1.

Trusa de consultatie folosita pentru examinarea pacientului in cursul tratamentului stomatologic, este
formata din:
a) Oglinda dentara
b) Sonda dentara
c) Spatula bucala
d) Pensa dentara
e) Excavator

2. Excavatoarele dentare pot fi folosite in urmatoarele situatii:

a) Indepartarea dentine ramolite si a resturilor alimentare din cavitatile carioase in absenta
lingurilor Black
b) Indepartarea obturatiilor provizorii
c) Testarea la cald a vitalitatii dintilor
d) Indepartarea obturatiilor definitive incorrect adaptate
e) Pentru modelarea obturatiilor provizorii

3. Carui instrument ii corespund imaginile de mai jos

a) Unui elevator pentru extras radacini inferioare, model Witzel

b) Unui elevator pentru extras radacini superioare, model Williger
c) Unui elevator pentru extras radacini, cu varf in forma de baioneta
d) Unui elevator pentru extras radacini, model limba de crap
e) Unui elevator pentru radacini, cu varful in forma de lance
4. Instrumente rotative folosite la prepararea dintilor pot fi clasificate in:
a) Freze burghiu
b) Freze fine
c) Freze
d) Freze extrafine
e) Instrumente diamantate

5. Portamprentele (lingurile de amprenta) trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii

a) Sa fie elastice
b) Sa retentioneze pe cat posibil materiale de amprenta
c) Sa asigure o grosime cat mai uniforma a materialelor de amprenta
d) Sa fie rigide
e) Sa nu retentioneze materialele de amprenta

6. Din punct de vedere al fidelitatii fata de campul protetic distingem urmatoarele tipuri de portamprente
a) Totale
b) Individuale
c) Partiale
d) Metalice si din mase plastice
e) Universale standard

7. Portamprentele individuale (lingurile de amprenta individuale) pot fi realizate din urmatoarele tipuri de
materiale
a) Mase termoplastice
b) Metale usor prelucrabile
c) Materiale compozite fotopolimerizabile
d) Oteluri inoxidabile
e) Polimetaacrilat de metil (PMMA)

8. Oglinda dentara poate fi utilizata in urmatoarele situatii

a) Reflecta lumina de la sursa de lumina si proiecteaza fascicolul luminous pe suprafata examinata
b) Indepartarea restaurarilor protetice fixe
c) Permite vizualizarea suprafetelor dentare inaccesibile privirii directe
d) Testarea vitalitatii dintilor
e) Indepartarea partilor moi (obraji limba) in cursul efectyarii tratamentelor

9. Care din urmatoarele instrumente pot fi folosite la decimentarea si ablatia coroanelor si puntilor dentare
a) Clesti special conceputi
b) Pensa Planert
c) Forcepsul Montfort
d) Spatula bucala
e) Dispozitivul Bein
10. Sondele rigide pot fi folosite in urmatoarele situatii
a) Palparea leziunilor odontale
b) Palparea marginilor obturatiilor vechi
c) Indepartarea unor materiale de obturatie provizorie
d) Indepartarea unor restaurari protetice fixe
e) Indepartarea unor corpi straini interdentari

11. In tehnica directa de realizare a machetei pentru incrustatii

a) Macheta se realizeaza in cavitatea bucala
b) Macheta se ambaleaza in cabinet si se toarna in laborator
c) Macheta se realizeaza din elastomeri de sinteza
d) Macheta se realizeaza din ceara albastra
e) Pentru transferul in laborator se foloseste modelul de lucru

12. In tehnica indirecta de realizare a machetei pentru incrustatii

a) Macheta se realizeaza in realizeaza in cavitatea bucala si se transfera in laborator pe modelul de
lucru
b) Cele mai folosite materiale sunt ceara albastra si acrilatul autopolimerizabil
c) Amprenta se ia cu elastomeri de sinteza
d) Macheta se ambaleaza si se toarna in laborator
e) Macheta se realizeaza in laborator, pe modelul de lucru

13. Urmatoarele afirmatii legate de tehnica directa si indirecta de realizare a machete pentru inlay-uri sunt
adevarate:
a) La tehnica indirecta pot apare, suplimentar, erori
b) Tehnica indirecta este indicate pentru restaurari simple
c) Tehnica directa este indicata pentru cazuri mai complexe
d) Modelarea pe modelul de lucru, in tehnica indirecta, se face mai usor
e) Timpul clinic de tratament se scurteaza in tehnica directa

14. Urmatoarele afirmatii legate de incrustatia coroanara sunt adevarate

a) Inlay-ul inlocuieste tesuturile dentare pierdute
b) Protejeaza tesuturile dentare restante
c) Retentia este asigurata exclusive de ciment
d) Retentia se realizeaza prin incastrare intr-o cavitate preparata
e) Se indica in cavitatile ocluzale si cavitatile de clasa V
15. Onlay-ul se indica in urmatoarele situatii
a) Ca element de agregare al unei proteze fixe
b) Leziuni coronare intinse cu cuspizi vestibulari si orali intacti
c) Istmul unei cavitati reprezinta jumatate sau mai mult din dimensiunea vestibulo-orala
d) Istmul unei cavitati reprezinta 1/3 din dimensiunea vestibulo-orala
e) Molari tratati endodontic care au pastrati peretii vestibulari si orali

16. Prepararea cavitatii ocluzale pentru un inlay prezinta urmatoarele caracteristici

a) Peretii axiali formeaza cu planseul cavitatii un unghi obtuz
b) Peretii axiali asigura o convergetnta de 10-15o
c) Peretii axiali asigura o divergenta de 5-6o
d) Nu se deosebeste de prepararile pentru obturatii plastice in ceea ce priveste conturul, exereza
dentinei si forma de rezistenta
e) Peretii axiali nu se bizoteaza

17. Prepararea cavitatii de retentie prezinta urmatoarele caracteristici

a) Conturul marginal al cavitatii este situate in zona contactelor ocluzale
b) Adancimea cavitatii este de aproximativ 1,5 mm
c) Peretele pulpar al cavitatii trebuie sa fie concave
d) Prepararea se realizeaza cu o freza cilindro-conica
e) Se urmaresc toate santurile de la nivelul suprafetelor ocluzale

18. Cavitatea bucala prezinta in mai mica masura urmatoarele caracteristici

a) Este o cavitate retentiva
b) Se extinde vestibular si oral pana in punctul in care se desfiinteaza contactul cu dintele adiacent
c) Peretele gingival poate fi conformat in unghi drept sau ascutit cu peretele pulpar
d) Nu se indica bizotarea pragului gingival
e) Peretele gingival va fi inclinat spre exterior

19. Urmatoarele caracteristici apartin unui pinlay

a) Este o incrustatie cu crampoane butonate din portelan
b) Este o incrustatie cu crampoane metalice
c) Cramponul se fixeaza intr-un canal dentinar
d) Se indica in cavitatile de clasa a-IV-a cand peretii nu asigura suficienta retentie
e) Se indica in cavitatile de clasa a-II-a cand peretii nu asigura suficienta retentive

20. Bizoul peretilor axiali asigura

a) Retentie
b) Stabilitate
c) Rezistenta structurala
d) Prevenirea efectului de ic
e) Integritate marginala
21. Urmatoarele situatii reprezinta indicatii ale coroanei turnate
a) Distrugere extensive datorita cariilor sau traumatismelor
b) Dintii tratati endodontic
c) Dinti stalpi redusi ca volum
d) Cerinte estetice
e) Corectia planului de ocluzie

22. In functie de materialele din care sunt confectionate coroanele de invelis se impart in urmatoarele
categorii
a) Coroane turnate
b) Coroane metalice
c) Coroane nemetalice
d) Coroane stantate
e) Coroane mixte

23. Prin slefuirea reductionala a fetei ocluzale se urmareste

a) Crearea unui spatiu interocluzal care sa asigure grosime suficienta metalului
b) Slefuirea trebuie sa se faca aplatizat, pentru a reduce retentivitatea bontului
c) Spatiu interocluzal care sa permita refacerea morfologiei ocluzale in raport cu morfologia
primara a dintelui
d) Spatiu interocluzal care sa permita refacerea morfologiei ocluzale in raport cu ocluzia funtionala
e) Slefuirea suprafetei ocluzale urmarind repere anatomice

24. Marirea spatiului inerocluzal

a) Trebuie sa fie mai mare in dreptul cuspizilor de sprijin
b) Trebuie sa fie mai mare in dreptul cuspizilor de ghidaj
c) Trebuie sa asigure o grosime suficienta metalului
d) Trebuie sa permita refacere morfologiei ocluzale
e) Trebuie sa fie foarte redusa, chiar daca nu se asigura o grosime suficienta metalului

25. Prin slefuirea fetelor proximale se urmareste

a) Crearea unui spatiu interocluzal suficient
b) Desnfiintarea zonelor de contact cu dintii vecini
c) Asigurarea spatiului necesar pentru refacerea punctelor de contact
d) Lezarea dintelui adiacent
e) Crearea conditiilor pentru retentia si stabilitatea coroanei

26. Rotunjirea muchiilor se poate face cu urmatoarele freze

a) Discuri de hartie
b) Discuri concave
c) Pietre diamantate con invers
d) Pietre diamantate flacara
e) Instrumente diamantate de granulatie fina
27. In mod uzual, examinarea corectitudinii cu care s-a realizat slefuirea se face prin
a) Inspectie directa
b) Inspectia indirecta
c) Radiografie
d) Prin palpare cu sonda sau spatula
e) Aprecierea amprentei

28. La dintii cu zona furcatiei descoperite sau cu retractii parondotale se indica

a) Realizarea unei coroane ecuatoriale
b) Realizarea unor coroane supraconturate
c) Preparare corecta
d) Temporizarea tratamentului pana la vindecarea parondontala completa
e) Nicio afirmatie nu e corecta

29. Erorile care pot apare in cursul prepararii bontului sunt

a) Reducerea insuficienta din suprafata ocluzala
b) Retractia gingivala
c) Fractura dintelui
d) Convergenta exgaerata a suprafetelor proximale
e) Acumularea de placa bateriana

30. Urmatoarele erori pot apare in mai mica masura in cadrul prepararii bontului
a) Reducerea neuniforma a suprafetei vestibulare si/sau orale
b) Mentinerea de retentivitati in zonele mai putin accesibile
c) Fractura dintelui
d) Afectarea pulpei
e) Convergenta prea mare a suprafetelor proximale

31. Succesiunea slefuirii suprafetelor coroanei pentru o coroana jacket este

a) Marginea incizala, fata orala, rotunjirea muchiilor, fata vestibulara
b) Fata vestibulara, fata orala, marginea incizala
c) Fata orala, suprafetele proximale, fata vestibulara, marginea incizala
d) Marginea incizala, fata vestibulara, fata orala
e) Rotunjirea muchiilor, definitivarea pragului

32. Fata palatinala supracingulara se prepara la un unghi de convergenta

a) 6-10o
b) 15o
c) 20o
d) 5o
e) 30o
33. Pentru o coroana jacket, din marginea incizala se slefuiesc
a) 1,3 mm
b) 2 mm
c) 1,5 mm
d) 3 mm
e) 1 mm

34. Slefuirea la nivelul fetei vestibulare se face

a) Paralel cu axul de insertie al coroanei in jumatatea incizala
b) Dupa realizarea de nsaturi de orientare de 1,3 mm in jumatatea gingivala
c) Minim 2 mm pentru a asigura ghidajul anterior
d) In doua planuri (incizal si cervical) pentru asigurarea unei grosimi uniforme
e) Minim 1,5 mm

35. Planul de slefuire al marginii incizale poate fi

a) 45o palatinal la incisivii superiori
b) 45o vestibular la incisivii superiori
c) 45o vestibular la incixivii inferiori
d) 45o lingual la incisivii inferiori
e) Drept in caz de ocluzie cap la cap

36. Dupa slefuire, bontul va prezenta urmatoarele caracteristici

a) Un plan incizal inclinat in unghi de 45o
b) Un plan incizal inclinat in unghi de 30o
c) Suprafete axiale convergente spre axul prepararii
d) Suprafete axiale divergente spre axul prepararii
e) Prag circular ce formeaza cu peretii axiali un unghi de 90o

37. Obiectivele slefuirii fetei vestibularee pentru coroana jacket sunt

a) Derententivizarea suprafetei vestibulare
b) Asigurarea unui spatiu necesar pentru miscarea de protuzie
c) Crearea unui plan inclinat spre palatinal la incisivii superiori si lingual la cei inferiori
d) Asigurarea unei grosimi de 1 mm
e) Conformarea unui prag gingival

38. Santurile de orientare realizate initial la nivelul muchiei incizale sunt de

a) 2 mm
b) 1,7 mm
c) 1,5 mm
d) 1,3 mm
e) 1 mm
39. Pentru slefuirea reductionala a suprafetei orale, supracingular se pot folosi
a) Instrument diamantat efilar
b) Instrument diamantat con invers
c) Pietre in forma de roata de moara
d) Instrument diamantat in forma de minge de fotbal American (rugby)
e) Freza globulara

40. Santurile de orientare realizate la nivelul suprafetei vestibulare sunt de

a) 0,5 mm
b) 0,7 mm
c) 0,8 mm
d) 1 mm
e) 1,2 mm

41. Grosimea metalului pentru o coroana mixta este de

a) 0,8 mm
b) 0,1-1 mm
c) 0,3-0,5 mm
d) 1,5 mm
e) 1 mm

42. Contraindicatiile coroanei mixte sunt

a) Camera pulpara redusa
b) Dinti cu camera pulpara voluminoasa
c) Perete vestibular intact
d) Cerinte estetice mari
e) Daca este contraindicate coroana ceramica

43. Dezavantajele coroanei mixte sunt

a) Risc de lezare gingivala
b) Rezultatele placarii metalo-ceramice sunt inferioare restaurarii ceramice
c) Indepartarea unei cantitati reduse de substanta dura dentara
d) Risc de fracturare a portelanului
e) Alegerea culorii este dificila

44. Slefuirea marginii incizale pentru coroana mixta

a) Se face cu instrumente diamantate cilindro-conice
b) Este ultima etapa a prepararii bontului
c) Se incepe cu realizarea unor santuri de orientare de 2 mm profunzime
d) Se face intr-un plan paralel cu conturul marginii incizale
e) Toate afirmatiile sunt corecte
45. Urmatoarele afirmatii legate de slefuire afetei vestibulare pentru coroana mixta sunt adevarate
a) Se realizeaza intr-un singur plan
b) Planul incizal determina axa de insertie
c) Planul incizal asigura spatiul necesar pentru ceramica
d) Slefuirea se face in doua planuri (biofunctionala)
e) Planul cervical determina axa de insertie

46. In cazul unei coroane mixte cu suprafata orala metalo-ceramica din suprafata orala se indica o reducere
de
a) 0,5 mm
b) 0,3-0,5 mm
c) 1-1,2 mm
d) 0,8 mm
e) 0,8-1 mm

47. Prepararea suprafetei palatinale (pentru CMMC) prezinta urmatoarele caracteristici

a) Suprafata palatinala subcingulara realizeaza o convergenta de 6-8o cu cea vestibulara
b) Terminatia este in prag drept ca pentru orice coroana turnata
c) Terminatia este in chanfrein
d) Suprafata palatinala subcingulara se prepara cu pietre de moara sau instrumente diamantate sub
forma de minge de fotbal american (rugby)
e) Asigura spatiu doar in IM si nu in propulsie

48. Pragul gingival (pentru CMMC)

a) Este uniform, avand aceeasi grosime, atat vestibular, cat si oral
b) Asigura rezistenta structurala
c) La nivelul fetei vestibulare pragul va avea o latime mai mare
d) La nivelul fetei orale are forma de chanfrein
e) Se va limita strict la nivelul fetei vestibulare

49. Etapa finala de preparare a bontului pentru coroana mixta cuprinde

a) Desfiintarea retentivitatii vestibulare si orale
b) Rotunjirea muchiilor
c) Defintivarea pragului
d) Slefuirea marginii incizale
e) Asigurarea retentiei

50. In zona vestibulara, pragul gingival pentru CMMC se poate conforma in urmatoarele feluri
a) Prag cu bizou
b) Chanfrein
c) Tangential
d) Prag drept
e) Muchie de cutit
51. Bizoul la nivelul cuspidului de spirjin asigura:
a) Integritate mariginala
b) Stabilitate
c) Grosime corespunzatoare de material
d) Rezistenta structural
e) Conservarea tesuturilor dentare

52. Aripioara ce ia nastere prin slefuirea diferentiata a suprafetelor vestibulare si orale asigura:
a) Conservarea tesuturilor
b) Rententie
c) Rezistenta
d) Integritate marginala
e) Stabilitate

53. Criticile ce se aduc pragului cu bizoul sunt urmatoarele:

a) Pragul cu cu bizoul asigura cea mai buna inchidere marginala
b) Coreleta subgingivala coloreaza inesteti in albastru cenusiu marginea gingivala
c) Mascarea coleretei in profunzimea santului gingival va avea ca rezultat inflamatie gingivala
d) Nu asigura o buna stabilitate marginala in timpul arderii ceramicii
e) Acoperirea coreletei metalice cu ceramica va duce la o marginene supraconturata

54. Onlay-ul MOD :

a) Este o incrustatie exclusive intracoronara
b) Utilizeaza doar rententia intracoronara
c) Ofera acoperire ocluzala
d) Utilizeaza aproape exclusive rentetia extracoronara
e) Este o incrustatie intra-extracorolara

55. Retentia coronara de tip ic:

a) Impiedica aparitia fortelor distructive pentru tesuturile dentare
b) Creste riscul de fractura a dintelui
c) Tinde sa exercite presiunea din centru spre exteriorul dintelui
d) Pentru a nu fi distructiva, necesita un miez de dentina sanatoasa
e) Este caracteristica onlay-ului MOD

56. Prepararea pentru onlay MOD:

a) Incepe cu prepararea suprafetelor ocluzale
b) Presupune indepartarea de 2 mm din vechea obturatie
c) Presupune intodeauna efectuarea pulpectomiei dintelui preparat
d) Se rezuma la indepartarea vechii obturatii si indepartarea prismelor de smalt nesustinute
e) Nicio varianta nu e corecta
57. Prepararea suprafetelor ocluzale are urmatoarele caracteristici:
a) La nivelul cuspizilor de sprijin se indeparteaza 1.5 mm
b) La nivelul cuspizilor de sprijin se inteparteaza 1mm
c) Se foloseste un instrument diamantat cilindro-conic cu varf rotunjit
d) Se foloseste un instrument diamantat in chanfrein
e) Se evita crearea de santuri de orientare

58. Urmatoarele afirmatii legate de prepararea dintilor pentru onlay M.O.D sunt false
a) Bizoul larg de pe cuspidul de sprijin asigura grosimea corespunzatoare onlay-ului la acest nivel
b) Pragul ocluzal trebuie sa aiba o latime de cel putin 1.5 mm
c) Pragul ocluzal trebuie sa aiba o latime de cel putin 1 mm ocluzal de contactul interdentar cel mai decliv
d) Pragul ocluzal va fi preparat cu bizoul sau in chanfrein larg
e) Pragul ocluzal trebuie situate la 1 mm de marginea gingivala

59. Urmatoarele afirmatii legate de prepararea dintilor pentru onlay MOD sunt adevarate
a) In prepararea cavitatii proximale este obligatoriu desfintarea contactului dintre peretii V si O ai dintelui
b) Peretii V si O ai cavitatii proximale trebuie intodeauna evazati
c) Istmul trebuie sa aiba peretii netezi si usor convergenti
d) Zonele terminale V si O bizoteaza pe o latime de 0.5-0,7 mm
e) Evazarea peretilor V si O ai cavitatii proximale se face cu un instrument diamantat flacara

60. Slefuirea ocuzala din cadrul prepararii pentru onlay MOD are rolul de a asigura :
a) Retentive
b) Integritate marginala
c) Spatiu pentru papilla interdentara
d) Durabilitate structural
e) Stabilitate

61. Bizoul pragului ocluzal din cadrul prepararii pentru onlay MOD , are rolul de a asigura
a) Retentive
b) Integritate marginala
c) Spatial pentru papilla interdentara
d) Durabilitate structural
e) Stabilitate

62. Intre preparatiile pentru onlay MOD la dintii laterali superiori si cea pentru dintii laterali inferiori exista
urmatoarele diferente :
a) La dintii laterali inferiori bizoul larg se realizeaza oral
b) La dintii laterali superiori se slefuiesc 1.5 mm din cuspizii V
c) La dintii latereli inferiori se slefuiesc 1 mm din cuspidul V
d) La dintii laterali superiori se slefuiesc 1 mm din cuspizii v
e) La dintii laterali inferiori bizoul larg se realizeaza vestibular
63. Bizoul pragului gingival si al zonei terminale vestibulare si orale au urmatoarele dimensiuni
a) 1 mm si 0,5-0.7 mm
b) 1 mm si 1.5 mm
c) 0.5-0,7 si 0.5-1 mm
d) Ambele 1 mm
e) Ambele 0.5-0,7mm

64. Dispozitivele radiculare prefabricate pot fi

a) Tronconice
b) Filetate
c) Ovalare
d) Netede
e) Toate raspunsurile sunt corecte

65. Lungimea dispozitivului radicular trebuie sa fie

a) ½ din lungimea canalului
b) 2/3 din lungimea canalului
c) 1/3 din lungimea canalului
d) Cel putin egala cu inaltimea viitoarei coroane
e) Mai mica decat inaltimea vitoarei coroane

66. Freza Pesso nr.4 se indica la

a) Incisivii inferiori
b) Canini superiori
c) Premolarii inferiori
d) Molari
e) Canini inferiori

67. Maximum de rententi pentru DCR la molarii superiori ofera :

a) Radacina mezio-vestibulara
b) Radacina palatinala
c) Radacina disto-vestibulara
d) Se prefera prepararea de lacasuri dentinare suplimentare pentru a se imbunatatii retentia
e) Toate cele 3 radacini

68. Pentru restaurarea dintilorcu tratament endodontal se folosesc constructii protetice formate din
a) Dispozitiv radicular
b) Crampon
c) Dispozitiv coronar
d) Restaurare coronara propriu zisa
e) Toate cele 4 elemente
69. Urmatoarele afirmatii despre DCR turnate sunt adevarate
a) Pot fi filetate sau nefiletate
b) Se realizeaza din aliaze nobile
c) Se confectioneaza prin metoda indirecta
d) Prezinta santuri de refulare a cimentului
e) Se toarna din aliaje seminobile

70. In cazul utilizarii unui dispozitiv radicular prefabricat, dispozitivul coronar se realizeaza din
a) Ionomere de sticla
b) Amalgam de argint
c) Rdc
d) Compomeri
e) Toate raspunsurile sunt corecte

71. Obiectivele ce trebuie sa le indeplineasca o amprenta in protezarea fixa :

a) Inregistrarea cu maxima acuralete a crestei edentate
b) Redarea fidela a formei , dimensiunilor si delatiilor rezultate prin prepararea dintilor
c) Inregistrarea formatiunilor de la periferia campului protetic
d) Inregistrarea precisa a raporturilor structurilor dentare cu parodontiului marginal
e) Toate raspunsurile

72. Caracteristicile unui material de amprenta ideal sunt

a) Biocompabilitatea cu tesuturile cu care vine in contact
b) Sa adere la dinti
c) Timp de prize lung
d) Sa fie hidrofob
e) Sa aiba gust si miros placut

73. Amprenta monofazica se poate lua

a) In portamprenta standard
b) In portamprenta individuala
c) In portamprente special
d) Raspuns correct a si b
e) Raspuns correct b si c

74. Care din urmatoarele instrumente sunt indispensabile amprentarii cu hidrocoloizi reversibili
a) Baie de conditionare
b) Spatula de ceara
c) Lingura standard de amprenta
d) Seringa de tip uniject cu system de aspiratie
e) Compas pentru alegerea portamprentei
75. Lingura individuala prezinta urmatoarele caracteristici
a) Se confectioneaza in laborator din rasini auto si fotopolimerizabile
b) Prezinta rententii mecanice
c) Permit obtinerea unor amprente fidele
d) Sunt utilizate in tehnicile de amprentare bifazica
e) Prezinta un maner si butoni de presiune

76. Pentru amprentarea cu polisulfuri avem nevoie de urmatoarele instrumente si material

a) Portamprenta standard
b) Seringa de plastic
c) Spatula de amenstecat
d) Portamprenta individuala
e) Adeziv pentru lingura

77. Amprenta prin tehnica dublului amestec prezinta urmatoarele caracteristici

a) Este o amprenta monofazica
b) Este o amprenta in 2 timpi
c) Utilizeaza elastomeri in consistente diferite
d) Se ia cu o lingura standard
e) Necesita o lingura individuala

78. Cele mai uzuale materiale utilizate pentru retractia gingivala sunt
a) Sulfatul de aluminiu
b) Clorura de sodium
c) Clorura de aluminiu
d) Clorura de potasiu
e) Sulfatul dublu de sodium si aluminiu

79. Metodele pentru largirea santului santului gingival sunt

a) Mecanice
b) Ginigirotajul
c) Electrochirurgie
d) Chimice
e) Mecano-chimice

80. Probabililitatea inregistrarii cat mai fidele a zonei terminale a preaparatiilor

a) Scade cu cat numarul dintilor stalpi creste
b) Scade cu cat numarul dintilor stalpi scade
c) Depinde de corectitudinea metodei de largire a santului gilgival [
d) Depinde de materialul de amprenta
e) Nu depinde de numarul dintiilor stalpi
81. Scopul unei restaurari provizorii este :
a) Sa mentina sanatatea parodontala
b) Sa reziste cat mai mult timp posibil
c) Sa protejeze pulpa dentara
d) Sa fie estetica
e) Toate raspunsurile sunt corecte

82. Protectia parodontala prin coroanele provizorii se realizeaza prin :

a) Conturul correct al marginii coroanelor provizorii
b) Finisarea corecta a coroanelor provizorii
c) Crearea unor abrazuri mai putin largi a restaurarilor provizorii
d) Cimentarea cu un ciment provizoriu fara eugenol

83. Restabilirea ocluziei si a punctelor de contact prin intermediul protezelor provizorii impiedica
a) Distalizarile dintilor vecini
b) Mezializarile dintilor vecini
c) Extruzia antagonistilor
d) Rotatiile antagonistilor
e) Toate raspunsurile sunt corecte

84. Aspectul estetic al restaurarilor provizorii depinde de

a) Materialul utilizat
b) Marime ,forma si localizarea abrazurilor incizale si gingivale
c) Tipul de ciment utilizat la fixarea acestora
d) Linia surasului
e) Toate raspusurile sunt corecte

85. Caracteristicile unui material ideal de restaurare provizorie sunt :

a) Biocompatibilitatea
b) Usurinta de a fi reparat si corectat
c) Duritate crescuta
d) Stabilitate coloristica
e) Toate raspunsurile sunt corecte

86. Caracteristicile rasinilor composite cu microumpluturi folosite la confectionarea restaurarilor provizorii

a) efect estetic deosebit
b) pretul de cost scazut
c) stabilitate coloristica
d) adapate marginala buna
e) rezistenta la uzura
 87. Coroanele provizorii prefabricate se clasifica in :
a) Cape de aluminiu
b) Coroane transparente din acetat de celuloza
c) Coroane din rasini etil imince
d) Cape anatoforme din Ni-Cr
e) Toate raspunsurile sunt corecte

88. Timpii operatori ai tehnicii de restaurare provizorie cu cape metalice sunt

a) Alegerea capei corespunzatoare dupa masurarea diametrului medio-distal al dintelui stalp
b) Conformarea capei cu ajutorul unei foarfece
c) Captusirea cu acrilat autopolimerizabil
d) Adaptare ocluzala
e) Cimentarea provizorie

89. Fazele clinice ale restaurarii provizorii a unui dinte frontal cu o coroana din policarbonat sunt :
a) Alegerea coroanei si adaptarea pe bont
b) Retusarea marginilor cu ajutorul unui foarfece
c) Lustruirea marginilor
d) Captusirea cu acrilat autopolimerizabil
e) Toate raspunsurile sunt corecte

90. Restaurarea provizorie ajuta la

a) Precizarea prognosticului
b) Protectia parodontala
c) Mentinerea unei igiene corecte
d) Motivarea planului de tratament
e) Castigarea increderii pacientului

91. Aptitudinea de deschidere a gurii este normal daca

a) Distanta dintre marginea incizala superioara si cele inferioare este mai mare de 40 mm
b) Pacientul poate introduce endobucal trei degete indointe
c) Medical poate introduce 3 degete indointe in gura pacientului
d) Dinstanta dintre marginile incizale superioare si cele inferioare +overbite-ul frontal sunt mai mici de 40
mm
e) Pacientul nu percepe o nimitare a miscarii

92. Evaluarea “senzatiei finale “ urmareste :

a) Intensitatea contactelor ocluzale
b) Armonia componentelor articulariei temporo-mandibulare
c) Capacitatea medicului de a creste pasiv amplitudinea miscarii de deshidere a gurii
d) Capacitatea pacientului de a deschide active gura cat mai larg
e) Prezenta interfetelor ocluzale lucratoare in protruzie
 93. Testul de rezistenta in propulsie examineaza in principiu starea functionala a muschiului
a) Maseter
b) Temporal anterior
c) Pterigoidian lateral
d) Milohioidian
e) Geniohioidian

94. Semnele traumei ocluzale sunt

a) Mobilitate dentara exagerata
b) Fatele de uzura
c) Rezorbtie lacalizata a osului alveolar
d) Fremidus
e) Durere la nivelul muschilor masticatori

95. Bruxismul excentric se caracterizeaza prin

a) Fatete de uzura superioara si inferioasa
b) Fatele de uzura la nivelul cuspizilor de sprijim
c) Testul de provocare pozitiv
d) Disfunctia muschilor cervicali
e) Blocarea miscarilor excentrice ale mandibului

96. Deflectarea madibulei spre stanga apare in caz de :

a) Spasm al maseterului stang
b) Spasm al maseterului drept
c) Blocarea miscarii condilului stang
d) Spasm al pterigoidianului medial stang
e) Spasm al pterigoidianului medial drept

97. Hartia de articlulatie trebuie sa fie :

a) Mai groasa de 1 mm
b) Flexibila
c) Antistatica
d) Active pe o sinngura parte
e) Aderenta la suprafata dentara
98. Abfractia se observa la nivelul dintilor suprasolicitati ocluzal si reprezinta
a) Fractura coronara mezio distala
b) Retractile gingivala
c) Fateta de uzura de la nivelul cuspidului de sprijin
d) Fisuri de smalt
e) Pierdere de substanta dura in forma de v la colet

99. Contactele ocluzale nefunctionale pot fi indentificate prin

a) Devierea traiectului mandibular
b) Folii de plastic
c) Hartie de articulatie
d) Tipul cracmentului
e) Caracterul zgomotului ocluzal

100. Limitarea aplitudinii de deschidere a gurii la 10 mm este data de :

a) Spasmul muschilor ridicatori ai mandibulei
b) Spasmul muschilor coboratori ai mandibulei
c) Tumoare intraarticulara
d) Laxitate ligamentara
e) Dislocarea discului anterior de condil