GRILE ODONTOTERAPIE

1. Perturbarea formarii matricei smaltului apare in:

a. Carenta de vitamina D
b. Aport de zahar crescut
c. Carenta de vitamina C
d. Carenta de vitamina A
e. Sifilis congenital
2.In ceea ce priveste saliva:
a. antagonistii de calciu scad concentratia de calciu
b.peroxidazele au actiune bacteriostatica/ bactericida
c. alfa amilaza are rol in digestia hidrocarbonatelor
d. calciul salivar este mai mare in saliva secretata de glandele sublinguale
e. lizozomul inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita

3. Prelungirea timpului de clearance salivar se poate datora:

a. consumului legume si fructe
b. vascozitatea crescuta a salivei
c. ritmul scazut al secretiei salivare
d. consumul de alune si branzeturi la sfarsitul mesei
e. factorilor retentivi bucali

4. Remineralizarea smaltului este favorizata de

a. suprasaturarea salivei in minerale
b. hipersalivatie
c. Ph alcalin salivar
d. concentratii salivare mari de fluor
e. suprasaturarea salivei in fosfati de calciu

5. Testarea vitalitatii pulpare

a. se indica in diagnosticul diferential al radiotransparentelor suprapuse radiografic peste
apex
b. testul caldurii frictionale se aplica dintilor acoperiti cu coroane ceramice
c. testele electrice se realizeaza pe 1/3 cervicala suprafetei dintelui
d. testele termice sunt cele mai folosite
e. forajul explorator este o metoda invaziva
6.Dentina
a. are o grosime care variaza de la 3 la 7 mm pe diferite suprafete ale dintelui
b. canaliculul dentinar are un lumen de 2 microni la nivelul apexului
c. are o culoare galben-inchis
d. dentina peritubulara scade in grosime spre regiunea amelo-dentinara
e. poate fi primara, secundara, tertiara si scleroasa

7. Ecosistemul microbian al placii bacteriene este format din

a. Nocardia
b. Streptococi
c. Treponema pallidum
d. Candida albicans
e. Lactobacili

8. Diagnosticul clinic al cariei de pe suprafetele netede

a. smalt intrerupt
b. smalt rugos
c. dentina translucida
d. coloratie roz sub creasta marginala
e. smalt moale, cretos

9. Sistemele cariopreventive ale lichidului bucal:

a. previn colonizarea smaltului
b. satureaza placa in substante mineralizante
c. remineralizeaza cariile incipiente
d. inhiba metabolismul salivar
e. inhiba adeziunea microbiana

10. Radiografic:
a. o carie medie are o radiotransparenta la nivelul jumatatii grosimii dentinei
b. cariile de colet au margini slab delimitate
c. cariile proximale au aspectul unui con radiotransparent cu baza mare la periferie
d. recidiva de carie apare ca o radiotransparenta sub obturatie
e. pe radiografii nu sunt vizibile cariile oprite in evolutie

11. Caria profunda

a. presupune deschiderea camerei pulpare
b. radiologic apare ca radiotransparenta
c. intereseaza smaltul si o treime din dentina
d. in cele mai multe cazuri apare dentina de reactie
e. apare posibilitatea infiltrarii bacteriene
12. Caria cronica stationara (caria oprita in evolutie)
a. mai cariorezistenta fata de smaltul inconjurator
b. are o culoare bruna si consistenta moale la palparea cu sonda
c. apare pe suprafetele dintilor expuse autocuratirii
d. nu necesita tratament
e. necesita tratament

13. Caria cronica cu evolutie lenta:

a. mai frecvent la tineri si copii
b. are o evolutie lenta care conduce frecvent la deschiderea camerei pulpare
c. dentina alterata de cosistenta crescuta si inchisa la culoare
d. progreseaza in suprafata
e. simptomatologia subiectiva este zgomotoasa

14.Caria radiculara:
a. progreseaza lent, asimptomatic
b. are debut la jonctiunea smalt-cement
c. are debut in cement
d. are debut proximal favorizat de curatire deficitara
e. are debut la jonctiunea smalt-dentina

15. Semnele clinice ale cariei cavitare in santuri si fosete

a. dentina ramolita brun cenusie
b. deschidere la suprafata mare (sonda agata), forma de V
c. examinarea necesita iluminare buna si uscare cu aer
d. radioopacitate
e. smalt de consistenta redusa

16. Functiile salivei

a. reglatoare a ph-ului
b. digestiva (prin amilaza salivara)
c. favorizarea perceptiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limba
d. defensiva (mentinerea echilibrului ecologic bucal)
e. excretorie (fluorul)

17. Canaliculele dentinare

A. au un diametru mai mare la nivelul smaltului si mai redus la nivelul pulpei
b. canaliculele sunt oblice fata de axul lung al dintelui, in dentina coronara superioara ce
corespunde fetei ocluzale
c. au o dispozitie divergenta; mai multe pe unitatea de suprafata la nivelul pulpei
d. contin prelungirile citoplasmatice ale odontoblastilor, denumite si fibre Tomes
e. sunt legate intre ele prin canalicule dentinare secundare

18.Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de uramtorii factori:

a. reologia bucala
 b. valoarea initiala a ph-ului bucal
c. asigurarea mediului nutritiv pentru desfasurarea bacteriolozei bacteriene
d. ritmul secretiei salivare
e. contraceptivele orale

19. In forma necavitara a cariei simple de pe suprafetele netede

a. smaltul este intact si demineralizat
b. se pot remineraliza spontan
c. separarea temporara a dintilor poate ajuta in stabilirea diagnosticului
d. se pot trata doar de catre medic
e. radiotransparenta are forma triunghiulara cu varful spre smalt si baza spre pulpa

20. Placa bacteriana reprezinta:

a.) agregat de microorganisme unite intre ele si de suprafata dintelui
b.) un sistem ecologic microbian viguros
c.) nu este obligatoriu sa aiba aderenta
d.) este aderenta si de alte structuri din cavitatea bucala prin intermediul unei matrici
organice
e.) Conglomerat de microorganisme pe o anumita suprafata a dintelui

21. Urmatoarele alimente reduc riscul cariogen al hidrocarburilor:

a.) Grasimi
b.) Ceaiuri
c.) Branzeturi
d.) Lapte
e.) Cafea

22. Canaliculele dentinare:

a.) Au un diametru mai mare la nivelul smaltului si mai redus la nivelul pulpei
b.) Canaliculele sunt oblice fata de axul lung al dintelui, in dentina coronara superioara ce
corespunde fetei ocluzale
c.) Sunt legate intre ele prin canalicule dentinare secundare
d.) Au o dispozitie divergenta; mai multe pe unitatea de suprafata la nivelul pulpei
e.) Contin prelungirile citoplasmatice ale odontoblastilor, denumite si fibre Tomes

23. In caria acuta:

a.) Se intalneste la copii
b.) Dentina este bruna; ramolita
c.) Se pastreaza integritatea camerei pulpare
d.) Nu este limitate la grupe de dinti
e.) Evolutie rapida, simptomatologie zgomotoasa

24. Lichidul bucal contine:

a.) Mucus nazofaringian
b.) Limfa dentinara
c.) Transudat al mucoasei bucale si gingivale
d.) Exudat din pungi parodontale
e.) Saliva

25. Testarea la rece:

a.) Indica o afectare a pulpei dentare
b.) Indica o patologie periapicala -?
c.) Se poate realiza pe coroane cu conditia sa aiba colerete metalice
d.) Este cel mai utilizat test de vitalitate
e.) Serveste la realizarea unor diagnostice diferentiale

26. Factorii salivari cu proprietati antimicrobiene sunt:

a.) Opsoninele
b.) Lizozimlul
c.) Lactoferina
d.) Peroxidazele salivare
e.) Leucotaxina salivara

27. Sigilarea se indica:

a.) La pacientii cariorezistenti
b.) Cand sonda „agata” dar nu sunt semne de carie dentara
c.) La pacientii cu xerostomie
d.) In santuri si fisuri supuse autocuratirii
e.) In santurile palatinale ale molarilor

28. Dentina tertiara:

a.) Canalicule dentinare mai reduse ca numar, sinuoase, subtiri, pot lipsi
b.) Se produce intr-un timp scurt
c.) Se produce intr-un timp lung
d.) Apare ca un fenomen de aparare impotriva agresiunii
e.) Canalizulele se ingusteaza prin cresterea dentinei peritubulare, apoi se oblitereaza -?

29. Prismele de smalt:

a.) Ocluzal au un aspect noduros
b.) Sunt continue toate de la suprafata dintelui la dentina
c.) Au forma de coloane poliedrice
d.) Sunt drepte
e.) Au dispozite radiara

30. Caracterele clinice ale cariei dentare:

a.) Agatarea sondei
b.) Pata cretoasa
c.) Cavitatia
d.) Suprafete rugoase
e.) Coloratii brune

31. Cariile de pe suprafetele netede: -?

a.) Se localizeaza deasupra punctului de contact
b.) Se localizeaza sub punctul de contact
c.) Au o deschidere redusa in suprafata
d.) Se localizeaza pe fetele palatinale ale dintilor
e.) Se localizeaza pe fetele proximale ale dintilor

32. În raport cu grupul de dinți și cu diferite zone de pe suprafața coronară a aceluiași

dinte, grosimea smalțului poate fi:
a. 2,5-3 mm la nivelul cuspizilor premolarilor;
b. 2-2,5 mm la nivelul cuspizilor molarilor;
c. 2 mm la nivelul marginii incizale a dinților frontali;
d. 2 mm la nivelul cuspizilor dinților laterali;
e. 0,2 mm la coletul incisivilor centrali.

Pagina: 1
Răspuns: c

33. Rolurile smalțului sunt:

a. prin grosimea sa, are rol în neutralizarea parțială a presiunilor masticatorii;
b. protejează țesutul pulpar de excitațiile fizice din cavitatea bucală;
c. protejează țesutul pulpar de excitațiile electrice din cavitatea bucală;
d. prin forma sa neregulată are rol pasiv în procesele funcționale;
e. favorizează triturarea, tăierea alimentelor și formarea bolului alimentar.
Pagina: 2
Răspuns: a, b, c, e

34. Următoarele afirmații cu privire la caracterele fizice ale smațului sunt adevărate:
a. este singurul țesut de origine mezodermică care se mineralizează;
b. duritatea smalțului este între 5-8 grade pe scara Mohs;
c. culoarea smalțului depinde de vârsta de erupție a dinților;
d. culoarea smalțului este influențată de structura arhitectonică a prismelor de
smalț;
 e. radioopacitatea smalțului este mai mica decât cea a osului, dentine și
cementului.

Pagina: 3, 4
Răspuns: b, d

35. Smalțul uman matur prezintă următoarea structură chimică:

a. substanțe minerale 87-91% din volumul smalțului;
b. substanțe minerale 95-98% din greutatea smalțului;
c. substanșe organice 0,4% din greutate;
d. substanțe organice 2% din volum;
e. apă în procent de 3,6-4% din volum.
Pagina: 4
Răspuns: e

36. Următoarele afirmații cu privire la caracterele morfo-funcționale ale smalțului sunt

adevărate:
a. din punct de vedere structural smalțul este constituit din trei straturi diferite;
b. unitățile fundamentale ale smalțului sunt denumite cristale de hidroxiapatită;
c. stratul extern de smalț este aprismatic;
d. pe o secțiune transversală striile lui Retzius apar sub forma ce cercuri
concentrice;
e. striile Retzius sunt dispuse la intervale regulate.

Pagina: 5
Răspuns: a, c, d

37. Diametrul unei prisme de smalț este în medie:

a. 4-5 µm;
b. 4-8 µm;
c. 5 µm;
d. 5-8 µm;
e. 60-120 µm;
 Pagina: 5
Răspuns: b

38. Odată cu înaintarea în vârstă a pacienților, modificările smalțului sunt:

a. de natură carioasă, ca urmare a fermentațiilor acide la pacienții cu igienă orală
defectuoasă;
b. de origine chimică - uzură deteminată de substanțe chimice cu pH acid;
c. uzura de suprafață a smalțului, care duce la dispariția unei părți sau în totalitate
a smalțului aprismatic intern;
d. reducerea permeabilității smalțului;
e. pierderi mai mult sau mai puțin importante de smalț și cu aspecte clinice
diferite manifestate prin uzură dentară de natură fizică (abraziune fiziologică,
abraziune patologică, atriție).

Pagina: 6
Răspuns: d

39. Grosimea dentine la dinții permanenți variază între:

a. 3-7 mm în dreptul suprafeței ocluzale a molarilor și premolarilor;
b. 3-5 mm în dreptul marginilor incizale;
c. 3-5 mm la coletul dentar;
d. 3-4 mm la nivelul rădăcinilor;
e. 1-3 mm la apex.
Pagina: 7
Răspuns: a, b, e

40. Următoarele afirmații cu privire la caracterele fizice ale dentine sunt adevărate:
a. dentina este mai puțin transparentă decât smalțul;
b. duritatea dentine este egală cu 5-8 pe scara Mohs;
c. dentina dinților permanenți este alb-gălbui;
d. duritatea dentinei descrește de la joncțiunea amelo-dentinară spre pulpă;
e. permeabilitatea dentinară este o variabilă.

Pagina: 7, 8
Răspuns: a, d, e
41. Următoarele afirmații cu privire la caracterele chimice ale dentine sunt adevărate:
a. principalele elemente componente ale structurii sale sunt în mare aceleași cu
ale smalțului;
b. component organică a dentinei este grupată sub formă de matrice colagenică,
produs al secreției ameloblaștilor în timpul odontogenezei;
c. 10 % din matricea organică a dentine o reprezintă fracțiunea proteică
insolubilă;
d. componenta minerală reprezintă 80% din volum;
e. raportul calciu/fosfor este de 1/2, care variază în raport cu vârsta.

Pagina: 9
Răspuns: a, c

42. Dentina circumpulpară:

a. este un strat hipomineralizat;
b. prezintă o tramă organică formată din fibre de colagen;
c. gradul de mineralizare este mai scăzut la nivelul acestui strat;
d. se află între mantaua dentinară și predentină;
e. se mai numește și dentină secundară.

Pagina: 9
Răspuns: d

43. Există diferite varietăți de cement a căror clasificare se poate face după mai multe
criterii:
a. după localizare pe suprafața dentară - cement radicular și coronar;
b. după prezența celulelor în structura sa - cement primar și secundar;
c. după vârsta pacientului și stimulii la care este supus în timpul funcției ocluzale;
d. după conținutul în fibre - cement fibrilar și afibrilar;
e. după Bosshardt - cement acelular și afibrilar.

Pagina: 12
Răspuns: a, d, e
44. Hipercementoza:
a. se localizează de obicei pe o singură suprafață radiculară;
b. poate fi circumscrisă sau difuză;
c. poate fi seroasă sau purulentă;
d. cel mai frecvent se întâlnește la premolarii mandibulari;
e. dinții mandibulari prezintă hipercementoză de 4,5 ori mai mult decât cei
maxilari.

Pagina: 13
Răspuns: b, e

45. Odontoblastul:
a. aparține pulpei dentare, dar și dentinei;
b. este celula înalt diferențiată a țesutului conjunctiv pulpar;
c. demonstrează existența complexului pulpo-dentinar;
d. se prezintă asemenea unui cordon îngust, mineralizat, cu contur poligonal;
e. are diamentrul mai mic spre suprafața dentinei.

Pagina: 5, 14
Răspuns: a, b, c

46. Complexul pulpo-dentinar prezintă o serie de particularități cu rol esențial în

modelarea tipului de reacție adaptativă la agresiunile exercitate asupra dintelui:
a. sistemul nervos informațional este slab reprezentat;
b. sistemul reflexogen este bine reprezentat;
c. circulația este de tip terminal;
d. labilitatea structurală a pulpei dentare;
e. pulpa dentară este adăpostită într-o cavitate cu pereți inextensibili.

Pagina: 14
Răspuns: b, c, d, e

47. Următoarele afirmații cu privire la dentina de reacție sclerotică sunt adevărate:

a. este formată prin depunere de dentină pe pereții interni ai canaliculelor
dentinare;
 b. apare mai întâi în canaliculele cele mai înguste;
c. apare la zona de interfață dentină/pulpă;
d. diferă din punct de vedere structural în raport cu celulele care sunt implicate în
formarea ei;
e. are un aspect neregulat și apare în zone restrânse ale pereților camerei pulpare.
Pagina: 15
Răspuns: a, b

48. Lichidul bucal este constituit din:

a. elementele rezultate din degradarea resturilor alimentare;
b. mucus nazo-faringian;
c. regurgitat din lichidul pancreatic;
d. lichide care provin din transudatul din mucoasa bucală;
e. lichide de pasaj.

Pagina: 20
Răspuns: a, b, d, e

49. Rolul fluxului salivar:

a. îndepărtarea chimică a alimentelor aderente pe suprafața coronară a dinților;
b. diluarea și dispersarea acțiunii glucidelor din mediul salivar, indiferent de
natura lor;
c. influențează concentrația inițială a enzimelor în cavitatea bucală și eliminarea
acizilor din biofilmul bacterian rezultați prin procesul de fermentație;
d. împiedică concentrarea florei microbiene numai pe anumite suprafețe dentare;
e. îndepărtarea mecanică a alimentelor acumulate în sanțul crevicular.
Pagina: 21
Răspuns: d

50. Capacitatea de tampon a salivei depinde de o serie de factori:

a. reologia bucală;
b. ritmul secreției salivare;
c. unele stări fiziologice precum graviditatea;
 d. valoarea finală a pH-ului bucal și variațiile sale;
e. metabolismul filmului salivar.

Pagina: 22
Răspuns: a, b, c, e

51. Speciile bacteriene din biofilmul bacterian au preferințe pentru anumite zone:
a. mucoasa orală - streptococul mutans;
b. șanțul gingival - spirochete;
c. leziuni carioase în dentină - actinomyces;
d. mucoasa linguală - streptococul mutans;
e. suprafețele dentare - streptococul mitis.
Pagina: 26
Răspuns: b, d

52. Alți constituenți ai biofilmului matur sunt:

a. celule epiteliale - cu grade diferite de vitalitate în funcție de inflamația
gingivală sau parodontală prezentă;
b. particule alimentare - mai ales în placa bacteriană aderentă de mucoasa
gingivală ulcerată;
c. protozoare în prezența unor afecțiuni gingivale acute și pungi parodontale;
d. material organic din salivă - calciu, fosfor, potasiu, sodiu, magneziu;
e. leucocite.

Pagina: 26
Răspuns: c, e

53. Următoarele afirmații cu privire la glicocalix sunt false:

a. se mai numește și matrice intermicrobiană;
b. oferă protecție multiplicării microbiene;
c. favorizează fagocitarea microbiană;
d. împiedică acțiunea anticorpilor;
e. este permeabil pentru lizozim și peroxidază.
 Pagina: 26, 27
Răspuns: c, e

54. Ca urmare a procesului de demineralizare a smalțului, un examen microscopic pune

în evidență următoarele modificări structurale:
a. posibilitatea ionilor de natriu din salivă de a pătrunde în profunzimea
smalțului;
b. micșorarea spațiilor interprismatice;
c. marirea spațiilor interprismatice;
d. apariția unor forme tipice de cristale de hidroxiapatită și modificări în
orientarea lor;
e. posibilitatea ionilor de calciu din salivă de a pătrunde în profunzimea
smalțului.

Pagina: 30
Răspuns: a, c, e

55. Decelarea leziunii carioase incipiente din șanțuri și fosete:

a. se face cu ușurință;
b. se face cu dificultate;
c. se observă o colorație maro sau neagră a șanțului;
d. smalțul de la marginea șanțului este alb cretos;
e. se indică palparea leziunii cu ajutorul sondei dentare.

Pagina: 31
Răspuns: b, c, d

56. Zona traslucidă din evoluția procesului carios în smalț:

a. se gășește superficial față de zona întunecată;
b. este prezentă în 85-90% din cazuri la dinții permanenți;
c. este prezentă în 90% din cazuri la dinții temporari;
d. la examenul microscopic, apare de culoare maro-închis deoarece nu transmite
lumina polarizată;
e. este prima zonă de alterare a smalțului.

Pagina: 32
 Răspuns: e

57. Care dintre următoarele afirmații cu privire la zona de dezintegrare totală a dentine
opace sunt corecte?
a. această zonă este denumită și stratul infectat;
b. este o zonă necrotică;
c. este zona localizată între dentina transparentă și stratul de dentină cu bacterii;
d. apare la microscopul cu contrast de fază ca o dentină cu degenerescență
calcară;
e. este o zonă umedă, total dezorganizată.

Pagina: 34
Răspuns: b, e

58. Cariile proximale la nivelul molarilor și premolarilor pot prezenta următoarele

localizări:
a. carie localizată deasupra ariei de contact;
b. leziune incipientă pe mijlocul feței proximale;
c. leziune care întrerupe creasta marginală;
d. carie localizată sub aria de contact;
e. leziune care subminează creasta marginală.

Pagina: 40
Răspuns: a, d

59. Cariile cervicale:

a. au o tendință de evoluție în profunzime și apoi în suprafață;
b. în cazul atrofiilor verticale ale parodonțiului marginal, procesul carios
interesează coletul dintelui de jur împrejur;
c. au o tendință de evoluție în suprafață și apoi în profunzime;
d. pot să devină carii circulare de colet;
e. sunt leziuni care prezintă o simptomatologie dureroasă moderată.

Pagina: 41
Răspuns: c, d
60. Diagnosticul pozitiv de carie simplă se stabilește pe baza următoarelor semne
clinice:
a. modicări de culoare;
b. leziuni de uzură dentară;
c. modificări de culoare ale dinților endogene și exogene;
d. camera pulpară închisă;
e. sensibilitate la palpare cu sonda pe pereții juxtapulpari.

Pagina: 42
Răspuns: a, d, e

61. Diagnosticul diferențial al cariei simple se realizează cu următoarele afecțiuni

dentare:
a. hiperestezia dentinară: durerea are caracteristici diferite, apare la palparea
zonelor neafectate sau la masticație;
b. hiperemia preinflamatorie: există pierdere de substantă dură dentară cu toate
semnele clinice caracteristice cariei simple, dar durerea provocată de excitanți
durează 5-10 minute după îndepărtarea excitantului;
c. gangrena pulpară: testele de sensibilitate sunt pozitive, procesul carios este
profund, cu camera pulpară deschisă;
d. hiperemia preinflamatorie: există pierdere de substantă dură dentară cu toate
semnele clinice caracteristice cariei simple, dar durerea provocată de excitanți
durează 10-15 minute după îndepărtarea excitantului;
e. gangrena pulpară: testele de sensibilitate sunt negative, procesul carios este
profund, cu camera pulpară închisă.

Pagina: 42
Răspuns: d

62. Semnele clinice subiective ale cariei secundare marginale sunt:

a. în prima fază este dureroasă;
b. pacientul acuză dureri provocate de excitanți fizici (rece) sau chimici (dulce);
c. modificări de culoare ale dinților;
d. prezența unei discontinuități marginale;
e. colorație alb cretoasă/brun-cafenie a smalțului marginal restaurării.

Pagina: 42, 43
 Răspuns: b

63. Diagnosticul pozitiv al recidivei de carie se stabilește pe baza următoarelor semen

clinice:
a. dinte cu restaurare coronară bine adaptară marginal;
b. dinte cu restaurare coronară neadaptată marginal;
c. prezența dentine necrotice la îndepărtarea restaurării;
d. apariția semnelor clinice de complicație pulpară acută;
e. apariția semnelor clinice de necroză pulpară.
Pagina: 44
Răspuns: a, c, d

64. Dintele fuzionat:

a. prezintă un șanț longitudinal;
b. este rezultatul unirii a doi dinți vecini la nivel coronar și radicular;
c. se mai numește și dinte geminat;
d. este un dinte dilacerat;
e. cel mai frecvent determină apariția unei singure porțiuni radiculare.
Pagina: 51
Răspuns: b

65. Următoarele afirmații cu privire la MIH sunt adevărate:

a. este o afecțiune rară;
b. la erupție dinții prezintă zone de smalț demineralizat cu aspect de pete alb-
cretos;
c. uneori leziunile au aspect simetric;
d. prezintă trei forme;
e. reprezintă hipomineralizarea smalțului unor dinți temporari, iar etiologia este
complexă.

Pagina: 52
Răspuns: b, d
66. Leziunile cuneiforme:
a. sunt leziuni patologice, localizate cervical frecvent oral, generate de trauma
ocluzală;
b. prezintă trei planuri;
c. se mai numesc leziuni de abfracție;
d. pot apărea pe unul sau mai mulți dinți, iar dinții își păstrează, frecvent,
vitalitatea;
e. sunt leziuni patologice, localizate cervical, generale de periuțe manuale cu peri
tari.

Pagina: 55
Răspuns: c, d

67. Tratamentul convențional al cariei simple:

a. este o abordare terapeutică neinvazivă
b. cuprinde 3 faze de tratament
c. cuprinde o fază de tratament chir
68. Cavitatea de ci carios
a. exereza dentinei alterate
b. realizarea extensiei preventive
c. asigurarea retenției
d. asigurarea rezistenței
pag.61,62,63,64,65,,răspuns corect:a,b,c,d,e

69. Pentru exereza dentinei alterate:

a. se utilizează instrumente ascuțite,ce nu exercită presiune
b. sunt preferate instrumente manuale(linguri Black,escavatoare) bine ascuțite
 c. sunt preferate instrumente rotative
d. se utilizează freze sferice,la turație redusă
e. se utilizează freze sferice,la turație înaltă
pag.61,62,răspuns corect:a,b,d

70. Pentru realizarea extensiei preventive la premolarii superiori ce prezintă un proces

carios ocluzal, situat în șanțul intercuspidian și extins în fosetele mezială și
distală:

a. preparația va lua aspect de pișcot

b. preparația va lua aspect de fluture
c. preparația va lua aspect de coadă de rândunică
d. partea cea mai îngustă a preparației va fi în sens V-O în șanțul intercuspidian
e. istmul V-O nu trebuie să depășească 1/3 din distanța dintre vârfurile cuspizilor
Pag.62,63,răspuns corect:a,b,d,e

71. Asigurarea formei de rezistență necesită respectarea următoarelor reguli de

preparare:

a. orientarea pereților cavității să fie perpendiculari sau paraleli cu direcția

transmiterii forțelor

b. smalțul să fie susținut de dentină sănătoasă

c. să se asigure o grosime suficientă materialului de restaurare(2mm)
d. se pot păstra porțiuni de smalț subțiate
e. se pot păstra porțiuni de smalț nesusținut de dentină sănătoasă
pag.64,65,răspuns corect:a,b,c

72. La finisarea marginilor de smalț se ține seama de:

 a. direcția prismelor de smalț
b. localizarea marginilor preparației
c. materialul utilizat pentru restaurare
d. prismele de smalț secționate de la nivelul marginilor externe să nu fie sprijinite
pe prisme subiacente

e. toate de mai sus

pag.66,răspuns corect:a,b,c

73. Instrumentarul utilizat pentru escavarea dentinei necrotice poate fi:

a. manual
b. mecanic rotativ clasic taietor
c. mecanic rotativ modern
d. mecanic nerotativ
e. laser
pag.68, răspuns corect:a,b,c,d,e

74. Dentina afectată poate fi menținută în următoarele condiții:

a. dură, demineralizată, pigmentată, nu este distrusă arhitectural, cu încărcătură
bacteriană redusă

b. dură, demineralizată, pigmentată, nu este distrusă arhitectural, cu încărcătură

bacteriană mare

c. dură, demineralizată, pigmentată, distrusă arhitectural, cu încărcătură

bacteriană redusă

d. moale, demineralizată, pigmentată, distrusă arhitectural, cu încărcătură

bacteriană redusă

e. moale, demineralizată, pigmentată, distrusă arhitectural, cu încărcătură

bacteriană mare
 pag.69, răspuns corect: a

75. Cavitățile modificate pentru materiale aderente, se obțin după următoarele tehnici
generale de îndepărtare a țesutului carios, mai puțin una:

a. îndepărtarea neselectivă a țesutului carios până în dentină dură, cu aspect

normal (nu se mai folosește)

b. îndepărtarea selectivă a țesutului carios până în dentină afectată

c. îndepărtarea selectivă a țesutului carios până în dentină necrotică
d. îndepărtarea stepwise (în trepte) a țesutului carios în 2 etape
e. îndepărtarea stepwise (în trepte) a țesutului carios într-o etapă

pag.68,răspuns corect:e

76. Cavitățile modificate pentru materiale aderente prezintă următoarele caracteristici :

a. au configurație internă rotunjită
b. unghiurile între pereții interni și exterior de 90 sau mai mari
o

c. profunzimea este variabilă

d. creste marginale ocluzale restante de 1,5-2mm
e. margini fără anfractuozități
pag.69, răspuns corect:a,b,c,d,e

77. Aspectul final al unei cavități de clasa 1 modificate pentru materiale aderente
prezintă:

a. configurație internă denivelată sau nu, cu aspect rotunjit

b. unghiuri externe rotunjite
c. margini netede, fără anfractuozități
 d. lațimea crestelor marginale de minim 1,5mm la molari și 2 mm la premolari
e. unghiuri între pereții interni și suprafață de 90 de grade sau mai mari
pag.69,răspuns corect:a,b,c,e

78. În cazul cariilor cavitare localizate proximal pe dinții laterali,fără subminarea crestei
marginale,dacă există acces direct(dinte vecin absent/prezent dar cu distrucție mare),se
prepară:

a. o casetă modificată pentru materiale aderente

b. cavități de tip tunel
c. cavități de tip galerie
d. cavități de tip picătură
e. cavități de tip slot
Pag.70,răspuns corect:a

79. În cazul cavităților de clasa IV-a modificate pentru materiale aderente,este necesară
utilizarea unor forme de retenție suplimentară,mai puțin una:

a. bizou vestibular
b. pinuri parapulpare
c. pinuri pulpare
d. șanțuri dentinare
e. bizou oral
pag.72,răspuns corect:c

80. Protecția pulpară pasivă este:

a. chimică
 b. termică
c. mecanică
d. electrică
e. dezinfectantă
Pag.73,răspuns corect:a,b,c,d

81. Protecția pulpară activă este:

a. chimică
b. termică
c. antiinflamatorie
d. dezinfectantă
e. neodentinogenetică

Pag.73,răspuns corect:c,d.e

82. Stratul de protecție pulpo-dentinar:

a. este reprezentat de lineri și baze
b. se aplică pe pereții pulpar și parapulpar
c. bazele se aplică în strat mai subțire decât linerii
d. bazele se aplică în strat mai gros decât linerii
e. se aplica doar când stratul de dentină restantă este mai mic de 2mm
 pag.73,răspuns corect:a,b,d,e

83. În sistemul adeziv de generația a VI-a:

a. acidul demineralizant,primerul și adezivul sunt amestecate
b. acidul este separat,primerul și adezivul sunt amestecate
c. acidul și primerul sunt amestecate,adezivul este separat
d. toate cele trei sunt amestecate
e. conține nanoumplutură

pag.75,răspuns corect:c

84. Acidul demineralizant prezintă mai multe propietăți,mai puțin una:

a. este acid ortofosforic(35-37%)
b. dacă se aplică doar la nivelul smalțului,realizează un gravaj acid selectiv
c. dacă se aplică atât pe smalț cât și pe dentină,realizează un gravaj acid total
d. se aplică întâi la nivelul smalțului,apoi la nivelul dentinei în gravajul acid total
e. se aplică întâi la nivelul dentinei,apoi la nivelul smalțului în gravajul acid total

pag.75,răspuns corect:e

85. Primerul:
a. are rol fundamental la nivelul smalțului și auxiliar pe dentină
b. are rol fundamental la nivelul dentinei și auxiliar pe smalț
 c. este o combinație de monomeri
d. conține monomer hidrofilic hema și solvent
e. se aplică timp de 10-15 secunde pe ambele structuri

pag.75,raspuns corect:b,d,e

86. Adezivul:
a. este o combinație de monomeri
b. conține monomer hidrofilic hema și solvent
c. aplicarea se realizează prin pensulare pe smalț și dentină
d. straturile sunt polimerizate timp de 15-20secunde
e. este lăsat să acționeze și apoi este uscat ușor pentru evaporarea solventului

pag.76,răspuns corect:a,c,d

87. Coafajul indirect(indirect pulp capping) este actul terapeutic prin care se asigură:
a. dezinfectarea plăgii dentinare
b. sigilarea plăgii dentinare
c. stimularea neodentinogenezei
d. tratamentul medicamentos antiinflamator
e. protecția pulpei față de agenți fizici și chimici

pag.77,răspuns corect:a,b,c,d,e
88. Într-o cavitate profundă,se realizează coafaj indirect:
a. numai dacă dentina juxtapulpară este sănătoasă
b. numai dacă dentina juxtapulpară este afectată
c. numai dacă dentina juxtapulpară este afectată, cu zone de dentină necrotică
localizată în dreptul coarnelor pulpare

d. indiferent de aspectul dentinei juxtapulpare

e. nu se efectuează coafaj indirect

pag.76,răspuns corect:d

89. Tehnicile stratificate de aplicare a materialelor vâscoase prezintă mai multe

dezavantaje cum sunt:

a. consum mare de timp

b. reducerea contracției de polimerizare(reducerea factorului C)
c. apariția golurilor între straturi
d. contaminarea straturilor
e. capacitatea de a realiza restaurări estetice

pag.78,răspuns corect:a,c,d

90. Factorii favorizanți ai unei închideri marginale corecte sunt cei de mai jos,cu
excepția unuia:
 a. margini de smalț sănătos și susținut dentinar,fără anfractuozități
b. realizarea unui bizou în situația absenței forțelor mecanice directe la nivelul
acestuia

c. utilizarea unui sistem adeziv cu acid separat

d. fluiditatea scăzută a materialului de restaurare de durată
e. utilizarea tehnicii anatomice stratificate

pag.79,80,răspuns corect:d

91. Restaurarea de tip sandwich închis presupune:

a. obturarea unei preparații medii cu evoluție supragingivală,cu o combinație de
lineri/bază cu CIS/CIMR și material de durată compozit

b. obturarea unei preparații profunde cu evoluție supragingivală,cu o combinație

de lineri/bază ci CIS/CIMR și material de durată compozit

c. obturarea unei preparații medii cu evoluție subgingivală,cu o combinație de

lineri/bază ci CIS/CIMR și material de durată subgingival și supragingival

d. obturarea unei preparații profunde cu evoluție subgingivală,cu o combinație de

lineri/bază ci CIS/CIMR și material de durată subgingival și supragingival

e. niciuna din cele de mai sus

pag.80,răspuns corect:a,b

92. O restaurare aderentă corespunzătoare prezintă următoarele caracteristici,mai puțin

una:

a. închidere marginală corectă

 b. relief morfologic
c. relief funcțional
d. culoare corectă
e. consistență scăzută
pag.80,răspuns corect:e

93. Matricele pentru zona laterală standardizate:

a. pot fi din plastic,transparente
b. pot fi metalice
c. pot fi plane sau preconturate
d. pot fi suflate cu material antiaderent
e. pot fi brunisate

pag.81,răspuns corect:a,b,c,d,e

94. Penele utilizate pentru restaurările proximale din zona laterală:

a. pot fi din lemn/plastic

b. pot fi drepte/curbe
c. pot fi rigide/flexibile
d. pot fi metalice
e. dimensiunea este în concordanță cu grosimea matricei folosite
 pag.81,răspuns corect:a,b,c,e

95. Pentru restaurarea cavităților de tip galerie și casetă modificate pentru materiale
aderente se pot folosi:

a. rășini compozite clasice

b. CIS armate autopolimerizabile
c. CIMR
d. Cimenturi policarboxilat de zinc(PCZ)
e. Ciment fosfat de zinc (FOZ)

Pag.81,răspuns corect:a,b,c

96. Protecția stratului superficial de material de restaurare de durată:

a. este optimală peste materialele compozite
b. este obligatorie peste CIS
c. este un sigilant pe bază de monomer fără umplutură și solvent, pentru CIS
d. este un lac protector pentru CIS
e. este un sigilant pe bază de monomer fără umplutură și solvent,pentru
compozite

pag.84,răspuns corect:a,b,d,e

97. Cavitățile de clasa a VI-a prezintă următoarele caracteristici:

 a. au aspect intern rotunjit
b. pentru prepararea lor se folosesc freze sferice la turație redusă
c. pentru prepararea lor se folosesc freze sferice cu diametrul proporțional cu
dimensiunea cavității carioase

d. prezintă frecvent adâncime mare

e. pereții juxtapulpari se găsesc aproape de camera pulpară

pag.85,răspuns corect:a,b,c

98. Faza de tratament chirurgical:

a. este prima etapă în tratamentului leziunilor coronare simple
b. are ca scop îndepărtarea țesuturilor dentare alterate ireversibil
c. urmărește realizarea protecției dentino-pulpare
d. respectă principiul economiei țesuturilor dure dentare indemne
e. urmărește refacerea morfofuncțională a dintelui afectat de leziunea carioasă

pag.59,răspuns corect:a,b,d

99. Cavitatea de clasa a II-a rezultă în urma tratamentului proceselor carioase localizate:
a. pe fețele proximale ale molarilor
b. pe fețele proximale ale premolarilor
c. poate include o fața proximală MO
d. poate include o fața proximală DO
 e. poate include ambele fețe proximale MOD
pag.60,răspuns corect:a,b,c,d,e

100. Linerii:
a. se aplică doar în strat subțire
b. protejază pasiv(în special chimic)
c. unii au suplimentar și efect activ
d. pot fi produși pe bază de hidroxid de calciu și silicați de calciu
e. se aplică în strat mai gros decât bazele

pag.74,răspuns corect:a,b,c,d

101. Sistemele adezive:

a. de generație IV și V sunt de tip etch and rinse
b. de generație VI și VII sunt de tip etch and rinse-off
c. la generația IV și V acidul este aplicat și apoi spălat într-un timp separat
d. la generația VI-VII aplicarea stratului în care se află acidul demineralizant,nu
este urmată de spălare

e. de generație VI-VII oferă o închidere marginală foarte bună la nivelul

smalțului

pag.76,răspuns corect:a,b,c,d

102. Rolul de bază al matricelor cervicale este:

a. de conformare morfologică a materialului de obturație de durată
b. de conformare funcțională a materialului de obturație de durată
c. de retenționare a materialului ,în cazul în care acesta este fluid
 d. de retenționare a materialului,în cazul în care acesta este de tip pastă
e. de obșinere a unui strat superficial de compozit,cu proprietăți optime

pag.84,răspuns corect:a,b,c,e

103. Materialele biologic active:

a. pot fi autopolimerizabile
b. pot fi fotopolimerizabile
c. se aplică în cavități profunde
d. se aplică în cavități medii
e. sunt neodentinogenetice

pag.74,răspuns corect:a,b,c,e

104. La cavitatea de clasa a II-a,preperarea cavității orizontale:

a. se face doar pentru retenție
b. se face doar pentru rezistență
c. se face în țesut dentar sănătos
d. pereții vestibulari și orali să fie paraleli între ei
e. dimensiunea V-O trebuie să fie de cel puțin ¼ din distanța măsurată între
cuspidul vestibular și cel oral

pag.65,răspuns corect:a,c,d,e