1.

TESUTURILE DURE DENTARE-STRUCTURA,IMPLICATI CLINICE

A. Este format din esuticare derivi din ectoderm si fesuturi care deriva din
mezenchimul divers diferentiat
B. Cuprinde fesuturile care deriva din mezenchimul divers diferentiat (smaltul si
epiteliul gingival)
C. Este format dinfesuturi care derivǎ din mezenchimul divers diferentiat (dentina,
D. Tesuturile componente prezinta elemente morfo-functionale caracteristice

2. Structura dintelui este constituitǎ din:(pag.1)

A. 2 straturi asemenǎtoare
B. 2 straturi distincte
C. O structură dură reprezentată de pulpa dentarǎ
D. O structurǎ durǎ, cuprinzând tesuturi cu grade diferite de mineralizare
cement

3. Smaltul dentar: (pag.1)

A. Are o structurǎ mineralǎ de origine conjunctivǎ (ectodermicǎ)
B. Este produs de activitatea celulelor epiteliale diferențiate, numite ameloblaste
sau adamantoblaste
C. Formeazǎ un înveliş protector la nivelul coroanei dentare anatomice
D. În forma sa matură, conține mai putin de 95% substanţǎ mineralǎ
E. Este cea mai durǎ structurǎ din organism
4. Grosimea smaltului: (pag.1)A. Smaltul acoperǎ partial coroana anatomică a dintelui și se sprijină pe
dentina
subiacentǎ
B. Grosimea sa este constantă, atât în raport cu grupul de dinți cât și cu diferite
zone de pe suprafața coronară a aceluiași dinte
C. Grosimea smalţului descreşte progresiv, pe masură ce coboarǎ spre coletul
dentar unde se terminǎ sub forma unei muchii înguste,care vine în relatie cu
D. Interferenta dintre smalt si cementul radicular formeazǎ jonctiunea smalt-cementul radicular
cement
E. Morfologia joncţiunii smalt-cement este variabilǎ

5, Urmǎtoarea informatie este adevăratǎ prinvind grosimea smaltului:

(pag.1)
A. 2,5-3 mm la nivelul cuspizilor premolarilor
-B. 0,2 mm la nivelul marginii incizale a dinților frontali
C. 2,3-2,5 mm la nivelul cuspizilor molarilor
D. 2 mm la nivelul marginii incizale dinților frontali
E. 2,5-3 mm la nivelul cuspizilor molarilor
6. Următoarele informații sunt adevărate: (pag. 2)
A. În 90-95% din cazuri smaltul este acoperit de cement
B. În 30% din cazuri smalful se întâlneşte cap la cap cu cementul
C. În 5-10% din cazuri smaltul și cementul nu au contact direct
D. În 5-10% din cazuri smalțul și cementul au contact direct, lǎsând o portiune de
dentină descoperită în zona coletului dentar
E. Când teaca epitelialǎ a lui Hertwig se integreazǎ la nivelul coletului dentar,nu
este posibil contactul dintre dentina radiculară şi foliculul dentar ceea ce face
ca aici să nu se formeze cement
7. Care afirmații nu sunt adevărate: (pag. 2)
A. În zona coletului dentar, smaltul este foarte subtire, cu prisme multe, de
aspect atipic, rezistente
B. În dentină canaliculele dentinare sunt mai puține
C. Coletul clinic este acoperit de gingie, dar în raport cu anumite variabile,
dentina intră în contact direct cu mediul bucal
D.Atunci când există un strat de cement care acopera smalțul, acesta este însǎ
foarte subțire și se poate pierde uşor determinând expunerea dentinei
radiculare în mediul oral
E. Expunerea dentine și modificările biochimice care apar din cauza
fermentației bazice sunt responsabile de apariția unui sindrom dureros
cunoscut sub numele de hipersensibilitate dentinară
8. Urmǎtoarele sunt false , cu exceptia: (pag. 2)
A. Când dentina este expusă direct în mediul bucal poate să aparǎ sensibilitatea
dureroasă la actiunea excitanților chimici, fizici, mecanici
B. Când stratul de dentină este expus în timp, smalțul reacționeazǎ prin depunere
de dentină de reacție
C. În zona coletului, dentina are un numar mai mare de canalicule dentinare, fǎrǎ
ramificatii
D. Cementul este acelular,ceea ce face ca stratul hibrid rezultat după aplicarea
unui sistem adeziv sǎ fie de tip inferior
E. Numărul mai redus de canalicule dentinare și cementul acelular cresc riscul de
fractură a restaurării sau de apariție a cariei secundare marginale

9. Urmatoarele informafi sunt false prinvind aspectul de suprafatǎ: (pag. )B. Neregularitajile de
suprafata ale smafului dentar provin din dezvoltarea sa filogeneticǎC. Fosetele si sanfurile de pe
suprafetele dentare, reprezintǎ zone cu risc scǎzut la carie D. Fosetele si sanfurile oferǎ conditi optime
de stationare a bioflimului bacterian E. Fosetele şi sanfurile sunt zone care necesita un examen clinic
atent pentru depistarea precoce a leziunilor de demineralizare10. Rolurile smalțului sunt: (pag. 2,3)A.
Prin grosimea şi structura sa, protejeaza fesutul pulpar de excitatiile fizice,chimice şi electrice C.
Dispozitivul de susfinere al dintelui în alveolǎ preia mare parte din presiunile masticatorii excitate
asupra dintelui D. Forma neregulatǎ a smaltului are un rol active în procesele functionale E. Zonele
neregulate ale suprafefelor dentare reduc apariția unor zone de susceptibilitate la carie 11. În ceea ce
priveste duritatea smalfului urmǎtoarele sunt adevǎrate:(pag.3)A. Dentina ete țesutul cu cel mai înalt
grad de mineralizare din organism B. Smalțul este singurul tesut de origine ecodermicǎ care se
mineralizeazǎC. Cea mai redusă duritate se gǎseşte la nivelul suprafețelor ocluzale ale molarilor şi
premolarilor D. Cea mai mare duritate se gǎseşte în straturile profunde ale smalțului și pe suprafetele
proximale E. Dupa Kroncke şi Buhler, duritatea smalțului este rezultanta raportului dintre mineralizare
şi structura sa12. *Următoarele sunt adevărate, cu excepția: (pag.3)A. Duritatea mare a smaltului are
implicații foarte importante în instrumentarea sa terapeuticǎB. Orice intervenție operatorie la nivelul
smalțului presupune utilizarea unui instrument a cărui duritate să fie mai mică față de cea a smalțului
C. Alegerea materialului restaurator se face în raport cu duritatea smaltului D. Smalful nesustinut de
dentinǎ se poate fractura sub actiunea presiunilor masticatorii sǎ fie cu un contur exterior adecvat,
structura şi turație care sǎ-i asigure capacitatea de abraziune

13. Rezistenta smalfului: (pag.3)

A.Se datoreazǎ concentratiei mari de substante minerale
B. Se datoreazǎ structurii sale complexe
C. Este asiguratǎ de gruparea cristalelor în prisme unite de substantǎ
interprismaticǎ
D. Este asiguratǎ de cristalelecu traiectorie curbǎ a prismelor de smalt care îi
confrǎ o oarecare rezilientǎ
E. Rezilienta smalțului se datorează în egală măsură concentrației mari de
substanțe minerale, dar și structurii sale complexe
14. Grosimea și calitățile smalțului depind de: (pag. 1)
A. vârsta pacientului
B. gradul de mineralizare
C. compozitie chimicǎ
D. forma dentinei subiacente
E. gradul de demineralizare
15. Transluciditatea: (pag.3)
A. Culoarea smaltului variază între alb-gălbui şi albastru-cenuşiu
B.Pentru restaurarea dinților anteriori se va ține seamă de culoara şi
transluciditatea specificǎ fiecǎrei zone
C. Pentru restaurarea dinților frontali se alege culoarea potrivită, necesarǎ unui
aspect estetic corespunzǎtor
D. Culoarea smalțului apare ca urmare a grosimii și calităților sale
E. Calitățile smalţului depind de proprietăfile identice ale structurilor dentare
16. În ceea ce priveste culoarea smalțului,aceasta variazǎ ca urmare a
grosimii și calităților sale care depind de: (pag.3)
A.Compoziţia chimicǎ
B. Culoarea pulpei dentare
C. Vârsta pacientului
D. Proprietǎtile optice identice ale structurilor dentare
E. Gradul de mineralizare
17. Urmǎtoarele informații sunt adevǎrate: (pag.3)
A. Smalțul sănătos este un slab izolator față de excitaţiile fizice, chimice,electrice
B. Transmiterea excitațiilor în profunzime este favorizată de imperfecțiuni
structurale
C. Restaurǎrile cu materiale dentare conductoare necesită în raport cu profunzimea
cavitǎtii, un tratament adecvat plǎgii dentinare
D. Restaurarile cu materiale dentare conductoare trebuie să transmită variațiile de
temperatură și variațiile curenților galvanici spre pulpa dentarǎ
E. Smaltul sǎnǎtos este un bun izolator fatǎ de excitafiile fizice, chimice,electrice

ODONTOTERAPIE
18. Smaltul dentar: (pag.1)
A. este produs de ameloblaste
C. formeazǎ un învelis protector la nivelul radacinii dentare
D. are un grad foarte scǎzut de mineralizare
E. este produs de adamantoblaste
19. Urmǎtoarele informatii sunt adevǎrate: (pag. 4)
A. Smalful este un tesut raditransparent
C. Radioopacitatea smalfului permite stabilirea gradului de afectare de cǎtre
procesul carios
D. Radiotransparenta smalfului permite aprecierea corectitudinii in timp a unor
tratamente
E. Examenul radiologic permite un diagnostic al zonelor de demineralizare a
smaltului
20. Vulnerabilitatea la atacul acid: (pag. 4)
A. Disoluția smalului în urma atacului acid este uniformǎ
B. Disoluta smalțului scade de la suprafață spre joncțiunea amelo-dentinară
C. Smaltul este insolubil
D.Solubilitatea în mediul acid variază în raport cu calitatea mineralizǎrii şi
E. Solubilitatea smaltului poate fi influentatǎ prin aplicatii topice de fluorconcentrației de fluor a
smaltului
21. Prismele de smalț au următoarele caracteristici: (pag.5)
A. lungimea lor este mai mare la coletul dentar
B. sunt rectilinii
C. diametrul mai mic spre suprafata dentinei
D.lungimea lor este mai mică la nivelul cuspizilor
E. diametrul mai mare la suprafata smaltului
22. Smalțul uman are următoarea structură chimică: (pag.4)
A. Substante organice 3,6-4 % din volum
B. 1% apǎ liberǎ
C. 95-98% substante minerale
D. Apǎ, 11% din greutate
E. Substante minerale, 87-91% din greutatea smaltului

23. Grosimea smaţului: (pag.1)

B. Este constanta in raport cu diferite zone de pe suprafata coronarǎ a aceluiaşi
dinte
C. Lanivelul coletului dentar se terminǎ sub forma unei muchii groase
D. Descreste progresiv, pe măsură ce coboarǎ spre coletul dentar
E. Este variabilă în raport cu grupul de dinti
24. Nu este adevǎrat cǎ:(pag.4)
A. Smalţul înglobeazǎ Ca şi P
B. În procesul de definitivare a structurii saie, smaitui îngiobeazǎ cu ajutorul
ameloblastelor
C. O parte din elementele înglobate sunt localizate în reteaua cristalinǎ a
hidroxiapatitei
D. Concentratia în microelemente a prismelo de hidroxiapatitǎ sunt constante
topografic
E. Dupǎ terminarea procesului de metabolizare al smaltului, acesta este
considerat un țesut cu metabolism propriu
25.Următoarele informații sunt adevărate: (pag. 4)
A. Dupa eruptie, smaltul preia sau cedeazǎ microelemente doar prin osmozǎ
B.Hidroxiapatita are o compoziție minerală variabilǎ
C. Hidroxiapatita reflectă compoziția în microelementele a fluidelor ţesuturilor
din corp la data depunerii acestora
D.Persoanele cu boli metabolice au posibilitatea de a prezenta concentratii
diferite a microelementelor dinților față de smalțului normal
E. În boala Alzheimer apar la nivelul dinților concentrații invariabil de
microelemente
26. Urmǎtoarea informaţie este adevǎratǎ: (pag. 4)
A. Componenta minerală a smalțului conține aproximativ 10% substante minerale
B. În componenta mineralǎ sunt prezenți fosfați de calciu sub formǎ de cristale
microscopice de fluorapatitǎ
C. 3% hidroxiapatitǎ
D. Fluorapatita este mai puțin solubilă în acizii organici decât hidroxiapatita
E. Componenta mineralǎ contine carbonati, silicati, fosfati
27.Componenta organicǎ:(pag.5)
A. Este formată din 2/3 colagen insolubil şi 1/3 colagen insolubil
B. Fracțiuni insolubile structurate în lanfuri polipeptidice diferite prin unele
caractere cu colagenul sau keratina
C.Fractiunile solubile sunt reprezentate de proteine serice,proteine legate de

ODONTOTERAPIE
calciu,glucide
D. Lipidele sunt reprezentate de colesterol si acizi grasi nesaturati si acizi
organici
E. Glucidele sunt reprezentate de galactoza, glucoza, manoza, xilozǎ
28.Despre caracterele morfo-functionale ale smaltului nu este adevǎrat cǎ:
(pag.5)
A. Smaltul este alctuit din 3 straturi identice
B. Stratul intern al smalțului este prismatic
D. Unitatea funtamentalǎ a smaltului este prisma de smalt
29.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: (pag. 5)
B. Sunt prezente până la 12 milioane de prisme la molarii superiori
C. Sunt 5 milioane de prisme la incisivii laterali inferiori
D. Prismele de smalt sunt în contact unele cu altele
E. Fiecare prismǎ este înconjurată de o teacă a prismei
30.Urmǎtoarele afirmații sunt false : (pag. 5)
A. Diametrul unei prisme este de în medie de 60-120 μm
B. Prisma are un diametru mai mare spre suprafata dentinei
C. Lungimea prismelor de smalt este invariabilǎ
D. La coletul dentar prismele sunt mai scurte, iar la nivelul cuspizilor, mai lungi
e.ungimeaprismelor nu este egală cu grosimea smalțului ci mai mare
31. Următoarele enunțuri sunt adevǎrate: (pag.5)
A. Prismele au o serie de strii sagitale situate la un interval de 4-5 μm unele de
altele
B. Striile prismelor transversale sunt dispuse paralele cu axul lung al dintelui
D. Striile sunt zone de intensitate variabilǎ de mineralizare
E. Pe tot traiectul lor prismele prezintă o serie de striile
32. Afirmații false sunt urmǎtoarele, cu exceptia: (pag.5)
A. Liniile întunecate şi clare sunt echidistante
B. Smaltul se foameazǎ în straturi succesive
C. Striile au un traiect aproape paralel pe axul lung al dintelui
D.În 1/2 medie a coroanei dentare striile sunt oblice
E. Pe masurǎ ce se apropie de suprafata ocluzala/ incizalǎ, striile devin orizontale

33. Liniile de crestere ale lui Retzius: (pag.5)

A. Pe secfiune transversalǎ ele apar sub forma de cercuri concentrice
B. Sunt paralele cu suprafata internǎ a smalpflui
C. Sunt dispuse la intervale regulate
D. La joncțiunea cu suprafaţa amelară majoritatea striilor formeazǎ
perkymatiile
E. Perkymațiile sunt o serie de şanturi circulare,perpendiculare unele pe altele
34. În timpul vieții se pot produce o serie de modificǎri structurale ale
smalțului, precum: (pag.6)
A. procese cariose
B. abraziuni
C. atritie
D. uzură determinată de substante chimice cu pH bazic
E. eroziuni
35. Canaliculele dentinare au următoarele caracteristici: (pag. 10)
A. raportul dintre numărul canaliculelor dentinare situate profund, în apropierea
camerei pulpare fatǎ de cele preiferice, de la joncțiunea smalt-dentinǎ este
apreciat a fi mai mare de 4/1
B. diametrul este diferit în funcție de vârstă și de gradul de apropiere fată de smalt
C. volumul global al canaliculelor dentinare scade de la periferie spre zona
circumpulparǎ
D. volumul global al canaliculelor dentinare poate să atingǎ valoarea de 80% din
volumul dentinar
E. diametrul variazǎ între 3-7 um
* 36. O serie de modificări ale structurii smalțului de suprafață se petrec odată cu
înaintarea în vârstă a pacienților. Aceste modificări sunt următoarele, cu
exceptia:(pag.6,7)
A.reducerea permeabilității smaltului
B. modificarea de culoare a smaltului
C. uzura de suprafatǎ a smaltului
D. cresterea concentratiei de fluor de la suprafata smaltului
E. cresterea numǎrului prismelor de smalț
37. Celulele tesutului pulpar: (pag. 15)
A. sunt caracterizate printr-o mare capacitate de a se deplasa dintr-o parte în alta a
pulpei
B. au un ritm de activitate constant
C. sunt celule mobile
D. sunt caracterizate printr-o slabǎ labilitate funcţionalǎ

ODONTOTERAPIE
E. sunt celule mobilizabile
38. Din punct de vedere clinic, proprietifile nfice ale cementului determnina
câteva caracteristici: (pag.11,12)
A. permeabilitatea cresutǎ si gradul mai mic de mineralizare a cementului
favorizeazǎ o invazie mai rapidǎ a bacteriilor
materialelor de restaurare adezive
C. duritatea scazuta a cementului si grosimea sa fac ca în momentul in care
dentinǎ;
D. prezenta stratului granular Tomes mai putin mineralizat împiedicǎ o invazie
mai rapidǎ a bacteriilor
E. culoarea galbenǎ a cementului constituie un criteriu pe baza cǎruia sǎ ne dǎm
depǎşit cementul şi am ajuns în dentină;
39. Dentina de reacfie scleroticǎ: (pag.15)
A. formatǎ prin depunere de dentnǎ pe pereții externi ai canaliculelor dentinare
B.are un aspect opac
C. formatǎ prin depunere de dentină pe pereții interni ai canaliculelor dentinare
D. are un aspect translucid
E. este rezultatul creșterii procesului normal de formare a dentinei peritubulare şi,
pe mǎsura avansǎrii fenomenului, scade porozitatea dentinei şi creşte duritatea ei
40.Canaliculele dentinare: (pag.10)
A. sunt mai multe la nivelul fosetelor dintilor laterali
B. sunt mai puține la nivelul coletului
C. sunt mai multe în dentina supraiacentă coarnelor pulpare
D. sunt mai putine în dentina subiacentă suprafețelor ocluzale
E. sunt repartizate în mod egal la nivelul tuturor structurilor dentare
41. Cementul radicular este o structurǎ durǎ dentarǎ compusǎ din: (pag. 12)
A. 50-55% substantǎ organicǎ
B. 45-50% substantǎ anorganicǎ
C. 50-55% substantǎ anorganicǎ
D.apǎ
E. 45-50% substanţǎ organicǎ
11

ODONTOTERAPIE
42. Componentaorganicǎ a cementului: (pag.12)
B. colagenul cementar confine cantitati mari de fibre de reticulina în forma de
benzi
C. este alcǎtuitǎ dintr-o matrice fibrilarǎ de natură colagenicǎ, secretatǎ de
cementoblasti
D. colagenul cementar contine cantitǎti mari de hidroprolinǎ, glicinǎ, alaninǎ si
prolinǎ
E. este formată în proportie de 90% din colagen de tip I
43. Componenta minerală a cementului: (pag.12)
A. formatǎ din fosfati si carbonati de calciu
B. se gǎseste fluor în concentratie maximă în raport cu alte tesuturi mineralizate
din organism
C. magneziu în cantitate mai mare decât în dentinǎ
D.magneziu sub formǎ de resturi fine
E. conține elemente minerale, precum Pb,C,Fe
44. Dentina intercanalicularǎ: (pag.10)
A. este prezentǎ la dinții nou erupți
B. se mai numeste și intertubularǎ
C. este mai mult mineralizată decât cea pericanalarǎ
D. este mai puţin mineralizatǎ decât cea pericanalarǎ
E. se gǎseste între canaliculele dentinare
* 45. Dentina secundarǎ: (pag.10)
A. situată subiacent predentinei și supraiacent dentinei primare
B. este rezultatul mineralizării dentinei primare
C. reprezintă un proces adaptativ care tinde să compenseze parțial abraziunea
functionalǎ a tesuturilor dure dentare
D. gradul său de mineralizare este mai crescut decât cel al dentinei primare
E. numărul canaliculelor dentinare este mai mǎrit
* 46. Componenta organică a dentinei, în proporție de 90%, este reprezentatǎ de:
(pag.19)
A. keratina dentinarǎ
B. calciu
C. noncolagen
D. odontoblaşti
E. proteine

* 52. Momentul când am depășit stratu de smalt si am pǎtruns în dentinǎ se

A. aparitia unei suprafete ce are aspect mai lucid's în raport cu smaltul care este
mat
C.din punct de vedere tactil, se percepe o duritate mai mare decât cea anterioarǎ,
D. de cele mai multe ori, în timpul istrumentǎrii, în momentul depǎşirii smaltului
și pătrunderii în dentină apare durerea
E. sectionarea canaliculelor dentinare şi deplasarea lichidului tisular înafara
acestora
53. Eliberarea de fosfafi si producerea energiei necesare unei mineralizǎri apide
a dentinei nou depuse este permisǎ de: (pag.16)
A. rezultatul accelerǎrii sintezei de colagen de tip III
B. activitatea enzimaticǎ a ATP-azei la nivelul celulelor odontoblaste
C.rezultatul accelerǎrii sintezei de colagen de tip I
D. activitatea enzimaticǎ a fosfatazei alcaline la nivelul celulelor odontoblaste
E. rezultatul accelerǎrii sintezei de colagen de tip II
54.Radioopacitatea dentinei,din punct de vedere clinic, ne permite sǎ apreciem:
(pag.8)
A. prezenta unor depueri de dentină secundară
B. raportul cu osul alveolar
C. prezenta unor depuneri de dentinǎ tertiarǎ
D. profunzimea pânǎ la care s-a extins procesul carios în interiorul acesteia
E. dacă procesul carios a depăşit smalţul şi a ajuns în dentină
55. Dentina circumpulparǎ: (pag.9)
A. se află situată imediat sub smalt
B. prezintǎ numeroase canalicule dentinare
C. suprafata sa este mai mare decât cea a dentinei periferice
D. se mai numește și dentină primarǎ
E. prezintă puțini tubuli dentinari
* 56. Semitransparenta dentinei:(pag.9)
A. este mai transparentă decât smalțul
B. dentina nu este transparentǎ
C. este mai puţin transparentǎ decât smaltul
D. nu existǎ date stiintifice suficiente
E. toate variantele sunt gresite
14

ODONTOTERAPIE
57.Funcfiile cementului:(pag.13)
alveolare
B. se depune permanent pe suprafata radicularǎ peste cementul tânar
substanță dură dentară ca urmare a proceselor de uzurǎ
D.protejeazǎ rǎdăcina dentarǎ
E. permite repararea pierderilor de substantă radiculara
A. în jumtatea medie a coroanei dentare ele sunt orizontale
C. pe masurǎ ce se apropie de suprafata incizala/ocluzalǎ devin din ce în ce maiB. traiectul lor este
sinuos
D. sunt perpendiculare pe joncfiunea amelo-dentinarã cu exceptia regiunii
E. traiectul lor este rectiliniu
59. Dentina:(pag.7)
A. formata prin mineralizarea substratului matriceal elaborat si secretat de
B. este acoperită în regiunea radiularǎ de smaltodontoblaşti.
C. nu se extinde pe toatǎ lungimea dintelui
D.este de origine mezodermalǎ
E. este acoperitǎ la suprafatǎ,în regiunea coronarǎ de cement
60. Cementul: (pag.11)A. este un fesut mineralizat complet şi omogen
B.are o structurǎ chimica care il apropie mai mult de fesutul osos cu care se
aseamǎnǎ
C. asemenea osului cementul are vascularizație și inervație.
D. pǎtrunde în porțiunea incipientă a canalului principal radicular si în
E. este un complex organo-mineral de origine mezenchimalǎcanaliculele laterale
61. Radioopacitatea dentinei:(pag.11)
A. mai micǎ decât cea a smaltului
B. mai mare decât cea a osului
C. mai mare decât a cementului
D. mai mare decât cea a smaltului
E. mai micǎ decât a cementului

62. Radioopacitatea smaltului: (pag.4)

B. permite aprecierea corectitudinii in timp a unor tratamente
€. este mai micǎ decât cea a cementului
E. este mai mare decât cea a dentinei
* 63. Componenta mineralǎ a dentinei este reprezentatǎ de: (pag.9)
A. calciu 13-17%
B. fosfor<1%
C. magneziu 28-35%
D. carbonati 3%
E. zinc 1-2%
64. Dentinǎ terțiară apare în urma unei agresiuni pulpare majore, ca urmare a
unor fenomene precum: (pag.15)
A. caria dentarǎ
B. migrǎrile dentare
C. eroziunea
D. atritia
E. necroza
* 65. Forma fiziologică a rezorbției cementare: (pag.13)
A. apare în patologia parodontiului apical
B. apare în fenomenul de rizaliză a dinților temporari
C. apare după replantări dentare
D. apare dupǎ traumatisme ocluzale violente
E. apare în afectiuni generale
66.Mantaua dentinară: (pag. 9)
A. se mai numește și dentină primară
B. se aflǎ situatǎ imediat sub cement
C. nu prezintă canalicule dentinare și prelungiri Tomes
D. este un strat hipermineralizat
E. are un aspect festonat
67.Tipurile de hipercementozǎ sunt: (pag.13)
A. hipercementoza senilǎ
B. hipercementoza cu localizare la nivelul coletului dintelui unde o depunere
excesivă de cement poate determina sudarea dinților vecini
C. hipercementoza periapicalǎ
D. hipercementoza din infrasolicitarea funcțională a dintelui, cu marirea numărului
de fibre alveolo-dentare fixate pe suprafata radicularǎ a dintelui

ODONTOTERAPIE
E. hipercementozǎ functionalǎ
68.Grosimea dentinei la dinfii permanenti variazǎ între: (pag.7)
A. 3-7 mm în dreptul suprafeţei ocluzale a molarilor
B. 3-5 mm la coletul dentar
C. 3-7 mm în dreptul suprafetei ocluzale a premolarilor
D. 3-5 mm în dreptul marginilor incizate
E. 3-5 mm la nivelul rǎdǎcinii
69. Depunerea de dentinǎ de reactie: (pag.16)
B. cu cât distantă de difuziune este mai mare, se micsorezǎ grosimea stratuui de
dentinǎ reacţionalǎ
C. cu cât distanta de difuziune este mai micǎ, depunerea este mai importantǎ
D. cu cât distanţă de difuziune este mai mare, se mǎreste grosimea stratului de
dentinǎ reactionalǎ
E. cu cât cavitatea este mai profundǎ, depunerea este mai importantǎ
70. Elementele componente ale fesutului conjunctiv pulpar sunt: (pag. 17)
A. prelungiri citoplasmatice
B.vase sanguine
C. colagenul
D.vase limfatice
E. fluidul interstitial
71.Hipercementozǎ:(pag.13)
A. cel mai rar se întâlneşte la premolarii ambelor arcade
B. este o depunere de cement reactional în exces
C. poate fi circumscrisǎ sau diuzǎ
D.cel mai rar se întâlneşte la molarii mandibulari
E. poate fi localizatǎ pe una sau mai multe suprafete ale dintelui
72. Culoarea dentinei: (pag.7)
A. dintilor permanenti este albǎ
B. dintilor permanenti este galben deschis
C. este brună odată cu înaintarea în vârstă
D. dintilor temporari este alb-gǎlbuie
E.este galben intens odatǎ cu înaintarea în vârstă
* 73 Atunci când asupra pulpei dentare actioneazǎ un stimul puternic: (pag.16)
B. odontoblastii primari vor prezenta semne de regenerare

D. îngustarea spatiilor interodontoblastice

E. necroza spatiilor interodontoblastice
74.Dentina de reactie peripulparǎ:(pag.15)
A. apare la zona de interfaţă dentină/pulpă prin exacerbarea procesului de
dentinogenezǎ ca urmare a scǎderii depozitelor de predentinǎ
B. apare pe întreaga suprafatǎ a camerei pulpare
C. are un aspect neregulat
D. are un aspect regulat
E. apare în zone restrânse ale peretilor camerei pulpare
75. Apariția dentinei de reactie este dependentǎ de:(pag. 16)
A. profunzimea cavitǎtii
B. distanfa de difuziune dintre cavitate și odontoblaşti
C. forma cavitǎtii
D. tipul de traumatism
E. vârsta pacientului
76.Depresibilitatea dentinei:(pag. 8)
A. dentina suportă deprimări importante
B. este importantǎ pentru amortizarea socurlor masticatorii exercitate la nivelul
smaltului supraiacent
C. asigurǎ stabilitatea morfologicǎ a smaltului
D. asigurǎ stabilitatea morfologicǎ a cementului
E. dentina suportǎ uşoare deprimǎri
77.Permeabilitatea: (pag. 8)
A. controlează mişcarea fluidului dentinar
B. permite difuziunea substantelor medicamentoase utilizate în terapia odontalǎ
C.este mai mare la dinții temporari
D. de ea depinde conductanta hidraulicǎ
E. de ea depinde apariția sensibilității dentinare
78.Cementul poate fi dupǎ Bosshardt: (pag. 12)
A. cement radicular și coronar
B. cement acelular cu fibre extrinsec
C. cement celular și acelular cu fibre intrinseci
D. cement acelular și afibrilar
E.cement primar și secundar

79.Dentina de reparatie:(pag.16)
A. pentru realizarea ei fesutul pulpar trebuie sǎ prezinte o vascularizatie adecvata
B. are un rol de barieră dentinarǎ
C. pentru realizarea ei tesutul pulpar trebuie sǎ prezinte un aspect caracteristic unei
pulpe tinere, reactive, cu un numǎr suficient de celule
inflamatorie
E. apare atunci când asupra pulpei dentare actioneazǎ orice fel de stimul
80.Grosimea stratului de cement la dintele erupt si în funcfiune: (pag. 11)
A. pe o secfiune verticalǎ, este de 20-60 μm la incisivii centrali superiori
B. 150-200 um la apex
C. 150-200 um la colet
D. pe o sectiune longitudinalǎ, este de 20-60 um la incisivii centrali superiori
E. dupǎ 70 de ani valorile se dublează deoarece cementul continuă să crească în
grosime toatǎ viata.
* 81. Cementul are caracteristici fizice diferite de cele ale smalțului și dentinei:
(pag.11)
A. duritatea cementului este mai mare decât cea a smalțului
B.duritatea cementului este mai mare decât cea a dentinei
C. cementul este mai galben decât smaltul
D. cementul este mai galben decât dentina
E. este mai radioopac decât smalțul și dentina
82. Dentina pericanalicularǎ: (pag. 10)
A. are o cantitatea mai micǎ de colagen
B.este circumscrisǎ de procesele odontoblastice
C. cristalele de hidroxiapatitǎ prezente la acest nivel sunt mai bogate în magneziu
şi carbonati
D. este slab mineralizatǎ
E. cristalele de hidroxiapatitǎ prezente la acest nivel sunt mai fine
*83.Existǎ diferite varietati de cement a cǎror clasificare se poate face dupǎ mai
multe criterii, cu exceptia: (pag.12)
A. dupǎ continutul în fibre
B. după prezenta celulelor în structura sa
C. dupǎ localizare pe suprafata dentarǎ
D. dupǎ momentul formǎrii
E. dupǎ cantitatea de colagen

ODONTOTERAPIE
84.Permeabilitatea dentinarǎ este o variabilǎ care depinde de o serie de factori
importanti precum: (pag.8,9)
A. vârsta pacientului
B: grosimea stratului dentnar -cu cât stratul de dentină este mai aproape de
camera pulparǎ cu atât diametrul canaliculelor dentinare este mai mic
C. diferitele zone ale suprafetei dentare- dentina radicularǎ este mai permeabilǎ
decât cea de la nivelul coletului dentar
D. prezența detritusului dentinar remanent, rezultat al instrumentǎrii proceselor
carioase
E. proteinele salivare sau plasmatice
*85.Pulpa dentarǎ:(pag.14)
A.este un tesut mineralizat de origine mezenchimalǎ
B. are o compoziție și o structură unică în organism
C. comunică prin zona apicalǎ cu economia generalǎ a organismului
D. este delimitatǎ la exterior de cement
E. este supusǎ de-a-lungul vieții unor permanente restructurări şi remanieri
86. Predentina:(pag.11)
A. situată la granita dintre dentina propriu-zisă și pulpa dentarǎ
B. se prezintă ca o bandǎ largǎ eozinofilǎ
C. contine 97% colagen de tip V
D. are o grosime de 15-20 μm la nivel coronar și este foarte îngustǎ la nivel
radicular
E. este formatǎ din fibrile de colagen cu origine în țesutul pulpar

1. Ph-ul salivar are variafi zilnice destul de mari în funcfie de anumiti factori
(pag.22)
A.calitatea secretiei salivare
B. intensitatea secretiei salivare
C. tipul de alimentatie
D. faza de repaus a secretiei salivare
E. faza de activitate a secretiei salivare
2. Inifierea leziunii carioase la nivelul smalfului coronar sau a cementului
radicular poate fi explicată astfel: (pag.27,28)
A. evolutia depinde de solubilizarea tesuturilor calcificate
B. acizii produşi din metabolismul biofilmului induc remineralizarea
subsuprafetei tesuturilor calcificate ale dintelui
C. evolutia depinde de permeabilitatea şi concentratia ionică din mediul
înconjurǎtor al dintelui
D.acest proces biologic este modulat de celulele salivare secretorii,
responsabile de calitatea și cantitatea de salivǎ prezentǎ
E. evolutia nu depinde de pH
3. Este foarte important ca timpul de clearance sǎ fie : (pag.22)
A. cât mai lung pentru substanfele alimentare ce favorizeazǎ aparitia procesului
carios
B. cât mai scurt pentru substanțele care asigură carioprotectie
C. cât mai scurt pentru toate substantele
D. cât mai lung pentru substanțele care asigurǎ carioprotectie
E. cât mai scurt pentru substantele alimentare ce favorizeazǎ aparitia procesului
carios
4. Streptococul mutans din biofilmul bacterian preferǎ anumite zone: (pag.26)
A. mucoasa lingualǎ
B. leziuni carioase în dentinǎ
C. leziuni carioase radiculare
D. mucoasa oralǎ
E. leziuni carioase în smalt
5.Substanta organicǎ a smaltului: (pag.20)
A. la începutul etapei de maturare preeruptivǎ contine beta-keratinǎ
C. la inceputul perioadei preeruptive a dintelui, reprezintã 1-2% din compozitia
D. la inceputul etapei de maturare preeruptivǎ contine colagenchimicǎ a smaltului

6. Primele microorganisme vor adera la pelicula primarǎ sub forma unui strat monocelular prin mai
multe tipuri de mecanisme: (pag.25,26)A.mecanism electrostatic B. de aderare prin pili C. mecanisme
hidrofile D. de implantare prin fimbrii E. receptori specifici de suprafaţă si enzime care formeazǎ aşa
numitele "situsuri biochimice" denumite adezine, constituiente glucidice ale peretilor bacterien7.
Peroxidul de hidrogen:(pag.27)A.este produs de streptococul salivarius B. inhibă anticorpii C. este
produs de streptococul mutans și mitis D. inhibǎ actinomicetele E. este produs de streptococul mitis8.
Studiile statistice și experimentale au demonstrat că există câțiva factori foarte importanti în
cariogenitate: (pag.23,24)A. contactul hidrocarbonatelor cu dintele B. gradul de rafinare al
alimentelor C. momentul consumului de hidrocarbonate D. dietǎ alimentarǎ echilibratǎE. timpul de
stationare9. Formarea peliculei primare:(pag.25)A. în decursul a 2 zile coloniile microbiene devin
stabile B. se depune prin absorbția glucidelor salivare pe suprafata hidroxiapatitei datorată
interacțiunii dintre ionii de calciu și grupările fosfat, cu macromoleculele salivare C. în primele ore
este lipsit de microorganisme dar este colonizat rapid de bacterii, aşa numite bacterii pioniere.D. la 21
de zile de la apariţie biofilmul îşi dublează masa și bacteriile devin coalescente E. formatǎ din
glicoproteine salivare, lichid crevicular, resturi celulare precum şi produse de metabolism10.
Scurtarea timpului de clearance este dependent de: (pag.24)A. secreție abundentă de salivăB.
utilizarea de alimente detergente C. consumul de alimente care scad pH-ul D. utilizarea gumei de
mestecat cu zahăr care stimuleazǎ secretia salivarǎE. realizarea periajului dentar imediat după mesele
principale11. Cele mai importante vitamine care influenteazǎ buna confomare şi mineralizare a
dinților sunt considerate a fi: (pag.18)A. vitamina D B. vitamina C

6. Primele microorganisme vor adera la pelicula primarǎ sub forma unui strat
monocelular prin mai multe tipuri de mecanisme: (pag.25,26)
A. mecanism electrostatic
B. de aderare prin pili
C. mecanisme hidrofile
D. de implantare prin fimbrii
E. receptori specifici de suprafată si enzime care formeazǎ aşa numitele
"situsuri biochimice" denumite adezine, constituiente glucidice ale peretilor
bacterien
7. Peroxidul de hidrogen: (pag.27)
A. este produs de streptococul salivarius
B.inhibǎ anticorpii
C. este produs de streptococul mutans şi mitis
D. inhibǎ actinomicetele
E. este produs de streptococul mitis
8. Studiile statistice și experimentale au demonstrat cǎ există câţiva factori
foarte importanți în cariogenitate: (pag.23,24)
A. contactul hidrocarbonatelor cu dintele
B. gradul de rafinare al alimentelor
C. momentul consumului de hidrocarbonate
D. dietă alimentară echilibrată
E. timpul de stationare
9. Formarea peliculei primare: (pag.25)
A. în decursul a 2 zile coloniile microbiene devin stabile
B. se depune prin absorbția glucidelor salivare pe suprafața hidroxiapaitei
datorată interacțiunii dintre ionii de calciu și grupǎrile fosfat, cu
macromoleculele salivare
C. în primele ore este lipsit de microorganisme dar este colonizat rapid de
bacterii,aşa numite bacterii pioniere.
D. la 21 de zile de la apariție biofilmul își dublează masa și bacteriile devin
coalescente
E. formatǎ din glicoproteine salivare, lichid crevicular, resturi celulare precum
şi produse de metabolism
10. Scurtarea timpului de clearance este dependent de: (pag.24)
A. secreție abundentǎ de salivǎ
B. utilizarea de alimente detergente
C. consumul de alimente care scad pH-ul
D. utilizarea gumei de mestecat cu zahăr care stimulează secreţia salivară
E. realizarea periajului dentar imediat dupǎ mesele principale
11. Cele mai importante vitamine care influenteazǎ buna conformare şi
mineralizare a dinfilor sunt considerate a fi: (pag.18)
A. vitamina D
B. vitamina C

C. vitamina E
D.vitamina A
E. vitamina B
*12. Smalful va avea un aspect caracteristic "în fagure de miere" din cauza:
(pag.19)
A. cantitǎții insuficiente de glucide
B. cresterii cantitǎții de lipide
C. cresterii cantitǎții de glucide
D. cantitǎții insuficiente de lipide
E. cantității insuficiente de proteine
*13. Germeni puternic acidogeni sunt: (pag.28)
A. actinomicete
B. streptococul mutans
C. candida albicans
D. microorganisme filamentoase
E. streptococul salivarius
14.În cavitatea orală coexistă o serie de factori care favorizează creşterea
microorganismelor: (pag.24)
A. temperatură cât mai mare
B. umiditate scǎzutǎ
C. substrat nutritivbogat
D. condiții de aero şi anaerobiozǎ
E. un pH cu valori variate
15. Perturbarea formării matricei organice a smalțului este dată de o serie de
factori determinanti: (pag.18)
A. absența din alimentație a clorurii de sodiu
B. aparitia unor afectiuni generale precum cele infecto-conagioase
C. absența din alimentație a unor vitamine
D. absenta din alimentatie a grǎsimilor
E. absența din alimentație a proteinelor
* 16. Procesul de remineralizare: (pag.28)
A. determină apariția unui spațiu rugos
B. are loc la un pH de 5,5
C. aceasta se va produce ca urmare a tamponării şi stimulǎrii produşilor de
descompunere ai hidroxiapatitei
E. apare când în lichidul oral existǎ suficienti ioni de calciu si fosfati

17. Factorii loco-regionali ai dintilosu: (pag.20)

de 10-20 de ori mai purini ioni decât dintele unei persoane mature
onde acumularea de resturi alimentare este mai mica, sunt zone nefavoraile
23

ODONTOTERAPIE
C. capacitatea de a încorpora in smalt fosfati de calciu prin schimburi osmotice
cu saliva
resturi alimentare este mai mare, sunt zone favorabile acumulǎrii de placǎ
bacteriană și acizi de fermentatie.
E. la tineri, permeabilitatea mică a smalţului favorizează o demineralizare mai
lentǎ, rezisență mărită la atacul acid
18. Biofilmul bacterian supragingival(pag.25)
A. nu se observă direct cu ochiul liber, ci doar cu ajutorul unor substanțe
colorante speciale
B. se depune pe suprafata mucoasei orale
C. poate fi localizat în santuri şi fosete
D. se depune în şantul gingival
E. se observă numai la palpare cu sonda
19. Procesul de demineralizare: (pag.28)
A. determină apariția unor spații ce amplifică porozitatea normală a smaltului
B.este un proces de dizolvare intensǎ a cristalelor de hidroxiapatitǎ
C. are loc în stratul de subsuprafață al smalțului
D. determină apariția unui spațiu rugos
E. are loc la un pH critic de 7
20.Este considerată hiposialie: (pag.21)
A. cantitate sub 0,1 ml/minut în secreția salivarǎ de repaus
B. cantitate de 0,2-0,3 ml/minut în secreția salivarǎ de repaus
C. cantitate de 0,7 ml/minut în secretie salivarǎ stimulatǎ
D. cantitate de 1-3 ml/minut în secreție salivarǎ stimulatǎ
E. cantitate de 0,2-0,3 ml/minut în secreția salivară stimulatǎ
21.Glicocalixul:(pag.26)
A. prin care streptococul salivarius aderă pe suprafaţa smalfului şi devine
colonizant stabil al suprafetei dentare
B. stimulează fagocitarea bacteriilor de către leucocite
C. împiedică acțiunea anticorpilor asupra bacteriilor
D. se mai numește și matrice extramicrobianǎ
E. oferă condiții optime de nutriție și multiplicare pentru bacterii
* 22. Rata de formare a biofilmului și localizarea sa diferă de la individ la
individ și este rezultatul adeziunii bacteriene. Ea depinde de urmǎtoarele, cu
exceptia:(pag.25)
A. cantitatea și calitatea salivei
B. aranjamentul dinților pe arcade
C. prezența unor afecţiuni generale
D. vârsta pacientului
E. anomaliile dentare

ODONTOTERAPIE
*23.Fluorul, borul, molibdenul, prezente în alimentatie în etapa de formare a
smaltului, pot determina: (pag.19)
A. cuspizi ascutiti
B. lǎrgirea şi reducerea profunzimii fosetelor şi sanfurilor ocluzale
C. mǎrirea dimensiunii coroanei dentare
D. degradare a cristalinității smalțului
E. autocuratire mai slabǎ a suprafetelor dentare
* 24. Alimentele pot, prin proprietǎtile lor fizice si chimice, sǎ condifioneze
A. poteinele
B. lipidele
C. hidrocarbonatele
D. grǎsimile
E. sǎrurile
25. Procesele fermentabile initiale sunt declanșate de germeni microbieni cu o
capacitate acidogenă mai mică, care nu rezistă mult în mediul acid, precum:
(pag.28)
A.microorganisme filamentoase
B. levuri
C. lactobacilul
D. streptococul mutans
E. actinomicete
26. Alți constituenți ai biofilmului matur sunt: (pag.26)
A. neutrofile
B. leucocite
C. nitriti
D.eritrocite
E. protozoare
*27.Sistemul tampon al bicarbonatilor: (pag.22)
A. este cel mai slab sistem tampon
B. în saliva de repaus este principalul sistem tampon
C.este caracterizat printr-o mică fluctuație a ionilor bicarbonat între saliva de
repaus și cea secretată în ritm lent
D. este influenfat de fluxul salivar care trebuie sǎ ajungǎ in toate zonele de
interes
E. are capacitatea maximǎ la un pH 6,8-7,2
28. Rolul cariopreventiv al lichidului buca se exercitǎ prin urmǎtoarele
mecanisme:(pag.23)
A.satureazǎ biofilmul bacterian cu substante organice care protejeaza smaltul
împotriva demineralizǎrii
B.ajuta la remineralizarea prceselor carioase incipiente necavitare prin
C. tamponeaza aciditatea bucalä prin sistemele tampon salivare s da o

substante acide
E. scurteazǎ timpul de clearance salivar al microorganismelor cariogene prin
aglutinare şi spălare mecanică
29. Pentru apariția procesului carios, în conformitate cu teoria modernǎ este
obligatorie acțiunea simultană a cel puțin trei factori, care constituie asa
numita triadă a lui Keyes: (pag.18)
A. timpul de expunere a suprafetelor dentare la actiunea acizilor de fermentatie
pentru producerea demineralizǎrii
B. bacteriile acidogene care vor coloniza suprafata dentarǎ
C. starea de sǎnǎtate a pacientului
D. gazda, reprezentatǎ de calitatea structurilor dure dentare şi cantitatea şi
calitatea salivei
E. dieta alimentară, substratul alimentar fermentabil
30. Rolul fluxului salivar: (pag.21)
A. împiedică concentrarea florei microbiene numai pe anumite suprafete
dentare
B. influențează concentrația inițială a proteinelor în cavitatea bucală
C. influențează creşterea cantității de acizi din biofilmul bacterian rezultaţi prin
procesul de fermentatie
D. diluarea și dispersarea acțiunii enzimelor din mediul salivar, indiferent de
natura lor
E. îndepǎrtarea mecanică prin spălare a alimentelor aderente pe suprafata
coronară a dintilor
*31. Prelungirea timpului de clearance este favorizat de: (pag.24)
A. ritmul crescut de secreție salivară
B. vâscozitatea scǎzutǎ a salivei
C. factorii de retente alimentarǎ
D. realizarea periajului dentar imediat dupǎ mesele principale
E. utilizarea de alimente detergente
*32. O creştere semnificativă a numărului leziunilor carioase la dinții
permanenti a fost constatată la persoanele care în perioada de formare a
matricei organice a smalțului au consumat alimente cu conținut bogat de:
(pag.19)
A. strontiu
B. molibdenul
C. seleniu
D.borul
E. fluor

ODONTOTERAPIE
organismului, determinǎ perturbarea amelogenezei. Acesti factori pot fi:
(pag.18)
A. tulburǎri psihice
B. prezenti la mamǎ, in perioada de alǎptare în faza de formare a mugurilor
dentari ai dintilor temporari
D.prezenti la mamǎ,în perioada de sarcină în faza de formare a mugurilor
dentari ai dinfilor temporari
E. tulburǎri hormonale
34.Microelementele implicate în structurarea smalfului sunt: (pag.19)
A. magneziul
B. vitamina D
C. fosfatii
D. calciul
E. seleniul
35. Capacitatea patogenǎ a biofilmului bacterian este consecinta: (pag.27)
alimentatie, prin capacitatea streptococului mutans de a produce polizaharide
bacteriene de rezervǎ
B. continutului crescut în glucide şi lipide
C. capacității unor microorganisme, în special streptococul salivarius, de a
fermenta o cantitate mare de hidrati de carbon realizând rpid o cantitate
mare de acizi organici
D. este impermeabilǎ pentru substantele antimicrobiene din compoziția salivei
și pentru substantele ce dau aciditatea lichidului bucal
E. concentrǎrii unui număr imens de microorganisme, din care cele mai multe
sunt acidogene, pe o suprafață mică, cu predominență la interfata dinte/placa
bacterianǎ
* 36. Capacitatea tampon a salivei depinde de urmǎtorii factori, cu exceptia:
(pag.22)
A. faza de activitate sau repaus a secretiei salivare
B. proprietatea lichidului bucal de a curge pe suprafete
C. ritmul secretiei salivare
D. metabolismul filmului salivar
E. unele stǎri fiziologice
37. Odatǎ format biofilmul,acesta continuǎ sǎ se populeze cu bacterii
o cantitate foarte mare de germeni la care se adaugǎ: (pag.26)
A. hialuronidaza
B.fier
C. sodiu
D.acid propionic
E. hidrati de carbon care formeaza principalul substrat fermentabil

38. Biofilmul: (pag.24)

A. este format din microorganisme unite între ele cu ajutorul unei matrici
organice
C. colonizarea suprafefelor dentare de cǎtre acesta este independentǎ de
zaharozǎ
D. un depozit dur care aderǎ de suprafetele dure dentare dar şi de diferite alte
structuri din cavitatea bucalǎ
E. este format din microorganisme unite de structurile dentare cu ajutorul unei
matrici organice
39. Primul factor al teoriei etiopatogenice moderne de aparitie a cariei dentare
îl constituie: (pag.20)
A. starea generalǎ de sǎnǎtate a pacientului
B. topografia cariei dentare
C. calitatea lichidului bucal
D. calitatea structurii ţesuturilor dure dentare
E. cantitatea lichidului bucal
40. Vâscozitatea salivei, după provenienta sa, în comparație cu apa este:
(pag.21)
A. 13,4 pentru saliva glandei sublinguale, cea mai importantǎ cantitativ
B. de 3,4 pentru saliva glandei submaxilare
C. de 1,5 pentru saliva glandei parotide, cea mai importantă cantitativ
D. 13,4 pentru saliva glandei sublinguale
E. 13,4 pentru saliva glandei submaxilare
41. Există o serie de factori importanți care influențează timpul necesar
remineralizǎrii:(pag.28)
A. tipul de hidrocarbonate consumate
B. prezența fluorului din mucină
C. vârsta biofilmului bacterian
D. prezenta fluorului din lichidul bucal
E. vârsta pacientului
42.Lichidul bucal este constituit din: (pag.20)
A. lichide care provin din transudatul din mucoasa nazală
B. secreția din şanțul gingival sau din pungile parodontale
C. elementele rezultate din degradarea resturilor alimentare
D.elementele rezultate din activitatea enzimatică a florei microbiene
E. salivǎ
43. Saliva îndeplineşte, prin componentele sale, o serie de funcții importante:
(pag.22,23)
A. îndepărtează resturile alimentare și alte particule strǎine care pot constitui
medii de cultură pentru dezvoltarea microorganismelor
B. prin prezenfa mucinei are efect de spǎlare
C.favorizeazǎ perceptia gustativǎ prin dizolvara excitantilor specifici rezultati

ODONTOTERAPIE
din solubilizarea alimentelor si contactul acestora cu receptori gustativi
D. rol de excretie a unor cataboliti
44.Compozitia salivei variazǎ în funcfie:(pag.21)
A. originea sa
B. de flux
C. de cantitatea alimentelor consumate
D. de prezenta bacteriilor
E. de prezenta resturilor celulare
45. Urmǎtoarele oligoelemente prezente în smalt în concentrafie mare
determină mai puține procese carioase: (pag.19)
A.borul
B. seleniul
C. fluor
D. strontiu
E. molibdenul
46. Un rol esențial în carioprevenție sau cariosusceptibilitate îl au următoarele
componente ale unei diete alimentare echilibrate: (pag.23)
A. sǎruri
B. proteine
C. grǎsimi
D.glucide
E. lipide
47. În colonizărea bacteriană apar și fenomene de aderență suplimentară ca
rezultat al interferentei a următorilor factori: (pag.26)
A. tulpinile de Streptococ mutans vor sintetiza polizaharizi extracelulari
B. prezenta glucozei ca substrat obligatoriu pentru biosinteză
D. tulpinile de Streptococ salivarius vor sintetiza polizaharizi extracelulari
E. prezenta zaharozei ca substrat obligatoriu pentru biosinteză
:
48.Timpul de clearance are urmǎtoarele caracteristici (pag.21)
A.are variații topografice din cauza mișcării salivei în anumite zone ale unor
dinti
B. se pǎstreazǎ constant cât timp glandele salivare functioneazǎ normal
D. are variatii topografice din cauza stagnǎrii salivei în anumite zone de pe
suprafata unor dinti
E. este invers proportional cu intensitatea secretiei salivare

ODONTOTERAPIE49. Procesul de formare a biofilmului poate fi divizat în urmǎtoarele etape

(pag.25)A.etapa de colonizare bacterianǎ initialǎ a unei pelicule care acoperǎ dintele B. etapa de
colonizare secundară sau de maturare a plǎcii bacteriene C. etapa de colonizare primară sau de
maturare a plǎcii bacteriene D. etapa de formare a unei pelicule care acoperǎ dintele E. etapa de
colonizare bacterianǎ finală a unei pelicule care acoperǎ dintele50. Structura smalțului poate fi
influențată pe parcursul următoarelor etape:(pag.18)A. de mineralizare a matricei organice a
smaltului B. de maturare preeruptivǎ a smaltlui C. de formare a matrici organice a smaltului D. faza de
formare a mugurilor dentari E. faza de eruptie a dintelui* 51. Scăderea ph-ului sub valoarea de 5,5
depinde de: (pag.27)A. vârsta pacientului B. productia de acizi anorganici C. clearance-ul bucal al
hidraților de carbon D. păstrarea unui grad de ionizare medie a acizilor E. concentratia crescutǎ de
calciu si fosfaţi din salivǎ52. Pentru a avea rol cariogen un microorganism al plăcii bacteriene trebuie
săaibă următoarele caracteristici: (pag.27)A. agentul cauzal să fie prezent pe suprafețele dinților care
nu prezintă leziuni carioase și de la pacienții indemni de carie B. să determine apariția unei cantități
de acizi egale cu cea din cavitatea bucalǎC. sǎ determine apariția unei cantități cât mai mare de acizi
în cavitatea bucalǎD. să reziste mediului acid produs prin leziunea carioasǎE. agentul cauzal să fie
absent de pe suprafețele dintilor care nu prezintǎ leziuni carioase și de la pacienții indemni de
carie53. Timpul de staționare al hidraților de carbon pe suprafețele dentare,clearance-ul acestora,
sunt caracteristici proprii fiecărui individ dar dependenți și de alți factori precum: (pag.24)A.
capacitatea pǎrtilor dure peridentare de curǎtire a suprafetelor dentare B. textura alimentelor C.
gustul alimentelor D. consistenta alimentelor E. aderenta alimentelor54. Factorii imunitari sau
neimunitari: (pag.20)A. sunt sintetizați de lichidul bucal B. au rol în protecția pasivă și specifică față de
atacul cariogen C. sunt sintetizaţi la nivelul glandelor salivare D. protejeazǎ cavitatea bucalǎE. sunt
prezenti în compozitia lichidului bucal

colonizarea cavitǎjii orale cu microorganisme. Ea actioneazǎ prin mai multe

mecanisme:(pag.22)
B. inhibarea metabolismului microorganismelor
C. inhibarea aderentei microorganismelor
D. uneori suprimarea unor microorganisme
E. suprimarea constantǎ a unor microorganisme
31

3. ASPECTE HISTOPATOLOGICE ALE CARIEI SIMPLE

1. Leziunea carioasă inițială de la nivelul smalţului: (pag. 30)
A.constǎ în detaşarea limitatǎ a cuticulei smaltului, di cauza dezagregǎrii sale
B. acest stadiu corespunde absentei demineralizǎrii smaltului sau uneisub biofilmul bacterian
C. în aceastǎ primǎ etapǎ, un examen clinic minitios nu evidentiazǎ niciodemineralizări inițiale
D. este o leziune de subsuprafatǎ, acoperitǎ de un strat superficial de smalt aparentmodificare a
smaltului
sǎnǎtos
E. acest stadiu corespunde unei demineralizǎri initiale
* 2. Pe o sectiune longitudinală a unui dinte se poate observa că evoluția unui
proces carios cu localizare în șanțuri sau fosete are aspect de: (pag.31)
A. sferǎ
B. cub
C. cilindru
D.con
E. piramidǎ
3. Dentina transparentă (scleroasă): (pag.34)
A. este caracterizată prin depozitarea şi recristalizarea sărurilor minerale în
interiorul canaliculilor dentinari
B. apare ca o dentină cu degenerescență calcarǎ
C. are loc obliterarea canaliculelor dentinare prin hipercalcificare
D. poate prezenta și mineralizarea fibrei Tomes
E. poate inițial să constituie o barieră biologică care să stimuleze evoluția
procesului carios spre profunzime, prin multiplicarea invaziei bacteriene
4.Pe suprafetele netede ale dinților, la examenul morfopatologic se poate
observa: (pag.32)
A. pe o secțiune longitudinală evoluția leziunii carioase are o formă de con cu
margini neregulate, cu vârful spre joncțiunea smalț-dentină și baza spre
suprafata smaltului
B.pe o secțiune longitudinală evoluția leziunii carioase are o formă de con cu
margini regulate, cu vârful spre suprafața smalțului și baza spre jonctiunea
smalt-dentinǎ
C. partea cea mai adâncă și mai veche a acestui atac carios este localizatǎ central
D. caria evoluează pe o direcție perpendiculară cu prismele de smalf
E. partea cea mai superficială și mai tânară este localizată la periferie,aceasta
determinând aspectul conic al leziunii

5. Evolufia leziuni carioase în cement este rapidǎ din cauza prezentei

urmǎtoarelor elemente importante: (pag.35)
A. prezentei ligamentelor alveolo-dentare
C. prezentei ligamentelor Scharpey orientate aproape în unghi drept pe suprafata
radicularǎ
D.prezenfei stratului granular Tomes mai pufin mineralizat
E. gradului mai mare de mineralizare al cementului
cementului în urmatoarele categorii, în fiecare dintre acestea find prezente
urmǎtoarele modificǎri lezionale :(pag.35)
A. afectare pulparǎ cu gangrenǎ
C. invazia microorganismelor la nivelul smalțului si o alterare a densitǎtii optice
pe cupele obținute prin uzură și abraziune;
D.afectare pulparǎ fǎrǎ deschiderea camerei pulpare
E. leziune în dentină, cu distrugerea dentinei intercanaliculare
7.Dentina opacǎ, dupǎ Hajkel, prezintǎ următoarele zone:(pag.34)
A. zona de demineralizare
B. zona de remineralizare
C. zona de dezintegrare totalǎ
D. zona de penetrare microbianǎ
E. zona de dentină scleroasǎ
8. Aspecte histopatologice ale cariei în dentina: (pag. 33)
A. demineralizarea şi remineralizarea dentinei depășește aria ce corespunde
limitelor externe ale leziunii initiale din smalt
B. la joncțiunea smalt-dentină leziunea se extinde lateral apoi va progresa în
C. invazia bacterianǎ a dentinei se produce prin canaliculele dentinareprofunzime, spre pulpa dentarǎ
D.aparitia unei zone hipermineralizate
E. evoluția procesului carios în dentină are formă conică
9.Zona de demineralizare din dentina opacǎ: (pag. 34)
A. la acest nivel demineralizarea afectează doar cristalele de hidroxiapatitǎ a
B.are consistentă redusă, este invadată de microorganismedentinei intercanalare
C. aici sunt canalicule intacte, cu prezenta prelungirii odontoblastice
D. este un strat care nu poate fi remineralizat
E. este zona localizata intre dentina transparentǎ şi stratul de dentinǎ cu bacterii
33

* 10. Zona întunecata: (pag.32)A. la examenul microscopic apare de culoare maro-inchis deoarece
transmite
lumina polarizatǎ
-B. este prima zonǎ de alterare a smaltului
C. se gǎseste superficial fatǎ de zona de subsuprafatǎ
D.este zona cea mai internǎ a leziunii
E.este o zonǎ cu o porozitate mai mare decât zona translucidǎ
11.Pe o microradiografie, ca și la examenul microscopic al unei sectiuni
longitudinale în dinte, evoluția procesului carios în smalf determinǎ aparitia
urmǎtoarelor zone:(pag.32,33)
A. zona de subsuprafatǎ
B. zona de acoperire
C. zona translucidǎ
D.zona de suprafatǎ
E. zona întunecatǎ
*12.Prima manifestare histopatologicǎ a cariei ce se remarcǎ în dentină este:
(pag.33)
A. remineralizare
B. aparitia unei zone hipermineralizate
C. dezintegrare a prelungirilor odontoblastice din interiorul canaliculelor dentinare
D. demineralizare
E. sclerozǎ celularǎ
13.Leziunea carioasă incipientă din șanțuri și fosete: (pag. 30)
A. decelarea se face cu dificultate şi necesitǎ un examen clinic minuţios dupǎ o
uscare prealabilǎ a suprafetei dentare
B. se indicǎ palparea leziunii cu ajutorul sondei dentare
C. prezintǎ o colorație maro sau neagră a sanțului sau fosetei cariate
D. are smaltul de la marginea sanfului sau fosetei cariate este alb-gǎlbui
E. poateîncepe în zona cea mai adâncǎ zonǎ a unei fosete, la baza aceseia
14. Zona de suprafaţǎ: (pag.33)
A. este stratul cel mai întins din smaltul cariat
B. se mai numește și corpul leziunii
C. este zona cea mai internǎ a leziunii
D. este demineralizată în timp și drept urmare, va apǎrea cavitatea
E. radioopacitate asemǎnǎtoare cu a smaltului normal

ODONTOTERAPIE
15. Zona de invazie bacteriana a cariei în cement: (pag.36)
B. in cement bacterile patrund intr-un stadiu foarte târziu în comparatie cu
smaltul
D. invazie microbianǎ a stratului de cement farǎ nici o demineralizare prealabilǎa
subsuprafetei
E. se produce o distructie spontana a componentei mineralǎ si organica a
cementului acelular
* 16. La examenul cu microscopul electronic de baleiaj se pune în evidentă
prezintǎ între ele perefi fini, calcificafi, ceea ce duce la aparitia unui apect
denumit în:(pag.35)
A. ”cuib de albinǎ”
B. "ciorchine de struguri"
C.”pânzǎ de pǎianjen”
D. "fagure de miere"
E."mǎrgele”
17. În functie de localizarea pe suprafațele dentare, mai mult de 60% dintre
leziunile carioase sunt situate: (pag. 30)
A. în şanţurile şi fosetele ocluzale la copii
B. pe suprafețelor radiculare la pacienți maturi
C. pe suprafetelor radiculare la copii
D. în şanțurile şi fosetele ocluzale la aduți tineri
E. pe suprafetelor radiculare la adulfi tineri
18. Când intensitatea atacului carios scade datorită echilibrării proceselor ele
demineralizare/remineralizare, prin procesul de remineralizare a suprafetei
dentare se vor produce: (pag. 30)
A.schimburi ionice intense
B. mărirea spațiilor interprismatice
C. fixǎri preferențiale de ioni minerali pe suprafata smaltului demineralizat
D. dizolvǎri
E. schimburi ionice de intensitǎți variate
*19. Evoluția procesului carios în dentină are formǎ: (pag.33)
A.sferǎ
B. cub
C. cilindru
D.con
E.triunghiularǎ
35

ODONTOTERAPIE
A. este o leziune greu de decelat pe un dinte uscat dar usor de evidentiat pe dintele
umed
B.are aspect de pată albǎ cretosǎ
C. usor de observat pe suprafetele proximale ale dintilor
D. frecventǎ mai ales la nivelul coletului dentar.
E. inspectarea se face prin palparea suprafetei demineralizate cu ajutorul unei sonde
cu vârful ascutit
21. Corpul leziunii: (pag.33)
A.este denumit şi zonǎ de suprafatǎ
B.este stratul cel mai întins din smaltul cariat
C. pe microradiografie se observǎ o alternare de zone radiotransparente cu zone
radioopace
D. este denumit şi zonǎ de sbsuprafaţǎ
E.pe microradiografie se observǎ striile lui Retzius sunt mai puțin vizibile,mai
sterse
22. Fosetele situate pe suprafetele ocluzale au aspecte morfologice diferite care
pot să influențeze evoluția leziunii carioase. Acestea pot fi: (pag. 30,31)
A. atipice, mai putin de 10% dintre fosete, au un aspect bulbar la periferie și un gât
îngust spre bazǎ
B. un aspect rar întâlnit este acela de fosetă în formǎ de V deschis, o fisurǎ largǎ,
superficialǎ
C. un aspect frecvent întâlnit este acela de fosetă în formă de V deschis, o fisurǎ
largǎ, superficialǎ
D. majoritatea fosetelor din smalt, în proporție de 90% au pe secfiune transversalǎ
o intrare relativ largă, care se continuă cu un șanț cu o lățime de 0,1mm şi o
adâncime de 1 mm, ajungând până în apropierea joncțiunii amelo-dentinare.
E. atipice, mai puțin de 10% dintre fosete, au un aspect bulbar la bazǎ şi un gât
îngust spre periferie
23. Demineralizarea de subsuprafață a cariei în cement: (pag. 35)
A. se produce prin apariția de zone mari de demineralizare care traverseazǎ
cementul și ajung în dentină
B. se produce prin aparitia de mici fisuri care traverseazǎ cementul şi ajung în
dentinǎ
C. la începutul formarii leziunii carioase, aceastǎ suprafatǎ este foarte sensibilǎ la
atacul acid
D. printr-o demineralizare neuniformǎ a cementului
E. printr-o demineralizare uniformă a dentinei subiacente

ODONTOTERAPIE
* 24. În zonele libere ale dinfilor, zone expuse autocurǎjirii si curafirii artificiale,
poate apǎrea:(pag.31)
A. aspectul de patǎ brun-negricioasǎ, localizatǎ în smalt, maole la palpare, matǎ
C. aspectul de patǎ galben-brunǎ, localizata în smalt,moale la palpare,lucioasǎ
D. aspectul de pată brun-negricioasă, localizată în smalt,durǎ la palpare, lucioasǎ
E. aspectul de pată galben-brună, localizată în smalt, dură la palpare, lucioasǎ
25. La nivelul coletului dentar leziunile carioase inițiale: (pag.32)
A. nu este indicată palparea leziunii cu ajutorul sondei dentare
B. apar sub formǎ de pete albe cretoase
C. se observă cu uşurință la un examen vizual
D. sunt uşor de pus în evidenţă prin examen radiologic
E. apar sub formǎ de pete brun-negricioase
26. În leziunea cementară inițială, la microscopul electronic, în prima fază de
evoluţie, se observǎ:(pag.35)
A. invazie microbianǎ
B. în profunzime cementul prezintǎ un strat fin decement calcificat, permeabil
C. distructie imediatǎ a cementului
D. distrucţia difuză a cristalelor de hidroxiapatitǎ
E. la suprafatǎ cementul prezintǎ un strat gros de cement calcificat, permeabil
* 27. Hajkel descrie în cement existența următoarelor tipuri de leziuni
morfopatologice (pag.35)
A. remineralizarea de subsuprafatǎ
B. leziunea cementarǎ aparent normalǎ
C. demineralizarea de subsuprafatǎ
D. leziunea cementarǎ progresivǎ
E. zona de invazie bacterianǎ
28. Pe microradiografie se remarcă faptul că în leziunea cementară inițialǎ existǎ
adesea o zonǎ:(pag.35)
A. superficialǎ puternic mineralizatǎ
B. radioopacǎ
C. care provine din precipitarea mineralelor din sǎrurile de origine salivarǎ din
pelicula externǎ
D. radiotransparentǎ
E. superficialǎ slab mineralizatǎ
37

ODONTOTERAPIE
* 29. Zona de penetrare microbianǎ din cadrul histopatologiei leziunii carinase a
dentinei, prezintă urmǎtoarele caracteristici: (pag.34)
A. este denumită şi stratul acelular
"B. dentina pericanalicularǎ este distrusǎ imediat, prin înmultirea
microorganismelor
C. canaliculele dentinare se îngusteazǎ si se rup,prin unirea lor rezultând
microcavitǎţi pline cu detritus dentinar, microorganisme şi resturi alimentare.
D. dentina din corpul leziunii e mult mai translucidă, îşi pierde structura canalatǎ
și are o culoare brună-negricioasǎ
E. colagenul şi substratul mineral sunt distruse
30. Dentina aparent normalǎ:(pag.34)
A. există condiții favorabile dezvoltarii microorganismelor
B. zona este consideratǎ neafectatǎ dar infectatǎ
C. apare la limita dintre dentina cariată/dentina de reactie si smalt
D. prezintă modificări metabolice care se manifestă prin apariția unor vacuole de
mǎrimi diferite la nivelul prelungirilor odontoblastice, cu degenerescenta
grǎsoasǎ a proceselor odontoblastice care precede scleroza canalarǎ
E. prezintă modificǎri metabolice care se manifestǎ prin apariţia la nivelul
fesutului pulpar de procese de vasodilataţie, edem, stazǎ vascularǎ, mobilizare
de leucocite.
31. Ca urmare a procesului de demineralizare, un examen microscopic pune în
evidență o serie de modificări structurale ale smalțului caracterizate prin:
(pag.30)
A. micsorarea spatiilor interprismatice
B. aparitia unor forme atipice de cristale de hidroxiapatitǎ
C. modificări ale structurii organice a smalțului și scăderea permeabilității sale
D. posibilitatea ionilor de calciu, fosfaţi, natriu, fluor, din salivǎ de a pǎtrunde în
profunzimea smaltului
E. modificări în orientarea cristalelor de hidroxiapatitǎ
32. Leziunea cementarǎ avansatǎ:(pag.36)
A. marginile de cement rămase sunt lipsite de bacterii
B. dentina este expusǎ
C. cementul de la suprafatǎ este total distrus
D. distrucția cementului de la interfata microorganisme/cement determină aparitia
cavitǎtii
E. în cavitate se observǎ resturi de cement intr-o masǎ de microorganisme

ODONTOTERAPIE
33.Zona translucidǎ:(pag.32)
A. este mai poroasǎ decât smaltul normal
B. are un aspect de sitǎ molecularǎ
C. la nivelul acestei zone cantitatea de substante minerale este scǎzutǎ
D. este ultima zonǎ de alterare a smaltului
E. este zona cea mai internǎ a leziunii
34. Dupǎ Newbrun, pe o secfiune longitudinalǎ se pot observa urmǎtoarele zone
histopatologice ale cariei în dentina: (pag.34)
A. zona de demineralizare
B.zonǎ de invazie microbianǎ
C. zonǎ de dentinǎ aparent normalǎ
D.zona de dentinǎ scleroasǎ
E. zonǎ de dezintegrare totalǎ
* 35. Leziuni carioase care se dezvoltă la baza fosetei ot fi decelate: (pag.31)
A. la palparea cu sonda
B. la un examen radiologic
C. la un examen clinic minutios dupǎ ouscare prealabilǎ a suprafetei dentare
D. la un examen clinic de rutinǎ
E. la explorarea cu camera intra-oralǎ

ODONTOTERAPIE
1.4 DIAGNOSTICUL LEZIUNILOR CARIOASE
1. Codul O în sistemul ICDAS pentru leziunile carioase pe suprafefele netede
(vestibular și oral) descrie:(pag.46)
B. dupǎ uscarea prelungitǎ cu aer se observǎ o opacitate care nu se înscrie în aspectulA. semne clinice
evidente de carie
smaltului normal
C. suprafaţă dentară sănătoasă
D. fǎrǎ semne clinice evidente de carie
E. leziune localizată în aproprierea marginii gingivale
2. Aspectul radiologic al cariei proximale în smalt: (pag. 48)
A. extern - de formǎ aproximativ semilunarǎ
B. extern-radiotransparentǎ cenuşie
C. intern-ca o ancosǎ
D. extern- formǎ triunghiulară cu baza largă spre suprafata dintelui şi vârful spre
joncţiunea smalt-dentinǎ
E. intern-radiotransparenǎ triunghiularǎ cu unghiuri rotunjite
3. Diagnosticul pozitiv al recidivei de carie se stabileste pe urmǎtoarele semne clinice:
(pag.44)
A. probe de sensibilitate pulparǎ negative
B. dinte cu restaurare coronară bine adaptatǎ marginal
C. apariția semnelor clinice de carie simplă sau de complicație pulparǎ acutǎ
D. prezenta dentinei necrotice la îndepărtarea restaurării
E. colorație alb-cretoasă/brun-cafenie a smalţului marginal restaurarii
* 4. Codul 1 în sistemul ICDAS pentru leziuni carioase pe suprafețe cu șanțuri și
fosete descrie: (pag.45)
A. leziune cavitară cu dentinǎ vizibilǎ
B. după o uscare de aproximativ 5 secunde se observă o pierdere a structurii dentare la
intrarea în şant, fosetă sau între acestea
C. uzura dentarǎ
D. după o uscare prelungita este vizibilă o opacitate carioasă sau o modificare de
culoare
E. suprafete cu santuri multiple prezentând modificări de culoare în condițiile în care
aceste modificări pot fi întâlnite și la nivelul altor șanțuri și fosete şi care se pot
asocia cu obiceiuri necariogene
a.48)
5. Aspectele radiologice ale cariei simple la nivelul coletulu: (pg
A. în această zonă, diagnosticul poate prezenta dificultăţi datoritǎ fenomenului de
burn-out (ardere radiologică)
B. în stadii mai avansate, se prezintă ca radiotransparente de profunzime variabilǎ
situată imediat sub limita apicală a smaltului
C. au, frecvent, inițial, imagini de farfurie
D. caria ocluzala în smalt si dentinǎ se prezintă ca o radiotransparentǎ cu aspecte
variate, semilunare sau ovale
E. imaginea bipolara isi pierde individualitatea facând loc unei radiotransparente mari

ODONTOTERAPIE
A. sunt reprezentate de radiotransparențe semilunare sau curbiliniare
C. sunt reprezentate de radiotransparenfe situate la marginea obturatiei cu evolutie
spre camera pulparǎ
D. contururile sunt sterse, la limita c materialul de obturatie şi nete în rest
E. sunt reprezentate de radiotransparente de dimensiuni variabile
la examinarea unei restaurări existente analizând urmǎtorii parametrii: (pag.43)
A. defecte ale marginilor de cement
B. existenta unui exces de material restaurator
C. refacerea reliefului ocluzal normal
D. fracturi ale marginilor de smalt
E. absenţa modificǎrilor de culoare
A.dacǎ se absorb mai multe radiatii se generezǎ o intensitate radiologicǎ crescutǎ (radio
opacitate) care apare pe radiografie cu nuanțe variate de gri închis spre negru
C. dacă zona radiografiată este anatomic mai puţin densă, ea absoarbe mai multe radiaţii
D. dacǎ zona radiografiată este anatomic mai densă, ea absoarbe mai multe radiaţii
E. dacǎ se absorb mai puține radiații se genereză o intensitate radiologică redusǎ
(radiotransparenţă) care apare pe radiografie cu nuante variate de gri deschis spre alb
9. Leziunile cavitare pot fi:(pag.40)
A. leziune superficială, microcavitară de suprafatǎ
B. leziune medie, situată în dentină, cu subminarea cuspizilor
C. leziune profundă, cavitară până în zona profundă a dentinei, fǎrǎ subminarea
cuspizilor
D. leziune cavitară în zona dentinei circumpulpare cu iminență de deschidere a
camerei pulpare
E. leziune sub formǎ de fisurǎ
10. Diagnosticul pozitiv de carie simplǎ se stabileşte pe baza următoarelor semne
clinice:(pag.42)
A. teste sensibilitate pulparǎ negative
B. sensibilitate la palpare cu sonda pe pereții juxtapulpari
C. prezenta dentinei necrotice
D. camera pulparǎ deschisǎ
E. percutie în ax şi transversalǎ pozitive
* 11. Un test de detecție ideal al leziunilor dentare trebuie sǎ aibǎ urmǎtoarele
caracteristici, cu exceptia: (pag.39)
B. sa furnizeze date simple, certe si direct corelabile cu evolutia biologicǎ la nielul
structurii investigate
C. sǎ fie usor de utilizat de cǎtre clinician

ODONTOTERAPIED: suportabil de cãtre pacient, acceptabil si eficient raportat la pret E. sǎ nu necesite

o dotare tehnicǎ deosebitǎ12. Notiuni elementare de semiologie radiologicǎ utilizabile în diagnosticul
cariei A. modificǎri de omogenitate a imaginii reprezentate de zone cu intensitate
radiologicǎneuniformǎB. modificări de contur al imaginii reprezentate de contururi sterse C. lipsa
modificărilor de intensitate radiologicǎ a imaginii E. modificǎri de omogenitate a imaginii
reprezentate de zone cu intensitate radiologicǎuniformǎ13. Leziunea carioasă incipientă localizată pe
mijlocul feței proximale: (pag.41)producând modificarea de culoare a crestei marginale B. pentru
confirmarea diagnosticului, se realizeazǎ separarea dinților cu separatorul Ivory pentru a putea palpa
suprafata proximalăC. pentru confirmarea diagnosticului, se utilizează o metodă de transiluminare
care poate evidenția, la nivelul procesului carios, existența unei zone de smalț lipsitǎ de
transparentǎD.se caracterizează prin evoluția lentă în profunzime şi subgingival, interesând în acest
caz și cementul radicular E. în general leziunile proximale se descoperă devreme14. Anatomia
radiologică a structurilor dentare coronare: (pag.47)A. în condiții normale contururile periferice ale
coroanei sau camerei pulpare sunt slab delimitate B. smalţul se îngroaşă progresiv spre joncțiunea cu
cementul, având un aspect ascuțit în sens apical C. dentina apare cu o nuanță de alb mai puțin
intensǎD. camera pulpară este porțiunea de radiotransparenţă care ocupǎ centrul coroanei având o
tentă albă deschisǎE. smaltul coronar se prezintǎ ca zona cu cea mai mare radioopacitate15. Semne
clinice obiective ale cariei secundare marginale: (pag. 43)A. modificare de culoare a obturației vizibilă
în special la dinții frontali B. retenția de resturi alimentare la marginea restaurǎrii C. la palpare cu
sonda în profunzime se constatǎ prezenta dentinei alterate D. prezenta unei discontinuități marginale,
la interfata preparatie/restaurare E. lipsă de substanță cu spațiere la interfata dintre materialul de
restaurare şi pereții preparatiei16. Diagnosticul diferențial al cariei secundare marginale seface cu:
(pag.43)A. inflamaţia pulparǎ acutǎB. gangrena pulparǎC. fractura coronarǎ de origine traumaticăD.
fractura restaurǎrii ocluzo-proximale la nivelul istmului E. pierderile superficiale de material
restaurator

ODONTOTERAPIE17. Caria secundarǎ marginalǎ: (pag.43)A. afecțiune apărută la dinții vitali B.

diagnosticul corect și precoce este usor de realizat C. afecfiune apărută la dintii devitali D. aceastǎ
leziune apare la un interval de timp nedeterminat de la realizarea tratamentului leziunii carioase
inițiale E. reprezintă unul dintre motivele de reparare sau înlocuire a unei restaurǎri18. Codul 2 în
sistemul ICDAS pentru leziunile carioase pe suprafetele proximale (mezial și distal) descrie: (pag.46)A.
pe dintele umed nu se observǎ nici o modificare de culoare caracteristicǎ unei activitǎţi carioase B.
cavitate evidentă cu dentină vizibilăC. modificare vizuală distinctă a smalţului umed D. distrugerea
inițială a smalţului fǎră dentină vizibilǎE. opacitate neconcordantă cu aparența clinică de smalț
sănătosA. forma cavitară medie are o adâncime mai mare de 0,5 mm, suprafata dentinei este moale
la palpare B. forma necavitarǎ se caracterizează prin prezența unei suprafețe poroase, maro-deschis
sau închis C.forma cavitară superficială are o adâncime mai mică de 0,5 mm, suprafata cementului
este dură, regulată, opacă, de culoare variabilă până la maro-închis.D. are loc distrucția stratului de
cement și evoluția rapidă pe suprafața dentinei E. forma cavitară profundă prezintă dentină necrotică
de colorație variabilă, de la gǎlbui la maro-închis20.Codul 5 în sistemul ICDAS pentru leziuni carioase
pe suprafete cu santuri și fosete descrie: (pag.45)A. dupǎ uscarea timp de 5 secunde apare o
pierdere, evidentǎ clinic, a structurii dentare la nivelul intrării în fisură sau șant și o cavitate clarăB.
fluoroza C. cavitatea este profundă şi extinsă cu dentină vizibilă pe podea și pereții laterali ai cavitǎtii
D. leziune cavitară cu dentină vizibilăE. modificǎri de culoare (halou întunecat) la nivel dentinar cu sau
fără distrucție localizatǎ în smalt21. În cadrul examenului odontal se va realiza: (pag.38)B. prin
abreviere vor fi mentionate elementele identificate la nivelul dintilor prezenti C. igienizarea
profesionalǎ a arcadelor dentare D. utilizarea unor examene paraclinice E. apelul dintilor permanenti
si/sau temporari
43

(vestibular și oral) descrie: (pag. 46)

mICDAS pentru leziunile carioase pe suprafefele netede
A. modificare de culoare la nivelul dentinei fǎrǎ distructia smaltului
D. modificare de culoare la nivelul dentinei cu distructia smaltuluisuprafata smaltului
C. leziunea apare sub forma unei umbre sau discoloratii dentinare vizibile prin
E. suprafaţă dentară sănătoasǎ, fǎrǎ semne clinice evidente de carie
3. xistă
2Emare varietate de forme clinice ale leziunilor carioase care se pot clasifica
după mai multe criterii:(pag.38)
A. după momentul apariţiei şi legǎtura cu o restaurare existentǎ
B. dupǎ forma leziunilor
C. dupǎ stadiul de remineralizare al ţesuturilor dure dentare
D. după dinamica de evolutie
E. dupǎ profunzimea leziunilor
24. Evoluția și complicațiile cariei secundare marginale sunt: (pag.44)
A. evolueazǎ spre profunzime determinând infectarea pulpei
B. poate evolua spre suprafață producând fracturarea marginilor preparației
C. poate evolua spre suprafatǎ producând fracturarea apexului
D. poate evolua spre suprafată producând fracturarea dintelui
E. evoluează spre profunzime determinând gangrenă pulpară
*25.Caracteristicile leziunilor carioase situate în zona cervicală: (pag.41)
A. au o tendință de evoluție în profunzime și apoi în suprafatǎ
B. leziunile incipiente, de demineralizare superficialǎ, necavitare pot fi observate sub
forma unor pete albe,cretoase, transparente
C. în faza de debut se observă prin inspecție modificarea de culoare brun-negricioasǎ a
smaltului
D. pot fi observate la un examen clinic amǎnuntit
E. în cazul atrofiilor orizontale ale parodonțiului marginal procesul carios intereseazǎ
coletul dintelui de jur împrejur aceste leziuni devenind carii circulare de colet
26. Leziunile carioase situate sub aria de contact: (pag. 40)
A. putem descoperi la inspecție papila interdentară edemațiată
B. se diagnosticheazǎ prin palparea cu orice fel de sondǎ
C. se caracterizează prin evoluția lentă în profunzime și subgingival, interesând în
acest caz și cementul radicular
D. aparțin de cariile localizate pe fetele proximale ale dinfilor
E. putem descoperi la inspecție papila interdentară de culoare roşie - violacee
cauzǎ carioasǎ sau necarioasǎ. Acestea sunt: (pag. 42)
A. gangrena pulparǎ
B. pulpitele cronice deschise
C. hiperemia inflamatorie
D.leziunile dentare necarioase cu/fǎrǎ pierdere de substantǎ
tite apicale cronice

28. Aspectul radiologic al cariei proximale în smalt și dentină: (pag. 48)

smalt-dentina si vârful spre camera pulparǎ si se intinde în jumatatea externǎ a
grosimii dentinei
B. externă -imaginea bipolarǎ îşi pierde individualitatea fǎcând loc unei
C. internǎ- în cadrul indexului radiologic pentru cari proximale, aceastǎ imagine
D. externa -douǎ triunghiuri radiotransparente, unul mai redus localizat in smalt,
celǎlalt mai ext
29. Semne clinice subiective ale cariei secundare marginale: (pag.43)
B. modificare de culoare a obturatiei vizibilǎ în special la dinfii frontali
C. dureri la masticatie în zona lateralǎ
D. lipsǎ de substantă cu spatiere la interfata dintre materialul de restaurare si peretii
preparatiei
E. dureri ce persistă după îndepǎrtarea excitantului
30. Examenul clinic obiectiv presupune examinarea vizual-tactilǎ a
suprafețelor dentare. La palpare putem constata: (pag. 42)
A.halenǎ fetidǎ
B. prezenta dentinei necrotice de consistență diferită în funcție de tipul de evoluție al
procesului carios
C. prezența unor leziuni ulcerative ale limbii și mucoasei jugale în dreptul dintelui
afectat
D. pierderea de substanţă dură dentară și întinderea în suprafață și profunzime
E. camera pulpară închisă și fără semne de suferintă pulparǎ
* 31.Diagnosticul diferențial al recidivei de carie nu se face cu: (pag.44)
A. inflamaţia pulparǎ acutǎ
B. hiperestezia dentinarǎ
C. gangrena pulparǎ
D. caria secundară marginală
E. necroza pulparǎ
32. Diagnosticul pozitiv al cariei secundare marginale se realizeazǎ pe baza
urmǎtoarelor semne clinice: (pag.43)
A. coloratie alb-cretoasǎ/brun-cafenie a smaltului marginal restaurarii
B. din cauza unei preparări incorecte a cavitǎţii
C. dinte cu obturatie coronarǎ
D. prezenta la palpare cu sonda în profunzime a dentinei necrotice
E. probe de sensibilitate pulparǎ negative
următoarele coduri de detectare a leziunilor carioase ce se înscriu în intervalul 0-6 în
funcție de severitatea leziunii: (pag. 45)
A.Cod 6-Leziune cavitarǎ extinsǎ, cu afectare vizibilǎ a dentinei

D.Cod 5-Leziune cavitarǎ distinctă cu afectare vizibilǎ a dentinei

E. Cod 2-Modificǎri distincte vizibile la nivelul smalfului
*34.Dupa profunzimea leziunilor, leziunea carioasǎ avem: (pag.38)
A. carii uscate
B. leziuni carioase superficiale
C. leziuni cari oase cu evolutie rapidǎ
D. carii primare
E. carii umede
35. Evoluția și complicațiile recidivei de carie sunt: (pag.44)
A. se poate produce fracturarea unor pereti dentari
B. apariția unei inflamații acute
C. caria secundarǎ marginalǎ
D. hiperemieinflamatorie
E. aparitia gangrenei pulpare
* 36. Codul 1 în sistemul ICDAS pentru leziunile carioase asociate cu restaurǎri sau
sigilǎri descrie: (pag.46)
A. după uscarea prelungită cu aer, nu există nici o dovadă de modificare a culorii în
sensul activității carioase
B. leziuni carioase mai mici de 0,5 mm
C. carii marginale în smalt
D. modificări vizuale la nivelul smalțului adiacente unor sigilări sau restaurǎri
E. când suprafataeste umedă există modificări ale culorii în sensul activității carioase
37.Codul 0 în sistemul ICDAS pentru leziuni carioase pe suprafete cu sanțuri şi
fosete descrie: (pag.45)
A. modificare de culoare datoratǎ leziunii carioase
B. modificǎri de culoare extrinseci sau intrinseci
C. distrucţii localizate în smalt fǎrǎ expunerea dentinei
D. când dintele este umedse poate observa o opacitate
E. hipoplazii de smalt
* 38. Imaginea radiologică a unor obturații de durată realizate cu materiale
compozite radiotransparente: (pag.49)
A. prezintă radioopacitate cu contururi relativ nete, caracteristicǎ geometriei cavităţilor
neretentive
B. prezintǎ radioopacitate intensă cu contururi sterse caracteristice geometriei
cavitǎfilor neretentive
C.prezintă radioopacitate intensă care urmăreşte conturul cavităților neretentive
D. prezintǎ radioopacitate intensă cu contururi nete caracteristice geometriei cavitǎtilor
retentive
E. prezintǎ radioopacitate moderatǎ cu contururi caracteristice geometriei cavitǎtilor
neretentive

ODONTOTERAPIE
39. Aspectele radiologice ale cariei simple la nivelul fetelor vestibulare sau orale:
(pag.48)
A. sunt uşor observabile
B. radiotransparenta este, în general, rotundǎ în cazul leziunilor carioase mai mari
D. radiotransparenta este, în general, ovalara sau semilunarǎ pentru leziunile carioase
mai mici
E. au, frecvent, initial, imagini de farfurie
40. Sistemul ICDAS are rolul de a depista leziunile carioase în functie de stadiu de
evoluție și se bazează pe următoarele criterii: (pag.45)
A. prezența unor modificǎri de culoare
B. evaluarea prezentei şi a gradului de afectare a unei suprafete adiacente unei
sigilǎri/restaurǎri
C. aspectul sigilării/restaurării
D. topografia dintilor
E. partea anatomicǎ evaluatǎ
41.Localizările leziunilor carioase situate în şanțuri și fosete: (pag. 39)
A. pe fetele ocluzale ale molarilor și premolarilor
B. în fosetele de pe fețele vestibulare ale molarilor
C. fosetele de pe suprafetele palatinale ale incisivilor centrali și laterali inferiori
D. în fosetele de pe fetele orale ale molarilor
E. fosetele de pe suprafetele palatinale ale molarilor şi premolarilor
42. Dupa dinamica de evolutie, leziunea carioasǎ avem: (pag. 38)
A. leziuni carioase superficiale
B. carii secundare
C. carii uscate
D. leziuni carioase stationare
E. leziuni carioase profunde
43. Obfinerea radiografilor este posibilă datorită caracteristicilor radiațiilor Rontgen
utilizate. Acestea sunt:(pag.47)
A. nu există riscuri în utilizarea acestor radiatii
B. absorbție și ionizare minimǎ
C. ionizarea variabilă a suprafeței senzorului corespunzător ţesuturilor traversate şi
obtinerea, în final, a imaginii radiologice
D. absorbtia variabilǎ a acestora de cǎtre fesuturi care au în alcătuire structuri cu
densitate anatomicǎ diferitǎ
E. penetrabilitatea acestora prin tesuturi
*44. Leziunile dentare necarioase cu/fǎrǎ pierdere de ubstanfă sunt următoarele, cu
exceptia:(pag.42)
A. leziuni atraumatice
B. modificǎri de culoare ale dintilor endogene
C. leziuni ditrofice
D.eroziune
E. modificǎri de culoare ale dintilor exogene

A. imediat poate apǎrea inflamatia pulparǎ croicǎ

C.poate determina, la distantǎ, extractia dentarǎ
D.este nefavorabilǎ dac ele sunt tratate la timp
E. pot determina apariția unor focare de infectie
46. Aspectele radiologice ale recidivei de carie: (pag. 49)
A. sunt reprezentate de zone radioopace, semilunare sau curbiliniare
C. limita de trecere spre dentină este stearsă, pierdută progresiv în intensitate
dentina subiacentǎ
E. sunt reprezentate de zone radioopace, triunghiulare sau conice
* 47. Imaginea radiologică a unor obturații de durată realizate cu materiale aderente
radioopace: (pag. 49)
A. prezintǎ radioopacitate moderată cu contururi caracteristice geometriei cavitǎtilor
neretentive
B. prezintǎ radioopacitate intensă cu contururi sterse caracteristice geometriei
cavităţilor neretentive
C. prezintǎ radioopacitate cu contururi relativ nete,caracteristicǎ geometriei cavitaţilor
neretentive
D. prezintă radioopacitate intensă cu contururi nete caracteristice geometriei cavităţilor
retentive
E. prezintă radioopacitate intensă care urmăreşte conturul cavităților neretentive
48.Codul 6 în sistemul ICDAS pentru leziunile carioase pe suprafetele proximale
(mezial și distal) descrie: (pag. 46)
A. posibilǎ afectare a pulpei coronare
B. creasta marginală poate fi sau nu afectată
C. eroziune
D. umbră întunecată a dentinei subiacente fără pierderea integrității smalului
E. cavitate profundǎ
49. Cariile proximale la nivelul dinților frontali pot prezenta urmǎtoarele localizǎri:
(pag.40)
A. leziune cu evoluție palatinalǎ
B. leziune care întrerupe creasta marginalǎ
C.leziune care submineazǎ creasta marginală și se evidențiază prin apariția petei albe
cretoase la nivelul crestei marginale
D. leziune cu evoluție spre coletul dintelui
E. leziune incipientǎ pe mijlocul fetei proximale
A. prezintǎ radioopacitate moderatǎ cu contururi caracteristice geometriei cavittilor
neretentive
B. prezinta radioopacitate intensǎ cu contururi sterse caracteristice geometriei
cavitǎtilor neretentive

ODONTOTERAPIE
D. prezintǎ radioopacitate intensă cu contururi nete caracteristice geometriei cavitatilor
retentive
E. prezintǎ radioopacitate cu contururi relativ nete,caracteristica geometriei cavitǎtilor
neretentive
51.Leziunile necavitare se caracterizeazǎ prin:(pag.40)
A. sunt usor de diagnosticat
B. prezența demineralizării smalţului
C. suprafața dentară aparent sănătoasă
D. uşoară modificare de transluciditate
E. cu modificǎri detectabile prin mijloace de detectie uzuale
A. se poate recurge pentru precizarea diagnosticului, la examenul radiologic ce
evidențiază pierderea de substanță dură dentară printr-o zonă de radiotransparenţă
localizată la nivelul ariei de contact
B. se poate recurge pentru precizarea diagnosticului, la separarea dentară rapidă
C. în cazul carilor incipiente situate la nivelul ariei de contact și mai ales la molari
care prezintǎ suprafete strânse de contact proximale confirmarea diagnosticului prin
palpare este foarte usor de efectuat
D. putem descoperi la inspectie papila interdentară edemațiată și de culoare roșie -
violacee
E. se evidențiază clinic prin palparea cu sondele dentare cu dublă cudură
53.Metodele clinice indirecte de detecție a leziunilor dentare sunt: (pag.39)
A. fisurotomia
B. metoda vizualǎ cu ajutorul videoscopului
C. tehnici ultrasonice
D. prophyjet
E. radiografie digitalǎ
54. Examenul clinic obiectiv presupune examinarea vizual-tactilă a suprafețelor
dentare. La inspecție se poate observa: (pag.41,42)
A. papila tumefiată, roșie, violacee, sângerândă la atingere (sondă, periaj)
B. modificarea de culoare de la alb-cretos la rosu-violaceu
C. lipsa variabilă de substantă dură dentară
D. camera pulpară închisă și fără semne de suferintǎ pulparǎ
E. prezenta unor leziuni ulcerative ale limbii și mucoasei jugale în dreptul dintelui
afectat
55. Metodele clinice directe de detecție a leziunilor dentare sunt: (pag.39)
A. starea gingiei
B. spectroscopia laser
C. metoda vizualǎ cu separare permanentǎ a dintilor
D. semnul firului de mǎtase
E. markerii coloranti
49

ODONTOTERAPIE56. Metodele exploratorii de detecfie a leziunilor dentare sunt: (pag.39)A.

fluorescenta QLF B. aer abraziunea C. prophyjet D. fisurotomia E. tehnici ultrasoniceA.caria ocluzală în
smalt au, frecvent, inițial, imagini de farfurie B. caria ocluzală în smalt este greu observabilă radiologic
D. caria ocluzalǎ în smalt şi dentină se prezintǎ ca o radiotransparentă cu aspecte variate,semilunare
sau ovale E. caria ocluzală în smalt și dentină se prezintă ca o radiotransparenţǎ cu aspecte
variate,triunghilare sau conice58. Caria simplǎ: (pag.38)A.poate fi umedǎ, caracteristicǎ vârstelor
înaintate B. pot apărea dificultăți în evidențierea pierderilor minime de fesut dentar în zone precum
suprafața de contact interdentară, fisuri sau șanțuri, din cauza lipsei de vizibilitate C. se clasifică după
dinamica de evoluție D.este cel mai frecvent diagnostic de îmbolnăvire endodonticăE. există dificultăți
în precizarea momentului în care o leziune trece de la faza de demineralizare a smalțului și dentinei la
faza de leziune cavitarǎ59. Codul 5 în sistemul ICDAS pentru leziunile carioase asociate cu restaurǎri
sau sigilări descrie: (pag.47)A. lipsă de substanță dură dentară mai mare de 0,5 mm B. cavitate
adiacentă unei restaurări/sigilări cu dentină expusăC. există pierdere de substanţă dură dentară
evidentă, cavitatea extinsă în profunzime sau suprafață iar dentina este vizibilă, atât pe pereții
cavității cât și la nivelul peretelui pulpar/parapulpar D. leziuni carioase mai mici de 0,5 mm în
smalț/dentină/cement adiacente unei restaurǎri/sigilǎri E. existǎ o evidentǎ discontinuitate la nivelul
marginilor restaurării sau sigilării care poate fi detectată prin introducerea vârfului sondei (de 0,5
mm) de-a lungul marginilor unei restaurări sau sigilări60. Examenul clinic subiectiv al cariei simple
este realizat pe baza simptomatologiei pe care o descrie pacientul, și anume: (pag. 41)A. sângerarea
papilei interdentare la masticație sau la periaj B. halenǎ fetidǎC. prezența modificărilor de culoare E.
camera pulpară închisă și fără semne de suferinţă pulpară

ODONTOTERAPIE
1.5 DIAGNOSTICUL LEZIUNILOR NECARIOASE
1. Factorii perturbatori cu acțiune generală, care cauzeazǎ modificǎrile de
structură, pot fi: (pag.52)
A. ingestie excesivǎ de fluor până la 8 ani
B. anoxie intrauterinǎ
C. factori infectiosi intrauterini
D. factori infectiosi extrauterini
E. traumatisme la nastere
2. Discromii congenitale pot fi cauzate de: (pag. 56)
A. tetraciclina
B. icter neonatal
C. cardiopatia cianogenǎ la copil
D. incompatibilitate Rh maternofetalǎ
E. degradarea hemoglobinei
3. Leziunile din distrofile dentare primare pot fi: (pag. 51)
A. anodontii
B. caria rampantǎ
C. dentinogeneza imperfectǎ
D.macrodontie
E. sindromul Dubreuil Chambardel
4. Sindromul de hipomineralizare molar-incisiv (MIH): (pag. 52)
A. prezintă afectări ale incisivilor asociate sau nu cu afectări ale molarilor de 12
ani
B. uneori, pot fi afectate şi vârfurile premoralilor
C. zone de smalf demineralizat cu aspect de pete alb-cretos și suprafaţă lucioasă
D. reprezintǎ hipomineralizarea smalțului unor dinţi permanenți
E. uneori, leziunile au aspect asimetric
5. Discromiile dobândite pot fi determinate de: (pag. 56)
A. discromie prin degradarea hemoglobinei
B. substante medicamentoase administrate sistemic
C. discromie prin pătrunderea substanțelor rezultate din combustia gudronului din
tutun prin fisuri
D. substante utilizate în tratamentele dentare
E. defecte ale dentinei
* 6. Fluoroza dentarǎ: (pag.52,53)
A. la depășiri moderate ale concentrației normale de fluor sanguin zonele de
hipomineralizare se înmultesc și se mǎresc în toate planurile, find însoțite și de
zone hipoplazice
B.nivelul fluorului din sânge care este invers proporțional cu cantitatea de fluor
ingerată din apa de băut, alimente sau din produsele fluorurate.
C. gravitatea aspectului clinic al fluorozei este invers proportionalǎ cu nivelul
fluorului din sânge
D. este o tulburare a dezvoltǎrii smaltului datorate excesului de fluor din sânge in
E. se formeaza un smal hipomineralizat/poros acoperit la exterior de un strat deprimii 18 ani de viatǎ
smalt sǎnǎtos cu grosime variabilǎ
7. Leziunile de uzurǎ generate de contacte cu factori abrazivi sunt generate de:
(pag.55)
A. fumatul pipei
B. bruxism
C. tehnica incorectǎ de periaj
D. periute manuale cu peri tari
E. eroziune
8.Leziuniie de uzurǎ generate de contacte dento-dentare directe au urmǎtoarele
cauze: (pag.54,55)
A. bruxism
B. eroziune
C. atritie
D. periajul
E. abraziune
9.Clasificarea leziunilor de uzură se face după: (pag. 53,54)
A. numǎr
B. distributie
C. localizare
D. severitate
E. etiologie
10. Anodonţia: (pag.51)
A.poate fi partialǎ
B. nu poate fi asimetricǎ
C. poate fi fǎrǎ persistenta corespondentului temporar
D. poate fi cu spaţiu păstrat
E. apar bombări ale crestelor alveolare
.
11.Leziunile de uzurǎ cervicale pot fi clasificate în funcție de aspect Acestea pot
fi:(pag.54)
A.,,wedge-shaped”
B. convexe
C. concave
D. cu aspect de ,,panǎ”
E. cu aspect mixt
12.Dens in dente:(pag.51)
A. anomalia apare, mai ales, pe incisivii laterali mandibulari
B. zona de comunicare dintre exterior și cavitație este retentivă
C. diagnosticul se stabileşte cu în urma unui control de rutină
D.prezintă în interior o cavitate rezultată din invaginarea smalfului
E. datoritǎ raportului foarte apropiat cu camera puparǎ, cariile simple apǎrute aici,
frecvent,se complicǎ

ODONTOTERAPIE
13. Discromiile apărute după formarea dintelui sunt: (pag.56)
A. fiziologice - discromii generate de remineralizarea smalțului
B. patologice - discromii generate de demineralizarea smaltului
C. patologice - discromii generate de depuneri de dentină primarǎ
D. patologice - discromii generate de depuneri de dentinǎ terţiarǎ
E. fiziologice - discromii generate de depuneri de dentinǎ secundara
14.Discromii exogene: (pag. 55)
A. se îndepărtează după curățarea profesională
B. sunt generate de depuneri pe dinte care poate avea suprafata lucioasǎ şi
morfologie normală sau anormalǎ
C. cauzate de microorganismele cromogene
D. existenta disfunctiilor salivare previn aparitia lor
E. sunt generate de depuneri pe dinte care poate avea suprafață rugoasǎ,cu
morfologie corectǎ
15. Traumatismele dentare sunt reprezentate de: (pag. 55)
A. fractura coronarǎ nepenetrantǎ
B. fractură radiculară necomplicatǎ
C. fisura coronarǎ
D.fisurǎ radicularǎ
E. fracturǎ coronarǎ complicatǎ
16. Distrofile dentare primare evolutive sau active: (pag. 53)
A. leziunile implică întreaga suprafața coronară și toți dintii
B. anomaliile de structură ale smalțului care au cauze genetice se numesc
dentinogeneze imperfecte
C. sunt anomalii cauzate de factori genetici
D. anomaliile de structurǎ ale dentinei de cauzǎ geneticǎ se numesc amelogeneze
imperfecte
E. structurile dure produse prezintă anomalii
17.Discromiile combinate (endogene și exogene): (pag. 57)
A. aspectul inițial este, întotdeauna, alb-cretos
B. nuanfele maronii, negricioase pot fi generate de produșii de metabolism ai
bacteriilor acidogene
C. aspectul inițial este, întotdeauna, brun-negricios
D. pe suprafefele rugoase de smalt ale cariilor necavitare, se pot depune depozite
extrinseci
E. nuanfele alb-cretoase pot fi generate de anumite depozite extrinseci rǎmase
blocate, în profunzimea zonei demineralizate
18. Discromiile endogene: (pag.56)
A. se mai numesc şi extrinseci
C. sunt generate de modificări ale structurii țesuturilor dure
D. se mai numesc și intrinseciE. sunt generate de patrunderea si cantonarea în structura durǎ dentara
în formare a
unor agenti coloranti
53

ODONTOTERAPIE19. Leziuni de uzurǎ generate de mediu acid sunt cauzate endogen de: (pag, 54A.
bulimia nervosa B. regurgitatii acide C: exces de alcool D. utilizarea cronicǎ a anumitor medicamente
E. anorexia nervosa20.Petele alb-cretoase din distrofile stabile: (pag.56)A. sunt generate de afectiuni
ale dintilor temporari B. sunt generate numai de tulburările prenatale C. leziunile sunt prezente la
eruptie D. au tendintǎ la evolutie E. sunt generate de ingestia masivǎ de glucide până la 9 ani21.
Leziunile de pe smalt în formele hipoplazice: (pag. 52)A. apar mici depresiuni aşezate în zone paralele
cu marginea ocluzalǎB. apar mici şanțuri aşezate în zone paralele cu marginea incizalǎC. apar zone
alb-cretoase, de demineralizare, cu profunzime variabilǎD. apar şanțuri mari aşezate perpendicular cu
marginea ocluzalǎE. apar zone alb-cretoase, acoperite de straturi de smalt sănătos lucios, de grosime
variabilǎ22. Leziunile de pe smalț în formele hipomineralizate: (pag.52)A. apar zone alb-cretoase, de
demineralizare, cu profunzime variabilǎB. apar mici depresiuni aşezate în zone paralele cu marginea
ocluzalăC. apar zone brun-negricioase, acoperite de straturi de smalt mat D. apar mici şanțuri aşezate
în zone paralele cu marginea incizalǎE. apar zone alb-cretoase,acoperite de straturi de smalt sănătos
lucios, de grosime variabilǎ23. Dinţii supranumerari incluşi: (pag. 52)A. diagnosticul de precizie se
pune cu ajutorul examenelor paraclinice B. persistenta dintilor temporari C. nu afecteazǎ pozitia
celorlalti dinti D. apar bombări ale crestelor alveolare E. cel mai rar este meziodensul*24. Afirmațiile
urmǎtoare despre discromia tetraciclinică sunt adevǎrate, cu exceptia: (pag.56)A. dintele devine gri cu
evoluție spre gri închis B. gradul de colorare a structurii dure dentare depinde de doza de antibiotic,
durata tratamentului C. tetraciclina se fixeazǎ la dentina şi smaltul erupt D. dintele devine galben cu
evolutie spre maro E. gradul de colorare a structurii dure dentare depinde de durata tratamentului

25. Modificările de structură generate de factori perturbatori cu acțiune localǎ în

fluoroza dentarǎ:(pag.53)
A. pierderi de structură durǎ
B. leziunile apar la eruptie
C. leziunile au tendintǎ la evolutie
D.pete,frecvent mate
E. leziuni asociate care apar simetric
*26. Dintele din taurodontism: (pag.52)
A. prezintă angulare anormală
C. este o protuberantǎ în formǎ de ghiarǎ, are un corn pulpar şi este localizat Ia
nivelul dintilor frontali
D. are aspect clinic normal dar cu camerǎ pulpară anormal de lungǎ, fǎrǎ
E. prezintǎ aspect modificat având o protuberantǎ (proeminentǎ) pe suprafata
externǎ a dintelui
27. Aspectele clinice ale fluorozei dentare pot fi: (pag.53)
A. modificări ale compoziției smaltului
B. modificări de culoare
C. modificǎri de grosime ale smaltului
D. modificǎri de dezvoltare
E. modificări ale reliefului smaltului
28. Leziunile de abfractie:(pag.55)
A. au suprafata internǎ foarte matǎ
B. sunt generate de trauma ocluzalǎ
C. abfractii multiple se pot identifica, frecvent, la pacientii cu bruxism
D.ele pot evolua până la decapitarea rădăcinii
E. sunt pierderi de structură dură cu aspect de ,,panǎ"
29. Discromiile cu etiologie necarioasă apărute înainte de formarea dintelui pot fi:
(pag.56)
A. pete brun-negricioase din distrofii stabile
B. pete alb-cretoase din distrofi stabile
C. suprafete maro din distrofi evolutive
D. suprafete galbene din distrofi evolutive
E. suprafete alb-cretoase din distrofii evolutive
30. Clasificarea leziunilor de uzură după etiologie sunt: (pag.54)
A. mecanicǎ-fiziologicǎ-bruxism
B. complexǎ-patologicǎ -atritie
C. mecanicǎ - patologicǎ - abraziune
D.chimicǎ-patologicǎ intrinsecǎ - eroziune
E. chimicǎ - patologicǎ extrinsecǎ - eroziune

31. Leziuni de uzurǎ generate de mediu acid sunt cauzate exogen de: (pag. 54)
A. anorexia nervosaB. bulimia nervosaC. utilizarea cronică a anumitor medicamente
D.exces de citrice
E. regurgitatii acide
32. Leziunile din distrofile dentare secundare sunt: (pag.51)
A. dinti supranumerari
B. caria rampantǎ
C. sindromul Dubreuil Chambardel
D. odontodisplazia regionalǎ
E. caria de biberon
*33. Leziunile discoidale: (pag.55)
A. situate mai rar vestibular
B. sunt pierderi de structură dură extinse în profunzime
C. situate mai frecvent oral
D. se mai numesc și lenticulare
E. au suprafata internǎ matǎ
34. Discromiile cu etiologie carioasă apar după formarea dintelui și pot fi:
(pag.56)
A. localizate, generate de caria simplă cavitarǎ
B. localizate,generate de caria simplǎ necavitarǎ
C. generalizate,generate de caria simplǎ cavitarǎ
D. generalizate,generate de caria complicatǎ
E. localizate, generate de caria complicatǎ
* 35. Cea mai cunoscută discromie din cauza substanfelor medicamentoase
administrate sistemic este: (pag.56)
A. discromia cu metronidazol
B. discromia tetraciclinicǎ
C. discromia cenuşiu-negru
D. discromia bleu-gri
E. discromia eritromicinicǎ

ODONTOTERAPIE
1.6 PRINCIPII GENERALE DE
TRATAMENT

AL

CARIEI SIMPLE
1.Factorii care condifioneazǎ efectuarea preparației sunt: (pag.59,60)
A. bugetul pacientului
B. structurile dento-maxilare corelate
C. momentul realizării restaurării morfofuncţionale
D. structurile odontale implicate
E. abilitățile și cunoștințele medicului dentist
2.La cavitățile de clasa a III-a Black putem avea mai multe posibilități de acces
pentru deschiderea procesului carios: (pag.61)
A. acces indirect atunci când creasta marginală este întreruptă oral
B. acces direct când creasta marginală este doar subminatǎ
C. în procesele carioase care au evoluat spre vestibular accesul este direct
direct în cazul dintilor rotati, în malpozifii, treme, disteme sau cand lipseste dintele
vecin
E. accesul se poate face indirect prin separarea temporarǎ a dintilor
3. La cavitatea de clasa a IV-a, în cazul distrucției unghiului incizai prin procesul
carios, retenția se realizeazǎ: (pag. 64)
A. în cazurile cu pierdere importantă de substanță dură dentară se pot folosi mijloace
suplimentare de retenție - ştifturile parapulpare
B. după îndepărtarea dentinei alterate se realizează prepararea cavități cu unghiuri
bine exprimate între pereti
C. în cazul în care distructia este mare se poate prepara o cavitate suplimentarǎ de
retenție, pe fața orală, în formă de pișcot
D. nu se bizotează marginile de smalț
E. se realizeazǎ restaurarea cu materiale aderente
4. Faza de tratament restaurator în tratmentul leziunilor carioase simple: (pag. 59)
A. presupune crearea unei preparatii care prin caracteristicile sale să permită inserarea
și menținerea restaurării în interiorul său
B. obiectivul poate fi realizat prin tehnici de restaurare directe
C. urmǎreşte rfacerea morfofuncțională a dintelui afectat de leziunea carioasǎ
D. obiectivul poate fi realizat prin tehnici de restaurare indirecte
E. urmăreşte realizarea protectiei dentino-pulpare
5. Păstrarea zonelor de dentină alterată se poate face numai în anumite condiții:
(pag.61)
A. pacientul să fie tânăr și clinic sănătos
B. dintele respectiv sǎ nu aibǎ în antecedente simptomatologie caracteristicǎ
inflamatiei pulpare
C. sǎ existe un acces direct în cavitate care sǎ permitǎ efetuarea cu uşurinţǎ a
manoperelor terapeutice
D. se va realiza tratamentul plägii dentinare prin coafaj direct în doi timpi
E. să nu afecteze culoarea dintelui

ODONTOTERAPIE
6. Pentru asigurarea formei de rezistentǎ trebuie respectate anumite reguli generale:
(pag.65)
A. se pǎstrează porțiuni de smalt fără inserție pe dentină subiacentă sănătoasă sau
B. orientarea peretilor cavitătii trebuie facută astfel încât aceştia sǎ fie paraleli cuporţiuni de smalt
subțiate
C. orientarea perefilor cavităfii trebuie facută astfel încât acestia sǎ fie perpendicuaridirectia
transmiterii fortelor
D.se va asigura o grosime suficientǎ pentru materialul de restaurare (2 mm)cu direcția transmiterii
forţelor
E. extensia marginilor cavitǎfii va avea în vedere desfintarea unor cuspizi şi creste
marginale susţinute de dentină sănătoasă
* 7. Cavitatea orizontaiă și cea verticală, desfășurate ntr-un pian, trebuie sǎ aibǎ
urmǎtoarele rapoarte:(pag.64)
A. adâncimea cavităţii orizontale sǎ fie aproximativ 1/3 din înǎltimea totalǎ a cavitǎtii
verticale
B. unghiul de întâlnire dintre peretele pulpar și parapulpar nu se va bizota pentru a
preveni fracturarea materialui de restaurare
C. adâncimea cavităţii verticale să fie aproximativ 2/5 din înălţimea totală a cavităţii
orizontale
D. axul celor două cavități să fie în planuri diferite
E. istmul de întâlnire dintre cavitatea orizontală și cea vertială trebuie sǎ fie 1/2 din
lǎțimea dintelui pentru a preveni fractura restaurării
8. Pentru realizarea retenției la cavitatea proximalǎ: (pag.63)
A. în cazul în care cavitatea proximalǎ este extinsă se pot utiliza ştifturi orizontale sau
verticale parapulpare
B. pereții vestibular și oral, vor fi plasați în afara contactului cu dintele vecin și vor fi
uşor convergenți spre ocluzal
C. pentru o cavitate mare pentru retentie este suficient paralelismul a cel putin 2 pereti
verticali în raport cu axul dintelui
D. preparația trebuie să aibă o dimensiune mezio-distală de minim 1,5 mm
E. pereții vestibular și oral, vor fi plasați în contact cu dintele vecin și vor fi ușor
divergenţi spre ocluzal
9. Finisarea marginilor cavității: (pag. 65)
A. trebuie sǎ asigure o configuratie liniarǎ
B. trebuie un unghi optim de întâlnire cu suprafata externă coronarǎ a peretilor laterali
C. trebuie sǎ asigure o configuratie în trepte
D. această etapă nu include bizotarea marginală
E. trebuie sǎ asigure o configurație cu anfractuozități a pereților cavității
* 10. Cavitatea de clasa a III-a Black: (pag. 60)
A. rezultă în urma tratamentului proceselor carioase localizate la molari şi premolari în
fosetele supracingulare, pe fetele palatinale ale frontalilor superiori
frontali, pe fetele proximale, cu unghiul incizi pǎstrat
C. rezultǎ în urma tratamentului proceselor carioase localizate la nivelul dintilor

D. rezultǎ în urma tratamentului proceselor carioase localizate pe fetele vestibulare şi orale ale
tuturor dinților, în treimea cervicalǎE. rezultǎ în urma tratamentului proceselor carioase localizate pe
fetele proximale ale molarilor şi premolarilor11. Faza de tratament chirurgical în tratamentul
leziunilor carioase simple: (pag. 59)B. are drept scop îndepărtarea țesuturilor dure dentare alterate
ireversibil de procesul carios C.se adreseazǎ în primul rând plǎgii dentinare care este expusă actiunii
factorilor cu potential patogen D. este ultima etapă în tratamentul leziunilor cariase simple E.
presupune crearea unei preparaţii care prin caracteristicile sale să permită inserarea și menținerea
restaurării în interiorul său12. Realizarea extensiei preventive: (pag. 62)A. se referǎ la realizarea unei
preparații care sǎ asigure mentinerea şi stabilitatea restaurǎrii B. forma de contur a cavității se va
stabili în timpul preparării C. reprezintă plasarea marginilor preparației în plin țesut dentar dur
sănătos, pe suprafețe autocurățibile sau accesibile curățiri artificiale D.aceastǎ etapă presupune
imaginatie din partea clinicianului bazatǎ pe experientǎclinicǎE. nu existǎ reguli stricte în realizarea
formei de contur pentru o cavitate conventionalǎ13. La cavitatea de clasa a II-a, pentru asigurarea
rezistenței trebuie: (pag. 65)A. la cavitatea verticală rezistența se realizează prin scurtarea din înălțime
a pereților vestibular sau oral atunci când aceștia sunt constituiți numai din smalțB. pereții vestibulari
și orali ai cavității ocluzale să fie convergenti spre ocluzal C. în cazul cuspizilor nesusuținuți de dentină
sănătoasă, pentru creşterea rezistenţei se recomandă căptușirea bolților cuspidiene D. aceastǎ
cavitate de retenție de pe suprafața ocluzală trebuie să aibă dimensiuni vestibulo-orale de cel puțin
1/4 din distanța măsurată între cuspidul vestibular şi oral E. zona de întâlnire între cele două cavități
trebuie ascuțitǎ14. Faza de tratament medicamentos în tratamentul leziunilor carioase simple:
(pag.59)A. are drept scop îndepartarea fesuturilor dure dentare alterate ireversibil de procesul carios
B. urmărește refacerea morfofuncțională a dintelui afectat de leziunea carioasǎC. urmărește
realizarea protecției dentino-pulpare D. se adresează în primul rând plăgii dentinare care este expusǎ
actiunii factorilor cu potential patogen E. se numește "tratamentul plăgii dentinare"
59
ODONTOTERAPIE

ODONTOTERAPIE
*15. La finisarea marginilor de smalf trebuie sǎ finem seama de urmatoarele,cu
exceptia:(pag.66)
A. prismele de smalt secfionate de la nivelul marginilor externe sǎ fie sprijinite pe
prismele subiacente
B. materialul utilizat pentru restaurare
C. directia prismelor de smalt
D. forma prismelor de smalt
E. loclizarea marginilor preparatiei
A.se pot face concesii în ceea ce priveste rezistența, din motive financiare
B. pentru cavitățile convenționale, presupune realizarea unor unghiuri obtuze între
peretele lateral al cavității și suprafața smalțului
C. existența unor pereți de smalt susţinuți de dentină sănătoasă
D. se poate pǎstra unghiul incizai subminat
E. grosimea materialului de restaurare trebuie sǎ fie de minim 3 mm
17. Exereza dentinei alterate: (pag.61)
A. în cavitățile de adâncime medie se acceptă păstrarea dentinei dure pigmentate pe
podeaua cavității sau chiar a unor zone punctiforme de dentinǎ alteratǎ, în dreptul
coarnelor pulpare
B. în cavitățile superficiale țesutul dentar alterat se îndepǎrteazǎ în totalitate până în
smalt şi dentină dură sănătoasă, normal colorată
C. reprezintǎ etapa de îndepǎrtare a fesuturilor dentare necrozate
D. în cavitățile profunde se îndepărtează dentina alterată până în dentină dură
sănătoasă sau până în dentină dură, pigmentată, pentru a nu transforma ocavitate
medie într-o cavitate profundǎ
E. repzerintǎ etapa de tratament a plǎgii dentinare
18. La premolarii superiori care prezintă un proces carios ocluzal situat în șanțul
intercuspidian și extins în șanțurile din fosetele meziale și distale, preparaţia va lua
urmǎtorul aspect: (pag.62,63)
A. de fagure de miere
B. de piscot
C. de ancosǎ
D. de sferǎ
E. de fluture
19. La cavitatea de clasa a V-a retenția se obține prin: (pag. 64)
A. pentru suplimentarea retenției se pot realiza 2 şanturi de retenție realizate cu o frezǎ
roată în unghiul de întâlnire între pereții laterali ai cavității și cel parapulpar
C. pentru suplimentarea retenției se pot realiza 4 pufuri de retentie în cele 4 puncte
axiale ale preparatiei
D.înclinarea convergentă a pereților laterali spre peretele parapulpar al cavitǎtii
sens mezio-distal, conturul extern al dintelui, acesta perete rezultând concav

ODONTOTERAPIE
20. La cavitatea de clasa I, forma de retenfie se realizeazǎ printr-o anumitǎ orientare
a pereților verticali ai cavității în raport cu peretele pulpar: (pag. 63)
extinse, uneori sunt necesare mijloace suplimentare de retenti precum pivoturi
parapulpare
B.peretele pulpar trebuie sǎ fie plan sau în trepte
C. pentru o cavitate mare pentru retentie este suficient paralelismul a cel putin 2 pereti
verticali în raport cu axul dintelui
E. peretii vestibular și oral, vor fi plasați în afara contactului cu dintele vecin şi vor fi
uşor convergenti spre ocluzal
21. Obiectivele preparării cavitǎților sunt: (pag. 59)
B. realizarea conditiilor necesare pentru efectuarea tuturor manoperelor pânǎ la
finalizarea tratamentului
dintelui sǎ nu producă fractura unei componente din ansamblul dinte/restaurare
coronară sau dizlocarea restaurǎrii
apariția recidivei de carie sau instalarea unei noi leziuni carioase la interfata cu
dinte/restaurare
E. îndepǎrtarea substantei dure dentare alterate ireversibil cu protejarea
corespunzătoare a organului pulpar
22. La cavitatea de clasa a III-a retentia se realizeazǎ prin: (pag.64)
A. conservarea unei portiuni cât mai mari din peretele prin care s-a realizat accesul la
procesul carios
B. prepararea unei cavități de retenție pe fața orală în formă de coadă de rândunică
C. întâlnirea pereților laterali cu peretele parapulpar în unghiuri rotunjite
D. 4 puturi de retentie în cele 4 puncte axiale ale preparatiei
E. accentuarea unghiurilor de întâlnire dintre pereții laterali și în special a unghiului
incizal
23.La cavitatea clasa a III-a, a IV-a şi a V-a finisarea marginilor: (pag.66)
A. constă în realizarea unor margini netede, cu linii drepte, fără anfractuozitǎți
B. în cazul utilizării materialelor de restaurare aderente nu se face bizotarea marginilor
de smalt
C. constă în realizarea unor margini netede, cu linii curbe, fǎră anfractuozitǎti
D. constǎ în realizrea unor margini în scări, cu linii curbe, fără anfractuozități
E. în cazul utilizării materialelor de restaurare aderente se face bizotarea marginilor de
smalt
24. Toaleta finală a cavităţii: (pag.66)
A. se izolează dintele, se usucă apoi cavitatea cu jet de apǎ
B. se realizează spǎlarea cavitǎţii cu jet de aer pentru a îndepǎrta resturile de tesuturi
dure
C. se realizează tratamentul plăgii dentinare în functie de forma cavitǎtii
D. se realizează spălarea cavității cu jet de apă pentru a îndepărta urmelor de saliya şi

ODONTOTERAPIE
sânge
E. se realizeaza tratamentul plagii dentinare în funcfie de aspectul dentinei de pe
peretele pulpar şi parapulpar
A. lǎţimea vestibulo-oralǎ a preparatiei trebuie sǎ fie 1/3 din distanta mǎsuratǎ între
vârful cuspidului vestibular și cel oral
B. nu se vor păstra porțiuni de smalt fǎrǎ inserţie de dentinǎ sǎnǎtoasă subiacentǎ sau
C. pentru asigurarea rezistentei perefii de smalt trebuie sã formeze un unghi mai mic
de 90° în raport cu suprafata externǎ a dintelui
D. extensia marginilor cavitǎţii va avea în vedere pǎstrarea unor cuspizi şi creste
marginale susținute de dentinǎ sănătoasǎ
E. pentru a se realiza o cavitate rezistentă la forfele de masticație trebuie ca orientarea
pereţilor cavitǎtii sǎ fie fǎcută astfel încât să fie oblici pe directia de actiune a
forfelor
26. Următoarele principii de bază trebuie respectate în realizarea formei de contur
pentru o cavitate convențională: (pag. 62)
A. marginile cavitǎţii se vor plasa în zonele dentare supuse autocurățirii și curățirii
artificiale, în contact cu vârfurile cuspizilor şi crestele marginale
B. se va îndepărta parțial smalţul subminat, fǎră suport de dentină sănătoasă precum și
prismele de smalț modificate ca aspect și culoare
C. conturul exterior trebuie realizat din curbe line,unghiuri rotunjite şi linii drepte
D. conturul intern al cavității presupune realizarea spațiului necesar pentru materialul
de restaurare pentru a asigura rezistența la fractură sub influența forțelor de
masticatie
E. marginile cavităţii vor fi plasate astfel încât să permită o bună închidere marginală
şi o bună finisare a restaurǎrii
27.Împotriva tendinței de dislocare sagitală (mezio-distală) a obturației se opun:
(pag.64)
A. retenția realizată de cavitatea orizontală sub formǎ de piscot
B. unghiul dintre peretele gingival și pereteleparapulpar drept
C. întâlnirea în unghiuri bine exprimate a pereților oral și vestibular cu peretele
parapulpar
D. retenţia realizatǎ de cavitatea orizontalǎ sub formǎ de coadǎ de rândunică
E. unghiul dintre peretele gingival și peretele parapulpar ascufit
* 28. Asigurarea retentiei: (pag. 63)
A. reprezintă plasarea marginilor preparației în plin țesut dentar dur sănătos, pe
suprafețe autocurățibile sau accesibile curățirii artificiale
B. se referă la realizarea unei preparații care să asigure mențnerea şi stabilitatea
restaurǎrii
D.reprezintǎ etapa în care se realizeazǎ calea de abordare a procesului carios
preparatiei şi a materialului de restaurare la solicitări funcționale

ODONTOTERAPIE
A. ea se realizeazǎ în douǎ planuri: transversal (vestibulo-oral) şi vertical (ocluzo-
radicular)
B. forma exterioarǎ a cavității va fī reniformă și adâncimea cavității este de 0,5 mm de
la joncțiunea amelo-dentinarǎ
C. constă în îndepărtarea smalțului demineralizat de la marginea cavitǎţii
totalitate a fesuturilor dure alterate ireversibil, smalțul modificat de aspect și culoare
de la marginile cavitǎtii
E. forma exterioarǎ a cavitatii va fi în formǎ de ,fluture"şi adâncimea cavității este de
5 mm de la joncţiunea amelo-dentinarǎ
30. În realizarea formei de contur pentru o cavitate conventionalǎ trebuie respectate
câteva principii de bază: (pag. 62)
A. amplasarea marginilor cavităţii se face în plin fesut sǎnătos, scop în care se vor
B. conturul cavității va fi realizat până la obtinerea unei jonctiuni amelo-dentinare
indemne de carie
C.se va îndepǎrta partial smalful subminat, fǎră suport de dentină sănătoasă precum şi
prismele de smalț modificate ca aspect și culoare
D.. marginile cavității vor fi plasate astfel încât să permită o bună închidere marginalǎ
și o bună finisare a restaurării
E. se vor plasa marginile cavității astfel încât sǎ se evite zonele cariosusceptibile,
obiectiv realizabil prin situarea acestora în zonele indemne ele carie, în contact
direct cu santurile şi fosetele
*31.După Black, cavitatea care rezultă în urma tratamentului proceselor carioase
localizate pe fețele vestibulare și orale ale tuturor dinților, în treimea cervicalǎ este:
(pag.60)
A. cavitatea de clasa a II-a
B. cavitatea de clasa a IV-a
C. cavitatea de clasa a III-a
D. cavitatea de clasa a VI-a
E. cavitatea de clasa a V-a
32. Principiile (regulile) lui Black pentru prepararea cavităților sunt: (pag. 61-66)
A. realizarea extensiei preventive
B. asigurarea esteticii cavitǎtii
C. finisarea marginilor cavitǎţii
D. toaleta initialǎ a cavitǎtii
E. închiderea procesului carios
A. include leziunile localizate pe fetele proximale la dinții frontali şi laterali
suprafața radiculară, cu sau fără extindere pe fetele proximale
C. rezultǎ în urma tratamentului proceselor carioase localizate pe fetele vestibulare şi
orale ale tuturor dintilor, în treimea cervialǎ
D. include leziunile localizate pe suprafefele cu santuri si fosete ale dintilor laterali,

ODONTOTERAPIE
zona supracingularǎ la dintii frontali superiori, marginea incizalǎ a dinfilor frontali
E. rezultǎ în urma tratamentului proceselor carioase localizate la nivelul dintilor
frontali, pe fetele proximale, cu unghiul incizai pǎstrat.
A. dacǎ se foloseste instrumentarul rotativ se vor utiliza freze cilindrice, cu diametrul
B. îndepǎrarea dentinei alterate se face începând de pe peretele pulpar si parapulpar si
la final pe peretii laterali
C. în cavitățile profunde, unde există riscul deschiderii accidentale a camerei pulpare,
se face izolarea dintelui înainte de exereza dentinei alterate de pe peretele pulpar
sau parapulpar, pentru a evita infectarea puipei cu germeni microbieni
nu se exercita presiuni
E. este de preferat sǎ se utilizeze instrumentele actionate manual bine ascutite pentru
cǎ instrumentarul rotativ produce căldură și vibrații nocive pentru pulpa dentarǎ
35. La cavitatea clasa a II-a finisarea marginilor: (pag.66)
A. la cavitatea orizontală constă în realizarea unor pereti cu o configuratie linearǎ, în
trepte,fǎrǎ anfractuozitǎti
B. la cavitatea verticalǎ se realizeazǎ bizotarea pragului gingival
C. se face la cavitatea orizontalǎ similar cu clasa a III-a
D. la cavitatea verticalǎ se realizeazǎ netezirea marginilor peretilor vestibular şi oral
E. la cavitatea verticală nu se realizează bizotarea pragului gingival
* 36. La cavitatea de clasa a III-a şi a IV-a extensia preventivǎ: (pag. 63)
A. ea se realizează în două planuri: vestibulo-oral și ocluzo-radicular
B. în plan vertical se vor desfiinta suprafetele de contact cu dintele vecin
C. peretele gingival va fi plasat la minim 2 mm sub aria de contact interdentar
D. forma exterioară a cavității va fi reniformă și adâncimea cavității este de 0,5 mm de
la joncţiunea amelo-dentinarǎ
E. constă în îndepărtarea smalţuli demineralizat de la marginile cavității cu
conservarea unei suprafețe cât mai mari din țesutul dentar sǎnătos, din motive
fizionomice
37. Realizarea extensiei preventive pentru cavitatea de clasa I: (pag. 63)
A. atunci când există 2 sau mai multe leziuni carioase situate în şanturi şi fosete
diferite la același dinte și țesutul integru care le separǎ are o grosime de cel putin
1,5-2 mm, se va proceda la realizarea unei cavitǎţi unice
ele detectie ne aratǎ cǎ la nivelul dentinei aceastǎ leziune carioasǎ este prezentǎ, se
îndepǎrtarea în totalitate a smalfului ce are subiacent dentină alterată, astfel încât să
permită îndepǎrtarea ei în totalitate, până în dentină sănătoasă
C. marginile cavitǎții sunt extinse până în țesut dentar sănătos având grijǎ sǎ nu existe
D. extinderea marginilor cavității trebuie să țină seama de realizarea unei preparatii

ODONTOTERAPIEE. se plaseazǎ marginile cavitǎfii astfel încât să includǎ în totalitate, în conturul

ei,sanful sau foseta în care este localizat procesul carios* 38. Cavitatea de clasa a IV-a Black:
(pag.60)A. rezultǎ în urma tratamentului proceselor carioase localizate pe fetele vestibulare şi B.
rezultă în urma tratamentului proceselor carioase localizate la nivelul dinţilor frontali,pe fetele
proximale, cu unghiul incizai pǎstrat frontali, pe fetele proximale, cu unghiul incizai afectat molarilor şi
premolarilor E. rezultǎ în urma tratamentului proceselor carioase localizate pe muchia incizalǎ aA.
ideal este ca unghiul format cu marginile desmalt ale cavitǎtii sǎ fie de 90-110°realizeazǎ astfel încât
prismele de smalt să aibă capătul lor interior sprijinit pe dentinǎD. se realizeazǎ bizotarea pragului
gingival E. asigurarea unui anumit unghi optim de întâlnire cu suprafata externǎ a smaltului*40. Dupǎ
Graham J. Mount şi W. Rory Hume, leziune cavitară cu afectarea dentinei în treimea medie este:
(pag.60)A. Size 3B. Size 4C. Size 0D.Size 1E. Size 2
65

ODONTOTERAPIE
1.7 TRATAMENTUL CARIEI SIMPLE CAVITARE
materialul de durată care urmeazǎ sǎ fie aplicat este unul dintre urmǎtoarele
materiale: (pag.74)
A. amalgam
B.polisticlǎ
C. ormocer
D. giomer
E. compomer
*2. Sistemul adeziv cu cele trei compenete separate este: (pag.74)
A. sistem de generatia a VI-a
B. sistem de generatia a IV-a
C. sistem de generatia a V-a
D.sistem de generatia a VII-a
E. sistem de generatia a V III-a
3. Penele:(pag.81)
A. sunt din lemn
B. sunt mereu drepte
C. alegerea dimensiunii penei se face în concordantǎ cu grosimea matricei care
va fi folositǎ
D. trebuie sǎ adapteze matricea în cele trei planuri la peretele proximal
E. sunt rigide sau flexibile
4. Tehnicile de restaurare a cavităților proximale de pe dinții laterali au mai
multe variante:(pag.78,79)
A. tehnica de restaurare cu index ocluzal
B. tehnica de refacere cu ajutorul inserturilor ceramice
C. tehnica de refacerea anatomic-stratificatǎ
D. tehnica de refacere anatomică a peretelui proximal cu aplicarea succesivǎ de
straturi oblice
E. refacere centripetǎ a cavitǎtilor proximale
5. În cazul cariilor cu subminarea sau întreruperea uneia sau ambelor creste
vestibulare și orale, preparațiile cu extindere medie sau mare, cavitǎtile de clasa
a IV-a pot prezenta bizou. Acesta are urmǎtoarele caracteristici: (pag.72)
A. dacă cavitatea are extindere mare, se realizează și oral sau pe tot contrul
marginal deoarece, pe lângǎ necesitǎfile fizionomice, existǎ şi necesitatea unei
retentii sporite
B. lǎţimea şi forma nu depind de necesitǎţile fizionomice
C. dacă cavitatea nu are extindere mare, se realizează doar vestibular când există
necesitǎti fizionomice
D. are hungime, lǎtime şi formǎ fixǎ
E. vestibular, lǎţimea bizoului este de minim 1,5-2 mm

ODONTOTERAPIE
6. Tehnica de aplicare a materialelor condensabile:(pag.79)
A. materialele au o structură chimicǎ specialǎ
B.se realizeazǎ prin injectarea materialului·
C.are avantajul cǎ previne aparitia golurilor
E. presupune aplicarea cu condensare similarǎ celei de restaurare cu amalgam de
argint
7. Cavitǎile modificate pentru materiale aderente au urmatoarele caracteristici
principale: (pag.69)
A. margini fǎrǎ anfractuozitǎti
B. unghiuri între perefii interni şi exterior de 90 de grade sau mai mici
C. profunzime variabilǎ
D. configuratie internǎ ascutitǎ
E. creste marginale ocluzalerestante de 1,5-2mm
8. Îndepǎrtarea portmatricei și a penei dentare: (pag. 84)
vecin cu scopul protejǎrii acesteia în timpul finisǎrii la nivelul închiderii
marginale a peretilor verticali
B. pentru cariile proximale
C. dacǎ nu a fost îndepǎrtată înaintea realizării porţiunii ocluzale extinse
D. timp obligatoriu
E. are loc dupǎ îndepǎrtarea izolǎrii
9. Tehnica de restaurare cu index ocluzal: (pag. 78)
A. presupune refacerea completǎ,pe rând, a fiecărui cuspid cu aplicarea întâi a
masei de dentină și apoi a celei ele smalt, cu fotopolimerizare succesivǎ
B.este utilǎ pentru restaurarea suprafețelor cu şanțuri și fosete întrerupte puțin de
procesul carios
C. tehnica presupune amprentarea inițială a suprafeței ocluzale
D. presupune utilizarea conformatorului ocluzal pentru modelarea stratului final,
superficial al restaurǎrii
E. presupune refacerea bazei dentinare pentru toţi cuspizii, iar apoi aplicarea
maselor de smal cu finalizarea reconstructiei acestora
10. Cariile secundare:(pag.85)
A. în cazul îndepărtării amalgamului, cavitţile rezultate vor fi extinse şi
retentivizate
B. implicǎ un protocol de lucru asemǎnǎtor celui de interventie asupra cariilor
primare
C. indiferent de tipul de material de restaurare înlocuit, interiorul noilor
cavitǎtilor trebuie sǎ prezinte aspect ascutit
D.prezintǎ in cadrul timpului chirurgical o etapă suplimentarǎ de îndepǎrtare
mecanicǎ a materialului de restaurare vechi
E. configurafia noilor cavitǎti depinde de extinderea şi aspectul fostelor preparatii
şi sunt, de obicei, mai mici decât acestea
67

ODONTOTERAPIE
*11.Indepǎrtarea fesuturilor care nu mai pot fi conservate din carile cavitare
A. de clasa a V-a modificate pentru materiale aderente
C. de clasa a III-a modificate pentru materiale aderente
D. de clasa I modificate pentru materiale aderente
E. de clasa a II-a modificate pentru materiale aderente
:
12. Denumirea stratului de protectie aplicat depinde de grosimea lui si pot fi
(pag.73)
A.bazǎ
B. compozit
C. amalgam
D.liner
E. ionomer de sticlǎ
13. În funcfie de consistenta materialelor de duratǎ şi de grosimea permisǎ
pentru un strat de material, tehnicile de aplicare pot fi: (pag.78)
A. stratificate a materialelor vâscoase
B. stratificate a materialelor fluide
C. stratificate a materialelor condensabile
D. dintr-o singurǎ bucatǎ
E. în masǎ
14.În general, cavitǎţile (preparațiile) se obțin dupǎ urmǎtoarele tehnici
generale de îndepărtare a țesutului carios: (pag.68)
A. îndepărtare selectivă a țesutului carios până în dentină dură, cu aspect normal
B. îndepărtare selectivǎ a tesutului carios pânǎ în dentinǎ afectatǎ
C. îndepărtare neselectivǎ a tesutului carios până în dentină necrotică
D. îndepǎrtare ,stepup” a tesutului carios într-o singură etapă
E. îndepărtare ,,stepwise” a ţesutului carios în douǎ etape
15. Țesuturilor care nu mai pot fi conservate sunt: (pag.68,69)
A. eventual smalt nesustinut
B. smalt remineralizat
C. dentina afectatǎ
D. dentinǎ necroticǎ de cele mai multe ori
E. smalt demineralizat
*16. În cazul cariilor cavitare proximale la dinții frontali, dacă îndepǎrtarea
țesuturilor care nu mai pot fi conservate nu implică muchia incizalǎ, cavitatea
rezultatǎ este:(pag.71)
A. de clasa a IV-a modificatǎ pentru materiale aderente
B. de clasa a II-a modificatǎ pentru materiale aderente
C. de clasa I modificatǎ pentru materiale aderente
D. de clasa a V-a modificatǎ pentru materiale aderente
E. de clasa a III-a modificatǎ pentru materiale aderente

ODONTOTERAPIE
17. Factorii favorizanfi ai unei închideri marginale corecte sunt:(pag.79,80)
A. utilizarea unui sistem adeziv cu acidul inclus
B. aplicarea/modelarea cu instrumente de mânǎ cu capete active flexibile,
antiaderente, utilizate singure sau în asociere cu pensule
C. margini de smalț sănătos și susfinut dentinar, fǎră anfractuozitǎti
D. fluiditatea scăzută a materialului de restaurare de duratǎ
E.realizarea unui bizou în situaţia prezentei fortelor mecanice directe la nivelul
acestuia
A. se poate realiza prin aplicarea anatomic stratificatǎ a materialului de restaurare
de duratǎ
B. se poate realiza prin aplicarea în masă a materialului de restaurare de duratǎ
C. se modeleazǎ mereu cu ajutorul tehnicilor cu conformator ocluzal
individualizat
D. modelarea stratului superficial cu instrumente de mânǎ
E. modelarea stratului superficial cu instrumente rotative
19. Pentru cavitățile medii/mari, în restaurarea cavităților de clasa I modificate
pentru materiale aderente, aplicarea anatomic stratificată a materialului de
restaurare de durată și modelare cu instrumente de mână și cu instrumente
rotative utilizează materiale de durată care necesitǎ rezistenţǎ mecanicǎ mare şi
nu sunt aplicate în zone cu exigente fizionomice. Ele sunt: (pag. 80)
A. rǎşini compozite clasice, ,low-shrink” condensabile
B. ceromeri în straturi de maxim 2 mm
C. ormoceri în straturi de maxim 2 mm
D. giomeri în straturi de maxim 2 mm
E. ormoceri condensabili
20. Adezivul din sistemul adeziv:(pag.75)
A. la nivelul smaltului, realizarea pe suprafatǎ a unui strat de adeziv uniform, cu
grosime variabilă și lucios
B. la nivelul dentinei, pătrunde în tubulii deschiși și spațiile demineralizate tratate
cu primer a monomerilor adezivi cu stabilizarea acestora la acest nivel
C. la nivelul smalţului, pătrunderea în spațiile demineralizate a monomerilor
adezivi şi stabilizarea acestora la acest nivel
D. aplicarea se realizeazǎ prin pensulare pe smalt și pe dentină un număr variabil
de straturi
E. cu cât stratul superficial e mai superficial, cu atât acesta va juca un rol mai
important în sigilarea dentinarǎ
21. Matricele: (pag.81)
A. pot fi din plastic, transparente sau metalice
B. pot fi plane sau preconturate
C. sunt suflate mereu cu material antiaderent
E. matricea trebuie sǎ depǎseascǎ cu 1 mm, în sens ocluzal, creasta marginalǎ
vecinǎ

ODONTOTERAPIE22.O clasificare hibridǎ a sistemelor adezive este reprezentatǎ de: (pag. 74)B. sistem
de generatia a VIII-a-acidul si primerul sunt amestecate,adezivul este separat C. sistem de generatia a
IV-a- cele trei componente separate E. sistem de generatia a V-a -acidul este separat, primerul si
adezivul sunt amestecate*23. Aplicarea în masă (,,bulk”) supragingivalǎ utilizeazǎ urmǎtoarele
materiale: (pag.82)A. giomer condensabil B. CIS armate C. rǎşini compzite clasice,,Jlowshrink"D.
polisticle în straturi de maxim 2 mm E. ceromeri condensabili* 24. În restaurarea cavitǎfilorde clasa a
III-a/a IV-a modificate pentru materiale aderente, dacă există evoluție subgingivală, restaurarea de
duratǎ de la acest nivel se realizeazǎ cu:(pag.83)A. rǎşini compozite clasice, ,low-shrink"B. ceromeri
C.CIMR D. giomeri E. compozite ,bulk"25.Tehnicile de restaurare a cavităților din șanțuri și fosete sunt:
(pag.78)A. tehnici combinate de aplicare a materialelor fluide şi vâscoase care se aplicǎsimultan B.
tehnica de refacere cu ajutorul unei bile de compozit prepolimerizat C. tehnica de refacere cu straturi
oblice D. tehnica de refacere cu straturi verticale E. tehnica ele refacere cu straturi
orizontale*26.Cariile cavitare localizate în șanțuri și fosete cu orificiul mic de deschidere prezintǎ:
(pag.69)A. marginile în trepte B. configuratie internǎ rotunjitǎC. cu anfractuozitǎti D. se bizoteazǎ în
zonele supuse direct fortelor mecanice E. unghiuri externe obtuze27. Acidul demineralizant din
sistemul adeziv: (pag.74)A. rolul sǎu, la nivelul smaltului, este de a îndepǎrta detritusul dentinar
remanent B. aplicarea se realizeazǎ pe dentinǎ timp de maxim 20-30 secunde C. rolul sǎu, la nivelul
smalfului, este de a crea prin demineralizare microretentii mecanice pe o anumitǎ adâncime D. este
acidul ortofosforic E. rolul sǎu, la nivelul dentinei, este de a îndepǎrta dopurile de detritus dentinar
remanent

ODONTOIE
28. Protectia pulpo-dentinarǎ, în vriantele moderne: (pag. 73)
care sǎ asigure un strat cu o grosime totalǎde 2 mm între podeaua cavităţii și
tavanul camerei pulpare
B. se foloseste mai putin material aderent de duratǎ
C. straturile suplimentare protectoare pulpo-dentinare se aplică în cavitǎi în care
stratul de dentina restantă este mai mic de 2 mm
D. straturile suplimentare protectoare pulpo-dentinare se aplicǎ pânǎ în
apropierea joncțiunii amelo-dentinare
E. restul cavitǎtii esteobturatǎ cu material aderent de duratǎ
29. Cariile cavitare localizate proximal pe dinții laterali conduce la realizarea
unor cavități de clasa a II-a modificate pentru materiale aderente au
urmǎtoarele forme clinice:(pag. 69)
A. carie cavitarǎ fǎrǎ subminarea crestei marginale cu dinte vecin prezent cu
localizare corectǎ
B. carie cavitarǎ cu subminare și evoluție supragingivală
C. carie cavitară cu subminarea și cu dinte vecin absent
D. carie cavitarǎ cu subminare şi evoluție juxtagingivalǎ
E. carie cavitarǎ fǎrǎ subminarea crestei marginale cu dinte vecin prezent cu
înclinatie
30. Cavitǎțile de clasa a III-a pot avea, în funcție de forma clinică, mai multe
aspecte: (pag.71)
A. cavitate tip ,,slot"
B. cavitate de clasa a III-a modificatǎ cu acces dinspre zona oralǎ sau
interproximalǎ oralǎ
C. cavitate tip ,,tunel"
D. casetǎ modificatǎ cu aspect asemǎnător cu cea realizatǎ pe dinţi laterali
E. cavitate tip ,galerie"
31.Tehnicile stratificate de aplicare a materialelor vâscoase: (pag.78)
A. au ca avantaj lipsa contaminării straturilor
B. au ca avantaj capacitatea de a realiza restaurǎri estetice
C. presupun aplicarea de straturi de maxim 2 mm, cu orientare spaţială variabilǎ
D. au ca dezavantaj mǎrirea contractiei de polimerizare
E. au ca dezavantaj apariția golurilor între straturi
:
32. Instrumentarul utilizat pentru excavarea dentinei necrotice poate fi
(pag.68)
A. mecanic rotativ modern
B. mecanic nerotativ
C. manual
D. mecanic rotativ clasic abraziv
E. laser

ODONTOTERAPIE
28. Protectia pulpo-dentinarǎ, în variantele moderne: (pag.73)
care sǎ asigure un strat cu o grosime totalăede 2 mm între podeaua cavitǎţii și
tavanul camerei pulpare
C. straturile suplimentare protectoare pulpo-dentinare se aplica în cavitǎti în care
stratul de dentina restantă este mai mic de 2 mm
D. straturile suplimentare protectoare pulpo-dentinare se aplică până în
apropierea joncțiunii amelo-dentinare
E. restul cavitǎtii este obturatǎ cu material aderent de duratǎ
29. Cariile cavitare localizate proximal pe dinfii laterali conduce la realizarea
unor cavitǎți de clasa a II-a modificate pentru materiale aderente au
urmǎtoarele forme clinice: (pag.69)
A.carie cavitarǎ fǎrǎ subminarea crestei marginale cu dinte vecin prezent cu
localizare corectǎ
B. carie cavitară cu subminare şi evolutie supragingivalǎ
C. carie cavitară cu subminarea si cu dinte vecin absent
D. carie cavitară cu subminare şi evolutie juxtagingivalǎ
E. carie cavitarǎ fǎrǎ subminarea crestei marginale cu dinte vecin prezent cu
înclinatie
30. Cavitǎtile de clasa a III-a pot avea, în funcfie de forma clinicǎ, mai multe
aspecte:(pag.71)
A. cavitate tip ,,slot"
B. cavitate de clasa a III-a modificată cu acces dinspre zona oralǎ sau
interproximalǎ oralǎ
C. cavitate tip,tunel"
D.casetǎ modificatǎ cu aspect asemǎnǎtor cu cea realizatǎ pe dinti laterali
E. cavitate tip,galerie"
31. Tehnicile stratificate de aplicare a materialelor vâscoase: (pag. 78)
A. au ca avantaj lipsa contaminării straturilor
B. au ca avantaj capacitatea de a realiza restaurǎri estetice
C. presupun aplicarea de straturi de maxim 2 mm, cu orientare spaţială variabilă
D. au ca dezavantaj mărirea contracției de polimerizare
E. au ca dezavantaj aparitia golurilor între straturi
32. Instrumentarul utilizat pentru excavarea dentinei necrotice poate fi:
(pag.68)
A. mecanic rotativ modern
B. mecanic nerotativ
C. manual
D. mecanic rotativ clasic abraziv
E. laser

ODONTOTERAPIE
33.Cavitatea tip ,slot": (pag.70)
A. aspect paralelipipedic cu unghiuri interne rotunjite
B. întrerupere medie a crestei marginale
C. profunzime medieD. aspect piramidal cu unghiuri interne rotunjite
E. profunzime mare
34. Condifiile de realizare a tehnicilor pentru îndepǎrtarea dentinei necrotice
sunt:(pag.77)
A. tratamentul cazurilor clinice în care, dupǎ excavare este întotdeauna
îndepǎrtatǎ toatǎ dentina necrotica
B. lipsa oricărui semn de patologie pulpară la momentul tratamentului
C. lipsa oricărui semn de patologie pulpară în istoric
D. posibilitatea revenirii periodice la control
E. dinte fǎrǎ sensibilitate
35. Primerul din sistemul adeziv: (pag. 74)
A. la nivelul dentinei transformǎ un fesut hidrofil într-unul hidrofob
B. contine monomer hidrofilic hema
C. rolurile sale fundamentale se exercită la nivelul smaltulu
D. la nivelul smaltului, dacă smalţul este uscat, produce îndepǎrtarea umiditǎţii
remanente după spǎlarea acidului
E. contine unul dintre următorii solvenţi sau combinații ale acestora: acetonǎ,
metan,apǎ
36. În restaurarea cavitǎfilor de clasa a V-a modifiate pentru materiale
aderente, pentru aplicarea în masă sunt indicate:(pag.83)
A. CIS clasice
B.ceromeri
C.unele CIMR
D. CIS armate
E. compozite ,,bulk"
37. Într-o cavitate medie, varianta de tratament mordernǎ presupune:(pag.75)
A. se aplicǎ, ca în cazul cavitǎtilor superficiale, direct sistemul adeziv
B.se aplicǎ lineri
C.se aplicǎ bazǎ
D.se aplică, ca în cazul cavitǎtilor profunde, direct sistemul adeziv
E. nu se aplicǎ bazǎ
38. Lustruirea obturatiilor: (pag. 84)
A. la materialele compozite moderne, manevrele de finisare și lustruire cu
instrumentar rotativ produc la nivelul suprafeței materialului microfracturi
B. finisare şi lustruire u instrumentar manual produc la nivelul suprafetei
materialului fracturi
C. executate numai în situaţii de strctǎ necesitate
D.este obligatorie
E. există studii care susțin ca finisarea de finețe și lustruirea compozitelor ar fi
recomandabil sǎ se realizeze în aceeaşi sedintǎ de tratament

ODONTOTERAPIE
39. Urmǎtoarele zone coronare nu favorizează, în mod natural, retenția plăcii
bacteriene: (pag.85)
A. marginile incizale
B. feteledistale
C. vârfurile cuspizilor
D. coletul dintilor
E. fetele vestibulare
40. Tehnicile de restaurare a cavitǎtilor proximale de pe dinfii frontal prezintǎ
mai multe variante: (pag.79)
A. tehnici de aplicare stratificată similare celor utilizate pentru şanturi şi fosete în
cazul în care lipseste doar peretele proximal
B. tehnica de aplicare stratificată a straturilor de compozit dinspre pereteie
vestibular sau oral prezent spre creasta distrusǎ
C. refacere centripet a cavitǎtilor proximale
D.tehnica de aplicare stratifcată prin aplicarea unui strat central de dentinǎ
E. tehnica de refacere cu ajutorul inserturilor ceramice
41. În general, pentru toate localizǎrile, instrumentarea chirurgicalǎ a cariilor
cavitare cuprinde: (pag.68)
A. instrumentarea finalǎ a marginilor cavitǎţii preparate
B. excavarea
C. în interior, cu îndepǎrtarea dentinei necrotice
D. instrumentarea inițialǎ a marginilor cariei cu stabilirea conturului marginal al
cavitǎtii preparate
E. toaleta cavitǎtilor
42. Matricele metalice:(pag. 81)
A. se manevreazǎ mai greu
B. unele variante au un strat superficial de substantǎ antiaderentǎ
C. augmenteazǎ fotopolimerizarea actionând ca nişte oglinzi
D. se deformeazǎ usor
E. pot fi brunisate
43.Tehnica,stepwise” de îndepărtare a dentinei necrotice cuprinde următoarele
etape:(pag.77)
A. se îndepărtează din dentina necroticǎ rezidualǎ
B. se aplică un nou strat de baza
C.se pǎstreazǎ straturile intacte de materiale aplicate initial
D. se reaplicǎ un nou strat neodentinogenetic
E. se aplicǎ obturatia coronarǎ de provizorie
44. Tehnica de aplicare în masă (,bulk”) a materialelor pastei sau fluide:
(pag.79)
A. compozitul ,,bulk”poate fi de bazǎ
B.presupune aplicarea unui strat unic, cu grosime 2-4 mm
C. se realizeazǎ prin injectarea materialului
D. compozitul ,,bulk" poate fi de obturatie de duratǎ
E. se poate face prin contact tangential si fǎrǎ contact

ODONTOTERAPIE
45. Bazele: (pag. 74)A.protejeazǎ pasiv, în micǎ mǎsurǎ, mecanic
B. protejeazǎ pasiv,în mare mǎsurǎ, termic
C. unele au şi efect activ simultan
D. au rezistentǎ mecanicǎ crescutǎ
E. protejeazǎ activ, în mare măsură, chimic
*46. Urmǎtoarele materiale aderente izolează termic eficient, cuexceptia:
(pag.73)
A. rǎsini compozite
B. amalgam
C. cimenturile ionomere de sticlǎ
D. porteian
E. compomerii
47. Materialele autopolimerizabile: (pag. 74)
A. sunt în principiu, mai putin rezistente decât variantele lor fotopolimerizabile
B. au capacitate foarte bunǎ de sigilare a plǎgii dentinare
C. pot fi cu rezistenţǎ mecanicǎ scǎzutǎ
D.pot fi cu rezistentǎ mecanicǎ crescutǎ
E. au efecte biologice reduse
48. În cazul cariilor cu subminarea sau întreruperea uneia sau ambelor creste
vestibulare și orale, preparațiile cu extindere medie sau mare au urmǎtoarele
caracteristici: (pag. 71,72)
A. marginile de smalt nu se bizoteazǎ
B. se bizoteazǎ peretele gingival
C. au configuratie internǎ rotunjitǎ
D. pot aveaprofunzime medie sau mare
E. prezintǎ pereti laterali care pot sǎ nu fie divergenti spre suprafatǎ
49. Tratamentul cariei simple grefate pe zone cu defecte de suprafaţǎ cu etiologie
necarioasǎ:(pag.85)
A. preparațiile rezultate în urma îndepărtării tesuturilor irecuperabile se numesc
cavitǎti de clasa a VI-a
B.în cazul vârfurilor cuspidiene și a marginilor incizale, suprafetele rezultate au
margini de smalț și interior dentinar şi sunt, întâi, concave
C. preparațiile nu necesită retenție suplimentarǎ
D.leziunile necarioase care pot conduce la astfel de situații pot fi leziuni de atriție
E. cavitǎtile prezintǎ peretii juxtapulpari, frecvent, in apropiere de camera
pulparǎ
50. Etapa chirurgicală în cazul existenței cariilor cavitare la nivelul ambelor fefe
proximale, are urmǎtoarele particularități: (pag. 82)
ocluzale cu orificii mari de deschidere, cavitǎtile se vor uni sub forma unei
cavitǎti compuse mezio-ochuzo-distalǎ
ocluzale cu orificii mari de deschidere, cavitǎțile nu se vor uni dacă între ele
ODONTOTERAPIE
ocluzale cu orificiu mic de deschidere, cavitatile se vor uni dacă între ele vor
D. în situafia în care pe un dinte coexistǎ carii ale ambelor fte proximale şi carii
vor uni dacǎ între ele vor exista punți de structurǎ dură sǎnătoasã mai groase
de 1-1,5mm
ocluzale cu orificii mari de deschidere, cavtățile se vor uni dacă între ele vor
exista punti de structură dură sănătoasă mai subfiri de 1 mm
51. Într-o cavitate medie, varianta de tratament clasicǎ presupune: (pag. 75)
A. sistemul adeziv este aplicat pe stratul de sigilare
B. nu se aplicǎ liner pasiv
C. sistemul adeziv este aplicat pe structurile dure
D. sistemul adeziv nu este aplicat pe stratul de protectie
E. se aplicǎ bazǎ
* 52. În cazul cavităților cu evolutie subgingivalǎ, obturarea cu o combinație de
supragingival- material de duratǎ aderent se numeste restaurare de tip:
(pag.80)
A. ,,sandwich închis"
B. ,,low-shrink"
C. ,sandwich deschis”
D.,,flow”
E. ,,bulk”
53. Clasele de lineri sunt: (pag. 74)
A. lineri din amalgam
B. lineri din materiale cu rǎsini
C. lineri-solutie
D. lineri din ciment
E. lineri în suspensie
54. Materialele fotopolimerizabile: (pag.74)
A. sunt în principiu, mai puțin rezistente decât variantele lor autopolimerizabile
B. au efecte biologice reduse
C. comparativ cu omoloagele lor autopolimerizabile, ele au rezistenfă mecanicǎ
crescutǎ
D. au capacitate foarte bună de sigilare a plǎgii dentinare
E. pot fi cu rezistentǎ mecanicǎ scǎzutǎ
* 55. Etapa ortopedică în cazul existenței cariilor cavitare la nivelul ambelor fete
proximale, are următoarele particularitǎti: (pag.82)
A. se începe frecvent cu cea mezialǎ
B. în cazul folosirii unei matrice circulare, penele se aplicǎ simultan
pe ambele portiuni proximale în acelaşi timp
D.pot fi utilizate 2 matrice partialecu 2 portmatrice corespunzǎtoare

E. se va efectua separat* 56. Etapa urmǎtoare dupǎ prepararea cavitǎfilormodificate pentru materiale
aderente este:(pag.73)A. dezinfectarea cavitǎtiiB. protectia stratului superficial de material de
restaurare de duratǎC. sigilarea dentinarǎ şi protectia pulparǎD. toaleta cavitǎţii preparate E.
refacerea morfologicǎ şi functionalǎ57.Restaurarea cavitǎtilor de clasa a V-a modificate pentru
materiale aderente:(pag.83,84)A. în situația în care stratul final de compozit nu este acoperit de o
matrice,acesta poate fi protejat cu un strat de gel transparent cu glicerinǎB. materialele de durată
necesită rezistență mecanicǎ crescutǎ la actiunea fortelor mecanice directe C. matricele pot prezenta
prelungire subgingivalǎ de dimensiuni variabile D. materialele de duratǎ necesitǎ elasticitate
scǎzutǎE. se utilizeazǎ numai tehnica de aplicare în masă a materialului de restaurare de duratǎ58. În
cazul cariilor fără subminarea crestei marginale, dacǎ existǎ acces direct se prepară o casetă
modificatǎ pentru materiale aderente: (pag. 70)A.are pereţi: ocluzal, gingival, vestibular, oral,
parapulpar B. marginile de smalt ale cavitǎţii nu pot fi bizotate C. are configuratie internǎ rotunitǎD.
are mai rar profunzime superficialǎE. are frecvent profunzime medie*59.La cavitățile de clasa a IV-a
cu distrugere mare a muchiei incizale si a suprafefei vestibulare, pentru fizionomie, se poate prepara
întreaga suprafaţǎvestibulară în vederea unei fațetări directe, cu ajutorul: (pag. 72)A.
instrumentarului rotativ abraziv, la turatie medie B. instrumentarului manual abraziv C.
instrumentarului rotativ abraziv, la turație înaltăD. instrumentarului rotativ neabraziv E.
instrumentarului rotativ abraziv, la turație redusă60. Etapele preliminarii ale tratamentul aderent
direct sunt: (pag. 68)A. toaleta cavitǎtilor B. curǎfarea suprafetelor dentare C. introducerea unei
protecfii pentru dintele vecin D. marcarea stopurilor ocluzale E. realizarea sigilǎrii
dentinare61.Tehnicile pentru îndepǎrtarea dentinei necrotice sunt urmǎtoarele(pag.77)A.
tehinca,,etch and rinse-off'B. tehnice,stepback"C. tehnica,,stepwise"D. tehinca,,etch and rinse"
ODONTOTERAPIE

ODONTOTERAPIE
E. tehnica,,selectivǎ de îndepǎrtare"
A. tehnica de aplicare stratificatǎ a straturilor de compozit dinspre peretele
B. tehnica de refacerea anatomic-stratificatǎ
C. tehnica de refacere cu straturi oblice
E. tehnica de refacere cu un strat initial, vertical, împartitîn patru porţii
triunghiulare de cǎtre douǎ diagonale
63. Restaurarea cavitǎfilor de clasa a III-a/a IV-a modificate pentru materiale
aderente: (pag.83)
A. dacǎ existǎ evolutie subgingivalǎ, restaurarea de duratǎ de la acest nivel se
realizeazǎ cu ceromeri
B. se folosesc matrice metalice cu design special
C. se utilizeazǎ tehnica aplicǎrii anatomic stratifcate
D.penele se aplicǎ frecvent dinspre palatinal
E. se folosesc numai instrumente de mânǎ
64. Etapele propriu-zise ale tratamentul aderent direct sunt: (pag.68)
A. restaurarea morfologicǎ si functionalǎ
B. efectuarea anesteziei
C. prepararea cavitătilor modificate pentru materiale aderente
D. introducerea unei protecfii pentru dintele vecin
E. toaleta cavitǎtilor
65. Sistemele de tip ,etch and rinse": (pag. 75)
A. aplicarea stratului în care se află acidul demineralizant nu este urmată de
spǎlare
B. acidul demineralizant este aplicat atât pe smalt, cât și pe dentină, succesiv şi
timpi diferiti,realizându-se un gravaj acid total
C.pentru realizarea unui strat hibrid corespunzǎtor, este recomandat, în general,
ca acestea sǎ fie aplicate pe dentinǎ uscatǎ
D. aceste sisteme nu oferǎ o închidere marginalǎ foarte bunǎ la nivelul smaltului
E. sunt sistemele de generatiile VI, VII
66. În cazul existenței unor defecte mari ale unei restaurǎri de compozit:
(pag.84,85)
A. obturatia trebuie înlocuitǎ
B. materialul de restaurare de duratǎ este aplicat în masǎ
C. dacǎ nu se cunoaste ce fel de material a fost folosit, prelucrarea mecanicǎ a
suprafeței în vederea realizării de microretenții ontribuie la succesul
interventiei
D. nu este necesarǎ îndepǎrtarea ei şi reaplicarea
E. se poate corecta

ODONTOTERAPIE
67. Excavarea lǎcasurilor pentru aplicarea propriu-zisǎ a pinurilor parapulpare:
(pag.71)
A. pinurile sunt aplicate prin autînfiletare
B. locaşurile se realizeazǎ în dentina peretelui gingival, la minim 1 mm în
interiorul jonctiunii amelo-dentinare
C.se realizeazǎ cu freze speciale, la turatie mare
E. pinurile sunt aplicate prin cimentare cu material răşinic, dual, a cǎrui aplicare
necesitǎ utilizarea unui sistem adeziv
68. Linerii:(pag.74)
A. unii au şi efect activ suplimentar,antimicrobian
B. se aplică doar în strat gros
C. unii au şi efect activ suplimentar, neodentinogenetic
D. protejează pasiv, în principal, electric
E. unii au şi efect activ suplimentar,sedativ
69.În cazul cariilor cu subminarea sau întreruperea crestei marginale, sistemele
suplimentare de retenție sunt reprezentate de: (pag. 70,71)
A. stifturi pulpare
B. pinuri
C. bizou
D. santuri dentinare
E. stifturi dentinare
70. Protecția stratului suprficial de material de restaurare de duratǎ: (pag. 84)
A. sigilantul umple microfisurile produse de finisare și lustruire în materialul de
restaurare de duratǎ
B. prin aplicarea unui sigilant de suprafatǎ peste materialele compozite
C. prin aplicarea unui lac protector
D. sigilantul aplicat peste materialul compozit de duratǎ este un produs
specializat, pe bază de monomer cu umpluturǎ şi solvent
E. acesta trebuie reîmprospǎtat la aproximativ 12 luni
71.Aplicarea anatomic stratificată a materialului de restaurare de durată,
supragingival și subgingival: (pag. 82)
A. materialele utilizabile supragingival necesită, în principal, rezistentǎ mecanicǎ
foarte bunǎ
B.se folosesc CIS armate
C. cea mai importantă regulǎ pentru aplicarea stratificată este aceea de a aplica
straturi care să unească pereți opuși
D. materialul sǎ fie aplicat în sectiune triunghiularǎ
E. se poate realiza prin aplicare de straturi verticale la nivelul peretelui gingival
cu fotopolimerizare succesivǎ pânǎ la umplerea componentei proximale

ODONTOTERAPIE
72..Pentru cavitǎfile medi/ mari,in restaurarea cavitafilor de clasa I modificate
duratǎ si modelare cu instrumente de mânǎ si eu instrumente rotative utilizeazǎ:
(pag.80)
A. CIS armate fotopolimerizabile
B. rǎşini compozite clasice, ,low-shrink"
C. CIS armate autopolimerizabile
D. rǎşinile compozite ,,bulk"
E. ormoceri condensabili
73. Restaurarea cavitǎfilor fǎâ deschidere ocluzalâ şi supragingivale tip
,,tunel”:(pag.82)
A. porfiunea de smalt proximal și zona dentinară este obturabilă cu compozit
fluid autogravant, de preferintă, fǎră conditionant
fluide de ceromeri
C. portiunea de smalt proximal şi zona dentinarǎ este obturabilǎ cu rǎşinǎ
compozitǎ
D. pentru portiunea ocluzalǎ se pot utiliza materialele utilizate la restaurarea
cariilor ocluzale cu orificiu mic de deschidere
E. pentru porțiunea ocluzală se pot utiliza materialele utilizate la restaurarea
cariilor ocluzale cu orificiu mare de deschidere
74. Pentru cavitǎțile de clasa a III-a și a IV-a prepararea cavităților proximale pe
dinții frontali prezintă particularități care rezultă din respectarea unor reguli de
bazǎ.:(pag.71)
A. smalful vestibular nesustinut este îndepǎrtat
B. nu se utilizeazǎ instrumentar mecanic rotativ
C. fizionomia primeazǎ
D. necesitatea utilizǎrii turatiei reduse
E. accesul se realizeazǎ întotdeauna dinspre vestibular
75. Cavitatea tip ,picǎturǎ”: (pag.70)
A. aspect intern rotunjit
B. întrerupere micǎ a crestei marginale
C. profunzime micǎ
D. profunzime medie
E. aspect extern ascutit
76. Cariile cavitare localizate în santuri şi fosete cu orificiul mediu și mare de
deschidere prezintǎ:(pag.69)A. unghiuri între pereții interni şi suprafatǎ de 45° sau mai mici
B. lățimea crestelor marginale de minim 1,5 mm la premolari
D.înglobarea în conturul total marginal al sanfurilor învecinate cavitǎtii preparateC. configuraţie
internǎ denivelată sau nu
cu coloraţii sau cu aspect suspicios
E. lǎţimea crestelor marginale de minim 2 mm la molari
79

ODONTOTERAPIE
77.Cavitatea tip ,galerie”: (pag.70)
A.se realizeazǎ numai la molari
B. are aspectul unui tunel usor curb cu traiectorie ocluzo-proximalǎ
C. prezintǎ configuratie internǎ rotunjitǎ
D.este numai închisǎ
E. muchia de intersectare cu suprafata vestibularǎ poate fi bizotata
78. Tehnica ,,selective" de îndepǎrtare a dentinei necrotice cuprinde urmǎtoarele
etape: (pag.77)
A. se îndepǎrteazā o grosime suficientă din obturația coronară intermediarǎ, dacǎ
aceasta a avut si rol de bazǎ, pentru a se putea aplica materialul de restaurare
de duratǎ
B. se îndeparteazǎ toate straturile de materiale aplicate initial
C. se excavează doar obturația coronară intermediară
D.se aplicǎ un nou strat de baza
E. se reaplicǎ un nou strat neodentinogenetic
*79.Sistemele de tip,,etch and rinse-off': (pag. 75)
A. sunt sistemele de generatiile IV,V
B. pot fi utilizate, cu succes, pentru aplicarea straturilor interne, de înlocuire a
masei dentinare pierdute
C. aceste sisteme oferǎ posibilitatea obtinerii unei închideri marginale optime
D. pentru realizarea unui strat hibrid corespunzǎtor, e recomandabilǎ uscarea cu
ajutorul unei bulete de vatǎ
E. acidul demineralizant este aplicat şi apoi spǎlat într-un timp separat
80. Într-o cavitate profundă se realizează un coafaj indirect. Acesta este actul
terapeutic prin care se asigurǎ simultan: (pag. 76,77)
A. dezinfectarea plǎgii dentinare
B. tratamentul medicamentos antibiotic
C. sigilarea plǎgii dentinare
D. protectia pulpei faţă de agenții fizici şi chimici
E. stimularea remineralizǎrii
81. Pentru cavităfile mici, în restaurarea cavitǎfilor de clasa I modificate pentru
materiale aderente,aplicarea anatomic stratificată a materialului de restaurare
de durată și modelare cu instrumente de mână și cu instrumente rotative
utilizeazǎ materiale ca: (pag.80)
A. ceromeri
B. CIMR
C. CIS
D. rǎsini compozite clasice, ,,low-shrink"
E. amalgam
tratamentul cariei simple grefate pe zone cu defecte de suprafață cu etiologie
necarioasǎ, se numesc cavitǎti:(pag.85)
A. de clasa a V-a
B. de clasa a VI-a
C. de clasa a IV-a

ODONTOTERAPIE
D. de clasa I
E. de clasa a III-a
aderente, pentru aplicarea stratificată în zona frontalǎ:(pag.83)
A. primeazǎ fizionomia
B. necesitǎ elasticitate scǎzutǎ
C. materialele nu necesitǎ rezistentǎ mecanicǎ foarte mare
D. sunt indicate CIS
E. sunt indicate CIMR
*84. La deschidere mai mare decât zona ariei de contact se aplicǎ ideal:
(pag.81)
A. bandǎ de teflon
B. panǎ, dinspre nisa mai mare
C. douǎ pene,atât în nişa vestibularǎ, cât şi în cea oralǎ
D. pene în V suprapuse
E. douǎ pene drepte
85. În cazul existenței unor defecte mici/medii ale unei restaurǎri de compozit:
(pag.84,85)
A. nu este necesară îndepǎrtarea ei și reaplicarea
B. obturatia trebuie înlocuitǎ
C. se fac preparaţii minime, localizate
D.se poate corecta
E. materialul rǎşinic utilizat trebuiesǎ fie diferit fatǎ de cel initial
86.Protectia pulparǎ poate fi: (pag.73)
A. pasivǎ antiinflamatorie
B. pasivǎ electricǎ
C. activǎ neodentinogeneticǎ
D. pasivǎ termincǎ
E. activǎ mecanicǎ
87. Cavitatea tip ,,tunel": (pag.70)
A. profunzimea este medie
B. zona de smalt marginal este, proximal, usor convergentǎ
C. se poate realiza fǎrǎ riscla premolari
D. are aspectul unui tunel usor curb cu traiectorie ocluzo-proximalǎ
E. ocluzal are caracteristicile unei cavitǎţi mici,ocluzale
88. Cavitățile rezultate în tratamentul cariei simple grefate pe zne cu defecte de
suprafaţǎ cu etiologie necarioasǎ:
A. pereţii juxtapulpari sunt, frecvent, la distantă de camera pulpară
B. realizându-se frecvent cu ajutorul unor freze sferice cu diametru proporțional
cu dimensiunea cavitǎtii carioase, la turatie înaltǎ
C.prezintǎ, frecvent, adâncime mareD. cu aspect intern rotunjitE. marginile se pot nivela cu
instrumentar cu formǎ adecvatǎ, frecvent la turatie
micǎ

ODONTOTERAPIE
* 89. Obturarea unei preparafii medii sau profunde, cu evolufie supragingivalǎ
numeste restaurare de tip:(pag.80)
·A.,flow”
B.,,bulk"
C. ,sandwich deschis"
D.,,sandwich închis"
E. ,,low-shrink"
90. Cavitatea de clasa a V-a este rezultatul îndepǎrtǎrii fesuturilor dure dentare
A. configuratie internǎ generalǎ rotunjitǎ
B. preparatiile extinse au perete axial extins cu un contur nivelat, usor concav în
plan vertical
C. smaltul nesustinut de la nivel cervical, cu grosime adecvatǎ, este recomandabil
a fi pǎstrat
D. bizotarea se realizeazǎ numai în smalt
E. preparatiile mici se realizeazǎ, frecvent, cu instrumentar rotativ cilindric la
turatie conventionalǎ

ODONTOTERAPIE
1.8 MATERIALE DENTARE UTILIZATE MODERN IN TRATAMENTELE
1.Ceromerii: (pag.92)
A. proprietǎti mecanice foarte slabe
C. prezintă variantă cu contracfie de polimerizare redusǎ
D. prezintǎ varianta cu aplicare în masǎ
E. esteticǎ deosebitǎ
2. Rǎsinile compozite cu macroumpluturǎ:(pag.92)
A. contractie de polimerizare mare
B. uzură mare în timp
C. proprietǎți mecanice foarte bune
D. pierderea luciului suprafetei
E. transluciditate foarte mare
3. Rǎşinile nanocompozite: (pag.92)
A. proprietǎti mecanice slabe
B. rezistenţǎ la uzurǎ foarte bunǎ
C. adâncime de polimerizare crescutǎ
D. transluciditate foarte mare
E. persistenta luciului suprafetei
4. Monornerii de bază au următoarele proprietǎfii fundamentale: (pag. 87)
A. contractie de polimerizare mare
B. au vâscozitate micǎ
C. sunt toxici pentru tesutul pulpar
D. îşi modificǎ culoarea în timp
E. capacitate bunǎ de umectare a fesuturilor dure dentare
* 5. Radioopacitatea rǎsinilor compozite este dată de diferite tipuri de
particule încorporate în acest scop, cu expectia: (pag. 90)
A. zirconiu
B. calciu
C. strontiu
D. bariu
E. metale grele
6. Principalele categorii de materiale dentare utilizate frecvent,astǎzi,în
cadrul manoperelor de restaurare directă a leziunilor coronare carioase şi
necarioase sunt: (pag.87)
A. materiale hibride
B. rǎşinile compozite
C. amalgamul
D. unele cimenturi aderente
E. materiale biologic active
83

ODONTOTERAPIE
7.Compomerii (COMP): (pag.95)A.componentǎ de bazã este matricea organicǎ polimericǎ cu grupǎri
acide
carboxilice
B. necesitǎ pregǎtirea structurii dure cu ajutorul unui sistem adezivînainte de
aplicare
C. sunt materiale hibride fotopolimerizabile
E. componentǎ de bazǎ este reprezentatǎ de particule de CIS prepolimerizate
principiu, pregătirea structurii dure cu ajutorul acidului poliacrilic 10%, iar
aceastǎ etapǎ se numeste: (pag. 93)
A. demineralizare
B. conditionare
C. dezintegrare
D. gravare
E. ionizare
9. Răşinile compozite cu microumpluturǎ:(pag.92)
A. contractie de polimerizare micǎ
B. rezistentǎ medie la uzurǎ
C. persistenta luciului suprafetei
D. nu se mai folosesc
E. expansiune termicǎ micǎ
10. Ormocerii au proprietăți îmbunătățite față de compozitele clasice:
(pag.92)
A. prezintǎ variante fluide şi vâscoase
B. fizionomie foarte bunǎ
C. expansiune termicǎ asemǎnǎtoare structurilor dure
D. contractie de polimerizare cu 50% mai crescutǎ decât a RDC
E. proprietǎti mecanice foarte bune
11. Compoziția chimică clasică, de principiu, a rășinilor compozite este
reprezentatǎ de:(pag.87,88)
A. agentii de initiere
B. aditivi
C. umplutura anorganicǎ
D. sisteme de cuplare
E. matricea organicǎ
12.Dezavantajee principale ale utiliziirii compozitelor: (pag. 90)
A. aplicarea presupune pregătirea structurii dure cu sistem adeziv a cărui
utilizare necesitǎ etape multiple pe parcursul cărora pot apǎrea numeroase
erori tehnice
B. au contractie de polimerizare micǎ
C. solubilitate crescutǎ
D. coeficient de expansiune termicǎ liniarǎ mult mai mare decât al tesuturilor
dure dentare
E. nu au aderentǎ intrinsecǎ

ODONTOTERAPIE
7.Compomerii (COMP): (pag.95)A. componentǎ de bazã este matricea organicǎ polimericǎ cu grupǎri
acide
carboxilice
B. necesitǎ pregatirea structurii dure cu ajutorul unui sistem adeziv înainte de
aplicare
C. sunt materiale hibride fotopolimerizabile
E. componentǎ de bazǎ este reprezentatǎ de particule de CIS prepolimerizate
principiu, pregătirea structurii dure cu ajutorul acidului poliacrilic 10%, iar
aceastǎ etapǎ se numeste: (pag. 93)
A. demineralizare
B. conditionare
C. dezintegrare
D. gravare
E. ionizare
9. Răsinile compozite cu microumpluturǎ:(pag.92)
A. contractie de polimerizare micǎ
B. rezistenţă medie la uzurǎ
C. persistenta luciului suprafetei
D. nu se mai folosesc
E.expansiune termicǎ micǎ
10. Ormocerii au proprietăți îmbunătățite față de compozitele clasice:
(pag.92)
A.prezintă variante fluide și vâscoase
B. fizionomie foarte bunǎ
C. expansiune termicǎ asemǎnǎtoare structurilor dure
D. contracție de polimerizare cu 50% mai crescutǎ decât a RDC
E. proprietǎti mecanice foarte bune
11. Compoziția chimică clasicǎ, de principiu, a răşinilor compozite este
reprezentatǎ de:(pag.87,88)
A. agentii de initiere
B. aditivi
C. umplutura anorganicǎ
D. sisteme de cuplare
E. matricea organicǎ
12. Dezavantajele principale ale utiliziirii compozitelor: (pag.90)
A.aplicarea presupune pregătirea structurii dure cu sistem adeziv a cărui
utilizare necesitǎ etape multiple pe parcursul cǎrora pot apǎrea numeroase
erori tehnice
B. au contractie de polimerizare micǎ
C. solubilitate crescutǎ
D. coeficient de expansiune termică liniară mult mai mare decât al fesuturilor
dure dentare
E. nu au aderentǎ intrinsecǎ

ODONTOTERAPIE
13. Dezavantajele cimenturilor cu ionomeri de sticlǎ modicate cu rǎsini
(CIMR):(pag.95)
A.sensibilitate postoperatorie
B. slab izolator termic
C. solubilitate crescutǎ fatǎ de RDC
D.eliberare de fluor
E. fizionomie slabǎ fatǎ de RDC şi COMP
14. Cimenturile cu ionomeri de sticlă modicate cu rășini (CIMR): (pag.94)
A. componentǎ principală este acidul poliacrilic cu grupǎri metacrilice
B. componentă principalǎ este sticla fluoro-alumino-silicaticǎ
C. sunt materiale fotopolimerizabile hibride
D. nu necesitǎ folosirea unui conditionant dentinar/cavitar
E. frecvent,este necesarǎ acoperirea cu lac protector
15. Rǎsinile compozite ,,bulk-fill": (pag.93)
A. cele ,,de bazǎ" au fluiditate mare
B. transluciditate scǎzutǎ
C. cele ,,de durată" au fluiditate scǎzută
D. adâncime de polimerizare crescutǎ
E. contractie de polimerizare mǎritǎ
16. Pentru cimenturile cu ionomeri de sticlǎ (CIS), dezavantajele de bază ale
variantelor clasice sunt: (pag.94)
A. solubilitatescǎzutǎ
B. contractie de prizǎ compensatǎ de absorbtia rapidǎ de apǎ
C. sensibilitate postoperatorie
D. fizionomie redusǎ
E. rezistență mecanică și duritate mai scăzute decât cele ale rășinilor
compozite şi CIMR
17. Cimenturile cu ionomeri de sticlă (CIS) moderne hibdride au următoarele
particularitǎți:(pag. 94)
A. au particule de sticlǎ cu reactivitate mare şi acid poliacrilic modificat
B. conțin suplimentar, în pulbere, particule de metalice care cresc rezistenta
mecanicǎ
C. au fizionomie îmbunǎtǎţitǎ prin creşterea transluciditǎfii
D. manipulare mai uşoarǎ
E. eliberare crescutǎ ele fuor
18. Materialele biologic active autopolimerizabile cu rezistenta mecanicǎ
scǎzutǎ: (pag.96)
A. au un timp de prizǎ crescut
B. au solubilitate crescutǎ
C. pot fi aplicate în straturi mai groase
D. sigileazǎ slab plaga dentinarǎ
E. au efecte biologice crescute

ODONTOTERAPIE
19. Cimentul ionomer de sticlǎ (CIS): (pag.87)
A. prima componenta este sticlǎ fluoro-alumino-silicatǎ
B. a doua componentǎ este acid poliacrilic
C. are ca mecanism de întǎrire reactia acid-bazǎ
D. prima componentǎ este particule de CIS pre-polimerizate
E. are ca mecanism de întǎrire polimerizarea
20.Consistenta (vâscozitatea/fluiditatea) rǎsinilor compozite depinde,în
principal, de: (pag.89)
B. umplutura anorganică: cu cât este mai mare, cu atât vâscozitatea scade cu
exceptia umpluturii cu dimensiuni nanometrice
C. umplutura anorganicǎ: cu cât este mai mare, cu atât vâscozitatea creste cu
excepția umpluturii cu dimensiuni nanometrice
D. silanizarea particulelor umpluturii
E. compoziția matricei organice: cu cât este mai mare, cu atât vâscozitatea
scade
21. Rǎşinile compozite condensabile: (pag.92)
A. absorb mai multǎ apǎ
B. adâncime ele polimerizare micǎ
C. vâscozitate foarte mare
D. aderare mai scǎzutǎ la instrumente
E. contractie ele polimerizare scǎzutǎ
22. Pentru cimenturile cu ionomeri de sticlǎ (CIS), avantajele de bază ale
variantelor clasice sunt: (pag.94)
A. solubilitate crescutǎ
B. bune izolatoare termic
C. elasticitate bunǎ
D. eliberare ele fluor crescutǎ şi rapidǎ
E. au aderenţǎ intrinsecă la structurile dure
23. Clasificarea rǎsinilor compozite se face:(pag.91)
A. dupǎ exigenta esteticǎ
B. dupǎ compozitia materialului folosit
C. dupǎ arcada dentarǎ afectatǎ
D.dupǎ regiunea dentarǎ
E. dupǎ tehnica de inserare/aplicare
24. Elasticitatea rǎşinilor compozite depinde, în principal, de: (pag.89)
A. compozitia matricei organice: cu cât este mai mare, cu atât elasticitatea
creste
C. ponderea umpluturii anorganice: cu cât este mai mare, cu atât elasticitatea
scade
E. ponderea umpluturii anorganice: cu cât este mai mare, cu atât elasticitatea
creste

A fac legǎtura dintre faza organicǎ şi cea anorganicǎC. reprezentati de silani D. reprezentafi de
camforchinona diacrilice26. Rǎsinile compozite cu contractie de polimerizare micǎ (,,low-shrink"):
(pag.93)A. marea majoritate nu necesitǎ adeziv dedicat B. aplicare stratificatǎC. contractie de
polimerizare crescutǎD. proprietǎti mecanice bune E. transluciditate scǎzutǎ27. Materialele biologic
active: (pag.96)A. au efecte antimicrobiene B. sunt materiale neodentinogenetice C. au efecte
sedative foarte puternice D. pot fi pe bazǎ de hidroxid de calciu E. pot fi pe bazǎ de silicati de
magneziu28.Pentru o cavitate de clasa a V-a în zona frontalǎ, este necesar un material:(pag.91)A. cu
elasticitate scǎzutǎB. rezistent la uzurǎC. fizionomie foarte bunǎD. cu macroumpluturǎE. cu
elasticitate crescutǎ29.Avantajele cimenturilor cu ionomeri de sticlă modicate cu rășini (CIMR):
(pag.94,95)A. bune izolatoare termic B. solubilitate mai bunǎ faţǎ de RDC C. fizionomie crescutǎ fatǎ
deCOMP D. elasticitate mai bunǎ decât CIS E. au aderentǎ extrinsecǎ la structurile dure30.
Compomerii (COMP): (pag. 87)A. prima componentă este sticlă fluoro-alumino-silicatǎB. a doua
componentǎ este acid poliacrilic C.are ca mecanism de întǎrire polimerizarea D. prima componentǎ
este umpluturǎ anorganicǎE. a doua componentǎ este matrice organicǎ polimericǎ şi grupǎri acide
carboxilice
ODONTOTERAPIE

ODONTOTERAPIE
25. Agenții de cuplare: (pag. 88)
A. fac legǎtura dintre faza organicǎ şi cea anorganicǎ
B. genereazǎ rezistentǎ mecanicǎ mare·
C. reprezentati de silani
D. reprezentati de camforchinona
E. au rol în obtinerea unor proprietăţi fizico-mecanice adecvate ale rǎşinilor
diacrilice
26. Rășinile compozite cu contracție de polimerizare micǎ (,low-shrink”):
(pag.93)
A. marea majoritate nu necesitǎ adeziv dedicat
B. aplicare stratificatǎ
C. contractie de polimerizare crescutǎ
D. proprietǎti mecanice bune
E. transluciditate scǎzutǎ
27. Materialele biologic active:(pag.96)
A. au efecte antimicrobiene
B. sunt materiale neodentinogenetice
C. au efecte sedative foarte puternice
D. pot fi pe bazǎ de hidroxid de calciu
E. pot fi pe bazǎ de silicati de magneziu
28.Pentru o cavitate de clasa a V-a în zona frontalǎ, este necesar un material:
(pag.91)
A. cu elasticitate scǎzutǎ
B. rezistent la uzurǎ
C. fizionomie foarte bunǎ
D. cu macroumpluturǎ
E. cu elasticitate crescutǎ
29. Avantajele cimenturilor cu ionomeri de sticlă modicate cu rǎşini (CIMR):
(pag.94,95)
A. bune izolatoare termic
B. solubilitate mai bunǎ fatǎ de RDC
C. fizionomie crescutǎ fatǎ de COMP
D. elasticitate mai bunǎ decât CIS
E. au aderentǎ extrinsecǎ la structurile dure
30. Compomerii (COMP): (pag. 87)
A. prima componentǎ este sticlǎ fluoro-alumino-silicatǎ
B. a doua componentǎ este acid poliacrilic
C. are ca mecanism de întǎrire polimerizarea
D.prima componentǎ este umpluturǎ anorganicǎ
E. a doua componentǎ este matrice organică polimerică și grupǎri acide
carboxilice

ODONTOTERAPIE
31. Adâncimea de polimerizare si transluciditatea rasinilor compozite depind
de:(pag.90)
A. ponderea umpluturii anorganice fǎrǎ dimensiuni nanometrice: cu cât este
mai mare, cu atât adâncimea de polimerizare/transluciditatea cresc
B. tipul de monomeriC. dimensiunea umpluturii anorganice: cu cât particulele sunt mai mici cu atât
adâncimea de polimerizare/transluciditatea scad
D. momentul de desfăşurare a polimerizării: pe mǎsură ce reactia de
polimerizare se desfǎsoarǎ, transluciditatea creste
E. corespondenta dintre indicii de refractie ai particulelor anorganice si cel al
matricei organice polimerizate: cu cât sunt mai apropiați, cu atât adâncimea
de polimerizare/transluciditatea sunt mai mari
32. Rǎşinile compozite nanohibride: (pag.92)
A. transluciditate scǎzutǎ
B. adâncime de polimerizare scǎzutǎ
C. rezistentǎ la uzurǎ bunǎ
D. proprietǎti mecanice foarte bune
E. esteticǎ foarte bunǎ
* 33.Materialele biologic active fotopolimerizabile:(pag.96)
A. sunt produse cu hidroxid de calciu nemodifcate
B. prezintă capacitate de sigilare a plǎgii dentinare scǎzutǎ
C. au efecte biologice crescute
D. sunt produse cu silicat de calciu modificate cu rǎşini
E. toate variantele sunt gresite
34. Avantajele principale ale utilizării compozitelor: (pag. 90)
A. au contractie de polimerizare mare
B. proprietǎti mecanice bune
C. solubilitate redusǎ
D. au aderentǎ intrinsecǎ
E. bune izolatoare termic
35. Giomerii:(pag.95)
A. componentǎ de bazǎ este matricea organicǎ polimericǎ
B. au suprafaţa modificată care elibereazǎ 6 ioni
C. sunt materiale hibride autopolimerizabile
D. au o capacitate crescută de inhibare a formării plăcii bacteriene
E. componentǎ de bazǎ este sticla fluoro-alumino-silicaticǎ
36.Coeficientul de expansiune termicǎ a rǎşinior compozite depinde, în
principal, de: (pag.89)
A. ponderea matricei organice: cu cât este mai mare, cu atât coeficientul scade
B. compoziția matricei organice: cu cât este mai mare, cu atât coeficientul
creste
C. ponderea umpluturii anorganice: cu cât este mai mare, cu atât coeficientul
scade
D. compozitia matricei organice: cu cât este mai micǎ, cu atât coeficientul
creste
E. ponderea matricei organice:cu cât este mai mare, cu atât coeficientul creste37. Cimenturile cu
ionomeri de sticlă (CIS):(pag.93)A. pǎstrarea caliǎților cimentului impune prelucrarea cu instrumente
rotative la turație redusă și cu rǎcire B. aderă intrinsec la structura dură prin realizarea de
schimburiionice cu aceasta C. aplicarea lor necesită, în principiu, pregătirea structurii dure cu ajutorul
acidului poliacrilic 10%D. sunt cimenturi fotopolimerizabile E. aplicarea se realizeazǎ în straturi* 38.
Rășinile compozite cu umplutură hibridǎ: (pag.92)A. pierderea pe termen mediu luciului suprafetei B.
proprietǎti mecanice/optice slabe C. uzurǎ medie în timp D. rezistentǎ la uzurǎ micǎE. nu se mai
folosesc39. Estetica și modificǎrile cromatice ale rǎsinilor compozite depind de:(pag.89)A. agenții de
cuplare: cu cât legătura între componente e mai intensă, cu atât smulgerea particulelor mai mari este
împiedicatăB. ponderea matricei organice: cu cât este mai mare, cu atât modificǎrile pot fi mai
importante C. agenții de cuplare: prin crearea unui mediu hidrofob care reduce absorbtia de apǎD.
ponderea şi tipul umpluturii anorganice E. dimensiunea particulelor anorganice: rezistenta la uzurǎ
creste dacǎparticulele sunt foarte mici și se uzează lent* 40. Materialele biologic active se diferenţiază
prin urmǎtoarele proprietǎti biologice, cu exceptia:(pag.96)A. capacitatea de dezinfectare B. calitatea
dentinei tertiare produse C. gradul de dizolvare în timp D. timpul de producere al dentinei terțiare
produse E. efectul sedativ41. Monornerii de bază au urmǎtoarele proprietǎfii fundamentale:
(pag.87,88)A.îşi modificǎ culoarea în timp B. au vâscozitate mai micǎC. contractie de polimerizare
mare D. capacitate bunǎ de umectare a tesuturilor dure dentare E. sunt toxici pentru fesutul pulpar
89
ODONTOTERAPIE

ODONTOTERAPIE
compozite au importantǎ clinicǎ deosebitǎ şi sunt reprezentate de:
(pag.90,91)
B. creşterea vâscozitǎţii răşinilor compozite pastă înainte de aplicare
C. modificarea formulei chimice a compozitelor
D. utilizarea unor sisteme adezive cu macroumpluturǎ
E. aplicarea stratificatǎ verticalǎ
* 43. Giomerii au următoarele proprietǎți principale:(pag.95)
A. fǎrǎ eliberare de fluor
B. proprietǎti mecanice slabe
C. prezintǎ doar variantǎ vâscoasǎ
D. longevitate scǎzutǎ a obturatiei
E. fizionomie foarte bunǎ
44.Contracfia de polimerizare depinde, în principal, de: (pag. 88,89)
A. elasticitate
B. ponderea matricei organice
C. viteza reactiei de polimerizare
D. compozitia matricei organice
E. ponderea umpluturii anorganice
45. Compomerii (COMP) au următoarele proprietăți principale: (pag. 95)
A. cea mai bunǎ fizionomie
B. rezistentǎ mecanicǎ şi duritate
C. prezintǎ doar variantǎ fluidǎ
D. elasticitate crescutǎ
E. se folosesc numai ca baze
46. Rezistența la uzură/calitatea luciului inițial și persistența acestuia în timp
a acestuia a rășinilor compozite depind, în principal, de: (pag.89)
A. dimensiunea particulelor anorganice:rezistenta la uzurǎ creste dacă
particulele sunt foarte mari şi se uzeazǎ lent
B. cantitatea particulelor anorganice: cu cât ponderea umpluturii anorganice
este mai mare, cu atât rezistența la compresiune, tracfiune cresc
C. dimensiunea particulelor anorganice: rezistenta la uzură creşte dacă
particulele sunt foarte mici și se uzează lent
D. cantitatea particulelor anorganice: cu cât ponderea umpluturii anorganice
este mai micǎ, cu atât rezistenta la compresiune,tracfiune cresc
E. agentii de cuplare: cu cât legatura între componente e mai slabă, cu atât
smulgerea particulelor mai mari este împiedicatǎ
47. Materialele biologic active se diferențiază prin următoarele proprietǎti
fizico-chimice:(pag.96)
A. capacitatea de umectare
B. capacitatea de sigilare
C. capacitatea de dezinfectare
D. efectul sedativ
E. timpul de prizǎ

ODONTOTERAPIE
48. Clasificarea umpluturii anorganice se prezintǎ, în principiu, astfel:
(pag.88)
A. microumpluturǎ
B.hibridǎ
C. nanoumpluturǎ
D. macroumpluturǎ
E. picoumpluturǎ
* 49. Microumplutura anorganică are următoarele caracteristici: (pag. 88)
A. rezistenta mecanicǎ crescuta
B. genereazǎ rezistenţă la uzură mare dar determină pierderea luciului
C. contractie de polimerizare micǎ
D.genereazǎ rezistentǎ la uzurǎ şi luciu persistent
E. determinǎ creşterea adâncimii de polimerizare şi a transluciditǎţii
50. Clasificarea rǎşinilor compozite dupǎ tehnica de inserare/aplicare se face:
(pag.91)
A. prin condensare
B. stratificatǎ - în straturi de maxim 2 mm- pentru materiale pastǎ sau fluide
C. în masǎ (,bulk") - numai pentru materiale fluide
D. prin injectare- pentru materiale pastǎ
E. prefabricate

ENDODONTIE
8. EXAMINARE SI D
IAGNOSTIC ÎN ENDODONTIE
A. Examinarea minuţioasă şi stabilirea unui diagnstic incorect sunt o conditie
esențialǎ pentru asigurarea unui tratament corespunzător
B. Examinarea atentă şi stabilirea unui diagnostic corect sunt o conditie esentialǎ
pentru asigurarea unui tratament corespunzǎtor
C. Stabilirea unui diagnostic incorect nu este o conditie esentialǎ pentru asigurarea
unui tratament corespunzǎtor
D. Examinarea minuţioasă şi stabilirea unui diagnostic corect sunt o conditie
esentialǎ pentru asigurarea unui tratament corespunzǎtor
E. Examinarea minuțioasǎ este o conditie esențialǎ pentru asigurarea unui
tratament corespunzǎtor
*2.Alegefi afirmaţia falsă cu privire la fişa pacientului: (pag. 99)
A. Fişa pacientului prezintă importantǎ medico-legalǎ
B. Fişa pacientuli trebuie sa identifice toate antecedentele heredo-colaterale, utile
în identificarea acelor afectiuni ce pot constitui o contraindicație pentru
realizarea anesteziei
C. anamnezǎ medicalǎ bine orientată si concisǎ este necesarǎ oricând în terapia
endodonticǎ
D.Fisa pacientului ce prezintă și o importanță medico-legală, trebuie să identifice
toate antecedentele personale patologice
E. Pacientul trebuie sǎ completezechestionarul medical pus la dispozitie,bifand
toate afectiunile generale de care suferǎ
3. În cadrul anamnezei în endodonție, motivul prezentări poate fi legat de:
(pag.99)
A. Durere
B. Tumefactii
C. Tulburǎri de ordin estetic
D.Modificǎri de formǎ ale coroanei dentare
E. Afectarea functiei masticatorii
4. În cadrul anamnezei în endodonție, istoricul bolii cuprinde urmǎtoarele:
(pag.99)
A. Informații despre debutul afecțiunii
B. Momentul și modul în care a debutat afecțiunea
C. Factorii ce nu agraveazǎ afectiunea
D. Tratamentele efectuate (dentare sau medicamentoase)
E. Impactul pe care il are asupra sănătății orale.

5.Referitor la examenul clinic în endodonție, examenul extraoral permite

medicului dentist sǎ analizeze urmǎtoarele, cu exceptia: (pag.99)
A. Simetria
B. Integritatea contururilor osoase
C. Amplitudinea deschiderii gurii este în limite normale sau nu
D.Statusul general/ starea de sănătate a cavității orale
E. Examinarea articulației temporo-mandibulare
* 6. Alegeți afirmația corectă cu privire la examenul intraoral în endodonție:
(pag.100)
A.Examenul intraoral al fesuturilor dure relevă consistența și conturul fesuturilor
moi
B. Examenul intraoral al tesuturilor dure relevǎ prezenta unor traiecte fistuloase sau
cicatrici retractile
C. Examenul intraoral al fesuturilor dure se realizeazǎ doar cu ajutorul oglinzii
D.Examenul intraoral al țesuturilor dure relevă lipsa dinților, fracturile dentare,
discromii și anomalii de dezvoltare
E. Intraoral, examinarea este îndreptatǎ doar spre inspectarea tesuturilor dure
7. Diagnosticul odontal din examinarea endo-orală urmǎreşte: (pag.100)
A. Depistarea cariilor
B. Depistarea cariilor recurente
C. Inspectarea zonei cervicale a dinților pentru eventualele eroziuni, abraziuni şi
abfractie
D. Depistarea edentatiilor partiale
E.Profilaxia cariilor simple și complicate
* 8. O sensibilitate accentuatǎ la palpare/atingere a bazei cavității poate indica:
(pag.100)
A. Necrozǎ sau o afectiune pulparǎ cronicǎ
B. Gangrenǎ pulparǎ
C. Pulpitǎ cronică cu cameră pulpară deschisă
D. Pulpită cronică cu cameră pulparǎ închisǎ
E. afectiune acutǎ a pulpei dentare
9. Care afirmații sunt corecte cu privire la percuția din examinarea endo-orală:
(pag.100)
A. Este utilă în depistarea inflamaţiilor pardontiului apial, fǎrǎ a oferi însǎ
informații despre statusul pulpei dentare (vitalǎ sau necrotică)
B. Se asociazǎ foarte rar cu sensibilitatea la masticatie
C. Rǎspunul pozitiv apare în pulpitele totale acute, în parodontitele apicale acute
sau abcesul periapical
D.Se recomanda ca percutia sǎ se realizeze doar pe dintele contralateral fǎrā

afectiuni pulpare sau periapicale

marginii incizale sau a suprafetei ocluzale, cu ajutorul degetului sau a unui
instrument ascutit.
10. Reprezintă alte cauze ale mobilitǎfii dentare ce nu pot fi reversibile dupǎ
realizarea tratamentului endodontic: (pag. 100)
A. Afectiuni ale parodontiului marginal
B. Fracturi radiculare
C. Traumatisme, parafunctii,bruxism, deplasǎri ortodontice rapide
D.Hiperestezia
E. Discromiile dentare
* 11. Despre testarea sensibilității pulpare se poate afirma cǎ: (pag.101)
A. Oferă informații despre integritatea fibrelor nervoase şi incapacitatea lor de a
transmite informaţii spre centrii nervoşi
B. Testele termice se realizeazǎ prin aplicarea de stimuli electrici la nivelul
coroanei dentare pentru a analiza răspunsul dureros
C.Testarea se realizeazǎ aplicând stimulul termic pentru câteva secunde, în
contact cu smalțul din treimea cervicală a suprafetei palatinale a dintelui
D. Pentru testarea la rece se poate utiliza gheaţă, clorură de etil,apǎ foarte rece
E. Pentru testarea la cald se poate utiliza gutapercǎ încǎlzitǎ, apǎ fierbinte,
instrument neîncălzit, cǎldura generată de un polipant
* 12. Alegeţi afirmația incorectă cu privire la testele termice utilizate în testarea
sensibilității pulpare: (pag. 101)
A.Testele termice se realizează prin aplicarea de stimuli termici la nivelul
coroanei dentare pentru a analiza răspunsul dureros
B. Răspunsul unei pulpe normale este întotdeauna de intensitate moderată și de
lungă durată după îndepărtarea stimulului
C. afecțiune pulpară acută ireversibilă va genera un răspuns dureros și de lungă
duratǎ
D. Absența unui răspuns indică o necrozǎ pulparǎ, existenta unui tratament
endodontic sau un răspuns fals negativ
E. Testele termice nu pot constitui unicul instrument pentru a face un diagnostic
diferențial între pulpitele reversibile și cele ireversibile
13. Alegeți afirmațiile corect referitoare la testele electrice: (pag. 101)
A.Testele electrice se realizează cu ajutorul unui curent electric de intensitate
joasǎ, generat de aparate special concepute pentru acest scop
B. Dintele testat va fi uscat și izolat, iar vârful instrumentului de testare va lua
contact cu suprafata vestibularǎ, în treimea cervicală, prin intermediul salivei
C. Rǎspunsul fals pozitiv poate să apară atunci când dintele nu este corect izolat si
complet uscat, în cazul unui pacient anxios sau unei necroze de lichefactie
D. Rǎspunsul fals negativ poate sǎ aparǎ în caz de traumatisme dentare vechi, apex
matur,dinte cu calcifieri importante la nivelul camerei pulpare și canalelor
radiculare
E. Rǎspunsul fals negativ poate să apară în cazul premedicației pacientului cu
cantități importante de analgezice, narcotice,alcool, tranchilizante
14. Despre frezajul explorator sunt adevărate următoarele afirmații, cu exceptia:
(pag.101)
A. Este un test cu o valoare diagnostică ridicată, utilizat în special când existǎ
dubii în ceea ce privește sensibilitatea pulparǎ
B.Se utilizeazǎ atunci când nu poate fi identificat cu exactitate dintele
C. Poate fi folosit atunci când alte teste nu pot fi utilizate
D. Pentru testare se va realiza, cu o anestezie în prealabil, o cavitate de dimensiuni
reduse la nivelul suprafeței ocluzale a dinților laterali
E. Vitalitatea pulpei se poate aprecia prin lipsa senzației dureroase
15. Testul de masticatie: (pag.101)
A. Se indică pentru a identifica fisurile și fracturile coronare incomplete
B. În cazul testului de masticație pacientul este invitat sǎ muşte pe un rulou de
vată sau pe o bucată de folie de digă împăturită
C. În realizarea testului de masticație se poate utiliza o baghetă de lemn sau
dispozitivul,,ToothSlooth"
D. Deplasarea fragmentelor fracturate nu va produce durere
E. Deplasarea fragmentelor fracturate va produce durere
16. Alegeți afirmațiile false cu privire la testul anesteziei selective: (pag. 102)
A.Testul anesteziei selective se folosește în cazul pacienților cu dureri iradiate
hemifaciale
B. Testul anesteziei selective se poateutiliza atunci când la examenul clinic nici
un dinte nu poate fi considerat cauzal și nici pacientul nu poate indica un
anumit dinte dureros
C.Dacǎ dupǎ câteva minute, după instalarea anesteziei, durerea dispare putem
exclude hemiarcada de aceeaşi parte
D. Dacă după câteva minute, după instalarea anesteziei, durerea dispare putem
exclude hemiarcada opusǎ
E. Dacă durerea persistă, vom anestezia selectiv fiecare dinte în parte de pe
aceeași hemiarcada până la identificarea dintelui cauzal

ENDODONTIE
* 17. Despre examenul radiologic in endodonfie se poate afirma cǎ: (pag. 102)
B. Este optim atunci când sunt realizate cel mult douǎ radiografii retroalveolare înangulaţii diferite și
înaltă calitate
angulații diferite și înaltă calitate
C. Este optim atunci când sunt realizate trei radiografii retroalveolare în angulatii
diferite şi înaltă calitate
D. Radiografia digitalǎ oferă mai putine avantaje fatǎ de radiografia pe film
E. Radiografia pe film ofera mai multe avantaje fatǎ de radiografia digitalǎ
18. În vederea realizării unui tratament endodontic, radiografia retroalveolarǎ ne
poate da informaţii despre: (pag. 102)
A. Numărul, forma și gradul de curbură al rădăcinilor
B. Numărul canalelor radiculare
C. Locatia, lungimea, lǎtimea, calibrul şi forma traseului canalelor radiculare
D. Evaluarea lungimii şi a omogenității obturatiei de canal
E. Identificarea si localizarea instrumentelor endodontice nefracturate în canale
* 19. Pentru a aprecia succesul tratamentului endodontic, perioada minimǎ de
urmǎrire a cazurilor prin examen CBCT este: (pag.102)
A. 1 an
B. 2 ani
C. 5 ani
D. 10 ani
E. 3 ani
20. Indicațiile CBCT în parodontia apicală cronică cu simptomatologie
nespecifică sunt cu excepția: (pag. 102)
A. Confirmarea unor cauze neodontogene ce pot fi implicate în patologia pulparǎ
B. Evaluarea traumatismelor dento-alveolare complexe
C. Evaluarea preoperatorie a sistemelor complexe de canale radiculare
D. Evaluarea doar a iatrogeniilor
E. Evaluarea postoperatorie în cazul unor intervenții chirurgicale endodontice

ENDODONTIE
9. PATOLOGIA PULPARA SI PERIAPICALA
* 1. Diagnosticul diferenfial din necroza pulparǎ se poate face cu:(pag.112)
B. Parodontitele apicale simptomatice: pe Rx este prezentǎ o radiotransparenţǎ
periapicalǎ
C. Pulpitele acute: sensibilitateşi sângerare în profunzimea canalului radicular
D.Pulpitele cronice: sensibilitate si sângerare în profunzimea canalului
radicular
E. Pulpitele cronice: teste de vitalitate pozitive la intensitǎti mici
2. Examenul obiectiv al pulpitei cronice închise propriu-zise se caracterizeazǎ
prin urmǎtoarele, cu exceptia:(pag.109)
A. Dinte asimptomatic
B. Cavitate carioasǎ pe fundul cǎreia dentina este usor coloratǎ
C. Carie secundarǎ, carie recidivantǎ
D. Teste de vitalitate pozitive, la intensitati foarte mici
E. Teste de vitalitate negative
3. Sunt adevărate următoarele afirmații cu privire la diagnosticul pozitiv din
parodontita apicală acută seroasă: (pag. 113)
A. Caracterele durerii
B. Percuția în ax negativǎ
C. Tumefactia mucoasei si a tegumentelor
D.Stare generalǎ alteratǎ: febrǎ, dispnee
E. Teste de vitalitate pozitive
4.Simptomatologia din pulpita acută seroasă totală se caracterizeazǎ prin
următoarele, cu excepția: (pag.106)
A. Durere provocată, violentă, insuportabilă, lancinantǎ,continuǎ
B. Durere care iradiază la dinții vecini, antagoniști, regiunea parietală, orbitară,
submandibularǎ, occipitală
C. Durere care nu depăşeşte linia medianǎ
D. Durere care nu se calmeazǎ la antialgice
E. Caracter pulsatil
5. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor, descrise de Scoala româneascǎ de
Stomatologie sunt: (pag.104)
A. Reversibile sau ireversibile
B. Hiperemia preinflamatorie
C.Pulpita seroasǎ,pulpita purulentǎ
D.Pulpita cronică închisǎ propriu zisă şi hiperplazicǎ

* 1. Diagnosticul diferențial din necroza pulparǎ se poate face cu: (pag. 112)
A. Parodontitele apicale asimptomatice: congestia mucoasei vestibulare
B. Parodontitele apicale simptomatice: pe Rx este prezentǎ o radiotransparentǎ
periapicalǎ
C. Pulpitele acute: sensibilitate şi sângerare in profunzimea canalului radicular
D. Pulpitele cronice: sensibilitate şi sângerare în profunzimea canalului
radicular
E. Pulpitele cronice: teste de vitalitate pozitive la intensităti mici
2. Examenul obiectiv al pulpitei cronice închise propriu-zise secaracterizeazǎ
prin următoarele,cu exceptia:(pag.109)
A. Dinte asimptomatic
B. Cavitate carioasǎ pe fundul cǎreia dentina este usor coloratǎ
C. Carie secundarǎ, carie recidivantǎ
D.Teste de vitalitate pozitive, la intensitǎți foarte mici
E. Teste de vitalitate negative
3. Sunt adevǎrate următoarele afirmații cu privire la diagnosticul pozitiv din
parodontita apicală acută seroasă: (pag. 113)
A. Caracterele durerii
B. Percuția în ax negativǎ
C. Tumefactia mucoasei si a tegumentelor
D. Stare generalǎ alterată: febră, dispnee
E. Teste de vitalitate pozitive
4. Simptomatologia din pulpita acută seroasă totalǎ se caracterizeazǎ prin
următoarele, cu excepția: (pag.106)
A.Durere provocată, violentă, insuportabilă, lancinantă, continuă
B. Durere care iradiazǎ la dintii vecini, antagonişti, regiunea parietală, orbitară,
submandibulară, occipitală
C. Durere care nu depăşeşte linia medianǎ
D. Durere care nu se calmeazǎ la antialgice
E. Caracter pulsatil
5. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor, descrise de Scoala româneascǎ de
Stomatologie sunt: (pag.104)
A. Reversibile sau ireversibile
B. Hiperemia preinflamatorie
C. Pulpita seroasǎ,pulpita purulentǎ
D.Pulpita cronicǎ închisǎ propriu zisǎ şi hiperplazicǎ

.E. Pulpita cronicǎ deschisǎ ulceroasǎ şi granulomul intern Palazzi

* 6. Diagnosticul diferenfial din hiperemia pulparǎ se face cu: (pag. 105)
A. Pulpita acutǎ seroasǎ totalǎ
B. Pulpita purulentǎ
C. Parodontita apicală acutǎ seroasǎ
D. Pulpita acutǎ seroasǎ parțialǎ
E. Hipersensibilitate,hiperestezie
7.Afirmațiile false cu privire la diagnosticul diferențial radiologi al patologiei
periapicale sunt, cu exceptia: (pag.119)
A.La examenul radiologic se poate identifica spațiul periodontal lǎrgit şi/sau
radiotransparența periapicală de aspect și extindere variabilă
B. Procesele osteitice în stadiul final nu sunt întotdeauna decelabile radiologic
C. Timpul necesar până ce leziunea este identificabilǎ radiologic este de 2-3
săptămâni de la debut
D. Proiectia radiotransparentei pe radiografia retroalveolarǎ este mult mai micǎ
în dimensiune, decât reprezentarea reală a leziunii osoase propriu-zise
E. Timpul necesar pânǎ ce leziunea este identificabilǎ radiologic este de 3
sǎptămâni de la debut
8. Cauzele generale de hemoragie în pulpectomia vitalǎ -extirparea vitalǎ:
(pag.111)
A. Diateze hemoragipare
B. Hemofilie
C. Perforarea podelei camerei pulpare
D. Stǎri fiziologice
E. Extirpare incompletǎ
9. Simptomatologia clinică din necroza pulpară cuprinde urmǎtoarele:
(pag.112)
A.Modificare de culoare
B.Dintele complet asimptomatic
C. Simptomatologie de pulpite, traumatism în istoric
D. Palparea nedureroasǎ
E. Lipsa sângerării și sensibilității pe întreg traseul canalului radicular
10. Examenul obiectiv extraoral din Abcesul acut apical cuprinde
urmǎtoarele:(pag.114)
A. Facies rigid
B. Trismus,în cazul în care dintele afectat este un molar maxilar
C. Tumefacție mai puți sau mai bine conturatǎ
D. Sensibilitate la percutie si palpare

E. Durere intensă la cea mai mică atingere

.
11 Rezistenta germenilor din infectia extraradicularǎ este datǎ de: (pag121)
A. Capsulǎ, acizi graşi, enzime
B. Factori de virulență (fimbrii) şi lipoproteine
C. Veziculele extracelulare, care au aceeaşi determinantǎ antigenicǎ ca si
bacteria parentalǎ
D. Veziculele extracelulare, care au determinanta antigenica diferita ca si
bacteria parentalǎ
E. Factori de virulenţǎ (fimbrii) şi lipopolizaharide
* 12. Alegeți afirmația corectă cu privire la evolufia parodontitei apicale acute
purulente spre faza supurativǎ: (pag.114)
A. Stare general alteratǎ cu hipertermie, paloare, dispnee, hipertensiune
B. Semnul godeului nu este prezent
C. Tumefacţie slab delimitată și fluctuentă la palpare
D. Tegumente calde, destinse, uşor roşietice, dureroase la palpare
E. Semnul godeului prezent
13. Următoarele afirmații cu privire la granulomul periapical sunt adevǎrate:
(pag.116)
A. Simptomatologie stearsǎ
B. Radiologic: zonă de radioopacitate ce înconjoară apexul, cu un contur
rotund-ovalar ce se continuă cu spațiul periodontal
C. Granulomul periapical este format din țesut de granulație la apex,
împrejmuit de o capsulă de fibre de reticulină, care se ataşează la suprafața
rǎdǎcinii
D. Bacteriile şi virusurile sunt factorul etiologic în ceea ce priveste formarea
granulomului apical
E. Resorbția osoasă constitue un proces activ, realizat de osteoclaste
14. Semnele obiective din parodontita apicală acută seroasă sunt următoarele:
(pag.113)
A. Congestia mucoasei în dreptul rădăcinii
B. Durere lancinantă permanentǎ
C. Adenopatie regionalǎ
D. Pentru dinții frontali superiori: edemul buzei inferioare şi regiunea
mentonierǎ
E. Pentru premolari și molari superiori: regiunea mandiularǎ şi
submandibularǎ
99

E. Durere intensã la cea mai micǎ atingere

11. Rezistenta germenilor din infectia extraradicularǎ este datǎ de: (pag.121)
A. Capsulǎ, acizi graşi, enzime
B. Factori de virulenţă (fimbrii şi lipoproteine
C. Veziculele extracelulare, care au aceeaşi determinantǎ antigenicǎ ca şi
bacteria parentalǎ
D. Veziculele extracelulare, care au determinanta antigenicǎ diferita ca si
bacteria parentalǎ
E. Factori de virulenţă (fimbrii) şi lipopolizaharide
*12. Aleget afirmafia corectǎ cu privire la evolufia parodontitei apicale acute
purulente spre faza supurativǎ: (pag.114)
A. Stare generalǎ alteratǎ cu hipertermie, paloare, dispnee,hipertensiune
B. Semnul godeului nu este prezent
C. Tumefactie slab delimitată și fluctuentă la palpare
D. Tegumente calde, destinse, usor rosietice, dureroase la palpare
E. Semnul godeului prezent
13. Următoarele afirmații cu privire la granulomul periapical sunt adevǎrate:
(pag.116)
A. Simptomatologie stearsǎ
B. Radiologic: zonǎ de radioopacitate ce înconjoară apexul, cu un contur
rotund-ovalar ce se continuǎ cu spatiul periodontal
C. Granulomul periapical este format din țesut de granulație la apex,
împrejmuit de o capsulă de fibre de reticulină, care se atașează la suprafata
rǎdǎcinii
D. Bacteriile și virusurile sunt factorul etiologic în ceea ce priveste formarea
granulomului apical
E. Resorbtia osoasă constituie un proces activ, realizat de osteoclaste
14. Semnele obiective din parodontita apicală acută seroasă sunt următoarele:
(pag.113)
A. Congestia mucoasei în dreptul rădăcinii
B. Durere lancinantǎ permanentǎ
C. Adenopatie regionalǎ
D. Pentru dinții frontali superiori: edemul buzei inferioare şi regiunea
mentonierǎ
E. Pentru premolari şi molari superiori: regiunea mandibularǎ şi
submandibularǎ
99

* 15. Diagnosticul diferenfial din pulpita acutǎ seroasă parfialǎ se face cu:
(pag.106)
A. Hiperemia preinflamatorie, pulpita acutǎ seroasă totalǎ, pulpita cronicǎ
deschisă ulceroasǎ
B. Hiperemia preinflamatore, pulpita acută purulentă, parodontita apicalǎ
acutǎ seroasǎ
C. Hiperemia preinflamatorie, pulpita acutǎ seroasă totalǎ, pulpita purulentǎ
D. Pulpita acută seroasă totală, pulpita cronică deschisă polipoasă
E. Hiperemia preinflamatorie, pulpita acută seroasă totală, necroza pulpară
16. Alegeți afirmațiile incorecte cu privire la modificările morfopatologice din
pulpita cronică închisă propriu-zisă:(pag.109)
A. Membrana de tesut conjunctiv incapsuleazǎ zona pulpară afectatǎ acut, în
lipsa tesutului de granulație
B. Tesutul pulpar este substituit de tesut de granulatie care resoarbe dentina, de
manieră circulară expansivă
C. Membrana de fesut conjunctiv incapsuleazǎ zona pulpară afectată acut, în
prezența țesutului de granulație
D. Pulpa prezintă la suprafață o ulcerație, acoperită de depozite de fibrină,
înconjurate de zone de necroză, cu infiltrat inflamator
E. Dentinoclastele determinǎ formarea de lacune în zona de dentinǎ afectată de
procesul resorbtiv
17. Afirmațiile adevărate cu privire la diagnosticul diferențial radiologic al
patologiei periapicale sunt următoarele: (pag. 120)
A.În cazul reactivitǎti necorespunzǎtoare a gazdei și a prezentei canalelor
laterale, leziunile osoase osteitice sunt de dimensiuni mari pentru a putea fi
detectate clinic
B. În cazul reactivității necorespunzătoare a gazdei și a prezenței canalelor
laterale,leziunile osoase osteitice sunt de prea mici dimensiuni pentru a
putea fi detectate radiologic
C. Leziunile mai bine constituite pot să nu fie identificate chiar şi atunci când
sunt prezente, dacă se surprind în aspect lingual sau vestibular al rădǎcinii
D.Leziunile mai bine constituite pot să nu fie identificate chiar și atunci când
sunt prezente, când sunt mascate de suprapuneri ale rădăcinilor
E. Procesele inflamatorii pot fi identificate doar la apexul dintelui incriminat,
nu și la nivelul canalelor laterale, sub formă de radiotransparențe laterale

18. Diagnosticul diferenfial din parodontita apicalǎ acutǎ seroasă se face cu:
(pag.120)
A. Pulpita acutǎ: teste de vitalitate negative'
B.Abcesul apical acut (parodontita apicală acută purulentă): durere lancinantă,
tumefacția circumscrisă și conturată
C. Nevralgia de trigemen
D. Foliculita dintilor incluşi
E. Pulpita acutǎ seroasă parțialǎ
19. Alegeți enunfurile adevărate cu privire la infectia extraradicularǎ:
(pag.121)
A. Este caracterizată printr-o invazie microbiană ce provine din tesuturile
periradiculare inflamate în urma infecției intraradiculare
B. Infectia extraradicularǎ este strict dependentǎ de cea intraradicularǎ
C. Infectia extraradiculară este strict independentă de cea intraradiculară
D. Infecția extraradiculară este dependentă sau independentǎ de cea
intraradiculară
E. Germeni frecvent izolati din infectia extraradicularǎ sunt: Candida albicans,
specii de Actinomyces şi Fusobacterium nucleatum
20.Diagnosticul diferențial din pulpita cronică deschisă polipoasă se face cu:
(pag.108)
A. Polip gingival- baza de inserție la nivelul camerei pulpare
B. Necroza pulpară - nu există sensibilitate și nici sângerare
C. Gangrena pulparǎ
D. Pulpită cronică închisă propriu-zisă
E. Pulpita cronică dschisă ulceroasă - nu există polip pulpar
21.Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la drenajul endodontic din
parodontita apicală acută purulentă: (pag. 115)
A. Drenajul endodontic se realizează prin permeabilizarea apexului
B. După drenajul endodontic se lasă dintele deschis
C. Drenajul endodontic asistat presupune izolare cu digă, evacuarea exudatului,
lavaje cu clorhexidinǎ
D. Drenajul endodontic asistat presupune izolare cu digǎ, evacuarea exudatului,
lavaje cu NaOC1
E. După evacuarea exudatului, la un interval de circa 30 de minute,se
realizeazǎ: debridarea, instrumentarea,aplicarea unui pansament
medicamentos cu clorură de calciu, închiderea etansă a cavitǎții de acces
101

ENDODONTIE
* 22. E. Faecalis şi Candida albicans din infecfile secundare prezintǎ
următoarele caracteristici: (pag. 120)
A. Au atribute ce nu permit supraviefuirea acestora in sistemul endodontic
tratat
B. Sunt rezistente la medicatia extracanalarǎ
C. Au abilitatea de a forma biofilm
D. Au abilitatea de a invada tubulii dentinari doar în prezenta nutrientilor
E. Printre cele mai putin frecvente specii de microorganisme întâlnite într-o
infectie endodonticǎ secundara sunt Candida şi Enterococcus faecalis
23. În etiopatogenia pulpitelor sunt incriminate urmǎtoarele: (pag.104)
A. Insulte directe asupra sistemului pulpo-dentinar
B. Insulte indirecte asupra dentinei secundare
C. Insulte directe asupra sistemului endodontic
D. Insulte indirecte asupra sistemului pulpo-dentinar
E. Cel mai frecvent insulte directe asupra sistemului pulpo-dentinar
24. Prezența fistulei în cazul abcesului apical cronic favorizează:(pag.118)
A.Eliminarea exsudatului care se formeazǎ în colectia seroasǎ
B. Reducerea durerii
C. Cresterea durerii
D. Diagnosticarea sursei infecției prin inserarea unui con de hârtie prin orificiul
fistulei până în momentul când se simte o rezistență la înantare
E. Diagnosticarea sursei infectiei prin inserarea unui con de gutapercǎ prin
orificiul fistulei până în momentul când se simte o rezistență la înaintare
25. Cǎile de pǎtrundere bacteriană la nivelul camerei pulpare și al canalului
radicular sunt următoarele: (pag. 120)
A. Procesele carioase
B. Abraziunea, eroziunea, atritia, leziuni cuneiforme
C. Detartrajele și planările radiculare
D. Leziunile parodontale
E. Prin fenomenul de anaforezǎ (din circulația sangvinǎ)
26. Urmǎtoarele modificări radiologice caracterizeazǎ pulpita cronicǎ închisǎ
hiperplazicǎ:(pag.109)
A.Modificarea conturului camerei pulpare
B. Se identificǎ ocazional pe ortopantomografia recomandatǎ pentru dinţii vecini
C. Aspect de contur modificat segmentar al canalului radicular, de aspect asimetric
D. Opacifierea conturului canalului radicular
E. Aspect de contur modificat segmentar al canalului radicular, de aspect simetric

A. Factori generali: traumatisme de intensitate mare, care au dus la ruperea

pachetului vascular pulpar
B. Factori locali: germeni microbieni
C. Factori locali: consecinta unei inflamatii pulpare acute sau cronice care duce
la o necroză de coagulare
D. Factori generali: in cadrul patologiei generale, spasme vasculare prelungite
şi ischemie
E. Factori generali: consecinta unei inflamatii pulpare acute sau cronice care
duce la o necrozǎ de lichefactie
*28.Alegeti afirmatiile adevǎrate referitoare la pulpita cronicǎ închisǎ
hiperplazicǎ:(pag.109)
A. Etiologia include traumatisme (subluxații dentare) şi infectii bacteriene
delimitate (localizate)
B. Simptomatologia este întotdeauna prezentǎ
C. La examenul subiectiv se prezintǎ sub formǎ de "pată roz”, în cazul
localizării coronare
D. Din punct de vedere morfopatologic: tesutul pulpar este substituit de tesut
de granulație care resoarbe dentina
E. Odontoblastele determină formarea de lacune în zona de dentină afectatǎ de
procesul resorbtiv
29. Alegeți enunțurile false cu privire la inflamația periapicală: (pag. 121)
A. Inflamația periapicală reprezintă o reacție de apărare împotriva factorilor
iritanți de natură microbiană, cantonați la nivelul canalelor radiculare
B. Factorii iritanți de natură microbiană, cantonați la nivelul canalelor
radiculare acționează prin toxine (lipopolizaharide)
C. Inflamația periapicală reprezintă o reacție de apărare împotriva factorilor
iritanți de natură chimică sau traumatică (subinstrumentare și obturație de
canal cu depășire)
D. Inflamația periapicalǎ se manifestǎ prin vasoconstrictie, cresterea
permeabilității vasculare și apariția unui exsudat inflamator la nivel apical
E. Inflamația periapicală se manifestă prin vasodilatație, creșterea
permeabilității vasculare și apariția unui exsudat inflamator la nivel apical
* 30. Diagnosticul diferențal din pulpita acută seroasă totală se face cu:
(pag.107)
A. Pulpita acută seroasă parțială, pulpita acută purulentă, parodontita apicalǎ
acutǎ seroasǎ
B. Pulpitele cronice deschise
C. Pulpitele cronice închise
D. Pulpita acutǎ seroasǎ parfiala, hiperemia preinflamatorie, parodontita

apicalǎ acutǎ seroasǎ

E. Necroza pulparǎ
31. Urmǎtoarele enunturi sunt false cu privire la bacterile din infecfia
extraradicularǎ, cu exceptia:(pag.121)
A. Bacteriile aderǎ la suprafete si între ele
B. Au virulență crescutǎ,
C. Pot fi situate pe suprafata dentinarǎ până la sau chiar dincolo de foramenul
apical
D. Bacteriile nu pot fi identificate în istmusuri intercanalare inaccesibile şi
canale accesorii
E. Adesea sub formǎ de biofilme, acestea nu se pot îndepǎrta prin preparatie
biomecanicǎ, existând şi rezistenţǎ la agenții antimicrobieni
*32. Rǎspunsul de apǎrare al complexului dentino-pulpar este organizat la 3
niveluri: (pag.104)
A. Dentinar unde se produce scleroza osoasă
B. La joncțiunea dentină-pulpǎ, unde se constituie dentina secundarǎ
C. În interiorul pulpei, prin aparitia reacției inflamatorii
D. Dentinar unde nu se produce scleroza tubularǎ
E. La joncţiunea dentinǎ-pulpă, unde nu se constituie dentina terțiarǎ
* 33. Pulpitele cronice prezintă urmǎtoarele forme anatomo-clinice: (pag.107)
A.Pulpite cronice deshise: propriu-zisǎ și hiperplazicǎ
B. Pulpite cronice închise: ulceroasă și polipoasă
C. Pulpite cronice deschise: ulceroasă şi hiperplazică
D. Pulpite cronice închise: propriu-zisă și polipoasă
E. Pulpite cronice deschise: ulceroasă și granulomatoasă
34. Pulpita ireversibilă se caracterizează prin urmǎtoarele, cu excepfia:
(pag.107)
A. Reproductibilitatea clinică a durerii intense
B. Pulpa dentară nu își recapătă starea de sănătate, indiferent de tratamentele
aplicate
C. Reproductibilitatea clinică a sensibilității termice localizate, tranzitorii
D. În condițiile în care se înlătură cauza, pulpa dentară poate să își recapete
starea de sănătate inițială
E.În cazul pulpitelor ireversibile, efectele stimulilor chimici, termici și a
iritanților de origine bacteriană se anulează în condițiile unei atitudini
terapeutice conservative corecte

A. Tumefactie bine delimitatǎ şi fluctuentǎ la palpare

B. Sensibilitate la percutie şi palpare
C. Durere la percutia şi presiunea transversalǎ
D. Durere cu caracter pulsatil
E. Senzatia de dinte elongat
36. Diagnosticul diferential din pulpita cronicǎ închisǎ propriu-zisǎ se poate
face cu: (pag.109)
A.Pulpita cronică deschisă ulceroasă
B. Necroza pulparǎ
C. Pulpita cronicǎ deschisǎ polipoasǎ
D. Pulpita cronică închisă granulomatoasǎ
E. Granulomul intern palazzi
37. Alegeti enunfurile false cu privire la parodontita apicalǎ cronicǎ acutizatǎ:
(pag.119)
A. Este denumită şi “abces Phoenix”
B.Se caracterzează prin apariția unei simptomatologii de parodontită apicală
asimptomatică sau abces alveolar acut (durere,tumefactie)
C. Examenul radiologic poate arǎta o radioopacitate apicalǎ de diverse
dimensiuni
D.Acutizarea se produce spontan, datorită ruperii echilibrului dintre sistemul
de apărare și virusurile provenite din canalul radicular
E. Acutizarea se produce spontan, datorită ruperii echilibrului dintre sistemul
de apărare și bacteriile provenite din canalul radicular
* 38. Despre restaurarea coronară în cazul pulpotomiei vitale se pot spune
urmǎtoarele: (pag. 110)
A. Este de preferat ca restaurarea coronarǎ să fie realizată în a doua ședință
B. Este de preferat ca restaurarea coronară să fie realizată în acceaşi şedintǎ
C.Restaurarea coronarǎ este optionalǎ
D.Restaurarea coronară dacă se va realiza în aceeaşi ședinţă poate creşte riscul
de contaminare prin reinterventie în sedinte suplimentare ulterioare
E. Afirmatiile de mai sus sunt false
39. Următoarele afirmații sunt false cu privire la examenul obiectiv din
necroza pulpară: (pag.112)
A. La inspectie modificǎri de culoare (brună sau cenușie), carii profunde care
au deschis sau nu camera pulpară
B. Frecvent dintele poate fi indemn de carie, doar cu o modificare de culoare
datoratǎ mortificǎrii pulpare
C. Palparea prin sondare a canalelor este dureroasǎ

D. Se constatǎ lipsa sângerǎrii si prezenta sensibilitǎtii pe întreg traseul

canalului radicular
E. Percutia în ax este pozitivǎ
40. Urmatoarele afirmatii sunt adevǎrate cu privire la pulpitele cronice
deschise: (pag.107)
A. În cadrul pulpitelor cronice deschise, evoluția procesului inflamator cronic
este dependent de reactivitatea individualǎ
B. În cazul pulpitei ulceroase existǎ de obicei o capacitate de apǎrare
individuală crescută
C. În cazul pulpitelor polipoase există o bună reactivitate generalǎ (tineri,
perioada de crestere)
D. În cazul pulpitelor polipoase existǎ o slabǎ reactivitate generalǎ (tineri,
perioada de crestere)
E. În cazul pulpitei ulceroase existǎ de obicei o capacitate de apǎrare
individualǎ scǎzutǎ
41. Diagnosticul pozitiv din parodontita apicală acută hiperemică cuprinde
urmǎtoarele semne, cu exceptia: (pag.113)
A. Sensibilitate la percutie în ax
B. Congestia mucoasei în dreptul apexului
C. Simptomatologie de pulpită parțială
D. Simptomatologie de pupitǎ totalǎ
E. Radiologic: instrumente fracturate, obturație de canal fără depășire sau
radioopacitate periapicalǎ, în cazul parodontitei cronice acutizate
42. Factorii externi implicați în etiologia pulpitelor sunt: (pag. 105)
A. Fizici:factori termici, factori traumatici, acizi,baze
B. Chimici: acizi, baze, substante oxidante, medicamentosi
C. Bacterii:bacterii,fungi,viruşi
D. Toxici: formaldehida
E. Factorii traumatici
43. Referitor la diagnosticul diferențial radiologic al patologiei periapicale,
sunt false următoarele afirmații: (pag.119)
A. Semnele radiologice inițiale sunt modificări ale texturii osului
B. Semnul cel mai stabil și caracteristic este lǎrgirea spatiului periodontal
C. Parodontitele apicale asimptomatice nu au ecou pe imaginea radiologică,
din cauza rapidității cu care evolueazǎ forma de îmbolnǎvire
D. Radiotransparența este rotund ovalară, limitată la porţiunea apicalǎ a
rădăcinii, în formele granulomatoase și chistice
E. Radiotransparenta este rotund ovalarǎ, extinsǎ dincolo de porfiunea apicalǎ
a rădăcinii, în formele granulomatoase şi chistice

44. Urmǎtoarele afirmafi sunt adevǎrate cu privire la pulpotomia vitalǎ

(amputaţia vitală): (pag. 110)
A. Pulpotomia este o procedurã adresata pulpei vi,in care porfiunea radiculara
B. În scopul protectiei şi declansǎrii vindecǎrii se aplicǎ un material
C. Pulpotomia vitalā poate fi privita ca o interventie conservativǎ de urgentã,
D. Procedura poate fi aplicatǎ si in cazul deschiderilor accidentale extinse ale
camerei pulpare în care nu se mai poate realiza un coafaj indirect
camerei pulpare în care nu se mai poate realiza un coafaj direct
45. Urmǎtoarele afirmafii cu privire la parodontita apicalǎ cronicǎ fibroasǎ
sunt adevǎrate, cu exceptia: (pag. 116)
A. Etiologie:substante chimice, suprainstrumentare, obturatie de canal etansǎ
B. Simptomatologie zgomotoasǎ
C. Diagnostic pozitiv: lǎrgirea spaţiului periodontal apical în formǎ de "calotā”
D. Diagnostic diferential: cu necroză complicatǎ, pulpitǎ cronicǎ
E. Examen radiologic: radiotransparentǎ periapicalǎ bine delimitatǎ, cu aspect
de “calotǎ, în care se poate observa aspectul structural osos în totalitate
pǎstrat
46.Referitor la tratamentul chisturilor periradiculare se pot afirma
urmǎtoarele, cu excepția: (pag.118)
A. Tratamentul constă într-un tratament endodontic conservativ
B. Dacă după realizarea tratamentului mecanic și a irigării canalului radicular
nu se poate obține uscarea canalului este indicată o medicație intracanalară
cu hidroxid de calciu și iodoform
C. Dacă după realizarea tratamentului mecanic și a irigării canalului radicular
nu se poate obține uscarea canalului este indicată o medicație intracanalarǎ
cu hidroxid de calciu
D. Vindecarea afectiunii este favorizatǎ prin reducerea presiunii intrachistice
obținută prin drenarea lichidului din cavitatea chisticǎ
E. După obturarea canalelor radiculare, evoluția afecțiunii trebuie urmărită
strict prin controale clinice
*47. În cazul parodontitei apicale acute purulente se poate face diagnosticul
diferențial cu:(pag.115)
A.Pulitele cronice
B. Hiperemia preinflamatorie
C. Necroza pulparǎ
D. Pulpitele cronice şi parodontita apicalǎ

acute şi parodontita apicalǎ

48 Diagno
icul pozitiv în hiperemia pulparǎ se stabileste pe baza
următoarelor semne: (pag. 105)
A.Durere provocatǎ de agenti termici şi chimici
B.Durere vie care dureazǎ de la câteva minute pânǎ la câteva ore
C. Caracterele durerii
D. Tratament restaurativ recent
E. Teste de vitalitate negative
49. Alegeti afirmația corectă cu privire la diagnosticul pozitiv din
Parodontita apicală acută purulentă: (pag.115)
A. Percutia în ax negativǎ
B. Teste devitalitate pozitive
C. Tumefactie absentǎ
D. Absența durerii
E. Caracterele durerii
50. Următoarele afirmații sunt adevărate în ceea ce priveste granulomul
periapical: (pag.117)
A. Tratamentul constă în îndepărtarea țesutului infectat din canalul radicular
B. Tratamentul presupune dezinfecția canalului radicular urmată de sigilare
prin obturație endodonticǎ
C. Evoluția afecțiunii trebuie urmărită doar clinic
D. Evoluția afecțiunii trebuie urmărită clinic și radiologic
E. În situația în care semnele clinice și radiologice persistă se indicǎ un
tratament conservator
*51.Care afirmație este adevărată cu privire la parodontita apicală
condensantǎ: (pag.118)
A. Este o afectiune a tesuturilor parodontale periapicale și are ca trăsătură
esențială lărgirea spațiului periapical
B. Simptomatologie săracă, prezentă, asemănătoare parodontitelor
asimptomatice, se descoperă întâmplător
C. Dintele este vital, cu semne de necroză pulpară
D. Examenul radiologic: spațiul periodontal tinde sǎ fie desfiintat de zona
hipomineralizatǎ
E. Pe radiografia retroalveolarǎ: os periapical cu aspect de hipermineraliare,
spațiu periodontal periapical îngustat, aspect de hipermineralizare
periapicalǎ

E. Pulpitele acute şi parodontita apicalǎ

48. Diagnosticul pozitiv în hiperemia pulparǎ se stabileste pe baza
următoarelor semne: (pag.105)
A. Durere provocatǎ de agenti termici şi chimici
B.Durere vie care dureazǎ de la câteva minute pânǎ la câteva ore
C. Caracterele durerii
D.Tratament restaurativ recent
E. Teste de vitalitate negative
* 49. Alegeți afirmația corectă cu privire la diagnosticul pozitiv din
Parodontita apicală acută purulentă: (pag.115)
A. Percutia în ax negativǎ
B. Teste de vitalitate pozitive
C. Tumefactie absentǎ
D. Absenta durerii
E. Caracterele durerii
50. Următoarele afirmații sunt adevărate în ceea ce privește granulomul
periapical:(pag.117)
A. Tratamentul constă în îndepărtarea țesutului infectat din canalul radicular
B. Tratamentul presupune dezinfecția canalului radicular urmată de sigilare
prin obturatie endodonticǎ
C. Evoluția afecțiunii trebuie urmărită doar clinic
D. Evoluția afecțiunii trebuie urmărită clinic și radiologic
E. În situația în care semnele clinice și radiologice persistă se indică un
tratament conservator
*51. Care afirmație este adevărată cu privire la parodontita apicalǎ
condensantǎ: (pag.118)
A. Este o afecțiune a țesuturilor parodontale periapicale şi are ca trǎsǎturǎ
esențială lărgirea spațiului periapical
B. Simptomatologie săracǎ, prezentǎ, asemǎnǎtoare parodontitelor
asimptomatice, se descoperă întâmplător
C. Dintele este vital, cu semne de necroză pulparǎ
D. Examenul radiologic: spațiul periodontal tinde să fie desființat de zona
hipomineralizatǎ
E. Pe radiografia retroalveolarǎ: os periapical cu aspect de hipermineralizare,
spațiu periodontal periapical îngustat, aspect de hipermineralizare
periapicalǎ

*52. Următoarea afirmație este corectă în cazul abcesului apical cronic,cu

exceptia: (pag.118)
B. În cazul în care fistula se închide se pot produce scurte episoade de
reacutizare
C. În cazul unor scurte episoade de reacutizare, pacientul poate acuza o
tumefiere semnificativǎ a zonei respective însotitǎ de durere puternicǎ la
atingerea dintelui şi palparea zonei tumefiate
D. Când presiunea exsudatului purulent învinge rezistenta mucoasei, fistula se
deschide spontan și simptomatologia dureroasă dispare
E. Examenul radiologic arată o radiotransparentă apicală sau interradicularǎ de
dimensiuni variabile
(granulomatoase) se caracterizează prin următoarele, cu exceptia: (pag.118)
A. Resorbtia fesutului osos periapical de cǎtre osteoblaste
B. Resorbtia cementului si a dentinei de cǎtre osteoclaste si dentinoclaste
C. Proliferarea tesutului de granulatie
D.În acest tesut există multiple celule de tip inflamator, reprezentate în primul
rând de macrofage și trombocite.
E. Toate acestea sunt circumscrise de o capsulǎ fibroasǎ, formatǎ din fibre de
colagen atasate de suprafata radicularǎ
* 54.Chisturile periapicale se clasificǎ în: (pag.117)
A. Chisturi periapicale false ("true cyst”) și chisturi periapicale în buzunar
(”pocket cyst”), care comunică cu lumenul canalar
B. Chisturi periapicale adevǎrate ("pocket cyst”) şi chisturi periapicale în
buzunar("true cyst")
C. Chisturi periapicale adevǎrate ("pocket cyst”)
D. Chisturi periapicale în buzunar ("true cyst")
E. Chisturi periapicale adevărate (”true cyst”) și chisturi periapicale în buzunar
(”pocket cyst”), care comunică cu lumenul canalar
55. Pulpita acutǎ seroasă totală presupune următoarea succesiune de
modificări morfopatologice: (pag.106)A. Prin acumularea exudatului seros se produce creșterea
presiunii intratisulare
B. Are loc compresiunea vaselor
C. Se produce cresterea circulației venoase
D. Presiunea exercitatǎ asupra fibrei nervoase împreună cu acidoza locală
poate declanşa durere provocată, de intensitate moderată
E. Presiunea exercitatǎ asupra fibrei nervoase împreună cu acidoza locală
poate declansa durere spontanǎ, violentǎ

* 56.Indicafiile pulpectomiei vitale sunt urmǎtoarele: (pag. 110)

A. Pulpite acute, cronice
B. Deschideri accidentale ale camerei pulpare,ce nu beneficiazǎ de coafaj
indirect
C. Leziuni de abfractie
D. Subluxatii dentare
E. Chisturi maxilare, osteite,osteoperiostite
* 57. Etiologia granulomului periapical cuprinde următoarele: (pag.116)
A. Bacteriile localizate la nivelul tesutului pulpar vital
B. Toxine bacteriene (limfokine)
C. Subinstrumentare
D. Corpi străini organismului cum ar fi conuri de hârtie, materiale de obturatie,
fibre de bumbac
E. Corpi străini organismului cum ar fi conuri de hârtie, bulete de vatǎ, salivǎ
* 58. Diagnosticul diferențial din pulpita cronică deschisă ulceroasă se face cu:
(pag.108)
A. Hiperemia preinflamatorie
B. Pulpita purulentǎ
C. Necroza şi gangrena pulparǎ-lipsǎ de sensibilitate, prezenta sângerǎrii
D. Pulpita cronică deschisă polipoasă - prezenta unui polip gingival
E. Pulpita cronicǎ deschisă polipoasǎ - prezenta unui polip pulpar
59. Alegeti afirmațiile false cu privire la chistul periradicular: (pag. 117)
A. Reprezintă stadiul inițial al granulomului epitelial netratat
B. Are perete conjunctiv epitelial bine constituit
C. Epiteliul pseudostratificat pavimentos
D. Radiologic:radiotransparentǎ ce se continuǎ cu spatiul periodontal
E. Evoluție și complicații: suprainfectare și frctură spontană a osului (în
chisturi voluminoase de mandibulă)
* 60.Diagnosticul diferențial al imaginii radiologice în cazul granulomului
periapical trebuie făcut cu elementele anatomice caracteristice zonei în care se
gǎseste dintele: (pag.117)
A.Sinusul maxilar la care concavitatea radiotransparentei este îndreptatǎ spre
apexul dinților
B. Gaura mentonieră (în cazul premolarilor superiori) care este perfect rotundǎ
C. Fosele nazale, a căror imagine este mare și ovală
D. Gaura incisivă, situată uneori pe linia interincisivă și la periferie se continuă
cu spațiul periodontal
E. Gaura mentonierǎ, situatǎ întotdeauna pe linia interincisivă și la periferie se
continuǎ cu spaţiul periodontal

61. Contraindicafiile pulpectomiei vitale sunt următoarele, cu exceptia:

(pag.111)
A. Afectiuni generale
B. Stǎri fiziologice
C. Pulpite retrograde
D. Cooperarea deficitarǎ
E. Osteite,Osteomielite
* 62. Pulpita cronicǎ deschisă polipoasă prezintǎ urmatoarele semne obiective,
cu exceptia:(pag.108)
A. Cavitate voluminoasă c deschiderea camerei pulpare
B. Percutie în ax negativǎ
C.Înteparea nedureroasǎ (pozitivǎ doar în profunzime), cu sângerare
abundentǎ
D. Sângerare, jenă dureroasă la masticație
E. Polip depresibil, elastic
63. Despre administrarea de antibiotice în parodontita apicalǎ acutǎ purulentǎ
sunt incorecte următoarele afirmaţii: (pag.115)
A. Dacǎ drenajul colectiei purulente are loc, este necesarǎ administrarea de
antibiotice, decât în prezența unei celulite sau unor afecțiuni generale
B.Antibioticele cu spectru larg indicate sunt Amoxicilina 2g/zi asociată cu
Metronidazol 1,5g/zi
C. Antibioticele cu spectru larg indicate sunt Amoxicilina şi Acid clavulanic
500-1000mg/zi
D. În situația unei alergii la Penicilină se administrează Clindamicină,
Amoxicilină şi antialgice
E. În situația unei alergii la Penicilină se administreazǎ Clindamicină,
Metronidazol şi antialgice
64.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la parodontita apicală simptomaticǎ:
(pag.112)
A. Conform Scolii românești de endodonție, parodontita apicală acută prezintă
trei forme clinice și anume: parodontita apicala hiperemică, seroasă și
purulentǎ.
B. La dinții care prezintă parodontită apicală simptomatică, microorganismele
organizate în biofilme sunt cantonate în sistemul endodontic și canaliculele
dentinare
C. Fibroblastele împiedicǎ bacteriile să invadeze apexul
D.În infecţiile de lungǎ durată cu o floră tranzitorie, mecanismele de apărare
E. În infecțiile de lungă durată cu o florǎ permanentǎ, poate avea loc invaziasunt însă mai putin
eficiente
microorganismelor în periapex

65. Despre materialele utilizate pentru coafarea pulpei radiculare remanente

sunt false următoarele afirmații: (pag. 110)
A.Trebuie sǎ realizeze o bunǎ sigilare
B.Trebuie să aibă proprietăţi antimicrobiene și sǎ fie biocompatibile
C. Se folosesc materiale biocompozite (MTA, mineral trioxide aggregate,
Densply) bazate pe disilicat de calciu
D. Se folosesc materiale bioceramice (MTA, mineral trixide aggregate,
Densply) bazate pe disilicat de calciu
E. Biodentine (Septodont) ciment bioceramic indicat initial ca un înlocuitor de
smalt
66. Diagnosticul pozitiv din pulpita cronică deschisă ulceroasă se stabileste pe
baza următoarelor semne: (pag. 108)
A. Lipsa durerii
B. Carie profundă cu închiderea camerei pulpare
C. Sângerare la înțeparea pulpei cu sonda
D. Teste de vitalitate negative
E. Percutia în ax negativǎ
* 67. Alegeți afirmația incorectă cu privire la inflamația pulpei dentare:
(pag.104)
A.Din punct de vedere anatomic, țesutul pulpar este adǎpostit într-un spațiu cu
pereți rigizi, care sunt permeabili la agentii patogeni
B. Pulpa dentarǎ reprezintǎ o versiune miniaturalǎ a dintelui respectiv, având
rapoarte cu parodonțiul prin foramenul apical și canalele laterale
C. Îmbolnăvirile pulpare pot avea răsunet asupra parodontiului
D. Țesutul pulpar prezintă o vascularizatie de tip terminal
E. Țesutul pulpar prezintǎ un sistem nervos bine reprezentat
68. Fistula se poate deschide în cazul abcesului apical cronic: (pag. 118)
A. În dreptul dintelui cauzal sau la distantǎ, în functie de raportul foramenului
dintelui cu spongioasă osoasă
B. La nivelul mucoasei alveolare a gingiei ataşate
C. La nivelul tegumentelor
D. La nivelul mucoasei labiale a gingiei ataşate
E. În șanțul crevicular când la sondarea acestui traseu găsim un defect de
ataşament larg situat pe douǎ suprafete ale dintelui

69. Unul dintre microorganismele incriminate în esecul tratamentului este

urmǎtoarelor caracteristici, cu exceptia: (pag. 120)
A. Abilitatea sa de a pǎtrunde,datoritǎ dimensiunilor sale reduse,în
profunzimea tubulilor dentinari, scǎpând de acțiunea instrumentelor
endodontice, a iriganților și a medicației din timpul tratamentului
B. Rezistenta sa în fata acțiunii carbonatului de calciu
C. Abilitatea sa de a coloniza pereții cavitǎtii de acces și de a se organiza sub
forma unui biofilm dens
D. Abilitatea sa de trǎi dependent de nutrientii altor bacteii din lanturile
nutritive
E. Abilitatea sa de a se adapta condipiilor favorabile prin reglarea expresiei
genice
70. Simptomatologia din pulpita acutǎ seroasǎ parfialǎ se caracterizeazǎ prin
urmǎtoarele, cu excepția: (pag.106)
A. Durere vie, provocată, localizatǎ
B. Durere care cedeazǎ la antialgice
C. Durere care dureazǎ doar câteva minute
D. Durere care iradiazǎ la dintii vecini, antagonisti
E. Durere care dureazǎ minute-ore
10.TRATAMENTUL CHEMO-MECANIC AL CANALELOR RADICULARE
apical, incidentele care pot apărea în cursul instrumentǎrii canalelor sunt
reprezentate de: (pag.131)
A. Deplasarea internǎ a foramenlui apical (transport extern)
B. Deplasarea externă a foramenului (transport intern)
C. În situația existentei unei curburi apicale a canalului radicular, un instrument
introdus în canal neprecurbat în prealabil va apǎsa pe fata externǎ a curburii
şi va fi deplasat de partea opusă a acesteia, ducând la crearea unui prag sau la
o perforatie
D. Deplasarea externǎ a foramenului se produce datoritǎ memoriei elastice a
instrumentelor care au tendința de a reveni la forma rectilinie initialǎ, putând
duce la modificarea traiectului canalului
E. Deplasarea internă a foramenului apical este produsă prin acumularea de
resturi dentinare în apropierea constrictiei apicale
* 2. Indiferent de lungimea instrumentului,partea activǎ este întotdeauna de:
(pag.124)
A.15mm
B. 25mm
C.21mm
D. 16mm
E. 10mm
* 3. Tehnica de determinare a lungimii de lucru prin metoda electronică
implicǎ:(pag.135)
A. Introducerea acului Kerr în canalul radicular pânǎ la atingerea lungimii
estimate pe radiografia postoperatorie
B. Aplicarea electrodului labial la nivelul buzei superioare în dreptul comisurii
labiale
C. Al doilea electrod se aplică pe partea metalică activă a acului, în apropierea
mânerului acestuia
D. Se înaintează cu acul Kerr până când aprinderea ledurilor afiseazǎ atingerea
limitei coronare
E. Stoperul aplicat pe ac se aduce în contact cu reperul ocluzal ales, se
îndepărtează acul din canal și se mǎsoarǎ pe rigla endodonticǎ distanta dintre
vârful acului și stoper

A. Cresterea oboseli ciclice a instrumentelor si scaderea riscului de fractura al

acestora
B. Reducerea timpului de lucru
D. Reducerea oboseliiciclice a instrumentelor si cresterea riscului de fractura al
acestora
E. Reducerea oboselii ciclice a instrumentelor si scǎderea riscului de fracturǎ al
acestora
5. Despre instrumentele utilizate pentru prepararea cavitǎfii de acces sunt
adevǎrate urmǎtoarele afirmații,cu exceptia: (pag.124)
A. Trepanarea camerei pulpare se realizeazǎ cu freze diamantate cilindrice cu
vârf ascufit la vitezǎ înalt în smalt şi conventionalǎ în dentinǎ
creeazǎ suprafete mai netede şi vibreazǎ mai putin, find mai bine tolerate de
cǎtre pacienti
C. Frezele diamantate sunt utilizate pentru lǎrgirea cavitǎfii de acces şi
penetrarea inițială în camera pulparǎ
D. Miscǎrile realizate cu frezele diamantate sunt de excavare
E. Dinții cu o coroană înaltǎ necesitǎ utilizarea frezelor cu gât scurt
6. Indicafiile utilizǎrii acelor Kerr sunt reprezentate de: (pag. 125)
A. Pistonarea unor soluții medicamentoase sau a unor paste(eugenol) în canalul
radicular
B. Rol de electrod pentru ionoforezǎ
C. Rol de electrod pentru diatermie
D. Obturarea canalelor radiculare
E. Dezobturarea canalelor radiculare
7. Despre Sistemul WaveOne Gold se pot afirma urmǎtoarele, cu exceptia:
(pag.140)
A.Prezintǎ un număr de 4 instrumente componente, realizate din aliaj de nichel-
titan tratat termic
B. Prezintă proprietăți îmbunătățite fată de sistemul WaveOne: flexibilitatea cu
80% mai mare decât a instrumentelor Wave One și rezistenta la oboseala
ciclicǎ cu 50% inferioarǎ
C. Instrumentul Small (inel galben) are diametrul la vârf de 0.20 mm, cu
conicitate de 7%
D. Instrumentul Primary (inel alb) are diametrul la vârf de 0.25 mm, cu
conicitate de 7%
E. Instrumentul Medium (inel verde) are diametrul la vârf de 0.35 mm,cu
conicitate de 6%

* 8. Urmǎtoarele enunturi sunt corecte cu privire la Sistemul ProTaper Next, cu

exceptia: (pag.140)
A. Instrumentul X4(douǎ inele negre) are diametrul la vârf de 0,40 mm si
conicitate de 6%
B. Instrumentul X5(douǎ inele galbene) are diametrul la vârf de 0,50 mm si
conicitate de 6%
C. Instrumentele X1 şi X2 sunt instrumente optionale,dacǎ este necesarǎ o
preparare apicală de diametru superior
D. Instrumentele X1 şi X2 sunt destinate instrumentǎrii şi modelǎrii canalului
radicular şi prezintă o conicitate progresiv crescǎtoare-descrescǎtoare
E. Instrumentele X3, X4 şi X5 sunt instrumente optionale, cu conicitate
progresiv descrescǎtoare
*9. Alegeti afirmatia corectǎ referitoare la tratamentul chemo-mecanic al
canalelor radiculare: (pag. 130)
A. Tratamentul mecanico-antiseptic al canalului radicular reprezintă o etapă
opțională a tratamentului endodontic
B. obturație endodonticǎ poate fi realizatǎ corect, dacǎ canalul nu a fost
instrumentat şi curǎtat adecvat
C. Tratamentul chemo-mecanic presupune îndepǎrtarea din canalul radicular
doar a resturilor organice
D. Tratamentul chemo-mecanic urmǎreşte obtinerea unei forme nespecifice a
canalului radicular care urmează a fi obturat tridimensional
E. Tratamentul mecanico-antiseptic al canalului radicular reprezintă etapa cea
mai importantă a tratamentului endodontic
10. Următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la pluggere:(pag.127)
A. Sunt instrumente manuale utilizate pentru condensarea verticalǎ la cald a
gutapercii
B. Existǎ douǎ tipuri de spreadere: finger spreadere și hand spreadere
C. Partea activǎ a pluggerelor este cilindrică, cu vârf ascuțit
D.Partea activă permite exercitarea unei presiuni verticale asupra gutapercii
rǎcite
E.Existǎ pluggere cu ambele pǎrti active identice ca formǎ sau pluggere cu o
singurǎ parte activǎ
11. Următoarele enunțuri sunt false cu privire la fazele în care se prezintǎ
aliajul de nichel-titan: (pag.126)
A. La temperaturǎ joasă se găseşte în forma austeniticǎ
B.La temperaturǎ înaltǎ se gǎseste în forma martensiticǎ
C. În forma de martensiticǎ, aliajul este ductil si foarte elastic
D.În forma austeniticǎ, aliajul este rezistent şi stabil
E. Transformarea ireversibilǎ dintre austenit şi martensit determinǎ

ENDODONTIE
supraelasticitatea aliajului
*12. Obiectivele biologice ale preparǎrii canalului radicular sunt urmǎtoarele,
cu exceptia:(pag. 132)
A.Instrumentarea canalului radicular trebuie fǎcutǎ respectând tesuturile
periapicale, fǎră extinderea în afara canalului radicular
B. Conținutul canalului radicular (pulpǎ, tesut necrotic, detritusuri, florǎ
microbiană) trebuie eliminat în totalitate
C. Conținutul canalului radicular poate fi eliminat în totalitate prin asocierea la
instrumentare a unei irigǎri corecte
D. Irigarea endodonticǎ activată ultrasonic, sonic sau laser este o condifie
indispensabilă eliminări conținutului canalului radicular și dezinfecției
avansate a acestuia
E. Canalul radicular preparat trebuie să aibă o formă conică continuǎ de la
orificiul apical până la cel coronar
13. Alegeti afirmafiile false despre acele Hedström: (pag. 125)
A. Se prezintă sub forma unui număr de 14-30 conuri suprapuse
B.Se utilizează pentru raclarea dentinară prin miscări de lateralitate în canalul
radicular
C. Se utilizeazǎ pentru raclarea dentinarǎ prin mişcări axiale de du-te vino în
canalul radicular
D. Este permisǎ miscarea de rotație
E. Nu este permisǎ miscarea de rotatie
* 14. Apexul locator cuprinde următoarele, cu excepţia: (pag. 135)
A.Unitatea care contine componentele electronice ale aparatului
B. Display
C. Electrod labial (lip clip)
D. Electrod carese aplicǎ pe con (file clip)
E. Electrod care se aplicǎ pe ac(file clip)
15. Flexibilitatea intrumentelor de nichel titan este influențată de urmǎtoarele,
cu exceptia: (pag.126)
A. Compozitia materialului
B. Tratamentul termochimic
C.Geometria instrumentului
D.Diametrul instrumentului
E. Forma pe secțiune sagitalǎ a instrumentului

這月及 P 演 thDP
16. Componentele sistemului de digǎ sunt reprezentate de: (pag.123)
B. Folie de digǎ: formǎ rectangularǎ, grosime de0,15-0,35mm
C. Cadru: metalic sau din material plastic
D. Cleme: prezintǎ un arc sau inel plasat intotdeauna mezial si brate fixatoare
E. Cleste perforator al foliei, pensǎ (cleşte) port-clemǎ
17. Urmǎtoarele enunturi sunt adevǎrate cu privire la Sistemul 2Shape:
(pag.138)
A.TSI şi TS2 reprezintǎ secventa de bazǎ a sistemului,find utilizate pentru
instrumentarea şi modelarea formei canalului
B.F35 şi F40 reprezintǎ secventa de bazǎ a sistemului, find utilizate pentru
instrumentarea şi modelarea formei canalului
C. F35 şi F40 reprezintǎ secventa de finisare apicalǎ în cazul canalelor mai largi,
cu un diametru mai mic de 0,25 mm
D.TS1 şi TS2 reprezintǎ secventa de finisare apicalǎ în cazul canalelor mai
largi, cu un diametru mai mare de 0,25 mm
E. F35 şi F40 reprezintǎ secventa de finisare apicalǎ în cazul canalelor mai largi,
cu un diametru mai mare de 0,25 mm
18. Despre diametrul la vârf al instrumentarului endodontic manual se pot
afirma următoarele: (pag. 124)
A. Diametrul la vârf al instrumentarului endodontic manual se încadreazǎ în
valori cuprinse între 6 şi 140 sutimi de milimetru
B. Diametrul la vârfal instrumentarului endodontic manual se încadreazǎ în
valori cuprinse între 6 și 120 sutimi de milimetru
C. Diferenta dintre diametrul la vârf și respectiv la baza părții active are o
valoare constantǎ de 0,16mm, pentru toate instrumentele standardizate
D. Diametrul părții active crește dinspre vârful instrumentului spre mâner cu
câte 0,02 mm pentru fiecare mm de lungime al acesteia,ceea ce determinǎ o
conicitate ISO de 0,2%
E. Diametrul părții active creşte dinspre vârful instrumentului spre mâner cu
câte 0,02 mm pentru fiecare mm de lungime al acesteia, ceea ce determinǎ o
conicitate ISO de 2%
19. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la Sistemul ProTaper Next:
(pag.129)
A. Instrumentele sunt confecționate din aliaj de NiTi de tip M-wire
B. Prezintǎ flexibilitate deficitară și rezistență la oboseală ciclică scăzută
C. Forma secțiunii transversale este dreptunghiulară, asimetrică faţă de axul de
rotatie al instrumentului
D. Centrul circumferinței cercului de rotație coincide cu cel al instrumentului
(offset design)

E. Instrumentul nu atinge pereții canalului radicular într-un anumit moment cu

toate cele patru vârfuri ale lamelelor tăietoare, ci doar cu douǎ, având o
mişcare ,,şerpuită” în canal
20.Avantajele conicizării preparaţiei: (pag. 131)
A. Permite instrumentelor să ajungă și să instrumenteze mai uşor regiunea apicală
B. Nu facilitează pătrunderea soluțiilor de lavaj endodontic
C. Permite o obturație de canal corectǎ, printr-o distribuție nefavorabilǎ a fortelor
în cursul realizǎrii acesteia
D. Facilitează pătrunderea soluțiilor de lavaj endodontic
E. Permite instrumentelor să ajungă și să instrumenteze mai usor regiunea
coronarǎ
21.Alegeti afirmațiile false despre acele flexofile: (pag. 125)
A. Constituie o versiune mai rigidă a acului Kerr
B. Prezintǎ o reducere a memoriei elastice, cauza principalǎ a deplasǎrii
foramenului apical în cazul preparării canalelor curbe
C. Pe secțiune transversală au formǎ rectangularǎ
D. Vârful este rotunjit,activ
E. Sunt indicate în tehnica fortelor compensate
22. Printre tehnicile manuale introduse în instrumentarea canalelor radiculare
reprezentative sunt:(pag. 136)
A.Tehnica fortelor compensate
B. Telescoparea progresivǎ (step down)
C. Telescoparea regresivǎ (step back)
D. Tehnica conventionalǎ
E. Pilirea circumferenţialǎ
23. Caracteristicile principale ale instrumentelor de Nichel Titan sunt
urmǎtoarele:(pag.126)
A. Flexibilitatea
B. Rigiditatea
C. Modificarea conicitǎții instrumentelor
D. Memoria fomei
E. Rezistenta mecanicǎ
24. Referitor la constricția apicală sunt adevărate următoarele enunțuri:
(pag.134)
A. Reprezintǎ zona apicalǎ cea mai îngustă a canalului radicular
B. Oferǎ cele mai bune condiții pentru menținerea sănătății țesuturilor
parodontale apicale
C. Sigilarea poate fi cel mai dificil de realizat la acest nivel

D. Contactul dintre materialul de obturatie si peretii canalului se realizeaza pe

cea mai mare suprafatǎ
E. Distanta dintre constrictia apicala si apexul aratomic al dintelui este
considerată a fi de aproximativ 1 mm
25. Avantajele formei asimetrice a sistemului 2Shape constau în urmǎtoarelecu
exceptia:(pag.138)
B. Mai puțin spațiu între peretii canaului şi suprafata instrumentului, asigurând
eliminarea resturilor dentinare
C. Creste riscul de fracturǎ al instrumentelor
D. Reduce riscul de fracturǎ al instrumentelor
E. Cresterea fortelor de fricțiune care actioneazǎ asupra instrumentului
26. Dezavantajele Sistemului de digă sunt: (pag. 123)
A. Este contraindicata aplicarea sistemului la pacientii care prezintǎ astm,
respirație orală, atacuri de panică, alergie la latex
B.Nu este necesarǎ alocarea unui timp suplimentar pentru aplicarea sistemului
de digă în cazurile clinice dificile
C.Este necesarǎ alocarea unui timp suplimentar pentru aplicarea sistemului de
digă în cazurile clinice dificile: incisivi superiori, malpoziții dentare
D.Poate fi în prealabil necesarǎ realizarea unei reconstructii temporare a
peretilor coronari pentru a putea aplica clemele de digǎ, în situatia existenței
unei distrucții coronare importante
E. Poate fi în prealabil necesară realizarea unei reconstructii temporare a
pereților coronari pentru a putea aplica clemele de digă, în situația existentei
unei distrucții radiculare importante
27. Următoarele enunțuri sunt corecte cu privire la Sistemul ProTaper Next:
(pag.139)
A. Sistemul este compus din 5 instrumente cu conicități variabile
B. Partea activǎ este de 16 mm lungime
C. Instrumentul X1 (inel de identificare roșu) are diametrul la vârf de 0,17 mm
şi conicitate de 4%
D. Instrumentul X2 (inel galben) are diametrul la vârf de 0,25 mm și conicitate
de 6%
E. Instrumentul X3 (inel albastru) are diametrul la vârf de 0,30 mm şi conicitate
de 7%

28. Avantajele realizǎrii căii de alunecare (glide path) sunt următoarele, cu

exceptia:(pag.137)
A. Nu permite utilizarea în siguranță a instrumentelor rotative din nichel titan,
reducând riscul de fracturǎ al acestora
B. Scade durata de viață a instrumentelor utilizate pentru instrumentarea
canalului
C. Se reduce timpul de lucru al instrumentării
D. Crește frecvența apariției durerilor post operatorii și a duratei acestora
E. Asigurǎ respectarea traiectoriei canalelor radiculare chiar și în condițiile
existenței de curburi accentuate
29. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la Sistemul WaveOne Gold: (pag.141)
A. În cazurile mai dificile (canale largi, curburi moderate) în care
permeabilizarea nu s-a putut realiza până la foramen, se realizeazǎ calea de
alunecare până la nivelul la care s-a negociat canalul
B. În cazul în care WaveOne Gold Primary nu poate sǎ înainteze în canalul
radicular, este indicată utilizarea instrumentului Medium care poate sǎ
pătrundă de mai multe ori pe lungimea de lucru
C. În cazul în care WaveOne Gold Primary nu poate să înainteze în canalul
radicular, este indicată utilizarea instrumentului Small care poate sǎ pǎtrundǎ
de mai multe ori pe lungimea de lucru
D. În cazurile mai dificile (canale strâmte, curburi accentuate) în care
permeabilizarea nu s-a putut realiza până la foramen, se realizează calea de
alunecare până la nivelul la care s-a negociat canalul
E. Nici o afirmație nu este corectǎ
30. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la instrumentarea manuală prin
tehnica de telescopare regresivă (step-back): (pag. 136)
A. Mișcarea imprimată acelor este axială, de dute-vino, la nivelul peretilor
canalului radicular
B. Numǎrul de instrumente utilizate depinde de complexitatea canalului
C. În cazul canalelor curbe nu este necesarǎ precurbarea instrumentelor
D. La trecerea de la un instrument la cel următor este important să se irige canalul
radicular și să se verifice permeabilitatea apicală cu un ac Kerr 20 sau 25
E. Finisarea apicală se realizează prin instrumentarea foramenului apical cu un ac
Kerr 30 sau 35
31. Alegeți afirmațiile false cu privire la protocolul de lucru în cazul sistemului
2Shape:(pag.138)
A. Crearea cavitǎții de acces şi determinarea lungimii de lucru pe radiografia
postoperatorie
B. Identificarea orificiilor canalelor radiculare
C. Lǎrgirea treimii apicale cu instrumentul One Flare

D. Verificarea permeabilitafi canalului cu ace de tip Kerr 10 si determinarea lungimii de lucru E.

Realizarea cǎii de alunecare cu un ac de tip Kerr 15, urmat de prelargire cu One G32. Secventa de
lucru în cazul Sistemului WaveOne Gold presupune următoarele: (pag.140)A. Crearea cavitǎtii de
acces B. Verificarea permeabilitatii canalului cu acul de tip Kerr reamer 10 şi determinarea lungimii de
lucru C. Realizarea cǎii de alunecare, de preferinta rotativ cu Pro Taper Next,Path File sau WaveOne
Gold Glider D. În prezenta irigantului, se pot efectua miscǎri de du-te-vino combinate cu mişcări de
periere (pensulare) a pereților doar în treimile coronarǎ şi medie ale canalului, nu și în treimea
apicală în care mișcările de pensulare nu sunt indicate E. După 2 mişcări de du-te-vino sau atunci când
apare o senzatie de blocaj a instrumentului în canal, acesta nu se îndepărtează, se irigă canalul și se
verifică din nou permeabilitatea* 33. Alegeți afirmația corectǎ cu privire la tehnica fortelor balansate
(tehnica fortelor echilibrate): (pag. 136)A. Este indicatǎ a fi utilizatǎ cu ace de tip Hedstrom,
prezentând secțiune transversală dreptunghiulară pentru o flexibilitate mai mare B. Este indicatǎ a fi
utilizatǎ cu ace de tip Kerr, prezentând secțiune transversalǎtriunghiulară pentru o flexibilitate mai
micǎC. Nu este indicatǎ precurbarea acelor decât în cazul unei curburi ușoare în regiunea apicalǎD.Nu
este indicată precurbarea acelor în cazul unei curburi abrupte în regiunea apicalǎE. Este indicată
precurbarea acelor în cazul unei curburi moderate în regiunea coronarǎ34.Următoarele afirmații sunt
incorecte cu privire la utilizarea frezelor Gates Glidden:(pag.134)A. Pot fi utilizate în ordine
descrescătoare, de la 1 la 6, doar în porțiunea rectilinie a canalului B. Se imprimǎ o mișcare de
apăsare şi retragere C. Frezele Gates-Glidden pot fi înlocuite cu instrumente rotative de nichel-
titan,cum ar fi instrumentul SX al sistemului ProTaper Universal sau One Flare D.Instrumenele rotative
de nichlet-titan prezintǎ o conicitate micǎ, sunt mai lungi miscare de apǎsare (pensulare) la nivelul
peretelui opus curburiila fel ca în
ENDODONTIE

cazul frezelor Gates Glidden

A. Sunt instrumente manuale utilizate pentru condensarea verticalǎ la cald a
gutapercii
B.Hand spreaderele sunt formate dintr-un mâner scurt similar instrumentarului
manual de lărgire a canalelor radiculare şi o parte activǎ conică, efilatǎ şi
netedǎ
C. Instrumentele standardizate ISO respectǎ seria de culori specificā
instrumentarului endodontic
D. Pot fi confectionate doar din ofel inoxidabil
E. Miscarea realizatǎ cu spreaderele este simplǎ, de presiune lateralǎ.
36. Alegeți afirmațiile adevărate referitoare la determinarea lungimii de lucru
prin metoda radiologică: (pag. 135)
A. Se realizează prin plasarea unui ac în canal până la lungimea estimatǎ sau cea
determinatǎ cu apex locatorul
B. Se realizeazǎ o ortopantomografie, pe care se apreciazǎ pozitia vârfului
acului în raport cu apexul anatomic
C. Pozitia constricției apicale se gǎseşte la aproximativ 2 mm de apexul
radicular
D. Vârful acului trebuie ajustat la 1 mm de apexul radiologic pentru o lungime
de lucru corectǎ
E. Verificarea finală se poate face chiar și în momentul uscării canalului cu
ajutorul unui con de gutapercă: umezirea vârfului conului îndepărtat din canal
consecutiv uscării canalului indică depășirea foramenului apical
37. Alegeți afirmațiile false cu privie la instrumentele endodontice manuale de
lărgire a canalelor radiculare: (pag. 124)
A. Sunt standardizate conform normelor ISO
B. Sunt clasificate în funcție de diametrul, gradul de conicizare și caracteristicile
pǎrţii inactive
C. Fiecare instrument este alcătuit din mâner, tijă și parte activă
D. Materialele utilizate pot fi aliaje din oțel inoxidabil sau din nichel cobalt
E. Lungimea totală a ansamblului tijă și parte activă prezintă valori de 21 mm,
25mm,31mm
38. Următoarele enunțuri sunt adevărate cu privire la etapele de realizare ale
cavitǎţii de acces:(pag.128)
A. Conturul cavitǎţii de acces
B. Trepanarea smalțului şi a cementului
C. Trepanarea şi apoi îndepǎrtarea completă a podelei camerei pulpare
D. Finisarea cavitǎtii

ENDODONTIE
E. Identificarea orificiile de emergentǎ ale canalelor radiculare
39. Alegefi afirmatiile false referitoare la Sistemelé de instrumentare rotativǎ cu
mişcare de rotatie reciprocǎ: (pag. 139)
A. Se bazeazǎ pe transpunerea la sistemele rotative de nichel titan a tipului de
mişcare aplicată în situația tehnicii de instrumentare manualǎ a fortelor
balansate,care se realizeazǎ prin mişcări de rotatie alternative orare şi
antiorare de aceeași amplitudine
B. Astfel de sisteme sunt reprezentate de Sistemul Pro Taper Next şi Sistemul
WaveOne
C. Ambele sisteme sunt confectionate din aliaj denichel-titan M-wire şi
lucrează prin mișcare de rotație reciprocă
D. Miscarea de rotatie reciprocǎ constă într-o rotaţie în sens antiorar, urmatǎ de
o rotație în sens orar de amplitudine diferită, miscarea de tǎiere a dentinei
este mult mai amplă decât cea de dezangajare (,deşurubare")
E. Unghiul de rotație este acelaşi de la un sistem la altul si este înregistrat în
memoria motoarelor endodontice
40. Următoarele afirmații sunt false cu privire la Acele Kerr: (pag. 124)
A. Pot prezenta 8-16 spire în funcție de diametrul acului
B. Pe sectiune pot avea formă triunghiulară în cazul acelor Kerr pilă (file)
C. Pe sectiune pot avea formă pătrată în cazul acelor Kerr burghiu (reamer)
D.Forma pe sectiune pǎtratǎ asigurǎ rezistenta la torsiune şi flexine a acului,
iar forma triunghiulară le face mai eficiente în îndepărtarea dentinei
radiculare
E. Aceste instrumente manuale produc o lǎrgire concentricǎ canalelor radiculare
curbe, au tendința de a fi active în mod diferențiat, reduc mai mult din
anumiți pereți ai canalului și mai puțin sau chiar deloc din ceilalți
41. Obiectivele mecanice ale preparării canalului radicular: (pag. 131)
A. Au fost formulate, alǎturi de obiectivele biologice, de cǎtre Herbert Schilder
B. Instrumentarea canalului radicular trebuie făcută respectând ţesuturile
periapicale, fără extinderea în afara canalului radicular
C. Conținutul canalului radicular (pulpǎ, tesut necrotic, detritusuri, florǎ
microbianǎ) trebuie eliminat în totalitate
D. Canalul radicular preparat trebuie să aibă o formă conică continuǎ de la
orificiul apical până la cel coronar
E. Trebuie menținut traseul anatomic original al canalului radicular, în special în
treimea coronarǎ
42. Caracteristici ale cavităfii de acces pentru molarii mandibulari sunt
următoarele, cu excepția: (pag. 130)
A. Cavitatea de acces este situată mai înspre partea distală a feței ocluzale
B. Cavitatea de acces are formă de trapez cu baza mică situată mezial
C. Există două rădăcini (mezială și distală), putând exista trei canale radiculare,
situate două mezial şi unul distal, patru canale radiculare atunci când rădăcina
distalǎ prezintă două canale
D. Dacǎ existǎ douǎ canale distale, baza mică a conturului trapezului se va mări
în funcție de distanța dintre cele două canale distale
E.Dacă există două canale distale, baza mare a conturului trapezului se va mǎri
în funcție de distanța dintre cele două canale distale
* 43. Caracteristici ale cavității de acces pentru premolarii mandibulari sunt
următoarele, cu exceptia:(pag.129)A. Cavitatea de acces are formǎ ovalarǎ, cu axul lung vestibulo-
lingual, la
mijlocul feței ocluzale, uşor vestibularizatǎ
B. Pereții laterali divergenți spre ocluzal
C. Există o diferență de angulație între axul coronar şi cel radicular în cazul
premolarilor mandibulari
D. La primul premolar inferior cuspizii sunt asimetrici, cel vestibular este mult
mai voluminos față de cuspidul lingual,iar camera pulparǎ, care este
ovoidală, este localizată aproape în întregime sub cuspidul vestibular
E.Cavitatea de acces are formă ovalară, cu axul lung vestibulo-palatinal, mai
îngustă în sens mezio-distal
44.Noile generații de instrumente endodontice sunt realizate din:(pag.127)
A. Aliaj de nichel-titan M-Wire, cu flexibilitate îmbunătățită și o creștere a
B. Aliaj de nichel-titanR-Phase, care a permis realizarea unor instrumenterezistentei la oboseala
ciclicǎ
endodontice prin tăierea sârmei de Ni-Ti
C. CM-wire, realizat printr-un proces chimic special
D. CM-wire, caracteristicile sale au permis realizare unor instrumente extrem
de rigide, cu memorie controlată CM
E.CM-wire,care prezintă rezistenţă superioară la oboseala ciclică, acționând la
temperatura mediului oral în faza martensiticǎ
* 45. Un instrument rotativ din aliaj de nichel titan este definit de următoarele
particularități, cu excepția: (pag. 126)
A. Dimensiuni
B. Conicitate
C. Aspectul şi detaliile tehnice ale pǎrții inactive
D. Caracterul activ sau inactiv al vârfului
E. Particulaitǎțile tipului de aliaj din nichel titan din care este realizat

A. Reprezintǎ acumularea stresului in masa aliajului datorita utilizarii prelungite

B. Este influentatǎ de suprafata de contact dintre lamelele tǎietoare ale pǎrtii
C. Este determinatǎ de numǎrul de rotatii pe care un instrument nu este capabilactive şi eretii
canalului radicular
să il realizeze împotriva unor forțe opuse
D. Acest parametru depinde de gradul de curbură al canalului
E. Acest parametru depinde de raza curburii canalului şi presiunea exercitatǎ
asupra instrumentului
47. Calea de alunecare realizatǎ rotativ:(pag. 137)
A. Utilizeazǎ instrumente în rotație continuǎ sau reciprocitate
B. Permeabilitatea canalului trebuie verificată cu un ac de tip Kerr 20, care
trebuie să pătrundă cu ușurință pe toată lungimea de lucru
C. În scopul realizări căii de alunecare se pot utiliza urmǎtoarele sisteme
rotative: PathFile, ProGlider, One G
D.În scopul realizări căii de alunecare se pot utiliza urmǎtoarele sisteme
rotative: ProTaper Next, Wave One
E. Permeabilitatea canalului trebuie verificată cu un ac de tip Kerr 10,care
trebuie să pătrundă cu ușurință pe toată lungimea de lucru
* 48. Secvența de lucru în cazul SistemuluiWaveOne Gold presupune
următoarele, cu excepția: (pag. 141)
A. Atunci când se ajunge la lungimea de lucru, se îndepărtează instrumentul din
canal și se verifică spirele sale la vârf
B. Dacǎ spirele instrumentului sunt încărcate de dentină, instrumentarea
canalului nu este terminatǎ
C. Dacă spirele instrumentului nu sunt încărcate de dentină, se poate lǎrgi
canalul cu instrumentul Medium și/sau Large, în funcție de dimensiunea
foramenului apical
D. Pentru confirmarea instrumentǎrii apicale se poate utiliza şi un ac tip Kerr 25
E. Dacǎ acul Kerr 25 se fixeazǎ în canal la introducerea pe toată lungimea de
lucru, instrumentarea este încheiatǎ
* 49. Alegeti afirmația incorectă cu privire la lărgirea treimii coronare a
canalului radicular (preevazarea coronară): (pag.133)
A. Această primă lărgire a treimii coronare se poate face initial cu ace Kerr pilǎ
(file)
B.Acele Kerr pilă (file) vor acționa doar în treimea coronară până în momentul
în care se poate introduce în canal o frezǎ Gates Glidden
C. Acele Kerr utilizate pot fi 8, 10,15,25 sau 30.
D.Între acele Kerr este necesară irigarea și reverificarea permeabilității

canalului
E.Aceastǎ lǎrgire este necesarǎ pentru a evita formarea de praguri cu frezele
Gates Glidden
50. Caracteristicile etapei de preevazare sunt următoarele: (pag.133)
A.Este indicat ca atât acele, cât și freza să acționeze cu preponderenţă pe
peretele radicular opus curburii rădăcinii
B. Pe peretele radicular opus curburi rădăcinii, grosimea peretului dentinar este
mai mică, de acceea nu existǎ riscul de perforatie
C. În situația canalelor meziale ale molarilor maxilari și mandibulari, peretele pe
care se actionează poartă întotdeauna numele canalului
D. În situația canalelor distale ale molarilor maxilari şi mandibulari,peretele pe
care se acționează poartă întotdeauna numele canalului
E. Scopul acestei miscǎri de preevazare este de a lǎrgi canalul și de a reduce
curbura treimii apicale
51. Referitor la realizarea cavității de acces endodontic pentru molari sunt false
următoarele afirmații: (pag. 130)
A. Punctul inițial de frezaj: perpendicular pe fața orală, în foseta centrală, cu o
frezǎ sferică diamantată sau din carbură de tungsten, la viteză înaltǎ
B. Avansarea spre camera pulpară se realizează în direcția axului lung al
dintelui
C. Se păstrează paralelismul frezei cu peretele mezial al dintelui pentru a se
evita producerea unei perforatii
D. Îndepǎrtarea completă a tavanului camerei pulpare se face cu o freză sfericǎ,
cu vârf inactiv de tip EndoZ, evitându-se perforarea planşeului camerei
pulpare
E. Pereții axiali prezintǎ o orientare convergentǎ spre ocluzal
52. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la protocolul de lucru în cazul
sistemului ProTaper Next:(pag.139)A.Crearea cavității de acces și determinarea lungimii de lucru pe
radiografia
preoperatorie
B. Identificarea orificiilor canalelor radiculare
C. Realizarea cǎii de alunecare (Glide Path) cu instrumentele X1 și X2
D. Utilizarea instrumentului X1 strict în treimea coronară și medie
E. Utilizarea instrumentului X2 pe toatǎ lungimea de lucru
53.Cele patru tipuri de constricții apicale sunt reprezentate de: (pag. 135)
A. Aspect conventional, în formǎ de trunchi de con cu baza mare la constricție şi
cea micǎ la foramen
B. Conicǎ
C. Multiple constrictii situate apical

D. Paralelã, in care peretii canalului in zona cea mai larga apicala sunt paralel
pe o distantǎ mai mare, de pânǎ la 3 mm
E. Aspect conventional, in formǎ de trunchi de con cu baza micǎ la constrictie si
cea mare la foramen
i
54. Alegeți afirmațiile adevărate referitoare la realizarea permeabilizări
canalului radicular: (pag. 134)
A. Constǎ în negocierea întregului canal pânǎ la foramenul apical si apoi
depăşirea acestuia cu 1-2 mm
B.Prin aceasta se confirmă permeabilitatea canalului și a foramenlui
C. Se realizează după lărgirea treimii coronare a canalului și stabilirea unei
lungimi estimative a acestuia pe o radiografie preoperatorie
D. Lungimea estimativǎ se obține prin mǎsurarea distantei dintre apexul
radiologic al dintelui şi un reper situat pe marginea incizală sau fata ocluzală
a acestuia, din care se scade 1 mm
E. Constǎ în negocierea întreguui canal până la foramenul apical și apoi
depășirea acestuia cu 0,5-1mm
55. Instrumentul One G prezintǎ: (pag.137)
A. Diametru la vârf de 0.14 mm
B. Conicitate constantǎ de 3%
C. Vârfinactiv
D. Sectiune triunghiularǎ simetricǎ cu 3 laturi tǎietoare cu raze diferite în raport
cu axul canalului
E. Se utilizează la o viteză de 400 rot/min şi un cuplu de 2,5 Ncm
56.Crearea accesului la camera pulpară implică următoarele: (pag. 123)
A. Abordarea dintelui vecin la locul de electie
B. Se utilizează freze de turbină şi de piesǎ dreaptǎ
C. Se utilizează inserturi sonice sau ultrasonice
D. Abordarea dintelui la locul de electie
E. Se utilizeazǎ doar freze de turbinǎ
57. Caracteristici ale cavității de acces pentru dinții frontali maxilari sunt
urmǎtoarele: (pag.129)
A. În cazul incisivilor centrali maxilari: cavitatea de acces este de formǎ
ovoidalǎ, cu peretii divergenti spre palatinal
B. În cazul incisivilor laterali și canini: cavitatea de acces este de formǎ
triunghiulară rotunjită, alungită în sens cervico-incizal și mai îngustă în sens
mezio-distal
C. În cazul incisivilor centrali maxilari: cavitatea de acces este localizatǎ la
jumǎtatea distanfei dintre marginea incizalǎ şi cingulum, în treimea medie a
coroanei

incizalǎ mai mare pentru a permite accesul în linie dreaptǎ al instrumentelor

de preparare în canalul radicular
cavitǎtii, deoarece acesti dinti prezintǎ frecvent fatete de uzurǎ la nivel incizal
58. Urmǎtoarele enunfuri despre lungimea canalului radicular sunt false:
(pag.132)
B. Fiecare treime are o lățime cuprinsă între 3 și 5 mm în functie de lungimea
totalǎ a canalului
C. Fiecare treime are o lungime cuprinsa între 3 şi 5 mm în functie de lungimea
totalǎ a canalului
D. Lungimea canalului radicular se împarte în 2 regiuni sau jumǎtǎţi
E. Cele trei regiuni sau treimi sunt: coronarǎ, medie şi periapicalǎ
59. Următoarele enunțuri sunt adevărate referitoare la Instrumentarea rotativǎ
a canalelor radiculare, cu excepția: (pag. 137)
A. Preevazarea coronarǎ se poate realiza cu instrumente rotative de conicitate
micǎ
B. Sistemele rotative precum SX pentru ProTaper Universal, One Flare 2Shape
prezintă o lungime a părții active redusă
C. Termenul de "glide path” definește crearea, anterior permeabilizării canalului
radicular, a unor pereți netezi ai acestuia
D. De-a lungul pereților netezi ai canalelor radiculare, instrumentele de Ni-Ti
pot să alunece ușor până la limita apicală stabilită prin odontometrie
E. Termenul de "glide path” defineşte crearea, ulterior permeabilizării canalului
radicular, a unor pereți netezi ai acestuia
* 60. Reguli generale care trebuie respectate cu privire la sistemele rotative:
(pag.126)
A. Respectarea vitezei de rotație, cuprinsă de obicei între 100 şi 600 rotații/min
B. Presiunea exercitată pe instrument trebuie să fie minimǎ
C. Instrumentele de Ni-Ti se utilizează după verificarea prealabilă a
permeabilității canalului cu un ac Kerr de 10 sau 20
D. Miscarea în canal a instrumentului rotativ trebuie să fie continuă, de du-te-
E.Timpul de lucru la o introducere a instrumentului în canal nu trebuie sǎvino, în direcție apico-
coronară
depășească 10 secunde sau 2 mişcări de introducere - extragere

lizarea cavitǎfii de acces endodontic pentru premolari sunt

adevărate următoarele afirmații: (pag. 129)
B. Pentru trepanare freza va fi orientatā perpendicular pe fata ocluzala, pân la
perforarea podelei camerei pulpare
C. Utilizând o frezǎ cu vârful activ, de tip Endo-Z sau Endo Access, se
îndepărtează, cu mişcǎri de translatie vestibulo-orale, tavanul camerei pulpare
D. Se poate verifica îndepǎrtarea în totalitate a tavanului camerei pulpare cu o
sondǎ 16
E. Se identificǎ apoi orificiile de emergentǎ ale caalelor radiculare, cu ajutorul
sondei 17 sau a acelor Kerr
* 62. Anterior realizării cavității de acces sunt necesare urmǎtoarele, cu
exceptia:(pag.128)
A. Atentǎ evaluare clinicǎ şi radiologicǎ a dintelui ce urmeazǎ a fi tratat
B. Din punct de vedere clinic, se poate aprecia volumul şi poziția camerei
pulpare, prezența unor obstacole coronare, eventuale calcificǎri sau materiale
de obturatie preexistente
C.Analiza radiologică informează asupra numărului de rădăcini,canalelor
radiculare, curburile acestora și lungimea lor aproximativǎ
D. Din punct de vedere clinic, trebuie evaluat axul longitudinal al rădăcinii
(canalului), trebuie realizat un sondaj parodontal, care evidențiază conturul
coroanei la nivelul coletului, localizarea furcației și a joncțiunii smalt-cement
E. Analiza radiologică informează asupra volumului și poziția camerei pulpare,
prezenta unor obstacole coronare, eventuale calcificări sau materiale de
obturatie preexistente
63. Lărgirea treimii coronare a canalului radicular (preevazarea coronară)
poate fi realizată astfel:(pag.133)
A. Utilizarea de freze cilindrice diamantate
B. Utilizarea de freze Gates Glidden
C. Utilizarea de instrumente din oțel inoxidabil de conicitate mare în mişcare de
rotatie
D. Utilizarea de instrumente de nichel titan de conicitate mare în mişcare de
rotatie
E. Utilizarea de freze cilindrice cu vârf inactiv
64. Calea de alunecare realizată manual: (pag. 137)
A. Utilizează ace tip Kerr cu diametrul de la 6 la 15 sau chiar 20, în ordine
crescǎtoare
B. Utilizează ace tip Kerr prin mișcări de rotație orară și antiorarǎ
C. Înaintea utilizării unui ac de diametru inferior, acul care lǎrgeste canalul
ebuie sǎ poate fi deplasat în sens axial liber în canal

D. Lǎrgirea trebuie confirmatǎ cu un ac 15 sau 25 care ajunge la foramen frǎ sǎ

fie precurbat
E. Acele de ofel inoxidabil, datoritǎ unei flexibilitati crescute pot produce
praguri, perforații sau transporturi ale foramenului apical
* 65. Obiectivele mecanice ale preparării canalului radicular sunt urmǎtoarele,
cu excepția: (pag.131)
A.Canalul radicular preparat trebuie sǎ aibă o formă conică continuă de la
orificiul coronar până la cel apical
B. Trebuie menfinut traseul anatomic original al canalului radicular,în special în
treimea apicalǎ
C. Trebuie menținută poziția și forma originală a foramenului apical
D. Diametrul foramenului apical trebuie menținut cât mai redus
E. Canalul radicular preparat trebuie să aibă o formă conică continuă de la
orificiul apical până la cel coronar
* 66. Indicațiile utilizării acelor Kerr sunt reprezentate de, cu excepția:
(pag.125)
A. Reperarea orificiilor de intrare în canalele radiculare
B. Permeabilizarea canalelor radiculare
C. Lǎrgirea acestora
D.Realizarea cavitǎtii de acces
E. Realizarea odontometriei
67. Referitor la protocolul de lucru în cazul Sistemului WaveOne Gold sunt
false următoarele afirmații, cu excepția: (pag. 140)
A. Alegerea instrumentului de preparare se face în funcție de dimensiunea inițialǎ a
canalului, înainte de verificarea permeabilității acestuia
B. Primul instrument utilizat pentru majoritatea canalelor este în general Primary
C. Instrumentul Primary a fost creat astfel încât să poată instrumenta circa 80%
dintre canalele radiculare
D.În canalele subfiri, primul instrument care se alege este WaveOne Gold Primary
E. Alegerea instrumentului de preparare se face în funcție de dimensiunea inițialǎ a
canalului, după verificarea permeabilității acestuia
68. Despre Sistemul WaveOne Gold se pot afirma urmǎtoarele: (pag. 140)
A. Forma sectiunii transversale este de paralelogram
B. Atunci când acționează în canalul radicular, două lamele tăietoare vin în
contact cu pereții canalului
C. Vârful instrumentelor este semiactiv având o formă ogivală, conică rotunjită
D. Miscarea instrumentului în canal este realizată printr-o rotație de 30 de grade
în sens antiorar prin care instrumental taie dentina
E. Mișcarea instrumentului în canal este realizatǎ printr-o rotație de 150 de

grade in sens orar, care dezangajeaza instrumentul si impiedica blocarea sa in

canal
* 69. Alegefi afirmafile false referitoare la realizarea permeabilizǎrii canalului
radicular, cu exceptia: (pag. 134)A. Sondarea permeabilitǎtii canalului se face prin utilizarea unor ace
fine, de
dimensiuni mari 10, 15,20 care sunt conduse activ în canal
B. Aceste ace fine nu mai vin în contact cu pereții canalului decât în treimea
apicalǎ
C. Se pot face miscări de rotație reciprocǎ în sens orar şi antiorar (watch
winding) pentru a ajunge la foramen, dacǎ în momentul contactului acului cu
peretii canalului,acesta avanseazǎ pasiv
D. În cazul existentei unei curburi importante situate în treimea apicalǎ este
necesarǎ precurbarea acului la vârf și rotarea lui cu presiune puternică pentru
avansarea de-a lungul canalului
E.În cazul existenței unei curburi importante situată în treimea medie este
necesară precurbarea acului la vârfși rotarea lui cu o ușoarǎ presiune pentru
avansarea de-a lungul canalului
70. Caracteristici ale cavității de acces pentru dinții frontali mandibulari sunt
următoarele, cu excepţia: (pag. 129)
A. Cavitatea de acces are o formă dreptunghiulară sau ovalară
B. Cavitatea de acces prezintă pereții convergenți spre incizal
C.Cavitatea de acces este localizată la jumătatea distanței dintre marginea
incizală și cingulum, în centrul feței linguale
D. Este necesară în majoritatea situațiilor extensia în sens incizal a cavitǎtii,
deoarece acesti dinţi prezintǎ frecvent fațete de uzurǎ la nivel incizal
E. Cavitate corect extinsǎ permite accesarea ambelor canale radiculare (mezial
şi distal), atunci când acestea existǎ
71. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la instrumentarea manuală prin
tehnica fortelor balansate (tehnica fortelor echilibrate): (pag. 136)
A. A fost propusǎ de cǎtre Roane
B. Constă în introducerea activă în canal a unui ac de tip Kerr până când acesta
întâlneşte o rezistenţǎ (pereții canalului)
C. Implică o mișcare de rotație în canal de 90 de grade în sens orar, cu o uşoarǎ
presiune apicalǎ
D. Implică o rotație în sens antiorar de minimum 60 de grade
E. În curburile mici sa în cele generalizate pe toatǎ lungimea canalului este
indicată o rotație antiorară de 270 de grade

72. Alegeți afirmațiile incorecte cu privire la riscul de fracturǎ al

instrumentelor de nichel-titan: (pag. 127)
A. Sunt caracterizate de flexibilitate şi elasticitate deosebite
B.Nu prezintǎ risc de fracturǎ
C. Prezintǎ risc de fracturǎ
D.Prezintǎ oboseală ciclicǎ
E. Nu sunt caracterizate de solicitare prin torsiune
73. În ceea ce priveste instrumentarea canalului radicular (tratamentul
mecanic) s-au dezvoItat mai multe tehnici diferite de instrumentare. Printre
aceste tehnici se numǎrǎ:(pag.132)
A. Reaming
B. Pilirea circumferentialǎ
C.Telescoparea regresivǎ (step down)
D. Tehnica fortelor compensate (balanced force technique)
E. Telescoparea progresivǎ (step back,crown down)
* 74. Avantajele Sistemului de digǎ sunt: (pag.123)
A. Permite o izolare deficitară a câmpului operator: elimină riscul de
contaminare a câmpului operator și a medicului cu salivă și sânge
B. Nu împiedicǎ aspirarea sau ingestia corpilor strǎini
C. Asigură acces și vizibilitate mai bună prin retracția țesuturilor moi (buze,
limbă, obraji)
D.Asigură expunerea regiunii apicale dentare și contrastul de culoare dintre
folie şi tesuturile dentare
E. Nu eliminǎ contactul cu diverse sbstante iritante
75. Referitor la joncțiunea cemento-dentinară sunt false următoarele enunțuri:
(pag.134)
A. Reprezintǎ o limitǎ histologicǎ
B. Pozitia sa este aceeaşi la toti dinții
C. Reprezintă zona apicală cea mai îngustă a canalului radicular
D. Reprezintă limita instrumentării și obturării canalului radicular
E. Poate fi situată la niveluri diferite ale pereților parietali chiar și în acelaşi
canal radicular
76.Caracteristici ale cavității de acces pentru molarii maxilari sunt
urmǎtoarele:(pag.130)A. Cavitatea de acces are o formă de triunghi cu vârful rotunjit sau de romb, în
cazul prezenței celui de-al doilea canal mezio-vestibular, acesta fiind situat
cu 1-2 mm mai spre palatinal față de primul canal
B.Localizarea canalelor radiculare începe în general cu cel mezio-vestibular,
mai larg, mai drept, și deci cel mai ușor de reperat

orificiului canalului disto-vestibular find situatǎ mult mai spre palatinal,

D. Cavitatea de acces endodontic a molarului unu superior va avea formǎ de
patrulater cu unghiurile ascuțite
E. Camera pulparǎ a molarului II este turtitǎ în sens mezio-distal,pozitia
orificiului canalului disto-vestibular find situatǎ mult mai spre palatinal,
uneori chiar pe linia ce uneste canalul mezio-vestibular cu cel palatinal
77.Referitor la realizarea cavitǎfii de acces endodontic pentru dintii frontali
sunt adevărate următoarele, cu excepția: (pag. 128)
A. Punctul inițial de frezaj implică utilizarea unei freze cilindrice de turbinǎ,pe
fața orală, uşor incizal fatǎ de cingulum, în centrul dintelui
B. Pentru axa initialǎ de trepanare, freza va fi orientatǎ paralel pe fata oralǎ pânǎ
la perforarea plafonului camerei pulpare sau la o profunzime de 1-2mm în
dentinǎ
C. Este necesarǎ modificarea orientǎrii frezei, aceasta devenind perpendicularǎ
pe axul longitudinal al dintelui
D. Dupǎ trepanarea tavanului, acesta este îndepǎrtat în întregime cu ajutorul
unei freze sferice,cu gât lung, la piesǎ contraunghi, cu miscǎri de retragere
din interior spre exterior
E. Dupǎ îndepǎrtarea tavanului, se pot pune în evidentã 2 triunghiuri dentinare:
unul incizal, situat vestibular şi altul cervical, situat palatinal.
78. Instrumentarul endodontic poate fi clasificat astfel: (pag.123)
A. Instrumentar necesar pregătirii cavității de acces
B. Instrumentar necesar dezobturării canalului radicular
C. Instrumentar necesar lǎrgirii canalului radicular (manual și rotativ)
D. Instrumentar necesar obturării canaliculelor dentinare
E. Instrumentar necesar obturării canalului radicular
79. Avantajele mișcării de ,,watch winding” în lărgirea preliminarǎ a canalului
radicular sunt reprezentate de:(pag.133)
A. Caracterul agresiv
B. Caracterul neagresiv
C. Instrumentul nu este împins cu fortǎ în canal
D. Riscul mare de a produce praguri
E. Riscul redus de a produce praguri
80. Alegeți afirmațiile adevărate despre acele K-Flex:(pag.125)
A. Sunt similare acelor Kerr
B. Pe sectiune au formǎ de romb
C. Prezintǎ flexibilitate redusǎ la diametre mari

D.Prezintǎ o reducere a rezistentei la fracturǎ

E. Prezintǎ o memorie elastică redusa în canalele curbe
135

* I. Alegefi afirmafia adevǎratǎ cu privire la diferenta dintre activarea sonicǎ

şi ultrasonicǎ: (pag. 148)
B. Amplitudinea oscilatiilor la dispozitivele ultrasonice variazǎ între 1500-
6000Hz
C. Amplitudinea oscilatiilor la dispozitivele ultrasonicese situeaza în jur de
2000Hz
E. Amplitudinea oscilafilor la dispozitivele ultrasonice se situeazǎ în jur de
20000Hz
2.Referitor la irigarea endodonticǎ, sunt adevǎrate urmǎtoarele enunturi,cu
exceptia:(pag.144)
A. Instrumentarea nu se poate realiza în toate detaliile anatomice ale sistemului
endodontic
B. După realizarea unei preparații standard rezultă zone accesibile
instrumentării (istmusuri, delta apicală, canale laterale, canale accesorii)
C. După realizarea unei preparații standard rezultǎ zone inaccesibile
instrumentării (istmusuri, delta apicală, canale laterale)
D. Zonele instrumentate depoziteazǎ totodatǎ resturi dentinare, microorganisme
și produsele lor de metabolism
E. Zonele neinstrumentate împiedică o bună adaptare a materialelor de
obturatie de canal
3. Următoarele afirmațüi sunt false în ceea ce privește irigațiile sonice:
(pag.147)
A. Acționează prin oscilarea acului în canal
B. Acele endosonice sunt realizate din material plastic, pentru a se conforma
traiectoriei canalare, prezentând avantajul că nu se fractureazǎ
C. Reprezentativ pentru acest tip de agitație a soluției de irigare este
dispozitivul EndoVac
D. Frecvența utilizată este între 2000 și 20000 cicli/min
E. Sistemul EndoActivator determină dizolvarea tisulară în istmusuri și extensii
ovale, iar oscilația ultrasonică poate duce la fatigabilitatea biofilmului
*4.Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la irigarea endodonticǎ: (pag.144)
A. Principalul scop al preparației canalului radicular se referă la eliminarea
florei microbiene, a fesutului necrotic, neinfectat, a tesutului pulpar vital
B. Mai mult de o treime din suprafata pereților sistemului endodontic este
accesibilă instrumentării

C. Instrumentarea reduce numǎrul microorganismelor,acest lucru find

suficient
D.Instrumentarea reduce numǎrul microorganismelor, dar acest lucru nu este
suficient
E. În urma instrumentării nu se creează condiții de vindecare sau prevenire a
pulpitei acute, impunându-se astfel dezinfecția chimicǎ (irigarea
endodonticǎ)
5. Despre dispozitivul EndoVac se pot spune urmǎtoarele: (pag.147)
A. Face parte din sistemele cu presiune negativǎ,succiune
B. Produce o debridare eficientă, este mai sigur și predictibil la nivelul
segmentului apical
C. Favorizeazǎ penetrarea soluției de lavaj la nivelul intracomunicatiilor, a
istmusurilor intercanalare, a canalelor drepte, fărǎ curburǎ
D. Se produce agitarea irigantului, macrocanula aspiră solutia irigantǎ
E. Se poate obtine un control mai bun în regiunea ultimilor centimetrii apicali
6. Următoarele acțiuni au efect asupra penetrării hipocloritului de sodiu în
canaliculele dentinare și canalele accesorii:(pag.145)
A. Concentratia solutiei
B. Activarea mecanică sau cu laser
C. Reînnoirea solutiei
D. Frecventa lavajului
E. Presiunea hidrostaticǎ
7. Dezavantajele utilizării soluției irigante cu hipoclorit de sodiu: (pag. 145)
A. Miros,gust
B. Efect citoprotector dacǎ extruzeazǎ la nivel periapical
C. Îndepǎrtarea completǎ a biofilmului
D. Nu îndepărtează detritusurile
E. Efect citotoxic
8. Alegeti afirmațiile corecte referitoare la pansamentul medicamentos cu
hidroxid de calciu: (pag.149)
A. Faecalis are potențialul de a forma un biofilm, chiar și după aplicarea de
hidroxid de calciu
B. Hidroxidul de calciu rezidual favorizează adeziunea și accelerează priza
sigilantului pe bazǎ de eugenat de zinc
C. Se recomandǎ EDTA pentru neutralizarea Ca(OH)2 rezidual, lǎrgirea
canalului cu un instrument cu un număr adițional fațǎ de cel cu ajutorul
căruia s-a instrumentat la lungimea de lucru
D. Faecalis nu are potențialul de a forma un biofilm, după aplicarea de hidroxid
de calciu

ENDODONTIE
E. Hidroxidul de calciu rezidual compromite adeziunea şi incetineste priza
sigilantului pe bazǎ de eugenat de zinc
9. Scopul utilizǎrii pansamentului medicamentos cu hidroxid de calciu este,cu
exceptia:(pag.148)
A. Neutralizarea endotoxinelor în dentinǎ
B. Material de obturatie definitivǎ a canalului (temporizarea obturafiei de
duratǎ)
D. Timp suficient pentru finalizarea tratamentului endodontic într-o singurǎ
sedintǎ
E. Poate induce formarea de tesut necalcificat
10. O concentratie ridicatǎ de hipoclorit de sodiu poate avea urmǎtoarele efecte
negative, cu exceptia: (pag.145)
A.Legate de citotoxicitate
B. Asupra tesuturilor pulpare
C. Cresterea elasticitǎtii si rezistentei dentinei
D. Vulnerabilizarea structurii dentinei
E. Scăderea elasticității şi rezistentei dentinei
11. Accidente apǎrute ca urmare a utilizării hipocloritului de sodiu: (pag. 145)
A. Extruzia hipocloritului de sodiu dincolo de foramenul apical poate determina
inflamații, parestezii și necroze ale țesuturilor
B. Pacientul resimte o durere puternică, senzație de arsură, echimozǎ şi
hematom
C. Pacientului i se prescriu analgezice, eventual antiinflamatoare
D. Hematomul apare datorită extravazării soluției de hipoclorit de sodiu în
timpul tratamentului endodontic,cu echimozǎ şi tumefactie
E. Datoritǎ citotoxicității soluției de irigație, extruzia în periapex se produce cu
afectarea tesutului pulpar,ceea ce determină complicații cu semnificație
clinicǎ variabilǎ
* 12.Algeți afirmația falsă referitoare la irigarea canalului radicular:
(pag.147)
A. Irigarea canalului radicular se realizează la începutul tratamentului
endodontic, când se poate utiliza soluție de EDTA
B. Irigarea canalului radicular se realizeazǎ pe tot parcursul tratamentului
mecanico-antiseptic, prin utilizarea hipocloritului de sodiu în concentrație de
2,5%-6%, dupǎ fiecare instrument
C. Irigarea canalului radicular se realizeazǎ la finalul tratamentului endodontic,
când se utilizeazǎ EDTA
D. Irigarea canalului radicular se realizeazǎ la finalul tratamentului endodontic,

ENDODONTIE
când se utilizează acid citric 1 ml/canal timp de 1 minut
E. Irigarea canalului radicular se realizeazǎ la începutul tratamentului
endodontic, când se poate utiliza gel de EDTA
13. Următoarele afirmafii sunt adevărate cu privire la irigatiile ultrasonice:
(pag.147)
A. Irigatia ultrasonică este produsă de aparate piezo-electrice care emit vibratii
cu o frecventǎ ridicatǎ
B. În prezent, în endodonție se utilizeazā irigarea ultrasonicǎ activǎ, care poate
fi continuă sau intermitentă
C. Un efect pozitiv al ultrasunetelor asupra hipocloritului este acela de crestere
a temperaturii acestuia
D. Un sistem de irigație ultrasonic dedicat irigǎrii endodontice este Endo Vac
E. Protocolul operator indică utilizarea sistemului de irigație ultrasonic la
începutul tratamentului mecano-chimic și constă în introducerea acului în
canalul plin cu hipoclorit până la 1mm de lungimea de lucru si activarea sa
timp de 90 secunde
14. Datorită posibilității transferului soluției irigante în periapex cu
instrumentele în timpul irigației convenționale,se utilizeazǎ:(pag.145)
A. Irigatia mecanicǎ
B. Irigatia sonicǎ
C. Irigatia ultrasonicǎ
D. Irigatia activǎ
E. Activarea manualǎ
15. Indicațiile utilizării pansamentului medicamentos cu hidroxid de calciu
sunt următoarele, cu exceptia: (pag.149)
A. Apexificare: schimbarea pastei la 3 luni
B. Resorbție radicularǎ apicalǎ internǎ
C. Replantare dupǎ luxatie traumaticǎ
D. Apexificare:schimbarea pastei la 2 sǎptǎmâni
E. Replantare după avulsie traumatică
16. Următoarele afirmații sunt false cu privire la efectele lavajului endodontic
cu hipoclorit de sodiu: (pag. 144)
A. Debridarea sistemului endodontic
B. Solubilizarea materialului anorganic
C. Dezinfectie (actiune bacteriostaticǎ)
D.Lubrifiere
E. Permite neutralizarea lipopolizaharidelor bacteriene

17. Urmǎtoarele afirmafi sunt corecte cu privire la la irigarea canalului

radicular: (pag.148)
A. În irigatia activatã ultrasonic, sonic sau laser componenta de dirijare
sistemului endodontic
B. Hipocloritul de sodiu reprezintǎ mediul standard de irigatie al canalului
radicular în timpul preparatiei acestuia
C. EDTA îndepǎrteazǎ componenta organicǎ
D. EDTA îndeparteazǎ detritusul dentinar (smear-layer)
E. Clorhexidina are un efect antibacterian foarte puternic
* 18. Hipocloritul de sodiu se utilizeazǎ în concentratie de: (pag.144)
A.2,5%
B.3%
C. 1%
D. 2,5-5%
E. 2,5-6%
*19.Pentru ca soluția de hipoclorit de sodiu sǎ prezinte o acfiune dezinfectantǎ
eficientă, este necesar ca: (pag.145)
A. Aceasta sǎ vinǎ în contact cu toatǎ suprafata canalului, în special în regiunea
coronarǎ
B. Sǎ actioneze indirect asupra celulelor bacteriene și țesuturilor pulpare
C. Sǎ fie reînnoitǎ frecvent
D. Canalul preparat sǎ aibă formă conică, pentru a permite acului să fie
amplasat la 1-2mm de lungimea de lucru
E. Acul să se fixeze la nivelul pereților laterali ai canalului, să permitǎ refluarea
soluției de irigare
20. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la agenții chelatori: (pag. 146)
A. Sunt reprezentați de acidul etilendiaminopentaacetic (EDTA) şi acidul citric
B. Sunt facilitate instrumentarea, îndepǎrarea resturilor de dentină și a smear
layer-ului
C. Cea mai utilizatǎ este soluția de EDTA, în concentratie de 12%-15% şi
acidul citric în concentrație de 10%
D. Se pot prezenta sub formǎ de gel sau soluție
E. Induc o mai bună adaptare a materialului de obturație la nivelul pereților
laterali ai canalului radicular și o mai bunǎ adeziune şi penetrare a
sigilanților la nivelul smalțului în prismele de smalt

ENDODONTIE
21. Despre activarea solufiei prin emitere de radiafii laserse pot afirma
urmǎtoarele, cu exceptia: (pag.147)
B.Aceste impulsuri sunt create de o fibră laser introdusă în camera pulpară sau
C. Aceste impulsuri sunt create de o fibră laser introdusă în camera pulparǎ sau
canalul radicular, unde poate fi stationarǎ sau poate fi deplasatǎ în sens
apico-coronar
D. Existā posibilitatea reducerii complete a biofilmului bacterian
E. Existǎ posibilitatea reducerii biofilmului bacterian, fǎrǎ posibilitatea de a fi
eliminat complet
22. Despre acfiunea antibacterianǎ si germicidǎ a hipocloritului de sodiu sunt
adevărate următoarele afirmații, cu excepția:(pag.145)
A. Se realizează datorită clorinelor din acidul clorhidric
B. Acţionează asupra unui număr mare de specii microbiene gram pozitive şi
negative,fungi şi virusuri
C. Actiunea germicidǎ s-a demonstrat asupra Enterococcus Faecalis
D.Actiunea germicidǎ poate fi potentatǎ în oarecare măsură prin scăderea
temperaturii
E. Actiunea germicidǎ poate fi afectatǎ de prezența altor materii organice din
canalul radicular: exudatul periapical, resturi de țesut pulpar, colagen
dentinar
23. Următoarele enunțuri sunt adevărate despre MTAD: (pag. 146)
A.Este destinat irigării canalului radicular la începutul tratamentului mecano-
chimic, în scopul îndepărtării smear layer-ului
B. Se foloseşte în conjuncție cu hipocloritul desodiu
C. Se folosește în conjuncție cu gluconatul de clorhexidină
D. Nu are efect de dizolvant tisular
E. Are în componența sa un antibiotic, acid citric și detergent
24. Următoarele afirmații sunt incorecte în ceea ce privește dezinfectia
canalelor radiculare: (pag. 149)
A. Hidroxidul de calciu nu are o acțiune antimicrobiană eficientă împotriva
tuturor germenilor din canalul infectat
B. Tehnicile actuale de debridare, instrumentare și dezinfecție pot reduce
numărul microorganismelor, în condițiile respectǎrii protocolului antiseptic,
prin rolul jucat de soluțiile irigante în secvențialitatea hipoclorit de sodiu -
EDTA
C. Hidroxidul de calciu are o acțiune antimicrobiană eficientǎ împotriva tuturor
D. Tehnicile actuale de debridare, instrumentare si dezinfectie pot reducegermenilor din canalul
infectat
141

antiseptic,prin rolul jucat de solutile irigante in secventialitatea hipoclorit

-E. Hidroxidul de calciu nu are o actiune antimicrobiana eficienta împotrivade potasiu-EDTA
tuturor germenilor din canalul neinfectat
* 25. Majoritatea tehnicilor utilizate în prezent pentru agitarea solufiei de lavaj
endodontic sunt reprezentate de:(pag.148)
A. Dispozitive ultrasonice, sonice, microsonice
B. Irigatia asistatǎ laser
C. Irigatia cu presiune pozitivǎ
D. Agitarea manualǎ
E. Tehnica ERBIUM laser
* 26. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la proprietătile hidroxidului de calciu:
(pag.149)
A. Are efect antibacterian:datoritǎ ph-ului alcalin
B. Efectul antimicrobian nu se exercită însă asupra tuturor germenilor din
sistemul endodontic
C. Combaterea exudatului: se datorează pe de o parte proprietăților
antibacteriene, iar pe de altă parte eliberării ionilor de calciu
D. Hidrolizează fracţiunea lipidică a lipopolizaharidelor bacteriene
E. Combaterea exudatului: se datoreazǎ pe de o parte proprietǎtilor
antibacteriene, iar pe de altă parte eliberării ionului hidroxil
*27.MTAD are în componența sa următoarele substanțe: (pag. 146)
A. Antibiotic(Metronidazol)
B. Acid etilendiaminotetraacetic
C. Acid citric
D. Analgezic
E. Antiinflamator (Doxiciclina)
28. Sistemele speciale de irigare sunt următoarele, cu exceptia: (pag.146)
A. Mecanice
B. Sonice
C. Ultrasonice
D. Sisteme cu presiune negativǎ, succiune
E. Prin activarea cu radiatii laser

29.Despre hipocloritul de sodiu se poate spune cǎ: (pag. 144)

B. Este solufia irigantǎ de electieutilizatǎ în lavajul sonic şi ultrasonic
D. Prezintǎ abilitatea de a reduce încǎrcǎtura bacterianǎ, de a dizolva tesutul
vital şi necrotic restant
E. Se foloseste în toate etapele instrumntǎrii, urmat de chelatori (Gluconat de
clorhexidinǎ), lavajul final find realizat tot cu soluție de hipoclorit de sodiu
30. Urmǎtoarele enunfuri suntadevǎrate cu privire la pansamentul
medicamentos cu hidroxid de calciu: (pag. 148)
A. Efectul optim dezinfectant se obtine în decurs de 14 zile
B. Are loc creşterea Ph-ului pânǎ la 11,5-acfiunea sa datorându-se tocmai Ph-
ului alcalin
C.Se recomandă evitarea prelungirii în timp a pansamentului cu hidroxid de
calciu, deoarece efectul antibacterian nu creste în timp
D. Se recomandǎ evitarea prelungirii în timp a pansamentului cu hidroxid de
calciu, deoarece poate avea efect de vulnerabilizare al dentinei
E. Se recomandă evitarea prelungirii în timp a pansamentului cu hidroxid de
calciu,deoarece calitatea restaurării definitive diminuǎ în scurt timp
31. Urmǎtoarele enunțuri sunt false despre gluconatul de clorhexidină, cu
exceptia:(pag.146)
A. Proprietǎtile antimicrobiene se bazeazǎ pe afectarea citoplasmei celulelor
bacteriene planctonice
B. Nu are acțiune asupra biofilmului şi nu disociază
C. Are efect de dizolvare a substratului organic
D. Poate înlocui hipocloritul în timpul tratamentului mecanic
E. Reacția dintre clorhexidină și hipocloritul de sodiu determină apariția unui
precipitat de culoare brună-portocalie, paracloranilina, cu proprietăți
carcinogenetice
32. Tratamenul cu hidroxid de calciu în aplicație pe perioade mai lungi de timp
reprezintǎ metoda de electie în cazuri speciale: (pag.149)
A. În retratamentul dintilor, atunci când tratamentul chirurgical nu a reprezentat
un succes
B.Resorbtie externǎ inflamatorie progresivǎ
C. Rǎdǎcini complet formate
D. Exudat sever periapical
E. Leziuni periapicale nesemnificative

1. Alegeti afirmafiile false cu privire la limitele apicale ale obturatiei de canal

(pag.151)
A. Obturatia de canal trebuie sǎ corespundǎ apical nivelului de instrumentare si sǎ
ocupe în întregime sistemul endodontic
reprezentate de către joncțiunea amelo-cementară, ce nu poate fi determinatǎ
clinic și nu corespunde întotdeauna cu constricția apicală
D. Foramenul apical se află la o distanţă variabilǎ, cuprinsă între 0 și 2,5 mm de
apexul radicular
putând fi conicizată, cu pereții parietali dentinari oblici sau chiar multiplă
2. Următoarele enunțuri sunt adevărate cu privire la tehnica de condensare
verticală la cald (downpack) în varianta actuală: (pag. 160)
A. Tehnica este identică cu varianta clasică până la condensarea la nivelul lungimii
de lucru a unui segment în lungime de 4-6 mm
B. Pentru încălzirea gutapercii în canalul radicular, se utilizeazǎ instrumente
electronice de tip “heat carrier"
C. Se apelează la introducerea de gutapercă prin termoinjectare, în sens corono-
apical (downpack), de la nivelul orificiului de emergență a canalului radicular
până la nivelul segmentului apical
D.Tehnica actualǎ reprezintǎ practic o metodǎ de obturație de canal hibridǎ, în
care treimea coronară este obturată prin condensare verticală la cald (downpack)
în sens corono-apical
E. Restul canalului radicular este obturat prin termoinjectare (backfilling) în sens
apico-coronar
3. Alegeți afirmațiile adevǎrate cu privire la tehnica condensǎrii laterale la cald:
(pag.161)
A.Se poate aplica și prin utilizarea sistemelor electronice de tip EndoTwinn, care
permit doar încălzirea sau simultan încălzirea și vibrațiile de joasă frecvență a
unor anse de tip plugger, de diferite dimensiuni și conicități
B. Aceste sisteme sunt utilizate doar pentru aplicarea tehnicii de condensare
lateralǎ la cald
C. Cu ajutorul acestei tehnici este posibilǎ obturarea canalelor laterale
D.Se poate obține o obturație tridimensională, inferioară condensării la rece
E. Tehnică mai puțin sensibilă la erori decât condensarea laterală la rece
4. Avantajele tehnicii utilizării sistemelor de obturatoare (carrier-based gutta-
percha) sunt următoarele, cu excepţia: (pag. 163)
A. Obturaţie tridimensionalǎ, gutaperca ramolită pǎtrunzând în neregularitǎtile
sistemului endodontic
B. Flexibilitatea obturatoarelor permite negocierea și obturarea canalelor curbe
C. Nu apar tensiuni în timpul aplicării obturatoarelor
D. Risc de depǎşire
E. Poate determina durere la insertia obturatorului, prin presiunea datǎ de
comprimarea apicală a aerului aflat în canalul radicular

ENDODONTIE
A. Stimuleazǎ regenerarea osoasa,favorizeazǎ vindecarea leziunilor periradiculare
B.Penetrabilitate în tubulii dentinari
C. Adeziune bună la pereții canalului radicular
D.Contractie de prizǎ absentǎ
E. Proprietǎti antibacteriene datorate eugenolului
A. Evoluția sistemelor rotative de preparare a canalelorradiculare utilizând
B.Utilizarea în prezent tot mai rar a acestei tehnici este în special concordantǎ cu
utilizarea sigilantilor bioceramici
C. Se respectǎ cu uşurintǎ lungimea de lucru
D.Tehnicǎ rapidǎ
E. Se respectǎ cu dificultate lungimea de lucru
A. Dificil deîndepǎrtat în situaţia necesității reluării tratamentului endodontic
B. Adeziune foarte bunǎ
C. Conferǎ etanseitate
D. Stabilitate volumetricǎ
E. Resorbabil în cazul extruziei în situația obturației de canal cu depășire
8.Dezavantajele sigilantilor bazați pe rășini metacrilice sunt următoarele, cu
exceptia: (pag.155)
A. Pot indce un răspuns inflamator în țesuturi moi și os
B.Efect iritant asupra parodonțiului datorită eugenolului
C. Pot provoca alergii sau inflamații ale mucoasei orale
D.Prezintǎ contractie de prizǎ crescută, cu riscul detașării materialului de obturație
de la nivelul pereților canalului radicular
E. Dificil de îndepărtat în totalitate din canalul radicular în situația relǎrii
tratamentului endodontic
9. Alegeți afirmațiile false cu privire la tehnica valului continuu de căldură:
(pag.161)
A. Tehnica a fost introdusă de către Howard Martin
B. A fost denumitǎ “condensare centricǎ” şi reprezintă o variantă a condensării
C. Se utilizeazǎ aparate de tip System B ce permit utilizarea de pluggere încǎlziteverticale la cald
electronic, de conicitate diferită de cea rezultată în urma instrumentării
E. Forțele hidraulice dezvoltate prin compactarea conului master în sens apical prinD. Nu prezintǎ risc
de depǎşire
încǎlzire și condensare simultană nu determină o obturație tridimensională,
completă, densǎ şi omogenǎ

*10. Canalul radicular pregatit pentru obturatia de canal trebuie sǎ fie: (pag. 152)
B. Decontaminat (izolare cu digǎ, irigare incorectă)
C. Cu detritusuri (smear-layer)
D. Uscat
E. Cu resturi de materiale de obturatie de canal, în situatia reluǎrii tratamentului
endodontic
* 11. Alegeti afirmațiile adevǎrate referitoare la tehnica de condensare lateralǎ la
rece, cu exceptia: (pag.157)
A. Spreaderele sunt utilizate pentru condensarea succesivǎ a conului principal si a
celor accesorii
C. Finger spreaderele conferǎ o mai mare sensibilitate tactilǎ
E. Îndepǎrtarea finger spreaderelor din canal se face cu uşurintǎ, fǎrǎ a risca
dislocarea gutapercii
12. Principalele clase de sigilanti folositi în momentul de fatǎ sunt cei pe bazǎ de:
(pag.154)
A. Zinc oxid-formol
B. Oxid de calciu
C. Rǎşini epoxidice, metacrilice
D. Sigilanti bioceramici
E. Materiale siliconice
13. Avantajele tehnicii de compactare termomecanicǎ (McSpadden) sunt
următoarele, cu exceptia: (pag.163)
A. Contraindicată în canalele curbe, la care există riscul fracturǎrii compactorului
B. Tehnicǎ dificil de învǎtat
C. Tehnicǎ rapidă, realizată în decursul a câteva secunde
D. Obturație tridimensională, densă și omogenǎ, inclusiv a canalelor laterale
E. Riscuri importante de supraîncălzire coronară și de obturație cu depășire
* 14. Avantajele sigilanților bazați pe materiale bioceramice sunt urmǎtoarele, cu
exceptia:(pag.156)
A. Insolubile, stabile dimensional
B. Sigilare apicalǎ foarte bunǎ
C. Fără contracție de prizǎ
D.Dificil de aplicat
E. Rezistenfǎ mare la compresiune
15. Alegeți afirmațiile incorecte cu privire la caracteristicile gutapercii:(pag.153)
A.Gutaperca este o substanță macromoleculară termoplastică izolantă artificialǎ
B. Este izomer al cauciucului
C. Are structura chimicǎ 1,4 trans-poliisopren
D. Este extrasǎ din seva lǎptoasă (latex lichid) a unui arbore
E. Este biocompatibilǎ şi resorbabilǎ

16. Urmatorii timpi operatori aparfin tehnicii valului continuu de caldurǎ:

(pag.161)
A. Se selecteazǎ şi se probeazǎ conul master srunspreader încǎlzit electronic
C. Se introduce pluggerul neactivat (rece) printr-o miscare continuǎ corono-apicalǎ
D.Se dezactiveaza încǎlzirea si se mentine pluggerul cu presiune apicalǎ timp de
E. Se mentine presiunea apicalǎ, se activeaza încǎlzirea pluggerului timp de o
A. Forma a-din care se realizeazǎ conurile de gutapercǎ folosite în metodele
aplicate la temperatură ridicatǎ
C. Forma β-din care se realizeazǎ conurile de gutapercǎ folosite în metodele
aplicate la temperaturǎ ridicatǎ
E. Forma β - din care se realizeazǎ conurile de gutapercǎ folosite în metodele
aplicate la temperaturǎ obisnuitǎ
18.Urmǎtoarele afirmații sunt false cu privire la introducerea sigilantului și
condensarea conului master: (pag.159)
hipoclorit de sodiu și apoi uscat, se va acoperi în porfiunea sa apicalǎ cu sigilant
canalul radicular pe toată lungimea de lucru, permitând astfel refluarea
surplusului de sigilant în sens corono-apical
C.De-a lungul conului master, pluggerul probat anterior se va introduce printr-o
mișcare de presiune laterală și axială în sens apical, până când stopperul de pe
spreader va atinge reperul ocluzal sau incizal ales
D. Spreaderul ajuns la lungimea de lucru din care se scade 1 mm, va fi uşor rotat în
sensul acelor de ceasornic pentru a comprima conul master între spreader şi
E. Prin acțiunea de compactare axială a conului master, spreaderul va crea spatiulpereții canalului
radicular
disponibil pentru introducerea în continuare a conurilor accesorii
19. Referitor la criteriul vizual în alegerea și proba conului master (principal)
următoarele enunțuri sunt false: (pag. 158)A. La inserarea în canal a conului master reperul realizat
prin îndoirea sau presarea
acestuia cu pensa la nivelul lungimii de lucru transferate pe con cu rigla
endodontică trebuie să corespundă cu reperul ocluzal ales în cursul
instrumentării pentru determinarea lungimii de lucru
B. Odată introdus pe toată lungimea de lucru, conul master trebuie sǎ prezinte o
uşoară rezistență la retragerea din canal (tug-back), determinată de fricțiunea
existentă între con și pereții canalului radicular în imediata vecinătate a
C. Criteriul vizual se verifică printr-o radiografie retroalveolarǎ, cu conul masterconstrictiei apicale
introdus în canal, la pǎtrunderea acestuia pe toatǎ lungimea de lucru, vârful
conului trebuind să se afle la o distanță de maximum 1mm de lungimea de lucru
147

D. Dacǎ depaseste lungimea de lucru,conul va fi scurtat apical, dupa

orificiul de diametru corespunzator de pe rigla endodontica cu filierǎ specialǎ si
E.La inserarea în canal a conului master reperul realizat prin îndoirea sau presarea
endodonticǎ trebuie sǎ corespundǎ cu reperul apical ales în cursul instrumentǎrii
pentru determinarea lungimii de lucru
20. Alegeti afirmatiile adevārate despre Resilon si RealSeal, cu exceptia: (pag.154)
B. Au fost concepute pentru a putea aplica la nivel endodontic elementele specifice
stomatologiei minim invazive
C. Constituie un polimer cristalin sintetic termochimic
bioactivǎ,oxid de zinc, fosfat tricalcic, sulfat de bariu şi o umpluturǎ
radiotransparentǎ
E. Prin asocierea unui sealer rǎşinic, utilizarea acestor materiale avea drept
obturația coronară și pereții parietali de smalț ai sistemului endodontic
* 21. Avantajele MTA (Mineral Trioxide Aggregate) sunt urmǎtoarele: (pag.156)
A. Adeziune fizicǎ la peretii canalului radicular
B. Hidrofob: face prizǎ în mediu umed
C. Foarte util în situațiile ce necesitǎ apexificare
D. Dificil de aplicat
E. Rezistentǎ mare la compresiune
22. Dezavantajele sigilanților pe bază de zinc-oxid eugenol (ZOE): (pag.154)
A. Efect iritant asupra parodonțiului datoritǎ eugenolului
B. Pot induce un răspuns inflamator în țesuturi moi și os
C. Lipsa adeziunii la gutapercă și la pereții canalului radicular
D. Dificil de îndepǎrtat în totalitate din canalul radicular în situația reluării
tratamentului
E. Pot induce colorații la nivelul țesuturilor dentare și unele preparate au un miros
neplǎcut
* 23. Dezavantajele sigilantilor bazați pe materiale bioceramice sunt urmǎtoarele:
(pag.156)
A. Efect antibacterian de lungǎ duratǎ, inclusiv pe E.Faecalis (ph 12,8)
B. Materiale hidrofile
C. Insolubile, stabile dimensional
D. Sigilare apicalǎ foarte bunǎ
E. Dificil de îndepǎrtat în totalitate din canalul radicular în situația reluării
tratamentului

24. Dezavantajele sigilanfilor pe bazǎ de hidroxid de calciu sunt urmatoarele, cu

exceptia:(pag.155)
A. Solubilitate în timp, favorizează microinfiltratia
C. Pot induce un rǎspuns inflamator
E. Stimuleazǎ regenerarea osoasa, favorizeazǎ vindecarea leziunilor periradiculare
25. Tehnica operatorie în cadrul tehnicii utilizǎrii sistemelor de obturatoare
implică următoarele: (pag. 162)
A. Selectia si proba unui instrument de verificare (verifier) din trusă, orespunzǎtor
dimensional obturatorului propriu-zis
C. Preîncălzirea cuptorului și apoi introducerea și încǎlzirea portiunii pasive a
obturatorului
D. Introducerea imediată a obturatorului în canalul radicular și propulsarea sa cu o
presiune fermă în sens coronar
E. Dupǎ un timp de asteptarede 2-4 minute se verificǎ radiologic rezultatul şi se
26. Alegefi afirmafiil false referitoare la tehnica de condensare lateralǎ la rece:
(pag.157)
A. Tehnica de condensare la rece a gutapercii exploateazǎ capacitatea acesteia de a
B. Conicitatea preparației trebuie să permită inserarea pluggerului de-a lugul
conurilor de gutapercă până în treimea apicalǎ
C. Caracterul vâscoelastic al gutapercii nu permite comprimarea acesteia între
spreader şi pereții canalului, dar implică totodată tendința de revenire la forma
sa inițială după îndepărtarea spreaderului din canal
D. Obturatia de canal realizatǎ prin aceastǎ tehnicǎ este compusǎ dintr-un anumit
numǎr de conuri de gutapercǎ compactate într-un mănunchi, care aderă unele de
E. În cazul acestei tehnici de obturare există o reală omogenitate tridimensionalǎaltele prin frictiune
27. Formele de prezentare ale gutapercii sunt reprezentate de următoarele, cu
exceptia:(pag.153)
A. Conuri standardizate şi non standardizate, utilizate în tehnicile monocon, de
condensare laterală la rece și de condensare verticală la cald
B. Gutaperca utilizatǎ în tehnica de compactare termo-chimică McSpadden
actualizatǎ
C. Gutaperca termoplasticǎ pentru tehnica bazatǎ pe termoinjectare şi sistemele de
obturatoare
D. Capsule de gutapercǎ fluidǎ la cald, în care gutaperca pulverizatǎ este combinatǎ
E. Conuri standardizate și non standardizate, utilizate în tehnicile monocon, decu un sealer rǎşinic
condensare laterală la cald și de condensare verticală la rece
149

28. Un material ideal de obturatie de canal trebuie s întruneaseǎ o serie de

A. Capacitate de adaptare la peretii canalului radieular instrumentat
C. Aderent la peretii canaliculelor dentinare
D. Non resorbabil
E. Radiotransparentǎ
29. Dezavantajele tehnicii clasice McSpadden au determinat ulterior dezvoltarea
A. Tehnica combinatǎ, propusǎ de cǎtre Tagger: condensare lateralǎ în treimea
radicular
din aliaj de nichel titan care se acoperă cu gutapercǎ faza a preplastifiatǎ prin
C. Sistemul MicroSeal dezvoltat tot de cǎtre McSpadden, utilizeazǎ un compactor
care este introdus în canal de-a lungul unui con de gutapercă master la o turație
mai redusǎ, de 1000-4000 rotatii/min
D.Sistemul MacroSeal dezvoltat tot de cǎtre McSpadden, utilizeazǎ un compactor
care este introdus în canal de-a lungul unui con de gutapercǎ master la o turație
mai redusă, de 1000-4000 rotații/min
E. Tehnica combinatǎ, propusǎ de cǎtre Tagger: condensare lateralǎ în treimea
apicală și compactare termomecanică în treimile medie și coronară ale canalului
radicular
30.Avantajele tehnicii de condensare verticală la cald (downpack) sunt, cu
exceptia:(pag.160)
A. Gutaperca încălzită poate fi condensată în toate neregularitǎtile sistemului
endodontic
B. Se pot obtura şi eventualele canale laterale existente
C. Tehnică mai sensibilă l erori, în special în varianta clasică
D. Risc de depǎşire
E. Obturatie tridimensionalǎ, superioară condensării la rece
31.Alegeți afirmațiile false cu privire la tehnica de compactare termomecanicǎ
(McSpadden): (pag.163)
A.Compactorul McSpadden prezintă partea activă similară unui ac Kerr inversat
B. În timpul utilizării acestei tehnici, apare căldură prin fricțiunea dintre compactor
şi gutapercǎ, ceea ce determinǎ ramolirea gutapercii și permite compactarea
acesteia
C. Tehnica se bazează pe ramolirea termică și condensarea laterală și verticală
simultană a gutapercii în sistemul endodontic utilizând un instrument rotativ
D. Este o tehnică lentă, realizată în decursul a câteva secunde
E.Nu prezintă riscuri importante de supraîncălzire radiculară și de obturatie cu
depǎşire
* 32. Următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la introducerea și
B. Primul con accesor are diametrul și conicitatea pluggerului utilizat la
compactarea conului master
C. Vârful conului accesor selectat va fi la rândul sǎu acoperit de o peliculǎ de
hidroxid de calciu
D. Conul accesor va fi introdus în spațiul lăsat liber de spreader după prima
compactare și va fi la rândul său compactat vertical
accesorii și până când ultimul spreader va pătrunde numai în treimea medie a
acestuia
33. Alegeți afirmafiile adevărate cu privire la tehnica termoinjectării gutapercii
(backfilling): (pag. 162)
A. Tehnica a fost introdusă de Institutul Harvard
B. Tehnica a evoluat prin apariția și dezvoltarea de noi dispozitive ce realizeazǎ
răcirea gutapercii în afara canalului radicular și permit introducerea acesteia în
stare ramolită prin injectare
C. Gutaperca utilizatǎ este de tip a, sub formǎ de pelete
D. Gutaperca este introdusă în dispozitiv și încălzită extraoral la o temperaturǎ de
185-200℃
E. Gutaperca utilizatǎ este de tip β, sub formǎ de pelete
34. Despre conurile de argint se pot afirma următoarele, cu exceptia: (pag. 153)
A. Au fost considerate inițial o soluție pentru canalele radiculare curbe și de calibru
mic
B. Au fost considerate initial o soluție pentru canalele radiculare drepte şi de
calibru mare
C. Au fost frecvent utilizate consecutiv unei instrumentări și debridǎri endodontice
insuficiente
D. Nu mai sunt în prezent recomandate
E.Prezintǎ caracter corodabil
.
35 Dezavantajele tehnicii clasice McSpadden au determinat ulterior dezvoltarea
unor metode alternative:(pag.164)A. Tehnica combinată, propusă de cǎtre Tagger: condensare
verticală în treimea
apicalǎ si compactare termomecanică în treimile medie și coronară ale canalului
radicular
B. Sistemul MicroSeal dezvoltat tot de către McSpadden, utilizează un compactor
din aliaj de nichel titan care se acoperǎ cu gutapercǎ faza a preplastifiatǎ
C. Sistemul MicroSeal dezvoltat tot de către McSpadden, utilizează un compactor
care este introdus în canal de-a lungul unui con de gutapercă accesoriu la o
turaţie mai redusă, de 1000-4000 rotatii/min
D.Tehnica combinată, propusă de către Tagger: condensare laterală în treimea
apicală și condensare verticală în treimile medie și coronarǎ ale canalului
E. Tehnica combinata, propusǎ de cǎtre Tagger: condensare lateralǎ în treimearadicular
apicală și compactare termomecanică în treimile medie și coronară ale canalului
radicular

* 32. Urmǎtoarele afirmafii sunt adevărate cu privire la introducerea și

compactarea conurilor accesorii: (pag. 159)
B. Primu con accesor are diametrul și conicitatea pluggerului utilizat la
compactarea conului master
C. Vârful conului accesor selectat va fi la rândul sãu acoperit de o peliculǎ de
hidroxid de calciu
D. Conul accesor va fi introdus în spațiul lăsat liber de spreader după prima
compactare și va fi la rândul său compactat vertical
accesorii și până când ultimul spreader va pătrunde numai în treimea medie a
acestuia
33. Alegeti afirmafiile adevărate cu privire latehnica termoinjectǎrii gutapercii
(backfilling): (pag.162)
A. Tehnica a fost introdusă de Institutul Harvard
răcirea gutapercii în afara canalului radicular și permit introducerea acesteia în
stare ramolită prin injectare
C. Gutaperca utilizatǎ este de tip a, sub formǎ de pelete
D. Gutaperca este introdusǎ în dispozitiv şi încǎlzită extraoral la o temperaturǎ de
185-200℃
E. Gutaperca utilizatǎ este de tip β, sub formǎ de pelete
*34.Despre conurile de argint se pot afirma următoarele, cu excepția: (pag.153)
A. Au fost considerate inițial o soluție pentru canalele radiculare curbe și de calibru
mic
B. Au fost considerate inițial o soluție pentru canalele radiulare drepte și de
calibru mare
C. Au fost frecvent utilizate consecutiv unei instrumentări şi debridări endodontice
insuficiente
D. Nu mai sunt în prezentrecomandate
E. Prezintǎ caracter corodabil
35. Dezavantajele tehnicii clasice McSpadden au determinat ulterior dezvoltarea
unor metode alternative: (pag.164)A. Tehnica combinată, propusă de către Tagger: condensare
verticală în treimea
apicală și compactare termomecanică în treimile medie și coronară ale canalului
radicular
B. Sistemul MicroSeal dezvoltat tot de către McSpadden, utilizează un compactor
din aliaj de nichel titan care se acoperă cu gutapercă faza α preplastifiatǎ
C.Sistemul MicroSeal dezvoltat tot de către McSpadden, utilizează un compactor
care este introdus în canal de-a lungul unui con de gutapercă accesoriu la o
turaţie mai redusǎ, de 1000-4000 rotatii/min
D. Tehnica combinată, propusă de către Tagger: condensare laterală în treimea
apicală și condensare verticală în treimile medie și coronară ale canalului
radicular
E. Tehnica combinatã, propusǎ de cǎtre Tagger: condensare lateralǎ în treimea
apicală și compactare termomecanică în treimile medie și coronarǎ ale canalului
radicular
151

ENDODONTIE
(pag.155) filor pe bazǎ de hidroxid de calciu sunt urmatoarele:
B. Reactia de prizǎ este uneori neomogenǎ
A. Solubilitate în timp, favorizeazǎ microinfiltratia
C.Mai putin iritanti decât ZOE
E. Foarte bunǎ adeziune la peretii canalului radicular
3at
mrial ideal de obturație de canal trebuie sǎ întruneascǎ o serie de
calitǎţi fizico-chimice, biologice și antimicrobiene: (pag. 152)
A. Aderent la pereții canalului radicular
B. Biocompatibilitate
C. Caracter microbian
E. Posibil de a fi îndepǎrtat cu dificultate, partial sau total, în situatția reluǎriiD. Usor de manevrat şi
de aplicat
tratamentului
*
38. Obfinerea succesului unui tratament endodontic se bazeazǎ pe urmǎtoarele,
cu exceptia: (pag.152)
A. Prepararea şi curǎtarea riguroasă a canalelor radiculare prin aplicarea incorectăǎ a
tehnicilor specifice diferitelor sisteme de instrumentare
B. Dezinfecția avansată a sistemului endodontic, prin irigare endodonticǎ modernǎ
C. Utilizarea sistemelor de lavaj și aspirație a soluțiilor de irigare şi prin activarea
acestora (ultrasonic, streaming foto-acustic, sonic)
D. Realizarea unei obturații de canal tridimensionale etanse
E. Prepararea și curățarea riguroasă a canalelor radiculare prin aplicarea corectǎ a
tehnicilor specifice diferitelor sisteme de instrumentare
*39.Despre tehnica utilizării sistemelor de obturatoare (carrier-based gutta-
percha) se pot afirma următoarele, cu exceptia: (pag.162)
A. Tehnica utilizează o tijă (carrier) acoperită cu gutapercă
B. Primul sistem apărut Thermafil utiliza inițial o tijă din oțel
C.Cele mai recente sisteme utilizeazǎ o tijǎ ce constǎ dintr-un elastomer al
gutapercii cu legături încrucişate
D. Tehnica utilizează un dispozitiv (cuptor) în care partea pasivă a obturatoarelor
este încǎlzitǎ
E. Tehnica utilizeazǎ un dispozitiv (cuptor) în care partea activǎ a obturatoarelor
este încǎlzitǎ
* 40. Dezavantajele tehniciide condensare lateralǎ la rece sunt: (pag. 157)
A. Predictibilǎ şi eficientǎ
B. Uşor de învǎtat
C. Costuri scǎzute
D.Introducerea conului master, a conurilor accesorii și a cimentului de obturare se
face într-un mod usor de controlat clinic
E. Tehnică laborioasă, cu timp crescut de lucru şi consum mai mare de conuri

(backfilling) implicǎ urmǎtoarele: (pag. 162)

ce vor fi utilizate pentru condensarea verticalǎ în scopul contracarǎrii contractiei
gutapercii la încǎlzire
B. Canula trebuie sǎ pǎtrundă liber în canalul radicular pânǎ la o distantǎ de 3-5
mm de limita apicală a preparatiei
D. Se extrudează o mare cantitate de gutapercă imediat înainte de a introduce
E.Se selecteazǎ şi se probează canulele pentru injectarea gutapercii si spreaderele
gutapercii la rǎcire
42. Urmǎtorii timpi operatori nu apartin tehnicii de condensare verticalǎ la cald
(downpack) în varianta clasică: (pag. 160)
conului utilizând un instrument încălzit (spreader) la nivelul orificiului de
emergență al canalului radicular
B. Condensarea laterală imediată cu un plugger rece,a cǎrui dimensiune să-i
C. Un instrument încălzit (spreader) este introdus în masa de gutaperǎ din canal,pe
care o încǎlzește pe toată lungimea de lucru, secționând și îndepărtând la
retragerea sa din canal o cantitate de gutapercǎ
D. Introducerea unui nou plugger rece corespunzǎtor acestei sectiuni transversale a
canalului, mai aproape de limita apicală a preparației și condensarea laterală a
gutapercii restante (downpack)
E. Se repetă toți pașii până la condensarea la nivelul apical stabilit conform
lungimii de lucru a unui segment de gutapercă în lungime de 4-6 mm
43. Avantajele sigilanților pe bază de răşini epoxidice sunt: (pag. 155)
A.Prezintǎ pentru scurtǎ duratǎ efect antibacterian
B. Mai puțin iritanţi decât ZOE
C. Mai ușor de îndepărtat din canal decât rășinile metacrilice în situația reluǎrii
tratamentului
D. Pot produce alergii sau inflamații ale mucoasei orale
E. Foarte bună adeziune la pereții canalului radicular
44. Avantajele gutapercii sunt următoarele, cu exceptia: (pag. 153)
A. Este un material plastic, maleabil, elastic, uşor de manipulat. Se poate deforma
sub acțiunea spreader-ului în tehnicile de obturarela rece
B. Este termoplastifiabilǎ, fiind folosită cu succes în tehnicile de obturare la cald
C. Nu se poate realiza o adeziune chimică la sealer sau la pereții canalului
radicular, ceea ce duce la absența unei sigilări complete a spațiului endodontic
D. Gutaperca prezintǎ un continut crescut de oxid de zinc ce poate avea un caracter
iritant
E. Este insolubilǎ în apă şi alcool, dar solubilǎ în cloroform,eucaliptol,eter

45. Obturatia realizatǎ prin tehnica de condensare lateralǎ la rece va prezenta

spații libere în următoarele cazuri: (pag. 157)
B. În cazul existentei unei conicități a preparatiei insuficiente
D. Prin utilizarea unui con master de gutapercǎ care nu corespunde dimensional
E. Prin utilizarea unui con master de gutapercǎ care nu corespunde dimensional
sectiunii transversale a preparatiei la nivel apical
* 46. Calitǎfile unui sealer ideal sunt urmǎtoarele, cu exceptia: (pag.154)
A. Dificil de aplicat
B. Timp de prizǎ suficient de lung
C. Resorbabil
D. Nonimunogen, nonmutagen,carcinogenetic
E. Prizǎ lipsitǎ de dilatatie, prezentând eventual o minimǎ expansiune
47. Alegeți afirmațiile false cu privire la obturația de canal, cu exceptia:(pag.151)
A. Reprezintă prima etapă a tratamentului endodontic
B. Trebuie sǎ asigure o sigilare a întregului sistem endodontic, să întrerupǎ orice
cale de comunicare a acestuia cu tesuturile parodontale si cu cavitatea oralǎ
C. Trebuie sǎ prevină microinfiltrația și să permită structurilor parodontale
D. Trebuie sǎ se opunǎ fenomenelor de percolație, să nu prevină orice posibilitate
de infectie sau reinfectie apicalǎ
E. Trebuie sǎ favorizeze cicatrizarea apicală și să asigure pe termen scurt
perenitatea asanǎrii endo-canalare
48. Avantajele tehnicii de obturație monocon sunt următoarele, cu excepția:
(pag.160)
A. Se respectă cu uşurintǎ lungimea de lucru
B.Un con unic nu poate corespunde tuturor neregularităților canalului radicular,
acestea fiind compensate de prezenta într-o cantitate crescutǎ a sigilantului
C. Nu există deocamdată suficiente studiì care să documenteze rezultatele obținute
D.Tehnicǎ rapidǎ
E. Un con unic poate corespunde tuturor neregularităților canalului radicular,
acestea find compensate de prezența într-o cantitate crescută a sigilantului
49. Despre alegerea și proba conului master (principal) în cadrul tehnicii de
condensare laterală la rece se pot afirma urmǎtoarele: (pag. 158)
A. Conul master poate fi standardizat sau nestandardizat
B. Conurile standardizate prezintă conicități mai mari de 2%, corespunzǎtoare
instrumentarului rotativ actual de preparare a canalelor radiculare
C.Conurile nestandardizate corespund din punct de vedere al diametrului apical al
conicitǎţii (2%) cu instrumentele manuale de preparare ale canalelor radiculare
şi ele nestandardizate dupǎ norme ISO
D. Alegerea conului master se face în functie de instrumentul (acul) master,find
deci necesar sǎ prezinte acelaşi diametru și conicitate ca și acesta, corespunzând
astfel cu volumul canalului realizat de ultimul instrument utilizat în cursul
tehnicii de preparare

prealabil cu clorhexidinǎ, permitând astfel conului de gutapercǎ o pǎtrundere

mai lină până la lungimea de lucru
50. Alegefi afirmafiile adevărate referitoare la alegerea si proba primului
spreader, cu exceptia: (pag.158)
B. Diametrul spreaderului trebuie sǎ corespundǎ cu diametrul apical al canalului
preparat
C. Spreaderul trebuie să pătrundă cu uşurintă pe toată lungimea de lucru
diametru superior faţă de acul master, pentru a facilita pǎtrunderea sa în canal
până în treimea apicală
E. După proba spreaderului în canalul radicular, stoperul de pe spreader se va
pozitiona la lungimea de lucru din care se scad 2mm
* 51. Dezavantajeletehnicii de compactare termomecanicǎ (McSpadden) sunt
urmǎtoarele: (pag.163)
A. Obturatie tridimensională, densă și omogenă, inclusiv a canalelor laterale
B. Tehnicǎ dificil de învǎtat
C. Riscuri importante de supraîncǎlzire radiculară și de obturație fără depășire
D.Tehnicǎ rapidǎ
E. Se respectă cu uşurintǎ lungimea de lucru
*
52. Tehnica operatorie în cadrul tehnicii de compactare termomecanicǎ implicǎ
urmǎtoarele: (pag.163)
A.Alegerea și proba conului master: dimensiune și conicitate identică cu cele ale
instrumentului utilizat preparării canalului radicular pe ultimii 2 mm apicali
B. Alegerea şi proba compactorului: dimensiune imediat superioară acului master,
trebuiesă pătrundă în canal pe o lungime cu 1,5 mm mai mică decât lungimea
de lucru
C. Introducerea conului acoperit la vârf cu sigilant până la reperul stabilit
D. Introducerea compactorului de-a lungul conului de gutapercă, în rotaţie, până
când se va opri și se va simți un ușor blocaj al vârfului său, moment în care se
inactiveazǎ rotatia acestuia și se propulsează în sens apical până la reperul
stabilit
E.Condensarea verticală imediată a gutapercii din treimea apicală cu un spreader
rece
*
53. Avantajele tehnicii de condensare lateralǎ la cald sunt urmǎtoarele: (pag. 161)
A. Tehnicǎ mai sensibilǎ la erori decât condensarea lateralǎ la rece
B. Adaptare foarte bunǎ la geometria canalului radicular
C. Permite obturarea situatiilor prezentând resorbtii radiculare interne
D.Tehnică rapidă, realizatǎ în decursul a câteva secunde
E. Este posibilǎ obturarea canalelor laterale

* 54. Despre tehnica de condensare lateralǎ la rece se pot afirma urmatoarele: (pag.
157)
2%, nestandardizate,corespunzǎtoare conicitǎpii canalului radicular determinatǎ de
diferitele sisteme de instrumentare manualǎ
radicular va exista sigilant, existã riscul ca în timp acesta să se resoarbǎ, permitând
C. Este o tehnicǎ dificil de învǎtatD. Conurile de gutaperca vor conflua într-o masǎ compacta şi
omogenǎ, ele nefindpǎtrunderea factorilor microbieni
condensate între ele în prezenta unei anumite cantitǎți de sigilant
master find uşor de realizat în porţiunea apicală a canalului
55.Factorii ce intervin în luarea deciziei de a realiza obturatia de canal în aceeasi
ședință cu tratamentul chemo-mecanic sau într-o ședinţă ulterioarǎ sunt:(pag.151)
A. Statusul pulpar și parodontal apreciat clinic și imagistic
B. Simptomatologia pacientului
C. Dificultatea cazului
D. Starea loco-regionalǎ
E. Disponibilitatea pacientului
* 56. Dezavantajele tehniciide condensare laterală la rece sunt urmǎtoarele, cu
exceptia:(pag.157)
A.Dificil de realizat în cazul canalelor lungi prezentând curburi accentuate
B. Fiind o tehnicǎ de condensare la rece, conurile de gutapercă nu vor conflua într-o
masă compactă și omogenă, ci vor fi condensate între ele în prezența unei anumite
cantități de sigilant, aspect influențat de aptitudinile medicului
C. Permite o sigilare apicală optimă, condensarea conurilor accesorii pe lângă conul
master find dificil de realizat în porțiunea apicalǎ a canalului
D. Spre deosebire de tehnicile bazate pe gutapercă încǎlzită, obturarea canalelor
laterale și accesorii nu se realizează decât eventual doar cu sealer
E. Risc de fractură radiculară dat de fortele laterale exercitate de spreader între
gutapercă și peretii canalului
57.Urmǎtorii timpi operatori aparțin tehnicii de condensare verticală la cald
(downpack) în varianta clasică: (pag. 160)
A. Selecția și proba unui con master, care trebuie să ajungă la o distanţǎ de 0,5-2mm
de limita apicală a preparației
B. Selectarea unui set de spreadere și pluggere de diferite dimensiuni,care sǎ poatǎ
pătrunde la diferite nivele ale canalului radicular
C. Introducerea sigilantului și a conului master în canal
D. Se introduce pluggerul activat (încǎlzit) printr-o miscare continuǎ corono-apicalǎ ce
dureazǎ 1-2 secunde, pe o lungime cu 5 mm inferioară lungimii de lucru
E. Se dezactivează încălzirea și se menține pluggerul cu presiune picalǎ timp de 5-10
secunde, pentru a contracara contracția gutapercii în cursul răcirii

58. Urmatoarele afirmafi sunt adevǎrate cu privire la secfionarea si compactarea

A. Mǎnunchiul de conuri de la nivel coronar va fi secfionat cu ajutorul unui instrument
electric (heater)
printr-o mișcare sigură și rapidă a tuturor conurilor, evitând astfel răcirea
instrumentului, aderarea conurilor de gutapercă de vârful sǎu
apicală a canalului radicular cu ajutorul unui plugger rece ales în functie de
D.Imediat după sectionare se va realiza compactarea verticalǎ a gutapercii din treimea
diametrul orificiului de emergențǎ al canalului
să ajungă la un nivel de Imm mai superficial de orificiul de emergentǎ al acestuia
sau la nivelul podelei camerei pulpare
59. Alegeti afirmafile adevǎrate referitoare la sigilanfii bazafi pe materiale
bioceramice, cu exceptia: (pag.156)
B. Se caracterizeazǎ printr-o deosebitǎ biocompatibilitate şi proprietǎti fizico-chimice
inferioare celorlalti sealeri
C. Sunt materiale hidrofile
E. Au în compoziția lor silicati dicalcici și tricalcici, hidroxid de calciu, oxid deD. Sunt materiale
hidrofobe
zirconiu, cu sau fără adaos de fosfați de calciu
60. Alegefi afirmațiile incorecte cu privire la obturatia de canal: (pag.156)
A. Pentru orice metodǎ de obturatie de canal, cantitatea de sigilant utilizatǎ este
maximǎ
B. Gutaperca este materialul ce trebuie sǎ ocupe în integritatea sa sistemul endodontic,
ceea ce neceitǎ condensarea sau compactarea acesteia prin diferite tehnici
C. Gutaperca este materialul ce trebuie sǎ ocupe parțial sistemul endodontic,ceea ce
necesitǎ condensarea sau compactarea acesteia prin diferite tehnici
D. Diferitele tehnici de condensare sau compactare a gutapercii urmǎresc realizarea
unei obturații de canal care să prezinte la verificarea imagistică tridimensionalitate,
E. Diferitele tehnici de condensare sau compactare a gutapercii urmǎresc realizareafiind incompletă,
densă și neomogenă
unei obturații de canal caresǎ prezinte la verificarea imagisticǎ tridimensionalitate,
fiind completă, densǎ şi omogenǎ
*61. Avantajele MTA (Mineral Trioxide Aggregate) sunt urmǎtoarele, cu exceptia:
(pag.156)
A. Biocompatibil, ph12,5
B. Hidrofil
D. Foarte util în situatiile ce necesiǎ apexificareC. Conferǎ etanseitate
E. Dificil de aplicat

*62.Dezvantajele gutapercii sunt urmǎtoarele: (pag. 153)

B. Este un material inert, bine tolerat de tesuturile pefiapicale
D.Gutaperca prezinta un confinut crescut de oxid de zinc ce poate avea un caracter
iritant
E. Are bune proprietǎti izolatoare termice, asigurand protectia ligamentului parodontal
procedeelor de obturare la cald
63. Rolul jucat de cǎtre sigilanfi (sealeri) este reprezentat de: (pag.154)
B. Blocarea eventualelor microorganisme reziduale la nivelul canliculelor dentinare
C. Rol antifungic
D. Rol lubrifiant, facilitând introducerea conurilor de argint
zis și pereții parietali ai canalelor radiculare
64.Tehnica operatorie în cadrul tehnicii de termoinjectare a gutapercii (backfilling)
implică următoarele, cu excepţia: (pag.162)
apical până când acumularea de gutapercă în canal determină apariția unei forțe ce
tinde să împingă canula în sens apico-coronar
B. Atunci când se incepe injectarea gutapercii, se mentine presiunea în sens apico-
coronar până când acumularea de gutapercă în canal determinǎ aparitia unei forte ce
tinde să împingă canula în sens corono-apical
C.Gutaperca se poate injecta în continuare retrǎgând simultan canula împinsǎ de
acumularea de gutapercă pe toată lățimea canalului până la nivelul orificiului de
emergentǎ al acestuia
D. Pentru a contracara contractia la încǎlzire a gutapercii este însǎ necesarǎ
condensarea verticalǎ a acesteia
E. Se va injecta gutapercǎ pe o anumitǎ lungime a canalului, se îndepartează canula si
se va utiliza imediat un plugger încǎlzit corespunzǎtor dimensional sectiunii
transversale a canalului la acest nivel
65. Gutaperca este alcǎtuitǎ din urmǎtoarele componente: (pag.153)
A. Gutapercǎ
B.Oxid de zinc
C. Sulfat de zinc
D. Ceruri și rășini cu rol de plastifiere
E. Urme de coloranti anorganici
66.Despre tehnica termoinjectǎrii gutapercii (backfilling) se pot afirma urmǎtoarele,
cu exceptia: (pag.162)
A. Reprezintǎ o tehnică utilizatǎ în special pentru cele douǎ treimi medie şi coronarǎ
ale canalului radicular, prin asociere cu tehnica obturației de canal prin condensare
verticalǎ la cald aplicat în treimea apicalǎ
B. Tehnica a evoluat prin apariția și dezvoltarea de noi dispozitive ce realizeazǎ
încǎlzirea gutapercii î afara canalului radicular şi permit introducerea acesteia în
stare ramolitǎ prin injectare

canalului radicular, prin asociere cu tehnica obturafiei de canal prin condensare

verticalǎ la cald aplicatã în treimea coronarǎ·
E. Permite obturarea situafilor prezentând resorbfii radiculare externe
A. Tehnicǎ laborioasǎ, cu timp crescut de lucru și consum mai mare de conuri
B. Predictibilǎ si eficientǎ
C. Dificil de învǎtat
E. Nu este recomandată în situatia existentei unei preparatii fǎrǎ stop apical
* 68. Alegeti afirmafiile false referitoare la tehnica de condensare verticalǎ lacald
(downpack): (pag.160)
A. A fost introdusǎ de cǎtre Herbert Schilder
condensarea acesteia în sens lateral, corono-apical, cu ajutorul finger sau hand
pluggerelor
C. Scopul acestei tehnici constă în realizarea unei obturații de canal omogene şi
compacte, cu pǎtrunderea gutapercii în toate neregularitǎtile, istmusurile, delta
apicalǎ și eventualele canale laterale
D. Tehnica în varianta clasică presupune o preparare conică continuă a canalului
radicular
E. Tehnica în varianta clasică presupune o instrumentare minimă a treimii apicale
i
69. Aleget afirmafiile false referitoare la tehnicile de obturare a canalelor radiculare
cu gutapercǎ: (pag. 156)
A. Diferenta majoră dintre tehnicile de obturare a canalelor radiculare cu gutapercǎ
este determinată de temperatura de utilizare a sealerului
B. Diferenta majorǎ dintre tehnicile de obturare a canalelor radiculare cu gutapercǎ
este determinată de temperatura de utilizare a gutapercii
C. Metodele de realizare a obturației de canal bazate pe utilizarea gutapercii se
clasificǎ strict în tehnici ce implică aplicarea gutapercii neîncǎlzite - “la rece”
D. Metodele de realizare a obturației de canal bazate pe utilizarea gutapercii se
clasificǎ în tehnici ce implică ramolirea termicǎ a gutapercii - "la cald”
E. Metodele de realizare a obturației de canal bazate pe utilizarea gutapercii se
clasifică strict în tehnici ce implică ramolirea termică a gutapercii - “la cald”
70. Următoarele enunțuri sunt adevărate cu privire la materialele semi-solide:
(pag.153)
A. Sunt materialele ce se folosesc în prezent în asociere cu sigilantii
B. Nu permit deformarea sub actiunea fortelor generate de instrumente speciale
C. Oferă o adaptare mult mai slabă decât materialele rigide la neregularitǎţile
D. Permit deformarea sub actiunea fortelor generate de instrumente specialesistemului endodontic
E. Oferǎ o adaptare mult mai bunǎ decât materialele rigide la neregularitǎtile
sistemului endodontic
159

tratamentul se realizeazǎ la:(pag.151)

B. Dinte vital prezentând patologie pulparǎ
C. Dinte devital simptomatic
D. Dinte vital lipsit de patologie pulparǎ
E. Dinte devital asimptomatic
72. Tehnica de condensare lateralǎ la rece se bazeazǎ pe utilizarea urmǎtoarelor
elemente:(pag.156)
A. Un con de gutapercǎ master (accesoriu), în general de conicitate 2%
B. Conuri de gutapercǎ accesorii standardizate
C. Sigiiant Apical (Seaier)
E. Un cont de gutapercǎ master (principl), în general de conicitate 6%
apicală prezintă dimensiuni mai mari și nu există posibilitatea realizǎrii unui stop
apical, atunci:(pag.158)
A. Se poate aplica o tehnică de individualizare a conului master, prin utilizarea unui
B. Vârful acestui con este ramolit termic-utilizând o baie termostat-urmând
C. Aplicarea ramolirii chimice, prin utilizarea cloroformului, este în prezent frecvent
folositǎ,datoritǎ toxicitǎtii acestuia
D. Conul master va "amprenta" astfel treimea apicalǎ, find individualizat situatiei
clinice respective și utilizat în continuare în cadrul tehnicii de condensare lateralǎ la
cald
E. Se poate aplica o tehnicǎ de individualizare a conului master, prin utilizarea unui
con de dimensiuni imediat superioare preparatiei apicale
74. Introducerea sigilantului în canalul radicular se poate realiza prin mai multe
metode:(pag.159)
A. Încărcarea cu sigilant a unui instrument manual (ac Kerr)
B. Utilizarea unui ac Lentulo îndepǎrtat în rotatie din canal
C. Acoperirea(coafarea)vârfului conului accesoriu cu sigilant
D. Cu ajutorul unui ac Kerr printr-o miscare de rotatie orarǎ
E. Cu ajutorul unui ac Kerr printr-o miscare de rotatie antiorarǎ
75. În ceea ce priveste succesul unui tratament endodontic, accentul se pune în
prezent pe: (pag. 152)
A. Tehnicile de instrumentare ale canalelor radiculare
B. Tehnicile de irigare ale canalelor radiculare
C. Tehnicile de obturare ale canalelor radiculare
D. Existenta anumitor proprietǎfi dezinfectante ale materialului de obturatie de canal
E. Tehnicile de dezobturare ale canalelor radiculare

A. Modificări de suprafată ale conurilor de argint: suprafafa interioară impregnatǎ cu

glasionomeri, rǎsini,bioceramicǎ
B. Modificǎri prin adaos de substante cu un caracter antimicrobian: clorhexidinǎ,
carbonat de calciu
C. Modificǎri prin îmbogǎfirea cu nanoparticule
cu glasionomeri, rǎşini, bioceramicǎ
E. Modificǎri prin adaos de substante cu un caracter antimicrobian: clorhexidinǎ,
hipoclorit de sodiu
.
*77 Avantajele sigilanfilo bazafi pe materiale bioceramice sunt urmǎtoarele:
(pag.156)
A. Pret ridicat
B. Dificil de îndepărtat în totalitate din canalul radicularîn situația reluării
tratamentului
C. Adeziune fizicǎ la pereții canalului radicular
D. Rezistenţă micǎ la compresiune
E. Biocompatibilitate crescutǎ, non alergice, nonmutagenice, bioactive
78. Consecutiv aplicării oricărei tehnici de obturație de canal se realizeazǎ: (pag.164)
A. Optional se va realiza o verificare radiologicǎ a calitǎţii acesteia
B. Obligatoriu se va realiza o verificare radiologicǎ a calitǎtii acesteia
C. Monitorizarea radiologicǎ este de asemenea necesarǎ, în scopul evaluǎrii în timp a
rezultatelor tratamentului parodontal
D. Monitorizarea radiologică este de asemenea necesară, în scopul evaluării în timp a
rezultatelor tratamentului endodontic
E. Nu este necesară monitorizarea radiologică dupǎ fiecare tratament endodontic
79. Dezavantajele tehnicii utilizării sistemelor de obturatoare (carrier-based gutta-
percha) sunt urmǎtoarele: (pag. 163)
A. Poate determina durere la inserția obturatorului, prin presiunea datǎ de
comprimarea apicală a aerului aflat în canalul radicular
B. Risc de depǎşire
C. Tehnică indicată în situațiile prezentând constricție apicală largǎ, resorbtii
radiculare interne, variații anatomice bifurcațiilor în treimea medie, canale în formă
de "C"
D. Constituie o tehnicǎ rapidǎ
E. Nu apar tensiuni în timpul aplicării obturatoarelor
80. Dezavantajele sigilantilor pe bază de rășini epoxidice sunt următoarele, cu
exceptia:(pag.155)
A. Citotoxice, prin eliberarea formaldehidei în cursul reacției de prizǎ
B. Dificil de îndepǎrtat în totalitate din canalul radicular, în situația reluării
tratamentului
D.Solubilitate redusă, ceea ce asigurǎ o sigilare apicală bună și un risc scăzut deC. Stabilitate
dimensionalǎ bunǎ
E. Prezintǎ pentru scurtǎ duratǎ efect antibacterianmicroinfiltratie

* 81. Alegeti afirmafiile adevǎrate cu privire la tehnica de compactare termomecanicǎ

(McSpadden): (pag.163)
simultanǎ a gutapercii în sistemul endodontic utilizând un instrument manual
C. Compactorul McSpadden a fost realizat initial din otel şi ulterior din aliaj de nichel
titan
D. Compactorul se introduce în canalul radicular montat la piesa dreaptǎ, de-a lungul
unui con de gutapercǎ
E. Compactorul se foloseste la 8000-20000 de turatii/min
82. Dezavantajele tehnicii de termoinjectare a gutapercii (backfilling) sunt
următoareie, cu exceptia: (pag. 162)
A. Tehnicǎ ce necesitǎ exersare: dificil de a sesiza initial cum poate fi asigurat un debit
uniform de gutapercǎ
B. Trebuie contracaratǎ contractia la rǎcire a gutapercii
C. Datoritǎ existenței riscului de depășire, este necesară aplicarea în prealabil a unei
tehnici de condensare a gutapercii la nivelul treimii coronare
D. Adaptare foarte bună la geometria canalului radicular
E. Gutaperca poate pătrunde și în canalele radículare laterale
83. Alegeți afirmatiile adevărate cu privire la principalele clase de materiale de
obturație de canal: (pag.152)
A. Obturația de canal este constituită dintr-o componentă principală “core”,cu rolul de
a perfecta adaptarea la configurația internă a canalelor radiculare instrumentate a
materialului solid sau semi-solid, joacă și rol de lubrifiant
B. Obturatia de canal este constituită dintr-o componentă reprezentată de un sigilant
apical “sealer”, care ocupǎ cea mai mare parte a canalului radicular și prezintă o
consistență solidă sau semisolidă
C. Materialele solide sunt introduse și rămân ca atare în canalul radicular
D.Materialele semi-solide se prezintă sub formă semi-fluidă, de pastă sau ramolitǎ şi
capătă ulterior introducerii în canal o consistență fermă
E. Obturația de canal este constituită dintr-o componentǎ principală “core” și o
componentă reprezentată de un sigilant àpical “sealer”
84. Următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la introducerea sigilantului şi
condensarea conului master: (pag. 159)
A. Sigilantul nu trebuie să prezinte o consistență omogenă, cremoasă
B. Sigilantul trebuie să fie menținut pe spatulă în pozitie declivǎ 10 secunde fǎrǎ sǎ
curgǎ
C. Sigiantul trebuie sǎ se poată extinde ca un fir pe aproximativ 2cm între suportul de
preparare și spatulǎ, fǎrǎ sǎ fie întrerupt
D. Sigilantul trebuie să fie menținut pe spatulă în poziţie declivǎ 20 secunde fǎrǎ sǎ
curgǎ
E. Sigilantul trebuie sǎ prezinte o consistentǎ omogenǎ,cremoasǎ

ENDODONTIE
85. Alegefi afirmafile adevǎrate referitoare la tehnicile de obturare a canalelor
radiculare cu gutapercǎ:(pag.156)
aplicarea diferitelor tehnici contemporane de obturafie de canal
oricareia dintre acestea sǎ fie influentatǎ de pregǎtirea si preferinfele medicului,ca
şi de caracteristicile sistemului endodontic
E. Este imposibilǎ din punct de vedere fizic condensarea exercitata în exclusivitate în
directie axialǎ, respectiv transversalǎ
86. Avantajele sigilantilor bazafi pe răşini metacrilice sunt: (pag. 155)
B. Toxicitate asupra tesuturilor periapicale a monomerilor nepolimerizati
C. Solubilitate redusă în cazul polimerizări complete a materialului
E.Dificil de îndepărtat în situafia necesitătii reluǎrii tratamentului endodontic
87.Avantajele tehnicii de termoinjectare a gutapercii (backfilling) sunt următoarele:
(pag.162)
A.Adaptare deficitarǎ la geometria canalului radicular
B. Trebuie contracaratǎ contracția la rǎcire a gutapercii
C. Tehnică ce necesită exersare: dificil de a sesiza inițial cum poate fi asigurat un debit
uniform de gutapercǎ
D. Permite obturarea situatiilor prezentând resorbfii radiculare interne
E. Gutaperca poate pǎtrunde şi în canalele radiculare laterale
*
88. Se recomandă temporizarea realizării obturației de duratǎ în urmǎtoarele
situaţii, cu exceptia:(pag.151)
A. Dintele este simptomatic (prezintă edem și sensibilitate) în condițiile existentei unei
parodontite apicale acute sau a unui abces periapical acut
B. Imposibilitatea uscării canalelor radiculare datoritǎ unei secrefii persistente (exudat)
C. Imposibilitatea uscării canalelor radiculare datorită unei hemoragii din spațiul
D. Insuficient timp la dispoziție pentru a finaliza tratamentul în condiții optimeperiapical ce nu poate
fi controlatǎ
E. Dintele este simptomatic (prezintă edem și sensibilitate) în condițiile existenței unei
parodontite apicale cronic sau a unui abces periapical cronic
89.Sunt false următoarele enunțuri referitoare la proba conului master (principal),
cu exceptia:(pag.158)
B.La inserarea în canal, conul master trebuie sǎ respecte trei criterii pentru a permiteA.Proba se
realizeazǎ clinico-radiologic
adaptarea extremitǎţii sale apicale la morfologia canalului preparat: vizual, tactil şi
auditiv
C. Criteriul vizual presupune: la inserarea în canal a conului master, reperul realizat
prin îndoirea sau presarea conului cu pensa la nivelul lungimii de lucru trebuie sǎ
corespundă cu reperul ocluzal ales în cursul instrumentări pentru determinarea
lungimii de lucru
D. Criteriul radiologic: conul master, odatǎ introdus pe toatǎ lungimea de lucru,trebuie

sa prezinte o uşoarǎ rezistenjǎ la retragerea din canal (tug-back),determinatǎ de

constrictiei apicale
E. Criteriul radiologic: se verifica printr-o radiografie retroalveolarä, cu conul master
trebuind sǎ se afle la o distantǎ de maximum 2mm de lungimea de lucru
90. Alegefi afirmatiile false cu privire la tehnica condensării laterale la cald,cu
exceptia:(pag.161)
A. Tehnica a fost introdusa de cǎtre Stephen Buchanan
gutapercǎ încǎlzite,utilizând dispozitive de tip spreader încǎlzite electronic, de tip
de condensare lateralǎ la rece
C. Tehnica este similarǎ condensǎrii lateralela rece
D. Conul master este compactat vertical cu un instrument încǎlzit, urmat de un plugger
rece, aceastǎ alternanţă continuând şi pentru conurile accesorii, pânǎ la obturarea
completǎ a canalului radicular
E. Este o tehnicǎ mai puțin sensibilǎ la erori decât condensarea lateralǎ la rece
164

13. INCIDENTE SI ACCIDENTE IN CURSUL TRATAMENTULUI ENDODONTIC

1.Alegefi afirmafiile adevǎrate referitoare la iritarea tisularǎ periapicalǎ:
(pag.169)
A. Este rezultatul unei irigǎri endodontice incorecte, fǎrǎ sisteme de lavaj cu
aspiratie de tip Endo Vac
B. Survine mai rar în conditiile lǎrgirii prin instrumentare a constricției apicale
sau în prezența unei perforații
C.Se manifestǎ prin durere usoarǎ, tumefactie şi edem localizat în functie de
dintele tratat
D. Pot surveni ulterior parestezii temporare sau chiar permanente şi chiar
disfuncții motorii la nivelul nervos
E. Tratamentul include analgetice, antiinflamatoare, lavaje endodontice cu ser
fiziologic și presiune pozitivǎ
2. Prevenirea unorsituații precum canalele radiculare neidentificate și în
consecință netratate, necesită următoarele: (pag. 170)
A. Realizarea unei cavități de acces incorecte, cu menținerea nemodificatǎ a
morfologiei interne a camerei pulpare, prin utilizarea de freze adecvate,
inactive frontal
B. Identificarea orificiilor de emergentǎ a canalelor radiculare prin utilizarea
colorantilor tisulari
C. Identificarea orificiilor de emergență a canalelor radiculare prin examinarea
tavanului camerei pulpare cu sonda endodontică
D. Realizarea de radiografii în incidențǎ excentrică, care să permită decalarea
pozitiei frecvent suprapuse radiologic a canalelor radiculare
E. Identificarea orificiilor de emergentǎ a canalelor radiculare prin cunoașterea
posibilitǎților de variabilitate anatomică endodontică pentru dintele respectiv
3. Mijloacele de prevenire a fracturii instrumentarului endodontic constau în,
cu exceptia: (pag.169)
A. Cunoasterea sistemului rotativ prin pregătirea pe dinți extraşi
B. Crearea cǎii de alunecare (glide path)
C. Obfinerea unui acces în linie dreaptǎ
D.Utilizarea mişcărilor de înaintare blânde, în rotație
E. Numǎr crescut de reutilizǎri sau chiar utilizare multiplǎ în cazurile dificile
ENDODONTIE

4. Despre absenta vindecǎri sau evolutia unei leziuni periapicale preexistente

A.Are ca origine persistenta si dezvoltarea infecfiei microbiene, in special sub
formǎ de biofilme
B. Biofilmele pot fi localizate doar la nivelul perefilor canalelor radiculare
D. Biofilmele sunt rezistente în fata răspunsului imunitar şi al mijloacelor
bactericide
E. Biofilmele nu sunt rezistente în fata raspunsului imunitar şi al mijloacelor
bacteriostatice
5.Din pespectiva restaurǎrii postendodontice, esecul unui tratament endodontic
poate fi deci determinat și de următoarele situații: (pag. 169)
A. Infiltrații marginale de-a lungul obturatiei de canal prin pierderea integritǎtii
restaurării coronare (fractură)
B. Infiltrații marginale de-a lungul obturatiei de canal prin prezenta adaptǎrii
marginale a rstaurării coronare
C. Infiltrații marginale de-a lungul obturației de canal prin recidivǎ de carie, carie
secundarǎ
D. Fracturǎ radicularǎ determinatǎ de utilizarea corectǎ a unui pivot endodontic
E. Disfunctie ocluzalǎ determinatǎ de restaurarea radicularǎ incorect adaptatǎ
6.Apariția unei leziuni periapicale consecutiv tratamentului endodontic se
datorează următoarelor, cu excepția: (pag. 170)
A. Prezenței unei sigilri reale a sistemului endodontic
B. Absenței unei sigilări reale a sistemului endodontic
C. Obturației de canal incorecte
D. Unei restaurări coronare sau corono-radiculare a cărei adaptare nu asigură o
protecție la microinfiltrație
E. Unei restaurări coronare sau corono-radiculare a cărei adaptare asigură o
protecție la microinfiltrație
7. Despre numeroasele incidente și accidente survenite în cursul tratamentului
endodontic se pot afirma: (pag. 167)
A. Sunt denumite în ansamblu ca find “evenimente nefericite” sau “accidente
procedurale"
B. Se pot corela cu diagnosticul, anestezia
C. Se pot corela cu realizarea obturației coronare
D. Se pot corela cu instrumentarea, irigarea endodontică, obturația de canal
E. Se pot corela cu aplicarea ulterioară a unei lucrări protetice

8. Elementele favorizante ale incidentelor si accidentelor survenite în cursul

A. Pozitia dintehui pe arcadǎ, cu eventuale problefne ridicate de vizibilitate si acces
B.Particularități ale morfologiei corono-radiculare
C. Gradul de distructie radicularǎ
D. Existenfa unor tratamente parodontale realizate în antecedente
E. Imagine radilogică prezentǎ, adecvată sau incorect interpretatǎ
*9. Alegeți afirmafia corecǎ cu privire la cavitatea de acces incorectǎ:
(pag.168)
A. Se datoreazǎ analizei suficiente la nivelul imaginii radiologice a localizǎrii şi
dimensiunilor camerei pulpare
B. Se datorează unei alegeri corecte sau utilizǎri a instrumentarului rotativîn
cursul trepanării
C. Se datorează unei vizibilități suficiente prin absența unei iluminǎri şi
magnificǎri eficace
D. Poate favoriza retenția de țesut pulpar în camera pulpară cu risc de discromie
dentarǎ consecutivǎ
E. Poate favoriza retenția de țesut pulpar în canalul radicular, fără risc de
discromie dentarǎ consecutivǎ
10. Alegeți afirmațiile false referitoare la fractura radiculară sau corono-
radiculară verticală: (pag. 169)
A.Poate fi completă sau incompletă, cu o direcție longitudinală sau orizontală
B. Poate fi rezultatul apariției de microfisuri dentinare în cursul instrumentǎrii
endodontice rotative
C.Un rol mai puțin important îl joacă și factorii ocluzali
D. Prezența unei fracturi radiculare verticale este sugerată de existența unei
fistule situate apical de apexul radicular
E. Prezenta unei fracturi radiculare verticale este sugeratǎ de o imagine
radiologicǎ de resorbție osoasă periradiculară în forma literei “T”
11. Incidentele și accidentele survenite în cursul tratamentului endodontic sunt
reprezentate de: (pag. 168)A. Cavitatea de acces corectă din punct de vedere al localizării sau
dimensiunilor, împiedicând abordarea corectǎ a sistemului endodontic şi
B. Fracturi coronare sau radiculare orizontale în cursul tratamentului biomecanicfavorizând aparitia
perforațiilor
de canal sau al obturării canalelor radiculare, prin utilizarea de forte excesive
C.Trepanarea apexului cu lezarea fizicǎ directǎ a tesuturilor periapicale în cursulşi/sau incorect dirijate
instrumentării canalului radicular
D.Iritarea tisularǎ localǎ prin proiectarea periapicalǎ a soluției de irigare
endodonticǎ
167

ENDODONTIE
E. Ingestia sau aspirarea instrumentarului endodontic
* 12. Esecul tratamentului endodontic poate fi totodatǎ provocat de: (pag.171)
A. Patologie parodontalǎ marginalǎ cronicǎ tratatǎ
B. Patologie parodontalǎ marginală cronicǎ netratatǎ
C. Patologie parodontalǎ marginalǎ acutǎ netratatǎ
D.Patologie parodontală marginală acută tratată
E. Toate afirmațiile de mai sus sunt false
13. Criteriile ESE (Societatea Europeanǎ de Endodontie) implicǎ:(pag.171)
A. Absenta totalã a simptomatologiei clinice specifice (durere, edem, fistulǎ)
C. Dinte vindecat: functional, asimptomatic, cu patologie radiologicǎB.Dintele este functional
periradiculară sau periapicală minimă
E. Imaginea radiologica nu este lipsitǎ de orice elemente patologiceD. Dinte în curs de vindecare
14. Etiologia fiecǎreia dintre situațiile enumerate în cazul incidentelor și
accidentelor survenite în cursul tratamentului endodontic, poate fi rezultatul
unui cumul de factori: (pag. 168)
A. Diagnostic eronat
B. Prezenta unei imagini radiologice preoperatorii
C. Izolare corectǎ
D. Prezența iluminării suficiente și a magnificării câmpului operator (upe,
microscop operator)
E. Instrumentar inadecvat sau reutilizat după un număr crescut de cicli de
sterilizare
15. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la elementele favorizante ale
incidentelor și accidentelor survenite în cursul tratamentului endodontic, cu
exceptia:(pag.167)
A. Complexitatea sistemului endodontic
B. Erori de diagnostic și/sau prognostic
C. Tehnică și instrumentar inadecvate situației clinice respective
D. Neglijarea restaurării coronare sau coronoradiculare adaptate la necesitățile
unui dinte devital
E. Particularități ale morfologiei corono-radiculare

ENDODONTIE
*16. Incidentele si accidentele survenite in cursul tratamentului endodontic sunt
reprezentate de urmǎtoarele, cu exceptia: (pag. 167)
sau generale
B. Abordarea eronată a unui alt dinte
C. Perforatii la nivelul parodontal marginal, la nivelul tavanului camerei pulpare,
la nivel radicular
D. Crearea de praguri, cu imposiblitatea de a realiza un tratament biomecanic şi
o obturație de canal corectǎ
E. Fractura instrumentarului endodontic în cursul instrumentării sau al obturaţiei
de cana!
* 17. Alegeți afirmația adevărată referitoare la obturația de canal incompletǎ
sau neomogenǎ, cu exceptia: (pag.170)
A. Reprezintă o sursă de menfinere sau recolonizare microbiană a sistemului
endodontic
B.Poate duce la apariția sau persistența patologiei periapicale
C.Are ca etiologie erori în determinarea odontometriei, o instrumentare
suficientǎ sau/și o tehnică de obturație de canal corect aplicată
D. Realizarea unei obturatii de canal corecte necesitǎ în acest caz dezobturarea
canalelor radiculare, reevaluarea lungimii de lucru
E. Realizarea unei obturatii de canaI corecte necesitǎ în acest caz reluarea
instrumentării și apoi refacerea obturației de canal
18. Asociația Americană de Endodonție (AAE) evalueazǎ în mod diferit
rezultatul tratamentului endodontic, luând în considerare posibilitatea existenței
următoarelor situații: (pag. 171)
A. Dinte vindecat: functional, asimptomatic, cu patologie radiologică
B. Dinte nevindecat: nefunctional, simptomatic, cu sau fǎrǎ patologie radiologicǎperiradiculară sau
periapicală maximă
C. Dinte în curs de vindecare, cu patologie radiologică periradicularǎ sauperiradiculară sau periapicală
periapicală, dar simptomatic și nefuncțional
D. Dinte în curs de vindecare, cu sau fără patologie radiologică periradiculară sau
periapicală, simptomatic, cu alterarea funcțională
E. Dinte functional
*19.Esecul tratamentului endodontic implică următoarele, cu exceptia:
(pag.171)
A. Există o simptomatologie clinică specificǎ (durere, edem, fistulǎ)
B. Apare o leziune periapicalǎ
C. Se mǎreşte leziunea periapicalǎ preexistentǎ
D. În decurs de patru ani leziunea periapicalǎ preexistentǎ a rǎmas identicǎ sau
出尔理

doar şi-a micsorat dimensiunea, cu disparitia ei completǎ

E. Apar semne radiologice de resorbtie radicularǎ
20. Alegeti afirmafiile false referitoare la criterile de evaluare a rezultatelor
tratamentului endodontic: (pag.171)
A.Criteriile deapreciere a rezultatelor tratamentului endodontic iau în
considerare doar simptomatologia clinicǎ
B.Evaluarea corecta a acestor criterii trebuie sǎ abordeze si contextul reprezentat
de starea loco-regionalā și vârsta pacientului
C. Evaluarea rezultaelor tratamentului endodontic se realizează şi în functie de
tipul de dinte, existând diferențe semnificative determinate de complexitatea
diferită a sistemului endodontic
D. Succesul initial al tratamentului endodontic poate fi compromis de o
restaurare coronară sau corono-radiculară corectǎ
E. Succesul inițial al tratamentului endodontic poate fi compromis de o
restaurare coronarǎ sau corono-radiculară incorectă
21. Crearea de praguri este favorizată de următoarele, cu exceptia: (pag.168)
A. cavitate de acces neadecvatǎ
B. Utilizarea unui instrumentar endodontic rigid, de dimensiune prea mare
C. Lipsa de identificare a curburilor canalelor radiculare
D. Identificarea curburilor canalelor radiculare
E. cavitate de acces adecvatǎ
* 22. Elementele determinante ale incidentelor și accidentelor survenite în cursul
tratamentului endodontic sunt reprezentate de: (pag.167)
A. Poziția dintelui pe arcadă, cu eventuale probleme ridicate de vizibilitate şi
acces
B. Particularităţi ale morfologiei corono-radiculare
C. Gradul de distrucție coronară
D. Imagine radiologică absentă, inadecvată sau incorect interpretată
E. Abdicarea de la principiile acceptate ale terapiei endodontice în oricare dintre
etapele acesteia
23. Noțiunile de “succes” sau “eșec” al tratamentului endodontic se aflǎ în
concordanță cu următoarele, cu excepția: (pag.172)
A. Nivelul de pregătire al medicului
B. Modalitățile de selecție și aplicare a arsenalului terapeutic actual ca rǎspuns la
patologia endodontică
C. Nivelul de cunoștințe al pacientului
D. Modalitățile de selecție și aplicare a arsenalului terapeutic actual ca rǎspuns la
patologia parodontală
E. Reactivitatea individuală nu reprezintă adeseori un element important în

evolutie si prognostic
*24. Alegefi afirmafia falsā referitoare la perforafiile endodontice: (pag.168)
B. Pot fi rezultatul unei patologi reprezentate de procese carioase extinse,
resorbții interne sau externe
C. Mai rar constituie o iatrogenie, favorizatǎ de prezenta de pulpoliti, calcificǎri,
resorbfii,utilizarea unuí instrumentar endodontic rotativ inadecvat
D. Pot fi favorizate de vizibilitate redusă datorită accesului realizat prin
trepanarea unei suprastructuri protetice
E. Rezolvarea perforatiilor necesitä localizarea lor precisă și utilizarea unui
*
instrumentar special,cre să permită aplicarea unui material biocompatibil
25.Eșecul în endodonție este reprezentat de: (pag. 170)
A. Existența de canale radiculare tratate
B. Obturafi de canal incorecte: complete, omogene, fǎră depǎşire
C. Absenta vindecǎrii sau evoluția unei leziuni periapicale preexistente
tratamentului
D.Aparitia unei leziuni periapicale consecutive tratamentului protetic
E. Menținerea sau dispariția unei simptomatologii clinice
26. În ceea ce privește concluziile incidentelor și accidentelor în cursul
tratamentului endodontic, următoarele enunțuri sunt incorecte:(pag.172)
A. Aprecierea corecta a simptomatologiei clinice și a imaginii radiologice
continuǎ sǎ reprezinte principalele criterii de evaluare a rezultatelor
tratamentului endodontic
B. Existǎ metode infailibile de tratament endodontic, care să nu poată fi marcate
de incidente și accidente, în contextul reprezentat de complexitatea sistemului
endodontic
C. Nu existǎ metode infailibile de tratament endodontic, care să nu poată fi
marcate de incidente și accidente, în contextul reprezentat de complexitatea
D.Conceptele de “dinte funcțional” sau de “supraviețuire dentară” sunt rarsistemului endodontic
utilizate în endodonție cu privire la evoluția dintelui tratat endodontic
E. Conceptele de “dinte funcțional” sau de “supraviețuire dentară” sunt frecvent
utilizate în endodonție cu privire la evoluția dintelui tratat endodontic
* 27. Menținerea simptomatologiei clinice dupǎ finalizarea tratamentului indicǎ:
(pag.170)
A. Reusita acestuia, cu persistenta patologiei inițiale
B. Reinfectare prin microinfiltrație determinată de o restaurare corectă
C. Reinfectare prin microinfiltratie determinatǎ de o restaurare incorectǎ
D. Nereuşita acestuia, fărǎ persistența patologiei inițiale
E. Nereușita acestuia, cu persistența patologiei inițiale

28. Etiologia fracturii instrumentarului endodontic este reprezentatǎ de

următorii factori: (pag.169)
A. Geometria canalelor radiculare
B. Experienta clinicianului
C. Tehnica de instrumentare
D. Configuratia conurilor de gutapercǎ
E. Numărul de utilizări şi implicit numărul de cicluri de sterilizare
* 29. Alegeti afirmatia falsǎ referitoare la obturatia de canal cu depǎsire:
(pag.169)
A. Se datorează în majoritatea situafiilor evaluǎrii incorecte, în exces, a
odontometriei
B. Depǎşirea este favorizatǎ, în functie de metoda de obturatie de canal utilizatǎ,
de un con master de dimensiune prea micǎ
C. Depǎşirea este favorizatǎ de o cantitate micǎ de sealer proiectat de rotatia unui
ac Lentullo
D. Depǎşirea este favorizatǎ de gutaperca fluidificata în exces în tehnicile ce
utilizeazǎ încǎlzirea acesteia
E. Depǎşirea este favorizatǎ de o cantitate mare de sealer proiectat de rotația unui
ac Lentullo
30. Alegeți afirmațiile incorecte cu privire la anestezia insuficientǎ: (pag.168)
A.Se manifestă în special în situația molarilor mandibulari, prezentând o
patologie pulpară acută ireversibiliǎ
B. Se recomandǎ suplimentarea cu premedicatie antiinflamatoare
C. Se recomandǎ anestezia la nervul buccal
D. Se recomandă aplicarea unor anestezii alternative:anestezia intraosoasǎ,
interligamentară sau plexală
E. Se manifestă în special în situația molarilor mandibulari, prezentând o
patologie pulpară acută reversibiliă
17

CAP. 3 - PROTETICA DENTARA

PROTETICA DENTARA
3.1.

OCLUZOLOGIE
1.*Axele dinfilor converg spre un punct situatda nivelul:
A. oaselor subnasale
B. glabelei
C. ophrionului
D. sfenoidului
E. nasionului
A. permite realizarea de contacte functionale simultane, secvential, în toate zonele
arcadei
C. trece prin tofi cuspizii vestibulari și marginile incizale ale dinților mandibulari,
precum şi vârfurile cuspizilor linguali
D. contine curbele de ocluzie transversale şi sagitale
E. este o suprafafǎ platǎ, netedǎ
3. Teoria lui Monson :
A. se mai numeste teoria sferei
C. sustine cǎ existǎ o sferǎ cu centrul la nivelul glabelei, la distantǎ egalǎ deB. se mai numeste teoria
cilindrilor
suprafetele ocluzale ale dintilor posteriori si de centele condiliene
condili
E. sustine cǎ existǎ o sferǎ pe care se înscriu curbele Spee și Monson
4. Planul de ocluzie se situează într-o poziție bine precizată faţă de anumite repere
cranio-faciale ce determinǎ planurile de referintǎ :
A. planul Camper
B. planul de la Frankfurt
C. planul facial
D. planul lui Saizar
E. planul bazal mandibular
5.*Fațǎ de planul lui Camper, planul de ocluzie se situeazǎ:
A. înclinat cu 10°
B. înclinat cu 7°
C. înclinat cu 9°
D. înclinat cu 20°
E. înclinat cu 45°
6.*Articulatoarele utilizeazǎ ca referintǎ :
A. planul Camper
B. planul bazal mandibular
C. planul Simon
D. planul Dreyfus
E. planul de la Frankfurt

PROTETICA DENTARA
7.*Un plan de ocluzie funcfional, si îin acelasi timp estetic, are ca punct de reper
posterior punctul:
A. Xi
B. Prostion
C. Sellae
D.Gnation
E. Infradentale
8.*Articulatoarele utilizeazǎ ca referintǎ :
A. planul Camper
B. axa de masticatie
C. planul bazal mandibular
D. planul de la Frankfurt
E. planul lui Rich
9.*Ce procent din dimensiunea vestibulo-oralǎ a dintilor posteriori îl reprezintǎ
tabla ocluzalǎ?
A. 50-60%
B. 30-40%
C. 40-50%
D.70%
E. 25%
10. Elementele de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei, conform lui
Abjean și Korbendeau, sunt :
A. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori
B. cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor superiori
C. marginile libere ale caninilor inferior și cele incizale ale incisivilor inferiori
D. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor superiori
E. cuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor inferiori
11. Conceptul de stabilitate ocluzală implică intricarea următorilor factori :
A. determinantul anterior (ghidajul anterior)
B. determinantul anteror(dentar)
C. determinantul funcțional (neuro-muscular)
D. determinantul posterior (dinții laterali)
E. determinantul posterior (articular temporo-mandibular)
12. Cuspizii de sprijin au următoarele roluri :
A. mentin dimensiunea verticalǎ de ocluzie
B. nu permit migrări ale dinților
C. anuleazǎ componentele orizontale ale forțelor ocluzale
D. prin versanții lor asigură conducerea mandibulei în mişcarea de lateralitate
E. concentreazǎ solicitǎrile asupra dintilor în axul lung al acestora
13. Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari și linguali mandibulari sunt :
A. asigurǎ conducția mandibulei în mişcările de protruzie
B. nu permit migrări ale dinților
C.anuleazǎ componentele orizontale ale fortelor ocluzale, fiind denumiti din acest
motiv cuspizi de echilibru

PROTETICA DENTARA
D. prin versanti lor de ghidaj, asigura conducerea mandibulei in miscar
lateralitate
E. menfin dimensiunea verticalǎ de ocluzie
14. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal se constatǎ
urmatoarele:
A. condilul de partea lucrǎtoare execut o rotafie si o deplasare spre anterior în
B. condilul pivotant efectueaza o miscarea de rotatie si translatie înainte, în jos şi
medial
C. condilului pivotant se deplaseazǎ sub un unghi numit şi unghiul lui Bennett
cavitǎfii glenoide și de laxitatea capsulei articulației temporo-mandibulare de
partea respectivǎ
E. traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un con, denumit conului lui Guichet
15. Conceptia gnatologicǎ nu presupune :
A. RC≠IM
B. RC=IM
C. în lateralitate, functie de grup
D.în lateralitate,protectie caninǎ
E. contacte la dinfii posteriori, iar la cei anteriori inocluzie, pentru protecția mutualǎ
în propulsie
16.Concepția ,,freedom in centric” presupune:
A. deglutitia se realizeazǎ în relatie centricǎ
B. lipsa contactelor pe partea de balans în lateralitate
C. raport tripodic cuspid/fosetǎ
D. raport ocluzal cuspid/creastǎ marginalǎ
E. contacte dento-dentare la toti dinfii frontali şi laterali
17. Printre mijloacele specifice de evaluare a rapoartelor ocluzale se numără :
A. densitometria
B. ultrasonografia
C. stimularea electricǎ transcutanatǎ
E. analiza computerizatǎ a ocluziei statice şi dinamiceD. electromiografia
18. Dupǎ Korber, ocluzia funcțională este caracterizată de următorii factori:
A. factorul cantitativ = contacte dentare multipozitionate
B. factorul timp = contacte dentaresimultane
C. factorul continuitǎfii suprafetelor ocluzale=alunecarea dento-dentarǎ fǎrǎ
D.factorul fortǎ = repartizarea uniformă a solicitărilor ocluzaleobstacole
E. factorul formǎ =lipsa edentatiilor
175

19. Urmǎtoarele afirmati sunt valabile pentru articulafia temporo-mandibulara:

B. condilul mandibulei are o formǎ sfericǎ, cu un diametru de 20 mm
C. este de tip ginglimo-artroidalD. prelungirile axelor lungi condiliene formeazǎ un unghi deschis
anterior, cu valori
E. meniscul articular are formǎ de lentilã biconcavǎ şi este vascularizatcuprinse între 140-160°
20.Meniscul articular :
B. separă cavitatea articulară în două compartimente: superior,umplut cu lichid
sinovial, şi inferior, fără lichid sinovial
C. datoritǎ inervatiei zonei centrale, contribuie la modularea cinematicii mandibulare
E. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulatiilorD. faciliteazǎ propulsia
mandibulei
21.*Ligamentele articulatiei temporo-madibulare sunt urmǎtoarele, cu exceptia:
A. ligamentul temporo-mandibular
B. ligamentul încrucisat
C. ligamentul sfeno-mandibular
D. ligamentul stilo-mandibular
E. ligamentul medial
22.*Mușchii responsabili cu dinamica mandibulară sunt :
A. muşchii responsabili cu lateralitatea: temporal, maseter, pterigoidian intern,
pterigoidian extern
B. muşchii retropulsori: temporal, maseter, pterigoidian extern
C. mușchii ridicatori: temporal, maseter, pterigoidian intern
D. muşchii propulsori: pterigoidian extern, maseter, temporal, pterigoidian intern
E. muschii coborâtori: digastric,maseter,milohioidian
23. Facilitarea inducerii clinice a relației de postură nu se obține prin :
A. testul Wild: pacientul pronuntǎ cuvinte ce contin fonema ,,S”
B. poziționarea bolnavului cu capul sprijinit
C. testul Robinson: veverifǎ, ferfenitǎ
D. numǎrǎtoarea de la 60 la 70
E. efectuarea deglutitiei
24. Reperele relației de postură sunt :
A. muscular: contractie echilibratǎ a musculaturii mandibulare
B. lingual: existenta spatiului Donders
C. osos: dimensiunea verticalǎ centricǎ egalǎ cu a etajului mijlociu
D. articular: condilii centrați în cavitațile glenoide sau pozitionati anterior cu 0,2-1,7
mm
E. articular: condilii centrati în afara cavitǎfii glenoide
25.*Cuspizii de ghidaj îndeplinesc rolul urmǎtor :
A. anuleazǎ componentele verticale ale fortelor ochuzale
B. prin versanții lor asigură conducerea mandibulei în mișcarea de protruzie
C. anuleazǎ componentele orizontale ale fortelor ocluzale

PROTETICA DENTARA
E. participǎ efectiv la realizarea stopurilor ocluzale
usoarǎ inocluzie cunoscută în literatura proteticǎ sub denumirea de :
A. long centric
B. freeway space
C. wide centric
D.pointcentric
E. freedom centric
27. Factorii loco-regionali ce influenteazǎ poziția de postură a mandibulei snt:
A. caracterul respiratiei (respiratie oralǎ)
B. pozitia capului şi a gâtului
C. spasmele musculare, ca cele din boala Parkinson sau din miastenie
D. afectiunile articulatiei temporo-mandibulare
E. intoxicatiile medicamentoase
28.Reperelerelației centrice sunt:
A. articular: condilii centrați în cavitǎțile glenoide
B. muscular:echilibrul tonic anti-gravitic
C. osos: dimensiunea verticalǎ centricǎ egalǎ cu a etajului mijlociu
D. dentar: evidentierea şi mǎsurarea spațiului minim de vorbire
E. lingual: existenta spatiului Donders
29.*Determinarea relației centrice la pacientul dentat se poate realiza prin
urmǎtoarele metode, cu excepția :
A. Lauritzen-Barrelle
B. Champer
C. Dawson
D. Jankelson
E. Ramfijord
30.*În cadrul metodei Ramfjord de determinare a relației centrice :
A. pacientul este asezat în pozitie culcat, cu capul în usoarǎ extensie, astfel ca bǎrbia
sǎ fie îndreptatǎ în sus, iar gâtul întins
C. pacientul este asezat în fotoliu, relaxat, cu tetiera asezatǎ suboccipital, iar spǎtarulB. se utilizeazǎ
miomonitorul
D. pacientul este rugat sǎ nu sprijine limba pe planşeul gurii sau în zona anterioară ala un unghi de
60-70°
palatului dur
E. se utilizeazǎ jigul anterior
31.Triunghiul lui Spirgi:
A. are o bazǎ de 2 mm orientatǎ anterior
B. descrie libertatea de miscare a cuspidului de sprijin ,,in centric"
C. are o înǎlfime de 1,25-1,5 mm
D. vârful triunghiului este reprezentat de long centric
E. mai poartǎ denumirea de ,,triunghi de tolerantǎ lateralǎ"
177

PROTETICA DENTARA
32.Triunghiul lui Spirgi nu este echivalent cu:
A. long centric
B. freeway space
C. freedom,,in centric"
D. spatiul minim de vorbire
E. ochuzia habitualǎ
A.tip II=condilii trebuie sǎ se deplaseze de la o relatie centricǎ verificabilǎ pentru a
realiza intercuspidarea maximǎ
C. tip IV=relația ocluzalǎ este într-o fază de alterarea continuă, datorită deformǎrii
D. tip II= intercuspidarea maximă în armonie cu o ,,postură centrică adaptată”
(ocluzie habitualǎ)
E. tip II A= condilii trebuie sǎ se deplaseze de l o relatie centricǎ verificabilǎ pentru
a realiza intercuspidarea maximǎ
34.*Imaginea ariei limită a cinematicii mandibulare în plan sagital îmbracă forma
unei figuri geometrice, consacratǎ în literatura gnatologicǎ sub denumirea de :
A. conul lui Guichet
B. diagrama lui Posselt
C. triunghiul lui Spirgi
D. sfera lui Manson
E. triunghiul curbei transversale
35.*Miscarea de rotaţie pură a mandibulei se realizează până la o amplitudine a
deschiderii gurii de:
A. 9-15mm
B. 12-25mm
C. 10mm
D. 17-22mm
E. 32mm
36. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan sagital, în diagrama lui
Posselt, se pot recunoaste urmǎtoarele repere :
A. pozitia de intercuspidarea maximǎ
B. angrenajul invers frontal
C. deschiderea maximǎ a gurii
D. pozitia cap la cap
E. pozitia test în lateralitate
37. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în pan orizontal se constatǎ
urmatoarele, cu excepfia:
A. condilul de partea lucrătoare execută o rotație și o deplasare spre anterior în
cavitatea glenoidă, denumită mişcarea Bennett (lateral side shift)
B. condilul pivotant efectueazǎ o miscarea de rotatie si translatie înainte, în jos şi
medial
C. condilului pivotant se deplasează sub un unghi numit și unghiul lui Bennett
D. miscarea Bennet (lateral side shift) este de 1-3mm, în functie de configuratia

PROTETILA
cavitapi glenoide si de laxitatea capsulei articulafiei temporo-mandibularede
partea respectivǎ
E. traiectoria condihului pivotant se inscrie itr-un con,denumit conului lui Guichet
38. Despre corelafia dintre morfologia ocluzala dinfilor, unghiul Bennet şi distanţa
A. cu cât miscarea Benett este mai amplã, cu atât mai mare este valoarea unghiului
Bennett
B. cu cât miscarea Bennett are o directie mai anterioarǎ, cu atât unghiul Bennett este
mai mare
C. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât relieful ocluzal trebuie sǎ fie mai
sters
D. cu cât distanța intercondiliană este mai mare, cu atât unghiul delimitat pe fetele
E. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât mai line trebuie sǎ fie pantele
cuspidiene
39. Următoarele afirmații nu sunt valabile pentru articulația temporo-mandibularǎ
B. meniscul articular are formă de lentilǎ biconcavǎ şi este vascularizat
D. prelungirile axelor lungi condiliene formeazǎ un unghi deschis anterior, cu valoriC. este de tip
ginglimo-artroidal
E. condilul mandibulei are o formă sferică, cu un diametru de 20 mmcuprinse între 140-160°
40.Dupǎ tipul constructiv,arcurile faciale de transfer pot fi :
A. cinematice - poziționate pe baza localizǎrii arbitrare a axei balama terminale
C. cinematice-pozitionate pe baza depistǎrii axei balama reale a pacientului
D. arbitrare- cu fixare auricularǎ
E. arbitrare-cu fixare facialǎ pretragianǎ
41.*Cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor :
A. realizeazǎ stopuri de clasa a II-a
B. realizeazǎ stopuri de clasa a III-a
D. contacteazǎ fosetele meziale ale dinților omologi inferiorC. sunt cuspizi de echilibru
E. asigură conducerea mandibulei în mişcǎrile de lateralitate
42.*Curba sagitalǎ de ocluzie este:
A. concavă atât la maxilar, cât și la mandibulă
B. concavă la maxilar și convexă la mandibulǎ
C. convexă la maxilar și concavă la mandibulǎ
D. convexă atât la mandibulă, cât și la maxilar
E. constituitǎ de înclinarea orală a dinților maxilari şi vestibulară a dinţilor
mandibulari
43. Contactele dento-dentare în cazul ocluziei ideale, la examenu clinic şi paraclinic
al leziunilor odontale coronare și în edentația parțială redusă, trebuie să fie:
A. liniare
B.unice
C. stabile
179

PROTETICA DENTARA
D. multiple
E. punctiforme
44.Conceptia ocluzalǎ "freedom în centric" se caracterizeazǎ prin :
A. deglutitia se efectueazǎ în intercuspidarea maximǎ
C. raport ocluzal cuspid/creastǎ marginalǎ
D. în lateralitate, protectie caninǎ
E. deglutitia se efectueazǎ în relatie centricǎ
.
45. Ocluzia funcfionalǎ, dupǎ Korber,este caracterizatǎ de existenta a 6 factori
Printre acestia se aflǎ:
A. factorul timp
B. factorul fortǎ
C. factorul cantitativ
D. factorul de miscare
E. factorul emotional
46.*Cuspizii de sprijin :
A. sunt cei linguali ai premolarilor și molarilor inferiori
B. mentin dimensiunea verticalǎ de ocluzie
C. sunt cei vestibulari ai premolarilor și molarilor superiori
D. se numesc şi cuspizi de echilibru
E. prin versantii de ghidaj, conduc mandibula în miscǎri de lateralitate
47. Importanța pozifiei de intercuspidare maximă constă în faptul că :
A. orienteazǎ fortele ocluzale perpendicular fatǎ de axul lung al dintilor
B. permite contractia simetrică, egală și maximă a muşchilor ridicători ai mandibulei
C. orienteazǎ forțele ocluzale în axul lung al dinţilor
D. anuleazǎ şi compenseazǎ fortele orizontale
E. asigurǎ stabilitatea mandibulei fatǎ de maxilar
48. Care dintre următoarele planuri de referință nu este utilizat de cǎtre
articulator?
A. planul de la Frankfurt
B. planu lui Camper
C. planul bazal mandibular
D. planul lui Simon
E. planul bispinal
49.*Elementele de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei sunt sistematizate
de cǎtre Abjean și Korbendeau în :
A. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori
B. marginile libere ale caninilor superiori
C. marginile libere ale incisivilor superiori
D. cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor inferiori
E. cuspizii vestibulari și premolarilor şi molarilor superiori

PROTETICA DENTARA
Iui Posselt cunoaste modificari in funcfie de relafia dintre intercuspidarea maximǎ
(IM) si relatia centricǎ (RC).Astfel:
A. situafia de lon centric se poate caracteriza prin suprapunerea punctelor ce
B. situația de long centric se poate caracteriza printr-un decalaj strict orizontal între
cele doua pozitii
C. situatia de long centric se poate caracteriza printr-un decalaj oblic descendent spre
relatia centricǎ
D. situatia de long centric poate sǎ coincidǎ cu point centric
centricǎ şi intercuspidarea maximă se suprapun
51. Clasificarea miscărilor mandibulei după amplitudine, le împarte în miscǎri :
A. functionale
B. limitǎ
C. transversale
D. sagitale
E. verticale
52. În cinematica mandibularǎ, unghiul Bennett :
A. este descris ca find unghiul pe care îl face traiectoria de deplasare a condilului
orbitant cu planul sagital
B. este descris ca find unghiul pe care îl face traiectoria de deplasare a condilului
C. este descris ca find unghiul pe care îl face traiectoria de deplasare a condiluluipivotant cu planul
sagital
orbitant cu planul transversal
D. are valori cuprinse între 90-120°
E. are valori cuprinse între 7-30°
53.*În conceptia “freedom in centric":
A. deglutitia se efectueazǎ în relatie centricǎ
B. deglutiția se efectuează în intercuspidare maximǎ
C. în lateralitate, protectia este caninǎ
D. raportul ocluzal este tripodic
E. oclzia este restrictivǎ
54.*Curba de ocluzie sagitalǎ în protezarea fixǎ :
A. rezultǎ din unirea vârfurilor cuspizilor orali ai dinților laterali
B. este concavǎ la maxilar
C. este convexǎ la mandibulǎ
D. are centrul la nivelul caninilor
E. este numitǎ şi curba Spee
55. Concepția ocluzală "freedom in centric" nu se caracterizează prin:
A. deglutitia se efectueazǎ în intercuspidare maximǎ
B. raport tripodic cuspid/fosetǎ
C. raport ocluzal cuspid/creastǎ marginalǎ
D. în lateralitate,protectie caninǎ
E. deglutitia se efectueazǎ în relatie centricǎ
181

PROTETICA DENTARA
56. Inducerea relafiei de posturǎ prin utilizarea testelor fonetice face apel la:
A. testul Wild
B. testul Silvermann
C. testul Robinson
D. testul Patterson
E. numǎrǎtoarea de la 60 la 70
57.Conceptia “freedom in centric” nu se caracterizeazǎ prin :
A. protectie caninǎ în lateralitate
C. contacte la dinfii posteriori,dar la cei anteriori inocluzie pentru protectia mutualǎ
în propulsie
D. degluifia se efectueazǎ în relatie centricǎ
E. raport ocluzal cuspid/creastǎ marginalǎ
58.*Metoda Brill, folositǎ pentru determinarea relatiei centrice :
A. urmǎreste înregistrarea relatiei ligamentare
B. include contributia muschilor manducǎtori
D. recomandă pacientului să-și sprijine limba în zona posterioarǎ a palatuluiC. utilizeazǎ pozitia
ortostaticǎ
E. ia în considerare cǎ sistemul nervos central al pacientului primeşte impulsuri
activatoare ale tonusului dela structuri periferice
59. Dupǎ Korber,ocluzia funcfionalǎ este caracterizatǎ de existenta urmǎtorilor
factori:
A. factorul timp
B. factorul calitativ
C. factorul fortǎ
D. factorul continuitǎtii suprafetelor ochuzale
E. factorul de miscare
60. Despre planul de ocluzie, sunt false urmǎtoarele afirmații :
A. permite realizarea de contacte funcționale simultane, secvențial, doar pe o zonă a
arcadei
B. permite utlizarea la maximum a contactelor dentare în decursul variatelor funcfii
C. trece prin toți cuspizii vestibulari și marginile incizale ale dintilor mandibulari,
precum şi vârfurile cuspizilor linguali
D. nu conține curbele de ocluzie transversale si sagitale
E. este o suprafatǎ platǎ, netedǎ
61.Reperele relației de postură, ca și poziție fundamentală craniomandibularǎ,sunt
A. articular
B. muscular
C.dentar
D. lingual
E. plantar

PROTETICA DENTARA
62. Elementele de morfologie dentarǎ cu rol de sprijin al ocluziei sunt reprezenate
de urmǎtoarele clase:
A. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor mandibulari
C. marginile libere ale caninilor mandibulari și cele incizale ale incisivilor
mandibulari
D. marginile incizale ale incisivilor şi caninilor maxilari
E. cuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor maxilari
63.*În pozifia fiziologicǎ de posturǎ (repaus), între arcadele dentare se poate
evidenția o uşoarǎ inocluzie de :
A.1mm
B. 1,2-4mm
C. 4-6mm
D.0,5mm
E. sub 1 mm
64.*Care din urmǎtoarele afirmafii legate de determinantul posterior (articular)
sunt false?
A. prelungirile axelor lungi condiliene formeazǎ un unghi deschis anterior cu valori
cuprinse între 140-160°
B. posterior, meniscul articular este locul de inserție al capsulei articulare şi al
fascicolului superior al muşchiului pterigoidian lateral
C. meniscul articular separă cavitatea articulară în doua compartimente
D. articulația temporo-mandibularǎ este de tip ginglimo-artoidal
E. panta tuberculului articular are o înclinație de 5-55°
65. Cuspizii de sprijin au următoarele roluri, cu excepția :
A. mențin dimensiunea verticalǎ de ocluzie
B. nu permit migrǎri ale dintilor
C. anuleazǎ componentele orizontale ale fortelor ochuzale
D.prin versantii lor, asigură conducerea mandibulei în mişcarea de lateralitate
E. concentrează solicitǎrile asupra dinților în axul lung al acestora
66. Morfologia ocluzală a dinților este direct influențată de unghiul Benett, dar și de
distanța intercondilianǎ. Astfel:A. cu cât unghiul Benett este mai mare, cu atât relieful ocluzal trebuie
să fie mai şters
B. cu cât unghiul Bennet este mai mare, cu atât concavitatea fetelor palatine ale
frontalilor superiori trebuie sǎ fie mai accentuate
C. cu cât distanța intercondiliană este mai mare, cu atât unghiul delimitat de fetele
ocluzale ale dintilor între traiectoriile de laterotruzie și mediotruzie va fi mai mare
D. cu cât unghiul Benett este mai mare, cu atât unghiul dintre traiectoriile de
E. cu cât distanța intercondiliană este mai mare, cu atât unghiul delimitat de fetelelaterotruzie și
protruzie va fi mai mic
ocluzale ale dinților între traiectoriile de laterotruzie şi mediotruzie va fi mai mic
183

PROTETICA DENTARA
A. ligamentul medial
(limitǎ)posibile în articulatie la miscǎri functionale sunt :
B. ligamentul distal
C. ligamentul sfenomandibular
D. ligamentul stilomandibular
E. ligamentul temporomandibular
8.
6 În cadrul conceptului ocluzal neuromuscular, medicina dentarǎ neuromuscularǎ
apeleaza la urmǎtoarele mijloace specifice:
A. ultrasonografia
B. posturometria
C. eiectromiografia- BioEMG
D. electroencefalografia
E. coronarografia
69.În clasificarea gnatologicǎ Dawson, care tipuri au ca aplicatie clinicǎ lipsa
discomfortului în articulația temporo-mandibulară şi musculatura masticatorie,
chiar la forțe mari de contractie?
A. tip I
B. tip IA
C. tip II
D. tip III
E. tip IV
70. Care din următoarele afirmații constituie caracteristici ale poziției de
intercuspidare maximǎ?
se realizeazǎ un numǎr maxim de contacte dento-dentare punctiforme
A. reprezintǎ o pozitie diagnosticǎ
B. asigurǎ stabilitatea mandibulei fatǎ de maxilar
C. orienteazǎ fortele ocluzale în axul lung al dinților
D. amplifică acțiunea fortelor orizontale
E. amplificǎ actiunea fortelor verticale
71.*Observând arcadele dentare din norma frontală, se remarcă :
A. curba sagitalǎ de ocluzie a lui Spee
B. planul de ocluzie
C. planul de la Frankfurt
D. curba transversalǎ de ocluzie
E. planul lui Camper
72. Poziția de postură a mandibulei poate fi influenţată de următorii factori loco-
regionali:
A. poziția limbii şi tonicitatea musculaturii linguo-orofaciale
B. pozitia capului şi gâtului
C. afectiunile articulației temporo-mandibulare
D. hipocalcemia,toxemia
E. intoxicatiile medicamentoase

PROTETICA DENTARA
73.*Elementele de morfologie dentarǎ cu rol de sprijin al ocluziei sistematizate de
A. cuspizii linguali ai premolarilor inferiori
C. cuspizii vestibulari ai premolarilor superiori
E. cuspizii linguali ai molarilor inferiori
74.Care din urmǎtoarele afirmatii sunt false?
A. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali
superiori
B. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali
inferiori şi vestibulari superiori
C. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanilor externi ai cuspizilor orali
superiori si vestibulari inferiori
D. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali
superiori și vestibulari inferiori
E. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților externi ai cuspizilor orali
inferiori şi vestibulari superiori
75. În stabilirea ocluziei si a dimensiunii verticale, esenfiali în sprijin sunt :
A. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor mandibulari
B. cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor maxilari
C. cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor maxilari
D. cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor mandibulari
E. marginile libere ale caninilor inferiori si cele incizale ale incisivilor inferiori
76. Planul de ocluzie se situează într-o poziție bine precizată față de următoarele
planuri de referintǎ:
A. planul de la Frankfurt
B. planul lui Fish
C. planul lui Camper
D. planul lui Rich
E. planul bazal mandibular
77.Care din următoarele afirmații privind parametrii ocluzali sunt incorecte?
A. curba de ocluzie sagitală reprezintă unirea liniei dintre cuspizii vestibulari ai
molarilor inferiori cu margina incisiva a dintilor frontali cat si cuspizi linguali ai
B. curba de ocluzie transversală rezultă din înclinarea fetelor ocluzale aledintilor lateral
premolarilor și molarilor maxilari spre în sus și înăuntru, iar a dinților mandibulari
C. curba sagitală de ochuzie a lui Spee se pune în evidență prin unirea vârfurilorspre jos şi în afarǎ
D. ocluzia de intercuspidare maxiă cuprinde numărul minim de contacte dento-cuspizilor linguali ai
dintilor laterali
E. componenta morfologicǎ a ghidajului anterior este reprezentatǎ de pantadentare
retroincizivǎ
185

PROTETICA DENTARA
78. Elementele de morfologie dentarǎ cu rol de sprijin al ocluziei sunt sistematizate
A. cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor inferiori
C. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor superiori
E. cuspizii linguali ai premolarilor și molarilor inferiori
A. are ca puncte de reper posterior punctul Xi si anteior un punct usor inferior fantei
labiale
B. are ca puncte de reper posterior punctul Xi şi anterior un punct usor superior
fantei labiale
D. trebuie sǎ se situeze în relatii bine precizate cu planul lui Camper şi planul bazal
mandibular
E. trebuie sǎ se situeze în relatii bine precizate cu planul de la Frankfurt si planul
bazal mandibular
80.*În cadrul programării articulatoarelor, pentru reglarea unghiului Bennett stâng
cu ajutorul înregistrǎrilor ocluzale se utilizeazǎ:
A. înregistrarea ocluzalǎ în lateralitate dreaptǎ
B. înregistrareaocluzalǎ în laleralitale stângǎ
C. înregistrarea ocluzalǎ în propulsie
D. înregistrarea ocluzală în intercuspidare maximă
E. înregistrarea ocluzalǎ în retruzie
81. Care din următoarele afirmaţii privind concepția “freedom in centric” Pankey-
Mann-Schuyler (Florida) sunt corecte?
A. relația centrică nu coincide cu intercuspidarea maximă
B. deglutitia se desfǎsoarǎ în intercuspidare maximǎ
C. deglutitia se efectueazǎ în relatie centricǎ
D. în lateralitate existǎ protectie caninǎ
E. raportul ocluzal este de tip cuspid/creastă marginalǎ
82.Care din următoarele afirmații privind tabla ocluzală sunt incorecte?
A. reprezintă aria dentară cuprinsă între vârfurile cuspizilor vestibulari și orali ale
dintilor posteriori
B. reprezintă aproximativ 50-60% din dimensiunea vestibulo-oralǎ a dintilor
posteriori
C. reprezintă aproximativ 50-60% din dimensiunea medio-distalǎ a dinților
posteriori
D. suprafafa ocluzalǎ situată în afara tablei ocluzale este dată de versanții externi
cuspidieni
E. suprafața ochuzală situată în afara tablei ocluzale este dată de versanții interni
cuspidieni

PROTETICA DENTARÃ
A. relieful ocluzal trebuie sǎ fie mai accentuat
C. miscrea de propulsie este mai limitatǎ
E. concavitatea fetelor palatinale ale frontalilor trebuie sǎ fie mai puțin accentuatǎ
84.*Conform lui M. Spirgi, triunghiul de toleranta ocluzala are o inaltime de:
A. 0,2-1,75mm
B. 1,75-2mm
C. 2-4mm
D.4mm
E. 0mm
85.*Condilul mandibular are un diametru antero-posterior de :
A. 6-8mm
B. 8-10mm
C. 10-12mm
D. 16-18mm
E. 18-20mm
86. Factorii generali care influenteazǎ dimensiunea verticalǎ de repaus sunt:
A. hipocalcemia
B. toxemia
C.boala Parkinson
D. miastenia
E. hipercalcemia
87. Despre metoda Ramfjord, sunt false urmǎtoarele :
A. spătarul fotoliului este plasat Ia un unghi de 60-70°
B. spǎtarul fotoliului este culcat
C. operatorul foloseşte ambele mâini
D. operatorul foloseste o mânǎ
E. este folositǎ pentru determinarea relatiei centrice
88.*Cu cât distanța intercondilianǎ este mai mare, cu atât :
A. unghiul delimitat pe fetele ocluzale ale dintilor între traiectoriile de laterotruzie şi
mediotruzie va fi mai mare
B. unghiul delimitat pe fetele ocluzale ale dintilor între traiectoriile de laterotruzie şi
D. concavitatea fetelor palatine ale frontalilor superiori trebuie să fie mai accentuatǎmediotruzie va fi
mai mic
C. relieful ocluzal trebuie sǎ fie mai sters
E. toate variantele sunt gresite
89. Importanfa intercuspidǎrii maxime constă în faptul cǎ :
A. asigurǎ stabilitatea mandibulei fatǎ de maxilar
B. permite contracfia simetricǎ a muschilor ridicǎtori
C. determinǎ orientarea fetelor ochuzale paraxial
D. anuleazǎ şi compenseazǎ fortele orizontale
E. stǎ la baza deglutitiei

PROTETICA DENTARA
90. Conceptia gnatologicǎ (organicǎ) presupune :
A. RC=IM
B. existenta freedom in centric
C. contact cuspid-fosetǎ
D. contact cuspid-ambrazurǎ
E. deglutitie în relatie centricǎ
91.Muschiul temporal actioneazǎ ca :
A. ridicǎtor
B. coborator
C. propulsor
D. retropulsor
E. diductor
92.Cuspizii de sprijin (primari, principali, activi) au următoarele roluri :
A. menţin dimensiunea verticalǎ de ocluzie
B. mențin dimensiunea verticalǎ posturalǎ
C. permit migrările dinților
D. nu permit migrarea dintilor
E. concentrează solicitǎrile asupra dinților în axul lung al acestora
93. Cu cât unghiul Benett este mai mare, cu atât:
A. relieful ocluzal trebuie sǎ fie mai sters
B. relieful ocluzal trebuie sa fie mai accentuat
C. concavitatea fetelor palatinale ale frontalilor superiori este mai accentuatǎ
D. concavitatea fețelor palatinale ale frontalilor superiori este mai ștearsă
E. niciuna dintre variantele de mai sus
94. Criteriile ocluziei funcționale, dupa Korber, se aracterizeazǎ prin :
A. factorul timp=contacte dentare simultane
B. factorul fortǎ = repartizarea neuniformǎ a fotelor
C. factorul cantitativ =contacte multipozitionale
D. factorul continuitǎții = edentații reduse sunt acceptate
E. factorul miscare =alunecare dento-dentarǎ cu obstacole
95.*Schema ocluzalǎ freedom in centric presupune existența la nivel ocluzal a unei
zone de libertate de:
A. 0,5-1 cm anterioară poziției de conectare în relatie centricǎ
B. 0,5-1 cm posterioară poziției de conectare în relatie centricǎ
C. 0,5-1 cm anterioară poziției de conectare în relație de posturǎ
D. 0,5-1 mm anterioară poziției de conectare în relatie centricǎ
E. Din punct de vedere mecanic necesitǎ o contactare de tip cuspid-cuspid
96.*După Posselt, în ocluzie normală, de la poziția de relație centricǎ la cea de cap la
cap, punctul interincisiv inferior parcurge:
A.3mm
B.4mm
C. 5mm
D.6mm
E. 7mm

PROTETICÃ DENTARA
97.*Dupǎ Korber, ocluzia funcfionalǎ este caracterizatǎ de existenta urmatorilor
factori,cu o exceptia:
A. factorul cantitativ
B. factorul continuitǎfii suprafetelor ocluzale
C. factorul static
D. factorul de miscare
E. factorul timp
98.*Fafǎ de planul lui Camper, planul de ocluzie de obicei se situează înclinat caudal
aproximativ:
A. 5°
B. 6°
C.7°
D.8°
E.9°
99.*Panta tuberculului articular are urmǎtoarele caracteristici, cu o exceptia :
A. are o încliație de 15-55°
B.are o înclinație cu o medie de 33°
C. are o înclinatie de 5-55°
D.are o lungime a pantei de 9 mm
E. este caracterizatǎ de înclinație si lungime
100.*Lungimea pantei articulare are ovaloare medie de :
A.8mm
B.9mm
C. 10mm
D.11mm
E. 12mm
101. La analiza cinematicii mandibulare în plan sagital, traseul superior al
diagramei lui Posselt cunoaște modificări în funcție de relația dintre
intercuspidarea maximă (IM) și relația centrică (RC). Astfel: (pag. 185,186)
A. situatia de long centric se poate caracteriza prin suprapunerea punctelor ce
reprezintă pe diagramă relația centrică și intercuspidarea maximǎ
B. situația de long centric se poate caracteriza printr-un decalaj strict orizontal
C. situația de long centric se poate caracteriza printr-un decalaj oblic descendentîntre cele doua
pozitii
D. situatia de long centric poate sǎ coincidă cu point centricspre relatia centricǎ
E.în cazul existenței unui point centric, punctele reprezentând pe diagramǎ
relația centrică și intercuspidarea maximǎ se suprapun
* 102. Cuspizii de sprijin: (pag. 177)
A. sunt cei linguali ai premolarilor și molarilor inferiori
B. mențin dimensiunea verticalǎ de ocluzie
C. sunt cei vestibulari ai premolarilor și molarilor superiori
D. se numesc şi cuspizi de echilibru
E.prin versantii de ghidaj, conduc mandibula în miscǎri de lateralitate

PROTETICA DENTARA
103. Dupǎ tipul constructiv, arcurile faciale de transfer pot fi: (pag. 188)
B. arbitrare -pozitionate pe baza depistári axei balama reale a pacientului
D. arbitrare- cu fixare auricularǎ
E. arbitrare-cu fixare facialǎ pretragianǎ
forma unei figuri geometrice, consacratǎ în literatura gnatologicǎ sub denumirea
de:(pag.185)
A. conul lui Guichet
B. diagrama lui Ulf Posselt
C. triunghiul lui Spirgi
D. sfera lui Manson
E. triunghiul curbei transversale
105. Cuspizii de sprijin au următoarele roluri: (pag. 177)
A. mențin dimensiunea verticalǎ de ocluzie
B. nu permit migrări ale dintilor
D.prin versanții lor asigură conducerea mandibulei în miscarea de lateralitate
E. concentrează solicitările asupra dinților în axul lung al acestora
*106. Schema ocluzală freedom in centric presupune existența la nivel ocluzal a
unei zone de libertate de: (pag. 178)
A. 0,5-1 cm anterioară poziției de conectare în relație centricǎ
B. 0,5-1 cm posterioară poziției de conectare în relație centricǎ
C. 0,5-1 cm anterioară poziției de conectare în relație de posturǎ
D. 0,5-1 mm anterioară poziției de conectare în relație centrică
E. Din punct de vedere mecanic necesitǎ o contactare de tip cuspid-cuspid
107. Dupǎ Korber, ocluzia funcțională este caracterizată de următorii factori:
(pag.179)
A. factorul cantitativ = contacte dentare multipoziționate
B. factorul timp = contacte dentare simultane
C. factorul continuității suprafețelor ocluzale =alunecarea dento-dentarǎ fǎrǎ
obstacole
D. factorul forță = repartizarea uniformă a solicitărilor ocluzale
E. factorul formǎ = lipsa edentatiilor
108. Despre planul de ocluzie, sunt false umǎtoarele afirmatii: (pag.176)
A. permite realizarea de contacte funcționale simultane, secvențial, doar pe o
zonǎ a arcadei
B. permite utlizarea la maximum a contactelor dentare în decursul variatelor
functii
C.trece prin toți cuspizii vestibulari și marginile incizale ale dințtilor mandibulari,
precum și vârfurile cuspizilor linguali
D. nu conține curbele de ocluzie transversale și sagitale
E. este o suprafatǎ platǎ, netedǎ

PROTETICA DENTARA
109. Conceptia ocluzalǎ "freedom in centric" nu se caracterizeazǎ prin:(pag.
178)
A.deglutitia se efectueaza în intercuspidare maximǎ
B. raport tripodic cuspid/fosetǎ
C. raport ocluzal cuspid/creastǎ marginalǎ
D. în lateralitate, protectie caninǎ
E. deglutitia se efectueazǎ în relatie centricǎ
110. Următoarele afirmații sunt valabile pentru articuatia temporo-
mandibularǎ:(pag.181)
A. panta tubercului articular are o înclinație de 5-55°, cu o medie de 33°
B. condilul mandibulei are o formǎ sferică, cu un diametru de 20 mm
C. este de tip ginglimo-artroidal
D. prelungirile axelor lungi condiliene formeazǎ un unghi deschis anterior, cu
valori cuprinse între 140-160°
E. meniscul articular are formă de lentilă biconcavǎ şi este vascularizat
111. Cu cât unghiul Bennet este mai mare, cu atât: (pag. 186)
A. relieful ocluzal trebuie sǎ fie mai accentuat
B. relieful ocluzal trebuie sǎ fie mai şters
C. mişcarea de propulsie este mai limitatǎ
D. concavitatea fetelor palatinale ale frontalilor trebuie sǎ fie mai accentuatǎ
E. concavitatea fetelor palatinale ale frontalilor trebuie să fie mai puțin
accentuatǎ
* 112. După Posselt, în ocluzie normală, de la poziția de relație centrică la cea de
cap la cap, punctul interincisiv inferior parcurge: (pag. 185)
A.3mm
B.4mm
C. 5mm
D.6mm
E.7mm
*
113.Cuspizii de ghidaj îndeplinesc rolul următor: (pag. 178)
A. anuleazǎ componentele verticale ale fortelor ocluzale
B. prin versanții lor asigură conducerea mandibulei în mișcarea de protruzie
C. anuleazǎ componentele orizontale ale forțelor ocluzale
D. mentin dimensiunea verticalǎ de ocluzie
E. participǎ efectiv la realizarea stopurilor ocluzale
114. Care din următoarele afirmații privind concepția ,,freedom in centric”
Pankey-Mann-Schuyler (Florida) sunt corecte? (pag. 178)
A. presupune existența la nivel ocluzal a unei zone de libertate a cuspidului de
sprijin pe suprafata ocluzalǎ antagonistǎ de 0,5-1 mm
B. deglutitia se desfǎsoarǎ în intercuspidare maximǎ
C. deglutiția se efectuează în relație centricǎ
D.în lateralitate existǎ protectie caninǎ
E. raportul ocluzal este de tip cuspid/creastă marginalǎ

PROTETICA DENTARA
115. Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari si linguali mandibulari sunt:
(pag.178)
A. asigură conducția mandibulei în mișcările de protruzie
C. anuleazǎ componentele orizontale ale forfelor ocluzale, find denumiti dinB. nu permit migrări ale
dinților
D. prin versantii lor de ghidaj, asigurǎ conducerea mandibulei în miscǎrile deacest motiv cusizi de
echilibru
lateralitate
E. menţin dimensiunea verticalǎ de ocluzie
116. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal, se constată
urmatoarele, cu excepția: (pag. 186)A. condilul de partea iucrătoare execută o rotație și o depiasare
spre anterior în
B. condilul pivotant efectuează o miscarea de rotatie si translatie înainte, în jos şi
medial
C.condilului pivotant se deplasează sub un unghi numit și unghiul lui Bennett
D. miscarea Bennet (lateral side shift) este de 1-3mm, în funcție de configuratia
cavitǎții glenoide și de laxitatea capsulei articulației temporo-mandibulare de
partea respectivǎ
E. traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un con, denumit conului lui
Guichet
* 117. În poziția fiziologică de postură, între arcadele dentare se poate evidentia
o ușoară inocluzie cunoscută în literatura protetică sub denumirea de: (pag. 183)
A. long centric
B. freeway space
C.wide centric
D. point centric
E. freedom centric
118. Teoria lui Monson: (pag. 176)
A. se mai numeste teoria sferei
B. se mai numeste teoria cilindrilor
C. sustine cǎ existǎ o sferǎ cu centrul la nivelul glabelei, la distantǎ egalǎ de
suprafețele ocluzale ale dinților posteriori și de centrele condiliene
D. susține cǎ existǎ o serie de cilindrii cu axe instantanee de rotatie ce trec prin
condili
E.sustine cǎ existǎ o sferǎ pe care se înscriu curbele Spee și Monson
119.Reabilitările protetice de mare amploare executate într-un ocluzor simplu:
(pag.187)
A. pot fi aplicate în cavitatea oralǎ totdeauna fǎră ajustări ocluzale
B. pot fi aplicate rareori fǎrǎ importante ajustări ocluzale de corecție
C. prezintǎ contactepremature distale
D. prezintǎ contacte premature meziale
E. niciuna dintre variantele de mai sus

PROTETICA DENTARÃ
*120. Curba sagitalǎ de ocluzie este: (pag.176)
C. convexǎ la maxilar şi concavă la mandibulǎ
E.constituită de înclinarea orală a dinților maxilari și vestibulară a dinților
mandibulari
121.Meniscul articular: (pag. 181)
B. separǎ cavitatea articulara în două compartimente: superior, umplut cu lichid
sinovial, şi inferior, fǎrǎ lichid sinovial
C. datoritǎ inervației zonei centrale, contribuie la modularea cinematicii
mandibulare
D. faciliteazǎ propulsia mandibulei
E. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulatiilor
122. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal, se constatǎ
urmatoarele:(pag.186)
A. condilul de partea lucrătoare execută o rotație și o deplasare spre anterior în
B. condilul pivotant efectueazǎ o miscarea de rotatie şi translatie înainte, în jos şi
medial
C. condilului pivotant se deplasează sub un unghi numit și unghiul lui Bennett
D.miscarea Bennet (lateral side shift) este de 1-3 mm, în funcție de configuratia
cavității glenoide şi de laxitatea capsulei articulației temporo-mandibulare de
partea respectivǎ
E. traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un con, denumit conului lui
Guichet
*
123. În conceptia "freedom in centric": (pag.178)
A. deglutitia se efectueazǎ în relatie centricǎ
B. deglutitia se efectueaza în intercuspidare maximǎ
C. în lateralitate, protectia este caninǎ
D. raportul ocluzal este tripodic
E. ocluzia este restrictivǎ
124. Următoarele afirmații nu sunt valabile pentru articulația temporo-
mandibularǎ:(pag.181)A. panta tuberculului articular are o înclinație de 15-30°, cu o medie de 33°
B. meniscul articular are formă de lentilă biconcavă și este vascularizat
D. prelungirile axelor lungi condiliene formeazǎ un unghi deschis anterior, cuC. este de tip ginglimo-
artroidal
E. condilul mandibulei are o formă sfericǎ, cu un diametru de 20 mmvalori cuprinse între 140-160°
193

PROTETICA DENTARA
A. transformǎ cele douǎ suprafete articulare în congruente
C. faciliteazǎ propulsia mandibulei
D. tampon
E. amortizare a presiunilor articulare
A. permite realizarea de contacte functionale simultane, secvential,în toate
zonele arcadei
B. permite utlizarea la maximum a contactelor dentare în decursul variatelor
functii
C. trece prin toţi cuspizii vestibulari şi marginile incizale ale dintilor mandibulari,
precum și vârfurile cuspizilor liguali
D. conține curbele de ocluzie transversale şi sagitale
E. este o suprafatǎ platǎ , netedǎ
127. Clasificarea miscǎrilor mandibulei dupǎ amplitudine, le împarte în mişcǎri:
(pag.185)
A.functionale
B. limitǎ
C. transversale
D. sagitale
E. verticale
* 128. Cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor: (pag. 178)
A. realizeazǎ stopuri de clasa a II-a
B. realizeazǎ stopuri de clasa a III-a
C. sunt cuspizi de echilibru
D. contacteazǎ fosetele meziale ale dinților omologi inferior
E. asigură conducerea mandibulei în mişcările de lateralitate
29. Stopurile ocluzale realizeazǎ contacte:(pag.177)
A. multipozitionale
B. reduse ca numǎr
C. prin intermediul cuspizilor activi
D. prin intermediul cuspizilor inactivi
E. prin intermediul cuspizilor principali
130. Care din următoarele afirmații privind tabla ocluzală sunt incorecte?
(pag.176)
A. reprezintă aria dentră cuprinsă între vârfurile cuspizilor vestibulari și orali ale
dinților posteriori
B. reprezintǎ aproximativ 50-60% din dimensiunea vestibulo-orală a dinților
posteriori
C. reprezintă aproximativ 50-60% din dimensiunea medio-distală a dinţilor
posteriori
D. suprafața ocluzală situată în afara tablei ocluzale este dată de versantii extemi
cuspidieni

PROTETICA DENTARA
*120.Curba sagitalǎ de ocluzie este: (pag.176)
A. concavă atât la maxilar, cât şi la mandibulǎ
C. convexă la maxilar și concavă la mandibulǎ
E. constituită de înclinarea orală a dintilor maxilari şi vestibularǎ a dintilor
mandibulari
121.Meniscul articular: (pag.181)
B.separǎ cavitatea articulara în două compartimente: superior, umplut cu lichid
sinovial, și inferior, fără lichid sinovial
C. datorită inervației zonei centrale, contribuie la modularea cinematicii
mandibulare
D.faciliteazǎ propulsia mandibulei
E. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulatiilor
122. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal, se constatǎ
urmatoarele: (pag.186)
A. condilul de partea lucrǎtoare execută o rotație și o deplasare spre anterior în
cavitatea glenoidă, denumită mișcarea Bennett (lateral side shift)
B. condill pivotant efectuează o mișcarea de rotație și translație înainte, în jos şi
medial
C. condilului pivotant se deplasează sub un unghi numit și unghiul lui Bennett
D. mişcarea Bennet (lateral side shift) este de 1-3 mm, în funcție de configurația
cavității glenoide şi de laxitatea capsulei articulației temporo-mandibulare de
partea respectivǎ
E. traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un con, denumit conului lui
Guichet
*
123. În conceptia “freedom in centric”: (pag. 178)
A. deglutitia se efectueazǎ în relatie centricǎ
B. deglutitia se efectueazǎ în intercuspidare maximǎ
C. în latealitate,protectia este caninǎ
D. raportul ocluzal este tripodic
E. ocluzia este restrictivǎ
124. Următoarele afirmații nu sunt valabile pentru articulația temporo-
mandibulară: (pag.181)A. panta tuberculului articular are o înclinație de 15-30°, cu o medie de 33°
B. meniscul articular are formǎ de lentlǎ biconcavǎ şi este vascularizat
D. prelungirile axelor lungi condiliene formeazǎ un unghi deschis anterior,cuC. este de tip ginglimo-
artroidal
E. condilul mandibulei are o forma sfericǎ, cu un diametru de 20 mmvalori cuprinse între 140-160°

PROTETICA DENTARA
125. Rolul meniscului este: (pag.181)
B. separǎ cavitǎtile articulare în 2 compartimênte, unul superior menisco-
condilian şi unul inferior temporo-meniscal
C. facilitează propulsia mandibulei
D. tampon
E. amortizare a presiunilor articulare
126.Despre planul de ocluzie, sunt adevărate următoarele afirmatii: (pag176)
A.permite realizarea de contacte functionale simultane,secvential, in toate
zonele arcadei
B. permite utlizarea la maximum a contactelor dentare în decursul variatelor
functii
C. trece prin toţi cuspizii vestibulari şi marginile incizale ale dintilor mandibulari,
precum și vârfurile cuspizilor linguali
D. conține curbele de ocluzie transversale şi sagitale
E.este o suprafatǎ platǎ, netedǎ
:
127. Clasificarea mişcǎrilor mandibulei după amplitudine, le împarte în mişcǎri
(pag.185)
A. functionale
B. limitǎ
C. transversale
D. sagitale
E. verticale
*128.Cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor: (pag. 178)
A. realizeazǎ stopuri de clasa a II-a
B. realizeazǎ stopuri de clasa a III-a
C. sunt cuspizi de echilibru
D. contacteazǎ fosetele meziale ale dintilor omologi inferior
E. asigurǎ conducerea mandibulei în miscǎrile de lateralitate
29. Stopurile ocluzale realizeazǎ contacte: (pag.177)
A. multipozitionale
B. reduse ca numǎr
C. prin intermediul cuspizilor activi
D. prin intermediul cuspizilor inactivi
E. prin intermediul cuspizilor principali
130.Care din următoarele afirmații privind tabla ocluzală sunt icorecte?
(pag.176)
A. reprezintă aria dentară cuprinsă între vârfurile cuspizilor vestibulari și orali ale
dintilor posteriori
B. reprezintǎ aproximativ 50-60% din dimensiunea vestibulo-orală a dinților
posteriori
C. reprezintă aproximativ 50-60% din dimensiunea medio-distalǎ a dintilor
posteriori
D. suprafața ocluzală situată în afara tablei ocluzale este dată de versantii externi
cuspidieni
19

PROTETICA DENTARA
E. suprafata ocluzalā situatǎ în afara tablei ocluzale este datǎ de versanti interni
cuspidieni
A. este descris ca find unghiul pe care îl face traiectoria de deplasare a condilului
orbitant cu planul sagital
B. este descris ca find unghiul pe care îl face traiectoria de deplasare a condiului
pivotant cu planul sagital
C. este descris ca find unghiul pe care il face traiectoria de deplasare a condilului
orbitant cu planul transversal
D. are valori cuprinse între 90-120°
E. are valori cuprinse între 7-30°
132.Schema ocluzalǎ ,freedom in centric” presupune: (pag.178)
A. deglutiția se realizează în relație centrică
B. mişcarea de propulsie asigurată de ghidajul incizal
C. existența la nivel ocluzal a unei zone de libertate a cuspidului de sprijin pe
suprafaţa ocluzală antagonistă de 5-10 mm
D. raportul ocluzal este de tip cuspid-creastă marginală
E. contacte dento-dentare la toți dinții frontali și laterali
133. Unghiul Benett: (pag.186)
A. este realizat de traiectoria de deplasare a condilului pivotant cu cea a
condilului orbitant
B. este realizat de traiectoria de deplasare a condilului orbitant cu planul medio-
sagital
C. este realizat de traiectoria de deplasare a condilului pivotant cu planul medio-
sagital
D. are valori cuprinse între 7 şi 30°
E. are valoarea de 33°
14.Cuspizii de sprijin au următoarele roluri, cu exceptia: (pag.177)
A. mențin dimensiunea verticalǎ de ocluzie
B. nu permit migrări ale dintilor
C. anuleazǎ componentele orizontale ale forțelor ocluzale
D. prin versanții lor, asigură conducerea mandibulei în miscarea de lateralitate
E. concentrează solicitările asupra dintilor în axul lung al acestora
135. Conceptul de stabilitate ocluzală implică intricarea următorilor factori:
(pag.177)
A. determinantul anterior (ghidajul anterior)
B. determinantul anterior (dentar)
C. determinantul funcțional (neuromuscular)
D. determinantul posterior (dinții laterali)
E. determinantul posterior (articular temporo-mandibular)

PROTETICĂ DENTARĂ
E suprafata ocluzalǎ situatǎ în afara tablei ocluzale este datǎ de versanti interni
cuspidieni
A. este descris ca find unghiul pe care il face traiectoria de deplasare a condilului
orbitant cu planul sagital
B. este descris ca find unghiul pe care il face traiectoria de deplasare a condilului
pivotant cu planul sagital
C. este descris ca fiind unghiul pe care il face traiectoria de deplasare a condilului
orbitant cu planul transversal
D. are valori cuprinse între 90-120°
E. are valori cuprinse între 7-30°
132. Schema ocluzalǎ ,,freedom in centric" presupune: (pag.178)
A. deglutiția se realizează în relație centrică
B. mișcarea de propulsie asigurată de ghidajul incizal
C. existența la nivel ocluzal a unei zone de libertate a cuspidului de sprijin pe
suprafața ocluzală antagonistă de 5-10 mm
D. raportul ocluzal este de tip cuspid-creastǎ marginalǎ
E. contacte dento-dentare la toți dinții frontali şi laterali
133. Unghiul Benett: (pag.186)
A. este realizat de traiectoria de deplasare a condilului pivotant cu cea a
condilului orbitant
B. este realizat de traiectoria de deplasare a condilului orbitant cu planul medio-
sagital
C. este realizat de traiectoria de deplasare a condilului pivotant cu planul medio-
sagital
D.are valori cuprinse între 7 şi 30°
E. are valoarea de 33°
4. Cuspizii de sprijin au următoarele roluri, cu excepția: (pag. 177)
A.mențin dimensiunea verticalǎ de ocluzie
B. nu permit migrări ale dinților
C. anuleazǎ componentele orizontale ale forțelor ocluzale
D. prin versanții lor, asigură conducerea mandibulei în mișcarea de lateralitate
E. concentrează solicitările asupra dinților în axul lung al acestora
135. Conceptul de stabilitate ocluzală implică intricarea următorilor factori:
(pag.177)
A. determinantul anterior (ghidajul anterior)
B. determinantul anterior (dentar)
C. determinantul funcțional (neuromuscular)
D. determinantul posterior (dinții laterali)
E. determinantul posterior (articular temporo-mandibular)
195

PROTETICA DENTARA
136.Triunghiul lui Spirgi: (pag.184)
A. are o bazǎ de 2 mm orientatǎ anterior
B. descrie libertatea de miscare a cuspidului de sprijin ,,in centric"
C. are o înǎlţime de 1,25-1,5 mm
E. mai poartǎ denumirea de ,triunhi de toleranţǎ lateralǎ”
* 137. În poziţia fiziologic de posturǎ (repaus), între arcadele dentare se poate
evidenția o uşoarǎ inocluzie de: (pag. 183)
A.1mm
B. 1,2-4mm
C. 4-6mm
D.0,5mm
E. sub 1 mm
* 138. Elementele de morfologie dentarǎ cu rol de sprijin al ocluziei sunt
sistematizate de către Abjean și Korbendeau în: (pag. 177)
A. cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferiori
B. marginile libere ale caninilor superiori
C. marginile libere ale incisivilor superiori
D. cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor inferiori
E. cuspizii vestibulari și premolarilor şi molarilor superiori
* 39. Observând arcadele dentare din norma frontală, se remarcǎ:(pag.176)
A. curba sagitală de ocluzie a lui Spee
B. planul de ocluzie
C. planul de la Frankfurt
D. curba transversalǎ de ocluzie
E. planul lui Camper
*140.Condilul mandibular are un diametru antero-posterior de: (pag. 181)
A. 6-8mm
B. 8-10mm
C. 10-12mm
D.16-18mm
E. 18-20 mm
* 141. Lungimea pantei tuberculului articular are o valoare medie de: (pag. 181)
A. 8mm
B.9mm
C.10mm
D.11mm
E. 12mm
142. Concepția ocluzalǎ "freedom în centric" se caracterizează prin:(pag.178)
A. deglutitia se efectueazǎ în intercuspidarea maximǎ
B. raport tripodic cuspid/fosetǎ
C. raport ocluzal cuspid/creastǎ marginalǎ
D. în lateralitate,protectie caninǎ
E. deglutitia se efectueazǎ în relatie centricǎ

PROTETICA DENTARA
143. Importanta pozitiei de intercuspidare maximǎ constă în faptul cǎ: (pag.183)
B. permite contracția simetrică, egală și maximă a muschilor ridicǎtori ai
mandibulei
C. orienteazǎ forțele ocluzale în axul lung al dintilor
E. asigură stabilitatea mandibulei faţă de maxilar
A.unghiul delimitat pe fetele ocluzale ale dinților între traiectoriile de
laterotruzie şi mediotruzie va fi mai mare
B. unghiul delimitat pe fetele ocluzale ale dinților între traiectoriile de
laterotruzie și mediotruzie va fi mai mic
C. relieful ocluzal trebuie să fie mai şters
D.concavitatea fefelor palatine ale frontalilor superiori trebuie să fie mai
accentuatǎ
E. toate variantele sunt gresite
* 145. Conform lui M. Spirgi, triunghiul de toleranta ocluzala are o inaltime de:
(pag.184)
A.0,2-1,75mm
B. 1,75-2mm
C. 2-4mm
D.4mm
E.0mm
146. Elementele de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei sunt
reprezentate de urmǎtoarele clase: (pag. 177)
A. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor mandibulari
B. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor maxilari
C. marginile libere ale caninilor mandibulari și cele incizale ale incisivilor
mandibulari
D. marginile incizale ale incisivilor şi caninilor maxilari
E. cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor maxilari
*
147.Ligamentele articulației temporo-madibulare sunt următoarele, cu
exceptia: (pag.182)
A. ligamentul temporo-mandibular
B. ligamentul încrucişat
C. ligamentul sfeno-mandibular
D.ligamentul stilo-mandibular
E. ligamentul medial
* 148. Ce procent din dimensiunea vestibulo-orală a dinților posteriori îl
reprezintǎ tabla ocluzalǎ? (pag.176,177)
A. 50-60%
B.30-40%
C. 40-50%
D.70%
E.25%

PROTETICA DENTARA
149. Elementele de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei conform lui
Abjean și Korbendeau, sunt:(pag.177)
A. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molamilor inferiori
C. marginile libere ale caninilor inferiori și cele incizale ale incisivilor inferiori
E. cuspizii linguali ai premolarilor și molarilor inferiori
150. Triunghiul lui Spirgi nu este echivalent cu: (pag.184)
A. long centric
B. freeway space
C. freedom ,in centric"
D. spatiul minim de vorbire
E. ocluzia habitualǎ
151. Morfologia ocluzală a dinților este direct influențată de unghiul Benett, dar
și de distanța intercondiliană. Astfel: (pag. 186)
A. cu cât unghiul Benett este mai mare, cu atât relieful ocluzal trebuie sǎ fie mai
sters
B. cu cât unghiul Bennet este mai mare, cu atât concavitatea fetelor palatine ale
frontalilor superiori trebuie sǎ fie mai accentuate
C. cu cât distanta intercondilianǎ este mai mare, cu atât unghiul delimitat de
fetele ocluzale ale dinților între traiectoriile de laterotruzie şi mediotruzie va fi
mai mare
D. cu cât unghiul Benett este mai mare, cu atât unghiul dintre traiectoriile de
laterotruzie și protruzie va fi mai mic
E. cu cât distanța intercondiliană este mai mare, cu atât unghiul delimitat de
fetele ocluzale ale dinților între traiectoriile de laterotruzie şi mediotruzie va fi
mai mic
152. Pentru stopurile ocluzale de clasa I: (pag.177)
A. cuspizii premolarilor și meziali ai molarilor realizează contacte cu creasta
marginală distală a omologului și creasta marginală mezială a dintelui situat
mezial de acesta
B. cuspizii premolarilor realizează contacte cu creasta marginală mezialǎ a
omologului şi creasta marginală distală a dintelui situat mezial de acesta
C. cuspizii premolarilor realizeazǎ contacte cu creasta marginalǎ mezialǎ a
omologlui și creasta marginală distală a dintelui situat distal de acesta
D. cuspizii distali ai molarilor secunzi și de minte și centrovestibular al molarilor
1 contacteazǎ tripodic în fosa centralǎ antagonistă
E. cuspizi distali ai molarilor secunzi și de minte și centrovestibulari ai molarului
1 contaceaza in foseta distală antagonistă
* 153. Panta tuberculului articular are următoarele caracteristici, cu o exceptia:
(pag.181)
A.are o înclinatie de 15-55°
B. are o înclinație cu o medie de 33°
C. are o înclinatie de 5-55°
D.are o lungime a pantei de 9 mm
E.este caracterizată de înclinație și lungime

PROTETICA DENTARA
154. Ocluzia funcfionala, dupǎ Korber, este caracterizatǎ de existenta a 6 factori
Printre acestia se aflǎ:(pag. 179)
A. factorul timp
B. factorul fortǎ
C. factorul cantitativ
D. factorul de mişcare
E. factorul emotional
* 155. Care din următoarele afirmafii legate de determinantul posterior
A. prelungirile axelor lungi condiliene formeazǎ un unghi deschis anterior cu
valori cuprinse între 140-160°
B. posterior, meniscul articular este locul de inserție al capsulei articulare şi al
fascicolului superior al mușchiului pterigoidian lateral
E. panta tuberculului articular are o înclinație de 5-55°
PROTETICA DENTARA
15. EDENTATIE PARTIALA REDUSA
* 1.Conform clasificǎrii edentatiei partiale enuńtată de Colegiul
American de Protetică Dentară, criteriul 2, clasa 2 se referǎ la: (pag.196)
A. dinții stâlpi sunt afectați sever
B. dinții stâlpi nu necesită tratament preparator
C. dinfii stâlpi necesitǎ tratament parodontal, endodontic, ortodontic în 1-
2 sextante
D. dinții stâlpi necesitǎ tratament parodontal, endodontic, ortodontic în 3
sextante
E. dintii stâlpi au prognostic rezervat
2. Selectați afirmațiile adevărate despre preparatia fǎrǎ prag a dintilor
pentru restaurările protetice fixe: (pag.203)
A. se mai numeşte “preparatia cu închidere orizontalǎ”
B. se recomandă pentru dinții cu afectare parodontalǎ
C. se realizeazǎ pentru fatete
D. se foloseste o piatra diamantata flacǎrǎ
E. se realizeazǎ pentru dintii cu distrucții coronare subgingivale
3.Selectați afirmațiile false despre abfractie: (pag.193)
A. teoriile cu privire la mecanismele abfractiei sunt controversate
B. poate fi provocată de bruxism sau alte parafuncții ocluzale
C. poate fi provocatǎ de periaj incorect-excesiv
D.este uzură prin suprasolicitare, provocată de reducerea numărului de
dinți aflați în ocluzie
E. are origine mecanicǎ, la distantǎ de locul exercitǎrii fortelor
4.Puntea în extensie realizata pentru tratamentul edentației de incisiv
lateral:(pag.208)
A. poate utiliza drept dinte stâlp caninul
B. poate utiliza drept dinte stâlp incisivul central
C. se va modela fața mezială a extensiei astfel încât să încercuiascǎ într-o
oarecare măsură fața distală a incisivului central
D. se va modela fata distală a extensiei astfel încât să încercuiască într-o
oarecare măsură fața mezială a caninului
E. se eliminǎ contactele ocluzale statice și dinamice de la nivelul extensiei
* 5. Clasa a II-a, tiparul 2 al indexului Eccles folosit pentru cuantificarea
leziunilor erozive dentare semnificǎ: (pag.194)
A. uzură regulată cu margini bine delimitate
B. uzurǎ neregulată cu margini bine delimitate
C. uzurǎ incipientă la frontalii maxilari
2

PROTETICÃ DENTARA
D.uzurǎ avansatǎ în dentinǎ pe vestibular la dinfii frontali
E. uzurǎ avansatǎ în dentinǎ pe oral la dinfii frontali
6.Protezele dentare fixe monolitice: (pag.193)
A. pot fi aliaje metalice
B. pot fi din materiale compozite
C. pot fi metalo-ceramice
D. pot fi metalo-compozite
E. nu pot fi confectionate din acrilate
7. La proba intraorală a lucrării protetice fixe, verificarea şi adaptarea
ocluzală semnificǎ: (pag.217)
A. introducerea aței dentare necerate cu o ușoară dificultate între lucrare și
dintii vecini
B. lucrarea trebuie sǎ asigure contacte stabile cu antagoniştii
C. verificarea ocluziei îcepe în pozitia de relatie centricǎ
D.se controleazǎ mai întâi contactele ocluzale existente în absența lucrării
protetice
E. adaptarea ocluzală se face cu pietre de oxid de aluminiu în cazul
ceramicii
8. In protetica fixă, reculul lingurii și amprentei poate fi contracarat prin
urmǎtoarele:(pag.215)
A. utilizarea lingurilor metalice
B. aplicarea deasupra materialului chitos, inaintea amprentǎrii, a unei folii
de plastic
C. amprentarea dinților cu material chitos după șlefuirea lor
D. deretentivizarea înainte de amprentare a zonelor retentive
E. asigurarea unei grosimi suficiente de material
* 9. Printre caracteristicile cimentului ideal utilizat pentru cimentarea
lucrǎrilor protetice fixe nu se menționează: (pag. 218)
A. sǎ fie bacteriostatic
B. sǎ fie cariostatic
C. sǎ aibǎ timp de lucru lung
D. sǎ adere la dinti
E. sǎ aibǎ timp de priza scurt
10. Adâncimea la care se face plasarea subgingivală a marginilor
preparatiilor dintilor stâlpi: (pag.199)
A. nu depinde de profunzimea inițială a şantului gingivo-dentar
B. este de 0.5-0.7 mm pentru santurile superficiale
C. se face la jumătatea profunzimii șanfului gingival când acesta are circa

PROTETICA DENTARĂ
D.se face la jumatatea profunzimii sanfului gingival când aceste are cel2 mm adâncime
- E. este de 0.5-0.7 mm pentru şanturile cu o adâncime inifialǎ mai mare demult 1.5 mm adâncime
2 mm la nivelul cǎrora s-a realizat gingivectomie preparatorie cu
reducerea adâncimii la cel mult 1.5 mm
11. Polisulfidele utilizate pentru amprentare în protezarea fixǎ: (pag.211)
A. sunt hidrofile
B. au stabilitate dimensionalǎ scǎzutǎ
C. timpul de lucru este suficient
D. au elasticitate bunǎ
E. au miros neplǎcut
*12. Despre amprenta bimaxilară în ocluzie utilizată în protezare fixǎ
sunt adevărate următoarele, cu excepția: (pag. 212)
A.este contraindicată pentru mai mult de 2 coroane singulare
B. este indicatǎ pentru punti
C.se realizeazǎ în pozitia de intercuspidare maxima
D. amprenta fǎrǎ lingurǎ este contraindicatǎ
E. se poate lua atât prin tehnica de spǎlare, cât şi prin tehnica în dublu
amestec
13.Coroanele metalice de acoperire totalǎ: (pag. 206)
A. sunt indicate pe dinți laterali pe care se aplicǎ sisteme de menținere,
sprijin și stabilizare pentru protezele parțiale mobilizabile
B. pentru eliminarea dezavantajului estetic pot fi înlocuite cu coroane
monolitice din zirconiu
C. sunt indicate pe dinți frontali și laterali cu abfracție
D. sunt indicate pentru imobilizarea dinților parodontotici
E. longevitatea lor nu a fost demonstrata
14.Inlay-onlay:(pag.192)
A. sunt inlay-uri MOD cu extensia preparației la nivelul întregii suprafete
vestibulare a dintilor stâlpi
B. sunt proteze fixe unitare intracoronare cu extensie extracoronarǎ
C. preparația dintelui depinde de tipul materialelor de restaurare utilizate
D. sunt inlay-uri MOD cu extensia preparației la nivelul întregii suprafete
ocluzale a dinților stâlpi
E. pot fi realizate doar din ceramicǎ

PROTETICA DENTARA
15. Principiul estetic de preparare a dinfilor stâlpi pentru protezarea fixǎ:
(pag.202)
B. presupune asigurarea unei vizibilitǎfi minime a metalului
C. suprafetele ocluzale trebuie sǎ fie ceramice
D. presupune asigurarea unei grosimi maxime a ceramicii
E. marginile trebuie sǎ fie accesibile vederii directe
*16. In protetica fixă, fuga materialului fluid cu înregistrarea limitelor
preparației de către materialul de consistență crescută este cauzatǎ de:
(pag.214)
A. vâscozitatea materialelor de amprentǎ incorect alese
B. utilizarea incorectǎ a adezivului
C. presarea puternică a lingurii pe câmpul protetic
D. excesul de sânge şi salivǎ în şantul gingivo-dentar
E. prezenta snurului de evictiune gingivalǎ
*17. Clasificarea edentatiei parțiale conform Colegiului American de
Proteticǎ Dentarǎ utilizeazǎ 4 criterii diagnostice: (pag. 195)
A. Starea dinților stâlpi, 2. Raporturile ocluzale, 3. Crestele edentate,
4. Întinderea si topografia breselor
B. Starea dinților stâlpi, 2. Raporturile ocluzale, 3. Întinderea şi
topografia breselor, 4. Crestele edentate
C. Întinderea şi topografia breşelor, 2. Raporturile ocluzale,3.
Crestele edentate,4. Starea dintilor stâlpi
D. Întinderea şi topografia breşelor, 2. Starea dintilor stâlpi,3.
Raporturile ocluzale,4. Crestele edentate
E. Afectare minimǎ, 2. Afectare moderatǎ, 3. Afectare substanţialǎ, 4.
Afectare severǎ
18.Despre realizarea coroanei cu pivot radicular sunt adevărate
urmǎtoarele(pag.192)
A. rădăcinile dentare trebuie sǎ fie paralele
B. este ultima restaurare mobilǎ ce poate fi realizatǎ la pacientul respectiv
C. lucrǎrile realizate au un caracter "terminal"
D. cerințele de paralelism între preparații sunt mai riguroase în cazul
restaurǎrilor cu pivoturi radiculare decât în cazul coroanelor de înveliș
E.cerințele de paralelism între preparații sunt mai puțin riguroase în cazul
restaurărilor cu pivoturi radiculare decât în cazul coroanelor de înveliş

19. Grosimea metalului restaurǎrilor protetice fixe: (pag.201)A. este de minim 1.5 mm pe cuspizii de
sprijin pentru restaurǎrile total - B. este de minim 1 mm pe cuspizii de sprijin pentru restaurǎrile
totalmetalice metalice C. este de 1 mm pe cuspizii de ghidaj pentru restaurǎrile total metalice D. este
de minim 0.5 mm pentru restaurǎrile total metalice E. este de minim 0.5 mm pentru restaurǎrile
mixte metalo-ceramice20. Despre protezele dentare sunt adevărateurmǎtoarele:(pag.191)A. sunt în
general piese flexibile B. sunt realizate în afara cavității orale, cu ajutorul laboratorului de tehnicǎ
dentarǎC. lucrǎrile protetice fixe prezintǎ fixare ireversibilǎ sau reversibilǎD. protezele mobilizabile nu
pot fi îndepǎrate de cǎtre pacient E. protezele mobilizabile pot fi îndepǎrtate doar de medicul
dentist21.Preparația la caninii maxilari pentru coroane metalice 3/4 implicǎ:(pag.204)A. reducerea de
2 mm pe lingual şi incizal B. realizarea unui prag cervical tip sfert de elipsǎ pe lingual si incizal C. limita
cervicalǎ se realizeazǎ cu instrumente efilate D.reducerea de 1.5 mm pe lingual și incizal E. pentru
retentie suplimentară şi rezistentă se adaugă incizal o preparatie pentru pin intradentinar22.
Coroanele parţiale 34 sunt indicate: (pag. 206)A. pe dinti frontali şi laterali vitali B. că elemente de
agregare distale în breşele unidentare C. că opțiune restauratoare alternativă la pinlay și pinledge la
pacienții cu boala de reflux gastro-esofagian D. pentru imobilizarea dinților laterali parodontotici E. pe
dinții cu înălțime coronară mică23. Punțile în extensie: (pag. 208)A. sunt sprijinite la ambele
extremităț de dinți stâlpi B. sunt considerate soluții protetice riscante C. pot fi utilizate pentru
tratamentul edentației de incisiv lateral, folosind cǎ dinte stâlp caninul D. pot fi utilizate pentru
tratamentul edentației de incisiv lateral,folosind cǎ dinte stâlp incisivul central E. pot fi utilizate
pentru tratamentul edentației de premolar 1

PROTETICA DENTARA
24. Pentru menfinerea vitalitǎjii pulpare la nivelul dinfilor preparati:
(pag.198)
A. trebuie evitate agresiunile fizico-chimice
B.este necesarǎ exereza corespunzǎtoare a dentinei cariate
C. preparea nu se realizeazǎ sub anestezie pentru a controla direct pragul
durerii
D. trebuie evitată protezarea provizorie
E. trebuie evitatǎ cresterea temperaturii în timpul preparatiei peste 5.5℃
* 25. Despre reconstituirea corono-radiculară folosită în protezarea fixǎ
sunt adevărate următoarele, cu exceptia: (pag.204)
A.este o piesǎ proteticǎ intrmediarǎ care reface un bont protetic în
vederea acoperirii cu o coroanǎ partialǎ
B.se poate realiza indirect de cǎtre laboratorul de tehnica dentara
C. se poate realiza direct de cǎtre medic
D.pot fi confectionate din aliaje nobile, nenobile sau titan
E. pot fi prefabricate
* 26. Alegeți afirmația adevărată despre metoda laserului pentru
evicțiune gingivală în protezarea fixǎ:(pag.210)
B. actioneazǎ la nivelul epiteliului extern al şanțului gingivo-dentarA. necesitǎ anestezie profundǎ
C. nu poate fi folosit în vecinătatea restaurărilor metalice
D.se realizeazǎ vaporizarea unui strat de țesut gingival și coagularea
instantanee
E. riscul de retracție gingivalǎ este mai mare decât în cazul bisturiului
electric
*
27. Printre factorii care favorizeazǎ deschiderea accidentalǎ a camerei
pulpare sau/și apariția îmbolnăvirii pulpare se numără următoarele, cu
exceptia:(pag.198)
A. volumul mic coronar
B. volumul mic al camerei pulpare la dinții pacienților tineri
C. volumul mare al camerei pulpare
D.leziunile coronareşi tratamentele preexistente
E. dinți cu pungi parodontale sau patologia de furcație radicularǎ
28.Molarii de minte pot fi utilizați că dinți stâlpi în protezarea fixă dacǎ:
(pag.208)
A. nu au înclinǎri marcate
B. sunt complet erupti
C. au rǎdǎcinile unite
D. au o zona corespunzǎtoare de gingie fixǎ (câtiva centimetri)

PROTETICA DENTARA

E. au o zona corespunzǎtoare de gingie mobila (câtiva milimetri)

*29. Conform clasificǎrii lui Costa pentru edentatile partiale: (pag.195)
- A. edentatia 14,13 este numitǎ frontalǎ
B. edentatia 14,13 este numitǎ lateralǎ
C. edentația 14,13 este numitǎ frontalǎ extinsǎ
D. edentaţia 14,13 este numitǎ lateralǎ extinsǎ
E. edentația 14,13 este numită laterală întinsǎ
30. Despre capacitatea dintilor stâlpi de a suporta solicitǎrile mecanice de
la nivelul corpului de punte sunt adevărate următoarele: (pag.207)
A. a fost clasic legată de mărimea suprafetelor radiculare implantate în
osul alveolar
B. lungimea mezio-distalǎ a edentatiilor ce pot fi restaurate într-o manierǎ
durabilă prin protezare fixă depinde de capacitatea dinților stâlpide a
suporta solicitǎri mecanice suplimentare
C. Johnson postula cǎ doi dinți stâlpi pot sustine doi intermediari ai
corpului de punte
D. pierderea de suprafatǎ parodontalǎ este liniară în raport cu scǎderea în
lungime a implantǎrii radiculare
E. legea lui Ante sustine cǎ suprafata radicularǎ a dinților stâlpi de punte
trebuie să fie el puțin egalǎ cu cea a dinților absenti
31. Conform clasificării lui Costa pentru edentatiile partiale: (pag.195)
A. breşa edentată lateralǎ este limitată doar anterior de dinţi restanţi
B. edentația subtotală este caracterizată de absenta câtorva dinti de pe
arcadǎ
C. edentația extinsă trece din zona laterală în zona frontală sau invers
D. breşa edentatǎ frontalǎ este limitatǎ la ambele extremitǎti de dinti
restanti
E. breşa edentatǎ terminalǎ este limitatǎ doar anterior de dinți restanți
32. Coroanele metalice de acoperire totală sunt indicate: (pag.206)
A. pe molari și premolari cu distrucții importanteprin carie
B. pe dinți laterali cu înălțime coronară mică
C. pentru închiderea tremelor la dinti frontali vecini
D. pentru imobilizarea dinților frontali parodontotici
E. cǎ elemente de agregare distale în puntile dentare

PROTETICA DENTARA
pentru proteze fixe unitare şi a dintilor stâlpi se obtine prin: (pag. 197)
A. alegerea unor PFU minim invazive
B. alegerea restaurǎrilor mixte în defavoarea celor monolitice
C. urmărirea conturului natural al dinților în timpul preparării
D. crearea convergentei ocluzale ideale a preparatiei de 4 grade
E. crearea convergentei ocluzale ideale a preparatiei de 5 grade
34. La proba intraorală a lucrării protetice fixe, verificarea şi adaptarea
la nivelul punctelor de contact cu dinții vecin implică următoarele:
(pag.216)
A. contactul proximal normal trebuie sǎ permitǎ trecerea unei ate dentare
necerate cu o ușoară dificultate
B.când contactul proximal este prea strâns pacientul acuză tensiune în
dintii antagonisti
C. un contact proximal prea slab favorizează impactl alimentar asupra
papilei interdentare
D. contactul proximal prea slab nu trebuie corectat
E. verificarea punctului de contact se poate face și cu ajutorul benzilor
Mylar
35. Rezistenta structurala a restaurărilor protetice: (pag. 200)
A. se referǎ la caracteristicile preparatiei dentare care se opun desprinderii
restaurării în axul de insertie
B.se referǎ la caracateristicile preparației dentare care se opun forțelor cu
componenta orizontală, funcționale sau parafunctionale
C. se referă la prevenirea deformării, uzurii şi desprinderii materialelor
stratificare
D. se referǎ la prevenirea fracturii materialelor de restaurare în conditii
clinice
E. retentia protezelor fixe poate fi influentatǎ de geometria preparației
36. Ceramicile cu matrice vitroasă utilizate pentru protezǎri fixe cuprind:
(pag.201)
A. ceramicile feldspatice
B. ceramicile desintezǎ
C. zirconiu stabilizatǎ
D. leucitele
E. zirconiu armată cu alumină

PROTETICA DENTARA
* 37. Referitor la planul de tratament protetic fix al edentafilor partiale
sunt adevărate următoarele afirmații, cu exceptia:(pag.207)
A. resorbtia severa a procesului alveolar complica suplimentar protezarea
edentatiei
B. pentru protezarea edentatiilor la care nu au apǎrut migrǎri ale dintilor
restanți este nevoie de interventii suplimentare la nivelul acestora
C. este formal contraindicatǎ protezare edentafiilor din zona frontala în
absența asigurării suportului posterior
D. curbele ocluzale modificate sever prin migrǎri nu permit realizarea
unor lucrări protetice funcționale și estetice
E. în raport cu spatiile edentate, dintii vecini suferǎ frecvent diverse grade
de inclinare
38.Pentru a evita formarea bulelor de aer în amprenta utilizatǎ în
protezarea fixǎ: (pag.213)
A. se recomandǎ utilizarea sistemelor automate de malaxare a materialelor
B.se recomandǎ cǎ vârful seringii sǎ nu pǎrǎseascǎ masa materialului de
amprentă în timpul injectării materialului fluid
C. se recomandǎ sǎ se sufle puternic cu aer asupra materialului fluid
injectat
D. se recomandă injectarea prematură a materialului fluid
E.se recomandă apăsarea insuficientă a lingurii pe câmpul protetic
* 39. Uzura “ad palatum” este caracteristică următorului tip de raport
ocluzal:(pag.194)
A. ocluzia psalidodontǎ
B. ocluzia adâncǎ
C. ocluzia labiodontǎ
D.ocluzia inversǎ
E. ocluzia deschisǎ
40. Protezele fixe unitare extracoronare cu agregare intracoronară:
(pag.192)
A. sunt inlay-uri MOD cu extensie preparației pe suprafata ocluzalǎ
B. în preparație se înglobează pufuri parapulpare
C. știfturile corespunzătoare puțurilor parapulpare se asociazǎ coroanelor
totale de pe dintii frontali
D. sunt variante constructive ale unor proteze mobile unitare
extracoronare
E. sunt variante constructive ale unor proteze fixe unitare extracoronare

PROTETICA DENTARĂ
41. Despre limita cervicalǎ a preparafiei dinfilor stâlpi sunt adevǎrate
urmǎtoarele: (pag.199)
A. plasarea ideala este supragingivalǎ
B. plasarea subgingivalǎ este indicată în prezenta unor leziuni
C. avantajele limitei cervicale subgingivale sunt lezarea accidentalǎ a
insertiei epiteliale
D. plasarea subgingivalǎ a limitei cervicale necesitǎ masuri suplimentare
pentru controlul fluidelor în faza de cimentare finala
E. plasarea supragingivalǎ a limitei cervicale evita lezarea accidentala a
parodontiului apical
42. Conform clasificării edentației parfiale enunțată de Colegiul American
de Protetică Dentară criteriul 3, clasa a 4-a se referă la: (pag.197)
A. raporturi ocluzale sever afectate
B.este necesară reconstrucția schemei ocluzale
C. nu este necesară modificarea dimensiunii verticale de ocluzie
D. raporturile interarcadice și intermaxilare de clasa 1
E. raporturile interarcadice și intermaxilare de clasa a II-a diviziunea 2
*43.Protezele fixe unitare extracoronare includ următoarele, cu
exceptia:(pag.191)
A. coroanele totale
B. onlays
C. table tops
D. inlay
E. overlays
44. Despre prepararea dinților frontali pentru protezare fixă sunt
adevǎrate urmǎtoarele: (pag.203)
A. prepararea ocluzală reproduce fosele şi santurile
B. prepararea vestibulară se realizează într-un plan
C. prepararea pe fata lingualǎ se realizeazǎ în 2 planuri (cervical şi
incizal)
D. prepararea vestibularǎ se realizeazǎ în 2 planuri
E. reducerea marginii libere se realizeazǎ prin aplicarea instrumentarului
abraziv perpendicular pe axul lung al dintelui antagonist
45. Selectați caracteristicile generale ale protezelor fixe: (pag. 191)
A.sunt fixate permanent la nivelul dinților restanți sau implanturilor
dentare
B. deplasǎrile functionale sunt mai mari decât cele ale dintilor naturali
C. prezintǎ sprijin muco-osos (în cazul lucrǎrilor agregate pe dinti

PROTETICA DENTARA
restanti)
D. prezintă un potential mai bun de integrare morfo-functionalǎ
comparativ cu protezele mobilizabile
E. au un volum mai mare decât cel al dinilor antagonisti
46.Condițiile clinice şi radiologice care permit realizarea unei
reconstituirii corono-radiculare pentru protezare fixǎ includ: (pag.204)
A. rădăcina dreaptă pe lungimea de lucru recomandatǎ
B. raportul rădăcină/coroană măsurat pe radiografia retroalveolarǎ
subunitar
C. acces clinic pentru dezobturare radicularǎ pe lungimea de lucru
D. prezenta radiologică a leziunilor cronice periapicale
E. raportul coroană/rădăcina mǎsurat pe rdiografia retroalveolarǎ
supraunitar
* 47.Alegeți afirmația falsă despre verificarea funcționalității la proba
intraoralǎ a lucrării protetice fixe: (pag.217)
A. se referǎ la evaluarea masticatorie, foneticǎ şi esteticǎ
B. în cadrul evaluării masticatorii se verifică poziția și forma marginii
incizale
C. în cadrul evaluǎrii masticatorii se verifică relația dintre cuspizii
vestibulari maxilari și cei mandibulari
D. în cadrul evaluării estetice se verifică forma și poziția dinților în
ansamblu
E. în cadrul evaluării estetice se verifică spațiul negativ pe fondul cǎruia
se vad ambrazurile incizale
48. Erorile critice ale preparafiilor pentruprotezele dentare fixe includ:
(pag.205)
A. nerespectarea morfologiei ocluzale
B. spatiul ocluzal insuficient
C. limita cervicalǎ neclarǎ
D. conicitate mai mare de 30 de grade
E. atingerea involuntară a dinților vecini
49. Conform clasificării edentației parțiale enunțată de Colegiul American
de Protetică Dentară, criteriul 3, clasa 2 se referă la: (pag. 196)
A. raporturile ocluzale sunt minim afectate
B. raporturile ocluzale sunt substanțial afectate
C. raporturile ocluzale sunt moderat afectate
D. raporturile interarcadice şi intermaxilare de clasa 1
E. este necesar tratament preparator ocluzal limitat

PROTETICA DENTARA
50. Alegeti afirmafile false despre elementele de agregare care
B. pot fi reprezentate de reconstituiri corono-radiculare
D. sunt frecvent reprezentate de coroane de învelis total
E. sunt frecvent reprezentate de coroane de învelis partial
51. Caracteristicile cimentului ideal utilizat în cimentarea lucrărilor
protetice fixe sunt: (pag.218)
A. timp de lucru lung
B. timp de priza lung
C. sigilare bunǎ
D. bactericid
E. solubilitate mare
* 52. Conform clasificării lui Costa, edentația 23,24 este numitǎ:
(pag.195)
A. frontalǎ
B. lateralǎ
C. frontalǎ extinsǎ
D. frontalǎ întinsǎ
E. lateralǎ extinsǎ
53.Despre pivotul radicular utilizat pentru protezarea fixă a edentațiilor
parțiale sunt false următoarele:(pag.205)
A. la dintii plriradiculari se poate realiza un pivot pe rădăcina cea mai mică
B. la dinții pluriradiculari se pot realiza pivoți convergenti
C. pentru tehnicile directe se utilizeazǎ pivoți prefabricati
D. pivoții prin înfiletare nu au risc de fractură radicularǎ
E. la dintii monoradiculari se pot realiza pivoti prin tehnica pivot-cheie sau
clavetǎ/zǎvor
54.
protetica fixă, atașarea șnurului de evicțiune la amprentǎ este o
eroare determinatǎ de: (pag.205)
A. plasarea incorectǎ a snurului
C. utilizarea adezivului
B. lungimea șnurului mai mare decât perimetrul santului gingivo-dentar
D. capetele snurului au fost lǎsate prea lungi
E. utilizarea astringentelor

PROTETICA DENTARA
55. Despre prepararea dintilorlaterali pentru protezare fixǎ sunt
adevărate urmǎtoarele:(pag.203)
A. prepararea ocluzalǎ reproduce fosele şi sanfurile
B. prepararea ocluzalǎ respectǎ morfologia dintelui
C. prepararea ocluzalǎ se realizeazǎ în 2 planuri (cervical şi incizal)
D. pozitia instrumentului pe fafa ocluzalǎ este paralelǎ cu înclinarea
E. poziția instrumentului pe fetele axiale este orientata în axul de insertiepantelor cuspidiene
al restaurǎrii
* 56. Despre verificarea stabilității punții la proba intraoralǎ a acesteia
sunt adevărate următoarele, cu excepția: (pag. 216)
A.lucrarea proteticǎ nu trebuie sǎ prezinte basculǎri
B. sediul basculǎrii poate fi un contact nedorit între corpul de punte si
creasta edentatǎ
C. lucrarea protetica fixǎ trebuie sǎ fie pasivǎ
D. în cazul protezării pe implanturi lipsa pasivitătii este compensatǎ din
adaptare parodontalǎ
E. lucrarea protetica fixǎ nu trebuie sǎ inducă forte nefavorabile
57.In protetica fixǎ, reculul lingurii şi amprentei: (pag. 215)
A. determinǎ defectele vizibile ale amprentei
B.se produce în special în cazul amprentelor luate cu materiale cu
consistentǎ chitoasǎ
C. presiunea aplicată în timpul inserției lingurii încărcate cu materialul
chitos duce la flectarea în exterior a pereților lingurii
D. pentru contracararea acestei erori se recomandǎ folosirea lingurilor din
materiale plastice
E. este o eroare determinata de alegerea incorectă a lingurii că dimensiune
(lingura prea scurtǎ)
* 58. Alegeti afirmația falsă despre protezările fixe: (pag. 201)
A. coroanele total ceramice din ceramicǎ feldspatica necesitǎ grosimi de 2
mm ocluzal/incizal
B.coroanele realizate din ceramici policristaline necesitǎ reducere
ocluzalǎ/incizala de 1.5 mm
C. fațetele realizate din zirconiu cu disilicat de litiu necesitǎ o grosime de
0.4mm
D.tehnica CAD CAM nu este recomandatǎ dacǎ preparatia dentara
prezintǎ detalii foarte fine (şanturi)
E. fațetele realizate din ceramică cu disilicat de litiu necesită o grosime de
1mm

PROTETICA DENTARA59. In protetica fixǎ, materialul de amprenta nu a fǎcut priza dacǎ:(pag.214)A. au

fost folosite materiale expirate B.în sanful gingivo-dentar a fost prezenta solutia astringentǎ care a
inhibat priza materialului C. a fost înglobatǎ o cantitate prea mare de catalizator D. au fost folosite
mânuși de latex la malaxarea siliconilor de adiție E. au fost folosite mânusi de latex la malaxarea
hidrocoloizilor ireversibili*60.Amprenta de spălare utilizată în protezarea fixă: (pag.212)A. este o
tehnica într-un singur timp B. se mai numeşte single mix technique C. materialul fluid trebie aplicat pe
tot câmpul protetic D. materialul fluid trebuie aplicat doar la nivelul dinților preparati E. materialul
folosit este de consistentǎ medie61.Avantajele siliconilor de adiție utilizați pentru amprentare în
protezarea fixǎ sunt:(pag.211)A. sunt disponibili în toate vâscozitǎţile B. stabilitate dimensionalǎ
excelentǎC. timp de prizǎ scurt D. hidrofobi E. rezistenta la rupere slabǎ62. Amprenta în dublu
amestec utilizată în protezarea fixă: (pag. 212)A. este o tehnicǎ în doi timpi B. utilizeazǎ un singur
material în consistente diferite care fac priza în acelaşi timp C. tehnica se preteazǎ pentru hidrocoloizi
reversibili D. se mai numeste şi single mix technique E. se poate produce fuga materialului fluid și
înregistrarea limitelor preparației de către materialul cu consistentǎ crescutǎ63. Pivotul radicular
utilizat pentru protezarea fixă a edentatiilor partiale:(pag.205)A.trebuie sǎ aibǎ o lungime de maxim
1/2 din lungimea rădăcinii B. trebuie să aibă un diametru de circa 1/3 din diametrul radicular C.
prepararea trebuie sǎ asigure mentinerea unei obturații de canal pe o D. dacă în cursul preparării se
produce dezobturarea completǎ a canaluluiportiune de minim 4 mm radicular, nu este necesarǎ
refacerea obturației de canal E. este recomandat că prepararea lăcașului pentru pivot să se realizeze
sub izolare cu diga

64. Despre compozitele auto-foto-polimerizabile utilizate în protezarea fixǎ sunt adevǎrate

urmǎtoarele: (pag. 219)A. sunt cimenturi compozite cu mecanism dual de polimerizare B.au în
componentǎ monomeri adezivi C. au în compoziție monomeri de bază şi monomeri de dilutie D. au
cea mai mare rezistentǎ la tracfiune dintre toate cimenturile E. sunt utilizate pentru cimentare
provizorie* 65. Conservarea structurii dure dentare în cuprinsul preparării dinfilor pentru proteze fixe
unitare şi a dinfilor stâlpi se obfine prin urmǎtoarele:(pag.197)A. alegerea restaurǎrilor monolitice B.
tehnica de preparare cu treaptǎC. plasarea subgingivalǎ a limitei cervicale a preparatiei D. tehnica de
preparare în "lamǎ de cutit"E. plasarea juxtagingivalǎ a limitei cervicale a preparatiei66. Conform
clasificǎrii edentatiei parfiale enuntatǎ de Colegiul American de Protetică Dentară, criteriul 2, clasa 1
se referǎ la: (pag.196)A. dintii stâlpi sunt afectati moderat B. dinţii stâlpi prezintǎ o afectare minimǎC.
dintii stâlpi sunt afectati substantial D. dinții stâlpi nu necesitǎ niciun tratament pregǎtitor E. dinții
stâlpi au prognosticul rezervat67. Cauzele rupturii amprentei utilizate în protezarea fixǎ sunt:
(pag.213)A. injectarea prematură a materialului fluid B. contaminarea materialului fluid injectat pe
preparație cu salivǎ înainte de aplicarea lingurii încărcată cu material de consistentǎ crescutǎC.
utilizarea sistemelor de malaxare a materialelor D. folosirea materialelor de amprenta cu capacitate
de umectare crescutǎE. apăsarea insuficientă a lingurii pe câmpul protetic68. Responsabilitățile
medicului stomatolog față de laboratorul de tehnica dentara sunt: (pag. 215)A. respectarea
termenelor de realizare a fazelor protetice B. corectiudinea înregistrǎrilor realizate C. protocol
antiinfectios pentru componentele trimise în laborator D. respectarea instrucțiunilor primite în fisa de
laborator E. respectarea protocolului antiinfectios pentru componentele trimise în cabinet
PROTETICA DENTARA

64. Despre compozitele auto-foto-polimerizabile utilizate în protezarea fixǎ sunt adevǎrate

urmǎtoarele: (pag.219)A. sunt cimenturi compozite cu mecanism dual de polimerizare - B. au în
componenţă monomeri adezivi C. au în compozitie monomeri de bază şi monomeri de dilutie D. au
cea mai mare rezistentǎ la tractiune dintre toate cimenturile E. sunt utilizate pentru cimentare
provizorie* 65. Conservarea structurii dure dentare în cuprinsu preparǎrii dinfilor pentru proteze fixe
unitare şi a dinților stâlpi se obține prin urmǎtoarele:(pag.197)A. alegerea restaurǎrilor monolitice B.
tehnica de preparare cu treaptǎC. plasarea subgingivalǎ a limitei cervicale a preparatiei D. tehnica de
preparare în “lamă de cutit"E. plasarea juxtagingivalǎ a limitei cervicale a preparatiei66. Conform
clasificării edentației partiale enuntatǎ de Colegiul American de Protetică Dentară, criteriul 2, clasa 1
se referǎ la: (pag. 196)A. dintii stâlpi sunt afectati moderat B. dinții stâlpi prezintă o afectare minimăC.
dinții stâlpi sunt afectati substantial D. dinții stâlpi nu necesitǎ niciun tratament pregǎtitor E. dintii
stâlpi au prognosticul rezervat67. Cauzele rupturii amprentei utilizate în protezarea fixǎ sunt: (pag.
213)A.injectarea prematurǎ a materialului fluid B. contaminarea materialului fluid injectat pe
preparație cu salivă înainte de aplicarea lingurii încărcatǎ cu material de consistentǎ crescutǎC.
utilizarea sistemelor de malaxare a materialelor D. folosirea materialelor de amprenta cu capacitate
de umectare crescutǎE. apăsarea insuficientă a lingurii pe câmpul protetic68. Responsabilitățile
medicului stomatolog față de laboratorul de tehnica dentara sunt:(pag.215)A.respectarea termenelor
de realizare a fazelor protetice B. corectitudinea înregistrǎrilor realizate C. protocol antiinfectios
pentru componentele trimise în laborator D. respectarea instructiunilor primite în fisa de laborator E.
respectarea protocolului antiinfectios pentru componentele trimise în cabinet

PROTETICA DENTARA69. Metoda electrochirurgicalǎ de evicfiune gingivala în protezarea fixǎ:

(pag.210)A. se elimina un strat de fesut gingival din peretele extern al santului gingivo-dentar B. se
utilizeazǎ bisturiul electric C. apare hemoragie D. existǎ un risc mare de retractie gingivalǎE. nu este
necesară o anesteziere profundă a țesuturilor70.Despre uzura dentarǎ sunt adevǎrate următoarele,
cu exceptia:(pag.194)A. poate fi localizatǎ sau generalizatǎB. poate interesa doar smaltul C. uzura
patologicǎ nu modificǎ parametrii ocluzali importanti D. poate duce la cresterea semnificativă a
înălţimii coronare E. poate duce la deschiderea camerei pulpare* 71. Despre cimentarea lucrǎrilor
protetice din zirconiu sunt adevǎrate urmǎtoarele, cu exceptia: (pag.221)A. se recomandă sablarea cu
oxid de aluminiu de 30-50 microni a intradosului coroanelor B.se recomandă că sablarea să fie urmată
de aplicarea unui primer care contine MDP C. se recomandă aplicarea unui primer care conține MDP,
urmatǎ de sablarea intradosului coroanelor D. se recomandǎ cǎ sablarea sǎ se realizeze la maxim 2
bari pentru 20-30secunde E. primerul trebuie aplicat pentru 5 minute72. Conform clasificării
edentației parțiale enunțată de Colegiul American de Proteticǎ Dentară, criteriul 1, clasa 1 se referǎ
la: (pag.196)A. bresele edentate sunt prezente la ambele arcade B. breşa edentată este unică şi
localizată la o singură arcadăC.orice breşǎ edentatǎ care solicitǎ compliantǎ terapeuticǎ sporită din
partea pacientului D. orice breșă frontală maxilară care nu depǎşeşte 2 incisivi E. orice breşă frontală
mandibulară care nu depǎşeste 4 incisivi73.Defectele invizibile ale amprentelor din protezarea fixă
pot fi cauzate de: (pag.215)A. dezinfectia incorectǎB. lipsa înregistrării tuturor elementelor câmpului
protetic C. desprinderea invizibila a amprentei de lingura

D. reculul lingurii si al amprentei E. pozitionarea incorect în cazul tehnicii de spǎlareceramice trebuie

respectate reguli de preparare a dinfilor: (pag. 202)A. reducerea la dintii frontali de 1 mm lingual B.
reducerea la dintii frontali de 2 mm incizal C. contactul ocluzal sǎ fie plasat pe metal sau pe
ceramicǎD. reducerea la dintii laterali de 1 mm pe cuspizii de ghidaj E. reducerea la dinții laterali de
2.5 mm pe cuspizii de sprijin75.In protetica fixǎ, vizibilitatea lingurii prin amprenta poate fi
determinata de: (pag.214)A. alegerea lingurii incorectǎ cǎ material B. presarea puternica a lingurii pe
câmpul protetic C. malaxarea insuficientǎ a materialului de amprenta D. utilizarea incorectǎ a
adezivului E. alegerea incorectǎ a lingurii cǎ dimensiune76.Despre cimentul fosfat de zinc utilizat în
cimentarea lucrǎrilor protetice fixe sunt adevǎrate urmǎtoarele: (pag.218)A. este utilizat pentru
cimentarea provizorie B. se curăţǎ dupǎ priza finalǎC. se curătǎ înainte de priza finala D. adera chimic
la substrat E. asigură închiderea marginalǎ exclusiv mecanic77. Probabilitatea de deschidere
accidentalǎ a camerei pulpare în timpul preparării dinților stâlpi este mai mare: (pag. 198)A.
juxtacingular la dintii frontali B. vestibular la dinții frontali C. ocluzal la dintii laterali D. palatinal la
prepararea pragului cervical E. proximal la prepararea pragului cervical78.Coroanele partiale:
(pag.191)A. pot fi clasice -nu se preparǎ fata distalǎ sau lingualǎ a molarilor B. includ coroanele
proximale care lasă liberǎ fata mezialǎ a molarilor mandibulari basculati mezial C.includ coroanele
colate realizate din metale nenobile sau materiale ceramice D. includ coroanele 3/4 pentru laterali E.
includ onlay-urile
PROTETICA DENTARA

PROTETICA DENTARA
79. Dezavantajele siliconilor de condensare utilizafi pentru amprentare în
protezarea fixǎ sunt:(pag.211)
A. sunt extrem de hidrofobi
B. capacitate de umectare a suprafetelor scǎzutǎ
C. timpul de priza este scurt
D. elasticitate foarte bunǎ
E. stabilitatea dimensionala scǎzutǎ
80. Xerostomia: (pag.194)
A. acompaniazǎ deseori simptomatologia dento-parodontalǎ la pacientii
adulfi
B. nu agravează evoluția leziunilor carioase şi de uzurǎ
C. reprezintǎ un cofactor important al succesului tratamentului restaurator
D. nu este o afectiune propriu-zisǎ a fesuturilor dure
E. agravează evoluția leziunilor carioase şi de uzurǎ
81.Despre refacerea protetică a conturului axial sunt adevărate
urmǎtoarele:(pag.199)
A. convexitǎtile vestibulo-linguale exagerate sunt mai puțin periculoase
decât suprafetele subconturate
B. suprafețele subconturate favorizează apariția inflamației și hiperplaziei
gingivale
C. conturul axial este de obicei plat sau concav
D. cauzele supraconturării axiale includ prepararea suplimentară a fetelor
axiale
E. refacerea conturului axial trebuie sǎ corespundǎ cu profilul de
emergenfǎ pentru a preveni pierderea osoasǎ
82. Cimentarea în protetica fixǎ:(pag.218)
A. cimentarea provizorie se mai numeşte temporarǎ
B. cimentarea de durata se mai numește definitivă
C. cimentarea provizorie se poate realiza traditional sau adeziv
D. cimentarea definitivǎ se poate realiza tradițional sau adeziv
E. este procedura prin care se asigurǎ completarea retenției lucrǎrilor
protetice
83. Alegeți afirmaţiile adevărate despre cimentarea adezivǎ a lucrǎrilor
protetice fixe:(pag.220)
A. se indicǎ pentru puntile adezive tip Maryland
B. sablarea se poate utiliza pentru pregătirea adezivă doar a ceramicii pe
bază de disilicat de litiu armat cu zirconiu
C.după gravare se aplică primeri universali sau specifici pentru ceramică
D. aplicarea gelurilor HF de 4-5% se face pentru 20 s pe ceramici pe bazǎ

E. prepararea adezivã a substratului dentinar se face în mod specificde disilicat de litiu pentru
smalt/dentinǎ84. Cauzele aparitiei bulelor de aer în amprenta realizata pentru protezarea fixǎ sunt:
(pag.213)A. folosirea materialelor de amprenta cu capacitate de umectare crescutǎB. prepararea
manuală a materialului de amprentă cu incorporarea de aer C. plasarea marginilor preparatiei adânc
subgingival D. prezenta sângelui sau a salivei în şanfl gingivo-dentar înainte de amprentare E. tehnica
de injectare a materialului fluid incorectǎ85. Alegeți afirmațiile false despre protezele fixe unitare:
(pag. 191)A. se pot realiza doar pedinti restanti B. pot fi singulare sau solidarizate C.sunt realizate
pentru tratamentul sau prevenirea aparitiei unor afectiuni dento-parodontale D. nu pot fi utilizate
pentru agregarea unor punti dentare E. când intra în alcătuirea puntilor dentare se numesc corp de
punte86. Ceramicile cu matrice organică utilizate pentru protezǎri fixe:(pag.201)A. sunt gravabile cu
HF B. se utilizeazǎ prin tehnologie CAD CAM C. se utilizeazǎ atât pentru structuri cât şi monolitic D.
cuprind vitroceramici în matrice organică interpenetrantăE. se utilizează monolitic doar în zona
frontală* 87. Cauzele supraconturării axiale a unei restaurări protetice includ următoarele, cu
excepția: (pag.199)A. prepararea insuficientǎ a fetelor axiale B. nerespectarea morfologiei naturale C.
suprapreparea limitei cervicale D. lipsa reproducerii șanțului interradicular al molarilor
mandibulari,când este vizibil E. repozitionarea proteticǎ a dintelui fǎrǎ redresare ortodonticǎ88.
Ceramicile policristaline utilizate pentru protezări fixe: (pag. 201)A.se utilizeazǎ prin tehnologie CAD
CAM B. cuprind leucitele C. cuprind zirconiu stabilizatǎD. se utilizeazǎ atât pentru structuri cât și
monolitic
2
PROTETICA DENTARA

PROTETICA DENTARA
E. sunt gravabile cu HF
* 89. Clasificarea punfilor dentare trebuie sǎ finǎ seamǎ de urmatoarele,
cu exceptia:(pag.193)
A. valoarea parodontalǎ a dinfilor absenti
B. întinderea şi topografia edentatiei
C. nivelul ceinfelor estetice
D. morfologia corono-radicularǎ
E. amplitudinea fortelor ocluzale
90. La cimentarea adezivǎ a lucrǎrilor protetice fixe, aplicarea gelurilor
HF se 4-5 % se face pentru: (pag.220)
A. 20 s pe ceramici pe bază de disilicat de litiu
B. 30 s pe ceramici pe bază de disilicat de litiu armat cu zirconiu
C. 60 s pe ceramici pe bazǎ de feldspat sau leucitǎ
D. 120 s pentru ceramici pe bază de fluor-apatitǎ
E. 30 s pe ceramici pe bazǎ de feldspat sau leucitǎ

PROTETICA DENTARA
3.3. EDENTATIE PA
RTIALA
ÎNTINSA SI TOTALA
* 1. Fac parte din conceptul III al lui Spikermann pentru supraprotezarea cu
sprijin implantar următoarele, cu exceptia: (pag.284)
A. se indicǎ la pacienții cu resorbtie medie sau mare a crestelor reziduale
B. se inserǎ 4-6 implante interforaminal
C. implantele se solidarizeazǎ între ele cu o barǎ care prezintǎ de o parte şi de
D. mezostructura este bara cu extensii distale fixatǎ la implanturialta o extensie distalǎ
E. bara se fixeazǎ la implante prin intermediul şuruburilor
2. Pe fotografia de profil a pacientului cu edentatie partialǎ se pot trasa
urmǎtoarele: (pag.247)
B. perpendicularele din unghiurile interne ale ochilorA. planul Simon
C. planul DreyfusD. unghiul dintre filtrul buzei superioare şi cloazonul nazal
E. şirul lui Fibonacci
3.Selectaţi afirmaţiile adevǎrate despre creasta edentatǎ: (pag.233)
A. în mod normal, forma pe secțiune este de pǎtrat
C. profilul neregulat al crestei edentate apare când extractiile s-au succedat la
diferite intervale de timp
D. profilulcrestei edentate poate fi ascendent sau descendent
E. profilul descendent al crestei edentate apare când extractiile nu au fost
însoțite de regularizarea suportului osos
4.Despre tratamentul edentației de clasa a III-a Kennedy sunt adevărate:
(pag.278)
A. se tratează de obicei prin protezǎ partiala mobilizabilǎ scheletatǎ
B. se tratează de obicei cu ajutorul punților
C. se realizeazǎ proteze scheletate unilaterale mai ales când edentația nu
depǎşeste doi dinti
D. când edentația este mai lungă sau se urmărește obtinerea unei mai bune
stabilizări se extinde proteza și pe hemiarcada integră unde e aplicǎ un
croset divizat în T
E. când edentația este mai lungă sau se urmărește obținerea unei mai bune
stabilizǎri se extinde proteza și pe hemiarcada integră unde se aplică un
croset circular tip Bonwill
5. Sprijinul protezei scheletate realizate pentru tratamentul edentatiei clasa a
IV-a Kennedy:(pag.279)
A. este mixt când se utilizeazǎ crosetele pentru mentinere şi sprijin
B.este foarte rigid când se utilizeazǎ sistemele speciale gen culise
C. sprijinul parodontal este realizat de o şa lunga
D. sprijinul parodontal este realizat prin intermediul pintenilor ocluzali
E. pintenii ocluzali se plasează în fosetele marginale vecine edentației sau în
fosetele centrale ale primilor premolari

PROTETICÃ DENTARA
6. Printre caracteristicile clinice ale edentafiei de clasa I Kennedy se numarǎ:
(pag.273)
B. faciesul, deşi simetric de cele mai multe ori, este modificat prin
C. fonatia este perturbatǎ prin modificarea rezonatorului oral
E. tulburări ale relațiilor mandibulo-craniene statice şi dinamice
7. În edentafiile biterminale reduse se indică protezare provizorie cu o
proteza parțiala mobilă acrilică,caracterizatǎ de urmǎtoarele: (pag.275)
A. este alcătuită dintr-o şa acrilică ce acoperă în totalitate suprafafa de sprijin
B. conectorul principal este metalic
C. elementele de menţinere, sprijin și stabilizare nu se confectioneazǎ
D. se vor confecționa crosete simple cu deschidere edentalǎ
E. şeile acrilice susțin dinții artificiali anatomorfi
8. În scopul stabilirii unui diagnostic si plan de tratament, se impune analiza
și cuantificarea următorilor parametri ocluzali: (pag.243)
A. morfologia ariilor proximale
B. cuspizii de sprijin
C. curba de ocluzie sagitală (Monson și Villain)
D. curbura frontalǎ
E. curbura buzei superioare
9.La verificarea scheletului protezei mobilizabile în cavitatea orală se
evalueazǎ:(pag.270)
A. elementele de menţinere şi stabilizare nu trebuie sǎ se opună dezinserției
voluntare
B. elementele de menținere și stabilizare nu trebuie să se opună dezinsertiei
involuntare
C. se apreciază rapoartele ocluzale în special la nivelul pintenilor ocluzali și al
elementelor speciale de mentinere, sprijin și stabilizare
D. verificarea ocluziei se realizează doar în intercuspidare maximă
E. când modificările ocluzale sunt minime se pot corectă prin șlefuiri
* 10. Croșetele speciale din alcătuirea protezei scheletate includ urmǎtoarele,
cu exceptia:(pag.255)
A. crosetul circular Ackers
C. croşetul divizat în T cu conector secundar prelungitB. crosetul divizat în T
D. crosetul circular cu 6 brate
E. crosetul Nally-Martinet
221

PROTETICA DENTARA
* 11. Despre verificarea clinică a machetei cu dinti a protezei mobilizabile
sunt adevărate următoarele, mai putin:(pag.270)
A. se urmǎresc aceleaşi obiective ca la edentaful total
C. la verificarea extraoralǎ se examineazǎ doar pe model cu simulatorul inchis
D. verificarea extraoralǎ cu simulatorul deschis va urmǎri dacǎ s-au respectatşi deschis
E. verificarea extraorala se realizeaza cu macheta pe model, dar si cu macheta
detasatǎ de pe model
12. Edentatia clasa a IV-a Kennedy se caracterizeazǎ clinic prin: (pag.279)
A. tulburări de dinamică mandibulară dacă amplitudinea edentatiei este mare
C. fonatia se restabileste prin feed-back auditiv în timp relativ scurt de la
edentare
D. tulburarea funcției canine dacă amplitudinea edentatiei este mare
E. absența unităților odonto-parodontale din zona triturantǎ a arcadelor
13. Istoricul afectiunii pentru pacientul cu edentație partialǎ ne oferǎ date
asupra:(pag.24)
A. debutului şi evoluţiei edentaţiei
B. tratamentelor urmate
C. colaborarea cu medicul dentist
D. antecedentele heredocolaterale şi personale
E. antecedentele generale şi stomatologice
14. Despre adaptarea tardivă a protezei mobile sunt adevǎrate urmǎtoarele,
cu exceptia: (pag.272)
A.este condiționată de modificările rapoartelor proteză-câmp protetic ce apar
în timp
B. pacientul se va prezenta la control la o datǎ stabilitǎ
C. se mai numeste adaptare secundarǎ
D. se mai numeste adaptare tertiarǎ
E. durează 30 de zile după inserția protezei
* 15. Miniconectorul palatinal din protezarea parțiala scheletată:[(pag.253)
A. se indică în edentaţia unilateralǎ
B. se mai numeste şi conector uniterminal
C. este variantă scheletată a protezei de retentie Kemmeny
D. utilizarea sa nu este avantajoasǎ
E. se poate rota foarte uşor datorită echilibrului precar

PROTETICA DENTARA
16. În protezarea mobilizabilă, miscǎrile automatizate efectuate de pacienți:
(pag.265)
A. sunt reprezentate de utilizarea testelor fonetice, de masticație şi de
deglutifie
B. testele fonetice determinǎ modelarea periferiei mobile similar testelor
Ackermann
C. mişcările masticatorii se pot realiza cu ajutoru1 unor proteze vechi sau
tranzitorii
D. cele mai bune rezultate se obțin cu ajutorul port-amprentelor ce i se dau
pacientului acasă
E. amprenta de deglutiie a fost propusǎ pentru obtinerea unor proteze
maxilare extinse în special în zona Ah
17. Conceptul IV Spikermann al supraprotezǎrii cu sprijin implantar la
maxilar se referǎ la:(pag.285)
B. se inserǎ 4-6 implante în zona frontală până în dreptul primului premolar
C. se inseră 6-8 implante endoosoase
D. după osteointegrarea implantelor se realizează supraprotezarea fixatǎ prin
însurubare
E. suprastructura transmite forte exclusiv implantar
18. Alegefi afirmatiile false despre examinarea zonei linguale laterale:
(pag.240)
A.se indica pacientului realizarea mișcărilor de ridicare și balansare a limbii
B. se indica pacientului realizarea mişcărilor de ridicare și balansare a limbiispre dreapta şi stânga
C. palparea digitală poate aprecia aspectul liniei oblice externespre anteriorşi posterior
D.prezența unei linii oblice externe retentive limitează extinderea marginii
aparatului protetic
E. palparea digialǎ poate aprecia corect inserția muschiului milohioidian
19. Indicațiile utilizării VALPLAST-ului pot fi următoarele, cu excepția:
(pag.251)
A. pacienții cu protuberanțe osoase sau tuberozități plonjante
B. pacienții cu alergii la monomerul acrilic
C. cǎptuşirile cosmetice cu scopul mascării recesiunii gingivale
D. pacienții cu despicături palatine
E. pacienții cu alergii la aliajele metalice
20. La pacientul cu edentație parțială, mucoasa orală poate fi investigatǎ
paraclinic prin următoarele, cu excepţia: (pag.245)
A. examen citologic
B. testul la vitamina D
C. examen anatomopatologic
D. model de studiu
E. examen bacteriologic

21. Printre avantajele coroanelor telescopate se precizeazǎ: (pag.257)B.asigurǎ o stabilizare optimalǎ

a protezelor parfiale mobilizabile E. nu favorizează acumularea plǎcii dentare22. Înălțimea spaţiului
potențial protetic în edentatia partialǎ poate fi micșorată în următoarele situații clinice, cu exceptia:
(pag.231)A. atrofi accentuate ale crestei alveolare B. extruzii ale dintilor limitrofi C. ocluzie deschisǎD.
abraziunea dintilor limitrofi E. extruzii ale dintilor antagonişti23. Prin elaborarea istricului
stomatologic al pacientului cu edentație parțială se obțin o serie de date importante referitoare la:
(pag.235)A. suspiciunea pentru un anumit tip de afectare stomatologicǎC. tratamentele efectuate,
modul în care pacientul a fost satisfǎcut de solutiile terapeutice E. modul de manifestare a
parafunctiilor24. Zona lingualǎ centralǎ: (pag.240)A.este o zonǎ cheie de închidere marginalǎB. este
dominată de inserția muşchiului limbii C. este dominată de inserția muşchiului geniohioidian D.
poziția limbii impune caracteristicile anatomo-clinice ale zonei E. este o zonǎ biostaticǎ25.La pacientul
cu edentație partialǎ, simetria facialǎ: (pag.236)A. se analizeazǎ în sens frontal B. se analizeazǎ în
raport cu axul vertical al fetei C. se traseazǎ imaginar planul de simetrie median ce trece prin Tr-N-Sn
D. eventualǎ asimetrie poate fi determinată de hipertrofii musculare E. se raportează la planul de
simetrie median distantele până la punctele Zy şi Gn dreaptǎ şi stângǎ26. La pacientul cu edentație
partialǎ, compartimentul muscular poate fi investigat paraclinic prin: (pag.246)A. tomodensitometrie
B. tonometrie C. electrocardiogramǎD. electromiografie E. rezonanță magnetică nuclearǎ
PROTETICA DENTARA

PROTETICA DENTARA
A. sunt singurele mijloace efective de stabilizare în unele situatii clinice liitǎ
C.se pot aplică pe dintii tinerilor,dacǎ situația clinică o cere
E. capsele reprezintă o variantă a telescopării
28. În protezarea mobilizabilă, dupǎ zona câmpului protetic amprentatǎ,
amprentele functionale pot fi: (pag.263)
A. amprente maxilare
B. amprente mandibulare
D. amprente parcelare care se adresează numai anumitor zone ale câmpului
protetic
E. amprente bimaxilare
*29. Alegefi afirmafia falsǎ despre lǎtimea crestei edentate din edentaţia
partialǎ:(pag.232)
A. poate fi micșorată în cazul proceselor de resorbtie si atrofie
B. poate fi mărită în cazul existenței unor exostoze
D. se măsoară între planurile virtuale ce trec prin versanții vestibulari şi orali
ai crestei edentate
E. poate fi mǎrită în cazul unor formaţiuni tumorale
* 30. Alegeți afirmația falsă despre iatrogenia stomatologicǎ în apariţia
edentației partiale întinse: (pag.226)
A. poate fi produsă de cauze obiective şi subiective
B. poate fi determinată de insuficienta pregătire profesională a medicului
stomatolog
C. cauzele obiective tin de complexitatea cazului
D. cauzele obiective fin de particularitǎțile pacientului
E. cauzele subiective țin de particularitățile pacientului
* 31.Despre examinarea tuberozitǎtilor maxilare sunt adevǎrate
următoarele, cu exceptia: (pag.241)
A. examinarea se realizeazǎ de la tuberozitatea dreaptǎ la cea stânga
B. se va aprecia versantul mezial, distal și posterior al tuberozitǎţii
C. se vor aprecia versanții tuberozității din punct de vedere al retentivității
D. se va aprecia nivelul polului inferior
E. se vor identifica eventualele zone deficitare (sensibilitate la presiune,
discontinuitate, neregularităţi, exostoze,retentivitǎti)
PROTETICA DENTARA
* 32.La pacientul edentat parțial, unghiul dintre filrul buzei superioare şi
cloazonul nazal: (pag.247)
A. are o valoare normalǎ de 190-210 grade
B. se traseazǎ pe fotografia de fatǎ
C. are o valoare normalǎ de 90-110 grade
E. se traseazǎ pe modelul de studiu
33. La examenul intraoral al scheletului unei proteze mobilizabile: (pag.270)
A. se realizează mai întâi o igienizare perfectǎ a dintilor restanti,a zonelor de
amplasare şi a scheletului
B.se stabileste mai întâi axul de dezinserție al scheletului dupǎ cel stabilit la
paralelograf
C. existǎ posibilitatea ca scheletul sǎ se adapteze pe model, dar nu si în
cavitatea oralǎ
E. dacǎ scheletul se potrieste pe model se va potrivi obligatoriu şi în
cavitatea oralǎ
34. Integritatea tegumentelor pacientului cu edentafie parțialǎ poate fi
afectată prin următoarele, cu exceptia: (pag.236)
A. exostoze
B. spasme musculare
C. anomalii dento-alveolare primare
D. ulceratii
E. cicatrici
35. Printre tehnicile de amprentare funcțională utilizate în protezea
mobilizabilă se numărǎ:(pag.266)
A. amprenta finalǎ prin tehnica dublului amestec
B. amprenta finalǎ cu portamprenta standard
C. amprenta finală cu portamprenta decupată incizal
D. amprenta finalǎ cu portamprenta decupată palatinal
E. amprenta finalǎ cu portamprenta decupată vestibular
36. La pacientul cu edentație,tuberculul piriform: (pag.241)
A.este o zona biostaticǎ
B. examinarea include orientarea, mǎrimea, mobilitatea şi calitatea
fibromucoasei care îl acoperǎ
C. examinarea include și raportul cu ligamentul pterigo-maseterin ce limiteazǎ
distal extinderea protezei
D. nu este obligatoriu să fie inclus în proteza mobilizabila
E. orientarea sǎ dicteazǎ alegerea materialului și a metodei de amprentare

PROTETICA DENTARĂ
* 37. Tulburǎrile morfologiei faciale ale pacientului cu edentatie partialǎ
întinsă includ următoarele, cu exceptia: (pag.230)
A. curbarea fantei labiale cu concavitatea spre superior
B. santurile periorale preexistente se adâncesc
C. mentonul apare mai proeminent
D. obrajii şi buzele se invaginează
E. buze subţiri cu aspect rǎutǎcios
38.Din categoria croșetelor speciale utilizate în protezarea scheletatǎ fac
parte urmǎtoarele: (pag.255)
A. crosetul Ackers
B. crosetul RPI
C.crosetul equi-poise
D.pensa mezio-distalǎ simplǎ
E. crosetul în R
39. Conturul feței pacientului cu edentaţie parţialǎ: (pag.236)
A. poate fi ovalar
B. este important deoarece existǎ corelare între acesta și forma dinților
C. se coreleazǎ cu tipul constitutional
D. poate fi hexagonal
E. poate fi trapezoidal
40. Din categoria croşetelor disjunctoare fac parte: (pag.259)
A. croșetul în formǎ de balansoar
B. crosetul prelungit
C. culisele fǎrǎ sprijin ocluzal
D. balamalele
E. crosetul lui Thompson
41. Scopul adaptării și individualizării machetelor de ocluzie este: (pag.267)
A. determinarea nivelului și a planului de ochuzie
B. determinarea relației de intercuspidare maximă
C. asigurarea reperelor pentru determinarea relației centrice
D. asigurarea reperelor pentru determinarea relației de postură
E. determinarea relației de retropulsie maximă mandibulară
42. În edentația parțială, amplitudinea spațiului potențial protetic poate fi
mărită în urmǎtoarele cazuri:(pag.232)
A. migrǎri sau versii ale dinților limitrofi către dinții vecini sau alte spații
edentate
B. migrări sau versii ale dinților limitrofi cǎtre breşa edentatǎ
C. modificări de volum ale dinților limitrofi prin obturatii debordante
D. modificǎri de volum ale substructurilor odontale prin preparare sau
distructie coronarǎ
E. creste exostotice

PROTETICA DENTARA
43. Despre biomaterialele din care se realizeazǎ protezele flexibile sunt
adevărate urmǎtoarele:(pag.251)
B.investitia initialǎ pe care o presupune folosirea acestora este mare
C. rezistenta la fracturare este micǎ
E. au avantajul unui grad mare de densitate
* 44. Despre proteza partiala amovibilǎ scheletatǎ utilizatǎ în tratamentul
edentației uniterminal reduse nu sunt adevǎrate: (pag.277)
B. conectorul principal are rolul de a prelungi arcul de stabilizare
sei stabilizatoare la acest nivel și a unor elemente de mentinere mai active
edentației, se indică utilizarea elementelor speciale de mentinere, sprijin şi
stabilizare plasată pe microproteze de acoperire
45. Palparea în dinamica a articulației temporo-mandibulare a pacientuluicu
edentatie partialǎ: (pag.238)
A. se poate realiza prin palpare cu 4 degete pozitionate retrotragian
B. se poate realiza prin palpare bidigitalǎ
D. la palpare bidigitală se poziționează indexurile în canalele auditive externe
E. palparea cu cele 4 degete permite aprecierea excursiilor condiliene
46. Cauzele dobândite locale ale edentației partiale întinse sunt: (pag.226)
A. caria şi complicatiile ei
B. boala de focar
C. iatrogenia
D. osteoporoza senilǎ
E. traumatismele complexe
47. Examenul ocluziei pacientului edentat parfial: (pag.242)
A. este obligatoriu în cazul pacientului edentat partial întins bimaxilar
B. analiza ocluzalǎ cuprinde aprecierea morfologiei ocluzale şi rapoartele
ocluzale statice şi dinamice
C. analiza ocluzalǎ cuprinde doar rapoartele ocluzale statice şi dinamice
D. nu este obligatoriu în cazul pacientului edentat partial întins bimaxilar
deoarece poate avea stopuri ocluzale stabile
E. tipul de ocluzie artifiialǎ va fi influentat de valoarea unghiului
interalveolar
48. Despre culisele intracoronare sunt adevărate urmǎtoarele: (pag.258)
A. cavitatea retentivǎ necesită o preparare profundǎ a substructurii organice
B. avantajul lor constă în faptul că menținerea nu depășește perimetrul de
sustinere parodontal
C. conexiunea se realizează profund în interiorul coroanei dintelui suport
D. fortele ocluzale se directioneazǎ foarte aproape de axul dintelui

PROTETICA DENTARA
E. presupun o preparare facialǎ a substructurii organice
A. este o metoda funcfionalǎ de determinare a dimensiunii verticale a etajului
inferior
B.Walchoff plaseazǎ o bobitǎ de cearǎ pe bolta palatinǎ a bazei machetei
C. datoritǎ homotropismului, mandibula va urma limba şi va căpăta o poziție
apropiata de relatia centricǎ
D. este o metoda simplǎ de determinare a relației de posturǎ
50. În protezarea mobilizabilǎ, se descrie o tehnicǎ mixtǎ de amprentare
funcțională, în funcție de poziția mandibulei în timpul amprentǎrii,care:
(pag.263)
A. debuteazǎ cu amprentarea cu gura deschisǎ
B. debuteazǎ cu amprentarea cu gura închisǎ
C.în a douǎ etapǎ se realizeazǎ amprentarea cu gura deschisǎ
E. în a douǎ etapǎ amprenta se menține prin presiune ocluzalǎ
* 51. Protezarea fixă are următoarele indicații în edentația uniterminalǎ
redusă, mai puţin: (pag.277)
A. arcada antagonistă este protezată
B. arcada antagonistǎ este edentatǎ
C. arcada antagonistă este rezolvată prin protezare mobilǎ
D. arcada antagonistǎ este dentatǎ
E. ocluzia este normalǎ
52. Barele mandibulare din alcătuirea protezelor parțiale scheletate:
(pag.253)
A.pot fi plasate lingual, vestibular sau dentar
B. pot fi transversale şi sagitale
C. au formă semilunară deschisă aterior
D.pe secțiune pot fi ovalare, rotunde, semieliptice, bifilare sau semipare
E. pe sectiune pot fi doar ovalare, rotunde și semirotunde
53. Limitele spațiului potențial protetic în cazul pacientului cu edentatie
parţialǎ întinsă sunt: (pag.231)
A. mezial şi distal: feteleproximale ale dintilor absenti
B. mezial şi distal: fefele proximale ale dintilor restanţi
C. ocluzal: suprafaţa ocluzală a dințilr antagonişti
D. ocluzal: suprafața ocluzală a dinților limitrofi
E. ocluzal: suprafața ocluzală a dinților absenti

PROTETICA DENTARA
54. În protezarea mobilizabilǎ, materialele utilizate în amprentarea
functionalǎ pot fi:(pag.265)
A. materiale rigide (acrilat, mucoseal)
B. materiale semirigide (siliconi, polieteri)
D. materiale semirigide (eugenat de zinc, ceruri, mase termoplastice)
E. materiale elastice (siliconi, thiocauciucuri, polieteri)
55. Despre etiologia edentației parțiale întinse sunt adevǎrate urmǎtoarele
afirmatii:(pag.225)A.influenţeazǎ morfologia câmpului protetic
B. constituie punctul de plecare pentru alegerea solutiei terapeutice corecte
D. printre factorii determinanti se numǎră factorii genetici
E. printre factorii favorizanți se numără factorii de risc
* 56. Despre mişcările realizate în timpul amprentării preliminare în
protezarea mobilizabilă nu sunt adevărate: (pag.261)
A. scopul este functionalizarea periericǎ
B. trebuie sǎ fie cu atât mai energice cu cât materialul de amprentǎ este mai
vâscos
C. includ mişcǎrile nefunctionale
D.includ miscǎrile functionale neautomatizate
E. includ miscǎrile functionale partial-automatizate
* 57. Din categoria croșetelor disjunctoare fac parte urmǎtoarele, cu exceptia:
(pag.259)
A. crosetul prelungit
B. croșetul cu acțiune contrară
C. crosetul cu extremitate liberǎ Rigolet
D. crosetul Bonwill
E. crosetul lui Thompson
* 58. Alegeți afirmația falsă despre tabloul clinic al edentației partiale întinse:
(pag.228)
A. principalul semn subiectiv care determină pacientul să se prezinte în
serviciile de specialitate este reprezentat de deficientele functionale
B. principalul semn subiectiv care determinǎ pacientul sǎ se prezinte în
serviciile de specialitate este reprezentat de durere
C. aspectul facial poate îmbrǎca diferite aspecte, de la înfundarea obrajilor şi
buzelor până la reale mutilări
D.se pot produce perturbări majore în desfășurarea funcțiilor aparatului
dento-maxilar
E. importantǎ deosebitǎ o dețin complicatiile locale într-un prim timp

PROTETICÃ DENTARA
59. Mezostructura supraprotezirii cu sprijin implantar în cazul pacientului
edentat total este:(pag.286)
A. este reprezentatǎ de implantele endoosoase
C.este constituita din bonturile implantelor care pot fi solidarizati cu o barǎ
D. bara contribuie la conectarea suprastructurii de infrastructurǎ
E. bara solidarizeazǎ implantele
60. Implantele subperiostale: (pag.282)
B. inserarea se executǎ de obicei în doi timpi
într-o alta şedintǎ
E. au fost abandonate datoritǎ prejudiciilor pe care le aduceau patului osos
61. Dimensiunea verticală a etajului inferior: (pag.267)
A. se obtine prin mǎsurarea distantei dintre un reper fix maxilar (subnazale) şi
un reper mobil mandibular (gonion)
B. se comparǎ distanta dintre reperul fix maxilar şi reperuI fix mandibular cu
un segment etalon
C. este unul dintre reperele comune relației centrice și relației de posturǎ
D. în relatie centricǎ este unicǎ si trebuie reprodusa cu exactitate
este de aproximativ 0.2-0.4 mm
62.Selectati metodele de investigare paraclinică a ocluziei dentare pentru
pacientul cu edentație partialǎ: (pag.246)
A. examenul gnatosonic
B. examenul gnatofonic
C. analiza T-Scan
D. mandibulokineziografia
E. înregistrarea diagramei Posselt
*63.Despre caracteristicile clinice ale edentației clasa a II-a Kennedy sunt
adevărate urmǎtoarele, cu exceptia: (pag.276)
A. se manifestǎ ca absenta unitǎtilor odonto-parodontale din zona terminalǎ a
unei singure hemiarcade
B. este însoțită sau nu de tulburări disfuncționale
C. absența dinților determinǎ instalarea malocluziei
D. se produce bascularea mandibulei în plan sagital
E. se produc tulburări de echilibru neuro-muscular
231

PROTETICA DENTARA
64. Arcadele artificiale din alcǎtuirea protezelor partiale amovibile acrilice:
(pag.249)
A. sunt realizate din polimetacrilat de metil de grosime 2mm
C. sunt sustinute de conectorul principal
D. sunt sustinute de şaua proteticǎ
E. pot fi realizate din metal și acrilat sau metal și portelan
* 65. Din punct de vedere morfologic, edentatia clasa I Kennedy se
caracterizeazǎ prin:(pag.273)A. absenta unitǎtilor odonto-parodontale din porfiunea terminalǎ a
ambelor
hemiarcade
B. absenta unitǎțiior odonto-parodontale din porțiunea terminalǎ a unei
C. absenta unităților odonto-parodontale din portiunea lateralǎ a ambelorsingure hemiarcade
hemiarcade
D. absenta unitǎţilor odonto-parodontale din portiunea lateralǎ a unei singure
hemiarcade
E. absența unitǎtilor odonto-parodontale din portiunea frontalǎ a arcadei
66. În protezarea mobilizabilǎ, linia caninilor: (pag.369)
A. este un reper necesar alegerii dinților artificiali
B. materializează vârful cuspizilor caninilor
C. spațiul rezultat între linia mediană şi linia caninului reprezintă lǎţimea
celor 3 dinți frontali superiori
D. reprezintă limita de maximă vizibilitate a grupului frontal superior
E. se apreciazǎ în functie de frenurile laterale
67. Selectați aliajele nenobile din care se pot realiza protezele partiale
amovibile scheletate:(pag.252)
A. aliaje cu conținut redus de aur
B. aliaje pe baza de Ni-Cr
C. aliaje pe baza de Fe
D. aliaje pe baza de Ti
E. polimetacrialtul de metil termo-polimerizabil
68. În protezarea mobilizabilă, principalele repere pentru alegerea dintilor
artificiali sunt: (pag.269)
A. linia mediana, ce va reprezenta planul medio-sagital al fetei
B. linia caninilor, care materializeazǎ fafa mezialǎ a caninilor
C. linia surâsului, nivelul la care se plasează marginile incizale ale frontalilor
superiori
D. linia caninilor, care materializeazǎ vârful cuspizilor caninilor
E. linia surâsului, pentru trasare se poate lua ca reper conturul buzei
superioare și inferioare în timpul surâsului

PROTETICA DENTARÃ
69. Fenomenul Christensen sagital: (pag.244)
A. apare în miscarea de lateralitate
C. se produce dezocluzia ditilor laterali, miscarea find preluatǎ de caninul
D. se produce dezocluzi dintilor laterali, miscarea find preluatǎ de panta
retroincisivǎ
E. se pǎstreazǎ contactele pe zona lateralǎ
* 70. Despre protezarea imediatǎ cu caracter provizoriu sunt adevǎrate
următoarele, cu exceptia:(pag.248)
A. reprezintǎ o soluție definitivǎ în algoritmul terapeutic de reabilitare a
edentatiei partiale întinse
se recomandǎ noi extracții, cu transformărea protezei parțiale în proteza
totalǎ
C. sunt indicate pentru repozitionarea cranio-mandibularǎ şi redimensionarea
etajului inferior
D. se adreseazǎ arcadelor dentare edentate parfiale, protezate prin restaurǎri
fixe la care se recomandă ablația punților și refacerea lor
E. se indică la arcade dentare integre la care se vor executa extractii în zona
frontală și laterală în mai multe etape
71.Examenul bolții palatine: (pag.242)
A. este absolut necesar în cazul edentatiei partiale reduse
B. vizeazǎ forma, simetria, adâncimea bolții palatine
C. se descriu doar elementele reprezentate de suportul fibromucos
D. se descriu doar elementele reprezentate de suportul osos
E. se descrie torusul palatin și se încadrează în clasificarea Landa
72. În cazul edentației parțiale clasa a II-a Kennedy, axul principal de rotație
al protezei scheletate: (pag.276)
A. trece prin sprijinul dentar care mărginește edentația și sprijinul dentar
controlaterale cel mai posterior
C. trece doar prin sprijinul dentar care mǎrgineste edentatiaB. este un ax diagonal
E. cu cât edentatia este mai întinsă, cu atât oblicitatea axului de rotație esteD.este un ax unilateral
mai importantǎ
* 73. Functiile croșetelor turnate sunt următoarele, cu exceptia:(pag.254)
A. mentinere
B. stabilizare
C. reciprocitate
D. pasivitate
E. succiune

74. În edentafia clasa a II-a Kennedy, absenta dinfilor determnǎ:(pag.276)B. migrǎri dentare prin
distalizarea grupului dentar ce limiteazǎ edentatia D. tulburări de echilibru neuro-muscular E. migrǎri
dentare prin mezializarea grupului dentar ce limiteazǎ edentatia75.La mandibulă, conceptul II al lui
Spikermann pentru supraprotezarea cu sprijin implantar se referă la următoarele: (pag.284)A.
presupune inserarea a 3-5 implante interforaminal C. supraproteza are o mentinere şi stabilizare bunǎ
şi nu basculeaza D. conditiile de igienă sunt foarte bune E. infrastructura este reprezentată de bară și
de mai mulți călăreți incluși în proteza mobilǎ*76.Mentinerea directǎ a protezei scheletate realizatǎ
pentru tratamentul edentației clasa a IV-a Kennedy: (pag.280)A.se realizeazǎ prin elementele
contrabasculante B. se realizează prin cei mai distali pinteni ai crosetelor Bonwill de la nivelul
molarilor C. se realizeazǎ prin bratele meziale ale crosetelor aplicate pe primii premolari D. este
realizatǎ de 2 crosete E. este realizatǎ de 4 crosete* 77. Alegeţi afirmația falsǎ despre examinarea
pungii Einsering la pacientul cu edentație parțialǎ: (pag.239)A. palparea se realizeazǎ cu degetul sau
fuloarul B. zona de mucoasa pasiv-mobilǎ se va aprecia prin inspectie si palpare cu fuloarul din
aproape în aproape C. la începători este indicat să se traseze cu creionul dermatograf linia
ghirlandatǎD. aprecierea înǎltimii corecte a zonei se face prin bascularea maxilarului spre zona
examinatǎE. inspecția se va realiza prin îndepărtarea cu oglinda a țesuturilor moi78. În protezarea
mobilizabilă, după gradul de compresiune, amprentele funcționale potfi:(pag.263)A. compresive și se
adreseazǎ câmpurilor dure B. decompresive şi se adreseazǎ câmpurilor protetice moi C. cu
compresiune selectivǎD. compresive și se adresează câmpurilor moi E. decompresive și se adreseazǎ
câmpurilor protetice dure

PROTETICA DENTARA
*79. Alegefi afirmafia falsǎ despre sprijinul protezei scheletate realizatǎ
A. pintenii sunt utilizati când esteposibil si indicat sǎ se realizeze o inocluzie
sagitală frontalǎ
B. pintenii se plasează în fosele distale ale primilor premolari când dinții
C. în plasarea mezială sau distală a pintenilor un rol are şi rezilienţǎ mucoasei
crestelor
D. sprijinul muco-osos este realizat de o sa lunga
E. dinții artificiali se montează din motive fizionomice după o linie curbă, în
afara mijlocului crestei, ceea ce favorizează bascularea prin înfundare
80. Pentru pacientul cu edentație totală, inserarea a douǎ implante cilindrice
în spațiul interforaminal la mandibulǎ trebuie să respecte umatoarele:
(pag.282)
A. linia care unește cele două implante extreme să fie dispusă în afara arcului
crestei
B. linia care uneste cele douǎ implante extreme sǎ nu fie dispusă în interiorul
arcului crestei
C. linia care uneşte cele două implante extreme să nu fe dispusǎ în afara
arcului crestei
D. bara să uneasca cele două implante de la extremitǎţi
E. bara de stabilizare sǎ fie perpendicularǎ pe bisectoarea unghiului format de
prelungirea celor douǎ creste reziduale
81. Despre examinarea zonelor functionale maxilare sunt adevǎrate
urmǎtoarele,cu exceptia: (pag.239)A. la pacientul cu edentație totala zonele se succed într-o ordine
clarǎ
B. la pacientul cu edentație parțială întinsă întâlnim una, doua zone
funcționale în acord cu topografia edentației
C. examinarea se face prin inspecție și palpare de la stânga la dreapta
D.examinarea se realizeazǎ doar dinamic, prin mobilizarea țesuturilor de la
E.se vor examina atât din punct de vedere dimensional, cât și din punct deperiferia câmpului protetic
vedere al conținutului și al calității suportului muco-osos
82.Menținerea indirectă, ca funcție a croșetelor turnate din alcătuirea
protezelor scheletate: (pag.254)A.este funcția prin care croșetul împiedică desprinderea involuntarǎ a
protezei de pe câmpul protetic
B. este funția prin care croșetul se opune deplasărilor orizontale
C. se realizează prin porțiunile rigide ale bratelor retentive ale croşetelor
D. se obține prin jumătatea distală, subecuatorială, orientatǎ cǎtre edentaţie,acirculare orientate
cǎtre edentatie
porțiunii orizontale a croșetului divizat în ,,T”
E. se obtine prin bratele opozante, mai ales cele care sunt plasate pe
microproteze prevǎzute cu prag supragingival

83. Elementele de mentinere, sprijin şi stabilizare din protezarea scheletatǎ:(pag.253)pozitie statică,

cât şi în timpul funcționării aparatului dento-maxilar D. pentru realizarea lor este necesarǎ depistarea
zonelor de retentie si aB. se aplicǎ pe dintii absenti E. crosetul este elementul de mentinere, sprijin şi
stabilizare cel mai vechizonelor de sprijin cunoscut84. La pacientul edentat parfial se realizeazǎ
analiza si cuantificarea următorilor prametri ociuzali, cu exceptia: (pag.243)A. cuspizii de sprijin B.
cuspizii de ghidaj C. curba de ocluzie sagitalǎ (Spee-Balkwill)D. curbura buzei superioare E. curba de
ocluzie sagitalǎ (Monson şi Villain)85. Examenul planseului cavității orale şi al limbii:
(pag.242)A.palparea corectǎ se realizeazǎ bidigital unimanual C. pozitia intermediarǎ a limbii este
consideratǎ ca find cea mai nefavorabilǎE. important de examinat este culoarea, integritatea şi
distributia zonelor papilare la nivelul mucoasei linguale86. Pentru Misch și Judy, edentații total pot fi
împărțifi în 4 clase după cum urmeazǎ:(pag.281)A. clasa A-rezerva osoasă, atât la maxilar, cât și la
mandibula, se preteazǎpentru inserarea oricǎrui implant B. clasa B-la ambele maxilare pot fi inserate
implante intraosoase de tip cilindrice sau tronconice cu dimensiuni mai reduse C. clasa 3-situatia
clinicǎ este contraindicată inserării implantelor. Ele se pot insera totuşi, doar în asociație cu interventii
de adiție osoasǎD. clasa 4- la maxilar nu este posibilǎ inserarea de implante endoosoase E. clasa 1-
rezerva osoasă, atât la maxilar cât și la mandibula, se preteazǎpentru inserarea oricărui implant* 87.
Despre stabilizarea protezei scheletate aplicate în edentația clasa I Kennedy sunt adevǎrate
urmǎtoarele, cu exceptia: (pag.274)A. este realizatǎ de crosetul continuu B.este realizatǎ de
conectorii principali dentomucozali C. efortul de stabilizare orizontalǎ trebuie distribuit pe mai multi
dinti, mai ales dacǎ implantarea acestora este afectatǎD. elementele de stabilizare se mai numesc
elemente antibasculante E. este realizatǎ de elementele componente ale crosetelor
PROTETICA DENTARA

PROTETICA DENTARA
* 88. Selectafi afirmatia falsǎ despre malrelatiile mandibulo-craniene:
(pag.267)
A. in cazul existentei unor contacte deflective sau a unor interferente ocluzale
se va realiza reechilibrarea ocluziei
C. pentru poziționarea corectă mandibulo-craniană una dintre condiții este
îndepǎrtarea durerii
D. pentru pozitionarea corectă mandibulo-cranianǎ se poate realiza
balneofizioterapie
E. aplicarea unor proteze tranzitorii constituie un mijloc valoros în obţinerea
relatiilor mandibulare corecte
89. La mandibulă, conceptul III al lui Spikermann pentru supraprotezarea cu
sprijin implantar se referă la urmǎtoarele: (pag.284)
A. se poate aplică la câmpuri protetice cu ofertă osoasa bunǎ şi relatii
intermaxilare acceptabile
B. se poate aplica la câmpuri protetice cu oferte osoase bune interforaminal și
creste atrofiate în zonele de sprijin
C. se inserǎ 4-6 implante interforaminal
D. se inserǎ 2-4 implante interforaminal
E. implantele se solidarizează cu o bară și o supraprotezare
* 90. Selectaţi afirmația falsǎ despre examenele clinice şi paraclinice din
edentaţia parţialǎ şi edentația totala: (pag.233)
A. foaia de observație debuteazã cu datele personale
C. vârsta pacientului este importantă pentru că se reflectă asupra etapizǎrii
planului de tratament
D. foaia de observație debuteazǎ cu motivul prezentǎrii
E. profesia pacientului poate da indicaţii asupra factorilor etiologici
91. Adaptarea primară a protezei mobile:(pag.272)
A.are loc la primul contact al pacientului cu proteza finitǎ
B. se realizează în prima săptămână după inserție protezei
C. dureazǎ 30 de zile dupǎ insertia protezei
D. prima ședinţă are loc a douǎ zi
E. are loc la primul contact al pacientului cu macheta protezei
* 92. Una dintre functiile croşetelor turnate ale protezelor scheletate este
stabilizarea,care: (pag.254)
A. se datorează brațului retentiv al croșetului
B. este functia prin care crosetul împiedicǎ desprinderea involuntară a
protezei de pe câmpul protetic
C. este funcția prin care crosetul se opune deplasǎrilor orizontale
D.este mǎritǎ de prelungirea bratelor retentive pe mai mulți dinți
E. se obtine prin plasarea unilateralǎ a elementelor flexibile ale crosetului

PROTETICA DENTARA
93. Adptarea tardivǎ a protezei mobile:(pag.272)
A. se mai numeste adaptare secundarǎ
D. are loc dupǎ 30 de zile când pacientul trebuie sǎ fie perfect adaptat la
proteză și proteza la țesuturile cavității orale
E. prima sedintǎ are loc a douǎ zi
94. Alegeți afirmațiile adevǎrate despre sistemul Roach de crosete utilizate în
protezarea scheletatǎ:(pag.255)
B. utilizeazǎ zonele proximale ale fetelor laterale pentru retentie
C. este mai estetic decât sistemul Ney
E. în acest sistem existǎ 7 crosete repartizate în 2 grupe
95. Indicațiile culiselor intracoronare sunt: (pag.258)
A. protezǎrile cu sprijin odonto-parodontal
B. soluție de electie în edentatile terminale
astfel încât fortele ocluzale se directioneazǎ foarte aproape de axul dintelui
D. când se impune o reducere minimă din structura dentară
E. pacienții cu dexteritate manualǎ limitatǎ
*96. Ordinea în care se realizeazǎ palparea muschilor mobilizatori ai
mandibulei în cadrul examinării pacientului cu edentație partialǎ este:
(pag.238)
A. maseter,pterigoidian extern, temporal, pterigoidian intern, geniohioidian,
digastric, muschii limbii, sternocleido-mastoidian
B. temporal, maseter, pterigoidian extern, pterigoidian intern, geniohioidian,
milohioidian, digastric,sternocleido-mastoidian, muşchii limbii
C. temporal, maseter, pterigoidian extern, geniohioidian, milohioidian,
digastric, sternocleido-mastoidian, muşchii limbii
D. orbicular, buccinator, narinari
E. narinari,buccinator, orbicular
97. Despre elementele odonto-parodontale limitrofe ale spațiuui potenfial
protetic din edentația parțialǎ sunt adevǎrate: (pag.233)
A. prin solicitarea dinților restanti apar fenomene de abraziune
B. dinfii limitrofi pot migra în plan orizontal sub forma extruziei sau egresiei
C. fenomenele de abraziune de la nivelul dinților restanți duc la transformarea
suprafetelor incizale în margini incizale
D. prin abraziune se produce reducerea înălțimii dinților laterali
E. în urma malpozițiilor, se expun pentru contactul cu dinții antagonişti, alte
suprafețe ale dinților limitrofi decât cele normale

PROTETICA DENTARA
* 98. Selectafi afirmafia falsǎ despre antecedentele pacientului cu edentatie
partialǎ:(pag.235)
B. antecedentele heredo-colaterale stomatologice se analizeazǎ in vederea
C. antecedentele personale stomatologice (istoricul stomatologic) oferǎ date
D. printre afecfiunile stomatologice cu transmitere genetică se numără
anomaliile dento-maxilare
E. în cazul în care pacientul este purtător al unei proteze mobilizabile se
impune obtinerea datelor despre momentul protezării
99. La examinarea clinica a pacientului cu edentație,urmǎtoarele date
personale sunt importante: (pag.233)
A. sexul pacientului, deoarece bǎrbatii au exigente fizionomice mai mari decât
femeile
C. domiciliul pacientului, deoarece poate da indicatii asupra factorilor
etiologici
D. profesia pacientului, poate fi uneori definitorie în alegerea soluției de
tratament
E.domiciliul pacientului,deoarece conditioneazǎ etapizarea planului de
tratament
100. Adaptarea secundară a protezei mobile: (pag.272)
A.se realizează în prima săptămână după inserția protezei
B. durează 30 de zile după inseria protezei
C. durează 3 zile după inserția protezei
D. are loc dupǎ 30 de zile când pacientul trebuie sǎ fie perfect adaptat la
proteză și proteza la țesuturile cavitatii orale
E. se mai pot întâlni în această etapă fenomene de neadaptare mecanicǎ,
biologicǎ, functionalǎ, psihicǎ
*
101. Alegeti afirmatia adevǎratǎ despre zona “Ah”:(pag.240)
A.este o zona simetrica de închidere marginala
C. pri inspecție se apreciază diferența de consistență între palatul dur șiB. are rol în realizarea
succiunii
palatul moale
E. palparea se face dintre posterior spre anterior și de la stânga la dreaptaD. palparea se face cu
sonda
102.În etapa de dispensarizare a pacientului protezat pe implanturi,referitor
la pierderea osoasă: (pag.286)A. în primul an după aplicarea suprastructurii protetice se produce o
pierdere
medie de 1.3-3.8 mm din marginea osoasǎ
B. se produce o pierdere osoasă verticală medie de 0.2 cm/an
C. pierderea osoasǎ verticală urmează pierderii din marginea osoasă
D. pierderi osoase progresive care depǎsesc aceste limite pot indica o viitoare
pierdere a implantului

E.pierderea ososnnea osoasǎ103. Anamneza pacientului cu edentatie partiali cuprinde: (pag.234)B.

tulburǎrile articulare, musculare, leziuni ale mucoaseiA. istoricul afectiunii C. antecedentele generale
şi stomatologice E. tulburǎrile de diverse grade generate de disfuncfii masticatorii, fizionomice si
fonetice104. Port-amprentele: (pag.261)A. pot fi preliminare şi functionale B. reprezintă suportul rigid
necesar manipulării materialului de amprentăC. pot fi standard, semifuncționale şi individuale
functionale E. reprezintǎ suportul flexibil necesar manipulǎrii materialului de amprentăD. pot fi
mobile şi mobilizabile105. Conceptul I Spikermann al supraprotezării cu sprijin implantar la maxilar se
referǎ la: (pag.285)B. se inserǎ 2 implante de obicei în zona incisivilor centrali D. pe cele două
implante se confectionează o bară cu profil dreptunghiular,ovalar sau rotund E. se inserǎ 4-6
implanteîn zona frontalǎ106.Mandibulokineziografia: (pag.246)A. este o metodǎ de investigare
paraclinicǎ a cinematicii mandibulare B. este o metodă de investigare paraclinicǎ a ocluziei dentare C.
se realizeazǎ prin teste de mişcare mandibularǎD. se realizează cu articulatoarele E. se realizează cu
simulatoarele electromecanice* 107. Aliajele nobile din care se pot confectiona proteze partiale
scheletate sunt următoarele, cu exceptia: (pag.252)A. aliaje pe baza de Ti B. aliaje cu conținut crescut
de aur C. aliaje cu conținut redus de aur D.aliaje pe bază de Ag-Pd E. aliaje pe bazǎ de Pd108. În cazul
pacienților protezați mobil: (pag.242)A. se va efectua examenul protezei la început endooral B. în
etapa a doua se realizeazǎ examenul cu protezele aplicate în cavitatea oralǎC. când pacientul este
protezat bimaxilar se vor examina rapoartele ocluzale statice şi dinamice artificiale D. se va efectua
examenul protezei la început extraoral
PROTETICA DENTARA

E. în etapa a doua se realizeazǎ examenul extraoral* 109. Printre factorii favorizanfi ai edentafiei
parfiale întinse se numǎrǎurmătorii, mai putin:(pag.225)A. factorii genetici B. factorii de risc C.
cauzele congenitale D. factorii socio-demografici E. factorii economici* 110. La examenul bolfii
palatine se vor aprecia urmǎtoarele, cu exceptia:(pag.242)A. reliefarea si simetria rugilor palatine B.
numǎrul rugilor palatine C. raportul cu creasta edentatǎD.papila bunoidǎE. retentivitatea111. În
terapia edentafiei totale putem apela la mai multe tipuri de implante:(pag.282)A. subperiostale B.
supraperiostale C. intraosoase D. intraperiostale E. transosoase112. Despre conectorul principal
metalic sub formă de bară din alcătuirea protezelor scheletate nu sunt adevărate următoarele:
(pag.253)A. pe secțiune are formă ovalară, rotundă sau semiovalarǎB. suprafaţa plană se orientează
spre mucoasăC. cea mai putin utilizatǎ este bara semiovalarǎD. barele palatine pot fi frontale și
sagitale E. se pozitioneazǎ la distantǎ de mucoasǎ113. Despre sprijinul mixt rigid al protezei
scheletate aplicate pentru tratamentul edentației de clasa I Kennedy sunt adevǎrate: (pag.273)A.se
caracterizeazǎ prin legatura rigidǎ dintre elementele de sprijin parodontal şi şei B. pintenul ocluzal
trebuie plasat în foseta distală a ultimului dinte stâlp C. pintenul ocluzal trebuie plasat în foseta
mezială a ultimului dinte stâlp D.conectorul secundar rigid este plasat la mandibulă interdentar E.
conectorul secundar rigid este plasat la mandibulǎ proximal114. Printre cauzele aparente ale
edentației parțiale întinse se numǎrǎincluzia dentară, care poate fi generatǎ de: (ag.225)A. condensǎri
osoase B. lipsa potentialului eruptiv C. persistenta dintelui permanent
PROTETICA DENTARA

D. displazii ectodermale E. extractia în scop ortodontic115. Verificarea extraoralǎ a protezei mobile:

(pag.271)A. se va efectua în prezenta pacientului C. la nivelul şeilor se va verifică să existe un prag
care sǎ marcheze trecerea de la porţiunea metalicǎ la portiunea acrilicǎE. marginile bazei trebuie sā
fie ascutite pentru a avea actiune secantǎ asupra tesuturilor de vecinǎtate116. Sprijinul, ca funcție a
crosetelor turnate din alcǎtuirea protezelor scheletate:(pag.254)A. este functia prin care crosetul se
opune deplasǎrilor verticale în directie ocluzalǎB. elementul principal care asigurǎ sprijinul parodontal
este portiunea flexibilǎ a bratului retentiv C. orice pinten trebuie ranforsat cu un conector secundar E.
pintenii interni se aplică pe dinți acoperiți cu microproteze117. Cauzele locale ale incluzii dentare,
consideratǎ a fi cauza aparentǎ a edentației parțiale întinse sunt: (pag.225)A. traumatismele B.
despicǎturile labio-palatine C. forma mugurelui dentar D. poziția prea superficială a mugurelui E. lipsa
de spatiu pe arcada118. Selectați afirmațiile false despre simetria facialǎ a pacientului cu edentatie
partialǎ: (pag.236)A. poate fi afectatǎ prin consolidǎri osoase vicioase B. se analizează în sens
transversal C. se trasează imaginar planul de asimetrie median D. se apreciazǎ la inspectia de fata E.
se apreciază la inspectia de profil119. Situațiile clinice cele mai frecvente care necesită proteze
parfiale imediate cu caracter provizoriu sunt: (pag.248)A. arcade dentare integre la care se vor
executa extractii în zona frontalǎ şi lateralǎ în mai multe etape B. arcade dentare integre la care apare
o breşă redusǎ în zona lateralǎC. arcade dentare edentate parţiale, protezate prin restaurǎri fixe la
care se recomandă ablația punților și refacerea lor D. arcade dentare edentate total E. arcade dentare
edentate parțial, protezate mobil la care se recomandǎ noi extracţii, cu transformǎrea protezei
parțiale în protezǎ totală
PROTETICA DENTARA

PROTETICA DENTARA
confectionarea arcadelor artificiale ale protezelor partiale amovibil acrilice
se recomandǎ:(pag.250)
A. realizarea fefelor ocluzale din metal turnat
C. realizarea fefelor ocluzale din zirconiu
E. realizarea obturafiilor de compozit pe fetele ochuzale
121. Prin palparea masei musculare în cadrul examinǎrii pacientului cu
edentatie partialǎ se evalueazǎ: (pag.238)
A. dezvoltarea muschiului, cu eventualele modificǎri volumetrice
C. tonicitatea
D. consistenta
E. contractia
* 122 Alegef afirmaţia adevǎrată despre fenomenul Christensen lateral:
(pag.244)
A. apare în miscarea de propulsie
B. se produce dezocluzia dinfilor laterali, miscarea find preluatǎ de panta
retroincisivǎ
C. apare în mişcarea de ateralitate, când se pǎstreazǎ contactele pe zona
lateralǎ
D.apare în miscarea de protruzie, când se pǎstrează contactele pe zona
lateralǎ
E. se produce dezocluzia dinților laterali, mişcarea fiind preluată de caninul
sau grupul lateral de partea activǎ
123. În edentația parțială, amplitudinea spațiului potențial protetic poate fi
micșorată în următoarele cazuri:(pag.232)
A. migrări sau versii ale dinților limitrofi către dinții vecini sau alte spatii
edentate
B. migrări sau versii ale dinților limitrofi către breşa edentată
C. modificări de volum ale dinților limitrofi prin obturații debordante
D. modificǎri de volum ale substructurilor odontale prin preparare sau
distructie coronarǎ
E. creste exostotice
* 124. Selectați afirmația falsă despre ocluzia dinamica a pacientului edentat
parfial întins: (pag.243)
A. mişcările mandibulare pot apǎrea dezordonate, haotice în momentul
examinǎrii
B. ocluzia dinamica reprezintă momente, stații ale ocluziei statice
C. prezinta semnificatie functinalǎ traiectoria de închidere în relație centrică
D. prezinta semnificație funcțională traiectoria de închidere posturală
E. ciclurile masticatorii devin modificate

PROTETICA DENTARA
125. Elementele disjunctoare articulate cu dispozitiv de revenire sunt:
(pag.259)A. sistemul AX-RO
C. coroana cu amortizor
D.balamalele
E. sarniera cu resort plastic
126. În protezarea mobilizabilǎ, la amprentarea preliminarǎ, dupǎ priza
materialului:(pag.262)A. dezinsertia amprentei se va realiza prin tatonare
C.dupǎ dezinsertie, amprenta se va trimite laboratorului fǎrǎ a o decontamina
pentru a nu influența calitatea materialului
E. se vor îndepărta mucusul, saliva sau sângele de pe suprafata amprenteitensiunile interne
înainte de a o trimite laboratorului de tehnicǎ dentarǎ
127. În protezarea mobilizabilǎ,în cadrul verificǎrii extraorale a port-
amprentei individuale: (pag.265)
A. se examineazǎ corectitudinea executiei
C. se examineazǎ plasarea mânerului
D.se realizează în statică și dinamică
E. se verifică în mod special raportul marginilor cu mucoasa pasiv-mobilǎ
* 128. Alegeți afirmația falsǎ despre culisele extracoronare:(pag.258)
A. prezintǎ un anumit grad de rezilienţă pentru a permite miscarea liberǎ a
protezei
B. permit distribuirea fortelor nocive de la nivelul dintelui stâlp cǎtre suportul
C.conexiunea se realizează profund în interiorul coroanei dintelui suportosos şi tesuturile moi
D. se indică atunci când camera pulpară e voluminoasǎ
E.fixeazǎ patricea pe elementul fix şi matricea la nivelul protezei partiale
* 129. Edentația clasa a IV-a Kennedy se caracterizează din punct de vedere
morfologic prin:(pag.278)
A. absenta unitǎtilor odonto-parodontale din zona terminalǎ a unei hemiarcade
B. absenfa unitǎfilor odonto-parodontale din zona terminalǎ a ambelor
hemiarcade
C. absența unităților odonto-parodontale din zona triturantă a arcadei
D. absența unitǎfilor odonto-parodontale din zona frontalǎ a arcadei
E. absenta unitǎților odonto-parodontale din zona lateralǎ a arcadei

130. Implanturileintracorticale: (pag.282)A. se mai numeste implante subcorticale C. este prefabricat

E. dupǎ ridicarea corticalei se amprenteazǎ suprafata osoasǎ descoperitǎ131. Speikman a enunfat 8
concepte de tratament al edentafiilor totale prin proteze cu sprijin implantar care au în vedere
următorii parametri constanți:(pag.283)A. condifiile morfologice specifice la maxilar şi la
mandibulǎB.numărul dinților prezenți C. numărul de implante inserate D. sprijinul mixt al protezei sau
exclusiv implantar E. complianta pacientului132. La pacientul cu edentafie parfialǎ, palparea profundǎ
se adreseazǎ:(pag.237)A. punctelor de emergentǎ trigeminale B. reliefurilor osoase C.elasticitǎtii şi
cantitǎtii tesutului subcutanat D. articulatiei temporo-mandibulare E. poziției mentonului (normo, pro
sau retrogenie)133. Există mai multe tipuri de bare utilizate în protezarea scheletatǎ:(pag.258)A. bara
Dolder B. bara Ackermann C. bara cu capse Ceka D. bara Still E. bara Gilmore134. Palparea mușchilor
pacientului cu edentație parţalǎ:(pag.237)A. face parte din palparea superficialǎB. are în vedere masa
musculara și inserțiile C. se realizeazǎ unilateral D. se realizează static şi dinamic E. se realizează
intraoral și extraoral* 135. Pasivitatea croșetelor turnate din alcătuirea protezelor scheletate:
(pag.254)A. este funcția croșetului prin care se neutralizează efectul porțiunii flexibile a B. prin
această funcție croșetul nu trebuie să mai exercite forțe pasive dupǎ cebratului retentiv C. prin
această funcție crosetul nu trebuie sǎ mai exercite forțe active după ceeste aplicat corect pe dintele
stâlp este aplicat corect pe dintele absent D. este functia crosetului prin care se neutralizează efectul
porțiunii rigide :
PROTETICA DENTARA

PROTETICA DENTARA
E. prin aceastǎ functie crosetul nu trebuie sǎ mai exercite forte active dupa cebratului retentiv
este aplicat corect pe dintele stâlp
136. Indicatiile culiselor extracoronare sunt: (pag.258)
B. dimensiunea mezio-distalǎ adintelui suport este mare
D. proteza are un ax dificil de inserțiesi dezinsertie
E.soluție de electie în edentatiile frontale
137.Despre adaptarea secundarǎ a protezei mobile sunt adevǎrate: (pag.272)
A. va fi necesar ca pacientul sǎ se prezinte la control sǎptǎmânal sau mai
B. se realizeazǎ o fazǎ de echilibru intre protezǎ şi câmpul proteticfrecvent
D. aceastǎ perioada este conditionată de modificǎrile rapoartelor protezǎ-câmpC. se mai numeste
adaptare tardivǎ
E. se vor efectua retuşurile protezelor la nivelul zonelor de compresiuneprotetic ce apar în timp
138. Anclavarea dentarǎ: (pag.226)
A. poate fi cauza aparentă pentru edentatia partialǎ întinsǎ
B. dintele are coroana parţial degajatǎ de os
C. dintele are coroana în incluzie osoasǎ
D. coroana dentară comunică prin sacul pericoronar cu cavitatea oralǎ
E. coroana dentară nu comunicǎ cu cavitatea oralǎ
* 139. Selectaţi afirmația falsă despre tulburările psihice ale pacientului cu
edentaţie parţială întinsă: (pag.229)
A. apar foarte frecvent la persoanele cu arcadele mutilate prin edentafie
B. se manifestă prin pierderea echilibrului interior
C. apar stări de neliniște sau de nevroză, având grave repercusiuni asupra
gradului de socializare
D. apar extrem de rar la persoanele cu arcadele dentare mutilate prin edentație
deoarece se instaleazǎ lent
E. starea de edentație este înregistrată de pacient ca un fenomen de amputare
140. Tehnicile de amprentă cu model corectat (secționat) din protezarea
mobilizabilǎ:(pag.363)
A. se realizeazǎ amprentarea globalǎ a câmpului protetic
B. tehnicianul va obține un singur model de lucru
C. tehnicianul va obține două modele de lucru,unul pentru protezarea fixǎ,
unul pentru protezarea mobilizabilǎ
D. fac economie de material şi de timp
E. sunt mai puțin corecte decât confectionarea pe modele separate

PROTETICA DENTARA
141. La pacientul cu edentafie parfial
A. îsi modificǎ angulatia şi valoarea sa scade
C. modificarea angulatiei se datoreaza faptului ca muşchii ridicǎtori
D. modificarea angulatiei se datoreaza faptului ca muşchii ridicǎtori
E. actiunea muschilor ridicători permite muschilor coborâtori sǎ tractioneze
mandibula spre posterior
eletatǎ are
* 142. Acoperirea dinfilor stâlpi cu microproteze în protezarea sch
următoarele indicații, cu excepfia: (pag.260)
A. pacient cu boalǎ carioasã, cu nivel de afectare mediu sau crescut
B. dintii cu retentivitǎti naturale
C. dinpii restanți prezintă mobilitate patologică şi necesită imobilizare
D. dinţi cu abrazie accentuatǎ
E. este necesarǎ realizarea unor rapoarte ocluzale normale
143. Despre fenomenul dureros din tabloul clinic al edentației partiale întinse
sunt adevărate următoarele: (pag.228)
A. durerea se regăsește rar în tabloul clinic al edentatului parțial întins
C. durere cronică implică prelungirea durerii și poate apǎrea în absența unor
leziuni manifeste
D. durere acută implicã prelungirea durerii și poate apărea în absenta unor
leziuni manifeste
E. durerea cronicǎ este asociată cu o afectare tisularǎ
144. Caracteristicile funcfionale ale edentafiei clasa I Kennedy se referǎ la:
(pag.273)
A. alterarea deglutiției prin prelungirea timpului de deglutitie
B. perturbarea fonației prin modificarea rezonatorului oral
D. colaps condilian posterior
C. inversarea vectorului RP datorită plasării rezistenței în zona anterioară
E. basculare anterioară a mandibulei
* 145. La m
ndibula, conceptul I al lui Spikermann pentru supraprotezarea
C. implantele se solidarizează cu o bară rotundǎ sau ovalarǎ
B. se iserǎ 2 implante endoosoase pozitionale interforaminal
A. se indică la pacienții cu resorbție mică a crestelor reziduale
cu sprijin implantar se referă la următoarele, cu exceptia: (pag.283)
E. bara de solidarizare se distanteazǎ de creasta rezidualǎ (2 mm)implantelor
D. bara de solidarizare se dispune perpendicular pe axul de inserție al

A. este o metodǎ simplǎ de determinare a inǎltimii etajului inferior C. constǎ în compresiunea

maseterului bilateral, in timpce pacientul D.constǎ în compresiunea maseterului unilateral, in timpce
pacientul E. constǎ în compresiunea maseterului bilateral, in timp ce pacientulrealizeazǎ închiderea
gurii realizeazǎ deschiderea gurii147.Caracteristicile biomecanice ale edentatiei clasa I Kennedy sunt:
(pag.273)A. necorespondenta poligonului de sprijin parodontal cu a celui de sprijin muco-osos C.
diagrama staticǎ: existenta edentatiilor simetrice dar farǎ posibilitatea de echilibrare prin sprijin și
retenție D. tendinta permanentǎ la basculare E. colaps condilian posterior sau basculare anterioarǎ a
mandibulei148. Amprentele functionale muco-dinamice: (pag.262)B. se înregistreazǎ cu port-
amprente individuale functionalizate pe baza funcţionalizării periferiei mobile prin teste C. sunt
criticate din cauza variatiilor de presiune ce se pot realiza prin compresiunea realizată de operator
D.utilizarea lor este redusă deoarece necesită retusarea ulterioară a marginilor protezelor E. se obțin
amprente de adeziune149. Despre incluzia dentară drept cauză aparentă în edentația parţialăîntinsǎ
sunt adevǎrate urmǎtoarele: (pag.226)A. cauza loco-regională pentru incluzie poate fi reprezentatǎ de
traumatisme B. printre cauzele generale ale incluziei se numără despicăturile labio-palatine C. poate fi
datǎ de rahitism D. se poate datora hipovitaminozei D E. asocierea acesteia cu factori colaterali
contribuie la extinderea edentației reduse, transformând-o în una întinsă150. Şeile acrilice din
alcătuirea protezelor parțiale amovibile acrilice:(pag.249)A. au contact direct cu creasta edentatǎB.
transmit forfele masticatorii conectorului principal C. sunt realizate din polimetacrilat de metil de
grosime 4mm D. prezintă doi versanți: vestibular și oral E. transmit forțele masticatorii spre suportul
muco-osos și dento-parodontal

PROTETICA DENTARA
151. Amprenta preliminarǎ în protezarea mobilizabilǎ: (pag.261)
A. reprezintǎ pozitivul câmpului protetic
C. unul dintre obiectivele acesteia este:obiectivul financiar
E. este prima etapǎ în algoritmul clinico-tehnologic de realizare a protezelor
mobilizabile
152. În protezarea mobilizabilă, mișcările efectuate în amprentarea
functionalǎ:(pag.264)
A. pot fi efectuate de medic sau de pacient
B. cele efectuate de medic sunt foarte recomandate
D. cele efectuate de pacient sunt utilizate doar în timpul amprentǎrii
functionale periferice si centrale
E. cele efectuate de pacient sunt cele mai uzuale
153. Conectorul principal metalic sub formă de bară din alcătuirea protezelor
scheletate:(pag.253)
A. are grosimea de 6-7 mm și lăţimea de 3 mm
B. are lăţimea de 6-7 mm şi grosimea de 3 mm
C. se poziționează în contact cu mucoasa
D. se pozifioneazǎ la distanţă de mucoasa
E. pe secțiune are formă ovalară, rotundă sau semiovalarǎ
154. Menfinerea protezei scheletate realizatǎ în edentatia clasa a IV-a
Kennedy:(pag.280)
A. menținerea directă este realizată de 3 crosete
B. menținerea indirectǎ se realizeazǎ prin elementele contrabasculante
C. elemente contrabasculante sunt cei mai distali pinteni ai crosetelor Bonwill
D. elemente contrabasculante sunt brațele distale ale croşetelor aplicate pede la nivelul molarilor
primii premolari
E. elemente contrabasculante sunt cei mai distali pinteni ai croşetelor Ackers
de la nivelul molarilor
*155. Următoarele afecțiuni sunt contraindicații sistemice relative ale
tratamentului chirurgical pentru inserarea de implante, cu excepția:
(pag.281)
A. SIDA
B. tumori bucofaringiene
C. stil de viatǎ nesǎnǎtos
D. boli psihice
E. diabet sever

156. Referitor la caracteristicile biomecanice ale edentafiei parfiale clasa a II-a Kennedy sunt
adevǎrate: (pag.276)A. sunt legate în principal de plasarea forfei de solicitare în afara poligonului de
sustinere parodontalǎB. va exista tendinta de basculare a seilor distale prin desprindere,datorita C.
reoptimizarea protezei prin cǎptuşire nu rezolvǎ problema definitivrezilientei mucoasei D. are
importantǎ bratul de pârghie care este mai mare cu cât edentatia estebasculării şeilor distale E.
reoptimizarea protezei prin căptuşire rezolvă definitiv problema basculǎriimai întinsǎşeilor distale*
157. Despre examinarea zonei linguale retromolare sunt adevǎrate următoarele, cu excepția:
(pag.240)A.se face prin inspectia si palpare C. posibilitǎtile de extindere în aceasta zonǎ se vor aprecia
în functie de D. posibilitǎțile de extindere în aceasta zonǎ se vor aprecia în functie de retentivitatea ei
dată de înclinarea ramului ascendent al mandibulei E. se mai numeste zona Ney si Bowann158.
Selectaţi metodele de investigare paraclinicǎ a mucoasei orale pentru un pacient cu edentatie
partialǎ: (pag.245)A. citologia exfoliativǎB. testul la vitamina C C. coloratiile devitale D. examenul
bacteriologic E. examenul stetoscopic* 159. Alegeţi afirmaţia falsă despre inspecția de profil a
pacientului cu edentatie partialǎ:(pag.237)A. urmǎreşte profilul facial care poate fi protruziv sau
retruziv B. urmǎreşte unghiul nazo-labial care normal este de 90 grade C. urmǎreste treapta labiala D.
urmǎreşte poziția mentonului, care poate fi normo, pro sau retrogenic E. urmǎreste sanțul labio-
mentonier care poate fi normal, sters sau accentuat160. Realizarea arcadelor artificiale ale protezelor
parțiale amovibile acrilice este guvernată de următoarele legi biomecanice: (pag.250)A.Chayes B.
Ackermann C. Silverman D.Spee E. Conod

PROTETICA DENTARA
*161. Alegeti afirmatia adevǎratǎ despre rahitism:(pag.227)
A.este o cauzǎ dobânditǎ generalǎ a edentatiei partiale
C. favorizeazǎ edentafia prin alterarea rapidǎ a ligamentelor
E. este un factor de risc pentru edentatia partialǎ
162. Sprijinul mixt foarte rigid al protezelor scheletate aplicate în edentafiile
clasa I Kennedy:(pag.274)
A. este realizat de cǎtre sistemele speciale gen culise sau coroane telescop
C.este realizat de cǎtre ruptori de forte şi amortizori de forte
solidarizarea tuturor dinţilor restanti
E. în aceste cazuri conectorul principal va fi mai îngust
163. În edentafia parfialǎ, lǎfimea spafiului potenfial protetic: (pag.232)
B. se măreşte în cazul inclinării mezio-distale ale dintilor limitrofi
C. se mǎreşte în cazul crestelor atrofiate
E. se micşorează în cazul rotației în ax a dintilor limitrofi
164. Alegeți afirmațiile adevărate despre conectorul principal al protezei
partiale scheletate:(pag.252)A. transmite forfele de solicitare ocluzală de la o sea la alta
B. nu se mai confectioneazǎ din aliaje nobile
C. cel sub formă de plăcuţă restrange designul protezei la o suprafaţǎ redusǎ
D. poate fi confectionat din aliajele stelite de crom-cobalt
E. se va plasa în contact cu parodontiul marginal
165. Alegeți afirmația falsǎ despre antecedentele personale generale ale
pacientului cu edentație parțială: (pag.234)
A. sunt de interes acele antecedente personale generale care prin manifestǎrile
complexe pe care le prezintă interferă cu patologia orală
B. se vor corela cu vârsta, sexul, stǎrile fiziologice şi momentul evolutiv
biologic în care se afla pacientul
C. fac parte din istoricul afecțiunii orale a pacientului
D. printre principalele afecțiuni generale se numără discraziile sanguine
E. printre precauțiile abordării terapeutice se numără alegerea soluției
anestezice corespunzǎtoare cu vasoconstrictor
166. Elementele speciale de menținere, sprijin și stabilizare din alcǎtuirea
protezelor scheletate au următoarele avantaje:(pag.256)
A. distribuie corect forfele la nivelul câmpului protetic
B. sunt putin vizibile,discrete
C. necesitǎ exigente în executie și materiale speciale
D.necesitǎ preparǎri complexe

E. au o buna rezistentǎ în timp167. Dupa Ene, Ionescu, clasificarea elementelor speciale de

mentinere,sprijin şi stabilizare a protezelor scheletate include: (pag.256)A.sisteme de culisare
B.sisteme de capse C. elemente intracoronare D. butoni E. sisteme de bare168. Din punct de vedere
functional, edentafia clasa a III-a Kennedy:(pag.278)B. determinǎ impotentǎ masticatorie când bresa
este extinsǎD. se caracterizeazǎ morfologic prin absenta unitǎtilor odonto-parodontale în zonele
triturante ale arcadelor E. apar întotdeauna tulburǎri functionale169. Smith şi Zarb au propus criterii
pentru evaluarea succesului unui implant dentar osteointegrat, printre care: (pag.278)A. lipsa unei
radiotransparente periimplantare B. pierdere verticală osoasă mai mică de 0.2 mm/an C. lipsa durerii
persistente, a disconfortului sau a procesului infectios D. rata de succes de 80% după 5 ani de la
încărcarea implantului şi 85% dupǎ10 ani E. prezenta unei radioopacitǎti periimplantare170. În
protezarea scheletată, acoperirea dinților stâlpi cu microproteze are următoarele caracteristici:
(pag.260)A. lǎcaşele pentru pintenii ocluzali se prepară cu o adâncime mai micǎ deât pe dinții naturali
B. lǎcaşele pentru pintenii ocluzali se prepară cu o adâncime mai mare decât pe dintii naturali C.
convexitatea vestibulară poate depăși 1 mm D. convexitatea vestibulară nu poate depăși 1 mm E.
planurile de ghidare se realieazǎ pe fetele vestibulare şi orale171. Conectorul principal al protezei
parțiale scheletate: (pag.252)A. se mai numeşte conector secundar B. realizează unirea seilor
protetice C. trebuie sǎ fie rigid şi plasat cât mai simetric D.se plaseazǎ în contact cu parodontiul
marginal E. trebuie sǎ fie flexibil
PROTETICA DENTARA

PROTETICA DENTARA
A. în momentul inserfiei scheletuui se va urmări dacă apar leziuni sau dureri
B. se apreciazǎ dacǎ s-a pǎstrat suficient spafiu pentru componenta acrilicǎ a
serilor
C. se apreciazǎ dacǎ la mandibula, conectorul principal are contactul
corespunzǎtor cu parodontiul dinților restanti
E. se urmǎreşte dacă s-a realizat, conform indicațiilor, o grosime mare la
nivelul zonei,,Ah” pentru a se evita senzația de vomă
173. La mandibulǎ, conceptul II al lui Spikermann pentru supraprotezarea
cu sprijin implantar se referă la urmǎtoarele: (pag.284)
A. se indică la pacienții cu resorbfie medie sau mare a crestelor reziduale
C. se indică la câmpuri protetice cu oferte osoase bune interforaminal şi creste
atrofiate în zonele de sprijin
D. infrastructurǎ-4 implante tronconic/cilindric
E. infrastructurǎ-4-6 implante
174.Printre dezavantajele elementelor speciale de menfinere, sprijin şi
stabilizare din alcătuirea protezelor scheletate se numără: (pag.256)
A.tehnica executǎrii lor este dificilǎ
B. impun devitalizarea dintilor stâlpi
C. nu se pot aplică la pacienții cu stare generală precară
D. nu se pot aplică la pacienții necooperanți sau cu disabilități psihomotorii
E. există posibilitǎti de reoptimizare în caz de dezactivare
* 175. Alegeţi afirmația falsǎ despre tratamentul pacientului edentat total
care solicită necondiționat o protezare fixǎ: (pag.282)
A.se pot insera 4-6 implante în zona frontală maxilară și interforaminala la
mandibulǎ
B. protezǎrile fixe se extind de obicei până în regiunea primului molar
C.protezǎrile fixe pot fi prevǎzute cu extensii distale
D. cel mai folosit sistem de ancorare este bara de conjuncție
E. dacă rezerva osoasă ne permite și pacientul acceptă intervenția de sinus lift,
se pot insera implante și în zonele laterale
176.La pacientul edentat parţial, unghiul Hadjean: (pag.247)
A. se traseazǎ pe fotografia de profil
B. este unghiul dintre tangentele la frunte şi piramida nazala
C. este unghiul dintre filtrul buzei superioare şi cloazonul nazal
D. are o valoare normalǎ de 90-110 grade
E. se traseazǎ pe fotografia de fafǎ

A. parcurge obligatoriu aceleaşi sensuri ca si la edentatul total C. se verificǎ dacǎ au fost realizate
principalele obiective ale tratamentului:D. adaptarea imediată are loc la primul contact al pacientului
cu macheta protezei E. adaptarea imediatǎ are loc la primul contat al pacientului cu proteza finitǎ178.
Edentatia clasa a III-a Kennedy se caracterizeazǎ morfologic prin:(pag.278)A. absenta unitǎtilor
odonto-parodontale în zonele triturante ale arcadelor C. absența unităților odonto-parodontale în
zonele terminale ale arcadelor E. breşa edentatǎ este limitată doar posterior de dinţi restanti179. Din
punct de vedere biomecanic, despre edentația clasa a II-a Kennedy sunt adevărate următoarele, cu
excepția:(pag.278)B. pierderea punctelor de contact cu malpoziții dentare izolate și de grup
determină modificări doar la nivelul arcadei afectate de edentatie C. tulburările locale perturbǎ şi
homeostazia sistemului prin ruperea mecanismelor de reglare D. refacerea vechiului echilibru
morfologic şi functional este uneori extrem de dificilǎE. se trateazǎ de obicei prin protezǎ
scheletatǎ180. La pacientul edentat parțial, spațiul de inocluzie fiziologicǎ: (pag.244)A. este unul din
reperele poziției de postura B. este unul din reperele poziției de relație centricǎC. în zona frontalǎ are
1.8-2.7 mm D.în zona frontalǎ are 2-4 mm E. în zona lateralǎ are 2-4 mm181. Într-o ocluzie normală
ideală, contactele dento-dentare ar trebui săcorespunda din punct de vedere a calitǎtii unor
parametri: (pag.243)A. sǎ fie punctiforme B. sǎ se realizeze între suprafete netede şi concave C. sǎ fie
unice D. sǎ fie stabile E. sǎ fie tip cuspid-ambrazurǎ182. Conectorul principal metalic sub formă de
plăcuţă, din alcǎtuirea protezelor scheletate: (pag.253)A. poate fi situat doar la maxilar B.conectorul
maxilar sub formă de plăcuță poate avea contact mucozal sau dento-mucozal C. au lățime mai mare
de 10 mm

PROTETICA DENTARA
D. au grosime mai mare de 10 mm
E. cu cât lǎfimea este mai mare, cu atât mai mult se poate reduce grosimea
183. Alegefi factorii de risc pentru instalarea edentafiei parfiale întinse:
(pag.227)
A. consumul de alcool
B. consumul de tutun
C. profesia pacientului-cofetar
D. diabetul zaharat
E. profesia pacientului-vopsitor
*184.Alegeți afirmafia falsǎ despre pierderea osoasǎ din etapa de
dispensarizare a pacientului protezat pe implanturi: (pag.286)
A. în primul an după aplicarea suprastructurii protetice se produce o pierdere
medie de 1.5 mm din marginea osoasă
B. pierderea din marginea osoasă este urmatǎ de o pierdere osoasă verticală
C. pierderea osoasă verticală medie este de 0.2 mm/an
D. radiotransparenta din jurul implantelor poate obiectiva periimplantita
instalatǎ
E. pierderile osoase progresive care depǎsesc aceste limite nu indicǎ o viitoare
pierdere a implantului
185. Printre factorii determinanți ai edentației parțiale întinse se numără:
(pag.225)
A. cauzele congenitale
B. cauzele aparente
C. factorii de risc
D. cauzele dobândite locale
E.cauzele dobândite generale
186. Pe fotografia de față a pacientului cu edentație parțialǎ se definesc o
serie de planuri și rapoarte pentru cuantificarea abaterilor de la normal:
(pag.247)
A. perpendicularele din unghiurile interne ale ochilor indică mărimea maximă
a fantei labiale
B. şirul lui Fibonacci
D. şanțul labio-mentonier se afla la unirea a 1/3 şi 2/3 a etajului inferiorC. proportia de aur
E. indicii faciali
187. În cazul edentației clasa I Kennedy, când existǎ breşe frontale
suplimentare, se va realiza o proteză scheletată cu una sau multe sei frontale
dacǎ:(pag.275)
A. existǎ atrofie osoasǎ redusǎ frontalǎ
B. bresa frontalǎ este foarte lungǎ
C. pacientul solicită o serie de artificii în montarea dinților
D. pacientul refuzǎ prepararea dintilor restanti
E. bresa frontalǎ este redusǎ
255

188. Arcul facial: (pag.267)A. permite inregistrarea bidimensionala a miscarilor fundamentale la

subiectii dentati, edentati partial sau total închidere/deschidere a simulatoruhui D. înregistrarea
permite practicianului transferul pozitiei corecte a modelului E. permite pozitionarea modlului
superior şi inferior într-o anumitǎ relatiemandibular în simulator unul cu celǎlalt189. Despre
indicafiile si contraindicafile protezelor partiale sunt adevǎrate urmǎtoarele:(pag.248)A. edentația
parțiala de clasa I şi II Kennedy reprezintă indicatia de electie terapie C. nu sunt indicate pentru
edentațiile de clasa III şi IV Kennedy E. nu sunt indicate pentru pacienții cu leziuni precanceroase190.
Culisarea: (pg.257)A. se bazeazǎ pe frictiunea care apare între suprafetele de contact dintre un croset
şi dintele stâlp B. se bazeazǎ pe frictiunea care apare între suprafetele de contact dintre o patrice şi o
matrice C. se poate realiza intracoronar şi extracoronar D. se poate realiza intraradicular şi
extraradicular E. se poate realiza intraligamentar191.Protezarea acrilică de urgență realizată pentru
tratamentul edentatiei uniterminale reduse: (pag.277)A. este proteză Kemmeny uniterminalǎB. este
alcătuită sub forma unei şei terminale prelungitǎ pe versantele vestibulare şi orale ale arcadei
alveolare C. are doar caracter social D. se practicǎ stabilizarea prin croste Bonwill E. are conector
principal metalic192. Relația dintre poziția de intercuspidare maximă și poziția de relatie centricǎ
poate fi: (pag.243)A. point-centric B. wide centric C.lateral centric D. long centric E. width centric

partea opusǎ examinǎrii D. aprecierea latimii corecte a zonei se face prin bascularea mandibulei de
partea opusǎE. palparea se realizeazǎ cu degetul sau sonda199. Selectati contraindicatiile protezei
partiale: (pag.248)A. leziunile precanceroase B. câmpurile protetice nefavorabile C. edentatia clasa a
IV-a Kennedy D. edentatia clasa a III-a Kennedy E. infectiile cronice sau acute200. În protezarea
mobilizabilă, verificarea și adaptarea port-amprentel individuale se referǎ la: (pag.265)A. în cadrul
verificǎrii extraorale se examineazǎ corectitudinea executiei si a respectării indicatiilor B. verificarea
intraorală este statică și dinamicăC. în cadrul verificǎii intraorale se verifică în mod special raportul
marginilor D.în cadrul verificării intraorale se verifică în mod special raportul marginilorcu zona de
mucoasă activăcu zona de mucoasă pasiv-mobilăE. în cadrul verificării intraorale se verificǎ în mod
special raportul marginilor cu zona de mucoasă pasivǎ* 201. Examenul stării de igienă pentru
pacientul edentat partial: (pag.245)A. determinarea vizeazǎ fetele vestibulare ale dintilor 1.6,
1.2,2.1B. se cuantificǎ suprafata necoloratǎC. determinarea vizeazǎ fetele orale ale dintilor 1.6,
1.2,2.1D. determinarea vizeazǎ fetele vestibulare ale dintilor 3.6, 3.2, 4.1E. determinarea vizeazǎ
fetele orale ale dintilor 1.7, 1.1,2.2202. În cazul edentației clasa a II-a Kennedy,când aceastǎ este
extinsǎ:(pag.276)A. masticatia este unilateralǎB. masticatia se realizeazǎ în zona frontalǎC. fizionomia
este alteratǎ prin asimetrizarea figurii D. fizionomia este alteratǎ prin absenta dintilor frontali E.
deglutiția este modificatǎ prin prelungirea timpului de deglutitie203. Simetria deschiderii orificiului
cavității orale poate fi afectatǎ prin devierea mentonului în: (pag.239)A. afectiuni ce intereseazǎ
articulatia temporo-mandibulara B. edentaţii partiale întinse unilaterale C. edentatii parfiale întinse
frontale D. edentații partiale întinse uniterminale E. în paralizii şi pareze faciale

PROTETICÃ DENTARA
A. când spațiul protetic posterior este mai mare de 4-6 mm
C. la pacientii alergici la acrilate
E. pentru evitarea stresului pe unitǎfile odonto-parodontale restante
205. Amprentele funcfionale mucostatice: (pag.262)
A. se înregistrează cu ajutorul port-amprentelor individuale functionalizate pe
B. se înregistrează cu ajutorul port-amprentelor individuale cu margini scurte
C. se obtin amprente de adeziune
E. sunt criticate din cauza variațiilor de presiune
* 206. Printre tehnicile de amprentare functională utilizate în protezarea
mobilizabilă se numără următoarele, mai puțin: (pag.266)
B. amprenta finală cu portamprenta individuală completă
C. amprenta finalǎ cu portamprenta decupatǎ incizal
D. amprenta finalǎ cu portamprenta decupatǎ palatinal
* 207. Despre intervențiile asupra dinfilor stâlpi în algoritmul de tratament în
edentația parțiala întinsǎ sunt adevărate următoarele, cu exceptia: (pag.259)
A. în categoria dinților stâlpi care nu necesită microproteze sunt dinții cu
B. prima etapa este prepararea lăcașelor pentru printenii externismaltul cu grosime crescuta
C. prima etapa este realizarea planurilor de ghidaj
D. prepararea lǎcaşelor pentru pintenii externi se realizează înaintea preparării
planurilor de ghidaj
E. prepararea lăcaşelor pentru printeni este necesară pentru că previne apariţia
contactelor premature
208.În cazul protezelor scheletate aplicate în edentația clasa I Kennedy,
menținerea indirectǎ: (pag.274)A. elementele de menținere indirectǎ se numesc elemente
contrabasculante
B. elementele de menținere indirectă trebuie plasate unilateral
C. caninii și primii premolari sunt cei mai indicați dinți pentru a suporta
D. primii premolari și primii molari sunt cei mai indicați dinți pentru a suportaelementele de
menținere indirectǎ
elementele de menținere indirectă
E. este realizată de croşetul continuu
259

PROTETICA DENTARA
209. Despre edentatia subtotalǎ si tratamentul prin proteza scheletata al
acesteia sunt adevărate: (pag.280)A. reuneste edentafiile intercalate unilaterale, la care dintele
anterior care
B. caninul este întotdeauna absentD. bratul maximal de încarcare se poate amplifica prin montarea
dintilor mai
E. bratul de stabilizare trebuie sǎ fie cât mai departe cu putintǎ deaproape de linia crestei
perpendiculara pe axul principal de rotatie
210. În protezarea mobilizabilǎ, linia surâsului: (pag.269)
A. este un reper utilizat pentru montarea dintilor artificiali
C. delimiteazǎ împreuna cu linia caninilor lǎtimea celor 3 dinti frontali
superiori
E. se poate lua ca reper conturul buzei superioare si inferioare în timpul
surâsului
211. Alegeți afirmațiile adevǎrate despre semnele faciale ale edentatiei
partiale întinse:(pag.229)
A. includ asimetriile faciale, inegalitatea etajelor fetei, afectarea profilului
facial
B. apar modificări faciale și la nivelul unghiului goniac, a cǎrui valoare scade
D. pe măsură ce numărul unităților odonto-parodontale prezente este redus,
faciesul relevǎ caracteristicile edentatului total
E. modificările antropologice se pot cuantifica prin valoarea indicelui oral
* 212. În edentațiile biterminale reduse se indică proteza definitivǎ amovibilǎ
scheletată, caracterizată de următoarele, cu exceptia: (pag.275)
A. 2 şei mixte terminale unite prin conector principal
B. conectorul principal va fi sub formă de plăcuță palatină sau bară linguală
C. 2 şei acrilice terminale
D.se utilizeazǎ crosete turnate din sistemul Ney sau Roach
E. se mai indică utilizarea crosetelor RPI
213. Sprijinul mixt articulat al protezelor scheletate aplicate în edentafiile
clasa I Kennedy: (pag.274)
A. este realizat de cǎtre sistemele speciale gen culise sau coroane telescop
B.este realizat de conectorii secundari sau principali elastici
C. este realizat de către ruptori de forțe și amortizori de forțe
D. este permisa bascularea prin înfundare a șeilor
E. nu se mai utilizeazǎ deoarece apar forte de torsiune asupra dintilor stâlpi

214. Durerea cronicǎ din tabloul clinic al edentafiei parfiae întinse:(pag.228)A. este asociatǎ cu o
afectare tisularǎC.este durerea care persista mai mult de o luna dupǎ amendarea unei injurii tisulare
acute E. implică stimularea nocivă a nociceptorilor periferici de cǎtre substante algogenice215.
Înǎlfimea spafiului potențial protetic la pacientul cu edentatie partialǎ:(pag.231)A. este parametrul
care caracterizeazǎ spatiul în plan frontal C. se apreciază ca distanta dintre limita inferioarǎ şi cea
superioarǎde ocluzie al dintilor absenti E. ca modificări, poate fi micşoratǎ sau mǎritǎ216. Diabetul
zaharat: (pag.227)B. favorizeazǎ edentatia prin rezistenta scǎzuta la infectii C. se produce alterarea
rapidǎ a ligamentelor E. favorizeazǎ edentafia prin tulburǎri ale metabolismului calcic217. Insuficiența
funcfionalǎ ca semn clinic al edentatiei partiale întinse:(pag.229)A.este o cauzǎ importantă a alarmării
pacientului B. include insuficienta masticatorie C. include insuficienta fizionomicǎD. este un semn
obiectiv al edentatiei partiale întinse E. este un semn subiectiv al edentatiei partiale întinse218.
Protezarea de urgenţǎ: (pag.249)A.oferǎ posibilitatea dirijării cicatrizării, întrucât proteza va acționa
ca un B.ajuta la pregǎtirea câmpului protetic în vederea amprentǎriiconformǎtor C. fenomenele de
resorbtie osoasǎ pot fi accelerate E.se utilizeazǎ când se realizeazǎ intervenții chirurgicale de
amploare,D. va menaja psihic pacientul complexe şi care necesită un timp mai îndelungat de refacere
înainte de protezarea ulterioarǎ219. Conectorii principali metalici ai protezelor parțiale scheletate:
(pag.252)A. se realizează din aliaje metalice cu duritate şi rezistenţǎ mare B. se realizează din aliaje
metalice flexibile și cu rezistență mare C. se pot prezenta sub formă de bară sau plǎcute D.se pot
utiliza doar la nivelul maxilarului E. se pot utiliza doar la nivelul mandibulei
261
PROTETICA
DENTARA

22Metoda Boianov utilizatǎ la pacientul cu edentafie partialǎ întinsǎ:(pag.230)A. este o metodǎ

antropometricǎ cu repere preextractionale C. comparǎ dimensiunea Sn-Gn cu Oph-Snacestora E.
utilizeazǎ în examinare egalitatea distanfelor dintre planul Frankfurt-vertex si planul Frankfurt-planul
bazal mandibular221. Butonii de presiune ca elemente de conexiune în supraprotezarea pe
implanturi a pacientului edentat total: (pag.286)B. sunt utilizate în special când se realizeazǎ
conexiuni pe implante izolateA.sunt utilizate frecvent D. de obicei patricea este inclusǎ în proteza şi
matricea înşurubatǎ la implant222. La pacientul edentat partial, printre reperele pozitiei de relatie
centricǎse numǎrǎ:(pag.244)A. spaţiul de inocluzie fiziologicǎ de 2-4 mm în zona frontalǎC. relația
centrică este normalǎ când rapoartele de ocluzie pǎstreazǎ arcadele D. relatia centricǎ este normală
când rapoartele de ocluzie pǎstreazǎ arcadele în limitele triunghiului de toleranță ocluzală al lui Spee
E. relația centricǎ este instabilă la edentatul parțial întins şi necesitǎ utilizarea machetelor de
ocluzie*223. Pentru pacientul cu edentație partialǎ, examenul gnatofotostatic:(pag.246)A. se
utilizeazǎ pentru investigarea compartimentului muscular B. se utilizeazǎ pentru investigarea
articulatiei temporo-mandibulare C. se utilizeazǎ pentru investigarea ocluziei și a relațiilor mandibulo-
craniene D. se practicǎ sub forma înregistrărilor video intraorale și extraorale E. se referă la
înregistrarea diagramei Posselt* 224. Despre etapa de verificare clinică a scheletului metalic al
protezei mobilizabile sunt adevărate urmǎtoarele, mai putin: (pag.269)A. se va efectua extraoral şi
intraoral B. la verificarea extraoralǎ se urmǎreste dacǎ tehnicianul a respectat indicațiile date din
cabinet C. în momentul inserției pe model scheletul nu trebuie sǎ intre fortat şi sǎ se abrazeze
porțiuni ale dinților D. verificarea extraoralǎ se realizează doar pe modelul de lucru E. se va verifică
dacă butonii de distantare de la nivelul şeilor pǎstreazǎ un spațiu suficient pentru componenta
acrilicǎ
PROTETICA DENTARA

PROTETICA DENTARA
225. În terapia edentafiei totale prin inserarea implanturilor, implantele
transosoase: (pag.283)
A. sunt indicate în cazuri de atrofie marcata a crestei reziduale mandibulare,
clasa C Misch Judy
B. sunt indicate în caz de osteoporoză asociată cu creastă rezidualǎ atroficǎ la
mandibulǎ
D. se insera doar în cazul realizării anesteziei generale
E. fixeazǎ cu o bara de conjunctie
226. Conceptul II Spikermann al supraprotezării cu sprijin implantar la
maxilar se referǎ la: (pag.285)
B. se inseră 4-6 implante în zona frontală până în dreptul primului premolar
C. se inseră 2 implante de obicei în regiunea caninǎ
D. mezostructura este o supraprotezǎ în care se fixeazǎ cǎlǎretii
E. proteza are un sprijin mixt şi poate fi fenestratǎ
227. Metoda Patterson:(pag.268)
A. este o metodă simplă de determinare a relației centrice
C. fiecare bordură de ocluzie se scurtează cu 2 mm și în grosimea acestora se
sapă un şant retentiv care se umple cu material abraziv
D. pacientul va executa mişcǎri de retropulsie şi lateralitate dreapta-stânga
E. are un mare dezavantaj: dacă bordurile nu sunt bine individualizate şi
fasonate se obfin relații excentrice
228. Articulafia temporo-mandibulara poate fi investigată paraclinic
utilizând:(pag.246)
A. cineradiografia
B. scintigrafia osoasǎ
C. mandibulokineziografia
D. analiza T-Scan
E. tomodensitometria
229. Variantele terapeutice pentru edentația uniterminală redusă sunt:
(pag.277)
A. protezarea acrilicǎ de urgentǎ
B. proteza cu miniconector secundar acrilic
C.proteza partialǎ mobilǎ acrilicǎ
D. proteza parţialǎ amovibilǎ scheletatǎ
E. protezare fixǎ
263

230.La mandibulǎ, conceptul III al lui Spikermann pentru supraprotezarea cu sprijin implantar se
referă la următoarele: (pag.284)B. se inserǎ 4-6 implante interforaminal D. infrastructura este o barǎ
cu extensii distale fixatǎ la implante E. se utilizeazǎ 5 cǎlǎreti fixati în proteza mobilǎ231. În terapia
prin proteze scheletate, înregistrarea relatiei intermaxilare:(pag.266)B. urmează fazei de amprentare
preliminară şi obtinere a modelului preliminar D. relația de postură și relația de intercuspidare
maximǎ au o importantǎE. precede faza de amprentare functionalǎ si obfinere a modelului
functionalprimordialǎ232. Amprentele functionale în protezarea mobilizabilǎ: (pag.263)B. cele
compuse utilizeazǎ cel puțin 2 materiale diferite de amprentǎC. tehnicile moderne sunt de obicei
tehnici compozite D. cele cu gura închisă sunt de regula amprente înregistrate sub presiune digitalǎE.
cele compresive se adreseazǎ câmpurilor dure233. Despre egalitatea etajelor feței, în cazul
pacientului cu edentatie parfialǎîntinsă, sunt adevărate următoarele: (pag.230)A. odată cu dispariția
contactelor ocluzale în zona frontalǎ, apare modificarea B. odată cu dispariția contactelor ocluzale în
zona lateralǎ,apare modificareadimensiunii etajului inferior dimensiunii etajului superior C.
restaurările protetice incorecte sau modificate de trecerea timpului pot conduce la subdimensionarea
etajului inferior D. un algoritm terapeutic incorect poate conduce la suradimensionarea etajului
inferior E. nu orice modificare dimensională a etajului inferior este patognomonicǎ234.Selectati
contraindicațiile sistemice absolute ale tratamentului chirurgical pentru inserarea de implante:
(pag.281)A.osteoporoza secundarǎ generalizatǎB. tabagism C. lipsa motivatiei D. radioterapie E.
chimioterapie
PROTETICA DENTARA

PROTETICA DENTARA
235.Printre contraindicafile coroanelor telescopate se numǎrǎ: (pag.257)
A. edentafiile terminale
B. edentafiile frontale
D.pacienfii ai caror dinti au camera pulparǎ cu aspect juvenil
E. pacienții cu uzură dentară
236. La pacientl edentat parfial, planul Dreyfus: (pag.247)
B. se traseazǎ pe fotografia de profil
D. este delimitat de perpendiculara pe planul de la Frankfurt în punctul
suborbitar
E. se afla la jumǎtatea distantei fanta labialǎ-Gnation
237. Edentatia de clasa a II-a Kennedy prezintǎ urmǎtoarele caracteristici
morfologice: (pag.275)
A. absenta unitǎtilor odonto-parodontale în zona terminalǎ a arcadei de o
singura parte a acesteia
B. absenta unitătilor odonto-parodontale în zona terminalǎ a arcadei pe
ambele pǎrţi ale acesteia
C. se mai numeşte edentatie uniterminalǎ
E. poate cuprinde dinfii laterali şi se poate extinde şi spre zona anterioarǎ a
arcadei
238. Machetele de ocluzie: (pag.367)
A. reprezintǎ piese protetice intermediare
B. prin volum și formă prefigurează viitoarele protezǎri
D. sunt alcătuite din bază (ceară) și dinți atificialipozifii fundamentale
E. sunt alcătuite din scheletul metalic și dinții artificiali fixați cu ceara pe
acesta
* 239. Despre elementele speciale de menținere, sprijin şi stabilizare a
protezelor scheletate este falsǎ urmǎtoarea afirmatie: (pag.256)
A. conferǎ valente estetice şi de stabilitate bio-mecanicǎ
B. alegerea lor este dictată de valoarea suportului odonto-parodontal sau
muco-osos
C. una dintre contraindicații se referǎ la pacienții necooperanti
D. unul dintre dezavantaje este cǎ nu se pot utiliza la pacientii cu disabilitǎți
psihomotorii
E. unul dintre avantaje este ca au o rezistentǎ bunǎ în timp
240. Despre placa acrilică palatină sunt adevărate următoarele:(pag.250)
A. poate fi modificată prin rǎscroire anterioarǎ
B.este orientatǎ transversal la nivelul bolții palatine
C. poate fi modificatǎ prin decolare sau fenestrare

D. conectorul Every are formǎ de lingura pentru edentatia frontala E.241. Caracteristicile biomecanice
ale edentatiei de clasa a IV-a Kennedy:(pag.279)A. sunt dominate de plasarea poligonului de sustinere
in interiorul poligonului de sustentatie parodontalǎB. gradul de supraocluzie frontalǎ favorizeazǎ
receptionarea fortelor de solicitare de o manierǎ dezavantajoasǎ biomecanic D. dinții protetici se
gasesc în afara punctelor de sprijin E. şaua îndeplineste functiile unei pârghii242. La pacientul cu
edentatie, zona de sprijin mandibularǎ:(pag.241)A. este mult mai redusǎ decât la maxilar C.se
limiteazǎ la tuberculul piriform, creasta edentatǎ, planseul oral, limba,D. examinarea începe cu zona
tuberculului pirformobrajii şi buzele E. examinarea începe cu creasta edentatǎ243. Conceptul III
Spikermann al supraprotezǎrii cu sprijin implantar la maxilar se referǎ la:(pag.285)A. se inseră 3-4
implante în zona frontală până în dreptul primului premolar C. se inserǎ 2 implante de obicei în
regiunea caninǎD. supraproteza are sprijin pur implantar244. Cauzele dobândite generale ale
edentatiei partiale întinse includ urmǎtoarele, cu exceptia: (pag.226)A. boala de focar B. diabetul
zaharat C. osteoporoza senilǎD.osteomielitele maxilare E. rahitismul245. Durerea acută din tabloul
clinic al edentației parțiale întinse:(pag.228)A.este asociatǎ cu o afectare tisularǎB. este durerea care
persistǎ sau se repetǎ pentru mai mult de 3 luni C. este durerea care persistă mai mult de o lună după
amendarea unei injurii tisulare acute D. este durerea care însoțeste o leziune care nu se vindecǎE.
implică stimularea nocivă a nociceptorilor periferici de cǎtre substante algogenice
PROTETICA DENTARĀ

PROTETICA DENTARA
246. Sprijinul mixt elastic al protezelor scheletate aplicate în edentafiil clasa
I Kennedy: (pag.274)
B.este realizat de conectorii secundari sau principali elastici
D. esecul conexiunilor elastice a dus la crearea unor dispozitive speciale care
E. conectorii flexibili nu se mai utilizeazǎ deoarece se fractureazǎ usor
247. Caracteristicile acoperirii dinților stâlpi cu microproteze în protezarea
scheletatǎ includ:(pag.260)
A. fața orală se modeleazǎ concavǎ
B. fața orală poate fi prevăzută cu un prag situat la 1 mm de parodontiul
C. fața oralǎ se modeleazǎ perfect planǎ
D. convexitatea vestibulară se plasează în general spre mezial sau distal
E. fata vestibularǎ se modeleazǎ perfect planǎ
248. Examinarea dinamica a orifciului cavitǎfii orale poate evidenția uneori:
(pag.239)
A. amplitudinea mǎrită a deschiderii, datorita laxității capsulo-ligamentare în
B. amplitudinea micşorată a deschiderii, datorita laxitǎfii capsulo-ligamentarearticulatia temporo-
mandibulara
în articulatia temporo-mandibulara
C. amplitudine mărită a deschiderii prin trismus de maseter
D. amplitudine micşorată a deschiderii prin trismus de maseter
249. Verificarea scheletului unei proteze mobilizabile în cavitatea oralǎ:
(pag.270)
A. urmǎreşte douǎ aspecte: mecanic și biologic
B. urmǎreşte douǎ aspecte: fizic şi functional
C. se verificǎ stabilitatea statică şi dinamică prin presiuni simultane pe diferite
D. prin presiuni ușoare în axul de inserție se va urmări dacă s-a realizatpǎrti componente
angajarea în poziție corectă a tuturor elementelor scheletului
E.se verifică sprijinul static și dinamic prin presiuni simultane pe diferite
pǎrti componente
250. În protezarea mobilizabilă, mișcările efectuate de medic în amprentarea
functionalǎ:(pag.264)
B. se admit ușoare compresiuni și tracțiuni la periferia câmpului protetic cândA. sunt foarte
recomandate
C. se admit usoare compresiuni și tracțiuni la periferia câmpului protetic cândmaterialul de amprentǎ
este elastic
materialul de amprentǎ este vâscos
D. se recomandă când pacientul prezintă paralizii, hipotonii musculare
E. se recomandă când pacientul se prezintă în imposibilitatea coordonării ur or
grupe musculare

251. Alegefi afirmatile adevǎrate despre inrasuu,m (pag.286)A. infrastructura este reprezentatǎ de
oasele maxilare D. mezostructura ete reprezentatǎ de bonturile implantelor care pot fi E.
suprastructura este restaurarea proteticǎ propriu-zisǎsolidarizati cu o bara252. Înălţimea spațiului
potențial protetic în edentatia parfialǎ poate fi maritǎîn următoarele situații clinice, cu exceptia:
(pag.231)A. atrofii accentuate ale crestei alveolare B. extruzii ale dintilor limitrofi C. ocluzie deschisǎD.
abraziunea dintilor limitrofi E.extruzii ale dintilor antagonisti253. Tabloul clinic al edentației partiale
întinse: (pag.228)A. reuneste semne subiective şi semne obiective ale stǎrii de edentatie B. include
fenomenul durerosC. este în deplin acord cu numărul de unitǎti odonto-parodontale absente D.
include doar semnele obiective ale stǎrii de edentatie E. nu depinde de tipul de edentatie254. În
edentațiile biterminale reduse se indicǎ proteza hibridǎ,caracterizatǎde următoarele: (pag.275)A. se
utilizeazǎ crosete simple cu deschidere edentalǎB. se utilizeazǎ elemente speciale gen culisǎ extra-sau
intracoronarǎ sau coroane telescop C. elementele speciale se plaseazǎ unilateral D. un efect foarte
bun antibasculant il are crosetul continuu completat cu gherute incizale E. elementele speciale se
plaseazǎ obligatoriu pe ultimii doi dinti255. În edentaţia parţialǎ, înǎltimea crestei edentate:
(pag.232)A. se mǎsoarǎ prin distanța de la vârful crestei edentate la planul ocluzal al dintilor
antagonisti B.este în mod normal de 4-6 mm C. reducerea înǎlțimii crestei se datoreazǎ extruziei
dintilor antagonisti D. resobtia osului alveolar determina reducerea înǎltimii crestei edentate E. este
un parametru utilizat pentru caracterizarea spatiului potential protetic
PROTETICA DENTARA

PROTETICA DENTARA
256. Tehnica de amprentare preliminarǎ in protezarea mobilizabilǎ inclade:
(pag.262)
A. desensibilizarea vălului palatin prin utifizarea anestezicelor de contact prin
B. pregatirea materialuui de amprentã conform recomandǎrilor firmei
producǎtoare
C. poziționarea portamprentei umplută cu material în cavitatea oralǎ,
D.medicul va realiza o serie de miscări, masaje, tracțiuni, rotații ale buzelor și
obrazului
E. dupǎ prizǎ, dezinserfia se va realiza prin tatonare
257.Din sistemul Roach de crosete pentru protezarea scheietatǎ, fac parte
următoarele, cu excepția: (pag.255)
A. crosetul cu actiune posterioarǎ
B. crosetele barǎ
C. crosetul unibar
D. crosetul inelar
E. crosetul cu trei brate
258. Alegeti afirmafiile adevǎrate despre protezele mobile partiale: (pag.248)
A. au un volum mult mai mic în raport cu cele fixe
B. crează tulburări de fonație și deglutitie care nu se compenseazǎ
E. câmpurile protetice nefavorabile necesită în prealabil o terapie proproteticǎ
chirurgicalǎ
259. În etapa de dispensarizare a pacientului protezat pe implanturi,referitor
la sângerare: (pag.286)
A. poate fi declanșată mecanic și la examinarea țesuturilor sănătoase
B. poate fi simptomul principal al une inflamații gingivale
C. sângerarea spontană se produce în fazele inițiale ale pierderii implantului
D. sângerarea la examinare este semnul unei resorbtii osoase
E. sângerarea la examinare este semnul unui șanț periimplantar adânc
* 260. Testele lui Herbst pentru maxilar și mandibula includ următoarele, cu
exceptia:(pag.264)
A. surâs forțat pentru modelarea la nivelul zonei vestibulare laterale maxilare
B. umezirea roșului buzelor pentru modelarea zonei milohioidiene în dreptul
molarilor
C. vârful limbii într-un obraz și în celǎlalt
D. deglutitie
E. rotații ale nodulului comisural

261. În edentafia subtotalǎ,atitudinea fata de dinfii restanfi vizeaza A. mentinerea dintilor restanti pe
arcada siprótezǎ mixtǎ sau hibridǎC. extracţia dintilor restanti si implantare interforaminalǎE.
mentinerea dinfilor restanti pe arcada si protezare conjunctǎadapteaza greu la această terapie,
prezintă următoarele particularitǎti:(pag.280)A. toleranta scăzută a tesuturilor moi B. parafuncfii D.
coordonare satisfăcătoare a musculaturii aparatului dento-maxilar E. tolerantǎ ridicatǎ a tesuturilor
moi263.La pacientul cu edentatie partialǎ, palparea superficialǎ vizeazǎ:(pag.237)A. temperatura,
care poate fi crescutǎ din cauze locale si generale B. starea de hidratare/deshidratare a tegumentelor
D. sensibilitatea tactilǎ cu eprubete cu apa rece E. sensibilitatea dureroasă cu rulou de vata264.
Contraindicațiile sistemice relative ale tratamentului chirurgical pentru inserarea de implante sunt:
(pag.281)A.SIDA B. corticoterapie îndelungatǎC. infarct miocardic recent D. tulburǎri uşoare ale
functiei renale E. osteomalacie avansatǎ* 265. Conceptul III Spikermann al supraprotezării cu sprijin
implantar la maxilar se referă la următoarele, mai puțin: (pag.285)A. se inseră 4-6 implante în zona
frontală până în dreptul primului molar B. implantele se solidarizeazǎ prin bare prevǎzute cu douǎ
extensii distale C. supraproteza are sprijin pur imlantar D. supraproteza este rǎscroitǎ complet E.
supraproteza are o stabilitate mare și poate fi igienizatǎ corect266. Despre factorii favorizanți ai
edentației parțiale întinse sunt adevǎrate:(pag.227)A. se împart în factori genetici și factori de risc B.
printre factorii genetici se numǎrǎ vârsta pacientului C. printre factorii de risc se numără rasa
pacientului D. printre factorii de risc se numără diabetul zaharat E. printre factorii genetici se numǎră
rahitismul

PROTETICA DENTARA
267. La pacientul cu edentafie parfialǎ,palparea:(pag.237)
A. însoteste şi completeazǎ inspectia
C. palparea superficiala se adreseaza punctelor de emergentǎ ale trigemenului
E. palparea prin pensare evidentiazǎ elasticitatea si cantitatea fesutului
subcutanat
269. Elementele disjunctoare articulate se clasificǎ în:(pag.259)
A. elemente disjunctoare articulate fără dispozitiv de revenire
C. elemente disjunctoare articulate complexe
E. elemente disjunctoare articulate simple
*270. Alegefi afirmatia falsǎ despre amprentarea funcfionalǎ din protezarea
mobilizabilǎ:(pag.262)
A. în functie de gradul de mobilizare a periferiei câmpului protetic,pot fi
active și inactive
B. în functie de poziția mandibulei în timpul amprentării pot fi: cu gura
deschisă, cu gura îchisă şi combinate
D. amprentele functionale mucostatice nu pot pune în valoare succiunea,
E. existǎ un număr foarte mare şi o varietate a tehnicilortonicitatea muscularǎ
271. La pacientul cu edentafie partială întinsǎ,indicele facial: (pag.229)
A. valoarea sa se obține prin raportarea lățimii feței la înălţimea feţei şi
B. valoarea sa poate deveni mai mică de 84 mm, în cazul unor complicațiiînmultit cu 100
C. când valoarea sa este mai mare de 84 mm, pacientul se încadreazǎ în forma
D. în forma clinică de euriprosopie, pacientul are fața îngustă, arcadeleclinicǎ de euriprosopie
E.în forma clinică de euriprosopie, pacientul are fata latǎ, arcadelezigomatice proeminente
zigomatice proeminente
272.Palparea regiunii pretragiene din examenul articulației temporo-
mandibulare a pacientului cu edentație parțială: (pag.238)
A. se poate realiza cu cele 4 degete întinse pe suprafata de examinat
C. vizeazǎ cei 13 mm posterior de tragus, pe liia ce uneşte unghiul extern alB. se poate realiza bidigital
D. vizeazǎ cei 13 mm anterior de tragus, pe linia ce uneste unghiul extern alochiului cu tragusul
E. vizeazǎ cei 1,3 mm anterior de tragus, pe linia ce uneşte unghiul extern alochiului cu tragusul
ochiului cu tragusul
271

PROTETICA DENTARA 3.Crosetele simple metalo-acrilice pot fi: (pag.251)A. dentare B. alveolare C.
dento-alveolare E. confectionate din sârmǎ semirotundǎrealiza: (pag.269)A. prin practicarea unor
lacase sau ancose in cele doua valuri la nivelul 274. În protezarea mobilizabilǎ,solidarizarea
machetelor de ocluzie se poate B. prin utilizarea de material de tip Repincaninilor C. prin utilizarea de
cearǎ topitǎD. prin practicarea unor linii oblice intersectate la nivelul zonelor frontale in ceara
bordurilor de ocluzie 275. Tulburǎr E. dupǎ stabilirea reperelor pentru alegerea dintilor artificialile
morfologiei faciale ale pacientului cu edentafie partialǎîntinsǎ includ: (pag.230)A. mentonul se
apropie de vârful nasului, realizând profilul de pasǎre de pradǎC. destinderea arcului lui Cupidon E.
sentimentul de neapartenentǎ la propria persoanǎ276. Punga lui Fisch:(pag.240)A. este dominată de
insertia muschiului maseter B. este dominatǎ de inserția muşchiului buccinator C. se va examina cu
gura larg deschisǎ, îndepărtând uşor cu oglinda tesuturile moi D.se va examina cu gura întredeschisă,
îndepărtând uşor cu oglinda tesuturile moi E. această zonă nu permite îngroșări ale marginilor
protezei* 277. Selectați principalele afectiuni generale care influenteazǎ abordarea terapeutica în
cazul pacientului cu edentație parțială: (pag.234)A. afectiunile cardiovasculare B. afecțiunile
aparatului respirator C. afectiunile metabolice D. discraziile sanguine E. A,B,C,D278. Selectati
crosetele care fac parte din sistemul Roach, utilizate în protezarea scheletatǎ: (pag.255)A. crosetul în
C B. pensa mezio-distalǎ cu dublǎ extremitate liberǎC. crosetul cu actiune posterioarǎǎ d sǎgeatǎ
PROTETICA DENTARA

E. crosetul în I279. Indicatiile dispozitivelor corono-radiculare în protezarea scheletatǎ sunt:

(pag.260)B. raportul coroanǎ-rǎdǎcină este modificat în favoarea coroanei D. se impun masuri de
ancorare fizionomica a protezei E. dinții nu prezintă mobilitate patologicǎ* 280. Alegefi afirmafia falsă
despre port-amprenta individuală utilizată în protezarea mobilizabilǎ:(pag.263)A. se confectioneazǎ
din placǎ de bazǎ sau acrilate auto sau termopolimerizabile C. cele cu contact marginal păstrează
contactul cu câmpul protetic pe o distanţǎ de 4 mm de la periferia acestuia D.cele parcelar distantate
se utilizează în amprentele cu compresiune selectivǎE. cele complet distanțate se utilizeazǎ în
amprentele decompresive281. În protezarea scheletatǎ, dacǎ ambele arcade prezintǎ edentatie
partialǎ,perturbarea relațiilor de postură și centrică: (pag.266)A. impune realizarea înregistrării
relaţiilor intermaxilare, problema fundamentalǎ a protezǎrii B. poate fi determinată de pierderea
stopurilor ocluzale centrice C. poate fi determinată de destrǎmarea reflexelor parodonto-musculare
D. poate fi determinată de necoordonarea activitǎții musculare E. nu existǎ posibilitatea nemodificǎrii
relatiilor mandibulo-craniene282.Examenul arcadelor dento-alveolare: (pag.241)B. refacerea
artificialǎ printr-o protezare fixă a continuității arcadei anuleazǎA. este precedat de apelul dinților
edentatia C. menținerea continuității arcadei prin păstrarea punctelor de contact este o garanție a
prezentei tuturor unităților odonto-parodontale pe arcadǎD. se va examina suportul odontal prin
inspecție, palpare și percuție E. se va examina suportul parodontal prin inspectie, palpare şi sondaj
parodontal283. În etapa de dispensarizare a pacientului protezat pe implanturi:(pag.286)A. se
evalueazǎ implantele şi fesuturile periimplantare, precum şi parametrii protezei B. adâncimea
șanțului periimplntar din jurul unui implant sǎnǎtos este în C. sângerarea spontană se produce în
fazele avansate ale pierderii implantuluimedie de 3.1-3.8 mm D. radioopacitatea din jurul implantelor
poate obiectiva periimplantita
PROTETICA DENTARA

E. in primul an dupa aplicarea suprastructurii protetice se produceo pierdereinstalatǎde 1.5 mm din

marginea osoasǎ284. Despre materialele de amprentare preliminarǎ utilizate in protezarea A. pot fi
mase alginice, mase termoplastice,siliconi C. nu se va obtine o variatie a gradului de vâscozitate a
materialului E. se aplicǎ în port-amprente individuale285. Contraindicatiile sistemice absolute ale
tratamentului chirurgical pentru inserarea de implante sunt: (pag.281)A. infarctul miocardic recent B.
tulburǎri grave ale functiei renale C. diabet sever D. osteomalacie avansatǎE. SIDA286.În protezarea
scheletatǎ, despre aplicarea de dispozitive radiculare sunt adevǎrate:(pag.260)A. rădăcinile trebuie
preparate până la nivelul parodonțiului apical vestibular şi oral B. aceste dispozitive vor fi acoperite de
seile protezei C. rădăcinile trebuie preparate până la nivelul parodontiului marginal doar vestibular D.
aceste dispozitive vor fi acoperite de conectorul principal al protezei E. asigură un sprijin parodontal
excelent, stabilitate şi sisteme de retentie prin aplicarea unor capse* 287. Conturul feței pacientului
cu edentație parţială poate avea următoarele forme, cu exceptia: (pag.236)A.ovalǎB.pǎtratǎC.
hexagonalǎD. trapezoidalǎE. rotundǎ288. Despre conectorul principal metalic sub formă de plăcuță
sunt adevǎrate urmǎtoarele, cu exceptia: (pag.253)A. lǎtimea este mai mare de 10 mm B. grosimea
este cuprinsa între 3-5 mm C. cu cât lǎțimea este mai mare, cu atât grosimea este mai mare D.
miniconectorul palatinal se utilizeazǎ în edentatia uniterminalǎE. utilizarea miniconectorului palatinal
nu este avantajoasǎ deoarece se poate rota foarte usor prin echilibrul sǎu precar
PROTETICA DENTARA

PROTETICA DENTARA
289. Alegefi afirmafille false despre verificarea si adaptarea port-amprentei
A. se realizeazǎ într-o faza extraorală și una intraorală
C. medicul realizeazǎ doar verificare intraoralǎ
E. se realizeazǎ dupǎ amprentarea funcţională propriu-zisǎ
290. În terapia edentației totale prin inserarea implanturilor, implantele
intraosoase: (pag.283)
A. au fost abandonate din cauza prejudiciului adus suportului osos
B. sunt cele mai des utilizate
C. suprafaţa lor poate fi netedǎ, prevăzută cu depresiuni, orificii sau sablată,
tratată cu plasmă ori acoperită cu diferite materiale
D. pot fi realizate doar în 2 etape clinice
E. pot avea formǎ hibridǎ
291. La pacientul cu edentatie parfială, examenul articulației temporo-
mandibulare: (pag.238)
B. se realizează în statică și în dinamică
C. inspecția staticǎ urmǎreste excursiile condiliene
E. palparea în dinamică se realizează direct sau indirect
292. Profilul neregulat al crestei edentate: (pag.233)
A. apare consecutiv unei extracții laborioase sau în cazul preexistentei unei
B. apare în cazul în care extractiile nu au fost însotite de o regularizare aafectǎri parodontale
C. apare în cazul în care extracțiile s-au succedat l intervale diferite de timpsuportului osos
D. este triunghiular
E.este descendent
293. În edentația clasa a IV-a Kennedy, brațul maximal de încărcătură:
(pag.279)
A. este determinat de distanța între punctul interincisiv și axul principal de
B. este determina de distanta între punctul Subnazale şi axul principal derotație al protezei
C. poate fi redus prin plasarea punctelor de sprijin ocluzale la marginearotație al protezei
edentatiei
D. poate fi redus prin plasarea punctelor de sprijin ocluzale la distanța de
edentatie
E. poate fi amplificat prin plasarea punctelor de sprijin ocluzale la marginea
edentatiei

PROTETICA DENTARA
PROTETICA DENTARA
(pag.249)A. seile protezei
entele structurale ale protezelor partiale amovibile acrilice sunt:
E. elementele de mentinere, sprijin şi stabilizareD. corpul de punte
C. elementele de agregare
B. lǎţimea se apreciazǎ în plan frontal
potential protetic în edentaţia partialǎ:(pag.231)
* 295.Alegeti afirmatia falsǎ despre parametrüi care caracterizeazǎ spatiul
oralǎ
E. amplitudinea se apreciazǎ ca find distanfa dntre limitele vestibularǎ si
296. Despre mo
vele prezentării pacientului cu edentafie partialǎ în cabinetul
stomatologic sunt adevǎrate: (pag.234)
B. includ tulburările articulare, musculare, leziuni ale mucoasei
C. includ debutul şi evoluția edentatiei
D. includ reoptimizarea unor restaurǎri protetice vechi, necorespunzatoare din
E. includ tulburǎri de diverse grade generate de disfunctiile masticatorii,
fizionomice şi fonetice
297. Indicațiile protezǎrii flexibile sunt: (pag.251)
A. pacientii alergici la acrilate
B. torusuri sau tuberozitǎti voluminoase
C. stare generalǎ alteratǎ
D. stare de igienǎ oralǎ precarǎ
E. considerente estetice de mascare a recesiuni gingivale
i
298. Croșetele acrilice din alcătuirea protezelor parțiale amovibile acrilice:
(pag.250)
A. pot porni doar din conectorul principal
B. pot fi crosete simple acrilice alveolare
C. pot fi crosete cervico-ocluzale deschide edental
D. pot fi crosete acrilice dentare
E. pot fi crosete cervico-ocluzale deschide dental
te
299. Despre bascularea machetei protezei mobilizabile sunt adevǎ
urmǎtoarele: (pag.271)
A. testele de basculare sagitalǎ şi transversalǎ se realizeazǎ la fel ca la
edentatul total
B. bascularea latero-lateralǎ apare din cauza incorectitudinii realizǎrii
machetei seilor terminale
lǎ pare din cauza montǎrii dinților în afara crestei

D. bascularea antero-posterioarǎ apare din cauza incorectitudin machetei şeilor terminale E.

bascularea antero-lateralǎ apare din caurza montǎrii dinfilor în afara crestei terale300. Pentru
pacientul cu edentafie parfialǎ, antecedentele heredo-co stomatologice includ: (pag.235)A.
afectiunile mamei din perioada de sarcinǎB. bolile cu risc de transmitere C. anomaliile dento-maxilare
D. malformatiile congenitale E. bolile cu caracter familial
27
PROTETICA DENTARA

17.ANATOMIA,STRUCTURA SI FUNCTULE

PARQDONTIULUI
2. Afirmafiile false legate de aspectul microscopic al ligamentului parodontal,
sunt: (pag.294)A. Este format din componente extracelulare precum osteoblaste, cementoblaste,
B. Are o componentǎ intacelularǎosteoclaste
C. Fibroblastele sunt principalele celule ale ligamentului parodontal
D. Fibrele desmodontale sunt reprezentate de fibre de colagen
E. Vasele sanguine au traseu corono-apical
3. Din punct de vedere histologic, gingia este alcǎtuitǎ din: (pag.292)
A. Epiteliu de tip simplu pavimentos
B. Epiteliu de tip pavimentos stratificat
C. Tesut conjunctiv fibros
D. Lamina propria
E. Epiteliu de tip pseudostratificat
*4. Care din elementele de mai jos formează parodonfiul superficial?(pag.291)
A. Ligamentul parodontal
B. Osul compact
C.Osul alveolar
D. Gingia
E. Cementul radicular
5. Care sunt afirmațiile adevǎrate despre epiteliul sulcular: (pag. 293)
A. Reprezintǎ partea externǎ a epiteliului gingival
B. Formeazǎ peretele moale al santului gingival
C. Este gros si nekeratinizat
D. Este neatasat de suprafafa dentarǎ
E. Poate actiona ca o membranǎ semipermeabilǎ
:
6.Despre cementul radicular sunt false următoarele afirmații (pag. 295)
A.Este un tesut mezenchimal
B. Este un tesut vasular
C. Acoperǎ mereu potiuni din coroana dintilor

PARODONTOLOGIE
D. Este un fesut mineralizat
E. Permite insertia fibrelor desmodontale principale
A Celulele ligamentului parodontal care participă la formarea şi resorbtia osului
alveolar şi acementului
B. Celulele ligamentului parodontal care participã la formarea şi resorbtia osului
maxilar şi a cementului
C. Poate induce rizaliza patologicā a rādācinii dinților adiacenți focarului de
infectie
D. Celulele LPD-ului participă la reparația unor leziuni
E. Asigurarea nutritivă a oslui alveolar
8. Afirmafiile adevărate despre funcfiile nutritivă și senzorială sunt : (pag.295)
A. LPD-ul asigură nutriția cementului șí a gingiei
B. LPD-ul asigură nutriția cementului, a osului alveolar și al gingie
C. Este un tesut bine vascularizat
D. Desmodontiul contine multe firbre nervoase seonzriale
E. Fibrele nervoase senzoriale nu sunt capabile sǎ transmitǎ senzaţiile dureroase,
tactile şi de presiune pe caile nervului trigemen
9.Osul alveolar are urmǎtoarele componente: (pag.296)
A. osul spongios
B. osul compact
C. corticala externǎ, mezial si distal
D. lamina dura
E. corticala internǎ
10. Lamina propria este formatǎ din, cu exceptia: (pag.293)
A. Fibre de colagen
B. Fibroblasti
C. Fibrocite
D.Vase
E. Nervi
11. Componentele extracelulare ale osului alveolar sunt: (pag. 297)
A. 55% substantǎ organicǎ
B. 25% material organic
C. 15%apǎ
D. 60% substantǎ anorganicǎ
E. 20% apǎ

PARODONTOLOGIE
12. Alegefi afirmafile adevǎrate despre osul alveolar: (pag. 296)
A. Dispare imediat dupǎ pierderea dintilor
B. Dispare gradual dupǎ pierderea dintilor
C. Oferǎ atasament osos ligamentului periodontal în formare
E. Forma,mǎrimea, localizarea şi funcfia dintilor ii determinǎ morfologia
13. Cum variazǎ înǎlfimea gingiei atasate de pe versantul vestibular? (pag. 292)
A. Mai redusǎ la maxilar
B.Mai bine reprezentatǎ în zona incisivǎ
C.Mai slab reprezentatǎ în zona posterioarǎ
D. Mai redusǎ la mandibulǎ
E. Mai bine reprezentatǎ la maxilar
*14. Osteoblastele secretǎ o matrice de os nemineralizatǎ, denumita: (pag.297)
A. osteom
B. osteoblastom
C. osteoid
D. osteocondrom
E. osteosarcom
*15.Urmǎtoarele afirmafiile despre ligamentul parodontal sunt false: (pag.294)
A. Sunt situate în apropierea vaseol sanguine
B. Nu pot participa la controlul fluxului sanguin
C. Fibrele de oxytalan pot sa apare de novo
D. Contine fibre de oxytalan
E. Fibrele au o directie paralela cu rǎdǎcina
16. Care din urmǎtoarele afirmaţii este falsǎ: (pag. 293)
A. Fibrele dento-gingivale sunt localizate sub epiteliul jonctional
B. Fibrele circulare înconjoară dintele ca un inel
C. Fibrele dento periostale sunt inserate în cement,în portiunea supraalveolarǎ,
trec peste vârful crestei alveolare și se inserează în periostul corticalei intere
D. Fibrele transseptale se inserǎ în cementul unui dinte şi merg spre cementul
dintelui adicacent
E. Fibrele dento-gingivale se proiectează în lamina propria a gingiei adiacente
:
17. Despre ligamentul parodontal sunt adevărate următoarele afirmatii (pag.294)
A. Contine fibre de elastan
B. Contine un tip elastina imaturǎ
C. Are o direcţie paralelǎ cu rădǎcina
D. Se inseră în dentinǎ
E. Se inserǎ în cement, în treimea apicalǎ a acestuia

PARODONTOLOGIE
*18. În condifi de sǎnătate parodontali, adâncimea sanfului gingival în mm este
de:(pag.292)
A. 0,3-0,8mm
B. 0.5-2,5mm
C. 1-3mm
D.2-4mm
E. 0,5-3mm
*19. Gingia ataşatǎ este situatǎ: (pag.292)
A. În spatiul îngust din jurul dintelui
B. În imediata continuare a gingiei marginale
C. În spatiul interdentar
D. În jurul coletelor dentare
E. În ambrazura gingivalǎ
20. Epiteliul gingival este: (pag.292)
A. Un epiteliu keratinizat
B.Are o grosime de 0,3-0,4 mm
C. Un epiteliu pavimentos pluristratificat
D. Stratul spinos este format din 15-20 de rânduri de celule cubice
E. Stratul granular contine granule de keratohialinǎ
21.Despre funfiile fizice se poate spune cǎ:(pag.295)
A. Reprezintǎ un învelis de tesut dur
B. Protejează vasele și nervii de leziuni mecanice
C. Oferǎ rezistentǎ la impactul fortelor oclzale
D. Participǎ la acomodarea parodonțiului la forțele ocluzale
E. Asigurǎ nutritia cementului
22. Elementele de vulnerabilitate histologică a epiteliului joncțional sunt:
(pag.293)
A. Contatctul plan dintre epiteliu și lamina propria, care scade rezistența fatǎ de
B. Spaţiile intercelulare largi, care cresc permeabilitatea epiteliuluiagresiuni mecanice
C. Numarul mai crescut de desmozomi în comparație cu' epiteliul sulcular
E. Este mai gros spre sulcus și se îngustează progresiv spre profunzimeD. Rezistenta la detaşare
redusǎ
23.Până la ce dimensiune osul alveolar înconjoară dintele apical de jonctiunea
smalt-cement:(pag.296)
A.1,5-2cm
B. 1,5mm
C.2mm

PARODONTOLOGIE
D. 1-2 mm
E. 2cm
24. Zonele care alcǎtuiesc anatomic gingia sunt: (pag.291)
A. Gingia vestibularǎ
B. Gingia palatinalǎ
C. Gingia marginalǎ
D. Gingia atasatǎ
E. Gingia interdentarǎ
* 25. Urmǎtoarele afirmații despre aspectul macroscopic al osului alveolar sunt
adevǎrate: (pag.297)
A. Este forma din componente extracelulare
B. Componentele celulare sunt: fibroblastele,fibrocite
C. Componenta organicǎ este hidroxiapatita
D. Componenta organicǎ este repezentatǎ de fibre de colagen tip I
E. Osteoblastele secretă o matrice de os denumitǎ osteom
26. Funcțiile cementului radicular sunt: (pag. 296)
A. Este un tesut mineralizat
B. Serveste la ancorarea fibrelor ligamentului parodontal
C. Compenseazǎ eruptia dintelui
D. Formeazǎ continuu cement mai als în regiunea apicalǎ
E. Acopera ueori portiuni din coroana dintilor
27. Sursele sanguine ale gingiei sunt: (pag. 293,294)
A. Arteriole supraperiostale
B.Vene din ligamentul parodontal
C. Vase din ligamentul parodontal
D. Artere subperiostale
E. Arteriolecare apar din creasta septului interdentar
]
28. Funcționalitatea optimă a parodonțiului este asigurată de către integritatea
cǎror componente structurale? (pag.291)
A. Gingia marginalǎ
B. Gingia
C. Desmodontiul
D.Cementu1 radicular
E. Gingia interdentarǎ

PARODONTOLOGIE
A. Înconjoara dintele pâna la aproximativ 1,5-2mm apical de jonctiunea smalf-
cement
C. Septurile interdentare se aflǎ între rǎdǎcinile dintilor pluriradiculari
E. Înǎltimea şi grosimea osului este influentatǎ de pozitia dintilor
A. Constǎ într-o bandǎ de epiteliu scuamos stratificat, nekeratinizat
B. Realizeazǎ ataşamentul gingiei de suprafata dintelui
C.Are rolul de a sigila tesuturile parodontale fata de mediul oral
E.În conditii de sănătate parodontalā, limita apicalǎ a epiteliului jonctional este la
nivelul jonctiunii smalt-dentinǎ
* 31. Funcțiile oslui alveolar nu sunt: (pag. 297)
A. Functia nutritivǎ
B. Functia de fixare a fibrelor princiaple ale ligamentului parodontal
C. Asigură menținerea şi sustinerea dintilor
D. Reprezintǎ suportul rigid al dintelui
E. Se reînnoieste constant
* 31. Funcțiile oslui alveolar nu sunt: (pag. 297)
A. Functia nutritivǎ
B. Funcția de fixare a fibrelor princiaple ale ligamentului parodontal
C. Asigurǎ menținerea şi sustinerea dintilor
D. Reprezintǎ suportul rigid al dintelui
E. Se reînnoieste constant
* 32. Afirmafiile adevǎrate legate de aspectul macroscopic al ligamentului
parodontal, sunt: (pag. 294)
A. Este un tesut conjunctiv nespecializat
B.Înconjoarǎ rădăcina dintelui
C. Realizeazǎ legǎura dintre cement și peretele extern al osului alveolar
D. Pe radiografie apare ca o radioopacitate
E. Lătimea medie a spatiului ligamentului parodontal este de aproximativ 0,3 cm
33.Funcțiile ligamentului parodontal sunt: (pag. 295)
A. Funtii fizice
B. Functia de formare
C. Functia de modelare tisularǎ
D.Functie nutritivǎ

PARODONTOLOGIE
E. Functie senzorialǎ
34. Gingia marginalǎ sǎnǎtoasǎ are urmǎtorul aspect: (pag.291)
A. Profil ascutit
B. Aspect neregulat
C. Consistentǎ elastica
D. Conturul neted
E. Consitentǎ fermǎ
35. Care sunt fesuturile din care este alcǎtcuit parodontiul? (pag. 291)
A. Gingia
B. Desmodontiul
C. Cementul radicular
D. Osul spongios maxilar
E. Osul alveolar

1. Factorii predispozanti pentru sparifia intramafiei parodontale nu sunt:(pag.309)A. Anomalii clasa I

Angle B. Compresiune de maxilar în zona laterlǎC. Ocluzia adâncǎ acoperitǎD. Prognatiile
mandibulare E. Ectopiile*2. Compozifia anorganicǎ a tartrului nu este alcǎtuitǎ din:(pag.309)A.
Whitlockita B. Fosfat ortocalcic C. Brusita D. Fosfact octacalcic E. Hidroxiapatitǎ*3.Care este
parodontopatogenul major în PAL: (pag. 301)A. Campylobacter B. Fusobacterium C. Aggregatibacter
D. Porphyromonas gingivalis E. Treponema denticola4.Care sunt factorii locali care modificǎ habitatele
şi compozitia microbianǎ:(pag.300)A. Prezenta dintilor B. Extractiile dentare C. Eruptia dentarǎD.
Cariile E. Modificǎri de pH5. Complexul portocaliu cuprinde: (pag.301)A. Campylobacter B.
Eubacterium nodatum C. Treponema denticola D. Tannerella forsythia E. Porphyromonas
gingivalis6.Afirmafiile false cu privire la biofilmul dentar sunt: (pag. 299)A. Biofilmul dentar reprezintǎ
un deposit aderent de suprafetele orale B. Format din comunitǎti microbiene complexe C. Formarea
lui începe în treimea apicalǎD. Se poate depune pe şanfuri, fosete,zone interproximale E. Modelul
obişnuit de depunere nu se schimbă în prezenţa neregularitǎtilor
PARODONTOLOGIE

* 7. Nu sunt semne clinice ale parodontitelor: (pag.306)A.Mobilitatea dentarǎC. Migrǎrile secundare

E. Recesiile gingivale8. Compozitia anorganicǎ a tartrului supragingival nu este formtǎ din:(pag.309)A.
Fosfat de calciu 78%B. Zinc 5%C. Dioxid de carbon 2%D. Carbonatat de calcu 3%E. Fosfat de magneziu
4%9. Sunt efecte pe termen lung ale fumatului la nivel sistemic:(pag.312)A. Producerea nivel înalt de
stres oxidativ B. Scǎderea numǎrului total de leucocite D. Cresterea sintezei de citokine precum
interleukina-lalfa E. Cresterea sintezei de proteinǎ C-reactivǎ10.Complexul portocaliu este reprezentat
de: (pag.301)A. Treponema denticola B. Fusobacterium C. Peptostreptococcus micros D. Parvimonas
micra E. Prevotella intermedia11. Despre Porphyromonas gingivalis se poate spune cǎ: (pag.303)A.
Produce trei cistein-proteinaza B. Cistein-proteinazele se numesc gingipaine C. Degradeazǎ
componente doar ale complementului C4D. Degradeazǎ componentele complementului C4 şiC3E.
Degradeazǎ componentele complementului C5, C3 şi C412. Nu sunt efecte pe termen lung ale
fumatului la nivel sistemic(pag.312)A. Crearea unui dezechilibru al oxidantilor-antioxidantilor
citoplasmatici B. Producerea unui stres mini oxidativ C. Creşterea numǎrului total de leucocite D.
Cresterea nivelului total al limfocitelor T E.Scǎderea sintezei de citokine proinflamatorii
PARODONTOLOGIE

PARODONTOLOGIE
13. Afirmafiile adevǎrate despre Aggregatibacter sunt:(pag.302,303)
B. Nivele de A.a in placa subgingivalǎ cresc semnificativ cu aproximativ 6 luni
înainte de aparitia semnelor clinice
C. Este un coco-bacil
D. Strict anaerob
E. Posedǎ multipli factori de virulentǎ
14. Continutul organic al tartrului este format din: (pag. 308)
A. Componente proteice 4-5%
B. Carbohidrati 1,9-9,1%
C. Glucide 0,2-1%
D.Lipide 0,2%
E. Microorganisme
15. Dezechilibrul agresiunea bacterianǎ si rǎspunsul gazdei se datoreazǎ:
(pag.312)
A. Schimbărilor în compoziția plǎcii subgingivale
C. Creşterea numǎrului si virulentei organismelor patogene
E. Scǎderea numǎrului de citokine
16.Ce are în vedere interventia terapeuticǎ:(pag.304)
B. Reducerea și eliminarea stimului care a condus la disbioză
D. Tinteste specific bacteriile
E. Restabileste de cele mai multe ori homeostazia microbiană subgingivalǎ
17. Despre etiologia bolii parodontale sunt adevǎrate urmǎtoarele afirmatii:
(pag.299)
A. Este o infectie bacterianǎ, polimicrobianǎ
B. Este inifiatǎ de biofilmul subgingival disbiotic
C. proportie importantǎ este susceptibilǎ faţǎ de boala parodontalǎ
D. Boala parodontalǎ are doar impact local
E. Prezenta unei parodontite netratate creste semnificativ riscul dedezvoltare al
unor afectiuni generale
18. Despre aggregatibacter actinomycetemcomitans se poate spune cǎ:
(pag.301)
A. Este un cocobacil Gram-pozitiv
B. Este non-motil
C. Este capnofil
D. Necesitǎ dioxid de carbon pentru crestere
E. Nu are nevoie de anaerobiozǎ strictǎ

19. Urmatoarele efecte ale IL-1beta sunt adevǎrate:(pag.306)B. Are rol ǎn imunitate adaptativǎD. Are
un efect singergic cu prostaglandina20. Care sunt afirmafiile false cu privire la pacienfii cu diabet care
sunt mai predispuşi la infectii: (pag. 311)A. Alterarea chemotactismului limfocitelor B. Alterarea
derentei PMN C. Alterarea fagocitozei D. Afectarea monocitelor*21. Despre bacteriile subgingivale
afirmafiile adevǎrate sunt: (pag. 304)A. Se pot transmite de lao personǎ la alta C. Transmiterea de la o
persoanǎ la alta nu preprezintǎ o problemǎ în termeni epidemiologici D. Transmiterea patogenilor
parodontali dintr-un locus în altul nu poate periclita rezultatele terapiei parodontale E. Nu se pot
trasmie de la o persoanǎ la alta*22. Inflamtia gingivalǎ cronicǎ nu determin:(pag.307)·A.
Vasoconstrictie B. Vasodilatie C. Cresterea permeabilitǎtii vasculare D. Formarea edemului gingival E.
Adâncirea sulcusului23.Despre ideea de bazǎ în patogeneza parodontitei referitor la exesul de bacterii
parodonto-patogene, putem afirma: (pag.305)A. La indivizii susceptibili, răspunsul imuno-inflamator
este intes B. La indivizii susceptibili , răspunsul imuno-inflamator este necontrolat C. Rǎspunsul
imuno-inflamator determină distructia rapidǎ a structurilor parodontale D.Procesele patologice din
boala parodontalǎ sunt mediate de un consortiu polimicrobian E. Cea mai mare parte a distrucției
parodontale se produce prin mecanism direct.24. Care sunt efectele IL-1beta: (pag.306)A. Scade
activitatea neutrofilelor B. Stimuleazǎ sinteza metaloproteinazelor C. Induce apoptoza fibroblastelor
D. Stimuleazǎ reparatia tisularǎ localǎE. Produce vasoconstrictie
PARODONTOLOGIE

PARODONTOLOGIE
25. Referitor la bacterile orale, atfirmafile adevǎrate
C. Patogeni parodontali sunt în numǎr mic la indivizii sǎnǎtosi parodontal
E. În inifierea parodontitei se produce o modificare denumitǎ disbiozǎ
trebuie ca hemoglobina glicozilatǎ sa aibǎ valoarea:(pag.311)
A.10%
B.4%
C.7%
D.12%
E. 5%
i
27. Cum actioneazǎ boala sistemicǎ ca si factor predispozant în aparitia boi
parodontale: (pag.310)
A. Modificǎ cresterea susceptibilitǎtii gazdei
B. Nu pot influenta initierea gingivitelor
C. Influenţeazǎ doar initierea parodontitelor
D. Prin dereglarea mecanismelor sintezei şi activității mediatorilor inflamatori
E. Accentueazǎ producerea de procese distructive
28. Care din următoarele interleukine crește în prezenţa gingipainei:(pag.303)
A. Cresc secretia de interleukina -6
B. Cresc secretia de interleukina-10
C. Cresc secretia de interleukina-9
D. Cresc secretia de interleukina-8
E.Cresc secretia de interleukina-3
29. Următorii factori locali care modifică habitatele şi compozitia microbianǎ
sunt:(pag.300)
A. Temperatura
B.Compozitia de oxigen sau dioxid de carbon
C. Absenta dintilor
D. Modificǎri hormonale legate de glanda tiroidǎ
E. serie de eemente care protejeazǎ placa dentarǎ
30. Ce se în
tlege prin disbiozǎ: (pag. 300)
A. Scăderea numărului de bacterii simbiotice
B. Cresterea numǎrului de bacterii comensale
C. Cresterea proportiei bacteriilor patogene
D. Scǎderea proportiei bacteriilor patogene
E. Scǎderea numarului de bacterii comensale

PARODONTOLOGIE
PARODONTOLOGIE
parodontale
A. Interfereaza rǎspunsul imuno-inflamator conducând la cresterea distructiei
B. Distrug TNF-beta
C. Distrug TNF-alpha
D. Pot activa secretia citokinelor
E. Au rol important în adeziunea bacteriei
D. Capacitatea de evitare a sistemului imun al organismuluiC. Proteoliza bacterianǎ
A. Produşii de metabolism
B. Substantele toxice produse de bacterii
32. Factorii de virulentǎ ai bacteriilor subgingivale sunt: (pag.302)
E. Lipopolizaharidele
33. Dese fu
rmat ca si factor de risc putem spune: (pag.312)
A.Este u factor de risc mediu
B. Creste prevalenta parodontitei
C. Creste severitatea parodontitei
D.Duce la reducerea rezultatelor tratamentului
E. Are efect nociv asupra sǎnătătii orale
* 34. Afirmațiile cu referire la mediatorii pro-inflamatori care se gǎsesc în exces
în parodontiu sunt false: (pag.305)
A.Pot deregla apoptoza limfofilelor
B. Pot creste longevitatea neutrofilelor
C. Creste riscul de eliberare extracelulară a continutului enzimatic al
neutrofilelor
D. Conținutul netrufolelor are potential distructiv parodontal
E. Pot deregla apoptoza neutrofilelor
35.Factorii predispozanți pentru apariția inflamației parodontale sunt:
(pag.309)
A. Incongruenta dento-alveolarǎ cu înghesuire
B. Incongruenta dneto-alveolarǎ cu spatiere
C. Compresiunea de maxilar în zona lateralǎ
D. Ocluzia deschisǎ
E. Dintii supranumerari.
N
36. Motivele pentru care Aggregatibacter este un patogen major în PALU
sunt urmǎtoarele: (pag.301,302)
A. Bacteria nu este asociatǎ cu boala
B. Lipsa eradicǎrii acestuia find corelatǎ cu esecu tratamentului
C. Existǎ un titru mare de anticorpi fatǎ de A.a la majoritatea subiectilor cu PAL
D. A.a nu posdǎ multipli factori de virulentǎ
E.A.a sintetizează colagenazele, prezintă LDZ de suprafată și nu invadeazǎ
tesutul gingival

PARODONTOLOGIE
37.Despre utilizarea tutunului farǎ ardere spunem cǎ:(pag.312)
A. Duce la aparifia leucoplaziei orale
C. Nu existǎ efecte în ceea ce priveste progresia bolii parodontale
D. Poate provoca decât recesi
E. Poate provoca pierderi de atasment localizatǎ în zona de contact cu produsul
de tutun
38. Urmǎtoarele afirmafii despre efectele fumatului asupra bolilor parodontale
nu sunt adevǎrate: (pag.313)
B. Fumatul este asociat cu o severitate crescutǎ a parodontitei agresive
generalizate la bǎtrâni
C. Adulfi tineri care fumează au o probabilitate de 4 ori mai mare de a avea
parodontitǎ
D.Indivizii tineri carefumeazǎ mai mult de 15 figǎri/zi prezintǎ cel mai crescut
risc de pierdere a dintilor
E. Fumǎtorii au o probabilitate de 4 ori mai mare fafă de nefumǎtori de a
prezenta priederi de atasament
39. Complexul rosu este reprezentat de:(pag.301)
A. Tannerella forsythia
B. Porphyromonas gingivallis
C. Treponema denticola
D. Campylobacter
E. Fusobacterium
40.Terapia adjuvantǎ în tratarea parodontitei poate fi: (pag. 305)
A. Stimularea sintezei mediatorilor lipidici exogeni
C. Stimularea sintezei mediatorilor lipidici endogeni cu rol antiinflamatorB. Stimularea lipoxinelor
D. Stimularea resolvinelor
E. Stimularea moleculelor exogene
i
41. În condiți de sănătate parodontală biofilmul gingival stimulează recrutarea
de:(pag.304)
A. Leucocite
B. Polimorfonucleare
C. Neutrofile
D. Bazofile
E. Monocite
42. Afirmafiile adevǎrate despre categoriile de fumǎtori sunt:(pag.311)
A. Nefumǎtor
B. Mai putin fumǎtor
C. Fost fumǎtor
D. Mare fumǎtor
E. Fumǎtor moderat
PARODONTOLOGIE
A. 43. Factorii de virulentǎ ai bacterilor subgingivale nu sunt: (pag.302)
B. Lipoproteinele
C. Proteoliza bacterianǎ
D. Produsii de metabolism
E. Proteazele bacteriene
F. Glicoproteinele
44. Rata de formare a biofilmului este: (pag.299)
A. Mai rapidǎ la mandibulǎ decât la maxilar
B. În zona molarǎ faţă de zona anterioarǎ
C. Pe fetele vestibulare fatǎ de cele palatinale
E. În apropierea zonelor de inflamatie gingivalǎ fatǎ de zonele neinflamate
45.Urmǎtoarele afirmaţii despre efectele fumatului asupra bolilor parodontae
sunt adevǎrate:(pag.32)
A. Fumătorii prezintă mai multă inflamatie gingivalǎ decât nefumatorii
fumǎtori
C. Pentru cǎ inflamaţia gingivalǎ este mai redusă la fumǎtori , fumatul nu este
considerat un factor de risc major în cresterea prevalentei distructiei
parodontale
D. Este demonstrat cǎ la fumătorii în comparatie cu nefumǎtorii , profunzimea
pungilor parodontale este mult mai crescutǎ
E. Fumătorii adulţi în vârstă au probabilitate de 3 ori mai mare de a avea boalǎ
parodontalǎ severǎ
46. Bacteriile parodonto-patogene evită sistemul imun al organismului
folosindu-se de urmǎtoarele elemente:(pag.303)
A. Capsula intracelularǎ
B. Sistemul proteolitic
C. Invazia tisularǎ
D. Capsula extracelularǎ
E. Scǎderea secreție de citokine
47. Urmǎtoarele afirmaţii despre formarea pungilor parodontale advǎrate sunt
adevǎrate:(pag.307)
A. Detasarea celulelor din zona cea mai coronarǎ a epiteliului jonctional
B. Migrarea apicalǎ, în zona de distrugere a fibrelor de elastinǎ
C. Epiteliul pungii devine mai gros
D. Epiteliul pungii ulcereazǎ
E. Epiteliul pungii nu sângereazǎ la sondare
药语

PARODONTOLOGIE
48. Cele mai frecvente iatrogenii care afecteazǎ parodonfiul sunt: (pag.310)
A. Realizarea de obturatii uniforme
B. Şlefuitul intempestiv
C. Coroanele protetice cu marginile prea lungi
E. Tratamente ortodontice conduse neadecvat
parodontale:
49. Care sunt cei mai importanfi factori de rise în aparifia bolii
(pag.311)
A. Cardiopatia ischemicǎ
B. Candidoza oralǎ
C. Fumatul
D. Diabetul
E. Leucoplazia
50. Semnele clinice comparative ale inflamatiei la fumǎtori si nefumǎtori sunt:
(pag.312)
A. Rǎspunsul imunitar este mai prompt la fumǎtori
B.La fumători este alterat rǎspunsul vascular din țesuturile gingivale
D. Rǎspunsul microulerației la acumularea de placă pare să fie mai alterat la
fumǎtori
E. Sângerarea la sondare este mai redusǎ la nefumǎtori
51. Inflamatia cronicǎ parodontalǎ este caracterizatǎ de: (pag.305)
A.Clearence infecient la neutrofilelor
B. Dereglarea apoptozei neutrofilelor
C. Supra-productia de racali liberi
D. Supra-poductia de mediatori proinflamatori
E. Faza de rezolutie este eficientǎ
*
52. Cu cât mai mare este rata de depunere a placii ziua fatǎ de depunerea
nocturnǎ:(pag.299)
A. 40%
B. 35%
C. 50%
D. 55%
E. 70%
53.Urtoare i
mǎleafirmaţi despre materia albǎ sunt adevărate: (pag.309)
A. Este un depozit de consistentǎ tare
B. Este de culoare alb-gri
C. Format din leucocite, limfocite,proteine
D.Confine microorganisme
E. Este mai putin aderenǎ decât placa bacterianǎ

PARODONTOLOGIE
54. Compozitia microbianǎ din cavtatea oralǎ:(pag.300)
A. Este uniformǎ
C. Sunt descrise multiple habitate nemodificabileB. Nu este uniformǎ
E. Compozitia microbiana nu se modificǎ in functie de factori locali
55. Cele mai frecvente iatrogenii care afecteazǎ parodontiul nu sunt: (pag.310)
A. Slefuitul intempestiv supragingival
B. Coroane protetice cu margini prea scurte
D. Crosete neadaptate ale lucrǎrilor partiale mobilizabile
E.Realizarea de obturatii ocluzale joase
56. Interleukina-1beta este secretatǎ de urmǎtoarele cu exceptia: (pag.306)
A. Macrofage
B. Neutrofile
C. Bazofile
D. Limfocite
E. Monocite
57. Care sunt mecanismele care pot explica rezistefa la antibiotice a bacterilor
din biofilm:(pag.301)
A. Rata de crestere mai redusǎ a bacteriilor din biofim
B. Scăderea difuziunii antibioticului prin matreicea extracelularǎ a plǎcii
C. Sinteza unor enzime bacteriene cae degradeazǎ unele antibiotice
D. Existența în biofilm a unor populații bacteriene super-rezistente la antibiotice
E. Schimburile de informatie geneticǎ (ARN mesager)
58.Cine determină pătrunderea unei cantități mari de LPZ în țesuturile
parodontale:(pag. 305)
A. Bacteriile subgingivale Gram-pozitive
B. Bacteriile subgingivale Gram-negative
C. Bacteriile parodonto-patogene
D. Bacteriile virulente
E. Bacteriile non-virulente
59.Prin zone de renteție pentru placa bacterianǎ cu acumularea acesteia
întelegem: (pag.307)
A. Tartru
B. Unele anomalii dentare
C. Unele anomalii dento-maxilare
D. Lucrǎri protetice cu margini la distantǎ de marginea gingivalǎ
E. Marginile lucrǎrilor protetice inserate profund în şantul gingival

PARODONTOLOGIE
60. În fesuturile parodontale inflamate, neutrofilele elibereazǎ:(paz. 306)
A. Metaloproteinazǎ-9
B. Metaloproteinazǎ-3
C. Metaloproteinazǎ-4
D. Metaloproteinazǎ-8
E. Metaloproteinazǎ-6
61. Despre tartrul dentar putem afirma cǎ: (pag. 308)
A.Suportǎ şi menține placa bacterianǎ
B. Iritǎ mecanic gingia
C. Împiedicǎ curǎfirea artificialǎ
E. Menfine placa în contact strâns cu tesutul gingival
62. Afirmafiile false referitoare la translocarea Aggregatibater sunt:(pag.304)
A. Poate fi translocatǎ prin intermediul spatulei
C. Nu se stie daca ajung într-o colonizare temporarǎ
E. Depinde de statsul suprafetei pe care o întâlnesc
63. Urmǎtoarele afirmafii despre importanta factorilor imuni sunt adevǎrate:
(pag.310)
A. Bacteriile parodonto-patogene pot declanşa singure boala
bacteriilor patogenele poate să nu aibă impact clinic.
imuno-inflamator eficient
D. Un organism ce prezintă o susceptibilitate crescutǎ pentru boală, poate
manifesta o distrucție minimă a țesuturilor parodontale
E. Un organism ce prezintă o susceptibilitate crescută pentru boalǎ,poate
manifesta o distrucție majoră a țesuturilor parodontale
64. Afirmafiil false legate de studiile epidemiologice în cadrul diabetului sunt:
(pag.311)
A. Scade prevalenta bolii parodontale
B. Creste doar gradul de severitate al bolii parodontale
C. Boala parodontalǎ este a sasea complicatie a diabetului
D. Boala parodontală apare doar la aceia cu un control slab al nivelului de
glicemie
E. Creste prevalenta bolii parodontale
65. Următoarele afirmaţii despre tatrul dentar sunt false: (pag. 308)
A. Este prezent supragingival
B. Este prezent subgingival
C.Apare prin calcifierea plǎcii bacteriene la 12-24 ore de depunere
D. Calcifierea plǎcii poate ajunge la 50% în 48 de ore
E. Tartrul subgingival nu este vizibil nici după retractia gingivalǎ
295

PARODONTOLOGIE
66. Potrivit Studiului Global privind Tutunul la Adulfi din 2018: (pag.312)
B. treime din fumatori romani fiind aduli tineride tutun
D.Mai muht de jumatate dintre romani cu varsta de cel putin 15 ani fumau 20 sau
E. Doar 57,1% au fost sfátuiji de medic sa renunte la furnatmai multe figǎri pe zi
67. Rata de formare a biofilmului dentar diferā :(pag.299)
A. Intre indivizi
B. Mai rapidǎ la mandibula
C.Mai rapidǎ la maxilar
D. Mai mult in zona molarǎ
E. Pe fetele vestibulare
68.Nasterea pungii parodontale adevǎrate nu se realizeazǎ prin: (pag.307)
A. Incetarea agresiunii microbiene subgingivale
C.Cresterea infiltratului inflamator gingival, mai ales bazofilic
E. Proliferarea epitelialǎ compensatorie
69.Afirmatiile adevǎrate despre metaloproteinaze sunt: (pag.306)
B. Sunt o familie de endopeptidaze zinc-dependente
C. Sunt produse de fibrocite
D. Contribuie la recrutarea osteoclastelor
E.Contribuie la activarea osteoclastelor
70. Care din urmǎtoarele afirmafii sunt adevǎrate cu referire la produsi de
metabolism:(pag.303)
A. Porphyromonas gingivalis determinǎ formarea doar a produsului metabolic
metil-mercaptan
B. Porphyromonas gingivalis determina formarea produsului metabolic hidrogen
sulfurat
C. Hidrogen sulfurat este responsabil pentu largirea spatiilor intercelulare ale
epiteliului
D. Metil-mercaptanul altereazǎ metabolismul fibroblastelor
E. Acidul butiric induce apoptoza fibroblastelor
71.Care sunt consecintele clinice ale trasmisiei si translocǎrii bacteriilor
subgingivale:(pag.304)
A. Translocarea din zonele subgingivale in zonele periimplantare sterle se face
cu dificultate
B. La pacientii cu edentapii partiale, dintii reprezinta un rezervor bacterian
pentru regiunea periimplantarǎ
C.Doar cantitatea microbiana contribie la tranzitia din stare de sǎnǎtate in
starea de boala
D. Compozitia microbiana contribuie la tranzifia din stare de sǎnatate i stare de

PARODONTOLOGIE
A. În Romania, 20,7% dintre aduli cu vârsta minimum 15 ani erau consumatori
de tutun
B. treime din fumǎtorii români fiind adulti tineri
D. Mai mult de jumǎtate dintre români cu vârsta de cel pufin 15 ani fumau 20 sau
mai multe tigǎri pe zi
E. Doar 57,1% au fost sfǎtuiţi de medicsǎ renunte la fumat
67. Rata de formare a biofilmului dentar diferǎ:(pag.299)
A. Între indivizi
B. Mai rapidă la mandibulă
C. Mai rapidǎ la maxilar
D. Mai mult în zona molarǎ
E. Pe fetele vestibulare
68. Nasterea pungii parodontale adevǎrate nu se realizeazǎ prin:(pag.307)
A.Încetarea agresiunii microbiene subgingivale
B. Scǎderea infiltratului inflamator gingival
C. Creşterea infiltratului inflamator gingival, mai ales bazofilic
D. Distrucția colagenului în anumite zone subepiteliale
E. Proliferarea epitelialǎ compensatorie
69. Afirmaţiile adevărate despre metaloproteinaze sunt: (pag.306)
A. Sunt responsabile de degradarea tuturor constituentilor matricii extracelulare
B. Sunt o familie de endopeptidaze zinc-dependente
C. Sunt produse de fibrocite
D. Contribuie la recrutarea osteoclastelor
E. Contribuie la activarea osteoclastelor
70. Care din următoarele afirmații sunt adevărate cu referire la produşi de
metabolism:(pag.303)
A.Porphyromonas gingivalis determinǎ formarea doar a produsului metabolic
metil-mercaptan
B. Porphyromonas gingivalis determină formarea produsului metabolic hidrogen
sulfurat
C. Hidrogen sulfurat este responsabil pentru lărgirea spațiilor intercelulare ale
epiteliului
D. Metil-mercaptanul altereazǎ metabolismul fibroblastelor
E. Acidul butiric induce apoptoza fibroblastelor
71. Care sunt consecințele clinice ale trasmisiei și translocării bacteriilor
subgingivale: (pag.304)
A. Translocarea din zonele subgingivale în zonele periimplantare sterile se face
cu dificultate
B. La pacienții cu edentații parțiale , dinții reprezintă un rezervor bacterian
pentru regiunea periimplantarǎ
C. Doar cantitatea microbiană contribuie la tranziția din stare de sănătate în
starea de boalǎ
D. Compozitia microbianǎ contribuie la tranziția din stare de sǎnǎtate în stare de

PARODONTOLOGIE
boalǎ
E. Fluxul cervicular determinǎ modificarea populatiei bacteriene
*72. Despre susceptibiliatea organismului gazdǎ afirmfile false sunt: (pag.310)
B. Nu toate persoanele sunt vulnerabile într-omanierǎ egalǎ la efectele
C. Nu toate perosoanele sunt vulnerabile în egalã masurǎ la rǎspunsul imuno-
inflamator
D. Rǎspunsul la tratamentul parodontal variaza în functie de capacitatea proprie a
organismului de vindecare
susceptibilitate a acestuia la dezvoltarea unor episoade ulterioare de recidivǎ.
73. Resorbția osoasă este activată de următorii mediatori: (pag.307)
A. IL-1beta
B. TNF-a
C. PGEz
D.PGE2
E. IL-lalpha
* 74. Semnele clinice comparative ale inflamației la fumǎtori şi nefumǎtori nu
sunt:(pag.312)
A. Concentratia de oxigen din fesuturile gingibale sǎnǎtoase pare sǎ fie mai
redusǎ la nefumǎtori
C. Revenirea de la vasoconstrictia provocatǎ de administrarea anestezicelor
dureazǎ mai putin la fumǎtori
D. Semnele clinice sunt mai diminuate la fumǎtori
E. Sângerarea la sondare este mai micǎ la fumǎtori
75.Factorii predispozanți locali ai bolii parodontale sunt: (pag. 307-308)
A. Crearea de zone de retentie pentru placa bacterianǎ
B. Nerespectarea spatiului biologic
C. Microtraumatisme repetate asupra dintilor
D.Fumatul
E. Diabetul
297

PARODONTOLOGIE
4.3 INFLUENTA INFECTIEI PARODONTALE ASUPRA BOLILOR SISTEMICE
1.Asocierea dintre starea de sǎnatate dentarǎ precarǎ si infarctul miocardic este
A. VârstaB. Nivelul colesterolului
C. Hipertensiunea arterialǎ
D.Fumatul
E. Consumul de alcool
2. Despre diabetul zaharat si infecfia parodontalǎ putem spune: (pag.319)
A. Exista între ele o relatie bidirectionalǎ
B. Incidenta diabetului de tip 1 este semnificativ mai mare la pacientii cu boalǎ
parodontalǎ
cu înrăutătirea semnificativă a gradului de control al nivelului glicemiei
E. Prin reducerea de HbAlc întelegem un control mai bun al glicemiei
3. Care sunt bolile influentate de infectia parodontalǎ: (pag.319)
A.Diabetul zaharat
B. Bolile cardiovasulare
C. Bolile congenitale
D. Nasterea prematurǎ
E. Preeclampsia
4.Care sunt proteinele defazǎ acutǎ în inflamatia acutǎ: (pag. 321)
A. CRP
B.Proteina C-reactivǎ
C. Fibrinogenul
D. Fibrina
E. Proteazele
i
5.Prin ce este reprezentat statusul semnificativ mai înrăutățit al sănătǎfi orale la
pacienții cu infarct miocardic: (pag. 322)
A. Parodontite
B. Leziuni periapicale
C. Procese carioase
D. Pericoronarite
E. Carcinoame
* 6. Când este mai crescut riscul de apariție al baterieimei: (pag. 322)
A. Înainte de periajul dentar
B. În timpul masticatiei
C. În timpul deglutitiei
D. Dupǎ periajul dentar
E. Imediat dupǎ înghiţirea bolului alimentar

PARODONTOLOGIE
7. Urmatoarele afirmafi sunt false referitoare la procesul focal din aterosclerozǎ:
(pag.323)
B. Ingroasa invelisul cel mai profund ce acoperǎ lumenul vascular al tunicii intime
arteriale
C. Îngroasǎ tunica externǎ arterialǎ
E. Stratul mai gros al tunicii medii este format doar din musculaturǎ netedǎ
8. Care sunt mecanismele antibioricelor care induc modificǎri pozitive ale controlului
glicemic: (pag.320)
A. Ar putea elimina bacteriile reziduale
B. Diminueazǎ agresiunea bacterianǎ
C. Suprimǎ procesul deglicozilare proteicǎ
D. Scad activitatea unor enzime de degradare tisularǎ
E. Contribuie la controlul gicemic din diabet
9.Despre CRP se poate spune cǎ: (pag. 321)
A. Determinǎ monocitele și macrofagele sǎ producǎ factori tisulari
B. Determinǎ doar monocitele sǎ producǎ factori tisulari
C. Stimuleazǎ prin macroface si monocite cagularea sângelui
D. Scade prin monocite coagulabilitatea sângelui
E. Stimuleazǎ cascada sistemului complement
10. Care sunt afirmațiile adevărate referitoare le examinările radiografice la bărbatii
diagnosticați cu boală arterială coronariană: (pag.321)
A. Nivelul de severitate a afectiunii dentare este corelat cu gradul de ateromatozǎ
coronarianǎ
B. Risc crescut de boalǎ la pacientii ce prezentau un nivel mai scazut de resorbtie a
osului alveolar
C.Risc crescut de boalǎ la pacienții ce prezentau un nivel mai crescut de resorbtie a
osului alveolar
D. Risc crescut de boală la pacienții cu pierderi de atasament gingival
E. Nivelul de severitate a afeciunii dentare nu este corelat cu gradul de ateromatozǎ
coronarianǎ
11. Următoarele afirmații despre boala parodontală sunt adevărate: (pag. 320)
A. Poate induce o stare inflamatorie
B. Nu poate perpetua o stare inflamatorie
C. Creste nivelul seric al CRP
D. Creste nivelul seric al IL-3
E. Creste nivelul seric al fibrinogenului
12. Afirmafiile adevǎrate despre terapia parodontalǎ sunt:
A. Este asociatǎ cu o îmbunǎtǎțire nu foarte semnificativǎ
B. Pacientii pot rǎspunde în mod individual diferit
C. Rezultate tratamentului pot varia de la acelaş pacient
D.Practicienii nu trebuie sǎ se astepte sǎ obtinǎ aceleaşi rezultate la toti pacientii
E.Poate sǎ producǎ o inbunǎtǎfire pe termen lung a nivelului glicemic la pacientii
diabetici
13. Afirmafiile false despre terapia parodontalǎ sunt: (pag.320)B. Amelioreaza statusul parodontal la
pacienfii ce diabet tip 2E. Control mai bun al glicemiei la pacientii cu diabet tip 1A. Bolile
cardiovasulare nu au o componentă inflamatorie C. Markeri inflamatori sistemici au rol important în
evaluare riscului pentru D. Markeri inflamatori sistemii au rol important în evaluare riscului pentru
infartulevenimente cardiovasulare miocardic E. Markeri inflamatori sistemici au rol important în
evaluare riscului pentru AVC15.Afirmațiile false referitoare la microorganismele subgingivale la
pacientii cu parodontite sunt: (pag.319)A. Eradicarea completǎ a acestor microorganisme se
realizeazǎ cu uşurintǎB. Reaparatia lor este adesea lentǎC. Supraffa epiteliului ce vine în contact cu
bacteriile subgingivale la un pacient cu E. Eradicarea completǎ a acestor microorganisme se realizeazǎ
cu dificultateD. Reparatia lor este adesea rapidǎ16. Ce au în comun infectia parodontalǎ si boala
arterialǎ coronarianǎ:(pag.321)A. Statusul socio-economic scǎzut B. Consumul de aclool C. Fumatul D.
Diabetul E. Cosnumul de droguri* 17. Care nu sunt bolile influentate de infecfia parodontalǎ: (pag.
319)A. Bronhopneumonia obstructivǎ cronicǎB. Bolile renale C. Insuficienta renalǎD. Unele forme de
cancer E. Bolile date de glanda tiroidǎ18. Afirmafiile adevǎrate despre microorganismele subgingivale
la pacienții cu parodontite sunt: (pag. 319)A. Furnizeazǎ organismului gazdǎ o provocare bacterianǎB.
Provocarea bacterianǎ este Gram-pozitivǎC. Provocarea bacterianǎ este constantǎ si persistentǎD.
Provocarea bacteriană produce un rǎspuns imuno-inflamator important E. Microorganismele și
produșii lor toxici au acces direct către tesuturile parodontale

PARODONTOLOGIE
19. Aparifia unor boli arteriale periferice este datǎ de: (pag.322)
A. Nivel scǎzut de fibrinogen
B. Nivel ridicat de leucocite
C. Nivel ridicat de leucotriene
D. Nivel ridicat al factorului de coagulare VIII
20.La pacienfii parodontopafi agresiunea bacteriilor parodonto-patogene ducla:
(pag.320)
A. Stimulare a răspunsului imuno-inflamator
B. Cresterea niveluli seric al IL-1alfa
C. Creşterea nivelului seric al TNF-alfa
D. Cresterea nivelului seric al IL-6
E. Cresterea nivelului seric al IL-1beta
21. Pacientii cu o igienǎ oralǎ slabǎ pot prezenta: (pag. 322)
B. Scǎderi semnificative ale factorului von Willebrand
C. Cresterea riscului de formare a chegurilor de sânge
D. Scǎderea vâscozitǎtii sanguine
E. Aparitia de boli arteriale centrale
22. Afirmafiile adevǎrate referitoare la perioada de dupǎ detartraj a pacienților cu
parodontite cronce sunt: (pag.321)
A. Nivelul seci al IL-3 scade
B. Nivelul seric al IL-6 creste
C. Scade nivelul de CRP
D. Creste nivelul TNF-beta
E. Scade nivelul TNF-alfa
i
23. Urmǎtoarele afirmafi despre bacteriile de la nivelul cavității orale sunt false:
(pag.323)
A. Nu pot disemnia în organe la distantǎ
B. Pot disemina de-a lungul sistemului vascular
C.Nu pot supraviefui în fesuturile afectate
D. Plǎcile de aterom prelevate din arterele coronariene contin doar un singur tip de
specii de bacterii parodonto-patogene
E. Infecția parodontalǎ implicǎ o expunere cronicǎ la produşii toxici ai acestor
microorganisme
i
24. La pacienți cu boală arterială coronariană asociată cu infectia parodontalǎ existǎ
un risc mai ridicat de: (pag. 321-322)
A. Deces
B. Arterosclerozǎ
C. Infarctul miocardic
D. Anginǎ pectoralǎ
E.AVC

PARODONTOLOGIE
19. Aparifia unor boli arteriale periferice este datǎ de: (pag. 322)
A. Nivel scǎzut de fibrinogen
B. Nivel ridicat de leucocite
C. Nivel ridicat de leucotriene
D. Nivel ridicat al factorului de coagulare VIII
20. La pacienfii parodontopafi agresiunea bacteriilor parodonto-patogene duc la:
(pag.320)
A. Stimulare a răspunsului imuno-inflamator
B. Cresterea nivelului seric al IL-1alfa
C. Cresterea nivelului seric al TNF-alfa
D. Cresterea nivelului seric al IL-6
E. Cresterea nivelului seric al IL-1 beta
A. Cresteri seminificative ale factorului de coagulare VIII
B. Scǎderi semnificative ale factorului von Willebrand
C. Cresterea riscului de formare a chegurilor de sânge
D. Scǎderea vâscozitǎtii sanguine
E. Aparitia de boli arteriale centrale
22. Afirmafiile adevǎrate referitoare la erioada de după detartraj a pacienților cu
parodontite cronice sunt: (pag.321)
A. Nivelul seci al IL-3 scade
B. Nivelul seric al IL-6 creste
C. Scade nivelul de CRP
D. Creste nivelul TNF-beta
E. Scade nivelul TNF-alfa
23. Urmǎtoarele afirmații despre bacteriile de la nivelul cavității orale sunt false:
(pag.323)
A. Nu pot disemnia în organe la distantǎ
B. Pot disemina de-a lungul sistemului vascular
C. Nu pot supraviefui în fesuturile afectate
D. Plǎcile de aterom prelevate din arterele coronariene conțin doar un singur tip de
specii de bacterii parodonto-patogene
E. Infectia parodontalǎ implică o expunere cronică la produșii toxici ai acestor
microorganisme
24. La pacienții cu boală arterială coronariană asociată cu infectia parodontalǎ existǎ
un risc mai ridicat de:(pag.321-322)
A. Deces
B. Arterosclerozǎ
C. Infarctul miocardic
D.Anginǎ pectoralǎ
E. AVC
E. Nu apar modificǎri D. Se îmbunǎtǎteşte sǎnǎtatea endotelialǎA. Duce la cresterea inflamatiei
parodontale C. Functia endoteliului vascular se amelioreazǎ25. Afirmatiile false cu privire la
modificarile care apar dupǎ detartraj si planare PARODONTOLOGIE
PARODONTOLOGIE

PARODONTOLOGIE
*1. Urmǎtoarele afirmafii despre susfinerea traumei ocluzale sunt adevarate:
(pag.327)
A. Mobilitatea fiziologicǎ
B. Mobilitatea redusǎ
C. Micsorarea spatiului periodontal
D. Migrǎril patologice ale dinților mai ales laterali
E. Pungi infraosoase
2.Inspectia parodonfiului presupune: (pag. 327)
A. Inspectia tartrului
B. Inspectia plǎcii bacteriene
C. Inspectia marginii gingivale cu sonda
D. Inspectia santului gingival cu sonda
E. Aprecierea culorii şi aspectului gingiei
3.Examenul clinic presupune: (pag.326)
A. Examenul extraoral al articulațiilor temporomandibulare
B. Examenul extraoral al musculaturii
C. Examenul intraoral al ganglionilor
D.Examenul cavitǎtii orale
E. Examenul extraoral al ganglionilor
4. Inspectia parodontiului nu presupune: (pag. 327)
A. Inspectia tartrului
B. Inspectia plǎcii bacteriene
C. Inspectia marginii gingivale cu sonda
D. Inspectia santului gingival cu sonda
E. Apecrierea culorii şi aspecutului gingiei
* 5. Palparea parodontiului presupune: (pag. 327)
A. Înregistrarea mobilitǎtii dentare patologice
B.Înregistrarea mobilitǎtii dentare fiziologice care este de pânǎ la 0,5mm
orizontal
C. Examinarea cu spatula a punctelor de contact
D.Evaluarea clinicã a pierderii osoase folosing o radiografie
E. Examinarea migrǎrilor dentare
6.Anamneza include: (pag.326)
A. Istoricul afectiunilor generale
B. Doar istoricul afectiunilo locale
C. Motivul prezentǎrii
D. Statusul medical general al pacientului
E. Examenul clinic

7. Examenul parodonfiului este realizat prin: (pag.327)A. Sondare B. Inspectie C. Palpare D. Percutie
usoarǎE. Exameniare tactilǎ8.Care sunt punctele în care se realizeazǎ palparea si mǎsurarea recesilor
gingivale:(pag.327)A. Mezio-vestibular B. Centro-vestibular C. Disto-vestibular D. Mezio-central E.
Disto-central9.Diagnosticul parodontal se pune pe baza: (pag.326)A. Anamenezei B. Examenului clinic
C. Diferitelor investigatii paraclinice D. Statusul medial general al pacientului E. Motivul prezentǎrii10.
Palparea parodontiului nu presupune: (pag.327)A. Palparea marginii gingivale cu sonda B. Palparea
tartrilui C. Palparea plǎcii bacteriene D. Palparea santului gingival cu sonda E. Examinarea tactilǎ a
furcatiilo cu sonda specialǎ11. Examenul cilinic nu prepuspune: (pag. 326)A. Examenul radiologic B.
Examenul fotogrfic C. Examenul parodontiului D. Examinarea testelor de laborator E. Examinarea
motivului prezentǎrii12. Prin anamenză nu se întelege: (pag. 326)A. Înregistrarea datelor despre
nivelul de igineǎ oralǎB. Înregistrarea datelor despre prezenta anomaliilor dento-maxilare C. Notarea
istoricului tratamentului ortodontic D. Obtinerea datelr despre vizitele la stomatolog E. Notarea
posibilelor alergii la medicamente13. Sunt investigații care ajută la stabilirea diagnosticului:
(pag.328)A. Testele de laborator B. Modele de studiu C. CBCT D.Examinarea extraoralǎE. Palparea
mucoasei jugale
PARODONTOLOGIE

14. În examenul clinic nu intrǎ: (pag.327)B. Prezenta traumei ocluzale C. Examenul radiologic D.
Examinarea tartrului E. Examinarea plǎcii bacteriene15. Nu sunt investigafii care ajutǎ la stabilirea
diagnosticului: (pag. 327)A. Sondarea subgingivalǎB. Palparea gingiei C. Radiografia
panoramicǎD.CBCT E. Fotografia initialǎ si pe parcursul tratamentului
305
PARODONTOLOGIE

PARODONTOLOGIE
1. Condifile favorizante ale transformäri Candidei albicans dintr-un microorganism
(pag.339)A. Sindromul Laugier-HunzikerC. Scǎderea rezistentei organismului in urma tratamentului
unor tumori maligne cu
B. Melanomul malign
citostatice si doze mari de radiatii
D.La pacientii care au primit o medicatie imunosupresivǎ
E. Tuberculozǎ
:
2.Simptomatologia gingivitei hiperplarice din leucemie prezintǎ urmǎtoarele aspecte
(pag.334)
B. La nivelul mucoasei bucale sunt frecvent petesile si infiltratele leucomice
D. Marginea gingivalǎ liberǎ prezintǎ urmeori ulceratii si necrozã, acoperite de false
E. Ulceratiile apar foarte rar pe gingiemembrane
3. Simptomatologia obiectivǎ a gingivitei de menopauzǎ nu este reprezentata de: (pag.
333)
A.Mucoasa gingivalǎ şi oralǎ au aspect scat
B. Uneori, fisuri ale mucoasei gingivale
C. Mucoasa gingivalǎ de culoare paldiǎ
D.Mucoasa gingivalǎ uneori mai rosie când gingia nu sângereazǎ
E. Uneori, fisuri ale mucoasei jugale
4. Urmǎtoarele nu sunt aspecte clinice ale hiperplaziei gingivale la antagonisti de calciu:
(pag.336)
A. Are caracter localizat
B. Predominǎ vestibular şi oral
C. Volumul hiperplaziei gingivale este variabil în functie de perioada de timp în care a fost
administrat medicamentul şi doza acestuia
D. Culoarea gingiei hiperplazice variazǎ de la rosu congestiv pânâ la rosu închis
E. Gingia hiperplazicǎ este, în general, decolabilǎ de coroana dintelui
5.Factorii de rist sistemici ai gingivitelor sunt: (pag. 330)
A. Alcoolul
B. Fumatul
C.Medicatie
D. Pubertate
E. Sarcinǎ

PARODONTOLOGIE
6. Conditile favorizante ale transformari Candidei albicans dintr-un microorganis
339)
A. Unele boli metabolie precum hipertiroidismul
B. Boala Addison
C. Insuficienta adrenocorticosuprarenalianǎ
E. Sindromul imunodeficientei dobândite
* 7. Nu este simtomatologie a gingivitei la pubertate:(pag.332)
C. Hiperplazie cu aspect bulbos al papilei interdentare
en Uneori este nevoie de gingivectomie pentru rezolvarea definitivǎ a hiperplaziei
8. Simptomatologia gingivostomatitei herpetice este caracterizatǎ de:
A Veziculele apar doar pe gingie si mucoasa buzelor
B. Gingia are consistentǎ fermǎ
C. Veziculele apar grupate în buchet şi se sparg în scurt timp
E. Ulceratile de pe mucoasa bucala se pot, de asemena, suprainfecta devenind dureroase
9. Factorii de risc locali ai gingivitelor sunt: (pag. 330)
A. Factori de retenție a bifilmului plǎcii bacteriene
B. Fumatul
C. Factori metabolici
D. Medicatie
E. Xerostomie
10.La care din urmǎtoarele medicamente pot sǎ aparǎ gingivitele descuamative:
A.Barbiturice
B. Slicilati
C. Sǎruri de bismut
D. Antiaritmice
E. Antihistaminice
11. Nu sunt factori favorizanți ai gingivitei acute ulcero-necrotice: (pag.334)
A. Deficitul vitaminelor C, B1,B12
B. Traumatismul indirect al gingiei
C. Periimplatite
D. Fumatul ocazional
E. Alcoolismul
307

PARODONTOLOGIE
12. In care din urmatoarele tipuri de leucemi se produce gingivita biperplarica: (pag.
334)
A.Leucemia acutǎ
B. Leucemia cronicǎ
C. Leucemia subacutǎ
D. Leucemia limfocitarǎ
E. Leucemia mieloidǎ
13.Despre gingivita hiperplazicǎ in hipoavitaminoza C se poate spune:(pag.333,334)
A. Poate sā aparǎ la boala Moeller-Barlow
D. În conditii de restrictie de hranǎ
E. Pot sǎ aparǎ pungi parodontale false
* 14. Leziunile la nivelul tisular în evolufie:(pag.331)
A.Precoce,initialǎ, stabilǎ,avansatǎ
B. Initialǎ,stabilǎ, precoce, avansatǎ
C. Stabilǎ,initialǎ, precoce, avansatǎ
D.Avansată,stabilă, initială,precoce
E. Initialǎ, precoce ,stabilǎ, avansatǎ
15.Simptomatologia gingivitei şi gingivostomatitei de cauză micoticǎ, la nivelul mucoasei
bucale și implicit, la nivelul gingiei este:(pag.339)
A. Fistule adânci
B. Dificultatea de a purta protezele mobile
C. Fisuri dureroase
D. Senzatii dureroase la atingere
E. Sângerare la sondaj
16. La nivel gingival, diabetul duce la : (pag. 333)
A. Acumularea de compusi intermediari
B. Meiopragie capularǎ
C. Nevritǎ diabeticǎ
D. Subtierea membranei bazale dintre epiteliu şi corion
E. Reducerea lumenului capilarelor si arterelor
17. Sunt adevǎrate afirmatiile legate de gingivitele induse de placa bacterianǎ sunt: (pag.
330)
A. Apare în urma interactiunii dintre biofilmul plǎcii bacteriene şi răspunsul imun al
gazdei
B. Nu este indusǎ de rǎspunsul imun al gazdei
C. Nu se extinde la osul alveolar
D. Se extinde la nivelul ligamentelor parodontale
E. Rǎmâne localizatǎ la nivelul gingiei

18. Simptomatologia gingiviti alergice:

A. Consistenta este redusǎ, moale
C. Gingia nu sângereazǎ la atingere şi nici la periaj
D. Gingia are o culoare roşie intens
E. Tumefactia gingivalǎ are un aspect usor granular
A. Inflamatie gingivală cu o coluare rotie-violacee
D. Hiperplazie gingivalǎ, în special vestibularǎ
:
20. Urmatoarele afirmafii despre gingivita hiperplazica în hipoavitaminoza C sunt false
(pag.334)
A. Poate sǎ aparǎ la copii, în primul an de viatǎ
C. La pacienfii cu igienǎ oralǎ bunǎ, deficienta de vitamina C nu se manifestǎ clinic prin
modificǎri ale parodontiului
D.La pacientii cu igienǎ oralǎ bunǎ, deficienta de vitamina C se manifestǎ clinic prin
modificǎri distructive ale gingiei
E. Prezenta plǎcii bacteriene nu agraveazǎ tabloul simptomatic
21. În lichidul şanfului gingival din gingivita de sarcinǎ se remarcǎ o crestere importantǎ
de specii anaerobe precum:(pag.332)
A. Prevotella intermedia
B. Aggregatibacter
C. Tannerella forsythia
D. Treponema denticola
E. Porphyromonas gingivalis
22. Care sunt factorii favorizanti ai gingivitei hiperplazice:(pag.331)
A. Cavitǎt carioase profunde pe 2/3 coronar
B. Obturații în exces în contact cu gingia
C. Obturatii cu suprafatǎ rugoasǎ
D. Contact atraumatic ş retentive între corpul de punte şi gingia dinților stâlpi
E. Impact alimentar direct asupra papile dentare
23.Gingivitele descuamative pot să apară în următoarele circumstanțe:
A. Pemfigoidul mucos malign
B. Pemfigus vulgar
C. La menopauzǎ
D.Lichen plan vesicular sau bulos
E. Infectii cronice
PARODONTOLOGIE

24. Nu sunt factor de risc ai gingivetelor: (pag.330)A. Sarcina B. Contraceptivele C. Xerostomie E.

Patologii sistemice associateD.Diabet e25. Simptomatologia subiectivǎ a gingivitei si gingivostomatitei
acute ulcero-necrotice est reprezentatǎ de:(pag.335)B. Accentuarea durerilor la contactul cu
alimentele fierbinti C. Senzatia de gust acru si sǎrat D.Limitarea deschiderii gurii prin trismus E.
Halenǎ intensǎ:26. Gingivitele descuamative pot sǎ aparǎ în urmǎtoarele circumstanfe (pag.337)A.
Lichen plan vezicular sau bulbos B. Pemfigoidul mucos malign C. În perioada de premenopauzǎD.
Uneori pot sǎ aparǎ dupa hisectomii E. Pemfigus vulgar27. Gingivostomatita aftoasǎ recidivantǎ are
urmǎtorii factori favorizanti locali: (pag.338)A. Dulciurile cu alune, miere, lapte B. Condimente C.
Eruptia dentarǎD. Schimbarea periei de dinti E. Consumul de alcool28. Factorii predispozanți ai
gingivitelor sunt: (pag. 330)A. Factori nutritionali B. Dezechilibre hormonale C. Patologii sistemice
associate D. Factori de renteție a biofilmului plǎcii bacteriene E. Xerostomie29. Simptomatologia
obiectivǎ a gingivitei şi gingivostomatitei de cauzǎ microbianǎ la adulfi este data de:(pag.339)A.
Atrofia papilelor filforme ale limbii care are un aspect neted, hucios B. Hiperkeratoza epiteliului
gingival C. Fisuri dureroase D. Leziunile candidozice au un aspect de culoare alb-gǎlbuie E. Fisuri şi
ulcerafii ale comisurii buzelor
PARODONTOLOGIE

30. Care sunt principalele medicamente implicate in producerea hiperplaziilor gingivale:

(pag.335)
A. Ciclosporinele
B. Hidantonina
C. Imunosupresoarele
D.Antagoniştii de calciu
E. Dexometazona
*31. La cât timp gingivita simplǎ de cauzǎ microbianǎ poate devein hiperplazicǎ în
condifiile unor factori favorizanti: (pag. 331)
A. 4-5 luni
B. 6 luni
C. 2-3 luni
D.3-4 luni
E. 4 luni
.
32 Urmǎtoarele afirmafii despre gingivita atroficǎ senilǎ sunt adevǎrate:(pag.332)
A. Apare în situatii de menopauzǎ normalǎ
B. Dupǎ histectomii
C. Dupǎ ovarectomii
D. Dupǎ nastere
E. Dupǎ sterilizǎri prin iraderea unor tumori maligne
33. Simptomatologia obiectivǎ a gingivitei si gingivostomatitei de cauzǎ microbianǎ la
copii este caracterizatǎ de:(pag. 339)
B. Leziunile sunt dispuse pe mucoasa fefii dorsale a limbii şi per marginile acesteia
D.Depozitele miceliene sunt aderente şi se desprind numai la o reclare energicǎ
E. Uneori xerostomia
34. Urmǎtoarele afirmatii despre simptomatologia gingivostomatitei aftoase recidivante
sunt adevǎrate:(pag.338)
A.Leziunea initialǎ este o veziculǎ cu durata scurtǎ de viatǎ
B. Afta poate apǎrea doar pe mucoasa gingivalǎ
C.Leziunea este afla,care reprezintǎ una din cele mai frecvente manifestari patologice la
nivelul mucoasei caviǎtii bucale
D. Prezintǎ uneori şi aftozǎ bipolarǎ
E. Aftele sunt, de regulǎ, foarte dureroase la masticatie
35.Simptomatologia obiectivă este caracterizată de urmǎtoarele: (pag. 330,331)
A. Culoarea rosie închisǎ a gingiei
B. Sângerarea gingivalǎ
C. Tumefactie
D. Aparitia de pungi false
E.Modificǎri ale aspectului suprafetei gingivale
311
PARODONTOLOGIE

36. Gingivostomatita aftoasǎ recidivanti are urmatori factor favorizant general:

(pag.338)A. Afectiunile gastrointestinale
C. Hipotiroidismul
D.Sarcina
E. Stresul
37. Factorii favorizanti ai gingivitei acute ulcero-necrotice sunt: (pag.334)
A. Pericoronaritele
B. Igienă bucalǎ incorectǎ
C. Fumatul excesiv
D. Deficitul vitaminelor C,B2,B6
E. Nevroze anxioase şi depresive
38.Nu reprezintǎ simptomatologie a gingivitei hiperplazice în hipovitaminoza C: (pag.
333,334)
A. Halenǎ
B. Sângerǎri la cele mai mici atingeri
C. Pungi false
D. Mobilitate patologicǎ de gradul V
E. Hipoplazie gingivalǎ cu ulceratii
39. Sunt adevǎrate urmatoarele afirmafii despre gingivita catamenialǎ: (pag.332)
A. Apare uneori la câteva zile dupǎ ciclul menstrual
B. Senzatie de tensiune
C. Usoarǎ tumefactie gingivalǎ
D.Sângerare gingivalǎ
E. Usoarǎ crestere a mibilitǎtii dentare fiziologice
40.Afirmafiile adevǎrate referitoare la hiperplazia gingivalǎ datǎ de antagonistii de
calciu sunt: (pag.336)
A. Consistenta gingiei la început este moale şi depresiilǎ
B.La pacienţii cu igienă bucală slabǎ, hiperplazia gingivalǎ este de tip nodular
C. Are caracter generalizat
D.Predominǎ vestibular şi în zonele interdentare
E. Culoare gingiei este uneori violacee în zonele de stazǎ
41. Sunt factori favorizanţi ai gingivitei acute ulcero-necrotice: (pag.334-335)
A. Traumatismul direct al gingiei de câtre dinții antagonişti în migrǎrile dentare
B. Bolile generale cronice casectizante cum ar fi HIV
C. Stresul din cursul unor situații
D. Doar nevroze anxiase
E. Dureri intense la atingerea gingiei

PARODONTOLOGIE
42. Despre antagoniştii de calciu se poate spune(pag.336)
B. Consecinfele terapeutice constau în dezinhibarea contractiei miocarduluí
C. Deprimarea functiei miocardului
D. Relaxarea unor muschi netezi
E. Efect vasodilatator
43. Etiologia gingivitei din diabet este reprezentatǎ de :(pag.333)
A. Specii de Streptococ
B. Specii de Actinomyces
C. Fusobacterium
D. Veillonela parvula
E.Aggregatibacter
44. Simptomatologia subiectivǎ a gingivitei de menopauzǎ este reprezentatǎ de: (pag.
332,333)
A. Senzafii anormale de gust: dulce, iute
B. Senzații dureroase la contactul cu alimentele reci
C. Senzatii dureroase la contactul cu bauturile fierbinti
D. Senzație de arsurǎ la nivelul mucoasei gingivale
E. Hipoestezii ale mucoasei bucale
*45.Diagnosticul diferenfial al gingivostomatitei aftoase recidivante se face cu:
(pag.338)
A. Gingivostomatita herpeticǎ
B. Gingivitele descuamative
C. Gingivita alergicǎ
D.Gingivostomatita de cauzǎ microbianǎ
E. Parodontita
46. Urmǎtoarele afirmații despre simptomatologia obiectivǎ a gingivitei sunt adevǎrate:
(pag.331)
A. Suprafata gingiei îşi pierde aspectul de gravurǎ punctatǎ
B. Suprafata gingiei nu își pierde aspectul de coajǎ de portocalǎ
C. Consistenta gingiei este mai redusǎ
D. Epiteliul jonctional este desprins de suprafata dintelui
E. Gingia prezintǎ modificǎri de culoare
47.Etiologia gingivitei acute ulcero-necroticǎ este reprezentatǎ de:(pag.334)
A. Spirochete: Prevotella intermedia
B. Fusobacterium nucleatum
C. Porphyromonas gingivalis
D. Treponema denticola
E. Treponema macrodentium
313

48. Afirmafile in corecte referitoare la simptomatologia gingivostomatite aftoase A. Leziunea

elementara este beta, care prezinta una din cele mai frecvente manifiestari B. Leziunea initialǎ este o
veziculǎ cu duratǎ lungǎ de viatăD.Dimensiunile mari de 2-4 cm in diamentru sunt ale aftelor cu
contur neregulat E. Ulceratia are o culoare alb-cenusiu )49. Urmǎtoarele afrimafi referitoare la
gingivita de pubertate sunt false: (pag. 331,32B. Aparein special în zonele bogate în plac bacterianǎ si
tartruA. Apare doar la fete C. Este mai frecventǎ între 9-14 ani D. Sunt implicate speciile
Fusobacterium E. Sunt implicate speciile Prevotella intermedia* 50. Hiperplazia gingivalǎ la
ciclosporine are ca si simtomatologie: (pag. 336)A.Gingia este de culoare rosu aprins B. Consistenta
gingiei este fermǎ l început C. Are caracter localizat E. Tendinta redusǎ de sângerare care provine din
supraadǎugarea inflamafiei septiceD. Predominǎ oral bacteriene
PARODONTOLOGIE

A. Este asociatǎ cu invazia bacterianǎ usoarǎ a fesuturilor parodontale

C. Distructia totalǎ a fesutului parodontal cu producerea de defecte tisulare
E. Rezolutie rapidǎ dupǎ atibioterapie sistemicǎ
2. Severitatea parodontitei se casificǎ în urmǎtoarele stadii: (pag.343)
A. Stadiul I
B. Stadiul II
C. Stadiul V
D. Stadiul IV
E. Stadiul VI
3. Sunt caracteristici ale bolilor din grupul parodontitǎ: (pag. 343)
A. Boala poate survenii la orice vârstǎ
B. Afecteazǎ cel mai frecvent adultii
D. Pot sǎ fie prezenti factori locali de risc
E. Apar migrǎri dentare primare
4. Urmǎtoarele afirmafii despre simptomele în parodontia nu sunt adevǎrate:
(pag.343)
A. Nu este prezentǎ halitoza
B. Este prezentǎ sângerarea
C. Sunt prezente pierderi de os evidente radiografic
D. Apar retarctiile gingivale
E. Apar modificǎri estetice
5.Caracterisitcile parodontitei agresive localizate: (pag. 342)
A. Debutul circumpubertar al bolii
B. De obicei afecteazǎ persoanele cu vârsta sub 30 de ani
C. Pierderea generalizatǎ a ataşamentului, care afecteazǎ cel putin trei dinti
D. Localizatǎ la primul molar şi la incisivi
E. Rǎspuns robust al anticorpilor serici la agentii infectanti
6. Dupǎ extindere , parodontitele pot fi:
A. Formǎ localizatǎ cu mai putin de 30% din dinti implicati
B. Formǎ localizatǎ cu mai puțin de 20% din dinți implicați
C. Formǎ generalizat cu mai mult de 30% din dinfi implicati
D. Forma cu localizare incisivo-caninǎ care corespunde vechii entitǎți de
parodontitǎ agresivǎ generalizatǎ
E. Forma cu localizare incisivo-molarǎ care corespunde vechii entitǎti de
parodontitǎ agresivǎ localizatǎ
315
PARODONTOLOGIE

A Boala in care distructia esuturilor parodontale sunt induse doar de biofilm mediatǎ de reactiile
imuno inflamatorii parodontale e.Unde n existǎ boli sistemice atât de debilitante înât boala
parodontalǎ sa fieC. Unde existǎ necroze tisulare semn al bolii de bazǎ8.Prin ce se caracterizeazǎ
parodontita necrozantǎ:(pag.344)A. Necroza papilelor interdentare B. Ulceratia papilelor interdentare
C. Fǎrǎ distructie de os D. Fǎrǎ sângerare E. Distructie rapidǎ de os9. Caracteristicile parodontitei
agresivegeneralizate: (pag.342)B. Rǎspuns slab al anitcorpilor serici la agentii infectanti D. Debut
circumpubertar al bolii E. Răspuns robus al anitcorpilor serici la agenti infectanti* 10.Afirmatia falsǎ
referitoare la stadiile de severitate ale parodontiei este:(pag.343)A. Stadiul I parodontita uşoarǎB.
Stadiul II parodontita medie C. Stadiu1 III include pierderi dentare extinse D. Stadiul IV parodontita
severǎE. Stadiul 0 parodontiǎ incipientǎ11.Urmǎtoarele afirmații despre subclasificarea parodontitei
cronice sunt false:(pag.341)A. Formǎ localizatǎ:mai mult de 40% dinti implicati B. Formǎ generalizatǎ:
mai mult de 30% dinti implcati C. Forma uşoară cu pierderea de ataşament de 1 pânǎ la 4 mm D.
Forma moderatǎ cu pierderea de atasament între 4-5 mm E. Forma severǎ cu pierderea de atasament
mai mare sau egalǎ cu 5 mm12. Nu sunt caracteristi ale bolilor din grupul parodontitǎ:(pag.343)A.
Inflamatia gingvalǎ este prezenǎ fǎrǎ sângerare la sondare B. Pierdere clinicǎ de atasament C.
Prezenta de pungi adevǎrate D. Recesii clasa II E.Leziuni de furcatie
PARODONTOLOGIE
YeS

PARODONTOLOGIE
13. Parodontita cronicǎ nu se poate asocia cu urmǎtoarele: (pag. 341)
B. Factori locali predispozanfi cum ar fi placa bacterianǎ
E.Factorul social precum alcoolul
14. Urmǎtoarele caracteristici se regǎsesc la pacienfii cu parodontitǎ agresivǎ:
(pag.341)
A. Gradul de distrucie este în concordantǎ cu factori locali si cantitatea
depozitelor de placă
B. Pacient sănătos clinic
D. Agregarea familialǎ a persoanelor bolnave
E. Niveluri scǎzute de A.a.
15. Următoarele afirmafii despre simptomele în parodontitǎ sunt adevǎrate:
(pag.343)
A. Durerea apare în stadii incipiente de evolutie a bolii
C. Nu este prezentǎ mobilitatea
D. Este prezentǎ halitoza
E. Apar gǎuri negre
16. Care sunt caracteristicile comune ale parodontitei conice si a celei agresive:
(pag.341)
A. Rată lentǎ, pânǎ la moderatǎ de progresie
C. Inflamatia gingivalǎ
E.Pierdere clinicǎ de atasament proximal, la minim doi dinti non-adiacentiD.Pierdere radiograficǎ de
os
17. Urmǎtoarele sunt caracteristici ale bolilor din grupul parodontitǎ:
(pag.343)
A. Semne indirecte de mobilitate dentarǎ
B. Pacientul în stare de sǎnǎtate generalǎ bunǎ
C. Pot sǎ fie prezenti factori generali de risc
D.Pot sǎ fie prezenti factori locali de risc
E. Poate sǎ fie prezentǎ halitoza
18. Care sunt tipurile de afecfiuni cunoscute în clasificare parodontitelor:
(pag.342)
A. Parodontita
B. Parodontita juvenilǎ
C. Parodontita cronicǎ ulcerativǎ
D. Bolile parodontale necrozante
E. Prodontita ca manifestare a unor boli sistemice
317
PARUDUNIULUGIE . Care sunt caracteristicile inconstante care se pot regasi la pacineti cu A. Nivelul
crescute de A.a B. Anomalii ale functiei fagocitelor(pag.341)E. În unele cazuri progresia bolii de
opreste spontan 20. Urmǎtoarele sunt caracteristici ale pacientilor cu parodontitǎ conicǎ:E. Are debut
circumpubertar D. Ratǎ lentǎ pânā la moderatǎ de progresie B. Gradul de distructie în concordantǎ cu
factori locali si cu vârsta
PARUDUNIULUGIE

PARODONTOLOGIE
1. Alte intrumente pentru SRP: (pag.355)·
A. Frezele diamantate
B. Chiuretele Quetin
C. Chiuretele Frank
D.Pilele diamantate
E. Peritotriever-urile Schawartz
2. Despre etapele tratamentului parodontal se poate spune: (pag.346)
A.Etapa I Terapia initialǎ sau etiologicǎ
B. Etapa II Terapia chirurgicalǎ
C. Etaa III Etapa de menținere sau de suport
E. Doar etapa I si III sunt obligatorii
3. Nu sunt avantaje ale instrumentelor sonice și ultrasonice faţǎ de cele
manuale:(pag.353)
A. Pacientul nu sângereazǎ
B. Nu au nevoie de ascutire
C. Presiune verticalǎ redusǎ
D.Mai putine leziuni cauzate de stressul repetitiv
E. Dimensiune crescutǎ a piesei de mânǎ
4. Chiuretele Gracey cu modificări sunt următoarele: (pag.352)
A.Ghiurete After Five prezintă modificări ale chiuretelor standard
C. Chiuretele Gracey Micro Mini Five prezintǎ o lama care este cu 50% mai
subțire decât a celor Mini Five standard
D. Chiuretele Gracey curvette sunt un set de patru mini chiurete cu lungimea
părții active cu 50% mai scurtă decât a chiuretelor Gracey convenţionale
E. Chiuretele Langer sunt un set de trei chiurete care combină designeul
chiuretelor Gracey standard 5-6, 11-12 şi 13-14
5. Nu sunt criterii de selecție ale tehinicii chirurgicale de reducere a pungilor
parodontale(pag.358)
A. Caracteristicile pungii parodontale
B. Accesibilitatea instrumentǎrii
C. Existenta problemelor muco-osoase
D. Rǎspuns la faza a doua a terapiei
E.Cooperarea pacientului
6.Sunt afirmații adevǎrate ale EMD: (pag.360)
A. Stimuleazǎ biosinteza de colagen
B.Atrag celule mezenchimale precementoblastice
C. Scad expresia proteinelor morfologice osoase
D.Scad productia de citokine
E. Stimuleazǎ angiogeneza

42. Afirmafile corecte despre explorarea tactilǎ a suprafeelor dentare sunt (pag.347)A. Se realizeazǎ în
zonele subgingivale B. În furcatii C. Depresiuni anatomice E. În zona supragingivalǎ43. Sunt rezultate
clinice favorabile în utilizarea instrumentelor sonice si ultrasonice:(pag.355)A. Reduc sângerare
gingivalǎB. Adâncimile de sondaj C. Îmbunătăţirea nivelului de ataşament E. Eficiente în
instrumentarea furcatiilor radiculare44. Precaufii pentru utilizarea instrumentelor sonice si
ultrasonice: (pag.354)A. La purtatorii de pacemaker fǎrǎ izolatie C. În diabetul de tip II contolat E. La
pacienții cu imunosupresie45. Sunt avantaje ale instrumentelor sonice şi ultrasonice fatǎ de cele
manuale:(pag.353)A. Eficientǎ crescutǎB. Mai multe muchii active care pot îndeparta depozitele C.
Zgomot plǎcut D. Pacientul nu sângereazǎE. Au nevoie de ascutire46. Nu sunt paşi ai GBT: (pag.356)A.
Evalurea sănătǎtii orale B. Refacerea tuturor obutratiilor depordante C. Extractia resturilor radiculare
D. Ariflow pentru îndepărtarea biofilmului și a colorațiilor supra şi subgingivale,până la o adâncime de
4 mm E. Periflow pentru îndepǎrtarea biofilmului din pungi mai adânci de 4 mm47. Sunt intrumente
de curăţare și lustruire: (pag.356)A.Air Flow B.Banda metalicǎ dentarǎC. Cupe de cauciuc D.
Dispozitivul de lustrui cu pulbere și aer sub presiune E. Periile
PARODONTOLOGIE

PARODONTOLOGIE
A. Bovinele deproteinizate sunt cele mai frecvente materiale utilizate în
parodontologie
C. Se obfin din oase corticale prelevate la mai puțin de 12 h de la moartea
donatorului
D. Urmeazã procedee stricte de tratament pentru eliminarea ţesutului adipos
E. Sunt ambalate în vacuum, în recipiente de sticlă
49. Îndepǎrtarea depozitelor de tartru se realizeazǎ folosind: (pag.349)
A. Ultrasunete
B. Chiurete
C. Freze diamantate
D. Sonde parodontale
E.Scalere
50. La 1 an post-operator după folosirea membranelor resorbabile se poate
obfine:(pag.359)
A. îmbunătățire a nivelului de ataşament cu minim 4 mm pentru 79% din
defectele orizontale
B. umplere osoasă radiografică de aproximativ 3 mm
C. Expunerea membranelor compromit rezultatele clinice
E. îmbunǎtǎtire a nivelului de ataşament cu minim 3 mm pentru 75% din
defectele verticale tratate
51. Sunt efecte observate după demineralizarea suprafetelor radiculare cu acid
citric: (pag.360)
A. Eliminarea bacteriilor și endotoxinelor bacteriene
B. Inducerea cementolizei
C. Eliminarea stratului de detritus dentinar
D. Demineralizarea suprafetelor radiculare planate, pe o adâncime de 6 um
E. Legarea precoce a fibrinei de fibrele de colagen expuse
52.Următoarele afrimații despre principiile de instrumentare pentru
instrumentele sonice și ultrasonice sunt adevǎrate: (pag.354)
A. Folosirea ultrasunetelor presupune o thenică asemănătoare cu cea
B. Pentru instrumentele ultrasonice se utilizeazǎ priza tip creion, cu sprijindetartrajului manual
intraoral
C. Se aplicǎ o presiune uşoarǎ
D. Vârful ansei actioneazǎ cu o frecventǎ presetatǎ
E. Vârful ansei acţioneazǎ cu o traiectorie bine stabilitǎ
32
PARODONTOLOGIE
53. Factorii favorabili de apreciere a defectelor infraosoase mai mari de 3 mm
sunt:(pag.361)
A. Valoarea strategicǎ a dintelui
-B. Tratament endodontic corect
C. Trauma secundarǎ de ocluzie incontrolabilǎ
D. Mobilitatea dentarǎ
E. Tratamentul odonto-terapic corect
54.Nu sunt instrumente pentru detartraj si planare radicularǎ: (pag.351)
A. Dalta
B. Ciocǎnelul
C. Rǎzusa
D. Instrumentele sonice
E. Pensa
55.Despre chiuretele Afte Five se poate spune: (pag.352)
A.Sunt în numǎr de 5
B. Au gâtul mai lung cu 3 mm
C. Permit accesul în pungile adânci de 4mm
D. Au o lamă mai subțire pentru o insertie mai usoarǎ
E. Un gât cu diametru mai mic
56.Terapia parodontală non-chirurgicalǎ nu este alcătuitǎ din: (pag.346)
A. Tratamentul endodontic
B. Tratamentul protetic
C. Tratamentul zonelor cu impact alimentar
D. Extractia dintilor irecuperabili
E. Tratamentul traumei ocluzale
57. Care sunt tipurile de grefǎ osoasǎ: (pag.359)
A. Endogrefe
B. Alogrefe
C. Autogrefe
D. Poligrefe
E. Xenogrefe
58.Afirmațiile false despre principiile de instrumentare pentru instrumentele
sonice și ultrasonice sunt: (pag.354)
A. Detartrajul sonic presupune îndepǎrtarea depozitelor de tartru dinspre coronar
spre apical
B. Detartrajul ultrasonic presupune îndepǎrtarea depositelor de tartru dinspre
apical spre coronar
C. Pentru depozitele corornare situate în zona de ambrazură, se recomandǎ o
orientare oblică sau verticală a vârfului ansei
D. Pentru îndepărtarea plăcii bacteriene și a depozitelor de tartru de consistentǎ
mai redusǎ , se folosesc miscǎri blânde
E. Vârful ansei actioneazǎ cu o frecventǎ presetatǎ

PARODONTOLOGIE
A. Prima etapǎ terapeuticǎ presupune un regim riguros de control sǎptǎmânal al
plăcii baceriene
B. Gestionarea influențelor sistemice la nivel parodontal
C. Eliminarea plǎcii bacteriene
D. Eliminarea tartrului subgingival
E. Educarea pacientului în vederea realizǎrii corecte a igienei orale
60. Avantajele membranelor resorbabile de colagen: (pag.359)
A. Rata de expunere este mai mare decât a membranelor non-resorbabile
B. Afinitate celularǎ
C. Biocompatibilitate excelentǎ
D. Biointegrare mare
E.Rata de expunere este mai micǎ decât a membranelor non-resorbabile
61. Despre starea şi eficienta instrumentelor se pot spune urmǎtoarele:
(pag.348)
A. Instrumentele trebuiesc inspectate de asistenta clinicianului
B. Trebuie sa fie curate , sterile și în stare bună
C. Captele de lucru ale instrumentelor trebuie sǎ fie neascutite
D.Instrumentele tocite pot duce la îndepǎrtarea incompletǎ a tartrului
E. Instrumentele ascufite pot cauza traumatisme
62. Umătoarele afirmații despre chiuretele Mini Five sunt adevǎrate(pag.352)
A. Sunt modificări ale chiuretelor Gracey standard
B. Prezintă o lamǎ care este cu 20% mai subțire decât a Chiuretelor standard
C. Prezinǎ o parte activǎ având lungimea jumătate din partea activǎ a chiuretelor
After Five
D.Partea activǎ mai scurtǎ permite o inserare și o adaptare mai bună în pungile
parodontale
E. Sunt disponibile în ambele variante, rigide și de finisare
63. Care sunt substanțele propuse pentru eliminarea obstacolelor din calea
formării unui nou ataşament:(pag.360)
A. Metronidazol
B. Acidul ascorbic
C. Acidul citric
D. Fibronectinǎ
E. Tetraciclinǎ
64. Următoarele afirmații cu privire la sprijinul instrumentelor sunt adevǎrate:
(pag.348)
A. Priza instrumentului este tip creion modificatǎ
B.Policele și indexul sunt folosite pentru a ține instrumentul ca pe un crieion
C.Degetul mijlociu și inelarul se folosesc pentru a lua un punct de sprijin
D. Pentru sprijin se poate folosi şi degetul mijlociu
E. Degetul mijlociu este pozitionat astfel încăt porțiunea lateralǎ din apropierea
vârfului se sprijină pe mânerul instrumentului
32

PARODONTOLOGIE
65. Mecanismul de actiune al irigatiei pulsatile: (pag.357)
A. Se bazeazǎ pe pulsatiile lichidului si presiune
C. Pentru dusul bucal se pot folosi diverse capete
E. Capetele plasate deasupra marginii gingivale au o ratǎ medie de penetrare in
pungile parodontale de 30%
66. Instrumetarul parodontal utilizat în terapia initială este alcătuit din:
(pag.351)
A. Microscop parodontal
B. Sonde parodontale
C. Endoscopul parodontal
D. Freze diamantate
E. Instrumente de curǎţare şi lustruire
i
67. Principiile din îndepǎrtarea biofilmului şi a tartrului supragingival ş
subgingival sunt: (pag.347)
A.Accesibilitatea
B. Oprirea sângerǎrii
C. Cliniceanul trebuie sǎ stea asezat confortabil
D. Vizibilitatea , iluminarea şi îndepărtarea părților moi
E. Este de dorit ca vizualizarea să se facă indirect prin microscop
68. Sunt dezavantaje ale instrumentelor sonice și ultrasonice faţă de cele
manuale:(pag.353)
A. Diverse precauţii şi limitǎri
B. Disconfortul pacientului
C. Afectare temporarǎ a auzului
D. Zgomot plǎcut
E. Dimensiunea crescutǎ a piesei de mânǎ
*69. Sunt false următoarele afirmații despre reevaluarea țesuturilor: (pag.350)
A. După procedurile incluse în teraăia iniţialǎ, tesuturile parodontale necesitǎ
aproximativ 2 sǎptǎmâni pentru vindecare
B. Pacienții au posibilitatea de a-și îmbunătăți deprinderile de îngrijire oralǎ
C. Pacienții pot adopta noi obiceiuri de igienǎ
D. În acest timp s reduce inflamatia gingivalǎ
E.La reevaluare parametrii anatomici asociați bolii sunt din nou evaluați
70. Instrumentele pentru detartraj și planare radicularǎ sunt: (pag.351)
A. Frezele clinidrice
B. Chiuretele
C. Sondele parodontale
D. Sǎpǎliga
E. Instrumentele ultrasonice

PARODONTOLOGIE
71 Reperzintǎ ndicafi pentru utilizarea instruemtelor sonice: (pag.354)
A. Îndepǎrtarea tartrului supragingival
B. Îndepǎrtarea tartrului subgingival
C. Tratamente endodontice
D. Îndepǎrtarea proceselor carioase
E. Intervetii chirurgicale
72. Nu sunt chiurete Gracey standard: (pag.352)
A. Gracey 1-2 pentru dintii anteriori
B. Gracey 3-4 pentru dinții premolari
C. Gracey 9-10 pentru dinții posteriori , mezial
D. Gracey 11-12 pentru dintii poasteriori,distal
E. Gracey 5-6 pentru dinții anteriori și premolari
73. Contraindicafii pentru utilizarea instrumentelor sonice şi ultrasonice:
(pag.355)
A. La pacienții cu dificultǎti de înghitire
B. La pacienții cu disfagie
C. La pacienții cu dispnee
D. La pacienții cu boli cardiovasculare
E. La pacientii cu boli pulmonare cronice
74. Defectul parodontal infraosos este evaluat prin aprecierea urmǎtorilor
parametri:(pag.361)
A. Adâncimea la sondare
B. Sângerarea la sondare
C. Aprecierea radiografică a arhitecturii osoase
D. Pozitionarea vicioasǎ a dinfilor restanți pe arcadǎ
E. Mobilitatea dintelui
75. Diverse variante de puncte de sprijin intraorale sunt după cum urmează:
(pag.348)
A. Convențional: punctul de sprijin se stabilește pe degetul arătător sau policele
B. Pe hemiarcada contralaterală: punctul de sprijin se află pe suprafata dintilormâinii nelucrǎtoare
aflati diametral opus, pe aceaşi arcadǎ
C. Pe arcada opusă: punctul de sprijin se află pe suprafata dintilor aflati pe
arcada opusǎ celor care sunt instrumentati
D.Deget pe deget: punctul de sprijin se stabilește pe degetul arătǎtor sau policele
E. Convențional: punctul de sprijin se află pe dinții vecini zonei în care semâinii nelucrătoare
lucrezǎ
76. Sunt chiurete Gracey standar urmǎtoarele:(pag.352)
A. Gracey 1-3 pentru dintii anteriori
B. Gracey 5-6 pentru dinții anteriori și premolari
C. Gracey 7-9 pentru dintii posteriori vestibular şi oral
D. Gracey 11-12 pentru dintii posteriori, distal
E. Gracey 13-14 pentru dintii posteriori,mezial

PARODONTOLOGIE
77. Despre principiile generale ale instrumetǎrii radiculare putem spune:
(pag.347)
A. Instrumentarea radicularǎ eficientǎ se bazeazǎ pe o serie de principii generale
B. Premisele fundamentale sunt anestezia corectǎ a pǎrtilor moi
C. Utilizarea de instrumente de calitate
D. cunoastere amǎnuntita a caracteristicilr morfologice ale dintilor si
E. Trebuie înteleasǎ priza instrumentuluirǎdǎcinilor
* 78. Afirmafiile urmǎtoare despre Xenogrefele osoase sunt false (pag.360)
A. Provin de la donator la 24h dupǎ deesul acestuia
C. Grefele osoase bovine exclud migrarea celulelor epiteliale si mezenchimale in
D. Rata lentǎ de resorbtie a xenogrefelor bovine plasate în situsuri implantaresitusul de refenerare
E. Compactarea exageratǎ a materialului nu furnizeazǎ un nivel adecvat alasigură stabilizarea zonelor
osteointegrǎrii pentru o stabilitate implantarǎ optimǎ
79. Dezavantajele membranelor de colage:(pag.359)
A. Implicatiile religioase care restrâng utilizarea
B. Risc de trasmitere a unor afectiuni inexistent
C. Rata micǎ de resorbtie
D. Rata rapidǎ de degradare
E. Dificultate de definire a sursei
80. Intervențiile chirurgicale parodontale sunt: (pag.357)
A. Interventii chirurgicale regenerative
B. Intervenții chirurgicale de reducere a pungilor parodontale
C. Interventii de corectare a defectelor anatomice
D. Interventii de corectarea defectelor morflogice
E. Interventii de chirurgie plasticǎ parodontalǎ

CULEGERE DE TESTE GRILA PENTRU REZIDENTIAT IN

DOMENIUL"MEDICINA DENTARA"
Conform-Tematicii si bibliografiei-
aprobate in anul
2021/2022
2022