CAPITOLUL I

1. Tesuturile dintelui si aparatului sau de sustinere deriva din:

a) Epiteliu gingival
b) Mezenchimul divers diferentiat
c) Endoteliu
d) Ectoderm
e) Mesoderm
2. Odontomul este:
a) Tumora dentara maligna, recidivanta a oaselor maxilare, localizata in regiunea
molarilor si pe ramura ascendenta a maxilarului inferior
b) Un tesut roz, moale sic lar, evident dependent de dentina dura sanatoasa care are
rol de protective
c) Un complex-morfofunctional format din dinte, continutul spatiului periodontal si
osul alveolar care inconjoara dintele
d) Componenta organului dentar, constituit din ansamblul tesuturilor de mentinere si
sustinere ale dintelui
e) O celula apartinand sitemului inflamator, prezent in corion in numar mare
3. Dintele este constituit din:
a) 2 structuri distincte
b) O structura dura – smalt, dentina, cement
c) O structura moale – pulpa dentara
d) O structura dura – smalt, cement
e) O structura moale – dentina
4. Complexul pulpo-dentinar are un rol esential de:
a) Stimulare a neodentinogenezei
b) Stumulare a eruptiei dentare
c) Aparare a vitalitatii pulpare
d) Stimularea remineralizarii smaltului dentar
e) Toate variantele de mai sus
5. Smaltul dentar:
a) Are o structura minerala de origine epiteliala (ectodermica), fiind produs de
acticitatea celulelor epiteliale diferentiate, numite ameloblaste sau adamatoblaste
b) Formeaza un invelis protector la nivelul coroanei dentare anatomice, are o
organizare complexa si un grad foarte ridicat de mineralizare
c) Este cea mai dura structura din organism
d) Contine maim ult de 95% substanta minerala
e) Este insolubil in mediul acid
6. Grosimea smaltului la nivelul cuspizilor molarilor este de:
a) 2,3-2,5 mm
b) 2 mm
c) 1,5 -2 mm
d) 3,5-4 mm
e) 2,5-3 mm
7. Grosimea smaltului dentar la nivelul coletului incisivilor laterali este de:
a) 0,5-1 mm
b) 0,2 mm
c) 1mm
d) 0,3 -0,5 mm
e) 1,5 mm
8. Grosimea smaltului dentar la nivelul marginii incizale a dintilor frontali este de:
 a) 2,3-2,5 mm
b) 1,5 -2 mm
c) 2,5-3 mm
d) 2 mm
e) 3 mm
9. Grosimea smaltului dentar la nivelul cuspizilor premolarilor este de:
a) 0,5 mm
b) 2 mm
c) 2,3 -3 mm
d) 2,3 -2,5 mm
e) 1,5 -2,3 mm
10. Urmatoarea afirmatie este adevarata:
a) Smaltul dentar acopera doar 2/3 din coroana anatomica a dintelui si se sprijina pe
dentina subiacenta
b) Grosimea smaltului este uniforma in raport cu grupul de dinti si cu diferite zone
de pe suprafata coronara a aceluiasi dinte
c) Grosimea smaltului creste progresiv, pe masura ce coboara spre coletul dentar
unde se termina sub forma unei linii groase, care vine in relatie cu cementul
radicular
d) Smaltul dentar acopera 1/3 din coroana anatomica a dintelui si se sprijina de
dentina subiacenta
e) Grosimea smaltului descreste progresiv, pe masura ce coboara spre coletul dentar
unde se termina sub forma unei muchii inguste, care vine in relatie cu cementul
radicular
11. Smaltul este acoperit de cement in:
a) 87% din cazuri
b) 45-50% din cazuri
c) 50-60% din cazuri
d) 60-65% din cazuri
e) 65-70% din cazuri
12. Smaltul se intalmeste cap la cap cu cementul in:
a) 20% din cazuri
b) 30% din cazuri
c) 10% din cazuri
d) 25% din cazuri
e) 35% din cazuri
13. Smaltul si cementul au contact direct, lasand o portiune de dentina descoperita in zona
coletului dentar, in:
a) 2% din cazuri
b) 4-5% din cazuri
c) 0-1% din cazuri
d) 5-10% din cazuri
e) 7-9% din cazuri
14. Cand teaca epiteliala a lui Hertwing nu se dezintegreaza la niveliul coletului dentar se
are loc:
a) Dentina ramane descoperita in aceasta zona
b) Dentina ramane acoperita de cement radicular
c) Nu este posibil contactul dintre dentina radiculara si foliculul dentar
d) Nu se formeaza cement
e) Smaltul ocupaspatioul cementului radicular
15. Zona coletului dentar este importanta pentru:
a) Inchiderea marginala
b) Autocuratire
c) Microflora bacteriana
d) Neutralizarea preusinilor masticatorii
e) Are rol active in procesele functionale
16. In zona coletului dentar dentina prezinta urmatoarele caracteristici:
a) Are un numar mai redus de canalicule dentinare, fara ramificatii
b) Este foarte subtire (50-100)
c) Diametrul canaliculelor dentinare este redus in raport cu dentina coronara
d) Devine o zona de retentie de biofilm bacterian
e) Prezinta prisme putine, de aspect atipic, foarte fragile
17. Santurile si fosetele de pe suprafetele dentare:
a) La acest nivel autocuratirea si periajul este mai eficient
b) Reprezinta zone cu risc scazut la carie
c) Reprezinta zone cu risc crescut la carie
d) La acest nivel autocuratirea si periajul sunt mai putin eficiente
e) Ofera conditii optime de stationare a biofilmului bacterian, reprezentand un
adapost excellent pentru streptococ mutans si sanguis
18. Printre rolurile smaltului dentar se enumara:
a) Faciliteaza inchiderea marginala in zona coletului dentar
b) Protejeaza tesutul pulpar de excitatiile fizice, chimice si electrice din cavitatea
abucala
c) Neregularitatile de pe suprafata smaltului dentar provin din dezvoltarea sa odonto
si filogenetica
d) Neutralizeaza partial presiunile masticatorii, alaturi de dispozitivul de sustinere al
dintelui in alveola, care preia mare parte din presiunile masticatorii si le
repartizeaza intregii arcade dentare si osului maxilar
e) Are rol activ in procesele functionale, favorizand triturarea, apucarea, taierea
alimentelor si formarea bolului alimentar
19. Despre smalt se poate afirma:
a) Este singurul tesut de origine ectodermica care se mineralizeaza
b) Smaltul nesustinut de dentina se poate fractura sub actiunea presiunilor
masticatorii
c) Rezistenta smaltului se datoreaza concentratiei mari de substante minerale si
structurii sale complexe
d) Alegerea materialului restaurator nu se face in raport cu duritatea smaltului
e) Rezistenta smaltului este asigurata de gruparea cristalelor in prisme separate de
substanta interprismatica si traiectoriei curbe a prismelor de smalt
20. Duritatea smaltului pe scara Mohs este de:
a) 3-4 grade
b) 7-8 grade
c) 9 grade
d) 5-8 grade
e) 8 grade
21. Cea mai mare duritate a smaltului se gaseste la nivelul suprafetelor:
a) La nivelul coletului grupului frontal maxilar
b) La nivelul marginii incizale ale frontalilor inferiori
c) La nivelul suprafetelor ocluzale ale molarilor si premolarilor
d) In straturile profunde ale smaltului
 e) La nivelul suprafetelor proximale
22. Cea mai mica duritate a smaltului se gaseste la nivelul suprafetelor:
a) La nivelul suprafetelor ocluzale ale molarilor
b) La nivelul suprafetelor ocluzale ale premolarilor
c) In structurile profunde ale smaltului
d) La nivelul marginilor incizale ale grupului frontal maxilar si mandibular
e) La nivelul suprafetelor proximale
23. Smaltul nesustinut de dentina se poate fractura sub actiunea presiunilor masticatorii.
Acest lucru este important pentru:
a) Preparatiile ocluzale
b) Refacerii unghiului incisal
c) Preparatiilor proximale
d) Preparatiilor de la nivelul coletului
e) In cazul fisurotomiilor
24. Smaltul normal este:
a) Opac
b) Translucid
c) Demineralizat
d) Alb-cretos
e) Mat
25. Culoarea smaltului normal poate fi:
a) Alb-galbui
b) Alg-verzui
c) Gri
d) Albastrui-cenusiu
e) Brun
26. Culoarea smaltului depinde de:
a) Gradul de demineralizare
b) Grosimea fiecarui tesut dentar (pulpa, dentina)
c) Culoarea dentine subiacente
d) Varta pacientului
e) Compozitia histologica
27. Culoarea smaltului depinde de:
a) Structura arhitectonica a prismelor de smalt
b) Alimentatia pacientului
c) Compozitia chimica
d) Gradul de mineralizarea
e) Proprietatile optice foarte diferite ale structurilor dentare
28. Transmiterea excitatiilor fizice, chimice, electrice din caviatatea orala este favorizata
de:
a) Displazii
b) Hiperplazii
c) Hipoplazii
d) Grosimea mai redusa in mod natural in anumite zone ale coroanei dentare
e) Macromegalii
29.