Grile rezidentiat Medicina Dentara Iasi

2015
1. Factorii de risc pentru vindecarea
intarziata a plagilor sunt, CU
EXCEPTIA:

A Plagilor zdrobite

B Folosirii excesive a electrocoagularii

C Radio/chimioterapiei in antecedente

D Suturii plagii in tensiune

E Suprainfectarii plagii

2. Intermediarul conceptului corect in

zona laterala a protezelor fixe
trebuie sa prezinte urmatoarea
caracteristica:

A Acidul sulfuric solutie 40-50%

B Acidul ortofosforic 35 %

C Acidul clorhidric 0,5%

D Solutie 10 % din sarea sodica EDTA

E Acidul sulfuric solutie 0,2-0,5%

4. Avantajele fatetarii sunt

urmatoarele, CU EXCEPTIA:

A Toate suprafetele trebuie sa fie

concave, netede si finisate
corespunzator

3. In cadrul etapei de permeabilizare a

canalelor radiculare si de evidare a
continutului acestora, daca pe
canale se intalnesc obstacole
formate din concremenete calcare,
tratamentul mecanic i se pot asocia
substante chimice de
permeabilizare. In mod curent se
folosesc:

A Este mai conservativa

B Prezinta un pericol mai mic puntru

B Tabla ocluzala trebuie sa fie in

pulpa

armonie cu ocluzia tuturor dintilor

C Nu modifica ghidajul anterior

D Prezinta un pericol mai mic de a

C Contactul oral sa fie in armonie cu

dintii adiacenti sau ceilalti intermediari

reduce rezistenta dintelui

D Contactul cu creasta trebuie sa fie

la suprafata si cu presiune, pentru a
asigura transmiterea uniforma a
fortelor masticatorii la creasta
edentata

E Contactul cu creasta trebuie sa fie

punctiform si cu presiune, pentru a
asigura transmiterea fortelor
masticatorii la creasta edentata

E Permite vizibilitatea jonctiunii dentoprotetice

5. Etapa II din extractia de dirijare a

eruptiei dintilor permanenti dupa
Kiellgren, Houston si Tulley (citati
de Stanciu), vizeaza extractia
molarului 1 temporar pentru a grabi
eruptia:

A Molarului prim permanent

B Premolarului 1

C Premolarului 2

D Molarului secund permanent

E Incisivului lateral

6. Observand arcadele dentare din

norma frontala, se remarca:

A Curba sagitala de ocluzie a lui Spee

B Planul de ocluzie

C Planul de la Frankfurt

D Curba transversala de ocluzie

E Planul lui Camper

7. In cazul extractiei premolarilor

mandibulari, afirmatia adevarate
este:

A Anestezia va fi tronculara periferica

la spina Spix

B Anestezia va fi plexala

C Nu este necesara efectuarea

partilor moi a chistului parodontal

lateral

D In luxarea dintelui sunt

contraindicate miscarile de basculare
vestibulo-E linguale

8. Urmatoarea afirmatie legata de

chistul gingival al adultului NU este
adevarata:

C Se prezinta ca o formatiune chistica

situata in dreptul papilei interdentare
sau chiar si pe creasta adentata

D Mucoasa acoperitoare este intacta

si prin transparenta lasa sa se vada o
coloratie alb-balbuie

E Nu se evidentiaza radiologic
resorbtia osoasa

9. Una dintre cele mai moderne

strategii de tratament chirurgical al
retractiior gingivale care urmareste
si realizeaza o reinsertie sau o
neoinsertie este reprezentata de
asocierea urmatoarelor , CU
EXCEPTIA:

A Grefei de tesut conjunctiv

B Lamboul mucogingival deplasat

spre apical

C Lamboul mucogingival deplasat

spre coronar

D Lamboul mucogingival deplasat

spre lateral

E In final, dintele este ridicat prin

tractiunea in sens ocluzo-lingual

B Apare prin transformarea chistica a

resturilor lamei dentare de la nivelul
parodontiului marginal

sindesmotomiei

A Reprezinta expresia clinica la nivelul

E Regenerarii tisulare ghidate

10. Indicele de competenta

biomecanica al dintilor NU este
influientat de:

Vitalitatea dentara

A Chistul canalului tireoglos

Ocluzia dentara

B Chistul sebaceu

Distributia elementelor odonto-

C Chistul brahial

D Ranula

E Chistul cu incluzii epidermale

parodontale reziduale pe arcada

Morfologia dentara
Leziunile parodontale marginale si
periapicale

11. In primele doua luni de viata i.u.

cresterea diferentiata a celor doua
maxilare determina:

B Prognatie mandibulara

C Retrognatie mandibulara

A Concav

B Drept

C Accentuat concav

D Convex

E Usor concav

D Biprognatism
E Prognatism al nou nascutului

12. In hiperplazia inflamatorie papilara

palatinala, vindecarea se realizeaza
per secundam in:

A Retrognatie maxilara

14. In malocluziile de clasa II/1 se

observa un facies adenoidian,
caracteristic leptoprosop,
retrognatic, cu profil:

15. Diagnosticul diferential in pulpita

cronica deschisa granulomatoasa
(polipoasa) se face cu:

A Pulpita acuta seroasa partiala

B Grenulomul simplu conjunctiv

C Gangrena pulpara

D Parodontita apicala acuta seroasa

A 3-4 zile

B 10 zile

C 14 zile

D 3-4 saptamani

E 5-6 saptamani

13. Din chisturile salivare (ale partilor

moi orale) face parte:

(difuza)

E Pulpita cronica deschisa ulceroasa

16. Se impune corectarea inaltimii

etajului inferior in cazul in care sunt
prezente semnele si simptomele
caracteristice afectarii acesteia:

A Uzura accentuata a dintilor restanti,

B Concentratiei

necompensata suficient prin egresii

dentare

C Raportului dintre concentratia

B Edentatii partiale

C Aspect imbatranit al pacientului cu

primer-ului si numarul fibrelor de

colagen

D Temperaturii

E Afinitatii pentru substrat

un sant labio-mentonier accentuat

D Spatiul de inocluzie fiziologica

modificat

E Malrelatii mandibulo-craniene extraposturale

17. Trombospondinele sunt:

B Glicoproteinele care raspund de

19. In cazul disfunctiilor

craniomandibulare miogene,
terapia de reabilitare
neuromusculara pretinde
parcurgerea urmatoarelor etape, CU
EXCEPTIA:

fixarea colagenului in membrana

bazala

A Elementele ce contribuie la formare

membranei bazelor dintre epiteliu si
corion

A Eliminarii hipotoniei si a durerii

musculare asociate

C Glicoproteinele implicate in
procesele de agregare ale substantei
fundamentale

B Corectarii problemelor structurale si

restaurarii biomecanicii
corespunzatoare

D Glicoproteine produse, in special,

de trombocite, cu rol in migrarea,
adeziune si cresterea multor celule, in
special polimorfonucleare si
macrofage

C Restabilirii fortei musculare prin

exercitii specifice

D Restaurarii flexibilitatii si reeducarea

cailor neurologice

E Responsabile de activarea
fagocitozei

18. In general viteza difuziunii rasinii

adezive intr-un substrat depinde de
mai multi factori, cu EXCEPTIA:

A Masei moleculare

E Imbunatatirea performantelor
musculare prin exercitii de
conditionare

20. Verificarea intraorala a

portamprentei individuale
presupune parcurgerea catorva
timpi, CU EXCEPTIA:

A Verificarii sprijinului, stabilitatii si

adeziunii

B Verificarii lungimii port-amprentei

E Molarii inferiori distal,

meziovestibular, meziolingual

C Verificarii grosimii port-amprentei

23. In timpul rezectiei apicale,

principiile generale care trebuie
respectate in departarea lamboului
sunt, CU EXCEPTIA:

D Verificarii DVO

A Departatorul se va sprijini pe os

E Verificarii accesoriilor port-amprentei

B Departatorul se va sprijini pe

individuale

lambou
21. Testul Prognostic evidentiaza:

A Prezenta a trei microbi patogeni

B Aspartat-aminotransferaza din

in tensiune

lichidul santului gingival

D Departatorul nu va fi niciodata
plasat pe structuri anatomice
adiacente ce pot fi lezate

C Metabolitii toxici din focarul

inflamator

C Lamboul nu va fi departat niciodata

E Daca este necesar, se vor departa

si buzele sau mucoasa jugala cu un
alt instrument

D Elastaza din lichidul santului

gingival

E Interferonul alfa

22. In tehnica de condensare laterala la

rece a gutapercii, ordinea
recomandata de Stock in obturarea
canalelor radiculare ar fi
urmatoarea:

24. Palatul secundar se va forma

( Bucur si colaboratorii, 2009) in:

A Saptamana a 10-a

B Saptamana a 2-a

distovestibular, palatinal

C Saptamana a 7-a

C Molarii inferiori meziovestibular,

D Luna a 4-a

E Luna a 3-a

A Canalele largi, accesibile, apoi

canalele cu probleme

B Molarii superiori meziovestibular,

distal, meziolingual

D Molarii superiori palatinal,

meziovestibular, distovestibular

25. In placa pacteriana aciditatea

produsa de streptococi poate
atinge un pH de:

A8

B2

28. Preparatele pe baza de formol,

utilizate in tratamentul
hipersensibilitatii si hiperesteziei
dentinare, pot provoca necroza
pulpei gratie:

C6

A Paraliziei peretilor vasculari

D4

B Cresterii permeabilitatii peretilor

E2

vasculari

C Lezarii membranei celulare

26. Crosetul de sarma cervico-alveolar

deschis edental se recomanda:

D Blocarii respiratiei celulare

E Efectului coagulant asupra

A Numai pe dintii cu retentivitati

accentuate

B In edentatii terminale

C Numai in edentatii terminale cand

intre dintele stalp si vecin exista trema

proteinelor
29. Inaltimea spatiului proteic potential
este micsorata prin:

A Ocluzie deschisa ( subocluzia

arcadei antagoniste)

D In zona frontala

E In ancorarea aparatelor ortodontice

B Atrofii accentuate ale crestei

alveolare

27. Cantitatea de substanta anestezica

recomandata in anestezia prin
infiltratie a firomucoasei palatine
este de:

D Rotatii in ax ale dintilor limitrofi

A 0,10 ml

E Subocluzia dintilor limitrofi bresei

B 0,30-0,50 ml

C 1 ml

D 0,10-0,20 ml

30. Semnul patognomie in parodontita

marginala cronica superficiala
( PMCS) care o diferentiaza de
gingivite este:

E 0,70-1 ml

C Migrari corporeale ale dintilor

limitrofi spre bresa edentata

edentate

A Mobilitatea patologica de gred 2 si 3

a unui grup de dinti

B Senzatia de egresiune a unui dinte

sau grup de dinti, insotita de o durere

periradiculara si interradiculara

paralelograf

C Sangerare spontana

D Marginea libera a gingiei cu aspect

de rulou ingrosat

D Fixarea pozitiei modelului fata de

E Trasarea formei conectorului

principal

33. Printre metodele complexe de

determinare a relatiei centrice in
edentatia totala NU este:

E Hiperestezia

A Memoria ocluzala Lejoyeau

B Autoocluzorul Lende

31. Pe teleradiografia de profil, punctul

gnation (Gn) reprezinta:

C Metoda Patterson

D Centrocordul Optow

E Metoda stimularii electrice bilaterale

A Punctul cel mai anterior al simfizei

mentoniere

B Punctul cel mai infundat de pe

Jenkelson

procesul alveolar maxilar

C Punctul cel mai infundat de pe

al simfizei mentoniere

34. Intensitatea fortei in kg pe care o

exercita muschiul temporal pe
suprafata de sectiune de 4,3 cm2
este de:

E Punctul cel mai anterior al

A 28 kg

B 15 kg

C 17 kg

D 35 kg

E 26 kg

procesul alveolar mandibular

D Punctul cel mai inferior si posterior

procesului alveolar mandibular

32. Printre timpii analizei modelului de
studiu la paralelograf NU se
enumera:

A Stabilitatea celei mai acceptabile

axe de insertie si dezinsertie a
protezei

B Trasarea ecuatorului protetic

C Stabilirea locului in care se

plaseaza varful portiunii flexibile a
bratului retentiv al crosetului

35. Singurul avantaj al sistemelor

magnetice ca sisteme speciale de
mentinere sprijin si stabilizare in
supraprotezarea pe dinti naturali
este:

A Ca ofera o retentie excelenta

B Ca dintii care se mentin pentru

supraprotezare pot fi incorect
restaurati

38. Operatia de reparatie a protezelor

partial acrilice care se poate
executa si de catre medic consta in:

C Solicitarea redusa a dintilor stalpi

E Parotidian

A Reparatii pentru inlocuirea mai

multor dinti

D Ca preparatia ideala se face cu

marginile plasate subgingival

B Completarea bazaei in cazul

extractiei a trei dinti consecutiv

E Ca tratamentul parodontal nu
trebuie sa fie complet finalizat inaintea
efectuarii preparatiilor

36. Prelucrarea mecanica a santului

ocluzal prin enameloplastie se
poate face cu:

sau fisurate

A Piatra diamantata activa pe varf

B Fraza con invers numarul 34

C Freza sferica numarul 4

D Freza Sorensen Ponta K : G : 2137

D Inlocuirea unui dinte sau a unui

croset

C Reparatia bazei protezei fracturate

E Montarea corecta a dintilor pentru

impiedicarea bascularii protezelor

39. Imobilizarea temporala este un

procedeu terapeutic de solidarizare
a dintilor parodontotici mobili prin
sisteme cu caracter tranzitor cu
durata de circa:

A 1 luna

B 1,5-2 luni

C 2-4 saptamani

D 10 zile

E 1-2 saptamani

E Freza trepan

37. Infectiile spatiilor fasciale primare

mandibulare sunt:

A Maseterin

B Bucal

40. Se descriu urmatoarele tipuri de

port-amprente standard, CU
EXCEPTIA:

C Pterigomandibuar

A Port-amprenta ortomorfa Devin

D Temporal superficial si profund

B Port-amprenta Scrainemakers

C Port-amprenta cu dispozitiv de

irigare cu apa

( de incapsulare), zona de necroza,

zona exudativa

D Port-amprenta din material plastic

E Port-amprenta din placa de baza

41. Cariile situate sub coletul anatomic al

dintelui pot fi favorizate de:

A Zona de iritatie, zona de stimulare

B Zona de necroza, zona exudativa,

zona de iritatie, zona de stimulare ( de
incapsulare)

C Zona de stimulare ( de incapsulare),

zona de necroza, zona de iritatie,
zona exudativa

A Consumul crescut de alimente cu

alcalinitate ridicata

B Parafunctii precum bruxismul sau

zona de stimulare ( de incapsulare)

zona exudativa

inclestarea dintilor

C Rezistenta mecanica mai redusa a

cementului si a dentinei radiculare

D Zona de necroza, zona de iritatie,

E Zona exudativa, zona de iritatie,

zona de necroza, zona de stimulare
( de incapsulare)

D Periajul intempensiv predominant cu

miscari orizontale

E Refluxul gastro-esofagian

42. Pentru a o putea cataloga drept

cronica, durata unei suferinte
sinuzale trebuie sa fie mai maire de:

A 1 luna

B 3 saptamani

44. In general, in practica pentru

inregistrarea ocluziei, se utilizeaza
mai multe materiale, CU EXCEPTIA:

A Cerii buco-plastice

B Elastomeri de sinteza speciali, pe

baza de polieteri

C 6 saptamani

D 2 luni

E 3 luni

43. In mecanismul de formare a

granulomului simplu conjunctiv
( dupa Fish) se descriu pentru zone
de la apex spre os:

C Siliconilor cu reactie de aditie

D Cerii speciale de tip Beautypink

E Cerii cu adaos de pulberi metalice

45. Este un dezavantaj al detartrajului

sonic:

A Volumul redus al dispozitivului

B Ca vibratiile sunt de 2000-6500 cicli

pe secunda

C Ca dispozitivul este antrenat de jetul

D Ca necesita racire cu apa

48. In ocluzia mezializata din

malocluzia de clasa a III-a, cel mai
frecvent muschi care se
spasticizeaza este:

E Contaminaeza mediul ambiant cu

A Muschiul buccinator

B Muschiul temporal

C Muschiul occipital

D Muschiul pterigoidian lateral

de aer

perticule purtatoare de microbi

46. Teoriile propuse pentru
etiopatologia sindromului
algodisfunctional sunt, CU
EXCEPTIA:

( extern)

A Teoriei deplasarii mecanice

B Teoriei ocluzo-musculare

E Muschiul mentalis

C Teoriei neuro-musculare

D Teoriei psiho-fizice

49. In ceea ce priveste influenta unor

factori generali asupra suscebilitatii
de imbolnavire a parodontiului
marginal, hipovitaminoza B1:

E Teoriei musculare

A Se insoteste frecvent de o gingivita

ulceroasa si hemoragica

47. Criteriile de diagnostic in nevralgia

trigeminala clasica sunt, CU
EXCEPTIA:

A Atacurile paroxistice de durere cu

alveolar

durata de la fractiuni de secunda pana

la 2 minute

C Se insoteste de eroziuni ale

mucoasei bucale, hiperestezii nevritice

D Produce keilita angulara

E Se insoteste de hiperkeratoza

B Durerea este intensa, ascutita,

superficiala sau cu caracter de
impungere

B Produce demineralizari ale osului

trigger sau de factorii trigger

50. Factorii care ingreuneaza

odontectomia M3 inferior sunt
urmatorii, CU EXCEPTIA:

D Atacurile sunt stereotipe la fiecare

A Incluziei osoase complete

B Radacinilor conice sau fuzionate

C Osului dens, rigid

C Durerea nu este declansata de

individ

E Nu exista deficit neurologic evident

clinic

D Radacinilor lungi si subtiri

E Radacinilor curbe si divergente

51. Comunicarea oro-sinusala imediata

( deschiderea accindentala a
sinusului maxilar) in timpul
extractiei dintilor cu raport sinusal,
trebuie diagnosticata imediat pe
baza urmatoarelor criterii:

53. Diagnosticul diferential in

anomaliile dento-maxilare de clasa
a II/1 se face cu:

A Pseudoocluzia adanca

B Macrodontia

C Meziopozitia

D Sindromul de endoalveolie cu

A Absenta sangerarii din alveola

B Proba Valsalva negativa

C Proba Valsalva pozitiva

D Explorarea blanda a alveolei cu un

54. Printre factorii cauzali ai necrozei

pulpare, pot fi mentionati boli
generale care modifica calitatea
peretilor vaselor marind sau
micsorand permeabilitatea
acestora, ca:

stilet butonat evidentiaza o senzatie

de cadere in gol

inghesuire ( clasa II/2)

E Malocluzia de clasa a III-a

E Sangerarea mai abundenta din

alveola, uneori cu aspect acrat

A Avitaminozele, mai ales A si C

52. Urmatoarele afirmatii privind

osteotomia de tip Le Fort I sunt
adevarate:

B Maladia Reynaud

C Intoxicatiile endogene ( uremie)

D Hipotensiunea arteriala

E Intoxicatiile endogene cu fluor, clor,

A Interventia se realizeaza pe cale

extraorala

brom

B Consta in practicarea unor

osteotomii la nivelul maxilarului

D Osteotomia se continua posterior

55. In tehnica obturatiei radiculare cu

conuri calibrate nedeformabile,
utilizarea conurilor de argint
conventionale prezinta urmatoarele
dezavantaje:

pana la circa 35 mm de apofizele

pterigoide

C Planul de osteotomie porneste de la

apertura piriforma

E Este contraindicata osteotomia

septului nazal cartilaginos si a
vomerului

A Reducerea simtului tactil la

propulsarea in canale din cauza
manevrarii cu pensa port-con

B Deformarea conului in introducerea

in canalele drepte

58. Culoarea normala a gingiei variaza

in raport cu:

C Forta aplicata cu pensa port-con nu

se exercita in axul conului, ci paralel

cu acesta

A Gradul de vascularizatie din corionul

gingival

B Gradul de keratinizare

C Densitatea glandelor salivare

D Rigiditatea superioara comparativ

cu cea aconurilor din titan

minore

E Presiunea dezvoltata de varful

D Grosimea stratului epitelial

56. Evolutia bolii parodontale este

influientata de:

E Prezenta si numarul celulelor

A Varsta

59. Despre genioplasie sunt adevarate

urmatoarele afirmatii:

B Instalarea unor boli generale

conului este foarte mare

melaninoformatoare

C Concentratia de clor din apa

A Realizeaza repozitionarea
mentonului

potabila

B Se practica pa cale orala

C Consta in practicarea unei linii de

D Factorii locali favorizanti

E Efectele secundare ale unor

osteotomie verticala a mentonului

medicamente

57. Intre avantajele utilizarii unui

glassionomer autopolimerizabil
( Fuji Ionomer Type III) se enumera:

D Se pot practica la nevoie osteotomii

in V

E Nu este necesara fixarea cu placute

de osteosinteza din titan sau cu sarma

A Aspect fizionomic acceptabil

C Biocompatibilitatea foarte buna

60. Patogenitatea microorganismelor

implicate in gangrena pulpara
simpla, se explica prin posibilitati
multiple de a elimina principii cu rol
de distructie celulara:

D Efect carioprotector datorita ionilor

B Rata crescuta de conversie a

monomerilor

de fluor din compozitie

E Priza lenta

A Leucocidoza ( streptococ,
stafilococ)

B Fibrinaze ( bacteroides)

C Gelatinaza ( bacteroides, peptococ,

peptostreptococ)

C Retrodentie cu supraacoperire a
grupului incisiv

D Lipaze ( coci gram negativi)

D Diferite grade de inghesuire dentara

E Necrotoxina ( stafilococ)

E Inocluzie sagitala mai mare de 7

mm

61. Terapia educationala si comportamentala

este esentiala indeosebi in disfunctiile
miogene, avand ca obiectiv:

63. Modificarile scheletale in

malocluzia de clasa a III-a sunt
caracterizate de:

A Relaxarea sistemului masticator prin

limitarea voluntara a miscarilor mandibulei,

A Dezvoltarea insuficienta a bazei

maxilarului superior in plan sagital

constand in muscarea unor obiecte,

strangerea si scrasnirea dintilor

B Dezvoltarea in exces a bazei

maxilarului superior in plan sagital

B Program fizioterapeutic la domiciliu

constand in evitarea masticatiei dificile,
exercitii de deschidere larga a gurii

C Scurtarea marcata a celor doua

ramuri ale maxilarului inferior

C Constientizarea obiceiurilor vicioase

constand in posturi vicioase in timpul
somnului, cantatul la unele instrumente,
strangerea si scrasnirea dintilor, muscarea

D Unghiul SNA micsorat

E Distanta bispinoasa micsorata

unor obiecte

D Program fizioterapeutic la domiciliu

constand in caldura umeda, gheata, masajul

64. Factorii generali care intervin in

incluzia dentara sunt:

grupelor musculare

A Despicaturile labio-maxilo-palatine

E Monitorizarea- rememorare vizuala

B Formarea mugurelui dentar mult

prea profund

adaptata la activitatile zilnice ale

pacientului, ca o forma simpla de
feed-back

62. Malocluzia de clasa II/2 este un

sindrom caracterizat prin:

D Disostoza cleidocraniana

A Rapoarte molare mezializate

E Fibromucoasa acoperitoare densa si

B Reducerea diametrelor premolare si

C Sindroamele genetice ( sindromul

Down, sindromul Turner, boala Paget)

dura
molare

65. Pentru ascutirea instrumentelor de

detartraj se folosesc:

A Pietre Arkansas

B Pietre diamantate

C Un ulei special pentru acutit

D Pietre India

E Pile din carbura de tungsten

E Consum mai mare de material

66. In tratamentul parodontitei juvenile,

se recomanda:

A O mesa imbibata in solutie Protergol

1%

68. Grasimile actioneaza prin mai multe

mecanisme cariostatice, cum ar fi:

B Debridare gingivala, detartraj

C Tratament antimicrobian

pentru smalt

( Augmentin, Metronidazol si in special

Tetraciclina in formele susceptibile la
atibiotic)

D Chiuretaj subgingival, operatii cu

E Instilatii cu solutie Ringer 7 %

B Modificarea proprietatilor de
membrana alea bacteriilor placii
C Efectul antimicrobian al unor acizi
grasi care stimuleaza activitatea ATPazei in placa bacteriana

lambou, amputatie radiculara,

extractia dintilor recuperabili

A Formarea unei bariere protectoare

D Efectul cariostatic al fosfopeptidelor

din cazeina

67. Printre dezavantajele captusirii

indirecte a protezelor mobile se
enumera:

laboratorului de tehnica dentara

69. Trauma ocluzala este urmata de

modificari adaptative ale
parodontiului marginal, precum:

B Se modifica DVO

A Ingustarea spatiului dento-alveolar

C Dupa capturirea materialul este

B Ingrosarea laminei dura

C Cresterea mobilitatii dentare, dar nu

A Dureaza mai mult prin solicitarea

neomogen, cu prozitati

in limite patologice

D Pacientul ramane disfunctional cat

dureaza fazele de laborator

E Efectul cariostatic al glieirrizinei

D Largirea spatiului dento-alveolar

C Examen anatomo-patologic

70. Analiza spatiului total ( Tweed si

Merrifield) va imparti arcada
inferioara in trei zone:

D Rediografii dentare

E Consult cardiologic

73. Despre tendintele de dislocare a

protezelor partiale adjuncte si
mijloacele de neutralizare, se poate
afirma:

E Subtierea laminei dura

A Zona medie cuprinde premolarul

1, premolarul 2 si molarul 1

B Zona posterioara cuprinde molarul

1 si molarul 2

C Zona anterioara cuprinde incisivii

A Infundarea este cauzata de

echilibrarea incorecta a ocluziei

central, incisicii laterali si caninii

D Zona medie cuprinde incisivii

contactele premature in relatie

centrica

centrali si laterali

E Zona porterioara cuprinde molarul

doi si molarul 3
71. Cele mai frecvente metode
antropomentrice fara repere
preextractionale in edentatia totala
sunt:

A Leonardo da Vinci modificata

B Metoda compasului de aur

D Metoda Wright

E Metoda Swenson

D Deplasarile laterale sunt

favorizate de miscarile laterale ale
mandibulei cu contacte neechilibrate
E Desprinderea este cauzata de
fortele exercitate de periferia campului
protetic in cazul protezelor incorect
adaptate

Appenrodt
C Metoda planului de la Frankfurt

C Distalizarea este favorizata de

creste descendente spre distal la
maxilar si ascendente spre distal la
mandibula

B Mezializarea este cauzata de

74. Necroza de colicvatie este produsa,

in special, sub actiunea enzimatica
cu cresterea hidrofiliei din tesutul
pulpar lizat, prin:

72. Din punct de vedere oro-maxilofacial, diagnosticul de TBC necesita

obligatoriu:

A Enzime vegetale: papaina

B Enzime animale> pepsina, tripsina

A Examen RMN

C Substante ca: arsenicul, fenolul

B Biopsia leziunii

D Dolurii antiseptice: antiformina

E Produse pe baza de

trcrezolformalona trioximetilena

C Afectiunile reumatice localizate la

nivelul articulatiei temporomandibulare

75. Printre complicatiile locale ale

anesteziei locoregionale se
enumera:

A Necroza mucoasei

B Alveolita postextractionala

D Cicatricile cheloide, retractiile, dupa

arsuri termice, chimice sau electrice
E Incongruenta dento-alveolara cu
inghesuire primara sau secundara

C Sincopa vaso-vagala

D Trismusul persistent

78. Pentru a defini minusul numeric in

formula dentara literatura de
specialitate utilizeaza termeni
precum:

E Sincopa sinusului carotidian

A Ateleodontie

76. Diagnosticul de parodontita

marginala cronica se pune pe baza
urmatoarelor criterii:

B Pleiodontie

C Aplazie dentara

D Atelectodontie

E Agenezie

A Prevalenta maxima este la

adolescenti

B In etiologia bolii sunt incriminati

patogeni parodontali din placa
bacteriana

79. Incizia in odontectomia pe cale

palatinala a caninilor superiori
inclusi:

C Factorii favorizanti sunt

nesemnificativi

A Se practica la aproximativ 2 mm de
marginea gingivala

D Leziunile distructive afecteaza

parodontiul marginal profund, de
sustinere

B Se practica de-a lungul dintilor, intre

incisivul central si fata meziala a
molarului de 6 ani

E Prevalenta maxima este la adulti

77. Factorii locali care pot interveni in

geneza unei inocluzii verticale
limitate sau extinse sunt:

A Sindromul Down

B Sindromul Turner

C Se practica la aproximativ 6 mm de
marginea gingivala

D Este completata de o incizie anteroposterioara pe linia mediana, in bolta,

de 3-4 cm

E Este completata de o incizie

intrasulculara

C Se prefera devitalizarea de la
inceput

D Necesita decoletarea pentru a nu

produce leziuni iritative parodontiului
marginal

80. O metoda foarte eficienta in

stabilirea prognosticului de
crestere este aceea a lui Stockfish.
Schema propusa este alcatuita din
sase segmente periferice dintre
care:

E Se urmareste solidarizarea unui

idnte lateral mobil de lucrari protetice
adiacente

82. Intre proprietatile Sigilar-ului

recomandate de firma
producatoare, se enumera:

A Timp de priza lung

planul manbibular Go-Gn

B Adeziune buna

B Relatia dintre inaltimea posterioara

C Hidrofilie crescuta

D Biocompatibilitate

E Contractie mica la polimerizare

A Unghiul format de linia N-S cu

a fetei (S-Go)si lungimea mandibulei

C Relatia dintre inaltimea anterioara a

fetei (N-Gn) si distanta dintre spina
nazala anterioara si spina nazala
posterioara

D Unghiul goniac anterior (N-Go-Gn)

E Unghiul axei faciale ( Rieketts)

83. Alegerea materialelor si metodelor

de amprentare in tehnica
conventionale sa face pe baza
anumitor criterii, printre care:

A Stabilitatea dimensionala a

81. La imobilizarea intracoronara cu

armatura metalica si materiale
fizionomice pe dintii laterali:

B Tipul de ocluzie

C Posibilitatea de conservare si

A Se prefera pastrarea vitalitatii

materialului de amprenta

confectionarea repetata a modelului

dintilor

B Se urmareste solidarizarea unuia

sau mai multor dinti laterali mobili, dar
care sunt flancati in mod obligatoriu de
dinti ferm implantati

D Posibilitatea de inregistrare si
transfer a relatiilor mandibulo-craniene

E Particularitatile campului protetic in

stransa interrelatie cu particularitatile

protezei fixe pe care dorim sa o

realizam
84. Cimentul de hidroxid de calciu
prezinta urmatoarele proprietati:

87. Factorii favorizanti ai sinuzitei

maxilare de cauza dentara pot fi:

E Vocale anterioare(i, e)

A Modul de elasticitate crescut al

A Scaderea motilitatii ciliare, simultan

cu cresterea secretiei de mucus

preparatelor biocomponente

B Rezistenta scazuta la compresiune

B Fumatul si expunerea la mediu cu

noxe

a sistemului bicomponent ( cca 20

MPa)

C Chisturile radiculare suprainfectate

C Conductivitatea termica scazuta

D Osteita procesului alveolar

D Timp de priza 7-12 minute

E Chisturile foliculare suprainfectate

E Solubilitate variabila in apa, acizi di

88. Dezvoltarea ocluziei dentare in

detitiile mixte si permanenta prin
eruptia M1 presupune:

solventi din lacuri ( eter)

85. Lichidul gingival contine:

A Fibrinogen

B Fractiuni proteice ale

A Reducerea spatiului primat

( Boume) prin puseul mezializat

complementului C3 si C4

B Trecerea de la forma arcadei de

semicerc la cea parabolica

C IgA

C A III-a inaltare de ocluzie

D Mitocondrii activate

D Prima mezializare

E Enzime lizozomale

E A II a inaltare de ocluzie, sau prima

86. Dupa gradul de intrerupere si forma

devierii coloanei de aer, consoanele
pot fi impartite in:

A Bilabiale (p, b, m)

B Africasive ( s, j)

C Fricative (f, v)

D Explozive (p, b t, d, g, c)

inaltare din dentina permanenta

(Schwartz)

89. Sunt complicatii locale ale bolii

parodontale:

A Pericoronarita M3

B Abcesul parodontal marginal

C Pulpitele acute laterograde sau

retrograde

inlocuirea conului printr-un con cu un

numar mai mare

sau cronice, retrograde

91. Printre elementele speciale de

mentinere si stabilizare
disjunctoare sau distributoare
simple, sunt:

E Gingivo-stomatita ulcero-necrotica

A Bara de tip Steg

90. In tehnicile de condensare laterala

a gutapercii, alegerea conului de
gutaperca principal se supune
urmatoarelor reguli:

B Crosetul Thompson

C Sarnierele

D Crosetul in forma de balansoar

E Crosetul cu conector in forma de S

D Parodontitele apicale subcutanate

A Trebuie sa fie cu un numar mai

mare decat calibrul celul mai gros
instrument cu care sa largit canalul pe
toata lungimea de lucru

B Trebuie sa fie cu un numar mai mic

decat calibrul celui mai gros
instrument cu care s-a largit canalul
pe toata lungimea de lucru

C Conurile care opun o rezistenta

certa la incercarea de propulsie
dincolo de reper, li se reteaza o foarte
scurta potiune de la varf

D Daca proba clinico-radiologica

atesta patrunderea conului pe toata
lungimea de lucru stabilita prin
odontontometrie, se procedeaza la
scurtarea conului prin taierea unui
segment de 2 mm de la varf

E Daca proba clinico-radiologica

atesta patrunderea conului pe toata
lungimea de lucru stabilita prin
odontometrie, se procedeaza la

92. Redresarea chirurgicala

ortodontica a caninului superior
inclus este indicata:

A La pacienti varstnici

B In incluzia profunda

C La pacienti tineri

D Cand dintele nu prezinta anomalii

de forma sau volum

E Cand nu exista spatiu suficient pe

arcada sau cand acesta nu poate fi
creat prin metode ortodontice

93. Gutiera ocluzala in bruxism are

urmatoarele abiective:

A Prevenirea pierderilor de tesuturi

dure dentare

B Restaurarea spatiilor edentate

C Echilibrarea prerestaurativa

D Preluarea si redarea cu fidelitate

maxima a rapoartelor preparatiei cu
mucoasa pasiv-mobila

D Crearea spatiului pentru restaurarea

dintilor anteriori abrazati

E Protejarea noilor restaurari protetice

E Inregistrarea si redarea cat mai

corecta a reliefului dintilor antagonisti

de parafunctii
94. Tricrezolul folosit pentru
sterilizarea canalelor radiculare prin
metode chimice are urmatoarele
proprietati:

96. Diagnosticul pozitiv in forma

abortiva propriu-zisa a parodontitei
apicale acute hiperemice sa pune
pe:

A Este un lichid incolor sau rozaliu cu

A Absenta sensibilitatii la percutia in

ax

aroma de fenol

B Este alcatuit dintr-un amestec de

de prezenta a dintelui in arcada

dentara

trei izomeri 2-, 3- si 4-metilfenol

C Este un lichid usor galbui, cu aroma

B La atingerea dintelui apare senzatia

C Simptomatologia de pulpita partiala

D Alterarea profunda a starii generale

E In dreptul apexului, usoara

de camfor

D Este alcatuit dintr-un amestec de

doi izomeri alfa- si beta-metilfenol

congestie de mucoasa

E Izomerul metacrezol este considerat

cel mai activ

95. Obiectivele amprentei in protetica

fixa sunt:

97. Diastema mai este denumita in

literatura si cu alti termeni, cum ar
fi:

A Diastema adevarata

interarcadice

B Diastema tertiara

B Posibilitatea obtinerii unui model de

C Diastema inteincisiva

lucru cel mai exact pa care sa se

poata realiza macheta viitoarei
proteze fixe

D Diastema patologica

E Diastema vera

A Redarea exacta a rapoartelor

C Radarea cat mai exacta a zonelor

functionale periferice

98. Delimitarea spatiului

pterigomandibulare este, dupa cum
urmeaza:

A Medial: m. pterigoidian medial

D Metoda de stimulare a reflexului de

ocluzie molara

B Lateral: fata externa a ramului

mandibular

C Inferior: chinga pterigomaseterina

D Anterior: rafeul pterigomandibular

101.
In pulpita acuta seroasa
partiala ( coronara) examenul
microscopic pune in evidenta:

E Posterior: glanda submandibulara

E Metoda centrocordului Optow

A Vasodilatatie pe un teritoriu pulpar

intim

99. Diagnosticul de parodontita

agresiva se face pe urmatoarele
criterii principale:

C Marginatie leucocitara interna

D Semne de hipofunctie
odontoblastica la periferia procesului
inflamator

E Semne de hiperfunctie a
fibroblastilor alfati in plin focar
inflamator

C Parodontita agresiva apare mai

frecvent la persoanele tinere de obicei
pana la 30-40 ani si care prezinta o
buna stare generala de sanatate

B Disjunctia gingivo-dentara si
distructia osoasa se realizeaza rapid

B Pereti vesculari ingrosati

A Distributia preferentiala a leziunilor

pe arcada mandibulara in zona
anterioara

D Parodontita agresiva localizata sau

102.
In etiopatologia anomaliilor
dento-maxilare, caria aproximala a
dintilor temporari, mai ales in zona
de sprijin, determina:

generalizata este mai rara in

comparatie cu parodontita cronica

A Alungirea arcadei dentare

E Titrul de anticorpi este nedetectabil

B Scurtarea arcadei pierzandu-se

spatiul de rezerva

100.
Printre metodele simple de
determinare a relatiei centrice sunt:

C Scurtarea arcadei ducand la

dificultati in eruptia C

A Metoda Leonardo da Vinci

modificata

D Tulburari ale relatiilor verticale

interarcade

B Metoda Silvermann

C Metoda deglutitiei

E Scurtarea arcadei ducand la

dificultati in eruptia P2

B Planul de referinta este planul de la

Frankfurt

103.
In litiaza parotidiana,
calculul:

C Panta condiliana este reglabila

D Unghiul Benett este reglabil

E Are sistem de blocaj in RC

A Este de obicei unuic, de dimensiuni

mari

B Este situat frecvent intraglandular

C Este de obicei unic, de dimensiuni
mici

D Are aspect coraliform

E Este situat de obicei pe canalul

Stenon

106.
Dupa Bjork, semnele care
pot fi culese pe ortopantomograma
si care indica o rotatie de tip
anterior sunt:

A Latimea ramurii orizontale crescuta

B Condilul inalt cu dezvoltare

preponderent anterioara

104.
In lichidul bucal calciul
neionizat se gaseste:

C Curbura preangulara stearsa

D Canalul dentar angulat

E Ramura ascendenta scurta

A In proportie de 40-50 % in fosfati si

bicarbonati

B Peste 20% legat de compusul

organic cu masa moleculara mica
( policarboxilat)

C Sub 10% legat de compusi organici

107.
Morfologia ocluzala a
dintilor este direct influentata de
unghiul Benett dar si de distanta
intercondiliana. Astfel:

cu masa moleculara mica

D 30-40 % legat de compusi organici

mare, cu atat relieful ocluzal trebuie sa

fie mai sters

macromoleculari ( mucine)

E 10-30 % legat de compusi organici

macromoleculari ( staterina, proteinele

bogate in prolina si histidina)
105.
Pintre caracteristicile
functionale ale articulatorului FAG
enumeram:

A Este de tip NON-ARCON

A Cu cat unghiul Benett este mai

B Cu cat unghiul Benett este mai

mare, cu atat relieful ocluzal poate fi
mai accentuat

C Cu cat distanta intercondiliana este

mai mare, cu atat unghiul delimitat de
fetele ocluzale ale dintilor intre
traiectoriile de laterotruzie si
mediotruzie va fi mai mare

D Cu cat unghiul Benett este mai

B Fractura radiculara verticala

mare, cu atat unghiul dintre

traiectoriile de laterotruzie si protruzie
va fi mai mic

C Pacienti cu imunosupresie

D Corticala vestibulara groasa

E Raportul nefavorabil coroana-

E Cu cat distanta intercondiliana este

mai mare, cu atat unghiul delimitat de
fetele ocluzale ale dintilor intre
traiectoriile de laterotruzie si
mediotruzie va fi mai mic

radacina
110.
Alveolotomia cu rezectie
marginala partiala/totala a tablei
osoase vestibulare este indicata in:

A Resturi radiculoare mici, situate

profund

B Resturi radiculare mari, situate

superficial

C Radacini deformate in regiunea

apicala ( hipercementoza)

108.
Seile acrilice au urmatoarele
caracteristici:

D Anchiloze dento-alveolare pe toata

lungimea radacinii

A Transmit fartele de solicitare dintilor

limitrofi breselor edentate

E Dinti temporari cu radacini

divergente, pentru protejarea
mugurelui dintelui definitive

B Transmit fortele masticatorii spre

suportul muco-osos si dentoparodontal

conectorului principal

111.
Mandibulokineziografia se
realizeaza prin:

D Se opun fortelor de deplasare

C Transmit fortele de solicitare

deschidere, inchidere, lateralitate

dreapta-stanga, propulsie

verticala si orizontala

E Numarul acestora este in acord cu

numarul dintilor absenti

109.
Contraindicatiile relative ale
rezectiei apicale sunt:

A Teste de miscare mandibulara:

A Dinti fara valoare protetica

B Inregistrarea diagramei Posselt

C Investigarea miscarilor functionale

( masticatia si deglutitia )

D Teste fonetice (Wild, Silvermann,

Robinson)

114.
Ancorarea recomandata in
tratamentul incluziei dentare poate
fi:

E Procedeul Kleinerock

112.
Dintre tumorile
neodontogene cu relevanta in
contextul patologiei chirurgicale
oro-maxilo-faciala urmatoarele sunt
leziuni osteogene:

A Ancorarea periapicala

B Ancorarea transmaxilara

C Ancorarea prin colarea unor

accesorii

A Osteoblastomul si osteomul osteoid

D Ancorarea intratisulara

B Displazia osoasa ( cemento-

E Ancorarea peritisulara

osoasa)

C Cherubismul

D Tumora bruna din hiperparatiroidism

115.
Complicatiile postoperatorii
tardive ale rezectiei apicale sunt:

E Boala Paget

A Mobilitatea excesiva a dintelui din

cauza compromiterii implantarii

113.
In cazul folosirii materialelor
pe baza de rasina bis-GMA,
enameloplastia ofera urmatoarele
avantaje:

B Suprainfectarea

C Necroza osului prin frezaj

intempestiv, fara racire, cu dehiscenta
plagii si denudarea osului

A Asigura o adaptare mai buna la

smalt

D Fractura radacinii

E Tulbularile de sensibilitate

B Nu necesita utilizarea de
instrumentar rotativ

( hipoestezii si/sau parestezii)

C Permite patrunderea mai profunda a

materialului indiferent daca este
granular sau negranular

116.
Chiuretele universale sunt
indicate pentru:

D Creste rezistenta la uzura a

persoane sanatoase, fara pungi

parodontale, retractii gingivale sau
furcatii descoperite

materialului

E Este recomandata in cariile

dentinare

A Detartrajul supragingival la

B Chiuretajul treaiectului fistulos al

unui abces parodontal cronic

C In pungile parodontale false

E Se pot realiza casate cu unghiuri

ferme pentru cresterea retentiei
mecanice

D Detartrajul pe fetele proximale ale

dintilor inghesuiti

E In pungile parodontale adevarate

119.
Sinuzita maxilara de cauza
dentara:

117.
Printre evidarile cervicale
selective, se numara urmatoarele:

B Este rara la adulti

C Este rara la copii si tineri

modificata

D Este frecventa la sugari

C Evidarea cervicala laterala

E Este prezenta de obicei la adulti

D Evidarea cervicala postero-laterala

E Evidarea cervicala

A Evidarea cervicala anterioare ( a

A Se intalneste frecvent la copii si

tineri

regiunii centrale)

B Evidarea cervicala radicala

supraomohioidiana
120.
118.
118. Exista cateva
caracteristici pe care trebuie sa le
indeplineasca cavitatile preparate
pentru incrustatiile din compozit,
care le deosebesc de cele pentru
inlay-urile din aliaje nobile si
anume:

A Hidroxid de calciu

B Formaldehida

C Fenol

D Fenol sulfat de bariu

convergenti spre ocluzal

E Boratfenilmercuric

B Nu exista bizou la nivelul suprafetei

121.

A Peretii cavitatii trebuie sa fie usor

ocluzale a cavitatii

C Limitele preparatii nu trebuie sa fie

situate la nivelul zonelor de contact
ocluzal

Triopasta Gysi contine:

D Adancimea cavitatii trebuie sa fie de

minim 2 mm

Herpangia:

A Este o afectiune ce apare la varstici

B Este o afectiune ce apare la copii

C Apare in special vara

D Apare cu leziuni eritematoase,

veziculare si ulceratii la nivelul valului

palatin si al mucoasei istmului

faringian

A Apare brusc

B Este uneori violenta

C Este localizata in planseul bucal si

E Poate fi declansata de eruptia

molarului de minte

la nivelul limbii
122.
Principiile biomecanice ale
realizarii arcadelor artificiale, dupa
Ackermann, sunt:

A Heteropozitie

B Heterogenitate

C Heterotropism

D Heteromorfie

E Heteronumar

D Nu are legatura cu orarul mesei

E Iradiaza catre ureche, articulatia

temporo-mandibulara si regiunea
latero-cervicala

125.
125. In cadrul tratamentului
chirurgical preprotetic al
substratului osos, orice tip de
alveoloplastie trebuie sa respecte
urmatoarele principii:

123.
Testele lui Franz Herbst
pentru maxilar sunt:

C Inciziile se realizeaza pe coama

D Cunoasterea exacta a anatomiei

zonei (vascularizatie si inervatie)

C Deschiderea larga a gurii

E Decolarea lamboului mucoperiostal

sa fie minima

D Sugerea, suflat, fluierat, sarut

realizeaza o tractiune spre posterior a
plicii alveolo-jugale

crestei, cu incizii de descarcare

crestei, fara incizii de descarcare

modeleaza zona distala a pungii Fisch

B Inciziile se realizeaza pe coama

B Suras fortat realizeaza o tractiune

posterioara a plicii alveolo-jugale

sa fie larga

A Deschiderea usoara a gurii pune in

tensiune ligamentul pterigomandibular

A Decolarea lamboului mucoperiostal

E Mobilizarea periferiei campului

protetic in zona distala prin proba
Valsalva, tuse, test fonetic a, ah

124.
In colica salivara din litiaza
glandei submandibulare, durerea:

126.
Simptomatologia contuziilor
articulatiti temporo-mandibulare
este reprezentata de:

gasit raspuns la urmatoarele

intrebari:

A Este nevoie de extractii dentare?

B Ce deplasari dentare vor fi

A Durere spontana si/sau provocata

de mobilizarea mandibulei

efectuate?

B Trismus moderat

C Hipoestezie la nivelul mentonului

D Deviere a mentonului de partea

C Care este aparatul dentar cel mai

adecvat cazului?

D Exista suficient os alveolar?

E Este necesara decompensarea

afecetata

E Articulatie sensibila la palpare

127.
Din punct de vedere
morfopatologic, in pulpita acuta
purulenta partiala (cotonara), se
intalnesc urmatoarele aspecte:

ortodontica?

A Masa semiputreda compusa in cea

129.
In conceperea unei
constructii conjuncte, atunci cand
nu se poate satisface relatia Fr mai
mare ca Fa, se impun o serie de
modificari la conceperea aparatului
conjunct:

mai mare parte din materii grase si

hidrogen sulfurat

A Realizarea unui corb de punte

ingustat

B Celulele proprii ale pulpei situate in

apropierea centrului inflamatiei
prezinta diverse stadii de lezare:
vacuolizari, incarcari lipidice,
omogenizari nucleocitoplsmatice,
fragmentarea mambranei etc.

C Fibrele de colagen sunt distruse

D Masa semiputreda compusa in cea

punte

C Realizarea restaurarii in subocluzie

D Reducerea inaltimii si inclinarii

pantelor cuspidiene

E Realizarea de dinti antagonisti

montati pe o proteza partial
mobilizabila

mai mare parte sin polipeptide alterate

B Realizarea liniara a corpului de

E Fibrele de colagen sunt intacte

128.
In tratamentul chirurgical al
anomaliilor dento-maxilare severe,
pentru a stabili un plan de
tratament prechirurgical, trebuie

130.
Ocluzia dinamica se
adreseaza:

A Ocluziei centrice

B Relatiei de postura

C Intercuspidarii maxima

A Persistenta dintelui temporar fara

rizaliza

D Protruziei

E Traiectoriei de inchidere in relatie

B Persistenta dintelui temporar cu un

tipar atipic de rizaliza

centrica

C Deglutitia infantila

D Prezenta unor formatiuni dentare

supranumerare, erupe sau incluse

E Existenta unui capac osos dens sau

a unei fibromucoase dure

131.
La nivelul gingiei, leziunile
din lichenul plan prezinta
urmatoarele aspecte:

A Planum (Se-Or)

A Vezicule de dimensiuni mici, in

B Axa Y delimitata de punctele S-Gn

general pana la 5 mm diametru,

grupate, in buchet

C Planul bazal maxilar delimitat de

punctele Go-Gn

B Ulceratii acoperite cu un depozit

pseudomembranos, de culoare albgalbuie pana la cenusiu-murdar

D Clivus ( Se-Be)

E Planul de la Frankfurt delimitat de

C Vezicule si bule care se sparg si

lasa in urma ulceratii cu margini
zdremtuite, mobile

133.
Printre planurile de referinta
utilizate in interpretarea
teleradiografiei in ortodentie, se
numera:

D Atrofia epiteliului gingival cu leziuni

punctele Or-Po
134.
Ca si aspecte imunologice,
in gingivitele cronice simple, s-a
constatat

erozive

E Leziuni hiperkeratozice de tip

imunitari de aparare a lichidului

santului gingival

reticular sau dendritic

132.
Cauzele etiopatologenice ale
ectopiei dentare prin existenta unui
obstacol in calea eruptiei dentare
sunt:

A Un continut crescut de factori

B Un continut redus de lizozim

C O crestere a titrului de anticorpi

seriei si din lichidul santului gingival

fata de o serie de bacterii ale placii

dentare

D O crestere a prostaglandinelor

adezivi

(PGE2) si leucotrienelor (LTB4)

135.
In preparatia canalului
radicular, la extirparile pulpare, se
instituie obligatoriu un tratament
medicamentos inainte de obturarea
canalului in urmatoarele situatii:

D Ipoteza legaturii mecanice: de fixare

a ceramicii pe microretentiile oferite de
suprafata metalului turnat

E O reducere marcata a fractiei

complement

C Ipoteza legaturii chimice: prin

E Ipoteza legaturii chimice: bazata pe

schimb de ioni si electroni si atractia
intre ioni, intre oxizii de ceramica si cei
ai metalului ( oxidare prin tratament
termic)

totale

137.
Inghesuirea dentara in
malocluzia de clasa II/2 poate varia
de la forme usoare la grave, dar cu
un aspect titpic:

B Cand, in timpul tratamentului,

A Incisivii centrali superiori in protruzie

campul operator a fost inundat de

saliva

B Incisivii centrali superiori pot fi

A Pulpite acute seroase partiale sau

C Pulpite cronice

D Cand nu putem opri hemoragia

E Pulpite acute purulente partiale sau

verticali, de multe ori existand o

palatopozitie marcata

C Incisivii inferiori pot fi intr-o retrosau proinclinare

totale

D Incisivii laterali sunt in

vestibuloversie, cu rotatie meziala
peste coroana centralilor

136.
Ipotezele privind
mecanismul intim, de legatura
metalo-ceramica sunt:

E Caninii sunt in palatopozitie

138.
138. Dezvoltarea relatiilor
intermaxilare si dento-maxilare de
la nastere la eruptia primilor dinti
temporari cuprinde:

A Prognatismul nou-nascutului

realizarea de macroretentii

B Retrognatism maxilar

B Ipoteza legaturii fizice: prin forte Van

C Reglarea relatiilor de postura

A Ipoteze legaturii mecanice:

der Weals

D Reglarea realtiilor centrice

E Prima mezializare

139.
La proba machetelor
protezelor totale examinarea
pacientului cu gura interdeschisa
presupune considerarea
urmatoarelor aspecte:

141. In tratamentul gingivitei si

gingivostomatitei aftoase recidivante,
se recomanda:

A Curbura vestibulara sa fie simetrica

A Spalaturi cu solutii slab antiseptice

B In suras, vizibilitatea dintilor frontali

B Atingeri stricte ale aftelor cu nitrat

de argint 30%

sa fie in raport cu varsta

C Intre fetele vestibulare ale

C Infiltratii cu Penicilina

premolarilor si obraji sa nu existe

spatiu negru

D Corticoterapie: Prednison 10-20

mg/zi, timp de 6-7 zile

D Garnitura de dinti aleasa sa asigure

aspectul de cambet Holywoodian

E Fata ocluzala a dintilor latelari

142.
In anestezia nervuli alveolar
inferior, reperele pentru spina Spix
sunt:

superiori nu trebuie sa fie prea vizibila

140.
Protezele de tip Bio
Dentaplast au urmatoarele
avantaje:

E Infiltratii cu Xilina sau Hidrocortizon

A Plica pterigomandibulara situata dea lungul marginii anterioare a

muschiului pterigoidian intern

A Au crosete cu elasticitatea foarte

buna

B Planul de ocluzie al molarilor

inferiori

B Au culoarea crosetelor aceeasi ca si

a dintilor

C Creasta zigomatico-alveolara

C Au rezistenta buna a materialului in

D Radacina meziala a M2

E Creasta temporala, medial si

timp

D Impiedica aparitia proceselor de

resorbtie si atrofie osoasa

E Transmit fortele masticatorii exclusiv

la nivelul suportului odonto-parodontal

posterior de marginea anterioara a

ramului mandibular
143.
Importanta pozitiei de
intercuspidare maxima NU consta
in faptul ca:

A Este constanta de-a lungul vietii

C A III-a inaltare de ocluzie

B Asigura stabilitatea mandibulei fata

D A II-a inaltare de ocluzie

E Ca in absenta M3, molarul al doilea

de maxilar

C Permite contractia sinergica

adaptativa, in acord cu ocluzia
habituala, a muschilor ridicatori ai
mandibulei

146.
Ritmul de formare al tartului
dentar depinde de:

D Poate fi considerata o pozitie de

referinta in protezarea amovibila

A Localizarea dintelui

E Plaseaza condili mandibulari intr-o

B Tipul de deglutie

C Natura alimentelor

D Variatiile individuale ale fluxului

pozitie stabila, ortopedica

144.
In artrita temporomandibulara din spondilita
anchilozanta, intalnim urmatoarele
semne clinice:

permanent incheie fenomenele

dezvoltarii dentitiei

salivar

E Tipul de inflamatie acuta sau cronica

a tesuturilor orale

A Durere la palparea articulatiei

temporo-mandibulare si a muschilor
masticatori

B Tumefactie

C Crepitatii si cracmente articulare

D Crestere a aplitudinii miscarilor

articulare

147.
Adaptarea si
individualizarea machetelor de
ocluzie cuprind urmatoarele
proceduri:

A Determinarea nivelului planului de

ocluzie

E Semne generale asociate bolii

( afectiunea debuteaza intotdeauna la
nivelul articulatiei sacro-iliace)

145.
Dezvoltarea ocluziei dentare
in dentitiile mixta si permanenta
prin eruptia M2 presupune:

A Echilibrul deplin prin inchiderea

spatiilor inca existente

B Prima mezializare

B Orientarea planului de ocluzie

C Orientarea planului Margolis

D Orientarea planului Saizar

E Determinarea dimensiunii verticale

in relatie de ocluzie

148.
In gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica,
diagnosticul diferential se face cu:

A Herpesul oral recurent

B Granulomul piogen asociat de

sarcina

A Sifilis

B Leucemie acuta

C Gingivita asociata de leucemie

D Candidoza gingivala generalizata

E Gingivita ulcero-necrotica

C Fibrom gingival difuz

D Gingivita prin utilizarea medicatiei
contraceptive

E Candidoze acute

151.

149.
Pentru anestezia la gaura
palatinala ( anestezia nervului
palatin mare) se folosesc
urmatoarele reprere:

A Penultimul molar la 3 cm deasupra

B Este un polipeptid care creste

permeabilitatea capilara

C Este o glicoproteina salivara cu

efect aglutinant limitat asupra S.
mutans

B La 1 cm inaintea carligului aripii

interne a apofizei pterigoide

A Este o glicoproteina heterogena

care impiedica adeziunea
microorfanismelor si le aglutineaza

coletului

Leucotaxina salivara:

D Este un polipeptid care stimuleaza

diapedeza polimorfonuclearelor
neutrofile

C Ultimul molar la 1 cm deasupra

coletului

D La 0,5 cm inaintea marginii

posterioare a paltului dur, in unghiul
diedru format de creasta alveolara cu
lama orizontala a osului palatin

E La 3 cm posterior de carligul aripii

E In placa dentara bacteriana se

intalneste intr-o proportie mult mai
mare decat in saliva

152.
La examenul teleradiografiei
la malocluzia de clasa a III-a se pun
in evidenta urmatoarele:

externe a apofizei pterigoide

150.
150. Potrivit clasificarii lui
ARMITAGE (1999) NU sunt leziuni
gingivale induse de placa
bacteriana:

A Unghiul SNA mai mare de 80 grade

B Unghiul SNB mai mare de 78 grade

C Unghiul SNA mai mic de 80 grade

D Unghiul Pr. A-F mai mare de 110

C Fracturi cominutive

D Fracturi fara deplasare

E Fracturi cu pierdere de substanta

grade

E Unghiul I-F mai mic de 107 grade

153.
La amprenta preliminara
mandibulara in edentatia totala, se
apreciaza daca au fost inregistrate:

osoasa

milohioidian contractat

156.
In scopul folosirii
deplasarilor distale ale protezelor
partial mobilizabile scheletate se
folosesc:

B Tuberculul piriform

A Depresiunea redata de muschiul

A Curba de ocluzie sagitala

accentuata

C Zona retromilohioidiana

D Santurile pterigomaxilare

E Santul format de procesul

zigomatico-alveolar

B Dispozitive mecanice

C Crosete reciproce

D Pinteni ocluzali in fosetele distale

ale molarilor

154.
Printre reactiile tardive
bazale in cazul stomatopatiilor
protetice la edentatul total, se
numara:

A AroZiuni in situ

B Leziuni eritemo-congestive

C Hipertrofii

D Iritatii chimico-toxice

E Hiperplazii

E Conector de tip bara cu sprijin

mucosal

157.
Complicatiile postoperatotii
dupa odontectomia molarului de
minte inferior sunt legate de:

A Comlicatii infectioase

B Luxatia sau fractura molarului de 12

ani

C Dehiscenta plagii, vindecarea

intarziata

155.
Printre fracturile de
mandibula produse prin
traumatisme cu energie crescuta,
gasim:

bucal

A Fracturi cu deplasare

B Fracturi in lemn verde

D Impingerea molarului in planseul

E Hemoragia postextractionala
( precoce sau tardiva)

158.
Dintii pot suporta presiuni
verticale mari. Presiunile bilaterale
mentionate de Max Muller sunt:

160.
In malocluzia de clasa a III-a,
prin avansarea mandibulei, la
examenul endobucal sa evidentiaza
urmatoarele:

A Incisivii 32 kg

B Molarii III 70 kg

C Canini 35 kg

B Ocluzia este distalizata

D Molarul I 45,70 kg

C Ocluzia este neutrala

E Premolar II 38 kg

D Ocluzia este mezializata

E Ocluzia este inversa frontala sau

A Arcada alveolara apicala este mica

in raport cu arcada alveolara coronara

totala cu sau fara inocluzie sagitala

inversa

161.
Avantajele lamboului
intrasulcular trapezoidal sunt:

A Accesul chirurgical este foarte bun

159.
159. In tratamentul general
al gingivitelor descuamative se
poate administra:

B Decolarea lamboului este facila de

A Prednison in doza initiala de 30-40

la inceput

mg/zi

B Rodilemid, solutie injectabila, o fiola

buna

pe zi I.m. timp de 6-10 ziel, repetat

dupa o luna
C Vitaminoterapie C, B1, B2, E

D In pemfigus se pot folosi

D Ofera acces favorabil pentru

chirurgia parodontala

C Vascularizatia lamboului este foarte

E Igiena orala este mai usor de

mantinut

antimetaboliti de tip Metrotrexat atunci

cand medicatia cortizonica nu da
rezultate

162.
In pulpita cronica deschisa
ulceroasa, pe o sectiune axiala a
pulpei se constata, la examenul
microscopic urmatoarele:

E In sclerodermie, Azatioprina care s-

a dovedit cea mai eficienta

A Stratul superficial prezinta zone de

necroza

B Stratul subiacent este alcatuit din

B Sunt necesare macroretentii

C Trecerea de la metal la materialul

tesut de granulatie

C Stratul subiacent est un strat de

ceramic sa nu se faca prin unghiuri

ferme ci prin unghiuri rotunjite

fibre conjunctive sarac in celule

D Al treilea strat este reprezentat de

un bogat infiltrat celular

163.
Cimentul fosfat de zinc are
urmatoarele proprietati:

groasa, e cat posibil egala cu a masei

ceramice

E Al patrulea strat, de la suprafata in

prfunzime, prezinta centre de
degenerescenta coloida sau grasoasa

bazele propriu-zise

165.
Despre proteinele de soc
termic ( HSP = heat shock proteins)
sau de stres in boala parodontala,
se pot afirma urmatoarele:

B Actiunea de stimulare a

A Este cel mai elastic dintre toate

C Are cea mai mare rezistenta

D Are pH acid (pH 2-4,2) la aplicarea

B Cresterea lor la nivelul tuturor

celulelor organismului gazda
activeaza sistemul imun imediat dupa
agresiunea bacteriana si inainte de
multiplicarea bacteriilor

pe plaga dentinare

A Sunt reprezentate prin proteine

procariote si eucariote care au fost
identificate initial ca rezultat al sintezei
proteice in conditii de hipertermie,
hipoxie si alte circumstante de stres

mecanica dintre toate bazele propriuzise

E Trecerea de la metal la materialul

ceramic sa se faca prin unghiuri ferme
pentru a creste retentia ceramicii

odontoblastilor este de durata

D Capa metalica sa fie rigida, cat mai

E Are contractia de priza 0,3%

C Cresterea lor creeaza conditii pentru

mobilizarea mijloacelor specifice de
aparare

D Cand sunt sintetizate de bacterii se

constituie intr-un material genetic care
declanseaza reactii alergice

164.
Dintre caracteristicile
scheletului metalic al coroanelor
metalo-ceramice enumeram:

A Nu sunt necesare macroretentii

E Sunt sintetizate de bacteriile

agresoare, in cazul parodontitelor
marginale

166.
Clasificarea bolilor
parodontiului marginal a Catedrei
de Parodontologie din Bucuresti ia
in consideratie urmatoarele criterii:

A Gradul de afectare a structurilor

parodontiului marginal

B Varsta pacientului

C Gradul de manifestare a inflamatiei

168.
Printre dezavantajele
tehnicii de cimentare a unui con de
gutaperca unic, calibrat la apex, se
numara:

D Mecanismul de producere a bolii

A necesitatea largirii excesive a

canalelor

parodontale

E Nivelul de igiena a cavitatii orale

majoritatea cazurilor

167.
Cimentul policarboxilat de
zinc are urmatoarele proprietati:

A Rezistenta mecanica la compresia

B Tensiunea la incovoiere este cu

sa finala de palnie, este intotdeauna

mai mic decat al intrumentarului

E existenta premiselor de sigilare a

canalului doar pe o distanta de 2-3
mm de la constrictia apicala

C pH-ul inainte de priza este ceva mai

169.
Despre dificultatile ce apar
in timpul amprentarii cu siliconii de
aditie in sitemul Penta, se pot
afirma urmatoarele:

D prezinta adeziune chimica la smalt

si dentina

D calibrul canalului largit, ori In forma

40% mai mica decat la cimentul fosfat

de zinc

scazut decat al cimentului fosfat de

zinc

C conul nu asigura o sigilare eficienta

de unul singur

masticatorie (57-99MPa) este mai

mica decat a cimentului fosfat de zinc

B solubilitatea sigilantilor in

A timpul de prelucrare mult scurtat

are drept cauza tensiunea superficiala
prea mare

E este de trei ori mai putin elastic

decat cimentul fosfat de zinc

B materialul nu face / face priza prea

incet are drept cauza insertia rapida
a lingurii pe camp

C adeziunea insuficienta a siliconului

de lingura de amprenta are drept
cauza faptul ca in zonele puternic
retentive materialul de amprenta se
poate desprinde de pe lingura la
indepartarea acestuia

A Fracturi si decimentari ale

restaurarilor protetice

B Uzura dentara

C Leziuni ale buzelor, obrajilor si ale

marginilor laterale ale limbii

D curgerea insuficienta a gipsului in

amprenta are drept cauza tensiunea
superficiala prea mare

172.
Scoala germana
(Kantorowicz, Korkhaus si
Reichenbach) imparte anomaliile in
6 sindroame, printre care, NU se
numara:

B Sindromul dentar Turner

intarit cu un conector secundar

C Sindromul de sept

B stabilizare prin portiunile

D Sindromul progenic

cuprinderea a mai mult de a80 de

grade din circumferinta dintelui

E Sindromul de ocluzie deschisa

A mentinere orice pinten trebuie

C pasivitate prin portiunile terminale

173.
Diagnosticul pozitiv in
parodontita apicala cronica
condensata se stabileste pe:

171.
Printre manifestarile clinice
in bruxism sunt:

B Imaginea radiologica difuza si cu

spatiile intertrabeculare marite de
volum

E reciprocitate se neutralizeaza
efectul portiunii flexibile a bratului
retentiv

A Imaginea radiologica ce pune in

evidenta osul periapical, cu un aspect
mai albicios datorita hipermineralizarii

D sprijin elementul principal care

asigura sprijinul parodontal este
pintenul

E Edentatii

A Sindromul de ocluzie incrucisata

flexibile ale bratelor retentive ale

crosetolor circulare orientate spe
edentatie

170.
Functiile crosetelor dentare
turnate sunt:

D Long-centric

E legatura slaba intre materialul de

corectura cu amprenta initiala are
drept cauza faptul ca clasele de
material sunt incompatibile

C Radiologic, se observa o imagine de

osteoliza periapicala cu contur difuz,
centrul imaginii fiind mai inchis la
culoare

D Teste de vitalitate negative

174.
Dupa extractia dentara
simpla, pacientul va fi avertivat si
asupra fenomenelor inerente
reactiei inflamatorii
postextractionale:

B Lipsa mentinerii poate si cauzata de

inchiderea periferica inadecvata, ceea
ce impune remontarea dintilor

E Spatiul periodontal periapical care

are tendinta sa fie desfiintat de zona
hipermineralizata

C Ulceratia sau inflamatia tesuturilor

subiacente poate fi cauza de contact
prematur, ceea ce impune echilibraea
ocluzala

D Lipsa stabilitatii poate fi cauzata de

plasarea incorecta a planului de
ocluzie, ceea ce impune refacerea
protezei

A Edemul postoperator care poate

dura 3-6 saptamani

B Edemul postoperator care poate fi

subiacente poate fi cauzata de

prezenta unui corp strain sub proteza,
ceea ce impune spalarea protezei si
instruirea pacientului

redus folosind un prisnit rece aplicat

pe obraz, in dreptul zonei extractiei

C Durerea postextractionala care este,

in general, intensa

E Ulceratia sau inflamatia resuturilor

D Durerea postextractional care poate

176.
Tulburarile dentare care apar
in sindromul de inocluzie verticala
sunt:

fi combatuta cu antiimflamatorii si
antialgice uzuale

A Tuberculul Carabelli

E Trismusul moderat care poate fi

B Incisivii hipoplazici Hutchinson

prezent in cazul eztractiei laborioase a

molarilor inferiori

C Molarii Moser

D Tuberculul Zukerkandl

E Macrodontia

175.
Fata de problemele care
apar in primele zile dupa aplicarea
protezelor, atitudinile pot fi dupa
cum urmeaza:

A Ulceratia sau inflamatia tesuturilor

subiacentepoate fi cauzata de DVO
prea mica, ceea ce impune captusirea
protezei

177.
Urmatoarele afirmatii despre
chistul de eruptie sunt adevarate:

A Evolueaza predominant in ramul

vertical mandibular

B Sunt chisturile care, odata aparute

sagiatale aplatizate

la maxilar, evolueaza de regula in

sinusul maxilar

D Daca pacientul prezinta curbe

E Daca arcada antagonista prezinta

restaurari plastice directe

C Apare cel mai frecvent in contextul

eruptiei M3

D Mucoasa acoperitoare este intacta

E Prin transparenta are culoare

180.
Urmatoarele afirmatii cu
privire la granulomul periferic cu
celule gigante sunt adevarate:

albastruie

A Are consistenta moale

178.
In ortodontie, reincluziile
totale trebuie diferentiate de:

B Are culoare rosie-violacee

A Incluzii dentare

C Are consistenta ferm-elastica

B Anodontie

D Este o leziune senila, mai rar

periculoasa

C Extractie

D Intruzie posttraumatica partiala

E Oprirea in eruptie a dintelui

E Se prezinta ca o leziune nodulara

frecvent cu dimensiuni de 5-7 cm

179.
Situatiile in care raportul
coroana radacina 1/1 poate fi
considerat adecvat pentru un viitor
dinte stalp sunt:

181.
Din observatiile
experimentale privind
comportamentul elastic al
intermediarilor micsti din proteza
fixa, se pot trage urmatoarele
concluzii practice:

A Daca antagonistii viitoarei proteze

fixe sunt reprezentati de dintii artificiali

toate fetele, indiferent de spatiul

disponibil intre creasta alveolara si
antagonisti

B Daca arcada antagonista este

reprezentata de dinti mobili afectati
parodontal

A Scheletul metalic poate fi placat pe

B Scheletul metalic poate fi redus in

functie de spatiul disponibil intre
creasta edentata si antagonisti

C Daca viitoarea proteza fixa va fi

realizate in subocluzie

C Grosimea stratului de ceramica

poate fi crescuta pentru a asigura

rezistenta la incovoiere a corpului de

punte

183.
Printre particularitatile de
design ale protezelor scheletate
sunt:

D Daca spatiul nu permite decat

realizarea dimensiunilor optime pentru
scheletul metalic, acesta nu va fi
placat deloc

aiba un sprijin

E Daca se impun dimensiuni diferite

ale stratului de ceramica, grosimile
mai mari trebuie realizate doar in
zonele de resiune

A Un croset ar trebui intotdeauna sa

B Reciprocitatea ar trebui realizata pe

un dinte in zona situata de aceeasi
parte cu varful retentiv al crosetului

C Crosetele cu sprijin gingival sunt

contraindicate daca santul vestibular
are o adancime mai mica de 4 mm

182.
In cadrul edentatiei
subtotale, superioritatea
supraprotezarii pe dintii naturali
fata de protezarea conventionala
poate fi sistematizata prin:

D Avantajul sistemului RPI este ca

poate fi utilizat pe premolari indiferent
de anatomia dintelui

E Cand se utilizeaza un conector

placuta, reciprocitatea se poate obtine
printr-o placuta de ghidaj pe conector

A Prevenirea resorbtiei accentuate si

continue a crestelor reziduale

B Fortele orizontale si de torsiune sunt

mult augmentate

C Pastrarea proprietatilor parodontale

a dintilor restanti

D Prin cresterea stabilitatii si sprijinului

supraprotezei cresc solicitarile
ocluzale asupra suportului muco-osos
subiacent

184.
Dezvoltarea bazelor
scheletate in malocluzia de clasa
II/2 se caracterizeaza prin:

Nsa-Gn este mai mica

B Unghiul planurilot maxilare M-NsaNsp este mai redus decat normal

E Dintii mentinuti ca stalpi pentru

supraprotezare constituie stopuri
verticale pentru baza protezei

A Inaltimea antero-inferioara a fetei

C Unghiul goniac mult marit

D Baza maxilarului este mare

compensata prin inclinarea dentara

E Inaltimea antero-inferioara a fetei

Nsa-Gn este mult marita

185.
Tulbularile parodontale care
apar in sindromul de inocluzie
verticala sunt:

A Coroanele semifizionomice sau de

substitutie reunite

B Puntile stabilizatore

C Imobilizarile cu anse de sarma in

U intracoronar si intraradicular

A Rezorbtia limbusului alveolar

B Insertia epiteliala nu este modificata

D Sistemul ALDER

E Coroanele acrilice reunite intre ele

C Largirea spatiului parodontal

nivelul limbusului alveolar

188.
Factorii de risc locali in
aparitia tumorilor maligne oromaxilo-faciale sunt:

E Ingustarea spatiului parodontal

A Deficitul imunitar

B Fumatul

C Varsta

D Factori nutritionali

E Alcoolul

D Cresterea trabeculatiei osoase la

186.
186. La examenul clinic in
parodontitele apicale cronice,
prezenta durerii de mica intensitate,
estompata, ce apare cu
intermitente, poate imbraca
urmatoarele aspecte:

A Durere iradiata

B Durere pulsatila

189.
Axul de insertie ideal al unei
restaurari fixe trebuie:

C Durere lancinanta

A Sa asigure adeziunea restaurarii

fixe

D Durere asemanatoare cu cea din

sindromul de bont

B Sa coincida cu directia fortelor de

masticatie verticale

E Durere cu senzatie de oboseala

dupa masticatie

187.
Dintre mijloacele protetice
clasice folosite la imobilizarea
permanenta prin mijloace fixe,
realizata cu concursul laboratorului
de tehnica dentara, fac parte:

C Sa coincida cu axul dintilor stalpi

D Sa necesite preparari minime

E Sa asigure retentia restaurarii fixe

190.
Teoriile etiopatogenice
implicate in reincluzia dentara sunt:

A Teoria tulburarii proceselor evolutive

dentare

193.
193. Printre etapele
replantarii dentare se numara:

B Teoria proterogenetica

A Dintele va fi introdus manual in

alveola

C Teroria ontogenetica

D Teoria anchilozei osteodentare

E Teoria mecanica

realizeaza cu o atela semirigida timp

de 6 saptamani

191.
Teoriile care intervin in
etiopatologia anodontiei sunt:
A Teoria ereditara

B Teoria atavica

C Teoria proterogenetica

D Teoria antogenetica

E Teoria mugurilor adamantimului

multipli

192.
Factorii locali de dezvoltare
in etiopatologia anomaliilor dentomaxilare de clasa II/1 sunt:

2-3 saptamani

E Dintele traumatizat va fi scos din

ocluzie pentru 6 saptamani intr-un
serviciu de stomatologie

194.
194. Sindromul toxico-septic
asociat flegmonului se istaleaza
atunci cand la infectie se asociaza
unul sau mai multe dintre
urmatoarele semne:
A Generale

B Inflamatorii

C Hemodinamice

D Disfunctii de organ

rezultate pe bolta palatina

E Cresterea perfuziei tisulare

D Absenta suturii de crestere a

195.
Printre obiectivele
amprentei finale in edentatia totala
sunt:

A Fibroame uterine

B Caria dentara si comlicatiile ei

C Postnatal cicatriciile chirurgicale

maxilarului

D Se recomanda dieta moale pentru

C Daca exista plagi ale gingivomucoasei, acestea vor si suturate

B Fixarea dintelui in alveola se

E Edentatii intinse de la nivelul

maxilarelor

A Repartizarea de presiuni egale

supra partilor moi si dure

B Limitarea contractiilor musculare in

vederea realizarii inchiderii marginale

C Cand inversiunea este intre canin si

primul premolar nu pot apare tulburari
ocluzale de tipul contactelor
premature

C Repartizarea presiunilor exclusiv la

nivelul zonelor biostatice

D Obtinerea unei inaltimi corecte a

primul premolar pot apare tulburari

ocluzale de tipul contactelor
premature

marginilor si o extindere maxima a

bazei protezei

E Respectarea libertatii contractiilor

D Cand inversiunea este intre canin si

musculare si realizarea inchiderii

marginale a protezei

E In cazul transpozitiei canin-incisiv

lateral tulburarile sunt de natura
fizionomica

196.
196. Cresteri ale volumului
de lichid gingival se constata:

198.
Aspectele clinice ale
fracturilor Le Fort II includ:

A Edem facial important

B Deformarea etajului mijlociu al fetei

A In perioada de vindecare dupa

tratamentul chirurgical

B Seara

C In urma folosirii contraceptivelor

C Epistaxis unilateral

D Dupa menopauza

D Tulburari de sensibilitate ( hipo- sau

E In cursul masticatiei

cu infundarea reliefului zigomatic

anestezice) in teritoriul n. infraorbitar

E Emfizem cutanat

197.
Despre transpozitia
completa ( in ortodontie) sunt
adevarate urmatoarele afirmatii:

A Este insotita de tulburari de

deglutitie

B Presupune inversarea totala a doi

dinti vecini si alinierea acestora in
curba normala a arcadei

199.
La controlul fonetic al
machetelor protezelor totale, pot
aparea urmatoarele situatii:

A S emisiune ca un zazait: frontalii

superiori oralizati

200.
Sistemele de imobilizare
extracoronare temporare au
urmatoarele dezavantaje:

B V seamana cu F: dintii superiori

sunt prea scurti

A Determina abrazia dintilor

antagonisti

C T se aude ca D: dintii superiori

oralizati

B Pot cauza iritatii pulpare

D K- se aude modificat: macheta

C Au o rezistenta si durabilitate

mandibulara este prea extinsa sau

prea groasa in regiunea posterioara

scazuta

D Au rigiditate mica

E Au instabilitate dimensionala

D F seamana cu V: dintii superiori

sunt prea scurti