Sunteți pe pagina 1din 44

Grile rezidentiat Medicina Dentara Iasi

2015
1. Factorii de risc pentru vindecarea
intarziata a plagilor sunt, CU
EXCEPTIA:

A Plagilor zdrobite

B Folosirii excesive a electrocoagularii

C Radio/chimioterapiei in antecedente

D Suturii plagii in tensiune

E Suprainfectarii plagii

2. Intermediarul conceptului corect in


zona laterala a protezelor fixe
trebuie sa prezinte urmatoarea
caracteristica:

A Acidul sulfuric solutie 40-50%

B Acidul ortofosforic 35 %

C Acidul clorhidric 0,5%

D Solutie 10 % din sarea sodica EDTA

E Acidul sulfuric solutie 0,2-0,5%

4. Avantajele fatetarii sunt


urmatoarele, CU EXCEPTIA:

A Toate suprafetele trebuie sa fie


concave, netede si finisate
corespunzator

3. In cadrul etapei de permeabilizare a


canalelor radiculare si de evidare a
continutului acestora, daca pe
canale se intalnesc obstacole
formate din concremenete calcare,
tratamentul mecanic i se pot asocia
substante chimice de
permeabilizare. In mod curent se
folosesc:

A Este mai conservativa

B Prezinta un pericol mai mic puntru

B Tabla ocluzala trebuie sa fie in

pulpa

armonie cu ocluzia tuturor dintilor

C Nu modifica ghidajul anterior

D Prezinta un pericol mai mic de a

C Contactul oral sa fie in armonie cu


dintii adiacenti sau ceilalti intermediari

reduce rezistenta dintelui

D Contactul cu creasta trebuie sa fie


la suprafata si cu presiune, pentru a
asigura transmiterea uniforma a
fortelor masticatorii la creasta
edentata

E Contactul cu creasta trebuie sa fie


punctiform si cu presiune, pentru a
asigura transmiterea fortelor
masticatorii la creasta edentata

E Permite vizibilitatea jonctiunii dentoprotetice

5. Etapa II din extractia de dirijare a


eruptiei dintilor permanenti dupa
Kiellgren, Houston si Tulley (citati
de Stanciu), vizeaza extractia
molarului 1 temporar pentru a grabi
eruptia:

A Molarului prim permanent

B Premolarului 1

C Premolarului 2

D Molarului secund permanent

E Incisivului lateral

6. Observand arcadele dentare din


norma frontala, se remarca:

A Curba sagitala de ocluzie a lui Spee

B Planul de ocluzie

C Planul de la Frankfurt

D Curba transversala de ocluzie

E Planul lui Camper

7. In cazul extractiei premolarilor


mandibulari, afirmatia adevarate
este:

A Anestezia va fi tronculara periferica


la spina Spix

B Anestezia va fi plexala

C Nu este necesara efectuarea

partilor moi a chistului parodontal


lateral

D In luxarea dintelui sunt


contraindicate miscarile de basculare
vestibulo-E linguale

8. Urmatoarea afirmatie legata de


chistul gingival al adultului NU este
adevarata:

C Se prezinta ca o formatiune chistica


situata in dreptul papilei interdentare
sau chiar si pe creasta adentata

D Mucoasa acoperitoare este intacta


si prin transparenta lasa sa se vada o
coloratie alb-balbuie

E Nu se evidentiaza radiologic
resorbtia osoasa

9. Una dintre cele mai moderne


strategii de tratament chirurgical al
retractiior gingivale care urmareste
si realizeaza o reinsertie sau o
neoinsertie este reprezentata de
asocierea urmatoarelor , CU
EXCEPTIA:

A Grefei de tesut conjunctiv

B Lamboul mucogingival deplasat


spre apical

C Lamboul mucogingival deplasat


spre coronar

D Lamboul mucogingival deplasat


spre lateral

E In final, dintele este ridicat prin


tractiunea in sens ocluzo-lingual

B Apare prin transformarea chistica a


resturilor lamei dentare de la nivelul
parodontiului marginal

sindesmotomiei

A Reprezinta expresia clinica la nivelul

E Regenerarii tisulare ghidate

10. Indicele de competenta


biomecanica al dintilor NU este
influientat de:

Vitalitatea dentara

A Chistul canalului tireoglos

Ocluzia dentara

B Chistul sebaceu

Distributia elementelor odonto-

C Chistul brahial

D Ranula

E Chistul cu incluzii epidermale

parodontale reziduale pe arcada

Morfologia dentara
Leziunile parodontale marginale si
periapicale

11. In primele doua luni de viata i.u.


cresterea diferentiata a celor doua
maxilare determina:

B Prognatie mandibulara

C Retrognatie mandibulara

A Concav

B Drept

C Accentuat concav

D Convex

E Usor concav

D Biprognatism
E Prognatism al nou nascutului

12. In hiperplazia inflamatorie papilara


palatinala, vindecarea se realizeaza
per secundam in:

A Retrognatie maxilara

14. In malocluziile de clasa II/1 se


observa un facies adenoidian,
caracteristic leptoprosop,
retrognatic, cu profil:

15. Diagnosticul diferential in pulpita


cronica deschisa granulomatoasa
(polipoasa) se face cu:

A Pulpita acuta seroasa partiala

B Grenulomul simplu conjunctiv

C Gangrena pulpara

D Parodontita apicala acuta seroasa

A 3-4 zile

B 10 zile

C 14 zile

D 3-4 saptamani

E 5-6 saptamani

13. Din chisturile salivare (ale partilor


moi orale) face parte:

(difuza)

E Pulpita cronica deschisa ulceroasa

16. Se impune corectarea inaltimii


etajului inferior in cazul in care sunt
prezente semnele si simptomele
caracteristice afectarii acesteia:

A Uzura accentuata a dintilor restanti,

B Concentratiei

necompensata suficient prin egresii


dentare

C Raportului dintre concentratia

B Edentatii partiale

C Aspect imbatranit al pacientului cu

primer-ului si numarul fibrelor de


colagen

D Temperaturii

E Afinitatii pentru substrat

un sant labio-mentonier accentuat

D Spatiul de inocluzie fiziologica


modificat

E Malrelatii mandibulo-craniene extraposturale

17. Trombospondinele sunt:

B Glicoproteinele care raspund de

19. In cazul disfunctiilor


craniomandibulare miogene,
terapia de reabilitare
neuromusculara pretinde
parcurgerea urmatoarelor etape, CU
EXCEPTIA:

fixarea colagenului in membrana


bazala

A Elementele ce contribuie la formare


membranei bazelor dintre epiteliu si
corion

A Eliminarii hipotoniei si a durerii


musculare asociate

C Glicoproteinele implicate in
procesele de agregare ale substantei
fundamentale

B Corectarii problemelor structurale si


restaurarii biomecanicii
corespunzatoare

D Glicoproteine produse, in special,


de trombocite, cu rol in migrarea,
adeziune si cresterea multor celule, in
special polimorfonucleare si
macrofage

C Restabilirii fortei musculare prin


exercitii specifice

D Restaurarii flexibilitatii si reeducarea


cailor neurologice

E Responsabile de activarea
fagocitozei

18. In general viteza difuziunii rasinii


adezive intr-un substrat depinde de
mai multi factori, cu EXCEPTIA:

A Masei moleculare

E Imbunatatirea performantelor
musculare prin exercitii de
conditionare

20. Verificarea intraorala a


portamprentei individuale
presupune parcurgerea catorva
timpi, CU EXCEPTIA:

A Verificarii sprijinului, stabilitatii si

adeziunii

B Verificarii lungimii port-amprentei

E Molarii inferiori distal,


meziovestibular, meziolingual

C Verificarii grosimii port-amprentei

23. In timpul rezectiei apicale,


principiile generale care trebuie
respectate in departarea lamboului
sunt, CU EXCEPTIA:

D Verificarii DVO

A Departatorul se va sprijini pe os

E Verificarii accesoriilor port-amprentei

B Departatorul se va sprijini pe

individuale

lambou
21. Testul Prognostic evidentiaza:

A Prezenta a trei microbi patogeni

B Aspartat-aminotransferaza din

in tensiune

lichidul santului gingival

D Departatorul nu va fi niciodata
plasat pe structuri anatomice
adiacente ce pot fi lezate

C Metabolitii toxici din focarul


inflamator

C Lamboul nu va fi departat niciodata

E Daca este necesar, se vor departa


si buzele sau mucoasa jugala cu un
alt instrument

D Elastaza din lichidul santului


gingival

E Interferonul alfa

22. In tehnica de condensare laterala la


rece a gutapercii, ordinea
recomandata de Stock in obturarea
canalelor radiculare ar fi
urmatoarea:

24. Palatul secundar se va forma


( Bucur si colaboratorii, 2009) in:

A Saptamana a 10-a

B Saptamana a 2-a

distovestibular, palatinal

C Saptamana a 7-a

C Molarii inferiori meziovestibular,

D Luna a 4-a

E Luna a 3-a

A Canalele largi, accesibile, apoi


canalele cu probleme

B Molarii superiori meziovestibular,

distal, meziolingual

D Molarii superiori palatinal,


meziovestibular, distovestibular

25. In placa pacteriana aciditatea


produsa de streptococi poate
atinge un pH de:

A8

B2

28. Preparatele pe baza de formol,


utilizate in tratamentul
hipersensibilitatii si hiperesteziei
dentinare, pot provoca necroza
pulpei gratie:

C6

A Paraliziei peretilor vasculari

D4

B Cresterii permeabilitatii peretilor

E2

vasculari

C Lezarii membranei celulare

26. Crosetul de sarma cervico-alveolar


deschis edental se recomanda:

D Blocarii respiratiei celulare

E Efectului coagulant asupra

A Numai pe dintii cu retentivitati


accentuate

B In edentatii terminale

C Numai in edentatii terminale cand


intre dintele stalp si vecin exista trema

proteinelor
29. Inaltimea spatiului proteic potential
este micsorata prin:

A Ocluzie deschisa ( subocluzia


arcadei antagoniste)

D In zona frontala

E In ancorarea aparatelor ortodontice

B Atrofii accentuate ale crestei


alveolare

27. Cantitatea de substanta anestezica


recomandata in anestezia prin
infiltratie a firomucoasei palatine
este de:

D Rotatii in ax ale dintilor limitrofi

A 0,10 ml

E Subocluzia dintilor limitrofi bresei

B 0,30-0,50 ml

C 1 ml

D 0,10-0,20 ml

30. Semnul patognomie in parodontita


marginala cronica superficiala
( PMCS) care o diferentiaza de
gingivite este:

E 0,70-1 ml

C Migrari corporeale ale dintilor


limitrofi spre bresa edentata

edentate

A Mobilitatea patologica de gred 2 si 3


a unui grup de dinti

B Senzatia de egresiune a unui dinte

sau grup de dinti, insotita de o durere


periradiculara si interradiculara

paralelograf

C Sangerare spontana

D Marginea libera a gingiei cu aspect


de rulou ingrosat

D Fixarea pozitiei modelului fata de

E Trasarea formei conectorului


principal

33. Printre metodele complexe de


determinare a relatiei centrice in
edentatia totala NU este:

E Hiperestezia

A Memoria ocluzala Lejoyeau

B Autoocluzorul Lende

31. Pe teleradiografia de profil, punctul


gnation (Gn) reprezinta:

C Metoda Patterson

D Centrocordul Optow

E Metoda stimularii electrice bilaterale

A Punctul cel mai anterior al simfizei


mentoniere

B Punctul cel mai infundat de pe

Jenkelson

procesul alveolar maxilar

C Punctul cel mai infundat de pe

al simfizei mentoniere

34. Intensitatea fortei in kg pe care o


exercita muschiul temporal pe
suprafata de sectiune de 4,3 cm2
este de:

E Punctul cel mai anterior al

A 28 kg

B 15 kg

C 17 kg

D 35 kg

E 26 kg

procesul alveolar mandibular

D Punctul cel mai inferior si posterior

procesului alveolar mandibular


32. Printre timpii analizei modelului de
studiu la paralelograf NU se
enumera:

A Stabilitatea celei mai acceptabile


axe de insertie si dezinsertie a
protezei

B Trasarea ecuatorului protetic

C Stabilirea locului in care se


plaseaza varful portiunii flexibile a
bratului retentiv al crosetului

35. Singurul avantaj al sistemelor


magnetice ca sisteme speciale de
mentinere sprijin si stabilizare in
supraprotezarea pe dinti naturali
este:

A Ca ofera o retentie excelenta

B Ca dintii care se mentin pentru


supraprotezare pot fi incorect
restaurati

38. Operatia de reparatie a protezelor


partial acrilice care se poate
executa si de catre medic consta in:

C Solicitarea redusa a dintilor stalpi

E Parotidian

A Reparatii pentru inlocuirea mai


multor dinti

D Ca preparatia ideala se face cu


marginile plasate subgingival

B Completarea bazaei in cazul


extractiei a trei dinti consecutiv

E Ca tratamentul parodontal nu
trebuie sa fie complet finalizat inaintea
efectuarii preparatiilor

36. Prelucrarea mecanica a santului


ocluzal prin enameloplastie se
poate face cu:

sau fisurate

A Piatra diamantata activa pe varf

B Fraza con invers numarul 34

C Freza sferica numarul 4

D Freza Sorensen Ponta K : G : 2137

D Inlocuirea unui dinte sau a unui


croset

C Reparatia bazei protezei fracturate

E Montarea corecta a dintilor pentru


impiedicarea bascularii protezelor

39. Imobilizarea temporala este un


procedeu terapeutic de solidarizare
a dintilor parodontotici mobili prin
sisteme cu caracter tranzitor cu
durata de circa:

A 1 luna

B 1,5-2 luni

C 2-4 saptamani

D 10 zile

E 1-2 saptamani

E Freza trepan

37. Infectiile spatiilor fasciale primare


mandibulare sunt:

A Maseterin

B Bucal

40. Se descriu urmatoarele tipuri de


port-amprente standard, CU
EXCEPTIA:

C Pterigomandibuar

A Port-amprenta ortomorfa Devin

D Temporal superficial si profund

B Port-amprenta Scrainemakers

C Port-amprenta cu dispozitiv de

irigare cu apa

( de incapsulare), zona de necroza,


zona exudativa

D Port-amprenta din material plastic

E Port-amprenta din placa de baza

41. Cariile situate sub coletul anatomic al


dintelui pot fi favorizate de:

A Zona de iritatie, zona de stimulare

B Zona de necroza, zona exudativa,


zona de iritatie, zona de stimulare ( de
incapsulare)

C Zona de stimulare ( de incapsulare),


zona de necroza, zona de iritatie,
zona exudativa

A Consumul crescut de alimente cu


alcalinitate ridicata

B Parafunctii precum bruxismul sau

zona de stimulare ( de incapsulare)


zona exudativa

inclestarea dintilor

C Rezistenta mecanica mai redusa a

cementului si a dentinei radiculare

D Zona de necroza, zona de iritatie,

E Zona exudativa, zona de iritatie,


zona de necroza, zona de stimulare
( de incapsulare)

D Periajul intempensiv predominant cu


miscari orizontale

E Refluxul gastro-esofagian

42. Pentru a o putea cataloga drept


cronica, durata unei suferinte
sinuzale trebuie sa fie mai maire de:

A 1 luna

B 3 saptamani

44. In general, in practica pentru


inregistrarea ocluziei, se utilizeaza
mai multe materiale, CU EXCEPTIA:

A Cerii buco-plastice

B Elastomeri de sinteza speciali, pe


baza de polieteri

C 6 saptamani

D 2 luni

E 3 luni

43. In mecanismul de formare a


granulomului simplu conjunctiv
( dupa Fish) se descriu pentru zone
de la apex spre os:

C Siliconilor cu reactie de aditie

D Cerii speciale de tip Beautypink

E Cerii cu adaos de pulberi metalice

45. Este un dezavantaj al detartrajului


sonic:

A Volumul redus al dispozitivului

B Ca vibratiile sunt de 2000-6500 cicli


pe secunda

C Ca dispozitivul este antrenat de jetul

D Ca necesita racire cu apa

48. In ocluzia mezializata din


malocluzia de clasa a III-a, cel mai
frecvent muschi care se
spasticizeaza este:

E Contaminaeza mediul ambiant cu

A Muschiul buccinator

B Muschiul temporal

C Muschiul occipital

D Muschiul pterigoidian lateral

de aer

perticule purtatoare de microbi


46. Teoriile propuse pentru
etiopatologia sindromului
algodisfunctional sunt, CU
EXCEPTIA:

( extern)

A Teoriei deplasarii mecanice

B Teoriei ocluzo-musculare

E Muschiul mentalis

C Teoriei neuro-musculare

D Teoriei psiho-fizice

49. In ceea ce priveste influenta unor


factori generali asupra suscebilitatii
de imbolnavire a parodontiului
marginal, hipovitaminoza B1:

E Teoriei musculare

A Se insoteste frecvent de o gingivita


ulceroasa si hemoragica

47. Criteriile de diagnostic in nevralgia


trigeminala clasica sunt, CU
EXCEPTIA:

A Atacurile paroxistice de durere cu

alveolar

durata de la fractiuni de secunda pana


la 2 minute

C Se insoteste de eroziuni ale


mucoasei bucale, hiperestezii nevritice

D Produce keilita angulara

E Se insoteste de hiperkeratoza

B Durerea este intensa, ascutita,


superficiala sau cu caracter de
impungere

B Produce demineralizari ale osului

trigger sau de factorii trigger

50. Factorii care ingreuneaza


odontectomia M3 inferior sunt
urmatorii, CU EXCEPTIA:

D Atacurile sunt stereotipe la fiecare

A Incluziei osoase complete

B Radacinilor conice sau fuzionate

C Osului dens, rigid

C Durerea nu este declansata de

individ

E Nu exista deficit neurologic evident


clinic

D Radacinilor lungi si subtiri

E Radacinilor curbe si divergente

51. Comunicarea oro-sinusala imediata


( deschiderea accindentala a
sinusului maxilar) in timpul
extractiei dintilor cu raport sinusal,
trebuie diagnosticata imediat pe
baza urmatoarelor criterii:

53. Diagnosticul diferential in


anomaliile dento-maxilare de clasa
a II/1 se face cu:

A Pseudoocluzia adanca

B Macrodontia

C Meziopozitia

D Sindromul de endoalveolie cu

A Absenta sangerarii din alveola

B Proba Valsalva negativa

C Proba Valsalva pozitiva

D Explorarea blanda a alveolei cu un

54. Printre factorii cauzali ai necrozei


pulpare, pot fi mentionati boli
generale care modifica calitatea
peretilor vaselor marind sau
micsorand permeabilitatea
acestora, ca:

stilet butonat evidentiaza o senzatie


de cadere in gol

inghesuire ( clasa II/2)


E Malocluzia de clasa a III-a

E Sangerarea mai abundenta din


alveola, uneori cu aspect acrat

A Avitaminozele, mai ales A si C

52. Urmatoarele afirmatii privind


osteotomia de tip Le Fort I sunt
adevarate:

B Maladia Reynaud

C Intoxicatiile endogene ( uremie)

D Hipotensiunea arteriala

E Intoxicatiile endogene cu fluor, clor,

A Interventia se realizeaza pe cale


extraorala

brom

B Consta in practicarea unor


osteotomii la nivelul maxilarului

D Osteotomia se continua posterior

55. In tehnica obturatiei radiculare cu


conuri calibrate nedeformabile,
utilizarea conurilor de argint
conventionale prezinta urmatoarele
dezavantaje:

pana la circa 35 mm de apofizele


pterigoide

C Planul de osteotomie porneste de la


apertura piriforma

E Este contraindicata osteotomia


septului nazal cartilaginos si a
vomerului

A Reducerea simtului tactil la


propulsarea in canale din cauza
manevrarii cu pensa port-con

B Deformarea conului in introducerea


in canalele drepte

58. Culoarea normala a gingiei variaza


in raport cu:

C Forta aplicata cu pensa port-con nu

se exercita in axul conului, ci paralel


cu acesta

A Gradul de vascularizatie din corionul


gingival

B Gradul de keratinizare

C Densitatea glandelor salivare

D Rigiditatea superioara comparativ


cu cea aconurilor din titan

minore

E Presiunea dezvoltata de varful

D Grosimea stratului epitelial

56. Evolutia bolii parodontale este


influientata de:

E Prezenta si numarul celulelor

A Varsta

59. Despre genioplasie sunt adevarate


urmatoarele afirmatii:

B Instalarea unor boli generale

conului este foarte mare

melaninoformatoare

C Concentratia de clor din apa

A Realizeaza repozitionarea
mentonului

potabila

B Se practica pa cale orala

C Consta in practicarea unei linii de

D Factorii locali favorizanti


E Efectele secundare ale unor

osteotomie verticala a mentonului

medicamente

57. Intre avantajele utilizarii unui


glassionomer autopolimerizabil
( Fuji Ionomer Type III) se enumera:

D Se pot practica la nevoie osteotomii


in V

E Nu este necesara fixarea cu placute


de osteosinteza din titan sau cu sarma

A Aspect fizionomic acceptabil

C Biocompatibilitatea foarte buna

60. Patogenitatea microorganismelor


implicate in gangrena pulpara
simpla, se explica prin posibilitati
multiple de a elimina principii cu rol
de distructie celulara:

D Efect carioprotector datorita ionilor

B Rata crescuta de conversie a


monomerilor

de fluor din compozitie

E Priza lenta

A Leucocidoza ( streptococ,
stafilococ)

B Fibrinaze ( bacteroides)

C Gelatinaza ( bacteroides, peptococ,

peptostreptococ)

C Retrodentie cu supraacoperire a
grupului incisiv

D Lipaze ( coci gram negativi)

D Diferite grade de inghesuire dentara

E Necrotoxina ( stafilococ)

E Inocluzie sagitala mai mare de 7


mm

61. Terapia educationala si comportamentala


este esentiala indeosebi in disfunctiile
miogene, avand ca obiectiv:

63. Modificarile scheletale in


malocluzia de clasa a III-a sunt
caracterizate de:

A Relaxarea sistemului masticator prin


limitarea voluntara a miscarilor mandibulei,

A Dezvoltarea insuficienta a bazei


maxilarului superior in plan sagital

constand in muscarea unor obiecte,


strangerea si scrasnirea dintilor

B Dezvoltarea in exces a bazei


maxilarului superior in plan sagital

B Program fizioterapeutic la domiciliu


constand in evitarea masticatiei dificile,
exercitii de deschidere larga a gurii

C Scurtarea marcata a celor doua


ramuri ale maxilarului inferior

C Constientizarea obiceiurilor vicioase


constand in posturi vicioase in timpul
somnului, cantatul la unele instrumente,
strangerea si scrasnirea dintilor, muscarea

D Unghiul SNA micsorat

E Distanta bispinoasa micsorata

unor obiecte

D Program fizioterapeutic la domiciliu


constand in caldura umeda, gheata, masajul

64. Factorii generali care intervin in


incluzia dentara sunt:

grupelor musculare

A Despicaturile labio-maxilo-palatine

E Monitorizarea- rememorare vizuala

B Formarea mugurelui dentar mult


prea profund

adaptata la activitatile zilnice ale


pacientului, ca o forma simpla de
feed-back

62. Malocluzia de clasa II/2 este un


sindrom caracterizat prin:

D Disostoza cleidocraniana

A Rapoarte molare mezializate

E Fibromucoasa acoperitoare densa si

B Reducerea diametrelor premolare si

C Sindroamele genetice ( sindromul


Down, sindromul Turner, boala Paget)

dura
molare

65. Pentru ascutirea instrumentelor de


detartraj se folosesc:

A Pietre Arkansas

B Pietre diamantate

C Un ulei special pentru acutit

D Pietre India

E Pile din carbura de tungsten

E Consum mai mare de material

66. In tratamentul parodontitei juvenile,


se recomanda:

A O mesa imbibata in solutie Protergol


1%

68. Grasimile actioneaza prin mai multe


mecanisme cariostatice, cum ar fi:

B Debridare gingivala, detartraj

C Tratament antimicrobian

pentru smalt

( Augmentin, Metronidazol si in special


Tetraciclina in formele susceptibile la
atibiotic)

D Chiuretaj subgingival, operatii cu

E Instilatii cu solutie Ringer 7 %

B Modificarea proprietatilor de
membrana alea bacteriilor placii
C Efectul antimicrobian al unor acizi
grasi care stimuleaza activitatea ATPazei in placa bacteriana

lambou, amputatie radiculara,


extractia dintilor recuperabili

A Formarea unei bariere protectoare

D Efectul cariostatic al fosfopeptidelor


din cazeina

67. Printre dezavantajele captusirii


indirecte a protezelor mobile se
enumera:

laboratorului de tehnica dentara

69. Trauma ocluzala este urmata de


modificari adaptative ale
parodontiului marginal, precum:

B Se modifica DVO

A Ingustarea spatiului dento-alveolar

C Dupa capturirea materialul este

B Ingrosarea laminei dura

C Cresterea mobilitatii dentare, dar nu

A Dureaza mai mult prin solicitarea

neomogen, cu prozitati

in limite patologice

D Pacientul ramane disfunctional cat


dureaza fazele de laborator

E Efectul cariostatic al glieirrizinei

D Largirea spatiului dento-alveolar

C Examen anatomo-patologic

70. Analiza spatiului total ( Tweed si


Merrifield) va imparti arcada
inferioara in trei zone:

D Rediografii dentare

E Consult cardiologic

73. Despre tendintele de dislocare a


protezelor partiale adjuncte si
mijloacele de neutralizare, se poate
afirma:

E Subtierea laminei dura

A Zona medie cuprinde premolarul


1, premolarul 2 si molarul 1

B Zona posterioara cuprinde molarul


1 si molarul 2

C Zona anterioara cuprinde incisivii

A Infundarea este cauzata de


echilibrarea incorecta a ocluziei

central, incisicii laterali si caninii

D Zona medie cuprinde incisivii

contactele premature in relatie


centrica

centrali si laterali

E Zona porterioara cuprinde molarul

doi si molarul 3
71. Cele mai frecvente metode
antropomentrice fara repere
preextractionale in edentatia totala
sunt:

A Leonardo da Vinci modificata

B Metoda compasului de aur

D Metoda Wright

E Metoda Swenson

D Deplasarile laterale sunt


favorizate de miscarile laterale ale
mandibulei cu contacte neechilibrate
E Desprinderea este cauzata de
fortele exercitate de periferia campului
protetic in cazul protezelor incorect
adaptate

Appenrodt
C Metoda planului de la Frankfurt

C Distalizarea este favorizata de


creste descendente spre distal la
maxilar si ascendente spre distal la
mandibula

B Mezializarea este cauzata de

74. Necroza de colicvatie este produsa,


in special, sub actiunea enzimatica
cu cresterea hidrofiliei din tesutul
pulpar lizat, prin:

72. Din punct de vedere oro-maxilofacial, diagnosticul de TBC necesita


obligatoriu:

A Enzime vegetale: papaina

B Enzime animale> pepsina, tripsina

A Examen RMN

C Substante ca: arsenicul, fenolul

B Biopsia leziunii

D Dolurii antiseptice: antiformina

E Produse pe baza de

trcrezolformalona trioximetilena

C Afectiunile reumatice localizate la


nivelul articulatiei temporomandibulare

75. Printre complicatiile locale ale


anesteziei locoregionale se
enumera:

A Necroza mucoasei

B Alveolita postextractionala

D Cicatricile cheloide, retractiile, dupa


arsuri termice, chimice sau electrice
E Incongruenta dento-alveolara cu
inghesuire primara sau secundara

C Sincopa vaso-vagala

D Trismusul persistent

78. Pentru a defini minusul numeric in


formula dentara literatura de
specialitate utilizeaza termeni
precum:

E Sincopa sinusului carotidian

A Ateleodontie

76. Diagnosticul de parodontita


marginala cronica se pune pe baza
urmatoarelor criterii:

B Pleiodontie

C Aplazie dentara

D Atelectodontie

E Agenezie

A Prevalenta maxima este la


adolescenti

B In etiologia bolii sunt incriminati


patogeni parodontali din placa
bacteriana

79. Incizia in odontectomia pe cale


palatinala a caninilor superiori
inclusi:

C Factorii favorizanti sunt


nesemnificativi

A Se practica la aproximativ 2 mm de
marginea gingivala

D Leziunile distructive afecteaza


parodontiul marginal profund, de
sustinere

B Se practica de-a lungul dintilor, intre


incisivul central si fata meziala a
molarului de 6 ani

E Prevalenta maxima este la adulti

77. Factorii locali care pot interveni in


geneza unei inocluzii verticale
limitate sau extinse sunt:

A Sindromul Down

B Sindromul Turner

C Se practica la aproximativ 6 mm de
marginea gingivala

D Este completata de o incizie anteroposterioara pe linia mediana, in bolta,


de 3-4 cm

E Este completata de o incizie

intrasulculara

C Se prefera devitalizarea de la
inceput

D Necesita decoletarea pentru a nu


produce leziuni iritative parodontiului
marginal

80. O metoda foarte eficienta in


stabilirea prognosticului de
crestere este aceea a lui Stockfish.
Schema propusa este alcatuita din
sase segmente periferice dintre
care:

E Se urmareste solidarizarea unui


idnte lateral mobil de lucrari protetice
adiacente

82. Intre proprietatile Sigilar-ului


recomandate de firma
producatoare, se enumera:

A Timp de priza lung

planul manbibular Go-Gn

B Adeziune buna

B Relatia dintre inaltimea posterioara

C Hidrofilie crescuta

D Biocompatibilitate

E Contractie mica la polimerizare

A Unghiul format de linia N-S cu

a fetei (S-Go)si lungimea mandibulei

C Relatia dintre inaltimea anterioara a


fetei (N-Gn) si distanta dintre spina
nazala anterioara si spina nazala
posterioara

D Unghiul goniac anterior (N-Go-Gn)

E Unghiul axei faciale ( Rieketts)

83. Alegerea materialelor si metodelor


de amprentare in tehnica
conventionale sa face pe baza
anumitor criterii, printre care:

A Stabilitatea dimensionala a

81. La imobilizarea intracoronara cu


armatura metalica si materiale
fizionomice pe dintii laterali:

B Tipul de ocluzie

C Posibilitatea de conservare si

A Se prefera pastrarea vitalitatii

materialului de amprenta

confectionarea repetata a modelului

dintilor

B Se urmareste solidarizarea unuia


sau mai multor dinti laterali mobili, dar
care sunt flancati in mod obligatoriu de
dinti ferm implantati

D Posibilitatea de inregistrare si
transfer a relatiilor mandibulo-craniene

E Particularitatile campului protetic in


stransa interrelatie cu particularitatile

protezei fixe pe care dorim sa o


realizam
84. Cimentul de hidroxid de calciu
prezinta urmatoarele proprietati:

87. Factorii favorizanti ai sinuzitei


maxilare de cauza dentara pot fi:

E Vocale anterioare(i, e)

A Modul de elasticitate crescut al

A Scaderea motilitatii ciliare, simultan


cu cresterea secretiei de mucus

preparatelor biocomponente

B Rezistenta scazuta la compresiune

B Fumatul si expunerea la mediu cu


noxe

a sistemului bicomponent ( cca 20


MPa)

C Chisturile radiculare suprainfectate

C Conductivitatea termica scazuta

D Osteita procesului alveolar

D Timp de priza 7-12 minute

E Chisturile foliculare suprainfectate

E Solubilitate variabila in apa, acizi di

88. Dezvoltarea ocluziei dentare in


detitiile mixte si permanenta prin
eruptia M1 presupune:

solventi din lacuri ( eter)


85. Lichidul gingival contine:

A Fibrinogen

B Fractiuni proteice ale

A Reducerea spatiului primat


( Boume) prin puseul mezializat

complementului C3 si C4

B Trecerea de la forma arcadei de


semicerc la cea parabolica

C IgA

C A III-a inaltare de ocluzie

D Mitocondrii activate

D Prima mezializare

E Enzime lizozomale

E A II a inaltare de ocluzie, sau prima

86. Dupa gradul de intrerupere si forma


devierii coloanei de aer, consoanele
pot fi impartite in:

A Bilabiale (p, b, m)

B Africasive ( s, j)

C Fricative (f, v)

D Explozive (p, b t, d, g, c)

inaltare din dentina permanenta


(Schwartz)

89. Sunt complicatii locale ale bolii


parodontale:

A Pericoronarita M3

B Abcesul parodontal marginal

C Pulpitele acute laterograde sau


retrograde

inlocuirea conului printr-un con cu un


numar mai mare

sau cronice, retrograde

91. Printre elementele speciale de


mentinere si stabilizare
disjunctoare sau distributoare
simple, sunt:

E Gingivo-stomatita ulcero-necrotica

A Bara de tip Steg

90. In tehnicile de condensare laterala


a gutapercii, alegerea conului de
gutaperca principal se supune
urmatoarelor reguli:

B Crosetul Thompson

C Sarnierele

D Crosetul in forma de balansoar

E Crosetul cu conector in forma de S

D Parodontitele apicale subcutanate

A Trebuie sa fie cu un numar mai


mare decat calibrul celul mai gros
instrument cu care sa largit canalul pe
toata lungimea de lucru

B Trebuie sa fie cu un numar mai mic


decat calibrul celui mai gros
instrument cu care s-a largit canalul
pe toata lungimea de lucru

C Conurile care opun o rezistenta


certa la incercarea de propulsie
dincolo de reper, li se reteaza o foarte
scurta potiune de la varf

D Daca proba clinico-radiologica


atesta patrunderea conului pe toata
lungimea de lucru stabilita prin
odontontometrie, se procedeaza la
scurtarea conului prin taierea unui
segment de 2 mm de la varf

E Daca proba clinico-radiologica


atesta patrunderea conului pe toata
lungimea de lucru stabilita prin
odontometrie, se procedeaza la

92. Redresarea chirurgicala


ortodontica a caninului superior
inclus este indicata:

A La pacienti varstnici

B In incluzia profunda

C La pacienti tineri

D Cand dintele nu prezinta anomalii


de forma sau volum

E Cand nu exista spatiu suficient pe


arcada sau cand acesta nu poate fi
creat prin metode ortodontice

93. Gutiera ocluzala in bruxism are


urmatoarele abiective:

A Prevenirea pierderilor de tesuturi


dure dentare

B Restaurarea spatiilor edentate

C Echilibrarea prerestaurativa

D Preluarea si redarea cu fidelitate


maxima a rapoartelor preparatiei cu
mucoasa pasiv-mobila

D Crearea spatiului pentru restaurarea


dintilor anteriori abrazati

E Protejarea noilor restaurari protetice

E Inregistrarea si redarea cat mai


corecta a reliefului dintilor antagonisti

de parafunctii
94. Tricrezolul folosit pentru
sterilizarea canalelor radiculare prin
metode chimice are urmatoarele
proprietati:

96. Diagnosticul pozitiv in forma


abortiva propriu-zisa a parodontitei
apicale acute hiperemice sa pune
pe:

A Este un lichid incolor sau rozaliu cu

A Absenta sensibilitatii la percutia in


ax

aroma de fenol

B Este alcatuit dintr-un amestec de

de prezenta a dintelui in arcada


dentara

trei izomeri 2-, 3- si 4-metilfenol

C Este un lichid usor galbui, cu aroma

B La atingerea dintelui apare senzatia

C Simptomatologia de pulpita partiala

D Alterarea profunda a starii generale

E In dreptul apexului, usoara

de camfor

D Este alcatuit dintr-un amestec de


doi izomeri alfa- si beta-metilfenol

congestie de mucoasa

E Izomerul metacrezol este considerat


cel mai activ

95. Obiectivele amprentei in protetica


fixa sunt:

97. Diastema mai este denumita in


literatura si cu alti termeni, cum ar
fi:

A Diastema adevarata

interarcadice

B Diastema tertiara

B Posibilitatea obtinerii unui model de

C Diastema inteincisiva

lucru cel mai exact pa care sa se


poata realiza macheta viitoarei
proteze fixe

D Diastema patologica

E Diastema vera

A Redarea exacta a rapoartelor

C Radarea cat mai exacta a zonelor


functionale periferice

98. Delimitarea spatiului


pterigomandibulare este, dupa cum
urmeaza:

A Medial: m. pterigoidian medial

D Metoda de stimulare a reflexului de


ocluzie molara

B Lateral: fata externa a ramului


mandibular

C Inferior: chinga pterigomaseterina

D Anterior: rafeul pterigomandibular

101.
In pulpita acuta seroasa
partiala ( coronara) examenul
microscopic pune in evidenta:

E Posterior: glanda submandibulara

E Metoda centrocordului Optow

A Vasodilatatie pe un teritoriu pulpar


intim

99. Diagnosticul de parodontita


agresiva se face pe urmatoarele
criterii principale:

C Marginatie leucocitara interna

D Semne de hipofunctie
odontoblastica la periferia procesului
inflamator

E Semne de hiperfunctie a
fibroblastilor alfati in plin focar
inflamator

C Parodontita agresiva apare mai


frecvent la persoanele tinere de obicei
pana la 30-40 ani si care prezinta o
buna stare generala de sanatate

B Disjunctia gingivo-dentara si
distructia osoasa se realizeaza rapid

B Pereti vesculari ingrosati

A Distributia preferentiala a leziunilor


pe arcada mandibulara in zona
anterioara

D Parodontita agresiva localizata sau

102.
In etiopatologia anomaliilor
dento-maxilare, caria aproximala a
dintilor temporari, mai ales in zona
de sprijin, determina:

generalizata este mai rara in


comparatie cu parodontita cronica

A Alungirea arcadei dentare

E Titrul de anticorpi este nedetectabil

B Scurtarea arcadei pierzandu-se


spatiul de rezerva

100.
Printre metodele simple de
determinare a relatiei centrice sunt:

C Scurtarea arcadei ducand la


dificultati in eruptia C

A Metoda Leonardo da Vinci


modificata

D Tulburari ale relatiilor verticale


interarcade

B Metoda Silvermann

C Metoda deglutitiei

E Scurtarea arcadei ducand la


dificultati in eruptia P2

B Planul de referinta este planul de la


Frankfurt

103.
In litiaza parotidiana,
calculul:

C Panta condiliana este reglabila

D Unghiul Benett este reglabil

E Are sistem de blocaj in RC

A Este de obicei unuic, de dimensiuni


mari

B Este situat frecvent intraglandular


C Este de obicei unic, de dimensiuni
mici

D Are aspect coraliform

E Este situat de obicei pe canalul


Stenon

106.
Dupa Bjork, semnele care
pot fi culese pe ortopantomograma
si care indica o rotatie de tip
anterior sunt:

A Latimea ramurii orizontale crescuta

B Condilul inalt cu dezvoltare


preponderent anterioara

104.
In lichidul bucal calciul
neionizat se gaseste:

C Curbura preangulara stearsa

D Canalul dentar angulat

E Ramura ascendenta scurta

A In proportie de 40-50 % in fosfati si


bicarbonati

B Peste 20% legat de compusul


organic cu masa moleculara mica
( policarboxilat)

C Sub 10% legat de compusi organici

107.
Morfologia ocluzala a
dintilor este direct influentata de
unghiul Benett dar si de distanta
intercondiliana. Astfel:

cu masa moleculara mica

D 30-40 % legat de compusi organici

mare, cu atat relieful ocluzal trebuie sa


fie mai sters

macromoleculari ( mucine)

E 10-30 % legat de compusi organici

macromoleculari ( staterina, proteinele


bogate in prolina si histidina)
105.
Pintre caracteristicile
functionale ale articulatorului FAG
enumeram:

A Este de tip NON-ARCON

A Cu cat unghiul Benett este mai

B Cu cat unghiul Benett este mai


mare, cu atat relieful ocluzal poate fi
mai accentuat

C Cu cat distanta intercondiliana este


mai mare, cu atat unghiul delimitat de
fetele ocluzale ale dintilor intre
traiectoriile de laterotruzie si
mediotruzie va fi mai mare

D Cu cat unghiul Benett este mai

B Fractura radiculara verticala

mare, cu atat unghiul dintre


traiectoriile de laterotruzie si protruzie
va fi mai mic

C Pacienti cu imunosupresie

D Corticala vestibulara groasa

E Raportul nefavorabil coroana-

E Cu cat distanta intercondiliana este


mai mare, cu atat unghiul delimitat de
fetele ocluzale ale dintilor intre
traiectoriile de laterotruzie si
mediotruzie va fi mai mic

radacina
110.
Alveolotomia cu rezectie
marginala partiala/totala a tablei
osoase vestibulare este indicata in:

A Resturi radiculoare mici, situate


profund

B Resturi radiculare mari, situate


superficial

C Radacini deformate in regiunea


apicala ( hipercementoza)

108.
Seile acrilice au urmatoarele
caracteristici:

D Anchiloze dento-alveolare pe toata


lungimea radacinii

A Transmit fartele de solicitare dintilor


limitrofi breselor edentate

E Dinti temporari cu radacini


divergente, pentru protejarea
mugurelui dintelui definitive

B Transmit fortele masticatorii spre


suportul muco-osos si dentoparodontal

conectorului principal

111.
Mandibulokineziografia se
realizeaza prin:

D Se opun fortelor de deplasare

C Transmit fortele de solicitare

deschidere, inchidere, lateralitate


dreapta-stanga, propulsie

verticala si orizontala

E Numarul acestora este in acord cu


numarul dintilor absenti

109.
Contraindicatiile relative ale
rezectiei apicale sunt:

A Teste de miscare mandibulara:

A Dinti fara valoare protetica

B Inregistrarea diagramei Posselt

C Investigarea miscarilor functionale


( masticatia si deglutitia )

D Teste fonetice (Wild, Silvermann,


Robinson)

114.
Ancorarea recomandata in
tratamentul incluziei dentare poate
fi:

E Procedeul Kleinerock

112.
Dintre tumorile
neodontogene cu relevanta in
contextul patologiei chirurgicale
oro-maxilo-faciala urmatoarele sunt
leziuni osteogene:

A Ancorarea periapicala

B Ancorarea transmaxilara

C Ancorarea prin colarea unor


accesorii

A Osteoblastomul si osteomul osteoid

D Ancorarea intratisulara

B Displazia osoasa ( cemento-

E Ancorarea peritisulara

osoasa)

C Cherubismul

D Tumora bruna din hiperparatiroidism

115.
Complicatiile postoperatorii
tardive ale rezectiei apicale sunt:

E Boala Paget

A Mobilitatea excesiva a dintelui din


cauza compromiterii implantarii

113.
In cazul folosirii materialelor
pe baza de rasina bis-GMA,
enameloplastia ofera urmatoarele
avantaje:

B Suprainfectarea

C Necroza osului prin frezaj


intempestiv, fara racire, cu dehiscenta
plagii si denudarea osului

A Asigura o adaptare mai buna la


smalt

D Fractura radacinii

E Tulbularile de sensibilitate

B Nu necesita utilizarea de
instrumentar rotativ

( hipoestezii si/sau parestezii)

C Permite patrunderea mai profunda a


materialului indiferent daca este
granular sau negranular

116.
Chiuretele universale sunt
indicate pentru:

D Creste rezistenta la uzura a

persoane sanatoase, fara pungi


parodontale, retractii gingivale sau
furcatii descoperite

materialului

E Este recomandata in cariile


dentinare

A Detartrajul supragingival la

B Chiuretajul treaiectului fistulos al


unui abces parodontal cronic

C In pungile parodontale false

E Se pot realiza casate cu unghiuri


ferme pentru cresterea retentiei
mecanice

D Detartrajul pe fetele proximale ale


dintilor inghesuiti

E In pungile parodontale adevarate

119.
Sinuzita maxilara de cauza
dentara:

117.
Printre evidarile cervicale
selective, se numara urmatoarele:

B Este rara la adulti

C Este rara la copii si tineri

modificata

D Este frecventa la sugari

C Evidarea cervicala laterala

E Este prezenta de obicei la adulti

D Evidarea cervicala postero-laterala

E Evidarea cervicala

A Evidarea cervicala anterioare ( a

A Se intalneste frecvent la copii si


tineri

regiunii centrale)

B Evidarea cervicala radicala

supraomohioidiana
120.
118.
118. Exista cateva
caracteristici pe care trebuie sa le
indeplineasca cavitatile preparate
pentru incrustatiile din compozit,
care le deosebesc de cele pentru
inlay-urile din aliaje nobile si
anume:

A Hidroxid de calciu

B Formaldehida

C Fenol

D Fenol sulfat de bariu

convergenti spre ocluzal

E Boratfenilmercuric

B Nu exista bizou la nivelul suprafetei

121.

A Peretii cavitatii trebuie sa fie usor

ocluzale a cavitatii

C Limitele preparatii nu trebuie sa fie


situate la nivelul zonelor de contact
ocluzal

Triopasta Gysi contine:

D Adancimea cavitatii trebuie sa fie de


minim 2 mm

Herpangia:

A Este o afectiune ce apare la varstici

B Este o afectiune ce apare la copii

C Apare in special vara

D Apare cu leziuni eritematoase,


veziculare si ulceratii la nivelul valului

palatin si al mucoasei istmului


faringian

A Apare brusc

B Este uneori violenta

C Este localizata in planseul bucal si

E Poate fi declansata de eruptia


molarului de minte

la nivelul limbii
122.
Principiile biomecanice ale
realizarii arcadelor artificiale, dupa
Ackermann, sunt:

A Heteropozitie

B Heterogenitate

C Heterotropism

D Heteromorfie

E Heteronumar

D Nu are legatura cu orarul mesei

E Iradiaza catre ureche, articulatia


temporo-mandibulara si regiunea
latero-cervicala

125.
125. In cadrul tratamentului
chirurgical preprotetic al
substratului osos, orice tip de
alveoloplastie trebuie sa respecte
urmatoarele principii:

123.
Testele lui Franz Herbst
pentru maxilar sunt:

C Inciziile se realizeaza pe coama

D Cunoasterea exacta a anatomiei


zonei (vascularizatie si inervatie)

C Deschiderea larga a gurii

E Decolarea lamboului mucoperiostal


sa fie minima

D Sugerea, suflat, fluierat, sarut


realizeaza o tractiune spre posterior a
plicii alveolo-jugale

crestei, cu incizii de descarcare

crestei, fara incizii de descarcare

modeleaza zona distala a pungii Fisch

B Inciziile se realizeaza pe coama

B Suras fortat realizeaza o tractiune


posterioara a plicii alveolo-jugale

sa fie larga

A Deschiderea usoara a gurii pune in


tensiune ligamentul pterigomandibular

A Decolarea lamboului mucoperiostal

E Mobilizarea periferiei campului


protetic in zona distala prin proba
Valsalva, tuse, test fonetic a, ah

124.
In colica salivara din litiaza
glandei submandibulare, durerea:

126.
Simptomatologia contuziilor
articulatiti temporo-mandibulare
este reprezentata de:

gasit raspuns la urmatoarele


intrebari:

A Este nevoie de extractii dentare?

B Ce deplasari dentare vor fi

A Durere spontana si/sau provocata


de mobilizarea mandibulei

efectuate?

B Trismus moderat

C Hipoestezie la nivelul mentonului

D Deviere a mentonului de partea

C Care este aparatul dentar cel mai


adecvat cazului?

D Exista suficient os alveolar?

E Este necesara decompensarea

afecetata

E Articulatie sensibila la palpare

127.
Din punct de vedere
morfopatologic, in pulpita acuta
purulenta partiala (cotonara), se
intalnesc urmatoarele aspecte:

ortodontica?

A Masa semiputreda compusa in cea

129.
In conceperea unei
constructii conjuncte, atunci cand
nu se poate satisface relatia Fr mai
mare ca Fa, se impun o serie de
modificari la conceperea aparatului
conjunct:

mai mare parte din materii grase si


hidrogen sulfurat

A Realizarea unui corb de punte


ingustat

B Celulele proprii ale pulpei situate in


apropierea centrului inflamatiei
prezinta diverse stadii de lezare:
vacuolizari, incarcari lipidice,
omogenizari nucleocitoplsmatice,
fragmentarea mambranei etc.

C Fibrele de colagen sunt distruse

D Masa semiputreda compusa in cea

punte

C Realizarea restaurarii in subocluzie

D Reducerea inaltimii si inclinarii


pantelor cuspidiene

E Realizarea de dinti antagonisti


montati pe o proteza partial
mobilizabila

mai mare parte sin polipeptide alterate

B Realizarea liniara a corpului de

E Fibrele de colagen sunt intacte

128.
In tratamentul chirurgical al
anomaliilor dento-maxilare severe,
pentru a stabili un plan de
tratament prechirurgical, trebuie

130.
Ocluzia dinamica se
adreseaza:

A Ocluziei centrice

B Relatiei de postura

C Intercuspidarii maxima

A Persistenta dintelui temporar fara


rizaliza

D Protruziei

E Traiectoriei de inchidere in relatie

B Persistenta dintelui temporar cu un


tipar atipic de rizaliza

centrica

C Deglutitia infantila

D Prezenta unor formatiuni dentare


supranumerare, erupe sau incluse

E Existenta unui capac osos dens sau


a unei fibromucoase dure

131.
La nivelul gingiei, leziunile
din lichenul plan prezinta
urmatoarele aspecte:

A Planum (Se-Or)

A Vezicule de dimensiuni mici, in

B Axa Y delimitata de punctele S-Gn

general pana la 5 mm diametru,


grupate, in buchet

C Planul bazal maxilar delimitat de


punctele Go-Gn

B Ulceratii acoperite cu un depozit


pseudomembranos, de culoare albgalbuie pana la cenusiu-murdar

D Clivus ( Se-Be)

E Planul de la Frankfurt delimitat de

C Vezicule si bule care se sparg si


lasa in urma ulceratii cu margini
zdremtuite, mobile

133.
Printre planurile de referinta
utilizate in interpretarea
teleradiografiei in ortodentie, se
numera:

D Atrofia epiteliului gingival cu leziuni

punctele Or-Po
134.
Ca si aspecte imunologice,
in gingivitele cronice simple, s-a
constatat

erozive

E Leziuni hiperkeratozice de tip

imunitari de aparare a lichidului


santului gingival

reticular sau dendritic


132.
Cauzele etiopatologenice ale
ectopiei dentare prin existenta unui
obstacol in calea eruptiei dentare
sunt:

A Un continut crescut de factori

B Un continut redus de lizozim

C O crestere a titrului de anticorpi


seriei si din lichidul santului gingival

fata de o serie de bacterii ale placii


dentare

D O crestere a prostaglandinelor

adezivi

(PGE2) si leucotrienelor (LTB4)

135.
In preparatia canalului
radicular, la extirparile pulpare, se
instituie obligatoriu un tratament
medicamentos inainte de obturarea
canalului in urmatoarele situatii:

D Ipoteza legaturii mecanice: de fixare


a ceramicii pe microretentiile oferite de
suprafata metalului turnat

E O reducere marcata a fractiei


complement

C Ipoteza legaturii chimice: prin

E Ipoteza legaturii chimice: bazata pe


schimb de ioni si electroni si atractia
intre ioni, intre oxizii de ceramica si cei
ai metalului ( oxidare prin tratament
termic)

totale

137.
Inghesuirea dentara in
malocluzia de clasa II/2 poate varia
de la forme usoare la grave, dar cu
un aspect titpic:

B Cand, in timpul tratamentului,

A Incisivii centrali superiori in protruzie

campul operator a fost inundat de


saliva

B Incisivii centrali superiori pot fi

A Pulpite acute seroase partiale sau

C Pulpite cronice

D Cand nu putem opri hemoragia

E Pulpite acute purulente partiale sau

verticali, de multe ori existand o


palatopozitie marcata

C Incisivii inferiori pot fi intr-o retrosau proinclinare

totale

D Incisivii laterali sunt in


vestibuloversie, cu rotatie meziala
peste coroana centralilor

136.
Ipotezele privind
mecanismul intim, de legatura
metalo-ceramica sunt:

E Caninii sunt in palatopozitie

138.
138. Dezvoltarea relatiilor
intermaxilare si dento-maxilare de
la nastere la eruptia primilor dinti
temporari cuprinde:

A Prognatismul nou-nascutului

realizarea de macroretentii

B Retrognatism maxilar

B Ipoteza legaturii fizice: prin forte Van

C Reglarea relatiilor de postura

A Ipoteze legaturii mecanice:

der Weals

D Reglarea realtiilor centrice

E Prima mezializare

139.
La proba machetelor
protezelor totale examinarea
pacientului cu gura interdeschisa
presupune considerarea
urmatoarelor aspecte:

141. In tratamentul gingivitei si


gingivostomatitei aftoase recidivante,
se recomanda:

A Curbura vestibulara sa fie simetrica

A Spalaturi cu solutii slab antiseptice

B In suras, vizibilitatea dintilor frontali

B Atingeri stricte ale aftelor cu nitrat


de argint 30%

sa fie in raport cu varsta

C Intre fetele vestibulare ale

C Infiltratii cu Penicilina

premolarilor si obraji sa nu existe


spatiu negru

D Corticoterapie: Prednison 10-20


mg/zi, timp de 6-7 zile

D Garnitura de dinti aleasa sa asigure


aspectul de cambet Holywoodian

E Fata ocluzala a dintilor latelari

142.
In anestezia nervuli alveolar
inferior, reperele pentru spina Spix
sunt:

superiori nu trebuie sa fie prea vizibila


140.
Protezele de tip Bio
Dentaplast au urmatoarele
avantaje:

E Infiltratii cu Xilina sau Hidrocortizon

A Plica pterigomandibulara situata dea lungul marginii anterioare a


muschiului pterigoidian intern

A Au crosete cu elasticitatea foarte


buna

B Planul de ocluzie al molarilor


inferiori

B Au culoarea crosetelor aceeasi ca si


a dintilor

C Creasta zigomatico-alveolara

C Au rezistenta buna a materialului in

D Radacina meziala a M2

E Creasta temporala, medial si

timp

D Impiedica aparitia proceselor de


resorbtie si atrofie osoasa

E Transmit fortele masticatorii exclusiv


la nivelul suportului odonto-parodontal

posterior de marginea anterioara a


ramului mandibular
143.
Importanta pozitiei de
intercuspidare maxima NU consta
in faptul ca:

A Este constanta de-a lungul vietii

C A III-a inaltare de ocluzie

B Asigura stabilitatea mandibulei fata

D A II-a inaltare de ocluzie

E Ca in absenta M3, molarul al doilea

de maxilar

C Permite contractia sinergica


adaptativa, in acord cu ocluzia
habituala, a muschilor ridicatori ai
mandibulei

146.
Ritmul de formare al tartului
dentar depinde de:

D Poate fi considerata o pozitie de


referinta in protezarea amovibila

A Localizarea dintelui

E Plaseaza condili mandibulari intr-o

B Tipul de deglutie

C Natura alimentelor

D Variatiile individuale ale fluxului

pozitie stabila, ortopedica


144.
In artrita temporomandibulara din spondilita
anchilozanta, intalnim urmatoarele
semne clinice:

permanent incheie fenomenele


dezvoltarii dentitiei

salivar

E Tipul de inflamatie acuta sau cronica


a tesuturilor orale

A Durere la palparea articulatiei


temporo-mandibulare si a muschilor
masticatori

B Tumefactie

C Crepitatii si cracmente articulare

D Crestere a aplitudinii miscarilor


articulare

147.
Adaptarea si
individualizarea machetelor de
ocluzie cuprind urmatoarele
proceduri:

A Determinarea nivelului planului de


ocluzie

E Semne generale asociate bolii


( afectiunea debuteaza intotdeauna la
nivelul articulatiei sacro-iliace)

145.
Dezvoltarea ocluziei dentare
in dentitiile mixta si permanenta
prin eruptia M2 presupune:

A Echilibrul deplin prin inchiderea


spatiilor inca existente

B Prima mezializare

B Orientarea planului de ocluzie

C Orientarea planului Margolis

D Orientarea planului Saizar

E Determinarea dimensiunii verticale


in relatie de ocluzie

148.
In gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica,
diagnosticul diferential se face cu:

A Herpesul oral recurent

B Granulomul piogen asociat de


sarcina

A Sifilis

B Leucemie acuta

C Gingivita asociata de leucemie

D Candidoza gingivala generalizata

E Gingivita ulcero-necrotica

C Fibrom gingival difuz


D Gingivita prin utilizarea medicatiei
contraceptive

E Candidoze acute

151.

149.
Pentru anestezia la gaura
palatinala ( anestezia nervului
palatin mare) se folosesc
urmatoarele reprere:

A Penultimul molar la 3 cm deasupra

B Este un polipeptid care creste


permeabilitatea capilara

C Este o glicoproteina salivara cu


efect aglutinant limitat asupra S.
mutans

B La 1 cm inaintea carligului aripii


interne a apofizei pterigoide

A Este o glicoproteina heterogena


care impiedica adeziunea
microorfanismelor si le aglutineaza

coletului

Leucotaxina salivara:

D Este un polipeptid care stimuleaza


diapedeza polimorfonuclearelor
neutrofile

C Ultimul molar la 1 cm deasupra


coletului

D La 0,5 cm inaintea marginii


posterioare a paltului dur, in unghiul
diedru format de creasta alveolara cu
lama orizontala a osului palatin

E La 3 cm posterior de carligul aripii

E In placa dentara bacteriana se


intalneste intr-o proportie mult mai
mare decat in saliva

152.
La examenul teleradiografiei
la malocluzia de clasa a III-a se pun
in evidenta urmatoarele:

externe a apofizei pterigoide


150.
150. Potrivit clasificarii lui
ARMITAGE (1999) NU sunt leziuni
gingivale induse de placa
bacteriana:

A Unghiul SNA mai mare de 80 grade

B Unghiul SNB mai mare de 78 grade

C Unghiul SNA mai mic de 80 grade

D Unghiul Pr. A-F mai mare de 110

C Fracturi cominutive

D Fracturi fara deplasare

E Fracturi cu pierdere de substanta

grade

E Unghiul I-F mai mic de 107 grade

153.
La amprenta preliminara
mandibulara in edentatia totala, se
apreciaza daca au fost inregistrate:

osoasa

milohioidian contractat

156.
In scopul folosirii
deplasarilor distale ale protezelor
partial mobilizabile scheletate se
folosesc:

B Tuberculul piriform

A Depresiunea redata de muschiul

A Curba de ocluzie sagitala


accentuata

C Zona retromilohioidiana

D Santurile pterigomaxilare

E Santul format de procesul


zigomatico-alveolar

B Dispozitive mecanice

C Crosete reciproce

D Pinteni ocluzali in fosetele distale


ale molarilor

154.
Printre reactiile tardive
bazale in cazul stomatopatiilor
protetice la edentatul total, se
numara:

A AroZiuni in situ

B Leziuni eritemo-congestive

C Hipertrofii

D Iritatii chimico-toxice

E Hiperplazii

E Conector de tip bara cu sprijin


mucosal

157.
Complicatiile postoperatotii
dupa odontectomia molarului de
minte inferior sunt legate de:

A Comlicatii infectioase

B Luxatia sau fractura molarului de 12


ani

C Dehiscenta plagii, vindecarea


intarziata

155.
Printre fracturile de
mandibula produse prin
traumatisme cu energie crescuta,
gasim:

bucal

A Fracturi cu deplasare

B Fracturi in lemn verde

D Impingerea molarului in planseul

E Hemoragia postextractionala
( precoce sau tardiva)

158.
Dintii pot suporta presiuni
verticale mari. Presiunile bilaterale
mentionate de Max Muller sunt:

160.
In malocluzia de clasa a III-a,
prin avansarea mandibulei, la
examenul endobucal sa evidentiaza
urmatoarele:

A Incisivii 32 kg

B Molarii III 70 kg

C Canini 35 kg

B Ocluzia este distalizata

D Molarul I 45,70 kg

C Ocluzia este neutrala

E Premolar II 38 kg

D Ocluzia este mezializata

E Ocluzia este inversa frontala sau

A Arcada alveolara apicala este mica


in raport cu arcada alveolara coronara

totala cu sau fara inocluzie sagitala


inversa

161.
Avantajele lamboului
intrasulcular trapezoidal sunt:

A Accesul chirurgical este foarte bun

159.
159. In tratamentul general
al gingivitelor descuamative se
poate administra:

B Decolarea lamboului este facila de

A Prednison in doza initiala de 30-40

la inceput

mg/zi

B Rodilemid, solutie injectabila, o fiola

buna

pe zi I.m. timp de 6-10 ziel, repetat


dupa o luna
C Vitaminoterapie C, B1, B2, E

D In pemfigus se pot folosi

D Ofera acces favorabil pentru


chirurgia parodontala

C Vascularizatia lamboului este foarte

E Igiena orala este mai usor de


mantinut

antimetaboliti de tip Metrotrexat atunci


cand medicatia cortizonica nu da
rezultate

162.
In pulpita cronica deschisa
ulceroasa, pe o sectiune axiala a
pulpei se constata, la examenul
microscopic urmatoarele:

E In sclerodermie, Azatioprina care s-

a dovedit cea mai eficienta

A Stratul superficial prezinta zone de


necroza

B Stratul subiacent este alcatuit din

B Sunt necesare macroretentii

C Trecerea de la metal la materialul

tesut de granulatie

C Stratul subiacent est un strat de

ceramic sa nu se faca prin unghiuri


ferme ci prin unghiuri rotunjite

fibre conjunctive sarac in celule

D Al treilea strat este reprezentat de

un bogat infiltrat celular

163.
Cimentul fosfat de zinc are
urmatoarele proprietati:

groasa, e cat posibil egala cu a masei


ceramice

E Al patrulea strat, de la suprafata in


prfunzime, prezinta centre de
degenerescenta coloida sau grasoasa

bazele propriu-zise

165.
Despre proteinele de soc
termic ( HSP = heat shock proteins)
sau de stres in boala parodontala,
se pot afirma urmatoarele:

B Actiunea de stimulare a

A Este cel mai elastic dintre toate

C Are cea mai mare rezistenta

D Are pH acid (pH 2-4,2) la aplicarea

B Cresterea lor la nivelul tuturor


celulelor organismului gazda
activeaza sistemul imun imediat dupa
agresiunea bacteriana si inainte de
multiplicarea bacteriilor

pe plaga dentinare

A Sunt reprezentate prin proteine


procariote si eucariote care au fost
identificate initial ca rezultat al sintezei
proteice in conditii de hipertermie,
hipoxie si alte circumstante de stres

mecanica dintre toate bazele propriuzise

E Trecerea de la metal la materialul


ceramic sa se faca prin unghiuri ferme
pentru a creste retentia ceramicii

odontoblastilor este de durata

D Capa metalica sa fie rigida, cat mai

E Are contractia de priza 0,3%

C Cresterea lor creeaza conditii pentru


mobilizarea mijloacelor specifice de
aparare

D Cand sunt sintetizate de bacterii se


constituie intr-un material genetic care
declanseaza reactii alergice

164.
Dintre caracteristicile
scheletului metalic al coroanelor
metalo-ceramice enumeram:

A Nu sunt necesare macroretentii

E Sunt sintetizate de bacteriile


agresoare, in cazul parodontitelor
marginale

166.
Clasificarea bolilor
parodontiului marginal a Catedrei
de Parodontologie din Bucuresti ia
in consideratie urmatoarele criterii:

A Gradul de afectare a structurilor


parodontiului marginal

B Varsta pacientului

C Gradul de manifestare a inflamatiei

168.
Printre dezavantajele
tehnicii de cimentare a unui con de
gutaperca unic, calibrat la apex, se
numara:

D Mecanismul de producere a bolii

A necesitatea largirii excesive a


canalelor

parodontale

E Nivelul de igiena a cavitatii orale

majoritatea cazurilor

167.
Cimentul policarboxilat de
zinc are urmatoarele proprietati:

A Rezistenta mecanica la compresia

B Tensiunea la incovoiere este cu

sa finala de palnie, este intotdeauna


mai mic decat al intrumentarului

E existenta premiselor de sigilare a


canalului doar pe o distanta de 2-3
mm de la constrictia apicala

C pH-ul inainte de priza este ceva mai

169.
Despre dificultatile ce apar
in timpul amprentarii cu siliconii de
aditie in sitemul Penta, se pot
afirma urmatoarele:

D prezinta adeziune chimica la smalt


si dentina

D calibrul canalului largit, ori In forma

40% mai mica decat la cimentul fosfat


de zinc

scazut decat al cimentului fosfat de


zinc

C conul nu asigura o sigilare eficienta


de unul singur

masticatorie (57-99MPa) este mai


mica decat a cimentului fosfat de zinc

B solubilitatea sigilantilor in

A timpul de prelucrare mult scurtat


are drept cauza tensiunea superficiala
prea mare

E este de trei ori mai putin elastic


decat cimentul fosfat de zinc

B materialul nu face / face priza prea


incet are drept cauza insertia rapida
a lingurii pe camp

C adeziunea insuficienta a siliconului


de lingura de amprenta are drept
cauza faptul ca in zonele puternic
retentive materialul de amprenta se
poate desprinde de pe lingura la
indepartarea acestuia

A Fracturi si decimentari ale


restaurarilor protetice

B Uzura dentara

C Leziuni ale buzelor, obrajilor si ale


marginilor laterale ale limbii

D curgerea insuficienta a gipsului in


amprenta are drept cauza tensiunea
superficiala prea mare

172.
Scoala germana
(Kantorowicz, Korkhaus si
Reichenbach) imparte anomaliile in
6 sindroame, printre care, NU se
numara:

B Sindromul dentar Turner

intarit cu un conector secundar

C Sindromul de sept

B stabilizare prin portiunile

D Sindromul progenic

cuprinderea a mai mult de a80 de


grade din circumferinta dintelui

E Sindromul de ocluzie deschisa

A mentinere orice pinten trebuie

C pasivitate prin portiunile terminale

173.
Diagnosticul pozitiv in
parodontita apicala cronica
condensata se stabileste pe:

171.
Printre manifestarile clinice
in bruxism sunt:

B Imaginea radiologica difuza si cu


spatiile intertrabeculare marite de
volum

E reciprocitate se neutralizeaza
efectul portiunii flexibile a bratului
retentiv

A Imaginea radiologica ce pune in


evidenta osul periapical, cu un aspect
mai albicios datorita hipermineralizarii

D sprijin elementul principal care


asigura sprijinul parodontal este
pintenul

E Edentatii

A Sindromul de ocluzie incrucisata

flexibile ale bratelor retentive ale


crosetolor circulare orientate spe
edentatie

170.
Functiile crosetelor dentare
turnate sunt:

D Long-centric

E legatura slaba intre materialul de


corectura cu amprenta initiala are
drept cauza faptul ca clasele de
material sunt incompatibile

C Radiologic, se observa o imagine de


osteoliza periapicala cu contur difuz,
centrul imaginii fiind mai inchis la
culoare

D Teste de vitalitate negative

174.
Dupa extractia dentara
simpla, pacientul va fi avertivat si
asupra fenomenelor inerente
reactiei inflamatorii
postextractionale:

B Lipsa mentinerii poate si cauzata de


inchiderea periferica inadecvata, ceea
ce impune remontarea dintilor

E Spatiul periodontal periapical care


are tendinta sa fie desfiintat de zona
hipermineralizata

C Ulceratia sau inflamatia tesuturilor


subiacente poate fi cauza de contact
prematur, ceea ce impune echilibraea
ocluzala

D Lipsa stabilitatii poate fi cauzata de


plasarea incorecta a planului de
ocluzie, ceea ce impune refacerea
protezei

A Edemul postoperator care poate


dura 3-6 saptamani

B Edemul postoperator care poate fi

subiacente poate fi cauzata de


prezenta unui corp strain sub proteza,
ceea ce impune spalarea protezei si
instruirea pacientului

redus folosind un prisnit rece aplicat


pe obraz, in dreptul zonei extractiei

C Durerea postextractionala care este,


in general, intensa

E Ulceratia sau inflamatia resuturilor

D Durerea postextractional care poate

176.
Tulburarile dentare care apar
in sindromul de inocluzie verticala
sunt:

fi combatuta cu antiimflamatorii si
antialgice uzuale

A Tuberculul Carabelli

E Trismusul moderat care poate fi

B Incisivii hipoplazici Hutchinson

prezent in cazul eztractiei laborioase a


molarilor inferiori

C Molarii Moser

D Tuberculul Zukerkandl

E Macrodontia

175.
Fata de problemele care
apar in primele zile dupa aplicarea
protezelor, atitudinile pot fi dupa
cum urmeaza:

A Ulceratia sau inflamatia tesuturilor


subiacentepoate fi cauzata de DVO
prea mica, ceea ce impune captusirea
protezei

177.
Urmatoarele afirmatii despre
chistul de eruptie sunt adevarate:

A Evolueaza predominant in ramul

vertical mandibular

B Sunt chisturile care, odata aparute

sagiatale aplatizate

la maxilar, evolueaza de regula in


sinusul maxilar

D Daca pacientul prezinta curbe

E Daca arcada antagonista prezinta


restaurari plastice directe

C Apare cel mai frecvent in contextul


eruptiei M3

D Mucoasa acoperitoare este intacta

E Prin transparenta are culoare

180.
Urmatoarele afirmatii cu
privire la granulomul periferic cu
celule gigante sunt adevarate:

albastruie

A Are consistenta moale

178.
In ortodontie, reincluziile
totale trebuie diferentiate de:

B Are culoare rosie-violacee

A Incluzii dentare

C Are consistenta ferm-elastica

B Anodontie

D Este o leziune senila, mai rar


periculoasa

C Extractie

D Intruzie posttraumatica partiala

E Oprirea in eruptie a dintelui

E Se prezinta ca o leziune nodulara


frecvent cu dimensiuni de 5-7 cm

179.
Situatiile in care raportul
coroana radacina 1/1 poate fi
considerat adecvat pentru un viitor
dinte stalp sunt:

181.
Din observatiile
experimentale privind
comportamentul elastic al
intermediarilor micsti din proteza
fixa, se pot trage urmatoarele
concluzii practice:

A Daca antagonistii viitoarei proteze


fixe sunt reprezentati de dintii artificiali

toate fetele, indiferent de spatiul


disponibil intre creasta alveolara si
antagonisti

B Daca arcada antagonista este


reprezentata de dinti mobili afectati
parodontal

A Scheletul metalic poate fi placat pe

B Scheletul metalic poate fi redus in


functie de spatiul disponibil intre
creasta edentata si antagonisti

C Daca viitoarea proteza fixa va fi


realizate in subocluzie

C Grosimea stratului de ceramica


poate fi crescuta pentru a asigura

rezistenta la incovoiere a corpului de


punte

183.
Printre particularitatile de
design ale protezelor scheletate
sunt:

D Daca spatiul nu permite decat


realizarea dimensiunilor optime pentru
scheletul metalic, acesta nu va fi
placat deloc

aiba un sprijin

E Daca se impun dimensiuni diferite


ale stratului de ceramica, grosimile
mai mari trebuie realizate doar in
zonele de resiune

A Un croset ar trebui intotdeauna sa

B Reciprocitatea ar trebui realizata pe


un dinte in zona situata de aceeasi
parte cu varful retentiv al crosetului

C Crosetele cu sprijin gingival sunt


contraindicate daca santul vestibular
are o adancime mai mica de 4 mm

182.
In cadrul edentatiei
subtotale, superioritatea
supraprotezarii pe dintii naturali
fata de protezarea conventionala
poate fi sistematizata prin:

D Avantajul sistemului RPI este ca


poate fi utilizat pe premolari indiferent
de anatomia dintelui

E Cand se utilizeaza un conector


placuta, reciprocitatea se poate obtine
printr-o placuta de ghidaj pe conector

A Prevenirea resorbtiei accentuate si


continue a crestelor reziduale

B Fortele orizontale si de torsiune sunt


mult augmentate

C Pastrarea proprietatilor parodontale


a dintilor restanti

D Prin cresterea stabilitatii si sprijinului


supraprotezei cresc solicitarile
ocluzale asupra suportului muco-osos
subiacent

184.
Dezvoltarea bazelor
scheletate in malocluzia de clasa
II/2 se caracterizeaza prin:

Nsa-Gn este mai mica

B Unghiul planurilot maxilare M-NsaNsp este mai redus decat normal

E Dintii mentinuti ca stalpi pentru


supraprotezare constituie stopuri
verticale pentru baza protezei

A Inaltimea antero-inferioara a fetei

C Unghiul goniac mult marit

D Baza maxilarului este mare


compensata prin inclinarea dentara

E Inaltimea antero-inferioara a fetei

Nsa-Gn este mult marita


185.
Tulbularile parodontale care
apar in sindromul de inocluzie
verticala sunt:

A Coroanele semifizionomice sau de


substitutie reunite

B Puntile stabilizatore

C Imobilizarile cu anse de sarma in


U intracoronar si intraradicular

A Rezorbtia limbusului alveolar

B Insertia epiteliala nu este modificata

D Sistemul ALDER

E Coroanele acrilice reunite intre ele

C Largirea spatiului parodontal

nivelul limbusului alveolar

188.
Factorii de risc locali in
aparitia tumorilor maligne oromaxilo-faciale sunt:

E Ingustarea spatiului parodontal

A Deficitul imunitar

B Fumatul

C Varsta

D Factori nutritionali

E Alcoolul

D Cresterea trabeculatiei osoase la

186.
186. La examenul clinic in
parodontitele apicale cronice,
prezenta durerii de mica intensitate,
estompata, ce apare cu
intermitente, poate imbraca
urmatoarele aspecte:

A Durere iradiata

B Durere pulsatila

189.
Axul de insertie ideal al unei
restaurari fixe trebuie:

C Durere lancinanta

A Sa asigure adeziunea restaurarii


fixe

D Durere asemanatoare cu cea din


sindromul de bont

B Sa coincida cu directia fortelor de


masticatie verticale

E Durere cu senzatie de oboseala


dupa masticatie

187.
Dintre mijloacele protetice
clasice folosite la imobilizarea
permanenta prin mijloace fixe,
realizata cu concursul laboratorului
de tehnica dentara, fac parte:

C Sa coincida cu axul dintilor stalpi

D Sa necesite preparari minime

E Sa asigure retentia restaurarii fixe

190.
Teoriile etiopatogenice
implicate in reincluzia dentara sunt:

A Teoria tulburarii proceselor evolutive


dentare

193.
193. Printre etapele
replantarii dentare se numara:

B Teoria proterogenetica

A Dintele va fi introdus manual in


alveola

C Teroria ontogenetica

D Teoria anchilozei osteodentare

E Teoria mecanica

realizeaza cu o atela semirigida timp


de 6 saptamani

191.
Teoriile care intervin in
etiopatologia anodontiei sunt:
A Teoria ereditara

B Teoria atavica

C Teoria proterogenetica

D Teoria antogenetica

E Teoria mugurilor adamantimului


multipli

192.
Factorii locali de dezvoltare
in etiopatologia anomaliilor dentomaxilare de clasa II/1 sunt:

2-3 saptamani

E Dintele traumatizat va fi scos din


ocluzie pentru 6 saptamani intr-un
serviciu de stomatologie

194.
194. Sindromul toxico-septic
asociat flegmonului se istaleaza
atunci cand la infectie se asociaza
unul sau mai multe dintre
urmatoarele semne:
A Generale

B Inflamatorii

C Hemodinamice

D Disfunctii de organ

rezultate pe bolta palatina

E Cresterea perfuziei tisulare

D Absenta suturii de crestere a

195.
Printre obiectivele
amprentei finale in edentatia totala
sunt:

A Fibroame uterine

B Caria dentara si comlicatiile ei

C Postnatal cicatriciile chirurgicale

maxilarului

D Se recomanda dieta moale pentru

C Daca exista plagi ale gingivomucoasei, acestea vor si suturate

B Fixarea dintelui in alveola se

E Edentatii intinse de la nivelul


maxilarelor

A Repartizarea de presiuni egale


supra partilor moi si dure

B Limitarea contractiilor musculare in

vederea realizarii inchiderii marginale

C Cand inversiunea este intre canin si


primul premolar nu pot apare tulburari
ocluzale de tipul contactelor
premature

C Repartizarea presiunilor exclusiv la


nivelul zonelor biostatice

D Obtinerea unei inaltimi corecte a

primul premolar pot apare tulburari


ocluzale de tipul contactelor
premature

marginilor si o extindere maxima a


bazei protezei

E Respectarea libertatii contractiilor

D Cand inversiunea este intre canin si

musculare si realizarea inchiderii


marginale a protezei

E In cazul transpozitiei canin-incisiv


lateral tulburarile sunt de natura
fizionomica

196.
196. Cresteri ale volumului
de lichid gingival se constata:

198.
Aspectele clinice ale
fracturilor Le Fort II includ:

A Edem facial important

B Deformarea etajului mijlociu al fetei

A In perioada de vindecare dupa


tratamentul chirurgical

B Seara

C In urma folosirii contraceptivelor

C Epistaxis unilateral

D Dupa menopauza

D Tulburari de sensibilitate ( hipo- sau

E In cursul masticatiei

cu infundarea reliefului zigomatic

anestezice) in teritoriul n. infraorbitar

E Emfizem cutanat

197.
Despre transpozitia
completa ( in ortodontie) sunt
adevarate urmatoarele afirmatii:

A Este insotita de tulburari de


deglutitie

B Presupune inversarea totala a doi


dinti vecini si alinierea acestora in
curba normala a arcadei

199.
La controlul fonetic al
machetelor protezelor totale, pot
aparea urmatoarele situatii:

A S emisiune ca un zazait: frontalii


superiori oralizati

200.
Sistemele de imobilizare
extracoronare temporare au
urmatoarele dezavantaje:

B V seamana cu F: dintii superiori


sunt prea scurti

A Determina abrazia dintilor


antagonisti

C T se aude ca D: dintii superiori


oralizati

B Pot cauza iritatii pulpare

D K- se aude modificat: macheta

C Au o rezistenta si durabilitate

mandibulara este prea extinsa sau


prea groasa in regiunea posterioara

scazuta

D Au rigiditate mica

E Au instabilitate dimensionala

D F seamana cu V: dintii superiori


sunt prea scurti