile metalice de argint D. Conurile metalice de titan E. Amalgamul de cupru A,B,C,D(5,pag. 240) 1294. Dezavantajele obturaNiei canalare cu con de argint sunt urmatoarele: A. Flexibilitate mult mai mica dect a conurilor de gutaperca B. Formarea unor produsi de coroziune citotoxici C. nchidere deficitara a canalelor D. Falsa impresie de obturaNie etansa datorata radioopacitatii conului E. Dezobturare dificila A,B,C,D,E(5,pag. 240) 1295. Utilizarea conurilor de titan n obturaNiile canalare are urmatoarele avanta je: A. Rigiditate inferioara conurilor de argint B. Lipsa coroziunii C. Biocompatibilitate D. Nedeformabile E. Toate acestea B,C,D,(5,pag. 244-245) 1296. Conurile apicale prefabricate de argint sau titan (Messing) sunt: A. B. C. D. E. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm. De diverse diametre Corespund unei singure dimensiuni ISO Sunt netede Sunt prevazute la baza cu un surub

A,B,E(5,pag. 240) 1297. IndicaNiile obturaNiei segmentare cu rumegus dentinar sunt: A. Canale nguste B. Canale curbe C. Foramen apical larg D. Delta apicala E. PerforaNii ale foramenului apical C,E(5,pag. 241) 1298. Alegerea acului Lentullo presupune: A. line cont de diametrul canalelor B. De topografia dinNilor C. De integritatea fizica D. Nu intereseaza lungimea acului E. Sa fie ct mai gros n raport cu diametrul canalelor A,B,C(5,pag. 125) 1299. Avantajele tehnici McSpadden: A. foarte rapida B. ObturaNie densa si omogena C. Obtureaza cea mai mare parte a spaNiului endondontic D. Buna etanseizare apicala E. Nu este laborioasa A,B,C,D(5,pag. 234) *1300. Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice n depasiril e apicale NU sunt reprezentati de: A. Starea parodontiului apical dinainte de obturatie B. Volumul de substanta care a depasit apexul C. Calitatea materialului de obturatie D. Forma pe secNiune a canalului radicular E. Tipul de reactivitate individuala D (5, pag. 251-252) *1301. n cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala croni ca, NU se indica: A. Drenaj endodontal B. Lasarea deschisa a dintelui C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic E (5, pag. 259)

* 1302. n cazul secretiei seroase moderate pe canal, NU se indica: A. Tratamentul medicamentos cu antiseptice B. Cauterizarea chimica C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Cauterizarea electrica E. Paste cu antibiotice C (5, pag. 258) *1303. n parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu m aterial de obturatie, este contraindocata: A. Expectativa B. Interventia chirurgicala C. Dezobturarea canalului radicular D. Administrarea de antialgice E. Infiltratia plexala cu novocaina 1% C(5, pag. 256) *1304. n parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, NU se practica: A. Drenaj endodontic B. Drenaj transosos C. Drenaj alveolar D. MedicaNie analgetica E. Pansament cu antiseptice E(5, pag. 257) *1305. Daca secretia se mentine n canal si dupa folosirea pansamentelor medicamen toase se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu: A. Dontisolon B. pasta Walkhoff C. ciment zinc oxid eugenol D. endometazona E. ciment fosfat de zinc B(5, pag. 259) *1306. Administrarea antibioticelor n tratamentul parodontitelor apicale acute ex udative purulente se recomanda n urmatoarele circumstante: A. n faza endoosoasa, cand e alterata B. n faza endoosoasa, cand C. n faza subperiostala D. n faza submucoasa E. Cand nu se poate face un A(5, pag. 254) *1307. Care din urmatoarele azul depasirii apexului: drenajul este nesatisfacator si starea pacientului est drenajul este nesatisfacator din diferite cauze tratament corect endodontic materiale cauzeaza cele mai mai reactii dureroase n c

A. Produsele care contin aldehida formica B. Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcin a C. Eugenatul de zinc iodoformat D. Araldit E. Rasini cu epoxizi C(5, pag. 251) *1308. Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clin ice n depasirile apicale: A. Volumul de substanta care a depasit apexul B. Calitatea materialului de obturatie C. Vecinatatea unor formatiuni nervoase D. Tipul de reactivitate individuala E. Toate de mai sus E(5, pag. 251) *1309. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase necesita: A. Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice B. Permeabilizarea apexului C. Dintele se alsa deschis D. Aplicarea de prisnite E. Toate de mai sus E(5, pag. 257) *1310. Tratamentul parodontitei apicalearsenicale, forma grava, consta in: A. Extractia dintelui B. Chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos C. Aplicarea n alveola de conuri cu antibiotice D. Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial E. Toate de mai sus E(5, pag. 256) 1311. Urmatoarele forme de parodontite apicale cronice nu beneficiaza de tratame nt conservator: A. Granulom chistic B. Abces apical cronic C. Osteita paradentara D. Parodontita apicala cronica difuza progresiva E. Toate de mai sus E(5, pag. 258) *1312. Care este doza maxima recomandata de acetat de prednison n tratamentul une i parodontite apicale acute exsudative seroase: A. 1 tb. de 5 mg/ o data pe zi B. 1 tb. de 5 mg/ 2 ori pe zi C. 1 tb. de 5 mg/ 3 ori pe zi

D. 1 tb. de 5 mg/ 4 ori pe zi E. 1 tb. de 5 mg/ 5 ori pe zi D(5, pag. 253) *1313. Cele mai intense fenomene algice apar n obturatiile de canal cu depasire e fectuate cu: A. Foredent B. AH 26 C. N 2 D. Ciment fosfat de zinc E. Eugenat de zinc iodoformat E(5, pag. 251) *1314. Factorii care condiNioneaza severitatea manifestarilor clinice n depasiril e apicale NU sunt reprezentaNi de: A. Starea parodonNiului apical dinainte de obturaNie B. Volumul de substanNa care a depasit apexul C. Calitatea materialului de obturaNie D. Forma pe secNiune a canalului radicular E. Tipul de reactivitate individuala D(5, pag. 251-252) *1315. n parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu m aterial de obturatie, este contraindicata: A. Expectativa B. IntervenNia chirurgicala C. Dezobturarea canalului radicular D. Administrarea de antialgice E. InfiltraNii plexale cu novoacina 1 % C(5, pag. 256) 1316. n parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, NU se practica A. Drenaj endodontic B. Drenaj transosos C. Drenaj alveolar D. MedicaNie analgetica E. Pansament cu antiseptice E(5, pag. 257) *1317.Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala -forma usoara, cuprinde: A. B. C. D. E. tratament cu diatermie indepartarea pansamentului arsenical aplicarea n canal a unor mese imbibate n solutie de dimercaptopropanol introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice n canal se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice

B,C (5, pag. 256) 1318. Cauzele iatrogene ale persisitentei secretiei pe canal n parodontitele apic ale cronice sunt: A. mese impinse dincolo de apex B. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente C. utilizarea incorecta a agentilor fizici D. pozitia dintelui pe arcada E. varsta bolnavului A,B,C (5,pag. 258) 1319. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice din paroon tita apicala acuta hiperemica generata de depasirea apexului cu material de obturatie sunt: A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei B. volumul de substanta care a depasit apexul C. subdimensionarea conului de gutaperca D. calitatea acului Lentullo E. calitatea materialului de obturatie A,B,E (5, pag. 251) 1320. Imobilizarea dintelui n vederea drenajului endodontic se poate realiza: A. bidigita, dintele fiind imobilizat intre police si index B. palmar C. monodigital D. prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz E. prin blocaj cu fir continuu A,C,D (5, pag. 252) 1321. n parodontita apicala acuta arsenicala forma grava se recomanda urmatoarea atitudine terapeutica: A. obturarea imediata coronara a dintelui B. extractia dintelui C. administrarea masiva de analgetice D. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos E. aplicarea n alveola de conuri cu antibiotice B,D,E (5, pag. 256) 1322. n parodontitele apicale cronice cu persisntenta unei secretii seroase si mo derate pe canal putem aplica urmatoarele metode terapeutice: A. tratament medicamentos cu antiseptice B. tratament cu paste cu antibiotice C. cauterizarea chimica sau electrica D. extractia dintelui E. rezectia apicala A,B,C (5, pag. 258-259)

1323. n stadiul submucos al aprodontitei apicale acute exudative purulente, terap ia este urmatoarea: A. drenaj endodontic B. ionoforeza endocanalicularacu enzime C. incizia mucoasei D. extractia dintelui si drenaj alveolar E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare A,C,D (5, pag. 257) 1324. n tratamentul general cu antibiotice al parodontitelor apicale exudative se roase se poate administra: A. Penicilina B. Ampicilina C. Fenilbutazona D. Diclofenac E. Tetraciclina A,B,E (5, pag. 253) 1325. Parodontitele apicale acute cuprind n schema de tratament: A. premolarizarea B. eliminarea cauzei inflamatiei C. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie D. temporizarea interventiei E. extractia B,C (5, pag. 249) 1326. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme purulente se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu: A. antibiotice B. anticoagulante C. antiinflamatoare nespecifice D. antialgice E. antiacide A,C,D (5, pag. 253) 1327. Pentru realizarea tratamentului endodontic ca metoda de tratament a parodo ntitei apicale acute exudative seroase se recurge la urmatoarele tehnici: A. imobilizarea dintelui B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia C. anestezia D. administrarea masiva de aanalgetice pe cale generala E. extractia dintelui A,B,C (5, pag. 252)

1328. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde ur matorii timpi: A. tratament de gangrena B. se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula C. se face obturatie de canal n aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalulu i D. se sutureaza fistula E. se obtureaza dintele retrograd A,B,C (5, pag. 260) 1329. Schema de tratament a paroodntitelor apicale acute exudative purulente n st adiul endoosos cuprinde: A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice B. drenajul combionat endodontic si osteotomie transmaxilara C. drenaj alveolar prin extractia dintelui D. medicatie analgetica, tranchilizanta E. extractie si reimplantare A,B,C, D (5, pag. 257) 1330. Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de: A. profesia pacientului B. sexul pacientului C. reactivitatea individuala (tonusul reactiv individual) D. forma anatomo-clinica de inflamatie E. pozitia dintelui pe arcada C,D,E (5, pag. 249) 1331. n cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice: A. Se aplica din prima sedinta B. Nu se aplica din prima sedinta C. Se mentine 48 de ore D. Se menNine minimum 72 ore E. Se mentine o saptamana A,C (5, pag. 250) 1332. n cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cron ice se indica: A. Drenajul endodontal B. Lasarea deschisa a dintelui C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. ObturaNia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic A,B,C,D (5, pag. 259) 1333. n cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se pract ica: A. Tratament medicamentos cu antiseptice

B. Tratament medicamentos cu antibiotice C. Cauterizarea chimica D. Cauterizarea electrica E. Realizarea unui abces medicamentos A,B,C,D (5, pag. 259) 1334. n parodontita apicala acuta purulenta faza endoosoasa, se realizeaza: A. Drenajul endodontic B. Drenajul transosos C. Drenajul alveolar D. MedicaNia analgetica E. Pansament cu antiseptice A,B,C,D (5, pag. 254,257) 1335. n parodontita apicala acuta purulenta, faza subperiostala, se realizeaza: A. Drenaj endodontic B. Pansament cu antiseptice C. Obturatie provizorie cu hidroxid de calciu D. Incizie mucoperiostala E. Toate de mai sus A,D (5, pag. 254) 1336. Cele mai importante parafunctii cu rol n producerea bolii parodontale sunt: A. bruxismul B. respiratia orala si deglutitia infantila C. onicofagia D. sugerea degetului E. periajul dentar traumatic A (3, pag. 93) *1337. n cadrul maturarii placiibacteriene, substantele anorganice sunt compuse d in saruri de: A. Mg B. Al C. Ca D. Fe E. Li C (3, pag. 68) *1338. Tartrul dentar contine: A. proteine 8-10% B. lipide 0,5% C. carbohidrati 10-12% D. fructoza E. glucoza E (3, pag. 87)

*1339. Tartrul supragingival este format n proportie de 70-90% din componente anorganice: A. fosfat de Na B. carbonat de Mg C. fosfat de Zn D. carbonat de Ca E. sulfat de Ca D (3, pag. 86) *1340. Actinobacillus actinomycetemcomitans este implicat n producerea: A. gingivitei descuamative; B. parodontopatiei juvenile; C. gingivostomatitei ulceronecrotice; D. parodontopatiei adultului; E. parodontitei marginala cronica. B(3, pag. 84) *1341. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste: A. Porphyromonas gingivalis; B. Actinobacillus actinomycetemcomitans; C. Prevotella intermedia; D. Veilonella; E. Bacteroides gracillis. B(3, pag. 65) *1342. Depunerea tartrului: A. este influentata mai mult de continutul alimentelor decat de consistenta lor; B. este influentata n sensul scaderii acesteia de catre acidul ascorbic; C. este factorul determinant al bolii parodontale; D. se face printr-o crestere zilnica de 0,5-1%; E. se face prin calcificarea placii bacteriene dinspre suprafata spre profunzime . B(3, pag. 85-89) *1343. Formarea placii bacteriene incepe dupa periaj la: A. doua ore; B. 30 minute; C. 10 minute; D. 60 minute; E. 3 ore. D(3, pag. 65) *1344. Nivelul maxim de acumulare a tartrului se obtine la: A. 1-2 luni de la initierea depunerii; B. 2-4 luni de la initierea depunerii; C. 3-4 luni de la initierea depunerii;

D. 4-6 luni de la initierea depunerii; E. 6-8 luni de la initierea depunerii. D(3, pag. 88) *1345. Tartrul dentar creste zilnic n medie fata de tartrul depus anterior cu: A. 0,15 -0,20%; B. 0,10 -0,15%; C. 0,05 -0,10%; D. 0,20 -0,25%; E. 0,25 -0,5%. B(3, pag. 88) *1346. Factorii sintetizati si eliberati din celula bacteriana cu rol n etiopatog enia parodontitei marginale cronice sunt: A. polizaharidele B. endotoxinele C. enzimele (colagenaze, hialuronidaza) D. lizozomii E. lipopolizaharidele. C(3, pag. 72-73) *1347. Factorul local cauzal al producerii bolii parodontale n forma sa distructi va A. Factorul microbian B. Caria dentara C. Edentatia D. Parafunctiile E. Trauma ocluzala A(3, pag. 63) *1348. n reactia de hipersensibilitate umorala de tip I ( anafilactic ) asociata parodontitelor marginale cronice este implicata imunoglobulina A. IgA B. IgG C. IgM D. IgD E. IgE E (3, pag. 81) *1349. Tartrul supragingival are o incidenNa legata de virsta de: A. 15-20 % la 6-9 ani B. 37-70 % la 9-15 ani C. 47-100 % dupa virsta de 40 ani D. 76-90 % dupa virsta de 40 ani E. 100 % dupa virsta de 9 ani B (3, pag. 87)

*1350. Formarea tartrului este favorizata de: A. deficienNa vitaminelor A,B6, PP B. alimentaNie bogata n hidrocarbonate C. consumul de alimente bogate n calciu,fosfor,sodiu, zinc D. deficiente proteice E. aportul de acid ascorbic A (3, pag. 89) *1351. Anticorpii din lichidul santului gingival si tesutul parodontal apartin: A. imunoglobulinelor B. imunoglobulinelor C. imunoglobulinelor D. imunoglobulinelor E. imunoglobulinelor D (3, pag. 76) *1352. Edentatia isi ilor marginale cronice: din din din din din clasa clasa clasa clasa clasa Ig Ig Ig Ig Ig G G M G G si si si si A E A M

exercita rolul de factor favorizant n aparitia parodontopati

A. ln plan vertical B. n plan orizontal C. n plan sagital D. n plan oblic E. n plan orizontal si vertical E(3, pag. 92) *1353. Iritatiile chimice sunt produse de contactul mucoasei cu: A. aspirina, acizi si baze B. aspirina, acizi, baze si nitrati C. aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli D. aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli,azotati E. aspirina, acizi, baze, azotati C (3, pag. 95) *1354. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste: A. Porphyromonas gingivalis; B. Veilonella; C. Prevotella intermedia; D. Actinobacillus actinomycetemcomitans E. Bacteroides gracillis D (3, pag. 65) *1355. CompoziNia placii dentare procentual n bacterii este de: A. 20% B. 30% C. 60%

D. 70% E. 100% D (3, pag. 65) *1356. n cazul n care agentul cauzal bacterian n inflamatia pulpei a fost de intens itate mare sau a acNionat direct asupra pulpei, fenomenele vasculare apar n: A. 20-30 minute B. 24 ore C. 2-3 minute D. 2-3 ore E. 2-3 zile C (3, pag. 64) 1357. Care din urmatoarele substante cu actiune toxica locala si inflamatorie su nt continute n matricea interbacteriana A. endotoxine B. enzime litice C. saruri de P, Na, K D. dioxid de carbon E. metaboliti toxici cu greutate moleculara mica A, B, E (3, pag. 68) 1358. Factorii umorali de aparare nespecifica n boala parodontala sunt reprezenta ti de A. epiteliul jonctional B. epiteliul gingival C. epiteliul sulcular D. saliva E. lichidul santului gingival D, E (3, pag. 73-74) 1359. n cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari clini ce A. cresterea fluxului salivar B. senzatie de uscaciune si arsura C. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodon tita D. gingivoragii E. edem gingival B,C (3, pag. 98) 1360. Particularitatile compozitiei anorganice a tartrului subgingival sunt urma toarele A. prezinta un continut scazut de fosfor B. prezinta un continut crescut de sodiu C. prezinta un raport calciu-fosfor mai crescut decit tartrul supragingival D. continutul de hidroxiapatita este mai mare decit la tartrul supragingival E. prezinta un continut de aproximativ 25-30% brusita B,C (3, pag. 87)

1361. Patogenitatea speciei microbiene Actinobacillus actinomycetemcomitans se d atoreaza A. leucotoxinei B. endotoxinei C. colagenazei D. proteinei C reactive E. sinergismului cu specia Capnocytophaga A, B, C (3, pag. 84) 1362. Porphyromonas gingivalis este o specie microbiana frecvent corelata cu A. parodontopatia juvenila B. parodontopatia rapid progresiva la adult C. gingivita hiperplazica D. gingivostomatita ulcero-necrotica E. parodontopatia distrofica B, D (3, pag. 84) 1363. Trauma ocluzala este un cofactor patogen al bolii parodontale, care poate modifica evolutia inflamatiei septice prin A. afectarea mai grava a ligamentului periodontal decit a osului alveolar B. afectarea mai grava a osului alveolar decit a ligamentului periodontal C. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult n sens vertical decit lateral si aparitia de pungi osoase D. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult n sens lateral decit vertical si aparitia de pungi osoase E. ingrosarea laminei dura A, D (3, pag. 91) 1364. Aderenta bacteriilor la pelicula dobandita este explicata prin mai multe m ecanisme: A. aderenta prin mecanism electrostatic B. aderenta prin mecanism chimic C. aderenta prin mecanisme hidrofile D. aderenNa prin structuri bacteriene specializate E. aderenta prin receptori de suprafata specifici A, D, E (3, pag. 67) 1365. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin: A. lezarea gingiei n timpul prepararii cavitatilor B. actiunea traumatica a matricei C. periaj dentar traumatic D. presiunea anormala exercitata de limba asupra arcadelor E. pansamente arsenicale incorect etanseizate A, B, E (3, pag. 94) 1366. Factorii salivari care se opun formarii si maturarii placii bacteriene sun t: A. sistemele tampon salivare B. lactoferina

C. producerea de acid hialuronic D. producerea de lizozim E. numar mare de macrofage A,B,D (3, pag. 69) 1367. Flora microbiana intalnita n placa bacteriana subgingivala este formata din : A. numai coci gram-pozitivi B. numai coci gram-negativi C. atat flora gram-pozitiva cat si gram-negativa D. numai filamente E. coci si bacili gram-pozitivi, coci si bacili gram-negativi, filamente C,E (3, pag. 70) 1368. Pelicula dobandita, precursor al placii dentare este formata din A. glicoproteine B. carbohidrati C. lipide D. imunoglobuline E. factori de inhibitie ai hemaglutinarii A,B,D,E, (3, pag. 66) 1369. Porphiromonas gingivalis a fost identificat in: A. parodontita adultului B. gingivita marginala cronica C. parodontitele rapid progresive D. gingivostomatita ulcero-necrotica E. gingivita hiperplazica idiopatica A,C,D (3, pag. 84) 1370. Ritmul de formare a tartrului dentar depinde de: A. localizarea dintelui B. variatiile individuale ale fluxului salivar C. tipul de flora existenta n placa bacteriana D. natura alimentelor si particularitaNile masticaNiei E. varsta pacientului A,B,D (3, pag. 88) 1371. Tartrul dentar este un factor favorizant al inflamatiei parodontale pentru ca: A. exercita rol mecanic de mentinere a placii bacteriene B. irita tesuturile parodontale C. impiedica accesul mijloacelor de curatire a placii bacteriene D. favorizeaza trauma ocluzala E. favorizeaza aparitia cariilor A,B,C (3, pag. 90)

1372. Tartrul supragingival se caracterizeaza prin; A. culoare maroniu inchis spre negru B. este dispus n santul gingival sub marginea gingivala libera C. localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferiori D. se depune pe suprafaNa ocluzala a dinNilor lipsiNi de antagonisti E. are consistenta friabila moale C,D,E, (3, pag. 86) 1373. Trauma ocluzala acuta directa este data de: A. interpunerea accidentala n cursul masticatiei a unor obiecte B. scoaterea cu dintii a dopurilor de sticle C. bruxism D. lovituri accidentale asupra mandibulei n timp ce subiectul Nine intre dinNi un obiect dur E. obturatii sau coroane inalte A,B (3, pag. 90) 1374. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului mar ginal A. cresterea mobilitatii dentare B. largirea spatiului dento-alveolar C. cresterea numarului de fibre de colagen din desmodontiu D. cresterea numarului de celule din desmodonNiu E. ingrosarea laminei dura A,B, E(3, pag. 91) 1375. Aderenta bacteriilor la pelicula este explicata prin urmatoarele mecanisme : A. electrostatic B. hidrofil C. structuri bacteriene specializate D. receptori de suprafata specifici si enzime E. hidrofob A,C,D,E, (3, pag. 67) 1376. Bacterii considerate posibil patogene n parodontite sunt: A. A. actinomycetemcomitans B. Porphyromonas gingivalis C. Actinomyces viscosus D. Fusobacterium nucleatum E. Prevotella intermedia A,B,D,E (3, pag. 84) *1377. Formele cele mai numeroase de imbolnavire ale parodontontiului marginal A. Prezinta o inflamatie manifesta B. Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentare C. Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismului D. Apar mai ales n administrarea de ciclosporine sau contraceptive E. Apar n cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidant oina

A(3, pag. 122) *1378. Gingivita cronica (simpla, mecomplicata) A. Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana) B. Este de cauza micotica C. Este de natura virala D. Apare n cadrul unor boli sistemice E. Apare n lichenul plan sau alte dermatoze A (3, pag. 122) *1379. Parodontita juvenila este A. B. C. D. E. Este Este Este Este Este o o o o o parodontita rapid progresiva parodontita ulcero-necrotica parodontita rapid progresiva precoce atrofie parodontala forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente

C (3, pag. 120) 1380. Clasificarea ARPA (Asociatia internationala pentru cercetari asupra parodontopatiilor) n anul 1955 propune urmatoarea clasificare a bolilor parodonti ului marginal A. Parodontite B. Parodontoze C. Parodontome D. Parodontita prepuberala E. Parodontita rapid progresiva A,B,C (3, pag. 119) 1381. Clasificarea parodontitei marginale cronice superficiale dupa Catedra de Parodontologie Bucuresti: A. Parodontita marginala cronica superficiale cu fenomene hiperplazice B. Parodontita marginala cronica superficiale pe fond de involutie precoce C. Parodontita prepubertala precoce D. Parodontita juvenila E. Parodontita distrofica A,B (3, pag. 122) 1382. Clasificarea parodontitelor dupa Carranza Jr (1996) A. Tumori benigne sau maligne ale gingiei cu caracter primar sau metastatic B. Parodontita lent progresiva C. Parodontita rapid progresiva a adultului D. Parodontita rapid progresiva precoce E. Parodontita ulcero-necrotica B,C,D,E (3, pag. 120)

1383. Din punct de vedere al afectarii structurii parodontiului marginal, n gingi vite este afectat A. Parodontiul de sustinere B. Parodontiul marginal de invelis C. Epiteliul si corionul gingival D. Sistemul ligamentar supraalveolar E. Sinusul maxilar B,C,D (3, pag. 121) 1384. Clasificarea bolilor parodontale dupa Dumitriu se face urmarind criteriile : A. mecanismul de producere al bolii parodontale B. evolutia si prognosticul bolii parodontale C. gradul de afectare a structurii parodontiului D. raspunsul la tratament E. gradul de manifestare a inflamatiei A,C,E (3, pag. 121-122) 1385. Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in: A. gingivite de pubertate B. gingivite de sarcina C. gingivite de menopauza D. gingivite hiperplazice idiopatice E. gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana A,B,C (3, pag. 122) 1386. Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent n cursul unor boli sistemice ca : A. diabet B. sarcina C. boli imune D. de consum de nifedipin E. insuficienta renala cronica A,C (3, pag. 122) 1387. Gingivo-stomatitele acute se clasifica n: A. gingivo-stomatita ulcero-necrotica B. gingivo-stomatita herpetica C. aftele recidivante D. gingivite din SIDA E. stomatite din SIDA A,B,C (3, pag. 122) *1388. n gingivita de sarcina, n lichidul santului gingival se remarca o crestere importanta a: A. Capnocytophaga B. Prevotella intermedia C. Speciilor de Actinomyces

D. Speciilor de Streptococ E. Candida albicans B (3, pag. 129) *1389. n gingivostomatita aftoasa recidivanta, leziunea initiala este A. o zona eritematoasa B. o vezicula C. o ulceratie D. un placard E. o eroziune B (3, pag. 147) *1390. Bolnavii cardiovasculari cu diferite suferinte parodontale aflati sub tra tament cu medicamente pe baza de antagonisti de calciu prezinta crestere de volum a gingie i la 4-10 luni n procent de: A. 50% B. 60% C. 70% D. 67% E. 76% B (3, pag. 138) 1391. Diagnosticul diferential al candidozei se face cu A. leziunile difterice B. leucoplazia C. lichenul plan D. gingiviostomatita herpetica E. gingivita cronica B,C (3, pag. 150) 1392. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu A. boala Behcet B. gingivita alergica C. leucemia cronica D. candidoza acuta E. agranulocitoza B,D,E (3, pag. 145) 1393. Factorii favorizanti ai gingivitei hiperplazice simple sunt A. obturatii n exces, n contact sau n imediata apropiere a gingiei B. tipul alimentatiei(bogata n lipide) C. impact alimentar direct asupra papilei D. carii recidiva E. cavitati carioase aproximale B,C,E (3, pag. 127)

1394. Gingivitele descuamative pot aparea in A. leucemii acute si subacute B. lichen plan C. pemfigus vulgar D. AIDS E. Diabet B,C (3, pag. 141) 1395. n candidoza acuta, subiectiv pot aparea A. senzatii dureroase la atingere, masticatie B. dificultatea de a purta protezele mobile C. fisuri dureroase ale comisurilor orale D. hipersalivatie E. prurit gingival A,B,C (3, pag. 149) 1396. n gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari A. prurit gingival B. sangerari gingivale C. usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice D. hipersalivatie E. senzatie de tensiune B,C,E (3, pag. 129) 1397. n gingivita din diabet, gingia poate prezenta A. pungi adevarate B. hipertrofie gingivala generalizata C. sangerari usoare D. usoara mobilitate patologica E. ulceratii C,D,E (3, pag. 132) 1398. n gingivita hiperplazica din leucemie, principalele semne clinice sunt A. gingivoragii precoce B. senzatie de uscaciune a mucoasei orale C. aparitia polipilor gingivali D. hiperplazie gingivala E. ulceratii A,D,E (3, pag. 134) 1399. n pericoronaritele acute pot aparea urmatoarele complicatii: A. B. C. D. E. trismus febra abcese de vecinatate edem laringian meningita acuta

C,D,E (3, pag. 143) 1340. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza: A. usor prurit gingival B. sangerari gingivale la periaj si masticatie C. senzatie de usturime D. tumefactie E. halena A B C (3, pag. 126) *1341. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent: A. dupa 40 ani B. la varstnici C. la copii D. dupa 20 ani E. la menopauza D (3, pag. 160) *1342. Semnul patognomonic al PMCS este: A. durere localizata B. sangerari gingivale la succiune C. senzatie de egresiune D. halistereza E. prezenta pungilor parodontale C (3, pag. 153) 1343. n parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt: A. prezenta pungilor false156 B. mobilitate dentara patologica C. retractii gingivale D. hiperestezie dentinara E. senzatie de egresiune a dintilor B,C,D (3, pag. 156) 1344. n parodontita marginala cronica profunda la adult, afectarea gingivo-osoasa de gradul II a furcatiilor dintilor laterali implica A. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa, 1-3 mm B. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicular C. exista demineralizare D. exista resorbtia limbusului septului interradicular E. leziunile sunt incipiente, afectand n special gingia A,C (3, pag. 159)

1345. n parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele zone A. zona mentoniera B. liniile oblice externa si interna C. gaura palatina mare D. cresta zigomato-molara E. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori B,D,E (3, pag. 158) *1346. Factorul cauzal n AIDS este reprezentat de A. un virus -HIV B. specii de stafilococ C. specii de streptococ D. spirochete E. endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans A (3, pag. 163) *1347. Sindromul imunodeficientei dobandite este A. congenital B. consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare C. ereditar D. de etiologie microbiana E. de etiologie micotica B (3, pag. 162) *1348. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat: A. preferential pe gingie; B. preferential pe mucoasa boltii palatine; C. preferential pe mucoasa jugala; D. preferenNial pe mucoasa planseului bucal; E. preferential pe gingie si mucoasa boltii palatine E (3, pag. 164) 1349. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt reprezentat e de A. eritemul gingival linear B. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva C. leucoplazia viloasa D. sarcomul Kaposi E. angiomatoza bacilara A,B (3, pag. 163) 1350. Candidozele orale n SIDA se pot manifesta n urmatoarele moduri A. B. C. D. candidoza eritematoasa candidoza pseudomembranoasa candidoza hipertrofica linguala cheilita angulara micotica

E. candidoza bipolara A,B C,D (3, pag. 164) 1351. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV A. se prezinta ca un lizereu rosu-aprins B. nu prezinta sangerari C. sangereaza la atingeri usoare D. nu se extinde niciodata la nivelul gingiei fixe E. se poate extinde, n stadii avansate, si la nivelul mucoasei jugale A,C (3, pag. 163) 1352. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV: A. este localizat n special la nivelul mucoasei vestibulare B. poate fi localizat sau generalizat C. n stadii avansate se poate extinde si la nivelul gingiei fixe D. poate cuprinde si mucoasa palatinala E. poate cuprinde si mucoasa alveolara B,C E (3, pag. 163) 1353. n candidoza eritematoasa din AIDS pot aparea: A. senzatie de uscaciune a gurii B. hipersalivatie C. zone de culoare rosie D. uneori depapilari zonale E. leziuni ulceroase C,D (3, pag. 164) 1354. Factorul esential n producerea hiperesteziei dentinare este reprezentat de: A. terenul individual al pacientului B. ereditate C. prezenta placii bacteriene D. manopere stomatologice intempestive E. calitatea smaltului dentar C (3, pag. 174) 1355. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal n ordine este: A. lingual, palatinal, vestibular B. palatinal, vestibular, lingual C. vestibular, palatinal, lingual D. vestibular, lingual, palatinal E. lingual, vestibular, palatinal D (3, pag. 172) 1356. Abcesul parodontal marginal: A. este o complicatie a parodontitei marginale cronice B. este localizat cel mai frecvent palatinal

C. nu poate fi intalnit niciodata lingual D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale E. tratamentul consta n drenaj prin punctionare A,D (3, pag. 172) 1357. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de : A. adenite B. abcesul parodontal marginal C. hiperestezia dentinara D. sinusita maxilara E. septicemie B,C (3, pag. 172) 1358. Evolutia bolii parodontale este influentata de: A. factori locali favorizanti B. varsta C. instalarea unor boli generale D. efectele secundare ale unor medicamente E. utilizarea unei tehnici incorecte de periaj A,B,C,D (3, pag. 171) *1359. Aparatul de detartraj cu ultrasunete foloseste vibratii cuprinse intre: A. 20 000 45 000 cicli B. 45 000 60 000 cicli C. 20 000 60 000 cicli D. 20 000 70 000 cicli E. 20 000 80 000 cicli A, (3, pag. 212-213) *1360. Periajul dintilor pe pe pe pe pe secunda secunda secunda secunda secunda

cu perii actionate electric au n principal:

A. 3 tipuri de deplasari ale partii active B. 6 tipuri de deplasari ale partii active C. 2 tipuri de deplasari ale partii active D. 5 tipuri de deplasari ale parNii active E. 4 tipuri de deplasari ale partii active E (3, pag. 186) *1361. Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde: A. totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucale B. formele incipiente de imbolnavire C. prevenirea recidivelor D. tratamentul abcesului parodontal E. slefuiri ocluzale preventive A (3, pag. 178)

*1362. Substantele abrazive din pastele de dinti sunt: A. azotat de potasiu B. carbonat de calciu si magneziu C. monofluorfosfat de sodiu D. carboximetilceluloza E. sulfat de sodiu B (3, pag. 191) *1363. Timpul unui periaj dentar corespunzator este de: A. 3-5 minute B. 5-10 minute C. 5-7 minute D. 1-3 minute E. 5-8 minute A (3, pag. 180) 1364. Chiuretele universale paroodntale sunt indicate n: A. detartraj supragingival B. detartrajul furcatiilor radiculare C. chiuretajul pungilor parodontale D. detartrajul santului gingival la persoane sanatoase E. netezirea radacinii A,D (3, pag. 203) 1365. Clindamicina se indica n: A. infectii cu bacterii gram pozitive B. infectii cu germeni anaerobi C. parodontite marginale refractare D. parodontita juvenila E. gingivita cronica A,B,C (3, pag. 236) 1366. Directiile principale de tratament local al parodontopatiilor marginale cr onice cuprind: A. tratamentul antimicrobian si antiinflamator B. tratamentul chirurgical C. tratamentul de reechilibrare ocluzala D. tratamentul complicatiilor E. tratamentul afectiunilor generale A,B,C,D (3, pag. 177) 1367. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei n parodontitele marginale cr onice sunt: A. B. C. D. aparitia de candidoze alergii tulburari gastrice,hepatorenale riscul aparitiei de specii rezistente

E. se concentreaza la nivelul proceselor alveolare A,B,C,D (3, pag. 233) 1367. Indicatiile clorhexidinei sunt: A. prevenirea depunerii placii bacteriene B. prezenta placii bacteriene C. gingivite acute si cronice D. prevenirea coloratiilor dentare E. abcese parodontale marginale A,B,C,E (3, pag. 193) *1368. Anestezia nervilor alveolari supero-anteriori se face la nivelul: a) b) c) d) e) tuberozitaNii maxilare. gaurii infraorbitale. gaurii palatine anterioare. gaurii palatine posterioare. niciuna din variantele de mai sus.

b (2, pag 28) *1369. Care este adncimea maxima permisa de intrare cu acul n canalul infraorbital ? a) b) c) d) e) 0,5-1 cm. 1-2 cm. 2-3 cm. 1-2 mm. 0,5-2 cm.

a (2, pag 28) 1370. RamificaNiile nervului infraorbital sunt urmatoarele: a) b) c) d) e) ramuri ramuri nervii ramuri ramuri palpebrale inferioare labiale superioare alveolari supero-anteriori palpebrale superioare nazale.

a,b,c,e. (2, pag 28) 1371. Gaura infraorbitala este situata: a) ra b) c) d) e) la unirea celor 2/3 interne cu 1/3 externa a marginii infraorbitale, sub sutu zigomato-maxilara. pe linia verticala care trece ntre cei doi premolari superiori. la 6-8 mm. sub rebordul orbital inferior. pe aceeasi verticala care uneste gaura supraorbitala cu gaura mentoniera. La 5 mm. nauntrul liniei verticale medio-pupilare.

b,c,d,e (2, pag 28)

*1372. Ce direcNie trebuie sa aiba acul seringii cnd se face anestezia la nivelul gaurii infraorbitale: a) b) c) d) e) n sus, n sus, napoi, n sus, napoi, napoi si n afara. napoi si nauntru. n sus si lateral. n afara si median. n sus si median.

a (2, pag. 28) 1373. Ce structuri anatomice sunt anesteziate n cadrul anesteziei nervului infrao rbital ? a) b) c) d) e) dinNii frontali superiori de partea anesteziata. mucoasa vestibulara si periostul n aceasta zona. peretele posterior al sinusului maxilar si mucoasa care l tapeteaza. aripa nasului. jumatate din buza superioara.

a,b,d,e. (2, pag 28) 1374. PuncNia anestezica pe cale orala, la nivelul gaurii infraorbitale se pract ica : a) b) c) d) e) n fosa canina. deasupra si lateral de vrful radacinii caninului. n mucoasa fixa. n mucoasa mobila. in fosa canina, deasupra si medial de vrfului radacinii caninului.

a,b,d.(2, pag. 28) 1375. Teritoriul anesteziat n cadrul anesteziei la gaura mentoniera este urmatoru l: a) Procesul alveolar si fibromucoasa vestibulara, ntre gaura mentoniera si linia mediana. b) Hemibuza inferioara de partea respectiva. c) DinNii frontali inferiori de partea anesteziata. d) DinNii frontali inferiori, bilateral. e) Tegumentul regiunii mentoniere, de partea anesteziata. a,b,c,e. (2, pag 32) 1376. Ce direcNie trebuie sa aiba acul seringii cnd se face anestezia la nivelul gaurii mentoniere, pe cale orala : a) b) c) d) e) n jos, oblica, n jos, n sus, napoi, nainte si nauntru. n jos, nauntru si nainte. napoi si nauntru. n afara si median. n sus si median.

b (2, pag. 33)

1377. Care este adncimea maxima permisa de intrare cu acul n gaura mentoniera ? a) b) c) d) e) 2-3 cm. 1-2 cm. 0,5-1 cm. 1-2 mm. 0,5-2 cm.

c. (2, pag 33) 1378. PuncNia anestezica pe cale cutanata la nivelul gaurii mentoniere se face: a) n regiunea geniana inferioara. b) napoia si deasupra gaurii mentoniere la aproximativ 2 cm., napoia comisurii buc ale. c) pentru intervenNiile chirurgicale pe Nesuturile moi, labio-mentoniere. d) napoia si dedesubtul gaurii mentoniere. e) pentru tratamentul nevralgiei trigeminale cu zona trigger . a, b, c, e (2, pag33) 1379. DirecNia acului n sus, napoi, si n afara, nu se practica pentru: a) b) c) ul d) e) anestezia nervului palatin anterior si tuberozitatea maxilara anestezia la gaura incisiva si gaura mentoniera. anestezia la gaura palatina anterioara, gaura palatina posterioara si orifici infraorbitar anestezia la tuberozitate si gaura mandibulara. anestezia la nervul bucal si maseterin.

a, b, d, e (2, pag 26, 27, 28) 1380. Simptomele iniNiale ale toxicitaNii induse de anestezie asupra SNC sunt: a) b) c) d) e) parestezii ale limbii. usoara confuzie, urmata frecvent de tulburari vizuale si auditive. ameNeli. parestezii ale buzelor. febra.

a, b, c, d (2, pag. 48) 1381. Din grupa medicamentelor inductori enzimatici, ce reduc durata efectului a nestezic local si necesita repetarea administrarii cu riscul supradozarii, fac parte: a) b) c) d) e) tuberculostaticele. alcoolul. barbituricele. citostaticele. analgezicele.

a,b,c,d. (2, pag 48) 1382. Cresterea rapida a nivelului circulant al anestezicului local poate produc e o reacNie de supradozare prin urmatoarele:

a) cantitatea administrata. b) vascularizaNia zonei de anestezie. c) rapiditatea injectarii. d) calea de administrare. e) folosirea unor soluNii prea calde sau prea reci n raport cu temperatura camere i. a,b,c,d. (2, pag 48) 1383. Anestezia la nivelul gaurii palatine cuprinde urmatoarele repere: a) ultimul molar la 1 cm deasupra coletului. b) la 1 cm naintea crligului aripii interne a apofizei pterigoide. c) la 0,5 cm naintea marginii posterioare a palatinului dur. d) la 1 cm deasupra coletului molarului 1 superior. e) unghiul diedru format de creasta alveolara cu lama orizontala a osului palati n. a,b,c,e (2, pag 26) 1384. Anestezia nervului palatin mare nu are ca indicaNie: a) anestezia fibromucoasei palatine, n 1/3 anterioara. b) anestezia fibromucoasei palatine n cele 2/3 posterioare la nivelul premolarilor s i molarilor. c) anestezia molarilor superiori. d) anestezia radacinii mezio-vestibulare a molarului 1. e) anestezia fibromucoasei palatine n cele 2/3 anterioare. a, c, d, e (2, pag. 26) 1385. DirecNia acului n cadrul anesteziei nervului palatin mare este: a) n sus, nainte si n afara. b) n sus, napoi si usor n afara.

c) n sus, napoi si nauntru. d) n sus, nauntru si n afara. e) n jos, n afara si nainte. b (2, pag. 27) 1386. Unde se practica puncNia anestezica n cadrul anesteziei nervului palatin ma re? a) n sanNul palatin, n dreptul molarului 1. b) n sanNul palatin, n dreptul molarului 2. c) n sanNul palatin, n dreptul molarului 3. d) n mucoasa mobila. e) Acolo unde mucoasa se infunda n palnie b, e (2, pag 27) 1387.IndicaNia anesteziei nervului nazo-palatin este: a) anestezia fibromucoasei n 1/3 anterioara a bolNii palatine (de la linia mediana l a canin) si a periostului. b) anestezia fibromucoasei n 1/3 posterioara a bolNii palatine (de la linia mediana la canin) si a periostului.

c) anestezia fibromucoasei n 2/3 anterioara a bolNii palatine. d) anestezia fibromucoasei n 2/3 posterioara a bolNii palatine si a periostului. e) pentru interventii n regiunea grupului dintilor frontali superiori a, e (2, pag 25) 1388. Gaura incisiva se afla : a) b) c) d) e) pe linia mediana, ntre incisivii centrali inferiori. la 0,5 cm. napoia si deasupra coletului incisivilor centrali superiori. la 0,5 cm. naintea marginii posterioare a palatului dur. la 1 cm deasupra coletului incisivilor superiori. palatinal

a,b,e (2, pag 26) 1389. * Extractia dentara la pacientii cu boli cardiovasculare presupune: A. antibioprofilaxia endocarditei bacteriene la pacientii cu risc crescut; B. intotdeauna se administreaza amoxicilina per os; C. medicatia se administreaza cu 24 de ore inainte de interventie; D. antibioprofilaxia este obligatorie la pacientii purtatori de pacemaker; E. antibioticul de electie este penicilina. A (2, pg.65) 1390. * In timpul sarcinii: A. nu se fac extractii dentare: B. facem radiografii dentare pentru a vedea daca exista procese periapicale; C. extractia se face la cald ; D. anestezia se administreaza cu prudenta si n doze mici; E. este contraindicate extractia n primele 4 luni de sarcina. D (2, pg. 67) 1391. * Alveolita uscata e caracterizata de: A. fenomene dureroase intense la 2-3 zile postextractional; B. gingivo-mucoasa din jurul alveolei e atona; C. lipseste cheagul intraalveolar; D. peretii ososi sunt uscati, fara tendinta de sangerare; E. toate variantele sunt corecte.

E (2, pg.100) 1392. * Vindecarea plagii postextractionale e mai dificila: A. in bolile cardiovasculare; B. la copii si tineri; C. in hipovitaminoza A; D. daca nu se administreaza antibiotice; E. in boli generale associate cu medicatie cronica.

E (2, pg.101) 1393. * Procesul de vindecare si remaniere osoasa: A. la 4-6 saptamani postextractional corticala osoasa e rezorbita complet; B. se produce micsorarea reliefului osos cu 0,5 cm; C. micsorarea reliefului osos cu jumatate din lungimea radacinii; D. presupune acoperirea alveolei cu tesut de granulatie n primele 2 saptamani pos textractional; E. e mai rapid daca sangerarea e mai mare. A (2, pg.91-92) 1394. * Extractia-rezectie recomandata de Witzel consta in: A. indepartarea radacinii impreuna cu septul interradicular; B. indepartarea radacinii dupa realizarea unui sant periradicular; C. indepartarea radacinii impreuna cu corticala osoasa cuprinsa intre falcile cl estelui; D. indepartarea radacinii folosind elevatorul; E. indepartarea radacinii dupa rezectia n totalitate a peretelui vestibular. C (2, pg.83) 1395. * La bolnavii cu infarct miocardic n antecedente, extractia dentara se poat e efectua: A. la 2 luni de la infarct; B. la cel putin 4 luni de la infarct; C. la 6 luni de la infarct; D. este contraindicata extractia la acesti pacienti; E. extractia se face sub protectie de antibiotice. C (2, pg.65) 1396. * La molarii superiori sectiunea pentru separarea radacinilor va avea form a de: A. V cu unghiul deschis spre vestibular; B. T ; C. U D. orizontal mezio-vestibular; E. V cu unghiul deschis palatinal. B (2, pg.81) 1397. * Luxatia molaruluipri superior se face prin miscari de basculare n sens : A. B. C. D. vestibule-oral; vestibular; mezio-distal; palatinal;

E. rotatie n ax. A (2, pg. 76) 1398. * La pacientii corticodependenti tebuie luate urmatoarele masuri: A. scaderea dozei de corticosteroizi; B. antibioterapie; C. intreruperea corticoterapiei; D. administrarea tratamentului hemostatic; E. administrarea tratamentului anticoagulant n ziua extractiei. B (2, pg. 67) 1399. *Una dintre manoperele urmatoare nu este recomandata n cazul extractiei din tilor temporari: A. luxatia dintelui; B. anestezia; C. controlul radacinii; D. tamponament supraalveolar; E. sindesmotomia. E (2, pg.90) 1400. * Dintii temporari se extrag inainte de perioada fiziologica de inlocuire atunci cand: A. intretin procese septice locale si generale; B. distructia coronara este accentuate; C. sunt situati ectopic; D. rizaliza nu este incheiata; E. sunt supranumerari. A. (2, pg.64-65) 1401. * Extractia dentara la pacientii cu tratament anticoagulant oral: A. se face sub controlul INR la valori INR<=2,1 B. nu este obligatorie intreruperea tratamentului anticoagulant; C. nu este obligatorie sutura plagii postextractionale; D. extractia simpla se poate face fara intreruperea tratamentului de fond; E. este obligatorie antibioterapia. A (2, pg.66) 1402. * Extractia dentara:

A. este contraindicate n leucemia acuta; B. nu se efectueaza la pacientii cu HIV/SIDA; C. la pacientul diabetic extractia se poate face la valori ale glicemiei <200 mg/dl ; D. este contraindicate la gravide; E. la pacientul cu tratament anticoagulant se face la valori ale INR>1,2.

A. (2, pg.66-67) 1403. * Indicatiile extractiei dintilor temporari sunt: A. fracturile coronare; B. fisuri ale smaltului; C. necroza pulpara posttraumatica; D. luxatie incompleta; E. dinti prezenti n focarul de fractura care impiedica reducerea fracturii. E.(2, pg.64-65) 1404. * Hemoragia postextractionala tardiva: A. consta n persistenta hemoragiei cateva zile postextractional; B. este obligatorie venoasa continua; C. apare la cateva zile de la extractie; D. hemoragia este mica, aprox.100 ml sange; E. nu are cauze generale. C.(2, pg.98-99) 1405. * n cadrul accidentelor post extractonale leziunile nervoase pot interesa: A. ramurile nervului trigemen; B. ramurile nervului facial; C. ramurile nervului hipoglos; D. ramurile nervului vag; E. nervul glosofaringian. A (2, pg.97) 1406. * Postextractional sangerarea gingivo-osoasa normala se opreste: A. dupa 1-2 ore; B. dupa 3-4 zile; C. dupa 300 ml pierdut D. dupa 15-20 min.; E. dupa efectuarea chiuretajului alveolar. D. (2, pg.98) 1407. * Accidentele survenite n timpul extratiei dentare pot fi: A. leziuni dentare; B. leziuni ale partilor moi perimaxilare; C. leziuni osoase; D. leziuni nervoase; E. toate acestea. E (2, pg.92-97)

1408. * Simtomatologia alveolitei presupune: A. aparitia imediat postextractional a durerii; B. hemoragie postextractionala persistenta; C. trombi care oblitereaza lumenul capilarelor gingivale; D. vasoconstictia prelungita; E. fenomene dureroase intense aparute la 2-3 zile postextractionale. E (2, pg.100) 1409. * Dintre tulburarile de eruptie topografice enumeram: A. incluzia B. eruptia precoce C. eruptie tardiva D. ectopia E. reincluzia D (2, pag 111) 1410. * Enumerati factorii generali ce conditioneaza cronologia eruptiei dintilo r: A. chisturi maxilare B. traumatisme ale germenului dentar C. febre eruptive D. malformatii vasculare E. fracture maxilare C (2, pag 110) 1411. * Reincluzia dentara: A. este specifica dentitiei temporare, cel mai frecvent fiind incisivii superiori B. este specifica dentitiei permanente, interesand cel mai frecvent molarul doi inf erior C. este lipsa totala a dintelui de pe arcada fara extractia acestuia n antecedente D. este specifica dentitiei temporare, interesand cel mai frecvent molarul doi infe rior E. rareori se instaleza anchiloza osteo-dentara D (2, pag 112) 1412. * Pericoronarita supurata a dintilor temporari: A. instalarea unei gingivostomatite

B. in dreptul dintelui n cauza apare o congestie a gingiei C. apar tulburari respiratorii D. determina congestia faciala E. nu este insotita de stari de febra B (2, pag 113)

1413. * Osteoscleroza procesului alveolar are drept cause: A. prezenta unei formatiuni tumorale B. malpozitii ale dintilor vecini C. migrari dentare secundare D. osteita deformanta E. modificarea axului de dezvoltare a dintelui D (2, pag 116) 1414. * Complicatile mecanice specifice incluziei dentare sunt reprezentate de: A. dificultati n protezarea edentatilor B. tulburari vasomotorii produse de o eruptie dificila C. nevralgii dentare D. trismus si contractura musculara E. pot determina aparitia unor formatiuni tumorale A (2, pag 122) 1415. Dificultatea extractiei molarului de minte este reprezentata de: A. dimensiunea mezio-distala a radacinilor B. densitatea osului inconjurator C. natura tesutului acoperitor D. curbura radacinilor E. spatiul periodontal A, D, E (2, pag 136) 1416. Factorii care usureaza odontectomia molarului de minte inferior A. radacini lungi si subtiri B. radacini conice si fuzionate C. clasa 3 dupa Pell si Gregory D. pozitia mezio-angulara E. pozitia disto-angulara B, D (2, pag 141) 1417. Factorii care ingreuneaza odontectomia molarului de minte inferior A. clasa 1 dupa Pell si Gregory B. pozitia disto-angulara C.

pozitia mezio-angulara D. spatial parodontal larg E. raport direct cu canalul mandibular B, E (2, pag 141)

1418. Semnele obiective ale pericoronaritei congestive sunt: A. mucoasa din dreptul dintelui cauzal este hiperemica B. este prezenta adenita submentoniera C. la palpare apare o secretie serosanguinolenta D. bolnavul acuza dureri spontane E. este prezenta adenita submandibulara A, C, E (2, pag 142) 1419. Tulburarile nervoase ale pericoronaritei sunt: A. asialie B. otalgii C. paralizii faciale D. incongruenta dento-alveolara E. sialoree A, B, C, E (2, pag 144) 1420. Odontectomia molarului de minte: A. sutura se va realize n doua planuri B. plaga postextractionala nu se poate igieniza datorita pozitiei foarte distal C. sutura se va realiza intr-un plan D. se incearca evitarea realizarii unui lambou mare E. ostectomia permite accesul si indepartarea molarului inclus C, E (2, pag 147) 1421. Accidentele odontectomiei molarului de minte inferior: A. fractura mandibulei B. deschiderea canalului mandibular si lezarea pachetului vasculo-nervos C. hemoragia postextractionala D. fractura de unghi mandibular, postextractional E. factura tablei osoase linguale A, B, E (2, pag 151) 1422. Tulburari asociate incluziei molarului de minte superior: A. stomatita odontiazica B. parlizii faciale C.

sialoree D. sinuzita maxilara odontogena E. fractura tuberozitatii A, D (2, pag 153)

1423. Odontectomia molarului de minte superior: A. variant de incizie este cea trapezoidala B. trepanarea tablei osoase se realizeaza cu un instrument rotativ C. luxarea dintelui se face cu ajutorul elevatorului drept n sensul oro-vestibular D. incizia se poate realize similar celei in baioneta E. decolarea muco-periostului se face numai cu ajutorul unei comprese imbibate n ser fiziologic B, D (2, pag 152-153) 1424. Odontectomia caninilor superiori inclusi pe cale palatinala: A. incizia de-a lungul dintilor este completata de o incizie antero-posterioara pe linia mediana B. se face anestezia nervului infraorbitar pe cale orala cu o anestezie a nervului incisiv si a nervului palatin anterior C. incizia se practica la aproximativ 3-4 mm de marginea gingivala de-a lungul dint ilor dupa care mucoasa va fi decolata cu ajutorul decolatorului D. extractia dintelui se face cu ajutorul clestelui in baioneta E. decolarea se face numai cu ajutorul unei comprese imbibate n ser fiziologic A, B, D (2, pag 161) 1425. Accidente intraoperatorii n odontectomia caninului inclus A. luxarea procesulu alveolar B. deschiderea foselor nazale C. fracturarea apexurilor caninilor n cauza D. deschiderea sinusului maxilar E. hemoragii prin sectionarea arterei palatine B, D (2, pag 163) 1426. Redresarea chirurgicala ortodontica a caninilor inclusi -indicatii: A. cand exista spatiu suficient pe arcada B. chiar si al incluzii profunde C. chiar daca dintele nu se gaseste n dreptul spatiului sau de eruptive normal D. la pacienti tineri E. cand incluzia nu este profunda

A, D, E (2, pag 165) 1427. Obiectivele rezectiei apicale sunt: A. perforarea apexului B. controlul asupra etanseizarii obturatiei de canal C. dinti cu radacini nedezvoltata unde tehnica apexificarii cu hidroxid de calciu e sueaza D. dezobturarea canalelor radiculare

E. eliminarea denticulilor intercanaliculari B (2, pag 174) 1428. Printre anomaliile anatomice enumeram: A. perforatii apicale B. dinti cu radacini curbe C. perforatii periapicale D. hipercementoza E. prezenta dentine secundare A (2, pag 174) 1429. Leziunile periapicale sunt: A. fractura radiculara B. parodontita apicala cronica C. chisturi radiculare D. osteita periapicala cronica E. fractura procesului alveolar B, C, D (2, pag 175) 1430. Contraindicatiile rezectiei apicale: A. fractua radiculara verticala B. leziuni periapicale C. cai false, perforatii ale podelei camerei pulpare D. dinti fara valoare protetica E. resturi radiculare care nu permit restaurare corono-radiculara A, D, E (2, pag 175) 1431. Tipurile de lambouri pentru rezectia apicala: A. lambou semilunar B. in baioneta C. trapezoidal D. in L E. lambou gingival in plic A, C, D, E (2, pag 176-179) 1432. Avantajele lamboului semilunar: A. nu exista un punct de referinta pentru repozitionarea lamboului

B. nu necesita o anestezie locala extinsa C. incizia intersecteaza eminentele radiculare D. dimensiuni limitate ale lamboului E. pacientul poate mentine o igiena orala buna

B, E (2, pag 177) 1433. Dezavantajele lamboului triunghiular: A. sutura interdentara este mai dificila B. este indicat pentru dintii cu radacini scurte C. riscul de intersectare a leziunii este eliminat D. inciziile trebuie sa fie prelungi n cazul dintilor cu radacini lungi E. incizia se poate extinde n mucoasa mobile pentru favorizara accesului A, D, E (2, pag 178) 1434. Fractura radiculara a dintilor temporari are indicatie de A. imobilizare B. tratamentul endodontic C. extractie D. reconstrucNie coronara E. replantare C (2, pag.390) 1435. Tratamentul contuziei dentare consta in: A. extractia dintelui B. imobilizarea dintelui cu ligaturi de sarma C. scoaterea din ocluzie a dintelui D. expetativa E. obturatie radiculara D (2, pag 391) 1436. Tratamentul fracturilor radiculare n 1/3 apicala consta in: A. imobilizarea monomaxilara B. rezectia apicala cu tratament endodontic C. extractia dentara D. drenaj endodontic E. coafaj direct B (2, pag 390) 1437. Care din urmatoarele forme de traumatisme ale tesuturilor parodontale ale dintilor permanenti nu necesita tratament: A.

subluxatia B. luxatia cu intruzie C. luxatia cu extruzie D. luxatia laterala E. contuzia

E (2, pag 390) 1438. Fisuri ale smaltului: A. necesita testarea vitalitatii pulpare; B. sunt solutii de continuitate totale ale tesuturilor dure dentare; C. sunt solutii de continuitate partiale ale tesuturilor dure dentare cu pierdere d e substanta; D. provoaca tulburari n articulatia dentara; E. se clasifica n cervicala, medie si apicala. A (2, pag 389) 1439. Dintre formele clinice ale traumatismelor tesuturilor-parodontale fac part e: A. avulsia completa B. luxatia cu extruzie C. luxatia cu intruzia D. contuzia parodontala E. fractura radiculara A, B, C, D (2, pag 390) 1440. Fracturile coronare ale dintilor permanenti din cadrul traumatismelor dent oparodontale: A. nu intereseaza niciodata camera pulpara, aceasta fiind redusa n volum B. in cazul fracturilor smaltului si dentinei fara deschiderea camerei pulpare nu e xista durere, camera pulpara fiind inchisa C. in cazul fracturilor cu interesarea camerei pulpare dentina si pulpa sunt foarte sensibile la atingere D. in cazul fracturilor complicate, la pacienNii tineri, tratamentul de elecNie est e cel de extirpare vitala urmata de reconstrucNie coronara E. in fracturile complicate, la pacientii adulti, se practica extirparea vitala urm ata de obturatie endodontica C, E (2, pag 389) 1441. Traumatismele tesuturilor parodontale ale dintilor permanenti prezinta: A. contuzia B.

subluxatia C. intruzia D. luxaNia laterala E. fractura partial A, B, C, D (2, pag 390) 1442. Luxatiile dintilor temporari necesita: A. replantarea imediata dupa expulzie

B. extractia imediata dupa intruzie C. tractiune elastica pentru repozitionare D. expectativa n cazul intruziei E. antibioterapie n cazul n care apar complicatii septice B, D, E (2, pag 391) 1443. Cele mai obisnuite tipuri de fracturi coronare sunt: A. fisuri B. fracturi coronare necomplicate C. fracturi coronare complicate D. mobilitate coronara E. toate acestea A, B, C (2, pag 388) 1444. Fractura coronara necomplicata reprezinta A. fractura smaltului B. fractura penetranta C. fractura smaltului cu deschiderea camerei pulpare D. fractura smalNului si dentinei fara deschiderea camerei pulpare E. fisura smaltului A, D (2, pag 388) 1445. In etiologia traumatismelor dento-alveolare mentionam: A. agresiune umana B. accidente sportive C. accidente iatrogene D. accidentele de circulatie E. supuratiile A, B, C, D (2, pag 388) 1446. Cum se procedeaza n cazul unei avulsii traumatice unidentare: A. dintele avulsionat se plaseaza n solutie salina si se curate de detritusuri B. alveola este irigata cu ser fiziologic sau lapte C. alveola se chiureteaza energic si se aspira cheagul sanguin D. se efectueaza anestezie

E. dintele se replanteaza A, B, D, E (2, pag 391) 1447. In luxatiile cu intruzie ale dintilor temporari: A. dintele temporar se extrage chiar daca nu impiedica eruptia dintelui permanen t B. poate exista o eruptie spontana a dintelui daca el este deplasat vestibular

C. dintele se extrage daca impiedica eruptia dintelui permanent D. dintele se aduce pe arcada si se imobilizeaza E. daca se produce infectia gingivo mucoasei el va fi extras B, C, E (2, pag 391) 1448. Subluxatia dentara presupune: A. mobilitate anormala a dintelui B. durere la percutie C. deplasarea dintelui D. nu exista deplasari ale dintelui E. radiografia este necaracteristica A, B, D (2, pag 390) 1449. Luxatiile dintilor se pot clasifica astfel: A. contuzie B. subluxatie C. luxatie cu intruzie D. luxatie cu extruzie E. luxatie cu incluzie A, B, C, D (2, pag 390) 1450. Ce element anatomic imparte spatial genian intr-un compartiment extern si unui intern: A. muschiul maseter B. muschiul buccinator C. muschiul platysma D. bula lui Bichat E. artera faciala B (2, pag 251) 1451. Ce semn clinic caracterizeaza flegmonul difuz al planseului oral: A. febra marcata B. disfagie C. tumefactie masiva cu o duritate lemnoasa D. trismus accentuat E.

halena fetida C (2, pag 271) 1452. Abcesul palatinal A. epulisul B. abces vestibular

diagnosticul diferential se face cu:

C. formatiuni tumorale ale fibromucoasei palatinale D. fibromul E. odontomul C (2, pag 248) 1453. Semnul patognomonic al unui abces este: A. induraNia B. crepitaNiile gazoase C. infiltrat dur, dureros D. fluctuenNa E. tegumente cianotice D (2, pag 244) 1454. Abcesul vestibular -diagnosticul diferential se face cu: A. chistul maxilar suprainfectat B. abcesul de spatiu submandibular C. adenita supurata submandibulara D. formatiuni tumorale ale fibromucoasei palatnale E. goma lunetica A (2, pag 247) 1455. Spatiul canin este delimitat superior de: A. baza craniului B. tuberozitatea maxilarului C. marginea infraorbitala D. muschiul milohioidian E. osul hiod C (2, pag 254) 1456. Simptomatologia supuratiilor spatiului temporal profund: A. stare generala alterata asociata cu trismus intens B. palparea regiunii perituberozitare este nedureroasa C. disfagie cu odinofagie D. muscoasa hemiplanseului bucal este congestionata si edematiata E. mucoasa este acoperita cu depozite false de membrane A (2, pag 264)

1457. Diagnosticul diferential al abcesului de spatiu submandibular A. nevralgii de trigemen B. tumori chistice de planseu bucal C. flegmonul difuz

D. adenopatii specifice E. stafilococii cutanate labio-mentoniere D (2, pag 258) 1458. Factorii favorizanti ai aparitiei supuratiilor difuze sunt: A. virulenta crescuta a florei microbiene B. leziuni traumatice C. difuzarea unor procese septice D. antibioterapia corect condusa E. virulenta scazuta a florei microbiene A (2, pag 242) 1459. Adenita acuta geniana: A. apare cel mai frecvent dupa o adenita acuta congestiva B. diagnosticul diferential se face cu tumori de parotida C. este data de supuratia ganglionului buccinato-comisural D. local se constata un ganglion cu volum crescut E. starea generala nu este modificata C (2, pag 279) 1460. Flegmonul: A. este o colectie supurata limitata B. este o supuratie difuza cu caracter extensiv C. existenta unei colectii supurate D. tegumentele acoperitoare sunt destinse si cianotice E. starea generala este marcata de prezenta sindromului toxico-septic B, D, E (2, pag 271) 1461. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu: A. chistul maxilar n faza de exteriorizare B. chisul de maxilar suprainfectat C. goma luetica D. formatiuni tumorale ale fibromucoasei palatinale E. flegmonul difuz hemifacial A, B (2, pag 247) 1462. Spatiul bucal este delimitat:

A. medial de oasele nazale B. superior de arcul zigomatic C. anterior tuberozitatea maxilara D. posterior de rafeul pterigomandibular si spatiul maseterin

E. lateral tegumentul B, D, E (2, pag 251) 1463. Adenita acuta parotidiana: A. apare cel mai frecvent dupa o adenita acuta congestiva B. se delimiteaza sub forma unui nodul cu fluctuenta n urma procesului supurativ C. e un nodul mobil care apoi supureaza D. diagnosticul diferential se face cu tumorile de parotida E. diagnosticul diferential se face cu parotiditele acute C, D, E (2, pag 278-279) 1464. Osteoperiostita-simptomatologie: A. odontalgii moderate asociate cu mobilitate dentara B. durere pulsatila C. stare generala moderat alterata D. in dreptul dintelui exista o impastare dureroasa la palpare E. aparitia unei adenopatii submentoniere A, D (2, pag 281) 1465. Osteita-simptomatologie A. deformarea reliefului facial B. prezenta unei micropoliadenopatii C. durere pulsatila iradiata D. deformare a corticalei vestibulare sau orale E. tumefactie extinsa de-a lungul substratului osos C, D (2, pag 281) 1466. Osteomielita supurata acuta-diagnostic diferential: A. supuratii periosoase B. infectii specifice si nespecifice C. tumori benigne D. osteita E. tumori maligne suprainfectate A, D (2, pag 283) 1467. Spatiul sublingual-delimitare: A. superior -spatiul infratemporal

B. superior -mucoasa sublinguala C. inferior -chinga pterigomaseterina D. inferior -muschiul milohioidian E. lateral -arcul mentonier

B, D, E (2, pag 259) 1468. Factori favorizanti locali: A. parodontita apicala acuta B. chisturi radiculare suprainfectate C. inflamatia cronica sau afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinuzale D. osteita procesului alveolar E. chisturi foliculare suprainfectate C (2, pag 295) 1469. Sinuzita maxilara acuta -semne obiective A. cefalee matinala B. laringie recidivante C. oboseala D. rinoree purulenta E. cacosmie subiectiva D (2, pag 296) 1470. Sinuzita maxilara acuta -semne subiective A. tegumente geniene moderat tumefiate B. halitoza C. tuse D. senzatie de plenitudine sau presiune n regiunea geniana E. durere dentara cu caracter pulsatil D (2, pag 296) 1471. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute se face cu: A. tumorile maligne de mezo si suprastructura B. chistul mucos intrasinuzal C. sinuzita cronica rinogena D. osteomielita maxilarului E. supuratiile geniene de cauza dentara D, E (2, pag 299) 1472. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute NU se face cu: A. sinuzita acuta rinogena B.

supuratiile geniene de cauza dentara C. tumorile maligne de mezo si suprastructura D. sinuzita maxilara fungica E. nevralgii infraorbitare C, D (2, pag 299)

1473. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice: A. chistul mucos intrasinuzal B. supuratiile geniene de cauza dentara C. sinuzita hematogena D. tumorile maligne de mezo si suprastructura E. sinuzitele maxilare specifice A, D, E (2, pag 299) 1474. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice NU se face cu: A. sinuzita maxilara alergica B. sinuzitele maxilare specifice C. sinuzita acuta rinogena D. nevralgii infraorbitare E. sinuzita consecutiva a fracturilor de maxilar C, D (2, pag 299) 1475. Tratamentul comunicarii oro-sinuzale este sub 2 mm: A. este necesar un tratament chirurgical B. se va folosii manevra Valsalva C. alimentatia n primele 3 zile va fi lichida sau semilichida D. se evita formarea unui cheag E. evitarea variatiilor presionale 3-4 saptamani C, E (2, pag 304) 1476. Plastia comunicarii intr-un plan: A. este mai dificila B. este cea mai folosita n practica C. planul oral va fi reprezentat de un lambou palatinal cu pediculul posteritor D. se utilizeaza lamboul vestibular trapezoidal alunecat E. se utilizeaza lamboul dreptunghiular palatinal B, D (2, pag 304-305) 1477. Chisturile de dezvoltare sunt: A. chistul rezidual B. chistul radicular

C. chistul osos anevrismal D. chistul de eruptie E. defectul osos Stafne D (2, pag 450)

1478. Nu fac parte din chisturile odontogene: A. chistul nazo-palatin B. chistul gingival al adultului C. keratochistul odontogen D. chistul de eruptie E. chistul folicular A (2, pag 450) 1479. Diagnosticul diferential al keratochistului odontogen primordial unilocula r NU se face: A. fibromul ameloblastic B. ameloblastomul C. chistul rezidual D. tumori maligne endoosoase E. chistul parodontal lateral D (2, pag 453) 1480. Aspectul tipic radiologic al chistului folicular: A. radiotransparenta uniloculara B. radiotransparenta multiloculara C. radioopacitate uniloculara D. radiotransparenta n semiluna E. radiotransparenta n raze de soare A (2, pag 456) 1481. Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral NU se face cu: A. chistul folicular B. fibromul ameloblasic C. tumori benigne osoase D. tumori maligne endoosoase E. chistul radicular lateral B (2, pag 460-461) 1482. Aspectul radiologic al ameloblastomului: A. radioopacitate multiloculara B.

radiotransparenta uniloculara C. loculatii de dimensiuni mari cu aspect de baloane de sapun D. loculatii de dimensiuni mici au aspect de baloane de sapun E. nici un raspuns corect C (2, pag 475)

1483. Diagnosticul diferential al ameloblastomului: A. chistul rezidual B. chistul median mandibular C. cavitatea osoasa idiopatica D. chistul osos anevrismal E. chistul radicular D (2, pag 475) 1484. Tratamentul ameloblastomului se face: A. drenaj vestibular B. drenaj endodontic C. incizie vestibulara orizontala D. rezectia marginala E. toate raspunsurile corecte D (2, pag 476) 1485. Ameloblastomul extraosos-diagnostic diferential A. odontomul B. chistul folicular C. chistul radicular lateral D. hiperplazii epulis-like E. parodontopatia marginala cronica profunda D (2, pag 482) 1486. Fibromul ameloblastic -semne radiologice: A. radioopacitate uniloculara B. radioopacitate multiloculara C. radiotransparenta uniloculara si multiloculara D. radiotransparenta liniara verticala E. nici un raspuns nu e corect C (2, pag 483) 1487. Enumerati chisturile odontogene A. B. C. D. E. B, chistul nazopaltin chistul folicular chistul rezidual chistul de eruptie keratochistul odontogen D, E (2, pag 450)

1488. Diagnosticul diferential al keratochistului odontogen se face cu: A. B. C. D. E. A, chistul folicular ameloblastomul hiperplaziile fibromul osifiant fibromul ameloblastic B, E (2, pag 453)

1489. Dintre chisturile inflamatorii fac parte: A. B. C. D. E. B, chistul median palatinal chistul radicular chistul gingival al adultului chistul rezidual chistul folicular D (2, pag 450)

1490. Tratamentul keratochistului este: A. B. C. D. E. A, chistectomia drenarea endoosoasa rezectia osoasa nu se intervine chirurgical folosirea tuburilor de dren C (2, pag 454)

1491. Diagnosticul diferential al chistului rezidual se face cu: A. B. C. D. E. D, supuratiile difuze flegmonul planseului bucal tromboflebite a sinusului cavernos chistul periapical leziuni chistice ale oaselor maxilare E (2, pag 470)

1492. Mixomul odontogen -diagnostic diferential: A. B. C. D. E. C, hipercementoza scleroza osoasa focala hemangioame osoase ameloblastomul fibromul osifiant D (2, pag 490)

1493. Diagnosticul diferential al ameloblastomului se face cu: A. B. C. D. E. C, chistul radicular cavitatea osoasa idiopatica fibromul ameloblastic fibromul sau mixomul odontogen malformatii vasculare endoosoase D, E (2, pag 475)

1494. Formele anatomo-patologice ale ameloblastomului sunt: A. B. C. D. E. B, radicular folicular cu celule granulare bazocelular rezidual C, D (2, pag 475)

1495. Tratamentul ameloblastoamelor: A. B. C. D. E. A, rezectia marginala drenaj vestibular sinfizectomia segmentara chiuretajul tumorii reconstructia cu materiale aloplastice D (2, pag 476)

1496. Ameloblastomul unichistic se clasifica in: A. B. C. D. E. A, ameloblastom n situ mural ameloblastom n situ intraluminal ameloblastom invaziv ameloblastom microinvaziv ameloblastomul fibros B, C, D (2, pag 480)

1497. Fibromul ameloblastic: A. B. C. D. E. B, are aspectul unei mase tumorale solide nedelimitata in forme mici este asimptomatic diagnosticul diferential se face cu osteomul diagnosticul diferential se face cu keratochistul odontogen nu are tratament D (2, pag 483)

1498. Odontomul: A. B. C. D. E. C, este o tumora neodontogena este considerat o tumora propriu-zisa prezinta o forma compusa asemanatoare unui dinte apare frecvent la adolescent sau tineri diagnosticul diferential se face cu keratochistul D (2, pag 484)

1499. Fibroodontomul ameloblastic -diagnostic diferential A. B. C. D. E. C, osteomul dinti inclusi keratochistul fibromul ameloblastic ameloblastomul D, E (2, pag 485)

1500. Mixomul odontogen: A. B. C. D. E. B, se prezinta ca o radioopacitate uniloculara se prezinta ca o radiotransparenta multiloculara macroscopic este tipic gelatinos tratamentul mixomului este marsupializarea diagnosticul diferential se face cu ameloblastomul C, E (2, pag 490-492)

1501. Cementoblastomul -diagnostic diferential: A. B. C. D. E. A, osteoblastomul hipercementoza odontomul osteopetroza condromul B, C (2, pag 492-493)

1502. Hiperplazia inflamatorie: A. este deobicei localizata n fundurile de sac vestibulare B. in fazele initiale de evolutie se intervine chirurgical C. dupa interventie pacinetul nu are voie sa poarte proteza D. se produce prin traumatizarea acuta a mucoasei fundului de sac E. este localizata numai n fundurile de sac vestibulare A (2, pag 203)

1503. Torusul palatin: A. este ovalar n treimea anterioara a boltii palatine B. este alungit n treimea posterioara a boltii palatine C. este alungit n doua treimi posterioare ale boltii palatine D. este asimtomatic fiind acoperit de cele mai multe ori de mucoasa normala E. este necesar tratamentul chirurgical daca nu permite stabilitatea unei lucrar i protetice C, D, E (2, pag 218) 1504. Rezectia modelanta a osteoamelor periferice: A. B. C. D. ta E. A, se localizeaza la ambele oase maxilare de cele mai multe ori vestibular in marea majoritate a cazurilor se realizeaza tratamentul chirurgical se realizeaza o incizie n U cu decloarea unui lambou in baioneta indepartarea leziunii se practica cu instrumentar rotativ sub irigare abunden dupa regularizarea osului se remodeleaza lamboul muco periostal D, E (2, pag 220)

1505. *Metodele de tratament n sindromul algodisfunctional Nu sunt: A. modificarea dietei B. tratament cu agenti fizici C. tratament chirurgical D. terapia ocluzala E. tratament medicamentos C (2, pag 683-684) 1506. *Factorii etiologici ai patologiei articulare: A. hipoplazia ramului mandibular B. hiperplazia condiliana C. hiperplazia ramului mandibular D. nevralgia trigeminala E. chisturi benigne B (2, pag 686) 1507. *Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo man dibulare sunt: A. imposibilitatea deschiderii gurii B. devierea mandibulei n partea afectata C. depresiune pretragiana D. se percep miscarile condilului n conductul auditiv extern E. fata este asimetrica C (2, pag 688)

1508. *Diagnosticul diferential n luxatia anterioara: A. parestezii faciale B. paralizii faciale C. hiperestezii D. fractura maxilara E. fractura ramurei bazilare mandibulare B (2, pag 689) 1509. *Dintre luxatiile temporo-mandibulare NU fac parte: A. luxatia anterioara laterala B. luxatia laterala C. luxatia mediana D. luxatia anterioara unilaterala E. luxatia anterioara recidivanta cronica C (2, pag 688-693 1510. *Simtomatologia luxatiei posterioare: A. mentonul este deviat de partea leziunii B. ocluzie incrucisata C. linia interincisiva este deviate contralateral D. miscari mandibulare absente E. nici o varinata nu este corecta D (2, pag 693) 1511. *Printre semnele radiologice ale artritei traumatice se numara: A. fracturi subcondiliene B. fisuri subcondiliene C. fracturia meniscului articular D. calcificari ale capsule articulare E. nu apar modificari osoase E (2, pag 697) 1512. Dintre tumorile benigne frecvente la nivelul articulatiei temporo-mandibul are se numara: A. B. C. D. E. carcinomul spinocelular condromul ameloblastomul condromatoza sinoviala cementoblastomul

B, D (2, pag 694) 1513. Dintre leziunile inflamatorii ale articulatiei temporo-mandibulare enumera m: A. B. C. D. E. B, luxatia laterala artrita infectioasa nespecifica capsulita inflamatia meniscului articular artrita hiperuremica (gutoasa) C, E (2, pag 695-698)

1514. Constrictia mandibulara este de cauza: A. B. C. D. E. A, cutaneo-mucoasa dentara musculara ischemica periarticulara C, E (2, pag 699)

1515. Constrictia mandibulara de cauza periarticulara se datoreaza: A. B. C. D. E. D, interventiilor chirurgicale la nivelul ramurei mandibulare chisturilor benigne cicatricilor cheloide traumatismelor articulare traumatismelor periarticulare E (2, pag 699)

1516. Diagnosticul diferential al constrictiei mandibulare se face cu: A. B. C. D. E. B, paralizii faciale trismus anchiloaza temporo-mandibulara unilatereala fractura subcondiliana luxatia anterioara unilaterala C (2, pag 699-700)

1517. Semnele clinice ale anchilozei extracapsulare sunt: A. B. C. D. E. devierea mandibulei de partea afectata ocluzie incrucisata obrajii turtiti miscarile de proptruzie sunt reduse ca amplitudine retrognatism mandibular

A, D (2, pag 702) 1518. Indicatiile absolute ale artroscopiei: A. B. C. D. E. C, deplasari anterioare fara reducere ale discului artrite liza aderentelor luxatii cronice recidivante lavajul articulatiei temporo mandibulare E (2, pag 705)

1519. Contraindicatiile artroscopiei: A. B. C. D. E. A, infectii locale supuratii locale liza aderentelor anchiloza temporo-mandibulara tratamentul tumorilor maligne D, E (2, pag 705)

1520. Indicatiile artrocentezei: A. B. C. D. E. B, supuratii locale artrite luxatii cronice recidivante deplasare anterioarea fara reducerea discului tratamentul tumorilor maligne D (2, pag 705)

1521. Indicatiile artroscopiei NU sunt: A. B. C. D. E. C, discoplastii artroplastii infectiile locale sindrom algodisfunctinal plastia tuberculului articular D (2, pag 705)

1522. Indicatiile condilectomiei sunt: A. B. C. D. E. luxatiile cronice recidivante fractura procesului condilian artrita reumatoida severa tumori benigne si maligne artrita traumatica

A, C, D (2, pag 707) 1523. Indicatiile condilectomiei sunt: A. hipermobilitate mandibulara B. hiperplazia condiliana C. artrite infectioase cu liza condilului D. hiperplazia condiliana inactive E. artrite posttraumatice B, C (2, pag 707) 1524. Tumorile maligne din sfera oro-maxilo-faciala se caracterizeaza prin: A. crestere tumorala lenta; B. sunt bine delimitate; C. disemineaza pe cale limfatica, rar hematogena; D. crestere tumorala tip infiltrativ-distructiv; E. invazie locala si la distanta. C,D,E (2, pg. 537) 1525. Factorii de risc externi incriminati n aparitia tumorilor maligne oro-maxil ofaciale sunt: A determinismul genetic; B. tutunul; C. radiatiile solare; D. alcoolul; E. agentii infectiosi. B,C,D,E (2, pg.545-547) 1526. Dintre leziunile cu potentialde malignizare, mentionam: A. fibroza submucoasa orala; B. disfagia sideropenica; C. leucoplazia patata; D. eritroplazia; E. toate acestea. A,B (2, pg. 551-552) 1527. Formele de debut ale tumorilor maligne orale sunt: A. forma vegetanta;

B. forma endofitica; C. concomitenta tumorala; D. durerea; E. tumefactia. A,B (2, pg.553)

1528. Ganglionii cervicali profunzi sunt: A. ggl. submentali; B. ggl. submandibulari; C. ggl. situati de-a lungul vaselor transverse ale gatului; D. ggl situati de-a lungul venei jugulare interne. E. ggl situati de-a lungul nervului accesor. C,D,E (2, pg.559.) 1529. *Afectiunile dureroase de cauza neurogena sunt: A. durerea dento-parodontala B. durerea faciala atipica C. durerea de natura sinusala D. nevralgia de trigemen E. sindromul Ernst D (2, pag 916) 1530. *Etiologia nevralgiei de trigemen: A. procese expansive tumorale intracraniene B. pacientii ce au suferit o tonsilectomie C. lezarea ligamentului stilomandibular D. compresie pe artera carotida E. tulburari degenerative ale articulatie temporo mandibulare A (2, pag 916) 1531. Etiologia nevralgiei de trigemen: A. B. C. D. E. A, compresia radacinii nervului trigemen la intrarea n craniu prin foramen meningiom anevrisme anomalii vasculare boala Paget osoasa B, C, D (2, pag 916)

1532. Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen: A. B. C. D. E. nevralgia nevralgia nevralgia nevralgia nevralgia de nerv gloso-faringian nervului facial occipitala vidiana nervului laringeu inferior

A, B, C, D (2, pag 918) 1533. Tratamentul chirurgical al nevralgiei trigeminale, vizeaza: A. B. C. D. E. D, inteparea nervului trigemen extractia dintelui causal producerea paresteziei pe o hemiarcada termocoagularea prin radiofrecventa blocajul clinic anestezic E (2, pag 918)

1534. Solidarizarea dinNilor stlpi n tratamentul preprotetic al edentaNiei parNial e se indica n urmatoarele cazuri: A. Dinti compromisi parodontal, care se vor mobiliza prin solidarizarea de dinNi i sanatosi. B. DinNi cu rezecNie apicala. C. DinNi cu radacini scurte, numai daca prezinta o implantare deficitara. D. DinNii izolaNi, numai daca prezinta mobilitate. E. La mandibula, cnd n edentaNia terminala pintenul ocluzal se plaseaza, din difer ite motive n foseta meziala. (7 ,pag. 101).B 1535. *Succesiunea corecta a etapelor de tratament preprotetic este: A. Tratamentul ortodontic, parodontal, chirurgical, odontal, echilibrare ocluzal a, implante transfixiante,protezare provizorie. B. Tratamentul chirurgical, implante transfixiante, tratament odontal, tratament ortodontic, tratament parodontal, tratament de echilibrare ocluzala, protezare provizorie. C. Tratamentul chirurgical, parodontal, echilibrare ocluzala, ortodontic, odonta l, implante transfixiante,protezare provizorie. D. Tratamentul de echilibrare ocluzala, ortodontic, parodontal, odontal, implant e transfixiante, chirurgical,protezare provizorie E. Ordinea va fi aleatorie, n funcNie de preferinNele medicului. (7 ,pag. 87, 88, 89 ) C 1536.* Zonele protetice negative la maxilar sunt reprezentate de: A. ParodonNiul marginal, necesitnd o foliere de aproximativ 0,5-1 mm. B. Papila incisiva, necesitnd o foliere de aproximativ 0,5-1 mm. C. Torusul palatin de dimensiuni medii, necesitnd o foliere de aproximativ 0,5-1 mm. D. Rugile palatine, necesitnd foliere de 0,5-1 mm. E. Rafeul median maxilar, necesitnd o foliere de 0,5-1mm (7

,pag. 113) .C

1537.* Solidarizarea dinNilor stlpi se indica n urmatoarele cazuri, cu excepNia: A. dinti stlpi izolaNi cu mobilitate B. dinti stalpi izolaNi fara mobilitate C. cnd raportul coroana-radacina este n favoarea coroanei D. cnd raportul coroana-radacina este Nn favoarea radacinii E. radacini scurte, chiar daca dinNii au implantare buna. (7 ,pag. 101) C 1538 .* Zonele protetice pozitive la maxilar sunt reprezentate de: A. papila incisiva B. rugile palatine C. crestele alveolare D. tuberculii piriformi E. rafeul median. (7 ,pag. 111) C 1539.* Atitudinea faNa de bresele suplimentare care complica diferite clase de e dentaNii este urmatoarea: A. confecNionarea unei proteze acrilice cu mai multe sei; B. extracNia dinNilor restanNi si realizarea unei proteze acrilice totale; C. realizarea unei proteze scheletate cu mai multe sei; D. nchiderea breselor suplimentare cu punNi si apoi realizarea unei proteze schel etate; E. n aceasta situaNie clinica nu se poate realiza o proteza scheletata. (7 ,pag. 105) D 1540.* n cazul unei edentaNii de cl. a II-a complicata cu o bresa laterala atitud inea terapeutica va fi urmatoarea: A. nchiderea bresei laterale cu o punte si apoi realizarea unei proteze scheletat e; B. se contraindica realizarea de o proteza scheletata cu doua sei; C. daca lipsesc doar molarii, cel mai frecvent se indica realizare unei punNi ca re sa nchida bresa laterala si a unei punNi cu o extensie distala de pe premolarii limitanti edenta tiei terminale; D. cel mai indicat este sa se realizeze o proteza sceletata cu doua sei; E. se indica extractia dintilor distali de bresa laterala si trannsformarea eden tatiei de cl. a II-a n edentatie de cl. I-a, care se va rezolva ulterior printr-o protezare scheletata. (7 ,pag. 107) .D

1541.* Parodontiul marginal trebuie sa fie ocolit de proteza la o distanta de: A. 3 mm; B. 4 mm; C. 5 mm;

D. 6 mm; E. 7 mm. (7 ,pag. 113) C 1542.* Pintenii supracingulari sunt indicati a fi realizati mai ales pe: A. caninii inferiori; B. incisivii centrali superiori; C. incisivii centrali inferiori; D. caninii superiori; E. incisivii laterali superiori. (7 ,pag. 96) D 1543.* Tratamentul edentatiei partiale cu ajutorul protezelor mobilizabile cupri nde: A. Tratament B. Tratament C. Tratament D. Tratament E. Toate (7 ,pag. 87) E preprotetic proprotetic protetic propriu-zis nespecific si specific

1544. Cate crosete sunt necesare pentru ancorarea unei proteze: A. depinde de numarul dintilor stalpi care limiteaza bresa B. un croset n edentatiile clasa I si II Kennedy fara brese suplimentare C. doua crosete n edentatiile subtotale cu doi dinti restanti D. doua crosete n edentatiile clasa IV Kennedy redusa tratata cu proteze scheleta te E. trei crosete n edentatiile clasa III Kennedy complicate cu o bresa laterala (7 ,pag. 116) A,C,D 1545. n cazul modificarii dimensiunii verticale se impun urmatoarele: A. indepartarea obligatorie a lucrarilor protetice n cazul unei DVO micsorate B. refacerea lucrarilor protetice n cazul unei DVO corecte sau marite, dar nu mai mult de 2 mm C. . refacerea lucrarilor protetice n cazul unei DVO corecte sau marite, dar nu m ai mult de 1 mm D. redimensionarea DVO este necesara n cazul DVO micsorata cand pacientul o solic ita E. orice redimensionare DVO trebuie tatonata prin proteze provizorii (7 ,pag. 81) C,D,E

1546. Pentru proteza scheletata pentru acoperirea dintilor stalpi se pot utiliza urmatoarele tipuri de microproteze: A. coroane turnate B. coroane mixte mai ales metalo-acrilice

C. coroane mixte mai ales metalo-ceramice D. dispozitive radiculare E. coroane de substitutie (7 ,pag. 93) A,C,D,E 1547. Tratamentul de echilibrare ocluzala va avea n vedere: A. slefuiri la nivelul cuspizilor B. inlaturarea factorilor de iritatie locala si mecanica C. depistarea si inlaturarea contactelor premature si interferentelor D. . redimensionarea DVO (7 ,daca este cazul) prin proteze provizorii E. . realizarea unui plan de ocluzie corect (7 ,pag. 80-81) A,C,D,E 1548 Tratamentul preprotetic prezinta urmatoarele caracteristici: A. este numit si tratament specific B. se instituie dupa examinarea modelelor documentare C. are rolul asanarii cavitatii bucale D. cuprinde si realizarea tratamentului parodontal E. include refacerea dimensiunii verticale de ocluzie dacaa aceasta se impune (7 ,pag. 79-80) B,C,D,E 1549. Interventiile chirurgicale asupra mucoasei n cadrul tratamentului proprotet ic din edentatia partiala sunt necesare n mai multe cazuri: A. fren labial inserat aproape de muchia crestei frontale; B. fren lingual alungit; C. bride laterale asimetrice; D. hipertrofii si hiperplazii existente la nivelul versanNilor crestelor, fundur ilor de sac sau bolNii palatine; E. fren labial multiplu n dreptul grupului dentar restant. (7 ,pag. 90) . A,D 1550. Interventiile chirurgicale asupra osului n edentatia partiala care fac part e din tratamentul proprotetic sunt necesare pentru: A. rezectia unghiului gonion mandibular proeminent; B. neregularitati osoase, dureroase la palpare; C. creste retentive n diferite regiuni, mai ales frontal; D. condil mandibular articular atrofiat; E. torus mandibular si maxilar de dimensiuni exagerat de mari. (7 ,pag.

90) B,C,E

1551 . O coroana de invelis metalica pentru dintii laterali n scopul realizarii u nei proteze scheletate trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: A. lacas sau lacase pentru pinteni ocluzali; B. convexitatea vestibulara mai mare de 1mm necesara pentru orice croset; C. planuri de ghidare pe fetele proximale dinspre edentatii; D. fata orala, fie perfect plana, fie cu prag plasat la 1mm de parodonNiu margin al; E. fata orala, cu prag plasat la 2mm de parodontiul marginal. (7 ,pag. 99) A,C,D 1552 Restabilirea planului de ocluzie n edentatia partiala se va asigura prin: A. slefuire la nivelul cuspizilor; B. devitalizari si amputari coronare, gingivectomii sau alveoloplastii si acoper irea cu microproteze; C. indepartarea lucrarilor fixe necorespunzatoare; D. extracNia dintelui migrat; E. protezarea acrilica tranzitorie. (7 ,pag. 88) A,B,C,D 1553 Solidarizarea dintilor stalpi este recomandata n urmatoarele situatii: A. pe dinti vecini cu carii n oglinda; B. dinti stalpi cu mobilitate moderata; C. raportul coroana-radacina modificat n favoarea coroanei; D. cand dinNii au anomalii de poziNie; E. radacini scurte, chiar daca implantarea este buna. (7 ,pag. 101) . B,C,E 1554 n edentatia partiala, acoperirea dintilor stalpi cu microproteze se indica n urmatoarele situatii: A. Rezistenta mecanica redusa a dintilor stalpi datorita unor carii profunde sau obturatii masive. B. Retentivitati naturale exagerate. C. Lacase ocluzale ce depasesc mult stratul de smalt. D. TendinNa la carie E. Utilizarea sistemelor speciale de mentinere. (7 ,pag. 98) A,C,D,E 1555 Realizarea de proteze partiale cu 3 sau 4 sei este contraindicata: A. Mai ales cand sunt confectionate proteze acrilice.

B. Mai ales n cazul protezelor scheletate. C. Deoarece seile reprezentate de un singur dinte artificial sunt putin rezisten te si se pot fractura.

D. Deoarece seile reprezentate de un singur dinte artificial determina o atrofie rapida E. Deoarece transmiterea presiunilor pe o suprafata mica poate duce la durere. (7 ,pag. 105) A,C,D,E 1556. Tratamentul proprotetic chirurgical al osului intereseaza: A. Creste retentive n diferite regiuni, mai ales n zona laterala. B. Torus maxilar sau mandibular. C. Tuberozitate exagerat de retentiva sau pacienti ce necesita desfiintarea comp leta a acestor formatiuni anatomice. D. NeregularitaNi osoase dureroase la palpare. E. Neregularitati osoase ce fac uneori imposibila purtarea protezei. (7 ,pag. 90) B,D,E 1557 Zonele protetice negative la mandibula sunt reprezentate de: A. Frenul, B. Mucoasa C. Mucoasa m. D. Torusul E. Torusul (7 ,pag. 113) . A,C,E dintii si insertia planseului bucal n zona linguala centrala. procesului alveolar n zona linguala, necesitand foliere de 0,5-1 mm procesului alveolar n zona linguala, necesitand foliere de pana la 2 m mandibular foarte mare, necesitand foliere de 0,5-1 mm. mandibular mic sau mijlociu, necesitand foliere de 0,5-1 mm.

1558 Diminuarea bascularii prin infundare se poate face prin: A. solidarizarea dintilor stalpi B. amprente de compresiune, mai ales la mandibula C. sei terminale minim extinse, fara acoperirea zonelor biostatice D. captisirea seilor E. rebazarea seilor (7 ,pag. 136) . B,D,E 1559 Functiile auxiliare ale elementelor contrabasculante sunt: A. stabilizarea orizontala a protezei B. favorizarea deplasarii conectorului principal catre mucoasa C. impiedicarea deplasarii conectorului principal catre mucoasa D. rigidizarea elementelor componente ale protezei E. impiedicarea bascularii prin infundare a extremitatilor distale ale seilor. (7 ,pag. 133) A,C,D

1560 Mijloacele auxiliare de mentinere a protezelor scheletate sunt: A. adeziunea dintre mucoasa si baza protezei B. retentivitatile anatomice

C. crosetele circulare D. tonicitatea musculara E. lustrul perfect al protezei. (7 ,pag. 120). A,B,D,E 1561 Caracteristicile tuberozitatilor maxilare sunt: A. sunt zone protetice pozitive; B. sunt zone protetice negative; C. asigura sprijin muco-osos pentru seile terminale; D. nu au rol n stabilizarea orizontala a protezei; E. asigura intotdeauna o buna mentinere. (7 ,pag. 111) A,C 1562 . De obicei, locul de plasare al pintenilor este: A. n B. n C. n D. n E. nu (7 ,pag. 95) A,D edentatiile laterale n fosetele marginale de langa edentatie; edentatiile laterale n foseta meziala a dintelui mezial; edentatiile terminale n fosetele distale ale dintilor stalpi; edentaNiile terminale n fosetele meziale ale dinNilor stalpi; conteaza tipul de edentatie, pintenii se pot plasa oriunde;

1563 n cadrul tratamentului proprotetic se realizeaza: A. echilibrarea ocluzala; B. interventii chirurgicale asupra osului; C. interventii asupra dintilor stalpi; D. extracNiile dentare; E. interventii chirurgicale asupra mucoasei. (7 ,pag. 89) B,C,E 1564 . Pentru nivelarea planului de ocluzie se impune: A. slefuiri la nivelul cuspizilor. B. amputari coronare urmate de acoperiri cu microproteze. C. indepartarea lucrarilor protetice incorecte. D. extractia dintelui insotita uneori de rezectie modelanta osoasa. E. micsorarea DVO (7 ,pag. 88 A,B,C,D 1565 Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze se indica n cazul: A. cariorezistanta B. slefuiri mari pentru nivelarea planului de ocluzie.

C. lipsa de retentivitati naturale. D. toate de mai sus. E. utilizarea sistemelor speciale de mentinere. (7 ,pag. 91) B,C,E *1566 n cazul protezelor scheletate amprenta functionala: A. reda cu fidelitate forma si intinderea campului protetic B. nu necesita confectionarea unei linguri individuale C. impune folosirea unor linguri standard D. precede tratamentele proprotetice E. nu poseda caracteristici legate de tipul de sprijin al protezei (7 ,pag. 344-345) A *1567 n protezarea scheletata amprenta functionala necompresiva presupune: A. lingura individuala din acrilat corect adaptata marginal B. lingura individuala prevazuta cu valuri de ocluzie C. lingura individuala cu schelet metalic D. elastomer de consistenNa mare E. elastomer fluid (7 ,pag. 346) A *1568. Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la lingura standard este fa lsa: A. acopera n intregime campul protetic B. asigura o grosime de 1-2 mm materialului de amprenta C. marginile sa fie cat mai aproape de linia de flexie a mucoasei D. marginile sa deranjeze cat mai puNin miscarile funcNionale E. este prevazuta cu mijloace de retentie pentru materialul de amprenta. (7 ,pag. 354 .B *1569 n ce situatii se ia amprenta functionala necompresiva: A. edentatii clasa I-a si clasa II-a la maxilar B. edentatii clasa I-a si clasa II-a la mandibula cand se aplica sprijinul mixt articulat C. cand se utilizeaza linguri din acrilat cu elastomeri de sinteza de consistent a medie D. n toate cazurile de mai sus E. cand protezele vor avea sprijin mixt rigid, si vor fi captusite prin metoda d irecta, daca n prima sedinta de aplicare se constata ca testul de rotatie este negative. (7 ,pag. 346-347).D

*1570 Amprenta documentara se mai numeste: A. Preliminara

B. Finala C. De studiu D. Functionala E. Anatomica (7 ,pag. 343-344) .E 1571 Avantajele utilizarii lingurii individuale n amprentarea functionala a edent atiei partiale sunt: A. amprenta functionala de mare fidelitate B. marginile amprentei extinse n limitele fiziologice ale campului protetic C. grosime mare a materialului de amprenta D. margini cu grosime functional modelata prin miscari functionale E. . grosimea stratului de material de amprenta poate fi dirijata prin tehnica d e realizare a lingurii individuale (7 ,pag. 343) A,B,D,E 1572 n edentatia partiala tratata cu proteze mobile sunt necesare urmatoarele tip uri de amprenta: A. amprenta B. amprenta C. amprenta D. amprenta E. amprenta (7 ,pag. 347) A,B,C,E documentara preliminara functionala sau definitiva preliminara functionala finala

1573 Reflexul exagerat de voma poate fi combatut prin: A. medicatie sedativa antihistaminica si antiemetica B. sedativa antihistaminica si antiemetica psihoterapie C. eliberarea cailor respiratorii inainte de amprentare si respiratie pe nas D. eliberarea cailor respiratorii inainte de amprentare si respiratie pe nas E. anestezie de contact cu spray-uri anestezice (7 ,pag. 361) A,B,C,E 1574 Adaptarea lingurii individuale n cazul unei edentatii de clasa l Kennedy pen tru amprentarea functionala va indeplini urmatoarele etape: A. lingura trebuie sa ajunga n zona vestibulara laterala la 2mm de linia de refle xie a mucoasei; B. lingura va ajunge n zona vestibulara laterala la 1mm de linia de reflexie a mu coasei;

C. n regiunea distala, lingura se va opri la 1mm de ligamentul pterigo-mandibular ; D. n regiunea distala, marginea lingurii va acoperii ligamentul pterigo-mandibula r;

E. n zona linguala laterala, daca nu se palpeaza linia milohioidiana, marginea li ngurii se va opri la 1mm de aceasta. (7 ,pag. 364) B,C 1575 Impreciziile de suprafata ale amprentelor cu alginate sunt: A. bule de aer; B. sufluri si retusuri; C. imprecizii de amprentare la nivelul boltii palatine; D. imprecizii de amprentare la nivelul dinNilor restanNi; E. fracturile amprentei. (7 ,pag. 321) A,C,D,E 1576 n tehnica amprentarii cu alginate trebuie respectate urmatoarele reguli: A. deretentivizarea la nivelul corpurilor de punte; B. lustruirea dintilor slefuiti la nivelarea planului de ocluzie; C. deretentivizarea la nivelul tuturor spatiilor interdentare; D. stimularea secreNiei salivare a pacientului pentru prelungirea timpului de pr iza; E. mentinerea amprentei cu alginat peste timpul necesar de priza pentru a nu se deforma. (7 ,pag. 354) A,B 1577 Scopul amprentarii functionale n edentatiile terminale clasa l si clasa a ll -a Kennedy se refera la: A. reproducerea anatomica a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoare; B. reproducerea corecta a fetelor ocluzale a dintilor limitrofi edentatiei; C. reproducerea crestelor edentate; D. inregistrarea suprafeNei mucoasei acoperitoare; E. inregistrarea periferiei mobile a campului protetic. (7 ,pag. 347) A,C,D 1578 n cazul protezelor partiale acrilice mandibulare, amprenta functionala se re alizeaza cu: A. B. C. D. E. (7 lingura lingura silicon silicon silicon individuala standard individualizata de consistenta medie chitos de consistenta fluida

,pag. 352) . A,C

1579. n edentatia partiala clasa a III-a Kennedy tratata cu proteze scheletate, a mprenta functionala: A. reproduce anatomic perfect dintii restanti B. inregistreaza forma functionala a mucoasei crestelor edentate C. reda forma si latimea fundului de sac D. permite realizarea unui"model corijat"corect E. se realizeaza cu o lingura individuala din acrilat si un elastomer de consist enta medie (7 ,pag. 351-352) A,C,E 1580. n edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata cu proteze schel etate, amprenta functionala compresiva: A. reda forma anatomica a mucoasei crestelor B. se indica mai ales pe campurile cu o rezilienta mai mare a mucoasei crestelor C. limiteaza bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor D. asigura solicitarea crestei numai n regiunea distala E. evita efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpi (7 ,pag. 346) B,C,E 1581 . n edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata prin proteza sc heletata, lingura individuala se opreste la 1 mm de: A. linia de reflexie a mucoasei n zona vestibulara laterala B. linia de reflexie a mucoasei n zona vestibulara labiala C. insertia ligamentului pterigo-mandibular D. linia milohioidiana n zona linguala laterala E. marginea gingivala linguala a frontalilor (7 ,pag. 364) A,C,D 1582. Adaptarea lingurii individuale mandibulare n cazul unei edentatii frontale se face astfel incat: A. n zona linguala centrala marginea lingurii sa fie deasupra insertiei frenului limbii B. lingura sa nu se ridice de pe campul protetic la miscarea de umezire a buzei inferioare C. n zonele linguale laterale se va situa la nivelul liniilor milohioidiene D. vestibular labial marginea lingurii sa ajunga la linia de flexie a mucoasei E. marginile lingurii sa fie rotunjite. (7 ,pag. 365). A,B,D,E

1583. Adaptarea lingurii individuale maxilare, n cazul unei edentatii termino-ter minale se face astfel incat: A. marginea lingurii sa aiba o grosime de 1mm B. marginea lingurii sa aiba o grosime de 1,5 mm

C. marginea lingurii va ajunge n zona vestibulara laterala la 1,5 mm de linia de reflexie a mucoasei D. marginea lingurii va ajunge n zona vestibulara laterala la 1mm de linia de ref lexie a mucoasei E. marginile lingurii vor fi rotunjite. (7 ,pag. 362) . B,D,E 1584. Care dintre urmatorii timpi operatori apartin metodei amprentarii function ale pentru realizarea protezei"echilibrate" A. realizarea scheletului metalic dupa o amprenta unica B. confectionarea peste seile metalice a doua portamprente din placa de baza C. aplicarea de valuri de ocluzie din stents D. amprentarea crestelor edentate cu silicon de consistenNa medie E. utilizarea tehnicii modelului corijat. (7 ,pag. 348). A,C,E 1585. Amprenta functionala de spalare (7 ,Wash technic) este contraindicata n ede ntatiile de cl I si a II-a deoarece: A. marginile amprentei vor fi prea scurte; B. la mandibula conectorul principal va fi aplicat n zone eronate; C. apare deformarea fundului de sac vestibular; D. marginile amprentei vor fi nemodelate funcNional; E. protezele realizate dupa amprente functionale de spalare vor produce leziuni de decubit. (7 ,pag. 351) B,C,D,E 1586 Amprenta functionala necompresiva este indicata in: A. edentatie cl. A III-a la maxilar; B. edentatie cl. I si a II-a la mandibula cand sunt aplicate dispozitive ce real izeaza sprijin mixt articular; C. edentatie cl. I si a II-a la mandibula, n aproape toate cazurile; D. edentaNie cl. I si a II-a la maxilar, n aproape toate cazurile; E. edentatie cl. I si aII-a la maxilar cand sunt aplicate dispozitive ce realize aza sprijin mixt articular. (7 ,pag. 346) . B,D 1587 n cazul metodei de amprentare n doi timpi (7 ,Wash technic): A. prima amprenta se ia cu material siliconic de consistenta ridicata; B. prima amprenta se ia cu material de tipul alginatului;

C. n timpul amprentarii primare se fac miscari ale periferiei campului protetic d e catre medic si pacient;

D. n timpul amprentarii primare se fac miscari ale periferiei campului protetic n umai de catre medic; E. amprenta definitiva se realizeaza cu alginat. (7 ,pag. 365 . A,C 1588. n cazul unei edentatii de cl. I a, adaptarea unei linguri individuale trebu ie sa se faca astfel: A. n regiune distala lingura se va opri la 1,5 mm de insertia ligamentului pterig o-mandibular; B. n zona linguala laterala, lingura trebuie sa acopere linia milohioidiana; C. n zona linguala laterala, lingura trebuie sa se opreasca la 1 mm de linia milo hioidiana; D. daca nu se palpeaza creasta milohioidiana, marginea lingurii va ajunge la 1mm de planseul bucal; E. grosimea marginilor lingurii va fi de minim 3 mm. (7 ,pag. 364) C,D *1589 Forma pe sectiune a barei linguale cea mai indicata este A. rotunda B. ovala C. semiluna; D. semipiriforma E. dreptunghiulara (7 ,pag. 144) D *1590. Grosimea placii dento-mucozale mandibulare este de: A. 0,1-0,3mm; B. 0,4-0,5mm C. 0,5-1 mm; D. 1 mm E. 1,5mm (7 ,pag. 148) B *1591. Crosetul Bonwill este: A. un croset divizat B. prevazut cu un conector secundar interdentar care se termina n seaua protezei C. prevazut cu doi pinteni ocluzali alaturati cand dintii stalpi sunt acoperiti cu microproteze solidarizate D. indicat n edentaNia parNiala clasa a II-a Kennedy pe partea hemiarcadei integr

e E. indicat n edentatia partiala clasa I-a Kennedy (7 ,pag. 191 192) D

*1592. Reciprocitatea este functia crosetelor turnate de a: A. cuprinde mai mult de 180 din circumferinta dintelui B. nu exercita presiuni asupra dintelui stalp n momentul n care asupra protezei nu actioneaza nici o forta C. opri bascularea protezei scheletate D. neutraliza efectul porNiunii flexibile a braNului retentiv, care solicita ori zontal dintele stalp la inserNia si dezinserNia protezei E. nici una din cele de mai sus (7 ,pag. 177) D * 1593. Care dintre urmatoarele afirmatii privind crosetul continuu sunt corecte : A. nu se utilizeaza n edentatii de clasa a-I-a Kennedy B. asigura mentinerea directa a protezei C. se aplica n zona subecuatoriala D. solidarizeaza dinNii restanNi E. nu rigidizeaza bara linguala (7 ,pag. 146) D *1594 . Crosetul Ackers deschis anterior (7 ,mezial) este indicat: A. n B. pe C. n D. pe E. n (7 ,pag. 188) C edentatii canin edentatii incisivii edentatii frontale clasa a III-a (7 ,laterale) centrali de clasa a II-a

*1595. Bara linguala se utilizeaza cand: A. inaltimea B. inaltimea C. inaltimea D. inalNimea E. inaltimea (7 ,pag. 142) A procesului procesului procesului procesului procesului alveolar alveolar alveolar alveolar alveolar este de cel putin 9 mm; este de 4-5 mm; este mai mica de 9 mm; este mai mica de 4-5 mm; nu este importanta.

*1596 Avantajele crosetelor mixte sunt: A. B. C. D. E. dezactivare n timp datorita oboselii aliajului dificultate de lipire dificultate de sudare deformare de catre pacient rezistenta la indoire mai mare decat a celor turnate

(7 ,pag. 207) E *1597 . Din categoria conectorilor principali maxilari face parte: A. placuta mucozala B. placuta dento-mucozala C. placa palatinala completa D. bare E. toate (7 ,pag. 152, 156, 157 .E 1598. Alegerea unui croset se face n functie de: A. elasticitatea bratului retentiv B. implantarea dintelui stalp C. tipul de edentatie D. marimea retentivitatii zonei subecuatoriale a dintelui stalp E. rigiditatea bratului retentiv (7 ,pag. 169) A,B,C,D 1599. Conectorii principali au urmatoarele caracteristici comune: A. rigiditatea B. elasticitatea C. asigurarea profilaxiei campului protetic D. asigurarea confortului pacientului E. solidarizarea dintilor restanti (7 ,pag. 138-139) A,C,D 1600. Crosetul continuu asigura: A. rigiditatea barei linguale B. contribuie la sprijinul dento-parodontal C. mentinerea indirecta a protezelor terminale D. stabilizeaza proteza n sens mezio-distal E. solidarizeaza dintii stalpi (7 ,pag. 143) . A,B,C,E 1601. Placa palatinala completa este indicata in: A. cand exista putini dinti restanti,frontali sau laterali B. creste si tuberozitati atrofiate

C. creste si tuberozitati retentive D. n toate formele clinice de edentatie E. nu se indica, intrucat pericliteaza confortul pacientului

(7 ,pag. 156) A,B 1602. Placuta dento-mucozala mandibulara este indicata in: A. atrofia mare a crestelor alveolare B. cand inaltimea procesului alveolar C. cand inaltimea procesului alveolar D. cand inaltimea procesului alveolar E. edentatii frontale neprotezate (7 ,pag. 146) A,C,E 1603. Seile protezelor scheletate: A. acopera crestele alveolare edentate B. sunt suportul de fixare a dintilor artificiali C. intervin n stabilizarea protezei D. intervin n mentinerea protezei E. transmit presiunile suportului muco-osos n cazul protezelor cu sprijin dento-p arodontal (7 ,pag. 272) A,B,C,D 1604. Placuta mucozala fenestrata este indicata in: A. prezenta unui torus palatin mare situat n mijlocul boltii; B. situatia n care pacientii nu tolereaza o placa palatinala completa; C. toate tipurile de edentatii; D. numai n edentaNia frontala; E. numai n edentatia latero-laterala. (7 ,pag. 154) A,B,C 1605. Pintenii ocluzali principali au urmatoarele functii A. Asigura sprijinul parodontal B. Intervin n stabilizarea orizontala a protezei C. Intervin n mentinere D. Mentin bratele crosetului n pozitie constanta E. Mentin relatia ocluzala a protezei cu dintii antagonisti (7 ,pag. 175) A,B,D,E 1606. Sistemele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt: A. culise B. capse C. magnetice n n n n clasa I si II zona frontala zona frontala zona frontala Kennedy este de minimum 9 mm este de minimum 9 mm este de minimum 9 mm

D. crosetul cervico-alveolar E. bare cu calareti

(7 ,pag. 211) A,B,C,E * 1607. Determinarea si inregistrarea relatiei intermaxilare n edentatia partiala tratata cu proteze scheletate: A. Este o faza de laborator B. Este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului preprotetic la p acientii cu stopuri ocluzale stabile C. Este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului proprotetic D. Este o faza clinica realizata dupa proba scheletului metalic E. Are ca obiectiv transferul si pozitionarea modelelor preliminare n ocluzor sau articulator (7 ,pag. 515) D * 1608. Obiectivul determinarii si inregistrarii R.I.M. este: A. transferul modelelor de studiu n ocluzor B. transferul si pozitionarea modelelor de studiu n ocluzor C. transferul si pozitionarea modelelor de studiu n ocluzor sau articulator D. transferul si poziNionarea modelelor funcNionale n ocluzor sau articulator E. nici o afirmatie nu este corecta (7 ,pag. 515) D *1609 . Situatiile clinice n edentatia partiala cand DVO nu mai este pastrata sun t: A. sunt prezenti dinti restanti pe ambele maxilare care realizeaza unitati de ma sticatie B. dinti restanti de pe ambele maxilare realizeaza unitati de masticatie C. ambele maxilare edentate total D. un maxilar este edentat total iar celalalt edentat parNial E. edentatie frontala atat la maxilar cat si la mandibula (7 ,pag. 521) D * 1610. Determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul sabl oanelor de ocluzie este indicata in: A. toate formele de edentatie; B. edentatia de clasa a III-a cand exista destul de multi dinti restanti; C. cand exista cel putin patru unitati de masticatie, repartizate cate doua bila teral; D. n situaNia cand contactele dento-dentare sunt stabile; E. n edentatia de clasa a IV-a intinsa, cand pe arcada antagonista se afla o eden tatie partiala. (7 ,pag. 519)

E *1611. Durerile articulare din sindromul disfunctional al A. D. M. sunt consecin ta directa a: A. traumatizarii peretelui anterior al cavitatii glenoide;

B. traumatizarii peretelui posterior al cavitatii glenoide; C. contractiilor musculare nefunctionale; D. miscarilor mandibulare disfuncNionale; E. unei D. V. O. coborate. (7 ,pag. 516) A *1612 n edentatia partiala nregistrarea relatiei intermaxilare se face numai atunc i cnd: A. DVO este corecta B. Exista ocluzie de obisnuinta C. IM coincide obligatoriu cu RC D. DVO este corecta si relatia de ocluzie stabila E. Exista ocluzie de obisnuinta la o DVO subdimensionata (7 ,pag. 515) D 1613. Cand exista edentatie totala mandibulara si edentatie termino-terminala ma xilara determinarea si inregistrarea RIM comporta urmatorii timpi: A. modelarea curburii vestibulare la sablonul superior B. stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie n zona laterala pe sabl onul superior C. determinarea DVO prin ramolirea sablonului de ocluzie mandibular n zona latera la D. inregistrarea DVO prin ramolirea ambelor sabloane n zona laterala E. inregistrarea RC prin solidarizarea sabloanelor n zona laterala (7 ,pag. 538) . B,C,E 1614. Cand exista edentatie totala maxilara si edentatie termino-terminala mandi bulara determinarea si inregistrarea RIM comporta urmatorii timpi: A. modelarea curburii vestibulare la sablonul superior B. stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie frontal si lateral pe sablonul superior C. determinarea DVO prin ramolirea sablonului de ocluzie maxilar n zona laterala D. determinarea DVO prin ramolirea sablonului mandibular n zona laterala E. inregistrarea RC si solidarizarea sabloanelor de ocluzie n zona laterala (7 ,pag. 538) A,B,D,E 1615. Pentru inregistrarea R.I.M. de ocluzie avem nevoie de A. B. C. D. mase termoplastice; ceara de ocluzie; pasta de eugenat de zinc; lacuri fluorurate;

E. sabloane de ocluzie. (7 ,pag. 517-519) A,B,C,E

1616. n edentatia partiala protezabila mobil cand D.V.O. nu este pastrata, la determinarea relatiilor intermaxilare: A. se folosesc sabloane deocluzie B. se determina D.V.O. ca la edentatul total C. se poate folosi conducerea bimanuala a mandibulei D. nu se poate folosi conducerea unimanuala a mandibulei E. se pot folosi atat conducerea unimanuala cat si cea bimanuala (7 ,pag. 521) A,B,C,E 1617. Determinarea si inregistrarea R. I. M. cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este utilizata: A. n edentatiile de clasa a-IV-a intinse sau extinse cand opus edentatiei partial e se afla o edentatie partiala sau totala; B. n edentatiile de clasa a I-a si a II-a cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente; C. n edentatiile de clasa a III-a reduse; D. n edentaNiile de clasa a III-a ample; E. n edentatiile de clasa a IV-a intinse sau extinse, cand opus edentatiei partia le nu se afla o edentatie partiala sau totala. (7 ,pag. 519) A,B 1618. Relatii ocluzale incorecte se pot obtine din cauza: A. rezistentei mici a mucoasei B. consistentei neuniforme a valurilor de ceara C. consistentei uniforme a valurilor de ceara D. unui val de ocluzie din ceara, insuficient ramolit E. nici un raspuns corect (7 ,pag. 522) B,D 1619. Elementele contra basculante contribuie la: A. stabilizarea orizontala a protezei; B. transmiterea fortelor de masticatie si pe dintii stalpi indirecti; C. imobilizarea dintilor frontali si refacerea punctelor de contact; D. rigidizarea barei linguale si a crosetului continuu; E. toate variantele sunt corecte. (7 ,pag. 133) .E 1620. Elementele de stabilizare ale protezei scheletate impiedica:

A. deplasarile orizontale ale protezei

B. bascularea prin infundarea extremitatii distale a seii terminale C. bascularea prin desprinderea extremitatii distale a seii terminale D. bascularea prin infundarea seii frontale E. desprinderea completa a protezei de pe camp (7 ,pag. 124) A 1623.Diagnosticul pozitiv n hiperemia preinflamatorie se pune pe baza urmatoarelo r aspecte: A. dispariNia durerii dupa ndepartarea excitantului B. persistenNa durerii cteva minute dupa ndepartarea excitantului C. teste de vitalitate pozitive D. raspunsuri pozitive la testele de vitalitate numai la intensitaNi crescute al e excitantului E. existenNa unui proces carios fara deschiderea camerei pulpare B,C,E (5, pag.71) 1624.Diagnosticul diferenNial n hiperemia preinflamatorie se face cu: A. pulpita acuta seroasa parNiala B. pulpita acuta purulenta totala C. hipersensibilitatea dentinara D. hiperestezia dentinara E. pulpitele cronice A,C,D (5, pag.71) 1625. n pulpita acuta seroasa parNiala din punct de vedere morfopatologic se cons tata urmatoarele: A. marginaNie leucocitara intensa B. vasodilataNie n teritoriul pulpar, pereNi vasculari ngrosaNi, fara spaNii ntre c elule endoteliale C. permeabilitate scazuta a pereNilor vasculari D. hiperfuncNie odontoblastica la periferia procesului inflamator E. degenerescenNa a fibroblastilor din focarul inflamator A,D,E (5, pag.72) 1626.Din punct de vedere subiectiv, n pulpita seroasa parNiala se caracterizeaza prin: A. durere intensa, iradiata B. durere vie, localizata la un anumit dinte C. durerea poate Nine de la cteva minute la cteva ore D. durerea nu cedeaza la antialgice E. durerea este provocata de excitanNi termici, mai ales la rece B,C,E (5,pag.73) 1627. n pulpita acuta seroasa parNiala examenul clinic obiectiv pune n evidenNa: A. B. C. D. E. existenNa unui proces carios profund cu bogate depozite de dentina alterata deschiderea camerei pulpare dupa ndepartarea dentinei alterate percuNia n ax este dureroasa raspunsuri slab pozitive la testele de vitalitate termice si electrice percuNia transversala nedureroasa

A,B,E (5, pag. 73) 1628.Diagnosticul pozitiv n pulpita seroasa parNiala se pune pe baza urmatoarelor semne: A. caracterul iradiat al durerii B. durere vie, spontana sau provocata C. proces carios profund fara deschiderea camerei pulpare D. testele de vitalitate releva o sensibilitate scazuta a pulpei E. percuNia n ax pozitiva B,C (5, pag.74) 1629.Din punct de vedere morfoptologic n pulpita acuta seroasa totala se constata : A. vasodilataNie n ntreg teritoriul pulpar B. vscozitate pulpara crescuta C. permeabilitatea pereNilor vasculari D. numeroase fibre conjunctive E. fibrele de colagen sunt distruse A,C (5, pag.75) 1630.Tabloul clinic n pulpita seroasa totala este dominat de urmatoarele aspecte: A. durere spontana B. exacerbarea durerii la diversi excitanNi (rece, dulce, acru) C. tendinNa de iradiere a durerii la dinNii vecini D. durerea cedeaza la analgetice obisnuite E. pacientul localizeaza cu usurinNa dintele afectat A,B,C (5, pag.76) 1631. La examenul obiectiv n pulpita seroasa totala se constata: A. percuNia n ax negativa B. proces carios profund, camera pulpara fiind acoperita de un strat subNire de dentina C. sensibilitate scazuta la testele de vitalitate termice D. apariNia picaturii de snge la deschiderea camerei pulpare E. apariNia picaturii de puroi n momentul deschiderii camerei pulpare B,D (5, pag. 76) 1632. Diagnosticul pozitiv n pulpita seroasa totala se pune pe: A. caracterul continuu a durerii B. caracterul intens al durerii C. hiposensibilitate la testele de vitalitate termice D. percuNia n ax negativa E. percuNia n ax pozitiva A,B,E (5, paag. 76) 1633. Diagnosticul diferenNial al pulpitei seroase totale se face cu: A. hiperemia preinflamatorie B. pulpita acuta seroasa parNiala C. pulpita acuta purulenta parNiala

D. pulpita cronica deschisa ulceroasa E. parodontita apicala acuta seroasa B, E (5, pag.76) 1634.Aspectul morfopatologic n pulpita acuta purulenta parNiala cuprinde: A. odontoblastii si ncep activitatea secretorie B. se observa depunerea de dentina secundara C. fibrele nervoase sufera procese degenerative D. fragmentarea tecilor de mielina de pe suprafaNa fibrelor nervoase E. fragmentarea membranei celulare C,D,E (5, pag.77) 1635.Din punct de vedere morfopatologic puroiul din pulpita purulenta este forma t din: A. granulocite vii si moarte B. depozite de fibrina C. limfocite D. celule sanguine E.germeni microbieni A,C,E (5, pag.78) 1636.Membrana piogena din pulpita purulenta este alcatuita din: A. fibre nervoase demielinizate B. leucocite, limfocite, plasmocite C. depozite de fibrina D. fibre conjunctive E. colesterol si acizi grasi B,C,D (5, pag.77, 78) 1637.Pulpita acuta purulenta parNiala se caracterizeaza din punct de vedere morf opatologic prin urmatoarele aspecte: A. celulele sanguine se prezinta sub diverse aspecte: integre, lizate parNial sa u topite n magma purulenta B. leziunea inflamatorie supurata cuprinde si teritoriul pulpar radicular C. fibrele de colagen sunt distruse D. fibrele nervoase prezinta o detasare a tecii de mielina E. apariNia focarelor de supuraNie n pulpa radiculara A,C,D (5, pag 78) 1638.Semne clinice subiective n pulpita purulenta parNiala A. durerea dureaza cteva minute B. durerea este iradiata C. durerea apare spontan, mai ales noaptea D. durerea este localizata E. durerea este diminuata la cald B,C,D (5, pag.78, 79)

1639.Tabloul clinic subiectiv n pulpita purulenta parNiala este dominat de: A. durere violenta, la nceput localizata, apoi iradiata B. durerea poate dura cteva ore C. exacerbarea durerii la rece D. reducerea intensitaNii durerii la rece E. exacerbarea durerii la cald A,B,D,E (5, pag. 79) 1640. La examenul clinic obiectiv n pulpita purulenta parNiala se constata: A. proces carios profund B. sensibilitate scazuta la sondarea camerei pulpare C. apariNia picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare D.dupa eliminarea picaturii de puroi din camera pulpara apare o usoara sngerare E. prezenNa formaNiunii polipoase n continuarea pulpei dentare A,C,D (5, pag.79) 1641.Diagnosticul pozitiv n pulpita purulenta parNiala este dat de: A. posibilitatea de localizare a dintelui B. caracterul difuz al durerii C. testele de vitalitate sunt pozitive la intensitaNi mai mari dect cele obisnuit e D. prezenNa sngerarii la deschiderea camerei pulpare E. exacerbarea durerii la rece A,C (5, pag. 79) 1642. Diagnosticul pozitiv n pulpita purulenta parNiala se pune pe baza urmatoare lor semne: A. caracterul pulsatil al durerii B. prezenNa picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare C. exacerbarea durerii la cald D. diminuarea durerii la rece E. teste de vitalitate intens pozitive A,B,C,D (5, pag. 79) 1643. Diagnosticul diferenNial al pulpitei acute purulente parNiale se face cu: A. pulpita seroasa totala B. parodontita apicala acuta seroasa C. pulpita purulenta totala D. pulpita seroasa parNiala E. parodontita apicala acuta purulenta C,D (5, pag. 79) 1644.Pulpita acuta purulenta parNiala poate evolua spre: A. B. C. D. E. pulpita seroasa corono-radiculara pulpita purulenta corono-radiculara pulpita cronica deschisa ulceroasa gangrena pulpara necroza pulpara

B,C,D (5, pag.79) 1645. Diagnosticul pozitiv n pulpita purulenta totala se stabileste pe baza urmat oarelor aspecte clinice: A. caracterul lancinant al durerii B. sensibilitate la percuNia n ax C. caracterul pulsatil al durerii D. apariNia picaturii de puroi E. apariNia picaturii de snge B,C,D (5, pag. 80) 1646.Diagnosticul pozitiv n pulpita purulenta totala se pune pe: A. calmarea temporara a durerii la lichide reci B. teste de vitalitate reduse C. caracterul pulsatil al durerii D. sensibilitate la percuNia n ax E. calmarea durerii la cald A,B,C,D (5, pag. 80) 1647.Diagnosticul diferenNial al pulpitei purulente totale se face cu: A. parodontita apicala acuta purulenta B. pulpita purulenta parNiala C. pulpita seroasa totala D. pulpita seroasa parNiala E. parodontita apicala cronica A,B,C (5, pag.80) 1648.Pulpitele cronice se clasifica n: A. pulpite cronice ulceroase B. pulpite cronice polipoase C. pulpite cronice granulomatoase D. pulpite cronice edematoase E. granulom intern Palazzi A,B,C,E (5, pag.80) 1649.Pulpite cronice se clasifica n: A. pulpita cronica nchisa scleroatrofica B. pulpita cronica deschisa granulomatoasa C. pulpita cronica nchisa polipoasa D. pulpita cronica hiperplazica E. pulpita cronica deschisa ulceroasa A,B,D,E (5, pag.80) 1650.Pulpitele cronice deschise pot sa succeada: A. parodontitei apicale cronice B. gangrenei pulpare simple

C. pulpitei purulente parNiale D. hiperemiei preinflamatorii pulpare E. pulpitei seroase totale C,D,E (5, pag.80) 1651.n pulpita cronica deschisa ulceroasa, la examenul microscopic se constata: A. pe o secNiune axiala se constata, la examenul microscopic, prezenNa a cinci s traturi diferite B. un strat superficial reprezentat de un bogat infiltrat celular compus din lim focite, histiocite, fibrocite si plasmocite C. prezenNa unui strat superficial ce prezinta zone de necroza D.prezenNa unui strat profund ce poate prezenta centre de degenerescenNa calcara , concretizata n formarea de pulpoliNi E. prezenNa unui strat profund ce prezinta centre de degenrescenNa coloida sau g rasoasa A,C,D,E (5, pag. 83,84) 1652.La examenul subiectiv n pulpita cronica deschisa ulceroasa se constata: A. apariNia uneori a durerii n actul masticator B. existenNa unui proces carios mai vechi cu antecedente dureroase C. percuNia n ax pozitiva D. durere spontana si intensa E.n general aceasta afecNiune a pulpei nu este dureroasa A,B,E (5, pag. 84) 1653.Examenul obiectiv n pulpita cronica deschisa ulceroasa evidenNiaza: A. la palparea cu sonda a pulpei descoperite apare durere vie B. camera pulpara este ocupata de o formaNiune polipoasa de aspect moale C. proces carios profund cu bogate depozite de dentina alterata D. deschidere larga a camerei pulpare E. percuNia transversala este pozitiva C,D (5, pag.85) 1654. La examenul obiectiv n pulpita cronica deschisa ulceroasa se constata: A. nNeparea cu sonda, n profunzime, a pulpei provoaca o durere destul de vie cu sng erare abundenta B. percuNia n ax si percuNia transversala nu dau raspunsuri pozitive C. pulpa prezinta ulceraNii superficiale D.camera pulpara este ocupata de o formaNiune polipoasa de aspect moale E. testele de vitalitate sunt intens pozitive A,B,C (5, pag.85) 1655.n pulpita cronica deschisa ulceroasa diagnosticul pozitiv se pune pe urmatoa rele semne: A. B. C. D. E. raspuns pozitiv la percuNia n ax teste de vitalitate negative lipsa durerii si apariNia ei n anumite circumstanNe camera pulpara deschisa absenNa sngerarii la nNeparea pulpei cu sonda

C,D (5, pag.85) 1656. Diagnosticul diferenNial al pulpitei cronice deschise ulceroase se face cu : A. necroza pulpara B. pulpita cronica deschisa polipoasa C. granulomul intern Palazzi D.gangrena pulpara E. pulpita cronica nchisa propriu-zisa A,B,D (5, pag.85) 1657.Pulpita cronica deschisa ulceroasa poate evolua spre: A. pulpita cronica nchisa B. pulpita cronica deschisa polipoasa C. gangrena pulpara D. reacutizare E. necroza pulpara C,D,E (5, pag.85) 1658.n pulpita cronica deschisa granulomatoasa din punct de vedere morfopatologic se observa: A. o formaNiune cu aspect polipos constituita din Nesut de granulaNie B. transformare granulomatoasa a pulpei si infiltrat inflamator C. numar scazut de celule conjunctive si puNine capilare D. celule conjunctive n raport mult mai mare faNa de fibre dect n pulpa normala E. la suprafaNa formaNiunii granulomatoase se poate constata prezenNa unui epite liu pavimentos A,B,E (5, pag. 86) 1659, Diagnosticul pozitiv n pulpita cronica polipoasa se pune pe: A. carie profunda fara deschiderea camerei pulpare B. prezenNa unei formaNiuni polipoase aflata n continuarea pulpei dentare C. la nNeparea formaNiunii polipoase n profunzime apare sensibilitate D. testele de vitalitate sunt intens pozitive E. nNeparea polipului cu sonda nu provoaca sngerare B,C (5, pag. 87) 1660.Diagnosticul diferenNial al pulpitei cronice deschise polipoase se face cu: A. gangrena pulpara B. polipul gingival C. pulpita acuta seroasa D. necroza pulpara E. pulpita cronica deschisa ulceroasa B,D,E (5, pag. 87) 1661.Pulpita cronica deschisa polipoasa poate evolua spre: A. pulpita seroasa B. pulpita purulenta

C. gangrena pulpara D. pulpita cronica ulceroasa E. parodontita apicala acuta A,B,C (5, pag. 87) 1662.Pulpitele cronice nchise se caracterizeaza prin: A. B. C. D. E. n structura pulpei nu apar modificari morfopatologice procesul inflamator are o evoluNie rapida se dezvolta n condiNiile unei camere pulpare nchise n granulomul intern pulpopatia se dezvolta aparent steril n majoritatea cazurilor au o evoluNie asimptomatica din punct de vedere clinic

C, D,E (5, pag.88) 1663.Din punct de vedere simptomatologic pulpita cronica nchisa propriu-zisa se caracterizeaza prin: A. lipsa aproape totala a semnelor subiective B. dintele prezinta sensibilitate la excitanNi termici si chimici C. testele de vitalitate dau raspunsuri pozitive la intensitaNi foarte mari ale excitantului D. dintele prezinta o obturaNie mare, veche cu procese de carie secundara E. la deschiderea camerei pulpare apare sensibilitate dureroasa crescuta A,C,D (5, pag.89) 1664. n pulpita cronica propriu-zisa diagnosticul diferenNial se face cu: A. pulpita cronica nchisa granulomatoasa B. pulpita cronica deschisa granulomatoasa C. parodontita apicla cronica D. pulpita cronica deschisa ulceroasa E. necroza pulpara A,D,E (5, pag.90) 1665.EvoluNia unei pulpite cronice nchise propriu-zise se poaet face spre: A. exacerbarea unor focare de inflamaNie pulpara cu caracter subacut B. parodontita apicala acuta circumscrisa C. necroza pulpara D. granulom intern Palazzi E. gangrena pulpara A,C,E (5, pag.90) 1666.Diagnosticul pozitiv n pulpita cronica nchisa propriu-zisa este dat de: A. scaderea considerabila a vitalitaNii la diferite teste de vitalitate B. prezenNa unui proces carios profund C. prezenNa unei obturaNii ce nu intereseaza camera pulpara D. prezenNa unei carii secundare sau a recidivei de carie E. trepanarea exploratoare a peretelui de dentina pulpar evidenNiaza sensibilita te A,B,C,D (5, pag.90)

1667. Din punct de vedere morfopatologic n pulpita cronica nchisa hiperplazica se observa: A. transformare granulomatoasa n pulpa apicala B. transformarea pulpei ntr-un Nesut epitelial C. multiplicare activa a Nesutului conjunctiv cu formare de Nesut de granulaNie D. apariNia zonelor de demineralizare dentinara E. micsorarea camerei pulpare si a canalului radicular A,C,D (5, pag.91,92) 1668.Diagnosticul pozitiv n granulomul intern Palazzi este dat de: A. sensibilitate scazuta a pulpei la testele de vitalitate B. sensibilitate crescuta a pulpei la agenNi termici C. modificarea conturului camerei pulpare observata la examenul diafanoscopic D. imaginea radiologica de rezorbNie a dentinei apare sub forma pete de culoare deschisa, regulata ca forma E. largire a camerei pulpare observata la examenul radiologic n localizarea coron ara a leziunii A, C, E (5, pag. 91, 92) 1669.Diagnosticul diferenNial al granulomului intern Palazzi se face cu: A. pulpite cronice deschise B. gangrena pulpara C. granulomul chistic D. pulpita cronica nchisa propriu-zisa E. necroza pulpara D,E (5, pag.92,93) 1670.Pulpita cronica nchisa hiperplazica poate evolua spre: A. gangrena pulpara B. necroza pulpara C. fractura spontana a dintelui D. perforaNie radiculara E. pulpita cronica nchisa propriu-zisa B,C,D (5, pag. 91, 92) *1671 Mezializarea protezei scheletate mandibulare este favorizata de: A. creste edentate mandibulare descendente spre distal B. contacte premature protruzive n relatie centrica C. torus mandibular nefoliat D. montarea dinNilor artificiali laterali n afara crestei E. proces alveolar retentiv n zona linguala centrala (7 ,pag. 123) B *1672 Efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpi poate fi evitat sau diminuat prin:

A. plasarea pintenilor ocluzali n fosetele distale ale dintilor stalpi B. solidarizarea dintilor stalpi C. utilizarea crosetelor cu brate retentive cat mai rigide D. neutralizarea sistemelor speciale articulate E. neutilizarea ruptorilor sau amortizorilor de forte (7 ,pag. 136) B *1673 Cea mai mare forta masticatorie actioneaza la nivelul: A. primului molar (7 ,pentru alimentele dure la nivelul molarului 1si 2); B. molarului 2; C. premolarului 1; D. premolarului 2; E. molarului 3 (7 ,pag. 115) A *1674 Distalizarea protezelor scheletate: A. Este favorizata de creasta mandibulara ascendenta distal B. Este favorizata de creasta maxilara descendenta distal C. Este oprita de dintii restanti frontali D. Este oprita de conectorii secundari interdentari de pe dintii laterali E. Nu este influentata de functia de ncercuire a crosetelor (7 ,pag. 123) D 1675 Fortele functionale de masticatie sunt: A. intermitente B. de intensitate variabila n functie de consistenta alimentelor C. continue D. cu directie preponderent verticala E. cu directie preponderent orizontala (7 ,pag. 110-111) A,B,D 1676 La o proteza scheletata elementele contrabasculante contribuie suplimentar la: A. stabilizarea orizontala a protezei B. imobilizarea dintilor frontali si refacerea punctului de contact C. stabilizarea verticala a protezei D. transmiterea fortelor de masticatie si pe dintii stalpi indirecti E. rigidizarea protezei (7 ,pag. 130) A,B,D,E

1677. Deplasarea verticala a protezei prin desprindere este favorizata de:

A. fortele date de alimentele lipicioase B. musculatura coboratoare C. musculaura ridicatoare D. supraextensia seilor E. gravitatia cand la maxilar exista putini dinti restanti (7 ,pag. 114) A,B,D,E 1678. Deplasarea verticala a protezelor prin nfundare apare in: A. deglutitie B. bruxism C. presiuni exercitate cu limba D. echilibrare incorecta a ocluziei E. DVO marita (7 ,pag. 117) A,B,D,E 1679. Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive n urmatoarele situatii: A. au intensitate mare B. actioneaza continuu C. DVO supraevaluata D. DVO subevaluata E. au componente predominant oblice si orizontale (7 ,pag. 112) A,B,C,E 1680. La protezele acrilice, cand forta functionala actioneaza asupra dintilor a rtificiali, solicitarea suportului muco-osos depinde de: A. extinderea bazei protezei B. rezilienta mucoasei C. rezistenta parodontiului D. extinderea si precizia adaptarii seilor E. intensitatea si directia fortelor (7 ,pag. 111) . A,B,D,E 1681. Mezializarea protezelor scheletate este o tendinta de deplasare care apare in: A. edentatii mandibulare terminale cu creste descendente spre distal B. edentatii mandibulare terminale cu creste ascendente spre distal C. edentatii maxilare terminale cu creste ascendente spre distal D. edentatii maxilare terminale cu creste descendente spre distal E. contacte premature protruzive n R.C. (7 ,pag.

119). B,D,E

1682. Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive cand: A. nu se transmit n axul dintilor restanti; B. au intensitate mare; C. actioneaza continuu; D. acNioneaza intermitent; E. exista o hiperactivitate musculara. (7 ,pag. 116) A,B,C,E 1683. Mijloacele auxiliare pentru mentinerea protezelor partiale sunt: A. adeziunea; B. retentivitatea tuberozitatilor; C. tonicitatea musculara; D. fricNunea dintre dinNii restanNi si elementele constitutive ale protezei sche letate; E. succiunea (7 ,pag. 120) A,B,C,D 1684. Bascularea prin infundarea extremitatii distale a seilor protezei scheleta te poate fi limitata de: A. amprenta functionala necompresiva la mandibula B. sei terminale extinse la maximum C. evitarea acoperirii tuberculului piriform de catre seile terminale D. conectori principali maxilari mai ingusti decat intinderea edentaNiei E. captusirea seilor pentru a compensa resorbtia n timp a crestelor (7 ,pag. 136) B,E 1685. Bascularea cu infundare poate fi diminuata prin: A. amprente de compresiune B. sei terminale cu extindere maxima C. sei terminale cu extindere minima D. captusirea seilor E. conectori principali la maxilari de latime echivalenta cu intinderea edentati ei (7 ,pag. 134) A,B,D,E *1686. Care sunt cauzele lipsei de mentinere a unei proteze scheletate: A. B. C. D. E. crosete prea lungi contacte ocluzale functionale sei supraextinse dinNi montaNi pe mijlocul crestei modelarea convexa a versantelor externe ale seilor protetice

(7 ,pag. 550) C

*1687. Ce fel de contacte interdentare trebuie sa aiba n masticatie protezele uni terminale: A. contacte interdentare pe partea activa cat si pe partea de balans B. contacte interdentare pe partea pasiva C. contacte interdentare numai pe partea activa D. contacte interdentare numai pe partea de balans E. fara contacte interdentare (7 ,pag. 542) C *1688. La cat timp dupa inserarea protezei partiale mobilizabile se stabileste s edinta de reexaminare: A. 72 ore B. 3-4 zile C. o saptamana D. 24 ore E. 6 ore (7 ,pag. 546) .D * 1689. Pentru verificarea bascularii laterale n cazul protezelor scheletate, ce trateaza edentatii terminale se fac: A. presiuni pe cuspizii vestibulari ai dintilor laterali B. presiuni pe cuspizii orali ai dintilor laterali C. presiuni pe extremitatea distata a seii D. presiuni pe elementele de menNinere indirecta E. presiuni vestibulo-orale n zona frontala (7 ,pag. 540) A *1690 Contactele premature pe pintenii ocluzali se desfiinteaza prin: A. Retusarea cuspidului antagonist B. Slefuirea fosetei-gazda a pintenului C. Slefuirea fetei ocluzale a pintenului D. Slefuirea fetei dinspre foseta-gazda a pintenului E. Redeterminarea relatiilor ocluzale (7 ,pag. 542) C *1691. Contactele interdentare multiple trebuie sa se regaseasca n : A. B. C. D. doar n intercuspidarea maxima doar n relatie centrica atat n intercuspidare maxima cat si n relatie centrica n pozitie de cap la cap

E. nici un raspuns nu este corect (7 ,pag. 542).C *1692 Obiectivele echilibrarii ocluzale a protezelor scheletate sunt: A. crearea B. crearea C. crearea D. crearea E. toate (7 ,pag. 541) .E de de de de contacte contacte contacte contacte simultane pe toti dintii stabile pe dintii naturali si artificiali stabile n RC stabile n IM

1693 Dupa aplicarea protezei scheletate n cavitatea bucala pacientul trebuie inst ruit: A. sa spele proteza cu apa fiarta B. sa foloseasca prafuri abrazive C. poate folosi un amestec de apa si otet o data pe saptamina D. sa spele proteza numai seara E. sa nu foloseasca substante chimice sau alcool (7 ,pag. 575) C,E 1694 Inainte de aplicarea protezei scheletate n cavitatea bucala: A. proteza se pastreaza intr-un vas cu apa pina la venirea pacientului B. plusurile fine de acrilat de pe fata interna a crosetelor nu se indeparteaza C. se controleaza montarea si aspectul dintilor artificiali D. se verifica stabilitatea si mentinerea E. se apreciaza gradul de finisare al protezei (7 ,pag. 567) A,C,E 1695. Insertia protezei scheletate se va face: A. prin presiuni mari B. cu degetele pe bratul retentiv al crosetelor C. dupa ce tehnica este demonstrata de medic D. muscand pe proteza n scopul asezarii ei pe campul protetic E. cu degetele pe crosete la nivelul pintenilor (7 ,pag. 572) C,E 1696. Durerea localizata la nivelul crestelor aparuta la aplicarea protezelor sc heletate n cavitatea bucala: A. se poate datora unor plusuri acrilice pe fata externa a seilor

B. poate fi data de contacte premature si interferente C. poate sa apara datorita unor pliuri longitudinale ale mucoasei intinse la amp rentare

D. necesita localizarea zonei dureroase si inlaturarea cauzei E. se poate datora unei mucoase subtiri si atrofice (7 ,pag. 577) B,D,E 1697. Muscarea limbii sau a obrajilor aparute la proteza scheletata: A. muscarea limbii se poate datora montarii linguale a dintilor B. muscarea limbii se poate datora montarii n pozitie"cap la cap"a cuspizilor lin guali C. se intalneste la pacientii tineri D. muscarea obrazului se poate datora unui tonus muscular scazut E. necesita intotdeauna remontarea dintilor (7 ,pag. 580) A,B,D 1698. Acumularea de alimente sub proteza se datoreaza A. lipsei de mentinere a protezei; B. departarii marginilor seii de zonele retentive ale crestei; C. atrofia n timp a crestei; D. lipsei de adaptare a seilor necorectate prin captusire; E. lipsei de stabilitate a protezei. (7 ,pag. 551 A,B,C,D) 1699 . Desprinderea protezelor scheletate de pe campul protetic poate aparea n urmatoarele situatii: A. sei supraextinse peste limitele fiziologice; B. crosete foarte elastice; C. dintii artificiali montati la mandibula sunt prea lingualizati; D. dinNii artificiali montaNi n afara muchiei crestelor; E. doar raspunsurile C si D sunt corecte. (7 ,pag. 550) A,B,C,D 1700 . Dezinsertia unei proteze scheletate de pe campul protetic se face: A. cu forte bilaterale simultane B. actionand asupra varfurilor bratelor retentive ale crosetelor C. actionand asupra portiunii rigide a bratelor retentive ale crosetelor D. folosind indexul la protezele superioare E. folosind indexul la protezele inferioare (7 ,pag. 543) . A,C,D 1701. Durerea provocata de o proteza partiala noua poate avea drept cauze:

A. Conectori principali rigizi B. Margini ascutite ale seilor

C. Contacte premature si interferente ocluzale D. Mucoasa subtire si atrofica E. Contur neregulat al crestelor (7 ,pag. 547-548) . B,C,D,E 1702 . Producerea unui zgomot se datoreaza: A. lipsei de mentinere a protezei B. este sesizat la inchiderea gurii prin lovirea dintilor intre ei C. unei dimensiuni verticale prea mici D. dintii din acrilat produc mai usor acest zgomot E. dintii din portelan nu produc zgomot (7 ,pag. 553) A,B 1703. Localizarile frecvente ale durerii dupa aplicarea protezei sunt: A. la nivelul torusului mandibular B. la nivelul comisurii bucale C. la periferia campului protetic D. la nivelul dintelui stalp E. la nivelul crestelor (7 ,pag. 547) . C,D,E *1704. n intercuspidare maxima la pacientii cu ocluzie labiodonta, dintii anterio ri se gasesc: A. n B. n C. n D. n E. n (8 ,pag. 160) C relatie distalizata relatie mezializata relatie cap la cap relaNie inversa protruzie maxima

*1705 . n miscarea de protruzie, dezocluzia dintilor cuspidati se realizeaza lent daca: A. dintii laterali au cuspizi inalti B. dintii laterali au parodontiu sanatos C. pacientul are ghidaj canin D. pacientul are ghidaj de grup lateral E. panta palatinala este mai lina, mai orizontala (8 ,pag. 162) E

* 1706. Trauma ocluzala secundara apare cand solicitarile ocluzale actioneaza: A. doar asupra cuspizilor vestibulari inferiori

B. asupra unui C. doar asupra D. asupra unui E. doar asupra (8 ,pag. 151) D

dinte cu paradontiu sanatos unui dinte cu radacini curbe dinte cu paradonNiu slabit n prealabil unui dinte rotit n ax

*1707 Contactele premature n R.C. pot devia mandibula spre anterior afectand prop ulsia prin: A. Abraziunea exagerata a dintilor laterali B. Afectarea parodontala a dintilor laterali C. Hipoactivitate musculara D. Afectare parodontala a dintilor anteriori E. Inactivitate musculara (8 ,pag. 158) .D * 1708. Teoria functionalista Pankey-Mann-Schyles afirma urmatoarele criterii al e ocluziei functionale: A. n propulsie sa nu existe contact intre dintii posteriori B. n lateralitate sa existe contact pe partea nelucratoare C. n lateralitate sa se realizeze un ghidaj de grup lateral, excluzand caninul D. Intercuspidarea maxima este anterioara pozitiei de relatie centrica cu 1,3 1, 5 mm E. Nu toti subiectii au Long Centric (8 ,pag. 147) A *1709 Care din urmatoarele afirmaNii privind teoria gnatologica sunt corecte : A. IM nu coincide cu RC B. stopurile ocluzale din grupurile I si III sunt de tip tripodic C. deglutiNia nu se efectueaza n RC D. n protruzie prezenNa contactelor la nivelul dinNilor posteriori E. miscarea de lateralitate se face ntotdeauna cu conducere canina (8 ,pag. 146) .B 1710 . Criteriile ocluziei functionale conform teoriei functionaliste sunt: A. n propulsie sa nu existe contact intre dintii posteriori B. Miscarea de lateralitate se face totdeauna cu conducere canina C. Intercuspidarea maxima (8 ,IM) este anterioara pozitiei de relatie centrica ( 8 ,RC) D. n miscarea de lateralitate nu trebuie sa existe contacte pe partea nelucratoar e E. Sa nu existe interferente pe parcursul long centricului (8

,pag. 147) . A,C,D,E

1711 . Scoala romaneasca considera ca o ocluzie functionala trebuie sa indepline asca o serie de criterii: A. Coincidenta intre RC si IM B. Stopuri ocluzale multiple si stabile n RC C. Absenta interferentelor pe partea lucratoare n miscarea de lateralitate D. Contacte ocluzale n suprafata intre dinti E. Dezocluzia dintilor cuspidati n miscarea de propulsie (8 ,pag. 148) . B,C,E 1712. Criteriile ocluziei functionale dupa teoria gnatologica sunt A. Deglutitia sa se efectueze totdeauna n RC B. Miscarea de lateralitate sa se realizeze cu ghidaj de grup lateral, inclusiv caninul C. Toti indivizii sa prezinte point centric D. Daca exista long centric, IM si RC sa se realizeze la aceeasi dimensiune vert icala E. La nivelul stopurilor ocluzale din grupa I si III sa se realizeze contact tri podic (8 ,pag. 146) . A,C,E 1713 . Deraparea mandibulei din relatie centrica se datoreste: A. Prezentei unui"long centric" B. Unui trismus centric C. Unor contacte dentare care se fac pe pante inclinate D. Unor contacte dentare care se fac cuspid pe cuspid E. Unor contacte dentare de tip cuspid-foseta (8 ,pag. 149). C,D 1714 . Prin stopuri ocluzale stabile se intelege A. Prezenta contactelor ocluzale care impiedica migrarile dentare B. Prezenta contactelor ocluzale care impiedica migrarile dentare care compensea za abrazia dentara C. n RC contactele dento-dentare trebuie sa fie intotdeauna aceleasi D. n IM contactele dento-dentare nu este nevoie sa fie intotdeauna aceleasi E. Mandibula sa nu derapeze n nici un sens (8 ,pag. 149) . A,C,E 1715 . Trauma ocluzala primara se caracterizeaza prin: A. apare pe un parodontiu sanatos B. apare pe un parodontiu slabit C. forta ce se exercita asupra dintelui este normala

D. forta este exercitata n afara axului lung al dintelui E. forta are o intansitate normala dar prelungita n timp

(8 ,pag. 151) . A,D,E 1716. Etiologia interferentelor lucratoare n miscarea de lateralitate poate fi: A. inaltimea prea mare a cuspizilor B. grosimea prea mare a versantelor C. un ghidaj canin prea deschis D. inaltimea prea mica a cuspizilor E. grosimea prea mica a versantelor (8 ,pag. 168) . A,B,C vestibulari mandibulari interne ale cuspizilor vestibulari vestibulari maxilari interne ale cuspizilor vestibulari

1717 . Sindromul molarului de 6 ani se caracterizeaza prin urmatoarele semne pat ologice: A. mezioversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari B. mobilizarea premolarului unu de parte opusa C. aparitia diastemei D. linguoversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari E. abrazia dintilor frontali (8 ,pag. 164) . A,C,D 1718 . Factorii care tulbura armonia dintre ghidajul anterior si miscarile funcN ionale ale mandibulei sunt (8 ,dupa Ramfjord si Ash) : A. Pulpitele acute B. DistrucNiile coronare C. EdentaNia D. Parodontopatia E. Echilibrarea ocluzala necorespunzatoare (8 ,pag. 159) . B,C,D,E 1719 . Scoala romaneasca de ocluzologie sustine urmatoarele, cu privire la ocluz ie: A. existenta B. existenta C. miscarile are D. stopurile E. stopurile (8 ,pag. 148-149) . A,B,D,E long-centricului wide-centricului de lateralitate n timpul masticatiei se fac fara contacte dento-dent ocluzale stabile, multiple si simultane sa se realizeze n RC ocluzale stabile,simultane si multiple sa se realizeze n IM

1720 . n cadrul fenomenului Thielemann :

A. Cnd interferenNa este cauzata de un ultim molar mandibular este afectat un inc isiv maxilar de aceeasi parte

B. Cnd interferenNa este cauzata de un ultim molar maxilar este afectat un incisi v maxilar de aceeasi parte C. Cnd interferenNa este cauzata de un ultim molar mandibular este afectat un inc isiv maxilar de partea opusa D. Cnd interferenNa este cauzata de un ultim molar maxilar este afectat un incisi v maxilar de partea opusa E. Cnd exista interferenNe bilaterale sunt afectaNi incisivi din ambele parNi (8 ,pag. 162-163) . B,C *1721 . Fremitus-ul este: A. mobilitatea unui dinte cu punga parodontala de 2 mm B. mobilitatea fiziologica a dintelui n alveola C. mobilitatea unui dinte n ax D. mobilitatea patologica a unui dinte n cursul unei miscari mandibulare cu conta cte dentodentare sesizata prin palpare E. sunetul pe care il fac dintii la intercuspidare maxima n situatia unor contact e premature (8 ,pag. 187) .D * 1722. Semnele musculare ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt: A. Durerea iradiata (8 ,referita, miofasciala); B. Hipertrofii musculare; C. Limitarea unei miscari mandibulare; D. Devierea de la traseul normal al unor miscari mandibulare; E. Toate raspunsurile sunt corecte. (8 ,pag. 189-190) .E *1723 . Semne radiologice ale disfunctiei mandibulo-craniene sunt: A. leziuni carioase B. leziuni periapicale odontogene C. necroza pulpara D. rarefacNia pereNilor sinusali E. ingustarea spatiului periodontal (8 ,pag. 188,189) .B *1724 . Abraziunea patologica generalizata: A. Reduce laNimea suprafeNelor ocluzale la dinNii laterali B. Accentueaza curba transversala de ocluzie C. Se opreste la ecuatorul dinNilor

D. De regula DVO este pastrata

E. De regula se nsoNeste de rezorbNia procesului alveolar (8 ,pag. 184) .D *1725 . Miloliza reprezinta : A. o faNeta de abrazie B. o leziune carioasa C. o leziune cuneiforma situata strict n smalN D. o hipoplazie radiculara E. o hipercementoza radiculara (8 ,pag. 183) .C *1726 . n patologia de origine ocluzala nu se intervine n sensul terapiei ocluzale specifice, n urmatoarele situatii: A. dizarmonii ocluzale B. fonatie nesatisfacatoare acuzata de pacient C. fizionomie nesatisfacatoare acuzata de pacient D. disfunctie ocluzala E. intercuspidare de necesitate (8 ,pag. 178, 179, 181) .A 1727 . Despre abrazia patologica sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. poate fi generalizata sau localizata B. forma generalizata apare cel mai des n bruxism C. forma generalizata este si excentrica D. fatetele de uzura sunt mai mate decat restul dintilor E. fatetele de uzura semnifica un contact prematur sau o interferenta. (8 ,pag. 183-184) . A,B,E 1728 . Semnele dentare n disfunctia mandibulo-craniana sunt: A. miloliza B. mobilitatea dentara C. abrazia patologica sectoriala D. fenomenul tieleman E. odontalgii. (8 ,pag. 183-188) . A,C,E 1729. Sindromul algodisfunctional miofascial (8 ,SAM):

A. este o entitate patologica din cadrul disfunctiei temporo-mandibulare B. factorii ocluzali nu intervin n patologia SAM C. nu beneficiaza de tratament ocluzal

D. se manifesta prin durere, spasme, redoare si/sau oboseala musculara E. are punct de plecare articular. (8 ,pag. 181-182) . A,D 1730 . Slefuirea selectiva n miscarea de lateralitate: A. trebuie sa pastreze stopurile ocluzale B. se reduce din versantele cuspidiene C. daca obstacolul este intre varfurile cuspidiene se reduc ambele stopuri ocluz ale D. pentru obstacolele lucratoare se slefuieste dupa regula BULL E. pentru obstacolele nelucratoare se slefuieste dupa regula LUBL. (8 ,pag. 231-232) . A,B 1731 . Modificarile laminei dura ca semn radiologic al disfunctiei craniomandibu lare sunt: A. ingrosare B. largirea spatiului periodontal C. intrerupere D. resorbNia limbusului alveolar E. rarefactie osoasa periapicala (8 ,pag. 188) . A,C 1732 . Semnele dentare ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt: A. Miloliza; B. Fisuri/fracturi coronare; C. Abraziunea patologica; D. Hiperestezie dentinara; E. Necroza pulpara. (8 ,pag. 183-184) . A,B,C,E 1733 . Semnele paraclinice articulare ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt: A. Subluxatii ale condilului mandibular; B. Spatiu articular largit; C. Atrofia tuberculilor articulari; D. NeregularitaNi ale contururilor osoase; E. Scleroza osoasa subcorticala (8 ,pag. 191) . A,C,D,E 1734 . Semnele parodontale ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt:

A. Fenomenul Thieleman; B. Fisura Stillman; C. Tremele secundare;

D. Pungile parodontale; E. Fremitus. (8 ,pag. 187-188) . A,B,C,E 1735. Abrazia patologica generalizata: A. apare n bruxism B. DVO este micsorata C. DVO nu este modificata D. este neconforma cu varsta biologica E. este n concordanta cu varsta biologica (8 ,pag. 184). A,C,D 1736 . Gutierele ocluzale au rol in: A. amendarea artralgiilor temporomandibulare B. amendarea mialgiilor ocluzogene C. impiedica abrazia dentara D. pun n repaus condilii mandibulari prin scaderea DVO E. impiedica trauma ocluzala (8 ,pag. 227) . A,B,C,E 1737 . Aspectele patologice ale unui contact prematur se manifesta prin: A. mobilitate B. fremitus C. zgomot clar la percutie D. retractie parodontala E. modificarea dinamicii mandibulare (8 ,pag. 210, 178, 181) . A,B,D,E * 1738. La maxilar muschii dislocatori ai protezei totale sunt: A. Muschii valului palatin B. Buccinatorul C. Orbicularul D. Ridicatorul propriu al buzei superioare E. Rizorius (6 ,pag. 34) .A *1739 . Torusul mandibular prezinta urmatoarele caractere: A. Apare dupa o extractie dificila B. E situat n zona linguala centrala

C. E situat sub linia oblica interna

D. E situat lingual n dreptul premolarilor E. Nu creaza dificultati n protezare (6 ,pag. 27) .D *1740 . Mucoasa pasiv mobila are urmatoarele caracteristici: A. este foarte aderenta la periost B. nu poate fi mobilizata de medic C. are o latime intre 1-3mm D. are o laNime intre 1-5mm E. este situata la distanta de fundurile de sac vestibulare (6 ,pag. 25) .C *1741 . Zona tuberculului piriform: A. este o zona de sprijin B. este una de inchidere marginala C. este atat o zona de sprijin, cat si una de inchidere marginala D. are ca limita anterioara fata meziala a molarulu de 12 ani E. trebuie evitata de catre baza protezei, deoarece este un element negativ (6 ,pag. 40) .C *1742 . Mucoasa pasiv-mobila: A. Este aderenta de periost B. Poate fi mobilizata de miscarile functionale ale pacientului C. Are o latime de 4 mm D. Cu ct este mai ngusta succiunea este mai buna E. Nu are tesut submucos lax. (6 ,pag. 25).B *1743. Prin cmp protetic se nNelege A. zona de sprijin B. zona de succiune C. totalitatea Nesuturilor care vin n contact cu proteza D. mucoasa fixa E. mucoasa mobila (6 ,pag. 19) .C *1744 . Torusul palatin A. este situat n regiunea posterioara a apofizelor alveolare B. are rol n menNinerea si stabilizarea protezei C. este situat pe sutura palato-maxilara

D. este vizibil de la inspecNie sau la palpare E. se asociaza cu o bolta adnca (6 ,pag. 20) .D 1745 . Conduita terapeutica n cazul torusului mandibular poate sa fie de: A. Exereza chirurgicala B. Amprenta compresiva C. Folierea modelului preliminar D. Folierea modelului final E. Rascroirea bazei protezei la acest nivel (6 ,pag. 27-47) . A,C,D 1746 . Campul protetic edentat total este format din A. zona B. zona C. zona D. zona E. zona (6 ,pag. 19) . A,C de de de de de sprijin adeziune succiune menNinere stabilitate

1747. Ce se intelege prin expresia"camp protetic"la edentatul total: A. Totalitatea tesuturilor din cavitatea bucala B. Totalitatea tesuturilor care vin n contact cu proteza respectiva C. Crestele edentate restante D. Teritoriul biologic pe care se aplica proteza mobilizabila E. Fibromucoasa palatina (6 ,pag. 19) . B,D 1748 . Mucoasa pasiv mobila: A. Are o latime intre 1 si 3 mm. B. Este situata n apropierea fundurilor de sac vestibulare. C. Face trecerea spre fibromucoasa palatina. D. Prin cresterea laNimii favorizeaza fenomenul de succiune. E. n profunzime, are tesut submucos lax. (6 ,pag. 25) . A,B,D,E 1749 . Mucoasa zonei de succiune este alcatuita din: A. Mucoasa mobila ce se aplica pe fata externa a protezei n vecinatatea marginilo r.

B. Fibromucoasa ce vine n contact cu placa palatinala. C. Mucoasa pasiv mobila.

D. Crestele alveolare. E. Lueta. (6 ,pag. 19) . A,C 1750 . Zona de sprijin mandibular: A. Se intinde n majoritatea cazurilor pana la nivelul crestei milohioidiane. B. Prezinta deseori deasupra liniei oblice interne proeminente osoase rotunjite. C. Este delimitata posterior de tuberculul mandibular. D. Cuprinde torusul mandibular situat deasupra liniei oblice externe. E. Poate prezenta cute, bride, longitudinale datorita atrofiei rapide. (6 ,pag. 27, 28) . A,B,C,E 1751 . Zona de succiune mandibulara: A. Este situata la periferia campului protetic edentat total. B. Este zona de trecere dintre mucoasa fixa si cea mobila. C. Cuprinde si suportul osos. D. Este reprezentata de mucoasa pasiv mobila E. Situarea cat mai aproape de fundul de sac vestibular defavorizeaza aparitia s ucciunii. (6 ,pag. 28, 29) . A,B,D 1752 . Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice unui camp protetic moa le maxilar: A. prezinta o mucoasa groasa si aderenta B. substratul osos prezinta o rezorbtie accentuata C. prezinta o mucoasa cu un tesut submucos abundent D. aderenNa mucoasei la periost este slaba E. pentru amprenta se recomanda tehnici speciale (6 ,pag. 25) . C,D,E 1753 . n zona tuberculului piriform, elementele negative sunt reprezentate de: A. muschiul buccinator B. muschiul genioglos C. fibre tendinoase din muschiul temporal D. fibre ale muschiului maseter E. muschiul palatoglos (6 ,pag. 40)

. C,D,E 1754 . Cmpurile deformabile moi

A. se datoreaza purtarii ndelungate a unor proteze incorecte B. necesita excizia chirurgicala preprotetica

C. necesita tehnici speciale de amprentare D. se ntlnesc frecvent la pacienNii edentaNi care nu poarta proteze E. se asociaza cu o bolta palatina plata (6 ,pag. 25) . A,C *1755 . Adeziunea buna a protezelor totale este asigurata de: A. Creste edentate cu versante neutre B. Bolta palatina n forma de"V" C. Bolta palatina plata D. Creste edentate cu versante neretentive E. Tubercul piriform oblic (6 ,pag. 46) .C * 1756. n timpul amprentarii, tuberculul piriform va fi acoperit de lingura: A. numai n 2/3 posterioare B. pe toata suprafata C. numai n 1/3 posterioara D. nu va fi acoperit E. numai n 2/3 anterioare (6 ,pag. 48) .E * 1757. Prezenta bridelor longitudinale la periferia campului protetic necesita amprentarea cu: A. alginat B. siliconi pasta C. materiale termoplastice D. gips E. materiale reziliente (6 ,pag. ) .C * 1758. Torusul mandibular proeminent: A. asigura mentinerea protezei pe camp B. necesita folierea modelului C. nu impiedica protezarea D. asigura un sprijin mai bun protezei E. necesita reducere chirurgicala (6 ,pag. 47) .E *1759 . n zona frontala un fren inserat aproape de muchia crestei poate fi: A. corectat chirurgical

B. ocolit doar de lingura individuala C. ocolit doar de proteza finita D. acoperit de macheta din ceara E. utilizat pentru mentinerea protezei (6 ,pag. 46) .A *1760 . Atitudinea fata de mucoasa balanta consta in: A. nu B. se C. se D. se E. se (6 ,pag. 47) .E se indeparteaza niciodata chirurgical amprenteaza cu alginat amprenteaza cu elastomeri siliconici de consistenta medie amprenteaza cu ghips amprenteaza cu materiale bucoplastice

*1761. Mucoasa rezilienta necesita: A. amprentare B. amprentare C. amprentare D. amprentare E. amprentare (6 ,pag. 47) .B cu orice material de despovarare si materiale fluide compresiva cu materiale termoplastice cu materiale bucoplastice

*1762 . TuberozitaNile procidente necesita: A. amprentarea cu materiale ce devin elastice B. foliere pentru prevenirea bascularii protezei si a fracturarii ei C. corectare chirurgicala D. amprenta cu materiale de consistenNa redusa E. lingura distanNata sau perforata (6 ,pag. 46) .C * 1763. La protezele totale, adeziunea este maxima n urmatoarele condiNii: A. torusul palatin este situat n 1/3 mijlocie a bolNii palatine B. bolta palatina este plata C. crestele edentale au versant neutru D. torusul mandibular este mic E. creasta milohioidiana este rotunjita (6 ,pag. 46) .B 1764. Elemente nefavorabile ale campului protetic edentat total sunt: A. Mucoasa fixa cu rezilienta mare

B. Mucoasa fixa cu rezilienta mica C. Creste edentate retentive D. Limba cu insertie anterioara E. Tuberculul piriform cu directie orizontala (6 ,pag. 46-48) . A,B,C 1765. Mentinerea protezelor totale se rezolva prin: A. Amprentarea fidela a crestelor edentate retentive B. Amprentarea fidela a tuberozitatlor C. Amprentarea fidelaa a boltii palatine D. Amprentarea fidela a zonei de succiune E. Realizarea paralelismului intre substratul osos si suprafata mucozala a prote zelor (6 ,pag. 46) . C,D 1766 . Palparea n cazul examenului clinic al pacientului edentat total poate pune n evidenta: A. Dureri la nivelul ATM B. Starea grupurilor ganglionare C. Amplitudinea deschiderii mandibulei D. Deformari osoase E. Gradul de rezilienta al mucoasei fixe (6 ,pag. 45) . A,B,D,E 1767. Examinarea vechilor proteze poate da indicatii despre: A. materialul de amprentare utilizat B. toleranta tisulara a materialului folosit n confectionarea protezei C. aspectul bazei si marginilor protezei D. durata purtarii protezelor E. existenta unor obiceiuri vicioase (6 ,pag. 48-49) . B,C,E 1768 . Pozitia limbii este favorabila protezarii atunci cand: A. are o insertie posterioara B. are o insertie anterioara C. nu acopera versantele externe ale protezei D. nu permite protracNia la modelarea marginii linguale a amprentei E. permite protractia la modelarea marginii linguale a amprentei (6 ,pag. 46) . B,E

1769 . MenNinerii si stabilitaNii protezei i este favorabila:

A. o creasta foarte retentiva frontal vestibular B. bolta palatina n forma de "U C. mucoasa de coloraNie normala, groasa, aderenta D. o creasta moderat retentiva E. tuberozitaNile procidente (6 ,pag. 47) . B,C 1770 . La proteza totala maxilara, adeziunea este buna n urmatoarele situaNii: A. creasta edentala este retentiva B. bolta palatina este n forma de "U C. bolta este plata D. torusul palatin este situat doar n 1/3 ant. a palatului E. bolta palatina e n forma de "V (6 ,pag. 46) . B,C 1771 . Necesita corectare chirurgicala urmatoarele elemente ale substratului oso s al cmpului protetic edental total: A. torusul palatin proeminent B. torusul mandibular proeminent C. creasta milohioidiana proeminenta, ascuNita D. tuberozitate procidenta E. creasta f. retentiva frontal vestibular (6 ,pag. 46-47) . B,D,E 1772 . Se recomanda ca lingura individuala si proteza finita sa ocoleasca urmato arele formaNiuni ale cmpului protetic edentat total: A. bridele longitudinale ale mucoasei B. un fren inserat aproape de muchia crestei, n unele situaNii C. un torus mandibular mic, acoperit de o mucoasa subNire, sensibila D. bridele canine E. creasta milohioidiana proeminenta (6 ,pag. 47) . B,D 1773 . n edentaNia totala, bolta palatina plata va asigura: A. stabilitatea n sens antero-posterior (6 ,sagitala) B. stabilitatea transversala C. adeziunea D. succiunea E. sprijinul (6 ,pag.

46) . C,E

*1774 . Amprenta preliminara cu protezele vechi, utilizeaza ca material de ampre ntare: A. materiale cu vscozitate lent progresiva B. siliconii C. alginatul D. gipsul E. mase termoplastice (6 ,pag. 122) .A *1775. n tehnica de amprentare mucostatica: A. marginile lingurii vor fi mult scurtate si distantate de zonele ce trebuie pr otejate de presiuni B. marginile lingurii vor trebui prelungite pna n fundul de sac C. se va aplica un rulou de ceara pe faNa externa a lingurii D. se va aplica un rulou de ceara pe faNa interna a lingurii E. marginile lingurii vor trebui bine rasucite la nivelul formaNiunilor mobile (6 ,pag. 105) .A *1776 . Testul Herbst de deschidere larga a gurii modeleaza: A. periferia cmpului protetic n regiunea celui de-al doilea molar (6 ,p. Eisenring si p. Fisch) B. periferia cmpului protetic n zona V laterala maxilara C. periferia cmpului protetic n zona V laterala mandibulara D. nisa lui Ney si Bowen E. zona vestibulara frontala maxilara si mandibulara (6 ,pag. 114) .A *1777. Care din urmatoarele afirmaNii privind lingurile individuale sunt corecte : A. se confecNioneaza pe modelul funcNional B. nu este necesara adaptarea lor n cavitatea orala C. se confecNioneaza numai acrilat D. pot fi confecNionate distanNat faNa de model n anumite zone E. se confecNioneaza numai din placa de baza (6 ,pag. 104) .D *1778. Care sunt obiectivele amprentarii preliminare n cadrul tratamentului edent aNiei totale: A. rezolvarea parNiala a sprijinului protezei totale B. realizarea unui model preliminar pe care se va confecNiona lingura individual a mandibulara

C. rezolvarea integrala a problemelor de fonaNie D. rezolvarea integrala a problemelor de fizionomie E. rezolvarea problemelor legate de rapoartele intermaxilare

(6 ,pag. 64) .B *1779. La alegerea materialului si a tehnicii de amprentare n edentatia totala se va lua n considerare ca un cmp protetic dur permite amprentarea cu: A. alginat; B. ghips; C. stents; D. hidrocoloizi reversibili; E. orice tip de material de amprentare. (6 ,pag. 67) .C *1780. Reprezinta un scop al amprentarii n edentaNia totala: A. Rezolvarea B. Rezolvarea C. Rezolvarea D. Rezolvarea E. Rezolvarea (6 ,pag. 62-63) .B integrala a sprijinului parNiala a stabilitaNii integrala a stabilitaNii parNiala a problemelor de fizionomie parNiala a problemelor fonatorii.

*1781. Amprentei preliminare cu alginat i se poate reprosa A. lipsa de precizie B. supraextinderea marginilor C. manipularea dificila D. necesitatea de a se turna imediat E. marginile prea subNiri (6 ,pag. 100) .B *1782. Metoda de amprentare Schreinemakers se realizeaza utiliznd ca material de amprentare: A. materiale cu prize retard B. siliconi C. alginatul D. gipsul E. mase termoplastice (6 ,pag. 108) .C *1783. Care din urmatoarele afirmaNii privind lingurile individuale sunt corecte :

A. se confecNioneaza pe modelul funcNional B. nu este necesara adaptarea lor n cavitatea orala C. sunt prevazute ntotdeauna cu mner

D. nu pot fi confecNionate distanNat faNa de model n anumite zone E. se confecNioneaza numai din placa de baza (6 ,pag. 104) .C *1784. Determinarea si nregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul sabloan elor de ocluzie este indicata n: A. toate formele de edentaNie; B. edentaNia de clasa a III-a cnd exista destul de mulNi dinNi restanNi; C. cnd exista cel puNin patru unitaNi de masticaNie, repartizate cte doua bilatera l; D. n situaNia cnd contactele dento-dentare sunt stabile; E. n edentaNia de clasa a IV-a ntinsa, cnd pe arcada antagonista se afla o edentaNi e parNiala. (6 ,pag. 519) .E 1785. Amprentele compresive n edentaNia totala sunt indicate: A. Cnd B. Cnd C. Cnd D. Cnd E. Cnd (6 ,pag. 106) . C,E mucoasa fixa prezinta rezilienNa normala mucoasa fixa prezinta rezilienNa normala mucoasa fixa prezinta rezilienNa mica materialul de amprenta are o consistenNa fluida materialul de amprenta are o consistenNa mare

1786. Amprentele cu gura nchisa n edentaNia totala trebuie sa ndeplineasca urmatoar ele condiNii: A. Amprentarea se face sub presiune normala B. Amprentarea se face sub presiune ocluzala C. Lingurile individuale sunt adaptate pna n dreptul mucoasei pasiv-mobila D. Lingurile individuale sunt prevazute cu valuri de ocluzie E. Amprentarea se face prin miscari cu gura nchisa si miscari cu gura deschisa (6 ,pag. 110-111) . B,D,E 1787. Pentru confecNionarea si adaptarea lingurii individuale sunt indicate: A. Realizarea ei din acrilat autopolimerizabil B. ConfecNionarea n contact intim cu suprafaNa cmpului protetic C. n caz de torus este recomandata distanNarea n acea zona D. Lingura maxilara sa fie prevazuta cu mner si butoni de presiune E. Folieri n zona exostozelor (6 ,pag. 122)

. A,B,C,E 1788. Tehnica de amprentare Herbst n edentaNia totala se caracterizeaza prin: A. Este o amprenta cu gura deschisa

B. Este o amprenta mucodinamica C. Lingura individuala se delimiteaza pna n dreptul mucoasei pasiv-mobile D. n adaptarea lingurii se pune accent pe repere anatomice E. Miscarile de modelare sunt efectuate de medic (6 ,pag. 113-114) . A,B,C 1789. Amprenta preliminara urmareste realizarea urmatoarelor obiective: A. amprentarea cu fidelitate a zonelor funcNionale periferice B. copierea cu maximum de exactitate a suprafeNei zonei de sprijin C. reproducerea ct mai fidela a poziNiei funcNionale a porNiunilor mobile de la p eriferia cmpului protetic D. realizarea unei linguri individuale care va necesita ct mai puNine manopere de adaptare E. refacerea integrala a funcNiei fizionomice (6 ,pag. 64) . B,C,D 1790. Obiectivele amprentei finale (6 ,formulate de fraNii Green) A. nalNime corecta a marginilor si o extindere maxima a placii B. grosimea corecta a marginilor si rezolvarea problemelor de fizionomie C. presiuni egale asupra parNilor moi si tari D. respectarea libertaNii miscarilor musculare si realizarea nchiderii marginale a protezei E. despovararea zonelor cu rezilienNa crescuta (6 ,pag. 104) . A,C,D 1791. Amprentele cu gura nchisa se caracterizeaza prin urmatoarele

A. se efectueaza cu portamprente individuale prevazute cu valuri de ocluzie B. se pot utiliza vechile proteze cu relief ocluzal corespunzator C. se efectueaza sub presiunea ocluzala din timpul masticaNiei D. determinarea dimensiunii verticale precede amprentarea finala funcNionala E. protezele confecNionate dupa aceste tehnici au margini mai lungi (6 ,pag. 110) . A,B,D,E 1792. Recomandarile privind confecNionarea lingurii individuale la protezarea ed entatului total (6 ,dupa concepNia clinicii de protetica dentara Bucuresti) A. poate fi confecNionata din acrilat autopolimerizabil B. sa vina n contact intim cu zone de mucoasa subNire si sensibile ale zonei de s prijin C. la lingura superioara mnerul este plasat pe linia mediana si este vertical D. la lingura inferioara mnerul se plaseaza pe linia mediana cu nclinare orala E. lingura maxilara va fi prevazuta cu butoni de presiune

(6 ,pag. 122-123) . A,C

*1793. Amprenta preliminara cu protezele vechi, utilizeaza ca material de ampren tare: A. materiale cu vscozitate lent progresiva B. siliconii C. alginatul D. gipsul E. mase termoplastice (6 ,pag. 122) .A *1794. n tehnica de amprentare mucostatica: A. marginile lingurii vor fi mult scurtate si distantate de zonele ce trebuie pr otejate de presiuni B. marginile lingurii vor trebui prelungite pna n fundul de sac C. se va aplica un rulou de ceara pe faNa externa a lingurii D. se va aplica un rulou de ceara pe faNa interna a lingurii E. marginile lingurii vor trebui bine rasucite la nivelul formaNiunilor mobile (6 ,pag. 105) .A *1795. Testul Herbst de deschidere larga a gurii modeleaza: A. periferia cmpului protetic n regiunea celui de-al doilea molar (6 ,p. Eisenring si p. Fisch) B. periferia cmpului protetic n zona V laterala maxilara C. periferia cmpului protetic n zona V laterala mandibulara D. nisa lui Ney si Bowen E. zona vestibulara frontala maxilara si mandibulara (6 ,pag. 114) .A *1796. Care din urmatoarele afirmaNii privind lingurile individuale sunt corecte : A. se confecNioneaza pe modelul funcNional B. nu este necesara adaptarea lor n cavitatea orala C. se confecNioneaza numai acrilat D. pot fi confecNionate distanNat faNa de model n anumite zone E. se confecNioneaza numai din placa de baza (6 ,pag. 104) .D *1797. Care sunt obiectivele amprentarii preliminare n cadrul tratamentului edent aNiei totale: A. rezolvarea parNiala a sprijinului protezei totale B. realizarea unui model preliminar pe care se va confecNiona lingura individual a mandibulara

C. rezolvarea integrala a problemelor de fonaNie D. rezolvarea integrala a problemelor de fizionomie E. rezolvarea problemelor legate de rapoartele intermaxilare (6 ,pag. 64) .B

*1798. La alegerea materialului si a tehnicii de amprentare n edentatia totala se va lua n considerare ca un cmp protetic dur permite amprentarea cu: A. alginat; B. ghips; C. stents; D. hidrocoloizi reversibili; E. orice tip de material de amprentare. (6 ,pag. 67) .C *1799. Reprezinta un scop al amprentarii n edentaNia totala: A. Rezolvarea B. Rezolvarea C. Rezolvarea D. Rezolvarea E. Rezolvarea (6 ,pag. 62-63) .B integrala a sprijinului parNiala a stabilitaNii integrala a stabilitaNii parNiala a problemelor de fizionomie parNiala a problemelor fonatorii.

*1800. Amprentei preliminare cu alginat i se poate reprosa A. lipsa de precizie B. supraextinderea marginilor C. manipularea dificila D. necesitatea de a se turna imediat E. marginile prea subNiri (6 ,pag. 100) .B *1801. Metoda de amprentare Schreinemakers se realizeaza utiliznd ca material de amprentare: A. materiale cu prize retard B. siliconi C. alginatul D. gipsul E. mase termoplastice (6 ,pag. 108) .C *1802. Care din urmatoarele afirmaNii privind lingurile individuale sunt corecte : A. B. C. D. se confecNioneaza pe modelul funcNional nu este necesara adaptarea lor n cavitatea orala sunt prevazute ntotdeauna cu mner nu pot fi confecNionate distanNat faNa de model n anumite zone

E. se confecNioneaza numai din placa de baza (6 ,pag. 104) .C *1803. Determinarea si nregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul sabloan elor de ocluzie este indicata n: A. toate formele de edentaNie; B. edentaNia de clasa a III-a cnd exista destul de mulNi dinNi restanNi; C. cnd exista cel puNin patru unitaNi de masticaNie, repartizate cte doua bilatera l; D. n situaNia cnd contactele dento-dentare sunt stabile; E. n edentaNia de clasa a IV-a ntinsa, cnd pe arcada antagonista se afla o edentaNi e parNiala. (6 ,pag. 519) .E *1804. Amprentele compresive n edentaNia totala sunt indicate: A. Cnd B. Cnd C. Cnd D. Cnd E. Cnd (6 ,pag. 106) . C,E mucoasa fixa prezinta rezilienNa normala mucoasa fixa prezinta rezilienNa normala mucoasa fixa prezinta rezilienNa mica materialul de amprenta are o consistenNa fluida materialul de amprenta are o consistenNa mare

1805. Amprentele cu gura nchisa n edentaNia totala trebuie sa ndeplineasca urmatoar ele condiNii: A. Amprentarea se face sub presiune normala B. Amprentarea se face sub presiune ocluzala C. Lingurile individuale sunt adaptate pna n dreptul mucoasei pasiv-mobila D. Lingurile individuale sunt prevazute cu valuri de ocluzie E. Amprentarea se face prin miscari cu gura nchisa si miscari cu gura deschisa (6 ,pag. 110-111) . B,D,E 1806. Pentru confecNionarea si adaptarea lingurii individuale sunt indicate: A. Realizarea ei din acrilat autopolimerizabil B. ConfecNionarea n contact intim cu suprafaNa cmpului protetic C. n caz de torus este recomandata distanNarea n acea zona D. Lingura maxilara sa fie prevazuta cu mner si butoni de presiune E. Folieri n zona exostozelor (6 ,pag. 122) . A,B,C,E

1807. Tehnica de amprentare Herbst n edentaNia totala se caracterizeaza prin: A. Este o amprenta cu gura deschisa B. Este o amprenta mucodinamica

C. Lingura individuala se delimiteaza pna n dreptul mucoasei pasiv-mobile D. n adaptarea lingurii se pune accent pe repere anatomice E. Miscarile de modelare sunt efectuate de medic (6 ,pag. 113-114) . A,B,C 1808. Amprenta preliminara urmareste realizarea urmatoarelor obiective: A. amprentarea cu fidelitate a zonelor funcNionale periferice B. copierea cu maximum de exactitate a suprafeNei zonei de sprijin C. reproducerea ct mai fidela a poziNiei funcNionale a porNiunilor mobile de la p eriferia cmpului protetic D. realizarea unei linguri individuale care va necesita ct mai puNine manopere de adaptare E. refacerea integrala a funcNiei fizionomice (6 ,pag. 64) . B,C,D 1809. Obiectivele amprentei finale (6 ,formulate de fraNii Green) A. nalNime corecta a marginilor si o extindere maxima a placii B. grosimea corecta a marginilor si rezolvarea problemelor de fizionomie C. presiuni egale asupra parNilor moi si tari D. respectarea libertaNii miscarilor musculare si realizarea nchiderii marginale a protezei E. despovararea zonelor cu rezilienNa crescuta (6 ,pag. 104) . A,C,D 1810. Amprentele cu gura nchisa se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. se efectueaza cu portamprente individuale prevazute cu valuri de ocluzie B. se pot utiliza vechile proteze cu relief ocluzal corespunzator C. se efectueaza sub presiunea ocluzala din timpul masticaNiei D. determinarea dimensiunii verticale precede amprentarea finala funcNionala E. protezele confecNionate dupa aceste tehnici au margini mai lungi (6 ,pag. 110) . A,B,D,E 1811 . Recomandarile privind confecNionarea lingurii individuale la protezarea e dentatului total (6 ,dupa concepNia clinicii de protetica dentara Bucuresti): A. poate fi confecNionata din acrilat autopolimerizabil B. sa vina n contact intim cu zone de mucoasa subNire si sensibile ale zonei de s prijin C. la lingura superioara mnerul este plasat pe linia mediana si este vertical D. la lingura inferioara mnerul se plaseaza pe linia mediana cu nclinare orala E. lingura maxilara va fi prevazuta cu butoni de presiune (6

,pag. 122-123) . A,C

* 1812. La controlul estetic al machetei protezei totale cnd pacientul este exami nat cu gura nchisa se au n vedere urmatoarele aspecte: A. Buza superioara trebuie sa fie simetrica n ceea ce priveste plenitudinea ei B. Buzele trebuie sa fie rasfrnte; C. Buzele trebuie sa fie proeminente D. Buzele nu se ating; E. SanNurile naso-labiale si para labiale trebuie sa prezinte adncituri mai accen tuate dect nainte; (6 ,pag. 211) .A *1813 . Testul BUCHMAN-ISMAIL se refera la: A. controlul componenNei verticale a relaNiilor intermaxilare B. controlul componenNei orizontale a relaNiilor intermaxilare C. controlul adaptarii sabloanelor de ocluzie D. controlul adaptarii machetelor E. toate variantele sunt posibile (6 ,pag. 214) .A * 1814. Frush si Fisher care au facut o serie de studii privitoare la dentogenie , recomanda urmatoarele: A. Anomaliile n poziNionarea dinNilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade ; B. Diastemele si tremele realizeaza de cele mai multe ori un aspect placut; C. PoziNia, forma si culoarea incisivului central domina fizionomic ceilalNi din Ni frontali, lateralul accentueaza sau mascheaza expresia centralului; D. RotaNia incisivului central sau a lateralului pentru a i se vedea ct mai mult din faNa meziala este recomandata n special pentru barbaNi; E. Coborarea celor doi incisivi centrali confera un aspect de agresivitate. (6 ,pag. 212-213) .C *1815 . Care dintre urmatoarele afirmaNii privind controlul machetelor protezelo r totale sunt corecte: A. nalNimea frontalilor superiori trebuie sa se ncadreze ntre planul de ocluzie si linia sursului B. dinNii laterali maxilari sa fie montaNi pe tuberozitaNi C. dinNii laterali sa nu fie montati pe mijlocul crestei D. linia mediana interincisiva nu corespunde cu cea trasata pe model E. cei sase dinNi frontali maxilari nu trebuie sa ocupe spaNiul dintre cele doua linii ale caninilor. (6 ,pag. 207)

.A *1816 . La controlul bazelor din ceara ale machetelor protezelor totale se urmar este: A. corespondenNa dintre linia mediana si linia interincisiva

B. ocuparea de catre frontalii superiori a spaNiului dintre liniile caninilor C. modelarea convexa a papilelor interdentare D. realizarea unitaNilor masticatorii de cate trei dinNi E. respectarea regulii lui POUND la montarea dinNilor laterali (6 ,pag. 207).C *1817. Proba spatulei efectuata la proba machetelor protezelor totale : A. se realizeaza ncercnd introducerea unei spatule ntre dinNii zonei frontale B. daca este negativa angrenajul dinNilor este incorect C. daca este pozitiva angrenajul dinNilor este corect D. daca este pozitiva unilateral, spaNiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale E. daca este pozitiva bilateral, spaNiul dintre arcade poate fi amprentat cu o p ana de ceara moale (6 ,pag. 215) .D 1818 . Zonele de despovarare: A. Sunt zonele unde baza protezei nu trebuie sa vina n contact intim cu mucoasa B. Grosimea zonei de despovarare variaza ntre 1 mm si 1,5mm C. Grosimea zonei de despovarae variaza ntre 0,25 mm si 1 mm D. Grosimea poate fi transmisa laboratorului prin hasurare pe model E. Gradul de foliere la nivelul torusului trebuie corelat cu diferenNa de rezili enNa dintre mucoasa crestei edentate si mucoasa torusului (6 ,pag. 220) . A,C,D,E 1819 . La controlul bazelor din ceara a machetelor se are n vedere daca n mod norm al: A. marginile machetei se opresc la o distanNa de 1 mm faNa de fundurile de sac a le modelelor funcNionale B. marginile distale ale machetei inferioare acopera 2/3 anterioare ale tubercul ului piriform C. papilele interdentare sunt modelate concav D. versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav E. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex (6 ,pag. 208-209) . B,D,E 1820 . Bazele din ceara ale machetelor protezelor totale trebuie sa indeplineasc a urmatoarelem aspecte: A. Sa intre pna n fundurile de sac ale modelelor funcNionale; B. Sa acopere 2/3 anterioare ale tuberculului piriform; C. Sa cuprinda sanNurile pterigomaxilare si restul zonei de nchidere palatinala p

osterioara; D. Versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate usor concav; E. Ceara este bine sa aiba o culoare ct mai apropiata de cea a gingiei. (6 ,pag. 207-209) . A,B,C,E

1821 urmatoarele aspecte: A. Linia mediana interincisiva superioara trebuie sa se suprapuna pe planul medi o-sagital al feNei; B. LaNimea celor sase incisivi centrali superiori sa se ncadreze ntre cele doua co misuri bucale; C. Curbura vestibulara sa fie simetrica; D. Curbura incizala sa se ncadreze n armonia feNei si sa fie aproximativ paralela cu marginea libera a buzei inferioare; E. FaNa ocluzala a dinNilor laterali superiori trebuie sa fie vizibila. (6 ,pag. 211-212) . A,B,C,D 1822 . SituaNiile care pretind remontarea dinNilor sunt urmatoarele: A. NeconcordanNa dintre linia interincisiva superioara si linia mediana a feNei; B. Montarea dinNilor frontali pe o curbura vestibulara necorespunzatoare; C. Montarea dinNilor laterali n afara crestelor; D. Raporturi mandibulo-maxilare necorespunzatoare; E. Linia interincisiva superioara nu corespunde cu linia interincisiva inferioar a cnd la mandibula pacientul prezinta dinNi n zona frontala. (6 ,pag. 218) . A,B,C,D 1823 . La controlul fonetic al machetelor trebuie sa urmarim: A.n propulsie sa existe contacte si la nivelul ultimilor dinNi; B. sa coincida poziNia de IM cu cea de RC; C. rosul buzelor sa aiba un aspect acceptabil; D. sa se respecte libertatea mandibulei n propulsia de fonaNie; E. muchiile incizale ale incisivilor inferiori trebuie sa ajunga cel mult cap la cap cu muchiile incizale ale incisivilor superiori. (6 ,pag. 217) . D,E *1824 . Aplicarea protezelor n cavitatea bucala este precedata de: A. adaptarea B. controlul C. adaptarea D. controlul E. retusarea (6 ,pag. 223,224).B mecanica a pieselor protetice lor extrabucal biologica a pieselor protetice lor intrabucal marginilor protezei

*1825. Care este cea mai simpla metoda de evitare a depunerilor tartrice pe prot

eze: A. spalarea protezei cu pasta de dinNi B. spalarea protezei cu apa si sapun

C. folosirea acizilor diluaNi D. folosirea enzimelor E. folosirea hipocloriNilor alcalini. (6 ,pag. 233) .B *1826 . La controlul extraoral al protezelor totale nu se urmareste: A. verificarea poziNionarii corecte a dinNilor B. verificarea polimerizarii protezei C. verificarea prelucrarii protezei D. verificarea fonaNiei E. decelarea asperitaNilor de pe faNa mucozala (6 ,pag. 223) .D *1827. Dupa aplicarea protezei totale n cavitatea bucala pacientul va primi urmat oarele recomandari; A. folosirea arcadelor artificiale n aceeasi maniera ca si dinNii naturali; B. protezele se Nin n cavitatea bucala doar n timpul zilei; C. igienizarea protezei cu ajutorul periuNei si a pastei de dinNi; D. consumarea alimentelor si a bauturilor calde pentru reapariNia simNului gusta tiv; E. consumarea alimentelor de consistenN crescuta n primele zile (6 ,pag. 232) .D * 1828. La controlul intrabucal al protezelor se procedeaza astfel: A. se aplica mai nti proteza superioara; B. se aplica mai nti proteza inferioara; C. se folosesc anestezice de contact pentru a nlatura senzaNia de voma; D. se controleaza stabilitatea protezei maxilare ncepnd cu deschiderea usoara a gu rii; E. aprecierea menNinerii prin presiuni digitale pe faNa ocluzala a dinNilor late rali (6 ,pag. 224) .B *1829 . La aplicarea protezelor totale noi n cavitatea bucala, prima manopera car e se face este: A. controlul menNinerii B. controlul stabilitaNii C. aprecierea exacta a porNiunilor ce declanseaza dureri D. controlul esteticii frontale a protezei maxilare E. controlul fonaNiei (6 ,pag.

226) .C

1830 . Alterarea gustului la pacientul purtator de proteze totale: A. se poate datora dispariNiei papilelor gustative B. se poate datora modificarilor papilelor gustative C. se poate datora acoperirii papilelor gustative de placa protezei D. dispare ntr-o zi sau cel mult doua E. determina consumarea cu dificultate a alimentelor (6 ,pag. 232) . A,B,C,E 1831 . ApariNia bascularii transversale la proteza totala maxilara se datoreaza: A. montarii dinNilor laterali pe mijlocul crestei B. nefolierii torusului palatin C. unor erori de amprentare D. unei mucoase fixe foarte reziliente E. atrofiei usoare a crestei alveolare (6 ,pag. 226) . B,C,D 1832 . Desprinderea protezei constatata la aprecierea menNinerii protezei totale mandibulare presupune: A. existenNa unor margini vestibulare prea subNiri B. montarea dinNilor frontali prea vestibular C. nedegajarea frenului bucal D. nefolierea torusului palatin E. existenNa unor margini vestibulare prea lungi (6 ,pag. 225) . B,C,E 1833 . n primele zile dupa protezarea pacientului edentat total: A. pacienNii pot avea senzaNie permanenta de voma B. poate aparea alterarea gustului C. consumarea alimentelor se face cu usurinNa D. senzaNia de voma apare cnd DVO este marita E. nu se recomanda consumarea mncarurilor si bauturilor calde (6 ,pag. 232) . A,B,D 1834 . Pentru nlaturarea contactelor premature n RC la edentatul total: A. B. C. D. E. (6 se slefuiesc cuspizii vestibulari inferiori cuspizii palatinali superiori sunt prezervaNi cuspizii vestibulari superiori si linguali inferiori au valoare secundara cuspizii vestibulari superiori si vestibulari inferiori au valoare secundara cuspizii activi nu se slefuiesc niciodata

,pag. 228) . B,C

1835 . Retusurile din baza protezei totale pot fi facute cu: A. freze extradure B. pietre montate C. netezite cu polipant D. freze de oNel E. hrtie abraziva (6 ,pag. 230) . B,C 1836 . MenNinerea protezei pe cmp este periclitata de: A. existenNa unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase B. rascroirea prea larga la nivelul plicilor si frenurilor C. montarea dinNilor frontali prea vestibular D. montarea dinNilor laterali nafara crestei E. montarea dinNilor nauntrul crestei (6 ,pag. 225) . A,C *1837 . Materialele utilizate la captusirile rigide sunt: A. Materiale fotopolimerizabile B. Materiale rigide reversibile C. Elastomeri D. Acrilate autopolimerizabile E. Hidrocoloizi reversibili (6 ,pag. 242) .D *1838 . Termenul de"rebazare"se refera la: A. Refacerea B. Refacerea C. Refacerea D. Refacerea E. Refacerea (6 ,pag. 241) .D incompleta a bazei protezei cu schimbarea parNiala a dinNilor completa a bazei protezei cu schimbarea partiala a dinNilor incompleta a bazei protezei cu schimbarea totala a dinNilor completa a bazei protezei cu pastrarea totala a dinNilor culorii bazei protezei

*1839 . Captusirea definitiva cu materiale reziliente este indicata la pacienNii : A. a caror mucoasa nu tolereaza contactul cu suprafaNa protetica dura B. cu plagi postextracNionale recente C. necooperanNi, irascibili D. cu handicapuri fizice E. cu mucoase groase (6 ,pag. 244)

.A

*1840 . Captusirea directa presupune: A. utilizarea de materiale cu vscozitate lent progresiva; B. acoperirea bazei si marginilor protezei cu un nou strat de acrilat autopolime rizabil; C. ambalarea protezei fara a se turna n prealabil un model; D. utilizarea de materiale reziliente; E. amprentarea cu un cauciuc siliconic (6 ,pag. 243) .B *1841 . Refacerea protezelor totale prin tehnici simple-n laborator sau n cabinet, este indicata cnd: A. fragmentele protezelor se potrivesc perfect; B. baza protezelor este impregnata, deteriorata; C. ocluzia este dezechilibrata; D. dinNii laterali sunt montaNi n afara crestei; E. dimensiunea verticala este supraevaluata (6 ,pag. 241) .A *1842 . Acrilatele autopolimerizabile: A. se intrebuinNeaza numai la captusirile directe B. se intrebuinNeaza numai la captusirile indirecte C. att la captusirile directe ct si la cele indirecte D. se intrebuinNeaza mult mai puNin E. se intrebuinNeaza mult mai mult (6 ,pag. 242-243) .C 1843 . Captusirea definitiva cu materiale reziliente este indicata la pacienNi c u: A. Mucoasa balanta B. Mucoasa normala C. Torus mandibular proeminent D. Atrofie osoasa medie E. Torus mandibular proeminent si sensibil (6 ,pag. 248) . A,C,E 1844 . Captusirea directa presupune: A. B. C. D. E. Acoperirea protezei cu un strat de acrilat termopolimerizabil Acoperirea protezei cu un strat de acrilat autopolimerizabil ndepartarea unui strat superficial de acrilat de pe faNa mucozala a protezei ndepartarea unui strat superficial de acrilat de pe faNa externa a protezei Lifirea unei fsii de leocoplast pe feNele laterale ale dinNilor

(6 ,pag. 242) . B,C,E 1845 . Captusirea indirecta: A. Se realizeaza doar de catre medic B. Se realizeaza doar de catre tehnician C. Se realizeaza att de catre medic ct si de tehnician D. Se realizeazaa cu acrilat autopolimerizabil E. Utilizeaza materiale de amprenta gen siliconi (6 ,pag. 242-244) . C,D,E 1846 . Captusirea protezelor totale poate fi: A. ParNiala, interesnd zonele de nchidere marginala deficitara B. ParNiala, interesnd zonele de sprijin C. Totala, interesnd ntreaga faNa interna mucozala D. Totala, interesnd si dinNii artificiali E. ParNiala, utiliznd ceara (6 ,pag. 241-248) . A,C 1847. ContraindicaNiile captusirilor sunt: A. Ocluzie echilibrata B. DV supraevaluata C. Proteze noi D. Pe cmp protetic cu stomatopatii E. DinNi laterali corect montaNi (6 ,pag. 242) . B,D 1848 . Fractura protezelor totale poate aparea la: A. Proteze la care s-au montat dinNii superiori cu diastema B. Proteze la care s-au montat dinNi la nivelul tuberculilor piriformi C. ExistenNa unor antagonisti componenNi ai unor proteze fixe D. Atrofia inegala a cmpului protetic E. Prognatism mandibular (6 ,pag. 240-241) . A,C,D 1849. Cauzele fracturarii protezei totale sunt: A. B. C. D. existenNa unui torus palatin proeminent atrofia inegala a cmpului protetic existenNa unei arcade antagoniste integre sau cu lucrari protetice fixe montarea dinNilor nafara crestei

E. nerespectarea regulilor de igienizare

(6 ,pag. 240-241) . A,B,C 1850 . Care dintre urmatorii timpi operatori aparNin captusirii directe a protez elor totale: A. ndepartarea stratului superficial acrilic de pe faNa mucozala B. ndepartarea stratului superficial acrilic de pe faNa lustruita C. acoperirea feNelor laterale ale dinNilor D. neacoperirea feNei externe a protezei E. vaselinarea mucoasei cavitaNii orale. (6 ,pag. 243 ) . A,C,E 1851 . Care dintre urmatorii timpi operatori aparNin captusirii indirecte a prot ezelor totale: A. ndepartarea stratului superficial acrilic de pe faNa mucozala B. acoperirea feNelor laterale ale dinNilor C. vaselinarea mucoasei cavitaNii orale D. aplicarea n proteza a materialului de amprenta E. modelarea funcNionala cu gura nchisa. (6 ,pag. 244) . A,D,E 1852 . n edentaNiile laterale se respecta urmatoarele reguli de montare: A. nu se realizeaza treme B. dinNii artificiali vor ocupa ntreg spaNiul edentat C. montarea se face strict pe mijlocul crestei D. volumul dinNilor artificiali n sens vestibule-oral mai ales n regiunea molara i nferioara trebuie sa fie mai mare ca cel al dinNilor naturali E. relieful ocluzal se realizeaza standard indifferent de antagonisti (6 ,pag. 284) . A,B,C 1853 . n edentaNiile terminale se respecta urmatoarele reguli de montare a dinNil or: A. dinNii artificiali vor fi montaNi pe mijlocul crestei B. laNimea dinNilor n sens vestibule-oral va fi proporNionala cu laNimea crestei C. cu ct crestele sunt mai nguste, dinNii vor fi mai laNi D. numarul dinNilor artificiali nu depinde de arcada antagonista E. ntotdeauna e necesara montarea molarului trei (6 ,pag. 284) . A,B

*1854 . Coroanele turnate cu grosime dirijata au contactul cu bontul dentar: A. n zona coletului B. pe feNele aproximale C. pe suprafaNa ocluzala

D. pe toate feNele bontului dentar E. pe suprafaNa ocluzala si pe zona coletului dentar (1 ,pag. 223) .E *1855 . Inlay-ul din sticla ceramica se confecNioneaza: A. utiliznd tehnica cerii pierdute B. prin turnare C. prin ardere succesiva D. prin tehnica picurarii de ceara E. prin ardere pe suport metalic (1 ,pag. 208) .A * 1856. SuprafaNa preparata pentru faNete de compozit se va situa: A. n grosimea dentinei B. n grosimea smalNului C. n smalN si n dentina D. pe suprafeNele proximale n aria de contact E. la limita joncNiunii amelo-dentinare (1 ,pag. 212) .B * 1857. Una dintre contraindicaNiile coroanelor de nvelis se refera la: A. dinNi cu distrucNii coronare ntinse sau cu obturaNii multiple; B. abrazii patologice; C. fracturi de cuspizi si pereNi ai dinNilor din zona de sprijin; D. dinNi cu tratamente endodontice incorecte si/sau cu patologie periapicala; E. refacerea ariilor de contact interdentar. (1 ,pag. 222) .D * 1858. Amprenta pentru realizarea unei incrustaNii compozite se ia cu urmatoare le materiale: A. alginat B. gips C. siliconi de condensare D. siliconi de adiNie E. materiale termoplastice. (1 ,pag. 195) .D * 1859. Onlay-urile se indica n situaNiile: A. leziuni coronare ntinse, cu cuspizii vestibulari si/sau orali intacNi; B. leziuni coronare reduse, cu afectare unui cuspid vestibular;

C. leziuni coronare reduse, cu afectarea unui cuspid oral; D. leziuni ale molarilor de minte netrataNi endodontic; E. n orice leziuni coronare. (1 ,pag. 193) .A * 1860. RetenNia incrustaNiilor intracoronare se realizeaza prin: A. refacerea strnsa a punctelor de contact interdentar B. brunisarea incrustaNiei C. gravaj acid D. ncastrarea incrustaNiei ntr-o cavitate autoretentiva E. bizotarea marginilor cavitaNii (1 ,pag. 192) .D 1861 . Coroanele de nvelis acrilice: A. Sunt utilizate doar ca restaurari provizorii B. Sunt bune tolerate de parodonNiul marginal C. Sufera n timp modificari cromatice D. Pastreaza relativ bine stopurile ocluzale E. Se descimenteaza cu usurinNa de pe bont (1 ,pag. 230) . A,C,E 1862 . Coroanele turnate cu grosime dirijata: A. Impun un consum mare de aliaj metalic B. Au contact cu bontul la nivelul coletului C. Transmit direct bontului dentar variaNiile termice din mediul bucal D. Au pereNi laterali de grosime uniforma E. Prezinta dificultaNi n ablaNie (1 ,pag. 223) . B,D 1863 . IndicaNiile coroanei Jacket ceramice sunt: A. Fracturi dentare localizate n treimea mijlocie a coroanei B. Discromii ale dinNilor frontali C. Leziuni carioase proximale extinse ale frontalilor D. DistrucNii ocluzale avansate la nivelul molarilor E. Tineri cu exigente fizionomice deosebite (1 ,pag. 229) . B,C 1864 . Inlay-urile ceramice sunt indicate: A. Numai pe dinNii vitali B. Cnd adncimea cavitaNii nu depaseste 2 mm

C. Cnd antagonistii sunt restauraNi cu ceramica D. Numai n cavitaNi cu forma retentiva E. Cnd exista exigente estetice deosebite (1 ,pag. 201) . C,E 1865 . FaNetele ceramice sunt indicate: A. n anomalii de forma B. distrofii dentare ale feNei vestibulare C. nchiderea unei diasteme D. prezenNa de fisuri amelare E. n predispoziNia la carie (1 ,pag. 211) . A,B,C,D 1866 . IndicaNiile coroanelor parNiale: A. element de agregare n edentaNiile laterale extinse B. elemente de agregare n edentaNiile frontale reduse C. cresterea rezistenNei la fracturare a dinNilor prin protejare matalica a Nesu turilor dentare restante D. dinNi devitali E. dinNi cu diplazii de smalN pe faNa vestibulara. (1 ,pag. 215) . B,C *1867. Dezavantajele prepararii limitei cervicale a bonturilor dentare n forma es cavata chanfrein constau n: A. Dificultatea de realizare clinica B. Sacrificiul mare de Nesuturi dure dentare pe care l reclama C. Conturul sters al limitei de preparaNie D. Ofera retenNie redusa n cazul coroanelor dentare care au dimensiuni reduse E. Nu ofera o grosime suficienta marginilor restaurarii (1 ,pag. 573-574) .D * 1868. Cea mai avantajoasa preparare la colet este: A. preparaNia fara prag (1 , tangenNiala, n muchie de cuNit) B. preparaNia chanfrein C. preparaNia n prag drept D. pragul cu bizou E. pragul cu unghi intern rotungit (1 ,pag. 572).B * 1869. Dezavantajele prepararii cu prag sunt: A. Limita de preparare nu este precisa;

B. Pragul circular impune un sacrificiu mare de Nesuturi dure dentare; C. Unghiul intern de 90 nu concentreaza stresul n Nesuturile dentare; D. Pericolul de a supracontura suprafeNele cervicale este mare; E. Nu ofera tehnicianului suficient spaNiu pentru componenta estetica. (1 ,pag. 571) .B *1870. Plasarea marginilor restaurarii n santul gingival este indicata: A. Cnd s-a practicat alungirea chirurgicala a coroanei clinice; B. La dinNii scurNi, pentru mbunataNirea stabilitaNii; C. Pentru mbunataNirea formei de retenNie; D. Cnd s-a produs o largire exagerata a sanNului gingival, n cursul amprentarii; E. Cnd creasta gingiei libere se afla adiacent smalNului, sanNul gingival fiind ng ust. (1 ,pag. 602) .C *1871 . Dezavantajele charfrein-ului sunt: A. nchidere marginala deficitara B. grosimea insuficienta a marginilor restaurarii C. unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stress D. prepararea este laborioasa E. la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aparea probleme legate de reten Nie. (1 ,pag. 574) .E *1872 . RetenNia unei proteze parNiale fixe se bazeaza mai mult pe: A. tipul fixarii B. grosimea stratului de ciment C. geometria bontului D. materialul din care se confecNioneaza restaurarea E. numarul posibilelor axe de inserNie. (1 ,pag. 549).C 1873 . Avantajele prepararii limitei cervicale a bonturilor dentare sub forma de prag cu bizou sunt: A. Nu lezeaza parodonNiul marginal n cursul prepararii B. Usurinta n realizare C. Limita prepararii este neta, clara D. Ofera tehnicianului spaNiu suficient pentru modelarea machetei E. Bizotarea elimina smalNul nesusNinut de la marginea cervicala a bontului (1 ,pag. 572) . C,D,E

1874. Avantajele prepararii coletale a bonturilor dentare fara prag (1 , tangenN ial ) sunt: A. Limita precisa de preparaNie B. Sacrificiu mai redus de Nesuturi dure dentare C. Margini ale restaurarii suficient de groase D. Evita supraconturarea protezelor fixe aferente E. Preparare clinica simpla (1 ,pag. 575) . B,E 1875 . Prepararea suprafeNei ocluzale a bonturilor dentare: A. Va reproduce stilizat forma anatomica initiala a acestei feNe B. Este mai accentuata la nivelul cuspizilor de ghidaj C. Nu se face prin aplatizare D. Se face ntotdeauna printr-o reducere uniforma a Nesuturilor dure E. Va cuprinde si bizotarea cuspizilor de sprijin (1 ,pag. 564-566) . A,C,E 1876 . Elementele adiNionale de retenNie (1 , sanNuri, casete) ale microprotezel or la substructura organica sunt eficiente daca: A. au unghiuri bine exprimate B. au pereNii perpendiculari pe direcNia forNelor de dislocare C. sunt plasate n axa de inserNie D. au un diametru mare orientat paralel cu axa dintelui E. sunt plasate pe direcNia de rotaNie a microprotezei pe bont (1 ,pag. 559) . A,B,C 1877 . Principiul de conservare a structurilor dentare nseamna: A. evitarea prepararii exagerate a bontului B. ndepartarea unei cavitaNi uniforme de Nesuturi dentare C. protejarea parodonNiului marginal n timpul prepararii D. restaurarea va fi conceputa nct sa consolideze si sa protejeze Nesuturile resta nte E. respectarea integritaNii marginale a preparaNiei. (1 ,pag. 546) . A,D 1878 . Stabilitatea unei restaurari protetice fixe depinde de urmatorii factori: A. B. C. D. topografia bontului pe arcada lungimea bontului diametrul bontului convergenta ocluzala a suprafeNelor axiale

E. proprietaNile fizice ale cimentului de fixare. (1 ,pag. 556) . B,C,D,E

*1879 . Daca dinNii frontali cu malpoziNii discrete sunt utilizaNi ca stlpi, se r ecomanda: A. Acoperirea lor cu coroane de nvelis; B. Utilizarea coroanelor parNiale, pinledge-uri, pinlay-uri; C. Redresare ortodontica; D. AmputaNie coronara si realizare unui DCR angulat; E. ExtracNia si inserarea unui implant imediat. (1 ,pag. 477) .B *1880 . Restaurarile protetice fixe din zona laterala maxilara trebuie sa coresp unda urmatoarelor A. menNinere stopurilor ocluzale si DVO B. menNinerea poziNiei initiale a dinNilor stlpi C. refacerea fonaNiei D. consolidarea substratului intraalveolar al dinNilor stlpi E. prevenirea atrofiei osului alveolar la nivelul crestei edentate. (1 ,pag. 455) .A *1881 . Caracteristicile restaurarilor protetice fixe sunt: A. se realizeaza dupa tehnici indirecte; B. integrarea n cadrul ADM este mai ndelungata; C. solicita dinNii stlpi prin trasmiterea presiunilor masticatorii n afara axului dintelui; D. restabilirea ocluziei este relativa; E. eficienNa masticatorie redusa. (1 ,pag. 482) .A *1882 . Numarul elementelor de agregare depinde de: A. ntinderea bresei edentate B. topografia bresei edentate C. numarul dinNilor stlpi D. tipul de proteza parNiala fixa realizata E. doleantele pacientului (1 ,pag. 475) .C *1883 . Restaurarile protetice fixe totale se realizeaza n urmatoarele situaNii c linice: A. edentaNii frontale ntinse cu lipsa de substanNa osoasa B. edentaNii laterale ntinse C. prezenNa pe arcada a minimum 4-6 dinNi restanNi cu dispoziNie topografica fav orabila si

implantare buna D. edentaNii biterminale

E. edentaNii termino-laterale (1 ,pag. 488) .C *1884 . Implantarea dinNilor depinde de urmatorii factori: A. numarul radacinilor B. lungimea radacinilor C. topografia dintelui pe arcada D. aria radiculara utila (1 ,lungimea radacinii inclusa n osul alveolar) E. orientarea radacinilor (1 ,pag. 417) .D *1885 . Devitalizarea n scop protetic a viitorilor dinNi stlpi poate fi impusa de: A. motive de paralelism B. migrari dentare C. particularitaNile tehnologice ale viitoarelor elemente de agregare D. existenNa unor radiotransparenNe periapicale E. existenNa unor simptome de imflamaNie pulpara (1 ,pag. 439) .C * 1886. Care din urmatoarele carecteristice sunt proprii restaurarilor protetice fixe? A. sprijin muco-osos B. sprijin mixt (1 ,dento-parodontal si muco-osos) C. sprijin dentar D. sprijin mixt (1 ,dento-parodontal si implantar) E. sprijin intramucos (1 ,pag. 414) .D 1887 . ContraindicaNiile punNilor adezive sunt A. suprafeNe de smalN reduse B. prezenNa diastemelor C. prezenNa tremelor mari D. absenNa unui incisiv central maxilar E. absenNa unui incisiv lateral maxilar (1 ,pag. 496) A,B,C 1888 . Restaurarile protetice fixe totale au urmatoarele avantaje: A. nu favorizeaza retenNia de placa dentara si alimente daca sunt corect realiza te

B. nu irita parodonNiul marginal C. refac protetic corespunzator edentaNiile parNiale D. au efect profilactic

E. se pot igieniza mai usor dect protezele mobilizabile (1 ,pag. 489) . A,B,C,D 1889 . n cazul absenNei a patru incisivi mandibulari se poate alege urmatoarea so luNie terapeutica definitiva: A. restaurare fixa metalo-ceramica agregata pe cei doi canini B. proteza Kemmeny C. restaurare fixa metalo-ceramica agregata pe cei doi canini si cei doi premola ri unu D. restaurare fixa metalo-ceramica agregata pe cei doi canini, si pe toNi premol arii E. patru implante (1 ,pag. 474) . A,C,E 1890 . Planul terapeutic al unei edentaNii parNiale este condiNionat de: A. numarul de dinNi restanNi B. lipsa spasmelor musculare C. distribuNia dinNilor restanNi pe arcada D. stopurile ocluzale E. statusul parodontal (1 ,pag. 415) . A,C,D,E 1891 . Restaurarile protetice fixe prezinta urmatoarele caracteristici: A. sunt proteze parNiale rigide, deformabile B. se realizeaza prin tehnici indirecte C. transmit presiunile masticatorii la creasta edentata prin intermediul corpulu i de punte D. volumul lor este mai mic sau cel mult egal cu al dinNilor stlpi E. sunt fixate pe dinNii stalpi prin cimentare, lipire, nsurubare (1 ,pag. 482) . B,D,E 1892 . Restaurarile protetice fixe: A. Transmit presiunile masticatorii osului doar prin intermediul dinNilor natura li si parodonNiului; B. Transmit presiunile masticatorii substratului osos, fie prin intermediul muco asei crestelor alveolare, fie prin intermediul dinNilor, parodonNiului, ct si muco-osos. C. Presiunile masticatorii sunt transmise fie prin intermediul dinNilor naturali si parodonNiului, fie prin intermediul implantelor osteotolerate si parodonNiu D. Au un volum ce se nscrie n cel al arcadelor dentare; E. Se pot agrega att pe dinNi naturali, ct si pe implante.

(1 ,pag. 414) . D,E 1893. Restaurarile protetice fixe totale trebuie sa ndeplineasca urmatoarele cond iNii: A. conturarea feNelor axiale trebuie realizata astfel nct sa nu permita acumularea de placa

B. obligatoriu se realizeaza dintr-o bucata,astfel aliajul de lipitura va respec ta spaNiul papilei interdentare C. ambrazurile cervicale trebuie sa permita o igienizare corecta D. intermediarii vor realiza un contact ct mai redus cu creasta E. suprafaNa ocluzala nu se va realiza din ceramica,aceasta marind presiunile oc luzale transmise dinNilor stlpi. (1 ,pag. 489) . A,C,D *1894. Materialul cu care se nregistreaza ocluzia n protetica fixa trebuie sa prez inte urmatoarele caracteristici: A. o rigiditate iniNiala pentru a putea fi introdus cu usurinNa n cavitatea bucal a B. sunt indicate pentru nregistrare materiale care se ntaresc perfect C. vscozitatea scazuta a materialului n momentul nregistrarii poate determina ghida je forNate D. grosimea materialului trebuie sa permita imprimarea dinNilor pe o adncime de 1 ,5-2 mm E. priza materialului trebuie sa se produca dupa ndepartarea din cavitatea bucala . (1 ,pag. 154) .D *1895 . SuprafeNele dentare de ghidaj pe care aluneca suprafeNele de sprijin n cu rsul miscarilor mandibulare sunt reprezentate de: A. versanNii B. versanNii C. marginile D. versanNii eriori E. versanNii riori. (1 ,pag. 160) .D ocluzali ai cuspizilor vestibulari inferiori vestibulari ai cuspizilor vestibulari inferiori incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor si molarilor sup ocluzali ai cuspizilor palatinali ai premolarilor si molarilor supe

*1896 . Long centric-ul: A. este decelabil la 10-13% dintre indivizi; B. presupune alunecarea anterioara a condililor pe pantele tuberculilor articula ri, C. se caracterizeaza prin existenNa poziNiei de relaNie centrica realizata anter ior intercuspidarii maxime; D. se caracterizeaza prin distanNa sagitala ntre relaNia centrica si intercuspida rea maxima de 0.21.75 mm E. se caracterizeaza printr-o distanNa sagitala ntre relaNia centrica si intercus

pidarea maxima de maxim 1 mm (1 ,pag. 148) .D *1897 . Metoda de conducere bimanuala a mandibulei n RC prezinta uramatoare avantaje: A. Depinde de capacitatea operatorului de a aplica forNe dirijate

B. Depinde de instruirea operatorului C. Depinde de poziNia capului si fotoliului dentar D. Da rezultatele cele mai sigure si repetabile E. Necesita asistenNa pentru realizare (1 ,pag. 148) .A *1898 . Metoda de nregistrare grafica a relaNiei centrice se bazeaza pe urmatorul principiu: A. contracNia izometrica a muschilor cobortori ai mandibulei B. relaxarea unilaterala a muschilor mobilizatori ai mandibulei C. reglarea nclinarii pantei tuberculului articular D. nlocuirea contactelor dento-dentare antagoniste necontrolabile printr-un singu r punct de sprijin E. menNinerea condililor mandibulei n poziNie constanta n miscarea de protruzie si laterotruzie a mandibulei (1 ,pag. 155) .D 1899. Dintre factorii care modifica n cursul vieNii relaNiile de ocluzie se numar a: A. EdentaNia terminala bilaterala intinsa B. Procese patologice acute dento-parodontale C. Uzura accentuata a arcadelor dentare D. Uzura redusa a arcadelor dentare E. Tratamente protetice incorecte (1 ,pag. 144) . A,C,E 1900 . n practica marcarea contactelor dento-dentare presupune: A. Utilizarea hrtiei de B. Utilizarea hrtiei de C. CoincidenNa culorilor D. Utilizarea hrtiei de E. Utilizarea hrtiei de (1 ,pag. 157) A,B,C articulare articulare de marcare articulare articulare albastra pentru contactele n PIM rosie pentru contactele n ORC a PIM si ORC = point centric rosie pentru contactele n PIM albastra pentru contactele n ORC

1901 . Pentru memorarea RIM n cursul unui tratament protetic n care vor fi desfiin Nate temporar stopurile ocluzale stabile se procedeaza la: A. Folosirea unor sabloane de ocluzie confecNionate dupa prepararea dinNilor B. Restuarari provizorii C. Efectuarea deodata a elementelor de agregare

D. Prepararea seriata a dinNilor si conservarea stopurilor ocluzale de pe acesti a cu chei din silicon E. Restaurari definitive

(1 ,pag. 145) . B,D 1902 . Printre cauzele care conduc la o ocluzie instabila sunt: A. EdentaNii parNiale ntinse B. ActivitaNi parafuncNionale C. EdentaNii parNiale reduse D. Migrari orizontale sau verticale ale dinNilor E. InserNia unor proteze mobilizabile defectuoase (1 ,pag. 145) . A,B,D,E 1903 . Tehnica de determinare a relaNiei centrice cu ajutorul miniplatoului inci siv presupune utilizarea: A. Localizatorului centric; B. Jig-ului anterior; C. Jig-ului universal; D. Dispozitivului Pedro Saizar; E. Riglei Woelfel. (1 ,pag. 152) . B,C 1904. n cursul miscarilor mandibulare, suprafeNele dentare de ghidaj sunt repreze ntate de: A. VersanNii lari B. VersanNii C. VersanNii ilari D. Marginile E. VersanNii (1 ,pag. 160) . A,B,C ocluzali ai cuspizilor palatinali ai premolarilor si molarilor maxi ocluzali ai cuspizilor vestibulari mandibulari ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor si molarilor max incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari

1905 . Cauzele n care coroana sau elementele de agregare nu se adapteaza corect p e bont se pot datora: A. realizarii de catre tehnician a unei turnaturi prea etanse B. tehnicianul nu a folosit lacuri de distanNare pe exteriorul machetei C. utilizarea unor aliaje neadecvate restaurarii D. folosirea modeluluii cu bont mobil E. folosirea modelelor cu pinuri Dowel (1 ,pag. 982)

.A *1906 . Cu cimeturi ionomere de sticla se pot lipi: A. coroane mixte cu schelet metalic din aliaje nenobile B. coroane mixte cu conNinut crescut de metale nobile

C. coroane integral ceramice D. incrustaNii ceramice E. incrustaNii din RDC datorita stratului de silan (1 ,-O-Si-) aplicat pe exteri or (1 ,pag. 995) .A *1907 . n cazul n care esueaza fixarera unei PPF: A. eroarea este de obicei irecuperabila B. se poate remedia prin descimentarea restaurarii ntr-o sedinNa ulterioara C. se analizeaza cauzele care au dus la esec si se remediaza situaNia prin adapt area ocluzala D. se realizeaza adaptarea ocluzala chiar daca se perforeaza coroana E. nu se poate remedia deoarece ar fi necesara sacrificarea unor Nesuturi dure s anatoase. (1 ,pag. 986) .A * 1908. n cazul n care o coroana de invelis este prea scurta ea poate fi: A. completata vestibular cu material fizionomic; B. trebuie refacuta C. trebuie refacuta si indicat tehnicianului sa graveze mai mult modelul de lucr u D. se poate fixa n cazul n care dinNii stlpi sunt devitali E. se poate fixa n cazul n care dinNii stlpi sunt implante deoarece acestia nu pot fi afectaNi de carie. (1 ,pag. 983) .B *1909 . n mod tradiNional, calitatea contactelor interdentare se verifica prin: A. inserarea unui fir de matase dentara B. utilizarea unei matrici de celuloid cu grosime de 18,5 m C. utilizarea unei benzi de hrtie de articulaNie cu grosime de 25 m D. utilizarea instrumentarului de consultaNie (1 ,sonda, oglida dentara) E. utilizarea unei matrici metalice (1 ,pag. 982) .A *1910 . CuraNirea bontului n vederea cimentarii definitive se face astfel: A. n cazul bonturilor vitale prin utilizarea unei soluNii de 10% de poli-acid acr ilic B. stergerea cu apa oxigenata 3% si ulterior cu neofalina C. stergerea cu alcool D. uscarea cu un jet de aer cald E. n cazul utilizarii cimenturilor ionomer de sticla izolarea trebuie sa fie perf ecta (1

,pag. 1001) .B 1911 . Avantajele cimentului CIS sunt: A. adeziune crescuta la preparaNie si coroana

B. aderenNa la suprafeNe C. rata scazuta la carie secundara D. toleranNa pulpara buna E. aderenNa la ceramica dentara (1 ,pag. 995) . A,C,D 1912 . Cimentarea provizorie presupune: A. verificarea adaptarii proximale, cervicale si ocluzale B. asigurarea unei perioade de vindecare a posibilelor leziuni gingivale C. evitarea perioadei de adaptare a Nesuturilor moi D. verificarea aspectului fizionomic si al fonaNiei, n unele situaNii mai deosebi te E. verificarea cimentarii definitive (1 ,pag. 988) . A,B,D 1913. Neadaptarea cervicala a coroanelor pe bont poate fi determinata de: A. finisarea si lustruirea lucrarii nainte de cimentare B. resturi de ciment provizoriu C. plusuri pe suprafaNa interna a componenNei metalice D. arii de contact prea strnse E. adaptare corecta evidenNiata prin control tactil si vizual. (1 ,pag. 983) . B,C,D 1914 . Verificarea proximala a adaptarii protezelor fixe pe cmpul protetic, evide nNiaza un contact: A. strns, care determina senzaNie de tensiune n arcada B. normal, cnd poate fi depasit cu dificultate de catre firul de matase C. prea slab, care favorizeaza impactul alimentar asupra gingiei D. se poate determina cu hrtie de articulaNie, fir de matase, matrice. E. se indica corect cu instrumentar rotativ abraziv (1 ,pag. 982) . A,B,C,D 1915. Adaptarea ocluzala se controleaza cu ajutorul: A. hrtiei de articulaNie B. foliei de ceara C. cu ajutorul instrumentarului de consultaNie D. cu ajutorul unei benzi de celuluiod cu o grosime de 120 m E. doar pe baza informaNiilor pacientului (1 ,zona care"nalNa") (1 ,pag. 984) . A,B

1916. Neadaptarea cervicala a coroanei pe bont se poate datora A. Resturilor de ciment provizoriu B. Plusurilor pe suprafaNa interna a componentei metalice C. Minusuri pe suprafaNa bontului dentar D. ExistenNei unei arii proximale de contact prea strnse E. ExistenNa unor contacte ocluzale prea slabe care nu apasa sufficient coroana pe bontul dentar (1 ,pag. 983) . A,B,D 1917 . ContraindicaNiile cimentarii provizorii sunt: A. Restaurari unitare protetice B. Verificarea adaptarii restaurarii C. Verificarea vindecarii unor leziuni gingivale situate sub corpul de punte D. Proteze fixe metalo-ceramice E. n cazul protezelor cu sprijin implantar (1 ,pag. 988) . A,D,E 1918 . Pregatirea bontului pentru cimentarea de durata se realizeaza prin: A. ndepartarea depunerilor de placa dentara si a resturilor organice cu gume si p ulbere de piatra ponce B. CuraNirea cu alcool si ulterior stergere cu neofalina C. CuraNirea cu apa oxigenata 3% si ulterior stergere cu neofalina D. Uscare cu jet de aer E. CondiNionarea bontului n funcNie de vitalitatea lui (1 ,pag. 1001) . A,C,E 1919.Caria cronica staNionara se caracterizeaza prin: A. Localizare pe suprafeNele libere ale dinNilor expuse autocuraNirii si curaNir ii artificiale B. Se evidenNiaza ca si o pata alba opaca atunci cnd dintele este uscat C. Demineralizarea s-a extins pna la joncNiunea amelodentinara D. Este o carie incipienta oprita n evoluNie prin suprimarea zonei de retenNie E. Este specifica persoanelor n vrsta (4 pag. 144) A,D 1920.Semnele clinice ale cariei incipiente se prezinta astfel: A. Ca B. Ca zari C. Ca D. Ca si o pata alba cretoasa pe suprafaNa neteda a smalNului si o zona de smalN care si-a pierdut transluciditatea din cauza deminerali si o cavitate cu o cantitate redusa de dentina ramolita si o cavitate cu dentina dura pigmentata

E. Nu poate fi detectata prin palparea cu sonda (4 pag. 146) A,B,C 1921.Programul de evaluare a riscului la carie preconizat de Krasse prevede: A. Testarea microbiologica a prezenNei streptococului mutans si al lactobacilulu i

B. Analiza dietei C. Analiza salivei D. EvidenNierea placii mucobacteriene E. ntocmirea bilanNului fluorului (4 pag. 143) A,B,C 1921.Procesele carioase simple cavitare se caracterizeaza prin: A. Lipsa de continuitate a smalNului detectata vizual sau tactil B. Dureri provocate care dispar n cteva minute dupa ndepartarea excitantului C. SubstanNa dentinara moale la palparea cu sonda D. RadiotransparenNa sub smalNul ocluzal E. Dentina colorata brun cenusiu (4 pag. 148) A,C,D,E 1922.SanNurile si gropiNele care nu prezinta carii se caracterizeaza prin: A. PrezenNa unor sanNuri si gropiNe adnci B. RadiotransparenNa sub smalNul ocluzal C. Lipsa radiotransparenNei sub smalNul ocluzal D. La palpare cu sonda aceasta poate agaNa E. Necesita un tratament profilactic (4 pag. 149) A,C,D 1923.Caria incipienta reprezinta A. prima manifestare evidenta a activitaNii carioase n smalN B. caria superficiala care afecteaza smalNul, cu modificari structurale minime C. pata alba cretoasa D. leziunea carioasa care se ntinde pna la joncNiunea smalN-dentina E. leziunea care se poate remineraliza daca sunt luate masuri profilactice imedi ate (4 pag. 143)A,C,E 1924. Caria cronica cu evoluNie lenta este A. mai frecventa la copii si tineri B. cu dentina alterata, de consistenNa crescuta si de culoare bruna C. mai frecventa la adulNi si vrstnici D. o carie incipienta oprita din evoluNie E. cu dentina alterata, deschisa la culoare si umiditate crescuta (4 pag. 144)B,C 1925.Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt: A. efect bacteriostatic B. rezistenNa la compresiune optima C. alcalinitate crescuta, pastrata si dupa priza

D. rezistenNa faNa de acNiunea de solubilizare a lichidelor bucale E. stimuleaza indirect depunerea de dentina secundara (4 pag. 297)A,C,E

1926. Care dintre urmatoarele afirmaNii legate de primerii autogravanti sunt ade varate A. au aceeasi putere de penetraNie n smalN ca si agenNii convenNionali B. nu au aceeasi putere de penetrare n smalN ca si agenNii convenNionali C. utilizarea lor realizeaza o economie de timp D. folosesc ca si agent de condiNionare sol.37% de acid fosforic E. patrund n plaga dentinara pe o adncime de 1 m n 30" (4 pag. 328)B,C,E 1927.Avantajele lacurilor dentare sunt: A. izoleaza termic B. ncetinesc patrunderea n canaliculele dentinare ai produsilor de coroziune ai am algamului C. rezisNa n mediul oral D. adera fizic si chimic de Nesuturile dentare E. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc n plaga dentinara (4 pag. 294)B,C,E 1928.Colabarea fibrelor de colagen si pierderea retenNiei oferite de acestea se produce dupa: A. Demineralizare insuficienta a dentinei B. Demineralizare excesiva a dentinei C. Uscarea cavitaNii dupa spalarea acidului D. Utilizarea de acizi cu concentraNie mai mare E. Cresterea timpului de utilizare al acizilor peste cel indicat de producator (4 pag. 328)B,C 1929. In concepNia actuala a tratamentului cariei dentare simple extensia preven tiva se utilizeaza n funcNie de urmatorii factori: A. Extinderea cariei B. Materialul de restaurare folosit C. PoziNia dintelui antagonist D. Forma dinNilor E. Tipul dietei (4 pag. 171)A,B,D 1930.ParticularitaNile hibridizarii dentinei uscate sunt urmatoarele: A. Permite verificarea eficienNei prin aspectul alb-cretos al smalNului deminera lizat uscat B. Necesita o uscare moderata C. Nu exista riscul de supraumectare D. Marja foarte mica de toleranNa tehnica E. Larga utilizare (4 pag. 342)A,B,C,E 1931.Viteza de difuziune a rasinii adezive ntr-un substrat depinde de:

A. Masa moleculara

B. Temperatura C. Vscozitate D. Timpul de acNiune E. Afinitatea pentru substrat ( 4 pag. 330)A,B,C,E 1932.Clasificarea cavitaNilor n funcNie de numarul suprafeNelor implicate A. cavitaNi multiple: implica trei sau mai multe suprafeNe ale dintelui B. cavitaNi imbricate: implica trei sau mai multe suprafeNe ale dintelui, mai pu Nin suprafaNa ocluzala C. cavitaNi simple: implica o singura suprafaNa D. cavitaNi compuse: implica doua suprafeNe E. cavitaNi complicate: implica suprafeNe care au suferit atacuri de carie compl icata (4 pag. 172)C,D 1934. Compomerii A. se obNin prin adausul de grupari acide carboxilice la lanNul principal al mon omerului rasinilor convenNionale B. au constituit prilejul folosirii pentru prima data a linerilor autoagravanNi C. sunt rasini compozite modificate prin adaosul de poliacizi D. primerii autogravanNi ai compomerilor au o activitate acida slaba E.eficienNa primerilor autogravanNi ai compomerilor poate fi crescuta printr o g ravare acida convenNionala prealabila aplicarii primerului (4 pag. 346) A,C,D,E 1935. Hibridizarea dentinei uscate A. permite verificarea eficienNei gravarii acide prin aspectul tipic alb-cretos al smalNului demineralizat uscat B. nu exista riscul de supraumectare C. necesita o uscare intensa de circa 30 secunde dupa lavajul acidului D. dentina uscata este rehidratata cu un primer dizolvat n apa E.refacerea porilor iniNiali ai matricei dentinare demineralizate este grabita p rin aplicarea primerilor n soluNie apoasa (4 pag. 342)A,B,D,E 1936.Obiectivele prepararii cavitaNilor A. refacerea starii de sanatate a odontoblastilor si neuronilor pulpari B. refacerea ncrederii n sine si a confortului psihologic al pacientului C. ndepartarea tuturor Nesuturilor alterate D. oferirea protecNiei necesare pentru glandele salivare majore E. crearea condiNiilor pentru aplicarea estetica si funcNionala a materialului d e obturaNie (4 pag.

171) C,E 1937.Primeri autogravanNi A. permit pastrarea cepurilor de DDR, element de sigilare a plagii dentinare B. graNie aciditaNii reduse, demineralizeaza parNial doar parNial DDR si dentina subiacenta

C. lungesc timpul de lucru prin faptul ca trebuie lasaNi sa acNioneze un minut D. elimina consecinNele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin pr odusi reziduali de demineralizare E. cresc riscul colabarii fibrelor de colagen prin umectarea prea intensa (4 pag. 345) A,B,D 1938.La ce materiale de obturaNie se indica bizotarea cavitaNii : A. PorNelan B. Acrilat C. Compozite D. Silicat E. IncrustaNii (4 pag. 182)C,E 1939.Cimenturile cu ionomeri de sticla prezinta urmatoarele proprietati: A. Adeziunea chimica si coeficientul de dilatare termica previn microinfiltraNia marginala B.Ameliorarea adeziunii se realizeaza prin condiNionarea plagii dentinare cu aci zi poliacrilici sau cristalizarea unor soluNii de fosfat de calciu C.Adeziunea chimica la dentina este superioara bazelor din ciment policarboxilat D.Spatularea pe o placuNa de sticla racita mareste rezistenNa la compresiune per miNnd includerea unei cantitaNi mai mari de pulbere E. RezistenNa la compresiune creste cu pna la 75% n interval de 1 an 4. pag. 319)A,B,E 1940.Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de A. adenite B. abcesul parodontal marginal C. hiperestezia dentinara D. sinusita maxilara E. septicemie (3 pag. 172) Raspuns.B,C 1941. Netrat, abcesul parodontal marginal A. se vindeca spontan dupa 1-2 saptamani B. fistulizeaza C. se complica cu pulpite acute si parodontite apicale acute retrograde D. produce abcese ale lojilor profunde E. produce, oral, osteite sau osteomielite (3 pag. 173) Raspuns.B,C,E 1942. Obiectiv, in abcesul parodontal marginal apar

A. B. C. D. E.

jena dureroasa la masticatie tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara percutie verticala dureroasa dinti limitanti cu carii profunde complicate mucoasa acoperitoare intinsa rosie, lucioasa

(3 pag. 173) Raspuns.B,E 1943. Printre complicatiile loco-regionale ale parodontitei marginale cronice se numara A. osteite/osteomielite ale oaselor maxilare B. sinusite frontale C. celulite D. adenite E. tromboflebita sinusului cavernos (3 pag. 175) Raspuns.A,C,D,E 1944.Subiectiv, in abcesul parodontal marginal apar A. nu exista simptomatologie subiectiva B. jena dureroasa la masticatie C. durerea poate aparea si spontan D. uneori, durerile sunt intense, violente E. aspect lobulat al papilelor (3 pag. 173) Raspuns.B,C,D 1945. Abcesul parodontal apare atunci cand: A. scade rezistenta organismului B. se exacerbeaza virulenta germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale C. punga parodontala este frecvent localizata pe peretele vestibular radicular D. drenajul pe cale naturala al pungii este redus E. drenajul pe cale naturala al pungii este blocat (3 pag. 172) Raspuns.B,D,E 1946. Abcesul parodontal marginal netratat se complica cu:

A. pulpite cronice B. pulpite acute C. parodontite apicale cronice D. parodontite apicale acute retrograde E. osteite (3 pag. 173) Raspuns.B,D,E 1947. Abcesul parodontal marginal prezinta A. o tumefactie circumscrisa rotunda sau ovalara localizata apical B. dintele afectat prezinta de obicei carie C. consistenta abcesului vestibular si lingual este moale D. abcesul parodontal marginal palatinal se insoNeste de celulita buzei superioare E. percutia transversala a dintilor limitrofi este dureroasa (3 pag. 173) Raspuns.C,E 1948. Complicatiile la distanta si generale ale abcesului parodontal marginal su nt: A. gastrita B. colita

C. colecistita D. flebita E. septicemia (3 pag. 175) Raspuns.C,E 1949. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt: A. abcesul parodontal marginal B. gingivo-stomatita ulcero-necrotica C. pericoronarita acuta D. cariile situate deasupra coletului anatomic al dintelui E. hiperestezia dentinara (3 pag. 172-173) Raspuns.A,E 1950. Esentiali in producerea hiperesteziei sunt urmatorii factori: A. prezenta B. prezenta C. prezenta D. prezenNa E. prezenta (3 pag. 174) Raspuns.C,E aparatelor protetice obturatiilor fizionomice fenomenelor de fermentatie acida a detritusurilor organice depuse recesiunilor gingivale placii bacteriene la nivelul recesiunilor gingivale

1951. Evacuarea exudatului purulent este impiedicata de: A. blocuri masive de tartru B. manevre terapeutice incorecte C. obturatii debordante D. microproteze cu adaptare defectuoasa la colet E. aparate ortodontice (3 pag. 172) Raspuns.A,B 1952. Hiperestezia dentinara se instaleaza dupa: A. retractii gingivale B. interventii chirurgicale parodontale C. periaj profesional D. aplicarea acidului in vederea realizarii obturaNiilor fizionomice E. planarea radiculara (3 pag. 173) Raspuns.A,B,E 1953. Lacunele cuneiforme A. apar frecvent la caninii inferiori B. apar ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara C. apar la coletul dintilor

D. apar frecvent vestibular E. apar pe suprafata radiculara (3 pag. 174) Raspuns.B,C,D 1954. Rol in formarea lacunelor cuneiforme de la coletul dintilor il au: A. tulburari ale sistemului neurovegetativ B. trauma ocluzala

C. consumul exagerat de bauturi carbo-gazoase D. eroziunilor chimice acide E. regurgitatiile acide (3 pag. 174) Raspuns.A,B,D 1955. Senzatia dureroasa din hiperestezia suprafetelor radiculare este: A. pulsatila B. redusa C. medie D. intensa uneori E. iradianta (3 pag. 173) Raspuns.B,C,D 1956. Complicatiile la distanta si generale ale bolilor parodontiului marginal s unt: A. gastrita cronica B. pancreatita C. rectocolita ulcero-hemoragica D. colecistita prin piofagie in conditii de hipo-sau anaclorhidrie gastrica E. septicopioemii si septicemie (3 pag. 175) Raspuns.D,E 1957. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi: A. celulite B. meningita C. osteite si osteomielite ale oaselor maxilare D. noma E. sinuzita maxilara (3 pag. 175) Raspuns.A,C,E 1958. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi: A. adenite B. meningita C. tromboflebita sinusului cavernos D. noma E. abces cerebral ( 3 pag 175 ) Raspuns.A,C,E 1959. Printre complicatiile locale ale bolii parodontale putem numara: A. B. C. D. abcesul parodontal marginal necroze pulpare parestezii pulpite acute laterograde sau retrograde

E. gingivita acuta ulcero-necrotica (3 pag. 172) Raspuns.A,B,D

1960. Simptomatologia abcesului parodontal marginal cuprinde: A. jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie B. dintii limitanti prezinta procese carioase extinse C. mucoasa acoperitoare e intinsa, lucioasa, rosie D. consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale, depresibila E. percutia verticala a dintilor limitrofi e, de regula, mai dureroasa decit cea transversala ( 3 pag. 173) Raspuns.A,C,D 1961. Abcesul parodontal marginal: A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice; B. se formeaza prin netratarea unei pulpite acute retrograde; C. se insoteste frecvent de adenopatie loco-regionala; D. se insoteste de o jena dureroasa la masticatie de intensitate medie; E. are o consistenta ferma atunci cand este situat lingual. (3 pag. 172-173) Raspuns.A,C,D 1962. Abcesul parodontal marginal: A. este localizat mai ales vestibular; B. prezinta consistenta ferma cand este situat lingual; C. prezinta la percutia verticala a dintilor limitanti o durere mai puternica decat la cea transversala; D. se insoteste frecvent de adenopatii loco-regionale; E. prezinta jena dureroasa la masticatie. (3 pag. 172) Raspuns.A,D,E 1963. Tumefactia din abcesul parodontal: A. este rotunda;

B. este ovalara; C. are dimensiuni variabile; D. este circumscrisa; E. nu poate avea mai mult de 1,5 cm diametru. (3 pag. 173) Raspuns.A,B,C,D 1964. Abcesul parodontal marginal: A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice B. este localizat mai frecvent vestibular, dar poate fi intalnit si lingual sau palatinal C. nu este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, ca nd drenajul pe cale naturala este redus sau blocat E. nu este insotit de adenopatie regionala. (3 pag. 172) Raspuns.A,B,D 1965. Bolile parodontiului marginal pot avea drept complicatii: A.cariile localizate sub coletul anatomic al dintelui

B. necrozele pulpare C. parodontitele apicale pe cale retrograda D. lacunele cuneiforme E. leziunile aftoaase. ( 3 pag 172) Raspuns.A,B,C,D 1966. In abcesul parodontal marginal, obiectiv se constata: A. tumefactia circumscrisa rotunda sau ovalara a mucoasei gingivale B. prezenta leziunilor hiperkeratozice C. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive D. resorbtia osului alveolar E. adenopatii loco-regionale frecvente. (pag. 173) Raspuns.A,D,E 1967. Complicatiile locale ale parodontitelor marginale cronice sunt: A. abcesul parodontal marginal B. hiperestezia dentinara C. pericoronaritele D. gingivostomatita ulcero-necrotica E. abcesul cerebral (3 pag. 172) Raspuns.A,B 1968. Complicatiile loco-regionale ale parodontitelor marginale pot fi : A. Hiperestezia dentinara B. Lacune cuneiforme C. Sinuzita maxilara D. Celulite E. Tromboflebita sinusului cavernos (3 pag. 175) Raspuns.C,D,E 1969. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt: A. pulpite acute totale

B. necroze pulpare C. hiperestezia dentinara D. abcesul lojii sublinguale E. parodontite apicale subacute sau cronice (3 pag. 172) Raspuns.B,C,E 1970. Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice B. este localizat numai vestibular C. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cind drenajul pe cale naturala este redus sau blocat E. toate de mai sus (3 pag. 172) Raspuns.A,C,D

1971. Prognosticul in boala parodontala depinde in mod cert de: A. gradul de inflamatie al gingiei marginale B. gradul de resorbtie osoasa C. mobilitatea patologica D. mobilitatea fiziologica E. igiena orala (3 pag. 171) Raspuns.B,C 1972. In abcesul parodontal marginal: A. dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie B. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative C. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in ax D. apar frecvent adenopatii locoregionale E. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea vertical a (3 pag. 172) Raspuns.A,D,E 1973. n abcesul parodontal marginal: A. suprafata gingiei este de culoare roz si are aspect granular, de prundis B. apar fisuri dureroase ale comisurilor bucale. C. adenopatiile loco-regionale sunt frecvente. D. evacuarea exudatului purulent este mpiedicata de edemul marginii gingivale libere E. cel mai corect este evacuarea imediata prin intepare a continutului pungii (3 pag. 173) Raspuns.C,D 1974. ComplicaNiile loco-regionale ale gingivitei cronice sunt: A. Celulita B.

Osteita maxilara C. Adenita D. Septicopiemia E. Sinuzita maxilara (3 pag. 175) Raspuns.A,B,C,E 1975. Hiperestezia radiculara se poate instala dupa: A. retractii gingivale prin involutie B. dupa detartraj C. chiuretaj gingival D. chiuretaj gingival in camp inchis E. planarea radacinilor (3 pag. 174) Raspuns.A,B,E 1976. Semnele obiective in abcesul parodontal marginal sunt: A. tumefactie circumscrisa rotunda B. jena dureroasa la masticatie C. cariile situate sub coletul anatomic al dintelui

D. sinusita maxilara E. abcesul cerebral (3 pag. 173) Raspuns.A,D,E 1977. In abcesul parodontal marginal durerile sunt: A. intense (mai rar) B. sub forma de jena dureroasa la masticatie C. localizate de intensitate mare D. uneori violente si iradiaza in zonele invecinate E. simulante cu fenomene de otita (3 pag. 173) Raspuns.A,B,D,E 1978. Abcesul parodontal marginal se produce prin: A. exacerbarea virulentei germenilor B. reducerea drenajului pe cale naturala C. in absenta tartrului D. manevre terapeutice corecte E. edemul marginii gingivale produs prin impact alimentar (3 pag. 173) Raspuns.A,B,E *1979. Aparatul de detartraj cu ultrasunete foloseste vibratii cuprinse intre: A. 20 000 B. 45 000 C. 20 000 D. 20 000 E. 20 000 (3 pag. 212-213) Raspuns.A 45 60 60 70 80 000 000 000 000 000 cicli cicli cicli cicli cicli pe pe pe pe pe secunda secunda secunda secunda secunda

*1980. Periajul dintilor cu perii actionate electric au in principal: A. 3 tipuri B. 6 tipuri C. 2 tipuri D. 5 tipuri E. 4 tipuri (3 pag. 186) Raspuns.E de de de de de deplasari deplasari deplasari deplasari deplasari ale ale ale ale ale partii partii partii parNii partii active active active active active

*1981. Substantele abrazive din pastele de dinti sunt: A. azotat de potasiu B. carbonat de calciu si magneziu

C. monofluorfosfat de sodiu D. carboximetilceluloza E. sulfat de sodiu (3 pag. 191) Raspuns.B *1982. Timpul unui periaj dentar corespunzator este de

A. 3-5 minute B. 5-10 minute C. 5-7 minute D. 1-3 minute E. 5-8 minute (3 pag. 180) Raspuns.A *1983. Clorhexidina: A. este un antiseptic de electie impotriva placii microbiene B. efectul este datorat puternicei incarcaturi anionice C. actiunea ei se exercita intre 1 si 2 ore D. actiunea ei este exclusiva asupra germenilor Gram-negativi E. in concentratie de 100 micrograme/ml are actiune bacteriostatica (3 pag. 192) Raspuns.A *1984. Fluorurile au un efect antimicrobian printr-o serie de mecanisme precum: A. cresterea B. cresterea C. cresterea D. activarea E. inhibarea (3 pag. 195) Raspuns.E glicolizei microbiene abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor energiei de suprafata a smaltului unor enzime microbiene formarii substratului polizaharidic al placii

*1985. Timpul de periaj corespunzator este de: A. 3-5 minute; B. 2-3 minute; C. 4-7 minute; D. 5-7 minute; E. 5-10 minute. (3 pag. 182) Raspuns.A * *1986. Triclosanul are o eficienta fata de clorhexidina de: A. 10%; B. 25%; C. 50%; D. 65%; E. 75%. (3 pag. 194) Raspuns.D

*1987. Un periaj corespunzator se face in: A. 1 minut; B. 1-2 minute; C. 3-5 minute; D. 5-10 minute; E. 15 minute. (3 pag. 182) Raspuns.C

*1988. In tratamentul parodontopatiilor marginale cronice dintre antisepticele c are denatureaza proteinele microbiene: A. acidul citric este utilizat deoarece dizolva cementul necrotic B. acidul citric se foloseste in solutie apoasa cu pH de la 5,5 la 6,5 C. acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte de 20-30 sec. D. produsul Ortochrome (acid cromic) este contraindicat in ulceratiile herpetice E. permanganatul de potasiu. (3 pag. 227) Raspuns.D *1989. Alaturi de clorhexidina actiune particulara antiplaca microbiana mai au: A. formaldehida B. tricrezolul C. apa oxigenata D. alexidina E. clorura de zinc (3 pag. 227) Raspuns.D *1990. Alegerea mijloacelor secundare de ndepartare a placii bacteriene se face: A. n funcNie de posibilitaNile financiare ale pacientului B. n funcNie de dexteritatea pacientului C. n funcNie de cele trei grade de ocupare ale ambrazurii gingivale de catre papila interdentara D. n funcNie de scorurile indicilor de placa si tartru E. n funcNie de vrsta pacientului (3 pag. 190) Raspuns.C *1991. PrezenNa unei inflamaNii a papilei interdentare, sngerarea usoara la ating ere n vecinatatea unei obturaNii obliga la: A.

ndepartarea obturaNiei B. detartraj ultrasonic C. controlul adaptarii obturaNiei faNa de suprafaNa dentara D. la utilizarea firului interdentar E. la efectuarea unei radiografii (3 pag. 217) Raspuns.C 1992. Chiuretele universale paroodntale sunt indicate in A. detartraj supragingival B. detartrajul furcatiilor radiculare C. chiuretajul pungilor parodontale D. detartrajul santului gingival la persoane sanatoase E. netezirea radacinii (3 pag. 203) Raspuns.A,D 1993. Clindamicina se indica in A. infectii cu bacterii gram pozitive

B. infectii cu germeni anaerobi C. parodontite marginale refractare D. parodontita juvenila E. gingivita cronica (3 pag. 236) Raspuns.A,B,C 1994. Directiile principale de tratament local al parodontopatiilor marginale cr onice cuprind A. tratamentul antimicrobian si antiinflamator B. tratamentul chirurgical C. tratamentul de reechilibrare ocluzala D. tratamentul complicatiilor E. tratamentul afectiunilor generale (3 pag. 177) Raspuns.A,B,C,D 1995. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei in parodontitele marginale cronice sunt A. aparitia de candidoze B. alergii C. tulburari gastrice,hepatorenale D. riscul aparitiei de specii rezistente E. se concentreaza la nivelul proceselor alveolare (3 pag. 233) Raspuns.A,B,C,D 1996. Indicatiile clorhexidinei sunt A. prevenirea depunerii placii bacteriene B. prezenta placii bacteriene C. gingivite acute si cronice D. prevenirea coloratiilor dentare E. abcese parodontale marginale (3 pag. 193) Raspuns.A,B,C,E 1997. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt A. detartraj subgingival in pungi parodontale B. chiuretajul radicular C. chiuretajul tesutului de granulatie al pungii parodontale D. indepartartea tartrului si placii supragingivale E. lustruirea suprafetelor dentare (3 pag. 205) Raspuns.A,B,C

1998. Produsul Augmentin este contraindicat in A. herpes B. mononucleoza infectioasa C. leucemie limfoida D. sinuzite E. tratament cu aloperinol (3 pag. 235) Raspuns.A,B,C,E

1999. Spalaturile cu cloramina B se recomanda in A. gingivite acute B. pungi parodontale cu exudat purulent C. gingivo-stomatita ulcero-necrotica D. tartru supragingival E. stomatite acute (3 pag. 229) Raspuns.A,B,C,E 2000. Tratamentul secundar al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde A. proceduri chirurgicale B. igienizare C. reechilibrare ocluzala D. tratamentul complicatiilor acute E. tratamentul de biostimulare (3 pag. 178) Raspuns.A,C,E 2001. Efectele antimicrobiene ale fluorurilor sunt: A. modificarea permeabilitatii de membrana B. reducerea glicolizei C. inactivarea unor enzime microbiene D. bactericid E. diminuarea energiei de suprafata a smaltului (3 pag. 193) Raspuns.A,B,C,E 2002. Efectele secundare ale folosirii indelungate ale clorhexidinei sunt: A. recesiuni parodontale B. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative C. coloratii galben maronii ale dintilor si obturatiilor fizionomice D. depuneri crescute de tartru supragingival E. iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei orale (3 pag. 193) Raspuns.B,C,D,E 2003. Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt: A. prevenirea depunerii placii bacteriene B. indepartarea tartrului supragingival C. gingivite acute D. abcese parodontale marginale E. gingivite cronice si parodontite marginale cronice (3 pag. 193) Raspuns.A,C,D,E

2004. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt: A. detartrajul santului gingival B. detartrajul subgingival din pungile parodontale C. chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodont ale D. indepartarea depozitelor moi

E. chiuretajul radicular (3 pag. 205) Raspuns.A,B,C,E 2005. Ampicilina este: A. un antibiotic obtinut prin semisinteza B. o fluoximetilpenicilina C. benzilpenicilina D. similara cu penicilina, dar cu un spectru antibacterian mai larg E. un antibiotic aminoglicozidic ( 3 pag. 235) Raspuns.A,D 2006. Antibioticele care actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sint ezei peretelui celular sunt: A. streptomicina B. ampicilina C. penicilina D. eritromicina E. cefalosporinele (3 pag. 232) Raspuns.B,C,E 2007. Nistatina are urmatoarele indicatii: A. stomatita micotica a nou-nascutilor B. stomatita micotica si candidoza esofagiana la sugari, copii si adulti C. stomatita micotica sub placa protetica D. profilaxia candidozei bucale la nou-nascuti E. gingivo-stomatita ulcero-necrotica (3 pag. 239)

Raspuns.A,B,C,D 2008. Printre efectele secundare ale clorhexidinei se numara: A. scaderea depunerii de tartru supragingival B. tulburari digestive C. reactii alergice D. coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor si ale suprafetei dorsale a limbii E. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar (3 pag. 193) Raspuns.B,C,D,E 2009. Detartrajul: A. este o manopera sangeranda; B. subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi; C. este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale; D. este supra-si subgingival; E. se poate practica in conditii obisnuite, fara pregatire speciala. (3 pag. 195) Raspuns.A,B,D,E

2010. Obiectivele periajului gingivo-dentar sunt: A. indepartarea placii microbiene si a depozitelor moi; B. indepartarea tartrului supragingival de culoare alb-galbui; C. stimularea circulatiei la nivelul gingiei; D. eliberarea lichidului din santul gingival, E. cresterea tonusului functional. (3 pag. 179) Raspuns.A,C,E 2011. Antibioticele actioneaza asupra microorganismelor prin: A. inhibarea sintezei peretelui celular B. inhibarea permeabilitatii membranei citoplasmatice C. inhibarea sintezei protetice D. inhibarea sintezei acizilor nucleici E. stimularea sintezei proteice. (3 pag. 232) Raspuns.A,B,C,D 2012. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei sunt: A. aparitia de candidoze B. alergii C. senzatia de gust metalic si alterat D. tulburari gastrice si intestinale E. tulburari hepatorenale. (3 pag. 233) Raspuns.A,B,D,E 2013. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secu ndare: A. depunerea crescuta de tartru supragingival B. coloratii galben-maronii ale dintilor C.

atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive D. retractie gingivala E. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative. (3 pag. 193) Raspuns.A,B,E 2014. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de urmatoarele efect e secundare: A. depunerea crescuta de tartru supragingival B. coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor fizionomice si ale suprafete i dorsale ale limbii C. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar D. reactii alergice E. sinuzita maxilara. (3 pag. 193) Raspuns.A,B,C,D 2015. Actiunea antiplaca a clorhexidinei se datoreaza A. efectului antimicrobian de inhibare a endotoxinelor B. atasarea de glicoproteinele salivare

C. abilitatea de a se uni cu gruparile anionice de pe suprafetele bacteriene si dentare D. alterarea permeabilitatii peretelui celular bacterian E. distrugerea echipamentului enzimatic bacterian (3 pag. 192) Raspuns.B,C,D 2016. Clorhexidina este indicata in A. retractii gingivale reduse B. prevenirea aftelor recidivante C. gingivite acute D. abcese parodontale marginale E. nici una din cele de mai sus (3 pag. 193) Raspuns.C,D 2017. Care dintre urmatoarele sunt mijloace secundare, ajutatoare de ndepartare a placii microbiene si a resturilor organice? A. Dusurile si irigaNia bucala B. Scobitorile din lemn C. Firul de matase D. Stimulatorul gingival E. Detartrorul ultrasonic (3 pag. 187-189) Raspuns.A,B,C,D 2018. Care dintre urmatoarele afirmaNii n legatura cu detartrajul, sunt adevarate : A. reprezinta una din cele mai importante proceduri ale tratamentului bolii parodontale B. necesita dexteritate din partea practicianului C. este o manopera sngernda D.

necesita protecNie de antibiotice la pacienNii cu risc (RAA, maladii cardiace congenitale, etc) E. tehnicile moderne prevad n exclusivitate efectuarea detartrajului ultrasonic. (3 pag. 195) Raspuns.A,C,D 2019. Administrarea Augmentinului ca tratament medicamentos al parodontitelor marginale cronice profunde, este contraindicata A. n herpes B. n mononucleoza infecNioasa C. leucemie limfoida D. anemie E. tratament cu alopurinol (3 pag. 235) Raspuns.A,B,C,E 2020. Care dintre urmatoarele afirmaNii n legatura cu Neomicina este adevarata A. este un antibiotic din grupa macrolidelor B. este un antibiotic aminoglicozidic

C. are spectru asupra bacililor D. spectru bacterian asupra germenilor gram-negativi n special E. prezinta oto si nefro toxiitate (3 pag. 236) Raspuns.B,D,E 2021. Care dintre urmatoarele afirmaNii este adevarata n legatura cu Metronidazol ul: A. este un antibiotic cu spectru larg B. este un chimioterapic de sinteza C. este bacteriostatic D. este bactericid faNa de bacteriile anaerobe E. actiune eficienta asupra treponemelor si protozoarelor (3 pag. 237) Raspuns.B,D,E 2022. Produsul Romazulan, este indicat: A. abcesul apical B. abcesul parodontal C. dupa detartraj si extracNii dentare D. dupa intervenNii de chirurgie parodontala E. glosite si cheilite (3 pag. 243) Raspuns.B,C,E 2023. Tratametul cu produse imunobiologice urmareste: A. cresterea rezistenNei antiinfecNioase B. cresterea valorii complementului seric C. cresterea formarii de anticorpi aglutinanNi D. cresterea puterii fagocitare a polimorfonuclearelor E. cresterea numarului de lifocite T (3 pag. 244) Raspuns.A,B,C,D 2024. Produsul Cantastim este indicat: A. n parodontopatii degenerative de involuNie B. naintea tratamentului chirurgical al parodontitelor marginale cronice C. n perioada de vindecare dupa tratament chirurgical D. dupa atacul acut al gingivostomatitei ulcero-necrotice E. dupa drenarea abcesului parodontal marginal (3 pag. 245) Raspuns.A,B,C,D 2025. AcNiunile de igienizare n cadrul profilaxiei parodonNiului marginal efectua te de

catre medic sunt urmatoarele: A. Detartrajul supragingival B. Detartrajul subgingival C. Periajul gingivo-dentar D. Lustruirea suprafeNelor dentare detartrate E. Aplicarea de substanNe antimicrobiene si antiinflamatoare (3 pag. 179) Raspuns.A,B,D,E

2026. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete: A. pacienti cu reflex de voma exagerata B. formele de parodontite acute hiperplazice ulcerate C. bolnavi cu boli infectioase, contagioase D. copii mici E. la hemofilici (3 pag. 214) Raspuns.A,C,D 2027. Clorhexidina se indica in: A. abcese parodontale marginale B. hiperestezie dentinara C. gingivite acute D. gingivite cronice si parodontite marginale cronice E. prevenirea depunerii placii microbiene (3 pag. 193) Raspuns.A,C,D,E 2028. Pasta TM a catedrei de parodontologie Bucuresti contine: A. neomicina B. tetraciclina C. vaselina D. prednison E. metronizadol (3 pag. 224) Raspuns.A,C,E *2029. Coroanele de invelis folosite pentru restaurari protetice la bolnavii parodontopati sunt A. coroanele B. coroanele C. coroanele D. coroanele E. coroanele (3 pag. 280-281) Raspuns.B acrilice metalice supragingivale metalice subgingivale turnate cu grosime dirijata de invelis din doua bucati

*2030. Aparatul de imobilizare cu pivoturi orizontale mai este denumit aparatul: A. Koehler B. Jeanneret C. Mamlock D. Elbrecht E. Weissenfluh si Munchansen (3 pag. 313)

Raspuns.A *2031. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata: A. B. C. D. dintilor dintilor dintilor dinNilor cu cu cu cu mobilitate de gradul 2 sau 3 sindrom Dubreuille volum coronar mic anomalii de poziNie

E. dintilor cu amelogeneza imperfecta (3 pag. 290) Raspuns.C *2032. Imobilizarea temporara se mentine: A. 1-5 luni B. 1,5-3 luni C. 1,5-2 luni D. 1-5 saptamani E. 1,5-2 saptamani (3 pag. 292) Raspuns.C *2033. In cazul coroanei turnate folosite la pacienti cu boala parodontala: preferam coroana cu grosime dirijata A. preferam coroana fara grosime dirijata B. se prefera coroana de invelis din doua bucati C. se prefera coroana subgingivala D. nici una dintre acestea (3 pag. 280-281) Raspuns.B *2034. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor dintilor paro dontotici este indicata in urmatoarele situatii: A. dinti cu pulpa dentara sanatoasa, cu reactivitate normala B. dinti cu procese carioase mici C. dinti cu volum coronar mare, la care nu exista riscul deschiderii camerei pulpare D. dinti care au suferit traumatisme accidentale sau chirurgicale (luxatii, subluxatii, fracturi) E. dinti cu pungi parodontale minime (3 pag.

290) Raspuns.D *2035. In cadrul angrenarii multidirectionale a dintilor mobili, directia princi pala de solicitare la fortele transversale nocive variaza dupa pozitia dintilor astfel: A. incisivii suporta mai bine fortele ce actioneaza in plan sagital in sens vestibulo-oral B. incisivii sunt deplasati de fortele din planul frontal, in sens mezio-distal C. premolarii si molarii suporta actiunea fortelor in plan frontal, in sens vestibulo-oral D. premolarii si molarii sunt deplasati de forte ce actioneaza in plan sagital E. caninii sunt deplasati de fortele cu o directie oblica, la cca.45 fata de planul sagital sau frontal (3 pag. 284) Raspuns.E *2036. Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilo r parodontotici trebuie luate in considerare o serie de elemente precum: A. virsta pacientului B. sexul pacientului

C. starea generala de sanatate a pacientului D. starea organului pulpar E. nivelul de educatie pentru mentinerea igienei orale al pacientului (3 pag. 289) Raspuns.D *2037. Sina (atela) de imobilizare din materiale compozite auto-sau fotopolimeri zabile: A. este indicata pentru imobilizarea temporara de foarte scurta durata (2 saptamini) B. se aplica la nivelul dintilor laterali superiori C. va avea o latime de 8-10 mm D. prelungirile interdentare patrund si sunt foarte vizibile vestibular E. are cel putin 2-3 mm grosime pe fata linguala (3 pag. 306) Raspuns.E *2038. Care din urmatoarele tipuri de imobilizari se incadreaza in clasificarea imobilizarilor in functie de starea pulpei dentare: A. imobilizare B. imobilizare C. imobilizare D. imobilizare E. imobilizare (3 pag. 294) Raspuns.A pe dinti vitali; dento-dentara; intraradiculara; temporara; parapulpara.

*2039. Ligaturile cu fir de matase: A. sunt fizionomice; B. au avantajul ca nu dezvolta forte active cu actiune ortodontica; C. nu favorizeaza retentiile alimentare; D. se pot aplica numai pe dintii frontali si premolari; E.

favorizeaza o buna igiena bucala. (pag. 296) Raspuns.A *2040. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile se realizeaza prin: A. ligaturi metalice din sarma de vipla, cupru, aur B. gutiere din rasini acrilice auto-sau termopolimerizabile C. atela Steiger D. placa palatina Hawley E. atela acrilica si ligatura de sarma. (3 pag. 313) Raspuns.C *2041. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici se realizeaza prin: A. ligaturi metalice din sarma B. coroane acrilice reunite intr ele C. punti stabilizatoare D. coroane metalice totale sau partiale reunite

E. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite. (3 pag. 296) Raspuns.A *2042. Intervalul de timp dupa care se renunta la o imobilizare temporara este d e: A. 2 saptamani B. 4 saptamani C. 5 saptamani D. 1,5-2 luni E. 8-9 luni (3 pag. 296) Raspuns.D *2043. Coronoplastia reprezinta A. reducerea B. adaptarea C. adaptarea D. resaparea E. refacerea (3 pag. 280) Raspuns.A selectiva a suprafetelor ocluzale obturatiilor ocluzale microprotezelor de invelis coronara cuspidajului ocluzal

*2044. Dintii parodontotici favorizeaza decimentarea puntilor stabilizatoare pri n A. recesiune B. persistenta pungilor C. cronicizarea bolii parodontale D. acutizarea bolii parodontale E. mobilitatea patologica (3 pag. 280) Raspuns.E *2045. Relieful ocluzal in cazul unei punti stabilizatoare se realizeaza: A. corespunzator B. corespunzator C. corespunzator D. corespunzator E. cu relief "in (3 pag. 281) Raspuns.D relatiei relatiei relatiei relatiei oglinda" centrice posturale habituale de intercuspidare maxima

*2046. Tratamentul ortodontic urmareste: A. tratamentul ocluziei adanci

B. tratamentul C. tratamentul D. tratamentul E. tratamentul (3 pag. 282) Raspuns.D

ocluziei prabusite anodontiei ocluziei deschise ocluziei inverse unilaterale

*2047. Imobilizarea temporara poate fi mentinuta: A. 1,5-2 zile B. 1,5-2 saptamini C. 1,5-2 luni

D. 1,5-2 ani E. 6 luni (3 pag. 292) Raspuns.C *2048. Criteriul referitor la caracterul conexiunii dintre sistemul de imobiliza re si dinNii angrenaNi prevede imobilizarea: A. Permanenta B. Extracoronara C. Prin sisteme fixe D. Intracoronara E. Pericoronara (3 pag. 294) Raspuns.C *2049. Sistemul ligamentului supraalveolar ndeplineste urmatoarele roluri: A. mpiedica fixarea si menNinerea gingiei pe dinte la un nivel constant n timpul erupNiei active B. participa la sinteza diferitelor tipuri de colagen C. formeaza o bariera n calea agresiunii microbiene D. nlesneste proliferarea epiteliului joncNional si sulcular n desmodonNiu E. asigura nutriNia si regenerarea osului alveolar. (3 pag. 55) Raspuns.C *2050. Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal sunt: A. fibrele B. fibrele C. fibrele D. fibrele E. fibrele (3 dento-gingivale dento-alveolare transgingivale circulare apicale.

pag. 44) Raspuns.B 2051. Angrenarea dintilor parodontotici trebuie sa fie A. extinsa pe un numar cat mai mare de dinti, inclusiv cei cu implantare normala B. cat mai putin extinsa C. unidirectionala D. multidirectionala E. cat mai aproape de marginea incizala sau suprafata (3 pag. 284-286) Raspuns.A,D,E 2052. Angrenarea multidirectionala a dintilor mobili A. se realizeaza solidarizand toti dintii unei hemiarcade B. se realizeaza solidarizand toti dintii unei arcade C. se opune fortelor oblice sau transversale rezultate in masticatie D. se opune fortelor verticale rezultate in masticatie E. este maxima cand suprafata delimitata de dintii angrenati este mai mare (3 pag. 284) Raspuns.B,C,E

2053. paratul sina de imobilizare Mamlock -avantaje A. rezistenta B. rigiditate C. risc redus de descimentare D. permite pastrarea vitalitatii dentare E. aspect fizionomic (3 pag. 312) Raspuns.A,B,C,E 2054. Corpul de punte ale unor punti fixe folosite in tratamentul bolnavilor parodontopati este A. cu un relief ocluzal corespunzator antagonistilor B. scos din ocluzie C. mai ingust in sens vestibulo-oral D. in contact strans cu creasta edentata E. raportul cu creasta edentata sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare (3 pag. 281) Raspuns.A,C,E 2055. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indic ata la A. dinti cu procese carioase mari,obturatii voluminoase B. dinti cu pungi parodontale foarte profunde C. dinti cu volum coronar mare D. dinti cu modificari discrete de culoare chiar daca raspund la teste de vitalitat e E. cand se constata ameliorarea implantarii unor dinti cu pulpectomii ca tratament al unor carii complicate (3 pag. 290) Raspuns.A,B,D,E 2056. Imobilizarea ca tratament parodontal specific realizeaza A. repartizarea unor forte mai mari la nivelul dintilor restanti

B. scoaterea din ocluzie a dintilor parodontotici C. repartizarea uniforma a tensiunilor in aria parodontala D. repartizarea la o valoare mult mai redusa a tensiunilor E. stoparea miscarilor in plan vetical (3 pag. 283) Raspuns.C,D 2057. Imobilizarea prin ligatura de sarma A. este un sistem de imobilizare permanent B. este un sistem de imobilizare temporar C. se poate folosi doar la frontalii superiori D. se poate folosi doar la frontalii inferiori E. se poate folosi doar la dintii laterali (3 pag. 298) Raspuns.B,D 2058. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici A. se face pentru 2 saptamani B. se face pentru 1,5 -2 luni C. asigura vindecarea parodontala dupa interventii chirurgicale

D. se indica la dinti cu parodontita marginala cronica profunda, de data recenta,cu mobilitate redusa E. poate fi urmata de o imobilizare de durata (3 pag. 292-293) Raspuns.B,C,D,E 2059. Principiul tensiunii controlate A. se refera la ligaturi de sarma B. se refera la atele acrilice C. trebuie sa produca deplasari dentare D. trebuie sa nu produca deplasari dentare E. implica controale periodice (3 pag. 303) Raspuns.A,D,E 2060. Se considera improprii pentru imobilizare A. dintii frontali 1mm B. dintii frontali mm C. dintii laterali D. dintii laterali E. dintii laterali (3 pag. 292) Raspuns.B,D cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 2 cu mobilitate de gradul I cu mobilitate de gradul II spre III fara mobilitate

2061. Sina(atela) de imobilizare din materiale compozite auto sau fotopolimeriza bile A. se B. se C. la D. pe E. la indica pentru imobilizarea permanenta indica pentru imobilizarea temporara de lunga durata(6-12 luni) nivelul dintilor frontali inferiori fata orala a dintilor nivelul frontalilor superiori

(3 pag. 306) Raspuns.B,C,D 2062. Tratamentul ortodontic in parodontopatii urmareste rezolvarea A. inghesuirilor B. ocluziei adanci C. ocluziei deschise D. retrognatiei mandibulare E. diastemei patologice rezultata prin migrari (3 pag. 282) Raspuns.A,C,E 2063. Coronoplastia este indicata: A. la dintii cu suprasolicitari parodontale evidente B. dintii cu fatete de uzura C. pentru reducerea supracontactelor ocluzale oligo sau pluridentare D. reducerea in inalNime a coroanei dentare E. pentru a restabili relatia de postura (3 pag. 280) Raspuns.A,C

2064. Cu privire la realizarea reliefului ocluzal: A. daca antagonistii sunt B. daca antagonistii sunt intercuspidarii maxime C. daca antagonistii sunt centrice D. daca antagonistii sunt E. daca antagonistii sunt (3 pag. 281) Raspuns.B,E naturali se realizeaza relief ocluzal atenuat naturali se realizeaza un relief corespunzator naturali se realizeaza un relief corespunzator relatiei artificiali se realizeaza o modelare"in oglinda" artificiali se prefera o modelare atenuata

2065. Hipomoclionul este: A. centrul desmodontal de rotatie al dintelui B. are tendinta de coborire la dintii parodontotici C. are tendinta de urcare la dintii parodontotici D. este localizat la nivelul coletului clinic E. este situat apical la dintii pluriradiculari (3 pag. 285) Raspuns.A,B 2066. In cadrul imobilizarii cu anse de sarma in"U"intracoronar si intraradicula r, ansele de sarma: A. trebuie asezate de la stanga la dreapta B. trebuie asezate de la dreapta la stanga C. se aplica cu ajutorul asistentei medicale D. se aseaza in ordine inversa aplicarii lor E. se aseaza pe campul operator in ordine perfecta (3 pag. 311) Raspuns.A,C 2067. In parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent feno mene de:

A. halistereza B. meiopragie C. hiperemie D. degenerescenta reticulara E. vacuolizari (3 pag. 289) Raspuns.C,D,E 2068. Pentru prevenirea disfunctiei ocluzale la bolnavii parodontotici se practi ca: A. ajustarea prin slefuire ocluzala B. restaurari protetice C. tratamente ortodontice D. terapie de reactivare E. terapie chirurgicala (3 pag. 279) Raspuns.A,B,C 2069. Principiul biologic de imobilizare impune realizarea de sisteme: A. ceramice B. care sa respecte organul pulpar

C. care sa restabileasca functiile aparatului dento-maxilar D. metalice, rezistente E. toate de mai sus (3 pag. 287) Raspuns.B,C 2070. Sistemele intracoronare: A. sunt putin rezistente B. sunt mai greu de realizat C. se pot fractura D. au preN de cost ridicat E. nu pot fi mentinute timp indelungat (3 pag. 314) Raspuns.B,C 2071. Clasificarea sistemelor de imobilizare in functie de extinderea sistemului de imobilizare: A. imobilizari bidentare si pluridentare B. imobilizari partiale C. imobilizari totale D. imobilizari dento-dentare E. imobilizari dento-maxilare (3 pag. 295) Raspuns.A,B,C 2072. Imobilizarea prin ligaturi de sirma are urmatoarele avantaje: A. se executa printr-o tehnica simpla, intr-un timp scurt B. foloseste un material ieftin, usor de procurat, relativ nedeformabil prin intindere, de regula sirma de vipla C. imobilizarea este suficient de rezistenta pentru a fi mentinuta un interval de timp mai indelungat D. in general, este bine suportata de pacient, integrindu-se intr-un timp scurt in

conditiile biologice locale E. are un grad ridicat de fizionomie (3 pag. 298) Raspuns.A,B,C,D 2073. Imobilizarea temporara poate fi: A. continua, cind sistemul de imobilizare se mentine in tot cursul perioadei de imobilizare B. provizorie cu caracter de scurta durata C. semipermanenta cu caracter de lunga durata D. discontinua, cind perioadele de mentinere alterneaza cu cele de indepartare E. dupa nevoie, cu caracter neregulat de mentinere (3 pag. 296) Raspuns.A,B,C,D 2074. In cadrul restaurarii protetice a bolnavilor parodontopati trebuie tinut c ont de urmatoarele aspecte: A. dintii stilpi sa fie astfel alesi incit solicitarea lor sa se faca in conditii fiziologice

B. relieful ocluzal sa reproduca relieful ocluzal al antagonistilor C. corpul de punte sa fie mai lat in sens vestibulo-oral D. raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare E. la protezele acrile mobile se tine cont de protectia parodontiului marginal prin decoletare in zona gingivala (3 pag. 281) Raspuns.A,B,D,E 2075. Principalii factori de care trebuie sa se tina seama pentru ca protezarea dintilor parodontotici sa beneficieze de o buna stabilitate si sa nu actioneze nociv asup ra tesuturilor din cavitatea bucala sunt: A. numarul dintilor restanti B. pozitia si directia lor de implantare C. morfologia corono-radiculara a fiecarui dinte in parte D. calitatea implantatiei E. virsta si motivatia pacientului pentru mentinerea igienei orale (3 pag. 291) Raspuns.A,B,C,D 2076. Principiile de imobilizare a dintilor mobili sunt: A. angrenarea multidirectionala B. extinderea maxima C. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare D. principiul biologic E. principiul reciprocitatii (3 pag. 284) Raspuns.A,B,C,D 2077. Atele acrilice duble, vestibulo-orale: A. au o realizare rapida; B.

pot produce blocaje in zona frontala superioara; C. se insereaza si se dezinsereaza usor fara a traumatiza parodontiul sau dintii; D. favorizeaza retentiile alimentare; E. determina inflamatii gingivale. (3 pag. 306) Raspuns.A,B,D,E 2078. Dintre criteriile de pastrare pe arcada a dintilor parodontotici in vedere a imobilizarii, fac parte: A. dinti a caror resorbtie osoasa este mai mica de 2/3 din inaltimea septurilor alveolare; B. instituirea unui tratament complex medicamentos chirurgical si de reechilibrare functionala; C. starea generala in limite normale; D. criteriul estetic si de pastrare a fonatiei; E. opinia pacientului. (3 pag. 292) Raspuns.A,B,C

2079. Extinderea maxima a imobilizarii: A. este unul din principiile ce stau la baza realizarii imobilizarilor dintilor parodontotici; B. presupune extinderea imobilizarii pe un numar cat mai mare de dinti; C. presupune extinderea pe un numar cat mai redus de dinti cu mobilitate normala pentru a nu determina mobilizarea lor; D. orespunde principiului de angrenare multidirectionala; E. tine cont de deplasarea punctului de rotatie hypomochlion. (3 pag. 284) Raspuns.A,B,D 2080. Gutiera din material acrilic: A. produce inaltari semnificative ale ocluziei; B. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei; C. poate fi mentinuta 4-6 saptamani; D. poate fi mentinuta pana la 3 luni; E. poate fi sau nu cimentata. (3 pag. 305) Raspuns.B,C,E 2081. La restaurarea protetica a bolnavilor parodontopati, relieful ocluzal: A. nu trebuie sa fie exagerat de cuspidat; B. va fi modelat strict"in oglinda"atunci cand antagonistii sunt artificiali; C. este mai atenuat pentru a impiedica blocajele ocluzale; D. se modeleaza corespunzator intercuspidarii maxime atunci cand dintii sunt naturali; E. se modeleaza cu o inclinare vestibulo-orala pentru a favoriza autocuratirea. (3 pag. 281) Raspuns.A,C,D 2082. Se considera improprii pentru imobilizare: A. dintii a caror resorbtie osoasa depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare ;

B. dintii laterali cu mobilitate gradul I spre II; C. dintii frontali cu o deplasare vestibulo-orala a marginii incizale egala sau mai mare cu 2 mm; D. dintii cu carii de colet sau supracingulare; E. dintii intre care nu exista puncte de contact. (3 pag. 292) Raspuns.A,C 2083. Slefuirea coronara a dintilor parodontotici se practica: A. prin reducerea coroanei anatomice a dintilor; B. pe dinti care au suferit migrari patologice; C. uneori prin devitalizare; D. prin remodelarea coroanei dentare; E. atunci cand pe dinte nu exista procese carioase. (3 pag. 280) Raspuns.B,C,D 2084. Tratamentul ortodontic are drept obiective: A. tratamentul ocluziei deschise; B. impiedicarea formarii tartrului la un interval prea scurt de timp;

C. reducerea diastemei patologice rezultata prin migrari ale dintilor; D. reducerea adancimii pungilor parodontale adevarate si false prin indepartarea traumei mecanice; E. imobilizarea pe o perioada de timp, ata cat dureaza tratamentul ortodontic. (3 pag. 282) Raspuns.A,C,E 2085. aloarea unei imobilizari creste daca: A. poligonul de imobilizare este mai mare; B. este extinsa si la dintii hemiarcadei opuse; C. se solidarizeaza toti dintii unei arcade, valoarea ei fiind astfel maxima; D. se solidarizeaza si dintii arcadei antagoniste pentru o perioada limitata; E. daca se foloseste sarma de vipla cu diametru de 1,75 mm. (3 pag. 284) Raspuns.A,B,C 2086. Imobilizarea intracoronara a dintilor laterali cu amalgam: A. se realizeaza prin crearea unui simplu sant ocluzal B. reprezinta un mijloc de imobilizare temporara C. se realizeaza prin crearea unor cavitati clasice de clasa a II-a D. poate fi imbunatatita prin folosirea unor bare turnate din aliaj de Cr-Co E. urmareste imobilizarea mai multor dinti laterali mobili intre ei. (3 pag. 309) Raspuns.C,D 2087. Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe se realizeaza cu: A. gutiere din rasini acrilice auto-sau termopolimerizabile B. benzi metalice, ortodontice C. coroane acrilice reunite intre ele D. punti stabilizatoare E. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite. (3

pag. 311) Raspuns.C,D,E 2088. Imobilizarea prin ligatura de sarma in"8": A. este un mijloc de imobilizare permanenta B. se face cu sarma de vipla de 0,25 mm C. se aplica pe dintii laterali D. executata incorect produce leziuni ale partilor moi invecinate E. constituie un factor de retentie pentru resturile alimentare. (3 pag. 299) Raspuns.B,D,E 2089. Imobilizarea temporara: A. este un procedeu terapeutic de solidarizare a dintilor parodontotice B. se poate realiza prin aplicarea unor coroane acrilice reunite intre ele C. se realizeaza prin ligaturi metalice din sarma de vipla D. se realizeaza cu aparate ortodontice E. se realizeaza cu ajutorul gutierelor acrilice. (3 pag. 295-296) Raspuns.A,C,D,E

2090. Pentru a preveni sau a trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici , se practica: A. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale B. restaurari protetice C. tratamentul proceselor carioase D. tratamente ortodontice E. imobilizari (3 pag. 279) Raspuns.A,B,D,E 2091. Sina Mamlock: A. este folosita la imobilizarea dintilor frontali vitali B. este un mijloc de imobilizare temporara C. are rigiditate deosebita D. prezinta aspect fizionomic E. are durabilitate mare. (3 pag. 312) Raspuns.C,D,E 2092. Calitatile sinei MAMLOCK sunt: A. Rezistenta B. Risc redus de decimentare C. aspect fizionomic D. Flexibilitate E. Pret de cost redus (3 pag. 312) Raspuns.A,B,C 2093. Criteriile de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt: A. perioada de timp in care se mentine imobilizarea B. starea de edentatie partiala sau totala

C. starea pulpei dentare D. extinderea sistemului de imobilizare E. suportul imobilizarii (3 pag. 294-295) Raspuns.A,C,D,E 2094. Din cadrul principiilor de imobilizare a dintilor fac parte: A. angrenarea multidirectionala a dintilor B. extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dinti C. cuprinderea in sistemul de imobilizare si a dintilor vecini,ferm implantati,din vecinatatea zonei afectate D. aplicarea sistemului de imobilizare cat mai aproape de punctul hypomochlion E. sistemul de imobilizare sa se integreze biologic si functional (3 pag. 284-287) Raspuns.A,B,C,E 2095. Pentru imobilizarea prin ligatura de sarma in "8" avem nevoie de: A. cleste crampon B. 2 pense hemostatice C. foarfeca de sarma

D. 2 pense anatomice E. lampita cu spirt (3 pag. 299) Raspuns.B,C,E 2096. Gutiera ca element de imobilizare: A. poate fi mentinuta 1-1,5 luni B. poate fi mentinuta 4-6 saptamani C. poate fi mentinuta 4-6 luni D. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei E. este destinata imobilizarii definitive (3 pag. 305) Raspuns.B,D 2097. Imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice s e realizeaza: A. fara devitalizare B. dupa extirparea pulpei dentare la dintii cu volum coronar redus C. dupa tratament endodontic complet la dintii cu volum coronar complet D. in laboratorul de tehnica E. in cabinetul dentar (3 pag. 308) Raspuns.A,B,C 2098. Aparatul-sina de imobilizare Mamlock: A. are durabilitate mare B. se realizeaza in cabinetul dentar C. are risc mare de decimentare D. are rigiditate deosebita E. are aspect fizionomic (3 pag. 312) Raspuns.A,D,E 2099. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile cuprinde aparatele: A. Jeanneret B. Elbrecht C. Steiger D. Weissenfluh si Munchansen E. Truemann-Witkowsky-Wolff (3 pag. 313) Raspuns.C,D 2100. In cercetarile de fotoelasticitate, modelarea analoga a dintelui s-a reali zat intr-un

mediu: A. opac B. transparent C. ce contine glicol D. birefringent E. inert (3 pag. 283) Raspuns.B,D

2101. Din punct de vedere biologic, sistemul de imobilizare trebuie sa: A. permita o buna intretinere B. nu genereze trauma ocluzala C. restabileasca functiile D. se faca cat mai departe de axul de rotatie E. respecte organul pulpar (3 pag. 287) Raspuns.A,B,C 2102. Sistemele mobile de imobilizare: A. se realizeaza in cabinet B. se realizeaza in laborator C. sunt mai agreate de pacient D. nu necesita prepararea dintilor E. ofera "perioade de odihna parodontala" (3 pag. 287) Raspuns.C,D,E 2103. Sina mobila de imobilizare: A. exercita asupra parodontiului de sustinere microtraumatisme repetate B. produce solicitari nefiziologice C. este confortabila D. este neconfortabila E. este realizata extemporaneu (3 pag. 288) Raspuns.A,B 2104. Consecintele sistemului fix de imobilizare sunt: A. buna intretinere igienica B. corectare usoara a defectelor apaute in timpul purtarii lor C. neutralizarea fortelor paraxiale nocive D. repartizarea echilibrata a solicitarii pe intreg grupul dentar imobilizat E. integrare biologica superioara (3 pag. 288) Raspuns.C,D,E 2105. In parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent: A. vacuolizari ale odontoblastilor B. atrofii ale odontoblastilor C. ingrosarea peretelui vascular D. halistereza septala E. meiopragie vasculara (3 pag. 289) Raspuns.A,B,C

2106. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici se indica la: A. B. C. D. E. dinti dinti dinti dinti dinti cu cu cu cu cu procese carioase mari anomalii se forma volum coronar mic recesiuni mari pungi parodontale foarte profunde

(3 pag. 290) Raspuns.A,C,E 2107. Dintii improprii pentru imobilizare sunt: A. cei a caror resorbtie osoasa nu depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveol are B. dintii frontali cu deplasare totala vestibulo orala mai mare de 2 mm C. dintii laterali cu mobilitate de gradul II D. dintii laterali cu mobilitate de gradul III E. dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III (3 pag. 292) Raspuns.B,E 2108. Imobilizarea temporara este echivalenta cu termenii: A. imobilizarea B. imobilizarea C. imobilizarea D. imobilizarea E. imobilizarea (3 pag. 295) Raspuns.B,D,E tranzitorie de tranzitie diagnostica de diagnostic de observatie

2109. CalitaNile sinei de imobilizare MAMLOCK sunt urmatoarele: A. Risc de decimentare redus B. Buna rigiditate C. Mare durabilitate D. Sentiment de confort E. Bun aspect fizionomic (3 pag. 312) Raspuns.A,B,C,D 2110. Sina de imobilizare Mamlok: A. este rezistenta B. se realizeaza pe dinti parodontali vitali C. realizeaza aspect fizionomic D. nu asigura integrarea biologica rapida E. se realizeaza cel mai bine din aliaje nobile, aur platinat 10% (3 pag. 312) Raspuns.A,C,E 2111. Sina de imobilizare din materiale compozite este: A. pentru imobilizarea temporara de lunga durata B. la nivelul dintilor frontali superiori C. la nivelul dintilor frontali inferiori

D. utilizata pentru o perioada de 6-12 luni E. aplicata in special pe fata linguala (3 pag. 306) Raspuns.A,C 2112. Tratamentul ortodontic in parodontopatiile marginale cronice urmareste: A. B. C. D. reducerea riscului de retentie a placii bacteriene tratamentul ocluziei adanci acoperite reducerea diastemei patologice tratamentul ocluziei deschise

E. deplasari ortodontice cu imobilizari concomitente (3 pag. 282) Raspuns.A,C,D,E 2113. Pentru a preveni sau trata disfunctiile ocluzale la bolnavii parodontotici se practica: A. restaurari protetice B. bioterapia de reactivare C. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale D. chiuretajul subgingival E. imobilizare, ca tratament parodontal specific (3 pag. 279) Raspuns.A,C,E 2114. Mijloacele protetice de imobilizare permanenta sunt: A. coroane metalice totale reunite intre ele B. coroane partiale reunite intre ele C. coroane ecuatoriale reunite D. coroane de substitutie reunite E. coroane semifizionomice (3 pag. 311) Raspuns.A,B,D,E 2115*In practica stomatologica se recunoaste ca reprezinta zonele cele mai vulne rabile la aparitia proceselor carioase: A.fetele vestibulare ; B.fetele meziale; C.santurile si fosetele ocluzale ; D.felele distal ; E.fetele orale . Raspuns C (9 ,pag. 5 ) *2116Cel mai bun mediu pentru dezvoltarea cariilor este reprezentat de santurile : A.adanci si inguste ; B.adanci si largi ; C.evazate ; D.in forma de cupa ; E.in forma de clopot . Raspuns A (9 ,pag 7)

*2117. Prevalenta si incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoreaza: A.alimentatia necorespunzatoare ; B.concentratia crescuta a florului in smaltul ocluzal ; C.adancimii santului ocuzal ; D.imposibilitatea realizarii unei curatiri foarte bune ; E.reilefului ocluzal . Raspuns D (9 ,pag 8) *2118. Singura metoda eficinta de prevenire a cariei dentare este: A.periajul ;

B.apa de gura ; C.alimentatie echilibrata ; D.sigilarea santurilor si fosetelor ; E.prezentarea la medical dentist . D (9 ,pag 13) *2119. Sigilarea reprezinta: A. o technica de coafaj ; B.o technical de izlolare de mediul inconjurator ; C.o technical de periaj ; D.o lucrare protetica ; E.o metoda terapeutica . Raspuns B (9 ,pag 14) *2120. Cele mai apropiate de cerintele ideale ale materialelor de sigilare sunt: A.materiale de sigilare granulare fotopolimerizabile la lumina vizibila ; B.materile de ampentare ; C.materiale de ambalare ; D.pasta de dinti cu continut de fluor ; E.pasta T.M. . Raspuns A (9 ,pag 16) 2121 .*La baza celor mai multe materiale de sigilare sta dimetacrilatul sau: A.hidroxidul de calciu ; B.rasina poliuretanica ; C.rasina bis-GMA ; D.ciment fostat de zinc ; E.rasina acrilica . Raspuns C (9 ,pag 17) *2122 .Unul din avantajele folosirii laserului pentru initierea reactiei de priz a a sigilantilor este: A.reducerea timpului de prize ; B.cresterea rezistentei la carie ; C.reducerea efectului microbian ; D.marirea timpului de lucru ; E.pret redus . Raspuns A (9,pag 19) *2123. Pentru imbunatatirea protectiei anticarioase au fost concepute rasini de sigilare care elibereaza: A.calciu ; B.fostor ; C.iod ; D.fluor ; E.potasiu .

Raspuns D (9 ,pag 21) *2124 .Materialul de sigilare realizat la Institutul de chimie Raluca Ripan se numes te: a.Sigident ; b.Sidental ; c.Sigilar ; d.Sigilant ; e.Sigildent . Raspuns C (9 ,pag 26) *2125. Concentratia de acid fosforic folosita pentru demineralizarea smaltului e ste: A.37% ; B.32-35% ; C.14% ; D.27% ; E.43% . Raspuns A (9,pag. 28) *2126 .Cimenturile glass ionomer au 2 calitatii importante:adeziunea chi minica la structurile dure dentare si: A.coloreaza dintele in mov ; B.creste gradul de autocuratire a dintelui ; C.capacitatea continua de a elibera ioni de fluor ; D.creste rezistenta la fractura ; E.capacitatea continua de a elibera ioni ce calciu . Raspuns C (9 ,pag. 28) *2127 .Se obtin rezultate mai bune prin sigilarea cu glass ionomer pe: a.incisivi ; b.canini ; c.molari partial erupti ; d.molari inclusi ; e.premolari . Raspuns C (9 ,pag .31) *2128. Pulberea de la Fuji Ionomer tip 3 contine: A.o sticla pe baza de fluoro-alumino-silicat ; B.o sticla pe baza de fluoro-calciu ; C.o sticla pe baza de ciment oxid fosfat ; D.acid fosforic ; E.cazeina . Raspuns A (9,pag. 32)

*2129. Techinica sigilarii presupune 3 faze importante:curatirea suprafetei dentare,pregatirea sigilantului si: A.spalare si uscare ; B.controale periodice ; C.controlul sigilarii ; D.aplicarea sigilantului ; E.izolare . Raspuns D (9,pag. 33) *2130. In mod classic se recomanda ca demineralizarea pentru dintii permanenti s a fie de: A.120 secunde ; B.65 secunde ; C.30 secunde ; D.40 secunde ; E.60 secunde. Raspuns E (9,pag. 35) *2131. In mod clasic se recomanda ca demineralizarea pentru dintii temporari sa fie de: a.60 secunde ; b.12 secunde ; c.32 secunde ; d.120 secunde ; e.100 secunde . Raspuns D (9 ,pag. 35) *2132. Dupa demineralizare,spalare si uscare smaltul trebuie sa aiba aspect: A.mat,opac fara luciu ; B.mat,cu luciu ; C.opac-rozaliu ; D.alb lucios ; E.brun . Raspuns A (9 ,pag. 38) *2133 . Aplicarea sigilantului se face cu: A.spatula bucala ; B.instrumentarul recomandat si livrat de producator ; C.fuloar de cement ; D.excavator ; E.sonda . Raspuns B (9,pag. 40) *2134. Verificarea suprafetei sigilate se face prin palpare cu: A.spatula bucala ; B.periuta ; C.sonda ; D.fuloar cement ;

E.pensa . Raspuns C (9 ,pag. 41) *2135. Sigilarea cu microneadaptari se controleaza cu: A.sonda ; B.pensa ; C.ortopantomograma ; D.radiografii bite-wing ; E.radiografii retro-alveolare . Raspuns D (9 ,pag. 42) *2136. Eventualul exces se indeparteaza cu o : A.spatula bucala; B.sonda; C.freza cilindrica; D.freza coninvers; E.freza de lustruit . Raspuns E (9 ,pag. 43) *2137 .Enameloplastia se recomnda in cazul: A.suprafetelor ocluzale neretentive ; B.suprafetelor ocluzale cu santuri adanci si inguste cu modificari de culoare ; C.santurilor largi ; D.fosetelor fara modificari de culoare ; E.suprafetelor ocluzale unde exista procese carioase . Raspuns B (9 ,pag. 43-44) *2138. Cimentul glass ionomer fotopolimeizabil,reintarit cu rasina este: A.Vitrebond ; B.Vitbong ; C.Vittelbond ; D.Vite ; E.Vitrebonding . A (9 ,pag. 51) *2139 .Care dintre urmatoarele NU reprezinta o indicatie majora a sigilarii: a.santurile ocuzale ale molarilor ; b.fosetele ocluzale ale premolarilor ; c.fetele vestibulare a incisivilor ; d.saturile orale ale molarilor ; e.santurile vestibulare ale molarilor . Raspuns C (9 ,pag. 56) *2140. Sigilarea se recomanda cand: a.sonda agata dar nu sunt alte semne de carie;

b.sonda nu agata ; c.dintele prezinta procese carioase ; d.santurile ocluzale sunt largi ; e.cand fosetele nu sunt modificate la culoare . Raspuns A (9 ,pag. 56) *2141 .Sigilarile se recomnda la: A.pacientii in varsta ; B.pacientii ce prezinta semene de activitate carioasa moderata ; C.pacientii cu activitate carioasa crescuta ; D.pacientii cu deficinte ; E.pacientii necooperanti . B (9 ,pag. 56) *2142.Varsta la care se efectueaza sigilarile este de: A.6 ani ; B.6-15 ani ; C.6-12ani ; D.12 ani ; E.7ani . B (9 ,pag.58) *2143Techinca prin care se combina sigilarea santurilor si fosetelor cu tratamen tul unei carii minime ocluzale poarta denumirea de: A.obturatie simpla ; B.obturatie de canal ; C.coafaj direct ; D.obturatie ptreventiva ; E.sigilare . D (9 ,pag.62) *2144.Exista mai multe tipuri de obturatii preventive cu rasina in numar de: a.2 ; b.3 ; c.4 ; d.5 ; e.6 . B (9 ,pag. 63) *2145..NU reprezinta timp operator al technicii de obturatie preventive cu rasin a: A. izolare ; B.obtutarea canelor radiculare ; C.spalare ; D.uscare ; E.demineralizarea suprafetei de smalt . B (9 ,pag. 63)

*2146. Nu reprezinta timp operator al technicii de obturatie preventive cu glass inonomer: A.periajul professional al antagonistlui dintelui de sigilat ; B.spalare cu apa ; C.izolare ; D.pregatirea conservatoare a cavitatii ; E.controlul sigilarii . A (9 ,pag. 67) *2147.Cea mai eficinta metoda profilactica impotrica cariilor ocluzale este: A.igena alimentatiei ; B.sigilarea santurilor si fosetelor ; C.igena buco-dentara ; D.controale periodice ; E.folosirea apei de gura . B (9 ,pag. 70) 2148.Cele mai frecvente santuri ocluzale din punct de vedere morfologic sunt: A.santuri in forma B.santuri in forma C,santuri in forma D.santuri in forma E.santuri in forma AC (9 ,pag. 7) de de de de de V ; : W ; I ; y ; M .

2149.Prevalenta si incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoresc interactiuni i mai multor factori: A.capacitatea de retentive a microorganismelor ca intr-o nisa retentive ; B.imposibilitatea realizarii unei curatiri foarte bune ; C.concentratiei mai mici a florului in smaltul ocluzal ; D.cantitatii mai mare de smalt intre suprafata dintelui si jonctiunea smalt-dent ina ; E.alimentatie neadcvata . ABC (9 pag. 8) 2150.Technica odontomiei profilactice se aplica la: A.copii cu o igena orala buna ; B.copii neadapatati ; C.handicapati psihic ; D.copii cu policarii ; E.varstnicii . BCD (9 ,pag. 11) 2151.Sigilarea este o metoda de prevenire a cariei: A.de pe suprafetele vestibulare sau orale ale molarilor ; B.de pe suprafetele vestibulare ale incisivilor ; C.de pe suprafetele ocluzale ale premolarilor ;

D.de pe suprafetele orale ale incisivilor superiori ; E.de pe fetele proximale ale caninilor . ACD(9 ,pag. 14) 2152.Metodele de prevenire a cariei dentare incluse de OMS sunt: A.sigilarea ; B.fluorizarea generala si locala ; C.igena alimentatiei ; D.igena buco-dentara ; E.contralele de specialite . ABCD (9 ,pag. 14) 2153.Metodele de prevenire a cariei dentare incluse de OMS sunt: A.sigilarea ; B.fluorizarea generala si locala ; C.igena alimentatiei ; D.igena buco-dentara ; E.contralele de specialite . ABCD (9 ,pag. 14) 2154.Propietatiile unui material de sigilare ideale sunt: a.penetratie inalta ; b.timp de lucru mediu ; c.timp de prize lung ; d.absortia scazuta a apei ; e.rezistenta inalta la uzura . ABDE (9 ,pag. 16) 2155.Nu sunt propietatile ideale ale unui sigilant: A.penetratie scazuta ; B.timp de lucru mediu ; C. timp de prize lung ; D.expansiune termica mare ; E.rezistenta la uzura . ACD (9 ,pag. 16) 2156.La baza celor mai multe materiale de sigilare sta: A.hidroxidul de calciu ; B.alcoolul medicinal ; C.dimetacrilatul ; D.rasina bis-GMA ; E.uretan dimetacrilatul . CDE (9 ,pag. 17) 2157.Avantajul folosirii laserului sunt: A.reducrea timpului de prize ;

B.scaderea cantitatii de rasina ramasa nepolimerizata ; C.cresterea rezistentei la intindere si a rezistentei de legare ; D.controlul asupra energei de radiatie specific ; E.cost minim . ABCD (9 ,pag. 19) 2158.Nu reprezinta avantaje folosirea laserlui ca initiator de prize a sigilanti lor: A.smaltul expus laserului are rezistenta crescuta la factorii cariogeni ; B.cresterea timpui de prize ; C.cresterea cantitatii de rasina ramasa nepolimerizata ; D.reducerea timpului de prize ; E.cresterea rezistentei la intindere . BC (9 ,pag. 19) 2159.Intre sigilantii granulari autopolimerizabili se enumara: A.Kerr Pitt ; B.Estiseal ; C.Fissure Sealant ; D.Nuva-Cote ; E.Helioseal . ABCD (9 ,pag. 21) 2160.Intre sigilantii granulari polimerizabili la lumina vizibila: A.Stratus Armor2 ; B.Nuva-Cote ; C.Prisma-Shield ; D.Kerr Pitt ; E.Estiseal L-C . ACE (9,pag. 21) 2161.Printre propietatile Sigilar-ului se enumera: A.adeziune redusa ; B.rezistenta ; C.fluiditate ; D.hidrofilie redusa ; E.timp de lucru convenabil . BCDE (9 ,pag. 26) 2162.Nu reprezinta propietatii ale Sigilar-ului: A.adeziune buna ; B.timp de lucru crescut ; C.este chitos ; D.rezistenta scazuta ; E.hidrofilie redusa . BCD (9 ,pag. 26)

2163.Calitatiile importante ale glass ionomerilor sunt: A.adeziune chimica la structurile dure dentare ; B.timp de lucru lung ; C.timp de prize lung ; D.capacitatea de a elibera fluor ; E.apicare greoaie . AD (9 , pag. 28) 2164.Dezavantajele glass ionomerilor sunt: A.eliberare continua de ioni de flour ; B.timp de prize lung ; C.aplicare greoaie ; D.sensibilitate in mediul umed ; E.finisare slaba . BCDE (9 ,pag. 29) 2165.Cimenturile glass ionomer modificate cu rasina au ca,caracteristicii: A.manevrare mai usoara ; B.timp de prize mai redus ; C.adaptare marginala buna ; D.cost redus ; E.disponibil si pe galben . ABC (9 ,pag. 29) 2166. Se recomanda folosirea cimentului glass ionomer in cazul: A.molarilor permanenti ; B.cand conditiile de izolare sunt precare ; C.cand avem un capuson de mucoasa ; D.avem santuri in forma de I ; E.cand suprafata ocluzala a dintelui prezinta procese carioase . ABC (9 ,pag. 32-33) 2167. Avantajele folosirii cimentului Fuji Ionomer Type 3 sunt: A.biocompatibilitate buna ; B.inchidere marginala excelenta ; C.priza rapida ; D.suprafata neteda ; E.modificari minime de culoare . ABCDE (9 ,pag. 32) 2168. Nu reprezinta timpii operatori ai sigilarii cu rasini compozite: A.curatarea suprafetei dentare ; B. periajul cu paste cu fluor ; C.izolare ; D.preparea unui process carios ; E.verificarea sigilarii .

BD (9 ,pag. 33) 2169.Timpii operatori ai sigilarii cu rasini composite sunt: A.curatitea suprafetei dentare ; B.izolare ; C.verificarea sigilarii ; D.controlul in relatie ocluzala ; E.controale periodice . ABCD (9 ,pag. 33) 2170.In technica sigilarii cu rasina sunt ca faze importante: A.curatirea suprafetei dentare ; B.pregatirea dintelui ; C.pregatirea antagonistului ; D.aplicarea sigilantului ; E.extractia dintelui . ABD (9 ,pag. 33) 2171.Avantajele folosiri materialului de sigilare autopolimerizabil sunt: A.posibilitatea redusa de incorporare a bulelor de aer ; B.materialul nu se pregateste prin amestecarea unor parti component ; C.sigilarea este mai rezistenta ; D.sigilarea este omogena ; E.se modeleaza greu ocluzal . ABCD (9 ,pag. 40) 2172.Contoalele periodice ale sigilarilor se efectuaza: A.la 6 luni ; B.la 12 luni ; C.doar control cu clinic ; D.prin diferite procedee si utilizarea unor substante chimice ; E.atat clinic cat si paraclinic . ADE (9 ,pag. 41 ) 2173.Timpii operatori ai technicii de sigilare cu ciment glass ionomer pot fii: A.curatarea suprafetei dentare ; B.izolare ; C.aplicarea materialului ; D.preparea unei cavitatii ; E.demineralizare . ABC (9 ,pag. 42) 2174.Nu reprezinta timpii operatori ai sigilarii cu ciment glass ionomer: a.izolare ; b.preparea unei cavitati ; c.obtutarea unei cavitati ;

d.demineralizare ; e.aplicarea materialului de sigilat . BCD (9 ,pag. 43) 2175.Enameloplastia se foloseste cand avem: A.suprafete ocluzale cu santuri adanci ; B.suprafete ocluzale cu santuri largi ; C.santuri ce prezinta modificari de culoare ; D.santuri unde se suspecteaza ca ar fi cariate ; E.un process carios . ACD (9 ,pag. 44) 2176.Factorii important in reusita sigilarii pot fi: A.medicul stomatolog ; B.demineralizare necorespunzatoare ; C.spalarea atenta a smaltului ; D.izolare riguroasa ; E.fotopolimerizare corecta . CDE (9 ,pag. 45) 2177. Factorii ce au un rol important in legarea materilului de sigilare la supr afata de smalt demineralizata pot fii: A.topografia suprafetei de smalt demineralizata ; B.timpul de mineralizare ; C.agentul de mineralizare ; D.concentratia demineralizantului ; E.gradul de curatenie si de uscare a smaltului . ABCDE (9 ,pag. 45) 2178.Sigilarea se recomanda in urmatoarele situatii clinice: A.santuri si fosete in forma de amphora ; B.santuri si fosete adanci cu proasta coalescenta ; C.dintii sunt erupti suficent pentru a se obtine o suprafata uscata; D.dintii cu procese carioase ; E.dinti inclusi . ABC (9 ,pag. 56) 2179.Sigilarea nu se recomanda in: A.dintii ce nu sunt erupti si nu se poate obtine o suprafata uscata ; B.dintii procese carioase ; C.santuri si fosete adanci ; D.santuri si foseste adanci in forma de picatura ; E. santuri si fosete adanci in forma de AB (9 ,pag. 56) I .

2180.Grupul persoanelor cugrad inalt de risc la care se indica efectuarea de sig ilari cuprinde: A.pacinti carioactivi cu un nivel crescut de streptococ mutans ; B.pacinti cu carioactivitate redusa ; C.pacinti handicapati psihic si fizic ; D.pacinti ce consuma zilnic mari cantitati de dulciuri ; E.pacinti clinic fizic ,psihic sanatosi . ACD (9 ,pag. 56) 2181.Perioada optima de sigilare este: A.varsa de 3-4 ani molarii temporari ; B.varsta de6-7 ani pentru molarii 1 permanenti ; C.varsta de 8 ani pentru molarii 1 permanenti ; D.varsta de11-13 ani pentru molarii 2 permanenti si premolari ; E.varsta de 10-12 ani pentru premolari . ABD (9 ,pag. 58) 2182.Techinica obturatii preventive cu rasina este: A.o enameloplastie ; B.o combinatie dintre 2 procedee ; C.o extirpare vitala ; D.tratementul unei carii minim invasive ocluzale de smalt sau dentina ; E.o technical de coafaj . BD (9 ,pag. 62) 2183.Technica obturatiei preventive cu rasina cuprinde: A.indepartarea testului alterat ; B.izolare ; C.spalare si uscare ; D.demineralizarea suprafetei de smalt ; E.obturarea cavitatii cu material compozit . ABCDE (9 ,pag. 63) 2184.Tipul 1 de obturatie preventive poate consta in: A.indepartarea cat mai conservatoire a tesutului alterat ; B.extirparea nervului ; C.izolare ; D.demineralizare ; E.spalare si uscare . ACDE (9 ,pag. 65) 2185.Tipul 2 de obturatie preventive cu rasina presupune: A.indepartarea dentine alterate nu in totalitate ; B.izolare ; C.aplicarea obturatiei de baza cu hidraxid de calciu sau cement glass ionomer ;

D.nu se face demineralizare ; E.demineralizarea smaltului . BCE (9 ,pag. 65) 2186.Obturatiile preventive cu glass ionomer presupune: A.periaj professional cu paste ce contin fluor; B.periaj professional cu pasta de piatra ponce ; C.spalare cu apa ; D. pregatirea conservatoire ca cavitatii ; E.aplicarea glass ionomerului . BCDE (9 ,pag. 67) 2187.Avantajele obturatiilor preventive cu glass ionomer sunt: A.adeziune excelenta la smalt si dentina; B.aplicare intr-un singur timp ; C.posibila actiune cariostatica prin eliberare de fluor ; D.utilizarea de bonding ca agent de legatura ; E.rezistenta scazuta la abraziune . ABC (9 ,pag. 68) *2188.Ce este amprentarea cmpului protetic edentat total? a. faza clinica prin care se reproduce n vitro doar imaginea componentei osteo-pe riostale a cmpului protetic; b. faza clinica prin care se reproduce n vitro imaginea suprafeNei Nesuturilor mo i pe care se va sprijini proteza; c. faza clinica prin care se reproduce n vitro aspectul suprafeNei Nesuturilor cmp ului protetic cu suprafaNa de sprijin si zonele marginale ale viitoarei proteze; d. faza clinica, prin care se reproduce n vitro imaginea reliefului osos si a ves tibulului bucal; e. faza clinica prin care se reproduce n vivo imaginea componentei osteoperiostal e si fibromucoase a cmpului protetic. C pag. 60 *2189.Care din principiile formulate de fraNii GREEN, care stau la baza tehnicil or de amprentare la edentatul total, nu se poate realiza? a. prin amprentare b. prin amprentare c. prin amprentare marginilor protezelor totale; d. prin amprentare protetici; e. prin amprentare supra zonei labiale n scopuri Raspuns:e pag 61 trebuie sa se obNina o suprafaNa protetica ntinsa la maximum; se determina nalNimea si forma marginilor protezelor totale; se determina grosimea fundurilor de sac necesare conformarii trebuie sa se respecte libertatea de miscare a muschilor peri trebuie sa se asigure transmiterea armonioasa a presiunilor a estetice.

*2190. n ce situaNii se utilizeaza procedeul de amprenta compresiva la edentatul

total? a. cnd vrem sa transmitem uniform presiunile pe ntreaga suprafaNa osoasa a zonei d e sprijin;

b. cnd exista rezorbNii si atrofii marcate; c. cnd avem un cmp protetic cu mucoasa subNire, puNin deformabila; d. cnd utilizam siliconi de condensare de consistenNa medie; e. cnd amprentam suprafaNa maxima accesibila a cmpului protetic cu siliconi de adi Nie. Raspuns:c pag 106 *2191. Testele pentru funcNionalizarea amprentei la mandibula edentata total, co mandate de medic vor cuprinde: a. ntredeschiderea fantei labiale, umezirea buzelor, protracNia maxima a limbii, deglutiNia; b. deschiderea treptata a gurii pna la valoarea medie, umezirea buzelor, mimatul rsului, cntatului, protracNia limbii la nas; c. mimarea sursului forNat, retracNia limbii, sugerea degetului, deglutiNia; d. deschiderea treptata a gurii de la moderat la larg, umezirea buzelor, balansa rea limbii pe mucoasa jugala si comisuri, protracNia limbii spre vrful nasului, mimarea fluiera tului, suptului si deglutiNieI; e. deschiderea larga a gurii, surs forNat, fluierat, supt si mimarea tusei. Raspuns:d pag 114 *2192.Identificarea succiunii lingurii individuale maxilare la nivelul zonei dis tale se face astfel: a. tracNiuni vestibulare pe mner; b. tracNiuni verticale pe mner; c. tracNiuni oro-vestibulare pe mner; d. tracNiuni din aproape n aproape pe marginea vestibulara a lingurii; e. nchiderea .i deschiderea gurii. Raspuns:c pag 124 *2193. Verificarea realizarii nchiderii marginale la lingura individuala mandibul ara, pentru edentatul total, se face prin urmatorul test: a. presiuni pe mner n sens meziodistal; b. trac.iune asupra mnerului n sens vertical; c. se cere pacientului sa mimeze fluieratul; d. se cere pacientului sa deschida larg gura; e. se cere pacientului sa umezeasca cu limba ro.ul buzelor. Raspuns:b pag 128 *2194. Testul 1 de succiune la lingura individuala mandibulara: a. b. c. d. e. verifica succiunea la zona linguala centrala; verifica succiunea la nivelul tuberculului piriform; consta n presiuni pe mner n sens vestibulo-oral; lingura trebuie sa se desprinde cu u.urin.a; verifica nchiderea marginala totala.

Raspuns:b pag 127 *2195.n primul timp al amprentei finale se urmare.te: a. rectificarea sprijinului .i adeziunii; b. realizarea nchiderii marginale; c. rezolvarea problemelor de fona.ie; d. rezolvarea problemelor de fizionomie; e. ob.inerea tonicita.ii musculare favorabile. Raspuns:a pag 128 *2196. Amprenta mucostatica se caracterizeaza prin: a. modelarea marginala este efectuata de medic; b. modelarea marginala se lasa pe seama fluidita.ii materialului de amprentare; c. dupa confec.ionarea protezei aceasta nu necesita o lunga perioada de individu alizare marginala; d. dupa confec.ionarea protezei se adapteaza perfect; e. este o metoda larg utilizata. Raspuns:b pag 105 *2197.Conform concep.iei Clinicii de Protetica din Bucure.ti amprenta preliminar a are urmatoarele caracteristici: a. lingura universala nu este prevazuta cu sistem de reten.ie; b. lingura standard trebuie sa preseze anumite zone ale cmpului protetic; c. lingura universala trebuie sa menajeze un spa.iu de 3-5mm ntre pere.ii ei si v ersantele oaselor edentate; d. lingura standard trebuie sa fie mai larga peste 5 mm; e. lingura universala trebuie sa adere strns la cmpul protetic. Raspuns:c pag 121 2198. Complement multiplu Care sunt recomandarile facute de HUTU pentru utilizarea alginatelor n amprentare a preliminara la edentatul total? a. la pacienNii care au hipersalivaNie; b. la pacienNii cu o saliva redusa cantitativ; c. la pacienNii care deNin cmpuri retentive; d. la pacienNii cu probleme psihice; e. la pacienNii cu reflexe exagerate de voma pentru ca materialele au timp de pr iza redus. Raspuns:b,c,e pag 99 2199.La verificarea amprentei preliminare din alginat la edentatul total se pot decela frecvent urmatoarele defecte: a. neaderenNa marginilor amprentei de lingura universala;

b. reprezentarea parNiala a zonei de sprijin a cmpului protetic si a conturului m arginal; c. neacoperirea tuturor zonelor, margini subNiri si balante, nesusNinute de ling ura standard; d. centrarea defectuoasa a lingurii si distribuNia asimetrica de material de amp rentare; e. materialul de amprenta fisurat. Raspuns:c,d pag 99 2200.Care este grosimea marginilor amprentei tul total? prefuncNionale cu siliconi, la edenta

a. 2 3 mm n medie; b. 1 2 mm n punga buccinatoare maxilara si 3 4 mm sublingual; c. 5 -6 mm n punga buccinatoare maxilara si 2 -4 mm sublingual; d. 3 4 mm n punga buccinatoare maxilara si 1 3 mm sublingual; e.5 6mmn medie. Raspuns:a,d pag 100 2201.Ce indicaNii poate avea amprenta preliminara la edentatul total cu material e cu vscozitate lent progresiva? a. la pacienNii foarte sensibili la durere; b. la pacienNii purtatori de proteze parNiala, imediat dupa extracNia ultimilor dinNi; c. daca exista o proteza totala veche, care poate fi utilizata ca de rezerva; d. acest gen de amprenta nu se practica; e. materialul este utilizat doar pentru captusiri de proteza. Raspuns:b,c pag 102 2202. Obiectivele amprentarii finale la edentatul total sunt: a. adaptarea lingurii individuale; b. respectarea libertaNii de miscare a musculaturii periorale; c. obNinerea nalNimii corecte si a extinderi maxime a bazei protezei; d. realizarea doar a dezideratelor estetice ale pacientului; e. repartizarea unor presiuni egale pe structurile cmpului protetic. Raspuns:b,c,e pag 104 2203. Modelarea marginala executata de medic la amprentarea edentatului total co nsta n: a. masajul obrazului asociat cu presiuni pentru zonele Eisenring si Fish; b. tracNiuni ale limbii; c. tracNiuni ale buzelor; d. tracNiuni si rotaNii ale nodului comisural; e. presiuni cu degetul subnazal. Raspuns:a,d pag 108

2204.Cum putem rezolva prin amprentare unele problemele de stabilitate ale prote zelor totale ? a. prin relevarea detaliilor retentivitaNilor anatomice din zona de sprijin a cmp ului protetic; b. prin plasarea lingurii si amprentei ntr-o zona funcNionala neutra a cmpului pro tetic; c. prin plasarea amprentei ntre chingile musculare ce nconjoara cmpul protetic; d. prin extinderea amprentei n scopul maririi suprafeNei de sprijin; e. prin amprentarea cu mai multe materiale de amprenta. Raspuns:a,c pag 62 2205.Modelarile automatizate ale marginilor amprentei funcNionale la edentatul t otal presupun: a. utilizarea de linguri individuale din rasini b. utilizarea de linguri individuale din rasini c. utilizarea de linguri individuale cu borduri d. modelaje realizate fonetic; e. modelaje realizate prin miscari efectuate de Raspuns:b,c,d pag109 fotopolimerizabile; autopolimerizabile; de ocluzie; medic.

2206.Amprenta finala a cmpului protetic edentat total dupa metoda Schreinemakers va avea urmatorii parametri obligatorii: a. amprenta maxilara se ia dupa cea mandibulara; b. pacientul va funcNionaliza marginal amprenta prin fonaNie; c. amprenta finala se ia cu linguri cu borduri de ocluzie, deci cu gura nchisa; d. pacientul va funcNionaliza marginal amprenta prin Nuguierea buzelor; e. pacientul nu va funcNionaliza marginal amprenta. Raspuns:a,d pag112 2207.Dupa Herbst, unde se va modela marginal amprenta funcNionala, la edentatul total, la deschiderea moderata a gurii ? a. n zona premolarilor; b. n zona tuberculului piriform; c. n zona vestibulara centrala; d. n zona caninilor; e. n zona primilor molarilor. Raspuns:a,e pag113 2208.Cum se modeleaza zona linguala centrala a amprentei funcNionale la edentatu l total, dupa concepNia Clinicii de Protetica Dentara din Bucuresti? a. prin miscarile lente ale muschilor periprotetici; b. prin miscari de protracNie si retracNie maxima a limbii; c. prin miscari de umezire a buzei inferioare si palpare a mnerului lingurii;

d. prin verificarea contactului marginii lingurii cu mucoasa planseului bucal n p oziNia de repaus a limbii; e. prin mobilizarea lingurii la miscarile comandate de medic. Raspuns:c,d pag 125 2209.Efectuarea nchiderii marginale la nivelul tuberculului piriform dupa scola bucuresteana se va face dupa secvenNa: a. aplicarea de material bucoplastic pe faNa vestibulara externa a lingurii mode lata prin deschiderea si nchiderea gurii; b. materialul termoplastic aplicat pe faNa mucozala a zonei tuberculului pirifor m n grosime de 34 mm n faza plastica, dinamizat prin compresiune si deschidere maxima a gurii; c. materialul termoplastic aplicat si comprimat pe faNa mucozala a zonei tubercu lului piriform n grosime de 1-2 mm n faza plastica, dinamizat prin deschiderea maxima a gurii, nchi dere; d. modelarea vestibulara a zonei este reglata de aceleasi miscari doar ca este n ecesara opunerea medicului la miscari; e. lingual sunt necesare miscarile de protracNie a limbii si deglutiNie. Raspuns:c,d,e pag 126 2210.Dupa HUTU, amprenta finala la edentatul total are trei etape ce urmaresc an umite obiective. Care sunt acestea? a. timpul I de realizare a nchiderii marginale; b. timpul III de obNinere a tonicitaNii musculare favorabile; c. timpul III de rezolvare a unor probleme de fizionomie si fonaNie; d. timpul I de realizare a sprijinului si adeziunii; e . timpul II de realizare a funcNionalizarii marginale. Raspuns:b,d pag 128 2211.Problemele de menNinere ale protezei totale, care se pot rezolva odata cu a mprentarea ar fi legate de: a. reliefarea retentivitaNilor anatomice din spaNiul retrozigomatic si conturare a zonei Ah; b. exactitatea amprentei si ntinderea suprafeNei plane orizontale cu care vine n c ontact proteza; c. ntinderea, grosimea marginilor amprentei, cu respectarea funcNionalitaNii parN ilor moi periprotetice; d. tonicitatea musculara; e. forNa elastica, capilaritate, adeziune la interfaNa proteza.cmp protetic. Raspuns:b,c,d pag 63 2212.Care sunt etapele amprentarii preliminare, la edentatul total? a. pregatirea ambientului pentru amprentare; b. pregatirea amprentarii, deci a pacientului;

c. alegerea si verificarea lingurii individuale; d. alegerea tehncii de amprentare, a materialului de amprentare si a lingurilor universale;

e. proiectarea lingurii individuale si indicaNii pentru laborator. Raspuns:b,d,e pag 64 2213.Mi.carile test preconizate de HERBS pentru adaptarea lingurii individuale m axilare la edentatul total cuprind: a. deschiderea maxima a gurii; b. umezirea buzelor; c. degluti.ia; d. ridicarea vrfului limbii; e. mimarea fluieratului. Raspuns:a,e pag 113 2214.Zonele sunt: cheie mandibulare la nivelul carora se realizeaza nchiderea marginala

a. zona tuberculuilui piriform; b. zona linguala centrala; c. zona vestibulara centrala; d. zona linguala laterala; e. zona vestibulara laterala. Raspuns:a,b,c pag 125 2215.Care sunt factorii de care depinde alegerea materialului de amprentare prel iminara la edentatul total? a. gradul de retentivitate a reliefului cmpului protetic; b. calitatea si grosime fibromucoasei; c. sistemul de amprentare: cu lingura universala sau cu vechea proteza; d. proceduri mai lente sau mai rapide de amprentare; e. firma producatoare, daca este de rasunet. Raspuns:a,b,c pag67 2216.Testul 2 de succiune la nivelul lingurii individuale mandibulare urmare.te: a. verifica nchiderea marginala la nivelul tuberculului piriform; b. verifica nchiderea marginala n vestibulara centrala; c. verifica nchiderea marginala n zona linguala centrala; d. se efectueaza presiuni pe mnerul lingurii n sens oro-vestibular; e. se efectueaza presiuni pe mnerul lingurii n sens vestibulo-oral. Raspuns:c,e pag127 2217.Testul 3 de succiune la lingura individuala mandibulara: a. verifica nchiderea n zona linguala centrala; b. verifica nchiderea la nivelul tuberculilor piriformi;

c. verifica nchiderea marginala totala; d. lingura se desprinde cu u.urin.a; e. consta n presiuni pe mner n sens vestibulo-oral .i trac.iune verticala. Raspuns:c,e pag 128 2218.Care dintre urmatoarele afirma.ii cu privire la amprenta finala n edenta.ia totala sunt adevarate: a. amprenta mucostatica duce la realizarea unor proteze cu margini lungi .i groa se; b. tehnica mucodinamica utilizata pentru amprentare folose.te o asociere de mate riale de consisten.a diferita; c. amprentele compresive sunt indicate pentru cmpuri protetice cu mucoasa rezilie nta, mobila fa.a de periost; d. amprentele de despovarare sunt indicate pentru pacien.i incapabili sa modelez e func.ional marginile amprentei; e. tehnicile de amprentare cu gura nchisa au ca neajuns imposibilitatea unor mi.car i func.ionale mai ample, n special ale limbii. Raspuns:b,e pag 105,106 2219.Care din urmatoarele afirma.ii privind lingurile standard Clan Tray sunt co recte? a. au marginea linguala b. au marginea linguala c. au marginea linguala d. au marginea linguala e. alegerea lor se face Raspuns:a,c,e pag 66 mai scurta spre distal; mai lunga spre distal; mai lunga spre mezial; mai scurta spre mezial; cu ajutorul unui compas.

2220.Care sunt grupele de mi.cari utilizate pentru amprentarea mucodinamica n edenta.ia totala? a. numai mi.cari de nchidere ,deschidere a gurii; b. mi.cari comandate de medic; c. numai mi.cari ale limbii; d. mi.cari efectuate de medic; e. mi.cari efectuate de pacient. Raspuns;b,d,e pag 107 2221. Care sunt cararcteristicile metodelor de amprentare cu gura nchisa la edent atul total? a. b. c. d. e. necesita linguri individuale prevazute cu roluri de ocluzie; necesita determinarea n prealabil a dimensiunii verticale; presiunea de amprentare este excercitata de pacient; realizeaza proteze cu margini lungi; sunt amprente mucostatice.

Raspuns :a,b,c,d pag 110 2222. Conform concep.iei Clinicii de Protetica Dentara din Bucure.ti, pentru amprentarea finala a maxilarelor edentate total la care cmpul protetic este acope rit de o mucoasa fixa ,slab aderenta la planul osos subiacent, materialele cele mai indic ate vor fi: a. pastele ZOE; b. gipsul; c. elastomerii de sinteza fluizi; d. siliconii de consisten.a medie; e. materialele de tip Stents. Raspuns :a,b,c pag128 2223. Delimitarea lingurii individuale pe amprenta preliminara la edentatul tota l, se face: a. n cabinet, comparnd datele de pe amprenta cu cele ale cavitaNii bucale; b. se fac analize secvenNiale pentru a preciza sediul mucoasei mobile de la peri feria cmpului protetic; c. se fac analize secvenNiale pentru a preciza sediul mucoasei pasiv mobile de l a periferia cmpului protetic; d. nu se practica o astfel de delimitare n cabinet; e. se face n laborator. Raspuns:a,c pag 67 2224. Dupa Schreinemakers, care sunt etapele de trasare a limitelor cmpului prote tic maxilar edentat total? a. marcarea punctiforma a foveelor palatine si a plicilor pterigopalatine; b. limita vestibulara este marcata la 3 mm n interiorul amprentei preliminare; c. limita vestibulara este marcata la 1 mm n interiorul amprentei preliminare; d. linie convexa situata posterior de foveele palatine ce se uneste cu alte doua curbe convexe spre distal, ce marcheaza sanNurile pterigopalatine; e. linie continua a celui mai mare contur al amprentei preliminare. Raspuns:c,d pag 68 2225.Dupa metoda lui Schreinemakers, care sunt reperele de demarcaNie ale zonei linguale centrale la edentatul total? a. linia mediana; b. convexitatea maxima a marginii amprentei n zona linguala centrala; c. curba cu concavitatea posterioara pe parcursul a 3 cm stnga si 3 cm dreapta n f undul de sac lingual; d. curba cu concavitatea posterioara la mijlocul versantului oral al crestei alv eolare, pe parcursul a 1,5 cm stnga si 1,5 cm dreapta; e. linia curba cu concavitatea posterioara din fundul sac oral de o parte si alt

a a liniei mediene pe parcursul total a 3 cm.

Raspuns:a,b,e pag 68 2226. Mi.carile comandate de medic sunt: a. deschiderea moderata a gurii; b. deschiderea mare a gurii; c. balansarea mandibulei; d. mi.carea n sens frontal; e. mi.carea limbii. Raspuns :a,b,c,e pag 108 2227. Modelarile automatizate ale marginilor amprentei presupun: a. purtarea ei n cavitatea bucala; b. presupune existen.a unor linguri foarte bine adaptate; c. amprentele sunt prevazute cu borduri de ocluzie; d. folosesc materiale bucoplastice; e. folosesc materiale termoplastice. Raspuns :a,b,c,d pag 109 *2228.Care dintre urmatoarele operaNiuni NU fac parte din faza de determinare a relaNiilor intermaxilare la edentatul total a. verificarea sabloanelor de ocluzie; b. determinarea curburii vestibulare a sablonului superior; c. determinarea curburii vestibulare a sablonului inferior; d. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feNei; e. determinarea relaNiei centrice. Raspuns: c pag.131 *2229.Care dintre urmatoarele semne clinice este consecinNa supraevaluarii DVO a. accentuarea sanNurilor perilabiale; b. vizibilitatea exagerata a dinNilor; c. vizibilitatea redusa a rosului buzelor; d. aspect mbatrnit; e. apariNia perleche-ului la nivelul comisurilor. Raspuns:b pag.142 *2230.Care dintre urmatoarele metode nu favorizeaza conducerea mandibulei n relaN ie centrica a. b. c. d. deglutiNia; utilizarea numarului de aur; memoria tisulara; memoria ocluzala;

e. oboseala pterigoidienilor externi. Raspuns: b pag 144-145. *2231.Testarea miscarii de basculare a sablonului de ocluzie n jurul unui ax medi an se face astfel: a. apasnd simultan pe faNa ocluzala a valurilor de ocluzie n dreptul premolarilor; b. apasnd r; c. apasnd d. apasnd ; e. apasnd Raspuns: b pag. 133 alternativ pe faNa ocluzala a valurilor de ocluzie n dreptul premolarilo simultan pe faNa ocluzala a valurilor de ocluzie n dreptul molarilor 2; alternativ pe faNa ocluzala a valurilor de ocluzie n dreptul molarilor 2 pe faNa ocluzala a valurilor de ocluzie n zona incisiva.

*2232.Determinantul fonetic n realizarea curburii vestibulare a sablonului superi or se refera la faptul ca: a. n fonaNie, incisivii inferiori i depasesc pe b. n fonaNie, incisivii inferiori nu i depasesc c. cuspizii vestibulari ai premolarilor superiori rilor inferiori; d. cuspizii vestibulari ai premolarilor inferiori rilor superiori; e. nu exista un determinant fonetic. Raspuns: b pag.135. cei superiori; pe cei superiori; i circumscriu pe cei ai premola i circumscriu pe cei ai premola

*2233.Care dintre urmatoarele afirmaNii referitoare la testul Ismail de determin are a DVO este falsa: a. pe sablonul inferior se plaseaza bordura de ocluzie; b. pe sablonul superior se plaseaza bordura de ocluzie; c. pe sablonul inferior se plaseaza 3 piramide de ceara moale; d. pacientul este pus sa execute o deglutiNie; e. piramidele de ceara se vor turti corespunzator DVO: Raspuns: a pag. 142 *2234. Pentru stergerea reflexelor determinate de protezele vechi, instabile, cu RIM incorecte, protezele nu vor fi purtate cel puNin: a. 2 ore; b. 4 ore; c. 1 zi; d. 2 zile; e. 4 zile. Raspuns: d pag.143 *2235.Tehnica memoriei ocluzale de favorizare a conducerii mandibulei n RC se caracterizeaza prin:

a. trezirea vechiului reflex molar al pacientului; b. plasarea a cte un molar bilateral n valul de ocluzie; c. efectuarea deglutiNiei; d. atingerea luetei cu oglinda; e. plasarea caninilor n valul de ocluzie. Raspuns: b pag.145. *2236. Planul de ocluzie este paralel n zona laterala cu: a. planul b. planul c. planul d. planul e. planul Raspuns b pag.136 Frankfurt; Camper; bazal mandibular; Dreyfus; Simon.

*2237.Vizualizarea globala a orientarii planului de ocluzie n regiunea frontala s i laterala se poate face cu: a. planul Andersen; b. planul Camper; c. planul Fox; d. planul Deryfus; e. planul Simon. Raspuns: c pag. 137 2238. Dimensiunea verticala a etajului inferior al feNei se masoara ntre punctele : a. gonion; b. gnathion; c. nasion; d. ophrion; e. nasospinalis anterior. Raspuns: b, e pag.138 2239. PoziNia de repaus a mandibulei se poate determina prin: a. metode antropometrice; b. metode funcNionale; c. testul Ismail; d. electromiografic; e. cu ajutorul riglei Gyzi. Raspuns: a,b,d pag. 139 140

2240. Determinarea poziNiei de repaus a mandibulei prin metode funcNionale se fa ce prin: a. pronunNarea repetata a fonemei M; b. pronunNarea repetata a fonemei S; c. deglutiNie; d. nregistrarea minimului de activitate la nivelul muschilor masticatori; e. utilizarea numarului de aur. Raspuns: a, c pag.140 2241. Determinarea poziNiei de repaus a mandibulei prin metode antropometrice se face prin: a. metoda Willis; b. pronunNarea fonemei M; c. deglutiNie; d. utilizarea numarului de aur; e. testul Ismail. Raspuns: a, d pag 139-140 2242.Determinarea DVO se face prin: a. scaderea valorii spaNiului de inocluzie din DVR; b. testul Ismail; c. metoda Willis; d. cu ajutorul spaNiului minim de vorbire; e. electromiografic. Raspuns: a,b,d. pag. 141 -142 2243.Care dintre urmatoarele manopere se executa n faza de determinare a relaNiil or intermaxilare: a. amprenta finala; b. verificarea sabloanelor de ocluzie; c. proba machetei; d. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feNei; e. determinarea relaNiei centrice. Raspuns: b, d, e. pag.131 2244. Care dintre urmatoarele semne clinice este consecinNa subevaluarii DVO: a. vizibilitatea exagerata a dinNilor; b. zgomot de castagnete; c. facies crispat; d. aspect mbratnit; e. oboseala musculara permanenta. Raspuns: d pag. 143

2245. Conducerea mandibulei n relaNie centrica poate fi favorizata de urmatoarele metode: a. homotropia linguo-mandibulara; b. oboseala maseterilor; c. reflexul molar; d. reflexul canin; e. memoria tisular. Raspuns: a, c, e pag.144-145 2246.Conducerea mandibulei n relaNie centrica poate fi favorizata de urmatoarele metode: a. momentul psihologic; b. oboseala pterigoidienilor interni; c. pronunNarea fonemei M; d. memoria ocluzala; e. memoria tisulara. Raspuns: a, d, e pag.144-145 2247. Baza sablonului de ocluzie prezinta urmatoarele caracteristici: a. este rigida; b. este nedeformabila; c. este deformabila la temperatura cavitaNii orale; d. se confecNioneaza din ceara; e. marginile patrund n fundurile de sac. Raspuns: a, b, e. pag.132 2248. Sablonul de ocluzie este format din: a. baza din acrilat sau placa de baza; b. mner avnd forma si poziNia unui incisiv central; c. butoni de presiune; d. bordura de ocluzie; e. perforaNii pentru retenNia materialului. Raspuns: a, d pag.131 2249.Bordurile de ocluzie se pot confecNiona din: a. ceara alba sau ivory; b. ceara roz mai dura; c. polieteri; d. stents; e. ceruri bucoplastice. Raspuns: a, b, d pag 132

2250. mbunataNirea menNinerii sablonului se poate face prin: a. captusire n cavitatea orala cu pasta ZOE; b. captusirea pe model cu pasta ZOE; c. captusire n cavitatea orala cu paste siliconate; d. captusire pe model cu paste siliconate; e. captusire n cavitatea orala cu alginat. Raspuns:b, d pag. 134. 2251. Valul de ocluzie al sablonului superior trebuie sa respecte urmatoarele ce rinNe: a. se va opri la 1,5 cm de tuberozitaNi; b. sa fie strict pe creasta n regiunea laterala; c. sa fie n afara crestei n regiunea laterala; d. sa fie strict pe creasta n regiunea frontala; e. sa fie situat anterior de papila incisiva n zona frontala. Raspuns: a, b, e. pag. 132 2252. Valul de ocluzie al sablonului inferior trebuie sa respecte urmatoarele ce rinNe: a. se va opri la 1,5 cm de tubercului piriform; b. sa fie strict pe creasta n regiunea laterala; c. sa fie n afara crestei n regiunea laterala; d. sa fie strict pe creasta n regiunea frontala; e. sa fie n afara crestei n regiunea frontala. Raspuns: a, b, d. pag. 133 2253.Bascularea sablonului superior n jurul unui ax median poate fi determinata d e: a. borduri de ocluzie montate pe mijlocul crestei; b. borduri de ocluzie montate n afara crestei; c. torus palatin proeminent; d. model deformat; e. rugi palatine sterse. Raspuns: b, c, d pag.133 2254.Verificarea poziNionarii mandibulaei n relaNie centrica se poate face n felul urmator: a. n RC condilii mandibulari nu se palpeaza; b. n RC condilii mandibulari se palpeaza; c. nchiderea gurii se face mereu n aceeasi poziNie retrudata; d. nchiderea gurii se face mereu n aceeasi poziNie protruziva; e. palparea contrecNiei simetrice a muschilor geniohioidieni. Raspuns: a, c pag. 146

2255.Derapajul anterior sau antero-lateral al sablonului inferior se poate dator a: a. unui contact tardiv ntre cele doua borduri antagoniste; b. unui contact iniNial ntre cele doua borduri n regiunea distala; c. unui contact ntre bordura inferioara si baza superioara; d. unui contact ntre bordura superioara si baza inferioara; e. montarii valului superior excentric. Raspuns: b pag.146 2256.Liniile trasata de catre medic pe valurile de ocluzie n etapa de determinare a RIM sunt: a. linia mediana; b. mijlocul crestei edentate; c. linia caninilor; d. linia sursului; e. linia fulcrum. Raspuns: a, c, d pag. 150. 2257.Curburile caracteristice planului de ocluzie sunt: a. curba b. curba c. curba d. curba e. curba Raspuns: pag. 135 Monson; Spee; Wilson; Gauss; incizala. b, c, e.

*2258. Care dintre urmatoarele verificari NU face parte din controlul extraoral al arcadelor artificaile ale machetelor protezelor totale: a. curbura realizata de cei sase frontali sa fie simetrica; b. papilele interdentare sa fie modelate convex; c. dinNii laterali sa respecte regula POUND; d. nalNimea dinNilor frontali sa se ncadreze ntre planul de ocluzie si linia sursulu i; e. dinNii sa realizeze unitaNi masticatorii. Raspuns: b pag. 207 *2259.Care dintre urmatoarele linii de referinNa NU se verifica la controlul ocl uzorului si al modelului: a. linia mediana; b. linia caninilor; c. linia sursului; d. linia Ala-Tragus; e. curbura sagitala. Raspuns: d

pag. 206. *2260.Care dintre urmatoarele verificari NU se realizeaza n cadrul controlului ex trabucal al bazelor de ceara a machetelor protezelor totale: a. papilele interdentare sa fie modelate convex; b. papilele interdentare sa fie modelate concav; c. versantele vestibulare sa fie modelate convex; d. versantul lingual al machetei protezei inferioare sa fie modelat concav; e. macheta sa acopere doua treimi anterioare ale tubercului piriform. Raspuns: b pag. 207 209. *2261.Care dintre urmatoarele afirmaNii referitoare la controlul estetic din pro fil al machetelor protezelor totale este falsa? a. buza superioara sa fie mai proeminenta dect buza inferioara n cazul montarii cu supraocluzie frontala; b. buzele sa fie n acelasi plan n cazul montarii cap la cap; c. buza inferioara sa fie mai proeminenta n cazul montarii cap la cap; d. marginea vestibualra a machetei superioare sa nu bombeze sub pragul narinar; e. buza inferioara este mai proeminenta n cazul montarii inverse. Raspuns: c pag. 211 *2262.Care dintre urmatoarele repere nu trebuie sa apara la controlul intraoral cu gura ntredeschisa al machetelor protezelor totale? a. linia mediana interincisiva sa se suprapuna ; b. curbura vestibulara sa fie simetrica; c. laNimea celor sase frontali superiori sa se cale; d. laNimea celor sase frontali inferiori sa se cale; e. faNa ocluzala a dinNilor laterali superiori Raspuns: d pag. 211 212 pe planul medio-sagitala al feNei ncadreze ntre cele doua comisuri bu ncadreze ntre cele doua comisuri bu sa nu fie prea vizibila.

*2263.Frush si Fischer au facut urmatoarea recomandare privind animarea dinNilor protezelor totale: a. anomaliile de poziNionare a dinNilor trebuie reproduse simetric; b. diastemele si tremele cresc rezistenNa mecanica a protezelor totale; c. diastemele si tremele scad rezistenNa mecanica a protezelor totale; d. vestibularizarea caninului imprima o nota vesela; e. coborrea incisivilor centrali imprima o nota agresiva. Raspuns: c pag. 213 *2264.Testul Buschman-Ismail de control al componentei verticale a relaNiilor intermaxilare a machetelor protezelor totale se refera la: a. pronunNarea de cuvinte care conNin fonema S;

b. pronunNarea de cuvinte care conNin fomema c. picurarea de ceara moale pe faNa linguala fectuare de deglutiNii; d. picurarea de ceara moale pe faNa ocluzala fectuare de deglutiNii; e. plasarea de piramide de ceara pe sablonul Raspuns: d pag. 214

M; a frontalilor inferiori urmata de e a lateralilor inferiori urmata de e superior.

*2265.Testul Silverman de control al componentei verticale a relaNiilor intermax ilare a machetelor protezelor totale se refera la: a. pronunNarea de cuvinte care conNin fonema b. pronunNarea de cuvinte care conNin fomema c. picurarea de ceara moale pe faNa linguala fectuare de deglutiNii; d. picurarea de ceara moale pe faNa ocluzala fectuare de deglutiNii; e. plasarea de piramide de ceara pe sablonul Raspuns: a pag. 214 S; M; a frontalilor inferiori urmata de e a lateralilor inferiori urmata de e superior.

*2266.Care dintre urmatoarele situaNii nu necesita remontarea dinNilor protezelo r totale: a. b. c. d. e. alegerea unei garnituri de dinNi necorespunzatoare; montarea dinNilor laterali n afara crestelor; montarea dinNilor laterali pe mijlocul crestei; rapoarte mandibulo-maxilare necorespunzatoare; neconcordanNa dintre linia interincisiva superioara si linia mediana a feNei.

Raspuns: c. pag. 218 *2267.Care dintre urmatoarele zone ale cmpului protetic edentat total necesita despovarare: a. doua treiemi anterioare ale tuberculului piriform; b. torusul palatin; c. tuberozitaNile maxilare; d. crestele edentate regulate; e. zona linguala centrala. Raspuns: b pag. 220 2268.Controlul extraoral al arcadelor artificiale ale machetelor protezelor tota le urmareste: a. b. c. d. dinNii laterali sa respecte regula POUND; curbura realizata de cei sase frontali sa fie simetrica; dinNii sa realizeze unitaNi fonetice de cte 3 dinNi; papilele interdentare sa fie modelate convex;

e. nalNimea frontalilor sa se ncadreze ntre planul de ocluzie si linia sursului. Raspuns: a,b, e pag. 207 2269.Controlul extraoral al arcadelor artificiale ale machetelor protezelor tota le urmareste: a. n regiunea laterala, montarea dinNilor sa respecte axul interalveolar; b. dinNii sa realizeze unitaNi masticatorii de cte 5 dinNi; c. versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav; d. linia mediana interincisiva sa corespunda cu cea de pe model; e. dinNii laterali sa fie montaNi pe mijlocul crestei. Raspuns. a,d,e pag.207 2270.Controlul extraoral al bazelor din ceara al machetelor protezelor totale ur mareste: a. papilele interdentare sa fie modelate b. papilele interdentare sa fie modelate c. versantele vestibulare ale machetelor d. versantale vestibulare ale machetelor e. versantele linguale ale machetelor sa Raspuns: a,c,e pag. 207 -209 convex; concav; sa fie modelate convex; sa fie modelate concav; fie modelate concav.

2271. Controlul estetic din faNa, cu gura nchisa al machetelor protezelor totale urmareste: a. linia interincisiva sa se suprapuna pe planul medio-sagital al feNei; b. buza superioara sa fie simetrica n ceea ce priveste plenitudinea; c. rosul buzelor sa aiba un aspect acceptabil; d. RC sa coincida cu IM; e. laNimea celor 6 frontali sa se ncadreze ntre cele 2 comisuri. Raspuns: b, c pag. 211 2272.Controlul estetic din profil, cu gura nchisa al machetelor protezelor totale urmareste: a. buza superioara este mai proeminenta dect cea inferioara n montarea cu supraocl uzie frontala; b. buzele sunt n acelasi plan n montarea cap la cap; c. n RC buzele sunt rasfrnte si proeminente; d. buza superioara sa fie simetrica; e. marginea vestibulara a machetei superioare sa nu bombeze mult sub pragul nari nar. Raspuns: a, b, e pag. 211 2273.Controlul estetic, cu gura ntredeschisa al machetelor protezelor totale urma reste: a. curbura vaestibulara sa fie simetrica; b. buzele sunt rasfrnte n RC;

c. linia interincisiva superioara sa se suprapuna pe planul medio-sagital al feN ei; d. planul ocluzal sa nu atrne; e. sanNurile nazo-labiale si paralabiale sa fie sterse n totalitate. Raspuns:a, c, d pag.211 212 2274. Pentru mbunataNirea aspectului estetic al protezelor totale, Frusch si Fisc her recomanda: a. anomaliile n poziNionarea dinNilor trebuie reproduse simetric; b. anomaliile n poziNionarea dinNilor nu trebuie reproduse simetric; c. curbura incizala este mai accentuata la barbaNi; d. curbura incizala este mai accentuata la femei; e. vestibularizarea caninului confera o nota de agresivitate. Raspuns: b, d, e pag. 213 2275.Pentru mbunataNirea aspectului fizionomic al protezelor totale Frusch si Fis fher recomanda: a. linia coletului dinNilor frontali se plaseaza la acelasi nivel; b. linia coletului dinNilor frontali nu se plaseaza la acelasi nivel; c. coborrea incisivilor frontali imprima o nota vesela; d. coborrea celor doi incisivi centrali imprima o nota de agresivitate; e. diastemele cresc retistenNa mecanica a protezelor totale. Raspuns: b, c pag. 213 2276.La controlul fonetic al machetelor protezelor totale pot aparea urmatoarele situaNii: a. fonema S are o emisie suierata ntre vrful limbii si regiunea retroincisiva este un spaNiu prea mare; b. fonema S are o emisie suierata ntre vrful limbii si regiunea retroincisiva este un spaNiu prea mic; c. fonema S are o emisie ca un zzit ntre vrful limbii si regiunea retroincisiva este un spaNiu prea mic; d. fonema S are o emisie ca un zzit ntre vrful limbii si spaNiul retroincisiv este u n spaNiu prea mare; e. fonema K este alterata proteza este prea extinsa n regiunea posterioara Raspuns: a, c, e pag. 217 218 2277.La controlul fonetic al machetelor protezelor totale pot aparea urmatoarele situaNii: a. fonema V b. fonema F c. fonema V d. fonema F e. fonema F Raspuns: a, seamana seamana seamana seamana seamana d cu cu cu cu cu F dinNii superiori sunt prea scurNi; V -dinNii superiori sunt prea scurNi; F dinNii superiori sunt prea lungi; V dinNii superiori sunt prea lungi; V dinNii superiori sunt prea laNi.

pag. 218 2278. La controlul fonetic al protezelor totale pot aparea urmatoarele situaNii: a. fonema T b. fonema D c. fonema T d. fonema D e. fonema D Raspuns: a, pag. 218. se se se se se d, aude aude aude aude aude e ca ca ca ca ca D T D T T dinNii superiori sunt oralizaNi; dinNii superiori sunt oralizaNi; dinNii superiori sunt vestibularizaNi; dinNii superiori sunt vestibularizaNi; proteza este prea groasa n zona rugilor palatine.

2279. Care dintre urmatoarele situaNii constatate la proba machetelor protezelor totale necesita remontarea dinNilor artificiali: a. montarea dinNilor laterali n afara crestelor; b. montarea dinNilor laterali pe mijlocul crestelor; c. rapoarte mandibulo-maxulare necorespunzatoare; d. alegerea unei garnituri de dinNi necorespunzatoare din punct de vedere al cul orii dinNilor; e. concordanNa dintre RC si IM. Raspuns: a, c, d pag. 218 2280. n faza de verificarea a machetelor din ceara a protezelor totale se transmi t pe model catre laborator, urmatoarele informaNii: a. forma si profunzimea zonei de nchidere vestibulara anterioara; b. forma si profunzimea zone de nchidere palatinala posterioara; c. zonele de despovarare; d. zonele retentive care pot crea probleme la inserNia protezei; e. linia sursului. Raspuns: b, c, d pag. 219 2281. La controlul ocluzorului si modelelor protezelor totale, pe model trebuie sa fie trasate urmatoarele linii: a. linia mediana; b. linia caninilor; c. linia molarilor; d. linia sursului; e. tangenta la versantul vestibular al crestei. Raspuns: a, b, d pag.206 2282. Controlul extraoral al arcadelor artificiale ale machetelor protezelor tot ale urmareste: a. linia mediana interincisiva sa corespunda cu cea de pe model; b. curbura realizata de cei 6 dinNi frontali sa fie asimetrica; c. dinNii frontali sa respecte regula lui POUND;

d. dinNii laterali sa respecte regula lui POUND; e. papilele interdentare sa fie modelate concav. Raspuns: a, d pag. 207 2283. Controlul extraoral al arcadelor artificiale ale machetelor protezelor tot ale urmareste: a. nalNimea frontalilor superiori sa se ncadreze ntre planul de ocluzie si planul C amper; b. nalNimea frontalilor superiori sa se ncadreze ntre planul de ocluzie si linia su rsului; c. dinNii sa realizeze unitaNi masticatorii de cte 3 dinNi; d. frontalii superiori sa ocupe spaNiul dintre cele doua linii ale caninilor; e. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate concav. Raspuns: b, c, d pag. 207 2284. Controlul bazelor de ceara al machetelor protezelor totale urmareste: a. sa acopere 2/3 anterioare ale tuberculului piriform; b. sa acopere tot tuberculul piriform; c. sa cuprinda sanNurilr pterigomaxilare; d. sa depaseasca linia milohioidiana; e. sa acopere apofizele genii inferioare. Raspuns: a, c pag. 207 2285.Controlul bazelor de ceara al machetelor protezelor totale urmareste: a. sa acopere tot tuberculul piriform; b. sa acopere 1/3 anterioara a tuberculului piriform; c. papilele interdentare sa fie modelate convex; d. versantele linguale sa fie modelate concav; e. dinNii frontali sa ocupe spaNiul dintre liniile caninilor. Raspuns: c,d pag. 207-209 2286. Care dintre urmatoarele afirmaNii privind montarea dinNilor protezelor tot ale maxilare sunt adevarate: a. linia coletului trebuie plasata la acelasi nivel; b. linia coletului nu rebuie plasata la acelasi nivel; c. coletul centralului superior este mai sus dect al lateralului; d. coletul centralului superior este mai sus dect al caninului; e. coletul caninul superior este mai sus dect al centralului. Raspuns: b, c, e pag. 213 2287.Care dintre situaNiile urmatoare constatale la proba machetelor protezelor totale NU necesita remontarea dinNilor artificiali: a. neconcordanNa dintre linia interincisiva superioara si linia mediana a feNei;

b. concordanNa dintre linia interincisiva superioara si linia mediana a feNei; c. montarea dinNilor laterali pe mijlocul crestei; d. montarea frontalilor superiori n linie dreapta; e. montarea dinNilor laterali n afara crestei. Raspuns: b, c pag. 218. *2288. Aplicarea protezelor n cavitatea bucala este precedata de: a. adaptarea mecanica a pieselor protetice; b. controlul lor extrabucal; c. adaptarea biologica a pieselor protetice; d. controlul lor intrabucal; e. retusarea marginilor protezei. pag. 223,224 Raspuns: B *2289.Contactele premature nregistrate n I.M ce deviaza mandibula rectiliniu, sagi tal, spre anterior pe o distanNa de 1 mm vor fi slefuite dupa tehnica: a. LUBL; b. MUDL; c. BULL; d. toate tehnicile sunt corecte; e. nici una din variante nu este corecta. pag. 226 Raspuns: B *2290. ExistenNa unui contact prematur n I. M care deviaza proteza oblic spre lim ba se va slefui dupa tehnica: a. LUBL; b. MUDL; c. BULL; d. toate tehnicile sunt corecte; e. nici una nu este corecta. pag. 227 Raspuns: A *2291.ExistenNa unui contact prematur n I.M care deviaza mandibula nafara spre obr az

se va slefui dupa tehnica: a. LUBL; b. MUDL; c. BULL; d. toate tehnicile sunt corecte; e. nici una nu este corecta. pag. 227 Raspuns: C

*2293.Igienizarea protezelor de catre pacient se realizeaza prin: a. spalare cu apa si sapun; b. spalare cu alcool si clatire cu apa; c. spalare cu pasta de dinNi si clatire cu apa; d. dezinfectarea protezelor cu soluNie de cloramina; e. nu este necesara igienizarea. pag. 232 Raspuns: A *2294.Pentru suprimarea contactelor premature n propulsie se va utiliza tehnica: a. BULL; b. MUDL; c. LUBL; d. DUML; e. nici una. pag. 227 Raspuns: D *2295. SoluNia Mc Collum conNine: a. lipaza, proteaza, citrat de Na, celuloza, bicarbonat de Na; b. acid clorhidric 5%, tripsina, EDTA; c. lipaza, tripsina, amilaza, celuloza, EDTA; d. acid fosforic 7,6%, florura de benzol Konium 2,5%; e. bicarbonat de Na, acid acetic, celuloza. pag. 232 Raspuns: C *2296. Pna la aplicarea lor n cavitatea bucala protezele vor fi: a. pastrate uscate; b. vaselinate si puse n apa; c. pastrate n alcool pentru a se dizolva eventualele urme de monomer; d. pastrate n apa pentru a se dizolva eventualele urme de monomer; e. pastrate n apa oxigenata pentru a se dizolva eventualele urme de monomer. pag. 224 Raspuns: D *2297. Care este cea mai simpla metoda de evitare a depunerilor tartrice pe prot eze: a. spalarea protezei cu pasta de dinti b. spalarea protezei cu apa si sapun c. folosirea acizilor diluati d. folosirea enzimelor e. folosirea hipocloritilor alcalini. pag. 233 Raspuns: B

2298. Alterarea gustului la pacientul purtator de proteze totale: a. se poate datora dispariNiei papilelor gustative; b. se poate datora modificarilor papilelor gustative; c. se poate datora acoperirii papilelor gustative de placa protezei; d. dispare ntr-o zi sau cel mult doua; e. determina consumarea cu dificultate a alimentelor. pag. 232 Raspuns: ABCD 2299. ApariNia bascularii transversale la proteza totala maxilara se datoreaza: a. montarii dintilor laterali pe mijlocul crestei; b. nefolierii torusului palatin; c. unor erori de amprentare; d. unei mucoase fixe foarte reziliente; e. atrofiei usoare a crestei alveolare. pag. 226 Raspuns: BCD 2300. Daca exista un contact prematur ce deviaza mandibula spre obraz la pacient ul purtator de proteze totale slefuirea se face dupa tehnica: a. LUBL; b. BULL; c. MUDL; d. DUML; e. vestibular superior, lingual inferior. pag. 227 Raspuns: BE 2301. Desprinderea protezei constatata la aprecierea menNinerii protezei totale mandibulare presupune: A. existenNa unor margini vestibulare prea subNiri; B. montarea dinNilor frontali prea vestibular; C. nedegajarea frenului bucal; D. nefolierea torusului palatin; E. existenNa unor margini vestibulare prea lungi. pag. 225 Raspuns: BCE 2302.Dupa aplicarea protezei totale n cavitatea bucala se urmareste: a. aprecierea porNiunilor ce declanseaza dureri si corectarea lor; b. verificarea prelucrarii protezelor; c. controlul stabilitaNii; d. controlul mentinerii; e. controlul fizionomiei si fonaNiei. pag. 224 Raspuns: ACDE

2303.Dupa aplicarea protezelor totale leziunile apar n special: a. n zona Ah b. n zona linguala centrala c. la nivelul bridelor vestibulare laterale d. pe tuberculul piriform cu mucoasa rezilienta e. la nivelul crestelor edentate neretentive pag. 230 Raspuns: ABCD 2304.n primele zile dupa protezarea pacientului edentat total: a. pacienNii pot avea senzaNie permanenta de voma; b. poate aparea alterarea gustului; c. consumarea alimentelor se face cu usurinNa; d. senzaNia de voma apare cnd DVO este marita; e. nu se recomanda consumarea mncarurilor si bauturilor calde. pag. 232 Raspuns: ABD 2305.La controlul extrabucal al protezei totale finite se urmareste: A. verificarea prelucrarii corecte a protezei; B. menNinerea si stabilitatea protezei pe model; C. verificarea montarii corecte a dinNilor; D. ndepartarea eventualelor urme de ulei prin spalare minuNioasa; E. echilibrarea ocluzala. pag. 223 Raspuns: ACD 2306.La pacientul vrstnic edentat total apar modificari ale tractului digestiv: a. cresterea elasticitaNii sesuturilor; b. cresterea numarului papilelor gustative; c. scaderea secreNiilor glandulare; d. cresterea producNiei de HCl din sucul gastric; e. scaderea activitaNii enzimatice. pag. 231 Raspuns:CE 2307.Neadaptarea psihica a pacientului la protezele totale are ca si cauze: a. slaba comunicare cu medicul; b. prezenNa unor leziuni pe mucoasa; c. pretenNiile absurde ale pacientului; d. toleranNa tisulara scazuta; e. dorinNa de esec a pacientului. pag. 230 Raspuns: ACE

2308. PacienNilor protezaNi total li se recomanda: a. mesele sa fie copioase si rare; b. masticaNia sa fie superficiala; c. mesele sa fie reduse ca volum si dese; d. masticaNia sa fie perfecta; e. consistenNa alimentelor sa fie ntotdeauna redusa. pag. 231 Raspuns: CD 2309.Pentru curaNirea protezelor totale se recomanda: a. acid clorhidric 15%; b. acid acetic; c. peroxizi alcalini; d. pasta de dinNi; e. soluNie Mc Collum. pag. 234 Raspuns: BCE 2310. Pentru nlaturarea contactelor premature n RC la edentatul total: a. b. c. d. se slefuiesc cuspizii vestibulari inferiori; cuspizii palatinali superiori sunt prezervaNi; cuspizii vestibulari superiori si linguali inferiori au valoare secundara; cuspizii vestibulari superiori si vestibulari inferiori au valoare secundara;

e. cuspizii activi nu se slefuiesc niciodata. pag. 228 Raspuns:BC 2311. Refacerea funcNiei fizionomice la edentatul total cu ajutorul protezelor t otale consta n: a. accentuarea sanNurilor peribucale; b. restabilirea dimensiunii verticale; c. vizibilitatea placuta a dinNilor; d. rosu de buze diminuat; e. prezenNa ragadelor comisurale. pag. 233 Raspuns: BC 2312. Retusurile din baza protezei totale pot fi facute cu: a. freze extradure; b. pietre montate; c. netezite cu polipant; d. freze de oNel; e. hrtie abraziva. pag. 230 Raspuns: BC

2313. Adaptarea psihica a pacienNilor la proteza totala este condiNionata de: a. tipul de sistem nervos al pacientului; b. reacNiile motorii de raspuns care se modifica odata cu vrsta; c. starea emoNionala a pacientului; d. adaptarea biologica nu implica acceptarea psihica a protezelor; e. ncrederea n medicul dentist. pag. 228,229 Raspuns:ABCE 2314. Cauzele neadaptarii psihice a pacienNilor la tratamentul prin proteza tota la Nine de: a. slaba comunicare dintre medic si pacient; b. vrsta naintata a pacientului; c. influenNa negativa a anturajului; d. experienNe stomatologice negative ale pacientului; e. tulburarile funcNionale complexe pe care le-a generat starea de edentaNie tot ala. pag. 228,229 Raspuns: AD 2315. Dupa aplicarea protezei totale n cavitatea bucala se urmareste: a. aprecierea exacta a porNiunilor ce declanseaza dureri; b. controlul menNinerii stabilitaNi; c. controlul fizionomiei si fonaNiei; d. echilibrarea ocluzala; e. realizarea adaptarii biologice. pag. 224 Raspuns: ABCD 2316. IndicaNiile date pacientului privind masticaNia cu protezele totale sunt: a. incizia alimentelor dure; b. secNionarea alimentelor cu ajutorul cuNitului; c. consumarea de alimente dure n primele zile dupa protezare; d. consumarea de alimente moi n primele zile dupa protezare; e. efectuarea unei masticaNii superficiale pentru a asigura o buna digestie. pag. 231-232 Raspuns: BD 2317. Anestezicul local utilizat n medicina dentara trebuie sa ndeplineasca urmato arele calitaNi: A. InducNie suficient de lunga; B. Toxicitate sistemica medie; C. Efect anestezic puternic; D. IncidenNa scazuta a efectelor adverse; E. Sa nu produca iritaNii locale. Rasp. C,D,E.(pag.2)

2318. SubstanNe anestezice locale utilizate n mod curent n medicina dentara: A. Lidocaina; B. Piperocaina; C. Mepivacaina; D. Clorprocaina; E. Articaina. Rasp. A,C,E.(pag.8) 2319. AgenNii vasoconstrictori adjuvanNi ai anestezicelor locale sunt: A. Adrenalina; B. Felipresina; C. Neo-cobefrinul; D. Acetilcolina; E. Noradrenalina. Rasp. A,B,C,E.(pag.15) 2320. CerinNele tehnicii anesteziei locale prin infiltraNie: A. Acul se introduce cu bizoul spre Nesuturile moi; B. Locul puncNiei trebuie umezit cu saliva pacientului; C. Seringa trebuie sa stea n cmpul vizual al pacientului; D. Anestezicul se injecteaza lent, 1ml/minut; E. InfiltraNia anestezicului n lungul liniei de incizie. Rasp. D,E.(pag.20) 2321. Anestezia locala prin infiltraNie conNine: A. Anestezia submucoasa; B. Anestezia intradermica; C. Anestezia paraapicala supraperiostala; D. Anestezia cu protoxide de azot; E. Anestezia intraosoasa. Rasp. A,B,C,E.(pag.20) 2322. Anestezia plexala este des folosita pentru: A. ExtracNii dentare; B. RezecNii apicale; C. Extirparea tumorilor mari si mijlocii din zona laterala a mandibulei; D. Inserarea implanturilor dentare; E. IntervenNii chirurgicale parodontale. Rasp. A,B,D,E.(pag.21) 2323. Anestezia nervilor alveolari supero-posteriori implica: A. B. C. D. Anestezia -la tuberozitate; Teritoriul anesteziat cuprinde molarii superiori de pe partea respectiva; Teritoriul anesteziat cuprinde fibromucoasa vestibulara a molarilor; Teritoriul anesteziat cuprinde fibromucoasa palatina a molarilor;

E. Teritoriul anesteziat cuprinde peretele posterior al sinusului maxilar si muc oasa sinusala adiacenta pe partea respectiva. Rasp. A,B,C,E.(pag.24) 2324. Nervul infraorbitar se exteriorizeaza la nivelul gaurii infraorbitale dnd r amuri: A. Labiale superioare; B. Nervi alveolari supero-anteriori; C. Palpebrale inferioare; D. Nazale; E. Labiale inferioare. Rasp.A,B,C,D. (pag 28) *2325. n anestezia la gaura infraorbitara acul strabate parNile moi si ia contact cu osul dndu-i-se o direcNie n trei axe: A. n sus si n afara; B. n sus, n afara si nainte; C. n sus, n afara si nauntru; D. napoi, n afara si nauntru; E. n sus, napoi si nafara. Rasp. E (pag 28) 2326. Daca substanNa anestezica este injectata n grasimea orbitara poate apare: A. Diplopie tranzitorie; B. Lipsa temporara a vederii; C. Paralizia pleoapei inferioare; D. Paralizia de facial; E. Anestezia ramurei inferioare a nervului oculomotor comun. Rasp. A,B,E. (pag 28) 2327. n anestezia la spina Spix pe partea dreapta, cu indexul minii stngi se repere aza: A. Marginea anterioara a ramului mandibular; B. Creasta temporala a mandibulei; C. Creasta zigomato-alveolara; D. ParNile moi labio-jugale Ninute n tensiune; E. Planul ocluzal al molarilor inferiori. Rasp.A,B. (pag 29) *2328. PuncNia efectuata mai jos de spina Spix va determina: A. Anestezia nervului auriculo temporar; B. Jena la deglutiNie; C. Pareza tranzitorie a nervului facial; D. Anestezia nu se instaleaza; E. Toate raspunsurile sunt corecte. Rasp.D (pag 29)

2329. ComplicaNiile locale ale anesteziei loco-regionale: A. Necroza mucoasei; B. Trismusul persistent; C. Parestezii preexistente; D. Alveolita post extractionala; E. Injectite postanestezice. Rasp. A,B,D,E. (pag 39) 2330. Injectitele postanestezice: A. Sunt produse de puncNiile anestezice septice; B. Mai frecvent apar la gaura nazopalatina; C. Determina disfagie; D. Apare la o saptamna dupa puncNia anestezica; E. Se trateaza n servicii de specialitate OMF. Rasp. A,C,E. (pag 40) 2331. ContraindicaNiile absolute ale extracNiei dentare sunt: A. leucemia acuta; B. leucemia cronica; C. infarctul miocardic recent; D. hemofilia; E. insuficienNa cardiaca. Rasp. A,C. ( pag 65) 2332. Pentru extracNia caninilor superiori se poate efectua urmatoarea anestezie : A. anestezie plexala si la gaura incisiva; B. anestezie la tuberozitate si anestezie la gaura incisiva; C. anestezie la gaura infraorbitara si la gaura incisiva; D. anestezie plexala vestibular si plexala palatinal; E. infiltraNie plexala si infiltratie palatinala. Rasp. A,C. (pag 75) 2333. Pentru extracNia molarului de minte superior cu o singura radacina se pot folosi doar elevatoarele: A. elevatorul drept; B. elevatorul curb cu partea activa orientata spre distal; C. elevatorul curb cu partea activa orientata spre mezial; D. elevatorul-picior de ciuta; E. elevatorul Lecluse. Rasp. A,B. (pag 77) *2334. Pentru extracNia molarului doi mandibular miscarea de basculare va avea o amplitudine mai mare spre: A. lingual; B. vestibular; C. distovestibular;

D. axul dintelui; E. meziovestibular. Rasp. B. (pag 79) *2335. Osul alveolar la nivelul molarului de minte mandibular erupt este mai sub Nire: A. vestibular; B. lingual; C. retromolar; D. mezial; E. distal. Rasp. B. (pag 79) 2336. ExtracNia cu elevatorul Lecluse are urmatoarele indicaNii: A. radacinile molarului de B. radacinile molarului de C. radacinile molarului de D. radacinile molarului de E. radacinile molarului de Rasp. A, C. (pag 80) 2337. SeparaNia radiculara A. n B. n C. n D. n E. n Rasp. 2338. minte minte minte minte minte inferior inferior inferior inferior inferior sunt sunt sunt sunt sunt recurbate distal; drepte; recurbate spre mezial; fuzionate si drepte; divergente.

n cazul molarilor superiori are forma n:

T; Y; V; Y dublu; L. A,B. (pag 81) Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici:

A. extracNia cu clestele de radacini; B. extracNia cu ajutorul elevatoarelor; C. extracNia cu ajutorul sindesmotoamelor; D. extracNia prin alveolotomie; E. extracNia prin odontectomie. Rasp. A,B,D. (pag 82) 2339. ExtracNia prin alveolotomie este indicata n urmatoarele situaNii: A. radacini situate profund intraalveolar ce nu pot fi extrase cu elevatoarele; B. radacini deformate prin hipercementoza; C. radacini scurte; D. radacini situate sub lucrarile protetice conjuncte; E. radacini cu anchiloza dentoalveolara. Rasp. A,B,D,E. (pag 86)

2340. Pentru alveolotomie se poate folosi unul din urmatoarele tipuri de lambour i: A. lamboul .plic; B. lamboul triunghiular; C. lamboul dreptunghiular; D. lamboul trapezoidal; E. lamboul rectangular. Rasp. A,B,D. (pag 86) *2341. Alveolotomia cu rezecNie marginala limitata a tabliei osoase vestibulare este indicata n: A. radacini situate profund intraalveolar; B. radacini divergente; C. radacini convergente; D. radacini situate n imediata apropiere a marginii alveolare; E. radacini situate n vecinatatea sinusului maxilar. Rasp. D. (pag 87) 2342. Alveolotomia cu rezecNie marginala parNiala / totala a tabliei osoase vest ibulare este indicata n: A. resturi radiculare mici situate profund; B. resturi radiculare convergente; C. resturi radiculare divergente; D. radacini cu hipercementoza; E. anchiloze dentoalveolare pe toata lungimea radacinii. Rasp. A,D,E. (pag 87) 2343. Dupa extracNia dentara simpla se recomanda pacientului urmatoarele: A. se menNine pansamentul supraalveolar o ora; B. n ziua intervenNiei dieta semilichida; C. clatirea gurii cu soluNie de clorhexidina la o ora dupa extracNie; D. spalatul dinNilor dupa 2 ore de la extracNie; E. se va evita consumul de bauturi carbogazoase n primele zile dupa extracNie. Rasp. A,B,E. (pag 91) 2344. n producerea accidentelor si complicaNiilor extracNiei dentare sunt implica Ni urmatorii factori: A. leziuni patologice preextistente; B. greseli de tehnica; C. particularitaNi ale dinNilor nvecinaNi; D. particularitaNi morfologice ale structurilor de vecinatate; E. particularitaNi morfologice ale dintelui extras. Rasp. A,B,D,E. (pag 92) 2345. Factorii favorizanNi n fractura coronara a dintelui extras sunt: A. distrucNii mari coronoradiculare prin procese carioase; B. prezenNa unor lucrari protetice adjuncte;

C. prezenNa unor obturaNii voluminoase; D. priza incorecta a clestelui; E. manevre brutale n timpul luxarii. Rasp. A,C,D,E. (pag 92) 2346. Factorii de risc n fractura radiculara a dintelui extras sunt: A. radacini curbe, cudate-n baioneta; B. radacini scurte si drepte; C. radacini divergente; D. os alveolar dens; E. anchiloza dentoalveolara. Rasp. A,C,D,E. (pag 92) 2347. Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent n cazul extracNiilo r din zone cu corticala subNire: A. corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior; B. corticala vestibulara la nivelul molarului de minte inferior; C. corticala linguala la nivelul premolarilor inferiori; D. podeaua sinusului maxilar (cnd are raport strns cu radacinile dinNilor sinusali ); E. corticala vestibulara la nivelul incisivului lateral superior. Rasp. A,D. (pag 94) 2348. n funcNie de momentul apariNiei hemoragiei postextractionale aceasta se cla sifica astfel: A. hemoragie imediata-prelungita; B. hemoragie persistenta nocturna; C. hemoragie precoce; D. hemoragie tardiva; E. hemoragie diurna. Rasp. A,C,D. (pag 98) 2349. Factorii locali implicaNi n hemoragiile postextracNionale ar putea fi: A. persistenNa Nesutului de granulaNie n alveola; B. fractura procesului alveolar; C. luxaNia dintelui nvecinat; D. lezarea arterei alveolare inferioare; E. nerespectarea regulilor de asepsie si antisepsie. Rasp. A,B,D. (pag 99) 2350. Alveolita este favorizata de: A. infecNii preexistente acute sau cronice; B. pansament compresiv intraalveolar prelungit; C. pansament compresiv supraalveolar prelungit; D. consumul de alimente fierbinNi; E. extracNii laborioase cu traumatizari ale mucoasei si ale pereNilor ososi. Rasp. A,B,E. (pag 100)

2351. Dechaume clasifica incluzia dupa dinNii interesaNi: A. incluzia dinNilor temporari; B. incluzia dinNilor permanenNi; C. incluzia caninilor superiori; D. incluzia molarilor de minte inferiori; E. incluzia dinNilor supranumerari. Rasp. A,B,E. (pag 116) 2352. Dupa criteriul topografic incluziile pot fi: A. incluzii dentare superficiale; B. incluzii dentare intraosoase; C. incluzii dentare profunde; D. incluzii dentare submucoase; E. incluzii dentare simetrice sau asimetrice. Rasp. B,D,E. (pag 117) 2353. Examenul radiologic cu film ocluzal este indispensabil n incluziile situate la nivelul: A. zonei frontale superioare; B. zonei premolare; C. zonei molare; D. ramului ascendent al mandibulei; E. bazei apofizei condiliene. Rasp. A,B,C. (pag 119) 2354. Reperele folosite n clasificarea incluziei molarului de minte sunt: A. relaNia cu ramul mandibular; B. morfologia radacinii; C. relaNia cu molarul de minte de 6 ani; D. densitatea osului nconjurator; E. relaNia cu linia oblica interna a mandibulei. Rasp. A,B,D. (pag 131) 2355. n plan sagital dupa PETERSON se descriu: A. incluzia mezioangulara (35% din cazuri) odontectomie relativ usoara; B. incluzia orizontala (35% din cazuri) odontectomie dificila; C. incluzia vestibuloangulara (38% din cazuri) odontectomie dificila; D. incluzia verticala (38% din cazuri) odontectomie dificila; E. incluzia linguoangulara (6 8% din cazuri) odontectomie usoara. Rasp. A,B,D. (pag 131) 2356. n general morfologia radacinii influenNeaza dificultatea extracNiei molarul ui de minte prin: A. lungimea radacinii; B. curbura radacinilor-creste dificultatea extracNiei; C. laNimea radacinii n porNiunea apicala;

D. dimensiunea mezio-distala a radacinilor-cu ct aceasta este mai mica la nivel c ervical, cu att este mai usoara extracNia; E. spaNiul periodontal-cnd spaNiul este mai larg, extracNia se poate efectua mai usor. Rasp. A,B,D. (pag 136) 2357. Factorii care usureaza odontectomia molarului 3 inferior sunt: A. poziNia mezio-angulara; B. radacini recurbate spre distal; C. radacini conice sau fuzionate; D. relaNia intima cu canalul alveolar inferior; E. spaNiul parodontal larg. Rasp. A,C,E. (pag 141 124) 2358. Factorii care ngreuneaza odontectomia molarului 3 inferior sunt: A. poziNia disto-angulara; B. radacini lungi si subNiri; C. os rigid si dens; D. radacini convergente; E. incluzie osoasa parNiala. Rasp. A,B,C. (pag 141) 2359. InfecNia sacului pericoronar a molarului inclus se poate face: A. de la o punga parodontala de vecinatate; B. de la o pulpita seroasa totala de vecinatate; C. de la un focar de osteomielita; D. printr-un traumatism care produce o soluNie de continuitate si o comunicare a sacului coronar ci cavitatea bucala; E. pe cale sangvina n cursul bolilor infecNioase. Rasp. A,C,D,E. (pag 141) 2360. n pericoronarita congestiva bolnavul acuza: A. dureri spontane sau provocate, de intensitate variabila; B. febra nalta; C. frisoane D. jena n deglutiNie; E. trismus discret. Rasp. A,D,E. (pag 142) 2361.n pericoronarita supurata bolnavul poate prezenta: A. inapetenNa; B. jena n deglutiNie; C. adinamie; D. jena n respiraNie; E. febra usoara (37,5C). Rasp. A,B. (pag 143)

2362. n pericoronarita supurata procesul septic se poate propaga la os pe cale: A. periostala; B. ligamentara; C. pulpara; D. medulara; E. direct prin sacul pricoronar. Rasp. A,B,E. (pag 143) 2363. Tulburarile senzitive aparute n cursul erupNiei dificile a molarului de min te inferior sunt: A. nevralgii dentare; B. sinalgii dento-cutanate; C. sindroame algodisfunctionale ATM; D. otalgie; E. trismus. Rasp. A,B,D. (pag 125 145) 2364. ComplicaNiile tumorale asociate incluziei molarului de minte inferior pot fi: A. ameloblastom; B. chist folicular; C. chist nazopalatin; D. chist dermoid. E. odontom. Rasp. A,B,E. (pag 145) 2365.ContraindicaNiile decapusonarii sunt: A. spaNiu retromolar insuficient; B. capuson de mucoasa subNire; C. incluzie osoasa parNiala sau totala; D. incluzie verticala; E. incluzii ectopice. Rasp. A,C,E. (pag 146) 2366.n pericoronarita acuta congestiva se recomanda: A. irigaNii cu solutii antiseptice; B. tratament cu agenNi fizici; C. decapusonare; D. antibiotice cu spectru larg; E. antiinflamatoare si antalgice. Rasp. A,B,E. (pag 146) 2367.Molarul de minte superior poate fi inclus si la distanta (heterotopic): A. B. C. D. deasupra molarului de 12 ani; n podeaua orbitei; n apofiza coronoida; n pereNii sinusului maxilar;

E. n fosa nazala NU. Rasp. A,B,D. (pag 153) 2368.n cursul odontectomiei molarului de minte superior se pot produce urmatoarel e accidente: A. comunicare orosinusala postextracNionala; B. fractura tuberozitaNii maxilare; C. hemoragie masiva; D. mpingerea dintelui n sinusul maxilar; E. mpingerea dintelui n spaNiul pterigomandibular. Rasp. A,B,D. (pag 157) 2369. Anatomo-clinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel: A. incluzie vestibulara B. incluzie palatinala, mezializata sau distalizata; C. incluzie ectopica; D. incluzie intermediara sau transinusala (vestibulo-orala); E. incluzie verticala. Rasp. A,B,D. (pag 126 160) 2370. Redresarea chirurgical-ortodontica este indicata: A. la pacienNii tineri; B. dintele are o poziNie orizontala; C. incluzia nu este profunda; D. dintele are puNine anomalii de forma sau volum; E. dintele se gaseste n dreptul spaNiului sau normal de erupNie. Rasp. A,C,E. (pag 165) 2371. Factorii de risc pentru vindecarea ntrziata a plagilor sunt: A. corpi straini restanNi n plaga; B. diabetul zaharat; C. vrsta avansata; D. sutura primara a plagii; E. hemoragii locale. Rasp. A,B,C. (pag 314) 2372.Principii generale ce trebuie respectate n tratamentul plagilor OMF: A. utilizarea Bulei Bichat; B. neurorafia pentru nervul secNionat; C. refacerea canalului Stenon; D. firele de sutura neresorbabile se menNin 48 ore; E. sutura secundara se realizeaza n primele 2-3 zile de la traumatism. Rasp. B,C. (pag 314) 2373. Fracturile de mandibula sunt ntlnite mai frecvent: A. la sexul feminin;

B. la C. la D. la E. la Rasp. 2374.

sugari; sexul masculin; adultul tnar; nivelul apofizei coronoide. C,D. (pag 127 315) Principalele cauze a fracturilor de mandibula sunt:

A. odontectomia molarului 3; B. agresiunile umane; C. starea generala a pacientului; D. leziunile mucoasei orale; E. accidente rutiere. Rasp. B,E. (pag 316) 2375. Factorii particulari ce determina scaderea rezistentei mandibulei sunt: A. statusul dento-parodontal; B. implanturi dentare; C. prezenNa mugurilor dentari; D. purtatorii de proteze mobile; E. hemofilia A. Rasp. A,B,C. (pag 316) 2376.Fracturile de mandibula se produc prin urmatoarele mecanisme: A. flexie; B. presiune; C. expulzie dentara; D. tasare; E. fracturi dentare. Rasp. A,B,D. (pag 316) 2377. Deplasarile secundare sunt determinate de: A. musculatura; B. localizarea liniei de fractura; C. statusul dentar; D. energia cinetica mare; E. armele de foc. Rasp. A,B,C. (pag 318) 2378. Fracturile corpului mandibular sunt urmatoarele: A. fracturi subcondiliene; B. fracturi mediene; C. fracturi paramediene; D. fracturi laterale; E. fracturi ale unghiului. Rasp. B,C,D. (pag 321)

2379. Fracturile condilului mandibular sunt: A. subcondiliana joasa; B. ale colului condilului; C. intracapsulare; D. ale coronoidei; E. oblice ale ramului vertical. Rasp. A,B,C. (pag 128 321) 2380. Semnele clinice comune fracturilor de mandibula sunt: A. mobilitatea osoasa anormala; B. tulburari ale ocluziei dentare; C. jena n respiraNie; D. socul traumatic; E. fracturi ale oaselor lungi. Rasp. A,B. (pag 322) 2381. Diagnosticul fracturilor de mandibula se stabileste pe: A. simptomatologie clinica; B. investigaNii radiologice; C. examene imunologice; D. examen anatomopatologic; E. examen microbiologic. Rasp. A,B. (pag 333) *2382. Zonele de minima rezistenNa ale etajului mijlociu al feNei sunt: A. stlpul canin; B. stlpul pterigoidian; C. traversa palatina; D. rebordul orbitar superior; E. pereNii ososi dintre stlpi si traverse. Rasp. E. (pag 361) 2383. Fracturile parNiale ale maxilarului sunt: A. perforaNii ale bolNii palatine; B. LeFort I; C. Fractura tuberozitaNii; D. DisjuncNia intermaxilara; E. Fractura crestei alveolare. Rasp. A,C,E. (pag 362-363) 2384. Diagnosticul fracturilor de maxilar se stabileste pe baza: A. B. C. D. E. semnelor clinice orale; mobilitatea molarului 3 inferior; epistaxis; investigaNiilor radiologice; examenul sngelui.

Rasp. A,C,D. (pag 369) 2385. Complexul zigomatic este alcatuit din: A. osul malar; B. arcada temporo-zigomatica; C. marginea superioara a orbitei; D. tuberozitatea maxilara; E. apofiza coronoida. Rasp. A,B. (pag 129,379) 2386. Tipuri de investigaNii radiologice obligatorii n fracturile de malar: A. incidenNa semiaxiala Hirtz; B. CT cu reconstrucNie tridimensionala; C. ortopantomografia; D. radiografii ale ATM; E. radiografii retrodentare. Rasp. A,B. (pag 382) 2387. Leziunile dentare posttraumatice sunt: A. fisura coronara; B. fractura coronara fara expunerea pulpei dentare; C. fractura radiculara; D. luxaNia dentara; E. expulzia dentara. Rasp. A,B,C. (pag 388) 2388. Traumatismele Nesuturilor parodontale se clasifica n: A. contuzia parodontala; B. intruzia dentara; C. avulsia completa; D. fracturi coronare; E. fracturi de mandibula; Rasp. A,B,C. (pag 390) 2389. Fracturile radiculare a dinNilor temporari au indicaNie de: A. supravegherea evoluNiei; B. extracNia segmentului coronar mobil; C. extracNia dintelui n totalitate; D. imobilizare; E. tratament endodontic. Rasp. A,B,C. (pag 390) 2390. n luxaNia cu intruzie se produce: A. deplasarea dintelui spre vestibular; B. deplasarea n osul alveolar; C. deplasarea n condilul mandibular;

D. deplasarea n fosa nazala; E. deplasare n coronoida. Rasp. B,D. (pag 130 390) 2391. Flegmonul este: A. O colecNie supurativa bine delimitata; B. O supuratie difuza, extensiva; C. Prezinta n periferie o membrana piogena; D. O inflamaNie seroasa reversibila; E. Asociat cu sindromul toxico septic. Rasp. B,E. (pag 345) 2392. InfecNiile periosoase pot fi cantonate n: A. Limba; B. SpaNiul vestibular; C. Bolta palatina; D. Loja maseterina; E. SpaNial corpului mandibulei. Rasp. B,C,E. (pag 247) 2393. Tratamentul abcesului vestibular consta n: A. PuncNie; B. Incizie, drenaj; C. Tratamentul cauzei; D. ExtracNia dintelui cauzal cu rol de drenaj al puroiului; E. Antibioterapie susNinuta. Rasp. B,C. (pag 247) 2394. Abcesul spaNiului palatinal are ca punct de plecare: A. caninul superior; B. incisivul lateral superior; C. premolarul unu superior; D. radacina vestibulara a molarului unu superior; E. incisivul central superior; Rasp. B,C. (pag 248) 2395. n cazul abcesului migrator al obrazului, colecNia purulenta poate fi situat a: A. la nivelul muschiului maseter; B. n afara muschiului buccinator; C. n lungul liniei oblice interne; D. n dreptul premolarilor inferiori; E. nauntrul muschiului buccinator. Rasp. B,D,E. (pag 253) 2396. SpaNiul genian este mparNit de muschiul buccinator n: A. Compartimentul extern;

B. Compartimentul intern; C. Compartimenul superior; D. Compartiment sinusal; E. Compartiment maxilar. Rasp. A,B. (pag 131 251) 2397. Cauzele infecNiei lojei submandibulare sunt: A. Generale; B. Procese septice ale molarilor inferiori; C. ImunodeficienNa; D. Litiaza salivara; E. Adenita supurata. Rasp. B,D,E. (pag 257) 2398. SupuraNiile submandibulare pot fi drenate prin: A. Incizie cutanata; B. Incizie intraorala paralinguala; C. Incizie vestibulara la molar; D. Incizie transfrenulara; E. Incizie laterocervicala; Rasp. A,B. (pag 258) 2399. Diagnosticul diferenNial al supuraNiei submentoniere se face cu: A. Adenita supurata; B. Abcesul spaNiului mentonier; C. Abces sublingual; D. Osteonecroza mandibulei; E. Stafilococii cutanate. Rasp. A,C,E. (pag 260) 2400. SupuraNiile spaNiului maseterin au ca etiologie: A. PuncNiile anestezice; B. InfecNii la molarii inferiori; C. Osteomielita ramului ascendent; D. Tumori chistice osoase infectate; E. PuncNia sinusului maxilar. Rasp. B,C,D. (pag 261) 2401. SupuraNiile difuze ale teritoriului OMF sunt: A. Abcesul spaNiului pterigomandibular; B. Angina Ludwig; C. Flegmonul difuz hemifacial; D. Abcesul spaNiului submentonier; E. Piodermita. Rasp. B,C. (pag 270)

2402. ComplicaNiile grave ale infecNiilor OMF sunt: A. Mediastinita; B. Tromboza sinusului cavernos; C. Abcesul cerebral; D. Meningita; E. Limfadenita. Rasp. A,B,C,D. (pag 275) 2403. Diagnosticul diferenNial al adenitei acute supurate submandibulare se face cu: A. abcesul spaNiului submandibular; B. submaxilita acuta litiazica; C. adenopatia metastatica cervicala; D. limfom non Hodgkin; E. leucemia cronica. Rasp. A,B. (pag 278) 2404.Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin: A. acute supurate; B. cronice nesupurate; C. specifice; D. osteoperiostite; E. alveolite. Rasp. A,B,C. (pag 282) 2405. InfecNiile specifice OMF: A. displazia fibroasa; B. sclerodermia; C. sifilisul; D. tuberculoza; E. actinomicoza. Rasp. C,D,E. (pag 285) 2406. AfecNiuni de origine dentara ale sinusului maxilar (pag 291 -309) DinNii cu rapoarte sinusale sunt: A. molarul 1; B. molarul 2; C. incisivul lateral; D. premolarul 2; E. molarul 3. Rasp. A,B,D,E. (pag 133-194) 2407.Factorii favorizanNi locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: A. inflamaNia B. obstrucNia mecanic; C. fumatul si D. diminuarea cronica sau afectiuni alergice ale mucoasei rinosinusale; ostiumului din meatul nazal mijlociu prin mecanism inflamator sau expunerea la mediul cu noxe; rezistenNei generale a organismului la infecNii;

E. scaderea motilitaNii ciliare, simultan cu cresterea secreNiei de mucus. Rasp. A,B,E. (pag 295) 2408. AfecNiunile dentoparodontale ale dinNilor sinusali ce pot determina sinuzi te maxilare sunt: A. chisturi radiculare suprainfectate; B. chisturi nazoalveolare suprainfectate; C. chisturi foliculare suprainfectate; D. pulpita totala purulenta; E. parodontita apicala acuta sau cronica a dinNilor sinusali. Rasp. A,E. (pag 95) 2409.Accidentele si complicaNiile extracNiei dentare ce pot determina sinuzite m axilare sunt: A. comunicare orosinusala neobservata sau incorect tratata; B. mpingerea unei radacini n sinusul maxilar n timpul extracNiei denatre; C. alveolita postextractionala; D. perforarea spaNiului subantral prin chiuretaj intempestiv; E. mpingerea radacinii sub mucoasa sinusala. Rasp. A,B,D. (pag 295) 2410.Germenii microbieni cel mai frecvent implicati intr-o sinuzita maxilara de cauza dentara sunt: A. streptococii; B. candida albicans; C. pneumococii; D. enterococii; E. stafilococii. Rasp. A,C,E. (pag 296) 2411. n sinuzita maxilara acuta, procesul inflamator trece prin 3 faze succesive: A. congestiva; B. ulcerativa; C. catarala; D. cronica; E. supurata. Rasp. A,C,E. (pag 296) 2412. Semnele obiective clinice majore specifice sinuzitei maxilare acute sunt: A. durerea unilaterala localizata la nivelul etajului mijlociu al feNei cu iradi eri; B. febra 37-38 gradeC; C. rinoree purulenta anterioara sau posterioara; D. cacosmie subiectiva; E. obstrucNie nazala. Rasp. A,C,E. (pag 134 296)

*2413.Pentru a putea cataloga drept cronica, durata unei suferinNe sinusale treb uie sa fie mai mare de: A. 2 saptamni; B. O luna; C. O luna si jumatate; D. 2 luni; E. Mai mare de 3 luni. Rasp. E. (pag 297) 2414.Examenele paraclinice complementare n sinuzita maxilara de cauza dentara con stau n: A. rinoscopie anterioara; B. radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale feNei; C. radiografii cu film muscat; D. examenul CT sau RMN; E. examen bacteriologic al puroiului si antibiograma. Rasp. A,B,D,E. (pag 297-299) 2415. Sinuzita maxilara acuta de cauza dentara trebuie diferenNiata de: A. sinuzita acuta rinogena; B. supuraNiile geniene de cauza dentara; C. sinuzita cronica rinogena; D. osteomielita maxilarului; E. chistul mucos intrasinusal. Rasp. A,B,D. (pag 299) 2416. Comunicarea orosinusala imediata n timpul extracNiei dinNilor cu raport sin usal trebuie diagnosticata imediat pe baza urmatoarelor criterii: A. sngerare mai abundenta din alveola, uneori cu aspect aerat; B. proba Valsalva pozitiva; C. eliminarea prin alveola a unui continut lichidian serocitrin; D. la explorarea alveolei cu un stilet butonat se evidenNiaza o senzaNie de-cade re n gol; E. examinarea dintelui extras releva rizaliza apexurilor. Rasp. A,B,D. (pag 303) 2417. Alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii orosinusale se va re aliza n funcNie de: A. marimea si localizarea defectului; B. prezenNa sau absenNa dinNilor; C. vechimea comunicarii orosinusale; D. opNiunea (experienNa) chirurgului; E. cauza comunicarii orosinusale. Rasp. A,B,D. (pag 135, 304) 2418. Sinuzita maxilara cronica de cauza dentara trebuie diferenNiata de: A. sinuzita cronica rinogena;

B. sinuzita maxilara alergica; C. sinuzita acuta rinogena; D. chistul mucos intrasinusal; E. chisturile maxilarelor. Rasp. A,B,D,E. (pag 299) 2419. Daca deschiderea sinusala este medie de 2-6 mm se impun urmatoarele masuri : A. sutura marginomarginala a gingivomucoasei alveolare; B. administrare de antibiotice; C. cura radicala a sinusului maxilar; D. aplicarea unei mese iodoformate supraalveolare timp de 5-7 zile; E. prescrierea unui decongestiv nazal. Rasp. A,B,D,E. (pag 304) *2420.Daca plastia comunicarii orosinusale nu s-a efectuat imediat postextracNio nal sau n primele 7-10 zile, aceasta se va temporiza: A. 2 saptamni NU; B. O luna NU; C. 6 saptamni NU; D. 2 luni NU; E. 3-4 luni DA. Rasp. E. (pag 308) 2421. Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt: A. Chistul radicular; B. Chistul colateral inflamator; C. Chistul rezidual; D. Chistul globulo-maxilar; E. Chistul anevrismal. Rasp. A,B,C. (pag 450) 2422.Cheratochisturile dau imagini radiografice radiotransparente: A. unice sau multiple zone de radiotransparenNa; B. cu contur neregulat; C. n forma de para; D. cu resorbNia radacinilor dinNilor adiacenNi; E. conNinnd cantitaNi variabile de material opac. Rasp. A,D. (pag 136 452) 2423. Chisturile neodontogene sunt: A. B. C. D. E. Cheratochisturi; Chistul median palatinal; Chistul nazo-labial; Chistul nazopalatin; Chist osos esential.

Rasp. B,C,D. (pag 464) 2424. Peretele chistului radicular este format din: A. epiteliu pavimentos stratificat; B. zone de calcificare (corpi Rushton); C. strat conjunctiv fibros; D. cristale de colesterina; E. fibre dense de colagen. Rasp. A,B,C,E. (pag 469) 2425. Aspectul radiologic tipic al chistului dentiger este: A. radiotransparenNa uniloculara; B. radiotransparenNa multiloculara; C. nconjoara coroana unui dinte inclus; D. dintele cauzal erupt; E. absenNa dintelui cauzal. Rasp. A,C. (pag 456) 2426. Chistul nazopalatin este: A. cel mai frecvent chist neodontogen; B. provine din vestigiile epiteliale localizate ntre incisivul lateral si caninul superior; C. apare frecvent la copii; D. se exteriorizeaza frecvent n palatul anterior; E. se dezvolta pe seama incisivului central superior. Rasp. A,D. (pag 464) 2427. Diagnosticul diferenNial al chistului nazoplalatin se face cu: A. abcesul vestibular; B. adenomul pleomorf de buza superioara; C. chist radicular pe incisivul central superior; D. supuraNie nazogeniana; E. chist dezvoltat pe meziodens Rasp. A,C,E. (pag 464) 2428. Chistul nazolabial este: A. chist odontogen; B. tumora maligna; C. chist de dezvoltare; D. este rezultatul transformarii unor resturi epiteliale; E. apare la copii mai frecvent. Rasp. C,D. (pag 137, 465) 2429. Chistul globulomaxilar este: A. chist odontogen; B. chist neodontogen; C. chist radicular sau parodontal;

D. pseudochist; E. defect osos. Rasp. A,C. (pag 465) 2430. Chistul radicular are urmatorul aspect radiografic: A. radiotransparenNa rotunda sau ovala; B. nu are relaNii cu dinNii; C. are contur policiclic; D. are forma de inima; E. radiotransparenNa periapicala. Rasp. A,E. (pag 466) 2431. Etapele de evoluNie ale chistului radicular sunt: A. scurta, dureroasa; B. ndelungata; C. intraosoasa asimptomatica; D. de exteriorizare; E. dintele cauzal ramne vital. Rasp. B,C,D. (pag 467) 2432. Diagnosticul diferenNial al chistului radicular se face cu: A. chistul dermoid; B. chisturile osoase; C. sinusul maxilar normal; D. chistul mucoid; E. chistul folicular. Rasp. B,C. (pag 469) 2433. Chistul rezidual este: A. chist radicular persistent dupa extracNia dentara; B. chistul persistent dupa odontectomia mnolarului 3 inferior; C. chist radicular persistent dupa tratamentul endodontic; D. chist parodontal. E. tumora a oaselor maxilare. Rasp. A,C. (pag 470) 2434.Tratamentul chirurgical al chistului rezidual consta n: A. chistectomie; B. rezecNie de mandibula cu plastie osoasa; C. sigilarea suprafeNei de secNiune a radacinii dentare; D. rezecNie de condil; E. tratamentul cavitaNii osoase postchistectomie. Rasp. A,E. (pag 138, 470) 2435. Diagnosticul diferenNial al chistului residual se face cu: A. chistul periapical;

B. chistul osos anevrismal; C. keratochist odontogen primordial; D. leziuni osteogene maxilare; E. chist parodontal. Rasp. A,B,C. (pag 470) 2436. Clasificarea OMS (1992) a tumorilor odontogene: A. tumori epiteliale; B. displazii; C. tumori ectomezenchimale; D. tumori mixte (epiteliomezenchimale); E. tumori cu celule gigante. Rasp. A,C,D. ( pag 474) 2437. Formele anatomoclinice ale ameloblastomului sunt: A. Intraosos solid (multichistic); B. Intraosos unichistic; C. Extraosos (periferic); D. Angiomatos; E. Cu celule gigante. Rasp. A,B,C. (pag 474) 2438. Radiografic, odontomul se prezinta astfel: A. radioopacitate cu structuri asemanatoare unui dinte; B. radiotransparenNa bine delimitata; C. radiotransparenNa n-bule de sapun; D. masa calcificata aparent amorfa; E. dinte inclus. Rasp. A,D. (pag 484) 2439. Tumorile benigne neodontogene sunt: A. leziuni osteogene; B. leziuni nonosteogene; C. leziuni tumorale; D. leziuni traumatice; E. carcinoame osoase. Rasp. A,B,C. (pag 139, 493) 2440. Diagnosticul diferenNial al torusurilor se face cu: A. abcesul palatinal; B. carcinom adenoid chistic; C. exostoze mandibulare; D. epulis; E. chist rezidual. Rasp. A,B. (pag 506)

2441. Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale (pag 173, 195) RezecNia apicala are urmatoarele obiective: A. ndepartarea apexului si a Nesuturilor patologice periapicale; B. conservarea dinNilor pe arcada dupa esecul unui tratament endodontic; C. conservarea dinNilor pe arcada n cazul parodontitelor marginale cronice avansa te; D. controlul asupra etanseizarii obturaNiei corecte de canal; E. stoparea difuzarii agenNilor microbieni din spaNiul endodontic prin obturaNia corecta de canal. Rasp. A,B,D,E. (pag 174) 2442. ContraindicaNiile absolute ale rezecNiei apicale sunt reprezentate de: A. dinNi fara valoare protetica; B. fractura radiculara transversala n 1/3 apicala; C. parodontopatia marginala cronica (dinNi cu implantare compromisa); D. leziuni periapicale de dimensiuni mici; E. fractura radiculara verticala. Rasp. A,C,E. (pag 175) 2443. Contraindicatiile relative ale rezecNiei apicale sunt reprezentate de: A. corticala vestibulara groasa; B. corticala vestibulara subNire; C. leziuni periapicale situate n proximitatea sinusului maxilar; D. raport nefavorabil coroana-radacina; E. pacienNi cu imunosupresie. Rasp. A,C,D. (pag 175) 2444. Tipurile de lambouri utilizate n rezecNia apicala sunt: A. lamboul semilunar; B. lamboul trapezoidal (Ochsenbein-Luebke); C. lamboul intrasulcular trapezoidal; D. lamboul dreptunghiular; E. lamboul intrasulcular triunghiular. Rasp. A,B,C,E. (pag 140, 177, 178) 2445. Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt: A. accesul chirurgical este foarte bun; B. decolare facila; C. tensiunea n lambou este mare; D. este indicat pentru abordul mai multor dinNi; E. sutura interdentara este usoara. Rasp. A,D. (pag 179) 2446. Dezavantajele lamboului gingival n plic sunt: A. B. C. D. decolarea lamboului este dificila; tensiunea supra lamboului este foarte mica; interesarea festonului gingival este completa; accesul si vizibilitatea radacinilor sunt minime;

E. repoziNionarea lamboului este dificila. Rasp. A,C,D. (pag 179) 2447. Principiile generale privind incizia si crearea lambourilor n rezecNia apic ala presupun urmatoarele: A. incizia se va realiza printr-o miscare ferma si continua; B. incizia poate sa intersecteze o cavitate osoasa deja existenta sau care urmea za a fi creata intraoperator; C. inciziile verticale nu trebuie practicate n concavitatile dintre eminenNele ra diculare; D. incizia verticala nu se va extinde n mucoasa mobila; E. baza lamboului trebuie sa fie mai mica dect marginea sa libera. Rasp. A,D. (pag 180 181) 2448. Principiile generale n departarea lamboului presupune: A. departatorul se va sprijini pe os si niciodata pe lambou; B. lamboul trebuie departat n tensiune; C. departatorul poate fi plasat si pe structuri anatomice adiacente (exemplu pe nervul mentonier); D. daca accesul nu este suficient nu este permis a se prelungi incizia; E. daca este necesar se vor departa si buzele sau mucoasa jugala cu un alt instr ument pentru a nu se produce leziuni ale acestora cu instrumentarul rotativ. Rasp. A,E. (pag 183) *2449. Chiuretajul periapical n cadrul rezecNiei apicale are ca scop: A. ndepartarea n totalitate a Nesutului patologic periapical; B. obturaNie corecta endodontica; C. rezecNia bizotata a 1/3 apicale a radacinii; D. mesarea cavitaNii postoperatorii; E. obturarea retrograda a dintelui. Rasp. A. (pag 141 184) 2450. Principiile generale n secNionarea si ndepartarea apexului n cadrul rezecNiei apicale propriu-zise includ: A. se va rezeca un segment apical de 1-3 mm, rareori mai mult; B. este necesara neaparat rezecNia apexului pna la limita geodei osoase rezultate dupa chiuretarea procesului patologic; C. planul de secNiune va fi ntotdeauna orizontal NU; D. planul de secNiune va fi bizotat spre vestibular (45); E. planul de secNiune va fi bizotat spre palatinal (45); Rasp. A,B,D. (pag 186) 2451. Prepararea cavitaNii retrograde se poate face cu: A. B. C. D. E. ultrasunete; sonda dentara; piesa de turbina miniaturizata si freza con invers; piesa dreapta si freza con invers; escavatorul dentar.

Rasp. A,C. (pag 189) 2452. Materialul ideal pentru obturaNia retrograda ar trebui sa ndeplineasca simu ltan urmatoarele deziderate: A. sa B. sa C. sa D. sa E. sa Rasp. 2453. fie biocompatibil; inhibe cresterea microbiana; nu fie radioopac; stimuleze regenerarea tisulara periradiculara; fie insolubil si stabil volumetric. A,C,D,E. (pag 190) Pentru realizarea obturaNiei retrograde se poate apela la:

A. fuloar; B. sonda dentara; C. plugger; D. freza rotunda; E. freza con invers. Rasp. A,C. (pag 190) 2454. ComplicaNiile postoperatorii imediate ale rezecNiei apicale sunt urmatoare le: A. edem; B. hematom; C. hemoragie tardiva; D. necroza osului; E. fractura radacinii. Rasp. A,B. (pag 193) *2455. Regenerarea osoasa dupa rezecNia apicala are loc progresiv ntr-o perioada de: A. o luna; B. doua luni; C. 3-12 luni; D. 3 saptamni; E. Peste 12 luni. Rasp. C. (pag 193) *2456. Chiuretajul periapical este intervenNie chirurgicala ce are drept scop: A. rezecNia apexului; B. obturaNia radiculara cu materiale neresorbabile; C. ndepartarea unor chisturi de dimensiuni mici; D. nlaturarea materialului de obturaNie n exces; E. chiuretarea oricarui proces apical. Rasp. D. (pag 194) 2457. Chiuretajul periapical are urmatoarele etape: A. incizia mucoasei; B. decolarea lamboului;

C. osteotomia; D. rezecNia apexului; E. toaleta plagii si sutura. Rasp. A,B,C,E. (pag 194) 2458. AmputaNia radiculara este aplicabila la urmatorii dinNi: A. incisiv central superior; B. incisiv central inferior; C. molar superior; D. molar inferior; E. premolar superior. Rasp. A,C. (pag 194) *2459. AmputaNia radiculara consta n: A. rezecNia 1/3 apicala a radacinii; B. rezecNia 1/3 cervicala a radacinii; C. rezecNia parNiala a coroanei cu menNinerea porNiunii radiculare; D. secNionarea porNiunii coronoradiculare afectate si extracNia acesteia; E. rezecNia totala a coroanei si menNinerea radacinii. Rasp. D. (pag 143, 194) 2460. Frenectomia: A. Se practica pentru frenul labial hipertrofic; B. Se practica pentru frenul lingual; C. Vindecarea la nivelul osului alveolar se obNine per primam; D. n frenul hipertrofic ce produce diastema se excizeaza papilla interincisiva; E. Exista posibilitatea formarii hematomului. Rasp. A,E. (pag 198) 2461. Fibromatoza tuberozitara: A. Apare datorita prezenNei molarilor de minte inclusi; B. Este o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolara maxi lara; C. Favorizeaza cresterea distanNei intermaxilare; D. Tratamentul este numai chirurgical; E. Tratamentul consta n incizie-n felie de portocala perituberozitara. Rasp. B,D,E. (2, pag 204 205) *2462. Torusul mandibular: A. Trebuie conservat deoarece permite stabilizarea protezelor; B. Apare la vechii purtatori de proteze; C. Are o crestere lenta, asimptomatica; D. Este ntotdeauna bilateral; E. Dupa ndepartarea torusurilor, este importanta menNinerea surplusului de mucoas a. Rasp. C. (pag 219, 220)

2463. ExtracNia alveoloplastica: A. Se realizeaza concomitant cu extracNia dentara; B. Determina adncirea sanNurilor periosoase; C. Favorizeaza stabilitatea protezelor mobile; D. Permite conservarea osului alveolar; E. Regularizarea reliefului osos nu poate fi realizata cu instrumentar rotativ. Rasp. A,C,D. (pag 211) *2463. Vestibuloplastia la maxilar: A. Este posibila doar daca lungimea mucoasei mobile maxilare este satisfacatoare ; B. Prin aceasta tehnica se conserva Nesutul submucos; C. Poate fi realizata numai la pacinNi cu atrofie osoasa moderata; D. Postoperator nu este necesara utilizarea de proteze modelante; E. Intraoperator, incizia este plasata la nivelul mucoasei palatinale. Rasp. A. (pag 144 210) 2464. Plastia sanNului pelvilingual: A. Indicata atunci cnd osul alveolar are contur corespunzator protezarii; B. Sunt repoziNionate inserNiile muschilor din planseul bucal; C. Nu este necesar un conformator chirurgical; D. Este realizata prin decolarea periostului de pe os; E. Utilizarea grefelor de piele determina obNinerea unor rezultate superioare. Rasp. A,B,D,E. (pag 209) 2465. Creasta oblica interna ascuNita la edentaNi: A. Face imposibila aplicarea unei proteze mandibulare; B. Favorizeaza stabilitatea protezelor mobile; C. Poate desfiinNa sanNul pelviliingual; D. Poate face imposibila aplicarea unei proteze mandibulare; E. Poate fi necerara rezecNia modelanta a acestei creste. Rasp. A,C,D,E. (pag 207) 2466. RezecNia modelanta a apofizelor genii hipertrofice: A. Este necesara n situaNia atrofiei accentuate a crestei alveolare mandibulare; B. Nu determina repoziNionarea inserNiilor muscular; C. Pentru regularizarea suprafeNei osoase se utilizeaza pile de os; D. Este necesara utilizarea de grefe de piele; E. Este necesara utilizarea grefelor osoase. Rasp. A,C. (pag 216) 2467. Torusul palatin: A. B. C. D. E. Este localizat pe linia mediana la nivelul palatului; De cele mai multe ori este acoperit de mucoasa cu aspect normal; Are ntotdeauna o forma sferica; Permite o mai buna adaptare a protezelor mobile; Are o crestere rapida.

Rasp. A,B. (pag 218) 2468. n tuberoplastie: A. Se mbunataNeste nchiderea marginala a protezei totale; B. DesfiinNeaza sanNul retrotuberozitar; C. Se realizeaza numai sub anestezie locala; D. Exista riscul hemoragiilor masive ale plexului venos pterigoidian; E. Se poate anticipa adncimea sanNului realizat postoperator. Rasp. A,D. (pag 217) 2469. Tratamentul chirurgical pentru frenul labial este: A. Frenectomia; B. Frenoplastia n Z; C. Frenoplastia cu vestibuloplastie; D. Frenoplastia n M; E. Nici un Raspuns corect. Rasp. A,B,C. (pag 198) 2470. Urmatoarele afirmaNii sunt adevarate despre frenul lingual: A. este constituit din Nesut conjunctiv dens; B. poate conNine fibre musculare din muschiul hipoglos; C. poate conNine fibre musculare din muschiul genioglos; D. afecteaza stabilitatea lucrarilor protetice fixe; E. determina tulburari de fonaNie. Rasp. A,C,E. (pag 200) 2471. Urmatoarele afirmaNii sunt adevarate despre hiperplazia inflamatorie (de p roteza): A. este o hiperplazie de iritaNie; B. este localizata de obicei n fundul de sac vestibular; C. examenul histopatologic n cazul leziunilor cu evolutie ndelungata nu este oblig atoriu; D. pentru leziunile cronice tratamentul este medicamentos si chirurgical; E. postoperator nu se aplica obligatoriu proteza veche rebazata. Rasp. A,B. (pag 203) 2472. Fibromatoza tuberozitara este: A. o hipoplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea anterioara; B. o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolara mandibula ra; C. cauzata de regula de traumatismele masticatorii; D. o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolara maxilara; E. acoperita de o mucoasa albicioasa, cu suprafaNa neregulata. Rasp. C,D. (pag 204) 2473. Urmatoarele afirmaNii sunt adevarate despre fibromatoza tuberozitara: A. mucoasa acoperitoare este neteda; B. are consistenNa elastica sau ferma; C. nu reduce distanNa intermaxilara;

D. nu reduce distanNa dintre tuberozitate si apofiza coronoida; E. este obligatoriu efectuarea unei ortopantomografii. Rasp. A,B,E. (pag 204) 2474. Hiperplazia gingivala: A. este caracterizata printr-o crestere asimptomatica, lenta a gingiei; B. poate fi localizata sau generalizata; C. n absenNa tratamentului nu se asociaza cu resorbNia osoasa a procesului alveol ar; D. incizia iniNiala se realizeaza perpendicular pe festonul gingival; E. dinNii cu mobilitate crescuta se extrag la finalul interventiei chirurgicale. Rasp. A,B. (pag 146, 206) 2475. Urmatoarele afirmaNii sunt adevarate despre creasta balanta: A. este o zona de hiperplazie; B. nu are aspect inflamator C. este localizata numai la mandibula; D. este localizata de obicei n zonele laterale edentate; E. preoperator nu trebuie evaluat suportul osos. Rasp. A,B. (pag 206) *2476. Principalul dezavantaj al vestibuloplastiei mandibulare este: A. durerea postoperatorie; B. edemul ca urmare a traumatismului operator cu apariNia trismusului; C. modificarea postoperatorie a adncimii santului vestibular din cauza bridelor c icatriceala si stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare; D. modificarea inserNiei muschilor genioglosi E. afecteaza planul muscular subjacent. Rasp. C. (pag 208) 2477. IndicaNiile vestibuloplastiei la maxilar sunt: A. pacienNi cu atrofie moderata; B. pacienNi cu atrofie severa; C. pacienNi cu sant vestibular de 10 mm; D. pacienNi cu sant neutru; E. spina nazala proieminenta. Rasp. A,B,D. (pag 210) *2478. Urmatoarele afirmaNii sunt adevarate despre vestibuloplastia maxilara: A. o condiNie clinica obligatorie este ca lungimea mucoasei mobile labiale sa fi e satisfacatoare B. o condiNie clinica obligatorie este ca lungimea mucoasei mobile linguale si a frenului sa fie satisfacatoare C. postoperator poate fi modificata estetica buzei; D. prin aceasta intervenNie se conserva Nesutul submucos; E. este indicata la pacienNii cu atrofie medie. Rasp. A. (pag 147, 210)

2479. Nevralgia de trigemen este de cauza: A. Neurogena; B. Somatica; C. Psihogena; D. Occipitala; E. Prin compresia nervului trigemen. Rasp. A,E. (pag 916) 2480. Cauzele frecvente ale declansarii nevralgiei esenNiale (idiopatica) de tri gemen sunt: A. neurinom de acustic; B. scleroza multipla; C. compresiunea vasculara a nervului trigemen; D. procese tumorale intracraniene; E. anomalii vasculare. Rasp. B,C,D,E. (pag 916) *2481. Vrsta medie la debutul nevralgiei idiopatice de trigemen este: A. ntre 52 si 58 ani; B. ntre 40 si 50 ani; C. ntre 65 si 70 ani; D. ntre 70 si 75 ani; E. ntre 20 si 30 ani. Rasp. A. (pag 916) *2482. Nevralgia trigeminala idiopatica are predispoziNie pentru: A. Ramura a-I-a; B. Ramura a-II-a; C. Ramura a-III-a; D. Ramura a-IV-a; E. CombinaNia dintre aceste ramuri. Rasp. B. (pag 917) 2483. Diagnosticul clinic pozitiv al nevralgiei trigeminale esentiale se pune pe interogatoriul ce cuprinde urmatoarele elemente: A. Durerea cu caracterele ei bine conturate; B. Topografia durerii; C. Iradierea durerii; D. Semnele vegetative; E. Raspunsul pozitiv la tratamentul medicamentos. Rasp. A,B,E. (pag 148, 917, 918 ) 2484. Criteriile de diagnostic ale nevralgiei idiopatice de trigemen sunt: A. B. C. D. prezenNa-ticului dureros al feNei; prezenNa zonelor trigger; atacuri dureroase stereotipice la fiecare individ; topografia durerii;

E. iradierea durerii. Rasp. A,B,C. (pag 917) 2485. Nevralgia trigeminala secundara se datoreaza: A. scleroza multipla ( la tineri); B. leziuni structurale demonstrate al ganglionlui Gasser; C. neurinom de trigemen; D. cauzelor dentare; E. leucemie. Rasp. A,B,C. (pag 917) 2486. Diagnosticul nevralgiei de trigemen simptomatice se stabileste pe baza urm atoarelor criterii: A. caracteristicele clinice ale durerii; B. prezenNa unor leziuni cauzale; C. ortopantomografie; D. explorarea unghiului pontocerebelos; E. prezenNa n criza a ticului dureros. Rasp. A,B,D. (pag 917) 2487. Tratamentul nevralgiei de trigemen: A. extracNia dentara; B. tratament medicamentos; C. tratament chirurgical; D. electroliza; E. sialadenectomie. Rasp. B,C. (pag 918) 2488. Tratamentul asociat n nevralgia de trigemen consta n: A. infiltraNii anestezice asociate cu sedative; B. numai medicaNie anticonvulsivanta; C. infiltraNia ganglionului Gasser; D. blocaj chimic anestezic asociat cu hipnotice; E. craniotomie occipitala. Rasp. A,D. (pag 149, 918, 919) 2489. Examenul miscarii de propulsie nu poate fi facut la pacienNii cu ocluzie: A. Psalidodonta; B. Ocluzie deschisa; C. Ocluzie adnca n acoperis; D. Labiodonta; E. Ocluzie inversa. Rasp.D,E pag.52 2490. Examenul ocluziei la edentatul parNial cuprinde: A. Examenul miscarii de propulsie;

B. Examenul miscarii de lateralitate; C. InspecNia crestelor alveolare; D. Aspectul planului de ocluzie; E. Dimensiunea verticala a etajului inferior in poziNia de IM. Rasp.A,B,D,E pag.53 2491. La un molar inferior care se nclina mezial, lamina dura apare mai groasa: A. La colet mezial; B. Apical mezial; C. La colet distal; D. Apical distal; E. n zonele unde se produce tracNiunea fibrelor parodontale. Rasp.B,C,E pag.56 2492. RezistenNa mecanica a dinNilor stlpi: A. Este mai mare la pluriradiculari; B. Este mai mica daca radacinile sunt divergente; C. Este mai mare la monoradiculari; D. Este direct proporNionala cu lungimea radacinii; E. Este invers proporNionala cu suprafaNa de implantare; Rasp.A,D, pag.57 *2493. Modelul de studiu .i diagnostic nu serveste la: A. Stabilirea planului de tratament preprotetic; B. Analiza rapoartelor de ocluzie; C. Desenarea viitorului schelet al protezei; D. ConfecNionarea sablonului de ocluzie; E. ConfecNionarea lingurii individuale. Rasp.A pag.58 *2494. n categoria paralelografelor cu braN orizontal fix intra: A. Paralelograful B. Paralelograful C. Paralelograful D. Paralelograful E. tip NEY; Krupp; Dentaurum; Soyer;

Paralelograful Jeneka; Rasp.A pag.65 2495. Axa de inserNie a protezei parNiale este condiNionata de urmatorii factori : A. Planuri de ghidare; B. Zonele de interferenNa osoasa; C. Fizionomie;

D. Zonele retentive dentare necesara aplicarii crosetelor; E. MasticaNie. Rasp.A,B,C,D pag.75 2496. La mandibula zonele de interferenNa muco-osoasa pot exista n urmatoarele regiuni: A. Zona retromilohioidiana; B. Torusul mandibular; C. Regiunea vestibulara a crestelor, n dreptul molarilor; D. Regiunea linguala centrala; E. Regiunea vestibulara a crestelor, n edentaNii frontale. Rasp.A,B,D,E pag.78 2497. Zonele de interferenNa ale dinNilor stlpi cu braNele crosetului, sunt repre zentate de: A. Marginea disto-vestibulara a premolarilor inferiori; B. Marginea mezio-vestibulara a molarilor superiori; C. FeNele distale ale caninilor superiori nclinaNi catre posterior; D. Marginea meziolinguala a molarilor inferiori; E. FeNele proximale ale dinNilor frontali nclinaNi catre edentaNia frontala. Rasp.B,D pag.79 2498. Ecuatorul protetic : A. mparte dintele n doua zone; B. Apare cnd arcada dentara nu mai este integra; C. Are un traiect drept pe feNele proximale ale dinNilor stlpi; D. Se traseaza cu ajutorul minei de grafit; E. Are un traiect concav catre gingival pe feNele vestibulare si orale. Rasp.A,C,D pag81 2499. Urmatoarele operaNiuni se fac n cadrul tratamentului preprotetic: A. ExtracNia resturilor radiculare nerecuperabile; B. Slefuiri la nivelul cuspizilor; C. Acoperirea dinNilor cu microproteze; D. Plastia sanNurilor vestibulare; E. RezecNia torusurilor mandibulare exagerate.

Rasp.A, B pag.88 2500. Acoperirea dinNilor cu microproteze este indicata n urmatoarele situaNii: A. DinNi stlpi cu smalN gros si sanatos; B. Abraziune marcata; C. DinNi mobili; D. Utilizarea sistemelor speciale de menNinere;

E. Pierderi reduse de substanNa dentara. Rasp.B,C,D pag.98 2501. n cazul edentaNiei parNiale tratata adjunct solidarizarea dinNilor stlpi de dinNii vecini este indicata n urmatoarele situaNii: A. Radacini scurte; B. DinNi cu mobilitate redusa grd. III; C. DinNi izolaNi fara mobilitate; D. Cnd osul alveolar prezinta pe radiografie spaNii trabeculare mici; E. Cnd raportul coroana radacina este modificat n favoarea coroanei. Rasp.A,C,E pag. 99 2502. nchiderea breselor suplimentare ca complica diferitele clase de edentaNii p rin punNi are urmatoarele avantaje: A. Atrofia suportului muco-osos este mai mica; B. Efectul fizionomic este mai bun n zona frontala; C. Ax de inserNie facil; D. Micsorarea deplasarilor protezei; E. Simplificarea planului protezei. Rasp.A,C,D,E Pag.105 2503. La maxilar zonele protetice negative sunt reprezentate de: A. Crestele edentate; B. Creasta milohioidiana; C. Zonele lui Schroder; D. Papila incisiva; E. Tuberozitatea maxilara. Rasp.C,D pag. 113 2504.DinNii restanNi asigura: A. Sprijinul muco-osos al seilor; B. Stabilizarea orizontala a protezei; C. Sprijinul parodontal; D. MenNinerea directa a protezei; E. MenNinerea indirecta a protezei. Rasp.B,C,D,E pag.114

2505. Rugile palatine: A. Sunt zone protetice pozitive; B. Intervin n fonaNie; C. Necesita foliere de 0,30-0,40 mm; D. Sunt sensibile la palpare; E. Nu trebuie acoperite de proteza.

Rasp.B,D,E pag 113 *2506. Cea mai mare forNa de masticaNie apare la nivelul: A. Premolarului I; B. Molarului I si II; C. Molarului I; D. Premolarului II .i molarului I; E. Premolarilor Rasp.C pag. 115 2507.Zona masticatorie stabila se gaseste: A. n zona dinNilor 5-6 la pacientul cu arcade integre; B. La nivelul dinNilor restanNi ce fac triturarea alimentelor n edentaNia parNiala n etratata; C. n zona frontalilor la pacientul cu arcadele integre; D. La nivelul zonelor de sarcina primare; E. Doar afirmaNiile B si C sunt adevarate. Rasp.A, B pag. 115 2508. Ancorarea protezelor scheletate cu doua crosete se face n urmatoarea situaN ie: A. EdentaNii subtotale cnd exista un singur dinte stlp; B. EdentaNii subtotale cnd existe doi dinNi restanNi; C. Cl. a-II-a complicata cu o bresa laterala; D. Cl. a-IV-a redusa; E. Cl. a-I-a fara modificari. Rasp.B,D,E pag. 119 2509. n edentaNia parNiala tratata cu proteze parNiale mobile se folosesc urmatoa rele tipuri de amprente: A. Amprenta de studiu; B. Amprenta anatomica; C. Amprenta preliminara; D. Amprenta funcNionala; E. Amprenta finala. Rasp.B,C,D,E pag343 2510. Amprenta documentara din edentaNia parNiala tratata mobilizabil se

caracterizeaza prin: A. Este luata nainte de tratamentul preprotetic; B. Foloseste linguri standard; C. Serveste la confecNionarea modelului de diagnostic si de studiu; D. Foloseste ca material de amprenta alginatul; E. Serveste la confecNionarea modelului de lucru. Rasp.A,B,D pag.343

2511. n edentaNiile cls.a-I-a .i cls.a-II-a Kennedy mandibulare, amprenta funcNio nala necompresiva se foloseste daca protezele au sprijin: A. Mixt rigid, B. Mixt elastic; C. Mixt articulat; D. Toate afirmaNiile sunt corecte; E. Doar afirmaNiile A si B sunt corecte. Rasp.A, C, pag.345 2512. Amprenta funcNionala cu ceara fluida folosita n edentaNia parNiala cuprinde urmatoarele etape: A. Amprenta preliminara; B. Realizarea scheletului metalic dupa o amprenta unica; C. ConfecNionarea lingurii individuale din acrilat; D. ConfecNionarea peste seile metalice a doua portamprente din acrilat autopolimeri zabil; E. Tapetarea seilor cu un strat de gutaperca neagra. Rasp.B,D pag.347 2513. n cazul edentaNiilor de cls.a-I-a .i cls.a-II-a Kennedy se pot folosi urmat oarele tipuri de amprente funcNionale: A. Amprenta funcNionala B. Amprenta funcNionala C. Amprenta funcNionala D. Amprenta funcNionala E. Amprenta funcNionala Rasp.A,B,C,E pag.346 2514.PrecizaNi n ce e amprenta funcNionala A. EdentaNii B. EdentaNii C. EdentaNii D. EdentaNii E. necompresiva; compresiva cu gura deschisa; cu ceara fluida; de spalare; sub presiune masticatorie. situaNii este indicata pentru realizarea protezelor scheletat de spalare:

de clasa a-I-a; de clasa a-III-a reduse; de clasa a-II-a cnd seile nu ajung n fundurile de sac; de clasa a-IV-a cnd procesele alveolare sunt retentive;

EdentaNii de clasa a-II-a cnd seile laterale sunt sprijinite pe bare. Rasp.B,C,D,E pag 352 2515. Reflexul exagerat de voma poate fi combatut prin: A. Clatirea nainte de amprentare cu apa rece si bicarbonat de sodiu; B. Aplicarea lingurii iniNial anterior si apoi distal; C. Metoda amprentei tandem; D. Psihoterapie; E. MedicaNie parasimpaticolitica.

Rasp.A,D pag.356 2516. Impreciziile dimensionale ale amprentelor cu alginate aparute n timpul prize i materialului se datoreaza: A. Nerespectarea proporNiilor apei si pudrei; B. Schimbarea degetelor care menNin lingura; C. Unor zone de grosimi neuniforme ale alginatului; D. Turnarii modelului cu ghips prea vscos; E. Miscarea lingurii pentru a fi adusa in poziNia corecta. Rasp.A, E pag 361 *2517. n cazul inserNiei nalte a planseului bucal asociat cu dinNi restanNi fronta li nalNi si verticali este indicat urmatorul conector principal: A. Bara linguala; B. Placa dento-mucozala mandibulara; C. PlacuNa mucozala cu laNime redusa; D. Conectorul principal dentar; E. Toate afirmaNiile sunt gresite; Rasp.D pag.150 2518. Urmatoarele afirmaNii privind conectorii principali maxilari sunt gresite: A. Sunt laNi si de grosime mica; B. FaNa de parodonNiul marginal se opresc la o distanNa de 1 mm; C. Grosimea lor este cuprinsa ntre 0,4-0,6 mm; D. Cei sub forma de bare sunt utilizaNi frecvent; E. Limita posterioara se afla ntotdeauna naintea liniei Ah. Rasp.A,B,D pag. 150 2519. Presiunile exagerate ale conectorilor principali dento-mucozali asupra Nes uturilor se datoreaza: A. Lipsei elementelor de stabilizare; B. Atrofiei crestelor alveolare; C. ApariNiei placii bacteriene; D. Elementelor de sprijin parodontal; E.

Adaptarii precise a conectorului principal pe dinNi. Rasp.A,B pag 161 2520. Mijloacele principale de menNinere sprijin si stabilizare sunt: A. Crosetele; B. Elementele contrabasculante; C. Sistemele speciale; D. Tonicitatea musculara; E. Lustrul perfect al protezei.

Rasp.A,B,C pag. 162 2521. Urmatoarele afirmaNii privind crosetele Roach sunt false: A. Sunt numite si crosete bara; B. Sunt n numar de 7; C. Sunt mai vizibile dect crosetele circulare; D. InserNia protezelor prevazute cu acest tip de crosete e mai usoara ca dezinserNi a; E. BraNul retentiv pleaca din saua scheletului metalic. Rasp.A,B,E pag. 193 2522. Crosetul n semi T este indicat mai frecvent pe: A. Premolarii superiori; B. Molarii mandibulari; C. Premolarii inferiori; D. Canini superiori; E. Molarii maxilari. Rasp.A,D pag. 195 2523. Urmatoarele tipuri de crosete sunt folosite mai ales pe premolari A. Crosetul S; B. Crosetul I; C. Crosetul U; D. Crosetul L; E. Crosetul R. Rasp.A,B,C,D pag.197 2524. Pe molarii izolaNi se folosesc urmatoarele tipuri de crosete A. Crosetul unibar; B. Crosetul R; C. Crosetul inelar; D. Crosetul semi T; E. GheruNe meziodistale cu dubla extremitate libera. Rasp.A,C pag.197 2525. Seile protetice trebuie sa ndeplineasca urmatoarele condiNii: A. Adaptare intima la Nesuturile cu care vin n contact;

B. Greutate crescuta; C. Sa permita efectuarea de reparaNii, captusiri, rebazari; D. Conductibilitate termica scazuta; E. SuprafeNe externe bine lustruite. Rasp.A,C,E pag.268 2526. Seile total metalice (fara ochiuri): A. Au fa.a mucozala la distanNa de creasta;

B. Prezinta conductibilitate termica mare; C. Nu pot fi captusite n cazul atrofiei crestelor; D. Sunt folosite n edentaNiile laterale; E. Prezinta pe faNa externa retenNii pentru acrilat. Rasp.C,D,E pag.274 2527. Sprijinul mixt este asigurat de: A. Crosetele elastice; B. Sistemele de culise; C. Sistemele de telescopare; D. Ruptorii de forNe; E. Amortizorii de forNe. Rasp.D,E pag 286 2528. Determinarea RIM prin poziNionarea manuala a modelelor poate fi folosita n edentaNiile: A. Clasa a-I-a; B. Clasa a-II-a; C. Clasa a-III-a; D. Clasa a-IV-a; E. Numai cnd exista patru unitaNi masticatorii repartizate bilateral. Rasp.C,D,E pag.516 2529. Metoda de determinare si nregistrare a RIM prin poziNionarea modelelor cu ajutorul materialelor de nregistrare nu este indicata n edentaNiile: A. Clasa a-III-a; B. Clasa a-I-a; C. Clasa a-IV-a redusa; D. Clasa a-II-a; E. Clasa a-IV-a extinsa. Rasp.B,D,E pag 517 2530. O nregistrare corecta a RIM de ocluzie comporta: A. Manevrare facila pentru medic; B. ConsistenNa rigida pentru nregistrare; C. IndentaNii adnci; D.

Lipsa modificarilor volumetrice; E. Cuprinderea tuturor dinNilor restanNi. Rasp.A,B,D,E pag.517 2531. n edentaNiile de clasa a-IV-a reduse, tratate cu proteze scheletate, nregist rarea si determinarea RIM se face prin urmatoarele metode: A. PoziNionarea manuala a modelelor;

B. PoziNionarea cu ajutorul materialelor de nregistrare a poziNiei de IM; C. Determinarea funcNionala a RIM; D. Cu ajutorul sabloanelor de ocluzie; E. AfirmaNiile B .i C sunt gresite. Rasp.A,B,D pag 522 2532. Determinarea funcNionala a RIM nu poate fi utilizata n edentaNiile : A. Clasa a-III-a; B. Clasa a-II-a; C. Clasa a-IV-a redusa; D. Clasa a-I-a; E. Clasa a-IV-a ntinsa. Rasp.C,E pag 522 2533. Deplasarea meziala a protezelor scheletate este favorizata de: A. Contacte premature protruzive; B. Creste descendente spre distal la maxilar; C. Creste descendente spre distal la mandibula; D. Creste ascendente spre distal la mandibula; E. Raspunsurile A .i C sunt corecte. Rasp.A,B,D pag. 123 2534. Bascularea prin desprindere a seii apare n edentaNia: A. Clasa a-I-a; B. Clasa a-III-a; C. Clasa a-II-a; D. Clasa a-IV-a ntinsa; E. Clasa a-IV-a redusa. Rasp.A,C,D pag 125 2535. n edentaNia de clasa a-I-a asimetrica elementele contrabasculante sunt reprezentate de: A. Pintenii ocluzali situaNi n foseta distala a premolarilor secunzi; B. PlacuNa dento-mucozala; C. GheruNe incizale; D. Pintenii supracingulari de pe canini;

E. Crosetul continuu. Rasp.D,E pag. 127 2536. n menNinerea indirecta intervin cu rol secundar: A. Lustrul perfect al protezei; B. Modelarea fara retentivitaNi a seilor protezei; C. Marirea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale;

D. Pintenii supracingulari de pe canini; E. Crosetele circulare deschise edental. Rasp.A,B,D pag 126 2537. Diminuarea bascularii prin nfundare a protezelor scheletate se face prin: A. Captusirea si rebazarea seilor; B. Extinderea la maximum a seilor terminale; C. Conectori principali la maxilar cu laNime mai mica dect ntinderea edentaNiei; D. Amprente compresive; E. Modelarea fara retentivitaNi a seilor. Rasp.B,C,E pag136 2538. CuraNirea protezelor scheletate se poate face: A. Sapun de toaleta; B. Prafuri abrazive; C. Alcool; D. Apa si oNet; E. Apa fiarta. Rasp.A,D pag 545 *2539. Stabilirea sedinNei de reexaminare a pacientului purtator de proteze parN iale scheletate se face dupa: A. 72 ore; B. O saptamna; C. 24 ore; D. 3-4 zile; E. Toate afirmaNiile de mai sus sunt gresite. Rasp.C pag. 546 2540. n cazul protezelor parNiale mobilizabile, durerile de la periferia cmpului protetic pot fi cauzate de: A. Conectori principali elastici; B. Pliuri longitudinale de mucoasa, nentinse la amprentare; C. Atrofii ale crestelor; D. Pliuri acrilice pe faNa interna a seilor; E. Contacte premature si interferenNe ocluzale.

Rasp.A,C,E pag.547 2541. n cazul protezelor parNiale mobilizabile, muscarea limbii se datoreaza mont arii dinNilor artificiali: A. n poziNia cap-la-cap; B. Prea vestibular; C. Prea lingual; D. Pe mijlocul crestei;

E. AfirmaNiile A .i C sunt corecte. Rasp.A,C,E pag. 549 2542. Lipsa de menNinere a protezei parNiale mobilizabile n timpul masticaNiei es te cauzata de urmatoarele cu o excepNie: A. Plusuri acrilice pe faNa interna a seilor; B. Margini groase ale protezei; C. DinNi artificiali prea vestibularizaNi; D. Crosete foarte elastice; E. Captusirea protezelor cu materiale reziliente. Rasp.A, E pag. 550 2543. Montarea dinNilor artificiali prea lingualizaNi la protezele parNiale mobi lizabile poate determina: A. Muscarea obrajilor; B. GreutaNi n fonaNie; C. Desprinderea protezei n timpul masticaNiei; D. MasticaNie ineficienta; E. Dureri la nivelul papilei incisive. Rasp.B,C,D pag 551 *2544. n cazul protezelor parNiale mobilizabile orbicularul buzelor se adapteaza la dinNii artificiali ntr-o perioada de: A. 24 ore; B. 72 ore; C. 3-5 saptamni; D. 7 zile; E. Maxim 3 zile. Rasp.C pag. 552 *2545. n cazul protezelor parNiale mobilizabile senzaNia de greaNa poate apare da torita: A. Unui conector principal situat n zona anterioara a palatului; B. Unor sei mandibulare groase linguo-distal; C. Montarii dinNilor frontali prea oral; D. Unei DVO prea mari;

E. Unor dinNi artificiali prea laNi. Rasp.B pag.552 2546. Timpii rebazarii protezelor scheletate sunt: A. ndepartarea unui strat de acrilat de pe faNa mucozala si de la marginile seilor; B. Amprentarea prin tehnica cu gura nchisa; C. Turnarea modelului n doi timpi; D. Ambalarea machetei n cuveta; E. ConfecNionarea seilor din acrilat autopolimerizabil.

Rasp.A,C,D pag. 562 2547. Dezavantajele materialelor reziliente de captusire sunt: A. Miros si gust neplacut; B. Neutralizarea forNei de masticaNie; C. Schimbarea culorii n timp; D. Legatura slaba cu acrilatul seilor; E. Produc dureri la nivelul crestelor. Rasp.A,C,D pag. 560 2548. Urmatoarele afirmaNii privind captusirea protezelor scheletate sunt gresit e: A. Se captusesc numai cele cu sprijin dento-parodontal; B. Consta n nlocuirea acrilatului seilor; C. Utilizeaza numai metoda indirecta; D. Se face daca dinNii artificiali sunt n buna stare si montaNi corect; E. Necesitatea captusirii se apreciaza prin testul de rotaNie al protezei. Rasp.D,E pag.564 2549. Golurile aparute la nivelul marginilor protezei scheletate captusite se po t remedia prin: A. Folosirea unei cantitaNi adecvate de acrilat; B. Evitarea aerului comprimat daca conNine apa sau ulei; C. Utilizarea unei prese de captusire speciale; D. Umezirea suprafeNelor de acrilat cu monomer; E. Presarea cu spatula a acrilatului la nivelul zonelor marginale ale seilor. Rasp.A, E, pag564 2550.Cauzele porozitaNilor din acrilatul autopolimerizabil folosit la readaptare a protezelor scheletate sunt: A. Polimerizarea nu s-a facut sub presiune; B. Nerespectarea proporNiei polimer-monomer; C. Umectarea suprafeNelor de acrilat cu monomer; D. Scheletul nu a avut puncte de sprijin pe dinNi; E. Proteza s-a deplasat la ambalare. Rasp.A,B, pag 565