Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Incizia pentru crearea accesului in cazul rezectiei apicale este preferabil sa fie realizata cu:
A Forfecuta de plastie
B Bisturiu lama nr 10
C Bisturiu lama nr 11
D Bisturiu lama nr 15
E Oricare dintre acestea
3. La 5-6 ani, NU constitue semn de dezechilibru viitor in dezvoltarea ocluziei (dupa Stanciu,
Dorobat):
5. Dupa Bucur, palatul primar se formeaza intrauterin prin fuzionarea proeminentelor nazale
mediane, in saptamana:
A A 3-a
B A 4-a
1
C A 5-a
D A 7-a
E A 8-a
A Auriculotemporal
B Auricular mare
C Coarda timpanului
D Facial
E Plexul cervical superficial
7. Dupa Forna, functia de stabilizare a crosetelor turnate din structura protezei scheletate:
A Este functia prin care crosetul trebuie sa cuprinda mai mult de 180 de grade din circumferinta
dintelui
B Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale
C Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale
D Se datoreaza bratului retentiv al crosetului
E Depinde de gradul de retentivitate al dintelui stalp
A Dingman
B Converse
C Ernst
D Dufourmentel
E Kostecka
2
10. Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte care va fi folosit ca stalp intr-o protezare fixa
este:
A 2/3
B 1/1
C 3/2
D 1/2
E 2/1
12. In protezarea partiala mobilizabila, primul timp al analizei modelului la paralelograf este, dupa
Forna:
13. Care dintre urmatoarele baze propriu-zise este cea mai putin elastica (dupa Iliescu si Gafar):
14. Gingivita alergica, dupa clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti, se incadreaza la:
3
E Gingivite simptomatice din cursul unor boli sistemice
15. Bara linguala a unei proteze scheletate mandibulare are, dupa Forna, urmatoarele
caracteristici:
A Pleiodontia
B Atelectodontia
C Aplazia dentara
D Oligodontia
E Agenezia dentara
A Chiuretaj
B Extractie dentara
C Chimioterapie
D Radioterapie
E Rezectie osoasa extinsa si reconstructia defectelor restante
19. Dupa Bucur, chiuretajul periapical este contraindicat in cazul obturatiilor radiculare in exces:
A Recente
4
B Cu ciment iodoformat
C Cu ciment tip ZOE
D Cu glassionomeri
E Vechi
A 6-8 luni
B 18-24 luni
C 3 ani
D 4 ani
E 5 ani
A 45-50 min
B 90 min
C 100-110 min
D 120-130 min
E Peste 3 ore
5
24. Imaginea carcateristica, cu leziuni osteolitice centrale ale condilului ATM, tip “gaura de pumn”
apare in artrita:
A Actinomicotica
B Hiperuremica (gutoasa)
C Sifilitica
D Traumatica
E Reumatoida
A Marginatie leucocitara
B Microorganisme in canaliculele dentinare
C Prezenta vaselor sanguine dilatate
D Celule odontoblastice si fibroblasti cu volum redus
E Ribozomi si lizozomi in numar crescut
26. La sapaliga de detartraj, unghiul intre partea activa si partea pasiva este de:
A 70 grade
B 110 grade
C 90 grade
D 99-100 grade
E 45 grade
A Muschiul milohioidian
B Osul hioid
C Muschii genioglosi
D Muschii geniohioidieni
E Mucoasa bucala
28. Dupa Dumitriu, cel mai eficient efect de natura chimica al clorurii de zinc in concentratie de
30% este cel:
A Vasoconstrictor
B Astringent
C Cauterizant
D Vasodilatator
6
E Bacteriostatic
30. Care din urmatoarele proceduri NU se indica in planul de tratament al cariei dentare simple
(dupa Iliescu si Gafar):
A Tratamentul profilactic
B Inlocuirea restaurarilor existente
C Tratamentul abraziilor
D Restaurarea leziunilor incipiente
E Tratamentul cariilor radiculare fara cavitatie
A Aspartat-aminotransferaza
B Proteinaze neutre
C Metaboliti toxici ca β glucuronidaza
D Elastaze
E Enzima care hidrolizeaza Benzoyl-DL-arginine-naphtylamide
33. Pe imaginea ariei limita a cinematicii mandibulare in plan sagital, dupa Posselt (citat de Forna)
se pot recunoaste urmatoarele repere, CU EXCEPTIA:
7
A Pozitita de relatie centrica
B Pozitia de lateralitate maxima
C Pozitia de intercuspidare maxima
D Deschiderea maxima a gurii
E Pozitia cap la cap
35. Dupa Nance (citat de E. Ionescu), extractia dentara se impune cand “necesarul de spatiu” pe
arcada in vederea alinierii caninului inclus este mai mare de:
A 2 mm
B 4 mm
C 5 mm
D 6 mm
E 8 mm
36. Faza secundara de tratament in gingivitele si parodontitele marginale cuprinde mai multe
proceduri, CU EXCEPTIA:
A Proceduri chirurgicale
B Igienizarea efectuata de medic
C Restaurari odontale
D Restaurari protetice
E Tratament ortodontic
37. Referitor la stereotipurile dinamice de masticatie, urmatorul enunt este FALS (dupa Boboc):
8
38. Manifestarile sistemice apar la niveluri plasmatice ale lidocainei nelegate de peste:
A 2-3 µg/ml
B 6 µg/ml
C 10 µg/ml
D 15 µg/ml
E 8 µg/ml
40. Dupa Luca, urmatorul enunt referitor la rasina Bowen (bis-GMA) este FALS:
A Este un cianoacrilat
B Este un monomer metacrilic
C Este o molecula hibrid mare care seamana cu o rasina epoxidica
D Rezulta in urma reactiei dintre bis fenol A si glidico metaacrilat
E Este un lichid vascos, care trebuie diluat cu alti monomeri pentru a capata fluiditatea necesara
sigilarii
A Bonwill
B Boinyhard
C Ackers
D Kroll
E Soyer
9
A Ofera siguranta diagnostica maxima
B Aparatura necesara este la indemana oricarui serviciu
C Musculatura superficiala, in special maseterii, se abordeaza de obicei prin intermediul
electrozilor de suprafata
D Nu da diagnostice fals pozitive
E Nu da rezultate contradictorii
43. Selectarea lingurii standard pentru amprentarea preliminara in protezarea totala, trebuie sa
respecte urmatoarele criterii, MAI PUTIN UNUL:
44. Intre modificarile scheletale care apar in sindromul progenic NU se regaseste (dupa Stanciu,
Dorobat):
45. Dupa Stanciu, Dorobat, dintre factorii locali care pot interveni in geneza unei inocluzii verticale,
NU fac parte:
46. Semnul lui Quintero (citat de E. Ionescu), patognomic pentru incluzia caninului superior,
presupune:
10
C Vestibularizarea coroanei si mezio-vestibulo-rotatia incisivului lateral superior
D Mezio-palato-rotatia incisivului central superior, cu pastrarea pozitiei verticale
E Rotatia disto-vestibulara a incisivului lateral superior
48. Dupa Dimitriu, adancimea santului gingival, masurata clinic cu o sonda parodontala, variaza in
mod normal intre:
A 1-5 mm
B 2,5-4,5 mm
C 0,5-1,5 mm
D 1-3 mm
E 2-4 mm
49. In primele zile dupa aplicarea protezelor totale, ulceratiile sau inflamatia tesuturilor subiacente
se pot datora urmatoarelor cauze, CU EXCEPTIA:
A Supraextensia marginilor
B DVO prea mica
C Imprefectiuni ale bazei protezei
D DVO prea mare
E Contact prematur
50. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente, in stadiul endoosos, cuprinde
urmatoarele indicatii terapeutice, CU EXCEPTIA:
11
Intrebari complement multiplu:
51. Care dintre urmatoarele afirmatii privind rolul oligoelementelor in perturbarea matricei
organice a smaltului sunt ADEVARATE (dupa Iliescu si Gafar):
52. Zona periferica din granulomul simplu conjunctiv, din punct de vedere morfopatologic, se mai
numeste (dupa Iliescu si Gafar):
A Zona de stimulare
B Zona de iritatie
C Zona de incapsulare
D Zona exudativa
E Zona de necroza
53. Simptomele initiale ale toxicitatii induse de anestezic asupra SNC sunt:
A Marginea infraorbitara
B Muschiul ridicator al buzei superioare
C Tegument
D Muschiul ridicator al aripii nasului
E Osul maxilar
12
A Arcada inferioara se limiteaza la o zona fibroasa ingusta
B Dintii existenti sunt de cele mai multe ori simetrici, redusi de volum si atipici ca forma
C Dintii existenti au o dispozitie asimetrica, haotica, cu macrodontie compensatorie
D Crestele alveolare sunt reduse vestibulo-oral
E Baza mandibulara este hiperdezvoltata, ca fenomen compensator adaptativ pentru lipsa
procesului alveolar
56. Utilizarea adezivilor dentinari la obturatiile cu amalgam de argint, in locul lacului conventional
de copal, prezinta urmatoarele AVANTAJE:
57. Radioterapia postoperatorie dupa tumorile maligne parotidiene este necesara in cazul:
58. Dupa Glicman (citat de Forna), conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca, in general,
intermediarii unei punti sunt:
59. In dezvoltarea ocluziei dentare (dupa Stanciu, Dorobat), eruptia molarului I permanent aduce
schimbari dento-alveolare si dento-dentare importante:
13
D Eruptia prematura a molarului I pe maxilarul superior (fata de mandibula) conduce evolutia
catre o relatie dentara de clasa a III-a
E Are loc trecerea de la forma de semicerc a arcadei la cea parabolica
A Plaga sangereaza
B Pot aparea mai frecvent accidente de supradozare a anestezicului
C Poate aparea osteomielita
D Medicatia interactioneaza cu anestezicele
E Poate aparea o gingivostomatita ulceronecrotica
61. Factorii locali care ar putea contribui la aparitia unor stomatopatii protetice includ:
63. La controlul stabilitatii protezei totale maxilare, cauzele bascularii transversale pot fi:
64. Dintre tulburarile dentare care apar pe fondul distrofic individual al pacientului cu ocluzie
deschisa, fac parte (dupa Stanciu, Dorobat):
14
A Dintii Turner
B Dintii Hutchinson
C Molarii Moser
D Dimensiunea redusa a radacinilor dentare
E Concrescenta
65. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta totala se pune pe urmatoarele aspecte:
66. Scurtarea timpului de clearance al glucidelor este favorizate de (dupa Iliescu si Gafar):
67. Dupa Stanciu, Dorobat, dintre caracteristicile faciesului adenoidian fac parte:
A Euriprosopia
B Buza superioara subtire, palida, tractionata la comisuri
C Pometi accentuati prin mentinerea in tensiune a buccinatorului
D Profil convex, retrognatic
E Buza inferioara groasa, fisurata, rasfranta
68. Dupa Dumitriu, tratamentul afectarii de gradul al II-lea a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor
laterali cuprinde urmatoarele proceduri terapeutice:
A Premolarizare
B Amputatie radiculara
C Operatie cu lambou si terapie de aditie
D Combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata cu tehnicile de aditie
E Chiuretaj subgingival
15
69. Zonele de despovarare, unde baza protezei totale nu trebuie sa fie in contact intim cu mucoasa,
de regula sunt:
A Torusul mandibular
B Exostozele
C Zona de inchidere palatinala posterioara
D Creasta zigomatico-alveolara
E Gaura mentoniera
70. Dupa Dumitriu, lipsa contactului ocluzal se poate manifesta la nivelul parodontiului marginal
prin:
A Hipoglicemie
B Temperatura peste 38 de grade C
C Hipertensiune arteriala
D Temperatura sub 36 de grade C
E Tahipnee
73. Punctul de plecare pentru supuratiile spatiului bucal este reprezentat de dintii:
A Incisivii maxilari
B Premolari mandibulari
C Molari maxilari
D Molari mandibulari
E Canini mandibulari
16
74. Ganglionii cevicali situati de-a lungul venei jugulare interne fac parte din nivelurile:
AI
B II a
C II b
D III
E IV b
76. Dupa E. Ionescu, anodontia totala si subtotala constituie un semn patognomonic in cadrul unor
boli sistemice cu interesare organica complexa ecto-mezodermala, cum ar fi:
A Sindromul Miculiez
B Sindromul Patau
C Displazia dento-faciala
D Sindromul Down
E Sindromul oro-digito-facial
77. Dupa Bjork (citat de Stanciu, Dorobat), sunt semne teleradiografice de rotatie posterioara:
78. Care dintre urmatoarele forme de tumori au o invazie perinervoasa bine cunoscuta?
17
C Carcinomul spinocelular
D Sarcomul
E Tumora epidermoida
79. Gravarea modelului functional maxilar, pentru realizarea inchiderii palatinale posterioare,
trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
18
81. In contextul mecanismelor masticatiei, incizia alimentelor (dupa Boboc):
82. Prin compararatie cu alaptarea la san, alimentarea artificiala prezinta unele inconveniente
(dupa Boboc):
A Aerofagie
B Cresterea secretiei salivare
C Travaliul muscular suplimentar determina propulsia exagerata a mandibulei
D Copilul evita sa faca miscari de propulsie
E Se reduce secretia salivara
83. Care dintre urmatoarele afirmatii (dupa Dumitriu), referitoare la metoda FONES de periaj
sunt ADEVARATE:
A Peria de consistenta moale spre tare se aplica sub un unghi de 45 de grade fata de axul
longitudinal al dintelui, cu portiunea terminala spre ocluzal
B Peria executa miscari viguroase, ample, circulare
C Este indicata la copii, ca mijloc de insusire a tehnicii de periaj, care ulterior va fi corectata cu
metoda consacrata
D Indeparteaza placa bacteriana din zonele unde concentrarea sa este maxima
E Este indicata pentru igienizarea zonelor gingivale in curs de vindecare, dupa gingivectomie
A Trismus moderat
B Trismus marcat
C Devierea mentonului de partea sanatoasa
D Devierea mentonului de partea afectata
E Articulatie sensibila la palpare
85. Dupa Dumitriu, utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare
ca:
A Reactii alergice
B Tulburari digestive prin ingestia voluntara sau accidentala
19
C Tumefactii parotidiene
D Tulburari renale
E Depunerea crescuta de tartru supragingival
86. In conceperea puntilor dentare, alegerea unui dinte stalp trebuie sa tina seama de morfologia lui
dento-parodontala. Din acest punct de vedere, premolarii maxilari:
87. Sunt considerate metode simple de determinare a relatiei centrice la edentatul total:
A Homotropismul lingo-mandibular
B Deglutita
C Stimularea reflexului de ocluzie molara
D Memoria ocluzala Lejoyeaux
E Autoocluzorul Lende
88. Captusirea protezelor partiale acrilice cu materiale rigide are urmatoarele contraindicatii:
A DVO supraevaluata
B Atrofia avansata a zonei de sprijin
C Proteze cu dinti degradati anatomic si cromatic
D DVO subevaluata
E Inflamatie parodontala avansata cu mobilitatea dintilor restanti
20
90. Caracteristicile arcadei dento-alveolare in sindromul de compresiune maxilara cu protruzie
si spatiere sunt (dupa Stanciu, Dorobat):
91. Dupa Boboc, in compresiunea de maxilar cu prodentie si ocluzie distalizata (clasa II Angle
subdiviziunea 1) deglutitia are urmatoarele particularitati:
93. Referitor la etapele evolutive ale timpului bucal al delutitiei, urmatoarele afirmatii sunt
ADEVARATE (dupa Boboc):
A Etapa tranzitionala apare dupa eruptia incisivilor temporari, limba ia o pozitie mai posterioara
inapoia lor si portiunile ei periferice patrund in regiunile laterale edentate
B Deglutitia viscerala la nou nascut este insotita de departarea maxilarelor, limba asezata in
partea anterioara, buzele asigura inchiderea etansa a cavitatii bucale
C In deglutitia infantila a nou nascutului, nu exista spatiu intre crestele alveolare maxilare
DDeglutitia somatica se realizeaza cu arcadele in contacte.
21
E Etapa tranzitionala este considerata normala pana la varsta de 4-5 ani, cand fenomenele de
abraziune fiziologica la canini vor permite a 2-a mezializare a mandibulei
A Secretia salivara reflexa mai crescuta, consecinta a leziunilor odontale in faza dureroasa
B Abraziunea precoce a caninilor temporari (4-5 ani) impiedica stabilizarea unui stereotip
dinamic masticator
C Secretia salivara scazuta
D Datorita activitatii insuficiente, musculatura masticatorie si oasele maxilare sunt dezvoltate mai
putin
E Migrari verticale si inclinari anormale ale unor dinti determina rezultante orizontale puternice,
care sunt sursa unor malpozitii dentare la distanta
95. Referitor la muschii vocali, urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE (dupa Boboc):
A Muschii vocali prezinta o activitate tonica de baza peste care se suprapune o activitate electrica
ritmica
B Muschiul arivocal, din punct de vedere embriologic, ar proveni din schita miocardului
C Muschii vocali prezinta o activitate electrica de baza peste care se suprapune o activitate tonica
ritmica
D Muschiul tirovocal se formeaza cu mult inainte de muschiul arivocal
E Muschiul tirovocal este de origine scheletica
97. Cementoblastomul:
22
B Apare mai frecvent la adolescenti si adulti sub 30 de ani
C Nu are nicio simptomatologie subiectiva
D Apare mai ales la dintii maxilari
E Se observa mai ales la nivelul premolarilor si molarilor
98. Dupa Dumitriu, gingivita hiperplazica din leucemii prezinta ca simptomatologie obiectiva
urmatoarele:
99. Urmatoarele afirmatii referitoare la rasinile de sigilare care elibereaza fluor sunt
ADEVARATE:
100. Dupa Dumitriu, la nivelul zonelor ulcerate si necrozate din gingivostomatita ulcero-
necrotica se descriu urmatoarele zone:
A Zona granulomatoasa
B Zona bacteriana
C Zona bogata in plasmocite
D Zona de necroza
E Zona de infiltratie spirochetala
23
101. La sfarsitul probei machetelor, pentru realizarea protezelor totale finite, pe fisa de
laborator se transmit urmatoarele date:
A Adera de dentina
B Neiritant pulpar
C Efect sedativ pulpar
D pH in apropierea neutralitatii
E Stimuleaza polimerizarea rasinilor
24
104. Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival (epulis granulomatos) se
face cu:
A Epulis fibros
B Papilomul mucoasei orale
C Fibromul mucoasei orale
D Epulis cu celule gigant
E Limfangiomul crestei alveolare
106. Care dintre urmatoarele particularitati privind hibridizarea dentinei uscate sunt
ADEVARATE (dupa Iliescu si Gafar):
A Eikenella corrodens
B Streptococul mutans
C Micromonas micro
D Lactobacillus casei
E Pseudomonas
25
108. Biocalexul, in obturarea canalelor radiculare, prezinta urmatoarele indicatii:
109. In cazul protezelor scheletate, elementele care se opun miscarii de infundare sunt:
A Pintenii ocluzali
B Portiunea subecuatoriala a bratelor crosetelor
C Pintenii supracingulari
D Gherutele incizale
E Portiunea supraecuatoriala a bratelor crosetelor
110. Care dintre urmatoarele semne radiologice se pot intalni in parodontita marginala
cronica superficiala:
A Halistereza axiala
B Resorbtia varfului septului alveolar
C Halistereza marginala la nivelul varfului septului alveolar
D Demineralizare in aproape totalitatea septului alveolar si parcelar la nivelul corticalei interne
E Crater septal interproximal
26
112. Care dintre urmatoarele afirmatii privind lizozimul sunt ADEVARATE (dupa
Iliescu si Gafar):
A Recent erupti, cu santuri si fosete adanci, care nu au carii aproximale, la indivizi care prezinta
multe leziuni ocluzale si putine aproximale
B Cu santuri si fosete adanci, cu proasta coalescenta
C Sanatosi, erupti in urma cu 4 ani, cu santuri si fosete largi, coalescente
D Cu suprafete aproximale cariate, la persoane cu multe leziuni aproximale
E Cu santuri si fosete aberante la pacienti handicapati, psihic sau fizic
A Toleranta la umiditate
B Timpul de pastrare a amprentei pana la realizarea modelului
C Manipulare facila adaptata la cazul clinic
D Sa fie rigid
E Necesitatea realizarii succesive a mai multor modele exacte dupa aceeasi amprenta
27
A Greata
B Hirsutism
C Alopecie
D Hipertrofie gingivala
E Crestere in greutate
A. Tuberculul piriform
B. Incizura linguala
C. Santurile pterigomaxilare
D. Foveele palatine
E. Zona retromilohioidiana
A Laterofaringian
B Maseterin
C Orbitei
28
D Genian
E Gropii zigomatice
A Nu produc gingivite
B Nu modifica ghidajul anterior
C Preparare redusa a dintelui
D Pericol mai mic pentru pulpa
E Vizibilitatea jonctiunii dento-protetice
29
A Hiperplazia gingivomucoasa
B Trauma locala
C Diasteme
D Afectare parodontala
E Tulburari de fonatie
125. Dupa Boboc, referitor la actiunea muschilor asupra sistemului dentomaxilar prin
intermediul insertiilor, urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE:
A Malformatii cardiace
B Micrognatie
C Cheilopalatoschizis
D Glosoptoza
E Sudarea vertebrelor cervicale
30
127. Dupa Dimitriu, complexul rosu bacterian cu virulenta accentuata este format din:
A Veillonella parvula
B Tannerella forsithensia
C Treponema denticola
D Porphyromonas gingivalis
E Eubacterium nodatum
A Bucal
B Maseterin
C Infratemporal
D Pterigomandibular
E Canin
129. La prepararea unui incisiv central maxilar pentru o coroana ceramica, obiectivul
final consta in obtinerea unui bont care:
31
C Cer preparari mai ample fata de cele metalo-ceramice
D Sunt greu de realizat tehnic
E Modificarea culorii
32
136. Diagnosticul diferential al chistului de eruptie se face cu:
A Keratochistul
B Hematom posttraumatic pe creasta alveolara
C Hemangiom
D Fibrom osifiant
E Malformatii vasculare de mici dimensiuni
A Fortele declansate de muschii ridicatori sunt transmise doar indirect oaselor maxilare, prin
intermediul dintilor, asigurand protectia suportului osos
B Aparatul descompune fortele verticale (generate de contractia musculara), cu aparitia unor forte
orizontale ce actioneaza in sensul corectarii anomaliei dento-maxilare
C Prezenta aparatelor functionale in cavitatea bucala declanseaza in mod reflex contractii
musculare
D Rezultatele obtinute cu aparate functionale sunt mai stabile, mai putin expuse la recidive
E Prin volumul, conformatia si pozitia lor, aparatele functionale creeaza obstacole in
normalizarea functiilor perturbate ale aparatului dento-maxilar
138. Dupa Gafar, Iliescu, urmatoarele afirmatii privind granulomul chistic sunt
ADEVARATE:
A Predomina la maxilar
B Predomina la sexul masculin
C Predomina in pozitie orala
D Este incadrata in clasificarea clinico-antropologica in grupa anomaliilor dentare izolate
E Este incadrata in clasificarea germana in grupa anomaliilor dento-alveolare
33
140. Sunt indicatii ale inlay-urilor (dupa Forna):
A Rezistenta
B Durabilitate scazuta
C Risc crescut de decimentare
D Aspect fizionomic
E Integrare biologica rapida
34
C Suprafata faciala se situeaza la un unghi de 70 de grade fata de axul longitudinal al primei parti
pasive
D Prima portiune pasiva mai lunga cu 3 mm decat chiuretele standard
E Partea activa mai ingusta cu 3 mm
143. Cand deficitul de spatiu este mare in tratamentul ectopiei dentare, se poate recurge
la extractia unui dinte permanent, pentru care se tine seama de urmatoarele reguli (dupa E
Ionescu):
A Asigurarea unor rapoarte ocluzo-articulare cat mai favorabile pentru dintii restanti
B Extractiile trebuie sa fie bimaxilare si simetrice
C Timpul necesar alinierii si completarii arcadei dentare sa nu depaseasca 6 luni
D Dintele ales pentru extractie sa fie cat mai aproape de focarul de incongruenta
E Alinierea dintilor restanti sa permita o deplasare cat mai mica a apexurilor, intr-un ax cat mai
favorabil
35
146. Dupa Luca, o sigilare efectuata corect cu rasini compozite dureaza cativa ani si
necesita controale periodice, cand, prin inspectie si palpare cu sonda, sunt posibile mai
multe situatii care solicita o atitudine in consecinta:
147. Dintre obiceiurile vicioase care declanseaza forte potential nocive in timpul
desfasurarii paranormale a unor functii fac parte (dupa Boboc):
A Sugerea degetului
B Masticatia unilaterala
C Dormitul cu capul in hiperextensie
D Fonatia cu interpozitii
E Sprijinitul diurn al mentonului pe pumn
A Capsulorafie
B Capsuloplastie
C Meniscopexie
D Rezectie modelanta a tuberculului articular
E Rezectie modelanta a condilului articular
36
150. Diagnosticul diferential al sindromului de compresiune maxilara cu protruzie si
spatiere (dupa Stanciu, Dorobat) se realizeaza cu:
A Meziopozitia
B Diastema vera
C Sindromul de endalveolie cu ighesuire
D Macrodontia
E Spatieri consecutive migrarilor postextractionale
A Divergent cu planul Camper la pacientii care au avut ocluzie de clasa a II-a Angle
B Divergent cu planul Camper la pacientii care au avut ocluzie de clasa a III-a Angle
C Paralel cu planul Camper la pacientii cu profil drept
D Convergent cu planul Camper la pacientii cu profil convex
E Convergen cu planul Camper la pacientii cu profil concav
A Lambdacismul
B Sigmatismul
C Tumultus sermonis
D Bradilalia
E Balbaiala
153. In contextul dezvoltarii ocluziei in perioada dentitiei mixte (dupa Stanciu, Dorobat)
se recunosc ca semne de incongruenta dento-alveolara:
37
154. Care dintre urmatoarele efecte ale androgenilor asupra tesuturilor parodontale sunt
ADEVARATE (dupa Dumitriu):
157. Care dintre urmatorii constituienti reprezinta glicoproteine din corionul gingival
(dupa Dumitriu):
A Fibronectina
B Acidul hialuronic
C Vitronectina
D Tenascina
E Trombina
38
158. La citirea reperelor pe amprenta finala la maxilar:
A Deglutitie efectuata in IM
B Necesita o cotactare interarcadica prin tripodarea contactelor ocluzale
C Permite o mai buna adaptare a musculaturii masticatorii la iregularitatile ocluzale
D Lipsa contactelor pe partea de balans in lateralitate
E Necesita contacte de tip cuspid-suprafata
39
A Aplicarea de sei si conectori mucozali cu o suprafata cat mai redusa
B Reducerea traumei ocluzale
C Extractii alveoloplastice cu modelare osoasa economicoasa
D Aplicarea de sei si conectori mucozali cu o suprafata cat mai intinsa
E Practicarea sprijinului mixt
A Profilometrul Sears
40
B Masca faciala Swenson
C Matoda Boianov
D Metoda Willis
E Metoda compasului de aur Appenrodt
A Schreinemakers
B Herbst
41
C Granger
D Page
E Slack
172. Care dintre urmatoarele afirmatii, privind implicatille clinice si practice asupra
mucoasei de captusire a cavitatii bucale, sunt ADEVARATE (dupa Dumitriu):
42
B Unghiul condiloan este marit
C Baza maxilarului este redusa
D Inaltimea antero-inferioara a fetei este mai mica
E Unghiul planurilor maxilare este mai redus decat normal
175. Referitor la forma bazei mandibulei, Bjork (citat de Stanciu, Dorobat) observa
urmatoarele caracteristici structurale pentru rotatia anterioara:
A Submentonieri
B Submandibulari
C Genieni
D Parotidieni
E Pretragieni
177. Principalele inconveniente ale determinarii relatiei centrice la edentatul total, dupa
Forna, deriva din:
43
E Fibrele au directie paralela cu suprafata radacinii
A Permanganatul de potasiu
B Acidul citric
C Acidul salicilic
D Aminoalcoolii
E Bicarbonatul de sodiu
44
183. Tumora odontogena scuamoasa se prezinta radiologic ca o radiotransparenta:
A De dimensiuni mici
B De dimensiuni mari
C Triunghiulara intre fetele proximale ale radacinilor unor dinti
D De tip “fagure de miere”
E De tip “baloane de sapun”
A Ulceratie
B Nodul
C Forma terebranta
D Forma schiroasa
E Forma vegetanta
A Pozitia finala a dintilor este disto-inclinata pentru asigurarea hipercorectiei si a unei contentii
naturale
B La adult este suficient un interval de 6-8 saptamani de stabilizare
C Necesita deplasarea coroporala a dintilor
D Deplasarea se realizeaza in doi timpi (in primul timp se realizeaza deplasarea meziala a
coroanei si in al 2-lea timp deplasarea meziala a radacinii)
E La copii se aplica o contentie artificiala permanenta pana la incheierea fenomenelor de crestere,
pentru a evita recidiva
45
A Nu depinde de gradul de mobilitate a mucoasei
B Scade odata cu pierderea inaltimii crestei reziduale
C Presupune utilizarea la maxim a tuturor retentivitatilor anatomice
D Este obtinuta in totalitate in faza de amprentare
E Este obtinuta partial in faza de amprentare
A Radioterapie
B Deconditionarea obiceiului vicios prin echilibrare ocluzala
C Deconditionarea obiceiului vicios prin gutiere ocluzale
D Punerea musculaturii in repaus prin blocaj intermaxilar
E Tratament chirurgical de rezectie modelanta a muschiului maseter
189. Fixarea marginilor unei plagi taiate cu clipsuri sau capse se prefera a fi facuta la
nivelul:
A Scalpului
B Buzelor
C Plagilor copiilor
D Etajului mijlociu al fetei
E Regiunii cervicale
46
E Este utilizata pentru reglarea relatiilor canine
A Rahitism hipofosfatazic
B Rahitism vitamino-rezistent
C Deglutitia infantila de tip anterior
D Deglutitia palatala
E Exfolierea tardiva a dintilor din zona de sprijin temporara
A Hemoragii
B Hematoame
C Necroza
D Atrofia cutanata
E Marirea de volum a leziunii
A Trecerea curentului de aer prin fosele nazale care antreneaza si aerul din sinusurile maxilare
B Glandele calciforme care secreta mucus
C Secretia glandelor din mucoasa nazala, foarte bogata in lizozim
D Reflexul nazal de stranut
E Tesutul venos erectil
47
196. Sistemul de crosete Roach, dupa Forna, are urmatoarele caracteristici:
A Aggregatibacter actinomycetemcomitans
B Capnocytophaga sputigena
C Treponema pallidum
D Tannerella forsithensia
E Fusobacterium nucleatum
A Arsenicul
B Fenolul
C Antiformina
D Papaina
E Tricrezolformalina
48
200. Dezavantajele noradrenalinei fata de adrenalina sunt:
49