1.

*Dintre factorii principali de risc asociati cariei radiculare amintim

a) Sexul masculin
b) Multiple restaurari si/sau mai multi dinti absenti
c) Bolile cronice
d) Varsta inaintata
e) Fumatul,alcoolismul si folosirea drogurilor

2.Exereza selectiva a dentinei cariate (SCR) este un tratament care poate fi aplicat oricarui dinte

a) Care nu a prezentat in antecedente dureri provocate

b) Raspunde normal la testele termice
c) Care nu a prezentat in antecedente dureri spontane
d) Cu leziune carioasa profunda
e) Cu leziune carioasa superficiala

3.Indicatiile pentru inlocuirea unei restaurari existente includ prezenta

a) Colorarile marginale superficiale

b) Unui contur necorespunzator care nu poate fi reparat
c) Debordarilor gingivale
d) Spatierilor marginale, mai ale in 1/3 gingivala, care nu poat fi reparate
e) Contactelor proximale slabe sau localizate necorespunzator

4.Cariile suprafetelor proximale ale dintior posteriori sunt diagnosticate

a) Cu ajutorul transiluminarii cu fibra optica

b) Numai prin examen clinic vizual
c) Vizual fara separarea dintilor
d) Radiografic
e) Vizual dupa separarea dintilor

5.Dintre factorii care trebuie luati in considerare in diagnosticarea leziunilor carioase la un pacient
amintim

a) Analiza obiceiurilor alimentare

b) Examenul radiologic
c) Analiza salivara
d) Examinarea clinica a fiecarei suprafete, a fiecarui dinte
e) Examenul CBCT
6.* In cazul unui pacient cu un risc scazut la carie se recomanda ca masura profilactica

a) Periajul cu pasta de dinti florurate profesionale (1% NaF/ 5000 ppm NaF)
b) Periajul cu paste de dinti florurate
c) Guma de mestecat cu xylitol
d) Aplicarea unor produse pe baza de calciu si fosfati (ex. MI Paste, GC)
e) Apa de gura fluorizatae (ex. 0,05% NaF)

7.Testele de vitalitate in caria simpla

a) Nu sunt intotdeauna pozitive

b) Sunt intotdeauna pozitive
c) Ofera informatii despre starea de sanatate a pulpei
d) Nu Ofera informatii despre starea de sanatate a pulpei
e) Se fac prin stimularea pulpei dentare cu rece sau cu cald

8. Dintre caracteristicile leziunilor carioase inactive (oprite in evolutie) amintim

a) Smaltul este rugos si dentina moale

b) Sunt acoperite de biofilm gros si aderent
c) Sunt acoperite de biofilm subtire si neaderent
d) Suprafata smaltului este lucioasa, de culoare maro-neagra
e) Suprafata smaltului este mata, opaca, de culoare alba-galbena

9.* Dintre caracteristicile clinice ale smaltului in cazul unei carii moderate remineralizate amintim

a) Textura suprafetei sale este rugoasa

b) Consistenta suprafetei sale este moale
c) In mediul umed suprafata sa este translucida
d) In mediul umed suprafata sa este opaca
e) In mediul umed suprafata sa este lucioasa si/sau discromica

10.Sigilarea suprafetelor susceptibile la carie

a) Se indica la pacientii cu risc mediu la carie

b) Se poate realiza cu infiltranti rasinici ai suprafetelor netede
c) Inhiba progresia leziunilor necavitare de pe suprafetele netede
d) Se indica la pacientii cu risc scazut la carie
e) Se indica in cazul leziunilor initiale necavitare la pacientii cu risc de carie
11. Xylitolul

a) Exercita o actiune bacteriostatica asupra S.Mutans

b) Nu produce o scadere a pH-ului placii bacteriene
c) Altereaza metabolisul placii bacteriene
d) Produce o scadere a pH ului placii bacteriene
e) Nu are nici o influenta asupra S.Mutans

12. In santurile, fosetele si fisurile noncavitare

a) Poate sa fie prezenta o coloratie superficiala externa in santuri

b) Se observa discromia gri-maronie de sub smaltul adiacent
c) Se observa radio-transparenta sub smaltul ocluzal
d) Suprafata este intacta
e) Se observa un aspect cretos al smaltului pe peretii si baza fisurii

13.Examinarea ocluziei pacientului implica

a) Evaluarea simetriei marginilor gingivale

b) Detectarea cuspizilor plonjati
c) Evaluarea expunerii dintilor in raport cu fata
d) Identificarea semnelor de trauma ocluzala
e) Identificarea fatetelor de uzura de pe pantele cuspidiene ale dintilor posteriori

14.Leziunile carioase incipiente remineralizate

a) Nu necesita tratament operator

b) Nu sunt rezistente la atacul carios ulterior
c) Necesita tratamentul operator
d) Sunt discromice
e) Sunt mult mai rezistente la atacul carios ulterior

15.In cadrul managementului cariei bazat pe un model medical, tratamentul terapeutic consta in
imbunatatirea rezistentei gazdei prin

a) Indepartarea in totalitate a biofilmului

b) Favorizarea remineralizarii
c) Modificarea biofilmului
d) Restaurarea leziunilor cavitare
e) Cresterea pH ului biofilmului
16.Minimizarea riscului de eroziune se poate face prin

a) Efectuarea periajului dintilor imediat dupa consumul de bauturi si /sau alimente acide
b) Dupa o ora de la consum se va efectua periajul dintilor cu o periuta dura
c) Utilizarea unei paste de dinti neabrazive si cu continut mare de fluor
d) Evitarea periajului dintilor imediat dupa consumul de bauturi si/sau alimente acide
e) Controale stomatologice periodice

17.Lamelele de smalt

a) Apar in urma modificarilor directiei prismelor de smalt

b) Rep zona preferata a dintelui pentru penetrarea bacteriilor si aparitia cariei dentare
c) Sunt structuri hipermineralizate care este proiectata intre grupurile adiacente ale prismelor de
smalt
d) Sunt plasate intre grupurile de prisme de smalt
e) Se extind de la suprafata de smalt spre JSD

18.* Hiposalivatia este caracterizata de

a) Rata fluxului salivar stimulat este mai mica sau egala cu 0,5-0,7 ml/min
b) Rata fluxului salivar stimulat este mai mica sau egala cu 0,1 ml/min
c) 1,5 ml/min pentru saliva stimulata
d) 0,3 ml/min pentru saliva totala nestimulata
e) O rata a fluxului salivar nestimulat mai mica sau egala cu 1ml/min

19.Tubulii dentinari

a) Se mai numesc si canaliculi dentinari

b) Sunt in nr de 15.000/20.000 pe mm2 la nivelul suprafetei pulpare
c) Au un traiect usor curbat sub forma literei S in dreptul marginii incizale si a cuspizilor
d) Au extremmitatea externa perpendiculara pe JSD
e) Permit miscarea lichidului si transportul de ioni necesar remineralizarii dentinei intertubulare

20.Mecanismele generale de protectie ale salivei se realizeaza prin

a) Remineralizare
b) Activitate indirecta antibacteriana
c) Inlaturarea mecanica a bacteriilor (clearance bacterian)
d) Sistemul tampon
e) Activitate directa antimicrobiana
21.* In cazul unui pacient cu risc mediu la carie interventia in cabinet presupune

a) Reexaminarea la 3 luni si igienizare profesionala

b) Reexaminarea la 9-12 luni si igienizare profesionala
c) Radiografii bitewing la 6-12 luni
d) Recomandarea unor mijloace suplimentare de igienizaare (ex. Periuta electrica, dus bucal)
e) Fluorizaare cu varnish la fiecare sedinta

22. Tratamentul operator se recomanda leziunilor carioase

a) Unde exista o cavitatie confirmata a smaltului

b) Radiculare unde exista cavitatie cu dentina moale la nivelul suprafetelor radiculare expuse
c) Care penetreaza in dentina la nivelul coroanei
d) Radiculare cand nu s a produs inca cavitatia conturilui suprafetei radiculare expuse
e) Coroane limitate la smalt si necavitare

23.Capacitatea tampon a salivei

a) In primul rand este determinata de sistemul acid carbonic-bicarbonat

b) In primul rand este determinata de concentratia ionilor de calciu
c) Are rol major in protectoia dintilor impotriva cariei
d) Are rol minor in protectoia dintilor impotriva cariei
e) Nu depinde de rata fluxului salivar

24.Compusii de calciu si fosfat

a) Sunt pe baza de fosfat de calciu solubil si reactiv care elibereaza ioni de calciu si fosfat
b) Reminerealizeaza pata alba cretoasa
c) Nu Reminerealizeaza pata alba cretoasa
d) Sunt recomandati pacientilor cu risc crescut la carie
e) Sunt recomandati pacientilor cu risc mediu la carie

25.* Caria de colet debuteaza

a) La nivelul limitei smalt-dentina a fetei vestibulare si orale

b) La nivelul limitei samlt- cement a fetei meziale si distale
c) La nivelul foselor si fisurilor
d) La nivelul ariilor de contact interdentare
e) La nivelul limitei smalt-cement a fetei vestibulare si orale
26.Efectele preventive importante ale sigilantilor sunt/197

a) Blocheaza accesul bacteriilor cariogene la habitatul lo preferat

b) Favorizeaza autocuratirea prin masticatie
c) Transforma suprafata retentiva a dintilor intr-o suprafata mai usor accesibila periajului
d) Sigileaza mecanic fosete si fisuri prin aplicarea unor produse pe baza de fluor
e) Sigileaza mecanic fosete si fisuri prin aplicarea unor produse pe baza de calciu

27. Latimea biologica/306

a) Trebuie respectata, astfel incat marginile restaurarilor sa nu incalce aceste dimensiune

b) Este dimensiunea fiziologica necesara epiteliului jonctional si atasamentului format de tesutul
conjunctiv
c) Se masoara de la baza santului gingival la nivelul crestei osului alveolar
d) Trebuie sa fie de cel putin 1 mm
e) Trebuie sa fie de cel putin 2 mm

28. in cazul unei leziuni incipiente necavitare

a) Se indica tratamentul restaurator

b) Nu Se indica tratamentul restaurator
c) Structura smaltului este poroasa
d) Biofilmul este patogen
e) Structura smaltuli este dura, remineralizata

29.Dentina ferma (afectata)

a) Nu se poate remineraliza
b) Are colagenul denaturat ireversibil
c) Poate fi usor excavata cu instrumente de mana sau rotative
d) Este rezistenta la excavarea cu instrumente de mana
e) Este mai moale decat dentina normala

30.Procesul de demineralizare al smaltului este reversibil daca

a) pH ul este neutru
b) saliva este suprasaturata cu ioni de calciu si fosfor
c) saliva este suprasaturata cu ioni de calciu si fosfat
d) pHul este alcalin
e) saliva este nesaturata
31.Codul 3 SIEDCD in cadrul codurilor severitatii cariei dentare

a) inseamna cavitatie localizata a smaltului fara expunerea dentinei

b) impune ca tratament sigilarea sau restaurarea compozita conservativa (RCC) indiferent de riscul
la carie
c) inseamna cavitatie localizata a smaltului cu expunerea dentinei
d) inseamna cavitatie localizata a smaltului cu discromia smaltului adiacent
e) impune ca tratament sigilarea sau restaurarea compozita conservativa (RCC) doar la pacientii cu
risc scazut la carie

32. Caria secundara

a) Poate fi diagnosticata prin examen vizual

b) Poate fi diagnosticata doar prin examen radiografic
c) Apare la nivelul interfetei dintre materialul restaurator si peretii cavitatii
d) Este caria care ramane intr-o cavitate complet preparata, indiferent daca prin vointa
operatorului sau accidental
e) Poate duce la fractura unui perete sau a restauratiei

33.Factorii care servesc ca determinanti ecologici ai placii bacteriene sunt

a) Expunerea suprafetelor radiculare

b) Igiena orala a pacientului
c) Saliva
d) Necesitatile nutritionale ale biofilmului bacterian
e) Procesul de remineralizare

34. Dintre concluziile examenului clinic, adociate cu riscul mare la carie amintim/206

a) Consumul de alimente cariogenice

b) Aspect general bolnavicios al pacientului
c) Un nr mare de resaturari in antecedente
d) Leziuni carioase active cavitare
e) Indice mare de placa bacteriaza

35. Caria radiculara

a) Este o leziune ce se dezvolta rapid

b) Este o leziune cu progresie lenta, de durata
 c) Poate sa sufere un fenomen de maturare care va rezulta intr o arie remineralizata
d) Este neinsotita de simptomatologie subiectiva in faza initiala
e) Este insotita de simptomatologie subiectiva in faza initiala

36. Dintre factorii din istoricul medical asociat cu cresterea riscului la carie amintim

a) Bolile cronice si debilitante reduc abilitatea de auto-ingrijire

b) Mucoasa bucala este uscata,rosie
c) Gingia sangereaza usor
d) Indice de placa mic
e) Medicamente care reduc fluxul salivar

37.Cariile rampante (acute), care invadeaza rapid mai multi dinti , daca sunt prezente

a) Nu au legatura cu bolile sistemice

b) Mai ales pe suprafetele proximale ale dintilor sugereaza dieta ca factor etiologic principal
c) Mai ales pe suprafetele proximale ale dintilor sugereaza igiena ca factor principal
d) Pot fi un semn al unei boli sistemice
e) Pe suprafetele proximale si suprafetele netede libere sugereaza dieta ca si igiena ca si factor
cauzator

38.Caria reziduala

a) Se accepta pe peretii laterali ai cavitatii

b) Se numeste si carie recurenta
c) Este caria care ramane intr-o cavitate complet preparata
d) Nu se accepta la nivelul jonctiunii smalt-dentina
e) Este caria care apare la limita dintre materialul restaurator si marginea cavitatii

39.In fiecare etapa a prepararii cavitatii exista necesitati speciale in legatura cu

a) Reducerea factorului de iritatie

b) Viteza taierii: joasa, intermediara, inalta
c) Vizibilitatea: directa sau indirecta
d) Contaminarea suprafetelor
e) Alegerea frezei: diamant, tungsten-carbid sau otel
40.Scleroza dentinara reactiva

a) Este o reactie de aparare a dentinei care limiteaza permeabilitatea acesteia

b) Apre frecvent sub cariile active si restaurarile vechi
c) Este o reactie de aparare a dentinei care creste permeabilitatea acesteia
d) Apare ca urmare a remineralizarii dentinei intertubulare
e) Apare ca urmare a precipitarii mineralelor in tubulii dentinari si ocluzia acestora

41. Dizolvarea cristalelor de hidroxiapatita in acid

a) Se produce pentru ca solutia inconjuratoare devinde saturata

b) Se produce pt ca solutia inconjuratoare devine nesaturata
c) Poate fi redusa prin adaugarea de calciu sau fosfat la solutia in care este dizolvata
d) Este influentata de temperatura solutiei
e) Este izotopica

42. Radiografia bitewing

a) Este utila pentru diagnosticul leziunilor carioase incipiente ocluzale

b) Este utila in depistarea cariilor secundarae si reziduale
c) Oferea informatii despre existenta sau inexistenta excesului de material restaurator in zona
cervicala
d) Este utila in depistarea cariilor proximale
e) Este utila pentru stabilirea raportului cariei cu camera pulpara

43. Factorii etiologici ai cariei reziduale

a) Neindepartarea in intregime a dentinei caraite de pe peretii laterali ai cavitatii

b) Neindepartarea in intregime a dentinei cariate de la nivelul jonctiunii smalt-dentina
c) Utilizarea de materiale neadecvate din punct de vedere al rezistentei la grupul lateral
d) Interpunererea de material de baza intre materialul de restaurere si marginile cavitatii
e) Uscarea incorecta a cavitatii inainte de aplicarea materialului restaurator

44.Spray ul de apa/ aer al unitului dentar in timpul protocoalelor de taiere

a) Creste eficienta si durata de viata a instrumentului

b) Deshidrateaza dentina si lezeaza odontoblastul
c) Se foloseste si pentru a curata campul operator
d) Lubrefiaza, curata si raceste instrumentul
e) Nu este eficient in adsorbtia caldurii nedorite
45. Procedurile de control al cariei implica

a) Evaluarea riscului la carie al pacientului

b) Restaurarea temporara sau definitiva a defectelor
c) Efectuarea tratamentului endodontic
d) Aplicarea unei medicatii pulpare daca este necesar
e) Tratamentul rapid al mai multor dinti cu leziuni caraiaose acute prin indepartarea structurilor
dentare infactate

46. * Durerea ca simptom subiectiv al cariei dentare

a) Apare la cald
b) Apare la dulce
c) Este spontana
d) Este violenta
e) Nu dispare o data cu incetarea actiunii excitantului

47. Procesul de demineralizare a smaltului

a) Nu este influentat de pH
b) Este ireversibil
c) Este reversibil daca exista suficienti ionii de calciu si de fosfat in solutia inconjuratoare
d) Nu este influentat de concentatia ionilor de calciu sau de fosfat
e) Este reversibil daca pH ul solutiei inconjuratoare este neutru

48. Permeabilitatea dentinei

a) Este dependenta de stratul restant de dentina

b) Nu Este dependenta de stratul restant de dentina
c) Este mult mai crescuta coronar decat radicualr
d) Este mult mai crescuta radicular deact coronar
e) Este aceeasi in orice zona a dintelui