GRILE PROTETICĂ VARIANTA: 1

Complement simplu:
1. *Realizarea unei RPF cu extensie cu sprijin pe un singur dinte stâlp este admisă în cazul
edentaţiei de:
a. incisiv lateral maxilar, având ca dinte stâlp caninul
b. premolar secund maxilar având ca dinte stâlp molarul prim
c. incisiv lateral maxilar, având ca dinte stâlp incisivul central
d. canin mandibular având ca dinte stâlp premolarul prim
e. molarul prim mandibular având ca dinte stâlp molarul secund
2. *Care din următoarele tipuri de forţe au potenţialul cel mai distructiv asupra RPF
– câmp protetic:
a. forţele de coeziune
b. forţele de compresiune
c. forţele de forfecare
d. forţele de tracţiune
e. forţele de adeziune
3. *Care dintre următorii electrozi ai bisturiului electric nu este folosit pentru lărgirea temporară
a şanţului gingival:
a. electrodul în formă de J
b. electrodul în formă de L
c. electrodul în formă de piramidă
d. electrodul AP
e. electrodul în formă de U
4. *Pentru a putea realiza un corp de punte suspendat trebuie să dispunem de un spaţiu protetic
în sens cervico-ocluzal de minimun:
a. 3 mm
b. 8 mm
c. 4 mm
d. 6 mm
e. 12 mm
5. *Despre intermediarii cu raport tangent liniar cu creasta alveolară sunt adevărate următoarele
afirmaţii:
a. au feţe mucozale extinse
b. au feţe mucozale reduse
c. contactul cu creasta se face pe coama acesteia
d. contactul cu creasta se face pe versantul oral al acesteia, dând impresia că intermediarul emerge
din gingie
e. se indică în situaţii cu câmp protetic redus cervico-ocluzal şi creste alveolare late
6. *Referitor la înregistrarea PIM următoarele afirmaţii sunt false:
a. deţinătorii unui point centric prezintă stopuri ocluzale strânse – contacte tripodice
b. pentru ca mandibula să alunece din ORC în PIM pe lângă o anumită conformaţie a ncuspizilor
activi trebuie să existe şi un grad de libertate a mişcărilor condiliene
c. în cazul unui long centric există libertate de mişcare a vârfului cuspizilor pe planşeul foselor
d. PIM este o poziţie de referinţă în cazul raportului mandibulo-maxilo- cranian putând îmbrăca
două situaţii clinice diferite – point centric şi long centric
e. orice PIM cu mandibula plasată în interiorul triunghiului lui Spirgi este considerată ocluzie
normală depăşirea limitelor acestui triunghi se apropie de patologic (malocluzie)
 7. *Siliconii cu reacţie de condensare au scăzut în popularitate datorită:
a. timpului de priză crescut
b. mirosului neplăcut
c. gustului neplăcut
d. stabilităţii dimensionale şi a revenirii elastice reduse
e. caracterului hidrofil

8. *Cercetări „in vitro” au demonstrat că precizia cea mai mare se poate obţine
a. prin amprenta dublului amestec şi tehnica sandwich,
b. cu ajutorul polisulfizilor
c. prin amprenta în doi timpi
d. prin folosirea portamprentelor standard din plastic
e. prin amprentarea imediat după prepararea bonturilor dentare Complement multiplu
9. Referitor la sistemul CAD/CAM de cabinet CEREC, care dintre următoarele afirmaţii sunt
adevărate?
a. rezoluţia amprentei optice cu sistemul CEREC 1 era de 25 de microni
b. rezoluţia amprentei optice cu sistemul CEREC 2 era de 50 de microni
c. soft-ware-ul sistemului CEREC 2 este bidimensional
d. soft-ware-ul sistemului CEREC 3 este bidimensional
10. Retenţia mecanică a RPF la nivelul sâlpilor dentari poate fi de următoarele tipuri:
a. macromecanică – geometrică
b. macro-micromecanică – prin fricţiune
c. prin forţe de atracţie electrostatică
d. prin forţe de atracţie gravitaţională
e. micromecanică

11. Din punct de vedere biomecanic este importantă rigiditatea RPF, întrucât forţele exercitate la
niveleul corpului de punte tind să-l încovoaie, cu consecinţe nedorite, cum ar fi:
a. solicitarea paraaxială a dinţilor stâlpi
b. afectarea integrităţii structurale a dentinei radiculare
c. descimentarea elementelor de agregare
d. fractura materialului de placare
e. persistenţa unei deformări permanente, cu efecte disortodontice asupra dinţilor stâlpi şi alterarea
raporturilor ocluzale

12. În cadrul clasificării ACP a edentaţiilor parţiale, dintre criteriile adiţionale care pot influenţa
clasa fac parte
a. starea materială a pacientului
b. diskinezia maxilo-mandibulară
c. condiţiile tehnico-materiale
d. sechele post-tratamente oncologice
e. pacient recalcitrant
13. Există mai multe motive pentru care uneori se optează pentru RPF cu trei stâlpi, dintre care
doi la o extremitate:
a. creşterea rezistenţei mecanice a RPF
b. mărirea ariei de suport parodontal
c. extinderea sprijinului muco-osos
d. creşterea retenţiei întregii restaurări
e. imobilizarea unor dinţi cu implantare deficitară
14. Retenţia RPF se apreciază în funcţie de:
a. cimentul de fixare
b. rugozitatea intradosului elementelor de agregare ale RPF
c. retenţia de la nivelul intermediarilor RPF
d. retenţia de la nivelul elementelor de agregare, considerate individual ca unităţi de retenţie
e. retenţia ce rezultă din numărul şi poziţia relativă a elementelor de agregare
15. Funcţiile prot. fixe
a. –
b. este necesar să nu realizăm interferenţe statice şi interferenţe în dinamica mandibulară
c. să contribuie la menţinerea dimensiunii verticale de ocluzie
d. prin design-ul şi clitatea suprafeţelor lor să protejeze parodonţiul marginal şi să nu faciliteze
autocurăţirea
e. să contribuie la secţionarea respectiv triturarea ineficientă a alimentelor
16. Metoda de conducere bimanuală a mandibulei în RC prezintă următoarele dezavantaje:
a. depinde de instruirea şi îndemânarea operatorului
b. depinde de capacitatea operatorului de a aplica forţe dirijate în mod egal cu cele două mâini
c. depinde de poziţia capului şi a fotoliului dentar
d. depinde de capacitatea pacientului de a-şi relaxa musculatura masticatorie
e. nu necesită o asistentă pentru realizarea ei
17. Anumite stări de mobilitate dentară tranzitorie sunt grupate în aşa zisele mobilităţi iatrogene,
cauzele fiind datorate:
a. unor tratamente ortodontice în antecedente
b. unor intervenţii de chirurgie parodontală şi periapicală
c. absenţei suportului osos
d. dinţii sunt vecini cu un dinte care a necesitat o extracţie laborioasă
e. dinţii prezintă discromii marcate
18. Referitor la raport coroană-rădăcină clinică care se modifică în funcţie de vârstă este
adevărat că:
a. localizarea marginii gingivale la copii este la nivelul smalţului coroana clinică fiind mai mică
decât cea anatomică
b. la adultul tânăr gingia este ataşată în vecinătatea joncţiunii smalţ-cement
c. la maturitate se produce o uşoară retracţie gingivală şi apare uzura ocluzală localizată la nivelul
smalţului şi uneori a dentinei mărindu-se totuşi raportul coroană-rădăcină clinică
d. la pacientul de vârsta a treia uzura coronară este decelabilă în unele cazuri chiar marcată
e. creşterea raportului coroană-rădăcină odată cu înaintarea în vârstă sa datorat în mai mare măsură
îmbătrânirii şi mai puţin efecelor agresiunilor de diverse tipuri
19. Cele trei clase de aparate digitale pentru măsurarea culorii sunt:
a. Densitometrele
b. colorimetrele
c. aparatele CMY
d. spectrofotometrele
e. aparatele RGB
20. Referitor la principiile de utilizarea a clasificării ACP a edentaţiilor parţiale, care dintre
următoarele afirmaţii sunt adevărate?
a. Considerarea unei proceduri viitoare de tratament va influenta decizia de diagnostic
b. considerarea unei proceduri viitoare de tratament nu trebuie să influenţeze decizia de diagnostic
c. tratamentul pre-protetic iniţial nu poate modifica clasa iniţială
d. tratamentul pre-protetic iniţial poate modifica clasa iniţială
e. criteriul cel mai puţin complex incadrează pacientul în clasa cea mai complexă
21. Printre avantajele utilizării electrotomului pentru lărgirea temporară a şanţului gingival se
 numără
a. hemostază perfectă
b. acces la cariile de colet
c. poate fi utilizat la purtătorii de pacemaker
d. vindecare previzibilă a ţesuturilor moi
e. este indicat în cazul gingiilor subţiri
22. În conturarea intermediarilor există două reguli de bază:
a. contactul cu ţesuturile moi să fie maxim
b. contactul cu ţesuturile moi să fie minim
c. trebuie asigurat un acces optim pentru igienizare
d. materialul din care se confecţionează să fie nemetalic
e. preţul intermediarului să fie cât mai mic
23. Următoarele afirmaţii privind clasificarea crestelor edentate, după Siebert, sunt adevărate:
a. clasa I pierdere în înălţime a crestei edentate, cu păstrarea lăţimii
b. clasa I pierdere în lăţime a crestei edentate, cu păstrarea înălţimii
c. clasa II pierdere în lăţime a crestei edentate, cu păstrarea înălţimii
d. clasa III pierdere în înălţime a crestei edentate, cu păstrarea lăţimii
e. clasa II pierdere în înălţime a crestei edentate, cu păstrarea lăţimii
24. În funcţie de gradul lipsei de paralelism a dinţilor stâlpi, Korber recomandă crectarea
acestuia în modul următor:
a. înclinarea unui stâlp între 15-25 de grade şlefuirea feţelor axiale ale ambilor dinţi stâlpi cu o
înclinare de 6 grade vertical
b. îclinarea stâlpului de 25-35 de grade, şlefuirea feţelor axiale a ambilor dinţi stâlpi cu o înclinare
de 6 grade faţă de vertical
c. înclinarea unui stâlp până la 15 grade, şlefuirea feţelor axiale a ambilor dinţi stâlpi cu o înclinare
de 6 grade faţă de vertical
d. Înclinarea stâlpului de 25-35 de grade la nivelul stâlpului divergent se realizează ca element de
agregare o coroană cu grosime dirijată, care va avea contact cu bontul doar în regiunea cervicală,
inserţia punţii făcându-se prin rotaţie
e. Înclinarea stâlpului de 25-35 de grade se recomandă realizarea unei restaurări pe sistem
telescopat, compensarea lipsei de paralelism făcându-se la nivelul capei primare.
25. Care dintre următoarele afirmaţii legate de protezele fixe sunt adevărate:
a. o proteză parţială fixă cu mai mulţi stâlpi are un prognostic mai bun decât una cu 1 sau 2 stâlpi
b. o proteză parţială fixă cu 2 stâlpi are un prognostic mai bun decât una cu mai mulţi stâlpi sau cu
unul singur
c. cu cât pacientul este mai în vârstă cu atât longevitatea restaurării este mai mare
d. cu cât intermediarii sunt mai mulţi, cu atât durata de funcţionalitate a restaurării este mai mică
e. factorii de risc sunt mai crescuţi la mandibulă faţă de maxilar

26. Despre intermediarii cu contact punctiform cu creasta alveolară sunt adevărate următoarele
afirmaţii
a. sunt cunoscute şi sub denumirea de corpuri de punte conice
b. contactul cu creasta se face pe coama acesteia
c. sunt cele mai estetice
d. cu indicaţie în zona frontală mai ales la pacienţi cu zâmbet gingival
e. contactul cu creasta se face pe versantul vestibular al acesteia
27. Restaurarea provizorie joacă un rol important în:

a. perfectarea planului de tratament si motivarea acestuia pacientului

b. stabilizarea dintilor cu mobilitate
 c. prospectarea fizionomiei
d. prepararea dintilor stalpi
e. stabilizarea ocluziei

28. Inregistrarea limitelor cervicale a preparatiilor in timpul amprentarii:

a. nu ridica probleme deosebite

b. este de importanta redusa
c. ridica probleme doar cand acestea se gasesc supragingival
d. necesita largirea temporara a santului gingival
e. este esentiala pentru respectarea profilului de emergenta

29. Obiectivele amprentei în protetica fixă sunt:

a. redarea cât mai fidelă a formei, detaliilor şi dimensiunilor preparaţiei
b. redarea cât mai fidelă a fundului de sac vestibular
c. înregistrarea şi redarea cât mai corectă a reliefului dinţilor antagonişti
d. redarea exactă a rapoartelor preparaţiei cu dinţii vecini
e. să ofere posibilitatea obţinerii unui model de lucru cât mai exact pe care să se poată realiza
macheta viitoarei proteze
30. Portamprentele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a. să fie maleabile
b. să cuprindă tot câmpul protetic
c. să fie rigide
d. să asigure grosime cât mai uniformă materialului de amprentă
e. să limiteze mişcările funcţionale ale părţilor moi
31. Tehnica de amprentare denumită a dublului amestec:
a. este o amprentă globală într-un singur timp
b. este o amprentă globală în doi timpi
c. vizează în majoritatea cazurilor amprentarea unei arcade întregi
d. necesită materiale de consistenţe diferite
e. necesită lingură individuală
32. Cele mai uzuale mijloace tradiţionale de vizualizare si comunicare intre medic-pacient si
tehnicianul dentar sunt:
a. modelele de studiu
b. modelarile diagnostice
c. fotografii ale altor pacienţi cu probleme similare
d. simulările computerizate
e. utilizarea markerilor pentru conturări direct în cavitatea bucală

33. Care din condiţiile ce trebuie să le îndeplinească un material ideal pentru confecţionarea
restaurărilor provizorii sunt false:
a. conductibilitate termică crescută
b. biocompatibilitate
c. stabilitate cromatică
d. preţ de cost ridicat
e. rezistenţă la uzură mică
34. Comportamentul la oboseală al unei RPF este determinat de:
a. biomateriale utilizate în refacerea stâlpilor, a elementelor de agregare a intermediarilor, precum
şi pentru finisarea lor
b. disfuncţiile musculare
c. parametrii forţelor (intensitate, punct de aplicare, direcţie, numărul ciclurilor de solicitare)
d. rezistenţa ATM
e. design-ul RPF
35. Atunci când se elaborează un plan de tratament, specialistul trebuie să ţină cont de
următoarele deziderate:
a. tratamentul să fie cât mai simplu şi concomitent eficient
b. se poate realiza doar pe baza modelului de studiu
c. terapia trebuie să fie adaptată atât la condiţiile biologice, mecanice şi financiare, cât şi la
disponibilitatea pacientului la tratament
d. se poate realiza doar pe baza unei radiografii panoramice
e. pentru fiecare procedură sau variantă terapeutică trebuie să dispunem de o bază tehnico-
materială adecvată
36. Restaurările fixe întinse la mandibulă (şi mai ales RPF totale mandibulare) reprezintă prin
construcţia lor constrângeri ale tendinţei normale de deformare a mandibulei (datorită
elasticităţii osoase) prin rigiditatea RPF. Din cauza contradicţiei elasticitare mandibulară –
rigiditatea RPF pot apărea următoarele efecte nocive:
a. fractura materialului de placare (mai ales la nivelul caninilor)
b. fractura tablei osoase vestibulare (în zona premolarului secund)
c. descimentări ale elementelor de agregare de pe stâlpii distali
d. tulburări ocluzale
e. mobilitate la nivelul dinţilor stâlpi
37. Indicaţiile RPF cu extensii distale sunt mai restrânse în raport cu cele ale restaurărilor cu
extensii meziale din următoarele motive:
a. solicitările maxime se exercită la nivelul zonei frontale, datorită esteticii
b. unităţile dentare situate anterior au, în general, o valoare parodontală mai redusă
c. direcţia rădăcinilor dinţilor stâlpi (spre distal, în cea mai mare parte a cazurilor) face ca forţele
aplicate la nivelul extensiilor meziale să prezinte o direcţie mai apropiată de solicitările în axul
stâlpilor, în timp ce forţele asupra extensiilor distale vor avea o direcţie paraaxială mai
importantă
d. solicitările maxime se exercită la nivelul zonei laterale de sprijin
e. rezilienţa parodontală est mai mică în zona frontală

38. În cazul ocluziei stabile când stopurile ocluzale vor fi desfinţate temporar prin prepararea
dinţilor în cursul unui tratament protetic de amploare se recomandă
„memorarea” relaţiilor intermaxilare prin:
a. restaurări provizorii
b. prepararea seriată a dinţilor şi conservarea stopurilor ocluzale de pe aceştia prin mici şine de
acrilat autopolimerizabil sau chei din silicon
c. folosirea unor şabloane de ocluzie confecţionate înaintea preparării dinţilor
d. nu sunt recomandate restaurări provizorii în astfel de stuaţii
e. utilizarea unor dispozitive special concepute în laborator pentru creşterea dimensiunii verticale
de ocluzie
39. Obiectivele tratamentului ocluziei traumatice sunt:
a. obţinerea stabilităţii ocluzale a la long
b. funcţionalitate a ADM satisfăcătoare pentru pacient
c. eliminarea şi împiedicarea recidivei simptomatologiei DTM
d. simpla îndepărtare a obstacolului care a produs ocluzia traumatică
e. şlefuirile selective
40. Intermediarul conceput corect în zona laterală trebuie să prezinte următoarele caracteristici:
a. toate suprafeţele trebuie să fie concave şi netede
b. contactul cu versantul vestibular trebuie să fie cât mai mare
c. tabla ocluzală trebuie să fie în armonie cu ocluzia tuturor dinţilor
d. lungimea suprafeţei vestibulare trebuie să fie mai mare decât a dinţilor stâlp adiacenţi
e. mecanismele bucal şi lingual de alunecare trebuie să fie similare cu cele ale dinţilor adiacenţi
41. Deformarea intermediarilor sub acţiunea unei forţe verticale care acţionează la nivelul zonei
lor centrale este dependentă de mai mulţi factori:
a. mărimea forţei
b. lungimea traveei
c. design-ul intermediarului
d. materialul din care este realizat placajul RPF
e. materialul din care este realizată structura de rezilienţă a RPF
42. Referitor la adaptarea marginală a restaurărilor protetice fixe, care dintre următoarele
afirmaţii sunt adevărate?
a. absenţa adaptării se poate datora lipsurilor de pe suprafaţa internă a componentei metalice
b. controlul adaptării se face cu spatula bucală pentru a nu leza gingia
c. se verifică în zona cervicală sau supragingivală
d. deficienţe de adaptare se pot datora resturilor de ciment provizoriu
e. ariile de contact prea strânse nu influenţează adaptarea marginală a coroanelor
43. Există mai multe modalităţi pentru ca în timpul cimentării coroana să nu se distanţeze de
suprafeţele bontului:
a. crearea de şanţuri pe suprafaţa internă a coroanei, până la 3 mm de linia cervicală
b. supraexpansiunea masei de ambalat
c. şlefuirea suprafeţei interne a coroanei
d. prin eroziune galvanică
e. prin lăcuirea bontului
44. Selecţia unui ciment de durată depinde de:
a. forma de retenţie a bontului
b. stabilitatea coroanei
c. numărul de elemente nu influenţează alegerea cimentului de fixare
d. forţele de solicitare nu influenţează alegerea cimentului de fixare
e. starea pulpei
45. Uscarea cu jet puternic de aer se interzice datorită:
a. afectării odontoblaştilor
b. desicării dentinei care favorizează absorbţia acizilor din cimentul proaspăt preparat
c. presiunii crescute ce poate atrage fluidul sucular pe suprafaţa bontului
d. presiunilor mari de aer ce traumatizează epiteliul extern al peretelui gingival
e. posibilităţii aspirării nucleilor odontoblastici în canaliculele dentinare
46. O proteză parţială fixă se poate mobiliza în următoarele situaţii:
a. contacte ocluzale disfuncţionale
b. deformarea elementelor de agregare
c. solubilizarea cimentului
d. efectul mişcării de compresiune
e. lipsa de retenţie a elementelor de agregare prin preparaţii incorecte
47. În alegerea dinţilor stâlpi trebuie să respecăm o anumită schemă, care să aibă în considerare:
a. statusul coroanelor dentare
b. morfologia radiculara
c. vecinătatea cu sinusul maxilar
d. statusul parodontal
e. statusul endodontal
 48. Următoarele aspecte corespund timpilor operatori de inserare a şnurului impregnat în şanţul
gingival:
a. anestezia locală nu este întotdeauna obligatorie
b. izolarea câmpului protetic
c. se împinge puternic şnurul în şanţul gingival
d. se îmbibă şnurul în soluţie astringentă
e. se secţionează o lungime suficientă de şnur pentru a încercui dintele
49.Care dintre afirmatiile referitoare la etapele fixarii unei restaurari protetice realizată cu
sistemul IPS Empress sunt adevarate ?
a. se graveaza (intradosul) restaurarii cu acid clorhidric (solutie 4,9%) timp de 59 secunde
b. se silanizeaza suprafetele dentare timp de 10 secunde si se aplica adezivul
c. se graveaza suprafetele dentare cu acid fosforic 37% timp de 30-60 secunde pentru smalt si 10-
15 secunde pentru dentina
d. se aplica primerul si adezivul pe suprafata externa a restaurarii
e. se alege culoarea cimentului ce urmeaza a fi utilizat pentru fixare

50. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească intermediarii – după Glickman (1974) sunt:
a. să respecte ambrazurile ocluzale
b. să fie estetici
c. să dea impresia că dintele iese din gingie
d. să înlocuiască funcţiile dinţilor antagonişti
e. să aibe un preţ de cost redus
943. *Starea de edentaţie trebuie tratată exclusiv:
A. medicamentos
B. protetic
C. endodontic
D. mecanic
E. parodontologic

944. *Restaurările hibride cuprind:

A. restaurare mobilă
B. restaurare fixă
C. restaurare fixă plus mobilizabilă
D. restaurare unidentară
E. restaurare pe implante
945. *Valoarea funcţională a dinţilor stâlpi restanţi depinde de:
A. implantarea dinţilor
B. morfologia radiculară
C. depulparea dintelui
D. profesie,sex,vârstă
E. toate răspunsurile sunt corecte

946. *Următoarele materiale păstrează integritatea stopurilor ocluzale:

A. RDC
B. aliajele
C. polimeri
D. stents
E. FOZ

947. *Breşele edentate se pot localiza:

A. la maxilar
B. la mandibula
C. pe o hemiarcada
D. în zona frontală
E. toate răspunsurile sunt corecte
948. *Edentaţia subtotală rezultă din :
A. absenţa 1-2 dinţi de pe arcadă
B. absenţa 1-2 dinţi de pe ambele arcade
C. prezenţa a 10-12 dinţi pe arcadă
D. prezenţa a 1-4 dinţi pe arcadă
E. absenţa tuturor dinţiilor

949. *Clasificarea lui Kennedy este:

A. clasificarea morfologiei dentare
B. a morfologiei radiculare
C. a formei arcadelor
D. a formei faciale
E. a edentaţiilor parţiale

950. *Clasele lui Kennedy:

A. nu au modifcări
B. clasa III are doar o modificare
C. toate pot avea o singură modificare
D. clasa IV nu poate avea modificări
E. clasa IV are doua modificări

951. *Configuraţia rădăcinilor si canalelor radiculare se examinează:

A. prin incizie
B. pe ortopantomografie
C. cu ajutorul camerei intraorale
D. radiografic
E. palpatoriu

952. *Molarii primi inferiori:

A. au trei rădăcini robuste
B. au o implantare foarte scăzută
C. sunt fără valoare protetică
D. au rădăcinile foarte convergente
E. au rădăcini robuste divergente

953. *Raportul coroană-rădăcină constă în:

A. L dintelui măsurată de la coroană la apex
B. L coroană-creastă alveolară în raport cu L rădăcinii intraosoase
C. L creastă alveolară-apex în raport cu latimea coronară
D. lăţimea coronara in raport cu lungimea coronară
E. nici un răspuns

954. *Semn radiologic în cazul dinţilor sănătoşi:

A. spaţiu periodontal mărit
B. cameră pulpară fără radiotransparenţă C. sept osos interradicular compact
D. sept osos alveolar discontinuu
E. compactă osoasă absentă

955. *Restaurarea breşei edentate în zona laterală se recomandă:

A. pentru prezenţa tuturor dinţilor pe arcadă
B. pentru evitarea basculării dinţilor limitrofi breşei
C. până la vârsta de 17 ani
D. în cazul unei breşe vechi închisă
E. toate

956. *Elementele de agregare:

A. sunt alese de către pacient
 B. numarul lor este independent de numărul stâlpilor
C. acoperă dinţii stâlpi
D. sunt nefuncţionale
E. preferate pentru zona laterală sunt coroanele semifabricate 957. *RPF monobloc au câştigat
teren datorită:
A. consumului mai mare de materiale
B. preţ de cost scăzut şi eficienţă scăzută a echipei medic-tehnician
C. scurtării numărului de etape clinico-tehnice
D. măririi numărului de etape clinice şi a exactităţii foarte mari
E. se realizează prin sudarea,lipirea părţilor componente

958. *Caracteristicile RPF:

A. sunt proteze elastice
B. sunt realizate direct în cabinetul stomatologic
C. volumul lor este mai mare ca şi cel al dinţilor naturali
D. sunt fixate la dinţii stâlpi prin cimentare, lipire, înşubare
E. nu transmit presiuni masticatorii stâlpilor

959. *Restaurările protetice fixe cu extesie:

A. sunt nedemne de a fi luate în considerare
B. prezintă o rată de eşecuri mai mică cu cât numărul dinţilor stâlpi este mai mic
C. este recomandată în zona laterală
D. este limitată atât distal cât şi mezial de dinţi
E. se folosesc în zona frontală

960. *RPF totale trebuie sa nu îndeplinească următoarele condiţii:

A. să aibă ambrazuri mari ce pot fi igienizate
B. relieful ocluzal să nu corespundă antagoniştilor
C. să nu irite parodonţiul marginal
D. să nu acumuleze placă
E. nici un raspuns

961. *Care afirmaţii sunt corecte:

A. RPF totală se va sprijinii pe patru implante dispuse întocmai ca dinţii naturali
B. amplasarea implantelor în zone neadecvate este favorabilă
C. folosirea mai multor materiale , apărând fenomenul de bimetalism, este favorabilă
D. numar de implante trebuie să fie mai mic decât numărul dinţilor intermediari E. nici un
răspuns

962. *Indicaţiile RPF mobilizabile sunt:

A. pierderi mici de substanţă osoasă
B. lipsa de paralelism a dinţilor stâlpi valoroşi
C. foarte rar în protetica implantologică
D. în situaţii când avem spaţiu protetic mare cu igienizare infimă
E. în special în zona frontală la cântăreţi

COMPLEMENT MULTIPLU
1033. Asigurarea adaptării coroanei la bont în timpul cimentării se face prin: A) lăcuirea
bontului pe model
B) eroziunea galvanică
C) şlefuirea suprafeţei interne a coroanei
D) subexpansiunea masei de ambalat
E) crearea de şanturi pe suprafaţa internă a coroanei
 1034. Grosimea filmului de ciment depinde de:
A) capacitatea de curgere a cimentului B) posibilităţile de refluare
C) orta aplicată
D) menţinerea pasivă a protezei pe câmp în timpul prizei cimentului
E) orificiul efectuat în mijlocul feţei ocluzale

1035. Fixarea provizorie se practică din următoarele considerente: A) adaptarea tesuturilor moi
endobucale laRPF
B) reabilitarea oclizală, caz în care se menţine 1-2 săptămâni
C) verificarea adaptării în cele 3 sfere: ocluzală, cericală, proximală D) vindecarea unor poibile
leziuni ginivale
E) verificarea onaţiei şi fizionomiei

1036. Următoarele cimenuri se folosesc pentru ixarea provizorie:

A) cimenturi adezive
B) FOZ
C) hidroxid de calciu fără uleiuri eterice D) ZOE
E) cimenturi pe bază de ZnO şi acizi graşi

1037. Materialul pentru fixarea de durată trebuie să:

A) fie toxic pentru pulpă
B) nu favorizeze apariţia cariilor

fie solubil D) fie insolubil

E) nu fie potenţial allergen

1038. Obiectivele principale ale cimentării de durată sunt: A) lagătura cât mai etanşă între bont
şi restaurare
B) menţinerea vitalităţii pulpare C) profilaxia parodontală
D) nici un răspuns corect
E) doar răspunsurile a şi b sunt corecte

1039. Cimentarea de durată:

A) este un act de rutină
B) nu ţine cont de situaţia clinică
C) se face in funcţie de situaţia clinică
D) ţine cont de grosimeadentinei restante şistareapulpei
E) se face doar cu FOZ
1040. Fixarea de durată se poate face cu:
A) cimenturi tradiţionale (CIS, CIMR)
B) cimenturi polielectrolitice (PCZ, FOZ) C) cimenturi răşini (diacrilice, adezive) D) hibrizi
RDC-CIS
E) cimenturi polielectrolitice (PCZ, CIS)

1041. Reacţia de priză a FOZ este:

A) endotermă
B) de chelatare C) acid-bază
D) de polimerizare
E) depinde de conţinutul de apă

1042. FOZ este:

A) flexibil B) rigid
C) elastic D) fragil E) poros
 1043. Grosimea peliculei de FOZ este:
A) 25 µ
B) 100 µ
C) 45 µ
D) depinde de reologia cimentului
E) depinde de conformaţia suprafeţelor ce urmează a fi cimentate

1044. Avantajele FOZ sunt: A) prepararea facilă

B) rezistanţa clinică acceptabilă

C) lipsa nocivităţii pulpare
D) adeziune chimică la TDD
E) activitate antibacteriană prin eliberarea de fluor

1045. Dezavantajele ZOE sunt:

A) intoleranţa pulpară
B) descompunere hidrielectrolitică în mediul bucal C) potenţial alergen
D) posibilitatea de plastifiere a răşinilor compozite
E) ZOE nu au dezavantaje

1046. Fosfatul acid de sodiu (Na2HPO4) din componenţa PCZ are rolul de: A) reducere a
vâscozităţii acidului poliacrilic
B) prelungeşte timpul de priză
C) scade timpul de priză
D) agent cariostatic
E) creştere a adezivităţii cimentului la aliaje nobile

1047. PCZ proaspăt preparat:

A) are vâscozitate mai mică decât FOZ B) este mai vâscos decât FOZ
C) are timp de lucru lung
D) adeziunea sa se păstrează chiar dacă plăcuţa pe care se prepară nu este perfect curată
E) timpul de clucru este scurt

1048. Avantajele PCZ sunt:

A) biocompatibilitatea excelentă
B) adeziunea la dinte şi aliaje nenobile C) manipulare facilă
D) posibilitatea nerespectării cu stricteţe a raportului pulbrere/lichid
E) posibilitatea utilizării mai ales în zone cu solicitări masticatorii mari

1049. Dezavantajele PCZ sunt:

A) timp de lucru scurt
B) necesitatea folosirii unor suprafeţe curate pentru a exploata la maximum potenţialul adeziv al
cimentului
C) necesitatea respectării stricte a raportului pulbere/lichid D) rezistenţă mai scăzută la
compresiune
E) manipulare dificilă

1050. Absenţa nocivităţii tisulare a PCZ se explică prin: A) PH iniţial crescut (+4,8)
B) creşterea rapidă a Ph spre zona neutrală
C) dimensiunea scăzută a moleculei de acid poliacrilic
D) mărimea dimensiunii de acid poliacrilic ce limitează difuziunea

E) PH iniţial foarte scăzut (1,6)

1051. CIS aderă la:

A) smalţ
B) ceramică C) dentină
D) aur şi aliaje de aur E) Co-Cr

1052. Avantajele CIS sunt:

A) rata scăzută de carie secundară
B) adeziunea la metale nobile
C) adeziunea bună la ceramică aluminoasă D) toleranţa pulpară bună
E) adeziunea la suprafeeţe polare active

1053. Cimenturile diacrilice conţin următorii monomeri de bază: A) BisGMA

B) TEGDMA
C) BUDMA D) UDMA
E) CHMA
1054. Cimenturile diacrilice conţin:
A) fază continuă (umpltura anorganică)
B) fază discontinuă (umplutura anorganică) C) fază continuă (matricea de polimer)
D) agenţi de cuplare E) silani

1055. Hibrizii RDC-CIS sunt:

A) COMPOMERII B) CIMR
C) Dyract Cem Plus
D) PCZ
E) Vitremer

1056. Avantajele CIMR faţă de CIS sunt: A) fragilitatea mai scăzută

B) aciditatea iniţială mai scăzută C) pH-ul creşte rapid
D) eliberare ionică de ioni de F mai mare la CIMR E) estetică superioară la CIMR

1057. Criteriile de selecţionare a cimenturilor sunt: A) starea pulpei dinţilor stâlpi

B) retenţia biomecanică a coroanei pe dinţii stâlpi
C) mărimea particulelor de umplutură

D) raportul pulbere/lichid
E) in funcţie de indicaţile şi contrainicaţile acestora

1058. Izolarea câmpului operator în vederea cimentării se face cu: A) rulouri

B) aspirator uzual de salivă
C) aspirator chirurgical D) automatom
E) diga

1059. Curăţirea bontului în vederea cimentării se face cu:

A) freze diamantate
B) pietre Arkansas C) gume
D) pulbere de piatră ponce
E) alcool
 1060. Condiţionarea bontului în vederea cimentării se face cu: A) agenţi de mineralizare
B) acid poliacrilic 10%, pe bonturile vitale
C) Ca3(PO4)2
D) CaF2
E) acid tanic 25%

1061. Adaptarea intimă a RPF pe bonturi, în momentul cimentării, se obţine:

A) prin perforarea centrului feţei vestibulare
B) prin efecuarea de şanţuri de refluare pe suprafaţa intrnă a coroanei, până la 2 mm de
marginea cervicală
C) gravarea internă a pereţilor coroanei cu HNO3, HCl D) electroeroziune
E) aplicarea de lacuri pe modelul de lucru înainte de mahetare

1062. Cimentarea DCR presupune:

A) efectuarea şanţului pentru refluarea cimentului B) consistenţa fluidă a cimentului
C) gravarea cu HF a DCR metalic D) menţinerea pasivă a DCR
E) conistenţa chitoasă a cimentului

1063. După fixarea RPF pot apărea următoarele accidente: A) fractura intermediarilor
B) fractura placajului
C) perforarea elementelor de agregare D) decompensare parodonală
E) astfel de accidente sunt oarte rare 1064. Dezavantajele RPF sunt:

A) sacrificiul de TDD
B) determinarea uneori de adaptări ulterioare nefavorabile la nivelul sistemului stomatognat
C) solidarizarea dinţilor cu lărgirea gamei de mişcări funcţionale D) descimentările
E) caracterul de fixitate

1065. Disconfortul ce apare după cimentarea unei RPF este determinat de: A) contacte
premature
B) interferenţe
C) câmp masticator supra sau subdimensionat
D) protecţia tesuturilor gingivale
E) contacte intraarcadice prea strânse

1066. Senzaţia de presiune poate apare datorită:

A) resturilor de ciment rămase sub intermediari
B) interfereninterfereţelor în protruzie
C) coroanelor proizorii cu margini prea lungi D) resturilor de ciment rămase în şanţul gingival
E) răspunurile b şi c sunt incorecte

1067. Sensibilitatea termică la nivelul dintelui stâlp după cimentarea unei RPF poate fi
determinată de:
A) o implicaţie pulpară B) un contact prematur
C) necroza pulpei D) respectarea cu stricteţe a tratamentelor preprotetice şi protetice
E) toate răspunsurile sunt greşite
1068. În etapa finală a terapiei protetice fixe au loc: A) adaptarea
B) amprentarea C) inserarea
D) fixarea
E) prepararea bonturilor
 1069. Controlul adaptării cericale a unei RPF se face: A) tactil
B) cu vârful sondei dentare
C) doar pe model, nu şi in cavitatea bucală D) vizual
E) cu amestec de roşu de Paris şi cloroform la bonturi vitale

1070. Pentru lipirea RPF se folosesc:

A) HV-EBA B) PCZ
C) CIS
D) CSF

E) FOZ

1071. detectarea zonei de frecare cu bontul, ocluzal sau axial, a unei RPF se face cu:
A) răşină compozită B) spray ocluzal
C) Fit Checker D) ruj+cloroform
E) silion cu reacţie de condensare cu vâscozitate redusă

1072. Neadaptarea in sfera cervicală a unei RPF este dată de: A) plusuri pe suprafaţa internă a
componentei metalice
B) gingia marginală integră C) resuri de ciment provizoriu
D) brunisarea RPF din aliaje nobile E) arii de contact prea strânse

1073. Următoarele afirmaţii referitoare la cimenturile diacrilice sunt adevărate: A) cele

autopolimerizabile au timp de lucru foarte scurt
B) cele strict fotopolimerizabile nu pot fi utilizate clinic
C) pentru cimenturile ―dual cureǁ polimerizarea în profunzime este asigurată de mecanismul
foto
D) pentru cimenturile ―dual cureǁ polimerizarea în profunzime este asigurată de mecanismul
auto
E) majoritatea cimenturilor diacrilice sunt fotobaropolimerizabile

1074. Un contact proximal prea slab:

A) Poate împiedica inserţia restaurării
B) Favorizează impactul alimentar cu gingia
C) Dă senzaţia de tensiune în arcadă D) Dă senzaţia de presiune în ax la nivel cervical
E) Favorizează retenţia alimentară 1075. Un contact proximal prea strâns:
A) Creează senzaţia de tensiune în arcadă
B) Favorizează impactul alimentar cu gingia C) Se verifică folosind mătasea dentară
D) Poate împiedica inserţia restaurării
E) Este de dorit un contact proximal cât mai strâns

1076. Proteza se inseră pe bont:

A) În axul de inserţie
B) Într-un unghi de 20° faţă de axul de inserţie
C) Iniţial cu presiuni ferme, apoi dozate D) Iniţial cu presiuni dozate, apoi ferme E) Până la
adaptarea completă pe bont

1077. Fixarea provizorie se practică din următoarele considerente:

A) verificarea esteticii B) verificarea foneticii

C) verificarea funcţiei ocluzale D) verificarea funcţiei masticatorii
E) nici un răspuns nu este corect
 1078. Obiectivele restaurarilor protetice provizorii sunt:
a) protectia parodontiului de sustinere; b) asigura desfasurarea functiei ocluzale;
c) mentin stabilitatea dimensionala a etajului mijlociu d) satisfac cerintele estetice
e) permit acces pt o igienizare corecta

1079. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca materialele din care se confectioneaza

restaurarile protetice provizorii:
a) biocompatibilitate b) rezistenta la uzura
c) conductibilitate termica crescuta
d) compatibilitate cu alte materiale,in special cimenturi pt fixare provizorie
e) pret de cost crescut

1080. Clasificarea restaurarilor provizorii imediate,dupa materialul din care sunt confectionati
intermediarii protezei:
a) acrilat autopolimerizabil(pe baza unei chei din alginat) b) coroane policarbonat
c) dinti de proteza
d) coroana jacket ceramica
e) dinti naturali extrasi
1081. Substantele astringente actuale,utilizate pt retractie gingivala,sunt:
a) acid sulfuric
b) clorura de zinc
c) acid tricloracetic
d) clorura de aluminiu e) sulfat feric

1082. Avantajele utilizarii Electrotomului:

a) hemostaza perfecta
b) vindecare previzibila a tesuturilor dure dentare c) reducerea timpului clinic
d) acces la cariile ocluzale
e) posibilitatea definitivarii zonelor terminale ale prepararii la adancimea dorita

1083. Gradul de agresiune al tehnicilor de largire temporara a santului gingival,asupra

tesuturilor epiteliale,in ordine crescatoare,este:
a) bisturiu electric,snur simplu impregnat,chiuretaj rotativ,snur dublu neimpregnat
b) snur simplu impregnat,snur dublu neimpregnat,chiuretaj rotativ, bisturiu electric

c) snur dublu neimpregnat,chiuretaj rotativ,snur simplu impregnat, bisturiu electric

d) snur dublu neimpregnat,snur simplu impregnat,chiuretaj rotativ, bisturiu electric
e) chiuretaj rotativ,bisturiu electric,snur dublu neimpregnat,snur simplu impregnat

1084. Criterii pt alegerea materialelor si metodelor de amprenta in tehnica conventionala:

a) fidelitatea materialului de amprenta
b) stabilitatea dimensionala a materialului de amprenta c) particularitatile campului protetic
d) intervalul de timp ce sta la dispozitia practicianului pt realizarea amprentei
e) culoarea materialului de amprenta

1085. Modul de prezentare al siliconilor de condensare este: a) chituri(putty)

b) vascozitate crescuta(regular)
c) vascozitate crescuta(heavy bodied)
d) vascozitate redusa(regular)
e) vascozitate redusa(light bodied)
 1086. Amprenta de corectare(spalare):
a) amprenta globala intr-un singur timp(monofazica) b) amprenta in 2 timpi(bifazica)
c) ideea de la care s-a pornit in realizarea tehnicii este cea a complementaritatii celor 2
materiale siliconice(chit si fluid)
d) siliconul chitos prezinta o contractie volumetrica mare e) siliconul fluid patrunde eficient in
santul gingival

1087. amprenta poate primi calificativul de acceptabila,doar daca preparatiile evidentiaza o zona
terminala clara:
a) preparatiile supragingivale necesita evidentierea santului gingival
b) la preparatiile subgingivale nu se pune problema evidentierii limitei cervicale si uscarii zonei
c) la preparatiile supragingivale nu e necesara evidentierea limitei cervicale si uscarea zonei
d) preparatiile subgingivale necesita evidentierea santului gingival e) afirmatiile a) si b) sunt
incorecte

1088. Clasificarea materialelor de amprenta(Munteanu si Bratu 1993):

a) rigide si semirigide ireversibile(compound Stents,gutaperca,ceruri, materiale bucoplastice)
b) rigide si semirigide ireversibile(gips,polimeri acrilici,paste ZOE) c) elastice reversibile(agar-
agar)
d) rigide reversibile(agar-agar)

e) elastice ireversibile(materiale bucoplastice)

1089. Amprenta optica:

a) e rezultatul cercetarilor demarate de Francois Duret din 1972
b) folosita in practica la realizarea pieselor protetice prin tehnica CAD/CAM
c) necesita intotdeauna dezinfectare
d) pe baza ei se obtine modelul de gips dur
e) Imposibilitatea pastrarii timp indelungat

1090. Dupa tehnologia de realizare,modelele se clasifica: a) document

b) de studiu si diagnostic c) de lucru
d) duplicat
e) virtual

1091. Factorii ce influenteaza proprietatile modelelor de gips:

a) cele mai ridicate valori de duritate si rezistenta se obtin dupa 3 zile de conservare,la 15
grade,50%umiditate ambienta;
b) expansiunea de priza creste timp de 24 ore,apoi modelul uscat se contracta liniar 0,05%,la 23
grade,50% umiditate ambienta;
c) expansiunea liniara de priza dupa 2 ore,corespunde cu dilatarea maxima la 10min dupa
separare;
d) gabaritul modelului e egal cu suma valorilor contractiei amprentei si expansiunii de priza a
gipsurilor;
e) grosimea peretilor lingurii individuale e minim 5mm;

1092. In cadrul prepararii dintelui in vederea receptarii unei fatete:

a) zona statica de vizibilitate se refera la toata suprafata vestibu- lara a dintelui,inclusiv zona
gingivala si ambrazura vestibulara;
b) zona dinamica de vizibilitate depinde de perspectiva observator;
 c) zona dinamica de vizibilitate a treimii gingivale depinde de pozitia dintilor; d) raspunsurile a)
si b) sunt corecte;
e) raspunsurile a),b),c) sunt corecte;

1093. Solidarizarea protezelor unidentare fixe la ţesuturile dure dentare sau la stâlpii
implanturilor se face prin:
a. Cimentare; b. Lipire;
c. Adeziune;
d. Sudura cu laser;
e. Nici o varianta corectã.

1094. Funcţiile protezelor fixe sunt urmãtoarele: a. Menţinerea dimensiunii verticale de ocluzie;
b. Refacerea aspectului fizionomic;

c. Sã realizeze prematuritãţi şi interferenţe; d. Protejarea parodonţiului marginal;

e. Nici una din variante nu este corectã.

1095. Interferenţele ocluzale pot apare în cursul mişcãrilor mandibulare şi pot fi dupã
Schillinburg:
a. Interferenţe nelucrãtoare în propulsie; b. Interferenţe lucrãtoare în propulsie;
c. Interferenţe nelucrãtoare în lateralitate; d. Interferenţe lucrãtoare în lateralitate;
e. Nici o variantã corectã.

1096. Existã trei tipuri de ghidaj:

a. ghidaj cu balans general; b. ghidaj segmentar;
c. ghidaj canin;
d. ghidaj maxim sau functia de grup;
e. ghidaj maxim sau segmentar.

1097. Miscarea de propulsie a mandibulei se realizeazã prin contracţia;

a. Muşchilor pterigoidieni externi, bilateral şi simetric;
b. Muşchilor pterigoidieni interni;
c. Muschilor geniohioidieni;
d. Pântecele posterioare ale muşchilor digastrici;
e. Fasciculele anterioare ale muşchilor temporali.

1098. Cauzele ocluziei instabile sunt:

a. Edentaţii parţiale întinse;
b. Uzura provocatã de bruxism;
c. Restaurãri protetice fixe acrilice; d. Migrãri orizontale ale dinţilor;
e. Restaurãri protetice fixe mixte metalo-ceramice;

1099. Relaxarea musculaturii pentru determinarea RC se poate realiza prin mai multe cãi:
a. Relaxare psihologicã;
b. Relaxare farmacologicã; c. Relaxare mecanicã;
d. Relaxare prin stimulare electricã;
e. Nici una din variante nu este corectã.
1100. Metoda de conducere bimanualã a mandibulei în poziţia de relaţie centricã prezintã
urmãtoarele dezavantaje:
a. Depinde de instruirea şi îndemânarea operatorului; b. Depinde de poziţia capului;
c. Nu depinde de poziţia fotoluiului dentar;
d. Nu necesitã o asistenta;
e. Depinde de capacitatea pacientului de a-şi relaxa musculatura.
 1101. Alegerea unui tip de material pentru realizarea restaurãrii protetice fixe depinde de:
a. Gradul de distrucţie coronarã;
b. Esteticã;
c. Aspectul financiar;
d. Dotarea laboratorului de tehnicã dentarã; e. Toate variantele sunt corecte.

1102. Incrustaţiile metalice se pot realiza din:

a. Aliaje nobile;
b. Titan;
c. Aliaje Co-Cr;
d. Aliaje Ni-Cr;
e. Ceramicã.

1103. Onlay-urile se indicã în urmãtoarele situaţii:

a. Leziuni coronare întinse, cuspizi vestibulari şi/sau orali intacţi;
b. Molari trataţi endodontic fãra cuspizi vestibulari şi orali intacţi;
c. Când istmul reprezintã jumãtate sau mai mult din dimensiunea coronarã vestibulo-coronarã;
d. Molari trataţi endodontic unde cuspizi vestibulari si orali sunt intacţi;
e. Toate variantele sunt corecte.

1104. Contraindicaţiile coroanelor parţiale sunt:

a. Indice de carie mare;
b. Igenã necorespunzãtoare;
c. Punţi de întindere micã;
d. Volum mare al camerei pulpare;
e. Toate variantele sunt corecte.

1105. Contraindicaţiile coroanei jacket ceramice sunt: a. Dinţi cu, camera pulparã mare;
b. Sportivi;
c. Ocluzii adânci acoperite; d. Bruxomani;
e. Discromii.

1106. Pentru a realiza o CMMC cu aspect fizionomic optim: a. Preparaţie în chamfer de 1- 1,2
mm;
b. Grosimea scheletului metalic de 0,2-0,4 mm;
c. Grosimea minimã a placajului de minim 0,8mm;
d. Preparaţie în chamfer de 0,5-0,8 mm.
e. Grosimea minimã a scheletului metalic de 0,7 mm.
1107. Restaurãrarea dinţilor cu tratament endodontic cu dispozitive corono- radiculare este
indicatã când:
a. Persistã mai mult de jumãtate din structura dentarã a coroanei;
b. Când nu persistã mai mult de jumãtate din structura dentarã a coroanei;

c. Când nu existã obturaţie de canal şi se poate face obturaţie retrogradã;

d. Când nu se mai observã clinic rãdãcina dintelui ;
e. Când structura dentarã restantã nu poate sã ofere suficientã retenţie si stabilitate coroanei de
înveliş.
1108. Ce se înţelege prin conector al RPF:
a. Un element de menţinere sprijin şi stabilizare de tipul croşetului turnat b. Zona de legătură a
elementelor de agregare cu intermediarii
 c. Zona lipită cu lot în cazul RPF din două bucăţi este un exemplu de conector elastic
d. Zona obţinută prin supraturnare în cazul RPF din două bucăţi este un exemplu de conector
rigid
e. Culisa este un exemplu de conector elastic

1109. Care afirmaţii sunt adevărate în legătură cu intemediarii micşti metaloceramici:

a. Ceramica plachează scheletul metalic al intermediarului pe toate suprafeţele acestuia
b. Dacă spaţiul permite acest lucru, ceramica poate placa scheletul metalic al intermediarului pe
toate suprafeţele acestuia
c. În lipsa spaţiului vertical suficient se va lăsa faţa ocluzală a intermediarului metalică
d. În lipsa spaţiului vertical suficient se va lăsa faţa mucozală a intermediarului metalică
e. Este de dorit ca stratul de ceramică să aibă grosime uniformă

1110. Intermediarii suspendaţi:

a. Se utilizează pentru înlocuirea unui premolar inferior b. Se utilizează pentru înlocuirea unui
molar inferior
c. Se utilizează dacă breşa are o înălţime de minim 5 mm.
d. Se utilizează dacă breşa are o dimensiune meziodistală de minim 10 mm. e. Grosimea
intermediarului suspendat trebuie să fie minim 3 mm

1111. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte:

a. RPF se concep în funcţie de câmpul protetic existent
b. Crestele edentate se remodelează în funcţie de RPF
c. În edentaţia clasa întâia Siebert practicăm grefa epitelioconjunctivă
d. În edentaţiile clasa a doua şi a treia Siebert practicăm grefa gingivală liberă
e. Anestezicul local folosit în intervenţiile de grefare trebuie să conţină vasoconstrictor

1112. Paralela între restaurările protetice fixe şi cele mobilizabile evidenţiază următoarele:
RPF Restaurare protetică mobilizabilă
a. sacrificiu de Considerabil Mai mic
ţesuturi dentare

b. asimilare psihică Grea Mai uşoară

c. acţiune asupra Solidarizare Solicitare crescută
dinţilor stâlpi
d. tremorecepţie şi Păstrate Perturbate
fonaţie
e. posibilităţi de Variate Mai puţine
individualizare

1113. În ceea ce priveşte valoare parodontală a dinţilor stâlpi, următoarele afirmaţii sunt
adevărate:
a. creşte prin depulpare
b. scade prin practicarea tehnicilor de adiţie
c. creşte prin practicarea regenerării tisulare ghidate
d. scade prin realizare transfixaţiilor
e. ocluziile disfuncţionale necesită utilizarea unui număr mai mare de stâlpi 1114. În ceea ce
priveşte relaţiile ocluzale
a. 87% din pacienţi prezintă point centric, iar RPF la aceştia se vor realiza în point centric
b. 13% din pacienţi prezintă long centric, iar RPF la aceştia se vor realiza în long centric,
 respectând tipul de ocluzie al pacientului
c. 13% din pacienţi prezintă point centric, iar RPF la aceştia se vor realiza în point centric
d. 87% din pacienţi prezintă long centric, iar RPF la aceştia se vor realiza în point centric
e. realizarea RPF în point centric sau long centric nu are importanţă, este aleatorie

1115. În clasificarea edentaţiei după Kennedy:

a. clasa I înseamnă edentaţie terminală unilaterală
b. clasa a II-a înseamnă edentaţie termino terminală c. clasa a III-a înseamnă edentaţie
intercalată
d. clasa a IV-a ca și clasele a II-a și a III-a pot avea modificări
e. clasa de bază este dată de breșa edentată situată cel mai mezial

1116. Se dă următoarea formulă dentară. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate:
1.8 1.7 15 14 1.3 x x 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 27. 28
a. este o edentaţie clasa a IV-a Kennedy b. este o edentaţie clasa a III-a Kennedy
c. este o edentaţie de clasa a III-a Kennedy cu o modificare, căci lipsesc doi dinţi d. se poate
rezolva printr-o RPF cu elemente de agregare pe 1.3 si 2.1
e. se poate rezolva prin punte adezivă

1117. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. cel mai valoros dinte stâlp în RPF este
molarul prim
b. cel mai valoros dinte stâlp în RPF este caninul

c. la maxilar valoarea premolarului prim ca dinte stâlp de RPF este mai mică decât valoarea
premolarului secund
d. raportul optim coroană rădăcină pesntru un dinte stâlp de RPF este de 1/1
e. în cazul antagoniștilor reprezentaţi de o proteză totală se pot utiliza dinţi stâlpi pentru RPF la
care raportul coroană rădăcină este mai mare de 1/1

1118. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a. în situaţia în care mucoasa corespunzătoare zonei intermediarilor prezintă lichen plan sau
leucoplazie se indică realizarea unor RPF mobilizabile
b. în situaţia în care mucoasa corespunzătoare zonei intermediarilor prezintă lichen plan sau
leucoplazie se indică expectativa
c. atitudinea de expectativă se justifică în cazul arcadelor dentare scurtate d. dacă pacientul
prezintă TBC acut se temporizează terapia de restaurare protetică
e.în edentaţii întinse cu dinţi stâlpi scurţi se recomandă ca elemente de agregare coroanele
parţiale

1119. Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce privește biomecanica unei RPF:
a. înălţimea coronară, lungimea extensiilor protetice și lungimea meziodistală a suprafeţelor
ocluzale sunt cele 3 braţe care pot determina momente de forţă ale RPF
b. momentul de rotaţie în jurul axei meziodistale poate fi redus prin îngustarea tablei ocluzale
și/sau prin echilibrarea ocluzală foarte riguroasă
c. este de dorit solidarizarea a doi dinţi stâlpi cu mobilităţi mult diferite într-o RPF
d. în cazul unei RPF cu extensie dinţii stâlpi situaţi mai aproape de extensie sunt supuşi unei
forţe de tracţiune
 e. în cazul unei RPF cu extensie dinţii stâlpi situaţi mai departe de extensie sunt supuşi unei
forţe de compresiune

1120. Care din următaorele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce priveşte conservarea structurilor
dure dentare:
a. este necesară prepararea uniformă a suprafeţelor dentare utilizând şanţuri de orientare
b. suprafaţa ocluzală va fi preparată plan
c. zona terminală a coroanelor de înveliş poate intra în contact cu suprafeţele unor obturaţii fără
risc de fractură sau carie secundară
d.chanfreinul conservă ţesuturile dentare mai bine decât pragul
e.de câte ori este posibil se preferă marginile coroanelor plasate subgingival

1121. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a. unghiul optim de convergenţă ocluzală este de 16˚
b. pentru bonturile scurte se indică prepararea cu o convergenţă ocluzală de aproximativ 4 ˚
c. un bont scurt cu un diametru mare oferă o stabilitate mai mare decât un bont scurt cu un
diametru mic
d. pentru realizarea unei coroane turnate din cuspizii de sprijin ai unui molar extrudat se va
îndepărta mai mult de 1,5 mm
e. bizoul cuspizilor de sprijin va avea o direcţie paralelă cu panta cuspidului antagonist.

1122. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la preparaţia zonei terminale a bonturilor:
a. o dehiscenţă marginală de 500µm poate fi coinsiderată acceptabilă din punct de vedere clinic
b. pentru o adaptare corectă limitele preparaţiei trebuie să fie precise, reproductibile și vizibile
clar pe modelul de lucru
c. prepararea tangenţială se indică în cazul dinţilor basculaţi sau a incisivilor inferiori
d. chanfreinul este indicat ca zonă terminală pentru coproanele turnate şi pentru zona linguală a
CMMC
e. chanfreinul lat se prepară cu un instrument diamantat cilindroconic cu vârf rotunjit

1123. Culoarea dinţilor naturali:

a. este identică pentru dinţii omologi, la acelaşi individ; b. variază de la individ la individ;
c. este aceeaşi, la naştere, pentru toţi indivizii;
d. poate fi foarte greu influenţată prin diferite procedee în clinică (de exemplu înălbirea
dinţilor);
e. nu poate fi influenţată prin diferite procedee în clinică (de exemplu înălbirea dinţilor).

1124. Celulele vizuale care percep culorile sunt:

a. celulele cu conuri;
b. odontoblastele;
c. celulele cu bastonaşe;
d. celule cu conuri şi bastonaşe;
e. ameloblaste.

1125. Un sistem ideal de chei de culori trebuie să indeplinească următoarele condiţii:

a. să redea paleta de culori a dinţilor naturali;

b. dinţii artificiali din cheie să fie confecţionaţi din acelaşi material ca şi materialul de placare;
c. în cadrul grupei de tonuri de culori intensitatea foiţelor trebuie să se modifice foarte rapid,
astfel încât să acopere o gamă cât mai largă;
d. dinţii artificiali din cheie să fie confecţionaţi exclusiv manual;
e. în cadrul grupei de tonuri de culori intensitatea foiţelor trebuie să se modifice treptat.

1126. Clasificarea instrumentelor de măsurare a culorilor se poate face astfel: a. după metoda de
măsurare;
b. după topografia dinţilor pe arcadă;
c. după relaţia spaţială între obiect şi instrument;
d. în funcţe de prezenţa sau absenta dinţilor;
e. în funcţie de nuanţa dinţilor.

1127. Neadaptarea cervicală a coroanelor pe bont poate fi determinată de: a. resturi din cimentul
provizoriu;
b. plusuri pe suprafaţa internă a componentei metalice;
c. absenţa ariei de contact ;
d. ceramica de placare de la nivelul feţei ocluzale; e. existenţa unor arii de contact prea strânse.

1128. Fixarea de durată se poate face cu:

a. FOZ;
b. CIS;
c. RDC;
d. ZOE; e. PCZ.

1129. Înaintea de cimentarea de durată trebuie executate următoarele manopere: a. îndepărtarea

completă a cimentului provizoriu de pe suprafeţele dentare;
b. gingivectomie, în vederea evidenţierii limitelor preparaţiei; c. testarea vitalităţii dinţilor stâlpi;
d. verificarea protezei fixe pe modelul de lucru;
e. verificarea protezei fixe pe modelul de studiu.

1130. Pentru prevenirea fracturarii pereţiilor canalului în timpul cimentării sau a neadaptării
corecte a DCR în canal se fac următoarele recomandări:
a. consistenţa cimentului să fie fluidă, pentru a reduce la minimum presiunea hidraulică din
timpul cimentării;
b. consistenţa cimentului să fie cât mai ridicată, pentru a reduce riscul descimentării;

c. să se asigure un şanţ pentru refluarea cimentului;

d. să se acopere restaurarea corono-radiculară, imediat după cimentare, cu o RPF provizorie;
e. menţinerea pasivă a dispozitivului după cimentare.

1131. Principiile de bază ale iluziilor care se referă la formă şi contururi sunt: a. liniile verticale
accentuează înălţimea şi diminuează lăţimea;
b. liniile orizontale diminuează lăţimea şi accentuează înălţimea; c. umbrele adaugă profunzime;
d. liniile verticale diminuează înălţimea şi accentuează lăţimea;
e. unghiurile influenţează perceperea liniilor care se intersectează.

1132. * Tehnicile aditive de realizare a RPF integral ceramice sunt reprezentate de:
a. injectare (presare);
b. strunjire (frezaj);
c. electroeroziune;
d. tehnicile CAD/CAM;
e. sonoeroziune.

1133. *Sistemul CEREC permite obţinerea de restaurări protetice fixe integral ceramice prin:
a. injectare (presare);
b. turnare;
c. electroeroziune;
d. tehnologie CAD/CAM;
e. sonoeroziune.

!!!1134. Avantajele suprastructurilor cimentate pe implanturi dentare sunt: a. există un număr

redus de componente;
b. se poate obţine o estetică bună;
c. este necesară şlefuirea substanţială a bonturilor;
d. se poate utiliza cimentul provizoriu pentru a mobiliza suprastructurile; e. divergenţele mici al
implantelor se pot anula mai uşor.

1135. Dezvantajele restaurărilor protetice fixe adezive sunt: a. necesită o dotare tehnico-
materială costisitoare;
b. aria indicaţiilor este restrânsă şi trebuie respectată cu stricteţe;
c. limitearea extinderii cervicale a plăcuţelor orale nu determină iritaţii la nivelul parodonţiului
marginal;
d. feţele vestibulare ale coroanelor dentare rămân intacte;
e. sacrificiu redus sau uneori absent de ţesuturi dure dentare.

1136. Pentru inserarea unei restaurări protetice adezive statusul parodontal trebuie să
îndeplinească următoarele cerinţe:
a. adâncimea şanţuui gingival de 2 mm;
b. mobilitate dentară de maximum gradul 2; c. absenţa rizalizei;
d. mobilitate dentară de maximum gradul 1; e. absenţa atofiei orizontale şi verticale.

1137. Mijloacele utilizate pentru îndepărtarea mecanică a plăcii sunt următoarele: a. peria
dentară;
b. sonda dentară;
c. periuţele interdentare;
d. dentifricele;
e. hidropulsorul bucal.

860. Selectați afirmațiile corecte cu privire la restaurările protetice fixe monobloc (“dintr-o
singură bucată”) :
A. Ca și cronologie, punțile dintr-o singură bucată le-au succedat pe cele lipite ;
B. Punțile dintr-o singură bucată sunt restaurări protetice care se execută cu economie de etape
clinico-tehnice ;
C. Punțile monobloc se pot realiza din diferite aliaje prin turnare,din polimeri prin polimerizare
și exclusiv din ceramică prin tehnici de substracție;
D. În cadrul punților monobloc solidarizarea dintre elementele de agregare și aliaj se face de
obicei prin lipire cu aportul unui alt aliaj;
E. Modelul duplicat trebuie să fie nelipsit în tehnologia de laborator a restaurărilor protetice
 fixe de tip monobloc;
R:A,B,C,E
Bibliografie 9, tema 56, pag 482

861. Conditiile necesare pozitionarii corecte mandibulo-craniene, in cadrul inregistrarii relatiilor

intermaxilare pentru realizarea protezei scheletate, sunt:
A. relaxarea musculara
B. indepartarea durerii
C. inaltarea planului de ocluzie pentru anularea clearance-ului ocluzal
D. coborarea planului de ocluzie sub nivelul dintilor restanti
E. efectuarea a doua inregistrari, cu doua perechi de sabloane de ocluzie

Corect A,B
Bibliografie 10, tema 64, pag 296

862. Tulburarea relatiilor de postura si centrica in edentatia partiala, cunoaste diverse cauze:
A. Pierderea stopurilor ocluzale centrice
B. Pastrarea reflexelor parodonto-musculare
C. Destramarea reflexelor parodonto-musculare
D. Necoordonarea activitatii musculare
E. Pastrarea stopurilor ocluzale centrice

r.c. A,C,D
Bibliografie 10, tema 64, pag 295
863. In cazul în care exista contacte deflective sau interferente la nivel ocluzal care blocheaza
miscarile mandibulare se va realiza :
A. Reechilibrarea ocluzala
B. Remodelarea reliefului ocluzal al restaurarilor chiar daca sunt corect realizate
C. Slefuiri selective
D. Reșapări coronare
E. Remodelarea reliefului ocluzal protetic al restaurarilor gnatoprotetice defectuoase

r.c A,C,D,E
Bibliografie 10, tema 64, pag 295
864. Inregistrarea relatiei de postura și a relatiei centrice cu ajutorul machetelor de ocluzie:
A. Se înregistreaza o singură data
B. Modelele nu se monteaza de la început în articulator
C. Modelele se monteaza de la început în articulator
D. Pe aceste modele se vor realiza în continuare fazele ulterioare
E. Sunt necesare alte modele pentru realizarea fazelor ulterioare

r.c. A,C,D
Bibliografie 10, tema 64, pag 296
865. Cand pe un maxilar se realizează o proteza mobilă iar pe celalalt una fixă, înregistrarea
relatiilor de ocluzie nu se va realiza:
A. Cu ajutorul unei folii de ceara
B. Cu pasta zinc-oxid-eugenol
C. Utilizand metoda Barrelle
D. Utilizand metoda compresiunii pe maseteri
E. Cu silicon de condensare
 r.C, E
Bibliografie 10, tema 64, pag 297
866. Care dintre afirmațiile legate de cauzele insucceselor înregistrarii corecte a relatiilor
mandibulo-craniene sunt adevărate?
A. Daca se forțează închiderea gurii, machetele se deformează
B. Dacă există exces de gips posterior
C. Dacă există lipsa de gips anterior
D. Dacă bordurile sunt realizate din ceara tare
E. Dacă bordurile sunt realizate dintr-un strat subțire de ceara

r.c A,B
bibliografie 10, tema 64, pag 298
867. Factorii care participa la realizarea relatiei centrice sunt :
A. Factori anatomici
B. Arcadele dentare
C. Factori functionali neuro-musculari
D. Reflexe de pozitionare centrica
E. Factori psihologici

r.c A,B,C,D
bibliografie 10, tema 64, pag 299

842. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii în semișa ai protezelor parțiale fixe :
A. În general prezintă dimensiuni mai reduse decât intermediarii în șa;
B. Față de intermediarii în șa retenționează mai multe resturi alimentare;
C. Zonele de contact cu creasta vor fi confecționate fie din ceramică, fie din metal
;
D. Față de intermediarii în șa retenționează mai puține resturi alimentare;
E. În general prezintă dimensiuni mai mari decât intermediarii în șa; Bibliografie 9 pag 458
tema 56
R:A,C,D

843. Particularităție corpurilor de punte cu tangență lineară la mandibulă au următoarele

particularițăți:
A. Îngustarea lor în sens vestibulo-oral se face doar când spațiul protetic este mic;
B. În sens cervico-ocluzal, suprafața linguală se modelează ușor convex, ceea ce le asigură
autocurățire atât prin mișcările limbii cât și cu mijloace artificiale;
C. Îngustarea lor în sens vestibulo-oral se face doar când spațiul protetic este mare;

D. Suprafața linguală trebuie să fie netedă, fără șanțuri și fără individualizarea intermediarilor ;
E. Suprafața linguală trebuie să fie modelată identic cu suprafața vestibulară, cu șanțuri și cu
individualizarea intermediarilor ;
Bibliografie 9 pag 460 tema 56 A,B,D

844. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii cu contacte punctiforme ai protezelor

parțiale fixe :
A. La aceste corpuri de punte fiecare intermediar realizează o arie de contact întinsă cu creasta
edentată ;
B. Fețele vestibulare și orale diverg spre zona cervicală, pe secțiune acești intermediari având
formă paralelipipedică ;
 C. Între convexitățile vestibulare și orale ale acestor tipuri de intermediari se creează zone de
retenție alimentară, destul de greu accesibile autocurățirii ;
D. Indicațiile acestor tipuri de intermediari sunt limitate la zonele cu vizibilitate redusă și la
crestele înguste ;

E. Indicațiile acestor tipuri de intermediari sunt limitate la zonele cu vizibilitate redusă și la

crestele late ;
Bibliografie 9 pag 460 tema 56 R:C,D

845. Seibert și Salama ca și Garber și Rozenberg sunt adepții intermediarilor ovoidali pe care-i
elaborează după cum urmează :
A. Pregătirea bonturilor și puntea definitivă;
B. Modificarea intermediarului (lor) provizorii care primesc o formă în semișa și pătrund într-o
alveolă creată cu o freză de țesut conjunctiv;
C. Modificarea intermediarului (lor) provizorii care primesc o formă ovoidă și pătrund într-o
alveolă creată cu o freză de țesut conjunctiv;
D. Pregătirea bonturilor și puntea provizorie;
E. Modificarea intermediarului (lor) provizorii care primesc o formă ovoidă și apasă pe creasta
edentată creând în timp o alveolă;
Bibliogrfie 9 pag463 tema 56

R:C,D
846. Siebert a împărțit crestele edentate parțial în trei clase, în funcție de cantitatea de țesut
pierdut :

A. Clasa I - pierdere în lățime a crestei edentate, cu păstrarea înălțimii ;

B. Clasa I - pierdere în înălțime a crestei edentate, cu păstrarea lățimii ;
C. Clasa II - pierdere în înălțime a crestei edentate, cu păstrarea lățimii ;
D. Clasa III- pierdere atât în înălțime cât și în lățime a crestei edentate;
E. Clasa II- pierdere atât în înălțime cât și în lățime a crestei edentate; Bibliografie 9 pag 464
tema 56
R:A,C,D

847. În cazul crestelor cu lipsă mare de substanță avem următoarele variante de tratament :
A. Realizăm ambrazuri cervicale cunoscute sub numele de “triunghiuri negre ”;
B. Tehnicienii depun la acest nivel ceramică roz pentru a simula prezența papilelor gingivale
C. Renunțăm la ambrazurile cervicale ale corpului de punte, deorece există riscul de apariție a
“triunghiurilor negre”;
D. Realizăm două elemente de agregare (pe dinții care delimitează breșa) care vor fi unite de o
bară rigidă care va urmări conturul crestei.Pe această bară se realizează un bloc mobil din acrilat
roz în care sunt fixați intermediarii și care se fixează la bară cu niște călăreți;
E. Augmentăm defectele de substanță de la nivelul crestelor edentate ; Bibliografie 9 pag
464,465, 466 tema 56
R:B,C,D,E

848. Selectați afirmațiile corecte :

A. În cazul clasei I Siebert se pot obține rezultate bune cu grefele epitelioconjunctive după
tehnica Langer,Calagna și Kaidahl;
B. În cazul clasei II și III Siebert se pot obține rezultate bune cu grefele epitelioconjunctive
după tehnica Langer,Calagna și Kaidahl;
C. Clasele II și III Siebert nu se pot rezolva cu grefe epitelioconjunctive după tehnica
Langer,Calagna și Kaidahl;
 D. De obicei grefa gingivală se prelezează de la nivelul tuberozității maxilare sau din regiunea
palatinală a premolarilor sau a primului molar superior;
E. De obicei grefa gingivală se prelezează de la nivelul găurii palatine sau din regiunea
palatinală a premolarilor sau a primului molar superior;
Bibliografie 9 pag 467
tema 56 R:A,C,D

849. Intermediarul conceput corect în zona laterală trebuie să prezinte următorele caracteristici:
A. Contactul cu versantul vestibular al crestei trebuie să fie minim (punctiform) și fără presiune
(modified ridge lap) ;
B. Toate suprafețele trebuie să fie convexe, netede și finisate corespunzător ;
C. Tabla ocluzală trebuie să fie în armonie cu ocluzia tutror dinților ;
D. Mecanismele bucal și lingual de alunecare a particulelor alimentare nu trebuie să fie similare
cu cele ale dinților adiacenți (pentru a nu avea energii cinetice comparabile) ;
E. Contactul cu versantul vestibular al crestei trebuie să fie maxim, în formă de șa, cu presiune ;
Bibliografie 9 pag 469 tema 56 R: A,B,C

850. Intermediarul conceput corect în zona frontală trebuie să prezinte următorele caracteristici :
A. Toate suprafețele trebuie să fie concave, netede și finisate corespunzător
B. Contactul cu versantul vestibular al crestei trebuie să fie minim (punctiform) și fără presiune
(din considerente estetice uneori se impun zone întinse de contact pentru a preveni aspectul de
“spații negre” în cazul în care creasta este mult prea resorbită) ;
C. Toate suprafețele trebuie să fie convexe, netede și finisate corespunzător ;
D. Contactul oral va fi în armonie cu dinții adiacenți sau cu ceilalți intermediari ;
E. Contactul oral va fi în disarmonie cu dinții adiacenți sau cu ceilalți intermediari pentru a nu
da aspectul de dinți falși; Bibliografie 9 pag 469 tema 56
R:B,C,D

851. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii protezelor parțiale fixe:

A. Intermediarii reprezintă o componentă integrată și dinamică a întregii proteze ;
B. Design-ul intermediarilor trebuie conceput pe baza unor principii biomecanice inteligent
evaluate ;
C. Intermediarul incorect conturat prezintă un potențial distructiv pentru țesuturile din jur;
D. Intermediarii prezintă o componentă rigidă a întregii proteze;
E. Intermediarul corect conturat prezintă un potențial distructiv pentru țesuturile din jur.
Bibliografie 9 pag 470 tema 56 R:A,B,C

852. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii metalici (masivi) ai protezelor

parțiale fixe :
A. Se recomandă folosirea lor doar în zonele de sprijin, mai ales la mandibulă ;
B. Au indicație majoră pentru situațiile când spațiul protetic depășește 5 mm;
C. Intermediarii metalici se pot confecționa numai din aliaje nenobile ;
D. Au indicație majoră pentru situațiile când spațiul protetic este mai mic 5 mm;
E. Intermediarii metalici se pot confecționa atât din aliaje nenobile cât și din aliaje nobile .
R:A,D,E
Bibliografie 9,pag 470 tema 56

812. Selectați afirmațiile corecte referitoare la apariția unei breșe dentare:

A. Nu influențează sistemul stomatognat;
B. Pot apărea migrări dentare;
C. Sistemul stomatognat nu reacționează identic;
 D. Pot apărea basculări dentare;
E. Poate apărea denivelarea planului de ocluzie; Bibliografie 9, pag 434,tema 56
R: B,C,D,E

813. Funcțiile unei proteze parțiale fixe sunt:

A. Refacerea planului de ocluzie denivelat;
B. Protecția crestei dentate și a parodonțiului dinților stâlpi de impactul alimentar din cursul
masticației;
C. Protecția crestei edentate și a parodonțiului dinților stâlpi de impactul alimentar din cursul
masticației;
D. Împiedicare apariției migrărilor și basculărilor dentare;
E. Închiderea breșei edentate fără refacerea continuității arcadei dentare și a posibilității de
transmitere sagitală a forțelor, imitând existența ariilor de contact; Bibliografie 9 pag 435 tema
56
R:A,C,D

814. Selectați afirmațiile adevărate cu privire la realizarea protezelor parțiale fixe:

A. Necesită prepararea dinților stâlpi sub formă de bonturi:
B. Adeseori prepararea dinților stâlpi sub forma de bonturi necesită devitalizarea acestora;
C. Odată cu apariția restaurărilor protetice cu agregare adezivă sacrificiile de țesuturi dure
dentare au fost mult crescute;
D. Apariția implantelor a suprimat complet necesitatea preparațiilor dentare pentru realizarea
unei proteze parțiale fixe;
E. Odată cu apariția restaurărilor protetice cu agregare adezivă sacrificiile de țesuturi dure
dentare au fost diminuate mult.
Bibliografie 9 pag 435 tema 56 R:A,B,D,E

815. Selectați afirmațiile false:

A. Protezele pațiale fixe sunt formate din : elemente de agregare, intermediarii protezelor fixe și
conectori;
B. Protezele pațiale fixe sunt formate din : elementele de agregare (care înlocuiesc dinții lipsă),
și conectori;
C. Protezele pațiale fixe sunt formate din : elemente de agregare, intermediarii care se fixează
la stâlpii naturali sau artificiali și conectorii;
D. Intermediarii sunt conformati ca o replică anatomică a acestora;
E. Conectorii reprezintă zona de legătură a elementelor de agregare cu intermediarii.
Bibliografie 9 pag 436 tema 56 R:B,C,D
816. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii protezelor fixe:
A. Intermediarii realizați din ceramică sunt mai ușor de igienizat;
B. Mulți tehnicieni susțin că intermediarii din ceramică sunt singurii carora le este acceptat
contactul cu creasta edentată;
C. Intermediarii din RDC și polimeri nu trebuie să ajungă în contact cu creasta;
D. Intermediarii din RDC și polimerii sunt la fel de usor de igienizat ca și intermediarii din
ceramică;
E. Pentru contactul cu structurile tisulare sunt preferați intermediarii din acrilat. Bibliografie 9
pag 438 tema 56
R:A,B,C

817. Protezele parțiale fixe pot fi :

A. Integral metalice;
B. Integral ceramice;
 C. Mixte metalo-compozite;
D. Mixte polimero-ceramice;
E. Mixte metalo-polimerice; Bibliografie 9 pag 439 tema 56 R:A,B,C,E

818. După raportul intermediarilor cu creasta aceștia pot fi :

A. Suspendați;
B. Punctiformi;
C. Despărțiți;
D. Intraalveolari;
E. Uniți.
Bibliografie 9 pag 439 tema 56 R:A,B,D

819. După tehnologia de obținere, protezele parțiale fixe pluridentare pot fi obținute prin:

A. coacere
B. turnare ;
C. frezare computerizată;
D. fotopolimerizare cu lampa;
E. fierbere
Bibliografie 9 pag 439 tema 56 R:B,C,D

820. Selectați afirmațiile corecte cu privire la protezele parțiale cu intermediari exclusiv

metalici:
A. Elementele de agregare au inceput să fie confecționate separat de intermediari după care cele
două componente sunt sudate sau lipite impreună;
B. Pentru confecționarea intermediarilor din materiale nenobile poate fi folosit orice aliaj;
C. Restaurările protetice fixe metalice se confecționează din cele mai vechi timpuri;
D. Li se mai spune restaurări integral metalice deoarece atât elementele de agregare cât și
intermediarii sunt realizate din acelasi aliaj;
E. Odată cu dezvoltarea și perfecționarea procedeelor de topire-turnare, s-a extins tot mai mult
procedeul punților metalice turnate dintr-o singură bucată(monolit).
Bibliografie 9 pag 439 tema 56

R:C,D,E
821. Selectați afirmațiile adevărate :
A. În cazul intermediarilor suspendați, unii pacienți percep spațiul de sub intermediari cu un
oarecare discomfort;
B. În prezent la protezele fixe integral metalice turnate se recomandă un contact tangent liniar
cu creasta alveolară;
C. În prezent la protezele fixe integral metalice turnate se recomandă un contact în șa cu creasta
alveolară;
D. Restaurările fixe integral metalice sunt indicate doar în zona de sprijin;
E. Restaurările fixe integral metalice sunt indicate în zona aterioară. Bibliografie 9 pag 440
tema 56
R:A,B,D

822. Selectați afirmațiile adevărate :

A. Restaurările protetice fixe integral polimerice de tipul punților dentare au fost folosite cu
precădere în zona de sprijin datorită rezistenței crescute;
B. Restaurările protetice fixe integral polimerice de tipul punților dentare au fost folosite cu
precădere în zona frontală;
 C. Punțile din rășini acrilice se utilizează și astăzi ca restaurări definitve în zona frontală;
D. Principalele dezavantaje ale polimetilacrilatului sunt: fenomenele de îmbătrânire și faptul că
acest material nu poate păstra integritatea stopurilor ocluzale;
E. Dezavantajele rășinilor acrilice au fost parțial suplinite de apariția rășinilor compozite;
Bibliografie 9 pag 440 tema 56 R:B,D,E

823. Selectați afirmațiile corecte cu privire la sistemul Targis-Vectris lansat de firma IVOCLAR:
A. Vectris este o rășină armată cu fibre de sticlă;
B. Targis este un ceromer cu un procent de umplutură anorganică de 75-85%;
C. Vectris este un ceromer cu un procent de umplutură anorganică de 75-85%;
D. Targis este o rășină armată cu fibre de sticlă;
E. Pentru a obține o rezistență mecanică satisfăcătoare a RDC s-a crescut procentul de
umplutură anorganică;
Bibliografie 9 pag 441 tema 56 R:A,B,E

824. Din punct de vedere clinic, o restaurare protetică fixă realizată cu sistemul Targis/Vectris
prezintă numeroase avantaje, precum :
A. Erori minime de prelucare și prelucrare;
B. Adaptare marginală optimă;
C. Nu provoacă iritații în contact cu țesutul gingival;
D. Adaptare marginală deficitară;
E. Provoacă iritații minime în contact cu țesutul gingival. Bibliografie 9 pag 442 tema 56

R: ABC

825. Selectați afirmațiile corecte referitoare la restaurările protetice fixe cu intermediari integral
ceramici:
A. Sistemele integral ceramice ating performanțe estetice superioare celor metalo- ceramice;
B. Sistemele integral ceramice ating performanțe estetice asemănătoare celor metalo-ceramice;
C. Din ceramica feldspatica se pot realiza doar punți de mică amplitudine;
D. restaurarile din oxid de zirconiu prezintă o rezistență crescută la forțele de rupere și la cele
de forfecare;
E. Sistemele substractive din cadrul SIC au luat amploare in ultimii ani. Bibliografie 9 pag 443
tema 56
R:A,E

826. Coroanele mixte și intermediarii micști :

A. Reprezintă la ora actuală soluțiile cele mai frecvent adoptate în clinica protezelor fixe;
B. Presupun confecționarea unui schelet metalic care ulterior se plachează cu polimeri,
materiale compozite sau ceramică;
C. Scheletele metalice ale intermediarilor placați cu polimeri trebuie să retenționeze materialele
de placaj;
D. Scheletele metalice ale intermediarilor placați cu polimeri se fac fara retentii mecanice
pentru materialele de placaj;
E. Intermediarii micști placați cu rășini acrilice nu sunt indicati în zonele de sprijin.
Bibliografie 9 pag 443 tema 56 R:A,B,C,E

827. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii micști:

A. Este o greșeală ca polimerul sau compozitul să acopere complet scheletul metalic al corpului
de punte;
B. Este o greșeală ca polimerul sau compozitul să vină în contact cu creasta breșei edentate;
 C. Interfața metal-polimer nu trebuie să vină în contact direct cu mucoasa crestei;
D. Pentru retenția polimerului se pot realiza anse din fire de ceară;
E. Polimerul sau compozitul poate să acopere complet scheletul metalic al corpului de punte.
Bibliografie 9 pag 444 tema 56 R:A,B,C,E

828. Selectați afirmațiile false în legătură cu etapele clinico- tehnice ale realizării intermediarilor
micști:
A. Realizarea machetei intermediarilor metalo-polimerici este posibilă și cu ajutorul
elementelor preformate;

B. Realizarea machetei intermediarilor metalo-polimerici nu este posibilă cu ajutorul

elementelor preformate;
C. La folosirea tehnicii Silicoater se poate renunța la retenții;
D. Radierea (gravarea) de gips de la nivelul modelului este indicată pentru a adapta piesa finită;
E. Ambrazurile cervicale vor fi conformate cât mai înguste pentru a asigura o igienizare optimă;

Bibliografie 9
B,D,E pag 445 tema 56
829. Atunci când vorbim despre longevitatea restaurărilor protetice fixe trebuie să ținem cont de
mai mulți factori:
A. Proteza parțială fixă, cu doi stâlpi are un prognostic mai bun decât una cu mai mulți sau cu
un singur stâlp;
B. Cu cât pacientul este mai în vârstă cu atât longevitatea restaurării fixe este mai mare;
C. Cu cât pacientul este mai în vârstă cu atât longevitatea restaurării fixe este mai mică;
D. Factorii ce țin de realizarea scheletului metalic(aliaj, ambalare,topire/turnare) influențează
longevitatea restaurarii.
E. Factorii ce țin de realizarea scheletului metalic(aliaj, ambalare,topire/turnare) nu influențează
longevitatea.
Bibliografie 9 pag 447 tema 56 R:A,C , D.

830. Selectați afirmațiile corecte:

A. Rezistența la compresiune a ceramicii este mai mare decât rezistența la tracțiune;
B. Rezistența la compresiune a ceramicii este egală cu rezistența la tracțiune;
C. O importanță deosebită asupra comportamentului elastic al intermediarilor o au și
dimensiunile lor;
D. Fisurile și fracturile placajelor sunt de cele mai multe ori urmarea deformărilor elastice
excesive de la nivelul scheletului metalic;
E. Fisurile și fracturile placajelor nu au legătură cu deformaările elastice excesive de la nivelul
scheletului metalic;
Bibliografie 9 pag 447, 448 tema 56 R:A,C,D

831. Selectați afirmațiile adevărate:

A. Scheletul metalic poate fi placat cu ceramică pe toate suprafețele doar dacă există spațiu
suficient între creasta alveolară și antagoniști;
B. Dacă spațiul este mic înălțimea poate fi compensată prin lățime, dar deoarece o igienizare
optimă devine imposibilă se recomandă placare scheletului metalic doar pe două suprafețe;
C. Dacă spațiul este mic înălțimea poate fi compensată prin lățime, dar deoarece o igienizare
optimă devine imposibilă se recomandă placare scheletului metalic doar pe trei suprafețe;
D. În caz că spațiul este redus putem scădea dimensiunile scheletului metalic pentru a putea
obține o grosime optimă a stratului de ceramică;
E. Stratul de ceramică este de dorit să aibă o grosime uniformă pe toate suprafețele scheletului.
Bibliografie 9 pag 450 tema 56 R: A,B,E
832. Intermediarii protezelor parțiale fixe trebuie să :
A. Aibă un contact minim cu țesuturile moi;
B. Să asigure un spațiu minim pentru igienizare;
C. Să aibă un aspect estetic și din punct de vedere biologic să fie tolerați de țesuturile din jur;
D. Să asigure un spațiu maxim pentru igienizare; E.Să fie confortabili;
Bibliografie 9 pag 451 tema 56 R:A,C,D,E

833. Pentru a putea întelege design-ul intermediarilor dintr-o proteză fixă trebuie avute în vedere
următoarele variabile:
A. Lungimea, lățimea și înălțimea spațiului edentat;
B. Forma crestei edentate;
C. Starea țesuturilor dure ce acoperă creasta edentată;
D. Pretențiile estetice ale pacientului;
E. Starea țesuturilor moi ce acoperă creasta edentată; Bibliografie 9 pag 451 tema 56
R:A,B,D,E

834. Irving Glicman, încă din 1974 a enunțat condițiile pe care trebuie să le îndeplinească
intermediarii, si anume :
A. Să fie estetici;
B. Să fie elastici;
C. Să respecte aliniamentul coletelor șirului dentar;
D.Să fie concepuți și elaborați pentru a reține resturi alimentare și placă dentară;
E. Să nu aibă raporturi ocluzale cu antagoniștii. Bibliografie 9 pag 452 tema 56
R:A,C

835. Selectați afirmațiile adevărate cu privire la intermediarii protezelor parțiale fixe :

A. Contururile din jumătatea cervicală a fețelor vestibulare nu vor fi identice cu cele ale dinților
înlocuiți și nici cu cele ale dinților restanți învecinați ;
B. Contururile din jumătatea cervicală a fețelor vestibulare vor fi identice cu cele ale dinților
înlocuiți și diferite de cele ale dinților restanți învecinați ;
C. Contururile din jumătatea cervicală a fețelor vestibulare vor fi identice cu cele ale dinților
înlocuiți și cu cele ale dinților restanți învecinați ;
D. Presiunile excesive din partea intermediarilor asupra mucoasei edentate pot duce la aparția
unor leziuni consecutive și a unor dureri nevralgiforme;
E. Presiunile excesive din partea intermediarilor asupra mucoasei edentate vor fi compensate de
organism indiferent de intensitatea acestora .
Bibliografie 9 pag 452 tema 56 R:A,D

836. Selectați afirmațiile corecte cu privire la design-ul intermediarilor :

A. Intermediarii ar trebui să fie convecși în toate sensurile, similar suprafețelor axiale ale
dinților naturali;
B. Intermediarii ar trebui să fie concavi în toate sensurile, similar suprafețelor axiale ale dinților
naturali;
C. Suprafețele convexe oferă o posibilitate de igienă foarte bună, datorită faptului că pot fi
lustruiți foarte bine;
D. Suprafețele concave oferă o posibilitate de igienă foarte bună, datorită faptului că pot fi
lustruiți foarte bine;
E. În cazul unei resorbții postextracționale accentuate a crestei, încercarea de a realiza un corp
de punte identic cu dinții naturali va duce la obținerea unor intermediari prea înalți.
Bibliografie 9 pag 453 tema 56 R:A,C,E
837. Selectați afirmațiile corecte :
A. În tehnologia protezelor fixe persistă încă ideea greșită a gravării modelului de lucru în zona
crestei edentate.
B. Modelul de lucru trebuie gravat pentru a obține o adaptare mai bună muco- protetică;
C. Consensul general asupra corpurilor de punte este : “Starea de sănătate gingivală primează
asupra fizionomiei” ;
D. Consensul general asupra corpurilor de punte este : “Fizionomia primează asupra stării de
sănătate gingivală” ;
E. O suprafață prea întinsă a contactului dintre intermediari și creasta edentată reprezintă unul
din motivele eșecului unei restaurări protetice fixe. Bibliografie 9 pag 454 tema 56
R:A,C,E

838. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii protezelor parțiale fixe

:
A. Când există contact între mucoasa crestei edentate și muchia gingivo- vestibulară a corpului
de punte, este indicat să se lase un spațiu între fața mucozală a corpului de punte și versantul
vestibular al crestei edentate pe care îl acoperă;
B. Când există contact între mucoasa crestei edentate și muchia gingivo- vestibulară a corpului
de punte, este indicat să nu se lase un spațiu între fața mucozală a corpului de punte și versantul
vestibular al crestei edentate pe care îl acoperă;
C. Dacă muchia vestibulo-gingivală a corpului de punte depășește joncțiunea muco-gingivală
spre fundul de sac vestibular, la locul de contact cu mucoasa va apărea o ulcerație;
D. Observațiile clinice au arătat că poate fi prevenită inflamația țesuturilor moi de sub
intermediari prin folosirea mătăsii dentare o dată pe zi în scopul curățirii de către pacient a
suprafeței mucozale a corpului de punte ;
E. Ambrazurile meziale, distale și linguale ale corpului de punte trebuie să fie cât mai mici
pentru a nu permite a retenția resturilor alimentare ;
Bibliografie 9 pagina 455 tema 56 R:B,C,D

839. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii protezelor parțiale fixe

:
A. Intermediarii vor fi mai înguști în sens vestibulo-oral decât dinții naturali;
B. Intermediarii vor fi mai voluminoși în sens vestibulo-oral decât dinții naturali;
C. Restaurările fixe din zonele de maximă vizibilitate trebuie să aibă în primul rând un efect
estetic foarte bun fără a compromite însă igienizarea.

D. În cazul restaurărilor fixe din zonele de maximă vizibilitate trebuie să ne concentrăm atenția
asupra funcționalității și posibilităților de igienizare, rezultatul estetic fiind în plan secundar ;
E. Intermediarii vor fi mai voluminoși în sens vestibulo-oral decât dinții naturali pentru a
permite accesul mai ușor la igienizarea feței orale.
Bibliografie 9 pag 456 tema 56 R:A,C

840. În literatura americană de specialitate sunt descrise trei grupe fundamentale de design a
intermediarilor :
A. Sferoidal sau intermediarul igienic (sanitary pontic);
 B. Tangențial sau intermediarul igienic (sanitary pontic);
C. Formă ovoidală;
D. Forma în șa, tangent-liniar și tangent liniar modificat (semișa);
E. Formă conică .
Bibliografie 9 pag. 456 tema 56 R:A,C,D

841. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii în șa ai protezelor parțiale fixe :

A.Ei realizează un contact larg cu creasta edentată;
B. Numele provine de la faptul că încalecă numai versantul lingual al crestei ;
C. Numele provine de la faptul că încalecă atât versantul vestibular cât și versantul lingual al
crestei ;
D. Intermediarii de acest tip sunt foarte ușor de igienizat ;
E. Intermediarii de acest tip sunt imposibil de igienizat ; Bibliografie 9 pag 457 tema 56
R:A,C,E

550. Care din următoarele materiale utilizate în realizarea corpului de punte retenţionează cel
mai puţin placa bacteriană:
A. metalul bine lustruit
B. ceramica glazurată
C. polisticlele
D. răţini acrilice
E. compozitele Corect a, b
Bibliografie 9, tema 56 , pag.468

551. Corpul de punte semifizionomic în casetă :

A. este metalic doar pe faţa mucozală
B. este metalic doar pe faţa orală
C. metalic pe faţa mucozală şi orală

D. metalic pe faţa ocluzală

E. nu are metal aparent Corect c
Bibliografie 9 ,tema 56 ,pag. 472

552. Care din următoarele variante caracterizează corpurile de punte integral ceramice:
A. rezistenţă limitată la rupere
B. rezistenţă limitată la forfecare
C. performanţe estetice superioare celor metalo-ceramice
D. utilizate în edentaţii de amplitudine mică
E. toate variantele sunt corecte Corect e
Bibliografie 9 ,tema 56 ,pag. 443

553. Longevitatea restaurărilor fixe este influenţată de :

A. numărul de dinţi stâlpi
B. vârsta pacientului
C. de realizarea tehnologică a scheletului
D. factori ce ţin de placaj
E. toate răspunsurile sunt corecte Corect e
Bibliografie 9 ,tema 56 ,pag.447
554. Funcţiile unei proteze parţiale fixe sunt.
A. refacerea continuităţii arcadelor dentare
B. împiedicarea migrărilor dentare
C. refacerea planului de ocluzie
D. protectia crestei edentate
E. toate variantele sunt corecte Corect e
Bibliografie 9 ,tema 56 , pag.435

555. Corpul de punte se modelează cu:

A. suprafeţe convexe în toate sensurile
B. suprafeţe concave în toate sensurile
C. cu suprafeţe plane
D. suprafeţe convexe doar în sens mezio-distal
E. suprafeţe concave în sensvestibulo-oral Corect a
Bibliografie 9, tema 56 ,pag.452

556. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească corpul de punte sunt:

A. să fie estetice
B. să păstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagoniştii
C. să respecte ambrazurile cervicale

D. să permită igienizarea
E. toate cele de mai sus Corect e
Bibliografie 9, tema 56, pag. 452

557. În protetica fixă, se impune ca detaliile de suprafață a preparațiilor dentare să fie redate cu
o precizie de cel puțin:
A. 5 µm
B. 15 µm
C. 25 µm preparatiile dentare si tesuturile moi peridentare cu 50ym
D. 20 µm
E. 10 µm Corect c
Bibliografie 9, tema 57 , pag. 637

558. Coeficientul de expansiune termică a elastomerilor de sinteză diferă de la o categorie de

materiale la alta, conform schemei:
A. silicon>polieter>polisulfide
B. silicon>polisulfide>polieter
C. polisulfide>silicon>polieter
D. polieter>silicon>polisulfide
E. polieter>polisulfide>silicon Corect d
Bibliografie 9, tema 57, pag.: 642

559. Amprenta de corecție se poate realiza cu următoarele materiale, cu excepția:

A. hidrocoloizilor reversibili
B. materialelor termoplastice
C. elastomerilor
D. polieterilor
E. siliconilor Corect b
Bibliografie 9, tema 57 ,pag.: 651

560. Care dintre urmatoarele proprietăți ale materialele de amprentă nu este o prorietate
mecanica relevanta:
A. deformația remanentă
B. reproducerea detaliilor
C. rezistența la încovoiere
D. rezistența la tracțiune
E. contracția de priză Corect c
Bibliografie 9, tema 57 ,pag.: 651

561. Care dintre afirmatiile legate de amprenta monofazică globală (într-un singur timp) cu
elastomeri de sinteză și cu portamprente individuale este falsa?
A. sunt cele mai rar utilizate
B. au indicații aproape universale în protetica fixă
C. se indică pentru proteze parțiale fixe
D. se indica pentru preparații unice sau multiple
E. se pot folosi în una sau două consistențe Corect a
Bibliografie 9, tema 57 pag.: 653

562. Tehnica de elecție pentru amprenta monofazică în portamprenta individuală cu siliconii de

adiție este:
A. amprentarea bonturilor în restaurările compozite
B. amprentarea globală în restaurările compozite
C. amprentarea parcelară în restaurările compozite
D. amprentarea pentru punți adezive
E. amprentarea pentru fațete Corect a
Bibliografie 9 ,tema 57 ,pag.: 689

563. Dacă în timpul preparării bonturilor se lezează parodonțiul marginal, amprenta pentru
reconstituirea de durată se realizează :
A. imediat după preparare
B. la 1 săptămână de la preparare
C. la 2 săptămâni de la preparare
D. la 3 săptămâni de la preparare
E. la 6 săptămâni de la preparare. Corect b
Bibliografie 9 ,tema 57 ,pag. 682

564. Preparațiile subgingivale, din punctul de vedere al pregătirii parodontiului, necesită

următoarele manopere, cu excepția:
A. uscării
B. evidențierii șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe vasodilatatoare
C. evidențierii șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe vasoconstrictoare
D. realizării unei gingivectomii pentru plasarea supragingivală a limitei cervicale
E. evidențierii limitei cervicale. Corect b
Bibliografie 9 ,tema 57 ,pag. 683

565. Despre amprenta prin tehnica dublului amestec sunt adevărate următoarele afirmații cu
 excepția:
A. este o amprentă globală într-un singur timp
B. utilizează elastomeri în consistențe diferite
C. este o amprentă globală bifazică

D. se pot utiliza și siliconi si polieteri

E. se pot utiliza și hidrocoloizi reversibili Corect: c
Bibliografie 9 ,tema 57, Pag. 669

566. Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezintă următoarele
avantaje, cu excepția:
A. procedură adaptată în funcție de diferitele condiții (salivă, sânge)
B. nu există riscul deformării amprentei
C. este economic și eficient
D. se pot dezinfecta / curăța / usca 12 amprente în 12 min.
E. prezintă un spectru larg de acțiune Corect d
Bibliografie 9, tema 57, Pag. 681

567. Caracteristicile materialului de amprentă ideal trebuie să elimine:

A. variațiile dimensionale din masa materialului de amprentă
B. apariția în timp a fenomenului de îmbătrânire
C. imposibilitatea păstrării timp îndelungat a amprentelor
D. manipularea dificilă
E. prețul de cost scăzut Corect: a,b,c,d
Bibliografie 9, tema 57 , Pag.: 690

568. Timpul de priză al hidrocoloizilor reversibili este de:

A. 2 min
B. 5 min
C. 10 min
D. 15 min
E. 7 min Corect b
Bibliografie 9, tema 57, Pag.: 650

569. Dezinserția amprentei în cazul utilizării siliconilor cu reacție de condensare este:

A. ușoară
B. moderată
C. dificilă
D. foarte dificilă
E. moderată spre dificilă

Corect a
Bibliografie 9 ,tema 57, Pag.: 650
570. Intervalul de turnare a modelelor pentru polisulfuri este de:
A. 15 min
B. o ora
C. 48 - 72 ore
D. 7 zile
E. 10 ore Corect: b
Bibliografie 9 ,tema 57, Pag.: 650

571. Toleranța umidității este excelentă pentru:

A. polisulfuri
B. hidrocoloizii reversibili
C. siliconii de condensare
D. polieterii
E. vinil-polisiloxanii Corect b
Bibliografie 9 ,tema 57 ,Pag.: 650

547. Edentaţiile uni sau multi dentare determină:

A. migrări orizontale şi verticale ale dinţilor
B. denivelarea planului de ocluzie
C. modificări ale ATM
D. disfuncţii mandibulare
E. toate cele de mai sus Corect e
Bibliografie 9 ,tema 56 pag.435

548. Procedee chirurgicale de augmentare a crestei edentate cu pierdere de substanţă:

A. grefa epitelio-conjunctivă
B. adiţie de os de la pacient
C. hidroxiapatită
D. biovitroceramică
E. toate cele de mai sus Corect e
Bibliografie 9 , tema 56 ,pag. 466

549. În crestele edentate din clasa I Siebert se utilizează:

A. grefa epitelio-conjunctivă 304
B. biovitroceramica

C. autogrefa
D. os bovin granulat
E. hidroxiapatita Corect a
Bibliografie 9 ,tema 56 , pag. 467

87. În ceea ce privește designul intermediarilor și raportul acestora cu creasta edentată:

A. contactul cu țesuturile moi trebuie să fie minim
B. contactul cu țesuturile moi trebuie să fie maxim
C. trebuie asigurat un acces maxim pentru igienizare
D. trebuie asigurat un acces minim pentru igienizare
E. nu există reguli de bază Corect AC
Bibliografie 7, tema 72, pg 451

88. Intermediarii unei proteze fixe trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

A. să restabilească funcția dinților pierduți
B. să fie confortabili
C. să aibă aspect estetic
D. să fie tolerați de țesuturile din jur dpdv biologic
E. să fie mai voluminoși în sens vestibulo-oral Corect ABCD
Bibliografie 7, tema 72, pg 451

89. În cazul protezelor fixe, ambrazurile interproximale largi asigură:

A. rigiditatea scheletului metalic
B. lăcașul necesar papilei interdentare

C. condiții de igienizare adecvate

D. rezistența conectorilor
E. flexibilitatea infrastructurii de oxid de zirconiu Corect BC
Bibliografie 7, tema 72, pg 451

90. Pentru a putea înțelege design-ul intermediarilor dintr-o proteză fixă trebuie avute în vedere
următoarele variabile:
A. lungimea, lățimea și înălțimea spațiului edentat
B. starea țesuturilor moi ce acoperă creasta edentată
C. pretențiile estetice ale pacientului
D. forma crestei edentate
E. legea lui Ante Corect ABCD
Bibliografie 7, tema 72, pg 451

91. În general, intermediarii ar trebui să fie:

A. convecși în toate sensurile
B. convecși vestibular și oral și concavi mucozal
C. lustruiți foarte bine
D. placați circumferențial cu acrilat
E. ușor de igienizat Corect ACE
Bibliografie 7, tema 72, pg 452

92. *Intermediarii trebuie să fie în linie cât mai dreaptă între elementele de agregare pentru a evita:
A. bascularea stâlpilor spre breșa edentată
B. egresia antagoniștilor

C. apariția mișcărilor de torsiune transmise ulterior stâlpilor

D. pierderile de material
E. fractura intermediarilor Corect C
Bibliografie 7, tema 72, pg 456

93. În funcție de raporturile cu creasta edentată, intermediarii pot fi:

A. în șa
B. în șa modificată
C. piramidali
D. hiperbolici
E. tangențial punctiformi Corect ABE
Bibliografie 7, tema 72, pg 456

94. În literatura americană de specialitate sunt descrise trei grupe fundamentale de design al
intermediarilor, între care:
A. igienic (sanitary pontic)
B. ovoidal
C. convex
D. concav
E. hexagonal Corect AB
Bibliografie 7, tema 72, pg 456

95. *Din punct de vedere al asigurării igienizării optime, pentru zona laterală cel mai potrivit este
intermediarul:
A. ovoid
B. tangent punctiform

C. tangent liniar
D. suspendat
E. în șa Corect D
Bibliografie 7, tema 72, pg 457

96. Intermediarii în șa:

A. sunt ușor de igienizat
B. sunt estetici și nu favorizează inflamația țesuturilor subiacente
C. sunt cei mai confortabili pentru pacient
D. rețin placa bacteriană și produsele sale
E. sunt imposibil de igienizat Corect CDE
Bibliografie 7, tema 72, pg 458

97. Intermediarii în semișa:

A. sunt intermediari în șa modificați la nivelul feței orale
B. au contururi orale mai reduse pentru facilitarea igienei
C. retenționează mai puține resturi alimentare decât intermediarii suspendați
D. retenționează mai multe resturi alimentare decât intermediarii în șa
E. realizează un compromis între restaurarea fizionomiei, fonației și posibilitatea întreținerii
unei igiene mai bune
Corect ABE
Bibliografie 7, tema 72, pg 459

98. Intermediarii cu raport tangent liniar:

A. au fețe mucozale extinse
B. au fața vestibulară înclinată în unghi de 40-50°, orientată vestibulo-oral, de sus în jos
C. au fața vestibulară înclinată în unghi de 40-50°, orientată vestibulo-oral, de jos în sus
D. au fața orală înclinată în unghi de 40-50°, orientată vestibulo-oral, de sus în jos
E. se practică frecvent în zona frontală la mandibulă Corect AD
Bibliografie 7, tema 72, pg 459

99. *În cazul intermediarilor la distanță de creastă (suspendați), spațiul dintre baza intermediarilor
și coama crestei trebuie să fie de:
A. minim 4mm
B. maxim 2mm
C. minim 30µm
D. minim 3mm
E. minim 3µm Corect D
Bibliografie 7, tema 72, pg 461

1. Atunci când se elaborează un plan de tratament, specialistul trebuie să ţină cont de cel puţin
trei deziderate:

A. pentru fiecare procedură sau variantă terapeutică trebuie să dispunem de o bază

tehnico–materială adecvată;
B. se poate realiza doar pe baza unei radiografi panoramice;
C. se poate realiza fără să se țină cont de doleanțele pacientului.
D. tratamentul să fie cât mai simplu şi concomitent eficient;
E. terapia trebuie să fie adaptată atât la condiţiile biologice, mecanice şi financiare) cât şi
la disponibilitatea pacientului pentru tratament.
 Răspuns corect: a,d,e.

2. Orice plan de tratament al unei edentaţii trebuie să cuprindă după KÖRBER:

A. Care este întinderea şi topografia breşelor edentate?
B. Integritatea sau lipsa de integritate a reliefului ocluzal? C. Rapoartele ocluzale sunt
fiziologice sau nu?
D. Funcţia neuro–musculară este normală sau perturbată?
E. Care este disponibilitatea financiară a pacientului?

Răspuns corect: a,b,c,d.

3. Eduard Kennedy a împărţit edentaţiile în patru clase, după cum urmează:

A. Clasa I. cuprinde arcadele edentate termino–terminal, deci breşele edentate sunt
mărginite, bilateral, doar mezial de dinţi;
B. Clasa I. cuprinde arcadele cu edentaţie terminală unilaterală , deci edentaţia este
limitată doar mezial de dinţi dar pe o singură hemiarcadă;
C. Clasa III cuprinde arcadele cu edentaţii laterale intercalate uni– sau bilateral,
limitate atât mezial, cât şi distal de dinţi;
D. Clasa II cuprinde arcadele cu edentaţii laterale intercalate uni– sau bilateral, limitate atât mezial, cât
şi distal de dinţi;
E. Clasa IV cuprinde arcadele cu edentaţie în zona frontală, mărginite doar distal de dinţi.

Răspuns corect: a,c,e.

4.

5. În alegerea dinţilor stâlpi trebuie să respectăm o anumită schema, care sa aibă în considerare:
A. statusul coroanelor dentare; B. morfologia radiculară;
C. statusul endodontal; D. implantarea dinţilor;
E. resturile radiculare.

Răspuns corect: a,b,c,d.

6. Referitor la raportul coroană–rădăcină clinică care se modifică în funcţie de vârstă este

adevărat că:
A. creşterea raportului coroană–rădăcină clinică odată cu înaintarea în vârstă se datorează în mai mare
măsură îmbătrînirii, şi mai puțin efectului cumulat al agresiunilor de diverse tipuri;
B. localizarea marginii gingivale la copii este la nivelul smalţului, coroana clinică fiind mai
mică decât cea anatomică;
C. la adultul tânăr gingia este ataşată în vecinătatea joncţiunii smalţ– cement; D. la maturitate
se produce o uşoară retracţie gingivală şi apare uzura ocluzală
localizată la nivelul smalţului şi uneori a dentinei mărindu–se totuşi raportul coroană–
radacină clinică;
E. la pacientul de vârsta a treia uzura coronară este decelabilă, în unele cazuri chiar marcată, iar
retracţia gingivală este mai accentuată;

Răspuns corect: b,c,d,e.

7. Gingivita şi parodontita adultului trebuiesc eliminate înaintea începerii procedeelor de restaurare

deoarece :
 A. inflamaţia parodonţiului reduce capacitatea dinţilor stâlpi de a răspunde în mod
corespunzător necesităţilor funcţionale pe care trebuie să le îndeplinească;
B. restaurările proiectate pentru dinţi cu parodonţiul afectat înainte de
efectuarea
terapiei parodontale pot induce tensiuni şi presiuni nocive asupra parodonţiului tratat;
C. pentru o localizare corespunzătoare a marginilor viitoarei restaurări protetice,
poziţia şanţului gingival sănătos trebuie stabilită înaintea preparării dintelui ;
D. marginile restaurărilor situate subgingival în prezenţa unei gingii inflamate vor fi
expuse când se produce retracţia gingivală consecutivă tratamentului parodontal.
E. mobilitatea dentară şi durerea nu interferează cu masticaţia şi alte funcţii ale dinţilor
restauraţi;

Răspuns corect: a,b,c,d.

8. Evaluarea stării de sănătate parodontală se realizează în cursul examenului clinic iniţial şi

examenului radiografic, astfel:
A. la nivel gingival se evaluează: culoarea gingiei, textura suprafeţei ocluzale, tendinţa la
hemoragie, conturul gingival;
B. înălţimea gingiei keratinizate şi al gingiei aderente;
C. examenul şanţului gingival şi al pungilor parodontale se realizează cel mai clar prin
explorarea cu o sondă parodontală după detartraj si eliminarea tuturor factorilor de retenţie
ai plăcii;
D. pungile nu se determină numai prin examinare radiografică;
E. aprecierea profunzimii şanţului gingival se relizează prin inspecție radiologică și
clinică.

Răspuns corect: b,c,d.

10. Anumite stări de mobilitate tranzitorie sunt grupate în aşa zisele mobilităţi iatrogene:
A. dinţi vecini cu o extracţie laborioasă;
B. dinţi supuşi unor intervenţii de chirurugie parodontală şi periapcală; C. dinţi supuşi unor
terapii ortodontice;
D. dinții cu discromii marcate.
E. dinții fără suport osos; Răspuns corect: a,b,c.
11. Din punct de vedere clinic se disting următoarele grade de mobilitate:
A. gradul I – mobilitate uşor mai mare decât cea fiziologică în sens V–O, excursia
exremităţii incizale sau ocluzale nu depăşeşte 1mm;
B. gradul II – mobilitate mult mai mare decăt cea fiziologică, în sens V–O şi M– D,
depăşind 1 mm;
C. gradul II – mobilitate foarte accentuată în sens V–O, M–D, şi vertical( axial); D. gradul III –
mobilitate foarte accentuată în sens V–O, M–D, şi vertical( axial);
E. gradul IV - mobilitate mult mai mare decăt cea fiziologică, în sens V–O şi M– D,
depăşind 2 mm;

Răspuns corect: a,b,d.

12. Mobilitatea patologică a dinţilor afectaţi parodontal trebuie diferenţiată de mobilitatea

crescută care însoţeşte unele stări fiziologice sau patologice ale organismului sau din sfera
dento–maxilară, astfel:
A. mobilitatea fiziologică crescută din timpul sarcinii, datorită relaxineiluteinice; B. mobilitatea
fiziologică crescută din cursul erupţiei dentare datorită formării
incomplete a rădăcinii ;
 C. mobilitatea dentară din cursul afecţiunilor parodonţiului periapical, datorită
inflamaţiei acute a ţesuturilor perapicale;
D. mobilitatea crescută a dinţilor stâlpi de punte sau ancoraţi de croşete cu epuizare
parodontală datorită suprasolicitărilor funcţionale;
E. mobilitatea fiziologică din insuficienţa parodontală.

Răspuns corect: a,b,c,d.

13. Mobilitatea patologică poate fi determinată de:

A. insuficienţa parodontală ( reducerea suportului parodontal ligamentar şi osos); B. procese de
distrucţie desmo–osoasă prin extinderea inflamaţiilor gingivale la
suportul osos şi ligamentar;
C. modificări fizico–chimice locale datorită utilizării contraceptivelor orale sau a
altor terapii cu hormoni;

D. procese patologice la nivelul osului alveolar (osteomielite, tumori, traumatisme

etc.)
E. ocluzie atraumatică care generează procese de liză desmo–osoasă; Răspuns corect: a,b,c,d.
14. Mobilitatea patologică poate fi determinată de:
A. bruxismul;
B. boli metabolice între care diabetul ocupă un rol principal;
C. insuficienţa parodontală ( reducerea suportului parodontal ligamentar şi osos);
D. procese de distrucţie carioasă prin extinderea inflamaţiilor gingivale la suportul osos şi ligamentar;
E. ocluzie traumatică care generează procese de liză desmo–osoasă. Răspuns corect: a,b,c,e.
15. Mobilitatea dentară reversibilă poate fi:
A. Mobilitatea dentară de cauză protetică;
B. Mobilitatea dentară de origine inflamatorie; C. Mobilitatea de origine ocluzală;
D. Mobilitatea de origine parodontală;
E. Mobilitatea de cauză carioasă.

Răspuns corect: a,b,c.

16. Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :

A. contur bine delimitat al ţesuturilor dure dentare; B. continuitatea septului osos alveolar;
C. sept osos interradicular compact;
D. compacta osoasă alveolară continuă;
E. spaţiu periodontal cu radiotransparenţă neuniformă; Răspuns corect: a,b,c,d.
17. Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :
A. contur nedelimitat al ţesuturilor dure dentare;
B. continuitatea septului osos alveolar;
C. sept osos interradicular compact;
D. compacta osoasă alveolară continuă;
E. spaţiu periodontal cu radiotransparenţă neuniformă; Răspuns corect: b,c,d.
18. Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :
A. structură uniformă a spongioasei prin proiecţia spaţiilor medulare şi a trabeculelor osoase;

B. linie de proiecţie continuă în zona apicală a spaţiului periodontal şi a compactei

osoase alveolare;
C. cameră pulpară cu radiotransparenţă uniformă.
D. sept osos interradicular absent;
E. contur întrerupt al ţesuturilor dure dentare.

Răspuns corect: a,b,c.

19. Defectele angulare se clasifică în funcţie de numărul de pereţi osoşi:

A. hemisepturi care apar cel mai frecvent pe suprafaţa distală a rădăcinilor molarilor;
B. cratere interdentare – mărginite de două suprafeţe dentare şi două suprafeţe osoase;
C. defecte intra–osoase – mărginite de o suprafaţă dentară şi trei suprafeţe osoase; D. defecte
osoase combinate – când numărul pereţilor din zona apicală este mai mare decât numărul
pereţilor dinspre ocluzal;
E. cratere interdentare – mărginite de o suprafață dentară şi o suprafață osoasă; Răspuns corect:
a,b,c,d.
20. În plan orizontal există patru grade de afectare a furcaţiei:
A. Gradul I–leziune incipientă – uşoară alveoliză în zona furcaţiei, septul
interradicular este aproape intact, defectul cuprinde mai puţin de 1/3 din
spaţiul interradicular în sens vestibulo–oral;
B. Gradul II– leziune parţială– alveoliză mai avansată, leziunea depăşeşte 1/3 din
spaţiul interradicular în sens vestibulo–oral, sonda pătrunde interradicular dar
nu ajunge pe faţa opusă;
C. Gradul III– leziune completă în care osul interradicular lipseşte furcaţia fiind
acoperită vestibular şi oral de ţesut gingival fără însă a putea fi observată clinic.
Sonda parodontală pătrunde dintr–o parte în cealaltă a spaţiului interradicular;
D. Gradul IV– osul interradicular este complet distrus, deschiderea furcaţiei fiind
vizibilă clinic;
E. Gradul IV– osul interradicular nu este complet distrus, deschiderea furcaţiei încă fiind
vizibilă clinic;

Răspuns corect: a,b,c,d.

21. Referitor la edentaţia de molar prim permanent superior se poate afirma:

A. poate fi considerată urgenţă stomatologică;
B. expectativa bazată pe capacitatea de adaptare a organismului tânăr trebuie
abandonată;
C. protezarea fixă a edentaţiei de molar prim permanent superior previne
tulburările ocluzale, parodontale şi articulare care apar aproape constant şi inevitabil în
timp;
D. amplitudinea deplasării dinţilor limitrofi breşei este cu atât mai mare cu cât a avut loc
la o vârstă mai mica;

E. daca edentatia a survenit in copilarie bresa nu se va inchide prin migrarea dintilor limitrofi

Răspuns corect: a,b,c,d.

22. Referitor la edentaţie de premolar prim superior, se poate afirma: A. dezavantajul ei major
este prepararea caninului;
B. coroana mixtă şi în general coroanele de înveliş riscă apariţia unor tulburări
estetice;
C. la copii şi adolescenţi intră în discuţie şi o restaurare adezivă;
D. dacă dinţii limitrofi breşei sunt întregi şi rezerva osoasă corespunzătoare,
 inserarea unui implant endoosos nu rezolvă problema fără sacrificii de ţesuturi dure
dentare;
E. poate fi protezată prin sprijin distal pe doi stâlpi (premolarul secund şi molarul prim
permanent) la care se ataşează o extensie mezială;

Răspuns corect: a,b,c,e.

23. Referitor la edentaţie de incisiv central superior:

A. soluţia tradiţională este o restaurare fixă cu două elemente de agregare pe incisivul
central de pe hemiarcada opusă şi pe incisivul lateral de pe partea edentaţiei cu
un intermediar;
B. se poate apela la o punte adezivă sau la inserarea unui implant;
C. unii autori susțin că o punte adezivă care se sprijină pe mai mult de doi dinţi, cu
mobilităţi diferite este sortită eşecului;
D. este aproape imposibil de protezat;
E. se încadrează în clasa a I-a Kennedy.

Răspuns corect: a,b,c.

24. Referitor la edentaţia de canin superior se poate afirma:

A. tratamentul poate fi reprezentat de o restaurarea fixă cu două elemente de agregare;
B. tratamentul poate fi reprezentat de o restaurarea mobilizabilă cu două elemente
de agregare;
C. se poate rezolva prin inserarea unui implant și protezarea acestuia;
D. autotransplantele de canin inclus cu sau fără transfixaţii nu depăşesc la tineri o
longevitate de 3–4 ani;
E. dacă incisivul lateral este integru şi premolarii prezintă leziuni carioase sau
obturaţii, se va confecţiona o restaurare cu două elemente de agregare pe ambii premolari
şi cu o extensie mezială.

Răspuns corect: a,c,d,e.

25. Restaurările protetice fixe prezintă următoarele caracteristici:

A. sunt proteze parţiale elastice , nedeformabile cu o rezistenţă remarcabilă la

îndoire, rupere şi uzură;
B. realizarea lor incumbă colaborarea medicului cu laboratorul de tehnică dentară;
transmit presiunile masticatorii de la nivelul suprafeţelor lor ocluzale prin intermediul
dinţilor stâlpi (dento–parodontal) osului alveolar;
C. volumul lor este mai mic sau cel puţin egal cu cel al dinţilor naturali;
D. designul suprafeţelor lor axiale şi ocluzale ca şi axele lor de inserţie corespund de cele
mai multe ori cu cele ale dinţilor pe care se sprijină şi /sau îi înlocuiesc;
E. sunt fixate la dinţii stâlpi prin cimentare, lipire, înşurubare (cele demontabile), sau doar
prin fricţiune (culisare, telescopare etc. cele mobilizabile), ceea ce le conferă o stabilitate
remarcabilă în timp.

Răspuns corect: b,c,d,e.

 GRILE DIN POZE 2019
*1.Care dintre urmatoarele afirmaţii referitoare la valoarea parodontală a dinților stâlpi nu este
adevarata:
A. Cu cat este mai complexă, morfologia radiculara,cu atat este mai mare rezistenta dintelui .
B. Implantarea dintilor depinde de aria radiculară utila (lungimea rădăcinii inclusă in osul
alveolar).
C. Investigația radiologică ne indică implantarea reală a rădăcinii şi particularitățile ei
topografice, structura osului alveolar, grosimea şi continuitatea laminei dura, inclinarea axială
radiculară şi mai ales eventualele semne ale unei traume ocluzale
D. Depulparea dinților contribuie la creşterea mobilităţii acestora .
E. Pentru anumite categorii de pacienti este necesar sa se suplimenteze numarul stâlpilor.

*2. Memorarea' relatiilor intermaxilare se poate realiza prin unul dintre următoarele procedee:
A. Prepararea dinţilor .
B. Amprentarea.

C. Folosirea unor sabloane de ocluzie, confectionate după prepararea dintilor

D. Efectuarea seriată a elementelor de agregare, ceea ce presupune realizarea lor separat de
intermediarii protezei fixe.
E. Realizarea de restaurări de lungă durată.

*3.Incovoierea unei RPF este:

A proporţională cu lungimea traveei ridicată la puterea a doua.
B. inexistenta in cazul RPF metalo-acrilice;
C. foarte mare la RPF cu schelet de ZrOz:
D. proportionala cu lungimea traveei, ridicată la puterea a treia; E dependentă de vârsta
pacientului.

*4.Relaxarea musculară se poate realiza prin:

A metoda chirurgicală: prin sectionarea muschiului implicat .
B. metoda psihologică: pregătirea psihologică a pacientului pentru a-şi reduce hipertonia
musculară local şi/sau generală;
C .metoda farmacologică: utilizarea unor aparate de deconditionare (eliberare ocluzală) care
permit pierderea reflexelor habituale de inchidere
D. relaxarea prin exerciţi: utilizarea unor miorelaxante la pacientii care prezintă spasme
musculare .
E. relaxarea prin stimulare electrica: deschidere fortată, propulsiel retropulsie mandibulará
maximă

*5. Calajul ocluzal" se realizează:

A. In ocluzia de intercuspidare maximă
B. In ocluzia habituală
C. In deglutitie, arcadele dentare fiind bine intercuspidate in RC
D. In poziția de postură

E. In timpul amprentării maxilare

*6. Grosimea materialului care inregistrează ocluzia trebuie să permită imprimarea reliefurilor
dentare pe o adâncime de:
A. 0,5-1mm
B. 1,5-2mm
c. 1-1,5 mm
D. 1-1,5mm
E. 2-2,5mm
*7. Care dintre urmatoatele cimenturi nu se poate utiliza pentru cimentarea unei coroane din
disilicat de litiu pe o preparatie retentiva cu terminatie supragingivala?
A. ciment rasinic autoadeziv
B. ciment rasinic adeziv cu mecanism de polimerizare dual.
C. ciment rasinic estetic fotopolimerizabil.
D. ciment ionomer de sticla modificat cu rasini .
E. ciment bioceramic

*8. Referitor la dioxidul de zirconiu stabilizat cu Ytriu, este adevarata urmatoarea afirmatie:
A. se gaseste in faza monoclinica in intervalul de temperatura 1170-2370°C .
B. se gaseste in faza cubică (de la 2370°C până la punctul de topire) .
C. se gaseste in faza monoclinica de la 2370°C până la punctul de topire) .
D. se gaseste in faza monoclinică (de la temperatura camerei la 1170°C): . E se gaseste in faza
tetragonală de la 1170-la 2370°C.

RASPUNS MULTIPLU

9. Referitor la incrustațile integral ceramice, urmatoarele afirmatii sunt false:

A. sunt indicate ca alternativă de tratament pentru jnlay-urile metalice
B. se cimenteaza cu cimenturi conventionale
C. sunt indicate ca alternativa de tratament pentru fatetele ceramice . D. necesita preparatii mai
extinse decat cele metalice.
E.nu se indica la pacienti cu parafunctii si solicitari ocluzale excesive.

10. Următoarele afirmații referitoare la proprietățile cimenturilor pentru fixarea de durată sunt
false:
A. Cu cât raportul dintre pulbere și lichid este mai mică, cu atât sunt mai bune propnetațile
mecanice, solubilitatea este mai mică, aciditatea liberă este
mai redusă
B. Cu cât raportul dintre pulbere și lichid este mai mare, cu atât sunt mai bune proprietățile
mecanice, solubilitatea este mai mare, aciditatea liberă este mai redusă
C. Consistența necesară se obține respectând indicația fabricantului
D, Consistența necesară se obține păstrând proporția de 2,6 g pulbere la 1 ml lichid.
E. Când se păstrează raportul dintre pulbere și, lichid, rezistența la compresiune este inferioară.
11. Referitor la înregistrarea PIM următoarele afirmații sunt false:
A. deținătorii unui point centric prezintă stopuri ocluzate strânse - contacte tripodice;
B, pentru ca mandibula să alunece din ORC în PIM, pe lângă o anumită conformație a
cuspizilor activi nu trebuie să existe și un grad de libertate al mișcărilor condiliene;

C. în cazul unui long centric exită libertate de mișcare a vârfului cuspizilor pe planșeul foselor;
D. PIM este o poziție de referința, în cazul raportului mandibulo-maxilo-cranian putând îmbrăca
două situații clinice diferite - point centric și long centric;
E, orice PIM cu mandibula plasată in interiorul triunghiului lui Spirgi este considerată ocluzie
normală, depășirea limitelor acestui triunghi se apropie de patologic (mafocluzle).

12. Avantajele metodelor computerizate de alegere si comunicare a culorii se refera la

următoarele aspecte:
A. nu sunt influentele de mediul înconjurător;
B. sunt influențate de lumină’; C.sunt precise.
D. necesita interpretarea corecta a rezultatelor de către tehnician E necesita o sursa standardizata
de lumina.

13. Alegerea materialelor și metodelor de amprentare în tehnica convențională se face pe baza

anumitor criterii:
A. gradul fidelității materialului de amprentă sau a instalațiilor moderne de omogenizare și
dozare a componentelor materialelor de amprentare;
B, intervalul de timp care stă la dispoziția practicianului pentru realizarea amprentei;
C. posibilitățile financiare ale clinicianului.
D. stabilitatea dimensionala a câmpului protetic;
E. gradul de convergenta al preparatiilor dentare

14. Daca cimentați o coroana din dioxid de zirconiu cu ciment ionomer de sticla modificat cu
rășini, cum puteti creste adeziunea:
A. aplicând un primer cu 10 MDP
B. aplicând un primer silanic

C. prin gravaj cu acid fosforic D. d.prin sablare

E. prin aplicare de bonding universal.

15. Dintre avantajele sistemului digital Shade Vision de alegere a culorii se pot enumera
A. ecranul LCD este alb/negru B facilitează corecția de culoare C. calitate bună a imaginii
D. compatibil cu cheia de culori Ivoclar
E. întocmește harta nuanței, saturației,luminozității.

16. Există mai multe căi pentru ca în timpul cimentării coroana să nu se distanțeze de suprafețele
bontului:
A. crearea de șanțuri pe suprafața interna a coroanei, până la 3mm de limita cervicală;
B. supraexpansiunea masei de ambalat;
C. șlefuirea suprafeței interne a coroanei; D. prin eroziune galvanică;
E. lăcuirea bontului.

17. Restaurările fixe întinse la mandibulă (și mai ales RPF totale mandibulare) reprezintă prin
 construcția lor constrângeri ale tendinței normale de deformare a mandibulei (datorită
elasticității osoase) prin nglditatea RPF. Din cauza contradicției elasticitate mandibularâ-
riglditatea RPF pot apărea următoarele efecte nocive:
A. fractura materialului de placare (mai ales la nivelul caninilor);
B. fractura tablei osoase vestibulare (în zona premolarului secund); C. descimenlâri ale
elementelor de agregare de pe stâlpii distali;

D. tulburări ocluzale;
E. mobilitate la nivelul dinților stâlpi.

18. Indicațiile RPF cu extensii distale sunt mai restrânse In raport cu cele ale restaurărilor cu
extensii meziale din următoarele motive;
A. solicitările maxime se exercită la nivelul zonei frontale, datorită esteticii;
B. unitățile dentare situate anterior au, in general, o valoare parodontală mai redusă;
C. directia radacinilor dintilor stalpi (spre distal in cel mai mare cazurilor)face ca fortele
applicate la nivelul extesnsilor meziale sa prezinta o directie mai apropiata in axul stalpilor,in
timp ce fortele asupra extensile distale vor avea directive paraaxiala mai importnata.
D. solicitarile maxime se excuta la nivelul zonei laterale de sprijin. E.REZISTENTA
PARODONTALA ESTE MAI MICA IN ZONA FRONTALA.

19. referitor la metodele de ghidare in RC nu sunt utilizate următoarele

metode:
A. metoda unimanuală
B. metoda bimanuală
C. metoda planului propulsiv
D. metoda poziționării autoghidate E. metoda cu rigla dreaptă progresivă.

20. Care dintre următoarele afirmații se refera la elaborarea intermediarilor ovoidali ( conform
lui Seiberi și Salama și Garber si Rozenberg )

A. Realizarea unei rădăcini reduse din ceramică la nivelul intermediarului care intră in alveola
corespunzătoare dintelui extras.
B. realizarea unei grefe de tesut conjunctiv.
C. Modificarea intermediarului (lor) provizorii care primesc o formă ovoidă și pătrund intr-o
alveolă creată cu o freză in țesutul conjunctiv.
D, Realizarea protezei fixe definitive după prepararea bonturilor
E. Realizarea protezei provizorii înainte de prepararea bonturilor.

21. Următoarele afirmații referitoare la calculul coeficienților de rezistentă parodontală sunt

adevărate:
.A. Diferiți autori, au stabilit ca dinții sa fie notați cu valori de la cei mai slabi (incisivii
 mandibulari) la cei mai puternici (molarii secunzi)
B. CalcuIuI rezistenței dinților stâlpi se face astfeI:
suma valorilor lor de rezistență trebuie să fie dublul -sumei valorilor dinților ce urmează a fi
înlocuiți
C. Rezultatul este pozitiv dacă rezistența este excedentară, neutru dacă este mai mică și negativ
dacă cei doi factori sunt egali
D. Calculele sunt relative, deoarece fiecare dinte natural cu parodonțiu sănătos dispune de o
forță de rezistență suplimentară, de obicei rezerva fiind egală cu valoarea rezistenței lui
E. Dinții sunt notați cu valori descrescânde. de la cei mai slabi, la cei mai puternici.

22. Corpul de punte tangențial se realizează:

A. în zona laterală mandibularâ.
B. la distanță 0,5mm de muchia creste.
C. dacă există un spațiu protetic de minim 6 mm. D in zona frontală mandibularâ
E. în zona laterală maxilară

23. Semnele radiologice in cazul dinților sănătoș:

A. Septul osos intcrradicular prezintă resorbție in înălțime, dar marginea osoasă rămâne
erpendrculară pe suprafața rădăcinii
B. Spațiul periodontal prezintă radiotransparențâ uniformă C. Contur bine
delimitat al țesuturilor dure dentare
D. Spongioasa osoasă alveolară continuă
E. Structura uniformă a compactei osoase prin proiecția spațiilor medulare și a trabeculelor
osoase.

24. Indicațiile ceramicilor pe bază de disiiicat de litiu sunt: A. fatete

B. inlay-uri/onlay-uri.
C. proteze fixe cu mai mult de 3 elemente
????D. coroane in zona frontala si laterala
E. proteze mobilizabil.

25. Referitor la clasificarea actualizată a materilelor ceramice a lui Mc Laren(20l5), următoarele

afirmații sunt false:
A. Clasa a ll-a se refera la ceramiciie cristaline
B. Clasa a ll-a se refera la ceramiciie sticloase C. Clasa a III-a se refera la ceramiciie sticloase
D Clasa a Ill-a se refera la ceramiciie cristaline
E. Clasa a ll-a subdiviziunea a se refera la disilicatul de litiu.

26. Care dintre premizele pentru realizarea ghidajului canin sunt adevărate?:

A. Caninul superior este dislalizal cu jumătate de dinte față de caninul inferior (clasa l-a
Angle).
B. La nivelul caninilor se realizează contact in poziția de intercuspidare maximă, deci ei pot
participa de la început la mișcarea de ghidaj.
C. Acoperirea este mai mare la nivelul caninilor decât la nivelul incisivului lateral, primolarilor
și molarilor.
D. Treapta sagitală a caninilor este mai redusă decât cea a incisivilor.
E. Incisivii laterali nu participă niciodată Ia ghidajul canin.

27. Ca urmare a forțelor exercitate la nivelul corpului de punte, apar următoarele consecințe:
A. Descementarea mai multor elemente de agregare B. Fisurarea materialului de placare
C. Solicitări în axul lung al dinților stâlpi
D. Persistența unei deformări permanente, cu efecte disortodonlice asupra dinților stâlpi și
corectareaa raporturilor ocluzale
E. Descimentarea unui element de agregare.

28. 10. Despre intermediarii cu raport in sa cu creasta alveolară sunt adevărate următoarele
afirmații:
A. au fețe mucozale extinse;
B. au fețe mucozale reduse;
C. contacul cu creasta se face pe coama acesteia;
D. contactul cu creasta se face pe versantul oral al acesteia, dând impresia că intermediarul
emerge din gingie;
E. se indică în situații cu câmp protetic redus cervico-ocluzal și creste alveolare late.

29. Realizarea unei RPF cu extensie cu sprijin pe un singur dinte stâlp nu este admisă în cazul
edentației de:
A. incisiv lateral maxilar, având ca dinte stâlp caninul; B. premolar doi maxilar, având ca dinte
stâlp molarul 1.
C. incisiv central maxilar, având ca dinte stâlp incisivul lateral D. canin mandibular, având ca
dinte stâlp premolarul prim;
E. molar prim mandibular, având ca stâlp molarul secund.

30. Nu se recomandă “memorarea” relațiilor Intermaxilare in următoarele cazuri. A. paciențl

care necesită restaurări de arcada.
B. stopuri ocluzale stabile care vor menține relațiile ocluzale și intermaxilare existente.
C. paciențl care necesită restaurări unidentare
D. pacienți care necesită proteze parțiale fixe de amploare redusă.
E. pacienți a căror morfologie ocluzală realizează inițial stopuri ocluzale stabile, dar care în
cursul tratamentului protetic vor fi desființate temporar

31. Referitor la aspectele clinice legate de componenta fizionomică, sunt adevarate următoarele
afirmații:
A. Scheletul metalic se plachează pe toate fețele atunci când există suficient spațiu.
B. Dacă spațiul este mai mic, înălțimea poate fi compensată prin lungime.
c. In unele cazuri poate reduce din dimensiunea scheletului metalic, pentru o grosime optimă a
stratului fizionomie
D. Stratul de ceramică trebuie sa aibe o grosime uniforma pe toate suprafețele
E. Dacă se impun grosimi diferite ale stratului de ceramică, grosimile mai mari se realizează
doar pe suprafețele vizibile.
32. Următoarele afirmații legate de rășinile epiminice nu sunt adevarate:

A. Sunt rășini autopolimerizabile;

B. Prezintă o reacție exoterma la polimerizare la fel de mare ca cea a rășinilor acrilice;
C. Au o stabilitate dimensionala buna;
D. Stabilitatea cromatica este deficitara
E. întărirea se face in decurs de 2-3 minute.

33. Referitor la intermediarii în semișa, următoarele afirmații sunt adevarate: A. Prezintă

contururi orale mai reduse
B. Prezintă dimensiuni mai mari decât intermediarii in șa
??C. Igienizarea se face mai greu decât Ia cei in sa
D. Se utilizează mai frecvent in zonele laterale
E. Contactul se face pe coama crestei.

34. Crestele breșelor edentate, în funcție de cantitatea de țesut pierdut, se clasifică in:
A. Clasa I- pierdere în înălțime cu păstrarea lățimii B. Clasa III- pierdere în lățime și în înălțime
C.Clasa II- pierdere in lățime cu păstrarea înălțimii D. Clasa I- pierdere în lățime cu păstrarea
înălțimii
E. Clasa IV- modificări majore in orice sens.

35. Intermediarul conceput în mod corect, în zona laterală, prezintă următoarele caracteristici:
A. Doar suprafața vestibularâ și cea palatinală sunt convexe
B. Contactul cu versantul palatinat trebuie sa fie minim, punctiform
C. Tabla ocluzală sa fie in armonie cu ocluzia generală
D. Lungimea feței vestibulare sa fie egală cu cea a dinților stâlpi

E. Design-ul sa fie adaptat după morfologia crestei, in toate situațiile.

36. Următoarele afirmații referitoare la intermediari micsti (din două materiale) sunt adevărate:
A. Prin creșterea stratului de ceramica scade tensiunea la tracțiune, la aceeași îndoire
B Scheletul metalic poate fi placat pe toate fețele doar dacă există un spațiu suficient între
creasta alveolară și elementele de agregare
C. La mandibulă va rămâne neplacată baza corpului de punte, iar la maxilar se va alege intre
suprafața bazală și cea ocluzală
D. în nici un caz nu se recomandă scăderea dimensiunilor scheletului metalic. pentru a putea
obține o grosime optimă a stratului de ceramică,deoarece intermediarii se fracturează.
E. la lungimi reduse,trebuie evitata conformarea prea gracila a corpului de punte.

37. Care dintre următoarele afirmații legate do grosimea conectorilor este adevarata?
A pentru disilicatul de litiu . grosimea ocluzo-gingivalâ trebuie sa fie de- 4-5mm si vestibulo-
oral de 3-4mm
B. Pentru zirconia YTPZ polycristalin grosimea ocluzo-gingivala trebuie să fie de minim
2.8mm si vestibulo-orală de 2.7mm.
C. pentru disilicatul de litiu,grosimea ocluzo-gingivala trebuie sa fie de minim 2.8mm si
Vestibulo-orala de 2.7mm
D. pentru zirconia YTPZ polycristalin grosimea ocluzo-gingivala trebuie sa fie 4.5mm si
vestibulo-oral de 4mm.
E pentru disilicatul de litiu ,grosimea ocluzo-gingivala trebuie sa fie de 3mm si vestibulo-lingual
 de 2mm.

38. tehnica de pretratament pentru ceramica leucitica presupune: A.aplicarea de acid fosforic.

B.aplicarea de acid fluorhidric. C.aplicarea de acid clorhidric. D.sablarea.

E.aplicarea unui silan dupa gravajul acid.

39. comportamentul de oboseala al unei RPF este determinat de:

A. biomaterialele utilizate in refacerea stalpilor ,a elementelor de agregare,a intermediarilor,
l
precum si pentru fixarea lor.
ipseşte furcaţia
B. disfunctii musculare.
C. parametrii fortelor orientate
D. rezistenta ATM.
E.designul RPF.

40. din punct de vedere biomecanic este importanta rigiditatea RPF ,intrucat fortele exercitate la
nivelul corpului de punte tind sa il incovoaie ,cu consecinta nadorite ,cum ar fi:
A.SOLICITAREA para-axiala a dintilor stalpi,. B.afectarea integritatii structurale a dentinei
radiculare. C.descimentarea elementelor de agregare.
D.fractura materialului de placare.
E.persistenta unei deformari permanente ,cu efecte disortodontice asupra dintilor stalpi si
alterarea raporturilor ocluzale.
Decontaminarea suprafetei interne a restaurarilor protetice din oxid de zirconiu se face prin :
A. sablare.
B. aplicarea acidului fosforic 30% (60 sec)
C. imersarea intr-o baie ultrasonica de alcool 95% ( 4 minute) D.aplicarea unui silan.

E.aplicarea agentului adeziv.

Dintre problemele ce pot apare in alegerea culorii , datorate cheilor de culori , se pot aminti :
A. grosimea stratului ceramic din cheile de culori este de 4-5 mm , fata de 1- 1.5 mm a stratului de
ceramica din restaurarile protetice.
B. Cheile de culori sunt facute din ceramica opalescenta , ceea ce creaza inconstanta in alegerea
culorii,
C. Poate apare o diferenta de culoare in special pentru restaurarile metalo- ceramice m deoarece
ceramica din cheia de culori nu este arsa pe suport metalic.
D. Nu se indica pentru restaurarile nano-ceramice.
E. Pot apare erori nedorite daca etapa alegerii culorii se prelungeste prea mult.

Care dintre urmatorii pasi ai cimentarii adezive a restaurarilor din ceramica feldspatica sunt
corecti?
A. Curatarea dintilor cu pasta abraziva cu fluor.
B. Sablarea restaurarii cu pulbere abraziva.
C. Aplicarea acidului ortofosforic (solutie) 30-40% doar pe smalt.
D. Spalarea agentului acid , uscarea usoara 10 sec.
E. Gravarea restaurarii cu acid fosforic.

2. * Pentru alegerea corecta a culorii , miller recomanda :

A. sa nu se priveasca mai putin de 5 minute un dinte.
B. umectarea suprafetei dintilor din cheia de culori.
C. sa nu se priveasca mai mult de 5 minute un dinte.
D. pentru a contracara efectul metamerismului , alegerea culorii se va face sub diferite iluminari.
E. privirea unui obiect de culoare albastra , timp de 1 minut

3. * realizarea unei restaurari provizorii pe baza unui WAX-UP necesita:

A. Amprentarea finala a bonturilor, acestea avand forma finala.
B. Pe bonturile modelului duplicat se realizeaza RPP prin tehnica directa
C. Realizarea unui conformator
D. Medicul realizeaza RPP intraoral prin tehnica indirect
E. Pe bonturile modelului duplicat se realizeaza RPP prin tehnica combinata.

In functie de situatia clinica , protezele partiale fixe provizorii se clasifica in:

A. De testare , postchirurgicale.
B. De testare , de compromise socio-economice
C. Postimplantare , de lunga durata.
D. Postortodontice , de testare
E. Postortodontice , de lunga durata.

4. Intermediarii la distanta de creasta (suspendati) prezinta urmatoarele caracteristici :

A. Sunt utilizati preponderent in zona frontala.
B. Grosimea minima in sena ocluzo-mucozal a corpului de punte trebuie sa fie de 3 mm .
C. Doar suprafata vestibulara prezinta convexitate .
D. Curbarea spre zona de actiune a fortelor, diminua incovoierea corpului de punte.
E. Pentru utilizarea lor este necesar un spatiu minim de 4 mm.

25. Atunci când se elaborează un plan de tratament, specialistul trebuie să ţină cont de
cel puţin trei deziderate:
A. pentru fiecare procedură sau variantă terapeutică trebuie să dispunem de o bază
tehnico– materială adecvată;
B. se poate realiza doar pe baza unei radiografi panoramice;
C. se poate realiza fără să se țină cont de doleanțele pacientului.
D. tratamentul să fie cât mai simplu şi concomitent eficient;
E. terapia trebuie să fie adaptată atât la condiţiile biologice, mecanice şi financiare) cât şi
la disponibilitatea pacientului pentru tratament.
Răspuns corect: a,d,e.

26. Orice plan de tratament al unei edentaţii trebuie să

cuprindă după KÖRBER:
A.Care esteîntinderea şi topografia breşelor edentate
B. Integritatea sau lipsa de integritate a reliefului ocluzal?
C. Rapoartele ocluzale sunt fiziologice sau nu?
D. Funcţia neuro–musculară este normală sau perturbată?
E. Care este disponibilitatea financiară a pacientului?
Răspuns corect: a,b,c,d.
27. Eduard Kennedy a împărţit edentaţiile în patru clase, după cum urmează:
A. Clasa I. cuprinde arcadele edentate termino– terminal, deci breşele edentate sunt
mărginite, bilateral, doar mezial de dinţi;
B. Clasa I. cuprinde arcadele cu edentaţie terminală unilaterală , deci edentaţia este
limitată doar mezial de dinţi dar pe o singură hemiarcadă;
C. Clasa III cuprinde arcadele cu edentaţii laterale intercalate uni– sau bilateral,
limitate atât mezial, cât şi distal de dinţi;
 D. Clasa II cuprinde arcadele cu edentaţii laterale intercalate uni– sau bilateral,
limitate atât mezial, cât şi distal de dinţi;
E. Clasa IV cuprinde arcadele cu edentaţie în zona frontală, mărginite doar distal de
dinţi. Răspuns corect: a,c,e.

40. În alegerea dinţilor stâlpi trebuie să respectăm o

anumită schema, care sa aibă în considerare:
a) statusul coroanelor dentare;
b) B. morfologia radiculară;
C. statusul endodontal;
D. implantarea dinţilor;
E. resturile radiculare.
Răspuns corect: a,b,c,d.
41. Referitor la raportul coroană– rădăcină clinică care se modifică în funcţie de vârstă
este adevărat
că:
a) creşterea raportului coroană– rădăcină clinică odată cu înaintarea în vârstă se
datorează în mai mare
măsură îmbătrînirii, şi mai puțin efectului cumulat al
agresiunilor de diverse
tipuri;
b) localizarea marginii gingivale la copii este la nivelul smalţului, coroana
clinică fiind mai mică decât cea anatomică;
A. la adultul tânăr gingia este ataşată în vecinătatea joncţiunii smalţ– cement;
B. la maturitate se produce o uşoară retracţie gingivală şi apare uzura ocluzală localizată la nivelul
smalţului şi uneori a dentinei mărindu–se totuşi raportul coroană– radacină clinică;
C. la pacientul de vârsta a treia uzura coronară este decelabilă, în unele cazuri chiar
marcată, iar retracţia gingivală este mai accentuată;
Răspuns corect: b,c,d,e.

42. Gingivita şi parodontita adultului trebuiesc eliminate înaintea începerii procedeelor de

restaurare deoarece :
a) inflamaţia parodonţiului reduce capacitatea dinţilor stâlpi de a răspunde în mod
corespunzător necesităţilor funcţionale pe care
trebuie să le îndeplinească;
b) restaurările proiectate pentru dinţi cu parodonţiul afectat înainte de efectuarea terapiei
parodontale pot induce tensiuni şi presiuni nocive asupra parodonţiului tratat;
c) pentru o localizare corespunzătoare a marginilor viitoarei restaurări protetice, poziţia
şanţului gingival sănătos trebuie stabilită înaintea preparării dintelui ;
d) marginile restaurărilor situate subgingival în prezenţa unei gingiei inflamate vor fi
expuse când se produce retracţia gingivală consecutivă tratamentului parodontal.
e) mobilitatea dentară şi durerea nu interferează cu masticaţia şi alte funcţii ale dinţilor restauraţi;

Răspuns corect: a,b,c,d.

43. Evaluarea stării de sănătate parodontală se realizează în cursul examenului clinic iniţial şi
examenului radiografic, astfel:
a) la nivel gingival se evaluează: culoarea gingiei, textura suprafeţei ocluzale,
tendinţa la hemoragie, conturul gingival;
b) înălţimea gingiei keratinizate şi al gingiei aderente;
c) examenul şanţului gingival şi al pungilor parodontale se realizează cel mai clar prin
explorarea cu o sondă parodontală după detartraj si eliminarea tuturor factorilor de
retenţie ai plăcii;
 d) pungile nu se determină numai prin examinare radiografică;
e) aprecierea profunzimii şanţului gingival se relizează prin inspecție radiologică și
clinică.

Răspuns corect: b,c,d.

44. Anumite stări de mobilitate

tranzitorie sunt grupate în aşa zisele mobilităţi iatrogene:
a) dinţi vecini cu o extracţie laborioasă;
b) dinţi supuşi unor intervenţii de chirurugie parodontală şi periapcală;
c) dinţi supuşi unor terapii ortodontice;
d) dinții cu discromii marcate.
e) dinții fără suport osos; Răspuns corect: a,b,c.

45. Din punct de vedere clinic se disting următoarele grade de mobilitate:

gradul I – mobilitate uşor mai mare decât cea fiziologică în sens V–O, excursia exremităţii
incizale sau ocluzale nu depăşeşte 1mm;
a) gradul II – mobilitate mult mai mare decăt cea fiziologică, în sens V–O şi M–D,
depăşind 1 mm;
b) gradul II – mobilitate foarte accentuată în sens V–O, M–D, şi vertical( axial);
c) gradul III – mobilitate foarte accentuată în sens V–O, M– D, şi vertical( axial);
d) gradul IV - mobilitate mult mai mare decăt cea fiziologică, în sens V–O şi M–D,
depăşind 2 mm;
Răspuns corect: a,b,d.

46. Mobilitatea patologică a dinţilor afectaţi parodontal trebuie

diferenţiată de mobilitatea crescută care însoţeşte unele stări fiziologice sau patologice ale
organismului sau din sfera dento– maxilară, astfel:
a) mobilitatea fiziologică crescută din timpul sarcinii, datorită relaxineiluteinice;
b) mobilitatea fiziologică crescută din cursul erupţiei dentare datorită formării
incomplete a rădăcinii ;
c) mobilitatea dentară din cursul afecţiunilor parodonţiului periapical, datorită
inflamaţiei acute a ţesuturilor perapicale;
d) mobilitatea crescută a dinţilor stâlpi de punte sau ancoraţi de croşete cu epuizare
parodontală datorită suprasolicitărilor funcţionale;
e) mobilitatea fiziologică din insuficienţa parodontală.
Răspuns corect: a,b,c,d.

47.
Mobilitatea patologică poate fi determinată de:
a) insuficienţa parodontală (reducerea suportului parodontal ligamentar şi osos);
b) procese de distrucţie desmo– osoasă prin extinderea inflamaţiilor gingivale la suportul osos şi
ligamentar;
c) modificări fizico–chimice locale datorită utilizării contraceptivelor orale sau a altor terapii cu
hormoni;
d) procese patologice la nivelul osului alveolar (osteomielite, tumori, traumatisme etc.)
e) ocluzie atraumatică care generează procese de liză desmo– osoasă;
Răspuns corect: a,b,c,d.

48. Mobilitatea patologică poate fi determinată de:

a) bruxismul;
b) boli metabolice între care diabetul ocupă un rol principal;
c) insuficienţa parodontală ( reducerea suportului parodontal ligamentar şi osos);
d) procese de distrucţie carioasă prin extinderea inflamaţiilor gingivale la suportul osos şi
ligamentar;
e) ocluzie traumatică care generează procese de liză desmo– osoasă.

Răspuns corect: a,b,c,e.

49. Mobilitatea dentară reversibilă poate fi:

a) Mobilitatea dentară de cauză protetică;
b) Mobilitatea dentară de origine inflamatorie;
c) Mobilitatea de origine ocluzală;
d) Mobilitatea de origine parodontală;
e) Mobilitatea de cauză carioasă.

Răspuns corect: a,b,c.

50. Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :

a) contur bine delimitat al ţesuturilor dure dentare;
b) continuitatea septului osos alveolar;
c) sept osos interradicular compact;
d) compacta osoasă alveolară continuă;
e) spaţiu periodontal cu radiotransparenţă neuniformă;

Răspuns corect: a,b,c,d.

51. Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :

a) contur nedelimitat al ţesuturilor dure dentare;
b) continuitatea septului osos alveolar;
c) sept osos interradicular compact;
d) compacta osoasă alveolară continuă;
e) spaţiu periodontal cu radiotransparenţă neuniformă;

Răspuns corect: b,c,d.

52. Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :

a) structură uniformă a spongioasei prin proiecţia spaţiilor medulare şi a trabeculelor
osoase;
b) linie de proiecţie continuă în zona apicală a spaţiului periodontal şi a compactei osoase
alveolare;
c) cameră pulpară cu radiotransparenţă uniformă.
d) sept osos interradicular absent;
e) contur întrerupt al ţesuturilor dure dentare. Răspuns corect: a,b,c.

53. Defectele angulare se clasifică în funcţie de

numărul de pereţi osoşi:
a) hemisepturi care apar cel mai frecvent pe suprafaţa distală a rădăcinilor molarilor;
b) cratere interdentare – mărginite de două suprafeţe dentare şi două suprafeţe osoase;
c) defecte intra–osoase – mărginite de o suprafaţă dentară şi trei suprafeţe osoase;
d) defecte osoase combinate – când numărul pereţilor din zona apicală este mai mare decât
 numărul pereţilor dinspre ocluzal;
e) cratere interdentare – mărginite de o suprafață dentară şi o suprafață osoasă;

Răspuns corect: a,b,c,d.

54. În plan orizontal există patru grade de afectare a furcaţiei:

a) Gradul I–leziune incipientă – uşoară alveoliză în zona furcaţiei, septul interradicular
este aproape intact, defectul cuprinde mai puţin de 1/3 din spaţiul interradicular în sens
vestibulo– oral;
b) Gradul II– leziune parţială– alveoliză mai avansată, leziunea depăşeşte 1/3 din
spaţiul interradicular în sens vestibulo–oral, sonda pătrunde interradicular dar nu
ajunge pe faţa opusă;
c) Gradul III– leziune completă în care osul interradicular
fiind acoperită vestibular şi oral de ţesut gingival fără însă a putea fi
observată clinic. Sonda parodontală pătrunde dintr– o parte în cealaltă a spaţiului interradicular;
d) Gradul IV– osul interradicular este complet distrus, deschiderea furcaţiei fiind
vizibilă clinic;
e) Gradul IV– osul interradicular nu este complet distrus, deschiderea furcaţiei încă fiind
vizibilă clinic;

Răspuns corect: a,b,c,d.

55. Referitor la edentaţia de molar prim permanent superior se poate afirma:

a) poate fi considerată urgenţă stomatologică;
b) expectativa bazată pe capacitatea de adaptare a organismului tânăr trebuie
abandonată;
c) protezarea fixă a edentaţiei de molar prim permanent superior previne
tulburările ocluzale, parodontale
şi articulare care apar aproape constant şi inevitabil în timp;
d) amplitudinea deplasării dinţilor limitrofi breşei este cu atât mai mare cu cât a avut loc la o
vârstă mai mica;
e) daca edentatia a survenit in copilarie bresa nu se va inchide prin migrarea dintilor limitrofi

Răspuns corect: a,b,c,d.

56. Referitor la edentaţie de premolar prim superior, se poate afirma:

a) dezavantajul ei major este prepararea caninului;
b) coroana mixtă şi în general coroanele de înveliş riscă apariţia unor tulburări
estetice;
c) la copii şi adolescenţi intră în discuţie şi o restaurare adezivă;
d) dacă dinţii limitrofi breşei sunt întregi şi rezerva osoasă corespunzătoare, inserarea
unui implant endoosos nu rezolvă problema fără sacrificii de ţesuturi dure dentare;
e) poate fi protezată prin sprijin distal pe doi stâlpi (premolarul secund şi molarul prim
permanent) la care se ataşează o extensie
imposibil de protezat;
E. se încadrează în clasa a I-a Kennedy.

Răspuns corect: a,b,c.

57. Referitor la edentaţia de canin superior se poate afirma:

 a) tratamentul poate fi reprezentat de o restaurarea fixă cu două elemente de agregare;
b) tratamentul poate fi reprezentat de o restaurarea mobilizabilă cu două elemente de
agregare;
c) se poate rezolva prin inserarea unui implant și protezarea acestuia;
d) autotransplantele de canin inclus cu sau fără transfixaţii nu depăşesc la tineri o
longevitate de 3– 4 ani;
e) dacă incisivul lateral este integru şi premolarii prezintă leziuni carioase sau obturaţii,
se va confecţiona o restaurare cu două elemente de agregare pe ambii premolari şi cu o extensie

mezială. Răspuns corect: a,c,d,e.

58. Restaurările protetice fixe prezintă următoarele caracteristici:
a) sunt proteze parţiale elastice , nedeformabile cu o rezistenţă remarcabilă la îndoire,
rupere şi uzură;
b) realizarea lor incumbă colaborarea medicului cu laboratorul de tehnică dentară;
transmit presiunile
masticatorii de la nivelul suprafeţelor lor ocluzale prin intermediul dinţilor stâlpi (dento–
parodontal) osului alveolar;
c) volumul lor este mai mic sau cel puţin egal cu cel al dinţilor naturali;
d) designul suprafeţelor lor axiale şi ocluzale ca şi axele lor de inserţie corespund de cele mai
multe ori cu cele ale dinţilor pe care se sprijină şi /sau îi înlocuiesc;
e) sunt fixate la dinţii stâlpi prin cimentare, lipire, înşurubare (cele demontabile), sau doar prin
fricţiune (culisare, telescopare etc. cele
mobilizabile), ceea ce le conferă o stabilitate remarcabilă în timp.

Răspuns corect: b,c,

A.Coroana dintelui şi restaurarea nu sunt dependente de rezistenţa structurilor dentare.

Răspuns corect a)

103. *Care din următoarele afirmaţii legate de indicaţiile incrustaţiilor nu este adevărată?
A. Incrustaţiile sunt indicate în restaurarea morfologiei şi funcţiei dinţilor care au suferit leziuni
coronare prin carie sau fracturi;
B. Incrustaţiile sunt indicate ca şi şine fixe de imobilizare în parodontite marginale;

c. Incrustaţiile sunt indicate ca elemente de agregare ale restaurărilor fixe în cazul edentaţiilor
extinse;
d. Incrustaţiile sunt indicate în edentaţiile parţiale întinse, restaurate cu proteze mobilizabile
scheletate, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de sprijin şi stabilitate;
e. Incrustaţiile sunt indicate în leziuni carioase multiple pe aceeaşi hemiarcadă, când pe baza unei
singure amprente se realizează toate incrustaţiile.
Răspuns corect c)

104. *Inlay-urile nu sunt indicate în următoarele situaţii:

A. Leziuni cariate mici sau moderate;
B. Leziuni carioase mari cu margini de smalţ nesusţinute;
C. În cazul dinţilor cu tratament endodontic la care cavitatea de acces a compromis
rezistenţa şi prognosticul dintelui;
D. În cazurile în care dinţii antagonişti sunt restauraţi cu ceramică;
E. În cazul parafuncţiilor şi a uzurilor dentare exagerate.
 Răspuns corect e)

105. *Dezavantajele inlay- urilor ceramice sunt:

A. Adaptare marginală scăzută;
B. Rezistenţă scăzută la uzură;
C. Necesită echipamente speciale;
D. Nu uzează arcada antagonistă;
E. Nu sunt radioopace. Răspuns corect c)

106. Indicaţiile faţetelor sunt reprezentate de:

A. Prezenţa de fisuri amelare ;
B. Anomalii de formă;
C. Distrofii dentare de pe faţa vestibulară;
D. Închideri de diasteme
E. Prezenţa unor obturaţii coronare
A. Nu păstrează o mare parte din particularităţile estetice ale dintelui natural;
B. Nu necesită preparaţii intempestive;
C. Permit verificarea ulterioară a vitalităţii pulpare;
D. Limitele marginale ale coroanei nu sunt plasate în zone de autocurăţire;

Răspuns corect a), b), c), d)

107. Contraindicaţiile faţetelor dentare sunt reprezentate de:

A. Predispoziţie la carii dentare;
B. Igienă bucală defectuoasă sau inexistentă
C. Dinţi cu discromii
D. Bruxism;
E. Anomalii de formă; Răspuns corect a), b), d)

108. Dezavantajele faţetelor de compozit sunt:

A. Modificări cromatice atât la marginea gingivală, cât şi în restul zonei de închidere
marginală;
B. Fracturi la nivelul marginii gingivale;
C. Posibilitatea deslipirii faţetelor când preparaţia constă în mai mult de 50% suprafeţe
de dentină;
D. Posibilitatea deslipirii faţetelor când preparaţia constă în mai mult de 40% suprafeţe
de dentină;
E. Uneori apar modificări cromatice ale faţetei însăşi.
Răspuns corect a), c), e)

120. Coroanele parţiale cu şanţuri, puţuri şi trepte de retenţie:

A. Prezintă cel mai bun mecanism de retenţie;
B. Adaptarea pe bont în cursul fixării se face cu mai multă uşurinţă, deoarece nu apare
efectul hidraulic ca la coroana totală;
C. Marginile coroanei parţiale nu se găsesc în zone vizibile;
D. Marginile coroanei parţiale se găsesc în vecinătatea şanţului gingival reducându-se
riscul iritaţiei parodontale Răspuns corect a), b), c)
59. Referitor la edentaţie de incisiv central superior:
a) soluţia tradiţională este o restaurare fixă cu două elemente de agregare pe incisivul
central de pe
hemiarcada opusă şi pe incisivul lateral de pe partea edentaţiei cu un
intermedi ar;
b) se poate apela la o punte adezivă sau la inserarea unui implant;
c) unii autori susțin că o punte adezivă care se sprijină pe mai mult de doi dinţi,
cumobilităţi diferite este sortită eşecului;
d) este aproape inserarea unui implant și protezarea acestuia;
A. autotransplantele de canin inclus cu sau fără transfixaţii nu depăşesc la tineri o
longevitate de 3– 4 ani;
B. dacă incisivul lateral este integru şi premolarii prezintă leziuni carioase sau
obturaţii, se va confecţiona o restaurare cu două elemente de agregare pe
ambii premolari şi cu o extensie

Răspuns corect: a,c,d,e.

103. Restaurările protetice fixe prezintă următoarele caracteristici:

A. sunt proteze parţiale elastice , nedeformabile cu o rezistenţă remarcabilă la îndoire,
rupere şi uzură;
B. realizarea lor incumbă colaborarea medicului cu laboratorul de tehnică dentară transmit
presiunile masticatorii de la nivelul suprafeţelor lor ocluzale prin intermediul dinţilor stâlpi
(dento– parodontal) osului alveolar;
C. volumul lor este mai mic sau cel puţin egal cu cel al dinţilor naturali;
D. designul suprafeţelor lor axiale şi ocluzale ca şi axele lor de inserţie corespund de cele mai
multe ori cu cele ale dinţilor pe care se sprijină şi /sau îi înlocuiesc;
E. sunt fixate la dinţii stâlpi prin cimentare, lipire, înşurubare (cele demontabile), sau doar prin
fricţiune (culisare, telescopare etc. cele mobilizabile), ceea ce le conferă o
stabilitate remarcabilă în timp.
Răspuns corect: b,c,d,e.

121. Avantajele montarii modelelor in articulator sunt:

A. Reduce participarea pacientului;
B. Permite o vizualizare mai buna;
C. Ofera o baza solida pe care protezele sa alunece;
D. Marcajele cu hartie de articulatie in absenta salivei sunt mai precise;
E. Corectarea ocluziei se efectueaza in absenta pacientului;
R: a,b,d,e

122. Evaluarea mentinerii si stabilitatii protezelor dentare presupune:

A. La maxilar, verificarea succiuni dupa inserarea protezelor;
B. Slefuiri selective;
C. Verificarea zonei Ah prin presiuni oro-vestibulare aplicate pe incisivii superiori, cu
scop dislocant;
D. Aplicarea de ceara pe marginile protezei;
E. Verificarea raporturilor ocluzale prin montarea modelelor in articulator;
R: a,c
140. Atunci când se elaborează un plan de tratament, specialistul trebuie să ţină cont de cel
puţin trei deziderate:
A. pentru fiecare procedură sau variantă terapeutică trebuie să dispunem de o bază
tehnico– materială adecvată;
B. se poate realiza doar pe baza unei radiografi panoramice;
C. se poate realiza fără să se țină cont de doleanțele pacientului.
D. tratamentul să fie cât mai simplu şi concomitent eficient;
E. terapia trebuie să fie adaptată atât la condiţiile biologice, mecanice şi financiare) cât şi
la disponibilitatea pacientului pentru tratament.
Răspuns corect: a,d,e.

141. Orice plan de tratament al unei edentaţii trebuie să cuprindă după KÖRBER:
A. Care este întinderea şi topografia breşelor edentate?
B. Integritatea sau lipsa de integritate a reliefului ocluzal?
C. Rapoartele ocluzale sunt fiziologice sau nu?
D. Funcţia neuro–musculară este normală sau perturbată?
E. Care este disponibilitatea financiară a pacientului?
Răspuns corect: a,b,c,d.

142. Eduard Kennedy a împărţit edentaţiile în patru clase, după cum urmează:
A. Clasa I. cuprinde arcadele edentate termino–terminal, deci breşele edentate sunt
mărginite, bilateral, doar mezial de dinţi;
B. Clasa I. cuprinde arcadele cu edentaţie terminală unilaterală , deci edentaţia este
limitată doar mezial de dinţi dar pe o singură hemiarcadă;
C. Clasa III cuprinde arcadele cu edentaţii laterale intercalate uni– sau bilateral, limitate
atât mezial, cât şi distal de dinţi;
D. Clasa II cuprinde arcadele cu edentaţii laterale intercalate uni– sau bilateral, limitate
atât mezial, cât şi distal de dinţi;
E. Clasa IV cuprinde arcadele cu edentaţie în zona frontală, mărginite doar distal de
dinţi.
Răspuns corect: a,c,e.

143. În alegerea dinţilor stâlpi trebuie să respectăm o anumită schema, care sa aibă în considerare:
A. statusul coroanelor dentare;
B. morfologia radiculară;
C. statusul endodontal;
D. implantarea dinţilor;
E. resturile radiculare.
Răspuns corect: a,b,c,d.

144. Referitor la raportul coroană– rădăcină clinică care se modifică în funcţie de vârstă este
adevărat că:
A. creşterea raportului coroană– rădăcină clinică odată cu înaintarea în vârstă se datorează
în mai mare măsură îmbătrînirii, şi mai puțin efectului cumulat al agresiunilor de
diverse tipuri;
B. localizarea marginii gingivale la copii este la nivelul smalţului, coroana clinică fiind
mai mică decât cea anatomică;
C. la adultul tânăr gingia este ataşată în vecinătatea joncţiunii smalţ– cement
D. la maturitate se produce o uşoară retracţie gingivală şi apare uzura ocluzală
localizată la nivelul smalţului şi uneori a dentinei mărindu–se totuşi raportul coroană-
radacină clinică;
E. la pacientul de vârsta a treia uzura coronară este decelabilă, în unele cazuri chiar
marcată, iar retracţia gingivală este mai accentuată;
Răspuns corect: b,c,d,e.

145. Gingivita şi parodontita adultului trebuiesc eliminate înaintea începerii procedeelor de

 restaurare deoarece :
A. inflamaţia parodonţiului reduce capacitatea dinţilor stâlpi de a răspunde în mod
corespunzător necesităţilor funcţionale pe care trebuie să le îndeplinească;
B. restaurările proiectate pentru dinţi cu parodonţiul afectat înainte de efectuarea terapiei
parodontale pot induce tensiuni şi presiuni nocive asupra parodonţiului tratat;
consecutivă tratamentului parodontal.
C. mobilitatea dentară şi durerea nu interferează cu masticaţia şi alte funcţii ale dinţilorrestauraţi;
D. pentru o localizare corespunzătoare a marginilor viitoarei restaurări protetice, poziţia şanţului
gingival sănătos trebuie stabilită înaintea preparării dintelui ;
E. marginile restaurărilor situate subgingival în prezenţa unei gingii inflamate vor fi expuse când
se produce retracţia gingivală

Răspuns corect: a,b,d.

146. Evaluarea stării de sănătate parodontală se realizează în cursul examenului clinic iniţial şi
examenului radiografic, astfel:
A. la nivel gingival se evaluează: culoarea gingiei, textura suprafeţei ocluzale, tendinţa la
hemoragie, conturul

147. Mobilitatea patologică a dinţilor afectaţi parodontal trebuie diferenţiată de mobilitatea

crescută care însoţeşte unele stări fiziologice sau patologice ale organismului sau din sfera
dento–maxilară, astfel:
A. mobilitatea fiziologică crescută din timpul sarcinii, datorită relaxineiluteinice;
B. mobilitatea fiziologică crescută din cursul erupţiei dentare datorită formării
incomplete a rădăcinii ;
C. mobilitatea dentară din cursul afecţiunilor parodonţiului periapical, datorită
inflamaţiei acute a ţesuturilor perapicale;
D. mobilitatea crescută a dinţilor stâlpi de punte sau ancoraţi de croşete cu epuizare
parodontală datorită suprasolicitărilor funcţionale;
E. mobilitatea fiziologică din insuficienţa parodontală. Răspuns corect: a,b,c,d.

148. Mobilitatea patologică poate fi determinată de:

A. insuficienţa parodontală ( reducerea suportului parodontal ligamentar şi osos);
B. procese de distrucţie desmo– osoasă prin extinderea inflamaţiilor gingivale la suportul
osos şi ligamentar;
C. modificări fizico–chimice locale datorită utilizării contraceptivelor orale sau a altor terapii cu
hormoni;
D. procese patologice la nivelul osului alveolar (osteomielite, tumori, traumatisme etc.)
E. ocluzie atraumatică care generează procese de liză desmo– osoasă; Răspuns corect: a,b,c,d.

149. Anumite stări de mobilitate tranzitorie sunt grupate în aşa zisele mobilităţi iatrogene:
A. dinţi vecini cu o extracţie laborioasă;
B. dinţi supuşi unor intervenţii de chirurugie parodontală şi periapcală;
C. dinţi supuşi unor terapii ortodontice;
D. dinții cu discromii marcate.
E. dinții fără suport osos;
Răspuns corect:
a,b,c.

150. Mobilitatea patologică poate fi determinată de:

A. bruxismul;
B. boli metabolice între care diabetul ocupă un rol principal;
C. insuficienţa parodontală ( reducerea suportului parodontal ligamentar şi osos);
 D. procese de distrucţie carioasă prin extinderea inflamaţiilor gingivale la suportul osos şi
ligamentar
E. ocluzie traumatică care generează procese de liză desmo–osoasă.
Răspuns corect: a,b,c,e.

151. Mobilitatea dentară reversibilă poate fi:

A. Mobilitatea dentară de cauză protetică;
B. Mobilitatea dentară de origine inflamatorie;
C. Mobilitatea de origine ocluzală;
D. Mobilitatea de origine parodontală;
E. Mobilitatea de cauză carioasă.
Răspuns corect: a,b,c.

152. Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :

A. contur nedelimitat al ţesuturilor dure dentare;
B. continuitatea septului osos alveolar;
C. sept osos interradicular compact
D. compacta osoasă alveolară continuă;
E. spaţiu periodontal cu radiotransparenţă neuniformă;
Răspuns corect: b,c,d,e

153. Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :

A. structură uniformă a spongioasei prin proiecţia spaţiilor medulare şi a trabeculelor
osoase;
B. linie de proiecţie continuă în zona apicală a spaţiului periodontal şi a compactei osoase
alveolare;
C. cameră pulpară cu radiotransparenţă uniformă.
D. sept osos interradicular absent;
E. contur întrerupt al ţesuturilor dure dentare. Răspuns corect: a,b,c.

154. Defectele angulare se clasifică în funcţie de numărul de pereţi osoşi:

A. hemisepturi care apar cel mai frecvent pe suprafaţa distală a rădăcinilor molarilor;
B. cratere interdentare – mărginite de două suprafeţe dentare şi două suprafeţe osoase;
C. defecte intra–osoase – mărginite de o suprafaţă dentară şi trei suprafeţe osoase;
D. defecte osoase combinate – când numărul pereţilor din zona apicală este mai mare
decât numărul pereţilor dinspre ocluzal;
E. cratere interdentare – mărginite de o suprafață dentară şi o suprafață osoasă;
Răspuns corect: a,b,c,d.

155. În plan orizontal există patru grade de afectare a furcaţiei:

A. Gradul I–leziune incipientă-uşoară alveoliză în zona furcaţiei, septul interradicular este aproape
intact,defectul cuprinde mai puţin de 1/3 din spaţiul interradicular în sens vestibulo– oral;
B. Gradul II– leziune parţială– alveoliză mai avansată, leziunea depăşeşte 1/3 din spaţiul
interradicular în sens vestibulo– oral, sonda pătrunde interradicular dar nu ajunge pe faţa
opusă;
C. Gradul III– leziune completă în care osul interradicular lipseşte furcaţia fiind acoperită vestibular
şi oral de ţesut gingival fără însă a putea fi observată clinic. Sonda parodontală pătrunde dintr– o
parte în cealaltă a spaţiului interradicular;
D. Gradul IV– osul interradicular este complet distrus, deschiderea furcaţiei fiind vizibilă clinic;

Răspuns corect: a,b,c,d.

156. Referitor la edentaţie de premolar prim superior, se poate afirma:

A. dezavantajul ei major este prepararea caninului;
 B. coroana mixtă şi în general coroanele de înveliş riscă apariţia unor tulburări estetice;

159. Referitor la edentaţia de molar prim permanent superior se poate afirma:

A. poate fi considerată urgenţă stomatologică;
B. expectativa bazată pe capacitatea de adaptare a organismului tânăr trebuie abandonată;
C. protezarea fixă a edentaţiei de molar prim permanent superior previne tulburările
ocluzale, parodontale şi articulare care apar aproape constant şi inevitabil în timp;
D. amplitudinea deplasării dinţilor limitrofi breşei este cu atât mai mare cu cât a avut loc
la o vârstă mai mica;
E. daca edentatia a survenit in copilarie bresa nu se va inchide prin migrarea dintilor
limitrof

104. Referitor la edentaţie de incisiv central superior:

A. soluţia tradiţională este o restaurare fixă cu două elemente de agregare pe incisivul
central de pe hemiarcada opusă şi pe incisivul lateral de pe partea edentaţiei cu un intermediar;
B. se poate apela la o punte adezivă sau la inserarea unui implant;
C. unii autori susțin că o punte adezivă care se sprijină pe mai mult de doi dinţi, cu
mobilităţi diferite este sortită eşecului;
D. este aproape imposibil de protezat;
E. se încadrează în clasa a I-a Kennedy.
Răspuns corect: a,b,c.

105. Referitor la edentaţia de canin superior se poate afirma:

A. tratamentul poate fi reprezentat de o restaurarea fixă cu două elemente de agregare;
B. tratamentul poate fi reprezentat de o restaurarea mobilizabilă cu două elemente de
agregare;

VARIANTA 2

1. Potrivit terminologiei scolii franceze urmatoarele afirmatii sunt false:

a) Protezele fixe erau denumite adjunct
b) Protezele mobilizabile erau denumite conjuncte
c) Protezele fixe erau denumite conjuncte
d) Protezele mobilizabile erau denumite interimare
e) Pentru protezele conjuncte primare unitare se utilizeaza, in tara noastra, termenul de proteza
partial fixa (punte dentara)

1. Pentru termenul de microproteza se mai folosesc urmatorii termeni:

a) Elemente de agregare – constituite din unul sau mai multi dinti artificiali, care inlocuiesc dintii
naturali lipsa si refac continuitatea arcadei intrerupte
b) Conector – portiunea protezei care uneste elementele de agregare cu intermediarii Elemente de
agregare – componenta protezei partiale mobilizabile care se agrega la stalp si de care se fixeaza
si/sau se continua cu intermediarii
c) Conector – component protezei partiale fixe care se agrega in stalp si de care se fixeaza si/sau se

4. Solidarizarea restaurarilor unitare la tesuturile dure ale dintelui sau la stalpii implantelor se
poate face cu ajutorul urmatoarelor metode:
a) Mecanic, prin insurubare
b) Mecanic, prin frictiune
c) Fixare, prin cimentare
d) Fixare, prin pivoturi
e) Fixare, prin sigilare
2. Fatetele de uzura apar de cele mai multe ori in urmatoarele situatii:
 a) In mediotruzie pep anta distala a cuspizilor palatinali superiori
b) In lateropulsie pep anta meziala a versantului intern al cuspizilor vestibulari superiori
c) In retropulsie pe panta meziala a versantului intern al cuspizilor vestibulari superiori
d) In retropulsie pe panta meziala a versantului intern al cuspizilor palatinali superiori
e) In retropulsie pe panta meziala a versantului extern al cuspizilor palatinali superiori
3. In functie de compozitie, masele ceramic pentru incrustatii se clasifica in:
a. Ceramica feldspatica – cu continut crescut de leucit
b. Ceramica aluminoasa – Dicor ( pe baza de tetrafluorosilicat)
c. Ceramica sticloasa ( vitroceramica) – Cerapearl ( pe baza de apatita )
d. Ceramica aluminoasa– 85% continut in alumina ( In Ceram)
A) 40% continut in alumina ( Mc Lean )
b) 65% continut in alumina ( Cerestore )
c) 85% continut in alumina ( In Ceram )
d) 65% continut in alumina ( In Ceram )

e) 40% continut in alumina

49. Protezele fixe se pot realize prin urmatoarele tehnologii traditionale:
a) Sinterizare
b) Galvanizare
c) Injectare
d) Polimerizare liniara la rece si presiune
e) Ambutisare

1.Zirconia se poate prezenta sub urmatoarele faze cristalografice:

A. Faza tetragonala, la temperatura camerei pana la 1100°C (peste 1100)
B. Faza cubica, la temperatura camerei pana la 1100°C
C. Faza monociclica, la temperatura camerei pana la 1100°C
D. Faza cubica, la temperaturi intre 1100°C si 2300°C (trebuia tetragonala)
E. Faza cubica, la temperaturi mai mari de 2300°C

2. Restaurarile din zirconia:

A. Se decontamineaza de saliva cu acid fosforic
B. Se sableaza
C. Nu pot fi cimentate adeziv
D. Nu se gravează acid
E. Se graveaza acid

3. * Grosimea ideala a stratului de ciment utilizat in fixarea restaurarilor protetice fixe este de:
A. 40-400 microm
B. 50-300 microm
C. 25-200 microm
D. 15-110 microm
E. 30-300 microm

4. Metoda pozitionarii autoghidate mandibulare este definita prin urmatoarele tehnici:

A. Tehnica cu separatorul ocluzal
B. Tehnica cu un deget
C. Tehnica cu localizatorul tehnic
D. Tehnica cu rigla curba progresiva
E. Tehnica jig-ului universal

5. Care dintre afirmatiile referitoare la etapele fixarii unei restaurari protetice realizate din IPS
Empress sunt adevarate?
A. Pe intradosul restaurarii se aplica silanul dupa gravajul acid
B. Se graveaza intradosul restaurarii cu acid florhidric (sol 4,9%) timp de 20s
C. Se silanizeaza suprafetele dentare timp de 10 secunde si se aplica adezivul
D. Se graveaza suprafetele dentare cu acid fosforic 37% timp de 30-60s pentru smalt si 10-15s
pentru dentina
E.Se graveaza intradosul restaurarii cu acid clorhidric (sol 4,9%) timp de 60s

6. Legat de amprenta digitala, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Curba de invatare este facila
B. Confortul pacientului este sporit
C. Nu permite evaluarea in timp real a structurilor orale
D. Echipamentele necesita updatari frecvente
E. Elimina riscul infectiilor incrucisate

7. Valoarea biomecanica a dintilor stalpi este influentata de urmatoarele:

A. Boli generative
B. Varsta pacientului
C. Pozitia dintilor
D. Vitalitatea dintilor
E. Pretentiile estetice

8. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de clasificarea lui Siebert a crestelor edentate partial
sunt
false: 2
A. Clasa III semnifica pastrarea latimii si inaltimii crestei edentate
B. Clasa II semnifica pierdere in latime a crestei edentate, cu pastrarea inaltimii
C. Clasa I semnifica pierdere in latime a crestei edentate, cu pastrarea inaltimii
D. Clasa II semnifica pierdere in inaltime a crestei edentate, cu pastrarea latimii
E. Clasa IV reprezinta o creasta edentata cu un minim de modificare in orice sens

9. Polieterii prezinta urmatoarele caracteristici:

A. Necesita amprentare in lingura individuala
B. Au elasticitate crescuta
C. Au un grad de hidrofobie mai ridicat
D. Nu permit turnarea mai multor modele
E. Sunt hidrofili

10. Mobilitatea dentara patologica reversibila poate avea urmatoarele cauze:

A. Sarcina
B. Restaurare protetica necorespunzatoare
C. Traumatism ocluzal
D. Insuficienta parodontala
E. Inflamatii pulpare

11. Cerintele unui ciment ideal utilizat pentr ucimentarea restaurarilor protetice utilizate in
practica
curenta sunt:
A. Anticariogenitate
B. Radiotransparenta
C. Biocompatibilitate
D. Sigilare a interfetelor
E. Vascozitate si grosimea peliculei

12. Valoarea functionala a dintilor stalpi depinde de urmatoarele:

A. Integritatea reliefului ocluzal
B. Aria radiculara utila
C. Obiceiuri vicioase
D. Ocluzia dentara
E. Vitalitatea dintilor

13. Motivele pentru care se opteaza pentru RPF cu 3 stalpi, dintre care 2 la o extremitate sunt:
A. Cresterea rezistentei restaurarii protetice. Retentiei
B. Marirea ariei de suport parodontal
C. Cresterea stabilitatii
D. Imobilizarea unor dinti cu implantare deficitara
E. Imbunatatirea functiilor

14. Ghidajul de grup se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. Permite dezocluzia dintilor de pe parte nelucratoare
B. Este realizat de canini, premolari si molarii de pe partea lucratoare
C. Apare in cadrul miscarii de propulsie
D. Este realizat de caninii si premolarii de parte nelucratoare
E. Implicarea caninului semnifica o interferenta

15. Referitor la clasificarea ACP a edentatiilor partiale, urmatoarele afirmatii legate de clasa a
III-a
sunt corecte:
A. Dintii stalpi prezinta un prognostic rezervat
B. Arcadele sunt sever afectate de edentatie-orice bresa edentata sau asociere de brese care
solicita complianta terapeutica sporita din partea pacientului
C. Raporturile interarcadice si intermaxilare sunt de clasa a II-a
D. Raporturile interarcadice si intermaxilare sunt de clasa a III-a
E. Arcadele sunt substantial afectate de edentatie -orice bresa laterala, maxilara sau mandibulara
de cel putin 3 dinti sau care cuprinde 2 molari

16. Corelatiile mai frecvente dintre punctele musculare sensibile si fatetele de bruxism sunt:
A. Muschiul pterigoidian medial
B. Marginea posterioara a maseterului
C. Pantecele posterior al digastricului
D. Muschiul pterigoidian lateral
E. Pantecele anterior al digastricului

Corelaţiile mai frecvente dintre punctele musculare sensibile şi faţetele de bruxism sunt:
- marginea anterioară a muşchiului temporal şi tendonul temporalului (contacte
premature în apropierea PIM)
- marginea anterioară a maseterului (interferenţe ocluzale lucrătoare m lateralitate)
- muşchiul pterigoidian lateral ( interferenţe ocluzale nelucrâtoare pe canin, premolar şi
dinţii laterali, m lateralitate şi m propulsie)
- pântecele posterior al digastriculuî ( mterfercnţe ocluzale pe faţete de retruzie)

17. Indicele D, propus de Marti Helkimo, se bazeaza pe analiza urmatoarelor grupe de

simptome:
A. Diminuarea amplitudinii de deschidere a cavitatii bucale
B. Bruxism
C. Modificari ale functiei ATM
D. Durere la palparea muschilor mobilizatori
E. Sialoree

Disfunctie ATM indicelui D, propus de Marti Helkimo:

1. diminuarea libertăţii de mişcare a mandibulei;
2. modificări ale funcţiei ATM;
3. durere în cursul efectuării mişcărilor mandibulei;
4. durere la palparea muşchilor mobilizatori;
5. durere la palparea ATM.

18. Urmatoarele afirmatii referitoare la gradul de vizibilitate al dintilor sunt adevarate: 3

A. Daca gradul de vizibilitate al dintilor este de 3-4 mm si se constata ca dintii sunt prea scurti,
atunci aceasta se va realiza prin alungirea muchiei incizale
B. Daca gradul de vizibilitate al dintilor in repaus este insuficient, dar lungimea incisivilor,
mobilitatea buzelor sunt normale si in timpul surasului dintii nu sunt etalati corespunzator,
aceasta evidenteaza ca este o dimensiune verticala insuficienta
C. Daca pacientul prezinta o vizibilitate inadecvata sau excesiva a dintilor in timpul zambetului,
atunci cei trei parametrii respectiv pozitia statica si dinamica a buzei precum si lungimea
buzei sunt factori cr.. determinanti in timpul tratamentului
D. Daca pacientul evidentiaza in zambet mai mult de 4 mm din centralul maxilar in repaus, iar
dintii trebuie alungiti, atunci este necesar sa se faca coronoplastie (alungire chirurgicala a
coroanei clinice)
E. Daca in repaus se evidenteaza prea mult din incisivii superiori, mobilitatea buzei este
normala, la fel si lungimea buzelor, iar in zambet se evidenteaza mai mult de 3 mm din
marginea gingivala, se impune instituirea unui tratament chirurgical ortognatic

19. Retentia macro-micromecanica a RPF la bonturile dentare: 2

A. Peretii cavitatii sun preparati divergenti spre baza cavitatii
B. Presupune divergenta de 6-10° a peretilor cavitatilor in cazul incrustatiilor intratisulare
C. Este asigurata de design-ul preparatiei dentare
D. Se realizeaza prin frictiune
E. Se datoreaza fortelor de frecare care apar la nivelul a cel putin trei suprafete dentare

Retenţia macromecanică obţinutâ geometric, prin design (peretii cavitatii prep divergenti
spre
baza)

Retenţia micromecanică + fizico-chimica prin gravaj.

20.*Spatiul dintre baza intermediarilor suspendati si coama crestei trebuie sa fie de cel putin:
A. 2,5 mm
B. 3,5 mm
C. 1 mm
D. 3 mm
E. 2 mm

21. *Starea martensitica a zirconiei se poate obtine din:

A. Mangan
B. Indiu
C. Yterbiu
D. Taliu
E. Ceriu

22. Avantajele protezei provizorii se refera la:

A. Timpul de lucru suplimentar
B. Costuri mai reduse
C. Perfectionarea planului de tratament
D. Educarea pentru mentinerea unei igiene orale corespunzatoare
E. Facilitarea comunicarii cu laboratorul de tehnica dentara

23. Cimenturile rasinice total-etch:

A. Adeziunea la structurile dentare este …
B. Sunt usor de folosit
C. Asigura cea mai buna adeziune ciment - dinte
D. Implica cei mai multi pasi
E. Folosest un primer autodemineralizant

24. Atunci cand se alege culoarea finala a unei restaurari se iau in considerare urmatoarele
aspecte. 2:
A. La pacientii tineri, culoarea are o valoare tenta albicioasa
B. La pacientii tineri, luminozitatea restaurarii este crescuta
C. Cu varsta, dentina devine mai vizibila prin smaltul subtiat de smalt
D. Precizia unui colorimetru este superioara spectofotometrului? Nu
E. Determinarea culorii cu spectofotometrie. : Intensitatea luminii
25. Comportamentul la oboseala a RPF este:
A. Punctul de aplicare al fortelor
B. Igiena orala a pacientului
C. Designul restaurarii protetice
D. pH-ul salivar
E. Morfologia tesuturilor moi adiacente

1. biomaterialele utilizate în refacerea stâlpilor (dacâ procedeul a fost necesar), a elementelor de

agregare şi a intermediarilor precum şi in fixarea lor;
2. designulRPF;
3. parametrii forţelor (intensitate, punct de aplicare, direcţie, numărul ciclurilor de solicitare)

26. Posibilitatile de restaurare protetica in edentatia partiala depind de: 3

A. Configuratia breselor
B. Latime bresei edentate
C. Forma buzelor
D. Aliniamentul stalpilor
E. Conditii generale

27. In cazul tratamentului prin protezare provizorie fixa pluridentara, mentinerea unei igiene
corecte
implica:
A. Realizarea RPP cu un design corespunzator, care sa permita pacientului instituirea unui
program corect de igienizare, ce ulterior va fi continuat pentru igienizarea viitoarelor RPF
definitive
B. Restabilirea contactelor si raporturilor cu arcada antagonista
C. Pastrarea stopurilor ocluzale
D. Realizarea RPP cu ambrazuri deschise
E. Utilizarea materialelor ceramice cu aderenta redusa pentru placa bacteriana

28. Urmatoarele afirmatii despre restaurarea adeziva sunt false:

A. Dintii voluminosi reprezinta un avantaj
B. Este indicata in edentatia frontala bidentara
C. Este absolut contraindicata in zona de sprijin
D. Preparatiile pot modifica pozitiile dintilor stalpi
E. Nu este indicata pentru inlocuirea incisivilor in cazul…

29. Longevitatea si prognosticul restaurarilor integral ceramice sunt conditionate de diverse.

proprietati ale materialelor ceramice. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte?
A. Ceramicele mai opace sunt mai casante decat cele mai translucide
B. Zirconia lustruita foarte bine este mai abraziva pentru dintii antagonisti decat ceramica
conventionala
C. Restaurarile monolitice din zirconia cubica prezinta o mai buna transmisie a luminii decat
cele stratificate
D. Zirconia lustruita foarte bine este mai putin abraziva pentru dintii antagonisti decat zirconia
glazurata
E.Ceramicele feldspatice necesita sablare inainte de cimentare

30. *Cei mai valorosi dinti stalpi la maxilar sunt aceeasi cu cei inferiori, cu exceptia:
A. Molarului secund
B. Premolarului prim ??
C. Incisivului lateral
D. Incisivului central
E. Caninului

31. Unui pacient in varsta de 45 de ani ce prezinta uzuri marcate la nivelul grupului frontal
maxilar
dar cu DVO nemodificata i se realizeaza un mock-up diagnostic. Aceasta etapa presupune:
A. In prima sedinta se aplica compozitul la nivelul modelului diagnostic
B. Nu se utilizeaza un sistem adeziv
C. De obicei necesita 2 sedinte
D. Aplicarea compozitului la nivelul structurii dentare
E. Utilizarea unui sistem adeziv

32. * Aplicarea unei forte la nivelui unei extensii distale solicita dintii stalpi prin momente de:
A. Incovoiere
B. Compresiune
C. Torsiune
D. Uzura
E. Tractiune

33. Care dintre afirmatiile legate de disilicatul de litiu este falsa?

A. Prezinta o componenta sticloasa
B. Se preteaza pentru orice tip de restaurare pluridentara posterioara
C. Gravarea cu acid fluorhidric se face timp de 60s
D. Pe o preparatie retentiva impune obligatoriu cimentarea adeziva
E. Se preteaza pentru orice tip de restaurare unidentara frontala

34. * In cazul unui long centric, dintanta dintre RC si PIM variaza intre:
A. 1,2-1,8 mm
B. Niciun raspuns corect
C. 0,4-2,3 mm
D. 0,2-1,75 mm
E. 2,4-3,1 mm

35. Ce fel de material ceramic se indica in cazul bonturilor discromice … radiculare metalice:
A. Cermacica cu transluciditate mica si opacitate mare
B. Dioxid de zirconiu stratificat
C. Ceramica cu transluciditate mare si opacitate mica
D. Ceramica feldspatica
E. Dioxid de zirconiu monolitic

35. Unui pacient cu o edentatie maxilara cls a III-a mod 2 si una mandibulara cls a III-a mod 1 i
se
insera restaurari protetice peovizorii de lunga durata . Acestea au urmatoarele roluri:
A. Acoperirea zonei terminale a peeparatiei
B. Ghideaza contururile tisulare moi
C. Previn atrofia crestei reziduale
D. Mentinerea pe o durata de pana la 3-4 ani a DVO
E. Redreseaza axul bonturilor cu inclinare de peste 25°

36.Cresterea transluciditatii zirconiei a fost obtinuta astfel: 3

A. Cresterea semnificativa a dimensiunii gran … TZP
B. Prin cresterea temperaturii de sinterizare din laborator
C. Scaderea semnificativa a dimensiunii granulelor … TZP
D. Cresterea continutului structurii cubice
E. Prin adaugare de particule sticloase

37. * Care din urmatoarele afirmatii referitoare la adeziune este falsa?

A. Un monomer adeziv acid ce contine 10 MDP adera la ceramica pe baza de Zirconia
B. Pentru cresterea adeziunii este indicat sa se sableze cu particole de oxid de aluminiu cu
diametrul 60 um
C. Retentia ceramicii pe baza de zirconia depinde de abrazarea mecanica a suprafetei
D. Retentia ceramicii pe baza de zirconia scade prin …??
E. Zirconia este o ceramica policristalina, deci nu se graveaza prin metode Traditionale
39. In urma examinarii unui pacient au reiesit urmatoarele aspecte clinice: edentatie maxilara de
1.8,
1.6 si 2.4, 2.6, 2.8 asociata cu edentatie mandibulara de 3.6, 3.8 si 4.8, 4.7, 4.6, 4.4. Care din
urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
A. Dpdv al clasif ACP criteriul 1, pacientul se inscrie in clasa a III-a
B. Dpdv al clasif ACP, pacientul se imscrie in clasa a II-a
C. Dpdv al clasif KENNEDY, pacientul se inscrie la mandibula in clasa II cu o modificare
D. Dpdv al clasif KENNEDY, pacientul se inscrie la mandibula in clasa I cu 2 modificari
E. Dpdv al clasif KENNEDY, pacientul se inscrie la maxilar in clasa III cu 2 modificari

1.Avantajele fatetelor ceramice se refera la:

-stabilitate cromatica
-rezistenta la uzura
-economie de tesuturi dentare

2.Coroanele partiale pe dinti frontali au urmatoarele indicatii:

-coroana clinica robusta de lungime medie sau lunga
-suprafata vestibulara intacta care nu necesita modificarea conturului si e sustinuta de tesuturi
dur4e sanatoase

3.Referitor la coroana de invelis ceramica sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

-raspuns bun gingival chiar si pentru marginile subgingivale
-este usor mai conservatoare pt peretele vestibular

4.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre incrustatiile din rasini compozite realizate prin
tehnici indirecte sau semidirecte:
-asigura realizarea in conditii optime a ariei de contact
-asigura realizarea unei suprafete de contact functionale

5.*Sistemul DICOR are urmatoarea rezistenta flexurala:

-intre 120 si 130 MPa

6.Reducerea posibilitatilor de dislocare la una singura se realizeaza prin:

-eliminarea translatiei in sens VO se obtine prin prepararea unor prepararea unor pereti opozanti
externi sau interni
-eliminarea translatiei in sens MD se obtine prin prepararea unor pereti opozanti externi sau
interni
-eliminarea translatiei in sens MD prin prezenta unor planuri opozante permite o singura
posibilitate de dislocare ce poate fi suprimata prin cimentare

7.Principiile estetice comune tuturor preparatiilor sunt:

-suprafete ocluzale din ceramica
-grosime maxima a materialului de placare

8.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre terminatia gingivala din CHANFREIN:

-limita prepararii e definita
- Micile deficienţe ale închiderii marginale sunt compensate de forma în unghi ascuţit a liniei
terminale.
-(este indicat pt restaurarile integral ceramice)

9.*Ambalajele cu alginate se pastreaza bine in urmatoarele conditii:

-la o temperatura de 23 de grade C,pe cat posibil intr-o atmosfera de aer uscat

10.*In protetica fixa se impune ca detaliile de suprafata a preparatiilor dentare sa fie redate cu o
precizie de:
-cel putin 25 micrometri

11.Contraindicatiile fatetelor sunt urmatoarele:

-bruxism
-predispozitii la carii dentare

12.In compozitia pulberii de alginat intra:

-pamant diatomeic intre 74 si 78 la suta
-alginat de potasiu intre 10 si 12 la suta
-florura de sodiu intre 1,5 si 3 la suta

13.Retentia unei proteze fixe este conditionata de urmatorii factori:

-convergenta ocluzala a suprafetei axiale
-intensitatea fortelor care tind sa desprinda restaurarea
-tipul fixarii
Concentrarea de stress la interfata bont ciment restaurare

14.Prepararea pt coroana de invelis ceramica presupune:

-reducerea marginii incizale cu 1,5-2mm
-slefuirea fetei vestibulare obtinandu-se o reducere de 1mm

15.Coroanele partiale au urmatoarele caracteristici:

-agregarea lor fiind mai mult extratisulara.ele au fost cunoscute si sub numele de onlayuri
-Lasa libera cel putin o fata, deobicei cea vestib

16.Indicatiile coroanelor de invelis metalice in scop de refacere morfofunctionala si profilactice

sunt urmatoarele:
-in zonele de sprijin pe structuri dure dentare cu rezistenta scazuta la boala carioasa
-ca mijloc de preventie a cariilor secundare,circulare, de colet si multiple
Si pacienti daca lasa

17.Urmatoarele afirmatii referitoare la fatete sunt adevarate:

-fateta moderna totala inlocuieste smaltul disllocat de pe fata vestibulara si de pe fetele
proximale
-fateta vestibulara inlocuieste smaltul dislocat de pe fata vestibulara

18.Onlayurile se indica in urmatoarele cazuri:

-cand istmul reprezinta jumatate sau mai mult din dimensiunea orala
-leziuni coronare intinse cu cuspizi vestibulari si sau orali intacti

19.Indicatiile metodei de substitutie sunt urmatoarele:

-leziuni coronare intinse de etiologie carioasa sau traumatica
-discromii ca urmare a tratamentelor endodontice incorecte la care tehnicile de albire nu au
rezultate
-dinti stalpi scurti cu tratament endodontic

20.*Avantajele inlayurilor ceramice sunt:

-mentinerea sanatatii parodontale

21.Principiile biologice comune tuturor preparatiilor sunt:

-protectia parodontiului marginal
-integrarea ocluzala a restaurarii
-protectia psihicului

22.Principiile estetice comune tuturor preparatiilor sunt:

-grosimea maxima a materialului de placare