Sunteți pe pagina 1din 431

Tematica i bibliografia pentru examenul de licen la Facultatea de Medicin Dentar 2009

DISCIPLINE GENERALE
1. Originea real a nervului trigemen este n: A) ganglionul trigeminal B) nucleul motor al nervului trigemen C) nucelu pontin al nervului trigemen D) nucleul spinal al nervului trigemen E) nucleul facialului 2. Nervul maxilar strbate urmtoarele regiuni: A) fosa zigomatic B) fosa pterigopalatin C) fisura sfenomaxilar D) anul infraorbitar E) fosa pterigoidian 3. Din nervul mandibular se desprind urmtoarele ramuri: A) nervul pterigoidian medial B) nervul auriculotemporal C) nervul lingual D) nervul alveolar inferior E) nervul timpanic 4. Nervul mandibular inerveaz prin intermediul ramurilor sale: A) muchiul maseter B) muchiul temporal C) muchiul buccinator D) muchiul milohiloidian E) muchiul stiloglos 5. n glandele salivare se gsesc urmtoarele tipuri de receptori: A) colinergici de tip nicotinic B) colinergici de tip muscarinic C) adrenergici D) dopaminergici E) purinergici 6. Saliva primar este: A) este hiperton B) este izoton C) conine ioni de potasiu mai puin dect n plsm D) se mbogete n ioni de potasiu carew migraz paracelular din interstiiu spre lumen E) conine amilaz i/sau mucin

7. Hipersalivaia: A) nsoete erupia dinilor B) apare n reflexul necondiionat la stimul vizual C) se ntlnete fiziologic n sarcin D) este un simptom de parazitoze intestinale E) apare n intoxicaii cu Pb, Hg 8. Hiposalivaia: A) nsoete intoxicaia tabagic B) se ntlnete la menopauz C) este un semn de deshidratare sever D) apare dup consumul de opiacee E) este indus de atropin 9. pH-ul salivar: A) este mai acid la copii B) depinde de concentraia dioxxidului de carbon sanguin C) este influenat de alimentaie D) variaz dependent de fluxul salivar E) crete n diabetul zaharat 10. *Odontoblastele conin cantiti mari de: A) amilaz B) lipaz C) fosfataz acid D) tripsin E) elastaz 11. Ce tipuri de fibre nervoase conine pulpa dentar: A) A alfa B) A beta C) A delta D) C E) Toate cele 4 tipuri 12. *Dup maturarea complet a smalului ameloblastele sufer urmtoarele modificri: A) atrofie B) degenerare ireversibil C) hiperplazie D) aplatizare E) degenerare reversib il 13. n compoziia matricei dentinei intr: A) proteoglicani B) glicogen C) colesterol D) fosfoproteine E) carboxiglutamat 14. *Smalul este format din: A) odontoblaste

B) C) D) E)

cementoblaste ameloblaste fibroblaste mastocite

15. *Factorul etiologic primar n etiologia bolii parodontale este reprezentat de: A) placa bacterian dentar B) tartrul dentar C) trauma ocluzal D) caria dentarp E) edentaia 16. *Formarea plcii dentare ncepe la: A) 24 de ore dup periaj B) 12 ore dup periaj C) 90 de minute dup periaj D) o or dup periaj E) 30 de minute dup periaj 17. Din compoziia plcii dentare fac parte: A) bacterii B) fungi C) virusuri D) protozoare E) mycoplasme 18. *Matricea interbacterian este alctuit din: A) lipopolizaharide B) complexe polizaharide-proteine C) carbohidrai D) substane minerale E) exoenzime 19. Factorii de aprare prezeni la nivelul lichidului din anul gingival sunt: A) complementul seric B) anticorpi de tip IgG i IgM C) anticorpi de tip IgE i IgD D) macrofage E) celule polimorfonucleare 20. Ptrunderea bacteriilor n esuturi poate fi favorizat chiar de unele manopere terapeutice chirugicale: A) detartrajul B) chiuretajul gingival C) netezirea cimentului D) chiuretajul radicular E) extracii

CHIRURGIE ORAL

21. *n pungile parodontale supracrestale inseria epitelial: A. nu prezint modificri B. este migrat coronar prin creterea n volum a gingiei C. este migrat apical ns osul alveolar nu prezint rezorbie D. este migrat apical iar osul alveolar prezint rezorbie redus de tip orizontal E. este migrat apical iar osul alveolar prezint rezorbie de tip vertical 22. Terapia iniial n boala parodontal cuprinde: A. eliminarea pungilor parodontale B. crearea unei zone de gingie fix keratinizat de cel puin 2mm C. nlturarea factorilor iritativi i infecioi locali D. restabilirea raporturilor normale de ocluzie E. imobilizarea dinilor 23. Gutiera ocluzal de imobilizare a dinilor: A. este un mijloc de imobilizare temporar B. asigur contacte ocluzale minime n timpul micrilor funcionale C. este utilizat numai n timpul nopii D. se poart perioade lungi de timp E. respect parodoniul marginal i spaiile interproximale 24. Restabilirea raporturilor normale ale ocluziei dentare se realizeaz prin: A. nlturarea obturaiilor ocluzale nalte B. nlturarea obturaiilor care nu refac punctul de contact interdentar C. obturarea corect a cariilor de colet D. nlturarea coroanelor de nveli incorect adaptate cervical E. tratament ortodontic al malpoziiilor dentare 25. n boala parodontal, nlturarea factorilor iritativi i infecioi locali se realizeaz prin: A. detartraj minuios efectuat cu ultrasunete i instrumente manuale B. ndeprtarea lucrrilor protetice defectuoase care irit parodoniul marginal C. ndeprtarea lucrrilor protetice defectuoase care altereaz raporturile de ocluzie i suprasolicit parodoniul D. corectarea malpoziiilor dentare E. obturarea cariilor de colet i aproximale 26. Chiuretajul parodontal este indicat: A. n tratamentul pungilor gingivale supraosoase din gingivita tartric B. curativ n parodontopatii marginale cu pungi infraosoase de 6-8mm C. curativ n abcesul parodontal D. paliativ n formele avansate de boal parodontal E. n recidive postoperatorii dup alte intervenii

27. Indicaiile gingivectomiei sunt: A. pungi gingivale supraosoase n gingivite tartrice

B. parodontopatii hiperplazice hidantoinice C. parodontopatii hiperplazice ereditare D. etap preliminar a gingivoplastiei E. n scop protetic, pentru alungirea coroanei clinice a unor dini 28. *Dup gingivectomie, periajul dentar normal i utilizarea unui stimulator interdentar din cauciuc, sunt permise dup un interval de: A. 48 ore postoperator B. 5-7 zile postoperator C. 12-14 zile postoperator D. 30-40 zile postoparator E. este interzis utilizarea unui stimulator interdentar 29. n chirurgia parodontal, operaiile cu lambou permit: A. obturarea corect a cariilor, ndeosebi a celor de colet i aproximale B. ndeprtarea esutului patologic din pungile parodontale C. repoziionarea gingiei fixe D. corectarea defectelor anfractuoase i a neregularitilor arhitecturale parodontale E. mrirea zonei de gingie fix 30. Aplicaiile de acid citric 1% sau EDTA pe suprafeele radiculare au ca obiective: A. cauterizarea cementului necrotic B. detoxifierea suprafeei radiculare C. decalcifierea suprafeei radiculare D. mpiedicarea proliferrii esutului de granulaie E. favorizarea acolrii mucoasei de suportul dur osteoradicular 31. Chirurgia mucogingival const n corectarea conturului gingival prin: A. gingivectomie B. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat lateral C. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat apical D. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat coronar E. e gingivoplastie cu gref de mucoas liber 32. Transplantul osos autolog folosit ca material de osteoplastie n boala parodontal, poate fi recoltat de la nivelul: A. bolii palatine B. alveolelor postextracionale recente C. peretelui postero-extern al tuberozitilor maxilare D. stern E. crestei iliace antero-superioare 33. Urmtoarele afeciuni generale contraindic orice intervenie chirurgical proprotetic: A. hipertensiune arterial B. sindrom Sjgren C. hemofilie D. insuficien renal cronic E. alergie la procain i antibiotice din grupa penicilinelor

34. Urmtoarele afeciuni loco -regionale contraindic orice intervenie chirurgical proprotetic: A. despictura labio -maxilo-palatin B. macroglosia C. stomatita aftoas D. eritroplazia E. osteopetroza 35. *Urmtoarele deficiene de pri moi ale cmpului protetic necesit intervenii chirurgicale proprotetice: A. prolapsul labial B. hipertrofia plicilor sublinguale C. hipertrofia papilelor linguale caliciforme D. hiperplaziile epitelioconjunctive E. papilomatoza oral 36. Creasta gingival balant poate fi consecina: A. extraciilor laborioase cu pierdere de substan osoas B. hiperplaziei glandelor salivare accesorii C. neprotezrii ndelungate a unei edentaii frontale n prezena dinilor antagoniti D. presiunilor inegal repartizate exercitate de o protez incorect adaptat E. rezorbiei osoase asociate cu proliferarea epitelioconjunctiv sub aciunea prelungit a unei proteze instabile 37. Frenoplastia se practic prin : A. secionarea transversal a frenului B. secionarea transversal a frenului i sutura perpendicular a marginilor plgii C. secionarea transversal pn la periost a frenului, excizia esutului fibrocicatriceal i sutura n form de Y D. delimitarea frenului prin 2 incizii eliptice, excizia lui i sutura marginilor plgii E. excizia romboidal a frenului, decolarea, afrontarea i sutura longitudinal a marginilor plgii 38. Plastia n Z este o tehnic aplicat n chirurgia proprotetic pe ntru: A. alungirea frenurilor labiale B. alungirea bridelor vestibulare C. excizia crestelor balante D. excizia fibromatozelor tuberozitare descendente E. corectarea cicatricilor retractile cutaneo-mucoase labiale 39. n vederea extinderii suprafeei osoase acoperite cu mucoas fix keratinizat i cu rezilien normal se folosesc urmtoarele tehnici chirurgicale proprotetice: A. plastia anurilor periosoase B. excizia zonelor de mucoas subire, necptuit cu un strat suficient de esut submucos C. plastia frenurilor i bridelor cu inserie pe coama crestei alveolare D. plastia submucoas a anurilor vestibulare E. plastia de adiie a substratului osos al crestei alveolare

40. *Metoda Kazanjian de plastie a anurilor periosoase, se realizeaz prin: A. dezinseria fibrelor musculare inserate aproape de coama crestei alveolare B. aplicarea direct a mucoasei pe periost dup decptuirea ei prin decolarea prilor moi submucoase perimaxilare C. deplasarea inseriei mucoasei i esutului celular subiacent spre marginea bazilar, la mandibul sau ct mai n sus, la maxilar D. deplasarea inseriei mucoasei mobile spre baza crestei alveolare i acoperirea periostului denudat cu transplante epidermice Ollier-Tiersch E. decolarea mucoasei planeului oral mpreun cu muchii milohioidieni i geniogloi 41. Intervenia chirurgical proprotetic de plastie a anurilor paralinguale se realizeaz prin: A. incizie pe coama crestei alveolare ntre linia median i trigonul retromolar B. incizie imediat nuntrul crestei alveolare laterale C. coborrea planeului bucal i repoziionarea muchilor buccinatori D. coborrea planeului bucal i repoziionarea muchilor milohioidieni E. extirparea glandelor salivare sublinguale 42. *Plastia anurilor paralinguale dup metoda Traunner, se realizeaz prin: A. nlarea crestei alveolare prin diverse metode B. rezecia torusului mandibular C. deplasarea planeului oral spre marginea bazilar a mandibulei D. decolarea submucoas a prilor moi de pe versantul lingual al crestei E. deplasarea inseriei mucoasei mobile linguale spre marginea bazilar a mandibulei i aplicarea de grefe de mucoas liber 43. Metoda Celesnik de plastie a anurilor perituberozitare const din: A. incizia i decolarea prilor moi perituberozitare B. excizia proliferrii fibromatoase tuberozitare C. regularizarea suprafeei tuberozitilor maxilare D. dezinseria fibrelor musculare pterigoidiene E. fracturarea poriunii inferioare a aripii externe a apofizei pterigoide 44. Interveniile chirurgicale proprotetice de plastie a anurilor periosoase au ca scop: A. obinerea unei limi suficiente a zonei de mucoas fix pe creasta alveolara B. eliminarea zonelor de mucoas fix cu circulaie deficitar, expus tulburrilor trofice C. distanarea structurilor mobile de creasta alveolar D. adncirea anurilor vestibulare i linguale E. reducerea aciunii de dislocare exercitat de frenuri i bride 45. Examenul radiologic al maxilarelor este obligatoriu n stabilirea: A. indicaiei operatorii de regularizare a crestei alveolare B. raportului frenului labial superior cu spina nazal anterioar C. formei i dimensiunii crligului apofizei pterigoide D. formei i dimensiunii torusului maxilar E. prezenei unor procese patologice endoosoase 46. *Proeminenele osoase ale unei creste alveolare neregulate sunt: A. urmare a rezorbiei osoase inegale sub aciunea unor proteze instabile B. hiperostoze produse de presiunea prelungit a unor proteze incorect adaptate C. consecina solicitrilor n exces exercitate de inseriile pe creast ale bridelor i frenurilor D. urmare a repetatelor complicaii inflamatorii osteoperiostale

E. consecina unor extracii dentare traumatizante 47. *Alveoloprotruzia frontal maxilar apare datorit: A. atrofiei centripete a maxilarului superior B. devierii frontale a crestei maxilare sub aciunea presiunilor exercitate de limb C. presiunii exercitate asupra crestei edentate frontale maxilare neprotezate de grupul dentar frontal inferior restant D. edentaiilor terminale neprotezate E. extraciilor traumatizante ale dinilor frontali superiori 48. *Hiperostozele tuberozitilor maxilare sunt: A. proliferri fibromatoase care deformeaz tuberozitatea n sens transversal i vertical B. hiperplazii ale fibromucoasei palatine extinse tuberozitar C. proliferri epitelioconjunctive cu aspect balant D. neregulariti postextracionale ale tuberozitii maxilare E. ngroare masiv a ntregii tuberoziti prin depunere exagerat de esut osos 49. Regularizarea crestei alveolare edentate const n: A. excizia zonelor ngroate sau balante de mucoas B. ameliorarea atrofiilor accentuate ale crestei alveolare C. eliminarea ciocurilor osoase dureroase la presiune D. rezecia proeminenelor osoase cu dltia sau pensa ciupitoare de os i netezirea osului cu chiureta sau freza E. rezecia modelant a torusurilor palatinale 50. Interveniile chirurgicale de rezecie modelant a torusurilor palatinale: A. se adreseaz planului osos al cmpului protetic maxilar B. urmresc obinerea stabilitii protezei care ar bascula datorit prezenei to rusului palatin C. utilizeaz 2 incizii eliptice supraperiostale D. implic sutur etan pentru a preveni suprainfecia osoas E. recomand aplicarea postoperatorie a unei plci palatinale sau a vechii proteze pentru dirijarea vindecrii 51. *Torusurile mandibulare: A. sunt formaiuni osoase situate la nivelul trigonului retromolar B. sunt formaiuni osoase situate pe versantul lingual, n vecintatea liniei mediane C. sunt formaiuni osoase situate pe versantul lingual, n dreptul zonei premolar -molare D. dau inserie muchilor geniogloi E. dau inserie muchiului milohioidian 52. Prezena torusurilor mandibulare: A. creaz dificulti n extracia premolarilor i molarilor inferiori B. mobilizeaz proteza datorit inseriei muchiului milohioidian C. creaz dificulti n fonaie i deglutiie D. se nsoete de jen dureroas la masticaie E. mpiedic extensia protezei pn la nivelul mucoasei planeului oral 53. Pentru a permite protezarea mobil n conditii optime, cmpul protetic edentat trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A. creste alveolare edentate nalte, netede i acoperite de mucoas keratinizat B. spina nazala anterioar apropiat de creasta i ct mai proeminent

C. torus palatin bine exprimat D. fibromucoasa gingival mobil i cu rezilien mare E. gurile mentoniere la distan de coama crestei alveolare 54. *Tehnica rezeciei torusului palatin,presupune urmtoarele variante de incizii: A. incizie n"L"pentru crearea unui lambou triunghiular B. incizie marginal, paralel cu festonul gingival pentru crearea unui cmp operator larg C. incizie n baionet pe bombarea maxim a formaiunii D. dou incizii eliptice care circumscriu formaiunea E. incizie liniar cu cte dou incizii orizontale sau divergente de degajare la capete 55. *Rezecia apofizelor genii hipertrofiate necesit o anestezie: A. troncular periferic la gaura mentonier bilateral B. troncular periferic la Spix bilateral C. troncular periferic a nervului lingual bilateral D. local prin infiltraie n baraj E. local plexal 56. *Autotransplantul cartilaginos are urmtoarele dezavantaje: A. nu i pstreaz vitalitatea B. sufer modificri structurale C. poate fi respins datorit structurii antigenice diferite de a organismului receptor D. se rezoarbe n proporie de peste 70% E. se mobilizeaz de pe creast, ngreunnd protezarea 57. Ceramohidroxilapatita este un material de adiie care: A. se amestec cu sngele pacientului B. se amestec cu ser fiziologic C. se amestec cu apa distilat D. se prezint sub form de baghete E. se prezint sub form de granule 58. *Protezarea cmpului protetic, dup o plastie de adiie a crestei alveolare cu granule de ceramohidroxilapatita, este posibil: A. imediat postoperator B. la 5-7 zile postoperator C. la 2-3 sptmni postoperator D. 4-6 sptmni postoperator E. la 2-3 luni postoperator 59. Osteotomia sagital a ramului orizontal mandibular implic: A. abord exooral B. abord endooral printr-o incizie de-a lungul crestei alveolare inferioare C. secionarea orizontal a arcului mentonier ntre cele dou guri mentoniere D. despicarea vertical a ramului orizontal mandibular i mobilizarea fragmentului lingual E. aplicarea de grefe osoase spongioase n decalajul creat prin ascensionarea versantului lingual mandibular

60. Pentru augmentarea crestei alveolare maxilare se utilizeaz urmtoarele tehnici de osteoplastie: A. osteoplastia tip inlay B. osteotomie sagital C. osteotomie orizontal, tip LeFort I D. osteotomie orizontal, tip LeFort II E. osteotomie orizontal, tip LeFort III 61. *Dintele Turner este: A. un dinte permanent care erupe precoce, cu modificri de volum, form, structur i rdcin neformat B. un dinte temporar care erupe precoce, cu modificri de volum, form, structur i rdcin neformat C. un dinte permanent complet format, care erupe precoce D. un dinte permanent complet format, dar insuficient mineralizat, care erupe precoce E. caracteristic foliculitei expulzive 62. Pericoronarita congestiva a dintilor temporari,se caracterizeaza prin: A. gingie roie edemaiat B. adenopatie submandibular frecvent C. hiposialie D. insomnie E. somnolen 63. Care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la pericoronarita acut congestiv la nivelul molarului trei inferior sunt adevrate: A. la inspecie se remarc congestie i edem local ale mucoase i situate distal de molarul 2 B. ntotdeauna este nsoit de trismus C. cnd edemul este pronunat se pot vedea amprentele ocluzale ale antagonistului pe suprafaa mucoasei D. bolnavul acuz dureri vii n zona molarului de minte, cu caracter pulsatil E. starea general a pacientului poate fi uor alterat, cu indispoziie, subfebriliti, fatigabilitate 64. Pericoronarita acut supurat A. poate urma unei pericoronarite congestive B. nu determin alterarea strii generale C. poate determina dificulti masticatorii i disfagie ceea ce semnific extinderea procesului inflamator n esuturile vecine D. poate fi nsoit de trismus, care evolueaz odat cu procesul inflamator local E. este constant nsoit de limfadenit subangulomandibular 65. Erupia dinilor temporari are loc: A. de-a lungul unui interval de doi ani B. ntre lunile a 6--a i a 30-a C. ntre 6 i 12-13 ani D. ntre 18 ani i 25-30 ani sau chiar mai tirziu E. de la natere i pn la aproximativ 30 ani.

66. *Erupia dinilor permaneni, cu excepia molarilor de minte, are loc: A. de-a lungul unui interval de opt ani B. ntre lunile a 6-a i a 30-a C. ntre 6 i 12 ani D. ntre 18 ani i 25-30 ani sau chiar mai tirziu E. de la natere i pn la aproximativ 18 ani 67. *Erupia molarilor de minte are loc: A. de-a lungul unui interval de doi ani B. intre lunile a 6-a i a 30-a C. ntre 6 i 12-13 ani D. dup 18 ani E. de la natere i pn la aproximativ 30 ani 68. Erupia precoce a dinilor temporari este: A. apariia anticipat pe arcad a unor dini normal conformai B. consecina unor carene vitaminice C. apariia pe arcad nainte de termen a unor dini insuficient formai D. ntlnit n disendocrinii E. cauzat de extracia precoce a unui dinte temporar. 69. Accidentele i incidentele locale ale erupiei dinilor temporari sunt: A. gingivostomatita B. pericoronarita supurat C. anorexie, vom D. manifestri febrile E. hematomul de erupie 70. Foliculita expulziv Capdepont: A. apare la nou-nscut B. este o infecie grefat la nivelul gingiei mugurilor dentari permaneni C. se caracterizeaz prin ulceraii atone cu tendin la supuraie D. duce la mobilizarea i eliminarea dinilor afectai de pe arcad E. se nsoete de limfadenopatie regional. 71. Chistul de erupie: A. se prezint ca o tumefacie gingival de coloraie albstruie B. se nsoete de stare febril C. cuprinde un molar temporar D. se caracterizeaz prin roea vie local E. este fluctuent la palpare. 72. Accidente generale ale eruptiei dintilor temporari pot fi: A. manifestri febrile B. tulburr i digestive C. tulburri respiratorii D. tulburri urinare E. tulburri de cretere

73. Accidentele regionale ale erupiei dinilor temporari sunt: A. incluzia dentar B. erupia tardiv C. sialoree, hipersecreie conjunctival D. fotofobie E. chistul de erupie cutanat 74. Complicaiile septice localizate ale pericoronaritei molarilor de minte inferiori sunt: A. abcesul lojii submandibulare B. abcesul lingual C. abcesul vestibular D. abcesul migrator E. flegmonul difuz al planeului oral. 75. Accidentele mecanice ale erupiei molarului de minte inferior sunt: A. nevralgii dentare B. ulceraii jugale sau linguale C. resorbii radiculare ale molarului doi D. tulburri de ocluzie E. trismus 76. Decapionarea este indicat la dinii care ndeplinesc urmtoarele condiii: A. s prezinte o orientare vertical cu rdacini drepte sau curbate spre mezial B. s prezinte o orientare vertical cu rdacini drepte sau curbate spre distal C. s fie erupt din structura osoas cel pin pn la ecuatorul anatomic D. fibromucoasa care acoper molarul n erupie s fie dispus n cortin E. s existe spaiu suficient ntre molarul doi i ramul ascendent. 77. Pentru a mpiedica formarea esutului de granulaie dup decapionare se cauterizeaz cu: A. ap oxigenat B. acid tricloracetic C. clorur de zinc 30% D. azotat de argint E. acid citric 30% 78. Pericoronarita acut supurat se manifest prin: A. jen dureroas B. durere vie, pulsatil C. eliminare de secreie sero -sanghinolent de sub capionul mucos D. eliminare de secreie purulent de sub capionul mucos E. trismus 79. Complicaiile septice ale pericoronaritei supurate a molarului de minte superior sunt: A. abcesul vlului palatin B. sinuzita maxilar C. sinuzita frontala D. osteomielita maxilar E. celulita maseterin.

80. *Anclavarea dentar reprezint: A. incluzia parial a unui dinte B. incluzia superficial a unui dinte C. ancorarea unui dinte descoperit chirurgical D. mpiedicarea printr-un obstacol mecanic a erupiei unui dinte al crui sac pericoronar comunic cu cavitatea oral. E. situaia n care se afl un dinte dup decapuonare 81. Cauzele locale incriminate n patogenia incluziilor dentare sunt: A. sediul sau forma mugurelui dentar B. lipsa de spaiu C. tumori benigne localizate n zona respectiv D. tulburri de dezvoltare a maxilarelor E. radiaiile ionizante aplicate n scop terapeutic maxilarelor 82. Cauzele generale ale etiopatogeniei incluziei dentare sunt reprezentate de: A. ereditate B. hipertiroidism C. sifilis D. rahitism E. hipovitaminoze 83. Incluzia dentar: A. poate interesa orice dinte temporar, permanent sau supranumerar B. reprezint rmnerea unui dinte complet format, intraosos sau submucos,dup perioada sa normal de erupie,sacul pericoronar fiind integru C. poate fi complet sau total, cnd dintele se afl n ntre gime intraosos D. poate fi partial, cnd coroana dintelui, inconjurat parial de os, este separat de fibromucoas numai prin sacul pericoronar inchis E. se refer la un dinte a crui coroana, parial degajat de os, se afl sub fibromucoasa gingival i a crui sac pericoronar comunic cu cavitatea oral,dar care nu -i poate continua erupia datorit unui obstacol mecanic. 84. Tratamentul medicamentos al pericoronaritei acute congestive const n: A. vitaminoterapie B. incizia capionului C. cauterizarea chimic a capionului D. tratament antibiotic general E. tratament antialgic 85. Decapionarea se contraindic n urmtoarele cazuri: A. recidivele infeciei sunt frecvente B. mucoasa cade ca o cortin pe suprafaa ocluzal a molarului de minte C. mucoasa este subire i dispus ca o fa de mas pe suprafaa ocluzal a molarului de minte D. erupia dintelui are loc n afara sau nuntrul curburii arcadei dentare E. dintele s fie erupt din os cel puin pn la ecuatorul coronar. 86. Accidentele intraoperatorii ce pot surveni n cursul odontectomiei molarului de minte inferior sunt: A. fractura rdcinilor molarului trei inferior,cnd sunt lungi, efilate, divergente

B. fractura sau luxaia molarului doi inferior C. deschiderea canalului mandibular i lezarea pachetu lui vasculonervos sau lezarea nervului lingual prin fractura tablei osoase interne D. fractura mandibulei E. mpingerea dintelui n spaiul pterigomaxilar. 87. Accidentele inraoperatorii posibile in odontectomia caninilor superiori sunt: A. descoperirea sau fracturarea apexului unui dinte vecin B. luxaia unui dinte vecin C. fractura crestei alveolare D. deschiderea sinusului maxilar E. perforarea planeului nazal 88. Conditiile necesare redresrii chirurgical-ortodontice a unui canin superior inclus sunt: A. existena unui spaiu suficient alinierii caninului pe arcada dentar B. dintele sa nu prezinte anomalii coronare sau radiculare C. dintele sa nu fi prezentat complicatii inflamatorii D. sa fie instituit o antibioterpie riguroas, atat pre- cat si postoperator E. axul longitudinal s fie vertical sau puin oblic 89. Dezinfecia sacului folicular n pericoronarita congestiv a dinilor temporari se realizeaz cu urmtoarele soluii: A. DAlibour B. de cloramin C. de permanganat de potasiu 1/10000 D. Dakin E. nici un rspuns nu este corect. 90. *Diagnosticul diferenial al foliculitei expulzive capdepont se face cu: A. herpangina B. erupia precoce C. hematomul de erupie D. aftoza bucal izolat E. impetigo 91. Gingivostomatita ulcero-necrotic se caracterizeaz prin: A. hiposialie B. ulceraii acoperite de depozite necrotice C. halen D. mobilitate dentar E. stare general nealterat 92. Infecia sacului folicular n pericoronarita molarului 3 inferior se poate realiza prin urmtoarele ci: A. limfatic B. vascular-sanguin C. transosoas D. de la un proces septic periapical al premolarului 2 E. de la alveolita postextracional a molarului 2.

93. Ulceraia mucoasei obrazului provocat de erupia vestibularizat a molarului de minte superior: A. este mai rar dect cea produs de erupia molarului de minte inferior B. are caracter aftoid C. este nsoit de alterarea strii generale D. ntreine i agraveaz leucoplazia E. ntreine i agraveaz lichenul plan. 94. Gingivostomatita odontiazic se caracterizeaz prin: A. ulceraii acoperite cu un depozit glbui sau chiar pseudomembrane B. ulceraii extinse la ntreaga mucoas oral C. limfadenopatie loco-regional D. dureri spontane sau povocate de masticaie E. ulceraii localizate n jurul molarului de minte,cu intensitate maxim la acest nivel. 95. Complicaiile erupiei molarului de minte inferior sunt: A. mecanice B. inflamatorii C. trofice D. pulmonare E. tumorale 96. Accidentele i incidentele de erupie la edentai: A. au la origine incluziile caninilor i molarilor B. nu prezint simptomatologie subiectiv C. pot determina algii cu caracter trigeminal simptomatic D. mucoasa adiacent se ulcereaz i se infecteaz E. pot duce la complicaii ca osteita, osteomielita sau fractura osului. 97. Hematomul de erupie se deosebete de chistul de erupie prin: A. culoare B. dimensiune C. consisten D. evoluie E. prezena durerii. 98. *In cazul extractiei alveoloplastice cu protezare precoce, aplicarea protezei se face la: A. 12 de zile dupa interventie; B. 20 de zile dupa interventie; C. doua saptamni de la interventie; D. 10 zile dupa interventie; E. 7 - 8 zile dupa interventie sau mai devreme, daca conditiile permit; 99. Daca in timpul manoperelor de extractie o radacina a fost mpinsa n plina cavitate sinusala se iau urmatoarele masuri : A. se efectueaza un examen radiografic; B. se extrage radacina prin tehnica Wassmundt (calea alveolara largita); C. se temporizeaza extractia radacinii pentru aproximativ 1 saptamna; D. se va extrage radacina in maximum 48 de ore de la producerea accidentului; E. se va folosi metoda Caldwell - Luc;

100. *Hemoragia tardiva postextractionala apare la : A. 15 - 20 de minute de la extractie; B. 1 ora dupa extractie; C. o zi dupa extractie; D. cateva zile zile postextractional; E. 2 saptamani dupa extractie; 101. Caracteristicile clinice ale alveolitei umede snt : A. gingia este palida, atona; B. prezinta sechestre mici, lameliforme la nivelul peretilor ososi alveolari; C. marginile alveolei snt tumefiate, turgescente; D. existenta unui cheag mic, brun cenusiu, care se desprinde usor; E. cheag endoalveolar murdar, acoperit cu depozite purulente; 102. In alveolita uscata tratamentul consta n : A. irigatia bogata a alveolei cu solutii slab antiseptice (pentru a favoriza vasodilatatia); B. aplicarea conurilor cu antibiotice intraalveolar; C. introducerea unei mese cu Nitrat de argint n alveola; D. analgezice pe cale generala; E. chiuretajul alveolar, pentru ndepartarea sechestrelor lameliforme; 103. Indicatiile drenajului transmaxilar: A.parodontite apicale acute in stadiu periapical si endoosos,cand drenajul endodontic nu este posibil sau nu este eficient B.parodontite apicale cronice atunci cand tratamentul endodontic dureaza prea mult sau expune la complicatii C.abcesul vestibular D.se limiteaza cel mai adesea la dintii frontali mai ales superiori E.la dinti ce prezinta raporturi intime de vecinatate ale apexului respectiv cu sinusul maxilar canalul alveolar inferior sau gaura mentoniera 104. Chiuretajul periapical este indicat n urmtoarele cazuri: : A. cnd materialul de obturaie a canalului a depsit foramenul apical B. cnd procesul patologic nu a putut fi oprit la nivel periapical C. n cazul chisturilor maxilare D. n cazul fistulelor oro-antrale E. n cazul rdcinilor scurte 105. Contraindicatiile rezectiei apicale: A. cai false in apropireea apexului sau canal pregatit cu trepte B. leziuni coronare subgingivale ce nu permit recuperarea radacinii C. leziuni periapicale insemnate, care au distrus osul pe o mare intindere, reducand mult implantarea radacinii D. atrofii alveolare intinse,care au redus mult implantarea radacinii E. pacient cu afectiuni cardiace decompensate 106. Esecurile rezectiei apicale pot apare din cauza urmatoarelor greseli de tehnica operatorie: A. rezectia insuficienta a apexului B. lasarea pe loc a portiunii de radacina rezecata C. largirea exagerata a canalului radicular

D. chiuretajul incomplet E. insamantarea osoasa de la un proces septic din vecinatate 107. Indicatiile rezectiei apicale : A. imposibilitatea realizarii unui tratament endodontic corect B. cai false in treimea apicala a radacinii C. dinti cu ace rupte accidental pe canalul radicular D. dinti cu fracturi radiculare in treimea coronara E. obturatii radiculare incomplete 108. Osteotomia transmaxilar este indicat atunci cnd: A. drenajul endodontic nu este posibil B. procesul inflamator este in stadiul submucos C. tratamentul endodontic nu este suficient D. tabla osoasa vestibular este subire i lizat de procesul periapical E. dintele are raporturi intime cu sinusul maxilar 109. Practicam rezectia apicala cu obturatie retrograda,in cazul dintilor care: A. prezinta un dispozitiv corono-radicular ce nu poate fi indepartat B. au coroana integra si canalul radicular neobturat C. prezinta radacini ale caror canale radiculare nu pot fi cateterizate D. au canale radiculare cu obturatii incomplete, ce nu pot fi dezobturate E. prezinta pe canalul radicular,ace rupte,ce nu pot fi extrase 110. Contraindicatii absolute ale rezectiei apicale sunt: A. hemofilia B. nefritele cronice severe C. toxicozele grave D. osteoporoza senila E. starile febrile 111. Tehnica replantrii dentare terapeutice presupune urmtoarele manopere: A. extracia dentar cat mai putin traumatizant, att pentru rdcin, ct i pentru peretele alveolar B. dintele extras trebuie pastrat ntr-o soluie iodoformat C. chiuretarea alveolei trebuie limitata la nivelul regiunii modificate patologic D. dintele extras trebuie inut n clete, nvelit cu comprese cu ser fiziologic E. imobilizarea nu este obligatorie,dar atunci cand se practica,ea nu trebuie sa lezeze parodontiul marginal al dintelui transplantat 112. Rezectia apicala este indicata in urmatoarele situatii: A. paroodontita apicala cronica granulomatoasa B. chisturi radiculare mici si mijlocii C. ac rupt in 1/3 apicala a canalului radicular D. esecuri ale tratamentului endodontic E. leziuni apicale depasind 1/2 din lungimea radacinii 113. Rezectia apicala cu obturatie anterograda, cuprinde urmatoarele manopere: A. incizia B. decolarea lamboului muco-periostic C. reperarea zonei de trepanare si trepanarea

D. sectionarea apexului,chiuretarea tesutului patologic periapical E. prepararea cavitatii radiculare 114. Rezectia apicala este indicata in urmatoarele situatii care tin de starea patologica locala: A. parodontita apicala acuta B. osteita periapicala cronica, trenanta C. canale obstruate de procese dentinare D. cai false in treimea apicala E. procese inflamatorii ale varfului radacinii 115. Dificultati intampinate in cazul rezectiei apicale la nivelul molarilor superiori, pot fi date de: A. anchiloza temporo-mandibular B. bridele cicatriceale C. sindromul algodisfuncional D. laxitatea ligamentar E. sclerodermie 116. Amputaia radicular este indicat la urmatorii dini: A. molar 1 superior B. premolar 1 inferior C. molar 2 superior D. molar 3 superior E. molarii 1 si 2 inferiori 117. Metode de chirurgie endodontica sunt: A. Chiuretajul periapical B. Replantarea dentara C. Rezectia apicala D. Amputatia radiculara E. Drenajul transosos juxtaapical 118. Accidente aparute in cursul rezectiei apicale,pot fi: A. hemoragia spongioasa B. perforarea planseului foselor nazale C. deschiderea sinusului maxilar D. lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier E. deschiderea canalului mandibular in cursul rezectiei apicale a molarilor inferiori 119. *Cea mai buna obturatie a canalului radicular in rezectia apicala este: A. inainte de operatie B. intraoperator C. dupa operatie D. cu 30 minute inainte de interventie E. nu are importanta 120. Particularitile anatomice ale rezectie i apicale la molarii inferiori de care se tine cont sunt: A. gaura mentoniera B. canalul mandibular cu continutul sau

C. corticala vestibulara deosebit de groasa D. numarul radacinilor E. corticala linguala subtire 121. Accidente aparute in cursul rezectiei apicale,pot fi: A. hemoragia spongioasa B. perforarea planseului foselor nazale C. deschiderea sinusului maxilar D. lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier E. deschiderea canalului mandibular in cursul rezectiei apicale a molarilor inferiori 122. Timpii operatori ai amputatiei radiculare la molarii inferiori sunt: A. sectionarea coroanei B. rezectia apexului C. extractia radacinii bolnave D. chiuretajul alveolei goale ramasa dupa extractia radacinii E. obturatia retrograda a canalului radicular 123. n cursul amputaiei rdcinii vestibulare la molarii superiori, incizia mucoperiostului va fi: A. curb, la 0,5 cm de marginea gingivala B. circumferenial C. in trapez cu baza mica in sus D. in L E. in V 124. *Trepanatia osoasa in drenajul transosos juxtaapical se realizeaza cu: A. freze sferice nr. 4-6 de pies dreapt B. dispozitivul Brosch-Traunner C. chiureta alveolar D. ciupitorul de os E. elevatorul 125. *Metoda de electie in tratamentul unei fracturi radiculare in treimea apicala a dintilor frontali este: A. extractia dentara B. rezectia apicala C. chiuretajul periapical D. drenajul transosos E. extractia alveoloplastica 126. *Includerea unui dinte rezecat intr-o lucrare protetica este indicat sa se faca: A. la 2 saptamani dupa rezectie B. dupa suprimarea firelor de sutura C. la 4-6 saptamani D. dupa 8 saptamani E. la 3 luni postoperator 127. *Premolarizarea inseamna: A. rezectia apicala a premolarilor B. amputatia radiculara a premolarilor superiori

C. amputatia radiculara a molarilor superiori D. amputatia radiculara a molarilor inferiori E. amputatia radiculara a premolarilor inferiori 128. Dupa rezectia apicala, umbra reziduala Hammer reprezinta: A. recidiva a procesului periapical B. osificare incomplet C. imaginea radiologica post rezectie apicala D. osteita postoperatorie E. esec al rezectiei apicale 129. *Alveolita umed se caracterizeaz prin: A. prezena unui cheag murdar acoperit de depozite purulente B. dureri iradiante imediat postextracional C. sechestre mici, osoase, lameliforme ce se detaseaz cu usurin D. sngerare abundent E. absena complet a cheagului intraalveolar 130. *Cel mai biologic pansament in plaga postextractionala normala este: A. mesarea iodoformata B. cheagul sangvin endoalveolar C. materialele de aditie osoasa D. conurile cu antibiotice E. mesarea cu substante antiseptice 131. Extracia alveoloplastic presupune: A. sutura plgii B. protezarea imediat C. protezarea tardiv D. regularizarea osoas E. antibioterapie obligatorie 132. Hemoragiile postextractionale se clasifica dupa: A. momentul producerii B. felul vasului lezat C. metoda de tratament D. cauza care le-a generat E. afectiunile generale ale pacientului 133. Extracia dentar poate induce: A. Bacteriemie tranzitorie. B. Ascensiuni termice. C. Leucocitoz . D. Creterea VSH. E. Leucopenie. 134. Extracia dinilor temporari este indicat n urmtoarele situaii: A. Dini cu carie dentar. B. Dini cu fracturi coronare. C. Dini cu luxaii incomplete. D. Dini care produc malpoziii ale dinilor permaneni.

E. Dini care mpiedic erupia fiziologic a dinilor permaneni. 135. n cazul extraciei dinilor temporari: A. Se folosesc elvatoare cu lam fin. B. Se aplic deprttoare de arcade. C. Se practic chiuretaj alveolar cu pensa sau chiureta. D. Se aplic tamponament de protecie meninut 30 de minute. E. se recomand dispozitive menintoare de spaiu. 136. Indicaiile majore ale extraciei dentare sunt determinate de: A. Complicaiile cariilor dentare. B. Complicaiile parodontopatiilor marginale. C. Riscul unei bacteriemii postextracionale. D. Traumatismele dento-parodontale. E. Afeciuni generale. 137. *La bolnavii care urmeaza sa li se aplice proteze valvulare sau transplant de organ, extractia dentara se efectueaza: A. cu cel putin 15 zile inainte de interventia chirurgicala B. cu cel putin 45 zile inainte de interventia chirurgicala C. la 6 saptamani dupa interventia chirurgicala D. oricand E. cu 6 luni inainte de interventia chirurgicala 138. *In sarcin este de preferat s se evite extraciile dentare: A. n prima si ultima lun B. n primele 3 luni i ultimele 2 luni C. numai n ultima lun D. pe toata perioada E. in primele 3 luni i ultimele 3 luni 139. Pregtirile pentru extracia dentar includ: A. Antibioterapie parenteral B. Pregtirea instrumentarului. C. Eventual premedicaie sedativ. D. Anestezie loco-regional. E. Detartraj. 140. Instrumentarul auxiliar pentru extracia dentar cuprinde: A. Bisturiu. B. Deprttor tip Langenbeck. C. Oglind dentar. D. Pense ciupitoare de os. E. Cleti i elevatoare. 141. La extracia cu cletele amplitudinea micrilor de bascular e va fi mai mare vestibular: A. n cazul arcadei superioare cu excepia molarilor unu B. n cazul dinilor arcadei superioare C. n cazul dinilor arcadei inferioare D. n cazul molarilor inferiori E. n cazul dinilor arcadei inferioare cu excepia molarilor

142. Pentru extractia caninilor superiori: A. miscarile de basculare vestibulo-orala au amplitudine mai mare palatinal B. miscarile de basculare vestibulo-orale sunt mai accentuate vestibular C. miscarile de rotatie sunt contraindicate D. miscarile de rotatie vor avea amplitudine redusa E. se practica anestezie plexala sau tronculara periferica 143. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia premolarilor superiori sunt adevarate: A. miscarile de rotatie in ax sunt permise la primul premolar B. miscarile vestibulo-palatinale se aplica la ambii premolari C. miscarile de rotatie sunt permise numai la premolarul doi D. premolarul doi are de obicei doua radacini E. in dreptul premolarilor, osul maxilar este compact 144. Extractia molarului de minte inferior cu elevatorul Lecluse se face in urmatoarele conditii: A. molar de minte cu coroana integra B. cnd lipsete molarul 2 C. molari 3 cu rdcini recurbate distal D. molari 3 rdcini drepte E. molari 1 si 2 integri prezeni 145. In locul elevatorului in limba de crap (Lecluse), pentru extractia molarilor de minte inferiori integri se poate folosi: A. elevatorul drept mai lat in jgheab B. elevatorul drept in flacara C. elevatoarele cu cioc lateral D. elevatorul picior de ciuta E. elevatorul in baioneta 146. Extractia cu separarea radacinilor este indicata cand: A. radacinile sunt unite in bloc B. radacinile sunt inclavate C. radacinile sunt divergente, cu distanta dintre apexuri mai mare decat deschiderea alveolei D. radacinile sunt convergente, mentinand intre ele un sept osos E. radacinile s-au fracturat 147. *La molarii superiori, sectiunea pentru separarea radacinilor va fi: A. in forma de V B. in forma de Y C. in forma de T D. mezio-distala E. vestibulo-orala 148. Alveolotomia este indicata in cazul: A. radacinilor ramase intraalveolar B. radacini care nu pot fi extrase cu clestele C. radacinilor luxate total D. radacini care nu pot fi luxate cu elevatoarele E. anchiloze temporo-mandibulare

149. Tehnica extractiei alveoloplastice cuprinde urmatorii timpi operatori: A. incizia si decolarea mucoperiostului B. trepanarea osoasa C. extractia dentara D. regularizarea osoasa E. sutura postextractionala 150. Postextractional, bolnavului i se dau urmatoarele indicatii: A. nu are voie sa-si clateasca gura cel putin 24 de ore B. nu are voie sa-si clateasca gura cel putin 12 ore C. va evita alimentele fierbinti timp de 7 zile D. va evita fumatul cel putin 24 de ore E. sa nu suga plaga alveolara 151. Accidentele survenite in timpul extractiei dentare pot fi: A. alveolita umeda B. fracturarea unor instrumente C. inghitirea unor corpi straini D. aspirarea unor fragmente dentare E. luxatii ale dintilor vecini 152. Leziunile osoase care pot apare in cursul extractiei dentare sunt: A. fractura crestei zigomato-alveolare B. fractura mandibulei C. deschiderea antrumului D. fractura tuberozitatii maxilare E. alveolotomia 153. In cazul inghitirii unor corpi straini in timpul extractiei dentare, se recomanda: A. asezarea pacientului in decubit ventral B. extragerea corpului strain intr-un serviciu de bronhologie C. examen radiologic D. dieta bogata in fibre E. intubatie oro-traheala 154. Extracia dinilor temporari cu carii complicate este indicat n urmtoarele situaii: A. dini cu carii profunde B. dintii care ntrein procese de osteomielit C. dinti care ntrein procese de osteit D. dinti cu gangrena care provoaca supuratii perimaxilare E. dinti cu distructie coronara 155. Extractia dintilor permanenti este indicata in urmatoarele situatii: A. dinti cu fracturi orizontale in 1/3 apicala B. dinti cu tulburari severe de eruptie C. dinti fracturati nerecuperabili D. dinti cu distructii coronoradiculare intinse E. dinti cu gangrena 156. *Luxaia dentar se face prin:

A. miscri de basculare vestibulo -orale, amplitudinea micrii fiind mai mare palatinal la dinii arcadei superioare, cu excepia molarilor unu B. miscri de basculare vestibulo -orale combinate cu miscri de rotaie n ax la dinii pluriradiculari C. miscri de basculare vestibulo -orale, cu amplitudine mrit spre oral, la molarul unu superior D. miscri numai de roatie n ax la caninii superiori E. miscri de basculare vestibulo -orale i de rotaie n ax la premolarii primi superiori. 157. n timpul extraciei cu cleele a molarilor de minte superiori: A. gura pacientului va fi larg deschis pentru a avea vizibilitate optim B. se va utiliza cletele cu dubl curbur, care se aplic in axul dintelui C. priza clestelui va fi verificat prin control palpatoriu D. in cazul rdcinilor divergente, miscrile de basculare vor fi lente, pentru a evita fracturarea rdcinilor E. micrile de basculare spre napoi sunt indicate n cazul molarului de minte superior, pozitia sa pe arcada superioar permitnd acest lucru. 158. Extracia dentar poate induce: A. ascensiuni termice B. leucopenie C. limfocitoz D. bacteriemie tranzitorie E. modificari cardio-vasculare 159. Bacteriemia tranzitorie: A. apare in special in parodontite apicale acute B. apare in special dupa extractia dintilor cu focare periapicale C. apare in special in angina pectorala D. in 75% din cazuri, implica prezenta streptococului E. apare in special in stomatite aftoase 160. n plaga alveolar postextracional normal se indic: A. chiuretajul energic al alveolei B. chiuretajul marginal al alveolei C. strngerea marginilor alveolei intre index i police D. aplicarea de mee iodoformate intraalveolar E. pansament simplu supraalveolar 161. Postextractional, este posibil ca bolnavul sa prezinte: A. dureri B. edem C. trismus D. anchiloza E. emfizem subcutanat 162. In cursul extractiei dentare se pot produce leyiuni ale nervilor: A. alveolar supero-anterior B. alveolar inferior C. mentonier D. lingual

E. nazo-incisiv 163. Complicatiile extractiei dentare sunt: A. fracturarea mandibulei B. luxatia mandibulei C. sinusita postextractionala D. hemoragia postextractionala E. alveolita postextractionla 164. Factori locali incriminati in aparitia hemoragiei postextractionale sunt: A. anevrismele sau angioamele vaselor alveolare B. vasodilatatia secundara postanestezica C. hemofilia D. plagile osoase intinse E. clatitul puternic 165. Hemoragia postextractionala imediata apare: A. la o jumatate de ora de la extractie B. la 3-4 zile de la extractie C. de obicei dupa extractii traumatizante D. la hemofilici E. la 24 de ore de la extractie 166. Tratamentul preventiv al alveolitei postextracionale presupune: A. alegerea momentului potrivit pentru extracie B. toaleta ingrijit a plgii n timpul extraciilor traumatizante C. tratament preventiv antibiotic cnd evoluia postextracional ar putea fi nefavorabil D. tratament general de stimulare a cicatrizarii E. tratament antibiotic intraalveolar 167. Pentru efectuarea extraciei dentare la bolnavii corticodependeni, sunt necesare urmtoarele msuri: a. scderea dozei de corticosteroizi; b. protecie antibiotic; c. ntreruperea corticoterapiei; d. controlul hemostazei prin administrarea substanelor hemostatice; e. ntreruperea tratamentului anticoagulant cu 24 de ore nainte de extracie.

168. a. b. c. d. e.

Pentru extracia incisivilor laterali superiori: micrile de basculare vestibulo-orala au amplitudine mai mare spre palatinal; micrile de basculare vestibulo -orala sunt mai accentuate spre vestibular; ntotdeauna se asociaz micri de rotaie; micrile de rotaie sunt contraindicate; este utilizat cletele drept cu flci mai subiri.

169. Extracia rdcinilor dentare cu ajutorul cletilor este indicat n urmtoarele situaii: a. rdcina dentar este situat la nivelul marginii libere a alveolei, iar osul permite crearea unui an periradicular care s permit insinuarea flcilor cletelui; b. rdcina prezint cel puin un perete vestibular sau oral supraalveolar; c. rdcina prezint perei rezisteni supraalveolari; d. rdcina este situat la nivelul marginii alveolare, flcile cletelui aplicndu -se pe tabla osoas vestibular i oral; e. cnd exist condiii de aplicare i priza corect a cletelui. 170. n alveolita postextracional umed: a. gingivomucoasa care acoper osul alveolar este palid, aton; b. cheagul endoalveolar este murdar, acoperit cu depozite purulente urat mirositoare; c. pereii alveolari sunt albicioi, uscai; d. cheagul este brun-cenuiu i se detaeaz uor; e. pereii osoi sunt infiltrai. 171. a. b. c. d. e. n tehnica extraciei dentare cu cletele, prin luxaie: se realizeaz o lrgire progresiv a alveolei; se rup ligamentele dento-alveolare; se secioneaz ligamentul circular al dintelui; se mobilizeaz dintele n alveola sa; manoperele de basculare vor avea aceeai amplitudine att vestibular ct i lingual, tablele osoase avnd o grosime sensibil egal.

172. Dintele Turner este: a. un dinte permanent care erupe precoce, cu modificri de volum, form, structur i rdcin neformat; b. un dinte temporar care erupe precoce, cu modificri de volum, form, structur i rdcin neformat; c. premolarul doi inferior cu erupie precoce, cu modificri de volum, form, structur i rdcin neformat; d. premolarul unu inferior cu erupie precoce, cu modificri de volum, form, structur; e. molarul unu inferior temporar cu erupie precoce, cu modificri de volum, form, structur; 173. a. b. c. d. e. Dintre semnele locale n pericoronarita congestiv la dinii temporari pot fi amintite: gingie roie edemaiat; gingie dureroas uneori sngernd; mucoasa gingival este tumefiat, ntins, lucioas, de un rou intens; adenopatie submandibular frecvent; la palpare mucoasa gingival este fluctuent i foarte dureroas.

174. Care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la pericoronarita acut congestiv la nivelul molarului trei sunt adevrate:

a. la inspecie se remarc congestie i edem local ale mucoasei situate distal de molarul 2; b. ntotdeauna este nsoit de trismus. c. cnd edemul este pronunat se pot vedea amprentele ocluzale ale antagonistului pe suprafaa mucoasei; d. bolnavul acuz dureri vii n zona molarului de minte, cu caracter pulsatil; e. starea general a pacientului poate fi uor alterat, cu indispoziie, subfebriliti, fatigabilitate; 175. a. b. c. Tratamentul chirurgical al pericoronaritei acute congestive: poate fi conservativ; poate fi radical, prin extracia dintelui; prin decapionare trebuie ca dintele s fie erupt din structura osoas cel puin pn la ecuatorul coronar; d. decapionarea poate fi indicat frecvent ca metod de tratament chirurgical; e. const exclusiv n extracia dintelui. Pericoronarita acut supurat: poate urma unei pericoronarite congestive; nu determin alterarea strii generale ; poate determina dificulti masticatorii i disfagie, ceea ce semnific extinderea procesului inflamator n esuturile vecine; d. poate fi nsoit de trismus, care evolueaz odat cu procesul inflamator local; e. fenomenele inflamatorii se pot remite spontan chiar dac nu este asigurat drenajul puroiului.

176. a. b. c.

177. Care din urmtoarele situaii sunt extrem de rar ntlnite n traumatismele dinilor temporari: a. avulsii; b. luxaii cu intruzie, extruzie sau laterale; c. fracturi coronare; d. fracturi radiculare; e. contuzii. 178. a. b. c. d. e. 179. a. b. c. d. e. Examenul clinic al fracturilor radiculare ale dinilor permaneni include: R.M.N.; examen radiografic n dou incidene; testarea vitalitii; teste biologice sanguine; tomografie computerizat. Care din urmtoarele forme de luxaie a dinilor permaneni nu necesit tratament: subluxaia; luxaia cu intruzie; luxaia cu extruzie; luxaia lateral; contuzia.

180. Dintre factorii favorizani ai traumatismelor dento -parodontale, menionam: a. cariile profunde;

b. c. d. e. 181. a. b. c. d. e. 182. a. b. c. d. e.

dispozitivele corono-radiculare; tulburrile de mineralizare dentara; accidentele sportive; bolile parodontale. Fracturile coronare complicate: afecteaz smalul, fr deschiderea camerei pulpare; afecteaz dentina, deschiderea camerei pulpare; afecteaz smalul sau dentina, fr deschiderea camerei pulpare; sunt fracturi care intereseaz camera pulpar; se trateaz prin replantare dentara. In cazul extractiei alveoloplastice cu protezare precoce, aplicarea protezei se face la: 12 de zile dupa interventie; 20 de zile dupa interventie; doua saptamni de la interventie; 10 zile dupa interventie; 7 - 8 zile dupa interventie sau mai devreme, daca conditiile permit;

183. Daca in timpul manoperelor de extractie o radacina a fost mpinsa n plina cavitate sinusala se iau urmatoarele masuri : a. se efectueaza un examen radiografic; b. se extrage radacina prin tehnica Wassmundt (calea alveolara largita); c. se temporizeaza extractia radacinii pentru aproximativ 1 saptamna; d. se va extrage radacina in maximum 48 de ore de la producerea accidentului; e. se va folosi metoda Caldwell - Luc; 184. a. b. c. d. e. 185. a. b. c. d. e. 186. a. b. c. d. e. Hemoragia tardiva postextractionala apare la : 15 - 20 de minute de la extractie; 1 ora dupa extractie; o zi dupa extractie; cateva zile zile postextractional; 2 saptamani dupa extractie; Caracteristicile clinice ale alveolitei umede snt : gingia este palida, atona; prezinta sechestre mici, lameliforme la nivelul peretilor ososi alveolari; marginile alveolei snt tumefiate, turgescente; existenta unui cheag mic, brun cenusiu, care se desprinde usor; cheag endoalveolar murdar, acoperit cu depozite purulente; In alveolita uscata tratamentul consta n : irigatia bogata a alveolei cu solutii slab antiseptice (pentru a favoriza vasodilatatia); aplicarea conurilor cu antibiotice intraalveolar; introducerea unei mese cu Nitrat de argint n alveola; analgezice pe cale generala; chiuretajul alveolar, pentru ndepartarea sechestrelor lameliforme;

187. Indicatiile drenajului transmaxilar: a. parodontite apicale acute in stadiu periapical si endoosos,cand drenajul endodontic nu este posibil sau nu este eficient

b. parodontite apicale cronice atunci cand tratamentul endodontic dureaza prea mult sau expune la complicatii c. abcesul vestibular d. se limiteaza cel mai adesea la dintii frontali mai ales superiori e. la dinti ce prezinta raporturi intime de vecinatate ale apexului respectiv cu sinusul maxilar canalul alveolar inferior sau gaura mentoniera 188. Chiuretajul periapical este indicat in urmatoarele cazuri: : a. cand materialul de obturatie a canalului a depasit foramenul apical b. cand procesul patologic nu a putut fi oprit la nivel periapical c. in cazul chisturilor maxilare de dimensiuni mici d. cand conditiile loco-regionale nu permit rezectia apicala e. in cazul radacinilor scurte Contraindicatiile rezectiei apicale: a. cai false in apropireea apexului sau canal pregatit cu trepte b. leziuni coronare subgingivale ce nu permit recuperarea radacinii c. leziuni periapicale insemnate, care au distrus osul pe o mare intindere, reducand mult implantarea radacinii d. atrofii alveolare intinse,care au redus mult implantarea radacinii e. pacient cu afectiuni cardiace decompensate

189.

190. Esecurile rezectiei apicale pot apare din cauza urmatoarelor greseli de tehnica operatorie: a. rezectia insuficienta a apexului b. lasarea pe loc a portiunii de radacina rezecata c. largirea exagerata a canalului radicular d. chiuretajul incomplet e. insamantarea osoasa de la un proces septic din vecinatate 191. a. b. c. d. e. 192. a. b. c. d. e. 193. a. b. c. d. e. Indicatiile rezectiei apicale : imposibilitatea realizarii unui tratament endodontic corect cai false in treimea apicala a radacinii dinti cu ace rupte accidental pe canalul radicular dinti cu fracturi radiculare in treimea coronara obturatii radiculare incomplete Osteotomia transmaxilara este indicat atunci cand: drenajul endodontic nu este posibil procesul inflamator este in stadiul subperiostal tratamentul endodontic expune la complicatii tabla osoasa vestibulara este subtire si lizata de procesul periapical dintele are raporturi intime cu sinusul maxilar Practicam rezectia apicala cu obturatie retrograda,in cazul dintilor care: prezinta un dispozitiv corono-radicular ce nu poate fi indepartat au coroana integra si canalul radicular neobturat prezinta radacini ale caror canale radiculare nu pot fi cateterizate au canale radiculare cu obturatii incomplete, ce nu pot fi dezobturate prezinta pe canalul radicular,ace rupte,ce nu pot fi extrase

194. a. b. c. d. e.

Contraindicatii absolute ale rezectiei apicale sunt: hemofilia nefritele cronice severe toxicozele grave osteoporoza senila starile febrile

195. Tehnica replantarii dentare terapeutice presupune urmatoarele manopere: a. extractia dentara cat mai putin traumatizanta,atat pentru radacina,cat si pentru peretele alveolar b. dintele extras trebuie pastrat in timpul tratamentului in solutie salina c. chiuretarea alveolei trebuie limitata la nivelul regiunii modificate patologic d. durata de timp cat dintele se afla in afara alveolei,nu trebuie sa depaseasca 60 de minute e. imobilizarea nu este obligatorie,dar atunci cand se practica,ea nu trebuie sa lezeze parodontiul marginal al dintelui transplantat 196. a. b. c. d. e. 197. a. b. c. d. e. Rezectia apicala este indicata in urmatoarele situatii: paroodontita apicala cronica granulomatoasa chisturi radiculare mici si mijlocii ac rupt in 1/3 apicala a canalului radicular esecuri ale tratamentului endodontic leziuni apicale depasind 1/2 din lungimea radacinii Rezectia apicala cu obturatie anterograda, cuprinde urmatoarele manopere: incizia decolarea lamboului muco-periostic reperarea zonei de trepanare si trepanarea sectionarea apexului,chiuretarea tesutului patologic periapical prepararea cavitatii radiculare

198. Rezectia apicala este indicata in urmatoarele situatii care tin de starea patologica locala: a. parodontita apicala acuta b. osteita periapicala cronica, trenanta c. canale obstruate de procese dentinare d. cai false in treimea apicala e. procese inflamatorii ale varfului radacinii 199. Dificultati ce tin de factori patologici, intampinate in cazul rezectiei apicale la nivelul molarilor superiori, pot fi: a. limitarea deschiderii gurii b. bridele cicatriceale c. sindromul algodisfunctional d. laxitatea ligamentara e. sclerodermie 200. a. b. c. d. Amputatia radiculara este indicata in raport cu dintii,la urmatorii dinti: molar 1 superior premolar 1 inferior molar 2 superior molar 3 superior

e. molarii 1 si 2 inferiori 201. a. b. c. d. e. 202. a. b. c. d. e. 203. a. b. c. d. e. 204. a. b. c. d. e. 205. a. b. c. d. e. 206. a. b. c. d. e. 207. a. b. c. d. e. Metode de chirurgie endodontica sunt: Chiuretajul periapical Replantarea dentara Rezectia apicala Amputatia radiculara Drenajul transosos juxtaapical Accidente aparute in cursul rezectiei apicale,pot fi: hemoragia spongioasa perforarea planseului foselor nazale deschiderea sinusului maxilar lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier deschiderea canalului mandibular in cursul rezectiei apicale a molarilor inferiori Cea mai buna obturatie a canalului radicular in rezectia apicala este: inainte de operatie intraoperator dupa operatie cu 30 minute inainte de interventie nu are importanta Particularitatile anatomice ale rezectiei apicale la molarii inferiori sunt: gaura mentoniera canalul mandibular cu continutul sau corticala vestibulara deosebit de groasa numarul radacinilor corticala linguala subtire Accidente aparute in cursul rezectiei apicale,pot fi: hemoragia spongioasa perforarea planseului foselor nazale deschiderea sinusului maxilar lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier deschiderea canalului mandibular in cursul rezectiei apicale a molarilor inferiori Timpii operatori ai amputatiei radiculare la molarii inferiori sunt: sectionarea coroanei rezectia apexului extractia radacinii bolnave chiuretajul alveolei goale ramasa dupa extractia radacinii obturatia retrograda a canalului radicular In cursul amputatiei radacinii vestibulare la molarii superiori, incizia va fi: curba, la 0,5 cm de marginea gingivala in trapez, cu baza mare in sus in trapez cu baza mica in sus in L in V

208. a. b. c. d. e. 209.

n pungile parodontale supracrestale inseria epitelial: nu prezint modificri este migrat coronar prin creterea n volum a gingiei este migrat apical ns osul alveolar nu prezint rezorbie este migrat apical iar osul alveolar prezint rezorbie redus de tip orizontal este migrat apical iar osul alveolar prezint rezorbie de tip vertical Terapia iniial n boala parodontal cuprinde: a. eliminarea pungilor parodontale b. crearea unei zone de gingie fix keratinizat de cel puin 2mm c. nlturarea factorilor iritativi i infecioi locali d. restabilirea raporturilor normale de ocluzie e. imobilizarea dinilor Gutiera acrilic de imobilizare a dinilor: este un mijloc de imobilizare provizoriu asigur contacte ocluzale minime n timpul micrilor funcionale este utilizat numai n timpul nopii se utilizeaz perioade lungi de timp respect parodoniul marginal i spaiile interproximale Restabilirea raporturilor normale ale ocluziei dentare se realizeaz prin: nlturarea obturaiilor ocluzale nalte nlturarea obturaiilor care nu refac punctul de contact interdentar obturarea corect a cariilor de colet nlturarea coroanelor de nveli incorect adaptate cervical tratament ortodontic al malpoziiilor dentare

210. a. b. c. d. e. 211. a. b. c. d. e.

212. n boala parodontal, nlturarea factorilor iritativi i infecioi locali se realizeaz prin: a. detartraj minuios efectuat cu ultrasunete i instrumente manuale b. ndeprtarea lucrrilor protetice defectuoase care irit parodoniul marginal c. ndeprtarea lucrrilor protetice defectuoase care altereaz raporturile de ocluzie i suprasolicit parodoniul d. corectarea malpoziiilor dentare e. obturarea cariilor de colet i aproximale 213. Chiuretajul parodontal este indicat: a. pentru reducerea inflamiei pungilor gingivale supraosoase b. curativ n parodontopatii marginale cu pungi infraosoase de 6-8mm c. curativ n abcesul parodontal d. paliativ n formele avansate de boal parodontal e. n recidive postoperatorii dup alte intervenii Indicaiile gingivectomiei sunt: a. pungi gingivale supraosoase n gingivite tartrice b. parodontopatii hiperplazice hidantoinice c. parodontopatii hiperplazice ereditare d. etap preliminar a gingivoplastiei e. n scop protetic, pentru alungirea coroanei clinice a unor din i

214.

215. Dup gingivectomie, periajul dentar normal i utilizarea unui stimulator interdentar din cauciuc, sunt permise dup un interval de: a. 48 ore postoperator b. 5-7 zile postoperator c. 12-14 zile postoperator d. 30-40 zile postoparator e. este interzis utilizarea unu i stimulator interdentar 216. n chirurgia parodontal, operaiile cu lambou au ca scop: a. reechilibrarea ocluziei dentare prin eliminarea interferenelor b. obturarea corect a cariilor, ndeosebi a celor de colet i aproximale c. ndeprtarea esutului patologic de la nivelul pungilor parodontale d. repoziionarea gingiei fixe e. mrirea zonei de gingie fix Aplicaiile de acid citric 1% sau EDTA pe suprafeele radiculare au ca obiective: cauterizarea cementului necrotic detoxifierea suprafeei radiculare demineralizarea suprafeei radiculare mpiedicarea proliferrii esutului de granulaie acolarea mucoasei de suportul osteoradicular Chirurgia mucogingival const n corectarea conturului gingival prin: a. gingivectomie b. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat lateral c. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat apical d. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat coronar e. e gingivoplastie cu gref de mucoas liber

217. a. b. c. d. e. 218.

219. Transplantul osos autolog folosit ca material de osteoplastie n boala parodontal, poate fi recoltat de la nivelul: a. bolii palatine b. alveolelor postextracionale recente c. peretelui postero-extern al tuberozitilor maxilare d. stern e. crestei iliace antero-superioare 220. Urmtoarele afeciuni generale contraindic orice intervenie chirurgical proprotetic: a. hipertensiune arterial b. sindrom Sjgren c. hemofilie d. insuficien renal cronic e. alergie la procain i antibiotice din grupa penicilinelor

221. Urmtoarele afeciuni loco -regionale contraindic orice intervenie chirurgical proprotetic: a. despictura labio-maxilo-palatin b. macroglosia

c. stomatita aftoas d. eritroplazia e. lupus eritematos cronic cutaneo-mucos 222. Urmtoarele deficiene de pri moi ale cmpului protetic necesit intervenii chirurgicale proprotetice: a. prolapsul labial b. hipertrofia plicilor sublinguale c. hipertrofia papilelor linguale caliciforme d. hiperplaziile epitelioconjunctive e. papilomatoza oral 223. a. b. c. d. e. Creasta gingival balant poate fi consecina: extraciilor laborioase cu pierdere de substan osoas hiperplaziei glandelor salivare accesorii neprotezrii ndelungate a unei edentaii frontale n prezena dinilor antagoniti presiunilor inegal repartizate exercitate de o protez incorect adaptat rezorbiei osoase asociate cu proliferarea epitelioconjunctiv sub aciunea prelungit a unei proteze instabile

224. a. b. c.

Frenoplastia este o intervenie chirurgical care const n: secionarea transversal a frenului secionarea transversal a frenului i sutura perpendicular a marginilor plgii secionarea transversal pn la periost a frenului, excizia esutului fibrocicatriceal i sutura perpendicular pe direcia de incizie d. delimitarea frenului prin 2 incizii eliptice, excizia lui i sutura marginilor plgii e. excizia romboidal a frenului, afrontarea i sutura longitudinal a marginilor plgii Plastia n Z este o tehnic aplicat n chirurgia proprotetic pentru: alungirea frenurilor labiale alungirea bridelor vestibulare excizia crestelor balante excizia fibromatozelor tuberozitare descendente corectarea cicatricilor retractile cutaneo-mucoase labiale

225. a. b. c. d. e.

226. n vederea extinderii suprafeei osoase acoperite cu mucoas fix keratinizat i cu rezilien normal se folosesc urmtoarele tehnici chirurgicale proprotetice: a. plastia anurilor periosoase b. excizia zonelor de mucoas subire, necptuit cu un strat suficient de esut submucos c. plastia frenurilor i bridelor cu inserie pe coama crestei alveolare d. plastia submucoas a anurilor vestibulare e. plastia de adiie a substratului osos al crestei alveolare 227. Metoda Kazanjian de plastie a anurilor periosoase, se realizeaz prin: a. dezinseria fibrelor musculare inserate aproape de coama crestei alveolare b. aplicarea direct a mucoasei pe periost dup decptuirea ei prin decolarea prilor moi submucoase perimaxilare c. deplasarea mucoasei i esutului celular subiacent spre marginea bazilar, la mandibul sau ct mai n sus, la maxilar d. deplasarea inseriei mucoasei mobile spre baza crestei alveolare i acoperirea periostului denudat cu transplante epidermice Ollier-Tiersch

e. decolarea mucoasei planeului oral mpreun cu muchii milohioidieni i geniogloi 228. Intervenia chirurgical proprotetic de plastie a anurilor paralinguale se realizeaz prin: a. incizie pe coama crestei alveolare ntre linia median i trigonul retromolar b. incizie imediat nuntrul crestei alveolare laterale c. coborrea planeului bucal i repoziionarea muchilor buccinatori d. coborrea planeului bucal i repoziionarea muchilor milohioidieni e. coborrea planeului bucal, alungirea frenului lingual i repoziionarea muchilor milohioidieni 229. a. b. c. d. e. 230. a. b. c. d. e. 231. a. b. c. d. e. 232. a. b. c. d. e. 233. a. b. c. d. e. 234. a. b. c. Plastia anurilor paralinguale dup metoda Traunner, se realizeaz prin: nlarea crestei alveolare prin diverse metode rezecia torusului mandibular deplasarea planeului oral spre marginea bazilar a mandibulei decolarea submucoas a prilor moi de pe versantul lingual al crestei deplasarea spre marginea bazilar a inseriei mucoasei mobile linguale Metoda Celesnik de plastie a anurilor perituberozitare const din: incizia i decolarea prilor moi perituberozitare excizia proliferrii fibromatoase tuberozitare regularizarea suprafeei tuberozitilor maxilare dezinseria fibrelor musculare pterigoidiene fracturarea poriunii inferioare a aripii externe a apofizei pterigoide Interveniile chirurgicale proprotetice de plastie a anurilor periosoase au ca scop: obinerea unei limi suficiente a zonei de mucoas fix pe creasta alveolara eliminarea zonelor de mucoas fix cu circulaie deficitar, expus tulburrilor trofice distanarea structurilor mobile de creasta alveolar adncirea anurilor vestibulare i linguale reducerea aciunii de dislocare exercitat de frenuri i bride Examenul radiologic al maxilarelor este obligatoriu n stabilirea: indicaiei operatorii de regularizare a crestei alveolare raportului frenului labial superior cu spina nazal anterioar formei i dimensiunii crligului apofizei pterigoide formei i dimensiunii torusului maxilar prezenei unor procese patologice endoosoase Proeminenele osoase ale unei creste alveolare neregulate sunt: urmare a rezorbiei osoase inegale sub aciunea unor proteze instabile hiperostoze produse de presiunea prelungit a unor proteze incorect adaptate consecina solicitrilor n exces ale inseriilor pe creast ale bridelor i frenurilor urmare a repetatelor complicaii inflamatorii osteoperiostale . consecina unor extracii dentare traumatizante Alveoloprotruzia frontal maxilar apare datorit: atrofiei centripete a maxilarului superior devierii frontale a crestei maxilare sub aciunea presiunilor exercitate de limb presiunii exercitate asupra crestei edentate frontale maxilare neprotezate de grupul dentar frontal inferior restant

d. edentaiilor terminale neprotezate e. extraciilor traumatizante ale dinilor frontali superiori 235. a. b. c. d. e. 236. a. b. c. d. e. 237. Hiperostozele tuberozitilor maxilare sunt: proliferri fibromatoase care deformeaz tuberozitatea n sens transversal i vertical hiperplazii ale fibromucoasei palatine extinse tuberozitar proliferri epitelioconjunctive cu aspect balant neregulariti postextracionale ale tuberozitii maxilare ngroare masiv a ntregii tuberoziti prin depunere exagerat de esut osos Regularizarea crestei alveolare edentate urmrete: excizia zonelor ngroate sau balante de mucoas ameliorarea atrofiilor accentuate ale crestei alveolare eliminarea exostozelor vestibulare rezecia proeminenelor osoase cu dltia, pensa ciupitoare de os sau cu freze rezecia modelant a torusurilor palatinale

Interveniile chirurgicale de rezecie modelant a torusurilor palatinale: a. se adreseaz planului osos al cmpului protetic maxilar b. urmresc obinerea stabilitii protezei care ar bascula datorit prezenei torusului palatin c. utilizeaz incizii supraperiostice n form de "H" sau "Y" d. implic sutur etan pentru a preveni suprainfecia osoas e. recomand aplicarea postoperatorie a unei plci palatinale sau a vechii proteze pe ntru dirijarea vindecrii Torusurile mandibulare: sunt formaiuni osoase situate la nivelul trigonului retromolar sunt formaiuni osoase situate pe versantul lingual, n vecintatea liniei mediane sunt formaiuni osoase situate pe versantul lingual, n dr eptul zonei premolar-molare dau inserie muchilor geniogloi dau inserie muchilor milohioidieni Prezena torusurilor mandibulare: creaz dificulti n extracia premolarilor i molarilor inferiori mobilizeaz proteza datorit inseriei muchiului milo hioidian creaz dificulti n fonaie i deglutiie se nsoete de jen dureroas la masticaie mpiedic extensia protezei pn la nivelul mucoasei planeului oral Pentru a permite protezarea mobil n conditii optime, cmpul protetic edentat trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: creste alveolare edentate nalte, netede i acoperite de mucoas keratinizat spina nazala anterioar apropiat de creasta i ct mai proeminent torus palatin bine exprimat fibromucoasa gingival mobil i cu rezilien mare gurile mentoniere la distan de coama crestei alveolare

238. a. b. c. d. e. 239. a. b. c. d. e. 240. a. b. c. d. e.

241. Tehnica rezeciei torusului palatin,presupune urmtoarele variante de incizii: a. incizie n"L"pentru crearea unui lambou triunghiular b. incizie marginal, paralel cu festonul gingival pentru crearea unui cmp operator larg

c. incizie n baionet pe bombarea maxim a formaiunii d. dou incizii eliptice care circumscriu formaiunea e. ncizie liniar cu cte dou incizii orizontale sau divergente de degajare la capete 242. a. b. c. d. e. 243. a. b. c. d. e. 244. a. b. c. d. e. 245. a. b. c. d. e. 246. a. b. c. d. e. Rezecia apofizelor genii hipertrofiate necesit o anestezie: troncular periferic la gaura mentonier bilateral troncular periferic la Spix bilateral troncular periferic a nervului lingual bilateral local prin infiltraie n baraj local plexal Autotransplantul cartilaginos are urmtoarele dezavantaje: nu i pstreaz vitalitatea sufer modificri structurale poate fi respins datorit structurii antigenice diferite de a organismului receptor se rezoarbe n proporie de peste 70% se mobilizeaz de pe creast, ngreunnd protezarea Ceramohidroxilapatita este un material de adiie care poate combina cu: sngele pacientului ser fiziologic apa distilat soluie livrat, odat cu materialul, de firma productoare colagen Protezarea cmpului protetic, dup o plastie de adiie a crestei alveolare cu granule de ceramohidroxilapatita, este posibil: imediat postoperator la 5-7 zile postoperator la 2-3 sptmni postoperator 4-6 sptmni postoperator la 2-3 luni postoperator Osteotomia sagital a ramului orizontal mandibular implic: abord exooral abord endooral secionarea orizontal a arcului mentonier ntre cele dou guri mentoniere despicarea vertical a mandibulei i mobilizarea fragmentului lingual aplicarea de grefe osoase spongioase n decalajul creat prin ascensionarea versantului lingual mandibular Pentru augmentarea crestei alveolare maxilare se utilizeaz urmtoarele tehnici de osteoplastie: osteoplastia tip inlay osteotomie sagital osteotomie orizontal, tip LeFort I osteotomie orizontal, tip LeFort II osteotomie orizontal, tip LeFort III

247. a. b. c. d. e.

ANESTEZIOLOGIE
248. a. b. c. d. e. 249. a. b. c. d. e. 250. a. b. c. d. e. 251. a. b. c. d. e. 252. a. b. c. d. e. 253. a. b. c. d. e. 254. Mepivacaina se foloseste in concentratie de: 1% 2% 3% 4% 5% Substantele vasoconstrictoare au urmatoarele proprietati: scad irigarea in teritoriul anesteziat cresc absorbtia anestezicului local in sange scad efectele toxice ale A.L. cresc puterea anestezica a A.L. scad timpul de inductie al A.L. Xilina : are puterea anestezica de doua ori mai mare dect procaina; are puterea anestezica de patru ori mai mare dect procaina; este de doua ori mai toxica dect procaina este de patru ori mai toxica dect procaina; este la fel de toxica cum este si procaina; Contraindicatiile administrarii xilinei cu adrenalina : insuficienta coronariana; hipotensiune arteriala; tireotoxicoza; tahicardie paroxistica; diabet decompensat; Concentratia de bupivacaina utilizata n stomatologie si chirurgia orala si maxilofaciala este: sol.0,5%; sol.1%; sol.2%; sol.0,25%; sol.4%; Articaina se utilizeaza n stomatologie si chirurgia orala si maxilo-faciala n concentratie de : 0,5%; 1%; 2%; 4%; 6%;

In stomatologie si chirurgia orala si maxilo-faciala, adrenalina adaugata anestezicului local injectabil, se foloseste in urmatoarele concentratii: a. 1:250 000; b. 1:200 000; c. 1:150 000;

d. 1:100 000; e. 1:80 000; 255. a. b. c. d. e. 256. a. b. c. d. e. 257. a. b. c. d. e. Adrenalina actioneaza direct asupra inimii, producnd: cresterea presiunii sistolice si diastolice; scaderea randamentului cardiac; scaderea fortei de contractie; cresterea frecventei cardiace; scaderea consumului de O2 miocardic; Noradrenalina : este un eficient vasoconstrictor periferic; este un eficient dilatator al vaselor organelor interne; este un vasodilatator coronarian; influenteaza circulatia generala; nu modifica ritmul cardiac; Reperele osoase ale gaurii suborbitare: la 4mm sub marginea inferioara a orbitei; la 12mm sub marginea inferioara a orbitei; la 6-10mm sub marginea inferioara a orbitei; la unirea 1/3 externe cu cele 2/3 interne a marginii inferioare a orbitei; pe linia verticala ce trece prin gaura supraorbitara, mentoniera si suborbitara;

258. Reperele pentru anestezia tronculara periferica a nervului suborbitar, pe cale exoorala, sunt: a. santul nazo-genian; b. marginea inferioara a orbitei; c. aripa nazala; d. spina nazala anterioara e. linia orizontala tragus-aripa nazala; 259. Reperele pentru anestezia tronculara periferica a nervului suborbitar, pe cale endoorala, sunt: a. frenul buzei superioare b. fornixul vestibular superior; c. premolarul 2 superior; d. marginea inferioara o orbitei; e. caninul; 260. Locul de ntepatura n anestezia tronculara periferica la gaura suborbitara pe cale endoorala este: a. n fornixul vestibular superior; b. n mucoasa mobila; c. n dreptul premolarului 2 superior; d. n fosa canina; e. deasupra si putin napoia apexului caninului; 261. Locul de ntepatura n anestezia tronculara periferica la gaura suborbitara, pe cale exoorala, este: a. inferior si medial de orificiul infraorbitar;

b. c. d. e. 262. a. b. c. d. e.

n dreptul aripii nazale; la 2cm n afara aripii nazale; la 0,5-1cm n afara santului nazo-genian; direct n dreptul gaurii suborbitare; Directia acului n anestezia tronculara periferica la gaura suborbitara, este : n sus, napoi si nauntru; n sus, napoi si nafara;* n sus, inauntru si orizontal; n jos, nauntru si napoi; n sus, orizontal si napoi;

263. Hematomul retrotuberozitar, care deformeaza obrazul, se produce in timpul anesteziei la tuberozitate: a. cnd se folosesc ace groase; b. cnd acul se ndeparteaza de os -; c. cnd se folosesc ace scurte; d. cnd anestezicul se injecteaza rapid; e. cnd se injecteaza o cantitate mai mare de anestezic 264. a. b. c. d. e. 265. a. b. c. d. e. 266. a. b. c. d. e. 267. a. b. c. d. e. Repere endoorale pentru anestezia la tuberozitate sunt: creasta zigomato-alveolara; fornixul superior; molarul 3 superior la adult si molarul 2 la copii; molarul 2 superior la adult si molarul 1 la copii; premolarul 2; Locul de ntepatura n anestezia tronculara periferica la tuberozitate: n fornixul vestibular postero-superior; n dreptul radacinii meziale a molarului 3 superior; n dreptul radacinii meziale a molarului 2 superior; napoia crestei zigomato-alveolare; in dreptul crestei zigomato-alveolare; Directia acului n anestezia tronculara periferica la tuberozitate(endooral): n sus, napoi si nafara; n sus, napoi si nauntru; n sus, napoi si apoi orizontal; n jos, napoi si nauntru; n sus, nauntru si apoi orizontal; Masuri de siguranta pentru a nu se produce hematom n anestezia la tuberozitate : avansarea n profunzime a acului sa se faca rapid; avansarea n profunzime a acului sa se faca lent; sa evitam contactul cu tuberozitatea; sa pastram permanent contactul cu tuberozitatea; sa patrundem cu acul ct mai profund posibil;

268. Locul de ntepatura pentru anestezia tronculara periferica la gaura palatina posterioara: a. n santul palatinal la 5mm de marginea crestei alveolare; b. n dreptul molarului 2 superior;

c. n santul palatinal la 1cm de marginea crestei alveolare; d. n dreptul premolarului 2 superior; e. n locul unde mucoasa se nfunda n plnie; 269. a. b. c. d. e. 270. a. b. c. d. e. Reperele gaurii incisive: la 1,5cm napoia si deasupra festonului gingival; la 1cm napoia si deasupra marginii crestei alveolare frontale; la 10mm napoia si deasupra festonului gingival; la 8mm de coletul incisivilor centrali; pe linia mediana palatina n portiunea sa anterioara, fiind acoperita de papila incisiva; Zone anesteziate n anestezia tronculara periferica la Spix: dintii mandibulari pna la linia mediana; corpul mandibulei si portiunea inferioara a ramurii ascendente; cele 2/3 anterioare ale limbii; mucoperiostul vestibular in dreptul molarilor inferiori tesuturile moi linguale si periostul fetei interne a ramurii orizontale a mandibulei;

271. Reperele gaurii mandibulare: a. se afla n centrul fetei interne a ramurii ascendente a mandibulei; b. la unirea 1/3 anterioare cu cele 2/3 posterioare a fetei interne a ramurii ascendente a mandibulei; c. la mijlocul distantei dintre incizura sigmoida si marginea inferioara a mandibulei; d. pe aceeasi linie orizontala cu planul de ocluzie al molarilor inferiori; e. la 2cm sub planul de ocluzie al molarilor inferiori; 272. a. b. c. d. e. 273. a. b. c. d. e. 274. a. b. c. d. e. Repere pentru anestezia tronculara periferica la Spix pe cale endoorala: ligamentul pterigo-mandibular; creasta temporala mandibulara; linia oblica externa; marginea anterioara a ramurii ascendente a mandibulei; planul de ocluzie al molarilor inferiori; Locul de ntepatura n anestezia tronculara periferica la Spix, pe cale endoorala: la nivelul planului de ocluzie al molarilor inferiori; nauntrul crestei temporale a mandibulei; n afara plicii pterigomandibulare; la 1cm deasupra planului de ocluzie molar inferior; n trigonul retromolar; Repere pentru anestezia exobucala-pe cale submandibulara- a nervului dentar inferior: gonionul; incizura sigmoida; marginea posterioara a ramuri ascendente; tuberculul mandibular; marginea inferioara a ramurii orizontale mandibulare;

275. Directia si orientarea seringii si acului n anestezia clasica tronculara periferica la Spix pe cale endobucala: a. orizontala; b. oblica;

c. napoi; d. nauntru; e. n afara; 276. a. b. c. Reperele gaurii mentoniere la dentati: pe verticala ce uneste gaura supraorbitara, suborbitara si mentoniera; pe fata antero-externa a ramurii orizontale a mandibulei; la mijlocul distantei dintre marginea superioara a crestei alveolare si marginea inferioara a mandibulei; d. ntre radacinile molarilor inferiori; e. deasupra portiunii incipiente a liniei oblice externe; Reperele gaurii mentoniere la edentati: datorita atrofiei crestei alveolare, gaura mentoniere va fi mai apropiata de bazilara; pe verticala ce uneste gaura supraorbitara, suborbitara si mentoniera; va fi mai apropiata de creasta alveolara; se poate afla chiar pe creasta alveolara; pe verticala ce trece prin comisura bucala; Repere pentru anestezia tronculara periferica la gaura mentoniera pe cale endobucala: premolarul 2 inferior; molarul 1 inferior; fornixul vestibular inferior; reperele gaurii mentoniere; mucoasa mobila; Locul de ntepatura n anestezia tronculara a nervului mentonier pe cale endobucala: n fundul de sac vestibular inferior; n fata gaurii mentoniere; n mucoasa mobila; n dreptul molarului 2 inferior; n dreptul radacinii meziale a molarului 1 inferior; Locul de ntepatura n anestezia tronculara a nervului mentonier pe cale exobucala: napoia gaurii mentoniere; deasupra gaurii mentoniere; deasupra comisurii bucale; napoia comisurii bucale; n dreptul comisurii bucale; Locul de ntepatura n anestezia tronculara a nervului lingual pe cale endobucala: n santul mandibulo-lingual; la jumatatea distantei dintre festonul gingival si baza limbii; n dreptul premolarului 2 inferior; naintea si nauntru unghiului intern al mandibulei; n dreptul molarului 3 inferior; Repere de anestezie a nervului lingual n tehnica Dan Theodorescu: santul paralingual; molarul 2 inferior; versantul intern osos al ramurii orizontale mandibulare;

277. a. b. c. d. e. 278. a. b. c. d. e. 279. a. b. c. d. e. 280. a. b. c. d. e. 281. a. b. c. d. e. 282. a. b. c.

d. caninul inferior; e. premolarul 2 inferior; 283. a. b. c. d. e. 284. a. b. c. d. e. 285. a. b. c. d. e. Locul de ntepatura n anestezia tronculara a nervului bucal, pe cale endobucala: la baza apofizei coronoide; distal de ultimul molar; bucal de ultimul molar; la 5mm napoia si sub orificiul canalului Stenon; la intersectia planului ocluzal superior cu marginea anterioara a ramurii ascendente; locul de ntepatura n anestezia nervului maseterin pe cale exobucala: sub marginea inferioara a arcadei temporo-zigomatice; n incizura sigmoida; napoia tuberculului zigomatic anterior; naintea marginii anterioare a muschiului maseter; naintea tragusului; Semne clinice n pareza faciala periferica postanestezica: inocluzie palpebrala; tulburari de vedere; caderea comisurii bucale; tulburari fonetice; disparitia miscarilor mimice;

286. In situatia cnd se depaseste marginea posterioara a ramurii ascendente, n anestezia clasica la Spix: a. anestezia nu se instaleaza; b. poate fi ntepata artera carotida externa; c. poate fi ntepata artera maxilara interna; d. apare pareza faciala; e. anestezia se instaleaza; 287. a. b. c. d. e. 288. a. b. c. d. e. Anestezia intrapapilara, avantaje: necesita doza mica de anestezic local; instalare rapida a anesteziei; anesteziaza buza, limba si partile moi; foarte putin traumatica; evita pungile infectate; Locul de ntepatura n anestezia plexala vestibulara: la distanta de dintele pe care se intervine chirurgical; sub gingia aderenta; supraperiostal; n dreptul apexului dintelui respectiv; n fundul de sant vestibular;

289. Locul de ntepatura n anestezia tronculara periferica la Spix pe cale exobucala submandibulara: a. la 1cm de marginea posterioara a ramurii ascendente a mandibulei; b. la 1,5cm de marginea posterioara a ramuri ascendente a mandibulei; c. la 1,5cm de gonion;

d. tangent sub marginea inferioara a mandibulei; e. la marginea anterioara a muschiului maseter; 290. a. b. c. d. e. Cauzele durerii la injectie sunt: folosirea acelor groase; injectarea lenta a solutiei anestezice; nteparea trunchiului nervos; distensia brutala a tesuturilor; dilacerarea tesuturilor cnd injectarea se face sub presiune si solutia este n cantitate mare;

291. Profilaxia trismusului postanestezic: a. dezinfectia prealabila cu o solutie antiseptica a locului n care se face ntepatura pentru anestezie; b. se pot efectua mai multe ntepaturi cu acelasi ac de seringa; c. folosirea acelor subtiri, sterile, de unica folosinta; d. folosirea unei cantitati minim necesara de solutie anestezica pentru o buna anestezie; e. practicarea unei tehnici atraumatice a injectiei; 292. Afectiuni care impun abstentie de la anestezia loco-regionala si amnarea interventiei pna cnd procesele patologice respective sunt investigate cu luarea masurilor ce se impun, sunt: a. insuficienta hepatica; b. insuficienta renala; c. hipotensiunea arteriala; d. afectiuni hemoragipare(coagulopatii,etc.); e. cardiopatii decompensate; 293. a. b. c. d. e. 294. a. b. c. Anestezia plexala, indicatii: interventii de chirurgie parodontala; pulpectomii vitale; extractii dentare; rezectii apicale; plastii ntinse de mucoasa sau os;

Pentru a se preveni ruperea acelor de seringa se recomanda: folosirea acelor de buna calitate si de dimensiuni potrivite; acul se introduce lent, progresiv n profunzimea tesuturilor; schimbarea directiei acului n timpul introducerii lui n tesuturi se va face prin manopere blnde si mici tatonari; d. acul va fi introdus n totalitate pna la ambou n tesuturi; e. n timpul injectarii pacientul nu va deschide gura brusc, pentru a nu pune tesuturile moi n tensiune; Durata anesteziei locale depinde de: concentratia solutiei anestezice; cantitatea de solutie anestezica; prezenta vasoconstrictorului n AL; rata metabolismului anestezicelor locale n tesuturi; punctia intravasculara produce analgezie ineficienta;

295. a. b. c. d. e.

296. la: a. b. c. d. e. 297. a. b. c. d. e.

Din plexul nervos dentar superior, pornesc mai multe filete nervoase care se distribuie dinti; fibromucoasa palatina; osul alveolar; mucoasa vestibulara; ligamentul alveolo-dentar; Din plexul nervos dentar inferior pornesc filete nervoase: pulpare; osoase; gingivale; linguale; planseu bucal;

298. Pe toata perioada instalarii anesteziei locale, pacientul trebuie supravegheat ndeaproape privind: a. culoarea tegumentelor fetei; b. pulsul; c. transpiratii; d. sete de aer; e. palpitatii; 299. a. b. c. d. e. 300. a. b. c. d. e. 301. a. b. c. d. e. Inconvenientele anesteziei locale prin refrigeratie: racirea brusca a tesuturilor; ntareste tesuturile facnd dificile inciziile; n anestezii prelungite produce necroze; proiectarea pe dintii cu carii provoaca dureri mari; nu da o buna anestezie de suprafata; Xilina are urmatoarele caracteristici farmacologice : actiune anestezica de 3-4 ori mai slaba dect a Procainei; actiune de 3-4 ori mai puternica dect a Novocainei; instalarea anesteziei se face mult mai rapid dect n cazul Procainei; are o toxicitate de doua ori mai mare dect Novocaina; nu da reactii alergice. Concentratiile de Xilina utilizate n stomatologie snt : 0,5%; 1%; 2%; 3%; 4%.

302. Cantitatile de Adrenalina sau Noradrenalina ce se adauga solutiilor anestezice de Xilina snt : a. 1/50 000; b. 1/80 000; c. 1/100 000; d. 1/150 000; e. mai mici dect n cazul utilizarii Procainei.

303. a. b. c. d. e. 304. a. b. c. d. e. 305. a. b. c. d. e. 306. a. b. c. d. e. 307. a. b. c. d. e.

Mepivacaina are urmatoarele actiuni : toxicitate mare n comparatie cu Xilina; inductie slaba, anestezia fiind superficiala; inductie buna, profunzimea anesteziei fiind atinsa rapid; vasodilatatoare slaba; vasoconstrictoare. Actiunile substantelor adjuvante ale anestezicelor loco-regionale snt: prelungesc durata anesteziei; grabesc instalarea anesteziei; potenteaza actiunea anestezicului; combat efectele toxialergice ale anestezicului; ntrzie metabolizarea anestezicelor. Printre substantele adjuvante ale anestezicelor loco-regionale se numara: Adrenalina; Epinefrina; Norepinefrina; Corbasilul; Hialuronidaza. Concentratia de Adrenalina pentru anestezicele de suprafata este : 1/40 000; 1/50 000; 1/80 000; 1/100 000; 1/120 000. Actiunile fiziologice ale Adrenalinei snt : vasoconstrictie; vasodilatatie; hipertensiune pasagera; hipotensiune; neutralizeaza fenomenele de tip alergic.

308. a. b. c. d. e.

Avantajele asocierii Hialuronidazei la anestezicele loco-regionale snt: favorizeaza instalarea rapida a anesteziei; teritoriul anesteziat este mai extins; nu da fenomene locale de tip tumefactie, edem, dureri remanente; ajuta penetrarea anestezicului chiar transosos; diminua riscul difuzarii infectiilor.

309. In cazul anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori("la tuberozitate") se pot produce urmatoarele accidente : a. aparitia unui hematom prin nteparea plexului venos pterigoidian; b. ruperea acului; c. lezarea filetelor nervului facial; d. decolarea brutala sub presiune a mucoasei, cu risc de necroza; e. injectarea substantei anestezice ntr-un vas din plexul pterigoidian, cu antrenarea anestezicului n circulatie, producnd paloare, lipotimii.

310. Printre accidentele si complicatiile anesteziei la spina Spix se numara : a. nteparea nervului dentar inferior(n timpul patrunderii cu acul n spatiul pterigomandibular); b. paloare, lipotimie si palpitatii, prin introducerea anestezicului n torentul sanguin; c. patrunderea n peretele faringelui;* d. senzatia de amorteala a urechii extere(n cazul punctiei anestezice facute prea sus, aproape de incizura sigmoida); e. ruperea acului; 311. a. b. c. d. e. 312. a. b. c. d. e. 313. a. b. c. d. e. Esecurile anesteziei la spina Spix se datoreaza: depunerii anestezicului prea jos fata de trunchiul nervos; depunerii anestezicului retromandibular; depunerii anestezicului chiar deasupra spinei Spix; depunerii anestezicului anterior, n trigonul retromolar; inervatiei accesorii a dintilor mandibulari din regiunea frontala; Manifestarile clinice n cazul accidentelor alergice la anesteicele locale snt : urticarie; febra; dermatita; anafilaxia; fotosensibilitatea; Printre semnele clinice ale socului anafilactic se numara : stare de rau; prurit intens; dispnee; cianoza mucoaselor si unghiilor; bradicardie;

314. In cazul aparitiei edemului laringian, ca o complicatie a anesteziei loco-regionale se vor lua urmatoarele masuri : a. pacientul este culcat n decubit lateral; b. pacientul este culcat n decubit dorsal, cu picioarele flectate sau ridicate; c. se administreaza adrenalina 0,3ml sol. 1%, i.m. sau i.v.; d. se administreaza adrenalina 0,3ml sol. 1 o/oo, i.m. sau i.v.; e. se mentin caile aeriene libere; 315. Printre semnele clinice ale astmului bronsic, ca raspuns alergic clasic respirator la anestezia loco-regionala, se numara si: a. bronhosapasmul; b. dispnee; c. cianoza; d. transpiratii, paloare; e. anxietate; 316. In anesteziile nervului mandibular la copii se va tine seama de urmatoarele particularitati anatomice locale: a. ramul ascendent al mandibulei este mult mai scurt n raport cu corpul mandibulei; b. unghiul mandibulei este mai deschis;

c. naltimea ramului orizontal este mai redusa; d. ramul orizontal este mai nalt; e. apofiza coronoida este de dimensiuni mai reduse, incizura sigmoida fiind accentuata; 317. La pacientii vrstnici particularitatile anesteziei locale snt reprezentate de : a. anestezicele loco-regionale se vor utiliza n cantitati mai mari si concentratii mai reduse; b. anestezicele loco-regionale se vor utiliza in doze mai reduse; c. concentratiile anestezicelor loco-regionale vor fi mai scazute; d. vasoconstrictoarele se vor utiliza numai la bolnavii din grupa a doua de risc; e. daca se impune repetarea anesteziei locale, se indica reducerea concentratiei vasoconstrictorului;

CHIRURGIE MAXILO-FACIAL
318. *Seromul este: A. O acumulare de snge n esuturi B. Un revrsat limfatic traumatic cu aspect seros, vscos, glbui C. Un revrsat sanguin localizat n strict vecintate a unei artere D. O pat congestiv a pielii E. O contuzie muscular 319. Plgile nepate: A. Sunt produse de un instrument neptor B. Se prezint sub forma unor mici orificii, cu margini nete, sngernde C. Au margini nete, lineare, cu unghiuri ascuite la capete D. Se produc prin glon, schije E. Pot fi urmate de reacii alergice grave 320. Plgile nepate: A. Se prezint sub forma unor orificii largi, cu marginile anfractoase; B. Sunt nsoite adesea de retenia corpului strin care le-a generat; C. Pot fi produse de insecte; D. Determina un aspect mutilant, cu desfigurri importante; E. Pot fi produse de animale slbatice. 321. *Camera de explozie intratisular a plgilor prin glon poate ntrece diametrul proiectilului de pn la: A. 2 ori B. 10 ori C. 5 ori D. 27 ori E. 13 ori 322. Dintre semnele i simptomele obligatorii ale unei plgi menion m: A. Durerea B. Hemoragia C. Anestezia D. Paralizia E. Fistula salivar 323. Plgile cu secionarea urmtoarelor vase pot determina hemoragii mortale fr asisten de specialitate: A. Artera carotid primitiv B. Artera jugular intern C. Artera maxilar intern D. Artera jugular extern E. Artera alveolar supero -posterioar 324. Complicaiile imediate ale unei plgi pot fi: A. Blocarea cilor aeriene cu snge B. Turbarea C. Hemoragiile fudroaiante

D. Zdrobirile majore tisulare E. Tetanosul 325. Complicaiile secundare generale ale unei plgi pot fi: A. Turbarea B. Tetanosul C. Limforeticuloza benign de inoculare D. Hemoragia E. Cicatrizrile vicioase 326. Complicaiile tardive ale unei plgi pot fi: A. Constricia de mandibul B. Incontinena bucal C. Fistulele cavitii orale D. Fistulele salivare E. Tetanosul 327. *Cicatricea cheloid se datorete: A. tratamentului inadecvat al plgilor canalelor excretoare ale glandelor salivare mari; B. secionrii filetelor nervoase senzitive; C. unei proliferri excesive a esutului conjunctiv; D. pierderilor de substan ale prilor moi; E. unei suturi care nu a inut cont de principiile chirurgiei plastice. 328. Dup natura agentului traumatizant, plgile pot fi: F. plgi tiate; G. plgi superficiale; H. plgi nepate; I. plgi mucate; J. plgi profunde. 329. Care din urmtoarele situaii sunt extrem de rar ntlnite n traumatismele dinilor temporari: A. Avulsiile B. Luxaii cu intruzie C. Fracturi coronare D. Fracturi radiculare E. Contuzii 330. Examenul clinic al fracturilor radiculare ale dinilor permaneni inclu de: A. Presiune digital B. Examen radiografic n dou incidene C. Testarea vitalitii dentare D. Teste biologice sanguine E. Tomografie computerizat 331. Tratamentul fracturilor radiculare ale dinilor permaneni se impune n urmtoarele situaii: A. Spaiu de fractur lrgit B. Semne de inflamaie C. Mobilitate dentar crescut

D. Rspuns la teste de vitalitate E. Fractura procesului alveolar 332. Printre factorii favorizani ai traumatismului dento -parodontal menionm: A. Cariile profunde B. Dispozitivele corono-radiculare C. Tulburrile de mineralizare D. Accidentele de circulaie E. Afeciunile dento -parodontale 333. *Dup Onetto i Flores, grupa de risc cel mai ridicat n producerea traumatismului dento-parodontal este: A. 2-4 ani B. 4-6 ani C. 6-8 ani D. 10-12 ani E. 12-14 ani 334. Dup OMS, clasificarea fracturilor coronare cuprinde: A. Fisura smalului B. Contuzia C. Subluxaia D. Fractura coronar fr complicaii E. Fractura coronar cu complicaii 335. Dup OMS, clasificarea luxaiilor cuprinde: A. Contuzia B. Subluxaia C. Luxaia cu intruzie D. Luxaia cu extruzie E. Fisura smalului 336. Tabloul clinic al unui abces de loj submandibular cuprinde urmtoarele simptome: A. Tumefacia umple sacul vestibular, bombnd, de obicei, n dreptul dintelui cauzal B. Tumefacia bombeaz submandibular, mascnd relieful marginii bazilare a mandibulei C. Congestie i edem al mucoasei planeului bucal i pilierului amigdalian anterior D. Torticolis E. Trismus 337. Diagnosticul diferenial al abcesului palatinal se face cu: A. Chistul maxilar suprainfectat B. Abcesul parodontal marginal C. Goma luetic D. Adenomul de glanda salivar E. Carcinomul adenoid chistic al glandelor salivare 338. Imaginea radiologic n osteomielita maxilarelor prezint aspecte de: A. Os marmorat B. Os ros de oareci C. Os ciuruit D. Os ptat

E. Fagure de miere 339. Tratamentul chirurgical al supuraiilor de groap zigomatic const n efectuarea de: A. Incizii endoorale n dreptul dintelui cauzal B. Incizii endoorale verticale, pe marginea anterioar a ramului mandibula r (incizii pterigomandibulare C. Incizii cutanate retromandibulare D. Incizii cutanate submandibulare E. Incizii zigomatice 340. *Abcesele vestibulare cu punct de plecare caninul superior se caracterizeaz prin: A. Buza de tapir B. Tumefacia marcat a buzei superioare C. Tumefacia marcat a buzei inferioare D. Tumefacia pleoapei inferioare i a regiunii geniene E. Tumefacie genian 341. Mecanismele patogene prin care se constituie procesele supurative ale esuturilor moi urmeaz anumite ci: A. Calea transosoas B. Calea submucoas C. Calea limfatic D. Calea direct E. Calea transjugal 342. *Cel mai frecvent abces de origine dento-parodontal este: A. Abcesul palatinal B. Abcesul vestibular C. Abcesul parodontal marginal D. Abcesul maseterin E. Abcesul submandibular 343. Loja sublingual conine: A. Glanda sublingual B. Canalul Wharton C. Nervul i vasele linguale D. Glanda submandibular E. Nervul maseterin 344. n flegmonul difuz al planeului oral sunt prezente urmtoarele tulburri funcionale: A. trismus moderat B. deglutiie dureroas C. tulburri vizuale D. tulburri de fonaie E. respiraie dificil 345. Diagnosticul diferenial al abcesului latero-faringian se va face cu: A. Flegmonul amigdalian B. Litiazele submandibulare suprainfectate C. Abcesul de loj submandibular D. Adenopatiile metastatice submandibulare

E. Tumorile latero-faringiene 346. Pentru adenita acut n faza de "cruditate" se recomand urmtorul tratament: A. Antibiotice B. Vitamine C. Prinie D. Incizie-drenaj E. Suprimarea factorului cauzal 347. Luxaiile temporomandibulare anterioare sunt favorizate de: A. o adncime redus a cavitii glenoide B. prezena unui condil temporal cu o pant tears C. laxitatea ligamentelor periarticulare D. scderea tonicitii muchilor temporali E. prezena fenomenelor inflamatorii la nivelul articulaiei 348. Simptomele luxaiei temporomandibulare anterioare bilaterale sunt: A. imposibilitatea deschiderii gurii B. incontinena salivar C. devierea mentonului de partea sntoas D. la palpare n conductul auditiv extern nu se percep micrile condilului E. obrajii tumefiai 349. Tratamentul luxaiilor temporomandibulare anterioare: A. este de regul chirurgical B. urmrete reducerea luxaiei i imobilizarea temporar a mandibulei C. necesit infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridictoare a mandibulei D. se face prin coborrea condilului temporal i trecerea sa pe sub condilul mandibular E. implic antibioterapie aplicat ct mai precoce 350. Luxaiile temporomandibulare posterioare: A. se produc foarte rar B. se nsoesc de obicei de fractura peretelui anterior al conductului auditiv extern C. se produc prin lovituri pe brbie cu gura nchis D. se manifest clinic prin tulburri de ocluzie, cu protruzia incisivilor inferiori E. n cazul tratamentelor incorecte pot fi urmate de anchiloze 351. n cadrul simptomatologiei artritelor temporo-mandibulare degenerative de tip artrozic, ntlnim: A. semne de inflamaie (tumefacie, congestia tegumentelor) B. dureri locale i iradiate extrem de variate C. cracmente D. dureri la presiune pe articulaia temporo-mandibular E. semne neurologice (cefalee, migren) 352. Anchiloza temporomandibular: A. este o limitare permanent a micrilor mandibulei B. se caracterizeaz prin dispariia articulaiei temporo-mandibulare, prin sudura mandibulei de osul temporal C. poate apare ca urmare a unor fracturi mandibulare n zona corpului mandibular D. este mai grav n cazul instalrii n perioada adult

E. se trateaz de preferin conservator, prin aplicarea unor dispozitive ortopedice de redresare 353. Fracturile mandibulei n os patologic se pot produce n urmtoarele situaii: A. osteodistrofii B. tumori benigne sau maligne osoase C. osteocondensri D. osteomielite E. displazii osoase 354. Factorii care influeneaz deplasarea fragmentelor osoase mandibulare fracturate sunt: A. sediul i direcia liniei de fractur B. contracia muchilor inserai pe mandibul C. dinii implantai pe fragmentele fracturate D. vrsta pacientului E. dinii implantai pe arcada antagonist 355. Fracturile mediane mandibulare: A. sunt cele mai frecvente forme ale fracturilor mandibulare B. se nsoesc de ocluzie n armonic C. cel mai frecvent linia de fractur trece chiar prin simfiza mentonier D. determin absena transmiterii micrilor la nivelul condilului mandibular E. sunt evideniate radiologic cel mai bine prin ortopantomografie, care furnizeaz cel mai mare numr de informaii 356. Fracturile unghiului mandibulei: A. producerea lor este favorizat de curbura osului la nivelul gonionului B. sunt favorizate de incluzia molarului de minte C. nu sunt nsoite de deplasri dac linia de fractur trece naintea inseriei musculare maseterine D. se observ cel mai bine n radiografiile n incidena SAF E. se manifest clinic prin tumefacia regiunii parotideomaseterine 357. Fracturile ramului ascendent mandibular: A. sunt localizate ntre canini i premolari B. sunt lipsite de deplasri ale fragmentelor fracturate n cazul fracturilor verticale, situate n plin mas muscular C. pot fi oblice, linia de fractura mergnd de la incizura sigmoid la menton D. fracturile orizontale sunt nsoite de scurtri ale ramului ascendent prin tracionarea n sus de ctre maseter i pterigoidian intern a fragmentului inferior E. fracturile orizontale sunt caracterizate de "ocluzia n doi timpi" 358. Fracturile apofizei coronoide: A. se asociaz cu fracturile arcadei zigomatice B. se pot produce excepional prin mecanismul de smulgere de ctre muchiul temporal C. se produc de regul prin mecanism indirect D. n cazurile n care sunt nsoite de deplasarea fragmentelor fracturate se produce limitarea dureroas a deschiderii gurii E. radiografiile indicate sunt cele n inciden defilat sau Hirtz 359. Imobilizarea fracturilor mandibulare:

A. este urmat de reducerea fracturii B. se poate realiza prin mijloace ortopedice, chir urgicale i chirurgical ortopedice C. se realizeaz prin fixare mandibulo -cranian, intermaxilar sau monomaxilar D. are ca scop punerea n repaus a fragmentelor osoase reduse n poziie corect E. se menine la adult 8-9 sptmni 360. Factorii etiologici ai fracturilor de etaj mijlociu sunt: A. accidentele de circulaie B. accidentele de erupie ale dinilor permaneni C. loviturile produse de animale D. agresiuni interumane E. traumatisme de intensitate redus, repetate 361. *Fractura de tip Le Fort II este : A. fractura parial ocluzo -facial B. fractura mixt latero -facial C. fractura transversal centro -facial D. fractura total transversal ocluzo -facial E. fractura parial transversal ocluzo -facial 362. Fractura de tip Le Fort III intereseaz urmtoarele structuri osoase: A. vomerul B. apofiza ascendent a maxilarului C. planeul orbitei D. tuberozitatea maxilar E. apertura piriform 363. Semnele clinice ale fracturilor transversale joase sunt: A. echimoze n anurile nazo i labio -geniene B. chemozisul C. emfizemul subcutanat D. rinolicvoreea E. tulburri de ocluzie moderate 364. n fracturile transversale nalte, apar urmtoarele semne clinice: A. echimoze palpebrale bilaterale B. deformaia feei C. absena tulburrilor de ocluzie D. edemul etajului mijlociu E. tulburri funcionale importante 365. n fracturile anterioare latero-faciale, apar urmtoarele tulburri funcionale: A. tulburri oculare B. tulburri ocluzale C. tulburri nervoase D. limitarea mobilitii mandibulare E. tulburri de masticaie 366. n cadrul fracturilor cranio-faciale asociate, urmtoarele semne domin tabloul clinic: A. tulburrile ocluzale B. leziunile encefalice

C. leziunile meningeale D. sindromul de compresiune encefalic post -traumatic E. leziunile neurologice 367. Dintre complicaiile imediate ale fracturilor de masiv facial, fac parte: A. asfixia B. ocul traumatic C. infecia D. ocul hemoragic E. edemul cerebral 368. Tratamentul n "Urgen imediat" al fracturilor de masiv facial, const n reducerea i imobilizarea prin urmtoarele metode: A. mijloace intercraniomaxilare B. mijloace interdentare intermaxilo-mandibulare C. mijloace interdentare monomaxilare D. mijloace ortopedice E. mijloace chirurgicale 369. Consecinele consolidrii vicioase ale fracturilor de masiv facial sunt: A. tulburri de ocluzie B. diplopia C. sialoreea D. rinoreea E. deviaii de sept nazal 370. Semnele obiective ale sinuzitei acute maxilare de cauz dentar sunt: A. durere cu caracter pulsatil B. senzaie de tensiune n regiunea genian C. edem i hiperemia mucoasei nazale D. prezena puroiului n fosa nazal, unilateral E. presiune digital dureroas pe peretele anterior sinusal 371. *Radiografia n sinuzita cronic maxilar de cauz dentar evideniaz: A. opacifiere unilateral a sinusului maxilar B. opacifiere bilateral a sinusurilor maxilare C. opacifiere parial cu contur net i convexitate superioar D. radiotransparena unilateral a sinusului maxilar E. ntreruperea continuitii conturului osos sinusal 372. Diagnosticul diferenial al sinuzitei acute de cauz dentar se face cu: A. sinuzita acut rinogen B. osteomielita maxilarului C. chistul mucos intrasinuzal D. tumori chistice dentare (chisturile radiculare, foliculare, rezidual) E. carcinomul de mezostructur al maxilarului 373. Diagnosticul diferenial al sinuzitei cronice de cauz dentar se face cu: A. celulita genian de cauz dentar B. osteomielita maxilarului C. tumorile chistice dentare n faza de complicaie septic

D. sinuzite maxilare specifice (tuberculoas,luetic, actinomicotic) E. mucocelul sinuzal 374. Complicaiile sinuzitei cronice sunt: A. extinderea infeciei la cellalte sinusuri B. osteita pereilor sinuzali C. abcesul fosei zigomatice D. carcinomul de mezostructur al maxilarului E. boala de focar 375. Cura radical Caldwell-Luc a sinusului maxilar const n: A. ndeprtarea mucoasei sinusale care prezint fenomene inflamatorii ireversibile B. asigurarea unui drenaj eficient al cavitii sinuzale C. suprimarea factorului etiologic dentar al sinuzitei maxilare D. redresarea septului nazal pentru permeabilizarea fosei nazale E. nchiderea orificiului de comunicare oro-antral 376. Semnele de diagnostic pozitiv ale unei comunicri oro-sinuzale sunt: A. refluarea lichidelor prin fosa nazal B. proba Valsalva pozitiv C. scurgeri de secreii purulente prin fosa nazal,unilateral D. deformaia regiunii geniene E. opacifierea sinusului maxilar la examenul radiografic 377. Coninutul chistului radicular poate fi: A. lichid sero-citrin B. lichid clar, ca apa de stnc C. lichid de aspect lptos D. lichid ocolatiu E. lichid purulent 378. *Chistul rezidual ia natere din: A. chist radicular restant, dup extracia dintelui B. sacul folicular al unui dinte rmas n incluzie C. lama adamantin a unui dinte supranumerar D. resturi epiteliale ale proceselor embrionare maxilare E. degenerescena chistic a resturilor epiteliale parodontale 379. *Etiopatogenic, chisturile radiculare sunt urmarea: A. unei infecii pulpare cronice extinse n esutul periapical B. unei pungi parodontale cu evoluie spre apexul radicular C. unui chist folicular care nglobeaz i rdcina dintelui D. degenerescenei chistice a resturilor epiteliale din parodoniu E. extinderii unui chist rezidual din vecintate 380. n perioada de exteriorizare a unui chist maxilar, la palpare se constat: A. deformarea tablei osoase vestibulare B. bombare osoas cu senzaia de minge de celuloid C. zon de fluctuen delimitat de o margine osoas dur D. infiltrarea i aderena prilor moi nvecinate E. creterea n volum i consisten a ganglionilor regionali

381. Diagnosticul diferenial al chisturilor de maxilar se face cu: A. tumora cu mieloplaxe B. chistul sebaceu C. lipomul D. condromul maxilarului E. carcinomul maxilarului 382. Chisturile de maxilar se pot complica n evoluia lor cu: A. osteomielita maxilarului B. fractura spontan n os patologic C. sinuzita maxilar D. hemoragie prin erodarea vaselor sanguine E. degenerescen malign 383. *Prin cura radical a chistului de maxilar se realizeaz: A. evacuarea coninutului chistic prin puncie B. suprimarea unui perete al chistului pentru a-l transforma ntr-o cavitate anexa oral C. distrugerea membranei chistice prin introducerea de soluii antiseptice D. extirparea chirurgical a membranei chistice E. extracia dinilor adiaceni 384. *Discheratozele orale considerate carcinom in situ sunt: A. eritroplaziile B. leucoplaziile C. manifestrile orale ale lichenului plan D. manifestrile orale ale lupusului eritematos E. papilomatoza fluorid a cavitii orale 385. Diagnosticul diferenial al eritroplaziei se face cu: A. stomatitele infecioase; B. enantemele medicamentoase; C. carcinomul adenoid-chistic; D. leziunile specifice ale mucoasei orale; E. lichenul plan forma eroziv. 386. Diagnosticul diferenial al leucoplaziei se face cu: A. stomatitele aftoase B. candidoza oral cronic C. papilomatoza oral D. leucedemul E. lichenul plan 387. Leucoplazia are urmtoarele caracteristici: A. apare ca o pat sau plac alb; B. este mai mic de 5 mm diametru; C. nu poate fi nlturat prin tergere; D. poate fi ndeprtat prin tergere; E. este foarte dureroas nc de la debut. 388. Leucoplazia beneficiaz de urmtoarele msuri terapeutice:

A. suprimarea factorilor presupui cauzali B. cauterizarea leziunilor cu substane astringente C. medicaie de protecie cu vitamina A D. administrare de Tetraciclin i Griseofulvin E. excizie chirurgical 389. n tratamentul medicamentos al lichenului plan se utilizeaz: A. prednison; B. oxacilin 1g/6h timp de 4 sptmni; C. tetraciclin 1-2 g/zi timp de 3-4 sptmni; D. griseofulvin 500 mg/zi timp de 4-5 sptmni; E. proteinat de argint.

390. Lichenul plan oral are drept simptome subiective: A. senzaia de asprime a mucoasei; B. senzaia de prurit; C. senzaia de iritaie; D. senzaia de arsur; E. senzaia de anestezie mucoas. 391. *Radiodermitele cronice sunt provocate de: A. efecte secundare ale razelor X asupra tegumentelor B. expunerea prelungit la aciunea razelor solare C. factori genetici D. factori neuro-distrofici E. factori imunitari 392. *Nevii reprezint: A. carcinoame in situ ale tegumentelor B. dermatoze precanceroase C. tumori cutanate de natur virotic D. displazii cutanate circumscrise,frecvent de culoare brun E. keratoze senile 393. Leziunile de debut ale cancerului oral la nivelul gingiei i crestei alveolare se pot manifesta ca: A. ulceraii B. gingivit hiperplazic C. epulis D. nodul interstiial E. fisuri n foaie de carte 394. Biopsia are ca scop precizarea diagnosticului histologic prin: A. recoltarea unui fragment de esut din leziunea suspect B. excizia unei leziuni suspecte cu diametrul sub 2 cm C. prin raclarea celulelor de pe zona suspect D. prin puncie aspirativ a coninutului tumoral dintr-o leziunea suspect E. determinarea markerilor tumorali

395. *Semnele de exteriorizare ale unor tumori maligne situate n spaiile profunde oro maxilo-faciale pot fi: A. anestezia unor ramuri nervoase senzitive B. paralizia unor ramuri nervoase motorii C. odontalgia i mobilitatea dentar D. trismusul E. tota raspunsurile de mai sus 396. Dupa clasificarea TNM in tumorile de infrastructura a maxilarului: A. T2 inseamna tumora intre 1 si 5 cm B. T3 inseamna tumora peste 4 cm C. in T4 tumora invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale D. N1 inseamna limfonoduli homolaterali mobili cu diametru peste 3 cm E. N3 inseamna limfonoduli homolaterali mobili

397. Care dintre urmatoarele tumori sunt tumori ale tesutului osos A. reticulosarcomul B. sarcomul Ewing C. mixosarcomul D. tumora cu celule gigante E. nici un raspuns nu este corect 398. *Sindromul de planseu al orbitei se caracterizeaza prin A. anestezie in teritoriul nervului supraorbitar B. edemul pleoapei superioare C. edemul unghiului extern al ochiului D. chemozis superior E. nici un raspuns nu e corect 399. *Infiltrarea tumoala a nervilor suborbitari precum si a radacinilor nervoase de la baza craniului poate duce la infiltrarea retrograda a unei fose cerebrale. Specificati despre care fosa cerebrala este vorba: A. mica B. mijlocie C. mare D. anterioara E. posterioara 400. Semnele de extensie a unei tumori de etaj mijlociu in fosa pterigo-maxilara sunt: A. dureri in teritoriul nervului oftalmic B. dureri in teritoriul nervului maxilar C. trismus D. torus E. nici un raspuns 401. Sindromul orbitar posterior se caracterizeaza prin A. anoftalmie B. hipermetropie C. anestezie corneeana D. astigmatism

E. alterarea acuitatii vizuale 402. Care dintre urmatoarele tumori sunt tumori ale tesutului interstitial: A. reticulosarcomul B. sarcomul Ewing C. mixosarcomul D. tumora cu celule gigante E. toate raspunsurile sunt corecte 403. *Sindromul Sjogren apare mai frecvent la: A. Copii intre 10-14 ani B. Femei dupa varsta de 40-45 ani C. Barbati intre 50-55 ani D. Afecteaza de regula varstnicii, atat femei cat si barbati E. La gurmanzi sau la marii mancatori de paine 404. Manifestari oculare in sindromul Sjogren sunt: A. Keratoconjunctivita umeda B. Senzatie de arsura oculara C. Secretie lacrimala abundenta D. Fotofobie E. Senzatie de corpi straini intraoculari 405. Manifestari articulare in sindromul Sjogren sunt: A. Artralgii la nivelul articulatiilor membrelor B. Anchiloza temporo-mandibulara C. Constrictia mandibulei D. Artrite subacute ale articulatiilor mari E. Pseudoartroza 406. Manifestari asociate care apar in sindromul Sjogren sunt: A. Anosmie B. Obstructia trompei lui Eustachio C. Hipertrofia mucoasei gastrice D. Hiperclorhidrie gastrica E. Cacosmie 407. Sindromul Mickulicz se caracterizeaza prin: A. Evolutie rapida si maligna B. Leziuni cutanate nodulare C. Hipertrofia glandelor salivare si lacrimale D. Evolutie indelungata si benigna E. Adenopatie cervicala 408. In sindromul Sjogren, tratamentul simptomatic se refera la administrarea de A. Lacrimi artificiale B. Sucuri gastrice artificiale C. Saliva artificiala D. Instilatii endocanaliculare cu carboximetil-celuloza E. Toate raspunsurile sunt corecte

409. Carcinoamele mandibulare: A. Se intalnesc mai frecvent la barbati B. Se intalnesc mai frecvent la persoanele peste 50 de ani C. Reprezinta 5% din tumorile maligne ale mandibulei D. Reprezinta 95% din tumorile maligne ale mandibulei E. Cand apare la copii, malignitatea este foarte scazuta. 410. In carcinomul mandibular, grupele de limfonoduli interesate precoce sunt limfonodulii: A. Sublinguali B. Submandibulari C. Submentonieri D. Laterocervicali E. toate raspunsurile sunt corecte 411. *In carcinomul mandibular se descrie aspectul radiologic de: A. Os "poros" B. Os "ros de soareci" C. Os "muscat" D. Os "ciuruit" E. Toate raspunsurile sunt corecte 412. *In sindromul Sjogren se administreaza Prednison in doza de: A. 10 mg/zi B. 15 mg/zi C. 20 mg/zi D. 25 mg/zi E. 30 mg/zi 413. *Pentru fenomenele articulare din cadrul sindromul Sjogren se pot administra saruri de: A. cupru B. zinc C. mercur D. aur E. argint 414. Pe ce linie se poate maligniza leziunea limfoepiteliala benigna: A. limfatica B. sanguina C. epiteliala D. conjunctivala E. leziunea limfoepiteliala benigna nu se malignizeaza 415. In parotidomegalii se face diagnosticul diferential cu: A. litiaza parotidiana B. hipertrofiile de muschi maseter C. adenopatiile intraparotidiene D. nevralgia esentiala de trigemen E. toate raspunsurile sunt corecte

416. *In carcinoamele de mandibula, diagnosticul diferential se face cu: A. ulceratiile banale B. osteite C. osteomielite D. tumori benigne E. toate raspunsurile sunt corecte 417. *Precursorii sarcoamelor de mandibula se presupun a fi: A. tumori benigne osoase B. traumatisme C. boala Paget D. dispazia fibroasa E. toate raspunsurile sunt corecte 418. *Care este raportul femei - barbati in localizarea mandibulara a limfoamelor maligne? A. 4 la 5 B. 3 la 2 C. 2 la 3 D. 5 la 4 E. 1 la 1 419. *Aspectul radiologic in sarcoamele de mandibula este de: A. "os ciupit" B. "os mancat de soareci" C. "os compact" D. "os pieptanat" E. "rasarit de soare" 420. *Evolutia endobucala a sarcoamelor de mandibula este sub forma de: A. tumora ulcerovegetanta B. tumora pediculata C. tumora ulceroinfiltrativa D. toate raspunsurile de mai sus E. nici un raspuns 421. *Hematomul circumscris mai este cunoscut sub numele de: A. Hematom difuz B. Hematom inchistat C. Hematom pulsatil D. Serom E. Contuzie 422. *Compresiunea arterei faciale se realizeaza: A. Pe ramul ascendent al mandibulei B. Pe fata externa a mandibulei C. Pe arcada zigomatica D. Pe scuama temporalului E. Pe planul traheal 423. *Care din urmtoarele forme de luxaie a dinilor permaneni nu necesit tratament: A. Subluxatia

B. Luxatia cu intruzie C. Luxatia cu extruzie D. Luxatia laterala E. Contuzia 424. Examenul exooral al unui pacient cu traumatism dento-parodontal cuprinde: A. Condilii mandibulari B. Contururile osoase mandibulare C. Maxilarul D. Oasele malare E. Apofizele pterigoide 425. *Dupa Andreasen, frecventa maxima a traumatismelor dento-parodontale a dintilor temporari se produce dupa: A. Caderi pe podea, strada, sau bazin B. Lovitura a unui coleg de joaca C. Alte cauze D. Caderea de pe banca sau pat E. Lovire de marginile mesei 426. *Tumorile odontogene ale maxilarelor provin din: A. tesuturile conjunctive B. tesuturile mugurelui dentar C. tesutul osos alveolar D. ligamentele dento-alveolare E. resturile epiteliale Malassesz 427. Tumorile odontogene mezenchimale cuprind: A. fibromul odontogen B. ameloblastomul C. dentinomul D. odontomul E. cementomul 428. Din tumorile odontogene maligne fac parte: A. carcinomul odontogen B. ameloblastomul malign C. sarcomul odontogen D. fibrosarcomul ameloblastic E. displazia periapicala a cementului 429. Macroscopic, adamantinomul se poate prezenta sub forma: A. ulcerativa B. proliferativa C. solida D. chistica E. mixta 430. Diagnosticul diferential in adamantinom se face cu: A. chisturi odontogene B. keratochisturi

C. tumori benigne maxilare D. tumora cu mieloplaxe E. ameloblastomul 431. Tratamentul chirurgical al ameloblastomului cuprinde: A. chiuretajul B. rezectia in bloc C. rezectia segmentara D. cauterizarea E. excizia

432. Clinic, odontomul se caracterizeaza prin: A. crestere rapida B. este invaziv C. consistenta dura D. incapsulat E. asimptomatic 433. Fibromixomul odontogen este o tumora: A. de origine epiteliala B. cu crestere invaziva C. mai ales la mandibula D. agresiva E. cu tendinta la recidiva 434. Semnele clinice ale cementoblastomului in faza de exteriorizare sunt: A. deformarea tabliei osoase B. dureri dentare C. consistenta inegala D. adenopatie satelita E. tulburari de sensibilitate 435. Dentinomul este o tumora odontogena, compusa din: A. tesut osos B. smalt dentar C. tesut moale D. cement E. dentina 436. Durerea este un semnal de avertizare a organismului, care implica: A. starea afectiva sau emotionala B. perceptia senzoriala sau somatica C. reactia vegetativa si musculara D. terenul ereditar E. varsta bolnavului 437. Durerile oro-faciale sunt grupate in: A. nevralgii B. mialgii C. somatice

D. neurogene E. psihogene 438. Durerea dento-parodontala este:: A. rar intalnita B. de tip somatic C. poate fi insotita de adenopatie regionala D. iradiaza E. influentata de stimuli termici 439. In nevralgia trigeminala esentiala durerea are urmatoarele caractere: A. debut insidios B. intensitate maxima C. perioade interparoxistice linistite D. localizare stricta E. perioda refractara dupa crize 440. Metodele terapeutice ale nevralgiei esentiale de trigemen cuprind: A. medicatie orala B. blocaje anestezice C. terapia tisulara D. fitoterapia E. terapia chirurgicala 441. Cele mai eficiente medicamente in nevralgia esentiala de trigemen s-au dovedit a fi: A. fenitoina B. prednison C. carbamazepina D. tramal E. baclofen 442. Neuroliza trigeminala se realizeaza prin: A. alcoolizare B. crioterapie C. termocoagulare D. compresiune E. decompresiune 443. *Nevralgia esentiala de trigemen este cunoscuta si sub numele de: A. psihalgie B. durere faciala atipica C. cefalgie D. ticul dureros al fetei E. durerea cronica faciala 444. Semnele clinice in forma catarala a parotiditei acute cuprind: A. hiposalivatie B. tumefactie cu bombare sub lobul urechii C. pareza de facial D. dureri vii, pulsatile E. trismus

445. Diagnosticul diferential al parotiditei acute supurate se face cu: A. parotidita epidemica B. abcesul lojei parotidiene C. adenita acuta intraparotidiana D. litiaza parotidiana E. parodontitele apicale 446. Tratamentul curativ al parotiditei cronice se face cu: A. antibiotice B. incizie si drenaj C. instilatii endocanaliculare D. vitamine A, C, PP E. vaccinoterapie nespecifica 447. Triada salivara caracteristica sialolitiazelor cuprinde: A. Durerea vie B. Colica salivara C. Abcesul salivar D. Tumora salivara E. Disfagie 448. Factori favorizani ai sinuzitei maxilare de cauz dentar pot fi: A. modificri de tip alergic ale mucoasei sinusale B. inflamaia cronic a mucoasei nazosinusale C. deviaia de sept nazal D. pulpitele cronice ale dinilor laterali maxilari superiori E. eatrofia marcat a crestelor alveolare maxilare superioare 449. *Factori cauzali ai sinuzitei maxilare de cauz dentar pot fi: A. rinita alergic B. deviaia de sept nazal C. osteita procesului alveolar D. chisturi radiculare suprainfectate E. cacinomul maxilarului superior 450. *Empiemul sinusal este: A. faza cataral a sinuzitei acute B. faza de cronicizare a unei sinuzitei acute C. retenionarea secreiilor n sinus prin nchiderea orifiicilor de drenaj D. durerea pulsatil din faza purulent a sinuzitei acute E. proliferarea de polipi n cavitate sinusal 451. *Chistul nazo-palatin se localizeaz: A. n jurul coroanei unui canin superior inclus B. lateral de rdcina unui dinte vital, din resturi epiteliale parodontale C. n locul unui dinte care nu a reuit s se dezvolte D. ntre rdcinile incisivilor centrali superiori E. ntre incisivii laterali i caninii superiori

452. n perioada de laten a unui chist radicular, n zona lui de evoluie, examenul clinic evideniaz: A. prezena unui dinte cu necroz sau gangren pulpar B. absena dintelui de pe arcad C. persistena unui dinte temporar D. dureri cu caracter de parodontit apical E. deformarea reliefului osos 453. *Examenul radiografic al chistului radicular arat: A. imagine de radiotransparen net delimitat n dreptul rdcinii unuia sau mai multor dini B. imagine de radioopacitate net delimitat n dreptul rdcinii unuia sau mai multor dini C. imagine de radiotransparen n form de inim cu vrful situat ntre cei doi incisivi centrali superiori D. imagine de radiotransparen neregulat cu insule calcificare de os E. imagine de radiotransparen net circumscris multilocular 454. *Leucoplazia se manifest clinic prin: A. pete catifelate de culoare roie B. plac alb-sidefie, translucid ca fumul alb, lptoase sau alb-glbui C. reea ramificat cu arborizaii ca nervurile unei frunze de ferig D. zone atrofice eritematoase intricate cu zone hipertrofice E. viloziti fine, albe, cenuii sau roze 455. *Keratoza actinic este consecina: A. expunerii prelungite la razele solare B. transformrii maligne a unor cicatrici postcombustionale C. arsurilor provocate de mucul de igar la marii fumtori D. aciunii unor ageni poluani industriali E. radiochimioterapiei 456. *Dupa clasificarea TNM in tumorile de mezostructura a maxilarului: A. in T2, tumora este localizata la nivelul intregii mucoase sinusale fara distructia peretilor ososi B. in T0, tumora este evidentiabila clinic C. in T3, tumora invadeaza peretii maxilarului inferior D. in N0, limfonodulii sunt palpabili E. toate raspunsurile sunt corecte 457. *Dupa clasificarea TNM a tumorilor de mezostructura ale maxilarului, T1 inseamna: A. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal (nazal, orbitar, etc) fara eroziune sau distructie osoasa B. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste doi pereti sinusali (nazal, orbitar, etc) fara eroziune sau distructie osoasa C. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste trei pereti sinusali (nazal, orbitar, etc) fara eroziune sau distructie osoasa D. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal (nazal, orbitar, etc) cu eroziune sau distructie osoasa E. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste doi pereti sinusali (nazal, orbitar, etc) cu eroziune sau distructie osoasa

458. *Cat la suta dintre cancerele cavitatii nazale si ale sinusurilor paranazale sunt reprezentate de melanomul malign: A. 0% B. 1% C. 2% D. 3% E. 4% 459. *Sarcomul mandibular pare sa dea cel mai frecvent metastaze: A. hepatice B. pulmonare C. renale D. cerebrale E. nu metastazeaza 460. *Limfomul Burkitt poate fi vindecat doar prin: A. radioterapie B. chimioterapie C. tratament chirurgical D. tratament antibiotic E. radioterapie combinata cu chimioterapie 461. Infectarea glandelor salivare se poate face pe urmatoarele cai: A. canalul de excretie B. limfatica C. articulara D. hematogena E. directa 462. La primele semne de imbolnavire parotidiana se poate administra: A. pilocarpina B. alimente uscate C. bai de gura alcaline D. masaje ale parotidei E. atropina 463. Litiaza submandibulara se caracterizeaza prin: A. Dureri moderate B. Tumefactie ritmata de mese C. Canal Stenon ingrosat D. Tumefierea plicii sublinguale E. Hipersalivatie 464. Examenul paraclinic in sialolitiaza acuta se face prin: A. Radiografii simple B. Rezonanta magnetica nucleara C. Ecografie glandulara D. Explorarea cailor salivare E. Sialografie 465. Tumorile epiteliale ale glandelor salivare includ:

A. Adenomul pleomorf B. Cilindromul C. Sialoza D. Metaplazia oncocitara E. Limfomul 466. Semnele clinice de malignizare in adenomul pleomorf sunt: A. Stare generala neinfluentata B. Adenopatia regionala C. Pareza de facial D. Accelerarea cresterii tumorii E. Desen vascular cutanat 467. Care dintre urmtoarele formaiuni anatomice se regsesc n coninutul lojii sublinguale: A. Canalul Stenon B. Nervul i vasele linguale C. Glanda sublingual D. Glanda submandibular E. Nervul dentar inferior

PROTETIC - PROTEZA TOTAL

468.

Ce va cuprinde cmpul protetic edentat total? A. zona de adeziune a protezei totale B. zona de sprijin C. zona periferic celei de sprijin, n care mucoasa vine n contact cu marginile protezei realiznd succiunea D. zona de meninere a protezei E. zona de stabilizare

469. *Dup Nagle, Sears, suprafaa de sprijin maxilar poate suporta urmtoarele presiuni transmise prin intermediul protezelor totale: A. 1,820 2 kg/ cm B. 2 -5 kg/ cm C. 1,265 1,687 kg/ cm D. nu suport presiuni E. suport orice presiune 470. Care din afirmaiile despre regulile lui JORES, aplicabile la substratul osos al edentatului total sunt adevrate? A. evoluia osului este condiionat de interaciunea protez - cmp B. presiunea continu duce la stimularea creterii osoase C. presiunea discontinu cu intervale scurte de repaus favorizeaz rezorbia osoas D. presiunea discontinu cu perioade lungi de repaus favorizeaz osteogeneza E. evoluia osului este condiionat de vrsta pacientului

471.

*Unde este diminuat rezorbia osoas a crestelor edentate la maxilarul superior? A. la nivelul fundului de sac vestibular B. la nivelul rugilor palatine C. la nivelul crestei alveolare frontale D. la nivelul inseriei frenurilor median i laterale, ceea ce determin forma de pentagon a arcadei superioare E. nu este nici unde diminuat, ci se pstreaz mult timp n condiii optime

472. *Care din elementele cmpului protetic maxilar edentat total poate contribui la dispariia spaiul protetic: A. creasta alveolar retentiv din zona frontal B. bolta palatin ogival C. retentivitatea vestibulo oral a tuberozitilor maxilare D. volumul crescut al tuberozitii n plan sagital E. procidena polului inferior al tuberozitilor 473. Ce reprezint tuberozitatea maxilar la edentatul total? A. zon biodinamic B. proeminen osoas ovalar situat la maxilar, distal de crestele alveolare C. zon pe care se monteaz dinii artificiali n protezarea total D. zon frecvent remodelat chirurgical E. zon a cmpului protetic maxilar ce poate fi retentiv sau neutr sau tears, neretentiv *Torusul palatin are rol negativ asupra protezrii totale maxilare atunci cnd: A. este mare, de form ovalar, plasat n 1/3 posterioar a palatului dur i intersecteaz linia Ah B. este de form rotund, situat n 1/3 anterioar a palatului dur C. cnd trece dincolo de vlul palatin D. este plasat n 1/3 medie a bolii palatine E. mpiedic totdeauna o bun protezare mandibular *Conform clasificrii lui LANDA localizarea torusului palatin poate fi urmtoarea: A. n 1/3 anterolateral sau posterioar a bolii palatine B. Paramedian antero - posterior, antero - median; postero - median C. Doar n cele 2/3 anterioare D. Doar n 1/3 posterioar E. n 1/3 posterioar, 2/3 posterioar, 2/3 antero median, 1/3 anterioar, antero posterior *Care este ntinderea protezei totale maxilare n funcie de spina nazal posterioar? A. pn la aceast margine, depind-o maximum cu 1 - 1,5 mm B. depind o constant cu 3 - 5 mm C. depind o uneori cu 5-7 mm D. oprindu-se cu 1 mm naintea acestei formaiuni anatomice E. nu are importan pentru nchiderea marginal distal a protezei totale Cror cauze li se atribuie cmpurile protetice (edentate total) deformabile moi? A. aderenei la structurile osoase B. grosimii mari a epiteliului i corionului determinate genetic C. purtrii ndelungate a unor proteze instabile, cu baze nepotrivite

474.

475.

476.

477.

D. utilizarea inadecvat a unor mijloace excepionale de meninere E. conceperea i montarea incorect a arcadelor dentare i realizarea unor relaii ocluzale necorespunztoare Care este limita distal pn la care se ntinde proteza total mandibular? A. pn la marginea anterioar a tuberculului piriform B. pn n 1/3 anterioar a t uberculului piriform C. pn n 1/3 posterioar a tuberculului piriform D. pn la baza inseriei ligamentului pterigo mandibular E. se acoper n totalitate tuberculul piriform 479. Care sunt muchii, care dein o inserie perpendicular pe periferia distal a cmpului protetic edentat total de la maxilar ? A. muchii canini (stng i drept) B. muchii orbiculari ai buzelor C. muchiul rizorius D. muchii ridictori i tensori ai vlului palatin E. muchii cobortori ai vlului palatin 478. 480. *Cum se comport muchiul buccinator cnd gura este nchis (la edentatul total)? A. ca o perdea bine ntins B. ca un muchi cu fibre perpendiculare pe periferia cmpului protetic C. ca un muchi ce formeaz n vestibul dou spaii ampulare utilizate pentru obinerea succiunii totale D. ca un muchi rdictor al mandibulei E. ca un muchi ce determin mimica facial

481. *Cnd muchii ridictori i tensori ai vlului palatin contribuie la modificarea poziiei palatului moale la edentatul total? A. cnd proteza total maxilar are camere de vid B. cnd se pronun foneme cu litera S C. cnd se emit dentale i siflante D. cnd se emite vocala A E. cnd pacientul nghite 482. Delimitarea marginii posterioare a protezei totale maxilare este legat de aciunea: A. muchilor cobortori ai vlului palatin B. muchii ridictori ai vlului palatin C. muchii tensori ai vlului palatin D. de manevra Valsalva E. de stimularea reflexului de grea sau vom *Care sunt limitele spaiului retrozigomatic la edentatul total ? A. ntre bride i frenul buzei superioare B. ntre apofiza zigomatoalveolar i anul pterigoamx ilar C. ntre anul pterigomaxilar i creasta zigomato - temporal D. ntre creasta alveolar i fundul de sac oral E. este un spaiu virtual

483.

484. Zonele funcionale ale cmpului protetic maxilar edentat total cuprind urmtoarele regiuni: A. zona vestibular cu spaiul vestibular lateral i labial

B. punga FISH C. zonele SCHRDER D. spaiul retrozigomatic, zona distal Ah E. punga EISENRING i zona lingual central 485. Dup Landa, la edentatul total poziiile vlului palatin, n repaus, sunt: A. orizontal, ca o prelungire a palatului dur B. oblic, abrupt, ca o demarcaie liniar C. perfect plan, paralel cu formaiunile grsoase ale palatului D. neclar, neprecizabil E. cu aspect intermediar Care este caracteristica nchiderii marginale a protezei totale din zona Ah? A. Este zona esenial de realizare a posterior damming-ului B. Este zona n care etaneizarea se face pe faa extern a protezei C. Este zona n care etaeizarea se face pe faa mucozal a protezei D. Este zona n care etaneizarea se face doar cnd pronunm vocala A E. Este zona n care nu are importan nchiderea marginal Care este importana zonei tuberculului piriform pentru protezarea total ? A. este zona prin care se poate face deglutiia optim B. este zona esenial pentru sprijin i nchidere marginal C. este o zon estetic esenial D. este zona care particip la stabilizarea i meninerea protezei totale E. este o zon care poate fi ocolit n mod frecvent de proteza total *Delimitarea posterioar a zonei tuberculului piriform la edentatul total se realizeaz: A. printr-o linie imaginar care trece napoia feei distale a molarului II superior B. la zona de inserie a muchiului constrictor superior al faringelui C. Printr-o linie imaginar care trece napoia feei distale a molarului II inferior D. standard de cele 2/3 posterioare ale crestelor edentate E. la nivelul inseriei ligamentului pterigomandibular *Aripioarele paralinguale ale protezei totale mandibulare sunt plasate: A. pe faa oral a corpului mandibular B. n zona lingual lateral n dreptul zonei canin - premolar C. sunt prelungite totdeauna i sublingual D. ntre apofizele genii E. nu se pot realiza dect excepional de ctre cei experimentai

486.

487.

488.

489.

490. Ce probleme pune muchiul genioglos n evaluarea zonei linguale centrale, la edentatul total mandibular? A. acest muchi modific mrimea fundului de sac n timpul diferitelor micri ale limbii B. asigur buna meninere a protezei mandibulare cnd exist un contact sporadic al protezei cu planeul bucal C. pune probleme de meninere a protezei cnd fundul de sac oral nu este evaluat n repaus i n protracia limbii D. nu are implicaii n dinamica protezei E. este un muchi a crui funcie nu se poate controla

491. Cnd se poate obine o nchidere marginal bun la proteza total mandibular n zona lingual central? A. cnd exist un fund de sac suficient de larg, ca s cuprind confo rtabil marginea protezei totale B. cnd poziia limbii n dinamic este posterioar C. cnd poziia limbii n repaus este posterioar D. cnd poziia limbii este n repaus este anterioar E. cnd fundul de sac oral prezint minime modificri n repaus i protracia limbii 492. Ce probleme apar n tehnologia protezelor totale cnd evalum conturul obrajilor? A. probleme de alegere a dinilor artificiali B. probleme de adaptare la proteza total maxilar C. probleme de adaptare a lingurii individuale D. probleme de montare a dinilo r laterali E. probleme de modelare a versantelor vestibulare ale protezelor 493. Cnd apreciem ca necesare unele intervenii chirurgicale preprotetice la edentatul total? A. Cnd creasta alveolar frontal este foarte retentiv frontal i asociat cu tuberozitate retentiv distal B. Cnd tuberozitile sunt procidente i determin lipsa spaiului protetic C. Cnd dorim s relizm simetria crestelor alveolare D. Cnd exist torus mandidular este proeminent uni -sau bilateral E. Cnd bolta palatin este plat. 494. nchiderea marginal a protezei totale mandibulare se poate modela n funcie de poziia limbii (dup tehnica colii de Protetic Dentar Bucureti): A. prin protracia limbii, cnd inseria ei este anterioar B. prin protracia maxim a limbii cnd aceasta are o inserie posterioar C. prin balansarea lateral a limbii D. prin umezirea mnerului lingurii cnd inseria limbii este posterioar E. nu are importan 495. *Ce este amprentarea cmpului protetic edentat total? A. faz clinic prin care se reproduce n vitro doar imaginea componentei os teo periostale a cmpului protetic B. faz clinic prin care se reproduce n vitro imaginea suprafeei esuturilor moipe care se va sprijini proteza C. faz clinic prin care se reproduce n vitro aspectul suprafeei esuturilor cmpului protetic cu suprafaa de sprijin i zonele marginale ale viitoarei proteze D. faz clinic, prin care se reproduce n vitro imaginea reliefului osos i a vestibulului bucal E. faz clinic prin care se reproduce n vivo imaginea componentei osteo periostale i fibromucoase a cmpului protetic

496. *Care din principiile formulate de fraii GREEN, care stau la baza tehnicilor de amprentare la edentatul total, nu se poate realiza? A. prin amprentare trebuie s se obin o suprafa protetic ntins la maximum B. prin amprentare se determin nlimea i forma marginilor protezelor totale C. prin amprentare se determin grosimea fundurilor de sac necesare conformrii marginilor protezelor totale D. prin amprentare trebuie s se respecte libertatea de micare a muchilor periprotetici

E. prin amprentare trebu ie s se asigure transmiterea armonioas a presiunilor asupra zonei labiale n scopuri estetice 497. *n ce situaii se utilizeaz procedeul de amprent compresiv la edentatul total? A. cnd vrem s transmitem uniform presiunile pe ntreaga suprafa osoas a zo nei de sprijin B. cnd exist rezorbii i atrofii marcate C. cnd avem un cmp protetic cu mucoas subire, puin deformabil D. cnd utilizm siliconi de condensare de consisten medie E. cnd amprentm suprafaa maxim accesibil a cmpului protetic cu siliconi de adiie

498. Cum putem rezolva prin amprentare unele problemele de stabilitate ale protezelor totale ? A. prin relevarea detaliilor retentivitilor anatomice din zona de sprijin a cmpului protetic B. prin plasarea lingurii i amprentei ntr-o zon funcional neutr a cmpului protetic C. prin plasarea amprentei ntre chingile musculare ce nconjoar cmpul protetic D. prin extinderea amprentei n scopul mririi suprafeei de sprijin E. prin amprentarea cu mai multe materiale de amprent 499. Problemele de meninere ale protezei totale, care se pot rezolva odat cu amprentarea ar fi legate de: A. Reliefarea retentivitilor anatomice din spaiul retrozigomatic i conturarea zonei Ah B. Exactitatea amprentei i ntinderea suprafeei plane orizontale cu care vine n contact proteza C. ntinderea, grosimea marginilor amprentei, cu respectarea funcionalitii prilor moi periprotetice D. Tonicitatea muscular E. Fora elastic, capilaritate, adeziune la interfaa protez cmp protetic 500. Care sunt etapele amprentrii preliminare, la edentatul tot al? A. pregtirea ambientului pentru amprentare B. pregtirea amprentrii, deci a pacientului C. alegerea i verificarea lingurii individuale D. alegerea tehncii de amprentare, a materialului de amprentare i a lingurilor universale E. proiectarea lingurii individuale i indicaii pentru laborator

501. Care sunt factorii de care depinde alegerea materialului de amprentare preliminar la edentatul total? A. gradul de retentivitate a reliefului cmpului protetic B. calitatea i grosime fibromucoasei C. sistemul de amprentare: cu lingura universal sau cu vechea protez D. proceduri mai lente sau mai rapide de amprentare E. firma productoare, dac este de rsunet. 502. Delimitarea lingurii individuale pe amprenta preliminar la edentatul total, se face: A. n cabinet, comparnd datele de pe amprent cu cele ale cavitii bucale B. se fac analize secveniale pentru a preciza sediul mucoasei mobile de la periferia cmpului protetic C. se fac analize secveniale pentru a preciza sediul mucoasei pasiv mobile de la periferia cmpului protetic

D. nu se practic o astfel de delimitare n cabinet E. se face n laborator 503. Dup Schreinemakers, care sunt etapele de trasare a limitelor cmpului protetic maxilar edentat total? A. marcarea punctiform a foveelor palatine i a plicilor pterigopalatine B. limita vestibular este marcat la 3 mm n interiorul amprentei preliminare C. limita vestibular este marcat la 1 mm n interiorul amprentei preliminare D. linie convex situat posterior de foveele palatine ce se unete cu alte dou curbe convexe spre distal, ce marcheaz anurile pterigopalatine E. linie continu a celui mai mare contur al amprentei preliminare 504. Dup metoda lui Schreinemakers, care sunt reperele de demarcaie ale zonei linguale centrale la edentatul total? A. linia median B. convexitatea maxim a marginii amprentei n zona lingual central C. curba cu concavitatea posterioar pe parcursul a 3 cm stnga i 3 cm dreapta n fundul de sac lingual D. curb cu concavitatea posterioar la mijlocul versantului oral al crestei alveolare, pe parcursul a 1,5 cm stnga i 1,5 cm dreapta E. linia curb cu concavitatea posterioar din fundul sac oral de o parte i alta a liniei mediene pe parcursul total a 3 cm 505. Care sunt recomandrile fcute de HUTU pentru utilizarea alginatelor n amprentarea preliminar la edentatul total? A. la pacienii care au hipersalivaie B. la pacienii cu o saliv redus cantitativ C. la pacienii care dein cmpuri retentive D. la pacienii cu probleme psihice E. la pacienii cu reflexe exagerate pentru c materialele au timp de priz redus 506. La verificarea amprentei preliminare din alginat la edentatul total se pot decela frecvent urmtoarele defecte: A. neaderena marginilor amprentei de lingura universal B. reprezentarea parial a zonei de sprijin a cmpului protetic i a conturului marginal C. neacoperirea tuturor zonelor, margini subiri i balante, nesusinute de lingura standard D. centrarea defectuoas a lingurii i distribuia asimetric de material de amprentare E. materialul de amprent fisurat 507. Care este grosimea marginilor amprentei prefuncionale cu siliconi, la edentatul total? A. 2 3 mm n medie B. 1 2 mm n punga buccinatoare maxilar i 3 4 mm sublingual C. 5 - 6 mm n punga buccinatoare maxilar i 2 -4 mm sublingual D. 3 4 mm n punga buccinatoare maxilar i 1 2 mm sublingual E. 5 6 mm n medie 508. Ce indicaii poate avea amprenta preliminar la edentatul total cu materiale cu vscozitate lent progresiv? A. la pacienii foarte sensibili la durere

B. la pacienii purttori de proteze parial, imediat dup extracia ultimilor dini C. dac exist o protez total veche, care poate fi utilizat ca de rezerv D. acest gen de amprent nu se practic E. materialul este utilizat doar pentru cptuiri de protez Obiectivele amprentrii finale la edentatul total sunt: A. adaptarea lingurii individuale B. respectarea libertii de micare a musculaturii periorale C. obinerea nlimii corecte i a extinderi maxime a bazei protezei D. realizarea doar a dezideratelor estetice ale pacientului E. repartizarea unor presiuni egale pe structurile cmpului protetic Modelarea marginal executat de medic la amprentarea edentatului total const n: A. masajul obrazului asociat cu presiuni pentru zonele Eisenring i Fish B. traciuni ale limbii C. traciuni ale buzelor D. traciuni i rotaii ale nodului comisural E. presiuni cu degetul acolo unde trebuie

509.

510.

511. *Testele pentru funcionalizarea amprentei la mandibula edentat, comandate de medic vor cuprinde: A. ntredeschiderea fantei labiale, umezirea buzelor, protracia maxim a limbii, deglutiia B. deschiderea treptat a gurii pn la valoare medie, umezirea buzelor, mimatul rsului, cntatului, protracia limbii la nas C. mimarea sursului forat, retracia limbii, sugerea degetului, deglutiia D. deschiderea treptat a gurii de la moderat la larg, umezirea buzelor, balansarea limbii pe mucoasa jugal i comisuri, protracia limbii spre vrful nasului, mimarea fluieratului, suptului i deglutiiei E. deschiderea larg a gurii, surs forat, fluierat, supt i mimarea tusei 512. Modelrile automatizate ale marginilor amprentei funcionale la edentatul total presupun: A. utilizarea de linguri individuale din rini fotopolimerizabile B. utilizarea de linguri individuale din rini autopolimerizabile C. utilizarea de linguri individuale cu borduri de ocluzie D. modelaje realizate fonetic E. modelaje realizate prin micri efectuate de medic 513. Amprenta final a cmpului protetic edentat dup metoda Schreinemakers va avea urmtorii parametrii obligatorii: A. amprenta maxilar se ia dup cea mandibular B. pacientul va funcionaliza marginal amprenta prin fonaie C. amprenta final se ia cu linguri cu borduri de ocluzie, deci cu gura nchis D. pacientul va funcionaliza marginal amprenta prin uguierea buzelor E. pacientul nu va funcionaliza marginal amprenta 514. Dup Herbst, unde se va modela marginal amprenta funcional, la edentatul total, la deschiderea moderat a gurii ? A. n zona premolarilor

B. n zona tuberculului piriform C. n zona vestibular central D. n zona caninilor E. n zona molarilor primi 515. Cum se modeleaz zona lingual central a amprentei funcionale la edentatul total, dup concepia Clinicii de Protetic Dentar din Bucureti? A. prin micrile lente ale muchilor periprotetici B. prin micri de protracie i retracie maxim a limbii C. prin micri de umezire a buzei inferioare i palpare a mnerului lingurii D. prin verificarea contactului marginii lingurii cu mucoasa planeului bucal n poziia de repaus a limbii E. prin mobilizarea lingurii la micrile comandate de medic 516. Efectuarea nchiderii marginale la nivelul tuberculului piriform dup cola bucuretean se va face dup secvena: A. aplicarea de material bucoplastic pe faa vestibular extern a lingurii modelat prin deschiderea i nchiderea gurii B. materialul termoplastic aplicat pe faa mucozal a zonei tuberculului piriform n grosime de 3 4 mm n faz plastic, dinamizat prin compresiune i deschidere maxim a gurii C. materialul termoplastic aplicat i comprimat pe faa mucozal a zonei tuberculului piriform n grosime de 1 2 mm n faz plastic, dinamizat prin deschiderea maxim a gurii, nchidere D. modelarea vestibular a zonei este reglat de aceleai micri doar c este necesar opunerea medicului la micri E. lingual sunt necesare micrile de protracie a limbii i deglutiie 517. Dup HUTU, amprenta final la edentatul total are trei etape ce urmresc anumite obiective. Care sunt acestea? A. timpul I de realizare a nchiderii marginale B. timpul III de obinere a tonicitii musculare favorabile C. timpul III de rezolvare a unor probleme de fizionomie i fonaie D. timpul I de realizare a sprijinului i adeziunii E. timpul II de realizare a funcionalizrii marginale 518. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la abloa nele de ocluzie utilizate n tehnologia protezelor totale este adevrat ? A. baza ablonului trebuie s fie rigid, nedeformabil la temperatura cavitii bucale i s fie stabil pe cmpul protetic B. baza ablonului trebuie s aib contact intim cu modelul, indiferent de mrimea retentivitilor din zonele laterale C. regiunile laterale ale bordurilor de ocluzie pot fi vestibularizate D. bordurile de ocluzie trebuie s aib suprafaa liber neted i simetric tridimensional E. abloanele de ocluzie sunt necesare pentru determinarea propulsiei i lateraliti micrilor mandibulare 519. Caracteristicile bordurilor de ocluzie utilizate la determinarea relaiilor intermaxilare ale edentatului total sunt: A. S imite forma, mrimea i poziia aproximativ a arcadelor naturale B. S aib limita posterioar pe tuberculul piriform sau tuberozitate

C. S aib suprafee libere plane i s se opreasc naintea zonelor biostatice ale maxilarelor la 2,5 cm D. S fie montate strict pe creasta alveolar n zonele laterale i frontal conform curburii arcadei E. S ocoleasc bridele i frenurile 520. Stabilirea nivelului i direciei planului de orientare ocluzal la edentatul total ine cont de trei curbe caracteristice: A. curba descris de conul lui Villain B. curba incizal n plan transversal pentru dinii fro ntali superiori C. curbura furcii arcului facial n concordan cu planul CAMPER D. curba lui von Spee n plan sagital E. curba lui Wilson n plan transversal perntru dinii zonei laterale 521. Determinarea curburii vestibulare a ablonului de ocluzie superior, la ed entatul total, este necesar pentru: A. montarea viitorilor dini frontali de ctre tehnicianul dentar B. pentru aprecierea dezideratelor estetice de umplere a buzelor i poziionare a viitorilor dini artificiali C. pentru evaluri fonetice D. pentru a delimita aria de ntindere a arcadei dentare n zona de curbur E. nu este totdeauna necesar 522. Determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feei la edentatul total se realizeaz cu: A. planul lui ENE B. cu metode funcionale sau electromiografice C. cu taturi intraorale i msurtori antropometrice D. prin tehnica numrului de aur APPENRODT sau cu ocluzometrul WILLIS E. prin evaluarea comparativ a unor repere antropometrice faciale tatuate 523. Evaluarea dimensiunii verticale de ocluzie - DVO a edentatului total se face prin: A. teste antropometrice B. metode fizico - chimice C. teste fizionomice D. teste fonetice E. metode proprii ale fiecrui medic 524. n ce const metoda memoriei tisulare pentru determinarea RC, la un edentatul total? A. n memorarea procedurii de poziionare a mandibulei prin metoda Dawson B. provocarea de ctre medic cu oglinda a unei senzaii uoare de vom prin atingerea vlului palatin sau a luetei C. dirijarea pacientului s ridice limba spre zona Ah D. limba plasat cu vrful spre zona posterioar, trage mandibula napoi E. prin utilizarea unor abloane pe care pacientul s poat nchide gura confortabil 525. Determinarea relaiei centrice - RC cu ajutorul abloanelor de ocluzie la edentatul total se poate realiza prin urmtoarele teste funcionale: A. homotropia linguo-mandibular, extensia forat a extremitii cefalice B. degutiia, reflexul molar, oboseala muscular C. momentul psihologic D. masticaie i fonaie

E. teste de inteligen 526. Care sunt dificultile aprute n poziionarea abloanelor pentru determinarea RC la edentatul total? A. derapajul anterior al ablonului inferior B. corespondena dintre valurile de ocluzie ale celor dou abloane C. derapajul antero lateral al ablonului de ocluzie inferior D. incorectitudinea montrii valurilor de ocluzie E. arcul maxilar prea mic, fa de cel mandibular unde bordurile frontal nu se ating 527. Consecinele erorilor aprute la nregistrarea grafic intraoral a RC la edentatul total ar fi: A. instabilitatea parial sau permanent a abloanelor, recte a protezelor totale B. leziunile mucoasei, durerile musculare C. proba spatulei pozitiv D. dificulti de adaptare la purtarea protezelor E. modificarea defavorabil a engramei de masticaie 528. Ce se specific n scris n fia de laborator a edentatului total, cu privire la alegerea i montarea dinilor artificiali, odat cu abloanele de ocluzie? A. gradul de supraocluzie n zona frontal B. forma i culoarea dinilor, eventuale artificii de montare C. aspectul feelor orale ale dinilor frontali D. date despre regulile lui Pound E. nu se scrie nimic, pentru c tehnicianul tie s fac montarea dinilor 529. Verificarea exooral a machetelor cu dini la edentatul total va avea n vedere: A. verificarea ansamblului de modele n raport cu axa balama a ocluzorului B. verificarea montrii dinilor artificiali n raport cu reperele nscrise pe soclurile modelelor C. verificarea ocluziei n propulsie D. verificarea contactelor tripodice distale E. verificarea stabilitii machetelor pe cmpul protetic

530. n ce const controlul bazelor de cear, la verificarea machetelor unui edentat total ce urmeaz a fi protezat? A. papilele interdentare s fie modelate concav i cu spaii B. versantele vestibulare ale machetelor vor fi plan concave C. versantele orale ale machetei inferioare vor fi modela te concav D. versantele vestibulare vor fi modelate convex E. s se respecte limitele funcionale ale cmpului protetic 531. Care este procedura de a evita deformarea machetelor cu dini n etapa de verificare intrabucal a acestora? A. machetele aezate pe modele sunt pstrate la frigider B. machetele situate pe modele se rcesc cu cuburi de ghia C. machetele situate pe modele se rcesc sub jet de ap rece D. pacientul mnnc o ngheat nainte de prob E. pacientul cltete gura cu ap rece i nu ine macheta mai mult de 2 minute n gur 532. Controlul estetic al machetelor cu dini la edentatul total, va aprecia:

A. asimetria static i dinamic a buzelor; B. invaginarea roului buzelor C. treapta de sub pragul narinar realizat de marginea machetei D. simetria dinilor frontali n culoarul bucal n funcie de linia median E. curba vestibular a frontalilor cu aspect simetric 533. Controlul co mponentei verticale a relaiilor intermaxilare, n cazul unei DVO mrite se refer la: A. anurile periorale ale feei sunt accentuate B. buzele nu intr n contact sau fac acest contact cu efort C. dinii sunt vizibili D. facies crispat E. spaiul de inocluzie vizibil micorat 534. Alterrile fonetice percepute la verificarea machetei cu dini a edentatului total bimaxilar n cazul fonemei "S"se refer la: A. montarea unor frontali prea scuri B. existena unei machete prea extinse la maxilar, sau ngroate posterior C. montarea dinilor frontali cu treme i diastem D. spaiu ntre regiunea retroincisiv i vrful limbii prea mare deci frontali superiori prea vestibularizai i inferiori prea lingualizai E. frontali superiori i inferiori prea oralizai 535. Ce se transmite obligatoriu tehnicianului dentar dup proba machetei n cear la edentatul total? A. zonele pe care nu se face gravajul pentru liniile americane B. zonele de despovrare C. zonele retentive care creaz probleme de inserie a protezei D. forma i profunzimea zonei de nchidere marginal palatinal posterioar E. materialul din care se face baza protezei 536. Aplicarea protezelor totale n cavitatea bucal este condiionat de: A. adaptarea mecanic la proteze B. adaptarea biologic la proteza total C. autoritatea medicului D. execuia tehnic ireproabil a pieselor protetice E. eforturile de autoeducare ale pacientului

537. Ce aspecte negative se pot decela n etapa de verificare a polimerizrii i prelucrrii bazei protezei totale ? A. conturul neregulat al marginilor protezei totale B. lustruirea perfect a feei e xterne a protezei C. prezena bulelor de aer nglobate n baza protezei D. schimbarea poziiei unor dini artificiali E. prezena de incluzii de gips interdentar, lipsa prelucrrii protezei 538. Care ar fi elementele nocive ce se poate observa la inspecia i palparea feei mucozale a unei proteze totale noi ? A. prezena unor poroziti acoperite de tehnician cu acrilat autopolimerizabil B. prezena unor muchii i / sau margini ascuite, care pot provoca soluii de continuitate

C. prezena unor vinioare n grosimea acrilatulu i D. asperiti ale suprafeelor mucozale, chiar cu mici achii proeminente E. nu poate exist nimic nociv dac proteza este polimerizat termic 539. *Cum se va termina limita posterioar a protezei totale maxilare? A. grosimea acesteia se va pierde treptat spre capt B. grosimea acesteia se ngroa substanial n zona de gravaj C. grosimea protezei n aceast zon va fi mai mare n anurile perituberozitare i mai mic n dreptul foveelor palatine D. grosimea protezei totale n zona Ah nu difer de restul bazei protezei pentr u a realiza o rezisten mecanic sporit E. limita posterioar a protezei maxilare o face tehnicianul dup imaginaie

540. Care sunt cauzele basculrii unei proteze totale inferioare noi, care apar atunci cnd se verific stabilitatea acesteia? A. reziliena sporit a fibromucoasei; B. montarea dinilor frontali se situeaz n afara crestei alveolare C. montarea dinilor artificiali laterali s-a realizat n afara mijlocului crestelor D. marginile protezei sunt greit conformate, fiind prea subiri E. existena unei atrofii marcate a crestelor alveolare 541. Lipsa de meninere a protezei totale mandibulare noi este determinat de: A. montarea prea oralizat a dinilor frontali B. montarea frontalilor prea vestibularizat C. existena unor margini funcionalizate D. lipsa de degajare a bridelor i frenurilor E. margini prea lungi i prea groase ale protezei

542. *Care este metoda recomandat de HUTU pentru atenuarea reflexului de vom la inseria unei proteze noi maxilare? A. inspiraii profunde, urmate de expiraii profunde B. aplicarea unor anestezice de contact spre zona distal Ah C. presopunctur n zona mentonier D. medicaie antiemetic E. lsarea forat a umerilor n jos sau tragerea genunchiului flectat cu amndou minile ctre piept 543. Cnd apare lipsa de meninere a protezei totale maxilare n poziia de deschidere uoar a gurii ? A. cnd nu exist congruen ntre faa mucozal a protezei i relieful cmpului protetic B. cnd apar tensiuni n prile moi periprotetice C. cnd exist o lips de adeziune cauzat de xerostomie D. cnd pacientul casc E. cnd pacientul are ticuri nervoase 544. *Cum se verific succiunea protezei totale maxilare din zona distal Ah ? A. presnd alternativ pe dinii zonei laterale B. presnd cu degetul aplicat pe treimea incizal a feei palatinale a incisivilor C. mprimnd cu degetul aplicat pe treimea incizal a feei palatinale a incisivilor o micare de mpingere oro vestibular D. efectund traciuni vericale ale protezei pn se desprinde de pe cmp

E. nu trebuie verificat succiunea total pentru c exist adezivi 545. *n cazul existenei unui contact prematur n RC (la protezatul total), care duce la devierea rectilinie, sagital spre anterior de pn la 1mm, lefuirea acestuia se face dup tehnica: A. BULL B. LUBL C. MUDL D. IMRC E. DUML 546. *Dac devierea protezei este oblic spre limb, contactul prematur, care trebuie lefuit, se va adresa urmtoarelor reliefuri ale suprafeelor ocluzale ale dinilor artificiali ai protezatului total: A. versantelor meziale maxilare i distale mandibulare B. doar cuspizii de sprijin vestibulari de la mandibul C. cuspizilor vestibulari superiori D. cuspizilor vestibulari inferiori i linguali superiori E. cuspizilor vestibulari superiori i linguali inferiori 547. *n vederea suprimrii contactelor premature n RC (la protezatul total), cnd se reduce cuspidul activ? A. cnd n diducie va jena contactul bicuspidian al prii opuse B. cnd n diducie va jena contactul bicuspidian al prii active C. cnd n propulsie va jena contactul cuspid la cuspid din zonele laterale D. nu se reduce niciodat cuspidul activ E. cnd dintele este n afara crestei 548. *Dup SILVERMANN, care este pacientul ideal pentru acceptarea protezei totale ? A. pacienii cu vrst biologic mult mai tnr dect cea cronologic i cu vrst psihologic n jur de 60 de ani B. pacienii cu vrst biologic mai apropiat de cea cronologic i cu vrst psihologic n jur de 40 de ani C. pacienii cu vrst biologic mai apropiat de cea cronologic i cu vrst psihologic n jur de 70 de ani D. pacienii cu vrst biologic mai apropiat de cea cronologic 5 ani i cu vrst psihologic cam cu 10 ani fa de cea cronologic E. pacienii cu vrst biologic mai apropiat de cea cronologic 10 ani i cu vrst psihologic cam cu 5 ani fa de cea cronologic Neadaptarea la protezele totale poate fi cauzat de: A. anxietatea fa de medic B. intolerana la durere, ce sporete anxietatea pacientului C. slaba comunicare medic pacient D. experiene negative ale pacientului vis a vis de tratamentele stomatologice E. pretenii nerealiste ale pacientuluii chiar dorina de eec

549.

550. Ce recomand VINTON, GRIEDER i CINOTTI pacienilor care primesc proteze totale? A. s reduc mesele ca volum, dar ele s fie mai dese B. s mnnce tot ce le place

C. s bea i cte un pahar de vin rou, la mas D. s fac o masticaie ct mai perfect pentru a realiza o digestie bun E. S se descurce n privina consistene i alimentelor 551. *n ce interval de timp de la inseria protezelor totale n cavitatea bucal, reapare gustul? A. a doua zi B. dup o sptmn, cel mult dou C. dup 2 luni D. dup un an E. niciodat 552. *Ce recomand HUTU pentru igienizarea obinuit, zilnic a protezelor t otale? A. splarea cu ap i detergent B. fierberea protezelor C. splarea cu periua de dini i past de dini D. splarea cu peria de unghii cu spun, sub jet de ap E. protezele nu se cur dect profesional

553. *Pentru curirea, cu efort minim a protezelor totale i chiar dezinfectarea lor cele mai utilizate produse ar fi din categoria: A. hipocloriilor acizi B. diverse enzime de tipul proteazelor, lipazelor, amilazelor C. EDTA D. Acizii diluai: acid clorhidric, fosforic, acetic E. Peroxizii alcalini sub form de comprimate 554. Care ar fi unele cauze ale fracturrii protezelor totale? A. montarea frontalilor superiori fr diastem; B. masticaia viguroas dezvoltat de o musculatur foarte puternic; C. existena unor parafuncii; D. existena unei arcade antagoniste integre sau cu lucrri protetice fixe; E. planul de ocluzie denivelat. De cte categorii poate fi cptuirea protezei totale efectuate curent? A. doar marginal pe zonele cu succiune deficitar B. doar pe suprafaa de sprijin a protezei C. pe faa extern a protezei D. pe versantele eilor, de pe faa mucozal a protezei E. total, interesnd faa intern a protezei i marginile ei Care ar fi contraindicaiile cptuirii protezelor totale ? A. DV subevaluat; B. proteze cu reparaii multiple, vechi, cu acrilatul mbtrnit; C. cmpuri protetice cu stomatopatii, pn la vindecarea acestora; D. instabilitatea protezelor cauzat de atrofii i rezorbii marcate, unde nu se poate aduce nici o mbuntire; E. ocluzie dezechilibrat, cu imposibilitare de reabilitare. Care sunt modalitile de cptuire a protezelor tota le ? A. cptuirile n serie

555.

556.

557.

B. cptuirile cu un caracter rigid C. cptuirile reziliente temporare D. cptuirile reziliente definitive E. cptuirile retentive 558. Care este metoda HUTU de abolire a reaciei termice de priz a acrilatului autopolimerizabil n cazul cptuirii directe? A. dac senzaia de usturime este foarte puternic, pacientul cltete cu ceai de mueel n timp de ce proteza rmne pe cmp B. dac creterea termic este insuportabil se practic o analgezie prealabil C. dac la priza acrilatului senzaia de usturime este foarte puternic, pacientul cltete cu ap, iar proteza rmne pe cmp D. la creterea termic insuportabil se detaeaz proteza din gur i se las s fac priz n ap cald E. la creterea termic insuportabil se detaeaz proteza din gur, se cltete cu ap i se reinser proteza repede n gur, dup care se nchide n ocluzie 559. *Ce este Hydroflask-ul i la ce este utilizat? A. un aparat utilizat n cabinete, care permite prelucrarea protezei totale B. un aparat utilizat pentru termopolimerizarea rinilor acrilice, utilizabil i pentru cptuirea direct a protezelor C. un aparat de fotopolimerizare a unor rini, utilizate pentru cptuire D. un aparat pentru polimerizarea relativ rapid a rinilor sub presiune, la 40 C, utilizabil n cptuirile indirecte E. un aparat performant utilizat la Centrul de Sudur *Ce este duplicatorul BOREL? A. un model performant de simulator B. pres mobil, n care se situeaz proteza total ce se cptuete indirect pentru o polimerizare optim a rinii acrilice cu iniiere chimic C. un aparat asistat pe calculator, care permite realizarea automatizat a cptuirii protezelor totale D. un aparat de duplicare a protezelor totale E. un aparat de rebazare a protezelor totale

560.

561. *Care este amprenta funcional cea mai eficient n cazul cptuirilor temporare la edentatul total protezat, cu materiale reziliente? A. amprenta funcional cu gura nchis B. amprenta funcional cu gura deschis C. amprenta mucostatic D. amprenta compus E. amprenta fonetic 562. Care sunt factorii generali, care pot duce la apari ia stomatitelor protetice la edentatul total? A. unele hemopatii B. lambliaza C. diabetul zaharat D. demena senil E. insuficiena renal cronic

563. Care ar fi unii factori locali, care pot duce la apariia stomatitelor protetice la edentatul total? A. creterea temperaturii atmosferice B. microporozitile acrilatului C. dizarmonii ocluzale, ce creaz instabilitatea protezelor D. igiena deficitar a protezelor E. scderea fluxului salivar 564. *Care este teoria etiopatogenic a stomatopatiilor protetice la edentatul total, fundamentat de IEREMIA? A. teoria alergic B. teoria chimicotoxic C. teoria interdependenei i intercondiionrii factorilor D. teoria mecano traumatic E. teoria bacteriotoxic 565. Care este clasificarea de Bucureti a stomatopatiilor protetice la edentatul total, dup topografia leziunilor? A. leziuni totale B. tulburri vasculare sau eroziuni in situ C. leziuni marginale: eroziuni diverse, ulceraii, hiperplazii D. leziuni bazale: eroziuni, eriteme sau congestii, ulceraii, hipertrofii, hiperplazii E. leziuni de iritaie traumatic 566. Care sunt reaciile tardive ale protezelor totale asupra esuturilor suprafeei de sprijin? A. apariia de leziuni precanceroase B. apariia unor hiperplazii cauzate de aspiraia esuturilor C. eroziuni ale mucoasei mobile D. leziuni eritemato congestive, ulceraii bazale E. hipertrofii ale mucoasei

567. Care sunt zonele unde apar cel mai frecvent eroziunile date de marginile protezelor totale? A. perituberozitar, datorit gravrii; B. pe linia oblic intern, mai frecvent n zona posterioar; C. la frenuri i bride nedegajate; D. n zona vestibular frontal la maxilar; E. n dreptul crestei zigomato alveolare. 568. Situaiile clinice care necesit amprentarea prin tehnici de presiune selectiv sunt urmtoarele: A. creasta mandibular rezorbit, n muchie de cuit; B. creasta balant anterioar; C. creast mandibular posterioar fibroas D. creast maxilar aplatizat acoperit cu mucoas atrofic E. creast mandibular aplatizat acoperit cu mucoas atrofic 569. Criteriile de selectare a unei linguri standard adecvate sunt: A. nlimea jgheabului s corespund nllimii crestei edntate i s asigure un spaiu de minim 5 mm pentru materialul de amprent;

B. n regiunea lingual central s permit contracia milohioidianului; C. s fie compatibil cu materialul de amprent i cu mediul bucal; D. n regiunea lingual lateral s permit contracia genioglosului; E. manerul lingurii s nu jeneze contracia orbicularilor 570. Tehnica de amprentare Herbst prezint urmtoarele caracteristici: A. este o amprent cu gura nchis B. este o amprent mucodinamic C. este o amprent de despovrare; D. utilizeaz material bucoplastic pentru modelarea marginal E. folosete patru micri test pentru mandibul 571. ablonul de ocluzie trebuie s prezinte urmtoarele caracteristici: A. baza ablonului s prezinte stabilitate optim B. valul de ocluzie s prezinte anumite dimensiunin zona lateral 8 mm nlime i 6 mm lime C. pentru a crete rezistena ablonului se pot aplica ntrituri D. valul de ocluzie s fie montat pe mijlocul crestei E. valul de ocluzie se poate confeciona din acrilat sau cear roz 572. Reperele de care trebuie sse in cont la stabilirea nivelului i direciei planului de ocluzie, dup Lejoyeaux sunt: A. planul de orientare protetic s formeze un unghi obtuz cu rezultanta forelor musculare B. s se respecte factorii generali(vast, sex, tip constituional) C. s se asigurare condiiile necesare unei fonaii corespunztoare D . planul de orientare protetic s formeze un unghi ascuit cu rezultanta forelor muscu lare E. s se in cont de caracterele ereditare ale individului 573. Montarea dinilor artificiali este influenat de urmtorii factori: A. mecanici B. cerinele estetice C. relaiile intermaxilare D. micrile funcionale i parafuncionale ale mandibulei E. corect: A,B,C 574. Pronunia consoanelor labiale B,P,M poate fi afectat dac: A.frontalii superiori sunt amplasai nspre vestibular B. frontalii superiori sunt amplasai nspre oral C. DVO este prea mic D. DVO este prea mare E.frontalii superiori sunt prea scuri 575. Posibilitile de ameliorare a stabilitii protezei n situaii cu rezorbii i atrofii marcate sunt: A. mrirea gradului de supraocluzie frontal B. prezena contactelor dento-dentare frontale n RC C. nchidere marginal perfect , mai ales n zona Ah D. absena contactelor dento -dentare frontale n RC E. corect:B,D

576. Eficiena masticatorie se realizeaz prin: A. limea vestibulo -oral a dinilor artificiali este mai mic decat dimensiunea vestibulo oral a crestei reziduale; B. suprafaa ocluzal trebuie s fie paralel cu creasta rezidual mandibular; C. anul mezio-distal al dinilor artificiali este situat mai spre vestibular fa de mijlocul crestei; D. cuspidarea este n funcie de stereotipul masticator E. se utilizeaz dini necuspidai 577. n tehnica Ivoclar , overbite-ul este difereniat n funcie de tipurile de ocluzie frontal: A. ocluzia psalidodont: 1m B. ocluzia psalidodont: 3 mm C. ocluzia invers: 2mm D. ocluzia adanc : 3-3,5mm E. ocluzia adanc: 0,5-1mmm\. 578. Dezavantajele ambalrii cu val sunt: A. imposibilitatea de a verifica dac ceara machetei a fost complet eliminat B. valul de gips care acoper dinii se poate fractura n timpul presrii pastei de polimer C. izolarea tiparului este dificil D. posibilitatea nlrii o cluziei E. dificil de realizat retenii mecanice 579. Polimerii care pot fi injectai prezint urmtoarele caracteristici: A. absorbia apei :<2mg/cm2 B. contracia de polimerizare :<2% C. rezistena la traciune: >690atm D. rezistenta la compresiune: >493 atm E. solubilitatea n ap: <0,04%. 580. Printre erorile posibile n manipularea polimerilor cu prelucrare chemoplastic pentru proteze se enumer: A. poroziti prin incluziuni de aer B. porozitai prin evaporare de monomer C. microrugoziti D. mbtrnire chimic E. poroziti n materialul livrat de productor 581. Morfologia crestei reziduale n momentul protezrii este condiionat de: a. alegerea momentului extraciei; b. calitatea protezrilor anterioare; c. tehnica extraciilor; d. afeciunile sistemice de care sufer pacientul; e. alimentaia pacientului. Mucoasa pasiv mobil: a. gliseaz n 3 planuri; b. gliseaz n 2 planuri; c. este o band de lime variabil (1-3 mm) care nconjoar versantele vestibulare ale crestelor; d. are o culoare roz similar cu cea a restului mucoasei o rale;

582.

e. se gsete la limita dintre palatul dur i moale. 583. Zona de mucoas pasiv mobil din zona de nchidere marginal distal: a. b. c. d. e. 584. se pune n eviden prin inspecie vizual; se evideniaz prin manevra Valsalva; are o lime de 1-2 mm n cazul clasei I House; se pune n eviden n momentul n care pacientul pronun Ah ngust, este favorabil reteniei.

Prognosticul protezrii totale mandibulare este influenat de: a) relieful i localizarea liniei oblice externe; b) relieful i localizarea liniei oblice interne; c) apofizele genii; d) localizarea gurii incisive; e) localizarea gurii mentoniere. Dimensiunea vertical de postur (DVP): a. este constant la acelai individ; b. este dependet de vrsta individului; c. variaz n funcie de starea fiziolgic a individulu i; d. variaz n anumite stri patologice individuale; e. se stabilete atunci cnd exist o stare de echilibru ntre tonusul muchilor ridictori i cobortori mandibulari. Dezavantajele materialelor reziliente de durat sunt: a. grosimea stratului de material condiioneaz gradul su de elasticitate; b. se leag chimic de baza protetic dur; c. permit colonizarea microbian; d. nu pot fi finisate i lustruite bine; e. ntreinerea protezelor cptuite cu un material rezilient de durat este facil. n cazul unei DVO subdimensionate apar urmtoarele semne clinice: a. estomparea anurilor periorale; b. aspectul progen al pacientului; c. apariia ragadelor comisurale; d. spaiul de inocluzie fiziologic este micorat; e. roul buzelor dispare. Nia lingual retromolar sau spaiul retromilohioidian este delimitat: a. extern de tuberculul piriform i parial de ligamentul pterigomandibular; b. postero-lateral de muchiul milohioidian; c. postero-medial de muchiul constrictor superior al faringelui; d. anterior de muchiul genioglos; e. inferior de tendonul muchiului stiloglos. Aspectele care se pota observa n urma examinrii i palprii limbii unui edentat total sunt: a. amprenta dinilor pe marginile linguale lateral; b. fasciculaii pe dosul limbii; c. atrofia jumtii linguale respective;

585.

586.

587.

588.

589.

d. fisuri longitudinale care nu au ns semnificaie patologic; e. devierea limbii n timpul protraciei maxime spre partea afectat deno paralizie a nervului hipoglos. 590. Lingurile individuale pot fi confecionate din: a. poliesteri i copoliesteri; b. materiale siliconice; c. RA auto/termopolimerizabile; d. plac de baz; e. metale. Materialele reziliente temporare se indic n: a. amprentarea preliminar a cmpurilor proteice edentate total; b. condiionarea tisular; c. cptuirea rezilienta de durat medie (maximum 1 lun) a protezelor immediate. d. cptuirea rezilient postchirurgical; e. localizarea i nregistrarea zonei neutrale. Indicaiile condiionrii tisulare preprotetice su nt: a. stomatita proteic clasa a III-a Newton fr asocierea interveniei chirurgicale; b. stomatita protetic clasa I Newton; c. ulceraii linguale grave; d. n orice inflamaie i durere de la nivelul esuturilor de sprijin; e. n cazul afeciunilor sistemice cu manifestri orale. Avantajle supraprotezrii sunt: a. prevenirea unei resorbii accentuate a crestelor reziduale; b. pstrarea percepiei parodontale a dinilor restani; c. creterea reteniei protezei totale; d. forele orizontale i cele de torsiune sunt mult diminuate; e. sprijinul mixt asigur asimilarea psiho -cortical a protezei. Utilizarea adezivilor pentru protezele totale se indic n urmtoarele situaii: a. n etapa imediat de adaptare la protezele totale dup inseria lo r pentru evitarea leziunilor de decubit; b. ca mijloc suplimentar de meninere i stabilizare a protezelor totale; c. ca vehicul, pentru anumite substane medicamentoase; d. la personaliti la care unele micri ale protezei ar putea fi observate, cu d eservicii de imagine; e. adezivii contribuie la mascarea unor deficiene de concepie i execuie. De la amprentare i pn la machetarea protezelor totale medicul trebuie s urmreasc urmtoarele obiective fundamentale: a) transmiterea egal a forelor exercitate de bazele protezelor pe zonele de sprijin; b) transmiterea ct mai selectiv a forelor exercitate de bazele protezelor pe zonele de sprijin; c) conformarea marginilor protezei n armonie cu formaiunile i esuturile de la periferia cmpului protetic, zona de nchidere marginal d) conformarea marginilor protezei n armonie cu formaiunile i esuturile de la periferia cmpului protetic, cu implicaii n meninerea protezei

591.

592.

593.

594.

595.

e) obinerea unui aspect estetic final al individului protezat, ct mai plcut de natu ral, printr-o montare corespunztoare a dinilor i o DVO corect. 596. Din punct de vedere protetic fiecare tuberozitate are urmtorii poli: a. vestibular b. palatinal c. mezial d. distal e. caudal Dup D.L Johnson i colab rezultatele medii ale msurtorilor efectuat e de ei sunt: a) lungimea medie a bolii palatine este de 4,8 cm b) adncimea medie a palatului este de 1,2 cm c) adncimea medie a palatului este de 15mm d) unghiul de nclinaie antero -posterioar a versantului oral al crestei reziduale cu palatul dur este de 25 e) limea palatului dur, n treimea mijlocie se cifreaz la o valoare medie de 41 mm i limea la nivelul intertuberozitar este de circa 45 mm Zonele unde este necesar reducerea protezei totale sunt: a. frenul labial superior b. torusul palatin c. bridele d. plica pterigomandibular i la nivelul liniei AH e. la nivelul tuberozitii Dup Lejoyeux exist urmtoarele tipuri de tuberculi piriformi, din punct de vedere alvalorii lor protetice: a) Clasa I favorabili, fermi, adereni la planul profund, conveci acoperi i de o mucoas relativ groas b) Clasa I favorabili, fermi, nu ader la planul profund, conveci acoperii de o mucoas subire c) Clasa II mai puini favorabili, uor conveci, mai mobili i mai comprimabili dar nc api de a fi utilizai d) Clasa III de valoare sczut, datorit calitii deficitare a esutului submucos, a unei inserii joase i anterioare a ligamentului pterigomandibular sau nepurtrii unei proteze e) Clasa IV fr valoare, aproape inexisteni, deci inutilizabili pentru sprijinul i stabilitatea protezelor Muchii ridictori i tensori ai vlului palatin sunt: a) muchii peristafilini interni b) muchii glosostafilini c) muchii peristafilini externi d) muchii faringostafilini e) muchii palatostafilini

597.

598.

599.

600.

601. La ATM existena esutului conjunctiv dens fibros, dispus n patru straturi succesive asigur urmtoarele caliti: a) rezisten la forele ocluzale b) rezisten la forele de forfecare

c) susceptibilitate crescut la fenomenul de mbtrnire d) susceptibilitate mai redus la fenomenul de nbtrnire e) posibilitate mai mare de vindecare n majoritatea afeciunilor articulare 602. Cerinele impuse protezelor totale imediate a) refacerea imediat a funciei masticatorii b) redarea rapid a fonaiei, deglutiiei c) protezele imediate trebuiesc acceptate din punct de vedere fonetic d) protezele imediate trebuiesc acceptate din punct de vedere estetic e) compatibilitatea cu esuturile cavitii bucale Avantajele protezrii totale imediate pentru pacient: a) protecia psihic b) restabilirea imediat a funciilor eseniale ale sistemului stomatognat c) asigurarea unui contact nentrerupt cu mediul social, prin pstrarea aspectului de dentat i a conturului facial d) proteza total acioneaz ca un conformator pentru vindecare e) pacienii care accept protezarea imediat se adapteaz mai rapid la viitoarele proteze totale tardive Avantajele protezrii totale imediate pentru medic a) protejarea mecanic a plgii i suportul mecanic al cheagului format postoperator de aciunea limbii, arcadelor antagoniste i de alimente b) existena dinilor restani ajut mult n aprecierea corect a DV i ngreuneaz poziionarea dinilor artificiali n cadrul protezelor imediate c) reproducerea poziiei dinilor restani este ntotdeauna de dorit d) prevenirla resorbiei crestelor edentate i a hipertrofiei limbii e) prevenirea ptrunderii alimentelor i a salivei n alveolele proaspete, ceea ce favorizeaz vindecarea

603.

604.

605. Care sunt etapele de tratament ce se deruleaz postextracional pn la completa vindecare a esuturilor subiacente protezelor totale a) rebazarea protezelor cu materiale dure b) rebazarea protezelor cu materiale reziliente c) ajustri ocluzale d) nlocuirea dinilor artificiali e) completarea cu o a vestibular n cazul protezelor totale imediate cu vestibul deschis 606. Care sunt indicaiile protezrii totale imediate? a) situaii clinice care nu se preteaz la protezare fix sau mobilizabil dat fiind statusul odonto-parodontal, cu prezena pe arcad doar a unor dini recuperabili b) situaii clinice care nu se preteaz la protezare fix sau mobilizabil dat fiind statusul odonto-parodontal, cu prezena pe arcad doar a unor dini irecuperabili c) imposibilitatea ntreruperii activitii profesionale d) apropierea unui eveniment important din viaa pecientului e) starea general afectat Contraindicaiile protezrii totale imediate a) pacientul are o igien bucal deficitar

607.

b) c) d) e) 608.

hemoragii poste-xtracionale importante n antecedente stare general afectat a pacientului pacientul prezint multiple focare infecioase evideniate radiologic pacientul sufer de boli cardiace, pshice, diabet insulino -dependent

Indicaiile rebazrii protezelor totale imediate a) la 1 lun dup inserarea protezelor b) cnd bazele protezelor nu se mai adapteaz intim la cmpul protetic c) cnd pacientul nu i permite realizarea unui nou set de proteze d) n cazul resorbilor accentuate e) cnd exist esut uri inflamate

PROTETIC
PROTEZA PARIAL MOBILIZABIL

609.

Avantajele crosetului in T: a. Indeplineste functiile crosetului inclusiv incercuirea; b. Prezinta elasticitate crescuta fata de crosetele circulare; c. Se preteaza a fi folosit si in zonele mai vizibile (canin); d. Este mai igienic; e. Are contact continuu cu dintele.

610. In functie de forma si mecanismul de mentinere exista mai multe tipuri de coroane telescopate : a. Coroane telescopate cilindrice; b. Coroane telescopate conice; c. Coroane telescopate cilindro-conice; d. Coroane telescopate efilate; e. Coroane telescopate speciale. 611. Bascularea prin desprindere: a. Reprezinta o miscare de rotatie a PPM in jurul unei axe transversale; b. Reprezinta o miscare de rotatie a PPM in jurul unei axe orizontale; c. Bascularea prin desprindere se desfasoara in jurul unei axe de rotatie principala; d. Bascularea prin desprindere se desfasoara in jurul unei axe de rotatie secundara; e. In cursul acestei miscari PPM actioneaza ca si o pargie de gradul I.

612. Factorii care influenteaza efectul deplasarilor PPM asupra tesuturilor orale invecinate sunt: a. Lungimea bresei edentate; b. Calitate sprijinului muco-osos; c. Caracteristicile de suprafata ale dintilor stalpi; d. Particularitatiile ocluzale; e. Toate raspunsurile sunt corecte. 613. Contraindicatiile protezelor partiale mobilizabile sunt: a. La pacientii cu reflexe de voma netratabile; b. Pacienti cu afectiuni precanceroase sau maligne in apropierea campului protetic; c. Pacienti care refuza o solutie protetica mobilizabila; d. Absenta dintilor de pe o intreaga hemiarcada; e. Pacienti cu afectiuni neuropsihice grave.

614. Principiile lui Korber referitoare la prepararea dintiilor stalpi in cazul folosirii unui sistem telescopat sunt: a. Grosimea capei primare la nivel cervical de 1mm; b. Preparatie tangentiala la nivelul capei primare; c. Convergenta ocluzala a bontului de 4-5,5`; d. Incercuirea verticala a capei primare de 1-1,5mm; e. Cea mai mare retentive se obtine la nivelul fetelor proximale;

615. Amprentarea crestelor reziduale in cazul protezelor partiale mobilizabile trebuie sa urmareasca: a. Inregistrarea precisa a fundurilor de sac; b. Distribuirea fortelor pe o arie cat mai extinsa; c. Delimitarea precisa a limitelor bazei seilor protezei; d. Transpunerea tesuturilor crestelor supuse unui stress uniform; e. Obtinerea succiunii. 616. Accesorile paralelografelor clasice sunt: a. Tija de analiza; b. Tija port mina de grafit; c. Jojele sau retentivometrele; d. Masuta port-model; e. Soclul stabilizator. Functia de reciprocitate a unui crost turnat reprezinta: a. Caracteristica prin care crosetul previne migrarea dintelui ata de acesta; b. Pe dintele stalp nu se vor exercita presiuni orizontale la insertia si dezinsertia protezelor; c. Crosetul nu produce nicio solicitare a dintelui stalp; d. Este o proprietate a pintenilor de a actiona ca elemente contrabasculante; e. La aceasta contribuie toate componentele crosetului plasate supraecuatorial. Eficienta unui croset de sarma este dependenta de: a. Lungimea segmentului de sarma; b. Calitatea materialului; c. Latimea dintelui; d. Forma pe sectiune a sarmei; e. Gradul de retentivitate a dintelui. Sistemele special de mentinere,sprijin si stabilizare de tip capse: a. Spre deosebire de culise solicitarea mecanica a dintilor stalpi este crescuta; b. Se indica solidarizarea a cel putin doi dinti stalpi atunci cand se folosesc; c. Nu pot compensa lipsa de paralelism; d. Igienizarea este dificila; e. Pot fi aplicate pe cape radiculare.

617.

618.

619.

620. In cazul edentatiilor de clasa I Kennedy tratate pri proteze scheletate, elementul contrabasculant este reprezenat de: a. Adeziunea bazei protetice la mucoasa; b. Conectorul principal; c. Un pinten ocluzal plasat cat mai anterior; d. Bratul elastic al crosetului turnat; e. Conectorul secundar. 621. Crosetele divizate: a. Sunt utilizate predilect in edentatiile de clasa a I-a si a II- a Kennedy; b. Sunt utilizate predilect in edentatiile de clasa a IV-a Kennedy; c. Sunt utilizate predilect in edentatiile de clasa a III-a Kennedy; d. Utilizate in special pe molarii inferiori inalti migrati; e. Utilizate pe premolari si molari in edentatiile intercalate.

622. Pe modelul de lucru la elaborarea designului PPM scheletate cu creion albastru se vor marca: a. Reperele de tripodare; b. Zonele ce interfereaza negativ cu dintii sau crestele reziduale ce trebuiesc reconturate; c. Componenta metalica a scheletului; d. Bazele si seile acrilice; e. Ecuatorul protetic. 623. Duplicarea modelului de lucru se poate face cu: a. Ceara; b. Gips extradur; c. Stents; d. Elastomeri de sinteza; e. Alginate. Grosimea pintenului ocluzal la nivelul crestei marginale este de: a. 1 mm; b. 1,5 mm; c. 2 mm; d. 1-1,5 mm; e. 0,5 mm. Decizia de a ajusta planul ocluzal prin frezare si coronoplastie se va face pentru: a. Imbunatatirea contactelor interdentare; b. Corectarea planului ocluzal; c. Imposibilitatea de a extrage dintii malpozitionati; d. Distribuirea mai uniforma a solicitarilor ocluzale; e. Diminuarea reliefului ocluzal. Indicatiile specifice ale crosetelor divizate sunt: a. Basculari importante ale dintiilor; b. Sant vestibular redus; c. Edentatii terminale; d. Pe dinti stalpi ce marginesc brese intercalate; e. Retentivitati muco-osoase exaggerate.

624.

625.

626.

627. Avantajele sistemelor magnetice utilizate ca sisteme speciale de sprijin, mentinere si stabilitate sunt: a. Retentie buna; b. Igienizare usoara; c. Rezistenta la coroziune; d. Usor de inlocuit; e. Pret de achizitie scazut. 628. Avantajele crosetelor turnate sunt: a. Rigiditate; b. Precizie crescuta; c. Igienizare dificila; d. Incercuirea dintelui stalp;

e. 629.

Distribuirea orizontala a presiunilor masticatorii pe dintele stalp.

Conectorii secundari se caracterizeaza prin: a. Fac legatura dintre elementele de mentinere, sprijin si stabilizare si baza protezei; b. Se plaseaza in zonele functionale; c. Jonctiunea cu baza protezei va fi totdeauna rotunjite, in unghi drept si cu prelucrare optima; d. Forma caracteristica exste de baza rigida; e. Conectorii secundari proximali asigura suprafetele de ghidaj si intervin in functia de reciprocitate. Avantajele PPMA: a. Sunt ieftine; b. Frecventa stomatopatiilor protetice este scazuta; c. Se preteaza la restaurari protetice pentru orice varsta; d. Fisurarea si fracturarea lor este destul de rara; e. Pot fi modificate si optimizate usor. Crosetul muco-alveolar se caracterizeaza prin: a. Este folosit la pacientii cu zambet gingival la care procesul alveolar din zona frontala este retentiv; b. Se realizeaza dintr-o ansa de sarma dubla de wipla avnd grosimea de 0,7 mm.; c. Este plasat in treimea versantului vestibular al procesului alveolar; d. Se situeaza la 0,5 mm de mucoasa; e. Insertia si dezinsertia protezei este posibila numai daca pacientul indeparteaza crosetele astfel incat acestea sa treaca peste convexitatea proceselor alveolare. Functiile conectorului principal sunt: a. Sa fie rigid; b. Sa protejeze tesuturile campului protetic; c. Sa ofere mentinere indirecta atunci cand este nevoie; d. Sa ofere sprijin pentru una sau mai multe sei ale protezei; e. Toate.

630.

631.

632.

633. Conditiile pe care trebuie sa le respecte orice conector principal maxilar sunt: a. Marginile sale se plaseaza la cel putin 6 mm de marginile gingivale ale dintiilor restanti; b. Folierea modelului se face numai in anumite zone; c. Zonele anterioara respective posterioara ale placutei fenestrate nu trebuie sa aiba mai mult de 4 mm latime; d. Toate marginile se rotunjesc la contactul cu tesuturile subiacente; e. Grosimea conectorilor este intre 0,40 si 0,60mm. 634. a. b. c. d. e. 635. Placuta palatinala fenestrata se caracterizeaza prin: Placuta posterioara are cel putin 8mm latime si se plaseaza cat mai distal; Latimea placutei anterioare este de 6 mm; Se foloseste in cazul torusului inoperabil si extins posterior; Marginile conectorului se gasesc la 6 mm de marginile gingivale ale dintiilor; Se folosete cu precadere in edentatiile de clasa a II-a si a IV-a Kennedy. Indicatiile placutei dento-mucozale sunt:

a. Fren lingual proeminent si/sau spatiu insufficient pentru bara lingual; b. Edentatii cls.I Kennedy cu creste reziduale foarte resorbite; c. Cand dintii restanti sunt afectati parodontal conectorul poate fi folosit pentru stabilizarea acestora; d. Cand se prefigureaza pierderea a unu sau mai multi incisivi inferiori, care vor putea fi usor inlocuiti; e. Toate. 636. a. b. c. d. e. 637. a. b. c. d. e. 638. a. b. c. d. e. 639. a. b. c. d. e. 640. a. b. c. d. Care din urmatoarele enunturi corespund clasificarii conectorilor secundari: Conectorii secundari unesc crosetele cu conectorul principal; Unesc elemente de mentinere indirecta sau pinteni auxiliari cu conectorul principal; Unesc seile protetice cu conectorul principal; Indeplinesc functia de brat retentiv pentru anumite tipuri de crosete; Toate. Rolul pintenilor: Asigura sprijinul dento-parodontal al PPMS; Mentinerea componentelor crosetului in pozitia initiala, proiectata; Mentinerea relatiilor ocluzale prin prevenirea infundarii protezei; Previne traumatizarea tesuturilor moi; Toate. Dezavantajele SSMSS intracoronare sunt: Necesitatea realizarii unor preparatii dentare si a realizarii unor proteze fixe; Pierderea frictiunii in timp duce la mobilizarea protezei; Etape clinice si de laborator complexe; Eficiente pe dinti scurti; Reparatii facile. Avantajele sistemelor speciale sunt legate de: Eliminarea frictiunii dintre dintele natural si crosetul turnat; Nu solicita dintii stalpi; Limitarea fortelor necontrolate asupra dintilor stalpi, la insertie si dezinsertie; Nu implica preparatii importante ale dintilor; Confort sporit.

Dezavantajele sistemelor speciale sunt: Suprasolicita dintii stalpi; Tehnicile de executie sunt laborioase si implica preparatii importante ale dintilor; Estetica nesatisfacatoare; Optimizarile si reoptimizarile acestor lucrari hibride sunt destul de dificil de restaurant; e. Elimina frictiunea dintre dintele natural si crosetul turnat.

641. Numarul minim de crosete necesar unei proteze scheletate depinde de numarul dintilor stalpi astfel: A.un dinte stalp primeste minim un croset B.in edentatiile clasa a II-a Kennedy se utilizeaza minim doua crosete C.in edentatiile clasa a II-a Kennedy se utilizeaza minim trei crosete D..in edentatiile clasa a IV-a Kennedy se utilizeaza minim trei crosete E.in edentatiile clasa a IV-a Kennedy se utilizeaza patru crosete

642.

Avantajele utilizarii SSMSS in protezarea scheletata sunt: A. se pot utiliza in cazul coroanelor clinice mici B. estetica superioara C. ajuta la distribuirea uniforma a stresului masticator D. se pot repara usor E. confort sporit pentru pacient Lustruirea electrolitica a scheletului metalic pentru protezele scheletate:\ A.Este un proces reversibil B.Este un procedeu similar galvanizarii C.Imbunatateste calitatea suprafetei D.Functioneaza pe principiul pierderii de material E.Se face prin imersia in baie acida

643.

644. Durerea aparuta la nivelul periferiei campului protetic asociata cu durere la nivelul crestelor se trateaza astfel: A.Prin captusirea seilor B. Prin captusiri reziliente C. Prin refacerea conectorilor D.Prin echilibrari ocluzale E.Prin indepartarea surplusurilor de acrilat si slefuire 645. Obiectivee captusirii protezei scheletate sunt: A.stabilizarea protezei prin impiedicarea miscarilor verticale B.stabilizarea protezei prin impiedicarea miscarilor orizontale C.redistribuirea fortelor ocluzale pe dintii restanti D.adaptarea intima a seilor pe campul protetic E.realizarea unui sprijin dento-parodontal corect

646.

Contraindicatiile captusirii protezei scheletate sunt: A.migrarile dintilor stalpi B.in protezarea imediata C.DVO supradimensionata D.Bascularea pe un torus proeminent E.Proteze cu reparatii multiple Avantajele captusirii directe a protezei scheletate sunt: A.Rapiditatea executiei B.Pacientul nu ramane fara proteza C.Modificarea rapoartelor ocluzale D.Materialul folosit este mai omogen E.Nu apar iritatii mucozale

647.

648.

Sudura cu plasma se poate realiza in urmatoarele conditii A.titan pe titan B.aliaje nobile pe aliaje nobile C.aliaje nenobile pe aliaje nobile D.aliaje nobile pe aliaje nenobile

E.aliaje nenobile pe aliaje nenobile 649. Stomatopatiile protetice sunt denumite: A.Gura dureroasa de cauza protetica B.Hiperplazie papilara inflamatorie C.Candidoza cronica trofica D.Eritem de placa E.Hiperplazie granulara Factorii locali ai aparitiei stomatopatiilor sunt: A.Sindromul Sjogren B.Deficiente nutritionale C.Traumatisme D.Diabetul zaharat E.Tabagismul Suplimentarea stalpilor naturali cu implante are urmatoarele obiective: A.reducerea solicitarii dintilor si crestelor edentate B.optimizarea retentiei protezei C.amanarea instalarii starii de edentat total D.cresterea stabilitatii protezei E.prelungirea supravietuirii pe arcada a dintilor stalpi Avantajele supraprotezarii: A. Frecventa scazuta a leziunilor de decubit B. Eficienta masticatorie sporita C. Pastrarea proprioceptiei dintilor restanti D. Resorbtia accentuata a crestelor E. Fortele orizontale de torsiune mult diminuate

650.

651.

652.

653.

Indicatiile supraprotezarii: A.Edentatii subtotale cu 2-3 dinti restanti B.Pacienti tineri C.Hipodontii D.Uzuri dentare severe E.Boli cardiovasculare grave

654. Bonturile radiculare tratate endodontic folosite in supraprotezare pot fi obturate coronar cu: A.Amalgam de argint B.Ciment ionomer de sticla C.Rasini compozite D.Endometazona E.Hidroxiapatita 655. Avantajele protezelor cu telescoape galvanoformate: A.Pret de cost redus B.Igienizare facila C.Confort crescut pentru pacient D.Stabilitate excelenta

E.Executie tehnica facila 656. Amprenta preliminara in supraprotezare se realizeaza cu: A.Silicon B.Alginat C.Paste ZOE D.Polieteri E.Hidrocoloizi reversibili Transformarea unei proteze partiale in supraproteza prin metoda directa presupune: A.Amprenta cu proteza in situ B.Inregistrarea ocluziei C.Amprenta arcadei antagoniste D.Prepararea dintilor E.Inserarea protezei in cavitatea bucala Conectorii principali indicati in edentatiile clasa I Kennedy sunt: A.Placuta palatinala fenestrata B.Placuta palatinala in U C.Placuta palatinala cu latime mare D.Placuta palatinala cu latime mica E.Placuta palatinala completa

657.

658.

659.

Factorii care influenteaza eutroficitatea mucoasei orale in general sunt: A.Modificare constantelor biologice sanguine si salivare B.Deshidratarea si ph-ul acid C.Deprimarea tesutului imunitar D.Hipersialia si ph-ul bazic E.Senectutea si asialia Grosimea epiteliului in micrometri a mucoasei crestelor reziduale mandibulare este: A.Versant lingual si fund de sac lingual: 86 B.Fibromucoasa fixa crestala: 255 C.Fund de sac vestibula: 260 D.Fibromucoasa fixa crestala: 120 E.Versant vestibular si mucoasa mobila vestibula: 480 Principiul topografic si terapeutic in clasificarea lui Cummer include: A.linia crosetelor intersecteaza linia media dar nu e perpendiculara pe ea B.linia crosetelor este perpendiculara pe linia mediana C.linia crosetelor este un triunghi D.linia crosetelor nu intersecteza linia mediana E.linia crosetelor este un poligon Ecuatorul protetic se caracterizeaza prin: A. Linia celei mai mari convexitati a dintilor stalpi B. Coincide cu cel anatomic C. Linia ecuatoriala este dependenta de axa de insertie D. Imparte dintele stalp in 2 zone: subecuatoriala si supraecuatoriala E. Se determina cu ajutorul ocluzometrului

660.

661.

662.

663.

Functiile pintenilor ocluzali sunt: A. Contribuie la sprijinul parodontal al protezei B. Impiedica migrarile verticale ale antagonistilor C. Stabilizeaza componentele crosetului vertical D. Transmit presiunile masticatorii E. Ariile de contact interdentar nu sunt refacute Marimea retentiei unui croset turnat depinde de: A. Pozitionarea bratului retentiv B. Gradul de retentie al dintelui stalp C. Forma, lungime si grosimea bratului retentiv D. Proprietatile elastice ale materialului din care este confectionat crosetul E. Toate Stabilizarea crosetelor turnate este data de: a) b) c) d) e) Bratul opozant Corpul crosetului Umarul bratului retentiv Conectorul secundar Conectorul principal

664.

665.

666. Clasificarea crosetelor turnate dupa numarul dintilor stalpi pe care se ancoreaza crosetele: A. Unidentare B. Crosete deschise dental C. Bidentare D. Deschise edental E. Pluridentare 667. Care dintre urmatoarele enunturi corespund crosetului Ney 1 A. B. C. D. E. 668. Este mixt, biactiv Este un croset cu actiune posterioara Are forma de E, este un croset cu trei brate, biactiv, cu conector secundar Este un dublu T cu trei conectori secundari Este un croset inelar

Bratul opozant al crosetului Akers se caracterizeaza prin: A. Se situeaza pe fata opusa bratului activ B. Este plasat in totalitate subecuatorial C. Are o grosime de 1,5-2 mm D. Neutralizeaza fortele ce rezulta din tensionarea bratului activ E. Traseul sau mezio-distal este de aceeasi lungime cu cel al bratului activ Retentivitile cele mai favorabile la nivelul dinilor mandibulari sunt distribuite astfel: A. la canini pe feele vestibulare B. la premolari pe feele vestibulare C. la molari pe feele vestibulare D. la premolari i molari pe feele linguale

669.

E. la molari pe feele linguale 670. *Zonele biostatice la mandibul sunt reprezentate de: A. tuberozitile maxilare B. zonele de sarcin primar C. tuberculii piriformi D. zonele de sarcin secundar E. bolta palatin *Bolta palatin cea mai favorabil protezrii pariale mobilizabile este: A. plat, cu torus de mrime medie B. plat, fr torus C. ogival, fr torus D. ogival, cu torus situat anterior E. adnc, fr torus Modelul de studiu i diagnostic n edentaia parial servete la: A. diagnosticul clinic al edentaiei B. stabilirea planului de tratament preprotetic C. analiza dinilor restani i a crestelor alveolare D. analiza la paralelograf E. desenarea proiectului viitorului schelet al protezei

671.

672.

673. *n clasificarea edentaiei pariale dup Kennedy absena tututor molarilor se ncadreaz n: A. clasa I B. clasa a II-a C. clasa a III-a D. clasa a IV-a E. clasa a II-a cu o modificare 674. *n cadrul clasificrii edentaiei pariale dup Kennedy, edentaia tuturor frontalilor se ncadreaz clasei: A. I -a B. a II-a C. a III-a D. a IV-a E. a VI-a *Edentaia clasa a III-a dup clasificarea Applegate este: A. edentaie distal unilateral B. edentaie distal bilateral C. edentaie anterioar D. edentaie lateral care se trateaz adjunct E. edentaie lateral care se trateaz conjunct *Componentele paralelografului Ney sunt: A. soclul, masa, un bra vertical, bra orizontal dublu articulat, tij vertical accesoriile B. soclul, suportul de fixare al modelului, bra vertical, bra orizontal, tij vertical, accesoriile

675.

676.

C. soclul, masa, un bra vertical articulat, dou brae orizontale, tij vertical, accesoriile D. masa, un bra vertical articulat, accesoriile i soclul E. un bra vertical, unul orizontal articulat i accesoriile 677. Accesoriile paralelografului sunt: A. tija detectoare B. reteniometre C. spatule de cear sau joje D. dispozitivul Gysi E. tija portmin de grafit

678. *Analiza modelului de studiu al edentatului parial la paralelograf va parcurge, n ordine, urmtorii timpi: A. stabilirea planurilor de ghidare, trasarea ecuatorului protetic, tripodarea B. stabilirea axei de inserie i dezinserie a protezei, trasarea ecuatorului protetic, stabilirea locului de amplasare a vrfului braului retentiv al croetului, tripodarea C. fixarea poziiei modelului, stabilirea locului de amplasare a vrfului braului retentiv al croetului, stabilirea zonelor de interferen mucoosoase D. stabilirea planurilor de ghidare, stabilirea zonelor de aplicare a conectorilor secundari i a braelor retentive ale croetelor, trasarea ecuatorului protetic, tripodarea E. specifici fiecrei forme de edentaie parial 679. Axa de inserie a protezei pariale scheletate este condiionat de urmtorii factori: A. trasarea ecuatorului protetic i tripodare B. planurile de ghidare, zonele retentive ale dinilor stlpi C. zonele de interferen dentare i mucoosoase D. fizionomie E. stabilirea locului unde se plaseaz vrful braului retentiv al croetului *Planurile de ghidare la edentatul parial sunt reprezentate de: A. zona cervical a dinilor stlpi; B. suprafele vestibulare i orale ale tuturor dinilor C. suprafeele proximale ale dinilor stlpi, vecine spaiilor edentate D. toate suprafeele axiale ale dinilor stlpi E. suprafele ocluzale ale dinilor stlpi Interferenele mucoosoase mandibulare la edentatul parial pot apare n: A. zona lingual lateral B. zona retromilohioidian C. zona retrotemporal D. zona tuberculului piriform E. zona torusului maxilar

680.

681.

682. *Pentru meninerea protezelor scheletate cu ajutorul croetelor turnate divizate Roach este necesar o retenie subecuatorial a dinilor stlpi de: A. 0,25 mm B. 0,30 mm C. 0,50 mm D. 0,75 mm E. 1 mm

683.

*Zonele de interferen mucoosoase la maxilar pot apare n urmtoarele regiuni: A. zona vestibular sau distal a unor tuberoziti foarte retentive B. zonele vestibulare laterale i zona Ah C. punga lui Eisenring i zonele Schrder D. la nivelul bolii palatine E. n anurile pterigopalatine Atitudinea fa de interferenele mucoosoase este: A. se intervine chirurgical cnd interferenele sunt exagerate B. schimbarea axului de inseria al protezei cnd interferenele sunt mici C. folierea corespunztoare pentru zonele retentive vestibulare mici ale crestelor alveolare D. scurtarea eilor pn la nivelul bombeului maxim al retentivitilor pentru zonele retentive vestibulare mici ale crestelor alveolare E. se intervine chirurgical n toate cazurile Cu ajutorul minei de grafit, la paralelograf, se traseaz pe suprafaa dinilor stlpi: A. linia ghid, linia celui mai mare contur, la un plan orizontal al modelului B. ecuatorul de malpoziie secundar C. axul de implantare D. ecuatorul protetic E. curbura arcadei *Tripodarea mai poart numele de: A. fixarea braului vertical n raport cu modelul de analizat B. fixarea poziiei modelului fa de paralelograf C. fixarea tijei de reperaj D. fixarea poziiei conectorului principal i secundar E. B + C

684.

685.

686.

687. Secvenele preparrii dinilor stlpi n cadrul tratamentului proprotetic al edentaiei pariale sunt: A. realizarea planurilor de ghidare B. remodelarea dinilor stlpi C. echilibrarea ocluzal D. prepararea lcaurilor pentru pinteni externi E. realizarea lcaurilor pentru pinteni interni 688. Lcaele supracingulare pentru aplicarea unor pinteni se pot prepara pe urmtorii dini: A. canini superiori B. incisivi centrali superiori C. premolari superiori D. canini inferiori E. molari inferiori Zonele protetice pozitive la mandibul sunt reprezentate de: A. dinii restani B. torusurile mandibulare C. crestele alveolare D. tuberoziti

689.

E. tuberculii piriformi 690. Zonele protetice negative, care trebuie ocolite sau despovrate de proteza parial scheletat maxilar sunt: A. mijlocul crestelor alveolare B. bridele C. parodoniul marginal D. torusul E. mucoasa procesului alveolar lingual din dreptul conectorului principal 691. Atitudinea fa de papila incisiv, ca zon protetic negativ, este de: A. despovrare prin foliere 0,50 mm B. ocolire C. despovrare prin foliere 0,20-0,30 mm D. gravare E. despovrare prin foliere 2 mm

692. *Grosimea folierii mucoasei procesului alveolar n zona lingual, n dreptul conectorului principal, este cuprins n urmtorul interval: A. 0,10-0,20 mm B. 0,30-0,40 mm C. 0,30-2 mm D. 1-2 mm E. 1-5 mm 693. *Numrul de croete necesar pentru ancorarea i stabilizarea unei proteze scheletate elaborat pentru o edentaie clasa a IV-a Kennedy, cu lipsa tuturor frontalilor, este de: A. dou B. trei C. patru D. cinci E. ase 694. Mijloacele auxiliare de meninere a protezelor pariale scheletizate sunt: A. retentivitile anatomice B. croetele turnate C. tonicitatea muscular D. adeziunea dintre mucoas i baza protezei E. B + D

695. *Toate elementele protetice care mpiedic deplasrile orizontale ale protezelor pariale se numesc: A. elemente de meninere indirect B. elemente de meninere direct C. elemente de sprijin D. elemente de stabilizare E. elemente contrabasculante 696. Bascularea prin desprinderea extremitii distale a eilor protezelor pariale scheletate (n edentaii clasa I i a II-a Kennedy) este cauzat de: A. exostozele cmpului protetic B. topografia i ntinderea edentaiei

C. supraextinderea eilor D. actele reflexe E. gravitaie la mandibul 697. Bascularea prin desprindere a protezelor pariale scheletizate n edentaiile clasa I i a II-a Kennedy se realizeaz dup: A. axa de rotaie primar B. linia care unete vrful braelor retentive ale croetelor plasate cel mai posterior C. linia care unete marginea distal a eilor D. linia care unete vrful braelor retentive ale croetelor plasate cel mai anterior E. linia fulcrum secundar 698. Meninerea indirect a protezelor pariale scheletizate depinde de: A. eficacitatea meninerii directe B. distana elementelor contrabasculante fa de axa de basculare C. numrul de elemente contrabasculante D. rigiditatea conectorului secundar de care este legat E. existena unui lca special preparat Elementele contrabasculante ale unei proteze pariale scheletate pot fi: A. pintenii ocluzali B. pintenii supracingulari C. croetul continuu cu pinteni ocluzali sau gherue incizale la extremiti D. retentivitile protezei E. conectorii secundari Elementele contrabasculante au urmtoarele funcii auxiliare: A. imobilizeaz dinii frontali, refac punctele de contact B. transmit forele masticatorii i pe dinii stlpi indireci C. realizarea friciunii ntre dinii stlpi i protez n plan sagital D. stabilizarea protezei; E. rigidizeaz componentele croetelor dentare turnate

699.

700.

701. *Deplasrile protezelor pariale scheletizate care nu pot fi oprite de nic i un element protetic sunt: A. deplasrile laterale B. bascularea prin desprinderea extremitii distale a eilor C. bascularea prin nfundarea extremitii distale a eilor D. mezializarea protezelor E. distalizarea protezelor 702. *Axul de rotaie dup care se face bascularea prin nfundare a extremitii distale a eilor protezelor pariale scheletate trece prin: A. vrful braelor retentive ale croetelor plasate cel mai posterior B. vrful braelor opozante ale croetelor plasate cel mai posterior C. pintenii cei mai meziali D. printenii cei mai apropiai de edentaie E. extremitile distale ale eilor 703. Diminuarea basculrii prin nfundare a extremitii distale a eilor protezelor scheletate se poate realiza prin urmtoarele metode:

A. amprente de compresiune, mai ales la mandibul B. cptuirea i rebazarea eilor C. plasarea unor elemente contrabasculante adiionale D. ei terminale extinse la maxim, dar n limite fiziologice E. B + C 704. Rotaiile transversale ale protezelor pariale care rezolv edentaiile pariale de clasa II-a Kennedy sunt cauzate de : A. plasarea greit a conectorilor secundari B. montarea greit a dinilor artificiali C. dinilor artificiali mai lai comparativ cu limea crestelor D. eile protezei prea scurte E. eile protezei prea extinse 705. Deplasrile protezelor pariale produc urmtoarele efecte asupra dinilor stlpi: A. bruxism B. afectarea parodoniului profund al dinilor stlpi C. efecte disortodontice D. carii E. inconfort pentru pacient *Elementele de legtur dintre eile protezei scheletate sunt: A. capsele B. conectorii secundari C. elementele de meninere, sprijin i stabilizare D. croetele E. conectorii principali

706.

707. Caracteristicile comune ale conectorilor principali ai protezelor scheletate sunt reprezentate de: A. profilaxia esuturilor cmpului protetic B. rigiditate C. elasticitate D. creaz condiii de confort pentru pacient E. se distaneaz de mucoas 708. *Bara lingual se poate confeciona cnd nlimea procesului alveolar este de cel puin: A. 3 mm B. 9 mm C. 16 mm D. 4 5 mm E. 10 mm 709. *Grosimea barei linguale a protezei scheletate mandibulare este de: A. 5 mm B. 1 cm C. 3 mm la extremitatea superioar i 7 mm la extremitatea inferioar D. 1 mm la extremitatea superioar i 3 mm la extremitatea inferioar E. 4 mm la extremitatea superioar i 6 mm la extremitatea inferioar

710.

Zonele de minim rezisten ale barei linguale la proteza scheletat mandibular sunt: A. jonciunea ei cu conectorul principal B. mijlocul barei C. jonciunea ei cu conectorii secundari D. unirea ei cu eile E. A + B Rolul croetului continuu al protezei scheletate mandibulare este de: A. a devia mandibula n poziie excentric B. a rigidiza bara lingual C. a solidariza dinii restani D. a avea efecte disortodontice E. a lega eile protezelor *Forma conectorilor principali maxilari cea mai confortabil pentru pacient este de: A. Plcua mucozal dependent de mrimea edentaiei B. croet continuu C. bare D. conector principal dentar E. A + B *Limea minim a plcuei mucozale a protezei scheletate maxilare este: A. 0,40 mm B. 0,60 mm C. egal cu mrimea spaiului edentat D. 1 mm E. 2 mm *Cel mai rigid conector principal maxilar este socotit: A. plcua mucozal cu lime redus B. plcua mucozal cu lime mare C. plcua mucozal n form de U D. plcua mucozal fenestrat E. plcua dentomucozal *Limea plcuei posterioare a conectorului principal maxilar fenestrat este de: A. 0,4-0,6 mm B. 2 mm C. 4-5 mm D. 6-9 mm E. 10 mm

711.

712.

713.

714.

715.

716. *Grosimea recomandat a plcuei mucozale n form de U a protezei scheletate maxilare este: A. 0,20 mm B. 0,40 mm C. 0,60 mm D. 1 mm E. 2 mm 717. Funciile croetelor dentare turnate utilizate n tratamentul edentaiei pariale cu

proteze scheletate sunt: A. ancorarea B. pasivitatea; C. friciunea D. meninerea indirect E. desprinderea voluntar a protezei 718. Retenia protezei scheletate depinde de urmtorii factori: A. sprijinul parodontal B. mrimea retentivitii subecuatoriale C. numrul de croete utilizate D. tipul de croet ales E. poziia pintenilor oclu zali *Traiectul liniei ecuatoriale tipice, dup IONESCU este: A. de la mijlocul distanei cervico -ocluzale pe faa proximal dinspre edentaie trece n diagonal i se apropie de suprafa ocluzal spre faa proximal opus edentaiei B. de la mijlocul distan ei cervico-ocluzale pe faa proximal dinspre edentaie trece n diagonal i se apropie de colet spre faa proximal opus edentaiei C. de la mijlocul distanei cervico -ocluzale pe faa proximal opus edentaie trece n diagonal i se apropie de colet spre faa proximal dinspre edentaiei D. din apropierea coletului pe faa proximal dinspre edentaie trece n diagonal i se apropie de suprafaa ocluzal spre faa proximal opus edentaiei E. n apropierea feei ocluzale, att vestibular, ct i oral

719.

720. *Elasticitatea braului retentiv al croetului turnat, a crui diametru se subiaz uniform ctre vrf, ajungnd s fie jumtate din diametrul de la origine, este, comparativ cu cea a unuia nesubiat: A. egal B. de dou ori mai mic C. de dou ori mai mare D. de patru ori mai mare E. de opt ori mai mare 721. Pintenii ocluzali externi principali prezint urmtoarele caracteristici: A. transmit forele paralel cu axul lung al dinilor B. elasticitate C. sunt plasai ntr-un lca de form hemisferic D. sunt plasai ntr-un lca n form de coad de rndunic E. prezint rigiditate absolut ncercuirea (n protezarea parial mobilizabil) intervine cu rol secundar n: A. Stabilizarea orizontal a protezei B. sprijin C. meninere D. reciprocitate E. pasivitate Reciprocitatea corect a croetelor se poate realiza prin urmtoarele metode: A. utilizarea croetului Ackers B. utilizarea croetului Ney I

722.

723.

C. utilizarea croetului Ney II D. utilizarea croetului Fehr E. utilizarea croetului de srm 724. Plasarea pintenului ocluzal, n edentaiile terminale, n fosa mezial a dintel ui stlp determin: A. ca proteza s acioneze ca o prghie de gradul I B. ca proteza s acioneze ca o prghie de gradul al II -lea C. micorarea unghiului de nclinaie sub care se face bascularea prin nfundare a eilor D. mrirea unghiului de nclinaie sub care se face bascularea prin nfundare a eilor E. transmiterea mai uniform a presiunilor pe crestele alveolare 725. Caracteristicile croetelor circulare sunt: A. braul retentiv ajunge n zona retentiv subecuatorial dinspre ocluzal B. poriunea flexibil a braului retentiv acioneaz prin traciune asupra retentivitii dintelui stlp C. poriunea flexibil a braului retentiv acioneaz prin presiune asupra retentivitii dintelui stlp D. dezinseria protezelor este mai uoar dect inseria E. inseria protezelor este mai uoar dect dezinseria Croetul circular Ackers deschis anterior este indicat: A. dac zona de retenie subecuatorial este maxim 0,25 mm B. dac zona de retenie subecuatorial este maxim 0,50 mm C. dac retentivitatea favorabil a dintelui stlp este situat vestibulo-distal D. dac retentivitatea favorabil a dintelui stlp este situat vestibulo -mezial E. n edentaii clasa a III-a Kennedy

726.

727. *Retentivitatea favorabil a dintelui stlp, pentru plasarea unui croet circular Ackers deschis posterior este dispus: A. vestibulo-distal B. oro-mezial C. mezial D. distal E. vestibulo-mezial 728. Retentivitatea favorabil a dintelui stlp, pentru plasarea unui croet inelar sau cu 4 brae, trebuie s fie: A. maxim 0,25 mm pe premolari B. maxim 0,50 mm pe premolari C. maxim 0,25 mm pe molari D. maxim 0,50 mm pe molari E. maxim 0,50 mm pe premolari i molari 729. *Croetul circular n ac de pr se aplic cel mai des pe urmtorii dini: A. molari maxilari nclinai mezial B. molari mandibulari nclinai mezial C. premolari maxilari D. premolari mandibulari E. canini

730.

Croetul Bonwill este foarte utilizat n urmtoarele situaii: A. edentaii clasa I Kennedy B. edentaii clasa a II-a Kennedy C. edentaii clasa a III-a Kennedy D. edentaii clasa a IV-a Kennedy E. A + B *Braul retentiv al croetului turnat n T pleac din: A. conectorul principal B. aua scheletului metalic C. pintenul ocluzal D. croetul continuu E. corpul croetului Utilizarea croetului turnat n T este contraindicat n urmtoarele situaii: A. n edentaii terminale, cnd zona retentiv a dintelui stlp se afl mezial B. n edentaii terminale, cnd dintele stlp are un ecuator protetic nalt C. edentaii terminale, cnd zona retentiv a dintelui stlp se afl distal D. cnd exist o zon retentiv muco -osoas n dreptul conectorului secundar al braului retentiv E. cnd retentivitatea dintelui stlp este mai mare de 0,50 mm Croetul Ney Nr.1 se aplic pe dinii care au linia ecuatorial: A. cu traiect tipic situat la mijlocul feei proximale dinspre edentaei, urcnd oblic vestibular i oral spre ocluzal pe faa proximal opus edentaiei B. cu traseu tipic liniar n 1/3 ocluzal a dintelui stlp C. traseu tipic liniar n 1/3 cervical a dintelui stlp D. cu traiect tipic situat la mijlocul feei proximale dinspre edentaei, cobornd oblic vestibular i oral spre cervical pe faa proximal opus edentaiei E. numit ecuator protetic Nr.1 Din a doua grup de croete Ney fac parte urmtoarele croete: A. croetul mixt biactiv B. croetul cu aciune posterioar C. croetul cu aciune posterioar invers D. croetul unibar E. croetul inelar

731.

732.

733.

734.

735. *Croetul R.P.I. utilizat n terapia edentaiei pariale cu proteze scheletate are urmtoarele componente: A. bra retentiv divizat n form de T, pinten ocluzal i conector secundar B. plac proximooral, bra retentiv divizat n I, pinten ocluzal C. bra retentiv divizat n I, pinten ocluzal, plac lingual D. bra retentiv din srm, pinten ocluzal, plac palatinal E. plac proximooral, bra retentiv divizat n I, pinten ocluzal,conector principal 736. *Croetul mixt Ney (biactiv) este indicat pe dinii care au linia ecuatorial: A. tipic B. n diagonal C. numit ecuator protetic Nr.2

D. nalt, unde retenia este mare, aproape de ocluzal E. cobort 737. Avantajele croetelor mixte utilizate n tehnologia protezelor scheletate sunt: A. reparaii uoare B. pot fi aplicate n zone de retenie de 0,25 mm C. contact liniar cu dintele stlp D. vizibilitate redus E. se dezactiveaz n timp La sistemul de bare i clrei Gilmore, barele au urmtoarea form pe seciune: A. rotund B. ptrat C. dreptunghiular D. oval E. semipiriform

738.

Din sistemele articulate de meninere, sprijin i stabilizare fac parte: A. ruptorii de fore B. capsele C. amortizorii de fore D. balamalele E. culisele 740. Caracteristicile conectorilor secundari utilizai n tehnologia protezei scheletate sunt: A. rigiditate B. traiect vertical C. jonciune cu pintenii ocluzali ntr-un unghi de 90 de grade sau mai mic D. traiect sinuos E. utilizare rar 739. 741. Tipurile de conectori secundari sunt: A. monoactivi B. proximali C. interdentari D. ai braelor elastice ale croetelor divizate E. elastici

742. aua protezei scheletate (a metalic i acrilic) trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A. rigiditate B. elasticitate C. conductibilitate termic redus D. adaptare intim i precis la esuturile cu care vine n contact E. s permit efectuarea cptuirilor 743. La conceperea protezelor n edentaia de clasa I Kennedy, unde retentivitatea subecuatorial este plasat vestibulo -distal, sunt indicate urmtoarele croete: A. divizat n T B. Ackers deschis edental C. Ackers deschis dental D. circular cu bra ntors

E. divizat n semiT 744. Caracteristicile conceperii protezelor n edentaia clasa a II -a Kennedy sunt: A. extinderea bazei protezei i n zona hemiarcadei integre B. elementul contrabasculant este unilateral C. elementul contrabasculant nu este necesar D. elementul contrabasculant este plasat pe partea opus edentaiei E. elementul contrabasculant este plasat n vecintatea eii

745. *Momentul amprentrii preliminare n edentaia parial tratat cu proteze pariale scheletizate este: A. n prima edin de prezentare a pacientului B. dup realizarea tratamentelor preprotetice C. dup realizarea tratamentelor proprotetice D. nainte de orice fel de tratament E. dependent de tipul de edentaie 746. *Amprenta preliminar n edentaia parial servete la confecionarea: A. modelului documentar B. modelului funcional C. modelului de studiu i diagnostic D. modelului de lucru E. modelului final

747. Caracteristicile amprentei funcionale n edentaia parial protezat mobilizabil sunt legate de: A. tratamentele preprotetice B. amprenta preliminar C. clasa de edentaie D. tipul de sprijin al protezei E. vechimea edentaiei 748. Reproducerea anatomic perfect a suportului dento-parodontal prin amprentele funcionale, n edentaiile clasa I i a II -a Kennedy are ca scop realizarea: A. sprijinului parodontal B. sprijinului muco-osos C. meninerii protezei D. stabilizrii protezei E. protecia esuturilor mucozale 749. Scopul amprentei funcionale n edentaiile clasa I i a II-a Kennedy tratate cu proteze scheletate sunt: A. reproducerea anatomic perfect a dinilor restani i a esuturilor nconjurtoare B. s redea forma anatomic a mucoasei crestelor alveolare C. marginile amprentei s fie extinse la maxim, dar n limite fiziologice D. s asigure modelarea marginal funcional E. s redea forma funcional a mucoasei crestelor alveolare 750. Amprenta funcional necompresiv pentru realizarea protezelor scheletate este indicat n urmtoarele cazuri: A. clasa I Kennedy la maxilar

B. clasa I Kennedy la mandibul, cnd se utilizeaz ruptori de fore C. clasa a II-a Kennedy la maxilar D. clasa a III-a Kennedy la maxilar, cnd se utilizeaz ruptori de fore E. clasa a IV-a Kennedy la mandibul 751. n edentaiile clasa a III-a Kennedy, n care protezele scheletate au sprijin dentoparodontal, scopul amprentei funcionale este: A. reproducerea anatomic perfect a dinilor restani B. redarea formei anatomopatologice a mucoasei crestelor alveolare C. redarea formei estetice a mucoasei crestelor alveolare D. marginile amprentei nu trebuie modelate funcional E. marginile amprentei s fie modelate funcional 752. Amprenta funcional de splare se utilizeaz pentru confecionarea protezelor scheletate n urmtoarele tipuri de edentaii: A. clasa I Kennedy la mandibul B. clasa a II-a Kennedy la mandibul C. clasa a III-a Kennedy la maxilar, unde eile nu au versant vestibular D. clasa a III-a Kennedy la mandibul, unde eile nu au versant vestibular E. clasa a IV-a Kennedy la maxilar, unde eile nu au versant vestibular 753. *Momentul turnrii modelului ntr-o amprent cu alginate este: A. n maxim 1-2 minute B. n maxim 15 minute C. n maxim o or D. n maxim 24 de ore E. dependent de tehnica de amprentare Impreciziile de suprafa ale amprentelor cu alginate pot fi: A. bule de aer B. lipsuri C. desprinderea parial a alginatului din lingur D. imprecizii la nivelul bolii palatine E. imprecizii la nivelul dinilor restani

754.

755. Metodele de determinare i nregistrare a relaiei intermaximare n edentaia parial tratat cu proteze scheletate sunt: A. dependente de situaia clinic B. independente de situaia clinic, obligatoriu cu abloane de ocluzie C. poziionarea manual a modelelor n imtercuspidare maxim D. poziionarea modelelor cu ajutorul materialelor de nregistrare a poziiei de intercuspidare maxim E. cu ajutorul abloanelor de ocluzie 756. *Poziionarea manual a modelelor n intercuspidare maxim, n vederea confecionrii unor proteze scheletate se face n urmtoarele situaii: A. n orice situaie B. n nici o situaie C. cnd exist cel puin patru uniti de masticaie, repartizate cte dou bilateral D. n edentaii reduse, cu ocluzie stabil i cu dimensiunea vertical de ocluzie pstrat sau redus

E. n funcie de vrsta pacientului 757. Determinarea i nregistrarea relaiei intermaxilare n edentaia parial tratat cu proteze scheletate se face cu abloane de ocluzie n urmtoarele situaii: A. ntotdeauna B. n nici o situaie C. n edentaiile de clasa I i a II-a Kennedy, cnd nu mai sunt uniti de masticaie suficiente D. n edentaiile de clasa a IV-a Kennedy ntinse sau extinse, c nd opus edentaiei pariale se afl o edentaie parial sau total E. cnd exist cel puin patru uniti de masticaie, repartizate cte dou bilateral 758. *Determinarea funcional a relaiilor intermaxilare n edentaia parial tratat cu proteze scheletat e nu poate fi utilizat n urmtoarele situaii: A. edentaii clasa I Kennedy B. edentaii clasa a II-a Kennedy C. edentaii clasa a III-a Kennedy D. edentaii clasa a IV-a Kennedy E. n nici o situaie 759. Dup aplicarea protezelor pariale scheletete n cavitatea bucal se verific: A. fizionomia B. fonaia C. meninerea i stabilitatea protezelot D. gradul de finisare al protezelor E. ocluzia Testul de rotaie al protezei scheletate se refer la: A. verificarea dac proteza basculeaz prin nfundare B. verificarea dac proteza basculeaz prin desprindere C. verificarea dac proteza basculeaz vestibulo -oral D. aplicarea de presiuni pe extremitatea distal a eii i pe elementele contrabasculante E. aplicarea de traciuni verticale asupra protezei *Verificarea meninerii protezei scheletate se efectueaz prin: A. presiuni alternative pe dinii stlpi B. presiuni alternative pe dinii laterali artificiali i pinteni C. existena unei adaptri optime a pintenilor ocluzali n lcaurile special preparate D. traciuni n axul de dezinserie al protezei asupra poriunilor flexibile ale braelor retentive ale croetelor E. testul de rotaie al protezei

760.

761.

762. Dup aplicarea protezelor pariale scheletizate, durerea localizat numai la nivelul crestelor poate fi cauzat de: A. exostoze B. conectori principali elastici C. mucoas subire, atrofic lezat de marginile subiri ale protezei D. ei supraextinse E. contacte premature i interferene 763. Cauzele care determin mucarea obrajilor la pacienii purttori de proteze pariale

sunt: A. tonusul sczut al muchiului buccinator B. tonusul crescut al orbicularului buzelor C. ocluzie lateral cap la cap D. comportamentul propulsiv al limbii E. nu exist 764. Cauza ineficienei masticatorii determinat de o protez parial pot fi: A. lipsa de meninere a protezei B. dini artificiali abrazai C. dureri D. introducerea unor cantit i prea mari de alimente n gur E. ingestia unor fragmente mari de alimente nemestecate Readaptarea prin cptuire a protezelor pariale scheletate se fac atunci cnd: A. scheletul metalic este n stare bun i perfect adaptat la dinii restani B. dinii artificiali sunt n stare bun i montai corect C. croetele turnate au fost nlocuite cu croete de srm D. extinderea eilor este prea mare E. ocluzia poate fi echilibrat prin mici lefuiri

765.

766. Necesitatea cptuirii protezelor pariale scheletate de clasa I i a II -a Kennedy se apreciaz prin: A. inocluzia lateral B. lipsa eficienei masticatorii C. aplicarea de presiuni digitale pe extremitatea distal a eii i pe elementele contrabasculante, la care aceasta se mobilizeaz D. testul de rotaie al protezei este pozitiv E. abrazia dinilor artificiali 767. Rebazarea protezelor pariale scheletate se poate face n urmtoarele condiii: A. dini artificiali abrazai B. dini artificiali nedeteriorai C. schelet integru i bine adaptat pe dini D. ocluzia poate fi corectat prin mici lefuiri i echil ibrare E. scheletul nu se mai adapteaz pe dinii stlpi Refacerea eilor protezelor scheletate i a arcadelor artificiale se va face cnd: A. dinii artificiali sunt nedeteriorai B. proteza scheletat a suferit mai multe cptuiri C. scheletul metalic nu se mai adapteaz D. dinii artificiali s-au deteriorat sau abrazat E. apar atrofii galopante de creast alveolar

768.

OCLUZOLOGIE 30 subiecte Examenul statusului funcional al muchiului pterigoidian lateral inferior se face prin:

769.

A. B. C. D. E. 770. A. B. C. D. E. 771. A. B. C. D. E.

palpare exobucal palpare endobucal paratuberozitar test de compresiune test de rezisten la propulsie test de rezisten la retropulsie Relaiile interincisive clasa a II-a se caracterizeaz prin: overbite exagerat overbite prea mic overjet n limite normale ocluzie cap la cap ocluzie deschis Fenomenul Thielemann de la nivelul lui 1.2. este provocat de: o interferen ocluzal lucrtoare n protruzie o interferen ocluzal nelucrtoare n protruzie o interferen ocluzal lucrtoare n laterotruzie o interferen ocluzal nelucrtoare n laterotruzie nici una din cele de mai sus

772. La un pacient care poart o in ocluzal de relaxare muscular, micarea de protruzie este ghidat de: A. incisivii centrali mandibulari B. cei patru incisivi mandibulari C. cei doi canini mandibulari D. caninul mandibular de parte lucrtoare E. caninul mandibular de parte nelucrtoare 773. n cazul unui pacient cu dizarmonii ocluzale, care prezint mobilitate dentar exagerat i odontalgie, diagnosticul este de ocluzie: A. funcional B. terapeutic C. habitual D. traumatic E. ocazional 774. A. B. C. D. E. Punctul axei balama terminale se identific: pe linia care unete tragusul cu unghiul extern al ochiului deasupra muchiului maseter profund la 13 mm de unghiul extern al ochiului n condiiile deschiderii maxime a gurii nici una din cele de mai sus

775. Micarea de laterotruzie dreapt este ghidat de cuspizii vestibulari ai lui 1.4. i 1.5. Situaia descrie: A. un ghidaj canin B. un ghidaj de grup. C. dou interferene ocluzale de parte lucrtoare D. dou interferene ocluzale de parte nelucrtoare E. nici una din cele de mai sus

776. A. B. C. D. E.

Disfuncia muchiului pterigoidian lateral inferior se caracterizeaz prin: dificulti la ghidarea mandibulei n RC test de compresiune pozitiv test de rezisten la retropulsie pozitiv palparea endobucal dureroas toate cele de mai sus

COMPLEMENT MULTIPLU 777. A. B. C. D. E. 778. A. B. C. D. E. 779. A. B. C. D. E. 780. A. B. C. D. E. 781. A. B. C. D. E. 782. A. B. C. D. Principiul proteciei mutuale presupune: contacte ocluzale mai intense pe dinii frontali dect pe dinii laterali n PIM dezocluzia dinilor posteriori n protruzie dezocluzia dinilor posteriori de parte nelucrtoare n laterotruzie protecia discului prin contracia muchiului pterigoidian lateral inferior absena long centric-ului Atriia poate fi provocat de: contacte ocluzale din masticaie contactul dinilor cu alimente abrazive reacii chimice interpunerea unui obiect ntre arcadele dentare bruxism Traiectul micrii de deschidere este deflectat spre stnga n: disfuncia muchiului maseter stng disfuncia muchiului maseter drept disfuncia muchiului pterigoidian medial drept dislocarea anterioar reductibil a discului stng dislocarea anterioar reductibil a discului drept Fremitusul este: un semn reversibil al disfunciei ocluzale echivalentul unei crepitaii vibraia anormal a unui dinte care realizeaz un contact prematur n PIM un zgomot ATM unic un zgomot ocluzal surd Fosa central a lui 4.6. stabilete: un stop centric din primul grup un stop centric din grupul al doilea un stop centric cu cuspidul mezio-palatinal al lui 16 un stop centric cu cuspidul disto-palatinal al lui 16 cheia lui Angle Amplitudinea micrii de deschidere a cavitii bucale este limitat: sub 58 mm n disfuncia muchilor ridictori dac medicul nu poate introduce trei degete ndoite n cavitatea bucal a pacientului dac pacientul observ c nu mai poate deschide cavitatea bucal la fel de lar g ca nainte

E. n dislocarea anterioar ireductibil a discului 783. A. B. C. D. E. 784. A. B. C. D. E. 785. A. B. C. D. E. 786. A. B. C. D. E. 787. A. B. C. D. E. 788. A. B. C. D. E. 789. A. B. C. D. E. La funcia de grup n laterotruzie dreapt particip: suprafaa palatinal a lui 13 cuspidul vestibular al lui 14 cuspidul palatinal al lui 15 cuspidul distovestibular al lui 16 cuspidul meziovestibular al lui17 Versantul intern al cuspidului palatinal maxilar al lui 2.5. poate realiza: interferen nelucrtoare n protruzie contact prematur cu alunecare n centric antero-lateral stng contact prematur cu alunecare n centric antero-lateral dreapt interferen ocluzal n laterotruzie dreapt interferen n laterotruzie stnga ina ocluzal de relaxare muscular prezint: point centric long centric ghidaj canin ghidaj de grup ocluzie bilateral balansat Abfraciile sunt: provocate de interferene ocluzale imposibile la nivel subgingival localizate pe suprafeele ocluzale obturate dup echilibrarea ocluzal n form de V Bruxismul din timpul somnului este: ameliorat de o medicaie antidepresiv de tip Prozac mai frecvent la nefumtori produs printr-o contracie muscular izometric de durat practicat n episoade de cte 11,4 minute urmat de dureri musculare matinale Criteriile ocluziei terapeutice sunt: long centric sub 2 mm point centric ghidaj anterior realizat de 1.2. i 2.2. dezocluzia dinilor posteriori n protruzie contacte ocluzale posterioare de parte nelucrtoare n laterotruzie Pentru evaluarea poziiei exacte a discului articular se indic: radiografia panoramic radiografia n inciden transcranian lateral (Schller) imagistica n rezonan magnetic radiografia retroalveolar artrografia

790. Echilibrarea ocluzal prin lefuire selectiv va fi ncununat de succes dac: A. n ORC, vrful cuspizilor vestibulari mandibulari realizeaz contacte cu versantul intern al cuspizilor palatinali maxilari n treimea mijlocie B. alunecarea n centric depete 3 mm C. lefuirea selectiv se realizeaz iniial pe modelele de studiu montate pe un simulator semi-adaptabil D. exist o atriie patologic generalizat E. se aplic regula treimilor 791. A. B. C. D. E. 792. A. B. C. D. E. 793. A. B. C. D. E. 794. A. B. C. D. E. 795. A. B. C. D. E. Imagistica prin rezonan magnetic: este o tehnic foarte invaziv expune pacientul la radiaii ionizante evideniaz foarte bine discul articular evideniaz esutul osos la fel de bine ca i esuturile moi este contraindicat la pacienii cu pace-maker cardiac Pe radiografia panoramic se observ: esutul osos al condilului mandibular fibrocartilajul condilului mandibular forma discului articular poziia discului articular esutul osos al tuberculului articular Abraziunea este provocat de: contactele ocluzale din masticaie contactele ocluzale din deglutiie bruxism meninerea de obiecte ntre arcade periaj dentar incorect O interferen ocluzal de parte lucrtoare n protruzie apare pe: pantele distale ale cuspizilor palatinali maxilari pantele distale ale cuspizilor vestibulari mandibulari suprafeele palatinale maxilare marginile incizale mandibulare pantele meziale ale cuspizilor palatinali maxilari Cracmentul reciproc: este caracteristic dislocrii anterioare ireductibile a discului presupune un cracment intermediar la deschidere este produs prin frecarea a 2 suprafee articulare neregulate presupune un cracment tardiv la nchidere este un zgomot articular unic

796. Un pacient prezint n ORC un contact prematur ntre versantul intern al cuspidului palatinal maxilar i versantul intern al cuspidului vestibular mandibular, zona de contact fiind mai apropiat de vrful cuspidului de sprijin mandibular. n acest caz echilibrarea ocluzal include urmtoarele etape: A. lefuirea versantului intern al cuspidulu i vestibular mandibular B. lefuirea versantului intern al cuspidului palatinal maxilar C. lrgirea zonei receptoare maxilare

D. lrgirea zonei receptoare mandibulare E. lefuirea vrfului cuspidului palatinal maxilar 797. A. B. C. D. E. 798. A. B. C. D. E. O DVO exagerat: este nsoit de un spaiu de inocluzie fiziologic exagerat se caracterizeaz prin tulburri de fonaie este preferabil unei subevaluri a DVO determin oboseala i spasmul muchilor ridictori ai mandibulei determin oboseala i spasmul muchilor cobortori ai mandibulei Unghiul pantei tuberculului articular se poate evalua corect: pe radiografia panoramic prin nregistrri interocluzale n ORC cu arcul facial al lui Gerber prin nregistrri interocluzale n propulsie prin nregistrri interocluzale n PIM

PROTEZAREA PE IMPLANTE
799. Rangert i colaboratorii au stabilit c lungimea extensiei n cazul unei restaurri protetice pe implante nu trebuie s depeasc: a. Distana dintre implantele situate anterior de aceasta b. Diametrul ultimului implant situat anterior de aceasta c. Dublul distanei dintre ultimele dou implantele situate anterior de aceasta d. Dublul diametrului ultimului implant situat anterior de aceasta e. Suma diametrelor ultimelor dou implante 800. Care din urmatoarele sisteme de implante permite vindecarea transgingivala: a. Sistemul Brnemark b. Sistemul Frialit 2 c. Sistemul ITI - Straumann d. Sistemul IMZ e. Sistemul Zimmer n cazul implantelor endoosoase la amprentarea final se recomand: a. Siliconi de condensare b. Alginate c. Polieteri d. Siliconi de aditie e. combinaii ntre siliconi i polieteri Angulaia fa de planul de ocluzie la nivelul mandibulei este de: a. 100 la premolarul doi inferior b. 250 la molarul 1 inferior c. 150 la primul molar inferior d. 20-25 0 la molarul 2 inferior e. 30 0 la nivelul premolarului 2 inferior Cea mai slaba densitate osoasa se intilneste la: a. Regiunea laterala a mandibulei b. Tuberozitate c. Regiunea lateral a maxilarului d. Regiunea mentonier e. Regiunea tuberculuilui piriform Din grupa membranelor nerezorbabile fac parte: a. Membranele de colagen b. Membranele de celuloz hibrid c. Membranele de PTFE d. Membranele din acid poliglicolic e. Membranele de pericard bovin Mobilitatea clinic axial a unui implant endoosos este de a. 0,11 mm b. 5 m c. 100 m d. 30 m

801.

802.

803.

804.

805.

e. 0,05 m 806. Dupa extracie se pierde din ltimea osoas. Aceasta pierdere dup un an este de pn la: a. 20% b. 30% c. 40% d. 10% e. 50% 807. Care este cantitatea minim de os necesar n jurul oricarui implant? a. 1 mm b. 2 mm c. 3 mm d. 0.5 mm e. 0,3 mm n cazul unei densiti osoase reduse se recomand: a. utilizarea implantelor bifide b. inserarea implantelor urub cu spire adnci c. subdimensionarea puului implantar n raport cu diametrul implantului d. implantele conice e. renunarea la serului fiziologic pentru rcire Membranele n implantologie: a. impiedica proliferarea celulelor osoase n interiorul lamboului b. au rol de a delimita spatiul biologic necesar formrii osului c. cele neresorbabile pot fi din: polimeri ai acizilor lactic i glicolic, colagen d. cele din PTFE sunt resorbabile n trei luni e. cele din PTFE sunt resorbabile n ase luni

808.

809.

810. Care este vrsta minima de la care se poate recomanda inserarea implantelor endoosoase la sexul masculin: a. 15 ani b. 18 ani c. 24 ani d. 12 ani e. 20 ani 811. Ortopantomografia a. ofer date despre oferta osoas n grosime b. nu ofer date despre angulaia crestelor edentate c. ofer o imagine micorat cu 30-70 % n sens vertical i cu 20 - 30% n sens orizontal fa de situaia clinic d. se utilizeaz pentru determinarea lungimii implantelor e. are dezavantajul c nu poate oferi date cu privire la poziia canalului mandibular n plan orizontal Canalul mandibular: a. poate prezenta o bucla anterior de emegena lui prin gaura mentonier b. are traiect dinspre lingual spre vestibular n sens postero-anterior

812.

c. are traiect dinspre vestibular spre lingual n sens postero-anterior d. daca este perforat n timplul frezajului se recomand condensarea materialului de augmantare osoas prin perforaie. e. tebuie evitat prin poziionarea implantului la distan de doi milimetri de corticala sa superioar. 813. Dac un implant nu are stabilitate primar optim se poate recurge la: a. augmentarea vest ibular a zonei b. extragerea lui. c. alegerea unui implant cu diametru mai mare d. extragerea lui detoxifierea suprafeei cu acid citric i reinserarea lui e. inserarea lui cu cheia dinamometric Cimentarea suprastructurilor fixe pe mai muli stlpi implantari se realizeaz cu: a. ciment ionomer de sticl b. ciment provizoriu fr eugenol c. ciment oxifosfat de zinc d. ciment poliuretanic e. ciment diacrilic Inserarea unui implant cu vindecare transgingival: a. presupune realizarea unei incizii decalate de pe muchia crestei b. zona de elecie pentru acest tip de implante este edentaia unidentar de incisiv central superior. c. se recomand in edentaiile terminale mandibulare d. se recomand la pacienii care vor beneficia de supraprotez ri pe implante e. are avantajul c nu necesit intervenie de descoperire n amprentarea cu lingura deschis: a. urubul de fixare a stlpilor de transfer trebuie s fie scurt b. stlpii de amprent se repoziioneaz n materialul de amprent dezinserarea ampentei de pe cmp c. se recomand utilizarea polieterilor d. se recomand folosirea lingurilor universale metalice e. se recomand la pacieni cu amplitudine redus a deschiderii gurii.

814.

815.

816.

dup

817.

Implantele imediate: a. de obicei se aleg implante cu diametru redus b. reprezint o contraindicaie la pacientii care au pierdut 1/3 din procesul alveolar c. prepararea patului implantar trebuie s depeasc fundul alveolei. d. trebuie s fie transgingivale e. n timpul forajului nu necesit rcire Descoperirea implantelor a. se poate face cu bisturiul sau cu tana gingival b. n cazul unei mucoase mobile se va face n totdeauna cu tana gingival c. n cazul unei mucoase groase i aderente se poate face cu tana gingival d. n cazul implantelor cu vindecare transgingival se recomand utilizarea bisturiului e. este urmat de fixarea uruburilor de vindecare

818.

819. Pentru a realiza o restaurare protetic fix cimentat n cazul protezrii edentaiei totale este necesar inserarea unui minimum de: a. 14 implante b. 4 implante c. 6 implante d. 8 implante e. 10 implante 820. Resorbia oaselor maxilare: a. este minim n primele saptamni de la extracie b. la mandibula este mai accentuat vestibular c. golfurile sinusale apar in special in ur ma extraciei molarilor primi maxilari d. la maxilar este mai accentuat oral e. este centrifuga la maxilar Din categoria materialelor de adiie omologe fac parte: a. osul bovin liofilizat b. blocuri osoase de hidroxiapatit c. osul uman din bncile de oase d. colagen din pericard porcin e. fragmente osoase ale aceluiai pacient recoltate intraoperator Din categoria membranelor neresorbabile fac parte: a. membranele de latex b. membranele de PTFE c. membranele din celuloza hibrid d. membranele din proteine ale matricii amelare e. membrane din acid polilactic n combinaie cu esteri ai acidului citric n cazul inserrii unui implant endoosos de stadiul II cu vindecare transgingival: a. incizia se realizeaz decalat la 3 -4 mm de mijlocul crestei b. se inser in os pn la nivelul coletului lucios al implantului c. sutura se realizeaz n jurul coletului evazat al implantului d. se inser astfel inct o parte din suprafaa rugoas a implantului sa nu fie complet introdusa n os e. nu necesit urub de acoperire Dup perioada de osteointegrare un implant urub trebuie nlturat dac: a. suprastructura fixat prin cimentare este mobil b. prezinta mobilitate decelabil clinic dar nu doare c. gingia din jurul implantului este inflamat d. pe periotest are valori pozitive i prezint radiotransparen periimplantar e. la percutie doare dar nu prezint mobilitate n cazur supraprotezrilor pe implante Ce tip de conexiune are retenia cea mai mare: a. calareii pe bara Dolder b. bilele cu oringuri din teflon c. telescoapele galvanoformate d. magnetii e. culise

821.

822.

823.

824.

825.

826.

Principalele avantaje ale telescoapelor galvanoformate sunt a. obinerea pasivitii suprastructurilor b. preul de cost redus c. procedeu tehnologic facil d. uzura redusa comparativ cu telescoaple turnate e. suprastructura nu necesit schelet metalic Printre avantajele tehnicii de amprentare indirecta se numara: a. este uor de aplicat la pacientii cu amplitudine mic a deschiderii gurii. b. prezinta posibilitatea verificarii repozitionarii ansamblului dispozitiv transfer indirect implant analog c. este recomandata in cazul implantelor angulate d. risc redus de repozitionare gresita a ansamblului dispozitiv transfer indirect implant analog e. poate apare posibilitatea deformrii materialului de amprent la dezinseria lingurii de pe cmpul protetic n cazul unei bree edentate n zona molar : a. daca lungimea breei este de 10 mm se vor insera dou implante de 4 mm b. daca lungimea breei este mai mare de 12 mm se va insera un implant de 5 mm c. daca lungimea breei este de 12 mm se vor insera dou implante de 5 mm d. daca lungimea breei este de 14 mm se vor insera dou implante e. daca lungimea breei este de 14 mm se inser un implant

827.

828.

PROTETIC FIX COMPLEMENT SIMPLU 829. A. B. C. D. E. 830. A. B. C. D. E. *Restaurrile unidentare intracoronare indirecte: se realizeaz n laborator n urma amprentrii se realizeaz n cabinet de ctre medicul dentist se pot realiza i fr amrentarea prealabil se realizeaz doar din aliaje nobile nici un rspuns corect *Incrustaiile sunt: coroane de nveli realizate din aliaje nobile restaurri unidentare extracoronare o alternativ la obturaiile plastice realizate numai din aliaje de Cr-Co nefizionomice

831. *Incrustaiile metalice: A. se realizeaz din aliaje de Cr-Co B. se realizeaz din aliaje nobile i titan

C. din aur se fractureaz dac solicitarea aplicat depete limita elastic D. se bruniseaz nainte de cimentare E. nu pot reface punctele de contact. 832. A. B. C. D. E. *Avantajele incrustaiilor din aliaje nobile fa de obturaiile din amalgam sunt: coloreaz esuturile dentare modelarea extrabucal permite refacerea unei bune morfologii ocluzale pot fi realizate de ctre medicul dentist sensibilitatea tehnologic privind turnarea i prelucrarea nici un rspuns corect.

833. *Pinlay-urile sunt: A. dispozitive corono-radiculare B. coroane de substituie C. incrustaii cu crampoane, utilzate ca elemente suplimentare de retenie D. bonturi mobilizabile E. restaurri protetice mobilizabile 834. *Onlay-urile se indic: A. la molari tratai endodontic care au perei vestibulari i orali sntoi, iar esuturile restante trebuie protejate B. la molari tratai endodontic care mai au doar 1 perete restant C. ca elemente de agregare n edentaii ntinse D. cel mai frecvent n leziunile mezio-palatinale la frontali E. variantele A i C. 835. *Tehnicile directe fa de cele indirecte de realizare a incrustaiilor prezint urmtoarele avantaje: A. adaptare marginal mbuntit B. realizarea n condiii optime a ariei de contact C. realizarea unei suprafee o ptime de contact D. posibilitatea unei prelucrri i lustruiri optime E. nici un rspuns corect 836. A. B. C. D. E. 837. A. B. C. D. E. *Obturaiile de baz n cazul incrustaiilor din rsini compozite: nu sunt necesare asigur protecia pulpar n cazul cavitilor profunde se realizeaz naintea preparrii cavittii pentru incrustaie trebuie extinse pn la nivelul marginilor cavitii se realizeaz din amalgam. *Amprentarea n cazul incrustaiilor din rini compozite se realizeaz cu: acrilate termo-baro polimerizabile alginate ploieteri sau siliconi cu recie de adiie gutaperc hidrocoloizi ireversibili

838. *Incrustaiile ceramice sunt contraindicate n: A. parafuncii

B. leziuni carioase mici sau moderate C. leziuni carioase mari cu margini de smal nesusinute D. dini cu tratament endodontic la care cavitatea de acces a compromis rezistena i prognosticul dintelui E. caitile n care nu se poate obine o form retentiv 839. A. B. C. D. E. 840. A. B. C. D. E. 841. A. B. C. D. *Grosimea inlay-urilor ceramice crete rezistena metalice scade rezistena ceramice ofer rezisten acceptabil cnd este de 1-2,5 mm nu are relevan variantele A i B sunt corecte *La inlay-urile compozite prepararea cavitii este mutilant limita poate fi subgingival se bizoteaz marginile fixarea este adeziv cu cimenturi diacrilice amprenta se realizeaz cu hidrocoloizi ireversibili

*Pregtirea dintelui n vederea cimentrii prevede: curarea cavitii dup gravare gravarea cavitii cu acid fluorhidric 37% degresarea cu alcool a cavitii urmat de o uscare cu un jet de aer timp de 10 secunde aplicarea de acid ortofosforic ce se va polimeriza prin lumin (lamp halogen, cu plasm, diod sau laser) E. izolarea cmpului operator *Restaurrile extracoronare: nu implic laboratorul de tehnic dentar necesit sacrificii mai importante de esuturi dure sunt dominate de onlay-uri sunt nefizionomice nici o variant corect *Prin procedeul de faetare: se urmrete schimbarea faetelor coroanelor metalo -ceramice se urmrete schimbarea faetelor coroanelor metalo -acrilice se urmrete schimbarea faetelor coroanelor metalo -diacrilice variantele A, B i C se urmrete sacrificiul minim de esut dentar sntos. *Avantajele faetelor sunt: economie de esuturi dentare corecteaz bruxismul reaslizeaz stopuri ocluzale stabile retenia lor pe suprafaa dintelui se realizeaz prin efectul de perl se realizeaz din aliaje de Cr-Co.

842. A. B. C. D. E. 843. A. B. C. D. E. 844. A. B. C. D. E.

845. A. B. C. D. E. 846. A. B. C. D. E.

*Coroanele pariale: necesit preparaii intempestive permit verificarea ulterioar a vitalitii dintelui acoper faa vestibular i jumtate din feele proximale adaptarea pe bont se face mai greu datorit efectu lui hidraulic au retenie i rezisten mecanic sporit fa de coroana total *Coroanele pariale : se folosesc mai ales la dinii frontali acoper marginea ocluzal a suprafeei vestibulare are marginile preparaiei la nivelul punctelor de contact permit meninerea vitalitii pulpare acoper toate suprafeele n afar de jumtatea mezial a suprafeei vestibulare

847. *Coroanele de nveli: A. metalice acoper toate feele dintelui cu excepia celei vestibulare care se realizeaz din acrilat (coroane din dou buci) B. nemetalice se realizeaz prin polimerizare, sinterizare sau frezare (,ecanic sau computerizat) C. se agreg la preparaiile dentare prin cimentarea sau nurubare D. metalice cu grosime dirijat au perei de grosime inegal E. se folosesc pe dini cu modificri de poziie de peste 300 fa de cmpul ocluzal. 848. A. B. C. D. E. 849. A. B. C. D. E. *Indicaiile coroanelor de nveli: ca elemente de agregare n protezarea fix pe dini cu tratamente endodontice i patologie periapical pe dini cu rezorbii alveolare care ating treimea apical pe dini foarte scuri variantele B i C *Coroanele turnate cu grosime total: au perei laterali de dimensiuni egale contactul cu bontul se realizeaz doar n zona coletului contactul cu bontul se realizeaz i pe faa vestibular nu se utilizeaz foarte frecvent necesit tehnologii i aliaje speciale.

850. *Coroanele de nveli nemetalice A. mai sunt cunoscute i sub numele de coroane estetice sau fizionomice B. folosesc aliaje de Cr-Co C. nu se pot realiza din rini compozite datorit contracie la polimer izare D. sunt nefizionomice E. nu pot fi utilizate ca elemente de agregare 851. *Contraindicaiile coroanei Jacket din ceramic sunt: A. fracturi ale marginilor incizale ce pot fi refcute cu materiale plastice de restaurare coronar B. anomalii de form i de pozi ie C. discromiile D. pacieni tineri la care camera pulpar fiind voluminoas exist riscul lezrii pulpei E. nici o variant corect

852. *Coroanele Jacket din rini compozite A. se realizeaz prin sinterizare B. la realizarea preparaiei trebuie respectate principiile generale valabile pentru coroanele de acoperire C. este recomandat terminaia n lam de cuit la nivel cervical D. variantele B i C E. se realizeaz din rini cu umplutur anorganic redus 853. A. B. C. D. E. *Coroanele mixte: nu trebuie s satisfac funcia de sprijin datorit funciei sale mai mult fizionomice metalo-ceramice utilizeaz polimetilmetacrilatul ca material de placare trebuie s evite modificarea raporturilor ocluzale coroanele metaloceramice trebuie supuse procesului de termopolimerizare nu trebuie s menin neschimbate contactele ocluzale din timpul deglutiiei

COMPLEMENT MULTIPLU 854. A. B. C. D. E. 855. A. B. C. D. E. 856. A. B. C. D. E. 857. A. B. C. Incrustaiile : sunt proteze unidentare care se folosesc n tratamentul leziunilor coronare sunt folosite pentru restaurarea morfologiei dentare acoper faa vestibular a dinilor fro ntali au indicaii protetice metalice se realizeaz din aliaje nobile i titan Incrustaiile se clasific n: coroane pariale inlay sau incrustaie intracoronar pinlay pinlay (sau incrustaie extracoronar) onlay (numit i inlay cu crampoane) Pinlay-urile: sunt incrustaii cu crampoane utilizeaz elemente suplimentare de retenie sunt incrustaii extracoronare se mai numesc i inlay-uri cu crampoane variantele B i C

Onlay-urile se indic : n leziuni coronare extinse, cu cuspizi vestibulari sau orali intaci la pacieni cu igien deficitar cnd istmul reprezint jumtate sau mai mult din dimensiunea coronar vestibulo oral D. la tineri cnd exist pericolul deschiderii camerei pulpare E. ca element de agreagare n edentaii ntinse

858. A. B. C. D. E.

Contraindicaiile incrustaiilor sunt elemente de agregare n edentaii reduse igien deficitar elemente de agregare n edentaii extinse leziuni coronare reduse variantele B i D

859. Incrustaiile din rini compozite realizate prin tehnicile indirecte au urmtoarele avantaje fa de tehnicile directe: A. timpul de lucru mai scurt B. preul de cost mai redus C. adaptare marginal mbuntit D. realizarea n condiii optime a ariei de contact E. posibilitatea unei prelucrri i lustruiri optime 860. A. B. C. D. E. 861. A. B. C. D. E. 862. A. B. C. D. E. 863. A. B. C. D. E. 864. A. B. C. D. E. Tehnica semidirect intraoral de realizare a incrustaiilor din rini compozite prevd: realizarea de ctre tehnician fotopolimerizarea in situ brunisarea incrustaiilor dup cimentare aplicarea unui agent de izolare naintea inserrii i polimerizrii compozitului prepararea cavitii i aplicarea obturaiei de baz Dezavantajele inlay-urilor ceramice sunt: timp de lucru ndelungat aspectul estetic las de dorit posibilitatea fracturrii n timpul fazelor de laborator posibilitatea uzurii arcadei antagoniste corecturile ocluzale dup cimentare pot duce la pierderea culorii iniiale n vederea cimentrii incrustaiilor ceramice se fac urmtoarele pregtiri: degresarea dintelui cu spirt gravajul cu acid ortofosforic 37% a dintelui timp de 15 secunde izolarea cmpului operator se usuc cu jet de aer timp de 15 secunde variantele A, B i C Restaurrile extracoronare: reclam sacrificii mai importante de esuturi dure se realizeaz prin tehnici aproape exclusiv indirecte sunt dominate de onlay-uri sunt dominate de inlay-uri sunt dominate de pinlay-uri Faetele vestibulare ceramice combin cerinele conservative cu cele de stabilitate cromatic prezint risc mare de iritaie pulpar pot fi realizate doar indirect de ctre medic elimin prepararea circular de pe faa oral se folosesc la dini cu anomalii de form

865. A. B. C. D. E.

Contraindicaiile faetelor sunt: prezena de fisuri amelare anomaliile de form predispoziii la carii dentare igien bucal defectuoas indicaii de diastem

866. Concluzia lui Chirstensen dup aplicarea a mii de faete a fost: A. n discromiile severe tetraciclinice se obin rezultate mai bune cu ajutorul faetelor dect cu ajutorul coroanelor de nveli B. atunci cnd stigmatele distrofice afecteaz structural coroanele dentare, se obin rezultate mai bune cu ajutorul coroanelor de nveli C. n discromiile severe tetraciclinice se obin rezultate mai bune cu ajutorul coroanelor de nveli dect cu ajutorul faetelor D. n anomaliile dentare de form faetele trebuie plasate subgingival pentru a crete rezistena i efectul estetic E. variantele A i B 867. A. B. C. D. E. 868. A. B. C. Coroanele pariale: sunt reprezentate de faete pstreaz o bun parte din particularitile estetice ale dintelui natural nu necesit preparaii intempestive permit verificarea ulterioar a vitalitii sunt reprezentate de onlay-uri.

Coroanele pariale: 7/8 acoper toate suprafeele n afar de jumtatea mezial a suprafeei vestibulare. 4/5 acoper n plus fa de coroana marginea ocluzal a suprafeei vestibulare 1/2 sunt specifice zonei laterale acoperind faa ocluzal pn la nivelul cuspizilor vestibulari D. pstreaz placajul natural al dintelui E. permit testarea vitalitii dintelui Indicaiile coroanelor pariale sunt: indice de carie crescut sau igien necorespunztoare coroane de dimensiuni cervico-ocluzale reduse elemente de ancorare n cadrul unor puni extinse realizarea unor sisteme de contenie pentru imobilizarea dinilor n boala parodontal ancor n protezarea mobilizabil

869. A. B. C. D. E.

870. Referitor la statica ancorrii coroanelor pariale A. retenia mpotriva forelor de desprindere ocluzal se realizeaz prin anurile de pe suprafaa ocluzal B. retenia mpotriva forelor de desprindere ocluzal se realizeaz prin pereii axiali paraleli C. retenia mpotriva forelor de desprindere ocluzal se realizeaz prin anuri i puuri parapulpare D. retenia mpotriva forelor de desprindere orale se realizeaz prin anurile de pe faa ocluzal E. retenia mpotriva forelor de desprindere orale se realizeaz prin rigidizare mpotriva ncovoierii

871. A. B. C. D. E. 872. A. B. C. D. E. 873. A. B. C. D. E.

Coroanele de nveli acoper n totalitate suprafeele preparate ale unui bont natural metalice se pot confeciona prin turnare metalice se pot confeciona prin polimerizare metalice cu grosime dirijat are contact cu bontul doar la nivelul feei vestibulare variantele B i C Coroanele de nveli se folosesc la dini cu parodoniul afectai se folosesc n scop de refacere morfofuncional se folosesc n scop protetic se folosesc n scop profilactic se folosesc la pacieni cu afeciuni generale care nu suport edine lungi de preparri. Coroanele metalice turnate: pot fi cu grosime dirijat pot fi cu grosime total nu se pot confeciona din titan cu grosime dirijat consum mai puin aliaj dect cele totale variantele A i B

874. Adaptarea axial a coroanei: A. la preparaia cu prag nu sunt permise discrepane marginale decelabile macroscop ic B. se verific prin urmrirea punctelor de contact proximale i rezistena faetelor vestibulare C. se verific prin urmrirea nchiderii marginale n zona cervical D. n preparaiile tangeniale, coroana nu trebuie s ptrund excesiv n anul gingival E. lungimea excesiv a coroanei se evideniaz prin ischemierea marginii gingivale 875. A. B. C. Deficienele n adaptarea marginal: pot fi eliminate doar de ctre medic pot apare i datorit greelilor de modelaj n laborator macheta nu trebuie s prezinte o adaptare marginal perfect n zona marginal deoarece n urma prelucrrii i finisrii poate rezulta o treapt pozitiv. D. se datoreaz numai greelilor medicului E. pot rezulta n urma unei amprentri greite Coroanele din dou buci mai sunt cunoscute i coroane din inel i capac mai sunt cunoscute i coroane cu fenestraie vestibular se confecioneaz numai din aliaje nobile capacul se modeleaz n cabinet au fost folosite n trecut pentru precizia de adaptare a inelului la colet i exactitatea reliefului ocluzal Coroanele de nveli nemetalice nu se mai folosesc se folosesc doar pentru restaurri provizorii sunt cunoscute i sub numele de coroane estetice se realizeaz i din polimeri

876. A. B. C. D. E.

877. A. B. C. D.

E. se realizeaz i din rini compozite 878. A. B. C. D. E. 879. A. B. C. D. E. 880. A. B. C. D. E. Defectele coroanelor de nveli din rini acrilice sunt: dificultatea de realizare contracie mare la polimerizare rezisten slab la uzur absorbie crescut de ap polimerizarea reticulat a acrilatelor Indicaiile coroanelor Jacket ceramice sunt: pacienii tineri cu camere pulpare voluminoase discromii ale frontalilor molarii anomalii de form anomalii de poziie Coroanele Jacket acrilice: sunt folosite la ora actual doar ca restaurri provizorii sunt folosite la ora actual doar ca restaurri permanente sunt folosite ca restaurri permanente sau provizorii pot fi utilizate la adolesceni ca restaurri de temporizare nu se pot realiza n cabinet

881. Tehnica modelajului direct a coroanelor Jacket din RDC prezint urmtoarele avantaje: A. relieful ocluzal corect realizat de ctre tehnician B. scurtarea timpului de lucru C. evitarea erorilor din cursul machetrii D. adaptare marginal mbuntit E. posibilitatea paralelizrii dinilor de ctre tehnician 882. A. B. C. D. E. 883. A. B. C. D. E. Coroanele mixte: asigur funcia de sprijin se realizeaz din dou tipuri de ceramic feldspatic evit modificarea raporturilor ocluzale se realizeaz din dou buci rezistena lor este asigurat de componenta metalic Coroanele mixte: pot fi metalo-ceramice pot fi metalo-acrilice componenta metalic se poate realiza prin galvanizare componenta metalic se poate realiza prin termopolimerizare componenta fizionomic poate s adere de componenta metalic i prin retenie mecanic Avantajele coroanelor mixte sunt: sunt identice cu ale coroanelor acrilice combin rezistena mecanic cu aspectul fizionomic rezistena n timp a placrii cu acrilat a ntregii suprafee coronare aproape toate tipurile de leziuni coronare pot beneficia de astfel de restaurri

884. A. B. C. D.

E. pot fi utilizate la dinii oralizai 885. A. B. C. D. E. 886. A. B. C. D. E. 887. A. B. C. D. E. Elementele componente ale coroanei mixte sunt: bontul dentar componenta metalic componenta fizionomic inelul ocluzal faeta lingual Componenta fizionomic a coroanei mixte: confer un aspect estetic asigur rezistena coroanei mixte nu particip ntotdeauna la realizarea ariilor de contact proximale se poate realiza din ceramic se ralizeaz prin turnarea ceramicii Prepararea bontului pentru o coroan mixt trebuie s respecte: condiiile biologice condiiile mecanice condiiile fizionomice condiiile financiare dorinele pacientului

888. Dezavantajele coroanelor mixte sunt: A. sunt inestetice B. agregare mai slab fa de cororanele de nveli metalice turnate datorit sacrificiului mai mare substan dur de la nivelul dinilor C. apariia uneori a fenomenului de separare la interfaa dintre cele dou materiale D. nu pot fi utlizate ca element de agregare n cazul punilor E. nu pot fi folosite individual 889. A. B. C. D. E. 890. A. B. C. D. E. Componenta metalic a coroanei mixte: asigur efectul estetic se realizeaz din ceramic delimiteaz componenta fizionomic reconstituie ariile proximale de contact (cu unele excepii la CMMC) acoper n totalitate bontul dentar, cu unele excepii pentru CMMC Etapele clinice de realizare a coroanelor mixte metalo-ceramice includ: confecionarea modelului realizarea machetei componentei metalice indicaia de tratament i stabilirea planului terapeutic prelucrarea final a CMMC cimentarea provizorie (dac este cazul)

891. Etapele clinice de realizare a coroanelor mixte metalo-acrilice includ: A. examenul clinic B. amprentarea cmpului protetic C. ambalarea, tiparul i turnarea componentei metalice D. verificarea adaptrii protezei (n cele 3 sfere) pe cmpul protetic E. dezambalarea, prelucrarea componentei metalice

892. Dup procedeul tehnologic de realizarea a componentei metalice, deosebim CM al cror schelet rezult prin: A. termopolimerizare B. ambutisare C. fotopolimerizare D. sinterizare E. galvanizare 893. Dup procedeul de realizare a componentei fizionomice, exist CM ale cror componente se obin prin: A. termopolimerizare B. ambutisare C. fotopolimerizare D. sinterizare E. galvanizare

PROTEZAREA FIX
COMPLEMENT SIMPLU 894. *Valoarea optim de nclinare a fiecrui perete a bontului fa de axa de inserie este de: A) 2 B) 3 C) 6 D) 10 E) nici un rspuns nu este corect 895. *Fore perpendiculare pe axa de rotaie a unui bont vor dezvolta de -a lungul liniei tangeniale a bontului: A) fore de rotaie pure B) fore de ncovoiere pure C) fore de forfecare pure D) fore de traciune pure E) nici un rspuns nu este corect 896. *O coroan nu va fi dizlocat sub aciunea solicitrilor funcionale sau parafuncionale dac: A) bontul posed o lungime suficient pentru a interfera cu arcul de translaie al restaurrii n jurul unui punct care se gsete n zona terminal a suprafetei opuse B) bontul posed o lungime suficient pentru a interfera cu arcul de rotaie al restaurrii n jurul unui punct care se gsete n zona terminal a suprafetei opuse C) bontul posed o lungime suficient pentru a interfera cu arcul de rotaie al restaurrii n jurul unui punct care se gsete n zona ocluzal a suprafetei opuse D) rspunsurile b i c sunt corecte E) nici un rspuns nu este corect 897. *Mrimea dehiscienei marginale dintre marginile protezei i bont, considerat acceptabil din punct de vedere clinic, este de: A) 50 m B) 0,50 m C) 0,5 mm D) 0,7 mm E) 75 m 898. *Grosimea dentinar minim pentru oprotecie pulpar satisfctoare este de: A) 0,5 mm B) 1 mm C) 1,5 mm D) 2 mm E) nici un rspuns nu este corect 899. *Mrimea presiunii exercitate de medic adupra piesei, din punct de vedere biologic acceptat este de maxim: A) 100 g B) 120 g C) 230 g

D) 250 g E) 300 g 900. *n cazul dinilor cu afectarea furcaiei se recomand A) prepararea fr prag B) prepararea cu prag cu bizou C) prepararea canelat D) prepararea cu prag E) nici un rspuns nu este adevrat 901. *Refacerea unui parodoniu sntos n cazul unor leziuni uoare este complet dup: A) 2 sptmni B) o zi C) 4-5 zile D) 8-12 zile E) nici un rspuns nu este corect 902. *n cazul smear layer-ului se indic: A) pstrarea integral B) pstrarea parial sub forma unor microdopuri C) ndeprtarea total D) indeprtarea sau psrarea n funcie de situaia clinic E) nici un rspuns nu este corect 903. *Dac se lefuiete cu turbina fr jet de ap apar leziuni de arsur la nivelul pulpei dup: A) 5 secunde B) 11 secunde C) 15 secunde D) 30 secunde E) nici un rspuns nu este corect

COMPLEMENT MULTIPLU 904. Stabilitatea unei RPF pe un bont depinde de: A) lungimea bontului B) proprietile fizice ale cimentului C) divergena ocluzal a suprafetelor axiale D) diametrul bontului E) toate rspunsurile sunt corecte 905. Pentru ca elementele adiionale de cretere a stabilittii RPF (anurile,casetele preparate pe bont) s fie eficiente ele trebuie s prezinte A) directie paralel cu axul de inserie B) unghiuri bine exprimate C) unghiuri rotunjite D) perei perpendiculari pe direcia forelor ce tind s disloce restaurarea E) perei paraleli pe direcia forelor ce tind s disloce restaurarea

906. Reducerea posibilitilor de dislocare a unei RPF la o singur ax (axa de dezinserie) se realizeaz prin: A) eliminarea rotaiei n sens M-D B) evitarea unui design exclusiv circular C) eliminarea rotaiei n sens V-O D) eliminarea translaiei n sens V-O E) eliminarea translaiei n sens M-D 907. Rezistena structural a unui bont este dat de: A) preparara anatomic a suprafeelor ocluzale B) bizotarea cuspizilor de ghidaj C) prepararea de anuri i casete D) prepararea unei grosimi uniforme a suprafeelor axiale E) toate rspunsurile sunt corecte 908. Forma ideal a zonei terminale a bontului trebuie s ndeplineasc urmtoa rele criterii: A) s ofere o limit precis pe care s se adapteze marginea finisat a machetei B) s poat fi observat uor de ctre practician C) s permit o adaptare ocluzal intim a restaurrii D) s asigure o grosime suicient a materialului din care se confecioneaz restaurarea E) toate raspunsurile sunt corecte 909. Formele de preparare ale zonei terminale ale bonturilor sunt: A) cu prag B) prag cu bizou C) tangenial D) chanfrein E) chanfrein cu bizou 910. Avantajele preparaiei cu prag sunt: A) limita de preparare este precis B) este eliminat smalul nesustinut de la muchia marginal a bontului C) pericolul de supraconturare al suprafetelor cervicale ale restaurrii este minim D) ofer techicianului suficient spaiu E) toate rspunsurile sunt corecte 911. Dezavantajele preparaiei cu prag sunt: A) creaz dificulti n modelarea marginilor restaurrii B) cea mai mic inprecizie la adaptarea coroanei pe bont duce la apariia unui spaiu cervical C) unghiul de 90 duce la concentrarea stresului n tesuturile parodontale D) sacrificiu mare de tesuturi dure E) pericol mare de lazare a periodoniului marginal n timpul preparrii 912. Indicaile preparaiei cu prag sunt: A) restaurrile integral ceramice B) evoluia unei carii n zona cervical C) CMMC pe faa vestibular i pe jumtatea vestibular a feelor proximale D) CMMC pe faa oral i pe jumtatea oral a feelor proximale E) CMMC pe faa oral i pe feele proximale 913. Avantajele pragului cu bizou sunt:

A) limita preparaiei este bine definit B) spaiu suficient pentru technician C) nu necesita sacrificiu mare de esuturi D) bizotarea elimin smalul nesusinut E) toate rspunsurile sunt corecte 914. Dezavantajele pragului cu bizou sunt: A) este greu de realizat B) impune plasarea marinii restaurrii n anul gingival C) la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aprea probleme legate de retenie D) creaz dificulti n modelarea marginilor restaurrii E) marginile subiri ale machetei de cear se pot deforma 915. Indicaile pragului cu bizou sunt: A) zona vestibular i parial proximal a CMMC B) n zona oral i parial proximal a CMMC C) la pragul ocluzal a onlayului i al coroanei la mandibul D) zona vestibular i parial proximal a CMMP E) n zona terminal gingival proximal la cavitile preparate pentru onlay de ceramic 916. Avantajele chanfrein-ului sunt: A) se elimin smalul nesusinut de la muchia marginal a bontului B) pericolul de a supracontura suprafeele cervicale ale restaurrii este minim C) nu necesit sacrificiu mare de esuturi dentare D) cimentul are posibiliti de refluare E) unghiul intern rotunjit mpiedic acumularea de stres

917. Dezavantajele chanfrein-ului sunt: A) necesit sacrificiu mare de esuturi dentare B) cimentul are posibiliti de refluare C) la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aprea probleme legate de retenie D) la o adaptare deficitar a restaurrii pe bont apar zone de retenionare a plcii bacteriene E) toate rspunsurile sunt corecte 918. Indicaile chanfrein-ului sunt: A) onlay-urile MOD B) coroanele metalice turnate C) coroanele integral ceramice D) zona lingual a CMMC E) zonele proximale ale CMMC 919. Avantajele preparrii fr prag sunt: A) limit bine definit a preparaiei B) sacrificiu redus de esuturi dure dentare C) preparare clinic simpl D) n caz de adaptare marginal deficitar spaiul marginal nu se mrete E) toate rspunsuile sunt corecte 920. Dezavantajele preparrii fr prag sunt: A) limit de preparare imprecis

B) imposibilitatea de refluare a cimentului C) cea mai mic inprecizie la adaptarea coroanei pe bont duce la apariia unei dehisciene cervicale D) margini subri ale machetei de cear ce se pot deforma E) supraconturri din partea technicianului 921. Indicaile preparrii fr prag sunt (ca i soluie de compromis): A) suprafeele vestibulare ale dinilor laterali B) dini cu diametre reduse C) suprafeele linguale ale dinilor laterali inferiori D) dini basculai E) dini egresati 922. Rspunsul pulpar la prepararea bontului este condiionat de urmtorii factori: A) grosimea dentinei restante B) traumatismul termic C) traumatismul psihic D) vibraii E) expunerea pulpei dentare 923. Vitalitatea bontului poate fi ameninat de: A) modelarea necorespunztoare a suprafeei ocluzale a restaurrilor de durat B) modelarea necorespunztoare a suprafeei linguale a restaurriloor provizorii C) amprentare D) demineralizarea sau gravarea acid E) toate rspunsurile sunt corecte 924. Cantitatea de cldur care ia natere n timpul preparii bonturilor depinde de: A) temperatura camerei B) mrimea presiunii exercit ate de medic adupra piesei C) durata contactului dintre instrumentul diamantat i suprafaa dentinar D) eficiena rcirii cu ap E) eficiena rcirii cu aer 925. Despre desicarea dentinei se poate afirma c: A) dentina trebuie uscat pentru a cura smear layer-ul B) dentina trebuie s rmn umed C) determin micarea spre interior a fluiului din canaliculele deninare D) determin micarea spre exterior a fluiului din canaliculele deninare E) determin stimularea nervilor senzitivi pulpari 926. Pulpectomia n scop protetic se recomand dac: A) preparaia terminal se realizeaz n pra cu bizou B) grosimea dentinei este prea redus pentru a mai putea garanta vitalitatea organului pulpar C) dorim o rezisten crescut a bontului D) anticipm o eventual deschidere a camerei pulpare n timpul preparrii dintelui E) toate rspunsurile sunt corecte 927. Agenii de curire a dentinei conin: A) acid citric

B) poliacid C) agent de chelatare (EDTA) D) acid tartric E) acid tanic 928. Pentu profilaxia afeciunilor pulpare n timpul protezrii se inic: A) aplicarea unui liner pentru a nchide orificile canaliculelor deninare B) trebuie indeprtat smear layer-ul C) evitarea exercitrii unor fore exagerate la cimentare D) stimularea neodeninogenezei prin aplicarea de idroxid de calciu pe suprafaa dentinar proaspt E) evitarea desicrii suprafeei dentinare 929. *Pentru a nu leza esutul gingival se va ptrunde n anul gingival maxim: A) 1 mm B) 1.2 mm C) 0,5 mm D) 0.25 mm E) 0,7 mm 930. Raporturile dintre dinii restaurai i parodoniu depind de: A) ariile de contact interproximale B) conturul coronar al suprafeelor vestibulare n treimea mijlocie i a suprafeelor orale n treimea cervical C) conturul de emergen D) zona anului gingival E) toate rspunsurile sunt corecte 931. Ariile de contact sunt poziionate astfel: A) n treimea mijlocie fa de ambele planuri pentru faa distal a primilor premolari i cea mezial a premolarilor secunzi B) n treimea incizal n plan frontal i n treimea vestibular n plan sagital pentru incisivi i canini C) la unirea treimii cervicale cu cea mijlocie n sens ocluzo-cervical i la unirea treimii vestibulare cu cea mijlocie n sens vestibulo-oral pentru molari D) la unirea treimii ocluzale cu cea mijlocie n sens ocluzo-cervical i la unirea treimii vestibulare cu cea mijlocie n sens vestibulo-oral pentru premolari E) n treimea mijlocie fa de ambele planuri pentru faa distal a primilor molari i cea mezial a molarilor secunzi 932. Impactul alimentar este favorizat de: A) tabl ocluzal turtit(plan) B) contacte intraarcadice prea strnse C) cuspizi plonjani D) nterferene ocluzale ce duc la distalizarea dintelui i deschiderea spaiului interdentar E) toate rspunsurile sunt corecte 933. Plasarea marginilor restaurrii n anul gingival este indicat n urmtoarele circumstane: A) nlocuirea sau acoperirea unei restaurri intratisulare ntinse (obturaie) B) mbuntirea reteniei bontului coronar

C) pentru un contur coronar favorabil la dinii cu furcaile dezvelite D) cnd considerentele estetice nu primeaz E) cnd se dorete o finisare superioar a marginii cervicale a bontului 934. Manifestrile clinice ale ptrunderii n spaiul subsulcular n cazul protezrilor fixe se manifest astel: A) inlamaie gingival persistent B) formare de pung i, ca retracie de reconturare n caz de parodoniu subire -festonat C) formare de pungi, ca retracie de reconturare n caz de parodoniu gros -turtit D) retracie gingival, retracie de reconturare n caz de parodoniu gros -turtit E) retracie gingival, retracie de reconturare n caz de parodoniu subire-festonat 935. Mecanismele de aciune ale teoriei proteciei gingivale sunt: A) protecia marginilor gingivale B) suprafaa restaurrii n continuarea suprafeei gingiei C) stimularea gingival D) contururi de autocurire E) toate rspunsurile sunt corecte 936. Referitor la profilul de emergen se poate afirma c: A) reprezint acea poriune din suprafaa axial a dintelui care se ntinde de la baza anului gingival , trece de gingia liber i ptrunde n med iul bucal B) reprezint acea poriune din suprafaa axial a dintelui care se ntinde de la gingia liber i ptrunde n mediul bucal C) profilul de emergen drept reprezint conturul axiogingival normal al dintelui natural D) restaurrile cu profil de emergen drept faciliteaz accesul mijloacelor de igienizare E) restaurrile cu profil de emergen ce urmrete convexitatea natural faciliteaz accesul mijloacelor de igienizare 937. Avantajele plasrii marginilor preparaiei supragingival sunt: A) pot fi finisate foarte bine B) au aspect estetic superior C) pot fi amprentate mai uor D) se indic n leziunile dentare i fracturi dentare extinse n zona sulcular E) pot fi preparate uor i cu precizie mare 938. Indicaile plasrii marginilor preparaiei subging ival sunt: A) cnd considerentele estetice nu primeaz B) acoperirea unor restaurri intratisulare extinse (DCR turnat, obturaie) C) n situaile ce necesita o finisare cervical superioar D) mbuntirea reteniei bontului prin alungirea acestuia E) toate rspunsurile sunt greite 939. Particularitile dinilor cu suport parodontal redus au urmtoarele partiulariti: A) alungirea coroanei clinice B) diminuarea diametrului radicular C) migrarea coletului clinic D) modificarea anatomiei gingivale E) mentinerea anatomiei gingivale 940. n cazul dinilor cu suport parodontal redus se recomand:

A) plasarea supragingival a marginilor restaurrii B) adaptare marginal foarte precis C) prepararea fr prag a zonei terminale D) prepararea n chanfrein a zonei terminale E) plasarea subgingival a marginilor restaurrii 941. Principile biomecanice comune tuturor preparaiilor sunt: A) conservarea esuturilor dure restante B) suprafee ocluzale din ceramic C) integritatea mainal D) vizibilitate minim a metalului E) rezistena structural 942. Principile biologice comune tuturor preparaiilor sunt: A) protecia psihicului pacientului B) asigurarea formei de retenie i stabilitate C) integrarea ocluzal a restaurrii D) protecia biologiei pulpare E) margini subgingivale

COMPLEMENT SIMPLU 943. *Starea de edentaie trebuie tratat exclusiv: A. medicamentos B. protetic C. endodontic D. mecanic E. parodontologic *Restaurrile hibride cuprind: A. restaurare mobil B. restaurare fix C. restaurare fix plus mobilizabil D. restaurare unidentar E. restaurare pe implante *Valoarea funcional a dinilor stlpi restani depinde de: A. implantarea dinilor B. morfologia radicular C. depulparea dintelui D. profesie,sex,vrst E. toate rspunsurile sunt corecte *Urmtoarele materiale pstreaz integritatea stopurilor ocluzale: A. RDC B. aliajele C. polimeri D. stents E. FOZ

944.

945.

946.

947.

*Breele edentate se pot localiza: A. la maxilar B. la mandibula C. pe o hemiarcada D. n zona frontal E. toate rspunsurile sunt corecte *Edentaia subtotal rezult din : A. absena 1-2 dini de pe arcad B. absena 1-2 dini de pe ambele arcade C. prezena a 10-12 dini pe arcad D. prezena a 1-4 dini pe arcad E. absena tuturor diniilor *Clasificarea lui Kennedy este: A. clasificarea morfologiei dentare B. a morfologiei radiculare C. a formei arcadelor D. a formei faciale E. a edentaiilor pariale *Clasele lui Kennedy: A. nu au modifcri B. clasa III are doar o modificare C. toate pot avea o singur modificare D. clasa IV nu poate avea modificri E. clasa IV are doua modificri *Configuraia rdcinilor si canalelor radiculare se examineaz: A. prin incizie B. pe ortopantomografie C. cu ajutorul camerei intraorale D. radiografic E. palpatoriu *Molarii primi inferiori: A. au trei rdcini robuste B. au o implantare foarte sczut C. sunt fr valoare protetic D. au rdcinile foarte convergente E. au rdcini robuste divergente *Raportul coroan-rdcin const n: A. L dintelui msurat de la coroan la apex B. L coroan-creast alveolar n raport cu L rdcinii intraosoase C. L creast alveolar-apex n raport cu latimea coronar D. limea coronara in raport cu lungimea coronar E. nici un rspuns *Semn radiologic n cazul dinilor sntoi:

948.

949.

950.

951.

952.

953.

954.

A. B. C. D. E. 955.

spaiu periodontal mrit camer pulpar fr radiotransparen sept osos interradicular compact sept osos alveolar discontinuu compact osoas absent

*Restaurarea breei edentate n zona lateral se recomand: A. pentru prezena tuturor dinilor pe arcad B. pentru evitarea basculrii dinilor limitrofi breei C. pn la vrsta de 17 ani D. n cazul unei bree vechi nchis E. toate *Elementele de agregare: A. sunt alese de ctre pacient B. numarul lor este independent de numrul stlpilor C. acoper dinii stlpi D. sunt nefuncionale E. preferate pentru zona lateral sunt coroanele semifabricate *RPF monobloc au ctigat teren datorit: A. consumului mai mare de materiale B. pre de cost sczut i eficien sczut a echipei medic-tehnician C. scurtrii numrului de etape clinico -tehnice D. mririi numrului de etape clinice i a exactitii foarte mari E. se realizeaz prin sudarea,lipirea prilor componente

956.

957.

958.

*Caracteristicile RPF: A. sunt proteze elastice B. sunt realizate direct n cabinetul stomatologic C. volumul lor este mai mare ca i cel al dinilor naturali D. sunt fixate la dinii stlpi prin cimentare, lipire, nubare E. nu transmit presiuni masticatorii stlpilor *Restaurrile protetice fixe cu extesie: A. sunt nedemne de a fi luate n considerare B. prezint o rat de eecuri mai mic cu ct numrul dinilor stlpi este mai mic C. este recomandat n zona lateral D. este limitat att distal ct i mezial de dini E. se folosesc n zona frontal *RPF totale trebuie sa nu ndeplineasc urmtoarele condiii: A. s aib ambrazuri mari ce pot fi igienizate B. relieful ocluzal s nu corespund antagonitilor C. s nu irite parodoniul marginal D. s nu acumuleze plac E. nici un raspuns *Care afirmaii sunt corecte: A. RPF total se va sprijinii pe patru implante dispuse ntocmai ca dinii naturali

959.

960.

961.

B. amplasarea implantelor n zone neadecvate este favorabil C. folosirea mai multor materiale , aprnd fenomenul de bimetalism, este favorabil D. numar de implante trebuie s fie mai mic dect numrul dinilor intermediari E. nici un rspuns 962. *Indicaiile RPF mobilizabile sunt: A. pierderi mici de substan osoas B. lipsa de paralelism a dinilor stlpi valoroi C. foarte rar n protetica implantologic D. n situaii cnd avem spaiu protetic mare cu igienizare infim E. n special n zona frontal la cntrei

COMPLEMENT MULTIPLU 963. Breele edentate pot varia n funcie de: A. topografie B. ntindere C. nlime D. frecven E. toate sunt corecte 964. A. B. C. D. E. 965. A. B. C. D. E. 966. A. B. C. D. E. 967. A. B. C. D. E. Restaurrile protetice fixe au ca supo rt: dinii implante mucoasa jugal dini i implante (mixt) dinii i palatul dur Condiiile care trebuie s le ndeplineasc modelul: amprenta s fie luat cu un material de bun calitate s redea detalii precise ale reliefului ocluzal depozitare inadecvat gipsuri de turnare inferioare calitativ sa nu reproduc forma arcadelor n totalitate Care din urmtoarele sunt poziii mandibulare reale: poziia de repaus mandibular poziia de cretere mandibular poziia de intercuspidare maxim ocluzia defectuoas ocluzia de relaie centric Norme care atest o ocluzie funcional optim: nu exist faete de uzur devierea uoar a mandibulei n timpul deschiderii maxime pacientul nu acuz parafuncii n timpul PIM nu apar zgomote liniile mediane coincid

968. A. B. C. D. E. 969. A. B. C. D. E. 970. A. B. C. D. E. 971. A. B. C. D. E.

Breele sunt intercalate dac: nu sunt delimitate de dini sunt delimitate de dini doar mezial este edentat total sunt delimitate de dini att mezial ct i distal exist dini restani la extremitile breei Clasificarea lui Kennedy: a mprit edentaiile n patru clase a rezistat in timp pn n zilele noastre este foarte complex nu este practic a mprit edentaiile n trei clase Clasa I Kennedy cuprinde: arcade edentate frontal arcade edentate biterminal arcade edentate marginite de dini restani doar mezial arcade edentate doar pe o hemiarcad nici un rspuns Clasa III Kennedy cuprinde: arcadele edentate terminal arcade edentate n zona frontal arcade edentate n zona lateral limitate att mezial ct i distal de dini arcade cu bree intercalate laterale uni sau bilateral arcade edentate uniterminal, pe o hemiarcad

972. A. B. C. D. E. 973. A. B. C. D. E. 974. A. B. C. D. E. 975.

Clasificarea lui Eicher: are trei clase are patru clase pune accent pe rapoartele ocluzale pune accent pe fizionomie a fost modificat de E.Costa Restaurri protetice mobilizabile: au sprijin muco-osos au sprijin dento-parodontal au retenie exclusiv muco -osoas au sprijin mixt nu au sprijin mixt Restaurrile protetice mobilizabile: sunt total inestetice sunt contraindicate n toate cazurile sunt soluii protetice universale se aplic cu mare succes n perioada de cretere pot fi asociate cu restaurri protetice fixe Protezele mobilizabile se preteaz cnd:

A. B. C. D. E. 976. A. B. C. D. E. 977. A. B. C. D. E. 978. A. B. C. D. E.

avem dini cu coroane clinice scurte pacieni n vrst n special la persoane de sex feminin stare general nu permite protezarea fix numr insuficient de dini stlpi pentru o protezare fix O protez dentar fix pe doi dini dureaz mai mult dac: cei doi stlpi au un parodoniu sntos brea este de maximum doi dini brea este de minimum 3 dini direcia crestei edentate e rectilinie nici un rspuns Restaurarea protetic fix se poate realiza dac: brea nu este mai mare de doi,trei dini brea este limitat att mezial ct i distal de dini restani este un suport bun al osului alveolar este rezorbie mare osoas i a esuturilor moi este o nclinare a dintilor limitrofi mai mare de 25 Restaurare adeziv se poate realiza : dac este edentatie unidentar frontal dac este edentaie pluridentar,mai mare de trei dini cnd este rezorbie exagerat a crest ei cu precdere la pacienii tineri nu se poate realiza

979.

n alegerea dinilor stlpi trebuie s respectm schema ce urmrete: A. statusul general al pacientului B. gradul rezorbiei osoase C. implantarea dinilor D. raportul coroana-rdcin E. rasa pacientului Rezistena uni dinte este mai mare cu ct: lungimea rddcinii este mai mare suprafaa rddcinii este mai mare rdcina este mai dreapt si neted rddcinile au implatare mai mic rdcinile sunt mai divergente

980. A. B. C. D. E. 981.

Caninul superior: A. are o poziie vicioas pe arcad B. este situat la intersecia celor dou planuri C. are o rdcina lung de 11mm D. este puternic E. are o valoare protetic foarte mare Primul molar permanent superior: A. are patru rdcini robuste

982.

B. C. D. E. 983.

are trei rdcini cu implantare slaba are o valoare protetic foarte bun nu se include n proteze rdcinile vestibulare sunt divergente una de alta

Incisivii laterali superiori : A. au rdcini robuste cilindrico -conice B. au cea mai buna implantare dintre dinii maxilari C. au o rdcin uor curb spre distal la apex D. au o valoare protetic redus E. au o valoare protetic foarte mare Cei mai valoroi stlpi n protezarea fix: A. molarul prim B. incisivii inferiori C. caninul D. incisivii laterali superiori E. molarul doi Evaluarea pozitiv a unui dinte pentru a fi ales dinte stlp cuprinde : A. configuraia rdcinilor B. dimensiunea coronara C. statusul mucoasei D. statusul parodontal E. forma arcadelor Raportul coroan-rdcin al unui dinte stlp n condiii normale este: A. optim 2/3 B. minim 3/2 C. maxim 4/3 D. minim acceptat 1/1 E. nici un rspuns Raportul coroan-rdcin se modific n caz de: A. fracturi radiculare extratisulare B. retraciei gingivale C. luxaiilor dentare D. n cazul rezeciilor apicale E. uzurii coronare exagerate Nu se practic terapie endodontic pe dinii stlpi vitali cnd: A. pacientul este simptomatic ntr-o mic msur B. nu exist radiotransparene periapicale C. pacientul e asimptomatic D. nu s-a expus pulpa la prepararea cavitii E. s-a expus un corn pulpar dar s-a efectuat coafaj direct Statusul parodontal se determin prin examinarea A. culorii gingiei B. mucoasei jugale C. tendina la hemoragie a gingiei

984.

985.

986.

987.

988.

989.

D. pungilor parodontale E. ocluziei 990. Pungile parodontale: A. apar prin creterea gingiei n sens coronar B. sunt supraalveolare C. sunt ocluzale D. sunt infraalveolare E. pot fi nguste sau largi Mobilitatea fiziologic poate fi A. transversal B. oblic C. vertical D. axial E. nici un rspuns Categoriile de mobiliti dentare: A. pasiv B. tranzitorie C reversibil D. activ-mobil E. ireversibil Mobilitatea dentar reversibil poate fi din cauz: A. protetic B. inflamatorie C. ocluzal D. sinusit E. fiziologic Mobilitatea dentar se poate determina: A. exclusiv radiografic B. folosind o camer intraoral C. apart electronic cum ar fi PERIOTEST D. clinic, manual E. transluminare Un examen radiografic parodontal complet cuprinde: A. dou radiografii intraorale B. radiografie panoramic C. 4 radiografii posterioare mucate D. dou radiografii de profil E. patru radiografii intraorale n plan vertical leziunile de furcaie se clasific n: A. subgrupa A ntre 0-3 mm B. subgrupa B ntre 4-7 mm C. subgrupa C mai mare de 7mm D. subgrupa D mai mic de 25 mm E. subgrupa E mai mare de 25 mm

991.

992.

993.

994.

995.

996.

997.

Ligamentul parodontal: A. format din ligamente ce provin din muchii orbiculari B. este principalul element al parodoniului C. se nlocuiete odat la ase luni D. este format din fibre de colagen E. este format din fibrele Sharpey Ligamentul parodontal: A. sufer atrofie B. este adaptabil la solicitrile la care este supus C. susine dintele n alveol n timpul funciilor D. este dispensabil dintelui E. asupra lui acioneaz forele ocluzale RPF din zona lateral trebuie s corespund cerinelor: A. masticaie B. igien bun C. meninerea stopurilor ocluzale D. tergerea stopurilor ocluzale E. meninerea DVO

998.

999.

1000. Edentaia de premolar secund i molar prim superior A. face parte din clasa I Kennedy B. face parte din clasa III Kennedy C. se rezolv exclusiv endodontic D. poate fi prins i molarul trei n lucrare E. nu se inser implante 1001. Edentaia de premolar prim i molar secund permanent superior A. caninul se las neatins ct mai mult posibil B. va cuprinde incisivii laterali, molarul prim i molarul trei C. patru stlpi: canin,premolar doi,molar prim,molar trei D. un implant n brea premolarului E. doar molarul prim i premolarul cu extensie distal 1002. Edentaia de incisiv lateral superior se rezolv prin: A. punte de agregare pe canin cu extensie mezial B. se cuprind toi patru incisivii din cosiderente estetice C. tehnic adeziv pe dinii limitrofi breei, pe faa lor palatinal D. implant E. nu se recomand implant datorit retraciei gingivale 1003. Edentaie de patru incisivi la mandibul se rezolv prin A. Protez scheletat B. face parte din clasa a III a Kennedy cu dou modificri C. patru implante interforaminale D. agregare pe canini E. agregare pe canini i premolarii primi 1004. Elementele de agregare ale RPF pot fi:

A. B. C. D. E.

coroane integral ceramice coroane provizorii incrustaiile coroane de substituie nici un rspuns

1005. Dup modalitatea de sprijin avem RPF: A. cu sprijin mixt (dento-implantar) B. numai cu sprijin mucos C. cu sprijin mucos i dentar D. cu sprijin pe dinii stlpi naturali E. cu sprijin musculo-cutanat 1006. Protezele pariale fixe (RPF): A. nu refac continuitatea arcadelor B. mpiedic bascularea dinilor limitrofi breei C. refac ariile de contact D. protejeaz parodoniul marginal E. mpiedic extruzia dinilor antagoniti 1007. RPF cu extensie: A. se folosesc n zona frontal B. elementele de agregare sunt de ambele pari ale intermediarului C. extensia poate fi srit peste mai muli dini D. se indic folosirea protezelor din elemente separate E. indicat ar fi sprijinul pe mai mult de dou elemente de agregare 1008. RPF total: A. se indic ca fiind ideal n cazul prezenei caninilor i molarilor primi sau secunzi B. este foarte puin folosit n practic C. reface o edentaie clasa I Kennedy D. trebuie s aib ambrazurile cervicale ce permit igienizare corect E. sa nu retenioneze alimente i plac dentar 1009. RPF cu agregare adeziv: A. dezavantajul lor este distrucia mare de esuturi dentare dure B. se recomand n cazurile cu dini limitrofi breei integri C. se practic pentru zona frontal D. la pacienii tineri E. se recomand n cazul n care avem o distan M-D mult mai mare dect diametrul MD al coroanei dintelui intermediar 1010. n cazul RPF pe implante avem: A. implante de stadiu I ce se ncarc imediat B. RPF fixe,mobilizabile,mobile,hibride C. posibilitatea de a insera oriunde indiferent de rezerva osoas D. implante de stadiu II care ramn izolate pentru osteointegrare E. nici un raspuns corect 1011. Atitudinea de expectativ n protetica dentar presupune monitorizarea:

A. B. C. D. E.

statusului pulpar funciei masticatorii dezvoltrii organismului rapoartelor ocluzale statice far interesarea rapoartelor dinamice adncimii pungilor parodontale

1012. RPF demontabile: A. pot fi ndeprtate de pe cmp doar de pacient B. sunt uor de montat C. sistemul de solidarizare este urubul D. domin protetica implantologic E. pot fi ndeprtate de pe cmp doar de medic

COMPLEMENT SIMPLU 1013. *Etapa final a terapiei protetice fixe const n: A) prepararea bonturilor B) proba scheletului C) fixarea restaurrii D) condiionarea anului gingival E) nici un rspuns nu este correct 1014. *Verificarea adaptrii corecte a RPF cuprinde: A) verificarea raporturilor interarcadice B) verificarea raporturilor intraarcadice C) verificarea adaptrii pe model D) verificarea adaptrii n cavitatea bucal E) toate rspunsurile sunt corecte 1015. *Verificarea adaptrii RPF se face n sferele: A) proximal B) ocluzal C) cervical D) toate rspunsurile sunt corecte E) nici un rspuns nu este corect 1016. *Adaptarea n sfera proximal se verific folosind: A) sonda dentar rigid B) acul Miller C) hrtie de articulaie cu grosimea de 22,5 mm D) mtasea dentar E) toate rspunsurile sunt corecte 1017. *Cotactele proximale prea strnse vor genera: A) senzaia de tensiune n arcad B) bruxism C) miozit D) contacte premature E) interferene de partea lucrtoare

1018. *Obtinerea unei adptri marginale bune se face prin: A) turnarea de ctre technician de coroane mai lungi B) brunisarea RPF din aliaje nobile C) inserarea cooanei la adncime maxim n sulcus D) nici un rspuns nu este corect E) toate rspunsurile sunt corecte 1019. *Neadaptarea cervical a coroanelorpe bonturi poate fi determinat de: A) minusuri pe suprafaa intern a componentei metalice B) inexistena arilor de contact C) resturi din cimentul provizoriu D) relaia dintre cuspizii antagoniti E) toate rspunsurile sunt corecte 1020. *Contactele dintre suprafata intern a protezei i preparaie se verific folosind: A) amestec de chloroform i ruj la bonturile vitale B) material de amprentare cu vscozitate mic C) silicon de condensare FIT CHECKER D) rspunsurile bi c sunt corecte E) rspunsurile bi c sunt incorecte 1021. *Verificarea raporturilor ocluzale se face: A) n PIM B) n ORC C) n lateralitate D) n protruzie E) toate rspunsurile sunt corecte 1022. *Proprioceptorii parodontali sesizeaz deficiene ocluzale de: A) 8 m B) 8 nm C) 8 mm D) 18 m E) 28 m 1023. *Adaptarea ocluzal se verific folosind A) hrtie de articulaie B) folie de cear C) rin D) toate rspunsurile sunt corecte E) rspunsurile a i b sunt corecte 1024. *Corectare n caz de contacte premature i interferene se face prin: A) lefuirea zonei care nal B) slefuire selectiv C) adaptarea sistemului stomatognat la noile condiii D) ndeprtarea placajului ceramic i refacerea lui in polimeri E) nici un rspuns nu este corect 1025. *Lipirea RPF se face cu:

A) FOZ B) ZOE C) CSF D) HV-EBA E) CIS 1026. *Fixarea RPF se face prin: A) lipire B) cimentare C) interpunere unei particule de saliv ntre preparaie i protez D) frictiune E) rspunsurile corecte sunt a i b 1027. *nainte de cimentarea unei coroane pe bont ea trebuie: A) s fie strmta B) s se adapteze perfect C) diametrul intern al coroanei s fie mai mare dect diametrul bontului D) sunt obligatorii anurile de refluare pe suprafaa intern a oroanei E) sunt corecte rspunsurile c i d 1028. *Pentru ca n timpul cimentrii coroana s nu se distanteze de bont trebuie respectat relaia, unde: C=diametrul intern al coroanei, B=diametrul bontului, c=grosimea peliculei de ciment A) C=B+2c B) B=C+2c C) 2c=B+c D) B+c=C+c E) nici un rspuns nu este corect 1029. *Cimentarea provizoie se indic pentru: A) proteze cu sprijin implantar B) proteze metalo-ceramice C) proteze integral ceramice D) proteze unitare E) unele RPF i aparate de imobilizare 1030. *Cimentarea provizorie dureaz de obicei: A) cteva luni B) 2-5 ani C) 1-2 sptmni D) 2 zile E) nici un rspuns corect 1031. *Pentru fixarea povizorie se folosesc preponderent: A) cimenturi ionomere B) cimenturi adezive C) compomeri D) cimenturi pe baz de ZnO- cu sau fr eugenol E) cimenturi pe baz de Ca(OH)2 cu uleiuri uterice 1032. *Urmtorul ciment este polielectrolitic:

A) CSF B) HV-EBA C) PCZ D) CA E) FOZ COMPLEMENT MULTIPLU 1033. Asigurarea adaptrii coroanei la bont n timpul cimentrii se face prin: A) lcuirea bontului pe model B) eroziunea galvanic C) lefuirea suprafeei interne a coroanei D) subexpansiunea masei de ambalat E) crearea de anturi pe suprafaa intern a coroanei 1034. Grosimea filmului de ciment depinde de: A) capacitatea de curgere a cimentului B) posibilitile de refluare C) orta aplicat D) meninerea pasiv a protezei pe cmp n timpul prizei cimentului E) orificiul efectuat n mijlocul feei ocluzale 1035. Fixarea provizorie se practic din urmtoarele considerente: A) adaptarea tesuturilor moi endobucale laRPF B) reabilitarea oclizal, caz n care se menine 1-2 sptmni C) verificarea adaptrii n cele 3 sfere: ocluzal, cerical, proximal D) vindecarea unor poibile leziuni ginivale E) verificarea onaiei i fizionomiei 1036. Urmtoarele cimenuri se folosesc pentru ixarea provizorie: A) cimenturi adezive B) FOZ C) hidroxid de calciu fr uleiuri eterice D) ZOE E) cimenturi pe baz de ZnO i acizi grai 1037. Materialul pentru fixarea de durat trebuie s: A) fie toxic pentru pulp B) nu favorizeze apariia cariilor C) fie solubil D) fie insolubil E) nu fie potenial alergen 1038. Obiectivele principale ale cimentrii de durat sunt: A) lagtura ct mai etan ntre bont i restaurare B) meninerea vitalitii pulpare C) profilaxia parodontal D) nici un rspuns corect E) doar rspunsurile a i b sunt corecte 1039. Cimentarea de durat:

A) este un act de rutin B) nu ine cont de situaia clinic C) se face in funcie de situaia clinic D) ine cont de grosimea dentinei restante istarea pulpei E) se face doar cu FOZ 1040. Fixarea de durat se poate face cu: A) cimenturi tradiionale (CIS, CIMR) B) cimenturi polielectrolitice (PCZ, FOZ) C) cimenturi rini (diacrilice, adezive) D) hibrizi RDC-CIS E) cimenturi polielectrolitice (PCZ, CIS) 1041. Reacia de priz a FOZ este: A) endoterm B) de chelatare C) acid-baz D) de polimerizare E) depinde de coninutul de ap 1042. FOZ este: A) flexibil B) rigid C) elastic D) fragil E) poros 1043. Grosimea peliculei de FOZ este: A) 25 B) 100 C) 45 D) depinde de reologia cimentului E) depinde de conformaia suprafeelor ce urmeaz a fi cimentate 1044. Avantajele FOZ sunt: A) prepararea facil B) rezistana clinic acceptabil C) lipsa nocivitii pulpare D) adeziune chimic la TDD E) activitate antibacterian prin eliberarea de fluor 1045. Dezavantajele ZOE sunt: A) intolerana pulpar B) descompunere hidrielectrolitic n mediul bucal C) potenial alergen D) posibilitatea de plastifiere a rinilor compozite E) ZOE nu au dezavantaje 1046. Fosfatul acid de sodiu (Na2HPO4) din componena PCZ are rolul de: A) reducere a vscozitii acidului poliacrilic B) prelungete timpul de priz

C) scade timpul de priz D) agent cariostatic E) cretere a adezivitii cimentului la aliaje nobile 1047. PCZ proaspt preparat: A) are vscozitate mai mic dect FOZ B) este mai vscos dect FOZ C) are timp de lucru lung D) adeziunea sa se pstreaz chiar dac plcua pe care se prepar nu este perfect curat E) timpul de clucru este scurt 1048. Avantajele PCZ sunt: A) biocompatibilitatea excelent B) adeziunea la dinte i aliaje nenobile C) manipulare facil D) posibilitatea nerespectrii cu strictee a raportului pulbrere/lichid E) posibilitatea utilizrii mai ales n zone cu solicitri masticatorii mari 1049. Dezavantajele PCZ sunt: A) timp de lucru scurt B) necesitatea folosirii unor suprafee curate pentru a exploata la maximum potenialul adeziv al cimentului C) necesitatea respectrii stricte a raportului pulbere/lichid D) rezisten mai sczut la compresiune E) manipulare dificil 1050. Absena nocivitii tisulare a PCZ se explic prin: A) PH iniial crescut (+4,8) B) creterea rapid a Ph spre zona neutral C) dimensiunea sczut a moleculei de acid poliacrilic D) mrimea dimensiunii de acid poliacrilic ce limiteaz difuziunea E) PH iniial foarte sczut (1,6) 1051. CIS ader la: A) smal B) ceramic C) dentin D) aur i aliaje de aur E) Co-Cr 1052. Avantajele CIS sunt: A) rata sczut de carie secundar B) adeziunea la metale nobile C) adeziunea bun la ceramic aluminoas D) tolerana pulpar bun E) adeziunea la suprafeee polare active 1053. Cimenturile diacrilice conin urmtorii monomeri de baz: A) BisGMA B) TEGDMA C) BUDMA

D) UDMA E) CHMA 1054. Cimenturile diacrilice conin: A) faz continu (umpltura anorganic) B) faz discontinu (umplutura anorganic) C) faz continu (matricea de polimer) D) ageni de cuplare E) silani 1055. Hibrizii RDC-CIS sunt: A) COMPOMERII B) CIMR C) Dyract Cem Plus D) PCZ E) Vitremer 1056. Avantajele CIMR fa de CIS sunt: A) fragilitatea mai sczut B) aciditatea iniial mai sczut C) pH-ul crete rapid D) eliberare ionic de ioni de F mai mare la CIMR E) estetic superioar la CIMR 1057. Criteriile de selecionare a cimenturilor sunt: A) starea pulpei dinilor stlpi B) retenia biomecanic a coroanei pe dinii stlpi C) mrimea particulelor de umplutur D) raportul pulbere/lichid E) in funcie de indicaile i contrainicaile acestora 1058. Izolarea cmpului operator n vederea cimentrii se face cu: A) rulouri B) aspirator uzual de saliv C) aspirator chirurgical D) automatom E) diga 1059. Curirea bontului n vederea cimentrii se face cu: A) freze diamantate B) pietre Arkansas C) gume D) pulbere de piatr ponce E) alcool 1060. Condiionarea bontului n vederea cimentrii se face cu: A) ageni de mineralizare B) acid poliacrilic 10%, pe bonturile vitale C) Ca3(PO4)2 D) CaF2 E) acid tanic 25%

1061. Adaptarea intim a RPF pe bonturi, n momentul cimentrii, se obine: A) prin perforarea centrului feei vestibulare B) prin efecuarea de anuri de refluare pe suprafaa intrn a coroanei, pn la 2 mm de marginea cervical C) gravarea intern a pereilor coroanei cu HNO3, HCl D) electroeroziune E) aplicarea de lacuri pe modelul de lucru nainte de mahetare 1062. Cimentarea DCR presupune: A) efectuarea anulu i pentru refluarea cimentului B) consistena fluid a cimentului C) gravarea cu HF a DCR metalic D) meninerea pasiv a DCR E) conistena chitoas a cimentului 1063. Dup fixarea RPF pot aprea urmtoarele accidente: A) fractura intermediarilor B) fractura placajului C) perforarea elementelor de agregare D) decompensare parodonal E) astfel de accidente sunt oarte rare 1064. Dezavantajele RPF sunt: A) sacrificiul de TDD B) determinarea uneori de adaptri ulterioare nefavorabile la nivelul sistemului stomatognat C) solidarizarea dinilor cu lrgirea gamei de micri funcionale D) descimentrile E) caracterul de fixitate 1065. Disconfortul ce apare dup cimentarea unei RPF este determinat de: A) contacte premature B) interferene C) cmp masticator supra sau subdimensionat D) protecia tesuturilor gingivale E) contacte intraarcadice prea strnse 1066. Senzaia de presiune poate apare datorit: A) resturilor de ciment rmase sub intermediari B) interfereninterfereelor n protruzie C) coroanelor proizorii cu margini prea lungi D) resturilor de ciment rmase n anul gingival E) rspunurile b i c sunt incorecte 1067. Sensibilitatea termic la nivelul dintelui stlp dup cimentarea unei RPF poate fi determinat de: A) o implicaie pulpar B) un contact prematur C) necroza pulpei D) respectarea cu strictee a tratamentelor preprotetice i protetice

E) toate rspunsurile sunt greite 1068. n etapa final a terapiei protetice fixe au loc: A) adaptarea B) amprentarea C) inserarea D) fixarea E) prepararea bonturilor 1069. Controlul adaptrii cericale a unei RPF se face: A) tactil B) cu vrful sondei dentare C) doar pe model, nu i in cavitatea bucal D) vizual E) cu amestec de rou de Paris i cloroform la bonturi vitale 1070. Pentru lipirea RPF se folosesc: A) HV-EBA B) PCZ C) CIS D) CSF E) FOZ 1071. detectarea zonei de frecare cu bontul, ocluzal sau axial, a unei RPF se face cu: A) rin compozit B) spray ocluzal C) Fit Checker D) ruj+cloroform E) silion cu reacie de condensare cu vscozitate redus 1072. Neadaptarea in sfera cervical a unei RPF este dat de: A) plusuri pe suprafaa intern a componentei metalice B) gingia marginal integr C) resuri de ciment provizoriu D) brunisarea RPF din aliaje nobile E) arii de contact prea strnse 1073. Urmtoarele afirmaii referitoare la cimenturile diacrilice sunt adevra te: A) cele autopolimerizabile au timp de lucru foarte scurt B) cele strict fotopolimerizabile nu pot fi utilizate clinic C) pentru cimenturile dual cure polimerizarea n profunzime este asigurat de mecanismul foto D) pentru cimenturile dual cure polimerizarea n profunzime este asigurat de mecanismul auto E) majoritatea cimenturilor diacrilice sunt fotobaropolimerizabile 1074. Un contact proximal prea slab: A) Poate mpiedica inseria restaurrii B) Favorizeaz impactul alimentar cu gingia C) D senzaia de tensiune n arcad

D) D senzaia de presiune n ax la nivel cervical E) Favorizeaz retenia alimentar 1075. Un contact proximal prea strns: A) Creeaz senzaia de tensiune n arcad B) Favorizeaz impactul alimentar cu gingia C) Se verific folosind mtasea dentar D) Poate mpiedica inseria restaurrii E) Este de dorit un contact proximal ct mai strns 1076. Proteza se inser pe bont: A) n axul de inserie B) ntr-un unghi de 20 fa de axul de inserie C) Iniial cu presiuni ferme, apoi dozate D) Iniial cu presiuni dozate, apoi ferme E) Pn la adaptarea complet pe bont 1077. Fixarea provizorie se practic din urmtoarele considerente: A) verificarea esteticii B) verificarea foneticii C) verificarea funciei ocluzale D) verificarea funciei masticatorii E) nici un rspuns nu este corect

1078. a) b) c) d) e)

Obiectivele restaurarilor protetice provizorii sunt: protectia parodontiului de sustinere; asigura desfasurarea functiei ocluzale; mentin stabilitatea dimensionala a etajului mijlociu satisfac cerintele estetice permit acces pt o igienizare corecta

1079. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca materialele din care se confectioneaza restaurarile protetice provizorii: a) biocompatibilitate b) rezistenta la uzura c) conductibilitate termica crescuta d) compatibilitate cu alte materiale,in special cimenturi pt fixare provizorie e) pret de cost crescut 1080. Clasificarea restaurarilor provizorii imediate,dupa confectionati intermediarii protezei: a) acrilat autopolimerizabil(pe baza unei chei din alginat) b) coroane policarbonat c) dinti de proteza d) coroana jacket ceramica e) dinti naturali extrasi 1081. a) b) c) d) e) 1082. a) b) c) d) e) materialul din care sunt

Substantele astringente actuale,utilizate pt retractie gingivala,sunt: acid sulfuric clorura de zinc acid tricloracetic clorura de aluminiu sulfat feric Avantajele utilizarii Electrotomului: hemostaza perfecta vindecare previzibila a tesuturilor dure dentare reducerea timpului clinic acces la cariile ocluzale posibilitatea definitivarii zonelor terminale ale prepararii la adancimea dorita

1083. Gradul de agresiune al tehnicilor de largire temporara a santului gingival,asupra tesuturilor epiteliale,in ordine crescatoare,este: a) bisturiu electric,snur simplu impregnat,chiuretaj rotativ,snur dublu neimpregnat b) snur simplu impregnat,snur dublu neimpregnat,chiuretaj rotativ, bisturiu electric c) snur dublu neimpregnat,chiuretaj rotativ,snur simplu impregnat, bisturiu electric d) snur dublu neimpregnat,snur simplu impregnat,chiuretaj rotativ, bisturiu electric e) chiuretaj rotativ,bisturiu electric,snur dublu neimpregnat,snur simplu impregnat 1084. Criterii pt alegerea materialelor si metodelor de amprenta in tehnica conventionala: a) fidelitatea materialului de amprenta b) stabilitatea dimensionala a materialului de amprenta c) particularitatile campului protetic d) intervalul de timp ce sta la dispozitia practicianului pt realizarea amprentei

e) culoarea materialului de amprenta 1085. a) b) c) d) e) Modul de prezentare al siliconilor de condensare este: chituri(putty) vascozitate crescuta(regular) vascozitate crescuta(heavy bodied) vascozitate redusa(regular) vascozitate redusa(light bodied)

1086. Amprenta de corectare(spalare): a) amprenta globala intr-un singur timp(monofazica) b) amprenta in 2 timpi(bifazica) c) ideea de la care s-a pornit in realizarea tehnicii este cea a complementaritatii celor 2 materiale siliconice(chit si fluid) d) siliconul chitos prezinta o contractie volumetrica mare e) siliconul fluid patrunde eficient in santul gingival 1087. amprenta poate primi calificativul de acceptabila,doar daca preparatiile evidentiaza o zona terminala clara: a) preparatiile supragingivale necesita evidentierea santului gingival b) la preparatiile subgingivale nu se pune problema evidentierii limitei cervicale si uscarii zonei c) la preparatiile supragingivale nu e necesara evidentierea limitei cervicale si uscarea zonei d) preparatiile subgingivale necesita evidentierea santului gingival e) afirmatiile a) si b) sunt incorecte 1088. Clasificarea materialelor de amprenta(Munteanu si Bratu 1993): a) rigide si semirigide ireversibile(compound Stents,gutaperca,ceruri, bucoplastice) b) rigide si semirigide ireversibile(gips,polimeri acrilici,paste ZOE) c) elastice reversibile(agar-agar) d) rigide reversibile(agar-agar) e) elastice ireversibile(materiale bucoplastice) 1089. a) b) c) d) e) 1090. a) b) c) d) e) Amprenta optica: e rezultatul cercetarilor demarate de Francois Duret din 1972 folosita in practica la realizarea pieselor protetice prin tehnica CAD/CAM necesita intotdeauna dezinfectare pe baza ei se obtine modelul de gips dur Imposibilitatea pastrarii timp indelungat Dupa tehnologia de realizare,modelele se clasifica: document de studiu si diagnostic de lucru duplicat virtual

materiale

1091. Factorii ce influenteaza proprietatile modelelor de gips: a) cele mai ridicate valori de duritate si rezistenta se obtin dupa 3 zile de conservare,la 15 grade,50%umiditate ambienta; b) expansiunea de priza creste timp de 24 ore,apoi modelul uscat se contracta liniar 0,05%,la 23 grade,50% umiditate ambienta; c) expansiunea liniara de priza dupa 2 ore,corespunde cu dilatarea maxima la 10min dupa separare; d) gabaritul modelului e egal cu suma valorilor contractiei amprentei si expansiunii de priza a gipsurilor; e) grosimea peretilor lingurii individuale e minim 5mm; 1092. In cadrul prepararii dintelui in vederea receptarii unei fatete: a) zona statica de vizibilitate se refera la toata suprafata vestibu- lara a dintelui,inclusiv zona gingivala si ambrazura vestibulara; b) zona dinamica de vizibilitate depinde de perspectiva observator; c) zona dinamica de vizibilitate a treimii gingivale depinde de pozitia dintilor; d) raspunsurile a) si b) sunt corecte; e) raspunsurile a),b),c) sunt corecte; 1093. Solidarizarea protezelor unidentare fixe la esuturile dure dentare sau la stlpii implanturilor se face prin: a. Cimentare; b. Lipire; c. Adeziune; d. Sudura cu laser; e. Nici o varianta corect. 1094. Funciile protezelor fixe sunt urmtoarele: a. Meninerea dimensiunii verticale de ocluzie; b. Refacerea aspectului fizionomic; c. S realizeze prematuriti i interferene; d. Protejarea parodoniului marginal; e. Nici una din variante nu este corect. 1095. Interferenele ocluzale pot apare n cursul micrilor mandibulare i pot fi dup Schillinburg: a. Interferene nelucrtoare n propulsie; b. Interferene lucrtoare n propulsie; c. Interferene nelucrtoare n lateralitate; d. Interferene lucrtoare n lateralitate; e. Nici o variant corect. 1096. Exist trei tipuri de ghidaj: a. ghidaj cu balans general; b. ghidaj segmentar; c. ghidaj canin; d. ghidaj maxim sau functia de grup; e. ghidaj maxim sau segmentar. 1097. Miscarea de propulsie a mandibulei se realizeaz prin contracia; a. Muchilor pterigoidieni externi, bilateral i simetric ;

b. Muchilor pterigoidieni interni; c. Muschilor geniohioidieni; d. Pntecele posterioare ale muchilor digastrici; e. Fasciculele anterioare ale muchilor temporali. 1098. Cauzele ocluziei instabile sunt: a. Edentaii pariale ntinse; b. Uzura provocat de bruxism; c. Restaurri protetice fixe acrilice; d. Migrri orizontale ale dinilor; e. Restaurri protetice fixe mixte metalo-ceramice; 1099. Relaxarea musculaturii pentru determinarea RC se poate realiza prin mai multe ci: a. Relaxare psihologic; b. Relaxare farmacologic; c. Relaxare mecanic; d. Relaxare prin stimulare electric; e. Nici una din variante nu este corect. 1100. Metoda de conducere bimanual a mandibulei n poziia de relaie centric prezint urmtoarele dezavantaje: a. Depinde de instruirea i ndemnarea operatorului; b. Depinde de poziia capului; c. Nu depinde de poziia fotoluiului dentar; d. Nu necesit o asistenta; e. Depinde de capacitatea pacientului de a-i relaxa musculatura. 1101. Alegerea unui tip de material pentru realizarea restaurrii protetice fixe depinde de: a. Gradul de distrucie coronar; b. Estetic; c. Aspectul financiar; d. Dotarea laboratorului de tehnic dentar; e. Toate variantele sunt corecte. 1102. Incrustaiile metalice se pot realiza din: a. Aliaje nobile; b. Titan; c. Aliaje Co-Cr; d. Aliaje Ni-Cr; e. Ceramic. 1103. Onlay-urile se indic n urmtoarele situaii: a. Leziuni coronare ntinse, cuspizi vestibulari i/sau orali intaci; b. Molari tratai endodontic fra cuspizi vestibulari i orali intaci; c. Cnd istmul reprezint jumtate sau mai mult din dimensiunea coronar vestibulo-coronar; d. Molari tratai endodontic unde cuspizi vestibulari si orali sunt intaci; e. Toate variantele sunt corecte. 1104. Contraindicaiile coroanelor pariale sunt: a. Indice de carie mare;

b. Igen necorespunztoare; c. Puni de ntindere mic; d. Volum mare al camerei pulpare; e. Toate variantele sunt corecte. 1105. Contraindicaiile coroanei jacket ceramice sunt: a. Dini cu, camera pulpar mare; b. Sportivi; c. Ocluzii adnci acoperite; d. Bruxomani; e. Discromii. 1106. Pentru a realiza o CMMC cu aspect fizionomic optim: a. Preparaie n chamfer de 1- 1,2 mm; b. Grosimea scheletului metalic de 0,2-0,4 mm; c. Grosimea minim a placajului de minim 0,8mm; d. Preparaie n chamfer de 0,5-0,8 mm. e. Grosimea minim a scheletului metalic de 0,7 mm. 1107. Restaurrarea dinilor cu tratament endodontic cu dispozitive corono -radiculare este indicat cnd: a. Persist mai mult de jumtate din structura dentar a coroanei; b. Cnd nu persist mai mult de jumtate din structura dentar a coroanei; c. Cnd nu exist obturaie de canal i se poate face obturaie retrograd; d. Cnd nu se mai observ clinic rdcina dintelui ; e. Cnd structura dentar restant nu poate s ofere suficient retenie si stabilitate coroanei de nveli. 1108. Ce se nelege prin conector al RPF: a. Un element de meninere sprijin i stabilizare de tipul croetului turnat b. Zona de legtur a elementelor de agregare cu intermediarii c. Zona lipit cu lot n cazul RPF din dou buc i este un exemplu de conector elastic d. Zona obinut prin supraturnare n cazul RPF din dou buci este un exemplu de conector rigid e. Culisa este un exemplu de conector elastic 1109. Care afirmaii sunt adevrate n legtur cu intemediarii micti metaloceramici: a. Ceramica placheaz scheletul metalic al intermediarului pe toate suprafeele acestuia b. Dac spaiul permite acest lucru, ceramica poate placa scheletul metalic al intermediarului pe toate suprafeele acestuia c. n lipsa spaiului vertical suficient se va lsa faa ocluzal a intermediarului metalic d. n lipsa spaiului vertical suficient se va lsa faa mucozal a intermediarului metalic e. Este de dorit ca stratul de ceramic s aib grosime uniform 1110. Intermediarii suspendai: a. Se utilizeaz pentru nlocuirea unui premolar inferior b. Se utilizeaz pentru nlocuirea unui molar inferior c. Se utilizeaz dac brea are o nlime de minim 5 mm. d. Se utilizeaz dac brea are o dimensiune meziodistal de minim 10 mm. e. Grosimea intermediarului suspendat trebuie s fie minim 3 mm

1111. Care din urmtoarele afirmaii sunt corecte: a. RPF se concep n funcie de cmpul protetic existent b. Crestele edentate se remodeleaz n funcie de RPF c. n edentaia clasa ntia Siebert practicm grefa epitelioconjunctiv d. n edentaiile clasa a doua i a treia Siebert practicm grefa gingival liber e. Anestezicul local folosit n interveniile de grefare trebuie s conin vasoconstrictor 1112. Paralela ntre restaurrile protetice fixe i cele mobilizabile evideniaz urmtoarele: RPF a. sacrificiu de esuturi dentare b. asimilare psihic c. aciune asupra dinilor stlpi d. tremorecepie i fonaie e. posibiliti de individualizare Considerabil Grea Solidarizare Pstrate Variate Restaurare protetic mobilizabil Mai mic Mai uoar Solicitare crescut Perturbate Mai puine

1113. n ceea ce privete valoare parodontal a dinilor stlpi, urmtoarele afirmaii sunt adevrate: a. crete prin depulpare b. scade prin practicarea tehnicilor de adiie c. crete prin practicarea regenerrii tisulare ghidate d. scade prin realizare transfixaiilor e. ocluziile disfuncionale necesit utilizarea unui numr mai mare de stlpi 1114. n ceea ce privete relaiile ocluzale a. 87% din pacieni prezint point centric, iar RPF la acetia se vor realiza n point centric b. 13% din pacieni prezint long centric, iar RPF la acetia se vor realiza n long centric, respectnd tipul de ocluzie al pacientului c. 13% din pacieni prezint point centric, iar RPF la acetia se vor realiza n point centric d. 87% din pacieni prezint long centric, iar RPF la acetia se vor realiza n point centric e. realizarea RPF n point centric sau long centric nu are importan, este aleatorie 1115. a. b. c. d. e. n clasificarea edentaiei dup Kennedy: clasa I nseamn edentaie terminal unilateral clasa a II-a nseamn edentaie termino terminal clasa a III-a nseamn edentaie intercalat clasa a IV-a ca i clasele a II-a i a III-a pot avea modificri clasa de baz este dat de brea edentat situat cel mai mezial

1116. Se d urmtoarea formul dentar. Care din afirmaiile de mai jos sunt adevrate: 1.8 1.7 15 14 1.3 x x 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 27. 28 a. este o edentaie clasa a IV-a Kennedy b. este o edentaie clasa a III-a Kennedy c. este o edentaie de clasa a III-a Kennedy cu o modificare, cci lipsesc doi dini d. se poate rezolva printr-o RPF cu elemente de agregare pe 1.3 si 2.1

e. se poate rezolva prin punte adeziv 1117. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate: a. cel mai valoros dinte stlp n RPF este molarul prim b. cel mai valoros dinte stlp n RPF este caninul c. la maxilar valoarea premolarului prim ca dinte stlp de RPF este mai mic dect valoarea premolarului secund d. raportul optim coroan rdcin pesntru un dinte stlp de RPF este de 1/1 e. n cazul antagonitilor reprezentai de o protez total se pot utiliza dini stlpi pentru RPF la care raportul coroan rdcin este mai mare de 1/1 1118. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate: a. n situaia n care mucoasa corespunztoare zonei intermediarilor prezint lichen plan sau leucoplazie se indic realizarea unor RPF mobilizabile b. n situaia n care mucoasa corespunztoare zonei intermediarilor prezint lichen plan sau leucoplazie se indic expectativa c. atitudinea de expectativ se justific n cazul arcadelor dentare scurtate d. dac pacientul prezint TBC acut se temporizeaz terapia de restaurare protetic e.n edentaii ntinse cu dini stlpi scuri se recomand ca elemente de agregare coroanele pariale 1119. Care din urmatoarele afirmaii sunt adevrate n ceea ce privete biomecanica unei RPF: a. nlimea coronar, lungimea extensiilor protetice i lungimea meziodistal a suprafeelor ocluzale sunt cele 3 brae care pot determina momente de for ale RPF b. momentul de rotaie n jurul axei meziodistale poate fi redus prin ngustarea tablei ocluz ale i/sau prin echilibrarea ocluzal foarte riguroas c. este de dorit solidarizarea a doi dini stlpi cu mobiliti mult diferite ntr -o RPF d. n cazul unei RPF cu extensie dinii stlpi situai mai aproape de extensie sunt supui unei fore de traciune e. n cazul unei RPF cu extensie dinii stlpi situai mai departe de extensie sunt supui unei fore de compresiune 1120. Care din urmtaorele afirmaii sunt adevrate n ceea ce privete conservarea structurilor dure dentare: a. este necesar prepararea uniform a suprafeelor dentare utiliznd anuri de orientare b. suprafaa ocluzal va fi preparat plan c. zona terminal a coroanelor de nveli poate intra n contact cu suprafeele unor obturaii fr risc de fractur sau carie secundar d.chanfreinul conserv esuturile dentare mai bine dect pragul e.de cte ori este posibil se prefer marginile coroanelor plasate subgingival 1121. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate: a. unghiul optim de convergen ocluzal este de 16 b. pentru bonturile scurte se indic prepararea cu o convergen ocluzal de aproximativ 4 c. un bont scurt cu un diametru mare ofer o stabilitate mai mare dect un bont scurt cu un diametru mic d. pentru realizarea unei coroane turnate din cuspizii de sprijin ai unui molar extrudat se va ndeprta mai mult de 1,5 mm

e. bizoul cuspizilor de sprijin va avea o direcie paralel cu panta cuspidului antagonist. 1122. Care afirmaii sunt adevrate referitor la preparaia zonei terminale a bonturilor: a. o dehiscen marginal de 500m poate fi coinsiderat acceptabil din punct de vedere clinic b. pentru o adaptare corect limitele preparaiei trebuie s fie precise, reproductibile i vizibile clar pe modelul de lucru c. prepararea tangenial se indic n cazul dinilor basculai sau a incisivilor inferiori d. chanfreinul este indicat ca zon terminal pentru coproanele turnate i pentru zona lingual a CMMC e. chanfreinul lat se prepar cu un instrument diamantat cilindroconic cu vrf rotunjit 1123. Culoarea dinilor naturali: a. este identic pentru dinii omologi, la acelai individ; b. variaz de la individ la individ; c. este aceeai, la natere, pentru toi indivizii; d. poate fi foarte greu influenat prin diferite procedee n clinic (de exemplu nlbirea dinilor); e. nu poate fi influenat prin diferite procedee n clinic (de exemplu nlbirea dinilor). 1124. Celulele vizuale care percep culorile sunt: a. celulele cu conuri; b. odontoblastele; c. celulele cu bastonae; d. celule cu conuri i bastonae; e. ameloblaste. 1125. Un sistem ideal de chei de culori trebuie s indeplineasc urmtoarele condiii: a. s redea paleta de culori a dinilor naturali; b. dinii artificiali din cheie s fie confecionai din acelai material ca i materialul de placare; c. n cadrul grupei de tonuri de culori intensitatea foielor trebuie s se modifice foarte rapid, astfel nct s acopere o gam ct mai larg; d. dinii artificiali din cheie s fie confecionai exclusiv manual; e. n cadrul grupei de tonuri de culori intensitatea foielor trebuie s se modif ice treptat. 1126. Clasificarea instrumentelor de msurare a culorilor se poate face astfel: a. dup metoda de msurare; b. dup topografia dinilor pe arcad; c. dup relaia spaial ntre obiect i instrument; d. n funce de prezena sau absenta dinilor; e. n funcie de nuana dinilor. 1127. Neadaptarea cervical a coroanelor pe bont poate fi determinat de: a. resturi din cimentul provizoriu; b. plusuri pe suprafaa intern a componentei metalice; c. absena ariei de contact ; d. ceramica de placare de la nivelul feei ocluzale; e. existena unor arii de contact prea strnse. 1128. Fixarea de durat se poate face cu: a. FOZ;

b. CIS; c. RDC; d. ZOE; e. PCZ. 1129. naintea de cimentarea de durat trebuie executate urmtoarele manopere: a. ndeprtarea complet a cimentului provizoriu de pe suprafeele dentare; b. gingivectomie, n vederea evidenierii limitelor preparaiei; c. testarea vitalitii dinilor stlpi; d. verificarea protezei fixe pe modelul de lucru; e. verificarea protezei fixe pe modelul de studiu. 1130. Pentru prevenirea fracturarii pereiilor canalului n timpul cimentrii sau a neadaptrii corecte a DCR n canal se fac urmtoarele recomandri: a. consistena cimentului s fie fluid, pentru a reduce la minimum presiunea hidraulic din timpul cimentrii; b. consistena cimentului s fie ct mai ridicat, pentru a reduce riscul descimentrii; c. s se asigure un an pentru refluarea cimentului; d. s se acopere restaurarea corono-radicular, imediat dup cimentare, cu o RPF provizorie; e. meninerea pasiv a dispozitivului dup cimentare. 1131. Principiile de baz ale iluziilor care se refer la form i contururi sunt: a. liniile verticale accentueaz nlimea i diminueaz limea; b. liniile orizontale diminueaz limea i accentueaz nlimea; c. umbrele adaug profunzime; d. liniile verticale diminueaz nlimea i accentueaz limea; e. unghiurile influeneaz perceperea liniilor care se intersecteaz. 1132. * Tehnicile aditive de realizare a RPF integral ceramice sunt reprezentate de: a. injectare (presare); b. strunjire (frezaj); c. electroeroziune; d. tehnicile CAD/CAM; e. sonoeroziune. 1133. *Sistemul CEREC permite obinerea de restaurri protetice fixe integral ceramice prin: a. injectare (presare); b. turnare; c. electroeroziune; d. tehnologie CAD/CAM; e. sonoeroziune. 1134. Avantajele suprastructurilor cimentate pe implanturi dentare sunt: a. exist un numr redus de componente; b. se poate obine o estetic bun; c. este necesar lefuirea substanial a bonturilor; d. se poate utiliza cimentul provizoriu pentru a mobiliza suprastructurile; e. divergenele mici al implantelor se pot anula mai uor. 1135. Dezvantajele restaurrilor protetice fixe adezive sunt: a. necesit o dotare tehnico -material costisitoare;

b. aria indicaiilor este restrns i trebuie respectat cu strictee; c. limitearea extinderii cervicale a plcuelor orale nu determin iritaii la nivelul parodoniului marginal; d. feele vestibulare ale coroanelor dentare rmn intacte; e. sacrificiu redus sau uneori absent de esuturi dure dentare. 1136. Pentru inserarea unei restaurri protetice adezive statusul parodontal trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: a. adncimea anuui gingival de 2 mm; b. mobilitate dentar de maximum gradul 2; c. absena rizalizei; d. mobilitate dentar de maximum gradul 1; e. absena atofiei orizontale i verticale. 1137. Mijloacele utilizate pentru ndeprtarea mecanic a plcii sunt urmtoarele: a. peria dentar; b. sonda dentar; c. periuele interdentare; d. dentifricele; e. hidropulsorul bucal.

ODONTOTERAPIE-ENDODONIE

1138. Din punct de vedere chimic, smalul este alctuit din: A. B. C. D. E. 99% substane minerale 1% substane organice 10% ap 95% substane minerale 4% ap

1139. Constituenii minerali majori ai smalului sunt: A. B. C. D. E. Sodiul Calciul Fierul Dioxidul de carbon Fluorul

1140. Grosimea stratului de dentin este de aproximativ: A. B. C. D. E. 1-3 mm n regiunea apical 3-7 mm la nivelul suprafeelor ocluzale ale dinilor laterali 1-2 mm la nivelul coletului dentar 3-5 mm la nivelul suprafeelor ocluzale ale dinilor laterali 3-5 mm la nivelul marginilor incizale ale frontalilor superiori

1141. Funciile salivei sunt: A. B. C. D. E. sistem tampon prin reglarea pH-ului bucal defensiv prin meninerea echilibrului ecologic bucal ofensiv prin aciunea amilazei salivare excretorie a diverselor substane organice sau anorganice, cum ar fi fluorul lubrefiant prin aciunea mucinei

1142. Ecosistemul microbian ce contribuie la formarea plcii bacteriene: A. B. C. D. E. cuprinde aproximativ 100 de specii bacteriene reprezint 90% din constituenii plcii bacteriene cuprinde leucocite i macrofage cuprinde microorganisme gram pozitive i gram negative cuprinde bastonae, fusiforme, filamentoase, spirili, spirochete

1143. Dintre teoriile mecanismelor interne n geneza cariei dentare fac parte: A. B. teoria proteolitic teoria chimico-parazitar

C. D. E.

teoria enzimatic teoria reflex teoria biochimic

1144. Care sunt zonele coroanei dentare mai puin cariorezistente, din cauza coninutului redus de fluor: A. B. C. D. E. suprafeele ocluzale coletul suprafeele proximale fosele i fosetele anurile ocluzal

1145. Care sunt consecinele demineralizrii smalului: A. B. C. D. E. micorarea spaiilor interprismatice apariia de cristale atipice modificarea orientrii cristalelor modificarea proprietilor optice imposibilitatea ptrunderii n profunzimea smalului a unor componeni salivari precum Ca i F

1146. Ritmul depunerii dentinei de reacie depinde de: A. B. C. D. E. vrsta dintelui intensitatea excitanilor viteza de progresie a cariei igiena bucal volumul salivar

1147. Caracteristicile cariei radiculare sunt: A. B. C. D. E. se produce numai dup expunerea cementului n mediul oral apare mai frecvent la persoanele tinere afecteaz mai frecvent suprafeele radiculare vestibulare cei mai afectai dini sunt molarii maxilari de obicei nu afecteaz smalul

1148. Caracteristicile cariei cu evoluie lent sunt: A. B. C. D. E. mai frecvent la aduli i vrstnici are tendin de progresie n profunzime dentina alterat este de culoare nchis, brun dentina alterat este de consisten sczut evoluia sa se datoreaz ciclurilor demineralizare-remineralizare

1149. Care este etiologia lacunelor cuneiforme: A. B. C. tehnica improprie de periaj regurgitrile acide eroziuni idiopatice

D. E.

aplicarea unor fore ocluzale excentrice i intense uzura parafuncional

1150. Contraindicaiile sigilrii dentare sunt: A. B. C. D. E. dinii fr carii de peste 4 ani premolarii, exceptnd pacienii carioactivi dinii recent erupi, de mai puin de 4 ani carii cavitare ocluzale gropiele ocluzale cu pante largi

1151. Efectele profilactice ale materialelor de sigilare sunt: A. B. C. D. E. privarea bacteriilor cariogene de habitatul lor obinerea unor suprafee ocluzale mai uor curabile aciune antiseptic de durat eliberare continu de fluor umplerea mecanic a defectelor ocluzale cu o rin acido -rezistent

1152. Agenii utilizai n fluorizarea topic profilactic sunt: A. B. C. D. E. fosfatul acid de fluor (APF) geluri plasate n portamprente de polistiren fluorura de sodiu (NaF) aplicaii ce se vor repeta odat la 3 luni lsai s acioneze timp de 4 minute

1153. n cadrul planului de tratament al cariei simple, tratamentul profilactic se refer la: A. B. C. D. E. eradicarea cariilor acute printr-o terapie intensiv nlocuirea restaurrilor existente folosirea fluorurilor sigilarea fisurilor, anurilor i fosetelor tratamentul hipersensibilitii dentinare

1154. Cavitatea de clasa a VI-a: A. B. C. D. E. rezult n urma tratrii cariilor ce s-au format la nivelul feelor palatinale ale frontalilor superiori rezult n urma tratrii cariilor ce s-au format la nivelul marginilor incizale ale frontalilor inferiori existent n nomenclatura propus de Black rezult n urma tratrii cariilor ce s-au format n vrful cuspizilor premolarilor presupune destrucia unghiului incizal al frontalilor afectai

1155. Ameloplastia: A. reprezint pierderea prin aciune mecanic a marginilor incizale sau feele ocluzale ca rezultat al micrilor funcionale i parafuncionale

B. C. D. E.

reprezint bizotarea conturului marginal de smal la 45 reprezint un procedeu de modelare a suprafeelor smalului cu instrumentar rotativ presupune remodelarea fisurilor ce nu penetreaz mai mult de 1/2 din grosimea smalului se face i la dinii susceptibili de carie, la care nu este anticipat prepararea unei caviti

1156. Forma de convenien, ca etap n prepararea cavitilor, presupune: A. B. C. D. E. obinerea unei caviti care permite restauraiei s reziste forelor ocluzale obinerea unei caviti care s permit o accesibilitate uoar obinerea unei caviti care s permit o observare adecvat plasarea marginilor cavitii n poziia pe care o va ocupa n final prepararea de cele mai multe ori presupune extensia mezial, vestibular sau oral a pereilor cavitii

1157. La finisarea pereilor de smal i a marginilor cavitii trebuie s se in cont de: A. B. C. D. E. gradul de netezime dorit direcia prismelor de smal tipul de material restaurator cu care se va realiza obturaia de baz tipul de material restaurator cu care se va obtura definitiv cavitatea localizarea marginilor

1158. Freza nr. 330: A. B. C. D. E. are numerotarea ISO 005 este o frez cilindroconic are un diametru al capului de 0,8 mm are o lungime a prii active de 3mm este o frez par

1159. Bizotatorul de prag gingival: A. B. C. D. E. este o dlti modificat se gsete sub form de pereche R i L este un instrument n plan dublu este o toporic modificat se folosete la exereza dentinei infectate

1160. Poziia Trendelenburg a pacientului n scaunul dentar: A. B. C. D. E. este cea mai comod poziie a pacientului pentru stomatologie este poziia culcat, cu gtul, capul, spatele i picioarele situate la acelai nivel este poziia pacientului cu capul situat mai jos dect restul corpului este folosit numai n caz de urgen este folosit pentru manoperele efectuate la maxilarul superior

1161. Poziia de lucru din dreapta pacientului (ora 9) se folosete n urmtoarele situaii: A. la examinarea feelor ocluzale ale dinilor mandibulari drepi posteriori

B. C. D. E.

la examinarea dinilor maxilari anteriori la examinarea feelor vestibulare ale dinilor mandibulari drepi posteriori la examinarea feelor ocluzale ale dinilor maxilari drepi posteriori la examinarea feelor linguale ale dinilor mandibulari

1162. Rulourile de vat parotidiene: A. B. C. D. E. au o lungime cuprins ntre 3-5 cm au o grosime cuprins ntre 8-10 mm au o lungime cuprins ntre 8-10 cm ofer posibilitatea izolrii simultane a vestibulului inferior i superior n zona retrocanin se folosesc pentru o izolare paralingual

1163. Preparrii cavitii de clasa I tip C - pentru amalgam: A. B. C. D. E. se prepar pe feele vestibulare ale molarilor mandibulari se prepar pe feele orale ale incisivilor mandibulari se prepar pe feele orale ale incisivilor maxilari se poate folosi freza nr. 169L adncimea penetrrii iniiale va fi de 1-1,2 mm

1164. Prepararea cavitii de clasa I tip A la primul premolar mandibular: A. B. C. D. E. freza se va orienta perpendicular pe axul lung al dintelui freza se va orienta perpendicular pe suprafaa ocluzal adncimea iniial de ptrundere este de 1,5 mm adncimea iniial de ptrundere este de 1,5 mm dinclo de JSD nu se va desfiina creasta transversal de smal dac nu este subminat

1165. Retenia n cazul preparrii cavitii de clasa II a pentru amalgam presupune: A. B. C. D. E. convergena ocluzal a pereilor mezial i distal ai casetei ocluzale divergena ocluzal a pereilor vestibular i oral ai casetei ocluzale desenul de coad de rndunic al casetei ocluzale anuri de retenie de-a lungul unghiurilor axio-orale i axio-vestibulare retenie suplimentar n peretele gingival sub form de puuri

1166. Prepararea cavitii de clasa III-a pentru amalgam: A. B. C. D. E. se poate face pe faa mezial a primului premolar superior se poate face pe faa distal a caninului superior se poate face pe faa distal a caninului inferior se poate face pe faa proximal distal a incisivului lateral maxilar coada de rndunic oral se face ntotdeauna

1167. Prepararea cavitii de clasa V-a pentru amalgam: A. B. prepararea ncepe cu o frez par 330 la turbin prepararea ncepe cu o frez globular 1/4 la turbin

C. D. E.

presupune realizarea tuturor pereilor externi perpendiculari pe suprafaa extern a dintelui adncimea cavitii la nivel gingival va fi mai mare dect la nivel incizal peretele pulpar va fi plasat n smal, urmnd n direcie M-D forma feei vestibulare

1168. Finisarea obturaiilor de amalgam: A. B. C. D. E. se face n aceeai edin cu obturaia, cu ajutorul frezelor de finisat se face numai ntr-o edin urmtoare presupune modelarea reliefului ocluzal ct mai apropiat de cel real presupune eliminarea neregularitilor i crearea unui aspect atractiv obturaiei luciul final se va obine prin periaj cu oxid de staniu sau cret pisat

1169. Cimentul silicat: A. B. C. D. E. a fost primul material fizionomic folosit n restaurarea cavitilor lichidul conine acid fosforic, ap i ageni moderatori lichidul conine peste 15% fluor obligatoriu sub el se va plasa un liner sau o baz pentru protecie pulpar presupune bizotarea conturului marginal pentru un efect estetic mai bun

1170. Alegerea culorii rinii compozite pentru obturaie: A. B. C. D. E. se face numai cu dup uscarea dintelui cu jet de aer se face dup aplicarea digii pe ntru izolare se face n lumina natural a zilei se face numai cu dintele umectat de saliv se poate folosi orice cheie de culori pentru c sunt universale

1171. Protecia pulpar sub restaurrile cu rini compozite: A. B. C. D. E. se poate face cu liner de Ca(OH)2 se poate face cu ZOE se poate face cu varnish (lac) se face numai dup gravarea cu acid fosforic se poate face cu CIS

1172. Caracteristici ale cimentului ionomer de sticl (CIS) sunt: A. B. C. D. E. se leag chimic numai de dentin se leag chimic de smal i de dentin are un grad redus de conductibilitate termic, similar dentinei are un coeficient de expansiune termic mai mare dect al structurilor dentare nu necesit un control foarte strict al umezelii la aplicarea sa n cavitate

1173. Particularitile plgii dentinare sunt: A. B. C. D. nu sngereaz este un esut vascularizat nu are capacitatea de reparaie prin cicatrizare nu este expus factorilor din mediul bucal

E.

este o plag infectat

1174. Smear layer-ul este: A. B. C. D. E. o veritabil barier ctre pulpa dentar o alt denumire a stratului de detritus dent inar produs ca urmare a unui proces carios cu evoluie lent (cronic) un rumegu rezultat n urma folosirii instrumentelor rotative n cavitate este impermeabil

1175. Caracteristicile linerilor sunt: A. B. C. D. E. realizeaz un tratament medicamentos plgii dentinare varnishurile sunt clasificate drept lineri-suspensie realizeaz o barier de protecie pentru dentin fa de reactanii reziduali ce difuzeaz din obturaie linerii soluie realizeaz un film de 20-25 m linerii ciment realizeaz un film cu o grosime de 0,2-1 mm

1176. Indicaiile utilizrii varnishurilor sunt: A. B. C. D. E. sigilarea canaliculelor dentinare naintea obturaiilor de compozit sigilarea canaliculelor dentinare naintea obturaiilor de amalgam protecia obturaiilor de CIS convenionale mpotriva hidratrii sub coafajele indirecte protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment FOZ

1177. n funcie de grosimea peretelui pulpar restant, cavitile preparate se clasific n: A. B. C. D. E. tipul A - are o adncime de o,2 mm dincolo de JSD tipul B - are grosimea dentinei restant e maxim posibil tipul B - are un strat de dentin restant de maxim 2 mm tipul C - are un strat subire dar intact de dentin de maxim 1,5 mm tipul D - presupune existena unei comunicri clinice sau subclinice cavitate -pulp dentar

1178. Condiiile n care un coafaj pulpar direct poate avea succes sunt: A. B. C. D. E. pulpa deschis s fie vie i neinflamat expunerea s fie mai mic de 2 mm coafajul s se realizeze n maxim 2 ore de la deschiderea accidental s nu sngereze deloc dintele s nu mai prezinte alte obturaii coronare

1179. La prepararea cavitii clasa III-a convenional bizotat: A. B. C. D. limea bizoului va fi de o,5-1 mm, iar nclinaia sa de 45 anul de retenie se va prepara de-a lungul unghiului diedru gingivo-axial anul de retenie se va prepara n unghiul axio -incizal adncimea formelor secundare de retenie va fi de 0,5 mm

E.

dac se intenioneaz plasarea anurilor de retenie, peretele axial va fi plasat la 0,5 mm dincolo de JSD

1180. Prepararea cavitii de clasa IV-a modificat - caracteristici: A. B. C. D. E. este indicat pentru restaurrile din compozite a leziunilor moderate i mari obiectivul major este de a ndeprta ct mai puin substan dur dentar conturul marginal se realizeaz cu o frez globular adecvat ca marime se indic retenii mecanice suplimentare se indic numai retenia realizat de tratarea acid a smalului i poate de condiionarea dentinei

1181. Tehnica inseriei materialului compozit fotopolimerizabil ntr -o cavitate presupune: A. B. C. D. E. inserie ntr-un singur strat pentru o mai bun nchidere marginal inseria n straturi succesive pentru o mai bun fotopolimerizare la cavitatea de clasa II-a stratul gingival va avea o grosime de 1 mm tehnica va fi a stratificrii oblice n cazul folosirii matricei metalice tehnica straturilor verticale n cazul folosirii matricei transparente

1182. Factorii etiologici ai cariei secundare marginale la dinii vitali sunt: A. B. C. D. E. meninerea prismelor de smal friabile la caviti de clasa III -a i a IV-a realizarea finisrii conturului marginal la caviti de clasa III -a i a IV-a nendeprtarea n ntregime a dentinei infectate de la nivelul JSD un tratament incorect de plag dentinar neefectuarea bizotrii n unghi de 20 a prismelor de smal de la nivelul pragului gingival al caviatii de clasa II-a

1183. Care din urmtoarele afirmaii despre pinurile de retenie sunt adevrate: A. B. C. D. E. utilizarea lor crete riscul perforrii camerei pulpare pinurile fortifiaz i cresc rezistena amalgamului realizarea puurilor i aplicarea pinurilor poate duce la apariia unor linii de fractur sau fracturi retenia cu pinuri i restaurarea complex nu se pot efectua n aceeai edin restaurrile complexe cu pinuri sunt proceduri mai scumpe n comparaie cu incrustaiile

1184. Gravarea acid a smalului: A. B. C. D. E. transform suprafaa neted a smalului ntr -o suprafa neregulat ndeprteaz circa 10m din suprafaa smalului nu ndeprteaz nici un strat din smal creaz un strat microporos de 5-50m adncime cel mai utilizat este acidul fosforic 10%

1185. Autoclavarea reprezint: A. B. sterilizare cu cldur uscat cea mai eficient metod de sterilizare pentru frezele dentare

C. D. E.

cea mai rapid i eficient metod de sterilizare pentru materialul moale chirurgical din pnz sau hrtie sterilizarea cu cldur umed fr presiune sterilizarea cu cldur umed cu presiune

1186. Despre turaiile intermediare (medii) ale pieselor de mn sunt adevrate: A. B. C. D. E. 20.000-80.000 rpm are pies cu band roie 1000-25.000 rpm are pies cu band albastr nu este obligatorie rcirea cu spray 20.000-120.000 rpm are pies cu band portocalie este obligatorie rcirea cu spra y

1187. Etapa iniial a preparrii unei caviti clasa I pentru amalgam presupune: A. B. C. D. E. realizarea unui contur de cavitate rotunjit n jurul cuspizilor exereza n totalitate a dentinei infectate efectuarea ameloplastiei n fisurile superficiale ce se termin la niv elul conturului marginal protecia pulpar o extensie minim pe crestele marginale fr a ndeprta dentina de suport

1188. Funcia formativa sau dentinogenetica consta in a capacitatea pulpei de a produce: A. dentina cuaternara B. dentina de iritatie C. dentina binara D. dentina secundara E. dentina tertiara

1189. *Dentina scleroasa rezulta din : A. depunere calcica B. dentina teriara C. depunere de fosfati D. dentina cuaternara E. dentina primara 1190. Funcia regresiva a pulpei este un proces de: A. regenerare B. fiziologic C. mbtrnire D. restructurare E. patogen Meninerea aciditii timp ndelungat are efecte negative asupra structurilor pulpare favoriznd: A. procesele de liza celulara B. frnarea proceselor formatoare de dentina de reacie C. scade permeabilitatea pereilor vasculari 1191.

D. diapedeza leucocitara E. cresc procesele formatoare de dentina 1192. Inflamatia pulpara cuprinde urmtoarele secvene: A. reacia biochimica B. reacia vasculara sistemica C. formarea infiltratului seros D. formarea infiltratului supurat E. apariia fenomenelor dismetabolice 1193. In traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschidera camerei pulpare se produc reacii inflamatorii datorita: A. fracturii dinilor B. luxatiei dinilor C. suprainfectarii cu germeni microbieni D. activrii unor substane cu aciune antiinflamatorie E. lezrii fibrelor si receptorilor nervoi 1194. Inflamatia cronica per primam este condiionata de: A. adaptarea pulpei la excitaii de mica intensitate cu aciune ndelungata B. calitatea mediocra a esutului pulpar C. timpul scurt in care se realizeaz deschiderea camerei pulpare D. activarea unor substane cu aciune litica E. suprainfectarea cu germeni patogeni Inflamatia pulpara apare sub aciunea agenilor microbieni.Modul de aciune al agenilor microbieni poate fi : A. direct prin exotoxinele microbiene B. direct prin ptrunderea agentului microbian in pulpa dentara C. reducerea funciilor celulare D. indirect prin exotoxinele microbiene E. distribuie de tip reticular 1195. 1196. * Metoda de ndeprtare in totalitate a pulpei dentare este: A. pulpectomia vitala B. metoda ocalexica C. pulpotomia vitala D. pulpotomie devitala E. amputatie vitala Substanele folosite pentru coafajul direct trebuie sa ndeplineasc mai multe caliti pentru reuita tratamentulu i si anume: A. insolubilitate in apa si umorile tisulare B. toxicitate tisulara minima C. sa nu coloreze dintele D. stabilitate chimica la pstrarea in soluie E. selectivitate de percepie 1197. 1198. Pastele cu antibiotice folosite curent in coafajul direct sunt: A. pasta Pulpomixin B. pasta Allasion

C. pasta Dontisolon D. Pulparsen E. Pulpdent 1199. Substane biostimulatoare folosite in coafajul direct: A. Dontisolon B. Folcisteina C. extracte din muguri de plop D. Reogan E. extract total de ochi 1200. Coafajul direct este indicat in urmtoarele situaii: A. dini slefuii pentru coroane de nveli B. dini cu carii ocluzale C. deschiderea camerei pulpare maximum 3 mm D. deschiderea accidentala a camerei E. la molarii de minte 1201. Amputatia vitala este metoda chirurgicala prin care se indeparteza pulpa coronara dup anestezie, mentinandu-se pulpa radiculara vie. Este indicata in urmtoarele condiii: A. la adolesceni pe molari si premolari B. la dinii unde este indicat cofajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat C. din i parodontotici D. la copii E. molarii persoanelor in vrsta 1202. Fazele de tratament ale hiperemiei pulpare sunt urmatorele: A. faza ocalexica B. eliminarea esuturilor alterate C. tratarea plgii dentinare D. protejarea pulpei prin obturaii de baza din ciment silicat E. obturarea de durata cu cimenturi ZOE 1203. Parodontita apicala acuta hiperemica (abortiva) poate fi indusa de: A. microtraumatisme repetate ce se exercita asupra dintelui.cum ar fi cele induse de aparate ortodontice, cand forele sunt bine contro late si dirijate B. traumatisme directe generate in cursul tratamentelor endodontice C. pungi parodontale adnci in cursul tratrii lor cu mee mbibate in substane medicamentoase D. ageni microbieni, cea mai frecvent implicata fiind flora anaeroba E. eecuri ale anesteziei Accesul microorganismelor, ce constituie ageni microbieni in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice, se poate produce prin: A. canalul mandibular B. pungi parodontale C. soluii de continuitate (plaga a mucoasei) D. microtraumatisme E. lucrri protetice defectoase 1204.

1205. La nivelul cror dini apar anomalii frecvente de canale ? A. incisivii superiori B. molarul prim superior C. premolarul 2 inferior D. primul si al doilea molar inferior E. premolarul 1 superior Aparatele de msura electronice existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel: A. aparate analogice B. aparate audiometrice C. aparete digitale D. aparate de joasa frecventa E. sonda bimetalica Kuralt 1206. 1207. In prepararea canalelor sunt descrise urmtoarele metode: A. metode digitale B. metode sonice C. metode ultrasonice D. ionoforeza E. meroda cu laser 1208. Obturarea de canal in aceiai edina se realizeaz cnd ? A. avem un canal uscat B. pulpite cronice C. pulpite acute purulente, pariale sau totale D. cnd in timpul tratamentului cmpul operator a fost invadat de saliva E. cnd putem opri hemoragia 1209. Cauzele generale ale hemoragiei sunt: A. hemofilie B. diateze hemoragice C. afeciuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sngelui D. stri patologice congestive: menstruaie E. graviditate 1210. Cauzele locale ale hemoragiei sunt: A. menstruatia B. perforarea podelei camerei pulpare C. cai false radiculare D. extirparea pulpara completa E. traumatizarea parodontiului apical 1211. Metodele mecanice se bazeaz pe sistemele: A. sistemul giromatic B. canal Perforator C. canal Finder D. sonicAir E. sisteme ultrasonice

1212. Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de electie folosit in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare simple si complicate deoarece: A. este un puternic bactericid B. are aciune toxica C. dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canale care servesc ca mediu de cultura pentru microflora endodontica D. oprete secreiile persistente din canale care apar in unele cazuri de p arodontita apicala cronica printr-un mecanism complex al efectului alcalinizant al ionului OH cu cel tisular de regenerare si remineralizare E. nu are aciune citotoxica si caustica asupra esuturilor vii periapicale 1213. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic, calibrat la apex sunt: A. simplitatea si rapiditatea execuiei B. insolubilitatea sigilantului in majoritatea cazurilor C. conul nu asigura o sigilare uniforma de unul singur D. neconcordanta dintre calibrul conului si instrumentelor provenite de la diferite firme E. prin forma sa finala de plnie, calibrul canalului lrgit devine intotdeuna mai mare dect al instrumentarului indiferent daca este standardizat sau nu 1214. Avantajele fingerspreaderelor fat de handspreadere sunt: A. confer operatorului o slab sensibilitate tactila B. permite rotirea cu uurina a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri C. permite ndeprtarea cu uurina din canal D. disloca gutaperca E. presiune laterala mare dezvoltata in timpul condensrii g utapercii cu pericolul unei fracturi radiculare 1215. Premise obligatorii ale tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii: A. lrgirea canalului prin telescopare regresiva step -back B. crearea unui stop apical corect in smalt C. lrgirea canalului de o asemenea maniera incat sa asigure permeabilitatea si trecerea uniforma a gutapercii nestanjenite spre apex D. canale nguste E. canale curbe 1216. Avantajele utilizrii conurilor de titan sunt urmtoarele: A. sunt deformabile B. nchiderea canalului posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilare C. rigiditate superioara conului de argint D. lipsa coroziunii E. biocompatibilitate 1217. A. B. C. D. E. Avantajele condensarii laterale la cald a gutapercii prin tehnica Endotec sunt reprezentate de: consum mai mic de conuri de gutaperca omogenitate deosebita a obturatiei faciliteaza dezobturarea usoara a canalelor nu dau leziuni termice ale parodontiului apical densitate mica a obturatiei

1218. A. B. C. D. E.

Dezavantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt reprezentate de: nu asigura obturatie omogena a canalelor necesita o largire excesiva a canalului necesita mult timp este laborioasa frecventa mica a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec prezinta urmatoarele caracteristici: este simplu si ergonomic exista posibilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon incalzirea poate fi calibrata perfect racire lenta poate fi utilizat doar in canale drepte

1219. A. B. C. D. E.

1220. In tehnica Endotec, evitarea obturatiei de canal cu depasire se face prin: A. prepararea minima a canalului B. evitarea largirii constrictiei apicale C. prepararea unui stop apical adecvat D. prepararea unui stop ocluzal adecvat E. control radiologic obligatoriu doar la final 1221. A. B. C. D. E. Tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii prezinta urmatoarele avantaje: asigura o sigilare superioara obturatiilor prin cimentarea unui con prezinta succes clinic considerabil in timp asigura o obturatie extrem de omogena simplitatea si rapiditatea executiei nu da fenomene de iritatie apicala

1222. Dezavantajele obturatiei canalare cu con de argint sunt urmatoarele: A. Flexibilitate mult mai mica de cat a conurilor de gutaperca B. Formarea unor produsi de coroziune citotoxici C. inchiderea deficitara a canalelor D. Falsa impresie de obturaie etansa datorata radioopacitaii conului E. Dezobturare uoar 1223. A. B. C. D. E. In cazul adoptarii tehnicii de obturatie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa corespunda la proba urmatoarelor criterii: Cat mai gros in raport cu volumul canaluluii Cat mai subtire in rapaort cu volumul canalului Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala Sa depaseasca uor constricia apicala Sa se opreasca la 3-4 mm de constrictie

1224.

In tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii, conul de gutaperca principal trebuie: A. Sa fie de acelasi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru

B. Sa fie cu un numar mai mare decat al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru C. Sa se opreasca in canal la o distanta de 0,5-1 mm de constrictie D. Sa se opreasca la constricie E. Sa opuna rezistenta la incercarea de propulsie dincolo de reper

1225. A. B. C. D. E.

Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare pot fi: Amalgamul de argint Gutaperca Conurile metalice de argint Cimenturile ionomere de sticl Amalgamul de cupru Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu con de gutaperca calibrat se numara si: Individualizarea conului de gutaperca Proba clinico-radiologica a conului Utilizarea compactorului termomecanic Introducerea cimentului de sigilare pe canal Condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul

1226. A. B. C. D. E.

1227. Tehnica Endotec urmareste realizarea obturatiei de canal prin: A. Condensare la cald B. Condensare verticala C. Condensare simultana laterala si verticala D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader si plugger E. Utilizarea oricaror tipuri de conuri de gutaperca 1228. A. B. C. D. E. Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele criterii: Topografia edentaiei Integritatea fizica a acului Lentullo Volumul canalelor radiculare Morfologia canalelor radiculare Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei

1229. Compactorul original McSpadden prezinta urmatoarele caracteristici: A. Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu baza spre varf B. Actioneaza ca un surub cu rasucire inversa C. Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu varful spre baza D. Incalzeste gutaperca in canal E. Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si lateral de tija sa 1230. Obturatia segmentara cu amalgam de argint prezinta urmatoarele caracteristici: A. Necesita canale cu sectiune circulara B. Nu necesita ciment de sigilare C. Se rezoarbe din canal D. Nu asigura sigilare satisfacatoare E. Bine tolerata de tesuturile apicale

1231. A. B. C. D. E.

In utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei in obturatia radiculara, trebuie ca acesta: sa aiba spirale integre sa nu fie indoit sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal sa nu fie ruginit sa se specifice sensul corect de rotatie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei in canal). Indicatiile tehnicii de individualizare a conului de gutaperca n tehnica cimentarii unui con unic, calibrat la apex, sunt: Canalele voluminoase ale monoradicularilor Canalele cu apex larg deschis Canalele aplatizate n portiunea apicala Canalele n forma literei "C" Canalele ovalare n portiunea coronar

1232. A. B. C. D. E.

1233. Inconvienentele obturarii cu gutaperca: A. timp indelungat pentru largirea canalelor B. deficultatea obturari canalelor largi C. deficultatea obturarii canalelor curbe D. obturatii de canal incomplete E. obruratii de canal tridimensiuonale 1234. A. B. C. D. E. Care din urmatoarele tehnici de obturatie de canal se realizeaza prin injectarea gutapercii ramolite prin incalzire: Condensarea laterala la cald Sistemul Ultrafil Sistemul Ultrapack Sistemul FibreFill Sistemul Obtura Medicatia folosita in sterilizarea canalelor radiculare trebuie sa intruneasca urmatoarele cerinte ideale(dupa Grossman): sa aiba efect rapid bactericid si fungicid sa aiba actiune antibacteriana suficient de scurta sa nu aiba penetrabilitate accentuata in tesuturi sa aiba tensiune superficiana mica sa prezinte histocompatibilitate fata de tesuturile periapicale

1235. A. B. C. D. E.

1236. Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt: A. metoda telemetrica B. metoda teleacustica C. metoda clinica D. metoda clinico-radiologica E. metoda electrotehnica 1237. Pentru efectuarea corecta a tratamentului mecanic al canalelor radiculare in gangrena se tine cont de urmatoarele reguli: A. tratamentul mecanic se insoteste de spalaturi cu solutii antiseptice

B. C. D. E.

se utlizeaza metode mecanice se creaza un acces care asigura patrunderea acelor in axul canalelor in timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dintele prin tratamentul mecanic se inlatura partial tesutul alterat de pe peretii canalului radicular

1238. A. B. C. D. E. 1239. A. B. C. D. E. 1240. A. B. C. D. E. 1241. A. B. C. D. E. 1242. A. B. C. D. E. 1243. A. B. C. D. E. 1244.

Lungimea de lucru: Se determin cu apexlocatorul Se alege ca valoare medie din tabele Se determin cu acuratee de pe radiografia panoramic Se alege n funcie de preferinele individuale ale clinicianului Se micoreaz n timpul preparrii i trebuie reevaluat Sunt adevrate urmtoarele afirmaii: Instrumentul ISO 020 are culoare roie Instrumentul ISO 040 are culoare neagr Instrumentul ISO 010 are culoare mov Instrumentul ISO 080 are culoare neagr Instrumentul ISO 006 are culoare gri Sunt adevrate urmtoarele afirmaii: Instrumentul ISO 035 are culoare verde Instrumentul ISO 045 are culoare galben Instrumentul ISO 060 are culoare albastr Instrumental ISO 030 are culoare albastr Nici un rspuns nu este corect Instrumentul ISO cu simbolul triunghi i culoarea albastr: Este o pil Poate avea diametrul la vrf de 0,30 sau 0,60 mm Este un plugger de mn Este un burghiu Este instrumentul burghiu nr. 65 Sunt adevrate corespondenele: Cercul indic un instrument tip reamer Simbolul ptrat indic un instrument H pil triunghiul indic un instrument tip burghiu rombul indic un instrument tip spreader steaua indic un tirnerv Instrumentul ISO de culoare neagr cu simbolul cerc: este un ac extractor de nerv poate avea diametrul la vrf de 40 mm se utilizeaz prin rotaii complete de 360 de grade este un instrument tip H poate avea diametrul la vrf de 0,8 mm Frezele Gates-Glidden:

A. B. C. D. E.

mai poart denumirea i de freze Peeso au fost imaginate de Martin au un mandren pentru piesa contraunghi se utilizeaz pentru accesul n smal sau dentin nr. 3 are diametrul de 0,90 mm

1245. Instrumentul Lentullo: A. se utilizeaz n turbin B. este folositor la introducerea conului master C. este utilizat pentru plasarea pastelor n canale D. este un instrument eficient de preparare seriat E. cel mai mic este cel rosu 1246. Tratamentul chirurgical prin rezecie apical este indicat: A. Numai pentru o arie persistent de radiotransparen apical a unui dinte corect retratat endodontic B. n orice tip de leziune periapical C. naintea tratamentului endodontic de rutin D. cnd nu este posibil retratamentul ortograd E. cnd pacientul este nerbdtor s i se cimenteze lucrarea protetic 1247. Conurile de gutaperc standardizate ISO: A. au vrf ascuit B. au vrf rotunjit C. prezint o conicitate constant, de 0,02 mm per mm lungime D. sunt numite conven ionale E. corespund ca dimensiuni instrumentelor standardizate ISO 1248. *Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: A. Prezenta petelor cretoase si marmoratiilor B. Teste de vitalitate negative C. Durere la agenti termici (cald) care persista cateva minute D. Imagine radiologica cu aspect caracterictic E. Sensibilitate la percutia transversala 1249. A. B. C. D. E. 1250. A. B. C. D. E. *La palpare sonda dentara poate agata din urmatoarele motive: Forma fisurilor Sonda foarte ascutita Forta de aplicare asupra sondei Prezenta cariei dentare Toate de mai sus *Leziunile incipiente de la nivelul smaltului pot fi: Detectate usor prin palpare cu sonda Regresate la stadiile histologice anterioare in prezenta fluorului insotite de dureri acute insotite de dentina alterata Depistate prin aplicarea testelor de vitalitate

1251. A. B. C. D. E. 1252. A. B. C. D. E. 1253. A. B. C. D.

*Radiografia bite-wing este eficienta pentru evaluarea: Suprafetelor ocluzale Suprafetelor vestibulare Suprafetelor netede aproximale Muchiilor incizale Zonei cervicale *Caria acuta: durerile intense ce o caracterizeaza duc la mortificarea pulpei apar izolat, la un numar mic de dinti contrar denumirii, au o evolutie lenta insa afecteaza intreaga coroana este mai frecventa la copii si tineri se mai numeste si carie "imploziva"sau "fondanta"

*Caria incipienta pe suprafetele dentare netede: daca este oprita in evolutie se prezinta sub forma unei pete albe cretoase daca este colorata in brun sau negru insemneaza ca este oprita in evolutie poate fi detectata cu sonda deoarece suprafata nu este intacta se prezinta ca o pata cu transparena crescuta datorita reprecipitarii sarurilor minerale E. poate fi evidentiata mai usor daca umezim smaltul *Caria radiculara: lipsa smaltului (susceptibil la atacul acid) ii confera o evolutie mai lenta este usor de reconstituit este la distanta mare de pulpa de aceea este, de obicei, asimptomatica in faza iniiala se prezinta ca o pata cretoasa pe suprafaa smalului nu intereseaza cementul, acesta ramanand intact deasupra dentinei cariate

1254. A. B. C. D. E.

1255. *Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei: A. abfractia este o lipsa de substanta produsa prin frictiunea smaltului cu diferite obiecte externe B. atritia este o linie de fractura fara dentina alterata C. eroziunea este o pierdere de substanta ca rezultat al miscarilor functionale mandibulare D. abrazia este o atriie mai erodata E. miloliza este o lipsa de substanta aparuta prin microfracturi cervicale ca urmare a flectarii dintilor sub actiunea unor forte excentrice intense 1256. *Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei: A. amelosinteza perfecta este caracterizata prin geneza deficitara a dentinei B. ameloforeza indirecta este o afectiune ereditara a smaltului C. dentinogeneza imperfecta este ereditara si se caracterizeaza prin smalt deficitar ca forma sau calcefiere D. hipotrofia amelara cronica dentinara apare cand ameloblastele sunt afectate in timpul formarii smalului, rezultand un smal deficitar E. displazia cronica primara se prezinta sub forma de eroziune, gropite in santuri, lipsa de substanta cu aspect de fagure de miere 1257. *In ce const testul Fosdick de activitate a cariei : A. Msurarea vitezei de formare a acidului

B. C. D. E. 1258. A. B. C. D. E. 1259. pe: A. B. C. D. E. 1260. A. B. C. D. E. 1261. A. B. C. D. E. 1262. A. B. C. D. E. 1263. A. B. C. D. E. 1264. A.

Msurarea capacitii de dizolvare a pulberei de smal Numrarea lactobacililor Screeningul streptococului mutans Msurarea capacitii de tamponare a salivei *In ce const testul Rickles de activitate a cariei : Msurarea vitezei de formare a acidului Msurarea capacitii de dizolvare a pulberei de smal Numrarea lactobacililor Screeningul streptococului mutans Msurarea capacitii de tamponare a salivei *Radiografia bite-wing este cea mai eficienta metoda de evaluare a cariilor de suprafetele ocluzale suprafetele radiculare suprafetele proximale la nivelul coletului pe suprafetele orale si vestibulare *Nivelurile de reactie dentinara la procesul carios sunt: reactia la un atac de intensitate medie reactia pe termen scurt, cu demineralizarea acida crescuta reactia la un atac de intensitate scazuta reactia la un atac de intensitate crescuta reactia la carii oprite n evolutie, caracterizata prin niveluri acide scazute *Semnele subiective ale cariei dentinare sunt: consistenta smaltului si dentinei sonda agata aspectul rugos al suprafetei canvitatii carioase sensibilitate la agenti fizici (rece) si chimici (dulce, acru) coloratia brun-cenusie *Caria radiculara are urmatoarele caracteristici: ncepe la distanta de jonctiunea smalt-cement afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare, apoi pe cele proximale de obicei afecteaza smaltul cel mai frecvent afectati sunt molarii maxilari, caninii mandibulari, incisivii maxilari este mai putin frecventa odata cu naintarea n vrsta *Virusurile se izoleaza: n perioada de convalescenta pe culturi celulare pe medii de cultura cel mai frecvent pe oul de gaina embrionat, pe animale de laborator numai pe celule embrionare *Metodele de diagnostic molecular care au la baza hibridarea acizilor nucleici: prezinta sensibilitate scazuta

B. C. D. E.

necesita un substrat apt de a sustine replicarea virala n afara organismului identifica genomul viral prin folosirea unor sonde moleculare sunt accesibile oricarui laborator pot identifica genomul viral numai dupa o amplificare prealabila

1265. *Factorii favorizanti in producerea cariilor dentare la nivelul suprafetelor netede din zona coletului sunt: A. Orientarea radiala a prismelor de smalt B. Deficitul de mineralizare de la acest nivel C. Grosimea redusa a smaltului de la acest nivel D. Convexitatiile exagerate care duc la retentia resturilor alimentare E. Accesul dificil al salivei la acest nivel 1266. A. B. C. D. E. 1267. A. B. C. D. E. 1268. A. B. C. D. E. *Diafanoscopia este un examen complementar indicat pentru: Evidentierea cariilor incipiente Evidentierea cariilor secundare marginale Evidentierea cariilor radiculare Evidentierea cariilor de pe fetele proximale ale dintilor frontali in faza incipienta Evidentierea cariilor complicate Caria primara poate fi localizata la nivelul: fisurilor fosetelor fetelor proximale fetelor vestibulara si orala marginii gingivale Cariile radiculare prezinta urmatoarele caracteristici: afecteaza smaltul incepe la distanta de jonctiunea smalt-cement afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare afecteaza frecvent molarii mandibulari afecteaza frecvent caninii maxilari

1269. A. B. C. D.

Caria in santuri si fosete se caracterizeaza prin: deschidere mica la suprafata progresie in suprafata forma de triunghi cu varful spre suprafata dentara forma de 2 triunghiuri unul cu varful spre suprafata dentara si altul in profunzime cu varful spre camera pulpara E. evolutia cariei este asimptomatica clinic Caria suprafetelor netede se caracterizeaza prin: sunt extinse in suprafata au forma de U sunt extinse in profunzime evolueaza paralel cu lamele smaltului din zona au evolutie rapida in dentina Cariile cu manifestare clinica"necavitara"se caracterizeaza prin:

1270. A. B. C. D. E. 1271.

A. B. C. D. E. 1272. A. B. C. D. E. 1273. A. B. C. D. E. 1274. A. B. C. D. E. 1275. A. B. C. D. E. 1276. A. B. C. D. E.

prezenta de gropite adanci smalt cretos la nivelul gropitelor coloratie brun-cenusie a smaltului subiacent sonda poate agata nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal Cariile radiculare pot fi localizate: pe fetele proximale in 1/3 cervicala vestibular oral pe fetele proximale in 1/3 mijlocie circular Cariile radiculare se caracterizeaza prin: au margini bine conturate tind sa aiba forma de U evolueaza rapid sunt asimptomatice nu sunt aproape de pulpa Descrierea leziunilor carioase se face dupa urmatoarele criterii: localizarea cariei extinderea cariei afectarea pulpei rata de evolutie a cariei viteza de evolutie Diagnosticul diferential al carie dentare simple se face cu: gingivita marginala cronica papilita displaziile dentare leziunile cuneiforme caria complicata Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: fracturile atritia abrazia parodontita marginala cronica amelogeneza imperfecta

1277. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: A. sensibilitate la agenti chimici si termici, care inceteaza odata cu indepartarea excitantului B. prezenta petelor cretoase si marmoratiilor smaltului C. prezenta dentinei alterate D. integritatea camerei pulpare E. teste de vitalitate negative

1278.

Microorganismele implicate in caria de radacina sunt:

A. B. C. D. E.

Actinomyces viscosus Streptococus mutans Streptococus viridans Microorganisme difteroide aerobe Lactobacili

1279. Caria acuta (exploziva), se caracterizeaza clinic: A. Aspect decolorat al smaltului, dentinei sau cementului cu dedurizare progresiva a tesuturilor afectate B. Aspect inchis maroniu al cementului C. Dureri atenuate sau absente D. Dureri intense cu perioade de remisiune E. Umiditate scazuta 1280. A. B. C. D. E. 1281. A. B. C. D. E. Caria secundara si recidiva de carie apar: La nivelul cuspizilor vestibulari La nivelul fetelor palatinale ale frontalilor La marginea unei obturatii La obturaiile din compozite La baza obturatiei Cariile de pe suprafetele dentare proximale sunt mai frecvente la: Molari Premolari Frontali Premolari temporari Frontali mandibulari

1282. Criteriile suplimentare stabilite de Serviciul de Sanatate Publica din SUA pentru diagnosticul cariilor din santuri si gropite sunt: A. Prezenta de tesut moale la baza fisurii si gropitei B. Prezenta smaltului de consistenta redusa care poate fi indepartat cu sonda C. Prezenta de dentina moale si smalt de consistenta dura D. Prezena unei opacitai ce indica demineralizarea E. Sensibilitate la palpare cu sonda 1283. A. B. C. D. E. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: Leziuni dentare necarioase Displaziile si distrofiile dentare Necroza pulpara Hiperestezia dentinara Complicatiile cariei dentare

1284. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: A. Sensibilitate la agenti mecanici si la percutia cu sonda B. Pierderea de substanta dura dentinara sau prezenta petelor cretoase si marmoratiilor smaltului C. Sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda si integritatea camerei pulpare D. Teste de vitalitate negative E. Teste de vitalitate pozitive

1285. A. B. C. D. E. 1286. A. B. C. D. E. 1287. A. B. C. D.

In cazul existentei unei cavitati palparea cu sonda da o prima orientare asupra: Vitalitatii dentare Inflamatiei pulpare Formei, adancimii si continutului cavitatii Extinderii in suprafaa a cariei Zonelor retentive Leziunile cavitare de pe suprafetele netede sunt caracterizate prin: Zona opaca in dentina vizibila prin transiluminare Suprafata smaltului intrerupta Separarea temporara a dintelui nu usureaza diagnosticul Separarea temporara a dintelui poate usura diagnosticul Exista radiotransparenta

Semnele subiective in diagnosticul cariei dentare sunt: Tulburari fizionomice si fonetice Sensibilitate dureroasa la cald cu modificari de culoare a papilelor interdentare Tulburari masticatorii si de deglutitie Sensibilitate mai mult sau mai puin dureroasa la ageni fizici (rece) si chimici (dulce, acru) E. Modificari de volum si culoare a papilelor interdentare si retentionarea de resturi alimentare

1288. Simptomatologia subiectiva si obiectiva a cariei dentare este determinata de unele aspecte morfoclinice ce sunt in functie numai de: A. Localizarea cariei B. Extinderea cariei C. Contactul strans intre dinti D. Rata si viteza de evolutie a cariei E. Marimea cariei

1289. A. B. C. D.

Caria profunda este: carie reversibila carie ireversibila carie care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina carie ce intenseaza smaltul si dentina aproape in totalitate, ramanand doar un strat de dentina deasupra camerei pulpare E. carie in care se realizeaza comunicarea cu camera pulpara Caracteristicile cariei radiculare sunt urmatoarele: Progresie foarte rapida Deschidere limitata Extindere in suprafata Extindere paralela cu lamelele smaltului Sunt asimtomatice

1290. A. B. C. D. E.

1291. Care din urmatorii termeni defineste caria radiculara: A. Carie serpiginoasa B. Carie in croset

C. Carie senila D. Atritie E. Caria de biberon 1292. A. B. C. D. Caria in dentina prezinta urmatoarele caracteristici: Este asimptomatica Debuteaza cu dureri acute Evolutie mai rapida Produce raspunsuri care includ durerea, demineralizarea si remineralizarea dentinei E. Are forma de V, cu baza larga la nivelul JAD si varful spre pulpa Caria in santuri si fosete se caracterizeaza prin: Evolutie in adancime Extindere in suprafata Deschidere mare la suprafata Deschidere mica la suprafata Manifestari minime in smalt Caria primara este situata la nivelul: Fetelor dentare netede Fisurilor si fosetelor Suprafetelor radiculare Cementului Marginilor incizale Leziunile carioase de pe suprafetele netede se caracterizeaza prin: Extindere in suprafata Extindere in adancime Extindere paralela cu lamelele smaltului Evolutie rapida Deschidere mica la suprafata

1293. A. B. C. D. E. 1294. A. B. C. D. E. 1295. A. B. C. D. E.

1296. Caria radiculara: A. are o incidenta crescuta in ultimii ani B. daca placa este prezenta, caria apare chiar daca radacina nu este expusa mediului bucal C. au progresie atat de lenta incat ridica probleme de diagnostic diferential D. poate avea ca punct de plecare suprafaa proximala in 1/3 cervicala, de unde se extinde spre gingie E. uneori poate evolua circular 1297. Localizarea cariei: A. din punct de vedere morfologic exista trei localizari: santuri/fosete, suprafete netede si suprafete radiculare B. caria din santuri si fosete prezinta de obicei o deschidere mica in suprafata C. caria din santuri si fosete se caracterizeaza prin progresia in suprafata D. caria din sanuri si fosete are aspectul a doua triunghiuri suprapuse E. caria din santuri si fosete are o evolutie asimptomatica

1298. Localizarea cariei: A. la nivelul dintilor frontali, cariile proximale sunt situate in centrul si nu la marginea fetei proximale B. pe suprafata dintelui, caria din santuri si fosete duce la o modificare de culoare galben-bruna sau albicioasa C. caria suprafetelor netede nu apare in defecte de smalt ci acolo unde conturul dintilor impiedica autocuratirea sau curatirea artificiala D. cariile de pe suprafeele proximale situate deasupra punctului de contact nu intrerup niciodata creasta marginala E. evolutia cariei pe suprafetele netede este, in mare, paralela cu lamele smaltului din zona 1299. Localizarea cariei: A. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei M B. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei V, cu o zona larga de deschidere si cu apexul in forma de U C. dupa depasirea jonctiunii amelo-dentinare, cariei de pe suprafetele netede evolueaza rapid in dentina, extinzandu-se lateral si pulpar D. cariile vestibulare sau linguale tradeaza o carioactivitate mare E. cariile proximale apar la molari si premolari, mai rar la frontali 1300. A. B. C. D. E. Riscul crescut la carie se pune in evidenta, printre altele, prin: identificarea demineralizarii testari psihologice testul ADN comparat cu al parintilor testari serologice testari bacteriologice

1301. Testele de activitate a cariei pot fi utile pentru: A. anticiparea aproximativa a dintilor ce vor fi extrasi in cadrul tratamentului ortodontic B. anticiparea necesitatii masurilor profilactice C. stabilirea sedintelor de control D. stabilirea prognosticului E. stabilirea tipului materialelor si procedeelor folosite 1302. A. B. C. D. E. 1303. A. B. C. D. E. 1304. Care este etiologia atriiei : Micarea fiziologic a dinilor Uzura funcional masticatorie Uzura parafuncional Idiopatic Aciune chimico-mecanic Care este simptomatologia displaziei cronice primare : Leziuni asimetrice Leziuni simetrice Lips de esut dur sub form de fagure de miere Leziune posteruptiv Leziune preeruptiv Care este simptomatologia hipoplaziei amelare neereditare :

A. B. C. D. E. 1305. A. B. C. D. E.

Pete albe cretoase care dispar prin hidratare Pete albe cretoase care nu dispar prin hidratare Localizare preferenial la frontali Localizare preferenial la molarul de 6 ani Localizare preferenial la molarii de minte Cariile n santuri si fosete pot fi ca doua triunghiuri: unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vrful spre camera pulpara unul cu vrful spre suprafata dentara si baza spre camera pulpara unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vrful spre camera pulpara unul cu vrful spre jonctiunea amelo-dentinara si baza spre camera pulpara suprapuse, unul cu vrful spre suprafata dintelui celalalt cu vrful spre camera pulpara Caria radiculara se caracterizeaza prin: margini bine conturate forma de U evolutie lenta datorita prezentei smaltului protector forma de V evolutie rapida datorita absentei smaltului protector Cariile de pe suprafetele aproximale sunt frecvente la nivelul: caninilor frontalilor molari de minte premolarilor molarilor Leziunea carioasa de pe suprafetele netede se caractezeaza prin: extinsa n suprafata apexul n forma de V perpendiculara pe lamelele smaltului cu zona larga de deschidere cu forma de U Caria radiculara afecteaza cel mai frecvent: caninii mandibulari caninii maxilari molarii mandibulari incisivii maxilari incisivii mandibulari Microorganismele implicate n caria radiculara sunt: Actinomyces viscosus Actinomyces odontolylicus Streptococcus sanguis Nocardia Streptococcus mutans Echilibrul ecologic din santul gingival sau de pe suprafetele dentare depinde

1306. A. B. C. D. E. 1307. A. B. C. D. E. 1308. A. B. C. D. E. 1309. A. B. C. D. E. 1310. A. B. C. D. E. 1311. de:

A. B. C. D. E. 1312. A. B. C. D. E. 1313. A. B. C. D. E. 1314. A. B. C. D. E. 1315. A. B. C. D. E. 1316. A. B. C. D. E. 1317. A. B. C. D. E.

furnizarea locala de hrana cantitatea fluidului gingival calitatea salivei continutul salivei n agenti microbieini adezivitatea bacteriilor n placi sau la celule epiteliale Caria reversibila poate fi: caria superficiala carie nepenetranta carie medie carie profunda carie penetranta Semnele subiective ale cariei dentare sunt: sensibilitatea la agenti fizici sau chimici aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase modificari de volum si culoare a papilelor interdentare retentionarea de resturi alimentare coloratie brun-maronie Caria din santuri si gropite, forma, "cavitara" se manifesta prin: prezenta de gropite adnci smalt cretos pe pereti si la baza gropitelor nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal substata dentinara moale la baza gropitelor coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: lacune cuneiforme abrazia hiperplazia eroziunea fracturile Activitatea carioasa n stadiul incipient se poate detecta prin: testari bacteriologice identificarea demineralizarii capacitatea de tamponare salivara examen radiografic examen citologic Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe: integritatea camerei pulpare teste de vitalitate negative pierderea de substanta dura dentinara dentina dura la palpare prezenta petelor cretoase si marmoratiilor

1318. Leziunile dentare necarioase sunt: A. Displaziile dentare B. Distrofiile dentare

C. Abrazia dentar D. Lacunele cuneiforme E. Atriia 1319. Caracteristocile cariilor radiculare sunt: A. Debuteaza in cementul radicular B. Afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare si apoi pe cele proximale C. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii mandibulari urmati de caninii maxilari si incisivi mandibulari D. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii maxilari, premolari maxilari si incisivi mandibulari E. Sunt o consecinta a boli parodontale 1320. Caria cronica stationara se caracterizeaza prin: A. Localizare pe suprafetele libere ale dintilor expuse autocuratiri si curatirii artificiale B. Se evidentiaza ca si o pata alba opaca atunci cand dintele este uscat C. Demineralizarea s- a extins pana la jonctiunea amelodentinara D. Este o carie incipienta oprita in evolutie prin suprimarea zonei de retentie E. Este specifica persoanelor in varsta 1321. A. B. C. D. E. 1322. A. B. C. D. E. 1323. A. B. C. D. E. 1324. A. B. C. D. E. Semnele clinice ale cariei incipiente se prezinta astfel: Ca si o pata alba cretoasa pe suprafata neteda a smaltului Ca si o zona de smalt care si-a pierdut transluciditatea din cauza demineralizari Ca si o cavitate cu o cantitate redusa de dentina ramolita Ca si o cavitate cu dentina dura pigmentata Nu poate fi detectata prin palparea cu sonda Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe: Durere provocata care dispare odata cu indepartarea excitantului Durere provocata la rece Durere provocata la cald Durere provocata la dulce Durere provocata la percutie in axul dintelui Diagnosticul diferential in caria simpla se face cu: Displaziile dentare Distrifiile dentare Abrazia dentara Hiperemia preinflamatorie Pulpite cronice dschise Programul de evaluare a riscului la carie precunizat de Krasse prevede: Testarea microbiologica a prezentei streptococului mutans si al lactobacilului Analiza dietei Analiza salivei Evidentierea placi mucobacteriene Intocmirea bilantului fluorului

1325. Procesele carioase simple cavitare se caracterizeaza prin: A. Lipsa de continuitate a smaltului detectata vizual sau tactil

B. C. D. E. 1326. A. B. C. D. E. 1327. A. B. C. D. E. 1328. A. B. C. D. E. 1329. A. B. C. D. E.

Dureri provocate care dispar in cateva minute dupa indepartarea excitantului Substanta dentinara moale la palparea cu sonda Radiotransparenta sub smaltul ocluzal Dentina colorata brun cenusiu Santurile si gropitele care nu prezinta carii se caracterizeaza prin: Prezenta unor santuri si gropite adanci Radiotransparenta sub smaltul ocluzal Lipsa radiotransparentei sub smaltol ocluzal La palpare cu sonda aceast poate agata Necesita un tratament profilactic Caria incipienta reprezinta prima manifestare evidenta a activitatii carioase in smalt caria superficiala care afecteaza smaltul, cu modificari structurale minime pata alba cretoasa leziunea carioasa care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina leziunea care se poate remineraliza daca sunt luate masuri profilactice immediate Caria cronica cu evolutie lenta este mai frecventa la copii si tineri cu dentina alterata, de consistenta crescuta si de culoare bruna mai frecventa la adulti si varstnici carie incipienta oprita din evolutie cu dentina alterata, deschisa la culoare si umiditate crescuta Diafanoscopia evidentiaza: procese carioase situate pe fetele proximale ale dintilor frontali procese carioase situate pe oricare dintre fetele dintilor frontali sau laterali nu ajuta la diagnosticarea unei leziuni carioase este utila in fazele incipiente ale procesului carios reprezinta un examen complementar in diagnosticul cariei dentare

1330. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: A. prezenta petelor cretoase si a marmoratiilor smaltului B. teste de vitalitate negative C. teste de vitalitate pozitive D. deschiderea camerei pulpare E. prezenta dentinei alterate 1331. Pe ce suprafee ale dintelui apare mai des caria dentara? A.meziale B.distale C. ocluzale D. vestibulare E. apicale 1332. . Caria profund este: A. carie reversibil

B. carie ireversibil C. carie care se intinde pana la jonciunea smalt -dentin D. carie ce intereseaza smalul si dentina aproape in totalitate, rmnnd doar un strat de dentina deasupra camerei pulpare E. carie n care se realizeaz comunicarea cu camera pulpar 1333. Care sunt tipurile morfologice de carie primar ? A. cariile recidivante B. cariile de pe suprafeele radiculare C. cariile de la nivelul feelor netede D. cariile secundare marginale E. cariile de la nivelul fisurilor si fosetelor 1334. * n ce situaii caria la nivelul smalului are diametrul mai mare la jonciunea smal dentina dect la suprafaa smalului? A. caria radicular B. caria suprafeelor netede C. caria n anuri D. caria pe vrful cuspizilor E. caria de cement 1335. Leziunea ce se formeaz pe suprafaa radicular denudat cu punct de plecare la jonciunea smal-cement, colornd dentina n brun, mrginit de smal colorat, cu margini neregulate se numete: A.carie senil B. eroziune C. dentinogenez imperfect D. carie serpiginoas E. tartru 1336. Caracteristicile cariei acute sunt: A. frecvent la aduli i vrstnici B. evoluie rapid C. umiditate crescut D. deschisa la culoare E. dentina alterat de consisten dur 1337. Metodele ce pot fi folosite pentru a detecta o carie n stadiu incipient sunt: A. capacitatea de tamponare a salivei B. palparea C. inspecie D. radiografie E. testri bacteriologice 1338. Mucoasele roii, uscate, lucioase indica: A. flux salivar redus B. inflamaie C. sunt asociate riscului crescut de carie D. igiena orala necorespunzatoare E. pacient febril

1339. *Care din urmtoarele elemente nu stau la baza diagnosticului pozitiv al cariei: A. sensibilitatea la agenii chimici B. durere spontan C. prezenta petelor cretoase i a marmoraiilor D. sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda E. teste de vitalitate positive 1340. Colorarea cariilor radiculare este: A. datorata expunerii suprafeelor radiculare la mediul oral B. asociat cu remineralizarea C. coloraie mai intens, remineralizare mai puternic D. coloraie mai intens, carie evolutiv E. indic prezena de dentin alterata 1341. Inspecia evideniaz: A. modificrile de culoare B. marmoraia anurilor C. aspectul rugos al suprafeei cavitii carioase D. consistena smalului i a dentinei E. gradul de sensibilitate 1342. Pe feele ascunse n spaiile interdentare palparea se face cu sondele: A. 9 B. 10 C. 17 D. 21 E. 25 1343. *Palparea suprafeelor dentare: A. se efectueaz cu sonda dentar rigid B. se efectueaz cu ace Miller C. evideniaz marmoraia anurilor D. se efectueaz cu sonda dentar flexibil E. toate rspunsurile sunt corecte 1344. Examenele complementare cuprind: A. palparea B. percuia C. examenul radiologic D. diafanoscopia E. inspecia 1345. Forma cavitar a cariei dentinare: A. se refer la faptul c exist demineralizare masiv a smalului B. presupune invazie bacterian C. se manifest prin substan dentinar moale la baza gropielor D. se manifest prin radiotransparen sub smalul ocluzal E. nu se manifest prin smal cretos pe perei i la baza gropielor 1346. Abrazia se poate produce prin: A. tehnic de periaj impropiu

B. inerea pipei ntre dini C. masticaie de tutun D. utilizarea prea riguroas a scobitorilor E. invazie bacterian 1347. Lacuna cunieform: A. este o eroziune idiopatic B. este generat prin microfracturi cervicale C. apare ca urmare a flectrii dinilor D. apare prin aciunea unor fore ocluzale excentrice i intense E. nu se difereniaz de caria de colet 1348. Lacuna cuneiform se difereniaz de caria de colet prin: A. aspect spat B. forma de prism triunghiular C. pereii netezi D. pereii rugoi E. sensibilitatea la palparea cu sonda 1349. Lacuna cuneiform se difereniaz de caria de colet prin: A. apare dup vrsta de 40 de ani B. forma de prism triunghiular C. pereii netezi D. pereii mai E. aspect spat 1350. Elementele de diagnostic pentru fractur sunt: A. antecedente traumatice B. suprafaa neted C. suprafaa lucioas D. nu este sensibil E. sensibilitatea scade cu timpul

1351. A. B. C. D. E. 1352. A. B. C. D. E.

*Dimensiunea particulelor pulberii cimentului fosfat de zinc de tip I este: de 40 mai mare de 30 mai mica de 40 mai mica de 25 intre 25-35 *Lacul de copal poate reduce permeabilitatea canaliculelor dentinare cu pana: 30% 35% 72% 69% 40%

1353. *Linerii din eugenolat de zinc se caracterizeaza prin: A. PH alcalin si efecte de iritatie pulpara B. PH aproape neutru si efecte de stimulare pulpara

C. PH aproape neutru si efect sedativ pulpar D. PH acid si efecte de iritaie pulpara E. PH cu valori cuprinse intre 6-9 1354. A. B. C. D. E. *Cavitatile compuse implica afectarea a: Trei suprafete dentare Mai multe suprafete dentare Doua suprafete dentare singura suprafeta dentara Patru suprafete dentare

1355. *Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de denttina care asigura protectia pulpara chimica si termica? A. 1.5-2 mm B. 2 mm C. 2-3 mm D. 0.5-1 mm E. 2.5-3 mm 1356. Primerii autogravanti ai compomerilor demineralizeaza dentina pe o adancime de: A. 0.5 micrometri B. 0.2 micrometri C. 0.7 micrometri D. 0.8 micrometri E. 0.3 micrometri 1357. *Stabilirea conturului marginal pentru cavitatile preparate pe fetele proximale trebuie sa respecte urmatoarele reguli: A. Plasarea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase B. Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice C. Extinderea marginii gingivale apical fata de punctul de contact D. Extinderea marginilor vestibulare si orale in interiorul ambrazurilor respective E. Toate de mai sus 1358. A. B. C. D. E. 1359. A. B. C. D. *Tratamentul profilactic al cariei dentare se refera la: Remineralizarea leziunilor incipiente Sigilarea santurilor, fisurilor si fosetelor Modificarea dietei Folosirea fluorurilor Toate de mai sus

*Peretii unei cavitati: peretele despartitor este situat intre pulpa si cavitate peretele dublu se intalneste in cazul cavitatilor MOD peretele de rezistenta asigura rezistenta cavitatii peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este meninut decat de catre gingie E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui *Planul de tratament in caria simpla:

1360.

A. nu este nevoie de un plan de tratament, pur si simplu se prepara cavitatile si se obtureaza B. exista doua tipuri de planuri de tratament: idealist si realist C. un plan solid de tratament depinde de parerea apartinatorilor pacientului D. secvena planului de tratament: faza de cunoastere, faza de diagnosticare, faza de obturare, faza de intreinere si faza de recuperare E. tratamentele complexe vor fi esalonate pe faze 1361. A. B. C. D. E. *Care este principiul dup care se stabilete conturul marginal al unei caviti : Indeprtarea complet a smalului subminat Indeprtarea complet a dentinei ramolite Indeprtarea complet a smalului cariat Respectarea regulilor de rezisten Respectarea regulilor de retenie

1362. *Conturul marginal al unei caviti ocluzale la primul premolar superior seamn cu un: A. Patrat B. Cerc C. Fluture D. Coad de rndunic E. Romb 1363. A. B. C. D. E. *Linerii din eugenolat de zinc prezinta urmatoarele caracteristici: PH cu valori cuprinse ntre 6-9. PH acid i efecte de iritaie pulpar PH aproape neutru i efect sedativ pulpar PH aproape neutru i efecte de stimulare pulpar PH alcalin i efecte de iritaie pulpar

1364. *Deteriorarea adeziunii provoaca consecinte clinice grave atunci cnd adeziunea se compromite: A. Intre detritusul remanent hibridizat i dentina sntoas subiacent B. Intre baza stratului hibrid i dentina sntoas subiacent C. In masa stratului hibrid D. Intre adeziv i poriunea superficial a stratului hibrid E. Intre compozit i adeziv 1365. A. B. C. D. E. 1366. A. B. C. D. E. *Legatura adeziva poate ceda prin compromiterea: coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/strat hibrid coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/rasina compozita coeziunii la jonctiunea smalt/rasina compozita coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/canalicule dentinare coeziunii la jonctiunea strat hibrid/canalicule dentinare *Zonele de minima rezistenta mecanica sunt situate: intre adeziv si limita superficiala a stratului hibrid intre adeziv si limita profunda a stratului hibrid intre adeziv si rasina compozita intre stratul hibrid si canaliculele dentinare intre rasina compozita si stratul hibrid

1367. *Profunzimea impregnarii dentinei demineralizate cu monomer adeziv depinde de: A. afinitatea pentru substratul tisular B. gradul de deshidratare dentinara C. tipul de monomer adeziv D. tipul leziunii carioase E. localizarea leziunii carioase 1368. Cavitile de clasa a II-a se pregtesc la nivelul cariilor care evolueaz pe suprafeele: A. Proximale ale premolarilor B. Proximale ale caninilor C. Proximale ale incisivilor laterali D. Proximale ale incisivilor centrali E. Vestibulare ale molarilor 1369. *Obtinerea formei de rezistenta reprezinta: A. ameloplastia B. o sculptare si plasare a peretilor cavitatii care sa permita ca restauratia si dintele sa reziste fortelor ocluzale C. accesibilitate si operare usoara in prepararea si restaurarea cavitatii D. rezistenta restauratiei la fortele de dislocare E. nici un raspuns corect 1370. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de primerii autogravanti sunt adevarate: A. au aceeasi putere de penetratie in smalt ca si agentii conventionali B. nu au aceeasi putere de penetrare in smalt ca si agentii conventionali C. utilizarea lor realizeaza o economie de timp D. folosesc ca si agent de conditionare sol.37% de acid fosforic E. patrund in plaga dentinara pe o adancime de 1m in 30" 1371. Avantajele lacurilor dentare sunt: A. izoleaza termic B. incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare ai produsilor de coroziune ai amalgamului C. rezista in mediul oral D. adera fizic si chimic de tesuturile dentare E. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in plaga dentinara 1372. Care dintre urmatoarele preparate comerciale sunt sisteme adezive monocomponente: A. Opti Bond B. One Coat Bond C. Clearfil Liner Bond2 D. Syntac Sprint E. Tenure 1373. Dintre dezavantajele linerilor fac parte urmatoarele: A. izolare termica necorespunzatoare

B. protectie chimica prin sigilarea canaliculelor dentinare C. lipsa rezistentei mecanice semnificative D. desprinderea de pe suprafata plagii dentinare in timpul contractiei de priza a compozitelor E. alcalinitatea crescuta 1374. A. B. C. D. E. 1375. A. B. C. D. E. Lacurile dentare (varnish-urile) contin rasini naturale de tipul: benzen sandarac copal clorbutanol colofoniu Primerii au rolul de: inlaturare a stratului de detritus dentinar remanent umectare intima a fibrelor de colagen colabare a fibrelor de colagen, blocand permeabilitatea dentinei inlocuirea mansonului de apa din jurul fibrelor de colagen amortizare a solicitarilor ocluzale masticatorii

1376. Rezistenta la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi compromisa prin: A. incorporarea initiala a unei cantitati prea mari de pulbere B. raport marit pulbere/lichid C. raport scazut pulbere/lichid D. incalzirea placutei de sticla pe care se spatuleaza E. contact prematur cu lichidele bucale 1377. A. B. C. D. E. Avantajele linerilor din cimenturi cu ionomeri de sticla: Biocompatibilitatea Adezivitatea la dentina Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite Reducerea microinfiltraiei marginale Rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri

1378. Conceptia terapeutica contemporana privind atitudinea fata de plaga dentinara recomanda: A. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii mecanice a pulpei dentare B. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii chimice a pulpei dentare C. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii termice a pulpei dentare D. Obturaia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii electrice a pulpei dentare E. Izolarea termica fata de obturatiile metalice atunci cand grosimea plagii dentinare care acopera pulpa scade sub 1mm 1379. Etapele in prepararea unui liner din ciment ionomere de sticla includ: A. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente vascoase omogene

B. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente cremoase omogene C. Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15 secunde D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde 1380. A. B. C. D. E. 1381. A. B. C. D. E. Indicarea adezivilor dentinari in protectia plagii dentinare se datoreaza: Capacitatii de sigilare a canaliculelor dentinare superioara lacurilor Biocompatibilitatii pulpare Efectului antibacterian Obligativitatii condiionarii plagii dentinare Capacitatii de izolare termica Indicatiile hibridizarii plagii dentinare sunt urmatoarele: Obturatii coronare adezive cu compozit Obturatii coronare adezive cu amalgam Obturatii cu cimenturi cu ionomeri de sticla Sigilarea preventiva a plagii dentinare Sigilarea curativa a plagii dentinare

1382. Lacurile dentare au urmatoarele indicatii: A. Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea dentinei restante este mai mica de 2 mm B. Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea dentine restante este mai mica de 0,5-1 mm C. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate pe plaga dentinara D. Reducerea microinfiltraiei marginale la obturaiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate pe plaga dentinara si pe pereii de smal ai cavitaii E. Reducerea hipersensibilitatii dentinare

1383. Utilizarea compozitelor fluide ca obturatii de baza este indicata deoarece: A. Au modul de elasticitate mai scazut fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la fracturare B. Au modul de elasticitate mai mare fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la fracturare C. Au rezistenta mai mare la compresiune fata de compozitele hibride D. Au rezistena mai mare la compresiune faa de valorile altor materiale de obturaie de baza E. Au contractie mare de priza 1384. In ce situatii indepartarea tesutului cariat este indicata prima in prepararea cavitatii? A. in cavitati profunde B. in cavitati orale cu numeroase si extinse procese carioase C. cand se doreste realizarea controlului cariei D. la dini cu leziune carioasa minima E. in cavitati punctiforme

1385. Accesul rasinii adezive in profunzimea dentinei este influentata de urmatorii factori: A. Porozitatea matricei dentare B. Umiditatea endogena C. Umiditatea accidentala D. Umiditatea exogena E. Tipul rasinii adezive 1386. A. B. C. D. E. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt: Alcalinitate crescuta Alcalinitate scazuta Efect bacteriostatic Stimuleaza indirect neodentinogeneza Reduce hipersensibilitatea dentinara dupa obturatii coronare recente

1387. Care este dimensiunea admisa a puntii de smalt existenta intre doua fose sau fisuri pentru a putea fi pastrata: A. 0.5 mm B. Mai mare de 0.5 mm C. Mai mica de 0.5 mm D. 1 mm E. 1-2 mm 1388. A. B. C. D. E. Cavitatile de clasa a VI-a rezulta in urma tratamentului leziunilor situate la: Nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori Varfului cuspizilor dintilor laterali Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori Nivelul fetelor vestibulare Nivelul suprafetelor mezio-ocluzo-distale

1389. Colabarea fibrelor de colagen si pierderea retentiei oferite de acestea se produce dupa: A. Demineralizare insuficienta a dentinei B. Demineralizare excesiva a dentinei C. Uscarea cavitatii dupa spalarea acidului D. Utilizarea de acizi cu concentratie mai mare E. Cresterea timpului de utilizare al acizilor peste cel indicat de producator 1390. A. B. C. D. E. Contraindicatiile lacurilor dentare sunt urmatoarele: Sub coafajele indirecte Sub bazele de ciment cu ionemer de sticla Sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam Protectia temporara a uzurii masticatorii a obturatiilor coronare Sub obturatii de rasini acrilice sau compozite

1391. In conceptia actuala a tratamentului cariei dentare simple extensia preventiva se utilizeaza in functie de urmatorii factori: A. Extinderea cariei B. Materialul de restaurare folosit C. Pozitia dintelui antagonist D. Forma dintilor

E. Tipul dietei 1392. Particularitatile hibridizarii dentinei uscate sunt urmatoarele: A. Permite verificarea eficientei prin aspectul alb-cretos al smaltului demineralizat uscat B. Necesita o uscare moderata C. Nu exista riscul de supraumectare D. Marja foarte mica de toleranta tehnica E. Larga utilizare 1393. Clasificarea cavitatilor in functie de numarul suprafetelor implicate: A. cavitati multiple: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui B. cavitati imbricate: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui, mai putin suprafata ocluzala C. cavitati simple: implica o singura suprafata D. cavitai compuse: implica doua suprafee E. cavitati complicate: implica suprafete care au suferit atacuri de carie complicata 1394. Compomerii: A. se obtin prin adausul de grupari acide carboxilice la lantul principal al monomerului rasinilor conventionale B. au constituit prilejul folosirii pentru prima data a linerilor autoagravanti C. sunt rasini compozite modificate prin adaosul de poliacizi D. primerii autogravani ai compomerilor au o activitate acida slaba E. eficienta primerilor autogravanti ai compomerilor poate fi crescuta printr o gravare acida conventionala prealabila aplicarii primerului 1395. Lacurile dentare (varnish-urile): A. sunt indicate in special sub obturatii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul nociv al agentului adeziv B. sunt indicate sub obturatii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare C. unghiul de contact al lacului cu placa dentara microbiana este de 53-106s D. incetinesc patrunderea produsilor de coroziune ai amalgamului in canaliculele dentinare E. se prefera aplicarea a 2-3 straturi subtiri decat a unui strat gros 1396. Linerii: A. in cazul in care contin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct si indirect B. nu realizeaza o buna izolare termica C. dupa cum le spune si numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitatilor D. sunt un fel de lacuri mai subiri E. contin rasini naturale sau sintetice dizolvate in solventi organici 1397. Obiectivele prepararii cavitatilor: A. refacerea starii de sanatate a odontoblastilor si neuronilor pulpari B. refacerea increderii in sine si a confortului psihologic al pacientului C. indepartarea tuturor tesuturilor alterate D. oferirea proteciei necesare pentru glandele salivare majore E. crearea conditiilor pentru aplicarea estetica si functionala a materialului de obturatie 1398. Obturatia de baza:

A. in cavitatile de adancime medie, daca dentina are un aspect normal, obturatia de baza se poate face, printre altele cu ciment policarboxilat B. cimenturile antiseptice realizeaza baza propriu-zisa dar si dezinfecteaza plaga dentinara C. substituie dentina alterata D. economiseste din timpul necesar aplicarii materialului de obturaie coronara E. elimina zonele proeminente de pe fundul cavitatilor si inchide deschiderile accidentale ale camerei pulpare 1399. Prepararea cavitatilor: A. cavitatea de clasa III C rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele palatinale ale frontalilor mandibulari B. cavitatea de clasa a II-a rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele proximale ale molarilor si premolarilor C. cavitatea de clasa I A rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor D. cavitatea de clasa a V-a rezulta din tratarea cariilor situate la coletul dinilor, pe suprafaa vestibulara si orala E. cavitatea de clasa a VI-a rezulta din tratarea cariilor care afecteaza unghiul incizal al dintilor frontali 1400. Primeri autogravanti: A. permit pastrarea cepurilor de DDR, element de sigilare a plagii dentinare B. gratie aciditatii reduse, demineralizeaza partial doar partial DDR si dentina subiacenta C. lungesc timpul de lucru prin faptul ca trebuie lasati sa actioneze un minut D. elimina consecinele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produsi reziduali de demineralizare E. cresc riscul colabarii fibrelor de colagen prin umectarea prea intensa 1401. Principii in prepararea cavitatilor nomenclatura: A. coltul este dat de jonctiunea a trei suprafete intr un punct B. unghiul format de peretele lingual cu fundul cavitatii se va numi linguo-fund C. jonctiunea smalt-dentina este linia de a lungul careia se intalneste smaltul cu dentina D. prin marginile cavitailor inelegem jonciunea pereilor cu suprafaa externa a dintelui E. prin colt se intelege un canin, in special la caini (vezi "Colt-Alb") 1402. Ce instrumentar este indicat pentru finisare : A. Bizotatoare de prag gingival B. Toporiti de smal C. Freze fisur fr vrf i tietur transversal D. Freze diamantate E. Freze fisur cu tietur transversal 1403. La ce materiale de obturaie se indic bizotarea cavitii : A. Porelan B. Acrilat C. Compozite D. Silicat E. Incrustaii 1404. Unde converg prismele de smal :

A. B. C. D. E.

In fosete In anuri La cuspizi La crestele marginale In fisuri

1405. Indicatiile lacurilor dentare: A. Reducerea hipersensibilitatii dentinare B. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cnd sunt aplicate pe plaga dentinara si pe pereii de smalt ai cavitaii C. Reducerea microinfiltraiei marginale la obturaiile din amalgam de argint, atunci cnd sunt aplicate pe plaga dentinar D. Protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment fosfat, necesar dac grosimea dentinei restante este mai mic de 0,5-1 mm E. Protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment fosfat, necesar dac grosimea dentinei restante este mai mic de 2 mm 1406. Linerii cu hidroxid de calciu au urmtoarele proprietati: A. Efect bacteriostatic B. Efect de alcalinizare a mediului prin eliberarea ionilor hidroxil C. Stimularea depunerii de dentin secundar datorit efectului uor iritant asupra pulpei D. Stimularea depunerii de dentin secundar datorit efectelor sedative asupra pulpei E. Alcalinitate crescut care se pstreaz i dup priz prin eliberarea ionilor de hidrogen 1407. Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticl prezinta urmatoarele avantaje: A. rezistena la compresiune masticatorie superioar celorlali lineri B. Reducerea microinfiltraiei marginale C. Rezistena la compresiune masticatorie superioar rinilor compozite D. Adezivitatea la dentin E. Biocompatibilitatea

1408. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape: A. Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la obinerea unei consistene vscoase omogene B. Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la obinerea unei consistene cremoase omogene C. Incorporarea celeilalte jumti de pulbere i spatularea timp de nc 10-15 secunde D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 5 secunde E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 15 secunde 1409. Atitudinea fa de plaga dentinar in conceptia terapeutica contemporana: A. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare n scopul izolrii termice a pulpei dentare B. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dnetinare doar n scopul izolrii chimice a pulpei dentare C. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare n scopul izolrii electric e a pulpei dentare D. zolarea termic fa de obturaiile metalice atunci cnd grosimea plgii dentinare care acoper pulpa scade sub 1mm

E. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare doar n scopul izolrii mecanice a pulpei dentare 1410. Bazele trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati fundamentale: A. Difuzivitatea termic B. Conductivitatea termic C. Biocompatibilitatea D. Modulul de elasticitate E. Rezistena mecanic 1411. Cimentul fosfat de zinc prezinta urmatoarele proprietati: A. Aderen la plaga dentinar prin adeziune chimic B. Aderen la plaga dentinar prin retenie micromecanic C. PH 6 dup 48 de ore D. Modul de elasticitate crescut E. Rezisten mecanic mare 1412. Proprietile cimentului policarboxilic sunt urmtoarele: A. Activitate antibacterian similar eugenatului de zinc B. Adeziune chimic la smal i dentin C. Rezistena mecanic cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturaie de baz D. Biocompatibil prin disocierea redus a acidului poliacrilic E. Biocompatibil prin creterea PH-ului la 5 dup or de la spatulare 1413. Cimenturile cu ionomeri de sticl prezinta urmatoarele proprietati: A. Adeziunea chimic i coeficientul de dilatare termic previn microinfiltraia marginal B. Ameliorarea adeziunii se realizeaz prin condiionarea plgii dentinare cu acizi poliacrilici sau cristalizarea unor soluii de fosfat de calciu C. Adeziunea chimic la dentin este superioar bazelor din ciment policarboxilat D. Spatularea pe o plcu de sticl rcit mrete rezistena la compresiune permind includerea unei cantiti mai mari de pulbere E. Rezistena la compresiune crete cu pn la 75% n interval de 1 an 1414. Compozitele fluide pot fi aplicate ca obturaii de baz este deoarece: A. Au contracie mare de priz B. Au rezisten mai mare la compresiune fa de valorile altor materiale de obturaie de baz C. Au rezisten mai mare la compresiune fa de compozitele hibride D. Au modul de elasticitate mai mare fa de compozitele hibride ceea ce confer rezisten mai mare la fracturare E. Au modul de elasticitate mai sczut fa de compozitele hibride ceea ce confer rezisten mai mare la fracturare 1415. Adezivii dentinari sunt indicati n protecia plagii dentinare datorita: A. Capacitii de izolare termic B. Obligativitatii condiionrii plgii dentinare C. Efectului antibacterian D. Biocompatibilitii pulpare E. Capacitii de sigilare a canaliculelor dentinare superioar lacurilor

1416. Indicaiile hibridizrii plagii dentinare sunt urmatoarele: A. Sigilarea curativ a plgii dentinare B. Sigilarea preventiv a plgii dentinare C. Obturaii cu cimenturi cu ionomeri de sticl D. Obturaii coronare adezive cu amalgam E. Obturaii coronare adezive cu compozit 1417. Pentru o hibridizare optima sunt necesare: A. Polimerizarea separat a rinii adezive naintea obturaiei coronare cu compozit B. Indeprtarea detritusului remanent dentinar n 3 etape distincte C. Indeprtarea detritusului remanent dentinar ntr -o singur etap D. Gravarea dentinar cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde E. Gravarea dentinar cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde 1418. Tehnicile de hibridizare includ: A. Hibridizarea pe smalt B. Hibridizarea fr pstrarea detritusului dentinar remanent C. Hibridizarea cu pstrarea detritusului dentinar remanent D. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuai simultan E. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuai succesiv 1419. Fenomenele care apar in deteriorarea grava a adeziunii sunt generate de: A. microinfiltratie B. percolare C. nanoinfiltratie D. infiltratii marginale extinse E. niciunul din raspunsurile de mai sus 1420. Cavitile de clasa a VI-a rezult n urma tratamentului leziunilor carioase de la nivelul: A. Marginilor incizale B. Vrfului cuspizilor C. Suprafeelor mezio-ocluzo-distale D. Suprafeelor vestibulare E. Suprafeelor orale 1421. Stabilirea conturului marginal reprezinta: A. plasarea marginilor cavitatii intr-o pozitie ce va ocupa in final reparatia B. presupune inlaturarea smaltului subminat in totalitate C. se realizeaza cu freze cilindrice la turatie conventionala D. se realizeaza cu instrumente de mana E. marginile cavitatii vor fi plasate astfel incat sa permita o buna finisare a marginilor viitoarei restauratii 1422. Metoda ideala pentru indepartarea materialului carios presupune: A. presiune minima B. rapiditate C. caldura frictionala aproape zero D. control complet al instrumentului folosit E. nici un raspuns corect

1423. Lacurile dentare au urmatoarele contraindicatii: A. sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturarii cu amalgam B. sub coafajele indirecte C. sub bazele cu CIS D. protectia bonturilor coronare la dinti vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat de ZN E. sub obturatiile din rasini acrilice sau compozite 1424. *Cavitiile complexe: A. implic doua suprafee ale dintelui B. implica trei sau mai multe suprafee ale dintelui C. implica o suprafa a dintelui D. se refer la adncimea cavitilor E. se refer la ariile anatomice implicate 1425. Cavitiile de clasa l rezult n urma tratamentului leziunilor carioase care evolueaz: A. n toate fosele i fisurile de pe suprafaa ocluzal a molarilor si premolarilor B. n 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor C. suprafaa palatinal a frontalilor maxilari D. suprafeele proximale ale incisivilor i caninilor cu pstarea unghiului incizal E. in 1/3incizala a feelor vestibulare si orale ale dinilor 1426. *n ce clas sunt incluse cavitile atipice de genul MOD? A. clasa l B. clasa a ll-a C. clasa a V-a D. clasa a Vl-a E. clasa a lll-a 1427. Ameloplastia este indicat n: A. n toate fosele i fisurile B. fisura ce nu depete 1/3 din grosimea smalului C. fisura superficial ce se apropie sau intercepteaz o creast (vestibular sau oral) D. la dinii la care nu este anticipat o preparare E. n zonele de contact centric 1428. Care este scopul i indicaia procedurii terapeutice numit controlul cariei ? A. n caviti profunde B. n caviti orale cu numeroase i extinse procese carioase C. stopatea progresiei cariei cu mpie dicarea afectrii tuturor dinilor D. la dini cu leziune carioas minim E. n caviti punctiforme 1429. Avantajele preparrilor multiple sunt: A. reduce numrul vizitelor pacientului la stomatolog B. conduce la ctigare de timp C. necesit un numr redus de instrumente D. reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte E. scad preul de cost al tratamentului

1430. Coafajul indirect este indicat in caviti cu dentin dur si mici zone de dentin alterata, dac: A. dentin alterat ocup o suprafaa punctiforma plasata strict n dreptul coarnelor pulpare B. dini ce au i alte restaurri corecte C. accesibilitate direct D. pacient tnr, sntos E. dentin alterat ocup o suprafa de pn la 2mm diametru 1431. * Gravarea acid a dentinei se face maxim timp de: A. 10 secunde B. 15 secunde C. 20 secunde D. 30 secunde E. 60 secunde 1432. *Gravarea acida a smalului se face timp de : A. 10 secunde B. 15 secunde C. 20 secunde D. 30 secunde E. 60 secunde 1433. * Prin demineralizare, porozitatea plgii dentinare crete: A. de la 1% la 13,4% B. de la 1% la 1,9% C. de la 1% la 28,6% D. de la 1% la 6,8% E. de la 2% la 13,4% 1434. Diagnosticul pozitiv in hiperemia preinflamatorie se pune pe baza urmtoarelor elemente: A. Proces carios fr deschiderea camerei pulpare B. Teste de vitalitate pozitive C. Durerea persista cteva minute dup indepartarea excitantului D. Semnalarea unor tratamente anterioare pe dintele in cauza E. Percuie in ax negativa 1435. Indicaii de tratament in hiperemia preinflamatorie: A. Tratamentul cariei simple si coafajul indirect B. Tratamentul cariei simple si cofajul direct in dublu timp C. Amputatia devitala D. Extirparea vitala E. Extracia dintelui 1436. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta seroasa pariala: A. Caracterul localizat al durerii B. Durere vie, spontana sau provocata ce dureaz de la cteva minute la cteva ore C. Teste de vitalitate pozitive mai ales la rece D. Carie profunda fr deschiderea camerei pulpare E. Percuie in ax dureroasa

1437. Indicaii de tratament in pulpita acuta seroasa pariala: A. Coafaj direct in dublu timp B. Amputatie vitala C. Amputatie devitala D. Extirpare vitala E. Extracia dintelui 1438. Pulpita acuta seroasa totala - diagnostic pozitiv: A. Durere cu caracter continuu B. Intensitate mare a durerii C. Percuie in ax dureroasa D. Hipersensibilitate la testele de vitalitate termice E. Carie profunda cu camera pulpara deschisa 1439. Indicaii de tratament n pulpita acuta seroasa totala: A. Amputaia vital B. Amputaia devital C. Extirparea vital D. Extirpare devital (in mod excepional) E. Extracia dintelui 1440. Pulpita acuta purulenta pariala - Diagnostic pozitiv A. Durere pulsatila B. Exacerbare durereii la cald, diminuarea la rece C. Pictura de puroi la deschiderea camerei pulpare D. Percuie in ax dureroasa E. Durere iradianata 1441. Pulpita cronica deschisa granulomatoasa - diagnostic pozitiv: A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. Formaiune polipoasa in continuarea pulpei dentare C. Sangerare si sensibilitate la inteparea in profunzime D. Durere spontana nocturna E. Percuie in ax dureroasa 1442. Pulpita cronica deschisa ulceroasa - Diagnostic pozitiv: A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. Lipsa durerii si apariia ei in anumite circumstane C. Sangerare la inteparea pulpei cu sonda D. Teste de vitalitate negative E. Percuia in ax dureroasa 1443. Pulpita cronica inchisa hiperplazica - granulomul intern Palazzi - diagnostic pozitiv A. Testele de vitalitate releva sensibilitate sczuta a pulpei B. Examenul diafanoscopic releva modificarea centrului camerei pulpare C. Examenul radiologic este concludent pentru diagnostic D. Durere provocata la rece E. Percuia in ax dureroasa 1444. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe seama:

A. Modificrilor de culoare a dintelui B. Testelor de vitalitate negative C. Percuiei in ax negative D. Mirosului fetid E. Insamantarii bacteriene negative 1445. Diagnosticul diferenial al necrozi se face cu: A. Gangrena pulpar simpla B. Granulonul intern Palazzi C. Paradontita apicala cronica D. Pulpita cronica deschisa E. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa 1446. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune prin: A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. Fetiditate C. Dureri la masticaie D. Teste de vitalitate negative E. Examen bacteriologic pozitiv 1447. Evoluia si complicaiile necroze i pulpare sunt: A. Necroza poate rmne o perioada in acest stadiu B. Se produce infectarea pulpei necrozate C. Provoac rizaliza D. Duce la fractura dentara E. Apariia chistului radicular 1448. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proven ii din: A. Cavitatea bucala B. Chiste de vecintate C. Canal radicular lateral D. Circulaia generala prin anacoreza E. Osul alveolar 1449. A. B. C. D. E. *Freza cilindrica nr.58 are diametrul de: 0,8 mm 1,2 mm 1 mm 1,5 mm 1,7 mm

1450. *Lungimea rulourilor foloste pentru izolarea vestibulului si a spatiilor paralinguale este de: A. 5-6 cm B. 2-3 cm C. 3-5 cm D. 1,5 cm E. 2,8 cm 1451. *Freza cilindrica nr.259 are diametrul de: A. 1,0 mm

B. C. D. E. 1452. A. B. C. D. E.

1,2 mm 1,5 mm 0,8 mm 1,7 mm *Freza cilindroconica nr.1169 este folosita la: accentuarea unghiurilor dintre peretii laterali in cavitatile de clasa a I-a paralelizarea peretilor laterali ai cavitatilor de clasa a I-a realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate pe dintii laterali bizotarea smaltului finisarea amalgamului

1453. Freza cilindroconica nr.1169 la nivelul varfului are diametrul de: A. 0,8 mm B. 0,5 mm C. 0,3 mm D. 0,7 mm E. 1,0 mm 1454. A. B. C. D. E. 1455. A. B. C. D. E. *Freza cilindroconica nr.169 L are o inaltime a capului de: 4,3 mm 5,2 mm 5,6 mm 5,8 mm 6,1 mm *Freza sferica nr.1/2 are un diametru al capului de: 0,3 mm 0,05 mm 0,5 mm 0,6 mm 0,8 mm

1456. *Ce tip de instrument de man se foloseste pentru clivarea smaltului si a dentinei: A. dalta B. bizotatorul de prag gingival C. lingura Black D. sapaliga E. excavatorul 1457. *Care este distanta minima admisa a stratului de dentina care separa un proces carios de pulpa dentara cu procese inflamatorii cronice? A. 2 mm B. 1.5 mm C. 2.5 mm D. 1 mm E. 0.5 mm 1458. *Freza para nr. 330 are diametrul capului de:

A. B. C. D. E. 1459. A. B. C. D. E. 1460. A. B. C. D. E.

0.80 mm 0.70 mm 1.0 mm 1.20 mm 3 mm *Lungimea rulorilor de vata variaza intre: 1-2 cm 2-3 cm 3-5 cm 3-4 cm 5-6 cm *Pozitia Trendelenburg a pacientului se utilizeaza in: Prepararea cavitatilor in caz de urgenta in manoperele sangerande in manevrele executate la maxilar in manevrele executate la mandibula

1461. *Factori de risc pentru sanatatea operatorului in timpul prepararii cavitatilor: A. supraincalzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care tin piesa cot B. din cauza concentrarii intense in cazul unor cavitati dificile, operatorul poate scrasni din dinti provocandu si fisuri sau chiar fracturi ale smaltului C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D. vibraia produsa de piesa cot poate produce afeciuni profesionale de tipul "crampa scriitorului" sau sindromul Raynaud E. aerosolul creat in timpul lucrului este un risc permanent pentru sanatate 1462. *Mandrenul instrumentelor rotative: A. poate fi incadrat in trei clase dupa OMS articolul nr.23 (piesa dreapta, cot si turbina) B. este partea activa a instrumentului C. este partea pe care se infileteaza capul frezei D. este mansonul de plastic ce protejeaza capul frezei E. se adapteaza si fixeaza la piesa de mana 1463. *Contaminarea operatorului in timpul prepararii cavitatilor: A. desi aparent reduce riscul contaminarii, masca chirurgicala este de fapt un focar de infectie prin faptul ca se incarca cu microorganisme B. prin clatirea gurii inaintea examinarii patogenitatea florei bucale este agravata deoarece sunt mobilizate siaduse la suprafata microorganismele ascunse in locurile retentive ale cavitatii bucale C. bacteriile de pe incaltamintea operatorului se gasesc in gura pacientului chiar si dupa mai multe ore de la tratament D. in cabinetul stomatologic se transmit maladii infecioase precum: boala vacii nebune, migrena, spondiloza E. la stomatologii care folosesc turbina s-a constatat o crestere a incidentei si gravitatii urmatoarelor afectiuni: sinuzita, angina streptococica, bronsite etc.

1464. *Contaminarea operatorului in timpul prepararii cavitatilor: A. contrar unor opinii mai vechi, in cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor infectii este scazut B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare C. bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung decat pe incaltamintea operatorului deci nu-i pericliteaza sanatatea D. contaminarea nu este posibila decat daca pacientul stranuta sau tuseste pe medic E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul inconjurator 1465. A. B. C. D. E. 1466. A. B. C. D. E. 1467. A. B. C. D. E. 1468. A. B. C. D. E. 1469. A. B. C. D. E. 1470. A. B. C. D. E. *In prepararea modern a cavitilor nu se mai folosete : Freza sferic Freza cilindric Freza cilindro-conic Freza roat Freza par *Pentru clivarea smaltului si a dentinei se utilizeaza: bizotatorul de prag gingival lingura Black dalta sapaliga excavatorul *Freza para este utilizata in: prepararea cavitatilor de clasa I in vederea obturarii cu amalgam prepararea cavitatilor de clasa I in vederea obturarii cu compozit prepararea cavitatilor de clasa V in vederea obturarii cu amalgam prepararea cavitatilor de clasa V in vederea obturarii cu compozit indepartarea dentinei infectate *Lungimea capului frezei nr.245 este de: 2,45 mm 2 mm 3 mm 1 mm 4 mm *Freza cilindroconica nr.1169 se foloseste pentru: realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa IV realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa V realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate la nivelul grupului lateral realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa I realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate la nivelul grupului frontal *La turatii reduse presiunea efectuata pe instrument trebuie sa fie: mare continua intermitenta inconstanta nici unul din raspunsurile de mai sus

1471. A. B. C. D. E.

*Care dintre urmtoarele avantaje nu caracterizeaz diga dentar: Asigur vizibilitatea Asigur cmp operator curat Asigur cmp operator uscat Nu se poate steriliza Protejeaz mpotriva instrumentelor tioase

1472. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de presiunea exercitata asupra instrumentarului rotativ sunt adevarate: A. presiunea mare poate sa fie continua, atunci cand lamele taietoare ale frezei sunt ascutite B. presiunea mare este necesar a fi intermitenta pentru a scadea caldura frictionala C. presiunea produce caldura in mod uniform, la nivelul tuturor peretilor cavitatii D. actiunea presiunii frezei nu are efecte asupra pulpei dentare E. presiunea aplicata pe peretele pulpar produce mai multa caldura decat daca se directioneaza pe peretii laterali ai cavitatii 1473. A. B. C. D. Dentina de reparatie: se formeaza ca raspuns la un proces carios de intensitate mare se formeaza uniform pe toti peretii camerei pulpare se formeaza pe peretele cavitatii pulpare adiacent stimulului se formeaza uniform pe toti peretii camerei pulpare mai accentuat adiacent peretelui pulpar E. se formeaza ca raspuns la un stimul de intensitate medie Frezele globulare sunt utilizate pentru: pregatirea retentiei bizotarea marginilor in cavitatile de clasa a III-a si a IV-a indepartarea tesuturilor dure alterate atacul primar al dintelui accentuarea unghiurilor dintre peretii laterali ai cavitatilor de clasa a I-a Grosimea cauciucului (rubber) digai poate fi: medium 0,23 mm gros 0,25 mm subtire 0,18 mm medium 0,20 mm subtire 0,12 mm

1474. A. B. C. D. E. 1475. A. B. C. D. E.

1476. Odontoblastii nou formati: A. nu au capacitate secretorie B. formeaza dentina de reparatie C. nu exista ca si notiune, deoarece odontoblastii nu se regenereaza dupa moartea celulara D. se formeaza in cazul actiunii unui stimul iritant de intensitate medie E. se formeaza indiferent de intensitatea stimulului 1477. Orificiul cu diametru 1,5 creat de clestele perforator al digai este pentru: A. premolari voluminosi B. molari de dimensiuni mari

C. molari de dimensiuni medii D. premolari de dimensiuni reduse E. incisivi superiori 1478. A. B. C. D. E. 1479. A. B. C. D. E. Rama digai de tip Young este: are forma de"U" un cadru de metal radiotransparent un cadru de plastic radioopac Bolile infectioase cu risc de transmitere din cabinetul stomatologic sunt: pneumonia SIDA TBC hepatita herpesul

1480. Bratele clamelor cu care se fixeaz piesa de cauciuc a digi au urmtoarele forme: A. clame circumferentiale B. clame cu aripioare C. clame fr aripioare D. clame de fixare si retracie E. clame cu 5 puncte de fixare 1481. A. B. C. D. E. 1482. A. B. C. D. E. Care din urmtoarele enunturi reprezint avantajele digi: ofer o bun vizibilitate protejeaz impotriva medicamentelor iritante protejeaz pacientul impotriva aspiratiei sau inghitirii de debriuri sau instrumentar asigur evacuarea lichidelor izoleaz pe termen scurt campul operator Care din urmtoarele sisteme de rcire sunt indicate: aerul aerosolul apa spray-ul par de cauciuc

1483. Cauciucul din componenta digi are grosimi diferite in functie de manopera unde se utilizeaz: A. 0,10 mm B. 0,12 mm C. 0,14 mm D. 0,20 mm E. 0,21 mm 1484. Diga prezint unele dezavantaje: A. neacceptat de pacient din motive psihologice B. consum mult timp

C. nu se poate aplica pe dintii tineri insufficient erupti D. asigur retracia prilor moi E. pstreaz concentratia optim a medicamentelor 1485. A. B. C. D. E. 1486. A. B. C. D. E. 1487. A. B. C. D. E. Din ce este format un instrument de man: manerul gatul lama mandren tija Reactia pulpei dup indeprtarea structurii dentare este in functie de: mecanismele de protectie ale pulpei varsta pacientului nu depinde de tipul de instrument rotativ modalitatea de activare sisteme de racire Aspirarea tesuturilor moi in orificiile canulei ejectorului de saliva provoaca: durere obliterarea ejectorului singerare aspiratie ineficienta leziuni ale mucoasei planseului bucal

1488. Cand se ia in consideratie reactia pulpara la actiunea instrumentelor rotative se va avea in vedere: A. Mecanismul de protectie al pulpei B. Varsta pacientului C. Sistemele de racire D. Tipul de structuri dentare expuse E. Compozitia tesuturilor dentare

1489. A. B. C. D. E. 1490. A. B. C. D. E.

Cauciucul (rubber-ul) digai poate avea urmatoarele dimensiuni: 12.5x12.5 cm 14.5x14.5 cm 15x15 cm 13x13 cm 10x10 cm Pentru molarii mandibulari se utilizeaza urmatoarele cllame de diga: Ivory 12 Ivory 13 Ivory 14 Ivory 3 Ivory 4

1491. Pozitia de lucru in fata pacientului se utilizeaza in urmatoarele situatii: A. La examinarea dintilor mandibulari anteriori B. La examinarea dintilor maxilari anteriori

C. La examinarea dintilor mandibulari posteriori D. La examinarea fetelor ocluzale ale dintilor posteriori drepti mandibulari E. La examinarea fetelor linguale ale dintilor mandibulari anteriori 1492. A. B. C. D. E. 1493. A. B. C. D. E. 1494. A. B. C. D. E. Utilizarea discurilor dentare trebuie insotita de: Lumina eficienta Aplicatie intermitenta Precautie extrema Buna izolare a campului operator Separatoare cu Ivory Diga: elimina conversatia inutila si lavajele bucale frecvente asigura o buna vizibilitate este bine tolerata de catre pacientii astmatici asigura retracia parilor moi protejeaza impotriva aspirarii si inghitirii instrumentelor Diga (rubber-dam): nu este bine acceptata de catre pacienti nu se poate aplica pe dintii tineri, insuficient erupti se aplica pe rame metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown cauciucul este de culoare alba pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinii cauciucul poate avea mai multe grosimi

1495. Frezele sferice: A. cu cat numarul de identificare atribuit de producator frezei este mai mic, cu atat freza are o dimensiune mai redusa B. se folosesc la indepartarea tesuturilor dure alterate C. sunt active numai la miscari laterale si de penetrare D. se folosesc la bizotarea marginilor cavitailor E. se folosesc la pregatirea c 1496. Gatul sau colul instrumentelor rotative: A. trebuie sa fie suficient de gros pentru a fi rezistent si suficient de subtire pentru a asigura acces si vizibilitate B. din punct de vedere al operatorului este bine sa fie cat mai subtire pentru a asigura vizibilitate asupra partii active a instrumentului si manipulare usoara C. transmite fortele ce se exercita asupra capului in sens rotational si translational D. are forma conica, cu baza mare la nivelul capului si baza mica spre mandren E. este partea intermediara ce leaga mandrenul de capul activ 1497. Instrumente rotative: A. instrumentele rotative al caror cap prezinta lame se numesc freze dentare B. termenul de "forma", aplicat unei freze dentare se refera la conturul si silueta capului instrumentului C. frezele sunt actionate cu ajutorul pieselor de mana dar pot fi actionate si manual D. inainte ca freza sa acioneze in dentina, capul sau activ trebuie lubrefiat cu vaselina E. dupa natura partii active instrumentele pentru prepararea cavitatilor pot fi taietoare sau abrazive

1498. Instrumentele de mana pentru prepararea cavitatilor: A. beneficiaza de o nomenclatura stabilita de Miller B. nomenclatura instrumentelor de mana se aseamana unei clasificari biologice si cuprinde trei clase C. in cadrul nomenclaturii, ordinul reprezinta scopul instrumentului, subordinul reprezinta maniera de folosire iar clasa reprezinta forma partii active D. sunt compuse din doua pari eseniale: manerul si gatul activ E. au un maner cu diametru mic, mediu sau mare, octogonal, prevazut sau nu cu retentivitati 1499. Instrumentele de mana pentru prepararea cavitatilor: A. toporisca deriva din dalta si este un instrument pereche dreapta-stanga B. dalta se foloseste pentru indepartarea pulpei coronare in cadrul pulpectomiei si pulpotomiei C. sunt caracterizate printr o formula formata din trei cifre D. bizotatorul de prag gingival se deosebeste de o toporisca doar prin laimea si lungimea lamei taietoare E. in cazul in care marginea taietoare este in alt unghi decat 90s fata de lungimea lamei apare o a patra cifra in cadrul formulei instrumentului 1500. A. B. C. D. E. 1501. A. B. C. D. E. Izolarea campului operator: rulourile de vata pot fi mentinute pe maxilarul superior cu ajutorul automatomului paralingual, daca exista suficient spatiu, se aplica 2-3 rulouri unul peste altul la maxilar in zona frontala se aplica doua rulouri, de o parte si de alta a frenului ejectorul de saliva elimina atat lichidele cat si fragmente solide aspiratorul chirurgical se automentine sau este mentinut de catre pacient Parti componente ale instrumentelor rotative: gatul (colul) bratul capul (partea activa) piciorul (tija) mandrenul

1502. Reactia pulpei la instrumentele taietoare rotative: A. pulpa dintilor tineri este sensibila la injuriile provocate de prepararea cavitatii insa are o putere de recuperare mai mare decat pulpa imbatranita B. frezele din otel produc mai multa caldura decat cele din carbid C. frezele care sunt tocite produc mai putina caldura deoarece nu au o actiune atat de agresiva D. in cazul folosirii turaiilor inalte temperatura este controlata prin scaderea presiunii, taierea intermitenta si folosirea racirii E. daca grosimea dentinei ramase este sub 2 mm, raspunsul pulpar este prompt si intens 1503. Sisteme de racire a frezelor: A. spray-ul (apa + aer) este mai avantajos decat racirea cu apa B. racirea cu aer este eficienta chiar si in cazul cavitatilor in care grosimea stratului de dentina este mai mica decat 2 mm C. racirea cu aer produce aerosol nociv prin incarcatura microbiana

D. racirea cu apa este eficienta insa este necesar un sistem eficient de evacuare E. in cazul racirii cu spray, este bine ca apa sa fie incalzita la cca 54 C

1504. A. B. C. D. E. 1505. A. B. C. D. E. 1506. A. B. C. D. E. 1507. A. B. C. D. E.

Un instrument de mana este format din: tija mandren manerul gatul lama Care din instrumentele de mana sunt pereche? toporisca bizotatorul de prag gingival sapaliga dalta sonda dentara Reactia pulpara la instrumentele rotative depinde de: varsta pacientului tipul de instrument activ sistemele de racire evolutia leziunii carioase adancimea leziunii carioase In cabinetul stomatologic sunt acceptate urmatoarele pozitii operatorii: cu antebraul sprijinit pe umerii pacientului n faa pacientului (ora 6) n dreapta (ora 9) n stanga (ora 9) n spatele pacientului (ora 12)

1508. A. B. C. D. E. 1509. A. B. C. D. E.

In cabinetul stomatologic se pot transmite urmatoarele boli infectioase: herpesul hepatita SIDA TBC pneumonia Freza para are urmatoarele caracteristici: unghi de intalnire cu partea laterala rotunjit partea frontala plata lungimea capului de doua ori mai mare decat latimea lungimea capului de trei ori mai mare decat latimea partea frontala convexa

1510. La turatii inalte temperatura este controlata prin: A. cresterea presiunii si utilizarea spray-ului B. scaderea presiunii C. taierea intermitenta

D. folosirea optionala a sistemului de racire E. folosirea obligatorie a sistemului de racire 1511. A. B. C. D. E. 1512. A. B. C. D. E. 1513. A. B. C. D. E. 1514. A. B. C. D. E. Bizotatoarele de prag gingival au urmatoarele caracteristici: sunt toporisti modificate lama bizotatorului este dreapta lama bizotatorului este curba sunt perechi sunt necesare doua pentru cavitatea meziala si doua pentru cavitatea distala Dupa designul capului instrumentele sunt impartite in: instrumente sferice instrumente cilindrice instrumente cilindro-conice instrumente taietoare instrumente abrazive Forma partii active se refera la: conturul capului instrumentului silueta capului instrumentului gatul instrumentului colul instrumentului manerul instrumentului Caracteristicile daltii sunt urmatoarele: bizou pe o singura parte bizou dublu miscare de actiune prin apasare miscare de actiune prin presiune marginea taietoare si lama formeaza un unghi de 90 grade

1515. A. B. C. D. E. 1516. A. B. C. D. E.

Diga are urmtoarele dezavantaje: Neacceptarea de ctre pacient pe motiv psihic Consumator de timp la aplicare Nu se poate folosi pe dini cu erupie imcomplet Nu asigur cmp operator curat Nu asigur o bun vizibilitate Fiecare instrument rotativ este format din: mandrenul colul partea activa trei componente nici un raspuns corect

1517. Ce fel de instrumente taietoare cunoasteti: A. sapita B. dalta C. bizotatorul de prag gingival

D. fuloarul de ciment E. toporisca 1518. A. B. C. D. E. 1519. A. B. C. D. E. 1520. A. B. C. D. E. 1521. A. 4 B. 6 C. 8 D. 10 E. 5 1522. A. nr. 171 B. nr. 4 C. nr.57 D. nr.258 E. nr. 256 1523. A. nr. B. nr. C. nr. 1 D. nr. 2 E.. nr. 5 1524. A. nr. 4 B. nr. 3 C. nr. 1 D. nr.2 E. nr. 5 Frezele sferice sunt utilizate pentru: planarea peretilor axiali atacul primar al dintelui extensia prepararii finisarea marginilor cavitatii pregatirea retentiei Sapita se foloseste: printr-o miscare de tragere prin apasare pentru planarea smaltului si dentinei toate raspunsurile corecte nici un raspuns corect Bizotatorul de prag gingival are urmatoarele caracteristici: este o toporisca este o toporisca modificata intre marginea taietoare si axul lamei este un unghi altul decat 90 de grade intre marginea taietoare si axul lamei este un unghi de 90 de grade nici un raspuns corect *Care este numrul minim de lame tietoare ale unei freze sferice?

* Freze cilindro-conice sunt frezele:

Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm?

Care freze sferice au diametrul capului peste 1mm ?

1525. A. nr. 56 B. nr. 257 C. nr. 258 D. nr. 259 E. nr. 256 1526. A. nr. 56 B. nr. 256 C. nr. 57 D. nr. 257 E.. nr. 258

Care freze cilindrice au diametrul de minim 1 mm ?

Ce freze cilindrice au diametrul sub 1 mm?

1527. Ce freze au diametrul capului de 1 mm ? A. sferica nr. 1 B. sferica nr. 2 C. cilindrica nr. 57 D. cilindrica nr. 58 E. cilindro-conica nr. 170 1528. In formula instrumentelor de mana: A. pr ima cifra reprezint lungimea lamei in zecimi de mm B. a doua cifra reprezint limea lamei in mm C. a treia cifra reprezint unghiul format de lama cu axul mnerului in sutimi de arc de cerc D. a treia cifra reprezint unghiul format de lama cu axul mne rului in centigrade (cg) E. a patra cifra reprezint unghiul dintre marginea tietoare si axul mnerului exprimat in grade 1529. Dalta: A. se folosete pentru planarea smalului si a dentinei B. se folosete pentru clivarea smalului si a dentinei C. marginea tietoare este reprezentata de un bizou pe o singura parte D. acioneaz printr-o micare de apsare E. acioneaz printr-o micare de raclare 1530. *Frezele sferice se ntrebuineaz la: A. ndeprtarea esuturilor dure alterate B. pregtirea retentiei C. extensia preparatiei D. atacul primar al dintelui E. toate cele de mai sus 1531. * Cum se previne exfolierea mucoasei la ndeprtarea rulourilor de vata care adera? A. utilizarea pensei dentare B. lubrefierea mucoasei cu vaselina C. lubrefierea mucoasei cu clorhexidina D. lubrefierea mucoasei cu clorura de zinc E. umezirea abundenta cu spray-ul de apa

1532. Care freze genereaz comparativ mai multa cldura? A. frezele de otel B. frezele de carbid C. frezele cu cuite helicoidale D. frezele cu cuite drepte E. frezele diamantate 1533. In ce situaii rcirea cu aer este ineficienta? A. turaii de 5 000 rot/min B. turaii de 100 000 rot/min C. turaii de 50 000 rot/min D. podeaua cavitii groasa de 3 mm E. podeaua cavitii groasa mai puin de 2 mm 1534. In ce condiii rcirea cu apa funcioneaz corect: A. presiune continua B. presiune intermitenta C. debit 100 cmc/min D. debit 150 cmc/min E. debit 200 cmc/min 1535. A. 0.5 mm B. 1 mm C. 2 mm D. 3 mm E. 10 mm *Diametrul capului aspiratorului chirurgical este de:

1536. Metodele ntrebuinate pentru controlul umiditii n cavitatea bucal sunt: A. ejectorul de saliv B. aspiratorul chirurgical C. rulourile D. diga E. matricile circulare 1537. A. 0,1 cm B. 0,9 cm C. 1 cm D.. 2 cm E. 5 cm * Rulourile de vata au grosimea de:

1538. Rulourile de vata pot fi meninute in poziie la maxilar cu: A. automatomul B. mtase dentara C. clame Harvard D. pene de lemn E. clame Haller 1539. Poziia examinatorului de la 'ora 9' este confortabila pentru examinarea: A. fetelor ocluzale ale lateralilor inferiori din dreapta

B. fetele ocluzale ale lateralilor inferiori din stnga C. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din dreapta D. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din stnga E. fetele vestibulare ale lateralilor superiori din stnga 1540. *Dezavantajele folosirii digai sunt: A. produce retractia prtilor moi B. mpiedica vizibilitatea C. consuma timp D. impiedica conversaia cu pacientul E. poate favoriza contaminarea operatorului prin contiguitate cu posibile infecii din cavitatea bucala 1541. Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor si premolarilor este de: A. 1mm B. 2mm C. 0,6mm D. 0,8mm E. 3mm 1542. *Cea mai comuna zona pentru restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a IIIa este reprezentata de: A. fosele palatinale ale incisivilor laterali B. fetele distale ale incisivilor laterali C. fetele meziale ale caninilor superiori D. fetele meziale ale caninilor inferiori E. fetele distale ale caninilor superiori si inferiori 1543. *Utilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa I ce va fi restaurata cu amalgam va intilni peretii cavitatii preparate intr-un unghi: A. nu mai mare de 110 B. mai mare de 110 C. mai mic de 80 D. mai mic de 90 E. mai mare de 120 1544. *In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe molari,care este dimensiunea minima ce trebuie pastrata intre marginea cavitatii si proiectia marginala a fetei aproximale? A. 0,6 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 1,6 mm E. 2 mm 1545. *In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,pe ce adincime va intra freza nr. 245 in foseta sau fisura? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm

E. 2,5 mm 1546. *Dens in dente poate sa apara la nivelul: A. Incisivilor centrali maxilari B. Incisivilor laterali maxilari C. Molarilor temporari D. Premolarilor inferiori E. Molarilor permanenti 1547. *Grosimea ideala a hidroxidului de calciu aplicat in cazul cavitatilor avansate si extinse este de: A. 1 mm B. 1,5-2 mm C. 0,5-0,75 mm D. 2 mm E. peste 2 mm 1548. *Pentru molari, distanta de la marginea cavitatii la suprafata proximala va trebui sa fie de minim: A. 1,6mm B. 2mm C. 2,5mm D. 1,5mm E. 3mm 1549. *Prepararea cavitatii de clasa I pe premolari in vederea restaurarii cu amalgam incepe cu utilizarea frezelor: A. Sferice (globulare) B. Cilindrice C. Cilindroconica D. Para E. Con invers 1550. *Toaleta cavitatilor superficiale se face cu: A. Apa oxigenata B. Alcool C. Substante anti-microbiene D. Spray-ul de apa E. Perhidrol 1551. Ameloplastia: A. este arta resculptarii unei suprafete de smalt care realizeaza un contact prematur B. trebuie sa fie foarte bine acoperita cu amalgam pentru a evita cariile secundare C. se obtureaza cu compozit fluid realizandu-se sigilarea santului D. nu este indicata daca implica un contact centric E. este arta tesirii in unghi de 30s a marginii de smalt a cavitatilor mari de clasa a I-a 1552. *Prepararea cavitatilor de clasa a II-a ce implica ambele suprafete proximale: A. premolarul 1 mandibular: suportul micului cuspid vestibular poate fi conservat prin extinderea fazei ocluzale mai mult spre lingual B. molarul 1 maxilar: creasta oblica nu se desfiinteaza ci se tunelizeaza

C. molarul 2 maxilar: nu se preteaza la cavitati MOD din cauza dimensiunii reduse a coroanei D. dupa indepartarea dentinei cariate se aplica baza, se finiseaza marginile de smal si se asigura forma de retenie E. dupa indepartarea dentinei cariate se finiseaza marginile de smalt, se asigura forma de retentie si se aplica baza 1553. *Prepararea cavitatilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini: A. singura indicatie o constituie gropita orala a caninilor superiori B. restaurarea cu amalgam este mai durabila decat cele fizionomice, mai ales cand exista tendinta de a pierde conturul si contactul cu dintele adiacent C. coada de randunica este obligatorie deoarece amalgamul nu adera de dinte si necesita o buna retentie D. peretele oral se intalneste cu peretele axial in unghi ascuit sau drept E. daca marginea gingivala este in cement, se indica o bizotare usoara 1554. *Prepararea cavitatilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini: A. pentru o retentie mai buna se va prepara un sant circular pe peretele axial B. pentru o retentie mai buna se realizeaza un sant de a lungul unghiului diedru axiovestibulo-gingival C. santul de retentie submineaza smaltul dar, cum aici nu actioneaza forte puternice, aceasta nu constituie o problema D. daca este necesara o coada de randunica, aceasta se va prepara stilizat, in forma de coada de soarece E. cand cavitatea este pe suprafata meziala se extinde mai mult spre vestibular 1555. *In cazul preparrii cavitii de clasa I-a pentru amalgam pe suprafaa ocluzal a molarilor inferiori, pe ce adncime va intra freza nr.245 : A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm 1556. *Utilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa I ce va fi restaurata cu amalgam va intilni peretii cavitatii preparate intr-un unghi: A. mai mare de 120 B. mai mic de 90 C. mai mic de 80 D. mai mic de 90 E. nu mai mare de 110 1557. *Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor si premolarilor: A. 0,6mm B. 1mm C. 2mm D. 0,8mm E. 3mm 1558. *Restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a III se realizeaza in special la:

A. B. C. D. E.

fetele distale ale caninilor superiori si inferiori fetele meziale ale caninilor inferiori fetele meziale ale caninilor superiori fetele distale ale incisivilor laterali fosele palatinale ale incisivilor laterali

1559. *In cazul unei carii extinse reducerea cuspizilor pentru restaurarea cu amalgam este de minim: A. 2 mm B. 0,5 mm C. 1 mm D. 1,5 mm E. 3 mm 1560. *Pentru prepararea cavitatii de clasa V se intra cu: A. freza cilindro-conica B. freza para C. freza cilindrica D. freza roata E. freze diamantate 1561. *Pregtirea cavitilor de clasa a V-a pe caninul mandibular necesit o intrare cu freza, n leziunea carioas, la o adncime de : A. 0,25 mm B. 0,50 mm C. 0,75 mm D. 1 mm E. 1,5 mm 1562. *Amilaza salivar i cea pancreatic acioneaz asupra legturilor: A. 1,4-glucozidice B. 1,6-glucozidice C. 2,4-glucozidice D. 1,4 glucozidice din vecintatea ramificaiilor E. asupra tuturor tipurilor de legturi din structura amidonului 1563. *Indepartarea dentinei alterate este indicat sa se realizeze cu: A. un escavator discoidal sau o freza globulara la turatie conventionala B. freza fisura activata de turbina C. freze diamantate cilindrice activate de turbina D. numai cu instrumente de mana E. raspuns corect a,c 1564. *In cazul restaurarilor cu amalgam prepararea cavitatii de clasa I pe premolari si molari se incepe cu: A. freza con invers activata de turbina B. freza fisura 245 sau 330 activata de turbina C. instrumente de mana D. freze globulare activate de turbina E. nici un raspuns corect

1565. Retentia in cazul cavitatilor de clasa a V-a pe caninul mandibular este data de: A. peretii MDIG perpendiculari pe suprafata dintelui B. peretii MDIG divergenti pe suprafata dintelui C. efectuarea unui sant de retentie de-a lungul unghiului diedru axio-incizal D. efectuarea unui sant de retentie de-a lungul unghiului diedru axio-gingival E. realizarea a doua santuri de retentie angulare 1566. Cavitatea de clasa a I-a se imparte in urmatoarele subclase: A. cavitatea de clasa I A B. cavitatea de clasa I B C. cavitatea de clasa I C D. cavitatea de clasa I D E. cavitatea de clasa I E 1567. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi: A. indepartarea dentinei cariate restante B. degresarea cavitatii C. aplicarea bazei D. finisarea marginilor de smalt E. asigurarea formei de retentie 1568. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi: A. aplicarea digai B. stabilirea conturului marginal al portiunii ocluzale C. izolarea smaltului proximal bilateral D. tratamentul plagii dentinare E. finisarea cavitatilor proximale si ale peretilor de smalt 1569. Forma de retentie in cazul cavitatilor de clasa a III-a ce urmeaza a fi restaurate cu amalgam poate fi: A. sant de-a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival B. sant in peretele gingival cand acesta este in intregime in dentina C. gropita in unghiul axio-incizal D. coada de randunica orala in cavitatile medii E. coada de randunica orala in cavitatile extinse 1570. In ceea ce priveste prepararea cavitatilor ocluzo-palatinale pe molarii maxilari se va tine cont de urmatoarele: A. cavitatea pregatita va avea latimea de minim 1 mm B. cavitatea pregatita va avea latimea de maxim 1 mm C. cavitatea este indicat sa se sculpteze in fosa D. cavitatea este indicat sa se sculpteze pe cuspidul disto-palatinal E. portiunea ocluzala sa aiba o mica panta distala 1571. Restaurarea din amalgam ce va reface una sau ambele fete proximale ale dintelui in cazul cavitatilor de clasa II-a este de durata daca: A. cavitatea este corect preparata B. este folosita diga C. toaleta cavitatii este specifica D. matricea este aplicata adecvat E. materialul este manipulat corespunzator

1572. Selectarea amalgamului ca material de electie in reconstituirea cavitatilor de clasa a V-a se face tinand cont de urmatoarele conditii: A. existenta unei rate crescute a cariei B. eroziuni profunde C. abrazii superficiale D. abrazii suficient de profunde E. zone sensibile apical de jonctiunea smalt-cement 1573. Selectarea materialului restaurator pentru cavitatile de clasa a II-a tine cont de urmatorii factori: A. provenienta pacientului B. varsta pacientului C. psihicul pacientului D. extinderea pe suprafata proximala vastibulara si orala a cariei E. factorul economic 1574. Selectionarea materialului de restaurare pentru cavitatile de clasa a III-a in vederea restaurarii cu amalgam trebuie sa tina cont de urmatorii factori: A. localizarea dintelui B. marimea si pozitia leziunii carioase C. factorul estetic D. varsta pacientului E. sexul pacientului 1575. Stratul baza de Ca(OH)2 aplicat in cavitatile de clasa a I-a in cazul cariilor avansate si extinse va avea grosimea de; A. 0,2 mm B. 0,4 mm C. maxim 0,5 mm D. peste 0,5 mm E. maxim 0,75 mm 1576. Zona care a suferit ameloplastie se intalni cu peretii cavitatii intr-un unghi de: A. 90 B. 100 C. de maxim 110 D. de minim 90 E. de minim 80 1577. Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam: A. nu e necesara in cavitatile mici si moderate B. este rezervata cavitatilor extinse C. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii D. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala E. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala 1578. In cazul dintilor rotati cu 90, tratamentul unei leziuni proximale: A. nu respecta aceleasi principii ca la dintii normal aliniati B. impune redresare ortodontica C. nu se poate face niciodata printr-o cavitate de tip sant

D. impune prepararea unei cavitati ce include virful cuspidului E. se poate face printr-o cavitate tip sant cind leziunea este foarte mica 1579. In cazul leziunilor extinse cind piesa de mina nu poate fi utilizata prepararea se completeaza cu: A. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14 B. dalti de unghiuri 7-85-21/2-6 C. toporisti de smalt D. dalti de smalt E. sapite 1580. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia suplimentara se poate apela la: A. pivoti radiculari B. unghiuri ascutite interne C. sant gingival D. pivoti dentinari E. puturi gingivale 1581. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a e necesara: A. pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor B. pentru restaurarea virfului cuspidian la dintii posteriori C. acolo unde atritia a uzat smaltul si a expus dentina D. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene E. exceptional pe fele vestibulare ale frontalilor 1582. Prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se face cu: A. frezele trepan B. frezele 245 C. frezele 10 D. frezele 329 E. frezele 169L 1583. Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata cu scopul: A. de a proteja pulpa B. de a pastra dintele puternic C. de a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare D. de a reduce pretul de cost a manoperei E. de a reduce riscul deteriorarii restaurarilor din amalgam 1584. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in vederea obturarii ei cu amalgam este indicata: A. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare B. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte C. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt D. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala E. din motive de rezistenta 1585. A. 1/4 B. 329 Retentia cavitatilor de clasa a VI-a pentru amalgam se realizeaza cu frezele:

C. 331/2 D. 330 E. 245 1586. La ce distanta de marginea aproximala a peretelui gingival trebuie sa se situeze santurile sa puturile de retentie dentinara? A. la limita smalt-dentina B. la 0,1 mm de limita smalt-dentina C. la 0,2 mm de limita smalt-dentina D. la 0,3 mm de limita smalt-dentina E. la o,5 mm de limita smalt dentina 1587. Caracteristicile ameloplastiei sunt urmatoarele: A. Este indicata pacientilor cu risc crescut la carii B. Este realizata cu instrumente diamantate sub forma de flacara C. Nu se poate efectua pana nu se vede exact extinderea cavitatii D. Zona care a suferit ameloplastia se intalneste cu peretii cavitatii preparate intr-un unghi marginal de maxim E. 110 1588. Indicatiile utilizarii amalgamului de argint pentru restaurarea cavitatilor de clasa a-III-a sunt urmatoarele: A. Fata distala a caninilor superiori si inferiori B. Fata proximala a incisivilor C. Fata meziala a caninilor D. Carii care nu au subminat unghiul incizal E. Pacienti tineri, cu susceptibilitate mare la carie 1589. Pentru prepararea unei cavitati MOD la nivelul premolarului 1 mandibular trebuie respectate urmatoarele reguli: A. Actionarea mai mult asupra structurilor dentare vestibulare ale santului central B. Protejarea peretelui pulpar prin inclinarea frezei spre lingual C. Deschiderea suficienta a peretelui vestibular care sa permita accesul si o buna vizibilitate D. Conservarea peretelui lingual al istmului pentru forma de retentie suplimentara E. indepartarea dentinei cariate reziduale 1590. Prepararea cavitatilor de clasa I in foseta vestibulara a molarilor mandibulari se prepara cu freza: A. 245 B. 329 C. 57 D. 257 E. 259 1591. Prepararea in sant sau tunel se realizeaza in urmatoarele circumstante: A. Pacienti in varsta B. Recesiune gingivala ce expune cementul C. Carii situate la distanta de punctul de contact D. Carii care au intrerupt creasta marginala E. Carii radiculare

1592. Cavitati de clasa a I-a restaurate cu amalgam: A. sunt de domeniul trecutului, este interzisa folosirea amalgamului in aceasta situatie B. in cazul unor cavitati foarte extinse, amalgamul poate favoriza fractura coronara si se prefera un onlay sau coroana de invelis C. la pacientii cu carioactivitate crescuta, obturatiile de amalgam sunt de preferat incrustatiilor D. restaurarea cu amalgam este indicata la tineri deoarece exista posibilitatea apariiei in viitor a cariilor proximale E. obturatie voluminoasa de amalgam este mai economica decat o coroana de portelan deoarece costul acesteia din urma nu se amortizeaza decat in cateva zeci de ani 1593. Obturarea cu amalgam prepararea cavitatii de clasa a I-a in cazul cariilor avansate si extinse: A. daca are loc deschiderea camerei pulpare se face coafaj indirect si pulpotomie B. se aplica o baza de hidroxid de calciu cu grosime de 0,5-0,75 mm C. se evita amalgamul cu particule sferice deoarece trebuie condensat mai puternic D. printre altele, sporirea formei de rezistena se poate realiza si prin indepartarea unor structuri dentare slabe E. daca grosimea dentinei restante pana la pulpa este apreciata la mai putin de un milimetru, se lucreaza cu diga 1594. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal: A. inaintea prepararii se marcheaza punctele de contact cu hartie de anticipatie si se fixeaza cu ligatura in opt B. se indica atunci cand fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte si se gasesc unul in continuare celuilalt C. latimea ideala a cavitatii in sens mezio-distal nu va depasi 1 mm D. in cazul dinilor mici se va ine freza para (330 sau 245) inclinata usor spre distal E. in cazul dintilor voluminosi se va tine freza para (330 sau 245) paralel cu axul lung al coroanei 1595. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal: A. in mod obisnuit nu necesita retentii suplimentare dar se pot sculpta santulete in unghiurile mezio-axiale si disto-axiale B. palatinal, peretele axial este bine sa se gaseasca la o adancime uniforma de 1,5 mm C. se indeparteaza dentina cariata cu freze globulare potrivite D. la persoane tinere nu se obtureaza ci se sigileaza, indiferent de profunzime E. este indicat sa se sculpteze cavitatea in fosa, mai degraba la nivelul crestei decat pe cuspidul distopalatinal 1596. Prepararea cavitatii de clasa a I-a C pentru amalgam: A. prepararea nu trebuie sa fie conservativa deoarece suprafata palatinala este suficient de intinsa aici smaltul este subtire deci penetrarea initiala nu va depasi 1-1,2 mm B. daca exista un "dens in dente"in incisivul lateral, acesta poate fi restaurat profilactic pentru a preveni pierderea dintelui prin carie C. daca este necesara retenia, se realizeaza o cavitate suplimentara de retenie pe una din suprafeele proximale ale dintelui

D. nu se foloseste freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpara, ci se prefera freza 69 (a carei actiune este mai blanda) 1597. Prepararea cavitatii de clasa a V-a obturate cu amalgam, pe caninul mandibular: A. amalgamul este materialul de electie in cazul unei incidente crescute a cariei B. conturul cavitatii nu trebuie sa se extinda decat atat cat sa cuprinda leziunea C. se vor masura cu grija peretii; ei trebuie sa aiba: gingival 4/3 mm, incizal 1-1/4 mm iar peretele axial se vagasi la o adancime uniforma de 0,75-1 mm D. pereii mezial, distal, incizal si gingival diverg spre axial deci asigura o retenie corespunzatoare E. pentru sporirea retentiei se pot realiza santuri in unghiurile diedre axio-gingival si axio-incizal 1598. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a obturata cu amalgam: A. se patrunde in leziune cu o freza con invers si se extinde pe pantele cuspidiene B. retentia se realizeaza cu freza roata, subminand smaltul C. adancime de 1,5 mm este suficienta pentru a oferi rezistenta D. este indicata si in restaurarea foselor hipoplazice de pe varful cuspizilor E. in timpul realizarii retentiei trebuie sa avem grija sa nu subminam smaltul 1599. Prepararea cavitatii de clasa I A: A. premolarii superiori pot fi lipsiti de santul ocluzal datorita prezentei unui cuspid vestibular voluminos B. pentru a prepara cavitati in fosetele primului premolar inferior, freza se inclina la 45 de grade corespunzator inclinatiei suprafetei ocluzale a acestor dinti C. daca al doilea premolar inferior are trei cuspizi, santul lingual suplimentar poate fi abordat prin ameloplastie D. la molarii superiori se incearca sa se pastreze si sa nu se submineze creasta oblica de smal E. spre deosebire de molarii superiori, la molarii inferiori santurile ocluzale sunt mai sterse si nu se continua niciodata cu cele de pe fata vestibulara 1600. Prepararea cavitatilor de clasa a II-a obturate cu amalgam: A. cand leziunea carioasa este adanca si extinsa, incrustatia este de preferat obturatiei cu amalgam B. cand caria proximala coexista cu carii vestibulare si orale, este de preferat realizarea unei coroane de invelis C. existenta simultana a obturatiilor de amalgam si a unor lucrari de aur poate provoca bimetalism D. mercurul coninut de amalgam, face ca aceste obturaii sa fie foarte scumpe E. nu se prepara cavitati retentive deoarece exista bonding pentru amalgam 1601. Care este adncimea puurilor de retenie din peretele gingival al cavitii de clasa II-a : A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm

1602. Utilizarea amalgamului ca material de restaurare in cavitatile de clasa II va tine cont de: A. necesitatile fizionomice B. virsta pacientului C. incidenta cariei pe suprafetele radiculare D. incidenta cariei pe suprafetele proximale E. extinderea cariei in fose si fisuri 1603. Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata pentru: A. a proteja pulpa B. a pastra dintele puternic C. a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare D. a pastra dintele puternic E. a proteja pulpa 1604. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in vederea obturarii ei cu amalgam este indicata: A. din motive de rezistenta B. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala C. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt D. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte E. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare 1605. Pentru prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se utilizeaza: A. frezele 169L B. frezele 329 C. frezele 10 D. frezele 245 E. frezele trepan 1606. Finisarea casetei proximale si a peretilor de smalt intr-o cavitate ce va fi restaurata cu amalgam se face cu: A. toporisti de smalt10-7-14 B. dalta biangulata 12-7-8 C. cu amindoua instrumentele manuale amintite D. instrumentar rotativ E. cu nici unul din instrumentele amintite 1607. In cazul restaurarii cu amalgam santurile de retentie din unghiurile axio-oral si axiovestubular ale cavitatilor de clasa a II se realizeaza cu: A. frezele 1/4 B. frezele 245 C. frezele 331/2 D. frezele 330 E. frezele 169L 1608. Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam are urmatoarele caracteristici: A. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala B. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala

C. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii D. este rezervata cavitatilor extinse E. nu e necesara in cavitatile mici si moderate 1609. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia suplimentara se poate apela la: A. sant gingival B. puturi gingivale C. pivoti dentinari D. pivoti radiculari E. unghiuri ascutite interne 1610. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a e indicata in urmatoarele situatii: A. exceptional pe fele vestibulare ale frontalilor B. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene C. acolo unde atritia a uzat smaltul si a expus dentina D. pentru restaurarea virfului cuspidian la dintii posteriori E. pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor 1611. Pentru realizarea retentiei in cavitatile de clasa a VI-a pentru amalgam se utilizeaza: A. 245 B. 330 C. 331/2 D. 329 E. 1/4 1612. In leziunile cervicale extinse piesele de mana pot fi inlocuite de: A. sapite B. dalti de smalt C. toporisti de smalt D. dalti de unghiuri 7-85-21/2-6 E. bizotatoare de prag gingival 13-75-101613. Abordarea cavitatii de clasa III pe canin se va face cu frezele: A. nr.2 B. nr.1 C. nr.1/2 D. nr.1/4 E. nr.245 1614. Freza globulara nr. 1/2 este utilizata pentru: A. accentuarea unghiurilor interne in cavitatile proximale B. finisarea marginilor de smalt rugoase in preparari minime C. finisarea unghiurilor externe D. accentuarea unghiurilor externe E. abordarea cavitatilor proximale 1615. Etapele preparrii unei caviti MOD implic urmtorii timpi: A. Uscarea dintelui cu aer cald B. Aplicarea digi

C. Stabilirea conturului marginal al poriunii ocluzale D. Izolarea smalului proximal bilateral E. Finisarea cavitilor proximale i a pereilor de smal 1616. *In cazul preparrii cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, pe ce adincime va intra freza nr. 245 in foseta sau fisura? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm 1617. La prepararea cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, cand se indica ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si distovestibulare? A. fisura restanta nu este mai adinca de 1/4 din grosimea smalului B. fisura restanta nu este mai adinca de 1/2 din grosimea smalului C. fisura restanta nu este mai adinca de 3/4 din grosimea smalului D. fisura restanta nu este mai adinca de 3/5 din grosimea smalului E. fisura restanta nu este mai adinca de 1/3 din grosimea smalului 1618. In cazul preparrii preparrii cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori,unghiul de itilnire al obturatiei de amalgam cu pereii poate fi de: A. 60 de grade B. 70 de grade C. 80 de grade D. 90 de grade E. 100 de grade 1619. Cu ce freze se realizeaz anurile de retentie in unghiurile axio -orale axiovestibulare ale poriunii verticale ale cavitatiiide clasa a ll-a ? A. freza 33 B. freza n r. C. freza n r. 169 L D. freza nr. 1169 E. freza nr. 245 1620. *La prepararea cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, care este dimensiunea minima ce trebuie pstrata intre marginea cavitii si proiecia marginala a fetei aproximale? A. 0,6 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 1,6 mm E. 2 mm 1621. Cu ce freze se realizeaz anurile de retentie pentru peretele gingival al cavitii de clasa a ll-a? A. freza sferica B. freza nr. 169L C. freza nr. 245 D. freza nr. 1169

E. feza nr. 1622. Care este lungimea anurilor de rete ntie vestibulo-orale create in peretele gingival al cavitii de clasa a ll-a? A. 1 mm B. 2 mm C. 3 mm D. 4 mm E. 5 mm 1623. In cazul preparrii cavitii de clasa l pentru amalgam pe molari, care este dimensiunea minima ce trebuie pstrata intre marginea cavitii si proiecia marginala a fetei aproximate? A. 0,6 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 1,6 mm E. 2 mm 1624. Cu ce freze se realizeaz puurile de retentie in peretele gingival al cavitii de clasa a ll-a? A. freza sferica nr. B. freza nr. 169L C. freza sferica nr. D. freza nr. 245 E. freza sferica nr. 1 1625. *In cazul preparrii cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, care este limea ideala a istmului? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm 1626. Care este adincimea puurilor de retentie din peretele gingival al cavitii de clasa a ll-a? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm 1627. * In cazul preparrii cavitii de clasa l-a pentru amalgam pe premolarii superiori,cind nu se indica ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si distovestibulare? A. dac implic un contact centric B. dac nu implic un contact centric C. la pacienii cu risc mic la carie D. cnd adncimea fisurii este mai mic dect 1/3 din grosimea smalului

E. toate cele de mai sus 1628. La ce distanta trebuie sa se sit ueze anurile sau puurile de retentie dentinara din peretele gingival al cavitii de clasa a II -a ? A. la limita smalt-dentina B. la 0,1 mm dincolo de limita smalt-dentina C. la 0,2 mm dincolo de limita smalt-dentina D. la 0,3 mm dincolo de limita smalt-dentina E. la 0,5 mm dincolo de limita smal dentina 1629. Ce freze se folosesc la prepararea unei caviti de clasa a lll-a pe canin fr retentie in coada de rindunica in vederea obturrii cu amalgam? A. freza sferica nr. B. freza sferica n r. C. freza sferica nr. 1 D. freza sferica nr.2 E. freza sferica nr.4 1630. *Ce freze se folosesc la prepararea unei caviti de clasa a lll-a pe canin pentru realizarea retentiei in coada de rindunica, in vederea obturrii cu amalgam? A. freza sferica nr. B. freza sferica nr. C. freza nr. 245 D. freza nr. 256 E. freza nr. 169L 1631. * La prepararea cavitilor de clasa I si a ll-a pentru restaurare cu rini compozite: A. smalul trebuie sa fie susinut in intregime de ctre dentina B. bizotarea marginala se face cu freze diamantate C. bizotarea marginala se face freza nr.2 D. nu se bizoteaza E. se bizoteaza cu instrumentar de mana 1632. Cu ce freze se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavitilor de clasa a V a pe caninul mandibular? A. freza sferica nr. B. freza sferica nr. C. freza nr. 245 D. freza nr. 33 E. freza nr. 169L 1633. Cu ce freza se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavitilor de clasa a Vl-a pe dinii laterali? A. freza sferica nr. B. freza nr. 1169 C. freza nr. 245 D. freza nr. 169L E. freza nr. 33 1634. * La prepararea cavitii de clasa a lll-a in vederea restaurrii cu materiale

compozite, nu se accepta o abordare a leziunii dinspre vestibular: A. cnd se inlocuieste o obturatie-veche ce a fost inserata dinpre vestibular B. cnd caria nu a distrus creasta vestibulara C. in nici o situaie pe dinii malpozitionati D. doar cnd leziunea carioasa e foarte mica E. in nici una din situaiile de mai sus 1635. * In prepararea cavitilor de clasa a IV-a convenionale: A. pereii vestibulari si orali sunt paraleli cu axul lung al coroanei B. retentia se face numai pe pereii vestibulari si orali C. pereii formeaz un unghi mai mare de 90 grade cu suprafaa dintelui D. peretele axial este plat (nu urmrete jonciunea smalt-dentina) E. distanta dintre anul de retentie si jonciunea smalt-dentina este de 1 mm 1636. *Actiunea sistemului peroxidazic salivar se desfasoara in vitro asupra urmatoarelor categorii de agenti odontopatogeni: A. Herpex simplex tipul 1 B. HIV C. Lactobacili D. Levuri E. Toate 1637. Volumul zilnic al secretiei salivare globale: A. este de 0,3-0,5 l/zi B. este de 0,5-1,5 l/zi C. este de 0,5-0,8 l/zi D. este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor salivare accesorii E. este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor sublinguale 1638. Capacitatea tampon a lichidului bucal depinde de: A. variatiile ph-ului B. ritmul secretiei salivare C. valoarea initiala a pH-ului bucal D. consumul de alimente acide E. vascozitatea salivei 1639. Ecosistemul microbian al placii bacteriene este format din: A. Streptococi B. Lactobacili C. Nocardia D. Candida albicans E. Treponema pallidum 1640. Functiile salivei sunt: A. reglarea ph-ului bucal B. clearance C. lubrefianta D. stimularea neodentinogenezei E. excretorie 1641. Lichidul bucal contine:

A. B. C. D. E.

saliva transudat al mucoasei bucale si gingivale exudat din pungi parodontale limfa dentinara mucus nazofaringian

1642. Perturbarea formarii matricei organice a smaltului este influentata de: A. carenta in vitamina A B. carenta in vitamina C C. prezenta oligoelementelor in dieta D. principiile nutritive E. dereglari hormonale 1643. Perturbarea maturarii preeruptive a smaltului este influentata de urmatoarele dereglari hormonale: A. hipofizectomia experimentala B. nanismul hipofizar C. insuficienta tiroidiana D. insuficienta paratiroidiana E. hormonii sexuali 1644. Perturbarea mineralizarii matricei smaltului este influentata de: A. carenta in calciu si fosfor B. prezenta fluorului C. boli infecto-contagioase D. carenta in vitamina D E. dereglari hormonal 1645. Prelungirea timpului de clearance salivar al hidrocarbonatelor poate fi cauzata de: A. ritmul scazut al secretiei salivare B. vascozitatea crescuta a salivei C. factori retentivi bucali D. concentratia mica a fluorului salivar E. concentratia mica a Ig A salivara 1646. Prezenta in dieta a urmatoarelor oligoelemente in perioada de formare a dintilor reduce frecventa cariei dentare la sobolani: A. fluor B. bor C. cupru D. seleniu E. molibden 1647. Urmatoarele alimente reduc riscul cariogen al hidrocarbonatelor: A. lapte B. branzeturi C. grasimi D. ceaiuri E. cafea

1648. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de urmatorii factori: A. Ritmul secretiei salivare B. Contraceptivele orale C. Reologia bucala D. Asigurarea mediului nutritiv pentru desfasurarea bacteriolozei bacteriene E. Valoarea initiala a pH-ului bucal 1649. Care din urmatoarele substante reprezinta indulcitori calorici: A. Ciclamatul B. Sorbitolul C. Aspartamul D. Xilitolul E. Lycasinul 1650. Dintre enzimele ce intra in compozitia salivei fac parte: A. Fosfataza acida B. Alfa amilaza C. Hialuronidaza D. Proteinaze E. Kalicreina 1651. In lichidul bucal se gasesc o serie de enzime produse de microflora sau tesuturile moi ale cavitatii bucale din care fac parte: A. Succindehidrogenaza B. Aldolaza C. Fosfataza alcalina D. Hialuronidaza E. Fosfataza acida 1652. Materializarea semnificatiei biologice a fosfatilor salivari se face prin: A. Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliza bacteriana B. Participarea in componenta sistemelor tampon salivare C. Pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor D. Blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu E. Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita 1653. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se realizeaza prin: A. Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile B. Inhibarea adeziunii microbiene C. Pastrarea contactului direct al zaharozei cu placa bacteriana D. Vascozitatea si adeziunea unor produse E. Saturarea placii bacteriene in substante remineralizante 1654. Saliva contine o serie de factori antimicrobieni capabili sa modeleze colonizarea cavitatii bucale de catre microorganisme din care fac parte: A. Lactoferina B. Mucinele C. 2 - microglobulina D. Opsoninele E. Staterina

1655. Scurtarea timpului de clearance al glucidelor se bazeaza pe: A. Inducerea unei secretii salivare rapide si masive B. Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si legumelor C. Ritmul scazut al secretiei salivare D. Vascozitate crescuta a salivei E. Periajul dentar la sfarsitul mesei 1656. Etiopatogenia cariei A. este acceptata triada etiologica teren, flora microbiana si alimentatie B. actiunea alimentelor se manifesta atat prezumtiv cat si postprocesiv C. alimentele moi si lipicioase favorizeaza hipofunctia, diminuarea debitului salivar si exacerbarea florei microbiene D. prin teren inelegem calitatea smalului dentar si a lichidului bucal E. alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide si favorizeaza producerea unor sunete dizgratioase in timpul masticatie dar nu previn caria 1657. Etiopatogenia cariei calitatea smaltului dentar: A. displaziile constituie modificari ale arhitecturii normale a smaltului B. hipoplaziile constituie cresteri ale continutului mineral care insa este organizat intr o retea cristalina necorespunzatoare C. distrofiile dentare se incadreaza in categoria milolizelor D. gravitatea distrofiilor este cu atat mai mare cu cat tulburarile metabolice care le cauzeaza apar mai precoce E. displaziile si hipoplaziile nu favorizeaza aparitia procesului carios decat in sezonul rece 1658. Lichidul bucal: A. pe langa saliva mai contine transudat al mucoasei bucale si santurilor gingival, exudat din pungile parodontale, mucus nazofaringian etc. B. exudatul pungilor parodontale creste proportional cu starea de stres C. exudatul pungilor parodontale creste proportional cu intensitatea inflamatiei D. in hiposialii, exudatul parodontal poate sa ajunga la 2% din volumul salivei de repaus E. poate sa contina secretie gastrica regurgitata 1659. Perturbarea mineralizarii matricei smaltului: A. incorporarea preferentiala a carbonatilor in smalt ii confera o cristalinitate deficitara B. insuficienta parotidiana duce si la intarzieri in eruptia dintilor C. fluorul reduce solubilitatea smaltului in solutie acida D. aportul foarte scazut de calciu nu afecteaza coninutul mineral total E. vitamina D este indispensabila unei mineralizari normale 1660. Proprietati antimicrobiene ale salivei: A. lizozimul este o lactoferina aglutinizata care ataca peretele celular al microorganismelor B. peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian C. aglutininele salivare faciliteaza indepartarea bacteriilor din lichidul bucal D. opsoninele sunt muramidaze care scindeaza peptidoglicanii din constituia peretelui celular al microorganismelor E. staterina este o glicoproteina cu activitate antibacteriana

1661. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor: A. la populatiile unde alimentatia traditionala contine putin zahar incidenta cariei circulare acute creste B. consumul de dulciuri intre mese creste frecventa cariei C. cariogenicitatea alimentelor depinde mai degraba de durata si frecventa expunerii la zahar si mai putin de tipul de preparat culinar care contine zahar D. alimentaia naturala conine un factor protector impotriva cariei care se pierde in cursul procesului de rafinare E. programe riguroase de profilaxie pot reduce frecventa cariei chiar si in conditiile pastrarii consumului ridicat de zahar 1662. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor: A. amidonul crud nu coboara prea mult pH-ul placii B. amidonul prelucrat termic isi pierde capacitatea acidogena si cariogena C. combinatia de amidon si zahar are un efect cariogen mult mai puternic decat al zaharului din cauza timpului de clearance prelungit D. zaharoza favorizeaza colonizarea microorganismelor odonotopatogene E. mono si oligozaharidele difuzeaza greu in placa bacteriana, de aceea raman depozitate pe suprafata acesteia si blocheaza colonizarea ei 1663. Rolul laptelui in etiopatogenia cariei: A. contine fluor provenit din plantele situate in zone poluate B. laptele de pasare este cariogen datorita faptului ca nu este lasat in forma naturala C. contine cazeina cu efect carioprotector D. conine lactoza care este fermentata in placa bacteriana E. contine lactaza care ajuta la degradarea enzimatica a laptelui 1664. Saliva: A. secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica crescuta B. in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliva este mai mare decat al parotidei C. in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa saliva decat glanda submandibulara D. la gravide secreia de saliva scade, asa se explica incidena crescuta a cariilor E. faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se explica prin cantitatea redusa de saliva care ajunge in acea zona 1665. Substituenti ai zaharului: A. siropul de porumbel B. xilitolul C. lactoferina D. lycasinul E. aspartamul 1666. Care oligoelemente devin cariofavorizante n condiiile unui aport exagerat : A. Seleniu B. Molibden C. Fluor D. Bor E. Litiu

1667. Indulcitorii necalorici sunt: A. Zaharina B. Sorbitolul C. Xilitolul D. Ciclamatul E. Aspartamul 1668. Substanele cu aciune antimicrobian din lichidul bucal sunt : A. Aglutininele B. Kalicreina C. Anhidraza carbonic D. Opsoninele E. Peroxidaza 1669. Remineralizarea smaltului este favorizata de: A. suprasaturarea salivei in fosfati de calciu B. PH alcalin salivar C. suprasaturarea salivei in minerale D. hipersalivatie E. concentratii salivare mari de fluor 1670. Fosfatii salivari au rol carioprotector prin: A. participarea la sistemele tampon salivare B. pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor C. remineralizare directa a cariilor incipiente D. blocarea glicolizei E. inhibarea placii bacteriene 1671. Sistemele tampon salivare include: A. sistemul fosfat organic B. sistemul fosfat anorganic C. sistemul acid carbonic/bicarbonat D. sistemul macromolecular proetinic E. sistemul acid carbonic 1672. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de: A. variatiile PH-ului atins B. ritmul secretiei salivare C. valoarea initiala a PH-ului bucal D. concentratia de imunoglobuline salivare E. vascozitatea salivara 1673. Factorii antimicrobieni salivari include: A. lizozimul B. lactoferina C. peroxidazele salivare D. IgG secretorie E. complexe alcatuite din Ig A, Ig G si Ig M denumite opsonine 1674. Prelungirea timpului de clearance salivar poate fi cauzata de: A. vascozitatea scazuta a salivei

B. C. D. E.

continutul scazut de mucina al salivei ritmul scazut al secretiei salivare factori retentivi bucali tipul de hidrocarbonate

1675. Alimentele cu rol cariprotector includ: A. faina din cerealele nerafinate B. faina din cerealele rafinate C. grasimile D. cacao E. branzeturi 1676. Hidrocarbonatele cu cariogenicitate redusa include: A. xilitolul B. sorbitolul C. siropul de porumb D. zaharul de cuplare E. aspartamul 1677. Placa este constituita din: A. proteine B. glicoproteine anionice C. glicoproteine cationice D. lipide E. amilaza 1678. Constituienti ai placii sunt: A. celule epiteliale B. leucocite C. eritrocite D. particule alimentare E. lipide 1679. Factorii imuni nespecifici include: A. lizozimul B. lactoperoxidazele C. lactoferinele D. Ig A salivare E. glicoproteine cu greutate moleculara mica 1680. Apararea specifica depinde in principal de: A. anticorpii salivari B. imunoglobulina A C. imunoglobulina G D. imunoglobulina M E. opsonine 1681. Triada Keyes cuprinde urmatorii factori: A. terenul B. flora microbiana C. alimentatia

D. factori locali E. factori morfologici 1682. Apar perturbari in formarea matricei organice a smaltului in urmatoarele situatii: A. carente in vitamina A in forme usoare B. carente in vitamina C la copii C. carente in seleniu D. carente in vitamina A in forme grave E. carente in vitamina C la adulti 1683. Perturbari in mineralizarea matricei smaltului apar in: A. carente in calciu B. carente in fosfor C. raport calciu/fosfat 2/1 D. raport calciu/fosfat 3/1 E. insuficiente tiroidiene 1684. Perturbarea mineralizrii matricei smalului are drept cauze: A. Carena n calciu i fosfor B. Carena n fluor C. Carena n vitamina D D. Carena n vitamina E E. Dereglrile hormonale 1685. Carenta vitaminei A poate genera leziuni al incisivilor temporari astfel; A. Atrofierea organului smaltilui B. Displazii in smalt sub forma unor pete albicioase C. Mineralizare defectuasa a dentinei D. Microchisturi in organul smaltului E. Modificari ale coroanei dentare constand in rotunjirea varfurilor cuspizilor 1686. Fluxul salivar marit poate contribui la prevenirea cariilor dentare prin: A. Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare aderente B. Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector C. Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone D. Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala E. Aport sporit de fosfati salivari 1687. Clearence-ul salivar, este un proces fiziologic de diluare a substantelur introduse in cavitatea bucala, se caracterizeaza prin: A. Are o valoare scazuta in cazul unui risc scazut la carii B. Este invers proprtional cu ritmul proportiei salivare C. Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal D. Are rolul de a indeparta bacteriile de pe suprafetele dentare E. Are rolul de a indeparta resturile alimentare aderente de suprafetele dintilor 1688. Calciul salivar prezent sub forma ionizata are urmatoarele caracteristici: A. Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare B. Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare C. Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal

D. Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar E. La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul total salivar 1689. Concentratia calciului salivar poate fi influentata de: A. Regimul alimentar B. Ponderea secretiei glandelor salivare C. Ritmul circadian D. Antagonisti calciului E. Fibroza chistic a glandelor salivare 1690. Efectele carioprofilactice ale fluorului se bazeaza pe urmatoarele: A. Fluorura de calciu este insolubila la un ph neutral B. Fluorura de magneziu inhiba agregarea bacteriana C. Fluorura de magneziu inhiba enolaza microbiana D. Administrarea sa topica prelungeste timpul de clearence E. Administrarea sa topica scade timpul de clearence 1691. Zaharoza este hidrocarbonatol cu cel mai mare porential cariogen deoarece: A. Este principalul polizaharid din alimente B. Este cel mai frecvent utilizata in dieta umana C. Este utilizata preferential de catre micro organisme D. Este un substrat esential pentru sinteza polizaharidelor extracelulare de depozit E. Creste aderenta placi bacteriene la tesuturile dure dentare 1692. Rolul carioprotector al lipidelor se bazeaza pe: A. Timpul de clearence prelungit B. Formarea unei bariere protectoare pentru smalt C. Impiedica degradarea enzimatica a hidrocarbonatelor D. Modifica proprietatiile de membrana ale bacteriilor E. Inhiba glicoliza la nivelul placi bacteriene 1693. Actiunea cariostatica a xilitolului se bazeaza pe: A. Proprietatea sa de a fi metabolizat la un ph sub 5, B. Capacitatea foarte redusa de a fi metabolizat C. Stimularea secretiei salivare D. Reducerea acumulari de placa E. Este un substituent al zaharului din unele produse 1694. Caria dentara reprezinta: A. un proces distructiv cu evolutie ireversibila B. un proces cronic al tesuturilor dure dentare fara caracter inflamator producand necroza si distructia acestora C. proces dinamic desfasurat la interfata dinte-placa bacteriana si dinte D. boala multifactoriala caracterizata printr-o distructie localizata a tesuturilor dure dentare sub actiunea microorganismelor E. toate raspunsurile corecte 1695. Functiile salivei sunt: A. functie digestiva

B. C. D. E.

reglarea PH-ului bucal mentinerea echilibrului ecologic bucal functie lubrifianta rapunsuri corecte a si c

1696. Rolul cario-preventiv al lichidului bucal se realizeaza prin: A. exacerbarea adeziunii microbiene B. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile C. efect bactericid D. remineralizarea cariilor incipiente E. demineralizarea cariilor necavitare 1697. Placa bacteriana reprezinta: A. un sistem ecologic microbian viguros B. agregat de microorganisme unite intre ele si de suprafata a dintelui C. conglomerat de microorganisme pe o anumita suprafata a dintelui D. este aderenta si de alte structuri din cavitatea bucala prin intermediul unei matrici organice E. nu este obligatoriu sa aiba aderenta 1698. *Dup Melcher in pulpa putem intalni urmtoarele tipuri de fibre conjunctive argirofile: A. fibre elastice B. fibre de reticulina C. fibre extracelulare D. fibre tinere de colagen E. fibre fine nestriate 1699. * Microcirculatia pulpara este mai rapida dect in multe alte regiuni ale corpului, nregistrnd la nivelul arteriolelor valori de : A. 0,08 mm/sec B. 0,20 mm/sec C. 0,3-1 mm/sec D. 0,15 mm/sec E. 0,10 mm/sec 1700. * Tunica medie a arteriolelor pulpare are grosimea de: A. 0,2 micrometri B. 0,10 micrometri C. 5 micrometri D. 3 micrometri E. 1 micrometru 1701. *Arteriolele pulpare au perei subiri si calibrul de: A. 0,5 micrometri B. 10 micrometri C. 0,15 micrometri D. 20 micrometri E. 50 micrometri 1702. * Pereii capilarelor pulpare au grosimea de:

A. 0,5 micrometrii B. 50 micrometrii C. 0,8 micrometrii D. 10,5 micrometrii E. 0,10 micrometrii 1703. A. I B. II C. III D. IV E. V In pulpa dentara intalnim colagen de tip :

1704. Fibrele amielinice denumite si fibre C au rolul: A. conduc rspunsul senzitiv pentru durere B. moduleaz neurogen vasomotricitat ea C. reduc presiunea coloidosmotica din pulpa dentara D. ndeprteaz excesul de lichid interstitial E. rol antiinflamator 1705. Venulele limfatice centrale ale pulpei se deosebesc de venulele propriu zise prin: A. lipsa hematiilor B. prezenta limfocitelor C. discontinuitate D. caracterul pasiv E. funcionare intermitenta 1706. Reeaua vasculara terminala a pulpei este dispusa in trei planuri: A. anastomozele arteriovenoase B. ansele capilare terminale turtite C. arteriolele retrodirectionale D. plexul capilar subodontoblasic E. reeaua venulara 1707. * Tunica externa a venulelor pulpare este reprezenta de : A. fibroblasti B. fibre de colagen C. fibre de reticulina D. fibre elastice E. fibre hialine 1708. Funcia formativa sau dentinogenetica consta in a capacitatea pulpei de a produce: A. dentina cuaternara B. dentina primara C. dentina binara D. dentina secundara E. dentina tertiara de iritatie 1709. *Dentina scleroasa rezulta din : A. dentina secundara

B. dentina teriara C. depunere calcica D. dentina cuaternara E. dentina primara 1710. *Funcia regresiva a pulpei este un proces de: A. regenerare B. iritatie C. mbtrnire D. restructurare E. patogen 1711. *Valoarea normala a presiunii intrapulpare este de: A. 5 mm Hg B. 10 mm Hg C. 8 mm Hg D. 15mmHg E. 20 mm Hg 1712. *Cum sunt pereii, duri integrii care acoper pulpa, fata de agenii patogeni: A. permeabili B. penetrabili C. lacunari D. disociai E. impermeabili 1713. *Meninerea aciditii timp ndelungat are efecte negative asupra structurilor pulpare favoriznd: A. procesele de liza celulara B. frnarea proceselor formatoare de dentina de reacie C. creste permeabilitatea pereilor vasculari D. diapedeza leucocitara E. cresc procesele formatoare de dentina 1714. * Inflamatia pulpara cuprinde urmtoarele secvene: A. reacia biochimica B. reacia vasculara locala C. formarea infiltratului seros D. formarea infiltratului supurat E. apariia fenomenelor dismetabolice 1715. In traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschidera camerei pulpare se produc reacii inflamatorii datorita: A. fracturii dinilor B. luxatiei dinilor C. suprainfectarii cu germeni microbieni D. activrii unor substane cu aciune litica E. lezrii fibrelor si receptorilor nervoi 1716. Inflamatia cronica per primam este condiionata de:

A. adaptarea pulpei la excitaii de mica intensitate cu aciune ndelungata B. calitatea mediocra a esutului pulpar C. timpul indelungat in care se realizeaz deschiderea camerei pulpare D. activarea unor substane cu aciune litica E. suprainfectarea cu germeni patogeni 1717. Inflamatia pulpara apare sub aciunea agenilor microbieni.Modul de aciune al agenilor microbieni poate fi : A. indirect prin exotoxinele microbiene B. direct prin ptrunderea agentului microbian in pulpa dentara C. reducerea funciilor celulare D. distrofii neregulate E. distribuie de tip reticular 1718. * Cate ore se menine pansamentul cu pulbere de arsen la pluriradiculari, in vederea efecturii amputatiei devitale: A. 24 B. 12 C. 48 D. 72 E. 94 1719. * Metoda biologica de conservare in totalitate a pulpei dentare inflamate este: A. metoda ocalexica B. amputatia vitala C. extirparea vitala D. coafaj indirect E. pulpotomia 1720. * Metoda de conservare pariala a pulpei vii este: A. coafaj indirect B. coafaj direct C. extirpare vitala D. amputatia vitala E. metoda prin rotaie 1721. * Metoda de ndeprtare in totalitate a pulpei dentare este: A. pulpectomia vitala B. metoda ocalexica C. pulpotomia vitala D. pulpotomie devitala E. amputatie vitala 1722. Substanele folosite pentru coafajul direct trebuie sa ndeplineasc mai multe caliti pentru reu ita tratamentului si anume: A. solubilitate in apa si umorile tisulare B. toxicitate tisulara minima C. sa nu coloreze dintele D. stabilitate chimica la pstrarea in soluie E. selectivitate de percepie

1723. Pastele cu antibiotice folosite curent in coafajul direct sunt: A. pasta Pulpomixin B. pasta Allasion C. pasta Dontisolon D. pasta cu folie de aur E. pasta cu folie de teflon 1724. Substane biostimulatoare folosite in coafajul direct: A. Dontisolon B. Folcisteina C. extracte din mugure dentar de maimua D. Reogan E. extract total de ochi 1725. Coafajul direct este indicat in urmtoarele situaii: A. dini ce nu ofer accesibilitate B. dini cu carii ocluzale C. deschiderea camerei pulpare maximum 1-1,5 mm D. deschiderea accidentala a camerei E. la molarii de minte 1726. Amputatia vitala este metoda chirurgicala prin care se indeparteza pulpa coronara dup anestezie, mentinandu-se pulpa radiculara vie. Este indicata in urmtoarele condiii: A. la copii si adolesceni pe molari si premolari B. la dinii unde este indicat cofajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat C. dini mobili parodontotici D. dini cu canale foarte curbe E. molarii persoanelor in vrsta

1727. Fazele de tratament ale hiperemiei pulpare sunt urmatorele: A. faza ocalexica B. eliminarea esuturilor alterate C. tratarea plgii dentinare D. protejarea pulpei prin obturaii de baza E. obturarea de durata 1728. Parodontita apicala acuta hiperemica (abortiva) poate fi indusa de: A. microtraumatisme repetate ce se exercita asupra dintelui.cum ar fi cele induse de aparate ortodontice, cand forele nu sunt bine controlate si dirijate B. traumatisme directe generate in cursul tratamentelor endodontice C. pungi parodontale adnci in cursul tratrii lor cu mee mbibate in substane medicamentoase D. ageni microbieni, cea mai frecvent implicata fiind flora aeroba E. eecuri ale anesteziei 1729. Accesul microorganismelor, ce constituie ageni microbieni in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice, se poate produce prin: A. canalul radicular B. pungi parodontale C. soluii de continuitate (plaga a mucoasei)

D. microtraumatisme E. lucrri protetice defectoase 1730. *Prima faza a inflamatiei parodontiului apical cuprinde "timpul mut", fr rsunet clinic, in care modificrile sunt: A. biochimice B. mecanice C. chimice D. enzimatice E. fizice 1731. *Rapiditatea fenomenelor de dinamica vasculara in inflamatiile parodontiului apical este cuprinsa intre: A. cteva minute si 3-4 ore B.. 3 si 4 zile C. 2 si 3 ore D. 10-20 minute E. cteva sptmni 1732. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. pulpita acuta seroasa totala B. pulpita acuta purulenta totala C. pulpita acuta seroasa pariala D. pulpita acuta purulenta parial E. parodontita apicala cronica recidivanta (actualizarea uneia preexistente) 1733. *Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de: A. modificrile vasculare B. modificrile chimice C. modificrile enzimatice D. durere E. rezorbtie osoasa 1734. Daca parodontita apicala acuta difuza este o complicaie a gangrenei pulpare sunt prezente si urmtoarele semne: A. lipsa sangerarii in camera pulpara B. prezenta unei secreii seroase pe canal C. rspunsurile negative la testele de vitalitate D. durere la percuia in ax E. sangerare in camera pulpara 1735. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute seroase se pune pe baza urmtoarelor semne: A. durere cu caracter acut B. durere la percuia in ax a dintelui C. tumefierea mucoasei si a tegumentelor D. teste de vitalitate pozitive E. stare generala nemodificata 1736. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. pulpitele acute

B. nevralgiile de trigemen C. foliculita acuta a dinilor inclui D. pulpitele cronice E. caria simpla 1737. Parodontita apicala acuta purulenta cuprinde in evoluia sa urmtoarele trei stadii: A. stadiul endoosos B. stadiul subperiostal C. stadiul submucos D. stadiul de fistula E. stadiul de granulom periapical 1738. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, in raport cu: A. stadiul de evoluie a inflamatie i B. topografia dintelui si a structurii osoase din zona respectiva C. tipul de reactivitate individuala D. numrul de rdcini ale dintelui E. vrsta pacientului 1739. Procesul supurativ netratat (parodontita apicala acuta purulenta) poate evolua spre: A. resorbie si vindecare temporara B. fistulizare si vindecare temporara C. complicare cu proces osteomielitic D. cronicizare(in majoritatea cazurilor) E. parodontita apicala acuta hiperemica 1740. Prezenta durerii de mica intensitate, estompata, ce apare cu intermitente in parodontitele apicale cronice imbraca trei aspecte: A. durere cu caracter nevralgiform B. durere cu senzaie de uoara egresiune C. durere cu senzaie de oboseala dup masticaie D. durere insuportabila E. durere lancinata 1741. Examenul radiologie iniial in parodontitele apicale cronice ne da relaii asupra: A. formei, dimensiunii si structurii leziunii periapicale B. unor tratamente endodontice si aprecierea calitii lor C. unor fracturi radiculare D. unor cai false E. caracterului durerii 1742. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de: A. utilizarea intempestiva a substanelor chimice in timpul tratamentului mecanic de canal B. utilizarea arsenicului in scopul devitalizarii pulpare C. obturarea incorecta a canalului D. gangrena pulpara simpla E. caria simpla 1743. *Zona periferica a granulomului periapical poarta si denumirea de: A. zona de stimulare sau de incapsulare (fibroza periferica)

B. zona exudativa C. zona de iritatie D. zona de necroza E. zona de vindecare 1744. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in: A. resturile epiteliale ale lui Mallasez B. mucoasa sinusala C. mucoasa bucala in cazul unor fistule D. pulpa dintelui E. osul alveolar 1745. Diagnosticul diferenial in granulomul chistic se face cu: A. granulomul simplu conjunctiv B. granulomul epitelial C. pulpita cronica granulomatoasa D. pulpita seroasa totala E. parodontita apicala acuta seroasa 1746. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in: A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afeciune pulpara B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentaie si produsele de lichefactie colectate in focarul inflamator C. asigurarea unei cai de drenaj pentru soluiile irigante D. realizarea rezectiei apicale E. simpla extirpare a esutului pulpar 1747. Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport cu: A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale B. stadiul ei de evoluie C. condiiile topografice locale D. condiiile topografice generale E. starea generala a pacientului 1748. In parodontitele apicale acute tratamentul medicamentos: A. este un tratament adjuvant B. poate fi administrat pe cale orala sau pe cale locala C. nu este necesar D. este un tratament principal E. poate fi administrat doar pe cale orala 1749. Semnele inflamatiei parodontale care se pot amplifica dup aplicarea antibioticelor pe cale endodontica in tratamentul parodontitelor apicale acute sunt: A. durere B. tumefactie C. congestia mucoasei D. sensibilitate dentara E. alterarea culorii dentare

1750. Factorii care condiioneaz intensitatea manifestrilor clinice in depirile apicale sunt: A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei B. volumul de substana care a depit apexul C. calitatea materialului de obturatie D. topografia loco-regionala E. starea esutului pulpar 1751. Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale, fr sa exacerbam durerile pacientului vom recurge la urmtoarele metode: A. imobilizarea dintelui B. folosirea turbinei pentru a micora vibraia C. anestezia D. premedicatia antibiotica E. folosirea unei turaii cat mai joase pentru a nu produce trauma pulpara 1752. Care sunt situaiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic: A. obturaii coronare de amalgam B. dini acoperii de coroane C. lucrri protetice cu ancoraj in canal D. corpi strini in canal E. rdcini curbe 1753. Extracia dinilor cu parodontita apicala acuta exudativa este indicata in: A. cazurile in care nu se poate face un tratament endodontic corect, din cauze locale sau generale B. cazurile in care dintele nu are valoare protetica sau funcionala C. cazurile care nu rspund la medicatia antibiotica D. imposibilitatea pacientului de a continua tratamentul E. boala grava provocata la distanta de focarul dentar

1754. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute hiperemice consecutive inflamatiei pulpare este: A. extracia dintelui sub protecie antibiotica B. extirparea pulpara si pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice C. obturatie de canal in aceeai edina D. obturatie de canal in edina urmtoare E. rezectie apicala 1755. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute arsenicale - forme grave este: A. extracia dintelui B. chiuretarea alveolei pana la esut sntos C. aplicarea de conuri cu antibiotice in alveola D. protejarea alveolei cu o me aplicata superficial E. protejarea alveolei cu o mesa aplicata profund 1756. Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaz in general aceleai etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele modificri determinate de: A. lungimea de lucru

B. persistenta secreiei pe canal C. existenta unor fistule D. medicatia folosita E. statusul general al pacientului 1757. Cauzele persistentei secreiei pe canal sunt: A. apex larg deschis la copii si adolesceni B. lrgirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic C. mee impinse dincolo de apex D. tratamente endodontice incomplete E. canalele curbe 1758. Daca secreia este seroasa si moderata se pot aplica urmtoarele metode de tratament: A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice B. cauterizarea chimica sau electrica C. crearea unei fistule artificiale D. rezectia apicala E. extracia dintelui 1759. *Daca secreia se menine in canal si dup folosirea pansamentelor medicamentoase se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu: A. Dontisolon B. pasta Walkhoff C. ciment zinc oxid eugenol D. endometazona E. ciment fosfat de zinc 1760. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secreie abundenta si persistenta pe canal se face prin: A. drenaj endodontic urmat de tratament medicamentos B. obturatie provizorie cu hidroxid de calciu C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. splaturi pe traiectul dinte-fistula E. cauterizare chimica sau electrica 1761. La nivelul cror dini apar anomalii frecvente de canale? A. incisivii inferiori B. molarul prim superior C. premolarul 2 inferior D. primul si al doilea molar inferior E. premolarul 1 superior 1762. 2. Sistemele de canale sau tipul de configuraie dup Weine sunt? A. canal principal drept pana la apex, se deschide intr-un singur foramen apical B. 2 canale independente plecnd din camera pulpara, se unesc intr-un canal unic inainte de apex si se deschid intr-un singur foramen apical C. 2 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate D. canal unic pornind din camera pulpara care se bifurca in foramene apicale separate E. 3 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate

1763. Aparatele de msura electronice existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel: A. aparate analogice B. aparate audiometrice C. aparete digitale D. aparate de inalta frecventa E. sonda bimetalica Kuralt 1764. In prepararea canalelor sunt descrise urmtoarele metode: A. metode manuale B. metode sonice C. metode ultrasonice D. ionoforeza E. meroda cu laser 1765. *Obturarea de canal in aceiai edina se realizeaz cnd ? A. avem un canal uscat B. pulpite cronice C. pulpite acute purulente, pariale sau totale D. cnd in timpul tratamentului cmpul operator a fost invadat de saliva E. cnd nu putem opri hemoragia 1766. Cauzele generale ale hemoragiei sunt ? A. hemofilie B. diateze hemoragice C. afeciuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sngelui D. stri fiziologice congestive: menstruaie E. graviditate 1767. Cauzele locale ale hemoragiei sunt: A. lezarea parodontiului marginal B. perforarea podelei camerei pulpare C. cai false radiculare D. extirparea pulpara completa E. traumatizarea parodontiului apical 1768. Metodele mecanice se bazeaz pe sistemele: A. sistemul giromatic B. canal Master C. canal Finder D. sonicAir E. sisteme ultrasonice 1769. In alegerea substanei medicamentoase ne vom orienta dup urmtoarele criterii: A. forma anatomoclinica a gangrenei (umeda sau uscata) B. prezenta sau absena complicaiilor parodontiului marginal C. tipul de reactivitate al pacientului D. metode de preparare ale canalului E. sisteme de canale dup Weine

1770. Indicaiile ionoforezei se stabilesc dup particularitile cazului: A. euarea metodelor uzuale de tratament medicamentos B. canale parial cataterizabile care nu pot fi desinfectate prin alte procedee de rutina C. dini cu valoare protetica care nu pot fi tratai prin metode convenionale sau prin procedee chirurgicale endodontice D. pacieni api pentru monitorizare E. corpi strini imposibili de ndeprtat din canale 1771. Indicaiile antibioticelor sunt urmtoarele: A. coafaj direct sau indirect B. dup extirpri in pulpita purulenta C. in pulpita cronica si in gangrena simpla D. in parodontitele apicale acute hiperemice E. dup splaturi cu soluii antiseptice 1772. Contraindicatiile ionoforezei in tratamentul endodontic sunt: A. parodontitele apicale acute B. cai false la nivelul camerei pulpare C. prezenta de corpi strini care nu pot fi indepartati din canale D. canale care secreta abundent E. parodontita apicala cronica 1773. Indicaiile ionoforezei sunt urmtoarele: A. Hiperestezia dentinara B. gangrena pulpara simpla si parodontita apicala cronica C. eecuri ale tratamentului endodontic prin mijloace terapeutice uzuale D. dini cu canale sinuase, inguste sau numai parial cateterizabile, care nu pot fi desinfectate prin alte metode E. parodontita apicala acuta 1774. Indicaiile de utilizare ale hidroxidului de calciu sunt urmtoarele : A. gangrena pulpara simpla B. parodontita apicala cronica C. apexificarea n gangren simpl D. rezorbtii radiculare interne cu si fr perforarea rdcinii E. perforaii produse in urma pregtirii canalului cu dispozitive corono-radiculare cu formarea esutului de granulatie 1775. Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de electie folosit in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare simple si complicate deoarece: A. este un puternic bactericid B. are aciune antitoxica C. dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canale care servesc ca mediu de cultura pentru microflora endodontica D. oprete secreiile persistente din canale care apar in unele cazuri de parodontita apicala cronica printr-un mecanism complex al efectului alcalinizant al ionului OH cu cel tisular de regenerare si remineralizare E. nu are aciune citotoxica si caustica asupra esuturilor vii periapicale 1776. Indicaiile Biocalexului sunt urmtoarele:

A. gangrena pulpara simpla B. persistenta pulpei vii in canal C. parodontite apicale acute D. aplicarea in jumtatea apicala a canalului, mai ales in canale largi, pentru evitarea reaciei inflamatorii E. curburi accentuate ale 1/3 apicale a rdcinii care nu permit instrumentarea poriunii respective a canalului 1777. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic, calibrat la apex sunt: A. simplitatea si rapiditatea execuiei B. solubilitatea sigilantului in majoritatea cazurilor C. conul nu asigura o sigilare uniforma de unul singur D. neconcordanta dintre calibrul conului si instrumentelor provenite de la diferite firme E. prin forma sa finala de plnie, calibrul canalului lrgit devine intotdeuna mai mare dect al instrumentarului indiferent daca este standardizat sau nu 1778. Situaii mai frecvent ntlnite la probarea conului sunt urmtoarele: A. neadaptarea festa la calibrul poriunii apicale a canalului B. imposibilitatea propulsrii conului pe toata lungimea de lucru a canalului C. depirea lungimii de lucru D. discordanta de forma dintre vrful conului si segmentul apical al canalului radicular E. canale cu apex larg deschis 1779. *Selectarea spreaderului se face de un asemenea calibru care sa-i permit sa ajung de a lungul conului de gutaperca mater pana la o distanta de constricia apicala: A. 1-2 mm B. 2-3 mm C. 3mm D. 3-4 mm E. 0,5 mm 1780. Avantajele fingerspreaderelor fat de handspreadere sunt: A. confer operatorului o mare sensibilitate tactila B. permite rotirea cu uurina a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri C. permite ndeprtarea cu uurina din cana l D. nu disloca gutaperca E. presiune laterala mare dezvoltata in timpul condensrii gutapercii cu pericolul unei fracturi radiculare 1781. * Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros instrument de lrgire a canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie A. cu 1 numr mai mare B. cu 2 numere mai mare C. cu 1 numr mai mic D. cu 2 numere mai mic E. cu 3 numere mai mic 1782. *Ramolirea poriunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in cloroform dureaz A. 3 -4 sec B. 3 minute

C. 1 minut D. 2 minute E. 20 minute 1783. *Ci mm ai poriunii apicale a conului se introduc in cloroform pentru individualizarea formei vrfului? A. 2 mm B. 4 mm C. 7 mm D. 8 mm E. 10 mm 1784. *Micrile reciproce de rotaie a spreaderului din canal au o amplitudine in grade: A. 80 B. 70 C. 60 D. 50 E. 30-40 1785. *Tehnica Endotec permite obturarea canalui radicular cu condiia unei lrgiri minime a calibrului plugger / spreader A. Nr.10 B. Nr.15 C. Nr.20 D. Nr.25 E. Nr 30 si 45 1786. *Timpul in care gutaperca rmne plastica in canal dup ndeprtarea plugger/spreader nclzit este: A. 10-15 sec B. 30 sec C. 60 sec D. 50 sec E. 70 sec 1787. *Leziunile termice ale parodontiului sau chiar ale osului alveolar apar in cazul supranclzirii gutapercii prin activarea prelungita a butonului de control al nclzirii: A. pete 100 sec B. peste 110 sec C. peste 120 sec D. peste 80 sec E. peste 20 sec 1788. *In tehnica de condensare la cald a gutapercii conul principal trebuie sa se blocheze la distanta urmtoare de constricia apicala: A. 5 mm B. 4 mm C. 0,5 mm D. 1 mm E. 2-3 mm

1789. Premise obligatorii ale tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii: A. lrgirea canalului prin t elescopare regresiva step -back B. crearea unui stop apical corect in dentina C. lrgirea canalului de o asemenea ma niera incat sa asigure permeabilitatea si trecerea uniforma a gutapercii nestanjenite spre apex D. canale nguste E. canale curbe 1790. Avantajele utilizrii conurilor de titan sunt urmtoarele: A. sunt nedeformabile B. nchiderea canalului posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilare C. rigiditate superioara conului de argint D. lipsa coroziunii E. biocompatibilitate 1791. Materialul de sigilare de electie pentru conurile de argint este: A. ciment fosfat de zinc B. formula Rickert C. gutaperca ramolita D. Endometazona E. Biocalex-ul 1792. *Obturatia de canal cu acul Lentullo se face la o turatie de: A. 200-400 rotatii/minut B. 400-600 rotatii/minut C. 600-800 rotatii/minut D. 800-1000 rotatii/minut E. 1000-1200 rotatii/minut

1793. *Hand spreaderele au lungimea partii active de circa: A. 10 mm B. 15 mm C. 20 mm D. 25 mm E. 30 mm 1794. *in lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se recomanda introducerea conului master: A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie B. Pana la 1 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie C. Pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie D. Doncolo de limita apicala E. Pana in treimea medie a canalului 1795. *La introducerea conului de gutaperca principal in canal, in tehnica condensarii laterale la rece, acesta trebuie sa se opreasca: A. La constrictia apicala B. La o distanta de 0,5-1 mm de constrictia apicala C. La o distansta de 3 4 mm de constrictia apicala

D. in treimea coronara a canalului E. in treimea medie a canalului 1796. *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden), acests trebuie sa se opreasca: A. La constrictia apicala B. La 1,5 mm de constrictia apicala C. La 2 mm de constrictia apicala D. La 3-4 mm de constricia apicala E. La apexul radiologic 1797. *Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros instrument de largire a canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie: A. cu 1 numar mai mare B. cu 2 numere mai mare C. cu 1 numar mai mic D. cu 2 numere mai mic E. cu 3 numere mai mic 1798. *Cauzele care produc imposibilitatea propulsarii conului de gutaperca pe toata lungimea de lucru a canalului pot fi urmatoarele: A. Nefolosirea instrumentului endodontic de largit, de acelasi calibru cu conul, pe toata lungimea de lucru a canalului B. Formarea unui prag C. Formarea unei cai false D. Fracturarea unui instrument pe canal E. Toate de mai sus 1799. *Indicatiile tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt urmatoarele: A. Canale inguste B. Canale curbe C. Canale scurte D. Rezorbtii radiculare interne E. Rezorbtii radiculare externe 1800. *Materialul de obturatie de canal Biocalex 4 produce o expansiune volumetrica de: A. 150-200% B. 250-280% C. 300-350% D. 240-270% E. 230-260% 1801. *Premiza obligatorie in tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este urmatoarea: A. Largirea adecvata a canalului radicular B. Respectarea regurilor de preparare a canalelor radicualre C. Utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea sigilarii apicale D. Plasarea corecta a varfului canulei E. Largirea excesiva a canalului radicular

1802. *Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex poate produce: A. Solubilitatea sigilantilor B. Sigilare imperfecta C. Persistenta unor portiuni relativ intinse ale canalului obturate partial cu ciment de sigilare D. Premize de sigilare a canalului radicular doar pe o distanta de 2-3 mm de la constrictia apicala E. Toate de mai sus 1803. *Tehnica de obturatie cu paste care se intaresc in canal prezinta urmatoarele dezavantaje: A. Variatii volumetrice dupa priza B. Solubilizare apreciabila C. Neomogenitatea obturatiei D. Depasirea frecventa a constrictiei apicale E. Toate de mai sus 1804. *Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden): A. este mai lenta B. exista posibilitatea fracturarii compactoarelor C. obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic D. faciliteaza depasirile in lipsa uunui stop dentinar apical corespunzator E. exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale parodontiului de sustiner 1805. *Dezavantajele utilizarii conurilor de argint in obturatia radiculara sunt: A. inchidere perfecta a canalelor B. tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala urmarita C. radioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie neetansa D. are actiune oligodinamica discutabila in conditiile unei sigilari perfecte E. flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperc 1806. *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere: A. permit indepartarea cu usurinta din canal cu dislocarea gutapercei B. nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau in ambele sensuri C. confera operatorului o mare sensibilitate tactila D. partea activa are forma cilindrica E. lungimea partii active este de cca 20 mm. 1807. *Care este timpul minim de mentinere a spreaderului in canal in cazul tehnicii de condensare laterala la rece pentru a mula corespunzator conul de gutaperca: A. 5 secunde B. 10 secunde C. 15 secunde D. 20 secunde E. 25 secunde 1808. *Precizati dezavantajul tehnicii de condensare laterala la rece a gutapercii: A. Contraindicata dupa extirparea devitala B. Contraindicata in parodontitele apicale cronice fistulizate C. Contraindicata in perforatia podelei camerei pulpare

D. Obturatie de canal neomogena E. Succes clinic nesigur 1809. *Hand Spreaderele au lungimea parii active de circa: A. 10mm B. 15 mm C. 20mm D. 25mm E. 30mm 1810. *La introducerea conului de gutaperc principal n canal, n tehnica de condensare lateral la rece, acesta trebuie s se opreasc: A. La constricia apical B. La o distan de 0,5 - 1 mm de constricia apical C. La o distan de 3-4 mm de constricia apical D. n treimea coronar a canalului E. n treimea medie a canalului 1811. *n lipsa stopului apical n condensarea later al la cald Endotec, se recomand introducerea conului master: A. Pn la limita apical stabilit prin odontometrie B. Pn la 1 mm de limita apical stabilit prin odontometrie C. Pn la 2 mm de limita apical stabilit prin odontometrie D. Dincolo de limita apical E. Pn n treimea medie a canalului 1812. *La proba conului master, n tehnica de condensare termomecanic a gutapercii (McSpadden), acesta trebuie sa se opreasc: A. La constricia apical B. La 1,5 mm de constricia apical C. La 2 mm de constricia apical D. La 3 - 4 mm de constricia apical E. La apexul radiologic 1813. *Contraindicatiile Biocalexului: A. Parodontite apicale cornice B. Curburi accentuate ale treimii apicale C. Parodontite apicale cronice fistulizate D. parodontite apicale acute E. Gangrena pulpara simpla 1814. *Coafarea conului principal cu ciment de sigilare i propulsarea sa n canal se face pn la: A. 1 mm de constricia apical B. 2 mm de constricia apical C. 4 mm de constricia apical D. 5 mm de constricia apical E. 10 mm de constricia apical 1815. *Planul de tratament n caria simpl:

A. nu este nevoie de un plan de tratament, pur i simplu se prepar cavitile i se obtureaz B. exist dou tipuri de planuri de tratament: idealist i realist C. un plan solid de tratament depinde de prerea aparintorilor pacientului D. secvena planului de tratament: faza de cunoatere, faza de diagnosticare, faza de obturare, faza de ntreinere i faza de recuperare E. tratamentele complexe vor fi ealonate pe faze 1816. *Pereii unei caviti: A. peretele despritor este situat ntre pulp i cavitate B. peretele dublu se ntlnete n cazul cavitilor MOD C. peretele de rezisten asigur rezistena cavitii D. peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este meninut dect de ctre gingie E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui 1817. *Contraindicatiile Biocalexului sunt: A. parodontitele apicale cronice B. obstacole de material organic pe canale C. curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii D. parodontite apicale cronice fistulizate E. parodontite apicale acute 1818. *Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii este indicata: A. canale inguste B. canale curbe C. rezorbtii radiculare interne D. foramen apical larg E. perforatii ale foramenului apical 1819. *Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj: A. necesita instrumentar endodontic special B. sigilarea imperfecta a 1/3 apicala a canalului C. grava perturbare a procesului de vindecare periapical D. necesita un calibru larg al portiunii apicale E. este dificil de indepartat 1820. *Metoda ocalexica: A. E bazata pe expansiunea oxidului de calciu B. Principiul metodei consta in sterilizarea canalului prin hidroxid de calciu format C. E indicata in tratamentul gangrenelor D. E indicata in tratamentul parodontilelor apicale cronice E. Toate de mai sus 1821. Dezavantajele tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt: A. este foarte laborioasa B. sanse frecvente de rupere a compactoarelor C. posibilitatea unor leziuni termice apicale D. nu asigura obturatie omogena E. facilitarea depasirilor in lipsa unui stop apical corespunzator

1822. Adaugarea de dezinfectatnte in pastele de obturatie radiculara nu este benefica deoarece: A. creste riscul obturatiilor de canal cu depasire B. nu reduc semnificativ microinfiltratiile marginale C. irita parodontiul apical D. sunt inactivate rapid in umorile tisulare E. produc coloratii ale dintilor 1823. Avanatajele obturatiei segmentare cu amalgam de argint sunt reprezentate de: A. nu necesita canale cu sectiune circulara B. poate fi efectuata si in canale curbe, inguste C. nu se resoarbe D. asigura o buna sigilare E. este bine tolerata periapical in cazul unor mici depasiri 1824. Avantajele condensarii laterale la cald a gutapercii prin tehnica Endotec sunt reprezentate de: A. consum mai mic de conuri de gutaperca B. omogenitate deosebita a obturatiei C. faciliteaza dezobturarea usoara a canalelor D. nu dau leziuni termice ale parodontiului apical E. densitate mare a obturatiei 1825. Dezavantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt reprezentate de: A. nu asigura obturatie omogena a canalelor B. necesita o largire excesiva a canalului C. necesita mult timp D. este laborioasa E. frecventa mare a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici 1826. Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec prezinta urmatoarele caracteristici: A. este simplu si ergonomic B. exista posibilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon C. incalzirea poate fi calibrata perfect D. racire rapida E. nu poate fi utilizat in canale curbe 1827. Finger-spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hard-spreadere: A. confera operatorului o mare sensibilitate tactila B. permit rotirea usoara in jurul axului propriu in ambele sensuri C. permit indepartarea usoara din canal fara dislocarea gutapercii D. sunt mai subtiri E. sunt mai flexibile 1828. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este necesara respectarea urmatoarelor reguli obligatorii: A. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor B. plasarea corecta a varfului canulei C. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect

D. injectarea gutapercii la consistenta adecvata E. proba clinica prealabila a pluggerelor 1829. In tehnica Endotec, evitarea obturatiei de canal cu depasire se face prin: A. prepararea minima a canalului B. evitarea largirii constrictiei apicale C. prepararea unui stop apical adecvat D. prepararea unui stop apical ocluzal adecvat E. control radiologic obligatoriu dupa prima manevra de condensare laterala conventionala la rece a conului master 1830. Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele procede: A. cu ace Lentullo B. cu ace Kerr C. cu ace Neos-Hawes D. cu conuri de gutaperca E. cu pluggere prin pistonare 1831. Puseurile acute declansate de utilizarea Biocalex-ului se rezolva prin: A. tratament antiinflamator B. tratament antibiotic C. indepartarea Biocalex-ului din canal D. aplicarea unor paste cu antibiotice si corticosteroizi E. administrarea de analgetice 1832. Tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii prezinta urmatoarele avantaje: A. asigura o sigilare superioara obturatiilor prin cimentarea unui con B. prezinta succes clinic considerabil in timp C. asigura o obturatie extrem de omogena D. simplitatea si rapiditatea executiei E. nu da fenomene de iritatie apicala 1833. Conurile apicale prefabricate, de argint sau titan (Messing) sunt: A. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm B. De diverse diametre C. Corespund unei singure dimensiuni ISO D. Sunt netede E. Sunt prevazute la baza cu un surub 1834. Dezavantajele obturatiei canalare cu con de argint sunt urmatoarele: A. Flexibilitate mult mai mica de cat a conurilor de gutaperca B. Formarea unor produsi de coroziune citotoxici C. inchiderea deficitara a canalelor D. Falsa impresie de obturaie etansa datorata radioopacitaii co nului E. Dezobturare dificila 1835. in cazul adoptarii tehnicii de obturatie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa corespunda la proba urmatoarelor criterii: A. Cat mai gros in raport cu volumul canaluluii

B. Cat mai subtire in rapaort cu volumul canalului C. Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala D. Sa nu depaseasca constricia apicala E. Sa se opreasca la 3-4 mm de constrictie 1836. in cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are actiune benefica prin efectul: A. Bacteriostatic B. Bactericid C. De stimulare a activitatii osteoblastelor periapicale D. De stimulare a osteoclastelor E. De patrundere in ramificatiile canalelor radiculare 1837. in tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii, conul de gutaperca principal trebuie: A. Sa fie de acelasi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru B. Sa fie cu un numar mai mare decat al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru C. Sa se opreasca in canal la o distanta de 0,5-1 mm de constrictie D. Sa se opreasca la constricie E. Sa nu opuna deloc rezistenta la incercarea de propulsie dincolo de reper 1838. Indicatiile obturatiei segmentare cu rumegus dentinar sunt: A. Canale inguste B. Canale curbe C. Foramen apical larg D. Delta apicala E. Perforatii ale foramenului apical

1839. A. B. C. D. E.

Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare pot fi: Amalgamul de argint Gutaperca Conurile metalice de argint Conurile metalice de titan Amalgamul de cupru

1840. Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu con de gutaperca calibrat se numara si: A. Individualizarea conului de gutaperca B. Proba clinico-radiologica a conului C. Toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul 1841. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) este contraindicata in: A. Canale inguste B. Canale foarte largi C. Canale curbe

D. Canale cu multe ramificaii E. Canale cu delta apicala 1842. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmareste realizarea obturatiei de canal prin: A. Condensare laterala B. Condensare verticala C. Condensare simultana laterala si verticala D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader si plugger E. Utilizarea oricaror tipuri de conuri de gutaperca 1843. Utilizarea conurilor de titan in obturatiile canalare are urmatoarele avantaje: A. Rigiditate inferioara conurilor de argint B. lipsa coroziunii C. Biocompatibilitate D. Nedeformabile E. Toate acestea 1844. Avantajele fingerspreaderelor fata de handspreadere sunt: A. confera operatorului o mare sensibilitate tactila B. permite rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri C. permite indepartarea cu usurinta din canal D. nu disloca gutaperca E. presiune laterala mare dezvoltata in timpul condensarii gutapercii cu pericolul unei fracturi radiculare 1845. Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele: A. sunt nedeformabile B. inchiderea canalului posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilare C. rigiditate superioara conului de argint D. lipsa coroziunii E. biocompatibilitate 1846. Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele criterii: A. Topografia dintilor B. Integritatea fizica a acului Lentullo C. Volumul canalelor radiculare D. Morfologia canalelor radiculare E. Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei 1847. A. B. C. D. E. Compactorul original McSpadden prezinta urmatoarele caracteristici: Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu baza spre varf Actioneaza ca un surub cu rasucire inversa Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu varful spre baza Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si vertical de tija sa Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si lateral de tija sa

1848. Contraindicatiile Biocalexului sunt urmatoarele: A. Parodontitele apicale cronice B. Parodontitele apicale acute

C. Persistenta pulpei vii in canal D. Gangrena pulpara simpla E. Obstacole de material organic pe canale 1849. Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand spreaderele: A. Confera sensibilitate tactila B. Permite indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii C. Permite rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri D. Permite rotirea cu usurinta a sprederului in jurul axului sau propriu in sensul acelor de ceasornic E. La indepartarea lor din canal se disloca conul de gutaperca 1850. Indicatiile Biocalexului sunt urmatoarele: A. a pulpara simpla B. Parodontitele apicale cronice C. Curburi accentuate ale treimii apicale radiculare D. Parodontite apicale cronice fistulizate E. Parodontitele apicale acute 1851. Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele procedee: A. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor in sensul acelor de ceasornic B. Cu ajutorul acelor Kerr C. Cu ajutorul acelor Hawes-Neos D. Cu conuri de gutaperca E. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor in sens invers acelor de ceasornic 1852. Obturatia segmentara cu amalgam de argint prezinta urmatoarele caracteristici: A. Nu necesita canale cu sectiune circulara B. Nu necesita ciment de sigilare C. Se rezoarbe din canal D. Nu asigura sigilare satisfacatoare E. Bine tolerata de tesuturile apicale 1853. Avantajele obturatiei radiculare segmentare cu rumegus de dentina sunt: A. biocompatibilitatea materialului de obturatie cu bontul pulpar apical B. perturbarea proceselor de vindecare periapicala in cazul folosirii rumegusului infectat C. constituie o bariera biologica intre materialul inert de obturatie si tesutul conjunctiv periapical D. sigilarea prin obturatia de canal este corespunzatoare E. stimuleaza formarea la apex a unui tesut fibros. 1854. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt: A. neconcordanta intre calibrul conurilor si cel al instrumentilor provenite de la diverse firme B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare C. conul asigura o sigilare eficienta si singur D. solubilitatea sigilantilor, in majoritatea cazurilor E. metoda este simpla 1855. Dezavantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden):

A. este metoda foarte rapida, necesitand mai putin de 10 secunde pentru obturarea canalului B. etanseitatea apicala a canalului este mai slaba decat la condensarea laterala la rece C. necesita exersare indelungata pentru a fi stapanita D. genereaza foarte rapid o mare cantitate de caldura in spatiul endodontic E. exista sanse frecvente de fracturare a compactoarelor. 1856. Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec se caracterizeaza prin: A. posibilitatea atasarii unui opritor ocluzal din silicon B. calibrarea perfecta a incalzirii (temperatura maxima 155 C C. incalzire in 5 minute cu mentinerea constanta a temperaturii de lucru cat timp este activat butonul de control D. racire lenta prin deconectarea circuitului electric din butonul de control E. este simplu si ergonomic 1857. In utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei in obturatia radiculara, trebuie ca acesta: A. sa aiba spirale integre B. sa fie usor indoit C. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal D. sa nu fie ruginit E. sa se specifice sensul corect de rotatie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei in canal). 1858. Indicatiile utilizarii Biocalexului in obturatia radiculara sunt: A. curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care nu permit instrumentarea portiunii respective a canalului B. curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care permit instrumentarea portiunii respective a canalului C. parodontite apicale acute D. parodontite apicale cronice fistulizate E. gangrena pulpara simpla 1859. Precizati care sunt avantajele tehnicii Endotec in realizarea obturatiei radiculare: A. adaptarea superioara a gutapercei la peretii canalului prin ramolire B. consum mai mare de conuri de gutaperca comparativ cu tehnicile de condensare conventionale la rece C. grad de omogenitate deosebita a obturatiei D. este compatibila cu utilizarea cimenturilor de sigilare E. leziuni termice ale parodontiului. 1860. Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex, sunt: A. Solubilitatea sigilantilor B. Premiza sigilarii corecte doar n treimea apicala C. Microinfiltratie mai mare dect la alte tehnici D. Dezobturare dificila n caz de necesitate E. Premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali

1861. Indicatiile tehnicii de individualizare a conului de gutaperca n tehnica cimentarii unui con unic, calibrat la apex, sunt: A. Canalele voluminoase ale monoradicularilor B. Canalele cu apex larg deschis C. Canalele aplatizate n portiunea apicala D. Canalele n forma literei "C" E. Canalele ovalare n portiunea apicala 1862. Obturatia de canal cu Biocalex este indicata n: A. Gangrena pulpara simpla B. Granulomul simplu conjunctiv C. Parodontita apicala acuta hiperemica D. Granulomul epitelial E. Dintii cu canale largi n treimea apicala 1863. n cazul adoptrii tehnicii de obturaie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie s corespund la proba urmtoarelor criterii: A. Ct mai gros n raport cu volumul canalului B. Ct mai subire n raport cu volumul canalului C. S ajung ct mai aproape de constricia apical D. S nu depeasc constrictia apical E. S se opreasc la 3-4 mm de constrictie 1864. n cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are aciune benefic prin efectul: A. Bacteriostatic B. Bactericid C. De stimulare a activitii osteoblastelor periapicale D. De stimulare a activitii osteoclastelor E. De ptrundere n ramificaiile canalelor radiculare 1865. Printre timpii operatori ai obturaiei de canal cu un con de gutaperca calibrat se numar i: A. Individualizarea conului de gutaperc B. Proba clinico-radiologic a conului C. Toaleta final a canalului prin irigaie endodontic D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul 1866. n tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii, conul de gutaperc principal trebuie: A. S fie de acelai calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toat lungimea de lucru B. S fie cu un numar mai mare dect al celui mai gros instrument folosit pe toat lungimea de lucru C. S se opreasc n canal la o distan de 0,5 1 mm de constricie D. S se opreasc la constrictie E. S nu opun deloc rezisten la ncercarea de propulsie dincolo de reper 1867. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmrete realizarea obturaiei de canal prin:

A. B. C. D. E.

Condensare lateral Condensare vertical Condensare simultan lateral i vertical Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader i plugger Utilizarea oricror tipuri de conuri de gutaperc

1868. Tehnica de condensare termomecanic a gutapercii (McSpadden) este contraindicat n: A. Canale nguste B. Canale foarte largi C. Canale curbe D. Canale cu multe ramificaii E. Canale cu delt apical 1869. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturaii de canal segmentare pot fi: A. Amalgamul de argint B. Gutaperca C. Conurile metalice de argint D. Conurile metalice de titan E. Amalgamul de cupru 1870. Dezavantajele obturaiei canalare cu con de argint sunt urmtoarele: A. Flexibilitate mult mai mic dect a conurilor de gutaperc B. Formarea unor produi de coroziune citotoxici C. nchidere deficitar a canalelor D. Falsa impresie de obturaie etana datorat radioopacitii conului E. Dezobturare dificil

1871. Conurile apicale prefabricate de argint sau titan (Messing) sunt: A. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm. B. De diverse diametre C. Corespund unei singure dimensiuni ISO D. Sunt netede E. Sunt prevzute la baza cu un urub 1872. Indicaiile obturaiei segmentare cu rumegu dentinar sunt: A. Canale nguste B. Canale curbe C. Foramen apical larg D. Delta apical E. Perforaii ale foramenului apical 1873. Alegerea acului Lentullo presupune: A. Tine cont de diametrul canalelor B. De topografia dintilor C. De integritatea fizica D. Nu intereseaza lungimea acului E. Sa fie cat mai gros in raport cu diametrul canalelor 1874. Avantajele tehnici McSpadden:

A. B. C. D. E.

foarte rapida Oturatie densa si omogena Obtureaza cea mai mare parte a spatiului endondontic Buna etanseizare apicala Nu este laborioasa

1875. Avantajele conurilor de argint: A. Sunt necomprimabile B. Flexibilitate mare C. Actiune oligodinamica D. Radiopacitate intensa a conului E. Largire minima a canalui radicular 1876. Inconvienentele obturarii cu gutaperca: A. timp indelungat pentru largirea canalelor B. deficultatea obturari canalelor inguste C. deficultatea obturarii canalelor curbe D. obturatii de canal incomplete E. obruratii de canal tridimensiuonale 1877. Alegerea acului Lentullo se face dup urmtoarele criterii: A. Volumul canalelor B. Topografia dinilor C. Integritatea fizic a acului Lentullo D. Lungimea canalului E. Gradul de curbur al canalului 1878. Principii n prepararea cavitilor nomenclatur: A. colul este dat de jonciunea a trei suprafee ntr un punct B. unghiul format de peretele lingual cu fundul cavitii se va numi linguo -fund C. jonciunea smal-dentin este linia de a lungul creia se ntlnete smalul cu dentina D. prin marginile cavitilor nelegem jonciunea pereilor cu suprafaa extern a dintelui E. prin col se nelege un canin, n special la cini (vezi "Col -Alb) 1879. Obiectivele preparrii cavitilor: A. refacerea strii de sntate a odontoblatilor i neuronilor pulpari B. refacerea ncrederii n sine i a confortului psihologic al pacientului C. ndeprtarea tuturor esuturilor alterate D. oferirea proteciei necesare pentru glandele salivare majore E. crearea condiiilor pentru aplicarea estetic i funcional a materialului de obturaie 1880. Clasificarea cavitilor n funcie de numrul suprafeelor implicate: A. caviti multiple: implic trei sau mai multe suprafee ale dintelui B. caviti imbricate: implic trei sau mai multe suprafee ale dintelui, mai puin suprafaa ocluzal C. caviti simple: implic o singur suprafa D. caviti compuse: implic dou suprafee E. caviti complicate: implic suprafee care au suferit atacuri de carie complicat 1881. Prepararea cavitilor:

A. cavitatea de clasa III C rezult din tratarea cariilor situate pe suprafeele pala tinale ale frontalilor mandibulari B. cavitatea de clasa a II-a rezult din tratarea cariilor situate pe suprafeele proximale ale molarilor i premolarilor C. cavitatea de clasa I A rezult din tratarea cariilor situate pe suprafaa ocluzal a molarilor i premolarilor D. cavitatea de clasa a V-a rezult din tratarea cariilor situate la coletul dinilor, pe suprafaa vestibular i oral E. cavitatea de clasa a VI-a rezult din tratarea cariilor care afecteaz unghiul incizal al dinilor frontali 1882. Prepararea cavitilor: ndeprtarea dentinei alterate: A. dentina "afectat difer de dentina "infectat prin faptul c nu este semnificativ invadat de microbi B. dentina "jenat nu trebuie confundat cu dentina "afectat C. dentina "lezat difer de dentina "presat prin faptul c nu este pigmentat D. uneori nu se poate diferenia dentina "afectat de dentina "infectat deoarece culoarea lor poate fi asemntoare E. n cavitile superficiale i medii rmnerea ctorva bacterii dup ndeprtarea masei de microorganisme nu este o problem 1883. Lacurile dentare (varnish-urile): A. sunt indicate n special sub obturaii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul nociv al agentului adeziv B. sunt indicate sub obturaii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare C. unghiul de contact al lacului cu placa dentar microbian este de 53 -106 D. ncetinesc ptrunderea produilor de coroziune ai amalgamului n canaliculele dentinare E. se prefer aplicarea a 2-3 straturi subiri dect a unui strat gros 1884. Linerii: A. n cazul n care conin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct i indirect B. nu realizeaz o bun izolare termic C. dup cum le spune i numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitilor D. sunt un fel de lacuri mai subiri E. conin rini naturale sau sintetice dizolvate n solveni organici 1885. Obturaia de baz: A. n cavitile de adncime medie, dac dentina are un aspect normal, obturaia de baz se poate face, printre altele cu ciment policarboxilat B. cimenturile antiseptice realizeaz baza propriu-zis dar i dezinfecteaz plaga dentinar C. substituie dentina alterat D. economisete din timpul necesar aplicrii materialului de obturaie coronar E. elimin zonele proeminente de pe fundul cavitilor i nchide deschiderile accidentale ale camerei pulpare 1886. Primingul (promovarea adeziunii): A. primerii anhidrii ce conin aceton nu se aplic dect o singur dat pentru a nu ndeprta DDR

B. primerul se freac cu un burete de unic folosin pe suprafaa dentinar acoperit cu rina adeziv pentru a ptrunde mai bine n ochiurile reelei de colagen C. suprafaa plgii dentinare tratate cu primer trebuie s rmn lucioas D. primerul transform plaga dentinar hidrofil ntr -o suprafa activ electrostatic, receptiv la formarea unor legturi van der Waals E. solventul volatil al primerului evacueaz apa din canaliculele dentinare i reeaua de fibrilar colagen 1887. Compomerii: A. se obin prin adausul de grupri acide carboxilice la lanul principal al monomerului rinilor convenionale B. au constituit prilejul folosirii pentru prima dat a linerilor autoagravani C. sunt rini compozite modificate prin adaosul de poliacizi D. primerii autogravani ai compomerilor au o activitate acid slab E. eficiena primerilor autogravani ai compomerilor poate fi crescut printr o gravare acid convenional prealabil aplicrii primerului 1888. Primeri autogravani: A. permit pstrarea cepurilor de DDR, element de sigilare a plgii dentinare B. graie aciditii reduse, demineralizeaz doar parial DDR i dentina subiacent C. lungesc timpul de lucru prin faptul c trebuie lsai s acioneze un minut D. elimin consecinele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produi reziduali de demineralizare E. cresc riscul colabrii fibrelor de colagen prin umectarea prea intens 1889. Hibridizarea dentinei uscate: A. permite verificarea eficienei gravrii acide prin aspectul tipic alb -cretos al smalului demineralizat uscat B. nu exist riscul de supraumectare C. necesit o uscare intens de circa 30 secunde dup lavajul acidului D. dentina uscat este rehidratat cu un primer dizolvat n ap E. refacerea porilor iniiali ai matricei dentinare demineralizate este grbit prin aplicarea primerilor n soluie apoas 1890. Indicatiile Biocalexului sunt: A. gangrena pulpara simpla B. parodontite apicale acute C. parodontite apicale cronice fistulizate D. aplicarea in 1/2 apicala a canalelor largi E. curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii 1891. Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca dezavantaje: A. necesita mult timp B. laborioasa C. reclama o largire excesiva a canalului D. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire E. consum mai mare de conuri de gutaperca 1892. Tehnica Endotec are ca dezavantaje: A. necesita mult timp B. laborioasa C. reclama o largire excesiva a canalului

D. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire E. consum mai mare de conuri de gutaperca 1893. Obturatia segmentara cu amalgam de argint are drept avantaje: A. nu necesita canale cu sectiune circulara B. nu necesita ciment de sigilare C. nu se resoarbe D. asigura o buna sigilare E. necesita instrumentar endodontic special 1894. Obturatia segmentara cu rumegus dentinar este indicata: A. foramen apical larg B. perforatii ale foramenului apical C. canale curbe D. canale inguste E. rezorbtii radiculare interne 1895. Tehnica obturatiei de canal cu conuri calibrate nedeformabile este indicata: A. foramen apical larg B. perforatii ale foramenului apical C. canale curbe D. canale inguste E. rezorbtii radiculare interne 1896. Obturatia de canal cu conuri metalice este indicata: A. canale inguste B. canale cu curbura accentuata C. canale ovale D. foramen apical larg E. rezorbtii radiculare interne 1897. Dezavantajele sistemului Obtura: A. Poate produce rezorbtie radiculara interna B. Tehnica destul de laborioasa C. Dificultatea asigurarii unui debit uniform al gutapercii in canal D. Contractarea gutapercii prin racire, cu consecinte nedorite asupra calitatii sigilarii E. Poate produce anchiloza radacinii 1898. Care din urmatoarele tehnici de obturatie de canal se realizeaza prin injectarea gutapercii ramolite prin incalzire: A. Condensarea verticala la cald B. Sistemul Ultrafil C. Tehnica McSpadden D. Sistemul FibreFill E. Sistemul Obtura 1899. Dezavantajele folosirii conurilor de argint in obturatia de canal sunt: A. Flexibilitate mult mai mare dect a conurilor de gutaperca B. Radioopacitatea intensa a conului de argint comparativ cu alte materiale de obturatie de canal C. Dezobturare foarte dificila

D. Formarea de produsi de coroziune citotoxici E. Iritarea permanenta a parodontiului apical in caz de depasire a constrictiei apicale 1900. Avantajele folosirii conurilor de titan in obturatia radiculara: A. Sunt nedeformabile B. Au rigiditare superioara conurilor de argint C. Sunt biocompatibile D. Au rigiditate inferioara conurilor de argint E. Lipsa coroziunii 1901. Un instrument rotativ este format din urmtoarele pri: A. mandren, destinat adaptrii i fixrii n piesa de mn B. col (gt) C. lam tietoare D. mner E. cap (parte activ) 1902. Frezele sferice (globulare) sunt utilizate pentru: A. bizotarea marginilor de smal B. atacul primar C. extensia preparrii D. pregtirea reteniei E. ndeprtarea esuturilor dure alterate 1903. *Freza par: A. se utilizeaz la realizarea anurilor de retenie B. a fost imaginat iniial pentru prepararea cavitilor n vederea obturrii lor cu amalgam C. dac lungimea capului este de 3 mm, freza i ncepe numerotarea cu 245 D. lungimea capului este de cinci ori mai mare dect limea E. partea frontal este plat i unghiul de ntlnire cu partea lateral este ascuit

1904. Referitor la instrumentele de mn pentru prepararea cavitilor, nu este adevrat: A. dalta este folosit pentru planarea smalului i a dentinei B. spia se folosete frecvent printr-o micare de tragere (raclare) C. dalta are marginea tietoare format dintr -un bizou pe ambele pri D. toporica se gsete sub form de pereche (dreapta i stnga) E. bizotatorul de prag gingival, un instrument nepereche, este o dalt modificat 1905. Avantajele utilizrii digii sunt: A. este tolerat i de pacienii care sufer de astm B. asigur o bun vizibilitate C. asigur un cmp operator curat i uscat D. asigur retracia prilor moi E. se poate aplica pe dinii tineri, insuficient erupi 1906. Clemele de dig: A. realizeaz retracie gingival B. pot fi circumfereniale

C. pot avea aripioare D. pot fi de tip Nygard-Ostby E. au trei puncte de fixare 1907. Rama de dig: A. Tipul Young are o form ovalar B. Tipul Nygard-Ostby este radioopac C. Tipul Young are form de U D. Tipul Young este un cadru metalic E. Tipul Sarlite Visufram este radioopac 1908. Referitor la aplicarea digii sunt adevrate afirmaiile: A. n cazul clemei cu aripioare, se aplic o dat cu piesa de c auciuc B. zonele susceptibile iritaiilor ulterioare se vor lubrefia C. piesa de cauciuc se poate trece peste clema fr aripioare aplicat pe dinte D. diga se mparte n 4 cadrane egale E. diga se mparte n 6 cadrane egale 1909. Cletele perforator pentru dig: A. deriv din forcepsul ginecologic B. este adaptat pentru a ndeprta braele clemelor de dig C. se numeste clete Nygard-Ostby D. este prevzut cu un disc mobil cu 5 orificii E. are pe braul superior un ic perforator 1910. Forcepsul: A. deriv din forcepsul ginecologic B. se numeste i poanson C. servete la perforarea cauciucului de dig D. este adaptat pentru a ndeprta braele clemelor de dig E. are pe braul superior un ic perforator

1911. *Principii fundamentale implicate n obinerea formei de rezisten sunt urmtoarele: A. realizarea de caviti cu baza plan, care ajut dintele s reziste la forele ocluzale prin virtutea existenei unghiurilor ascuite B. grosimea materialului restaurativ trebuie s fie ct mai mare C. extensia pereilor cavitii va fi maxim D. ndeprtarea dentinei care susine creasta marginal, pentru sporirea reteniei E. cuspizii subminai vor fi redui i inclui n restaurare 1912. * Factorul c: A. mai este denumit i factor de conformare a cavitii B. expr im raportul dintre suprafeele cariate i sntoase ale unui dinte C. poart numele de factor de configuraie D. reprezint raportul dintre numrul de perei ai unei caviti de care se cupleaz compozitul i numrul de suprafee libere ale dintelui E. este un indicator valoros al prevalenei cariei dentare

1913. *O hibridizare optim a dentinei presupune: A. rina adeziv trebuie aplicat n strat ct mai subire B. primerii autogravani se aplic dup gravajul acid global C. rina adeziv se polimerizeaz concomitent cu primul strat de compozit, pentru a reduce contracia de polimerizare D. primerul se aplic doar pe dentina uscat E. gravare global (aplicarea acidului att pe smal ct i pe dentin) timp de 15 secunde 1914. Viteza difuziunii rinii adezive ntr-un substrat depinde de: A. masa molecular B. viscozitate C. afinitatea pentru substrat D. intensitatea sursei de polimerizare E. temperatur 1915. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt: A. adeziunea chimic la dentin B. alcalinitatea crescut (pH 11-12) care se pstreaz i dup priz C. efect bacteriostatic D. rezisten mecanic crescut E. stimuleaz indirect depunerea de dentin secundar 1916. *Referitor la tehnica preparrii cavitii de clasa I pentru amalgam pe premolarii maxilari, sunt adevrate afirmaile: A. se utilizeaz frezele 245 sau 330 montate n piesa contraunghi, sub spray de ap B. adncimea la care intr freza con invers n fos este de 1,5 mm C. fisurile care radiaz din fose se prepar cu instrumentul diamantat 169L D. forma final a cavitii este asemntoare cu o rndunic n zbor E. ameloplastia nu se indic dac implic un contact centric 1917. Referitor la prepararea cavitii compuse de clasa I pentru amalgam n fosa distal i anul palatinal, nu sunt adevrate afirmaile: A. se utilizeaz frezele 245 sau 330 montate n turbina cu spray B. adncimea corect i uniform a peretelui axial pe peretele palatinal este de 1,5 mm C. pentru realizarea retenilor suplimentare se utilizeaz freza 1 /2 D. retenile suplimentare se realizeaz n unghiurile diedre mezio -axiale i disto-axiale E. creasta oblic de smal se include obligatoriu n preparaie 1918. Referitor la prepararea cavitii de clasa I pentru amalgam n cazul premolarului prim mandibular sunt adevrate afirmaile: A. n cazul n care exist o fisur (un an ocluzal) care leag cele dou fose marginale, se prepar o cavitate convenional unic B. freza 245 sau 330 este orientat perpendicular pe suprafaa ocluzal C. freza se ine nclinat spre vestibular, deoarece suprafaa ocluzal are o pant de nclinare de 45 D. muli premolari primi mandibulari posed doi cuspizi de nlime egal E. dac suprafaa ocluzal este traversat de o creast de smal puternic, se prepar dou caviti separate, uor de restaurat prin aplicarea unor mici obturaii din amalgam 1919. Sunt adevrate afirmaile referitoare la cavitile de clasa a II -a restaurate cu

amalgam: A. tierea anului proximal este procedura iniial n prepararea poriunii ocluzale a cavitii B. anul gingival este tiat de capul frezei de-a lungul jonciunii smal -dentin C. marginile mezio-vestibular i mezio -oral, n cazul unei leziuni reduse, sunt evidente adiacent dintelui numai prin 2-3 mm D. evidenierea marginilor proximale (mezio -vestibulare, mezio-orale i gingivale) mai mare de 0,5 mm este excesiv dac nu exist esut cariat sau smal subminat E. smalul proximal devine mai gros dinspre ocluzal spre gingival 1920. Tehnica de reducere i refacere a cuspizilor cu amalgam: A. este indicat cnd extensia vestibular sau oral este de 2/3 din anul primar spre vrful cuspidului B. reducerea se face de la nceput C. cantitatea de cuspid tiat va fi minim de 1mm pentru fiecare cuspid D. reducerea se face cu freza par E. unghiurile externe ascuite ale preparaiei reduc concentrarea de fore i sporesc retenia 1921. Diagnosticul pozitiv de pulpit acut purulent total (corono -radicular) este confirmat de: A. durere continu B. durere pulsatil C. sensibilitate la percuia n ax D. apariia picturii de snge la deschiderea camerei pulpare E. testele de vitalitate absente 1922. Diagnosticul pozitiv de necroz pulpar fr parodontit apical este confirmat de: A. modificarea de culoare a dintelui B. sensibilitate la palpare cu sonda n camera pulpar i canalele radiculare C. sensibilitate la percuia n ax D. teste de vitalitate negative E. durere lancinant 1923. n parodontita apical acut hiperemic: A. agenii chimici ajung la nivelul parodoniului apical pe cale endodontic B. agenii chimici ajung la nivelul parodoniului apical prin pungi parodontale adnci C. agenii chimici ajung la nivelul parodoniului apical pe cale general D. substanele medicamentoase din meele parodontale nu pot ajunge la nivelul parodoniului apical E. toate rspunsurile sunt adevrate 1924. Evoluia parodontitei apicale hiperemice poate lua urmtoarele ci: A. parodontita apical purulent B. parodontita apical seroas C. parodontit cronic fibroas D. pulpit apical seroas E. necroz pulpar 1925. n parodontita apical acut hiperemic apare: A. senzaie de agresiune

B. edem de vecintate C. tumefacia regiunii n dreptul dintelui respectiv D. alterarea strii generale E. totdeauna stare febril 1926. n parodontita apical acut hiperemic apar: A. sensibilitate la percuie B. edem de vecintate C. uoar comgestie a mucoasei la nivelul coletului dintelui D. alterarea strii generale E. uneori stare febril 1927. Complicaiile parodontitei apicale acute seroase pot fi: A. prinderea dinilor nvecinai n procesul inflamator B. adenopatie locoregional C. supuraia spailor i lojilor cervicofaciale D. sinuzit de maxilar E. durere la percuie n ax 1928. Substanele utilizate n coafajul direct trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A. s fie insolubile B. eficacitate mare n conce ntraie mic C. s nu coloreze dintele D. s se lege chimic de materialul de obturaie E. s aibe un gust plcut 1929. Tratamentul pulpitei seroase totale: A. Metoda terapeutic de elecie este extirparea vital B. Metoda terapeutic de elecie este extirparea devital C. Extirparea devital este indicat numai n condiii speciale D. Metodele terapeutice recomandate urmresc conservarea pulpei E. Metodele terapeutice recomandate urmresc prevenirea apariiei unor complicaii 1930. Metode de ndeprtare n totalitat e a pulpei dentare sunt: A. extirpare vital B. extirpare devital C. amputaie vital D. amputaie devital E. coafaj direct 1931. Coafajul indirect ntr-un timp presupune: A. izolarea dintelui B. toaleta cavitii cu ap oxigenat i neofalin C. aplicarea unei paste de hidroxid de calciu D. obturaie provizorie din compozit E. obturaie provizorie din ciment ionomer de sticl 1932. Sunt utilizate ca materiale pentru coafajul direct: A. pulberea simpl de filde B. folia de teflon C. eugenatul de zinc

D. hidroxidul de calciu E. amalgamul 1933. Sunt utilizate ca materiale pentru coafajul direct: A. pulbere de dentin heterogen sterilizat B. pulbere de dentin autogen C. cianoacrilai D. folie de plumb E. folie de argint 1934. Tehnica coafajului direct n deschiderile accidentale ale camerei pulpare presupune: A. izolarea dintelui B. ndeprtarea salivei din cavitate C. hemostaza plcgii pulpare D. uscarea cavitii cu aer cldu E. ndeprtarea parial a dentinei alterate 1935. A. Pulbere B. Past C. Fibre D. Granule E. tablete Trioxidul de arsen se prezint sub form de:

1936. Timpii operatori n pulpectomia vital sunt: A. anestezie prin infiltraie B. exclusiv anestezie topic C. deschiderea camerei pulpare D. msurare lungimii canalelor radiculare E. aplicarea pansamentului arsenical

1937. Acele extractoare: A. trebuie s fie declite B. introducerea n canal trebuie s se fac brsuc C. nainte de a efectua rotaia acului vrful trebuie s fie degajat D. spinii lor se rup foarte greu E. spinii lor se rup foarte uor 1938. *Referitor la pansamentul arsenical sunt adevrate: A. resturile de snge nu i diminueaz aciunea B. are eficien maxim cnd este aplicat pe pulpa dentar descoperit C. se aplic n plin puseu inflamator acut D. se aplic cu presiune pe pulpa dentar E. se aplic n cariile cervicale cu evoluie subgingival 1939. Referitor la pansamentul arsenical sunt adevrate: A. nainte de aplicare trebuie ndeprtat toat dentina alterat B. este admis s fie aplicat i pe un strat subire dentin C. se aplic fr presiune pe pulpa dentar

D. trebuie nchis etan pentru a preveni accidentele E. se aplic n cariile cervicale cu evoluie subgingival 1940. Granulele arsenicale sunt preparatul cel mai avantajos de folosit deoarece: A. este dozat B. nu difuzeaz n afara cavitii C. uor de aplicat D. se prepar extemporaneu E. se ndeprteaz greu 1941. Preparate pe baz de paraformaldehid utilizate pentru desensibilizare chimic sunt: A. toxavit B. calasept C. pulpatoxin D. pulpex E. dycal 1942. Sunt utilizate ca anestezice de contact: A. soluia de cocain B. soluia de xilin C. soluia Bonain D. soluia Clumsky E. soluia Walkhoff 1943. Metodele de conservare parial sau total a pulpei vii: A. cofajul indirect B. coafajul direct C. amputaia vital D. pulpectomia vital E. pulpectomia devital 1944. *Dintre compusii clorati, in sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizati sunt: A. Cloraminele B. Hipocloritul de sodiu C. Clorhexidina D. Clorura de sodiu E. Solutie de clorura de sodiu 7% 1945. *Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare: A. Este obligatorie pe tot timpul tratamentului B. Este facultativa pe tot timpul tratamentului C. Nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament oclusiv D. Este obligatorie in a treia sedina E. Este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive 1946. *O preparatie mecanica corecta a canalului: A. nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante B. se obtine utilizand aceeasi tehnica pentru toata lungimea canalului C. se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser

D. necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici E. se realizeaza pana la apexul radiologic 1947. *Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectueaza in: A. 1 etapa B. 2 etape C. 3 etape D. 4 etape E. 5 etape 1948. *Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza: A. Pana la foramenul apical B. Pana la constrictia apicala C. Pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului D. Pana la a canalului E. Cu o usoara depasire a constrictiei apical 1949. *Dintre modalitatile de introducere in canale a hidroxidului de calciu fac parte: A. Introducerea cu acul Lentullo B. Introducerea cu instrumentar de mana C. Condensarea cu fuloare de canal D. Injectarea cu seringa E. Toate de mai sus 1950. *Eficienta asociatiilor de antibiotice in tratamentul de canal al gangrenei pulpare depinde de urmatorii factori: A. Evitarea antibioticelor cu reactii adverse B. Evitarea unor doze insuficiente C. Evitarea antagonismelor D. Evitarea rezistentei incrucisate E. Toate de mai sus 1951. *Necroza de colicvatie apare in urma influentei unor substante precum: A. Acetilcolina B. Lizozimul C. Pepsina D. Neurotoxina E. Amilaza 1952. *Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta: A. Radacini in baioneta B. Radacini cu curburi exagerate C. Cai false interadiculare D. Implantare deficitara E. Toate de mai sus 1953. *pH-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre: A. 10-11 B. 11-12 C. 12-13 D. 7-9

E. 8-10 1954. *Produsul Grinazole indicat in tratamentul tuturor formelor de gangrana pulpara contine: A. Antibiotice B. Nistatin C. Sulfamide D. Metronidazol E. Corticoizi 1955. *Prognosticul tratamentului endodontic atunci cand se respecta intocmai tehnica de lucru, arata rezultate pozitive in: A. 100 % din cazuri B. 80-90 % din cazuri C. 86-95 % din cazuri D. 75-86 % din cazuri E. 85-95 % din cazuri 1956. *Solutia Walkhoff contine: A. fenol 30 %, camfor 60 % si alcool 10 % B. monoclorfenol si alcool 10 % C. P-monoclorfenol, mentol si camfor D. P-monoclorfenol si tricrezol E. P-monoclorfenol, alcool si eter 10 %. 1957. *Care este concentratia maxima admisibila a ozonului in amestecul gazos cu care se face ozonoterapia: A. 7 % B. 5 % C. 4 % D. 3 % E. 1 %

1958. *Care este proportia formaldehidei in cazul insuflatiilor din parodontitele apicale cronice: A. 7,2% B. 6,8% C. 5,4% D. 4,7% E. 2,4% 1959. *Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectueaz n: A. 1 etap B. 2 etape C. 3 etape D. 4 etape E. 5 etape 1960. *Izolarea dintelui n timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare: A. Este obligatorie pe tot timpul tratamentului

B. C. D. E.

Este facultativ pe tot timpul tratamentului Nu este necesar izolarea dintelui dect dup primul pansament oclusiv Este obligatorie n a treia edin Este obligatorie in momentul obturrii radiculare definitive

1961. *Tratamentul mecanic n gangrena pulpar se efectueaz: A. Pn la foramenul apical B. Pn la constricia apical C. Pn la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apical a canalului D. Pn la a canalului E. Cu o uoar depire a constriciei apicale 1962. *Dintre compuii clorai, n sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizai sunt: A. Cloraminele B. Hipocloritul de sodiu C. Clorhexidina D. Clorura de sodiu E. Soluie de clorur de sodiu 7% 1963. *O preparaie mecanic corect a canalului: A. nu este nsoit de irigaii cu soluii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante B. se obine utiliznd aceeai tehnic pentru toat lungimea canalului C. se obine utiliznd numai tehnici moderne, so nice, ultrasonice, laser D. necesit, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici E. se realizeaz pn la apexul radiologic 1964. *Tratamentul medicamentos al canalului naintea obturrii acestuia se face n caz de: A. Extirpare n scop protetic B. Hiperemie preinflamatorie C. Pulpita acut purulent parial D. Pulpita acut seroas parial E. Pulpita acut seroas total 1965. *Mandrenul instrumentelor rotative: A. poate fi ncadrat n trei clase dup OMS articolul nr.23 (pies dreapt, cot i turbin) B. este partea activ a instrumentului C. este partea pe care se nfileteaz capul frezei D. este manonul de plastic ce protejeaz capul frezei E. se adapteaz i fixeaz la piesa de mn 1966. *Factori de risc pentru sntatea operatorului n timpul preparrii cavitilor: A. supranclzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care in piesa cot B. din cauza concentrrii intense n cazul unor caviti dificile, operatorul poate scrni din dini provocndu i fisuri sau chiar fracturi ale smalului C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D. vibraia produs de piesa cot poate produce afeciuni profesionale de tipul "crampa scriitorului sau sindromul Raynaud E. aerosolul creat n timpul lucrului este un risc permanent pentru sntate

1967. *Contaminarea operatorului n timpul preparrii cavitilor: A. dei aparent reduce riscul contaminrii, masca chirurgical este de fapt un focar de infecie prin faptul c se ncarc cu microorganisme B. prin cltirea gurii naintea examinrii patogenitatea florei bucale este agravat deoarece sunt mobilizate i aduse la suprafa microorganismele ascunse n locurile retentive ale cavitii bucale C. bacteriile de pe nclmintea operatorului se gsesc n gura pacientului chiar i dup mai multe ore de la tratament D. n cabinetul stomatologic se transmit maladii infecioase precum: boala vacii nebune, migrena, spondiloza E. la stomatologii care folosesc turbina s-a constatat o cretere a incidenei i gravitii urmtoarelor afeciuni: sinuzita, angina streptococic, bronite etc . 1968. *Contaminarea operatorului n timpul preparrii cavitilor: A. contrar unor opinii mai vechi, n cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor infecii este sczut B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare C. bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung dect pe nclmintea operatorului deci nu-i pericliteaz sntatea D. contaminarea nu este posibil dect dac pacientul strnut sau tuete pe medic E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul nconjurtor 1969. *Cloroterapia este indicata in: A. gangrena pulpara simpla B. pulpite purulente totale C. parodontite apicale cronice D. parodontite apicale acute E. hiperestezia dentinara 1970. *Grinazole contine: A. metronidazol B. penicilina C. oxid de zinc D. streptomicina E. eritromicina 1971. *Care sunt timpii operatori in tratamentul mecanic al gangrenei pulpare: A. Crearea accesului la camera pulpara B. Permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos C. Stabilirea lungimii canalului D. Razuirea dentinei alterate de pe peretii canalului E. Toate de mai sus 1972. Cele trei etape importante ale tratamentului necrozei si gangrenei pulpare sunt: A. examenul radiologic B. evidarea canalului de resturile pulpare si de dentina alterata de peretii canalului pana la dentina sanatoasa C. sterilizarea canalului radicular si a canaliculelor dentinare prin tratamentul medicamentos si cu agenti fizici

D. adoptarea unei atitudini terapeutice diferite fata de cele doua afectiuni (necroza si gangrena) E. sigilarea spatiului endodontic prin obturatie etansa 1973. Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din concremente calcare, tratamentului mecanic I se pot asocia urmatoarele substante chimice de permeabilizare: A. sarea sodica EDTA sol.10% B. acid sulfuric sol 20-30% C. antiformina D. solutia clorhexidina 1% E. eugenol 1974. Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte urmatoarele sisteme: A. sistemul giromatic B. Canal Master U C. Metoda conversiunii D. Canal Finder E. Sistemul treptelor consecutive 1975. In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare ne vom ghida dupa urmatoarele criterii: A. forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata) B. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical C. tipul de reactivitate al pacientului D. concentratia solutiei E. lipsa efectului bactericid al substantei 1976. In tratamentele endodontice antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri: A. pansamente endodontale B. spalaturi endodontice C. asociate cu agenti fizici D. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari E. numai la persoane varstnice 1977. Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu necroza sau gangrena pulpara se inscriu: A. prezenta unor obturatii coronare din amalgam B. valoarea masticatorie si protetica a dintelui C. topografia dintelui D. afectiunile de sistem E. starea parodontiului marginal 1978. Medicatia folosita in sterilizarea canalelor radiculare trebuie sa intruneasca urmatoarele cerinte ideale(dupa Grossman): A. sa aiba efect rapid bactericid si fungicid B. sa aiba actiune antibacteriana suficient de indelungata C. sa nu aiba penetrabilitate accentuata in tesuturi D. sa aiba tensiune superficiana mica

E. sa nu prezinte histocompatibilitate fata de tesuturile periapicale 1979. Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt: A. metoda telemetrica B. metoda teleacustica C. metoda clinica D. metoda clinico-radiologica E. metoda electronica 1980. Pentru efectuarea corecta a tratamentului mecanic al canalelor radiculare in gangrena se tine cont de urmatoarele reguli: A. tratamentul mecanic nu se insoteste de spalaturi cu solutii antiseptice B. nu se utlizeaza metode mecanice C. se creaza un acces care asigura patrunderea acelor in axul canalelor D. in timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dintele E. prin tratamentul mecanic se inlatura complet tesutul alterat de pe peretii canalului radicular pana la dentina sanatoasa 1981. Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode: A. manuale B. mecanice C. ultrasonice D. radiologice E. compozite 1982. Radiografia dentara poate evidentia la dintii cu necroza sau gangrena pulpara: A. fenomene de staza circulatorie pulpara B. degenerescente odontoblastice secundare C. numarul si forma radacinilor D. lungimea radacinilor in raport cu cea a dintilor vecini E. existenta unor corpi straini in canal

1983. Solutia Walkhoff contine: A. p-monoclorfenol B. eugenol C. camfor D. mentol E. hidroxid de calciu 1984. Tratamentul mecanic in gangrena pulpara cuprinde urmatorii timpi operator: A. izolarea dintelui inainte de crearea accesului la camera pulpara B. crearea accesului la camera pulpara C. evidarea continutului gangrenos D. stabilirea lungimii canalului E. rotirea acului lentullo in sensul acelor de ceasornic 1985. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicata in urmatoarele momente ale tratamentului endodontic: A. inaintea tratamentului biomecanic in treimea apicala a canalelor B. inaintea cateterizarii istmului apical

C. ca procedeu suplimentar dupa efectuarea obturatie radiculare D. ca procedeu suplimentar de dezinfectie intre sedintele de pansament endodontic ocluziv cu antiseptice E. pentru potentarea actiunii acizilor 1986. Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe: A. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins intre 11-12, in functie de preparat B. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca, cuprins intre 11-12, in functie de preparat C. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins intre 13-14, in functie de preparat D. solubilitate foarte redusa in apa care determina eliberarea treptata a ionului hidroxil pe masura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare E. solubilitate foarte redusa in apa care determina eliberarea treptata a ionului de calciu pe masura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare 1987. Metodele de masurare a canalului radicular sunt: A. Metoda clinica B. Metoda clinico-radiologica C. Metoda radiologica D. Metode electronice E. Metoda intepaturii apicale 1988. Metodele pentru prepararea mecanica a canalelor sunt: A. Metode manuale B. Metode mecanice C. Metode sonice si ultrasonice D. Metoda cu laser E. Metoda Prophy-jet 1989. Pasta iodoformata Walkhoff contine: A. Iodoform B. Clorfenol C. Timol D. Oxid de zinc E. Formol 1990. Solutia Chlumsky contine: A. fenol 30% B. camfor 60% C. alcool 10% D. formaldehida E. sulfat de bariu 10% 1991. Solutia Walkhoff contine: A. Mentol B. Monoclorfenol C. P-monoclorfenol D. Camfor E. Alcool 10%

1992. Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de electie folosit in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare simple si complicate deoarece: A. este un puternic bactericid B. are actiune antitoxica C. dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canale care servesc ca mediu de cultura pentru microflora endodontica D. opreste secretiile persistente din canale care apar in unele cazuri de parodontita apicala cronica printr-un mecanism complex al efectului alcalinizant al ionului OH cu cel tisular de regenerare si remineralizare E. nu are actiune citotoxica si caustica asupra tesuturilor vii periapicale 1993. In alegerea substantei medicamentoase ne vom orienta dupa urmatoarele criterii: A. forma anatomoclinica a gangrenei (umeda sau uscata) B. prezenta sau absenra complicatiilor parodontiului marginal C. tipul de reactivitate al pacientului D. metode de preparare ale canalului E. sisteme de canale dupa Weine 1994. In prepararea canalelor sunt descrise urmatoarele metode: A. metode manuale B. metode sonice C. metode ultrasonice D. ionoforeza E. meroda cu laser 1995. La nivelul caror dinti apar anomalii frecvente de canale: A. incisivii inferiori B. molarul prim superior C. premolarul 2 inferior D. primul si al doilea molar inferior E. premolarul 1 superior 1996. Metodele mecanice se bazeaza pe sistemele: A. sistemul giromatic B. canal Master U C. canal Finder D. sonic Air E. sisteme ultrasonice 1997. Cand se utilizeaza metodele electronice pentru odontometrie se impun urmatoarele masuri: A. Canalul trebuie sa fie umed B. Diametrul corespunzator al acului C. Sa nu se foloseasca hipocloritul de sodiu D. Sa se utilizeze ace Kerr cu diametrul sub 0,15 E. Largirea excesiva a apexului 1998. Carbenicilina combate infectiile cu: A. Bacterii gram-pozitive B. Pseudomonas aeruginosa

C. Fusobacterium D. Enterobacter E. Bacterioides fragilis 1999. Formula Cresophenului contine: A. P-monoclorfenol B. Formaldehida C. Dexametazona D. Timol E. Gaiacol 2000. Ledermix-ul contine: A. Oxid de zinc B. Marfanil C. Trimcinolon acetonid D. Streptomicina E. Hidroxid de calciu 2001. Pasta cu antibiotice a Clinicii de Odontologie din Bucuresti utilizata in tratamentul gangrenei pulpare contine: A. Streptomicina B. Eritromicina C. Cloramfenicol D. Hidrocortizon acetat E. Penicilina G 2002. Solutia Chlumsky contine: A. Eugenol B. Fenol 30% C. Camfor 60% D. Alcool 10% E. Mentol 2003. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicata in urmatoarele situatii: A. inaintea tratamentului biomecanic in treimea apicala a canalului B. inaintea cateterizarii apexului C. inaintea aplicarii primului pansament antiseptic D. in timpul tratamentelor cu antibiotice E. Ca procedeu suplimentar de dezinfectie intre sedintele de pansamente cu antiseptice 2004. Compusii cuternari de amoniu: A. sunt detergenti cationici B. reduc tensiunea superficiala a solutiilor C. sunt mai activi in mediu acid D. sunt mai activi in mediu alcalin E. sunt toxici citoplasmatici puternici. 2005. In extirparea pulpara: A. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala

B. tratamentul mecanic se executa intr-una sau mai multe sedinte, in functie de schema de tratament C. tratamentul se executa intr-o singura sedinta D. nu este necesara izolarea dintelui E. in cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoase 2006. In prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode: A. metode sonice B. metode ultrasonice C. diatermia D. fulguratia transapicala E. metoda cu laser. 2007. Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt: A. metoda clinica B. metoda biologica C. fulguratia transapicala D. metoda clinico-radiologica E. metode electronic 2008. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi urmatoarele substante: A. acid sulfuric 40 % B. acid clorhidric 20-30 % C. acid sulfuric 20-30 % D. antiformina E. EDTA 10 % 2009. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele instrumente: A. ace Miller B. ace Donaldson fine si foarte fine C. ace Hedstrm fine D. freze globulare mici E. ace Kerr fine si foarte fin 2010. Care medicatie endodontica are capacitate antimicotica: A. Tricrezolformalina B. Walkhoff C. Chlumsky D. Clorhexidina E. Creozotul de mesteacan 2011. Diatermia cu unde medii este indicata n: A. Dezinfectia canalelor n gangrena pulpara simpla B. Parodontita apicala acuta seroasa C. Parodontita apicala acuta purulenta D. Fulguratia transapicala a granuloamelor E. Parodontitele apicale cronice fistulizate 2012. Timpii operatori ai tratamentului mecanic n gangrena pulpar sunt, cu excepia:

A. B. C. D. E.

crearea accesului la camera pulpar permeabilizarea i evidarea coninutului gangrenos ndeprtarea dentinei alterate de pe pereii canalului stabilirea lungimii canalului obturarea radicular definitiv in aceeai edint

2013. Metodele de msurare a canalului radicular sunt: A. Metoda clinic B. Metoda clinico-radiologic C. Metoda radiologic D. Metode electronice E. Metoda nepturii apicale 2014. Metodele pentru prepararea mecanic a canalelor sunt: A. Metode manuale B. Metode mecanice C. Metode sonice si ultrasonice D. Metoda cu laser E. Metoda Prophy-jet 2015. Pasta iodoformat Walkhoff conine: A. Iodoform B. Clorfenol C. Timol D. Oxid de zinc E. Formol 2016. Soluia Walkhoff conine: A. Mentol B. Monoclorfenol C. P-monoclorfenol D. Camfor E. Alcool 10% 2017. Soluia Chlumsky conine: A. fenol 30% B. camfor 60% C. alcool 10% D. formaldehid E. sulfat de bariu 10% 2018. Tratamentul Spad: A. reprezint o metod de tratament al pulpitei seroase totale B. reprezint o metod de tratament al gangrenei pulpare C. se realizeaz cu soluie Walkhoff i past Spad D. utilizeaz past Spad E. utilizeaz past Spad i un amestec de dou lichide 2019. Aciunea antiseptic a hidroxidului de calciu se bazeaz pe: A. ph-ul alcalin, de care este rspunztor ionul OH, cuprins ntre 11 -12, n funcie de preparat

B. ph-ul alcalin, de care este rspunztor ionul Ca, cuprins ntre 11 -12, n funcie de preparat C. ph-ul alcalin, de care este rspunztor ionul OH, cuprins ntre 13 -14, n funcie de preparat D. solubilitate foarte redus n ap care determin eliberarea treptat a ionului hidroxil pe msura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare E. solubilitate foarte redus n ap care determin eliberarea treptat a ionului de calciu pe msura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisular 2020. Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt: A. efect lent bactericid si fugicid B. actiune antibacteriana indelungata C. usurinta introducerii pe canale D. interferarea proceselor de vindecare periapicala E. tensiune superficiala mare 2021. Avantajele terapiei enzimatice sunt: A. fluidificarea secretiilor B. facilitarea difuziunii C. inhibarea microflorei endodontice D. aparitia fenomenului de rezistenta microbiana E. mediu nutritiv pentru organisme 2022. Proprietatile pastei de hidroxid de calciu: A. puternic bactericid B. actiune antitoxica C. stimuleaza secretiile din canale D. are Ph da 10.5-11 E. nu se rezoarbe 2023. Indicatiile atibioticelor: A. Coafaj direct sau indirect B. Dupa extirpari in pulpita seroasa C. In gangrena simpla D. In parodontite acute hiperemice E. Dupa spalaturi cu antiseptice 2024. Ionoforeza se poate repeta, n funcie de evoluia clinic, dup: A. 24 ore B. 36 ore C. 48 ore D. 60 ore E. 72 ore 2025. Gtul sau colul instrumentelor rotative: A. trebuie s fie suficient de gros pentru a fi rezistent i suficient de subire pentru a asigura acces i vizibilitate B. din punct de vedere al operatorului este bine s fie ct mai subire pentru a asigura vizibilitate asupra prii active a instrumentului i manipulare uoar C. transmite forele ce se exercit asupra capului n sens rotaional i translaional D. are form conic, cu baza mare la nivelul capului i baza mic spre mandren

E. este partea intermediar ce leag mandrenul de capul activ 2026. Instrumente rotative: A. instrumentele rotative al cror cap prezint lame se numesc freze dentare B. termenul de "form, aplicat unei freze dentare se refer la conturul i silueta capului instrumentului C. frezele sunt acionate cu ajutorul pieselor de mn dar pot fi acionate i manual D. nainte ca freza s acioneze n dentin, capul su activ trebuie lubrefiat cu vaselin E. dup natura prii active instrumentele pentru prepararea cavitilor pot fi tietoare sau abrazive 2027. Reacia pulpei la instrumentele tietoare rotative: A. pulpa dinilor tineri este sensibil la injuriile provocate de prepararea cavitii ns are o putere de recuperare mai mare dect pulpa mbtrnit B. frezele din oel produc mai mult cldur dect cele din carbid C. frezele care sunt tocite produc mai puin cldur deoarece nu au o aciune att de agresiv D. n cazul folosirii turaiilor nalte temperatura este controlat prin scderea presiunii, tierea intermitent i E. folosirea rcirii dac grosimea dentinei rmase este sub 2 mm, rspunsul pulpar este prompt i intens 2028. Sisteme de rcire a frezelor: A. spray-ul (ap + aer) este mai avantajos dect rcirea cu ap B. rcirea cu aer este eficient chiar i n cazul cavitilor n care grosimea stratului d e dentin este mai mic dect 2 mm C. rcirea cu aer produce aerosol nociv prin ncrctura microbian D. rcirea cu ap este eficient ns este necesar un sistem eficient de evacuare E. n cazul rcirii cu spray, este bine ca apa s fie nclzit la cca 54C 2029. Diga (rubber-dam): A. nu este bine acceptat de ctre pacieni B. nu se poate aplica pe dinii tineri, insuficient erupi C. se aplic pe rame metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown D. cauciucul este de culoare alb pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinii E. cauciucul poate avea mai multe grosimi 2030. Pulpomixine contine: A. sulfat de polimixina B B. acetat de dexametazona C. sulfat de framicetina D. tirotricina E. sulfat de neomiicina 2031. In extirparea pulpara: A. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala B. tratamentul se executa intr-una sau mai multe sedinte C. se fac spalaturi endodontice cu hipoclorit de sodiu sau alte substante antiseptice D. se lucreaza in conditii de asepsie prin izolarea dintelui E. se executa intr-o singura sedinta

2032. Solutia Walkhoff contine: A. mentol B. camfor C. p-monoclorfenol D. fenol pur E. iodoform 2033. Ozonoterapia este indicata in: A. gangrena pulpara B. parodontite apicale acute C. tratamentul plagii dentinare D. coafaj direct E. pulpite seroase totale 2034. Ionoforeza este indicata in: A. gangrena pulpara simpla B. parodontite apicale cronice C. parodontite apicale acute D. canale care secreta abundent E. prezenta unor corpi straini 2035. Se institue un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului in urmatoarele situatii: A. pulpite acute seroase totale B. pulpite acute seroase partiale C. pulpite cronice D. pulpite acute purulente totale E. pulpite acute purulente partiale 2036. Pasta PBSC contine: A. penicilina B. streptomicina C. conservant D. marfanil E. benzoat de sodiu 2037. Pasta Ledermix contine: A. prednisolon B. clorhidrat de neomicina C. oxid de zinc D. hidroxid de calciu E. streptomicina 2038. Care dintre urmatoarele cazuri nu beneficiaza de tratament endodontic: A. Dinti cu malformatii radiculare B. Dinti cu apexul larg C. Dinti care au in canale corpi straini D. Dinti cu cai false interradiculare E. Dinti cu parodontita apicala cronica

2039. Anomalii frecvente de canale prezinta: A. Incisivii inferiori B. Molarul prim superior (radacina mezio-vestibulara) C. Premolarul doi inferior D. Incisivul central superior E. Primul si al doilea molar inferior 2040. In determinarea lungimii canalului radicular, metoda lui Dick: A. Utilizeaza o singura radiografie B. Utilizeaza doua radiografii C. Se face cu acul introdus pe canal D. Se face fara a introduce acul pe canal E. Niciuna de mai sus 2041. Tehnica forelor compensate: A. a fost introdus de Roane B. permite tratamentul mecanic pe toat lungimea de lucru fr transpoziia apexului C. utilizeaz ace pil speciale, flexibile, cu vrf tietor D. utilizeaz acele prin micri de rzuire E. utilizeaz acele ntr-o micare combinat de rotaie (90 n sensul acelor de ceasornic urmat de o micare de 360 n sens invers) 2042. Tehnica step back: A. mai este denumit i telescopare progresiv B. ncepe prin prepararea poriunii coronare a canalului radicular C. nu necesit recapitulare datorit riscului de formare a pragurilor D. este recomandat n cazul canalelor cu o curbur uoar spre moderat E. mai este denumit i telescopare regresiv 2043. Tehnica step down: A. mai este denumit i telescopare progresiv B. ncepe prin prepararea poriunii coronare a canalului radicular C. presupune o preparare telescopat D. a fost introdus de Goerig E. mai este denumit i telescopare regresiv 2044. Tehnica step down prezint urmtoarele avantaje: A. accesul rectiliniu spre poriunea apical B. posibiliti superioare de splturi endodontice C. tratament mecanic rapid i eficient al poriunii apicale D. crete interferenele mecanice dentinare n cele dou treimi coronare E. deviaz direcia microinstrumentarului endodontic 2045. Tehnica step back: A. a fost introdus de Mullaney B. lrgirea poriunii apicale ajunge de regul pn la acele Kerr 25 sau 30 C. a fost introdus de Roane D. pentru evitarea formrii pragurilor se execut pe toat lungimea canalului o operaiune de recapitulare E. deviaz direcia microinstrumentarului endosonic

2046. *Tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii presupune: A. utilizarea unui con principal (master) nestandardizat B. utilizarea unui instrument special, denumit plugger C. utilizarea de conuri accesorii standardizate D. utilizarea gutapercii ca material de obturaie unic, fr ciment de sigilare E. utilizarea unui instrument special, denumit spreader 2047. Referitor la tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii sunt adevrate: A. Conurile accesorii (extra fine, fine i medii) sunt standardizate B. Spreaderul se nclzete la flacr C. Setul de spreadere imaginate de Luks este format din 3 instrumente D. Partea activ a spreaderelor are forma conicizat a unei sonde endodontice E. Spreaderele pot fi hand sau finger 2048. *Ordinea recomandat de Stock n obturarea canalelor radiculare ar fi urmtoarea: A. canalele largi, accesibile, apoi cele cu probleme B. molarii superiori meziovestibular, distovestibular, palatinal C. molarii inferiori distal, meziovestibular, meziolingual D. iniial canalele accesorii E. n funcie de preferinele clinicianului 2049. Tehnica de condensare vertical a gutapercii: A. se realizeaz la rece B. utilizeaz un instrument ascuit la vrf, denumit plugger C. utilizeaz un con master nestandardizat care ajunge fix pn la constricia apical D. a fost introdus de Schilder n 1967 E. gutaperca ramolit ptrunde i n canalele laterale i accesorii 2050. n tehnica de condensare vertical a gutapercii la cald: A. pluggerele alese trebuie s corespund ca diametru sectoarelor de canal n care se utilizeaz (apical, mediu i coronar) B. pluggerele trebuie nclzite n flacr C. nu se utilizeaz ciment de sigilare D. conul master se ramolete la flacr nainte de a fi introdus n canal E. se introduce o cantitate minim de ciment de sigilare n poriunea apical a canalului 2051. Avantajele tehnicii de condensare termomecanic a gutapercii sunt: A. foarte rapid B. confer obturaiei densitate i omogenitate crescut C. nu se utilizeaz ciment de sigilare D. compactoarele sunt rezistente la fractur E. depirile sunt imposibile 2052. Variante de compactoare pentru condensarea termomecanic a gutapercii sunt: A. Compactorul Zipperer B. Compactorul Maillefer C. Compactorul Buchanan D. Compactorul Schilder E. nici un rspuns nu este corect

2053. Sistemul Obtura: A. permite obturarea canalului prin injectare de gutaperc ramolit B. realizeaz ramolirea gutapercii la 100 de grade C. nu necesit condensare D. gutaperca este livrat n 3 tipuri de capsule capsule E. este indicat n rezorbia radicular intern 2054. Sistemul Ultrafil: A. permite ramolirea gutapercii la 160 de grade B. nu permite ptrunderea gutapercii n canaliculele dentinare C. nu se utilizeaz ciment de sigilare D. dispune de un termostat portabil E. permite o foarte bun adaptare la pereii canaleleor radiculare 2055. Timpii operatori pentru obturarea cu sistemul Obtura sunt: A. creearea stopului apical n cement B. alegerea unei canule care s ptrund la lungimea de lucru C. condensarea final a gutapercii cu pluggere probate D. adaptarea conului master E. coafarea pereiiler cu ciment de sigilare 2056. *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt reprezentati de: A. Starea parodontiului apical dinainte de obturatie B. Volumul de substanta care a depasit apexul C. Calitatea materialului de obturatie D. Forma pe seciune a canalului radicular E. Tipul de reactivitate individuala 2057. *In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica, NU se indica: A. Drenaj endodontal B. Lasarea deschisa a dintelui C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic 2058. *In cazul secretiei seroase moderate pe canal, NU se indica: A. Tratamentul medicamentos cu antiseptice B. Cauterizarea chimica C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Cauterizarea electrica E. Paste cu antibiotice 2059. *In parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie, este contraindocata: A. Expectativa B. Interventia chirurgicala C. Dezobturarea canalului radicular D. Administrarea de antialgice E. Infiltratia plexala cu novocaina 1%

2060. *In parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, NU se practica: A. Drenaj endodontic B. Drenaj transosos C. Drenaj alveolar D. Medicaie analgetica E. Pansament cu antiseptice 2061. *Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor medicamentoase se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu: A. Dontisolon B. pasta Walkhoff C. ciment zinc oxid eugenol D. endometazona E. ciment fosfat de zinc 2062. *Administrarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente se recomanda in urmatoarele circumstante: A. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea pacientului este alterata B. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator din diferite cauze C. in faza subperiostala D. in faza submucoasa E. Cand nu se poate face un tratament corect endodontic 2063. *Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii apexului: A. Produsele care contin aldehida formica B. Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina C. Eugenatul de zinc iodoformat D. Araldit E. Rasini cu epoxizi 2064. *Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale: A. Volumul de substanta care a depasit apexul B. Calitatea materialului de obturatie C. Vecinatatea unor formatiuni nervoase D. Tipul de reactivitate individuala E. Toate de mai sus 2065. *Tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase necesita: A. Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice B. Permeabilizarea apexului C. Dintele se alsa deschis D. Aplicarea de prisnite E. Toate de mai sus 2066. *Urmatoarele forme de parodontite apicale cronice nu beneficiaza de tratament conservator: A. Granulom chistic B. Abces apical cronic

C. Osteita paradentara D. Parodontita apicala cronica difuza progresiva E. Toate de mai sus 2067. *Care este doza maxima recomandata de acetat de prednison in tratamentul unei parodontite apicale acute exsudative seroase: A. 1 t de 5 mg / o data pe zi B. 1 t de 5 mg / 2 ori pe zi C. 1 t de 5 mg / 3 ori pe zi D. 1 t de 5 mg / 4 ori pe zi E. 1 t de 5 mg / 5 ori pe zi 2068. *Cele mai intense fenomene algice apar in obturatiile de canal cu depasire efectuate cu: A. Foredent B. AH 26 C. N 2 D. Ciment fosfat de zinc E. Eugenat de zinc iodoformat 2069. *Factorii care condiioneaz severitatea manifestrilor clinice n depirile apicale NU sunt reprezentai de: A. Starea parodoniului apical dinainte de obturaie B. Volumul de substan care a depit apexul C. Calitatea materialului de obturaie D. Forma pe seciune a canalului radicular E. Tipul de reactivitate individual 2070. *n parodontita apical acut hiperemic consecutiv depirii apexului cu material de obturatie, este contraindicat : A. Expectativa B. Intervenia chirurgical C. Dezobturarea canalului radicular D. Administrarea de antialgice E. Infiltraii plexale cu novoacina 1 % 2071. *n parodontita apical acut purulent, faza endoosoas, NU se practic: A. Drenaj endodontic B. Drenaj transosos C. Drenaj alveolar D. Medicaie analgetic E. Pansament cu antiseptice 2072. *n cazul secreiei seroase abundente pe canal din parodontita apical cronic, NU se indic: A. Drenaj endodontal B. Lsarea deschis a dintelui C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic

2073. *n cazul secreiei seroase moderate pe canal, Nu se indic: A. Tratamentul medicamentos cu antiseptice B. Cauterizarea chimic C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Cauterizarea electric E. Paste cu antibiotice 2074. *Secreia persistent pe canal n tratamentul unei parodontite apicale cronice impune schimbarea pansamentului cu antiseptic cu un alt antiseptic dup: A. edin B. 2 edine C. 4 edine D. 5 edine E. 10 edine 2075. *Ameloplastia: A. este arta resculptrii unei suprafee de smal care realizeaz un contact prematur B. trebuie s fie foarte bine acoperit cu amalgam pentru a evita cariile secundare C. se obtureaz cu compozit fluid realizndu-se sigilarea anului D. nu este indicat dac implic un contact centric E. este arta teirii n unghi de 30 a marginii de smal a cavitilor mari de clasa a I -a 2076. *Prepararea cavitilor de clasa a II-a ce implic ambele suprafee proximale: A. premolarul 1 mandibular: suportul micului cuspid vestibular poate fi conservat prin extinderea fazei ocluzale mai mult spre lingual B. molarul 1 maxilar: creasta oblic nu se desfiineaz ci se tunelizeaz C. molarul 2 maxilar: nu se preteaz la caviti MOD din cauza dimensiunii reduse a coroanei D. dup ndeprtarea dentinei cariate se aplic baza, se finiseaz marginile de smal i se asigur forma de retenie E. dup ndeprtarea dentinei cariate se finiseaz marginile de smal, se asigur forma de retenie i se aplic baza 2077. *Prepararea cavitilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini: A. singura indicaie o constituie gropia oral a caninilor superiori B. restaurarea cu amalgam este mai durabil dect cele fizionomice, mai ales cnd exist tendina de a pierde conturul i contact ul cu dintele adiacent C. coada de rndunic este obligatorie deoarece amalgamul nu ader de dinte i necesit o bun retenie D. peretele oral se ntlnete cu peretele axial n unghi ascuit sau drept E. dac marginea gingival este n cement, se indic o bizotare uoar 2078. *Prepararea cavitilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini: A. pentru o retenie mai bun se va prepara un an circular pe peretele axial B. pentru o retenie mai bun se realizeaz un an de a lungul unghiului diedru axio vestibulo-gingival C. anul de retenie submineaz smalul dar, cum aici nu acioneaz fore puternice, aceasta nu constituie o problem D. dac este necesar o coad de rndunic, aceasta se va prepara stilizat, n form de coad de oarece

E. cnd cavitatea este pe suprafaa mezial se extinde mai mult spre vestibular 2079. *Tratamentul parodontitei apicale cronice fistulizate: A. tratament de gangrena B. rezectie apicala C. radiculectomie D. extractie E. cauterizare electrica 2080. *In tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente la adulti, diclofenacul se administreaza dupa urmatoarea schema: A. 0,250g de 2 ori pe zi B. 0,250g o data pe zi C. 0,200g o data pe zi D. 0,200g de 5 ori pe zi E. 0,500g o data pe zi 2081. *In tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente la adulti, ampicilina se administreaza dupa urmatoarea schema: A. 0,250g de 4 ori pe zi B. 0,250g de 6 ori pe zi C. 0,500g o data pe zi D. 0,200g de 5 ori pe zi E. 0,500g de 2 ori pe zi 2082. Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde: A. tratament cu diatermie B. indepartarea pansamentului arsenical C. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol D. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal E. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice 2083. Cauzele iatrogene ale persisitentei secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt: A. mese impinse dincolo de apex B. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente C. utilizarea incorecta a agentilor fizici D. pozitia dintelui pe arcada E. varsta bolnavului 2084. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice din paroontita apicala acuta hiperemica generata de depasirea apexului cu material de obturatie sunt: A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei B. volumul de substanta care a depasit apexul C. subdimensionarea conului de gutaperca D. calitatea acului Lentullo E. calitatea materialului de obturatie 2085. Imobilizarea dintelui in vederea drenajului endodontic se poate realiza: A. bidigita, dintele fiind imobilizat intre police si index

B. C. D. E.

palmar monodigital prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz prin blocaj cu fir continuu

2086. In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava se recomanda urmatoarea atitudine terapeutica: A. obturarea imediata coronara a dintelui B. extractia dintelui C. administrarea masiva de analgetice D. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos E. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice 2087. In parodontitele apicale cronice cu persisntenta unei secretii seroase si moderate pe canal putem aplica urmatoarele metode terapeutice: A. tratament medicamentos cu antiseptice B. tratament cu paste cu antibiotice C. cauterizarea chimica sau electrica D. extractia dintelui E. rezectia apicala 2088. In stadiul submucos al aprodontitei apicale acute exudative purulente, terapia este urmatoarea: A. drenaj endodontic B. ionoforeza endocanalicularacu enzime C. incizia mucoasei D. extractia dintelui si drenaj alveolar E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare

2089. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme purulente se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu: A. antibiotice B. anticoagulante C. antiinflamatoare nespecifice D. antialgice E. antiacide 2090. Pentru realizarea tratamentului endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale acute exudative seroase se recurge la urmatoarele tehnici: A. imobilizarea dintelui B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia C. anestezia D. administrarea masiva de aanalgetice pe cale generala E. extractia dintelui 2091. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi: A. tratament de gangrena B. se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula C. se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului

D. se sutureaza fistula E. se obtureaza dintele retrograd 2092. Schema de tratament a paroodntitelor apicale acute exudative purulente in stadiul endoosos cuprinde: A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice B. drenajul combionat endodontic si osteotomie transmaxilara C. drenaj alveolar prin extractia dintelui D. medicatie analgetica, tranchilizanta E. extractie si reimplantare 2093. In cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice: A. Se aplica din prima sedinta B. Nu se aplica din prima sedinta C. Se mentine 48 de ore D. Se menine minimum 72 ore E. Se mentine o saptamana 2094. In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice se indica: A. Drenajul endodontal B. Lasarea deschisa a dintelui C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Obturaia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic 2095. In cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica: A. Tratament medicamentos cu antiseptice B. Tratament medicamentos cu antibiotice C. Cauterizarea chimica D. Cauterizarea electrica E. Realizarea unui abces medicamentos 2096. In parodontita apicala acuta purulenta faza endoosoasa, se realizeaza: A. Drenajul endodontic B. Drenajul transosos C. Drenajul alveolar D. Medicaia analgetica E. Pansament cu antiseptice 2097. In parodontita apicala acuta purulenta, faza subperiostala, se realizeaza: A. Drenaj endodontic B. Pansament cu antiseptice C. Obturatie provizorie cu hidroxid de calciu D. Incizie mucoperiostala E. Toate de mai sus 2098. In parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces cronic preexistent se realizeaza: A. Tratament mecanic cu trepanarea apexului

B. C. D. E.

Tratament mecanic fara trepanarea apexului Aplicarea imediata de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff Lasarea deschisa a dintelui pentru cateva zile Obturatie de canal dupa incetarea secretiei

2099. In parodontitele apicale cronice fistulizate: A. Se face tratament mecanic B. Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula C. Se aplica pansament cu antiseptice D. Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secreia de pe canal E. Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canal 2100. Tratamentul in parodontita apicala hiperemica consecutiva inflamatiei pulpare seroase presupune: A. Drenaj endodontic B. Drenaj transosos C. Rezectie apicala D. Extirpare pulpara E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta 2101. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare presupune: A. Tratament mecanic canalar B. Aplicarea de pansament cu antiseptice C. Aplicarea de paste cu antibiotice D. Pulpectomie E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta 2102. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inflamatiei pulpare purulente presupune: A. Extirpare pulpara B. Drenaj endodontic C. Drenaj transosos D. Pansament cu antiseptice sau antibiotice E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta 2103. Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt: A. apex larg deschis la copii si adolescenti B. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic C. mese impinse dincolo de apex D. tratamente endodontice incomplete E. canalele curbe 2104. Daca secretia este seroasa si moderata se pot aplica urmatoarele metode de tratament: A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice B. cauterizarea chimica sau electrica C. crearea unei fistule artificiale D. rezectia apicala E. extractia dintelui

2105. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt: A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei B. volumul de substanta care a depasit apexul C. calitatea materialului de obturatie D. topografia loco-regionala E. starea tesutului pulpar 2106. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in: A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulpara B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie colectate in focarul inflamator C. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante D. realizarea rezectiei apicale E. simpla extirpare a tesutului pulpar 2107. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute arsenicale - forme grave este: A. extractia dintelui B. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos C. aplicarea de conuri cu antibiotice in alveola D. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial E. protejarea alveolei cu o mesa aplicata profund 2108. Imobilizarea dintelui pentru a realiza drenajul endodontic se face prin urmatoarele metode: A. impingerea dintelui, dinspre oral spre vestibular, catre tabla osoasa vestibulara opusa B. Bidigital, dintele imobilizandu-se intre police si index C. Cu ajutorul unor chei din stentz D. Cu ajutorul unor dispozitive speciale E. Cu ajutorul ligaturilor realizate din sarma inoxidabila

2109. In tratamentul parodontitei apicale acute arsenicale se aplica in canale: A. Mese imbibate cu solutie de dimercaptopropanol B. Mese burate cu pulbere de tanin C. Mese cu antiseptice D. Mese imbibate cu apa oxigenata E. Mese cu antibiotice 2110. Schema de tratament a parodontitelor apicale cronice sufera unele modificari determinate de: A. Persistenta secretiei pe canal B. Existenta fistulelor C. Existenta modificarilor apicale D. Imaginile radiologice caracteristice E. Posibilitatile de tratament conservator 2111. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiva gangrenei pulpare simple consta din: A. Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament ocluziv

B. C. D. E.

Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament semiocluziv Obturatia de canal daca durerile sunt pe cale de a ceda Obturatia de canal daca durerile au cedat indepartarea pastei cu antibiotice daca durerile cresc in intensitate

2112. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutiva acutizarii unui proces cronic preexistent consta in: A. Tratament mecanic endocanalicular B. Trepanarea apexului pentru drenaj C. Obturatia de canal dupa oprirea secretiei pe canal D. Aplicarea de pasta cu antibiotice in canal pentru 42 de ore E. Rezectia apicala 2113. Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave: A. Cauterizare chimica B. Cauterizare electrica C. Extractia dintelui D. Interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui E. Schimbarea medicatiei endodontice 2114. Care sunt indicatiile terapeutice ntr-o parodontita apicala cronica cu secretie abundenta si persistenta pe canal: A. Cauterizare chimica B. Crearea unei fistule medicamentoase C. Cauterizare electrica D. Pansament endodontic cu hidroxid de calciu E. Rezectie apicala 2115. Care sunt indicatiile terapeutice ntr-o parodontita apicala cronica fistulizata: A. Spalaturi pe traiectul dinte-fistula B. Chiuretaj apical prin fistula C. Cauterizare electrica D. Obturatie de canal n aceeasi sedinta daca se poate usca canalul E. Rezectie apicala 2116. Tratamentul n parodontita apical hiperemic consecutiv inflamatiei seroase pulpare presupune: A. Drenaj endodontic B. Drenaj transosos C. Rezecia apical D. Extirpare pulpar E. Obturaie de canal n aceeai edin 2117. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inf lamaiei pulpare purulente presupune: A. Extirpare pulpar B. Drenaj endodontic C. Drenaj transosos D. Pansament cu antiseptice sau antibiotice E. Obturaie de canal n aceeai edin

2118. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare presupune: A. Tratament mecanic canalar B. Aplicarea de pansament cu antiseptice C. Aplicarea de past cu antibiotice D. Pulpectomie E. Obturaie de canal n aceeai sedin 2119. n parodontita apical hiperemic consecutiv acutizrii unui proces cronic preexistent se realizeaz: A. Tratament mecanic cu trepanarea apexului B. Tratament mecanic fr trepanarea apexului C. Aplicarea imediat de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff) D. Lsarea deschis a dintelui pentru cteva zile E. Obturaie de canal dup ncetarea secreiei 2120. n cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice: A. Se aplic din prima edin B. Nu se aplic din prima sedin C. Se menine 48 de ore D. Se menine minimum 72 ore E. Se menine o sptmn 2121. n parodontita apical acut purulent, faza endoosoas, se realizeaz: A. Drenajul endodontic B. Drenaj transosos C. Drenaj alveolar D. Medicaia analgetic E. Pansament cu antiseptice 2122. n cazul secreiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice, se indic: A. Drenajul endodontal B. Lsarea deschis a dintelui C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Obturaia provizorie cu past pe baz de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimic cu acid tricloracetic 2123. n parodontita apical acut purulent, faza subperiostal, se realizeaz: A. Drenaj endodontic B. Pansament cu antiseptice C. Obturaie provizorie cu hidroxid de calciu D. Incizie muco-periosatal E. Toate de mai sus 2124. n parodontitele apicale cronice fistulizate: A. Se face tratament mecanic B. Se fac splturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistul C. Se aplic pansament cu antiseptice

D. Se obtureaz chiar dac nu s-a oprit secreia de pe canal E. Se poate executa chiuretajul periapical, dup obturaia de canal 2125. n cazul secreiei seroase moderate din parodontita apical cronic se practic: A. Tratament medicamentos cu antiseptice B. Tratament medicamentos cu antibiotice C. Cauterizarea chimic D. Cauterizarea electric E. Realizarea unui abces medicamentos 2126. Extractia dentara in caz de parodontita apicala purulenta se indica: A. in diabet B. drenaj endodontic inefcient C. stare generala afectata D. boala de focar E. dinte fara valoare functionala 2127. Terapia in parodontita acuta seroasa totala presupune: A. drenaj endodontic B. drenaj maxilar C. Antibioterapie D. Corticoterapie E. Antialgice 2128. In tratamentul parodontitelor apicale cornice cu secretie abundenta pe canal presupune: A. drenaj endodontic B. obturatie cu hidroxid de calciu C. drenaj prin fistula medicamentoasa D. chiuretaj apical E. cauterizare chimica sa electrica 2129. Modalitatile de drenaj intr-o parodontita apicala acuta sunt: A. Endodontic B. Parodontal C. Transinusal D. Transmaxilar E. Combinat 2130. Rezecia apical are urmtoarele indicaii: A. Curburi radiculare exagerate B. Anomalii de form ale rdcinilor C. Distrofii calcare intraradiculare D. Imposibilitatea dezobturrii canalului E. Corp strin pe canal n treimea apical 2131. Parodontita apical acut hiperemic, ce este complicaia unei inflamaii acute, se trateaz prin: A. Extirparea pulpei. B. Tratament medicamentos endodontic cu past cu antibiotice pentru 48 ore, sub pansament ocluziv.

C. Tratament medicamentos endodontic cu antiseptice pentru 48 ore, sub pansament ocluziv. D. Se las dintele deschis pentru 24-48 ore nainte de instituirea tratamentului. E. Toate de mai sus. 2132. Factorii care condiioneaz intensitatea manifestrilor clinice n depirile apicale sunt: A. Starea pulpei dentare naintea tratamentului endodonti B. Starea parodoniului apical naintea tratamentului endodonti C. Afeciuni generale ale pacientului. D. Calitatea materialului de obturaie radicular. E. Toate de mai sus. 2133. Parodontita apical acut hiperemic, ce este complicaia gangrenei simple, se trateaz prin: A. Aplicarea de pansamente cu soluii antiseptice nu este recomandat. B. Aplicarea de pansamente cu paste antibiotice pentru 48 ore, ncepnd din prima edin. C. Aplicarea de pansamente cu paste antibiotice nu este recomandat, deoarece poate accentua inflamaia periapical. D. Dintele se las deschis 24-48 ore E. Nici una din metodele de mai sus. 2134. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente n faz endoosoas se face prin: A. Incizia mucoasei i aplicarea unui tub de dren pentru 24 or B. Tratamentul endodontic se amn pn la dispariia durerii la percuie n ax. C. Drenaj andodontic i analgetic D. Drenaj transosos asociat cu drenajul endodonti E. Aplicarea de pansamente andodontice cu past de antibiotic 2135. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu persistena pe canal a unei secreii abundente se face astfel: A. Drenaj endodontic i pansament cu past cu antibiotice pentru 48 or B. Aplicarea de filamente sterile sau bulete de vat sub pansament ocluziv. C. Drenaj endodontic dup care dintele se las deschis. D. Splturi repetate cu soluii antiseptice timp de 8-10 zil E. Obturaia provizorie a canalului radicular cu past de hidroxid de calciu sau past Walkhoff. 2136. Caviti de clasa a I-a restaurate cu amalgam: A. sunt de domeniul trecutului, este interzis folosirea amalgamului n aceast situaie B. n cazul unor caviti foarte extinse, amalgamul poate favoriza fractura coronar i se prefer un onlay sau coroan de nveli C. la pacienii cu carioactivitate crescut, obturaiile de amalgam sunt de preferat incrustaiilor D. restaurarea cu amalgam este indicat la tineri deoarece exist posibilitatea apariiei n viitor a cariilor proximale E. obturaie voluminoas de amalgam este mai economic dect o coroan de porelan deoarece costul acesteia din urm nu se amortizeaz dect n cteva zeci de ani

2137. Obturarea cu amalgam prepararea cavitii de clasa a I -a n cazul cariilor avansate i extinse: A. dac are loc deschiderea camerei pulpare se face coafaj indirect i pulpotomie B. se aplic o baz de hidroxid de calciu cu grosime de 0,5-0,75 mm C. se evit amalgamul cu particule sferice deoarece trebuie condensat mai puternic D. printre altele, sporirea formei de rezisten se poate realiza i prin ndep rtarea unor structuri dentare slabe E. dac grosimea dentinei restante pn la pulp este apreciat la mai puin de un milimetru, se lucreaz cu dig 2138. Prepararea cavitii de clasa a I-a C pentru amalgam: A. prepararea nu trebuie s fie conservativ deoarece suprafaa palatinal este suficient de ntins B. aici smalul este subire deci penetrarea iniial nu va depi 1 -1,2 mm C. dac exist un "dens in dente n incisivul lateral, acesta poate fi restaurat profilactic pentru a preveni pierderea dintelui prin carie D. dac este necesar retenia, se realizeaz o cavitate suplimentar de retenie pe una din suprafeele proximale ale dintelui E. nu se folosete freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpar, ci se prefer freza 69 (a crei aciune este mai blnd) 2139. Prepararea cavitii de clasa I A: A. premolarii superiori pot fi lipsii de anul ocluzal datorit prezenei unui cuspid vestibular voluminos B. pentru a prepara caviti n fosetele primului premolar inferior, freza se nclin la 45 corespunztor nclinaiei suprafeei ocluzale a acestor dini C. dac al doilea premolar inferior are trei cuspizi, anul lingual suplimentar poate fi abordat prin ameloplastie D. la molarii superiori se ncearc s se pstreze i s nu se submineze creasta oblic de smal E. spre deosebire de molarii superiori, la molarii inferiori anurile ocluzale sunt mai terse i nu se continu niciodat cu cele de pe faa vestibular 2140. Prepararea cavitilor de clasa a II-a obturate cu amalgam: A. cnd leziunea carioas este adnc i extins, incrustaia este de preferat obturaiei cu amalgam B. cnd caria proximal coexist cu carii vestibulare i orale, este de preferat realizarea unei coroane de nveli C. existena simultan a obturaiilor de amalgam i a unor lucrri de aur poate provoca bimetalism D. mercurul coninut de amalgam, face ca aceste obturaii s fie foarte scumpe E. nu se prepar caviti retentive deoarece exist bonding pentru amalgam 2141. Prepararea cavitii de clasa a V-a obturate cu amalgam, pe caninul mandibular: A. amalgamul este materialul de elecie n cazul unei incidene crescute a cariei B. conturul cavitii nu trebuie s se extind dect att ct s cuprind leziunea C. se vor msura cu grij pereii; ei trebuie s aib: gingival 4/3 mm, incizal 1 -1/4 mm iar peretele axial se va gsi la o adncime uniform de 0,75-1 mm D. pereii mezial, distal, incizal i gingival diverg spre axial deci asigur o retenie corespunztoare

E. pentru sporirea reteniei se pot realiza anuri n unghiurile diedre axio -gingival i axio-incizal 2142. Prepararea cavitii n cazul leziunilor cervicale extinse n vederea obturrii cu amalgam: A. n jumtatea distal a cavitii se poate lucra cu bizotatoare sau dli tietoare de unghiuri B. cei mai afectai sunt incisivii superiori C. cnd piesa de mn nu poate fi utilizat se ncearc cu un aparat de detartraj ultrasonic D. cu bizotatorul de prag gingival se lucreaz n jurul curburilor i peretelui axial E. se prepar cu freza con-invers pe feele V i O i cu globular pe feele proximale 2143. In tratamentul parodontitelor apicale acute exudative seroase se folosesc: A. penicilina 400.000 UI injectii i.m. la 6 ore B. penicilina 400.000 UI injectii i.m. la 12 ore C. ampicilina capsule operculate 0,500 g de 6 ori pe zi D. tetraciclina drajeuri a 0,250 g de 6 ori pe zi E. tetraciclina drajeuri a 0,250 g de 4 ori pe zi 2144. In parodontita apicala acuta purulenta stadiul endoosos tratamentul consta in: A. drenaj endodontic B. osteotomie transmaxilara C. drenaj alveolar D. medicatie analgetica E. incizie mucoperiostala 2145. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente (stadiul subperiostal) consta in: A. drenaj endodontic B. osteotomie transmaxilara C. drenaj alveolar D. medicatie analgetica E. incizie mucoperiostala 2146. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente (stadiul submucos) consta in: A. drenaj endodontic B. osteotomie transmaxilara C. drenaj alveolar D. medicatie analgetica E. incizie mucoperiostala 2147. Tratamentul parodontitei apicale cu secretie abundenta si persistenta pe canal se face cu: A. tratament cu antiseptice B. cauterizare chimica C. cauterizare electrica D. obturatie provizorie cu pasta iodoformata E. chiuretaj apical

2148. Tratamentul parodontitei apicale cu secretie abundenta si persistenta pe canal se face cu: A. drenaj endodontic B. chiuretaj apical C. rezectie apicala D. radiculectomie E. cauterizare chimica 2149. Tratamentul parodontitei apicale cronice cu forme lezionare grave se face cu: A. tratament de gangrena B. rezectie apicala C. radiculectomie D. extractie E. cauterizare electrica 2150. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutive inflamatiei seroase pulpare consta in: A. Extirpare pulpara B. Drenaj endodontic C. Obturatie de canal in aceeasi sedinta D. Osteotomie transmaxilara E. Aplicare de pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice 2151. Parodontitele apicale exudative seroase i supurate pot fi tra tate medicamentos pe cale endodontal: A. dup ce s-a realizat intervenia de drenare B. nainte de intervenia de drenare C. dup ce fenomenele acute s-au amendat D. nu necesit tratament medicamentos E. indiferent de prezena fenomenelor acute 2152. Metodele chirurgicale de tratament a parodontitelor apicale acute pot fi: A. extracia dintelui pentru drenaj alveolar B. extracia dintelui pentru drenaj endodontal C. trepanarea osului pentru drenaj intern D. incizie muco-periostal pentru drenaj extern E. toate rspunsurile sunt corecte 2153. Tratamentul n parodontitele apicale acute este dictat de: A. tonusul reactiv individual al pacientului B. forma anatomo-clinic a inflamaiei C. starea dintelui D. poziia dintelui pe arcad E. igiena bucal a pacientului 2154. Referitor la tratamentul parodotitei apicale acute hiperemice sunt adevrate urmtoarele afirmaii: A. dac este complicaia unei inflamaii acute, simpla extirpare a pulpei duce la retrocedarea fenomenelor apicale B. dac este complicaia unei inflamaii acute extiraprea pulpar nu realizeaz eliminarea sursei de iritare parodontal

C. dac este copmplicaie a gangrenei simple se va trata numai afeciunea cauzal D. dac factorul detreminant este depirea apexului cu material de obturaie se recomand dezobturarea canalului radicular E. cnd reprezint acutizarea unui proces cronic preexistent este obligatorie extracia dintelui 2155. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente: A. tratamentul se face la fel indiferent de faza n care se gsete localizat exudatul purulent B. n faza endoosoas se poate realiza drenajul endodontic asociat cu analgezice C. n faza endoosoas se poate efectua drenajul transosos cnd drenajul endodontic a euat din diferite cauze D. se poate proceda la extracie cnd dintele nu are valoare masticatorie i protetic E. este preferabil ca extracia s fie fcut la cald 2156. n parodontita apical acut arsenical: A. se deschide complet camera pulpar B. se exereaz pulpa coronar i radicular C. se efectueaz tratament mecanic D. se efectueaz toaleta canalelor cu me mbibat n neofalin E. se aplic mee burete cu pulbere de tanin 2157. Parodontita apical acut hipermec consecutiv obturaiei de canal fr depire: A. dac obturaia de canal este corect se administreaz analgetice i antiinflamatoare B. dac obturaia de canal este corect se pot asocia cteva de edine de raze X C. dac obturaia de canal este corect se dezobtureaz canalul D. dac obturaia de canal este corect, dar sunt semne de inflamaie exudativ se dezobtureaz canalul E. dac obturaia de canal este corect, dar sunt semne de inflamaie exudativ se face extracia dintelui

2158. n tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase: A. folosirea turbinei prezint deazavantajul c transmite vibraiile n regiunea apical B. folosirea turbinei prezint avantajul c se lucreaz rapid C. este preferat anestezia locoregional D. este preferat anestezia plexal E. trebuie evitat infiltrarea anestezicului n esutul inflamat 2159. In tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase, tehnica drenajului endodontic presupune: A. se efectueaz imobilizarea provizorie a dintelui B. trepanarea la locul de elecie C. reperarea orificiilor cananlelor radiculare D. dintele nu se las deschis dup drenaj E. permeabilizarea apexului este urmat de splturi abundente 2160. n tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase se utilizeaz ca antiinflamatoare: A. acetat de hidrocortizon B. dexometazon

C. fenilbutazon D. acetat de prednison E. penicilin 2161. n tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase se utilizeaz ca antialgice: A. ampicilina B. hidroxid de calciu C. iodoform D. diclofenac E. algocalmin 2162. n tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase se utilizeaz ca antibiotice: A. acetaminofen B. acid acetilsalicilic C. penicilin D. diclofenac E. tetraciclin 2163. Osteotomia transmaxilar se realizeaz folosind: A. anestezia plexal sau troncular periferic B. incizie mucoperiostal C. un tunel osos pn la vrful rdcinii D. perforarea tablei osoase i a osului E. perforarea rdcinii 2164. n faza subperiostal a parodontitei apicale acute exudative purulente: A. se face incizie subperiostal i lam de dren pentru 12 de ore B. se administreaz analgetice C. se face incizie subperiostal i lam de dren pentru 24 de ore D. nu se administreaz analgetice E. nu este necesar drenajul endodontic 2165. n prima faz a parodontitei apicale hiperemice postobturaie: A. tratamentul este antialgic B. tratamentul este antiinflamator C. se combate durerea D. se stimuleaz tendina la difuziune seroas E. nu este necesar tratament antialgic i antiinflamator

PARODONTOLOGIE
2166. Calitile unui material de sigilre (dup Bratu) sunt: A. biocompatibilitate B. aderena bun la suprafeele negravate C. priz rapid n condiiile cavitii bucale D. nu necesit caliti fizionomice E. fluiditate 2167. Cimenturile glass-ionomer n comparaie cu rinile compozite folosite pentru sigilri: A. au rezisten mic la uzur B. au rezisten mai mare la uzur C. au aceeai rezisten la uzur D. au capacitate mai redus de a ptrunde n profunzimea anului ocluzal E. au capacitate mai mare de a ptrunde n profunzimea anului ocluzal 2168. Controalele periodice dup sigilri cu rini compozite: A. sunt necesare odat la 3 luni B. sunt necesare odat la 6 luni C. verific nchiderea etan, clinic, prin examen cu sonda dentar D. verific nchiderea etan numai prin inspecie E. verific nchiderea etan folosind fuxin bazic 0,25% 2169. Enameloplastia se recomand n cazul: A. suprafeelor ocluzale cu anuri adnci B. suprafeelor ocluzale cu anuri n form de"V" C. anurilor adnci i nguste D. anurilor care prezint modificri de culoare E. cariilor superficiale 2170. n mod clasic timpul de demineralizare n cazul folosirii rinilor compozite pentru sigilri este de: A. 60 secunde pentru dinii permaneni B. 120 secunde pentru dinii permaneni C. 60 secunde pentru dinii temporari D. 120 secunde pentru dinii temporari E. nu necesit demineralizare 2171. Incidena crescut a cariei ocluzale se datoreaz interaciunii mai multor factori: A. capacitii de retenie a microorganismelor i alimentelor n fosetele i anurile adnci B. existena unei cantiti mai mari de smal ntre suprafaa dintelui i jonciunea smalt dentin la nivelul anurilor ocluzale C. imposibilitatea realizrii unei curiri foarte bune D. existena unor anuri ocluzale largi n form de"V" E. concentraia mai mica de fluor n smalu l ocluzal dect n cel proximal 2172. Materialul de sigilre romnesc denumit SIGILR are urmtoarele proprieti: A. timp de lucru i de priz foarte mare B. adeziune slab

C. rezisten D. hidrofilie redus E. vscozitate 2173. Mecanismul de producere a cariei ocluzale din anuri i fosete A. iniial debutul leziunii carioase are loc n adncimea anului B. iniial debutul se produce la orificiul anului, n smalul pantelor cuspidiene opuse C. leziunea car ioas se produce concomitent att la nivelul orificiului smalului, ct i n adncimea acestuia D. ulterior leziunea carioas cuprinde pereii anului E. baza anului se demineralizeaz dup ce orificiul i pereii acestuia au fost afectate 2174. Metodele de prevenire a cariei dentare sunt: A. fluorizarea general i local B. obturaii cu galss-ionomeri C. sigilarea anurilor i fosetelor D. igiena alimentaiei E. igiena buco-dentar 2175. Avantajele obturaiilor preventive cu glass ionomeri(dup Garcia Godoy): A. rezistena crescut la forele masticatorii B. adeziune excelent la smal i dentin C. aplicare n doi timpi D. posibila aciune cariostatic prin eliberare de fluor E. stimularea neodentinogenezei. 2176. Cimenturile glassionomere pentru sigilarea anurilor i fosetelor, au urmtoarele avantaje: A. adeziunea la smal fr o pregtire prealabil B. eliberare de ioni de fluor C. culoare acceptabil D. timp de priz prelungit E. se pstreaz aproximativ timp de 1 an 2177. Sigilarea este o metod de prevenire a cariei de pe: A. suprafeele ocluzale ale molarilor i premolarilor B. suprafeele proximale ale dinilor laterali C. suprafeele orale ale incisivilor superiori D. suprafeele orale ale incisiv ilor inferiori E. suprafeele vestibulare i orale ale molarilor 2178. Sigilrile se recomand n urmtorele situaii clinice: A. anuri i fosete n forma de"i", amfor, pictur B. anuri n form de"V" C. cnd sonda aga, dar nu sunt alte semne de carie dentar D. dinii sunt erupi suficient pentru a se obine o suprafa uscat E. dini parial acoperii de un capuon de mucoas 2179. Tehnica sigilrii cu ciment glass-ionomer cuprinde urmtoarele etape: A. curirea suprafeei dentare B. izolare

C. demineralizare D. aplicarea materialului E. aplicarea unui lac protector 2180. Tehnica odontomiei profilactice este util n urmtoarele cazuri: A. copii cu policarii B. imposibilitatea efecturii unor controale periodice C. copii indemni de carii D. copii handicapai E. dini temporari 2181. Timpul clasic de demineralizare n vederea sigilrii este de: A. 60 de secunde la dinii temporari B. 60 de secunde la dinii permanenti C. 120 de secunde la dinii temporari D. 120 de secunde la dinii permanenti E. 15 secunde la dinii permaneni 2182. Aciunea materialelor de sigilre const n: A. blocheaz"locusul"preferat al streptococului mutans B. stimuleaz eliberarea local de fluor C. umple n mod mecanic fosetele i anurile adnci cu o rin acido -rezistent D. manoperele de curire a anurilor i fosetelor nu mai sunt necesare E. penetrant redus 2183. Timpii operatori n cazul sigilrilor cu rini compozite sunt: A. curairea suprafeei dentare B. fluorizare local C. izolare D. pregtirea suprafeelor de smal E. aplicarea materialului de sigilre 2184. Zonele cele mai vulnerabile la apariia proceselor carioase sunt: A. faa mezial B. faa distal C. la colet D. anurile ocluzale E. fosetele ocluzale 2185. Dezavantajele folosirii sigilanilor pe baza de cimenturi ionomere de sticl autoplimerizabile: A. timp de priz scurt B. sensibilitate n mediul umed C. finisare slab din cauza rugozitii superficiale D. aplicare greoaie E. rezistena medie n zonele supuse direct solicitrii masticatorii 2186. n funcie de extinderea i adncimea procesului carios, Simonsen clasific obturaiile preventive cu rin n: A. tipul A, cnd leziunea de carie a progresat n dentin B. tipul B, cnd leziunea de carie a progresat n dentin dar este nc mic

C. tipul D, cnd leziunea are o extindere mai mare n dentin D. tipul C, cnd leziunea are o extindere mai mare n sma l E. tipul C, cnd leziunea are o extindere mai mare n dentin 2187. Indicaia major a sigilrii o constituie: A. anurile i fosetele molarilor B. anurile i fosetele premolarilor C. anuri i fosete n form de U" D. anuri i fosete aberante E. anuri i fosete neretentive. 2188. La controlul clinic al sigilrii, sunt posibile urmtoarele situaii: A. sigilarea este intact se controleaz cu radiografii bite-wing B. sigilantul este pierdut n totalitate se repet sigilarea C. sigilarea este parial pierdut se completeaz cu un nou sigilant D. sigilarea are microneadaptari se repet sigilarea E. sigilarea are microneadaptri se controleaz cu radiografii bitewing. 2189. Materialele folosite pentru sigilare au urmtoarele efecte importante: A. umplu n mod mecanic fosetele i anurile adnci cu o rin acido -rezistent B. uureaz manoperele de curire a anurilor i fosetelor C. blocheaz locusul preferat al Streptococului mutans i al altor microorganisme cariogene D. prezint o rezisten mecanic crescut la forele masticatorii E. expansiune termic crescut. 2190. Perioadele potrivite pentru sigilare(dup Simonsen): A. vrsta de 3-4 ani pentru molarii temporari B. vrsta de 10-12 ani pentru mo larii permaneni C. vrsta de 11-13 ani pentru molarii doi permaneni D. vrsta de 6-7 ani pentru molarii primi permaneni E. vrsta de 11-13 ani pentru premolari. 2191. Sigilarea anurilor i fosetelor are urmtoarele caracteristici: A. mpiedic progresia cariei B. suprafeele de smal demineralizate anterior i sigilate, sunt mai rezistente la atacul acid ulterior dect smalul sntos C. interfaa smalt-rin creaz o barier de protecie mpotriva colonizarii microorganismelor D. maturarea smalului continu E. nu permit trecerea n anul ocluzal a substratului nutritiv 2192. Debutul cariilor ocluzale din anuri i fosete are loc la nivelul: A. pantelor cuspidiene B. bazei anurilor ocluzale C. orificiului i pereilor verticali ai anurilor D. pereilor vestibulari ai anurilor E. pereilor orali ai anurilor. 2193. Eficiena redus a materialelor de sigilare activate de ultraviolete se datoreaz: A. inconstanei fasciculului provenit de la sursa de raze UV

B. polimerizarea necorespunztoare a benzilor de material ptrunse n spaiile create prin demineralizarea smalului C. radicalilor liberi care inactiveaz benzoil-metil-eterul D. deficienelor de tehnic propriu-zis a sigilanilor E. incapacitii luminii UV de a penetra n profunzimea zonelor de smal demineralizate. 2194. *mbuntirea adus materialelor de sigilare pe baz de rini bis-GMA const n: A. introducerea de bis fenol A B. microgranule de dioxid de siliciu sau cuar C. introducerea de metacrilat D. gruprilor epoxidice din structura rinii E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid amin. 2195. Metodele de prevenire ale cariei dentare conform OMS sunt: A. laserul cu inversare acustico-optic i cu transmitere de energie de intensitate mic B. igiena buco-dentar C. sigilarea anurilor i fosetelor D. fluorizarea general i local E. igiena alimentaiei 2196. Sigilarea are urmtoarele indicaii: A. anuri i fosete adnci n forma de"i", amfora, pictur B. anuri i fosete adnci cu proast coalescen C. carie profund D. carie de adncime medie E. sonda"agat", dar fr semne de carie dentar. 2197. Succesul sigilarii depinde de: A. rigurozitatea cu care practicantul respect tehnica de lucru B. rigurozitatea cu care practicantul respect instruciunile firmei productoare C. vrsta copilului D. profunzimea procesului carios E. mrimea suprafeei ocluzale.

2198. Timpii operatori n tehnica sigilarii cu rini compozite sunt: A. izolarea B. bizotarea C. extensia preventiv D. splarea i uscarea E. controlul relaiilor de ocluzie. 2199. Prevalena i incidena crescut a cariei ocluzale se datoreaz urmtorilor factori: A. capacitii de reinere a microorganismelor i alimentelor n fosetele sau anurile adnci ca ntr-o ni retentiv B. concentraiei mai mici a fluorului n smalul ocluzal dect n cel proximal C. orientrii prismelor de smal la nivelul anurilor D. imposibilitii realizrii unei curiri fo arte bune indiferent de mijlocul utilizat E. concentraiei mai mari a fluorului n smalul ocluzal dect n cel proximal.

2200. Sigilarea este indicat la: A. pacieni carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans B. pacieni care consum zilnic cantiti mari de dulciuri C. carii ocluzale superficiale D. pacieni cu handicap fizic sau psihic care nu i pot efectua igiena bucal E. numai pe suprafeele ocluzale ale molarilor de 6 ani. 2201. Situaiile clinice n care se recomand odontomia profilactic sunt: A. copii cu policarii care prezint o igiena bucal defectuoas B. n cazul anurilor ocluzale n form de V cu diametru mare i puin adnci C. n cazul anurilor ocluzale n form de I adnci, nguste D. copiii a cror sntate general necesit efectuarea tratamentelor stomatologice sub anestezie general E. imposibilitatea efecturii unor controale periodice regulate. 2202. *Timpul de aciune al agentului demineralizant pentru dinii permaneni este: A. 60 secunde B. 120 secunde C. 15 secunde D. 100 secunde E. 45 secunde. 2203. *Timpul de aciune al agentului demineralizant pentru dinii temporari este: A. 30 secunde B. 60 secunde C. 100 secunde D. 120 secunde E. 150 secunde. 2204. * Vrsta optim indicat pentru efectuarea sigilrilor la dinii temporari este: A. 2-3 ani B. 3-4 ani C. 4-5 ani D. 5-6 ani E. 6 ani. 2205. *Vrsta optim indicat pentru efectuarea sigilrilor la molarii de 12 ani i premolari este: A. 9-10 ani B. 10-11 ani C. 11-12 ani D. 11-13 ani E. 12-14 ani. 2206. Avantajele enameloplastiei sunt: A. mpiedic ptrunderea profund a sigilantului B. permite ptrunderea profund a sigilantului C. crete rezistena la uzur a materialului aplica

D. asigur o adapatre deficitar la smal E. asigur o adaptare mai bun la smal. 2207. Calitile unui material de sigilare sunt: A. fluiditate B. priz rapid n condiiile cavitii bucale C. biocompatibilitate D. s nale ocluzia E. s nu perturbe ocluzia. 2208. *Dezavantajele odontomiei profilactice sunt: A. se intervine pe dini santoi B. se trateaz cariile dentare C. est o metod foarte scump de tratament D. este o tehnic non-invaziv E. necesit mai multe sedine. 2209. *Efectele sigilanilor sunt: A. blocheaz"locusul"preferat al streptococului mutans i al altor microorganisme cariogene B. favorizeaz apariia marmoraiilor ocluzale C. ofer o protecie minim fa de caria dentar D. elibereaz ionii de calciu E. opresc evoluia n profunzime a unui proces carios deja iniiat. 2210. * n tehnica sigilrii nu se execut urmtorii timpi operatori: A. controlul relaiilor ocluzale B. splarea i uscarea C. izolarea D. verificarea sigilrii E. extensia preventiv. 2211. Indicaiile odontomiei profilactice sunt. A. copii cu policarii i igien oral foarte bun B. copii cu policarii i igien oral foarte proast C. existena unor dubii n legtur cu prezena sau absena unei carii D. marmoraii pe suprafeele ocluzale E. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate. 2212. Care din afirmaiile urmtoare despre rinile de sigilare care elibereaz fluor sunt corecte: A. sunt rini schimbtoare de ioni B. eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substituire C. cantitatea cea mai mare de fluor se elibereaz n prima sptmn dup aplicare D. n cazul desprinderii materialului de sigilare suprafaa de smal rmne rezistent la carie E. nu exist variaii ale cantitii de fluor eliberate n funcie de tipul de material utilizat 2213. *Care din urmtoarele afirmaii despre materialele de sigilare negranulare nu este adevarat: A. sunt mai puin rezistente la uzur i abraziune dect sigilanii granulari

B. au aceeai rezisten de legatur ca i sigilanii granulari C. au acelai timp de priz ca sigilanii granulari D. au aceea i rat de retenie ca sigilanii granulari E. conin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuar 2214. Care din urmtoarele manopere se efectueaz n cazul sigilrii anurilor i fosetelor cu un ciment glass ionomer: A. izolarea cmpului operator B. aplicarea agentului de demineralizare. C. splarea zonei demineralizate sub izolare D. uscarea i aplicarea glass ionomerului E. controlul reteniei materialului dup ce a fcut priz 2215. Care din urmtorii timpi operatori corespund tehnicii corecte de sigilare a anurilor i fosetelor ocluzale cu materiale de tip compozit: A. curarea suprafeei ocluzale cu paste care conin fluor, urmat de splare atent B. izolarea i uscarea cmpului operator C. demineralizarea anurilor i fosetelor D. splarea cu jet continu de ap a suprafeei demineralizate fr meninerea izolarii cmpului operator E. aplicarea materialului de sigilare 2216. Despre enameloplastie sunt corecte urmtoarele: A. este o metod "invaziv" de prevenire a cariei ocluzale B. este indicat n cazul suprafeelor ocluzale cu anuri adnci i nguste care prezint modificri de culoare i sunt suspectate ca ar fi cariate C. const n pregtirea unei caviti superficiale . D. dup schiarea conturului cavitii se face exereza dentinei alterate E. obturarea cavitii se face cu amalgam de argint 2217. Despre obturaiile preventive cu rin sunt corecte urmtoarele: A. conserv la maximum structura dur dentar B. se descriu 3 tipuri de obturaii preventive C. toate cele 3 tipuri necesit obturaie de baz D. combin prepararea unei caviti ocluzale minime cu sigilarea anurilor i fosetelor din vecintate E. sunt utile n cazul dinilor permaneni tineri 2218. n cazul sigilrii cu rini compozite,agentul demineralizant sub form de soluie se aplic: A. prin frecarea suprafeei de smal B. prin atingerea suprafeei de smal C. strict pe suprafaa care va fi acoperit cu materialul de sigilare D. pe o suprafa mai mare dect cea care va fi acoperit cu materialul de sigilare E. cu pensula, miniburei, bulete mici de vat sau aplicator furnizat de productor 2219. *La care din urmtoarele materiale folosite pentru sigilare, retenia sigilrii este mai slab: A. Delton B. Concise White Sealant C. Helioseal

D. Fuji lonomer Type III E. Visio-Seal 2220. *La copiii cu dentiie temporar indemn, Societatea Britanic de Stomatologie Pediatric recomand adoptarea urmtoarei atitudini fa de molarii de 6 ani: . A. control periodic B. sigilare C. sigilare largit D. aplicare de lacuri fluorate E. aplicare de lacuri fluorate 2221. *La indivizii cu carioactivitate sczut, care prezint suprafee ocluzale cu anuri largi, coala Scandinav recomand: A. sigilare B.. sigilare largit C. expectativ D. aplicaii de lacuri fluorate E. nici una dintre acestea 2222. Mucoasa de cptuire a cavitii orale prezint urmtoarele caracteristici A. este puternic keratinizat B. prezint o submucoas format din esut conjunctiv lax C. este specializat n receptarea stimululor care produc senzaii gustative D. acoper bolta palatin osoas E. este slab keratinizat 2223. * Baza anului gingival o constituie A. sulcular B. conturul coronar al ui joncional C. adamantin redus D. inseria epitelial E. jonciunea amelo-dentinar 2224. *Celulele periferice ituate pe suprafaa convex a mugurelui dentar formeaz A. stratul adamantin extern B. stratul adamantin intern C. lamina dentar primar D. teaca Hertwig E. stratul epitelial 2225. * Primul stadiu al erupiei dentare pasive se caracterizeaz prin A. apariia fenomenului de atriie B. joncional este localizat in egal msur pe smal i pe cement C. joncional i baza anului gingival sunt pe smal D. joncional s-a retras spre apical pe suprafaa cementului E. baza anului gingival se situeaz la nivelul jonciunii smal -cement 2226. Care din urmtoare funcii sunt caracteristice desmodoniului i ligamentului periodontal A. funcia senzitiv B. funcia colageno-formatoare

C. mezializarea fiziologic D. funcia de implantare E. funcia de nutriie 2227. Care din urmtoarele elemente se gsesc in lichidul anului gingival A. aminoacizi B. fibrinogen C. istemul lactoperoxidazei cu rol in corectarea pH-lui D. fibre de colagen i elastin E. fibre de oxytalan 2228. Care din urmtoarele tipuri de fibre gingivale se gsesc in structura ligamentului supraalveolar A. fibre semicirculare B. fibre transseptale C. fibre transalveolare D. fibre transgingivale E. fibre intergingivale 2229. Care din urmtorii factori controleaz rezorbia osoas A. gama-interferonul B. limfotoxine C. acidul arahidonic D. factor de necroz a tumorilor ( TNF- ) E. factor de transformare a creterii ( TGF- ) 2230. Care sunt componentele gingiei A. papila interdentar B. marginea gingival liber C. mucoasa alveolar D. frenul labial E. gingia fix 2231. Erupia dentar activ se caracterizeaz prin A. coroana anatomic este egal cu coroana clinic B. rdcina anatomic este egal cu rdcina clinic C. apoziie de os alveolar D. coroana clinic este mai mare dect coroana anatomic E. deplasarea dinielui spre planul ocluzal fr modificarea nivelului epiteliului joncional 2232. * Parodontometria A. este o metoda de nregistrare grafic a mbolnvirilor parodoniului marginal B. Reprezint o diagram a feelor vestibulare i orale a arcadelor dentare C. Reprezint o metoda clinic de masurare i evaluare nainte i n cursul tratamentului a retraciei gingivale, a adncimii pungilor parodontale i a gradului de mobilitate D. Intervalul ntre doua linii orizontale corespunde unei distane de 2 mm E. Pentru schibarea gradului de mobilitate, intervalul dinire liniile ngroate situate n zona ocluzal este de 1 mm

2233. Anamneza A. Este prima etap de examinare B. Stabilete un diagnostic de certitudine sau prezumtiv C. Cuprinde o examinare clinica obie ctiv D. Se bazeaz pe ntrebri i interpretarea rspunsurilor date de bolnav E. Se realizeaz printr-o interogare i discuie, prin examinarea modului de rspuns a pacientului 2234. Anamneza A. Are un caracter orientativ B. Are un caracter de testare a unor poteniale mbolnviri generale C. Conduce la un diagnostic de precizie D. Oblig la o examinare de specialiate prin ndrumarea spre medicul specialist n boli interne E. Se realizeaz prin inspecie i palpare 2235. Examenele complementare ale pacientului cu boala parodontal sunt A. Testul de solicitare dentar prin presiune B. Dentoparodontograma C. Examenul tomodensitometric bazat pe rezonan magnetic nuclear D. Mobilometria instrumental E. Examenul radiologic 2236. Examenul clinic al parodoniului marginal superficial A. Urmrete mobilitatea dentar patologic B. Urmrete aspectul gingiei fixe, a papilelor interdentare, a marginii gingivale libere C. Se apreciaz retracia gingival D. Se realizeaz determinarea adncimii pungilor parodontale E. Se face prin inspecie i palpare 2237. Examenul clinic obiectiv al parodoniului marginal A. Se realizeaz prin inspecie i palpare B. Se adreseaz parodoniului marginal superficial i profund C. Examinarea prin inspecie se face cu instrumentar specializat: sonde de parodontometrie i sonde exploratorii D. Examinarea parodoniului marginal de nveli se face cu ajutorul testelor de vitalitate E. Face referire la debutul afeciunii parodontale 2238. Examenul radiologic al pacientului cu afectare parodontal A. Apreciaza caracterele morfologice noirmale i patologice ale aspectul parodoniului marginal superficial B. Ofer indicaii cu privire la spaiul dento -alveolar C. Ofer indicaii asupra lamina dura D. Ofer indicaii asupra gradului i tipului de resporbie osoas vertical, orizontal, mixt E. Apreciaz cantitativ plac bacterian 2239. Indicele de igien bucal (IHB) A. Reprezint un indice de plac i de tartru B. Ofer relaii i asupra sngerrii gingivale provocate la sondare

C. Valoarea indicelul de plac rezult din nsumarea valorilor constatate pe 6 suprafee preselectate D. Suprafeele preselectate sunt reprezentate de suprafeele vestibulare ale molarilor primi superior i i suprafeele linguale ale primilor molari inferiori E. Suprafeele preselectate sunt reprezentate i de suprafeele vestubulare ale incisivilor centrali superiori drept i inferior stng 2240. Indici de inflamaie parodontal sunt A. Indicele parodontal (Russel) B. Indicele gingival (Loe i ilness) C. Indicele de sngerare papilara (Muhlemann) D. Indicele CPITN E. Indicele de prezent a pungilor parodontale 2241. Mobilitatea dentar patologic A. Se face n mod obinuit cu un instrument metalic, cu care se exercit presiuni moderate n plan orizontal i axial B. Se poate percepe prin palpare digital C. Mobilitatea dentar de gradul 1 este atunci cnd excursia extremitii incizale sau ocluzale a coroanei n plan transversal depaete 1 mm D. Mobilitatea dentar patologic de gradul 3 este atunci cnd diniele este mobil i n sens vertical, axial E. Moblitatea dentar patologic avansat poate fi observat prin vestibularizarea incizivilor superiori n ocluzie 2242. *Examenul radiologic efectuat n gingivitele hiperplazice, cu o evoluie mai lung de 2-3 luni indic aproape ntotdeauna A. Demineralizarea septurilor alveolare B. Hiperestezie dentinar C. Traumatism ocluzal D. Resorbii oasoase extinse periradicular i periapical E. Adenite 2243. *Formele cele mai numeroase de mbolnvire ale parodoniului marginal A. Prezint o inflamaie manifest B. Prezint descuamri ale marginii gingivale libere i ale papilei interdentare C. Sunt asociate cu afeciuni generale ale organismului D. Apar mai ales n administrarea de ciclosporine sau contraceptive E. Apar n cazuri de epilepsie, datorit utilizrii unei medicaii de tipul hidantoin 2244. *Gingivita cronic (simpl, mecomplicat) A. Este de cauz microbian (prin plac bacterian) B. Este de cauz micotic C. Este de natur viral D. Apare n cadrul unor boli sistemice E. Apare n lichenul plan sau alte dermatoze 2245. *Parodontita juvenil este A. Este o parodontit rapid progresiv B. Este o parodontit ulcero-necrotic C. Este o parodontit rapid progresiv precoce

D. Este o atrofie parodontal E. Este o forma de gingivit hiperplazic, ca efect secundar al unor medicamente 2246. *Parodontit prepubertala este A. Este o parodontit rapid progresiv B. Este o parodontit ulcero -necrotic C. Este o parodontit rapid progresiv precoce D. Este o atrofie parodontal E. Este o forma de gingivita hiperplazic, ca efect secundar al unor medicamente 2247. Clasificarea ARPA (Asociaia international pentru cercetri asupra parodontopatiilor) n anul 1955 propune urmtoarea clasificare a bolilor parodoniului marginal A. Parodontite B. Parodontoze C. Parodontome D. Parodontit prepuberal E. Parodontit rapid progresiv 2248. Clasificarea Carranza Jr (1996) descrie urmtoarele forme de mbolnvire a parodoniului marginal A. Gingivite B. Parodontite C. Trauma ocluzal D. Atrofia parodontal E. Manifestri parodontale ale unor boli generale 2249. Clasificarea gingivitelor dup Catedra de Parodontologie Bucureti A. Gingivita cronic B. Gingivita hiperplazic prin inflamaie microbian C. Gingivite simptormatice n dursul unor boli sistemice D. Gingivita hiperplazic idiopatic E. Gingivita alergic 2250. Clasificarea gingiv itelor i gingivostomatitelor acute i subacute A. Parodontite cronice marginale B. Tumori gingivale benigne C. Tumori gingivale maligne D. Gingivostomatita herpetic E. Aftele i gingivostomatita recidivant 2251. Clasificarea parodontitei marginale cronice profunde dup Catedra de Parodontologie Bucuresti A. Parodontit marginal cronic superficiale cu fenomene hiperplazice B. Parodontit marginal cronic superficiale pe fond de involuie precoce C. Parodontit prepubertal precoce D. Parodontit juvenil E. Parodontit distrofic 2252. Clasificarea parodontitei marginale cronice profunde dup Catedra de Parodontologie Bucuresti A. Parodontit prepubertala precoce

B. Parodontit juvenil C. Parodontit marginal cronic profund D. Parodontit marginal profund rebele la tratament E. Parodontit distrofic 2253. *Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu: hidantoin, ciclosporin, antagoniti de calciu este: A. o gingivit hiperplazic idiopatic B. o gingivit alergic C. o gingivit hiperplazic D. o gingivit hipertrofic descuamativ E. o gingivit iritativ sau de iritaie 2254. Gingivitele din cursul unei stri fiziologice se clasific n: A. gingivite de pubertate B. gingivite de sarcin C. gingivite de menopauz D. gingivite hiperplazice idiopatice E. gingivite hiperplazice prin inflamaie microbian 2255. Gingivitele se clasific n: A. gingivita marginal cronic B. gingivita ulcero-necrotic C. manifestri parodontale n boli generale D. gingivite alergice E. atrofia parodontal 2256. Gingivitele simptomatice se gsesc frecvent n cursul unor boli sistemice ca: A. diabet B. sarcin C. boli imune D. de consum de nifedipin E. insuficiena renal cronic 2257. Gingivo-stomatitele acute se clasific n: A. gingivo-stomatit ulcero -necrotic B. gingivo-stomatita herpetic C. aftele recidivante D. gingivite din SIDA E. stomatite din SIDA 2258. n gingivite este afectat: A. corionul gingival, i sist emul ligamentar supraalveolar B. parodontiul marginal de nveli C. parodontiul marginal de nveli i unele componente ale parodoniului de susinere D. este afectat mobilitatea dentar E. apare fenomenul de halisterez superficial 2259. n gingivite este afectat: A. parodoniul marginal de nveli B. sistemul ligamentar supraalveolar

C. ligamentele orizontale D. ligamentele oblice E. nici una din acestea 2260. *n trauma ocluzal, parodoniul marginal prezint: A. semne de suferin, dar fr caracter distructiv n absena aciunii microbiene B. nu prezint semne de suferina C. hiperplazie gingival D. atrofie gingival E. modificri de culoare ale gingiei 2261. Parodontit marginal cronic profund la adult are formele: A. parodontit marginal profund rebel la tratament B. parodontit marginal agresiva rapid progresiva C. parodontit postjuvenil D. parodontit distrofic E. parodontit ulcero-necrotic 2262. Parodontit marginal cronic profund la adult, poat e fi: A. parodontit marginal cronic profund localizat B. parodontit marginal cronic profund generalizat C. parodontit distrofic D. parodontit juvenil E. parodontit agresiv rapid progresiv 2263. Parodontit marginal cronic profund la copii apare ca: A. parodontit prepubertara precoce B. parodontit prejuvenil C. parodontit agresiv rapid progresiv D. parodontit distrofic E. parodontit juvenil 2264. Parodontit rapid progresiv precoce prezint urmtoarele forme : A. parodontit rapid progresiva a adultului B. parodontit prepubertar C. parodontit juvenil D. parodontit din SIDA E. parodontit ulcero-necrotic 2265. Gingivita cronic: A. se mai numete i gingivit iritativ; B. se mai numete i gingivit de origine tartric; C. se mai numete i gingivit simpla, necomplicat; D. se manifest prin inflamaia papilei i a marginii gingivale libere; E. se mai numete i gingivit simptomatic. Formele de parodontite marginale cronice profunde la adult sunt: A. parodontit marginal cronic pe fond de involuie precoce B. parodontit marginal cronic profund localizat C. parodontit marginal profund rebel la tratament D. parodontit juvenil tardiv

2266.

E. parodontit marginal cronic profund generalizat. 2267. Gingivite i gingivo -stomatite acute i subacute sunt: A. gingivostomatita ulcero-necrotic B. gingivostomatita herpetic C. gingivita alergic D. gingivostomatita aftoas recidivant E. gingivostomatita de menopauz. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar n urmtoarele boli sistemice: A. diabet B. hepatita B C. caren de vitamina C D. boli de snge i imune E. TBC. Gingivitele descuamative reprezint manifestri bucale ale: A. pemfigusului B. diabetului C. lichenului plan D. administrrii de antagoniti de Ca E. sclerodermiei. *Urmtoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice: A. hidantoin B. betablocantele C. metronidazolu D. cefalosporinele E. prednisonul.

2268.

2269.

2270.

2271. *n gingivita de sarcin, n lichidul anului gingival se remarc o cretere important a A. Capnocytophaga B. Prevotella intermedia C. Speciilor de Actinomyces D. Speciilor de Streptococ E. Candida albicans *n gingivostomatita aftoas recidivant, leziunea iniial este A. o zon eritematoas B. o vezicul C. o ulceraie D. un placard E. o eroziune Diagnosticul diferenial al candidozei se face cu A. leziunile difterice B. leucoplazia C. lichenul plan D. gingiviostomatita herpetic

2272.

2273.

E. gingivita cronica 2274. Diagnosticul diferenial al gingivostomatitei ulcero -necrotice se face cu A. boala Behcet B. gingivita alergic C. leucemia cronic D. candidoza acut E. agranulocitoza Dup localizare i ntindere, gingivita cronic poate fi A. gingivit cronic propriu-zis B. papilita C. Gingivita marginal D. gingivita acut de cauz microbian E. gingivita generalizat Factorii favorizani ai gingivitei hiperplazice simple sunt A. obturaii n exces, n contact sau n imediata apropiere a gingiei B. tipul alimentaiei(bogat n lipide) C. impact alimentar direct asupra papilei D. carii recidiv E. caviti carioase aproximale Gingivitele descuamative pot aparea n A. leucemii acute i subacute B. lichen plan C. pemfigus vulgar D. AIDS E. Diabet n candidoza acut, subiectiv pot aparea A. senzaii dureroase la atingere, masticaie B. dificultatea de a purta protezele mobile C. fisuri dureroase ale comisurilor orale D. hipersalivaie E. prurit gingival n gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmtoarele manifestri A. prurit gingival B. sngerri gingivale C. uoara cretere a mobilitii dent are fiziologice D. hipersalivaie E. senzaie de tensiune n gingivita din diabet, gingia poate prezenta A. pungi adevrate B. hipertrofie gingival generalizat C. sngerri uoare D. uoar mobilitate patologic

2275.

2276.

2277.

2278.

2279.

2280.

E. ulceraii 2281. n gingivita hiperplazic din leucemie, principalele semne clinice sunt A. gingivoragii precoce B. senzaie de uscciune a mucoasei orale C. apariia polipilor gingivali D. hiperplazie gingival E. ulceraii n gingivostomatita ulcero-necrotic sunt incriminai urmtorii factori favorizani A. fumatul excesiv B. boli hematologice C. igiena oral deficitar D. pericoronarite E. factori psihosomatici n pericoronaritele acute pot aparea urmtoarele complicaii A. trismus B. febra C. abcese de vecinatate D. edem laringian E. meningit acut n gingivita hiperplazic din hipovitaminoza C apare: A. mobilitate patologic prin edem B. hipertrofie lingual C. sngerri gingivale D. pungi false E. halen

2282.

2283.

2284.

2285. n gingivitele asociate cu diabet zaharat insulino-dependent, principalele microorganisme din anul gingival sunt: A. specii de Streptococ B. specii de Actinomyces C. Capnocytophaga D. Veillonela Parvula E. Fusobacterium 2286. Producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice este dat de: A. boli generale cronice caectizante B. menopauza i postmenopauza C. deficitul de vitamina A, D, E D. prezena bacililor fuziformi i spirochetelor E. hiposalivaia din colagenoze Semnele clinice subiective ale gingivitei cronice sunt: A. sngerri gingivale la periaj i masticaie B. consistena gingiei crescut n formele exudative C. pungi false D. prurit gingival i senzaie de usturime

2287.

E. fenomene de halisterez superficial 2288. Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocrom const n: A. glosit B. ulceraii orale i faringiene C. mucoasa gingival este palid D. disfagie E. toate de mai sus Antagonitii de calciu au urmtoarele efecte: A. activarea acidului folic B. scderea glicozaminoglicanilor sulfatai C. inhibarea sintezei AND D. stimularea factorului de cretere epitelial E. creterea proliferrii celulare pe culturi de fibroblati *Care din urmtoarele simptome nu le ntlnim la pacienii cu gingivit cronic: A. uor prurit gingival B. dureri severe C. senzaie de usturime D. sngerri gingivale la periaj E. sngerri gingivale la masticaie

2289.

2290.

2291. *Cte zone distincte afectate se descriu histopatologic n gingivita acuta ulceronecrotic? A. 3 B. 4 C. 5 D. 6 E. 7 2292. * Histopatologic, n gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C sunt prezente urmtoarele aspecte: A. edem B. scderea permeabilitii capilare C. creterea reactivitii elementelor contractile din pereii vaselor sanguine periferice D. degenerescena fibrelor de reticulin E. staz vascular n gingie 2293. n gingivita cronic, n stadiul de 'leziune stabil' ntlnim urmtoarele aspecte: A. crete numarul de plasmocite B. joncional prezint fenomene de ngustare a spaiilor intercelulare C. lamina bazal e nentrerupt D. microulceraii n epiteliu E. scade nivelul i activitatea unor enzime

2294. n gingivitele asociate cu diabet zaharat insulinodependent, principalele microorganisme din anul gingival sunt: A. Veillonela parvula B. Fusobacterium C. specii de Streptococ

D. specii de Stafilococ E. specii de Actinomyces 2295. n stadiul de leziune iniial, gingivita cronic se caracterizeaz prin: A. hiperemie activ B. marginaie leucocitar C. migrarea prin diapedez, n special a monocitelor D. flux de snge crescut n teritoriul capilar i venular E. creterea numarului de celule, n special fibroblati *Principalul semn clinic obiectiv n gingivitele cron ice l reprezint: A. culoarea roie deschis a gingiei B. tumefacia C. sngerarea gingival D. modificrile aspectului suprafeei gingivale E. consistena variabil a gingiei Simptomatologia gingivitei acute ulcero-necrotice cuprinde: A. fisuri dureroase la comisuri B. halen fetid intens C. limitarea deschiderii gurii prin trismus D. stare general de regul nealterat E. dureri spontane iradiante n oasele maxilare Simptomatologia gingivitei de sarcin cuprinde: A. principalele semne sunt hiperplazia i sngerarea B. mobilitatea patologic de gradul 1 i 2, fre evoluie spre avulsia diniilor C. pot aparea pungi parodontale adevarate D. mucoasa gingival i oral au aspect uscat E. hiperplazia de sarcin se dezvolt exclusiv la nivelul papilelor interdentare Condiiile favorizante de apariie a gingivostomatitelor micotice sunt: A. consumul excesiv de antibiotice; B. sarcin; C. vrsta i sexul; D. SIDA; E. diabetul. Diagnosticul diferenial al gingivostomatitei ulcero -necrotice se face cu: A. gingivostomatita de menopauz; B. gingivostomatita aftoas; C. gingivita de sarcin; D. gingivostomatita distrofic; E. gingivostomatita herpetic. * Gingivita acuta ulcero-necrotic: A. apare n special la btrni; B. s-a dovedit a fi o boal contagioas; C. are o evoluie de tip epidemic n unele colectiviti; D. este favorizat de deficiena vitaminei PP;

2296.

2297.

2298.

2299.

2300.

2301.

E. prezint hipersalivaie seroas. 2302. Gingivita din diabet se caracterizeaz prin: A. consumul crescut de oxigen la nivelul gingiei; B. miros i gust caracteristic de metal; C. consistena crescut a gingiei; D. hiperplazie generalizat polipoidal; E. frecvente ulceraii. Gingivita hiperplazic de cauz microbian prezint urmtoarea simptomatologie: A. gingia este de culoare rou-violaceu; B. gingia are suprafaa neted; C. gingia are uneori micro-ulceraii; D. uneori gingia are aspect lucios de coaj de portocal; E. consistena gingiei este ferm cnd apar suprainfectrile. Gingivita la pubertate este caracterizat prin: A. apariia ei att la fete ct i la biei; B. este mai frecvent ntre 10-12 ani; C. implicarea mai frecvent a speciilor Capnocytophaga; D. apariia ca semn al unor modificri metabolice mai ales naintea ciclului menstrual; E. inflamaie gingival rou-violacee.

2303.

2304.

2305. *Gingivo-stomatita aftoas are ca leziuni elementare aftele, dintre care cele mai mici au dimensiunile: A. 0,05-0,1 cm; B. 0,1-0,2 cm; C. 0,2-1 cm; D. 1-1,5 cm; E. 1,5-2 cm. 2306. *Gingivo-stomatita herpetic: A. apare mai ales la aduli i la btrni; B. apare dup o perioad de incubaie de 4-5 zile; C. este consecina unei necroze de lichefactie prin veziculaie intradermic; D. prezint vezicule cu lichid tulbure, lptos; E. evolueaz n puee i se vindec total dup circa 2 sptmni.

2307.

*n gingivita alergic:
A. consistena gingiei este ferm; B. gingia are o culoare rou-deschis; C. gingia nu sngereaz la atingere i masticaie; D. volumul gingiei este crescut; E. apar frecvent ulceraii dureroase pe marginile limbii.

2308.

*n gingivita cronic, principalul semn clinic obiectiv este: A. culoarea rou-deschis a gingiei; B. tumefacia; C. apariia pungilor false; D. sngerarea;

E. modificarea aspectului gingiei. 2309. n gingivita de sarcin: A. s-a remarcat o cretere important a speciei Prevotella intermedia; B. adevarata cauz o reprezint placa bacterian; C. nu se evideniaz semne histopatologice specifice; D. nu apar pungi gingivale adevarate; E. mobilitatea dentar este frecvent de gradul 3.

2310. *Perioada de incubaie a virusului herpetic implicat n producerea gingivo -stomatitei herpetice este: A. 48-72 ore; B. 36-48 ore; C. 18 ore; D. 24 ore; E. 24-48 ore. 2311. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene ntr-una hiperplazic se numar: A. prezena diastemei sau tremelor interdentare; B. obturaii n exces n imediata apropiere a gingiei; C. obturaii rugoase, retentive n apropierea gingiei; D. contact traumatic i retentiv ntre corpul de punte i gingia diniilor stlpi; E. persistena pe arcada a unor dinii temporari. 2312. Gingia poate prezentain cursul diabetului: A. sngerri uoare la atingere B. consistena ferma a papilelor C. frecvent pungi false D. uoara mobilitate patologic prin edem inflamator E. leziuni hiperkeratozice. *Gingivita acuta ulcero-necrotic este caracterizat prin: A. prurit gingival B. alterarea strii generale C. absenta sngerrii la palpare cu sonda D. consistena ferma a papilelor E. mobilitate dentar. Gingivita la pubertate se caracterizeaz prin urmtoarea simptomatologie: A. inflamaie gingival cu o culoare roie violacee B. tumefacie prin edem cu caracter ireversibil C. sngerare la masticaie, periaj, atingere cu sonda D. hiperplazie gingival, n special vestibulara, cu aspect bulbos al papilei interdentare E. ulceraii frecvente. n boala Behcet se ntlnesc: A. afte bucale i genitale B. leziuni oculare conjunctivale, iridocidita C. induraia pielii, sclerodermie D. leziuni vasculare: tromboflebite

2313.

2314.

2315.

E. leziuni articulare: artrite. 2316. n gingivita acuta ulcero-necrotic simptomatologia subiectiv cuprinde: A. senzaie de uscciune i arsur la nivelul mucoasei gingivale B. senzaie de gust metalic i alterat C. diminuarea durerii la contactul cu alimente fierbini, condimente D. dureri spontane iradiante n oasele maxilare E. accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbini, condimente.

2317. *Eruptia pasiva se clasifica in : a) 2 b) 3 c) 4 d) 5 e) 6 stadii. 2318. *Gingia fixa are o inaltime verticala de : a) 3-5 mm b) 1-9 mm c) 5-9 mm d) 1-5 mm e) 3-9 mm 2319. *Adancimea santului gingival este in medie : a) 2 mm b) 1,5 mm c) 1 mm d) 1,8 mm e) 2,2 mm 2320. *Mobilitatea dentara fiziologica are valori cuprinse intre : a) 0,05-0,1 mm b) 0,1-0,15 mm c) 0,15-0,2 mm d) 0,2-0,25 mm e) 0,25-0,3 mm 2321. Gingia fixa : a) adera ferm de dinte si osul alveolar subiacent b) are o inaltime mai mare la mandibula decat la maxilar c) este mai inalta pe fata vestibulara a molarului unu mandibular d) este foarte ingusta la molarul doi si trei mandibular e) constituie o zona de rezistenta impotriva tendintei de retractie si deplasare ale marginii gingivale libere 2322. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de : a) eruptia dentara b) varsta c) sex d) traumatisme e) tipul constitutional

2323. Epiteliul oral este format din urmatoarele straturi : a) granulos b) cornos c) bazal d) spinos e) lamelar 2324. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata : a) seara b) in cursul masticatiei c) in sarcina d) in inflamatia gingivala e) prin periaj 2325. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi : a) cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri b) cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri c) cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuri d) cementul vine in contact cu smaltul in 60-65% din cazuri e) cementul nu se intalneste cu smaltul in 5-10% din cazuri 2326. Zonele cele mai bogate in os medular sunt : a) molarii si premolarii superiori b) molarii si premolarii inferiori c) incisivii si caninii superiori d) incisivii si caninii inferiori e) tuberozitatea maxilara 2327. Placa supragingivala este alcatuita in prima etapa din pelicula. Aceasta pelicula contine: a) glicoproteine b) carbohidrati c) factori de inhibitie ai hemaglutinarii d) celule fagocitare e) celule epiteliale descuamate 2328. In cadrul parodontitelor marginale, bacteriile agresoare ce sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic sunt: a) Prevotella nigrescens b) Fusobacterium nucleatum c) A.actinomycetemcomitans d) Bacteroides gracilis e) Porphyromonas gingivalis 2329. Tartrul subgingival prezinta fata de compozitia tartrului supragingival unele particularitati: a) un raport calciu-fosfor mai scazut b) mai multa brusita c) continut crescut de sodiu d) mai putin fosfat octocalcic

e) mai putina witlokita 2330. Boala Recklinghausen se caracterizeaza prin: a) aparitia de chisturi ale oaselor maxilare b) ingustarea spatiului dento-alveolar c) intreruperi pana la disparitia laminei dura d) ingrosarea laminei dura e) efectele la nivelul osului alveolar sunt atribuite hormonului paratiroidian 2331. Aderenta bacteriilor la pelicula este explicata prin urmatoarele mecanisme : a) electrostatic b) hidrofil c) structuri bacteriene specializate d) receptori de suprafata specifici si enzime e) hidrofob 2332. *In cadrul maturarii placii bacteriene, substantele anorganice sunt compuse din saruri de : a) Mg b) Al c) Ca d) Fe e) Li 2333. *Tartrul supragingival este format in proportie de 70-90% din componente anorganice : a) fosfat de Na b) carbonat de Mg c) fosfat de Zn d) carbonat de Ca e) sulfat de Ca 2334. *Tartrul dentar contine : a) proteine 8-10% b) lipide 0,5% c) carbohidrati 10-12% d) fructoza e) glucoza 2335. *In cadrul formarii tartrului : a) alimentele dure grabesc formarea tartrului b) deficienta vitaminelor B,D favorizeaza formarea acestuia c) consumul de alimente bogate in fosfor favorizeaza formarea tartrului d) aportul de acid ascorbic creste cantitatea de tartru e) aportul crescut de glucide, proteine favorizeaza formarea tartrului 2336. Bacterii considerate posibil patogene in parodontite sunt : a) A. actinomycetemcomitans b) Porphyromonas gingivalis c) Actinimyces viscosus d) Fusobacterium nucleatum

e) Prevotella intermedia 2337. Motivele prezentarii la medic din punct de vedere parodontal pot fi : a) senzatie de tensiune in oasele maxilare b) mobilitate dentara anormala c) bruxism d) dificultati de masticatie e) dinti inclusi 2338. Sondele exploratorii sunt folosite pentru: a) detectarea si localizarea tartrului subgingival b) detectarea cariilor subgingivale c) masurarea adancimii pungilor parodontale d) determinarea indicelui CPITN e) controlul indepartarii in totalitate a tartrului subgingival 2339. Indicele gingival Loe si Silness =1 reprezinta: a) sangerare punctiforma la sondaj b) discrete modificari de culoare ale gingiei c) lipsa sangerarii la sondaj d) inflamatie medie gingivala e) discret edem 2340. Pentru diversele valori ale indicelui CPITN este necesara urmatoarea conduita terapeutica: a) clasa I - instituirea sau imbunatatirea igienei bucale b) clasa II - igiena bucala, detartraj, tratament antimicrobian c) clasa 0 - nu e necesar tratament parodontal d) clasa I - igiena bucala, detartraj e) clasa III - I+II si tratament complex parodontal 2341. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte : a) mezio-vestibular b) disto-vestibular c) mezial si distal d) mezio-palatinal (sau mezio-lingual) e) disto-palatinal (sau disto-lingual) 2342. Valoarea indicelui de igiana bucala rezulta prin insumarea a 6 suprafete preselectate : a) suprafetele vestibulare ale molarilor unu inferiori b) suprafetele paletinale ale molarilor unu superiori c) suprafetele vestibulare ale molarilor unu superiori d) suprafetele linguale ale molarilor unu inferiori e) suprafetele vestibulare ale incisivilor centrali superior drept si inferior stang 2343. *Valorile indicelui de placa si a indicelui de tartru sunt reprezentate pe o scala de la : a) 0 la 4 b) 0 la 3 c) 0 la 5 d) 0 la 2 e) 0 la 6

2344. *Valoarea maxima a indicelui de sangerare papilara este : a) 3 b) 6 c) 5 d) 4 e) 8 2345. *Evidentierea placii bacteriene se poate face folosind urmatoarele solutii colorante : a) fuxina bazica 2-3% b) albastru de metil 5% c) violet de gentiana 2% d) albastru de toluidina 1% e) fluoresceina 2346. *Mobilitatea dentara patologica este de : a) 2 b) 3 c) 4 d) 5 e) 6 grade. 2347. In clasificarea bolilor parodontiului marginal au fost luate in considerare urmatoarele criterii: a) mecanismul de producere al bolii parodontale b) afectiunile generale sistemice c) statusul social-economic al indivizilor d) gradul de manifestare al inflamatiei e) gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal 2348. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de parodontite: a) parodontita cronica a adultului b) parodontita rapid progresiva precoce c) parodontita marginala cronica superficiala d) parodontita refractara la tratament e) parodontita distrofica 2349. Catedra de Parodontologie Bucuresti clasifica gingivitele in: a) gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana b) gingivita alergica c) gingivita din cursul unor stari fiziologice d) gingivita cronica e) gingivita de iritatie 2350. Parodontita marginala cronica profunda prezinta la adult urmatoarele forme: a) parodontita marginala cronica profunda: localizata, extinsa, generalizata b) parodontita ulcero-necrotica c) parodontita marginala rebela la tratament d) parodontita marginala rapid progresiva precoce e) parodontita distrofica

2351. *Care din urmatoarele forme de imbolnavire a parodontiului marginal nu le intalnim in clasificarea lui Fermin Carranza? : a) gingivite b) parodontite c) trauma ocluzala d) hipertrofia parodontala e) manifestari parodontale ale unor boli generale 2352. *Clasificarea lui F. Carranza cuprinde a) 3 b) 4 c) 5 d) 6 e) 7 categorii de parodontite. 2353. *Clasificarea lui F. Carranza cuprinde a) 6 b) 7 c) 8 d) 9 e) 10 categorii de gingivite. 2354. *Clasificarea Catedrei de Parodontologie Bucuresti incadreaza imbolnavirile parodontiului marginal in a) 3 b) 4 c) 5 d) 6 e) 7 clase. 2355. Conform clasificarii Catedrei de Parodontologie Bucuresti exista printre altele urmatoarele forme de gingivita : a) gingivita cronica b) gingivita hiperplazica c) gingivita din cursul unor stari fiziologice d) gingivite simptomatice, frecvent hipoplazice, din cursul unor boli sistemice e) gingivita alergica 2356. Dupa Carranza, cele 5 clase de parodontite sunt : a) parodontita lent progresiva b) parodontita rapid progresiva a adultului c) parodontita ulcero-necrotica d) parodontita refractara la tratament e) parodontita juvenila 2357. In stadiul de leziune initiala, gingivita cronica se caracterizeaza prin: a) hiperemie activa b) marginatie leucocitara c) migrarea prin diapedeza, in special a monocitelor d) flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular

e) cresterea numarului de celule, in special fibroblasti 2358. Simptomatologia gingivitei de sarcina cuprinde: a) principalele semne sunt hiperplazia si sangerarea b) mobilitate patologica de gradul 1 si 2, fara evolutie spre avulsia dintilor c) pot aparea pungi parodontale adevarate d) mucoasa gingivala si orala au aspect uscat e) hiperplazia de sarcina se dezvolta exclusiv la nivelul papilelor interdentare 2359. Antagonistii de calciu au urmatoarele efecte: a) activarea acidului folic b) scaderea glicozaminoglicanilor sulfatati c) inhibarea sintezei ADN d) stimularea factorului de crestere epiteliala e) cresterea proliferarii celulare pe culturi de fibroblasti 2360. Simptomatologia gingivitei acute ulcero-necrotice cuprinde: a) fisuri dureroase la comisuri b) halena fetida intensa c) limitarea deschiderii gurii prin trismus d) stare generala de regula nealterata e) dureri spontane iradiate in oasele maxilare 2361. In gingivita cronica, in stadiul de leziune stabila intalnim urmatoarele aspecte : a) creste numarul de plasmocite b) epiteliul jonctional prezinta fenomene de ingustare a spatiilor intercelulare c) lamina bazala e neintrerupta d) microulceratii in epiteliu e) scade nivelul si activitatea unor enzime 2362. *Care din urmatoarele simptome nu le intalnim la pacientii cu gingivita cronica : a) usor prurit gingival b) dureri severe c) senzatie de usturime d) sangerari gingivale la periaj e) sangerarii gingivale la masticatie 2363. *Principalul semn clinic obiectiv in gingivitele cronice il reprezinta : a) culoarea rosie deschisa a gingiei b) tumefactia c) sangerarea gingivala d) modificarile aspectului suprafetei gingivale e) consistenta variabila a gingiei 2364. In gingivitele asociate cu diabet microorganisme din santul gingival sunt : a) Veillonela parvula b) Fusobacterium c) specii de Streptococ d) specii de Stafilococ e) specii de Actinomyces zaharat insulinodependent, principalele

2365. *Histopatologic, in gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C sunt prezente urmatoarele aspecte : a) edem b) scaderea permeabilitatii capilare c) cresterea reactivitatii elementelor contractile din peretii vaselor sanguine periferice d) degenerescenta fibrelor de reticulina e) staza vasculara in epiteliul gingival 2366. *In gingivita acuta ulcero-necrotica, histopatologic se descriu la nivelul zonelor afectate a) 3 b) 4 c) 5 d) 6 e) 7 zone distincte. 2367. Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca: a) sindromul DOWN b) sindromul PAPILLON-LEFEVRE c) hiperfosfatazia d) anemia e) sindromul CHEDIAK-HIGASHI 2368. *Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este: a) prurit gingival b) sangerari frecvente ale gingiei c) papila gingivala tumefiata d) senzatie de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti e) durere periradiculara si interradiculara 2369. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare gingivo-osoasa a furcatiilor: a) gradul I- leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia, sonda nu ptrunde interradicular b) gradul II- examenul radiologic deceleaza o rezorbtie osoasa semnificativa c) gradul II- sonda patrunde interradicular 1-3 mm d) gradul III- sonda patrunde adanc interradicular, trecand pe versantul opus e) gradul IV- sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular 2370. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt: a) fisuri STILLMAN b) feston McCALL c) atrofie osoasa predominant verticala d) retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate e) hiperestezia 2371. *In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale : a) molarilor secunzi si incisivilor b) molarilor primi si caninilor c) molarilor primi si incisivilor d) molarilor secunzi si caninilor

e) premolarilor 2372. *Ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale consecutive, la nivelul dintilor pluriradiculari se descriu in parodontita marginala cronica profunda la adult a) 3 b) 4 c) 5 d) 6 e) 7 grade de afectare. 2373. *Semnele inflamatiei din parodontita distrofica sunt : a) pungi de 5-7 mm b) exudat inflamator redus sau clinic absent c) mobilitate dentara accentuata d) migrari patologice frecvente e) radiologic se observa mici resorbtii de tip orizontal pe fondul atrofiei predominant verticale 2374. In etiologia parodontitei marginale agresive, rapid progresive, sunt implicati : a) A. actinomycetemcomitans b) Eikenella corrodens c) Porphyromnonas gingivalis d) Capnocytophaga e) Veillonela 2375. In parodontita marginala cronica profunda la adult, pungile parodontale contin : a) leucocite distruse b) celule epiteliale descuamate c) fragmente de os alveolar necrozat d) exudat seros, sero-fibrinos, rar purulent e) tesut conjunctiv de neoformatie 2376. Principalele microorganisme implicate in aparitia parodontitei refractare la tratament sunt : a) Fusobacterium nucleatum b) Prevotella intermedia c) A. actinomycetemcomitans d) Peptostreptococus micros e) Capnocytophaga 2377. *Factorul cauzal al SIDA afecteaza predominant : a) macrofagele b) celulele Langerhans c) neuroni, celule gliale d) limfocitele Th e) eritrocitele 2378. Gingivita HIV prezinta urmatoarele caracteristici : a) este de culoare rosu aprins b) sangerari la atingeri bruste, puternice

c) forma este doar localizata d) frecvente suprainfectari micotice e) rar se asociaza gingivitele ulcero-necrotice 2379. Printre manifestarile bucale la bolnavii SIDA se gasesc : a) infectiile micotice b) leziunile ulceroase de tip herpetic sau aftos cu evolutie tipica c) sarcomul KAPOSI d) osteite ale corticalei interne a crestei alveolare e) hipopigmentatiile mucoasei bucale 2380. In SIDA pot fi intalnite urmatoarele manifestari extrabucale si generale : a) adenopatii ale ganglionilor pretragieni b) pneumonii c) candidoza (esofag, trahee, bronhii, plamani) d) toxoplasmoza cerebrala e) edem laringian 2381. Printre complicatiile locale ale bolii parodontale putem enumera : a) necroze pulpare b) abcesul parodontal marginal c) hipoestezia dentinara d) parodontite apicale subacute si cronice, retrograde e) gingivostomatita ulcero-necrotica 2382. *Abcesul parodontal marginal este localizat mai frecvent a) lingual b) palatinal c) vestibular d) mezial e) distal 2383. Simptomatologia abcesului parodontal marginal cuprinde : a) jena dureroasa la masticatie, de intensitate mica b) dintii limitanti prezinta procese carioase c) mucoasa acoperitoare e intinsa, lucioasa, rosie d) consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale e) percutia verticala a dintilor limitrofi e de regula mai dureroasa decat cea transversala 2384. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii : a) contactul cu alimente calde (mai ales) si reci (mai rar) b) contactul cu un instrument metalic c) contactul cu peria de dinti d) in cursul amprentarii campului protetic cu Stents e) contactul cu alimente acre sau dulci

2385. Complicatii loco-regionale ale bolii parodontale pot fi : a) abcesul cerebral b) meningita c) adenite d) noma e) sinuzita maxilara 2386. *Un periaj corespunzator dureaza a) 1 minut b) 2 minute c) 10 minute d) 3-5 minute e) 7-8 minute 2387. Periajul electric este indicat in urmatoarele situatii : a) copii mici b) persoane purtatoare de aparate ortodontice c) persoane handicapate fizic d) bolnavi de Parkinson e) persoane cu abilitate manuala crescuta 2388. *Clorhexidina are actiune bacteriostatica in concentratie de : a) 0,2g/ml b) 0,5g/ml c) 0,3g/ml d) 0,02g/ml e) 0,1g/ml

2389. Clorhexidina : a) este un antiseptic de electie impotriva placii microbiene b) efectul este datorat puternicei incarcaturi anionice c) actiunea ei se exercita intre 6 si 8 ore d) in concentratie de 1g/ml are actiune bacteriostatica e) utilizata prelungit poate fi urmata de efecte secundare 2390. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare, cum sunt : a) depunerea crescuta de tartru subgingival b) coloratii galben-maronii ale dintilor c) gust amar d) iritatii masive ale mucoasei bucale e) tulburari digestive

2391. Substantele medicamentoase folosite impotriva placii bacteriene sunt : a) fluorura de sodiu b) fluorura de potasiu c) fluorura de staniu d) silicatul de zirconiu e) clorura de cetilpiridinium 2392. *In practica uzuala se folosesc a) 3 b) 4 c) 5 d) 6 e) 7 chiurete Gracey standard. 2393. *Pentru chiuretajul suprafetelor meziale ale dintilor laterali se foloseste chiureta Gracey a) 5/6 b) 7/8 c) 9/10 d) 11/12 e) 13/14 2394. *Chiuretele Gracey profilactice sunt in numar de a) 7 b) 5 c) 4 d) 3 e) 6 2395. Chiuretele Gracey mini cinci a) sunt in numar de 4 b) partea activa cu lungimea cat a chiuretelor standard, dar mai fina c) partea pasiva permite insinuarea in pungi de 5mm sau mai mari partea activa permite un acces mai facil in zonele de incongruenta dentoalveolara si la nivelul furcatiilor e) sunt in numar de 7 2396. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt : a) detartrajul subgingival din pungile parodontale b) detartrajul de finete al depozitelor mici dupa indepartarea tartrului subgingival cu alte instrumente c) chiuretajul radicular d) detartrajul supragingival e) chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale 2397. Principalele contraindicatii ale detartrajului cu ultrasunete sunt : a) bolnavi cu boli infectioase, contagioase b) hiperestezie dentinara accentuata c) graviditatea d) copii mici

e) boli psihice (forme minore) 2398. Detertrajul sonic : a) are un pret de cost mai mic decat al aparatului cu ultrasunete b) necesita racira cu apa c) are o eficienta egala cu cea a aparatului cu ultrasunete d) volum redus e) prezinta un consum redus de energie 2399. *Cea mai eficienta actiune chimica a clorurii de zinc este : a) efectul hemostatic b) actiunea cicatrizanta c) efectul de cauterizare d) efectul astringent e) efectul vasoconstrictor 2400. Antibiotice care actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui celular sunt : a) streptomicina b) ampicilina c) penicilina d) eritromicina e) cefalosporine 2401. Antibiotice ce actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei proteice sunt : a) tetraciclina b) eritromicina c) ampicilina d) bacitracina 2402. Propolisul exercita urmatoarele efecte : a) antibacterian b) vasodilatator c) anestezic de suprafata d) trofic tisular e) antiinflamator 2403. Printre criteriile cele mai uzuale de clasificare a sistemelor de imobilizare se numara : a) perioada de timp in care se mentine imobilizarea b) relatia dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati c) materialul din care este realizat sistemul de imobilizare d) starea pulpei dentare e) caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati 2404. In bioterapia de reactivare, vitaminoterapia recurge la administrarea de : a) vitamina B b) vitamina A c) vitamina C d) vitamina K e) Paradenyl

2405. Substante imunobiologice folosite in cadrul terapiei de reactivare sunt : a) vaccinul stafilococic b) Polidin c) Imudon d) Cantastim e) Gingisan 2406. In cadrul bioterapiei prin proceduri balneoterapeutice se folosesc : a) ape minerale sulfuroase b) ape termale c) ape minerale feroase d) ionoterapia e) oxigenoterapia 2407. Criteriile de clasificare a bolilor parodontiului marginal sunt: A. mecanismul de producere al bolii parodontale B. gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal C. gradul de manifestare a inflamatiei D. sexul E. mediul social al pacientului 2408. *Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o diferentiaza de gingivita este: A. pruritul gingival B. usturimea gingivala C. jena dureroasa gingivala accentuata de periaj i masticatie D. singerarile frecvente ale gingiei E. senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti, insotita de durere 2409. Formele de parodontita marginala cronica avansata descrise la copil sunt: A. parodontita prepubertala B. parodontita juvenila sau pubertala C. parodontita ulcero-necrotica D. parodontita herpetica E. parodontita refractara 2410. Principalele semne clinice de imbolnavire n parodontita juvenila sunt: A. mobilitatea dentara patologica B. pungile parodontale adevarate C. migrarile patologice ale primilor molari i incisivi D. halena fetida E. formarea de abcese parodontale n formele avansate de imbolnavire 2411. Printre complicatiile locale ale bolilor parodontiului marginal se numara: A. abcesul parodontal marginal B. hiperestezia dentinara C. amigdalita pultacee D. necrozele pulpare E. cariile situate sub coletul anatomic al dintelui

2412. Simptomatologia subiectiva a abcesului parodontal marginal cuprinde: A. jena dureroasa la masticatie, uneori i spontana, localizata de intensitate medie B. senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti C. stare generala alterata D. inapetenta E. dureri mai intense, chiar iradiante n zonele invecinate 2413. Directiile principale de tratament n cadrul tratamentului local al parodontopatiilor marginale cronice sunt: A. tratamentul antimicrobian i antiinflamator B. tratamentul chirurgical C. tratamentul de echilibrare ocluzala D. tratamentul de reabilitare structurala i functionala prin biostimulare E. tratamentul ortodontic 2414. Periajul gingivo-dentar are ca obiective: A. indepartarea placii microbiene , a depozitelor moi de pe suprafetele dentare accesibile i zonele gingivale adiacente B. albirea dintilor C. stimularea circulatiei, vascularizarii i keratinizarii normale a gingiei D. cresterea tonusului functional al gingiei E. profilaxia singerarilor gingivale 2415. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala include: A. extract de germeni de porumb (Zea Mays) B. extract de menta C. extract de muguri de brad D. extract de soia E. extract de aloe 2416. Masajul gingival este contraindicat: A. pe versantele alveolare palatine B. n zonele inflamate C. n zona molarilor de minte superiori D. n zona molarilor de minte inferiori E. n abcesele parodontale marginale 2417. In cadrul anamnezei bolnavului parodontopat, motivele prezentarii la medic pot fi: A.sangerari la periaj, masticatie sau chiar spontan B.senzatie de tensiune in oasele maxilare C. aparitia unei tumefactii rotunde sau ovale pe versantii gingivali, dureroasa la atingere D.scaderi in volum ale gingiei, vizibile si constante in timp E.mobilitate dentara anormala 2418. In cadrul examenului clinic obiectiv al bolnavului parodontopat,percutia longitudinala sau transversala, moderata a dintilor: A. este urmata de un sunet distinct, clar, la dintii cu parodontiul marginal normal B. este urmata de un sunet infundat, mat la dintii parodontotici C. este urmata de un sunet distinct, clar, la dintii parodontotici D. este urmata de un sunet infundat, mat la dintii cu parodontiul marginal normal E. nici un raspuns nu este correct

2419. Indicele de placa Silness si Le are urmatoarele valori: A. 1.absenta placii B. 2. placa bacteriana este vizibila cu ochiul liber, ca un depozit fin, pelicular C. 3. acumulare de placa in strat gros, care acopera santul gingival de la marginea gingivala libera pana la suprafata dentara D. 0. absenta placii E. 2. placa nu se observa cu ochiul liber pe suprafetele dentare decat dupa razuire cu varful rotunjit al sondei de parodontometrie. 2420. Examenele complementare, in cadrul examinarii bolnavului parodontopat, sunt: A.evidentierea placii bacteriene B.testul la solicitare dentara prin presiune C. testele microbiologice D. examenul radiologic E. mobilometria instrumentala 2421. In 1996, Fermin Carranza jr. descrie urmatoarele forme de imbolnavire a parodontiului marginal: A. gingivite B. parodontite C. trauma ocluzala D. hipertrofia parodontala E. manifestari parodontale ale unor boli generale 2422. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza, ca semne clinice subiective: A. usor prurit gingival B. dureri violente, insuportabile, la periaj si in timpul masticatiei C. senzatie de usturime D. sangerari gingivale la periaj si masticatie E. prurit gingival accentuat 2423. Gingia poate prezenta in cursul diabetului: A. hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal B.frecvente ulceratii C. sangerari abundente la atingere D. rar, pungi false E. consistenta redusa, moale, a papilelor 2424. La nivel gingival, hiperplazia fara inflamatie supraadaugata: A. are un aspect lobulat B. este de culoare rosie-violacee C. este de consistenta ferma D. sangereaza E. este de culoare roz-deschis 2425. Diagnosticul diferential al gingivitei acute ulcero-necrotice se face cu: A.gingivostomatita herpetica B. gingivostomatita aftoasa C.gingivite alergice si descuamative D. leucemie cronica

E. candidoza cronica 2426. Gingivostomatita herpetica: A. apare mai frecvent la adulti B. are o perioada scurta de incubatie, de 72-96 ore C. are o perioada scurta de incubatie, de 48-72 ore D. debutul este brusc, prin aparitia de vezicule solitare sau grupate pe diverse regiuni ale cavitatii bucale si, uneori, pe piele E. debutul este lent, prin aparitia de vezicule solitare sau grupate pe diverse regiuni ale cavitatii bucale si, uneori, pe piele 2427. Dintre tumorile benigne ale gingiei se descriu: A. fibromul gingival B. granulomul eozinofil C.plasmocitomul gingival D. carcinomul gingival E. sarcomul gingival 2428. *Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiala, care o diferentiaza de gingivita este: A. prurit gingival B. jena dureroasa gingivala accentuata de periaj si masticatie C. sangerari frecvente ale gingiei la atingeri usoare si la succiunea gingiei D. senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti, insotita de o durere periradiculara si interradiculara E. usturimi gingivale 2429. Principalele semne clinice de imbolnavire in parodontita juvenila sunt: A. mobilitate dentara patologica B. pungi parodontale adevarate C. migrari patologice ale primilor molari si incisivi D. hipoestezie dentinara E. formarea de abcese parodontale in formele avansate de imbolnavire 2430. In parodontita distrofica, semne ale leziunilor de tip distrofic sunt: A. retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala reduse B. hiperestezie C. mobilitate dentara accentuata D. fisuri Stillman E. festonul McCall 2431. Manifestari locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt: A. eritemul gingival linear B. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva C. leucoplazia viloasa D. infectiile micotice E. sarcomul Kaposi 2432. In abcesul parodontal marginal intalnim urmatoarea simptomatologie obiectiva: A. jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie

B. tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu dimensiuni variabile, de la 1-2 mm in diametru pana la 1,5 cm sau chiar mai mult C. dintii limitanti sunt in general indemni de carie D. mucoasa acoperitoare este intinsa, lucioasa, rosie E. consistenta abcesului situat vestibular si lingual este mai ferma, in abcesul marginal parodontal situat palatinal, in primele faze, consistenta este moale, depresibila 2433. Complicatii la distanta si generale ale bolii parodontale sunt: A. celulite B. tromboflebita sinusului cavernos C. abces cerebral D. colecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastrica E. septicopioemii si septicemia 2434. *Un periaj dentar corespunzator se face, atunci cand tehnica de periaj este insusita corect si efectuata complet, in: A. 2-3 min B. 4-6 min C. 1-2 min D. 5-7 min E. 3-5 min 2435. Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt: A. prevenirea depunerii placii microbiene B. prezenta placii microbiene C. parodontite apicale D. gingivite acute E. abcese parodontale marginale 2436. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare: A. depunerea crescuta de tartru supragingival B. coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor fizionomice si ale suprafetei dorsale a limbii C. modificari definitive ale senzatiei gustative sau gust amar D. iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei bucale, in special la copii E. reactii alergice

2437. Gutiera din material acrilic transparent A. are o grosime variabila intre 0.75, 1 si 1.5 mm B. produce inaltari semnificative ale ocluziei C. poate fi mentinuta 4-6 saptamani D. este semirigida E. toate cele de mai sus 2438. *Atelele acrilice duble vestibulo-orale A. sunt reunite prin punti acrilice B. se realizeaza cel mai bine pe model C. se realizeaza rapid D. produce mici traumatisme la inserare E toate cele de mai sus

2439. Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe se realizeaza cu: A. coroane acrilice reunite intre ele B. coroane metalice totale sau partiale reunite C. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite D. punti stabilizatoare E sine MAMLOCK 2440. Sina MAMLOCK A. este rezistenta, durabila si foarte rigida B. are un aspect fizionomic C. este folosita pentru imbilizarea dintilor posteriori D. integrarea biologica este rapida E. nici una din cele de mai sus 2441. Sistemele intracoronare de imobilizare : A. sunt mai rezistente si mai decat sistemele extracoronare B. sunt greu de realizat si necesita slefuiri dentare C. pot fi mentinute pe perioade scurte de timp D. pot fi mentinute pentru un timp mai indelungat E. pot fi mentinute ca mijloace permanente de imobilizare 2442. Bioterapia de reactivare : A. se adreseaza in special imbolnavirilor parodontale in care predomina leziunile distrofice B. se realizeaza cu produse medicamentoase, agenti fizici si chimici si mecanici sau prin proceduri balneoterapeutice C. se realizeaza prin administrarea substantelor medicamentoase per os sau prin tratament chirurgical D. se bazeaza pe existenta in citoplasma celulelor tinere a unor activatori biologici E. in tratamentul bolii parodontale nu se foloseste terapia de reactivare 2443. *In cadrul terapiei de reactivare extractele tisulare actioneaza prin: A. modificarea gradului de polimerizare a componentei nefibrilare din tesutul parodontal prin aport de acid hialuronic B. stimuleaza inmultirea celulelor heparinoformatoare C. stimuleaza metabolismul prin aport energetic si plastic D. stimuleaza mecanismele imune E. toate cele de mai sus 2444. Indicatiile terapiei de bioactivare sunt: A. parodontita marginala cronica superficiala dupa tratament antimicrobian si antiinflamator B. parodontita juvenila dupa tratament antimicrobian si eventual chirurgical C. parodontopatii involutive D. parodontita distrofica (mixta) E. parodontita marginala cronica profunda dupa tratament pentru grabirea vindecarii 2445. In cadrul terapiei de reactivare prin produse de origine animala s-au utilizat : A. extracte de muguri dentari recoltati de la foetus de vitel B. extract de placenta C. extract total de ochi sau de corp vitros D. extract de lama dentara fetala, placenta, vitamine si procaina

E. extract de namol sapropelic 2446. In cadrul terapiei de reactivare prin produse de origine vegetala s-au utilizat : A. extract de musetel B. extract de germeni de grau C. extract de germeni de porumb D. extract de Aloe E produsul Insadol 2447. Masajul gingival: A. este indicat in toate cazurile de imbolnavire parodontala B. se face manual sau mecanic C. se face timp de 5-10 minute timp de o luna D. miscarile sunt circulare sau prin tractiuni dinspre apical spre coronar E. toate cele de mai sus 2448. In cadrul tratamentului gingivitei cronice : A. pacientul trebuie sa isi insuseasca corect tehnicile de periaj dentar B. se face un detartraj profesional suprasi subgingival C. se aplica substante antiseptice D. dupa periajul dentar se recomanda folosirea solutiilor cu clorhexidina E. se trateaza bolile associate 2449. In cadrul tratamentului gingivitei hiperplazice prin inflamatie microbiana : A. se foloseste cauterizarea chimica cu clorura de zinc: A. se face gingivectomie C. se face operatie cu lambou si excizia gingiei fibromatoase D. se extrag dintii cu pungi parodontale E. nici una din cele de mai sus 2450. *Tratamentul gingivitei in sarcina consta in: A. indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce a sarcinii B. educarea gravidelor pentru o igiena bucala corecta si cotidiana C. leziunile gingivale incipiente se trateaza conservativ, medicamentos si antimicrobian D. hiperplaziile gingivale se excizeaza chirurgical doar daca interfera cu ocluzia sau au un aspect fizionomic neplacut E. toate cele de mai sus 2451. In timpul sarcinii trebuie evitate: A. radiografiile B. orice medicatie care poate avea efecte toxice asupra fatului C. sedintele lungi si obositoare D. tratamentele efectuate in primul trimestru al sarcinii E. indepartarea prin stergere cu tampoane sau comprese imbibate cu apa oxigenata a placii bacteriene 2452. Tratamentul hiperplaziilor leucemice consta in: A. spalaturi repetate la intervale scurte cu cloramina 3% B. tamponament usor de stergere a depozitelor de fibrina si de aplicare a unor solutii usor antiseptice, calmante din extracte de plante C. periaj gingival usor

D. igiena bucala personala se face cu solutii de clorhexidina E. nu exista restricitii cu privire la tratamentul chirurgical 2453. Tratamentul hiperplaziilor medicamentoase: A. tratamentul chirurgical se face cu avizul medicului internist B. tratamentul local se face cu solutii antiseptice C. tratamentul chirurgical consta in gingivectomie si chiuretajul tesutului de granulatie D. se folosesc medicamente ca Pyralvex, Romazulan, Ticiverol, antibiotice E. se opreste medicatia cauzatoare 2454. Tratamentul pericoronaritelor consta in: A. decapusonarea preventiva chirurgicala la nivelul molarului de minte B. spalaturi antiseptice abundente si dese C. instilatii cu colutorii complexe cu antibiotice D. aplicarea unui dren din mesa iodoformata E. adiministrarea pe cale generala de antibiotice in starile febrile si subfebrile cu trismus si adenopatie 2455. Tratamentul gingivostomatitei aftoase cuprinde: A. spalaturi cu solutii slab antiseptice, clatirea gurii cu solutii Romazulam, Ticiverol B. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de argint 30%, solutie orthochrome, acid tricloracetic 510% C. badijonarea mucoasei bucale cu solutie de albastru de metilen 2%, violet de gentiana 1% D. infiltratii cu penicilina si xilinasau hidrocortizon E. corticoterapie, vitominoterapie, antialergice 2456. *Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale consta in : A. tratament antimicrobian si antiinflamator ca in gingivita simpla B. tratamentul chirurgical: chiuretajul microulceratiilor de la nivelul santului gingival si a pungilor parodontale, C.papilectomie, gingivectomie D. in cazul parodontitei marginale rebele la tratament se foloseste amoxicilina si metronidazol sau tetraciclina E. toate cele de mai sus 2457. Tratamentul abcesului parodontal marginal consta in : A. incizie la nivelul bombarii maxime B. indepartarea exudatului purulent prin spalare cu solutii antiseptice C. aplicarea pentru 24 de ore a unei lame de dren in cazul abceselor mari D. chiuretaj subgingival E. operatie cu lambou sau gingivectomie la dintii pluriradiculari 2458. A. B. C. D. E. *Instrumentele cele mai eficiente in detartrajul subgingival sunt: sondele de parodontometrie daltitele de detartraj chiuretele parodontale sapaliga de detartraj pilele si razusele

2459. Chiuretele Gracey se caracterizeaza prin: A. suprafata faciala este situata la un unghi de 90 fata de axul lung al primei parti pasive

B. suprafata faciala este situata la un unghi de 70 fata de axul lung al primei parti pasive C. sunt active in anumite zone si suprafete radiculare fiind codificate in acest scop D. au actiune concomitenta din partea ambelor muchii, atat asupra gingiei cat si asupra radacinii E. toate afirmatiile de mai sus sunt corecte 2460. A. B. C. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt: detartrajul santului gingival detartrajul subgingival din pungile parodontale detartrajul de finete al depozitelor mici dupa indepartarea tartrului subgingival cu alte instrumente D. chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele pungilor parodontale E. planarea suprafetelor radiculare chiuretajul radicular

2461. Tehnica chiuretajului radicular presupune: A. introducerea cu putere a chiuretei in punga parodontala pana la portiunea cea mai decliva B. partea activa se plaseaza fata de radacina la un unghi de cel mult 37 C. se fac miscari oblice si orizontale D. se fac tractiuni inspre ocluzal si incizal, repetate E. se fac tractiuni inspre apical pana la obtinerea unei suprafete netede 2462. A. B. C. D. E. 2463. A. B. C. D. E. Urmatoarele afirmatii referitoare la detartrajul cu ultrasunete sunt false: intereseaza tartrul supragingival in totalitate intereseaza tartrul subgingival in toatalitate intereseaza tartrul supragingivial partial se realizeaza cu doua tipuri principala de aparate cu ultrasunete inlocuieste in totalitate detartrajul manual Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt: copii mici bolnavi cardiaci cu pacemaker-uri gravide bolnavi psihici hiperestezie dentinara accentuata

2464. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. intr-o gingivita cronica, suprainfectarea microulceratiilor ia sfarsit prin indepartarea placii bacteriene B. tesutul de granulatie nu mai prolifereaza dupa indepartarea placii bacteriene C. tesutul de granulatie continua sa prolifereaze si dupa indepartarea placii bacteriene D. in parodontita marginala cronica profunda cu pungi parodontale, acestea dispar dupa indepartarea placii bacteriene E. tratamentul medicamentos este necesar in gingivostomatitele ulcero-necrotice 2465. A. B. C. Clorhexidina: solutia de concentratie 0,12% se foloseste ca antiseptic dupa periajul gingivo-dentar solutia de concentratie 0.2% este utilizata pentru irigatii subgingivale efectul ei se bazeaza pe proprietatile tesioactive

D. previne depunerea placii bacteriene E. toate afirmatiile sunt adevarate 2466. A. B. C. D. E. 2467. A. B. C. D. E. Tehnica aplicarii pastelor cu antibiotice presupune: acul se insera cu fermitate pana in zona cea mai decliva a pungii parodontale pistonul sirigii se actioneaza pana ce pasta reflueaza la gura pungii parodontale se aspira in mod repetat instilatia se mentine timp de 10-15 min. in conditii de izolare instilatiile se fac la interval de 1-3 zile *Calitatile unui medicament antimicrobian ideal sunt: difuziune lenta in focarul de infectie spectru antimicrobian redus absenta reactiile de sensibilizare locale si generale dezvolta rezistenta microbiana pret ridicat

2468. *Modalitate de actiune a antibioticelor asupra microorganismelor este: A. inhibarea sintezei peretelui celular B. inhibarea permeabilitatii memebranei citoplasmatice C. inhibarea sintezei proteice D. inhibarea sintezei acizilor nucleici E. toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate 2469. Care din urmatoarele antibiotice actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui celular: A. streptomicina B. penicilina C. lincomicina D. ampicilina E. amoxicilina 2470. A. B. C. D. E. 2471. A. B. C. D. E. 2472. A. B. C. Care sunt efectele secundare ale folosirii tetraciclinei: aparitia pungilor parodontale aparitia de candidoze tulburari gastrice si intestinale sangerari gingivale tulburari hepatorenale Dezavantajele utilizarii substantelor chimice cu actiune caustice: necroza osului alveolar necroza tesuturilor gingivo-parodontale necroza pulpei dentare aparitia cariei dentare accentuarea abraziei dentare

Electrocauterizarea: reprezinta o metoda de reducere a pungilor parodontale utilizeaza curenti electrici de inalta frecventa utilizeaza electrozi activi sub forma de ansa circulara, filament subtire si sfera cu suprafata neteda D. asigura pe langa cauterizarea propriu-zisa si sectionare tisulara si electrocoagulare

E. presupune tratarea gingiei in prealabil cu substante chimice ce au rol caustic 2473. A. B. C. D. E. 2474. A. B. C. D. E. 2475. A. B. C. D. E. 2476. A. B. C. D. E. Dezavantajele electrocauterizarii sunt: interfereaza cu stimulatorii cardiaci determina necroze pulpare favorizeaza aparitia discromiilor produce un miros neplacut detemina necroze ale osului alveolar Tratamentul chirurgical parodontal este indicat in urmatoarele situatii: hiperplazie dentinara pungi false nereductibile prin tratament antimicrobian pungi parodontale adevarate gingivostomatite defecte muco-gingivale Pentru tratamentul parodontal chirurgical sunt necesare: instrumentar de incizie si sectionare sonde parodontale pense Crane-Kaplan pentru rezolvarea recesiilor multiple bisturie cu lame de unica folosinta nr. 15, 11, 12b bisturiu Orban Indicatiile gingivectomiei sunt urmatoarele: abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare abcese parodontale marginale recidivante hiperplazii gingivale de cauza medicamentoasa abraziuni patologice excesive pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros

2477. Operatia cu lambou mucoperiostal reflectat in totalitate presupune urmatorii timpi operatori: A. incizie verticala in bizou intern B. incizii verticale pentru relectarea in totalitate a lamboului C. decolarea tesutului de granulatie D. planarea radacinilor E. niciuna din afirmatiile de mai sus 2478. Care din urmatoarele tipuri de interventii reprezinta interventii de chirurgie mucogingivala: A. frenotomii, frenectomii, frenoplastii B. regenerarea tisulara ghidata C. operatia cu lambou deplasat apical D. operatia cu lambou deplasat coronar E. gingivectomia

REABILITARE ORAL
2479. Prin inspecie, n cadrul examenului clinic general, se apreciaz: a. Dezvoltarea general b. Sistemul ganglionar c. Integritatea conturului osos d. Tipul constituional e. Vrsta fiziologic 2480. Examenul articulaiei temporo -mandibulare: a. Se realizeaz prin inspecie, palpare, percuie b. Urmrete amplitudinea mentonului i excursia condil ilor c. Urmrete apariia cracmentelor i/sau a crepitaiilor d. Cuprinde trei direcii de investigare i noteaz eventuala prezen a unui sindrom algo-disfuncional e. Nu este necesar dac pacientul poate da detalii despre simptomatologie 2481. Examenul limbii, ca parte integrant a examenului endobucal, va cuprinde date legate de: a. Mrime, de exemplu microglosie n caz de hipotiroidism b. Mobilitate i poziia n repaus c. Culoare, de exemplu rou intens n cazul deficitului de vitamina B d. Papilele gustative e. Depozitele linguale 2482. Examenul odontal al pacientului: a. Un examen clinic complex (inspecie, palpare, auscultaie) care va permite nregistrarea strii de sntate dentar b. Bilanul dento-parodontal c. Hipersensibilitatea dentinar d. Clasificarea edentaiei dup Costa e. Date legate de patologia furcaiei 2483. Care din urmtoarele afirmaii sunt false n legtur cu testele de vitalitate: a. Testul anestezic se folosete preponderent n cazul hiperemiei pulpare b. Testul termic la cald este cel mai utilizat test de vitalitate c. Rspunsuri eronate n cazul testrii electrice a pulpei pot s apar la dini cu apexul incomplet format d. Testul masticator se realizeaz atunci cnd din interogatoriul pacientului se desprind afirmaii legate de durerea la masticaie e. Teste termice au relevan n cazul afeciunilor pulpare reversibile i ireversibile 2484. Examenul parodontal: a. Se va realiza prin inspecie i percuie b. Instrumentarul specific utilizat este reprezentat de sondele exploratorii c. Retracia gingival se msoar n cm pe toate feele dintelui, ntre co letul anatomic al dintelui i pn la nivelul actual al marginii gingivale d. La palparea digital mobilitatea dentar patologic se percepe ca o deplasare spre mezial sau distal a dinilor n ocluzie e. Nu este necesar dac pacientul nu relev simptomatologie specific

2485. n cadrul examenului clinic obiectiv examenul maxilarului superior va cuprinde: a. Fundurile de sac vestibulare b. Linia milohioidian c. Apofizele genii d. Plicile palatine e. Rugile palatine 2486. n cadrul examenului clinic obiectiv un contact prematur n PIM poate fi descoperit prin: a. Obiectivarea inocluziei n poziia de intercuspidare b. Observarea alunecrii mandibulei c. Descoperirea mobilitii d. Zgomot ocluzal e. Nu exist mijloace clinice fr examene complementare specific 2487. n cadrul examenului clinic obiectiv faetele de uzur apar de cele mai multe ori n urmtoarele situaii: a. n retropulsie pe panta mezial a versantului intern al cuspizilor palatinali superiori b. n retropulsie pe panta mezial a versantului extern al cuspizilor palatinali superiori c. n laterotruzie pe panta mezial a versantului intern al cuspizilor vestibulari superiori d. n meziotruzie pe panta distal a versantului intern al cuspizilor palatinali superiori e. Nu exist regul general de apariie a faetelor de uzur 2488. Care din urmtoarele afirmaii privind examenul funciilor ADM sunt false: a. Sunt indispensabile testele clinice care evideniaz permeabilitatea n respiraia nazal b. Debutul examinrii fonaiei poate fi considerat n timpul conversaiei cu pacientul, ncepnd cu anamneza c. Funcia masticatorie se va investiga prin dialog cu pacientul d. Examenul funciilor ADM poate orienta spre existena anumitor patologii de origine dento-parodontal e. Examenul funciei fizionomice nu este inclus n cadrul examenul clinic 2489. Care din urmtoarele afirmaii privind examenul funciilor ADM sunt adevrate: a. Pot exista defecte de vorbire chiar dac aparatul dento -maxilar este normal dezvoltat b. Anomaliile dento-maxilare nu pot fi cauza direct a defectelor de vorbire c. Nu pot exista defecte dento-maxilare la persoanele care au o vorbire normal din punct de vedere acustic d. Tulburrile de vorbire pot avea consecine nefavorabile asupra sntii psihice a pacientului e. Examenul funciilor ADM nu poate aduce informaii asupra anomaliilor dento maxilare 2490. Urmtoare teste clinice fac parte din examenul funciei respiratorii: a. Testul perimetrului de aburire a oglinzii b. Testul firului de vat c. Testul strnutului d. Testul Gudin

e. Testul pensrii narinelor 2491. Examenul modelelor de studiu, parte integrant a examenului clinic indirect va permite practicianului s aprecieze: a. Ocluzia b. Curburile arcadelor alveolo-dentare c. Statusul dento-parodontal d. Leziunile odontale e. Leziunile parodontale 2492. Modele de studiu si regsesc utilitatea: a. Ca document medico-legal b. Pentru aprecierea evoluiei unei afeciuni odontale c. Pentru aprecierea evoluiei unei afeciuni parodontale d. Pentru aprecierea rezultatelor terapeutice ale unor situaii propuse e. Pentru demonstrarea evoluiei cazului 2493. Manifestrile bucale n cazul diabetului: a. Se datoreaz n principal alterrii florei microbiene orale, alterrii funciei euzinofilelor i microangiopatiilor b. Pot interaciona cu anumite tratamente specific e la nivel dento -parodontal c. Bolnavii diabetici prezint hipertonicitatea limbii i o hipervscozitate salivar d. La bolnavii diabetici se constat o refacere rapid a tartrului e. Senzaia de uscciune a gurii poate constitui unul dintre primele semne ale diabetului 2494. Manifestrile obstrucei complete de ci respiratorii superioare cuprind: a. Semnul trangulrii n cea de a II-a faz b. Creterea presiunii i frecvenei cardiac n I faz c. Respiraii forate paroxistice n cea de a III -a faz d. Pupile dilatate n cea de a III-a faz e. Nu exist semne specifice, manifestrile fiind diferite pentru fiecare caz n parte 2495. Semnele obstruciei complete de ci respiratorii cuprind: a. Tuse forat b. Semnul tangulrii c. Voce alterat d. Panic e. Nu exist semne specifice, manifestrile fiind diferite pentru fiecare caz n parte 2496. Cauzele insuficienei respiratorii pot fi: a. Boli pulmonare cronice b. Disfuncie cardiovasculare c. Sincopa d. Accident vascular cerebral e. Depresia sistemului nervos periferic 2497. Manifestrile clinice ale insuficienei respiratorii sunt: a. Sunt de obicei rezultatul hipoxemiei i acidozei b. Respiraii superficiale i dificile

c. Bradicardie d. Agitaie i letargie e. Anaforez 2498. Factorii favorizani ai accidentului vascular cerebral sunt: a. Hipertensiunea arterial b. Diabetul insipid c. Cardiomegalia d. Hipercolesterolemia e. Fumatul 2499. Semnele clinice i simptomele ce se observ n mod curent n accidentul vascular cerebral includ: a. Cefalee b. Vertij c. Frecvent pierderea cunotinei d. Greuri i vrsturi e. Deficiene de masticaie 2500. Manifestrile bucale n caz de accident vascular cerebral: a. Limba poate fi in laterodeviaie i/sau protruzie b. Tulburri ale mucoasei faciale c. Tulburri ale funciei musculaturii faciale d. Modificri ale sensibilitii gustative e. Modificri ale sensibilitii tactile. 2501. Semnele premonitorii care apar cu cteva ore naintea declanrii crizei epileptice sunt: a. Letargie b. Cefalee c. Convulsii paralitice d. Dezorientare e. Tulburri auditive 2502. Manifestrile orale ale crizei epileptice sunt reprezentate de: a. Fracturi dentare i/sau maxilo -faciale b. Dilacerri de mucoas bucal sau limb c. Gingivostomatit herpetic d. Hiperplazie gingival e. Toate afirmaiile sunt corecte 2503. n cazul unei crize epileptice n cabinetul de medicin dentar: a. Toate manevrele terapeutice se vor opri b. Pacientul va fi protejat fata de eventualele traumatisme c. Eliberarea cilor aeriene superioare d. Dac criza nu dispare sau apare o alt criz se va administra pn la 50 mg benzodiazepin i se va chema ambulana e. Toate afirmaiile sunt corecte

2504. Prevenia primului infarct miocardic la un pacient cu risc crescut se face prin: a. Controlul anxietaii i reducerea stresului. b. Tratamente efectuate seara. c. n caz de anxietate nu se sedeaz medicamentos. d. Vasoconstrictorul este total contraindicat. e. Paracetamolul este total contraindicat. 2505. Manifestrile bucale n cadrul pacienilor astmatici sunt: a. Parestezie peribucal. b. Polipoza. c. Candidoze la astmatici cronici. d. Antagonitii 2 cresc susceptibilitatea la carie prin inhibarea secretiei saliare. e. Tahipnee. 2506. Precauiile privind medicaia stomatologic la pacienii alergici constau n: a. Administrare de antihistaminice. b. Intubaie i ventilaie mecanic. c. Evitarea oricrei medicaii sau substane la care pacientul prezinta a ntecedente de alergie. d. Alegerea medicaie celei mai frecvent folosite i administrarea ei cnd este necesar. e. Calea de administrare folosit s fie cea oral i mai puin parenteral. 2507. n cadrul manifestrilor alergice medicul stomatolog trebuie s fie capabil s: a. Recunoasc semnele i simptomele manifestarilor generale asociate reaciilor alergice b. Recunoasc semnele i simptomele manifestarilor locale asociate reaciilor alergice c. Administreze antiinflamatoare i bronhoconstrictoare n momentul declansri i crizei d. Identifice pacienii alergici e. Previn manifestrile alergice 2508. Care din afirmaiile urmatoare referitoare la rinit sunt adevrate? a. Este cauzat de eliberarea mediatorilor mastocitari ca urmare a expunerii repetate la antigen b. Este caracterizat prin rinoree, strnut i prurit c. Debuteaz la vrta de 20-25 ani d. Forma izolat este ntlnit la 30% din populaie e. Forma asociat cu bradicardie este ntlnit la 20% din populatie 2509. Tratamentul initial al rinitelor const n: a. Imunoterapie b. Antihistaminice c. Simpaticomimetice d. Agenti -adrenergici topici e. Corticoizi topici si sistemici 2510. Eliberarea mediatorilor chimici implicai n urticarie i angioedem se poate realiza prin:

a. b. c. d. e.

Mecanism alergic IgE dependent Deficit de C1 esteraz Mecanism imunologic Mecanism neimunologic Doar rspunsurile a) i c) sunt corecte

2511. Stomatitele de contact si cele medicamentoase pot fii induse de: a. Aplicarea unor medicamente(benzocain, antibiotice) b. Administrarea de bicarbonat de sodiu sau steroizi (topici sau sistemici) c. Administrarea oral a unor antibiotice d. Materiale dentare: latex, rini, materiale de amprent e. Ape de gur sau dentifrice(antiseptice, compui fenolici) 2512. n ocul anafilactic, simptomele apar exploziv i pot include: a. senzaie de cldura generalizat i roea a tegumentelor b. senzaie de frig cu paloare a tegumentelor c. Stare de agitaie psihomotorie d. Stare de calm accentuat e. Edem laringian 2513. Obiectivele tratamentului ocului anafilactic: a. Oprirea administrrii alergenului b. Asigurarea permeabilizrii cilor aeriene inferioare c. Instalarea cilor intravenoase de acces d. Administarea de 0.25-1mg adrenalina diluat cu 10ml NaCl 0.9% e. Toate rspunsurile sunt corecte 2514. ocul cardiogen: a. Se caracterizeaz prin perfuzie tisular adecvat b. Este o consecin a oxigenarii insuficiente la nivel tisular c. Poate lua natere ca urmare a axietii legate de tratamentul dentar d. Nu poate aprea ca efect secundar al anestezicelor locale e. Poate aprea ca efect secundar al anestezicelor locale 2515. Manifestarile clinice n ocul cardiogen sunt: a. Pacient palid i diaforetic b. Puls puternic i rapid c. Starea psihic a pacientului este alterat d. Tegumente calde i uscate e. Pacientul este hipotensiv 2516. Alcaloza respiratorie a. Se prezint doar n forma acut b. Este rezultatul hiperventilaiei c. Poate s apar i datorit unor cauze organice d. Poate s rezulte n urma hipoxiei e. Anxietatea acut nu este un factor favorizant 2517. Manifestarile clinice n alcaloza respiratorie sunt: a. Discomfort precordial i epigastric b. Globus histericus

c. Stare de acalmie a pacientului d. Tetanie carpopedal e. Epistaxis 2518. n situaia unui pacient incontient, permeabilizarea i meninerea cilor aeriene deschise se realizeaz astfel: a. Se ncepe imediat ventilaia artificial; b. Se poziioneaz pacientul n poziia lateralitate dreapta; c. Se prinde i se tracioneaz limba n exterio r cu pensa Magill; d. Se aplic tehnica de extensie a capului pacientului prin ridicarea brbiei cu o mn, n timp ce cu cealalt mn se apas pe frunte, sau manevra Esmarch: hiperextensia capului i traciunea mandibulei nainte i n sus; e. Se administreaz oxigen sub masc. 2519. Alegei afirmaiile corecte referitoare la resuscitarea cardio -respiratorie n cabinetul de medicin dentar: a. Necesit obligatoriu aplicarea mtii de oxigen b. ncepe ntotdeauna cu poziionarea n hiperextensie a capului i meninerea cilor aeriene permeabile c. Compresiunea toracic se realizeaz cu podul palmei stngi plasat pe linia median a toracelui , la 2 limi de deget deasupra apendicelui xifoid; d. Suportul ventilator artificial este reprezentat de resuscitarea respiratorie gur -lagur; e. Se realizeaz n situaia n care se constat c pacientul este apneic i fr puls palpabil. 2520. Managementul sincopei vasovagale n cabinetul de medicin dentar cuprinde: a. Evaluarea strii de contien; b. Poziionarea pacientului n clinostatism pentru a favoriza fluxul sanguin cerebral; c. Monitorizarea semnelor vitale; d. Realizarea respiraiei artificiale; e. Evaluarea respiraiei i a circulaiei. 2521. Dintre afeciunile dureroase, pulpitele reversibile: a. Sunt n general simptomatice b. Pacientul poate da informaii exacte despre durata i caracterul durerii c. Necesit un stimul extern pentru a iniia un rspuns dureros d. La testul de vitalitate la rece rspund de obicei la fel ca si pulpitele cronice e. Nu necesit examen radiologic pentru stabilirea diagnosticului 2522. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate: a. Orice pulpit ireversibil trece printr-un stadiu de inflamaie reversibil (hipersensibilitate dentinar) b. Pulpitele dureroase se pot dezvolta ca i o consecin a exacerbrii acute a unei pulpe asimtomatice (necroz pulpar) c. Hiperemia pulpar poate apare n urma hipersensibilitii dentinare d. Teste de termice de vitalitate sunt obicei neconcludente n cazul unei pulpite cronice hiperplazice e. n pulpita cronic episoadele dureroase sunt uor de controlat prin administr area de AINS

2523. n cazul parodontitei apicale acute incipiente: a. Testele de vitalitate sunt ntotdeauna negative b. Simptomatologia subiectiv poate fi absent c. Percuia n ax este pozitiv d. Examenul radiologic poate releva o zon ntins de radiotransparen periapical e. Chiar dac tratamentul este corect nu se poate obine o vindecare prin restitutio ad integrum 2524. Anomalii de rspuns n cazul testrii electrice a pulpei pot s apar n urmtoarele cazuri: a. Rspuns (+) la toi dinii imediat dup erupie b. Rspuns (+) la dinii mbtrnii c. Rspuns (+) la dinii imobilizai cu atele sau acoperii de lucrri protetice d. Testarea electric a pulpei nu poate duce la anomalii de rspuns e. Rspuns (+) la dinii cu necroz pulpar 2525. n funcie de perspectiva intraoral folosit radiografiile pot furniza informaii despre: a. Lungimea total a dintelui, cu exactitate b. Limea vestibule-oral a canalului radicular c. Afectarea pulpar d. Existena radioopacitii apicale ce rezult din lezarea pulpei i/sau dup tratament e. Defecte periodontale 2526. Caracterul durerii n cazul abcesului gingival este: a. Durere moderat sau cronic b. Durere blnd controlabil cu analgezice c. Durere acut accentuat la palpare d. Durere blnd sau moderat e. Nici un rspuns nu este corect 2527. La examenul radiografic al abcesului periodontal se constat: a. Pierdere de esut osos n jurul unui singur dinte b. Pierdere de esut osos la nivelul apexului c. Pierdere de esut osos lateral de dinte d. Lrgirea spaiului periodontal e. Radiotransparen accentuat n jurul apexului dintelui n cauz 2528. Urmtoarele microorganisme nu sunt asociate cu abcesul periodontal: a. P. gingivalis b. P. intermedia c. Capnocytophaga d. Spirochete e. Fuziforme 2529. Pericoronarita acut congestiv: a. Este o complicaie septic sever a ncluziei dentare b. Poate genera complicaii septice la distan c. Este o complicaie septic uoar a incluziei dentare d. Poate fi punctul de plecare al unui abces maseterin e. Nici o afirmaie nu este corect

2530. Care din urmtoarele afeciuni reprezint o complicaie a pericoronaritei supurate? a. Sinuzita maxilar b. Supuraia fosei infraorbitare c. Abcesul recurent d. Retrodiscita e. Capsulita 2531. Greelile determinate de examinarea incomplet a pacientului reprezint: a. O inexactitate n decizia diagnostic b. Greeli determinate de cauze obiective c. Greeli determinate de cauze subiective d. Un ansamblu de erori medicale e. Greeli n stabilirea i realizarea planului terapeutic 2532. Tratamentul de urgen al abcesului periodontal presupune: a. Ameliorarea durerii b. ndeprtarea corpului strin c. Realizarea drenajului d. Pulpectomie de urgen n cazul dinilor adiaceni procesului e. Asanarea focarului de infecie 2533. Examenul clinic al abcesului periodontal evideniaz: a. Bombare n dreptul dintelui afectat b. Bombare n dreptul dintelui afectat i/sau a dinilor vecini c. Sensibilitate la percuia dintelui n cauz d. Pierdere de esut osos la nivelul dintelui/dinilor n cauz e. Rspuns inflamator acut din partea esutului periodontal 2534. Procesul inflamator n cazul abcesului periodontal: a. Este prezent la nivelul gingiei b. Are o evoluie rapid c. Rareori se extinde dincolo de jonciunea mucogingival d. Prezint un traiect sinuos e. Toate afirmaiile sunt corecte 2535. Microorganismele implicate n etiologia abcesului periodontal sunt reprezentate de: a. Spirochete b. Streptococi c. Capnocztophaga d. Porphyromonas gingivalis e. Prevotella intermedia 2536. Examenul clinic obiectiv n cazul abcesului periodontal evideniaz: a. Tumefacie circumscris, rotund sau ovalar b. Consisten dur la palpare c. Mucoas edemaiat i congestionat d. Adenopatie loco-regional e. Edem i tumefacie moderate ale zonelor nvecinate 2537. Formele clinice de manifestare ale abcesului periodontal sunt:

a. Abcesul propriu-zis, care se formeaz i se exteriorizeaz n dreptul pungii periodontale de origine b. Abcesul propriu-zis, care se formeaz i se exteriorizeaz n punga periodontal de origine c. Abcesul serpiginos, care se exteriorizeaz la distan de punga periodontal de origine d. Abcesul sinusoid, care se exteriorizeaz la distan de punga periodontal de origine e. Nici un rspuns nu este corect. 2538. Simptomatologia abcesului periodontal este caracterizat prin: a. Durere acut, sever, de intensitate crescut b. Durere acut sau cronic, blnd sau moderat c. De obicei durerea este controlabil cu analgezice d. De obicei durerea este dificil de controlat cu analgezice e. Rspunsurile a i c sunt corecte 2539. Tratamentul curativ al gingivostomatitei eritematoase const n: a. Prevenirea refacerii plcii bacteriene b. Detartraj supragingival c. Detartraj supra- i subgingival pentru eliminarea total a tartrului d. ndeprtarea tuturor factorilor iatrogeni (obturaii debordante, proteze dentare defectuoase, croete traumatizante etc.) e. Administrare de vitamina K, D 2540. Semnele clinice patognomonice ale ANUG sunt: a. Ulceraii prezente la nivelul mocoasei mobile i fixe b. Pseudomembrane c. Necroza papilei interdentare cu inflamaie i eritem al mucoasei d. Senzaie de uscciune e. Ulceraii sub form de cratere ntre dini 2541. Din categoria semnelor clinice secundare ale ANUG fac parte: a. Gustul metalic b. Senzaia de dinte de lemn c. Limfadenopatie d. Durere acut i arsur la nivelul gingiilor e. Senzaie de grea 2542. Examenul clinic al pericoronaritei acute congestive la dinii temporari evideniaz: a. Congestie gingival n dreptul dintelui incriminat b. Gingia este eritematoas, edemaiat, dureroas i uneori chiar sngernd c. Uneori se asociaz cu adenopatie submandibular d. Afeciunea poate evolua spre forma supurat e. Stare general alterat, febr 2543. Tabloul clinic al foliculitei expulsive Cap de Pont este reprezentat de: a. Coroane malformate i nemineralizate b. Dinii apar la nivelul cavitii bucale naintea perioadei normale de erupie c. Dinii se pierd tardiv de pe arcad

d. Dinii temporari sunt incomplet formai e. Anomalii de poziie 2544. Indicaiile decapuonajului sunt: a. Spaiu retromolar insuficient b. Orientarea vertical a dintelui, cu rdcini drepte sau uor recurbate spre distal c. Dintele s fie erupt din structura osoas cel puin pn la ecuatorul coronar d. Fibromucoasa care acoper molarul n erupie s fie subire i dispus orizontal e. Incluzii ectopice fr risc de supuraie 2545. Cele mai frecvente comoplicaii legate de erupia molarului de minte superior sunt: a. Gingivostomatita cronic b. Ulceraia mucoasei obrazului c. Stomatita odontiazic d. Accidente nervoase de tipul algiilor e. Complicaii septice locale i la distan 2546. Componenta ceramic fracturat, n cadrul coroanelor mixte ceramo -metalice,are urmatorii factori etiologici indirecti: a. Accidente sportive. b. Agresiuni cu corpuri contondente. c. Hiperoluzia. d. Prezena retentiilor pe faa oral a suprafeei metalului. e. Prezena esutului dentar descoperit. 2547. Tratamentul dintilor stlpi compromii fracturai de la nivelul unei proteze fixe se face prin: a. ndepartarea protezei fixe i temporizarea dinilor stlpi restani cu extracia dintelui fracturat. b. Se realizeaza tratamentul cariei dinilor stlpi compromii. c. Se restaureaza coroana compromis a dintelui stlp prin adiionarea liber a rainii compzite autopolimerizabile. d. Pentru a pastra dintii stlpi neafectai i intermediari se secioneaz proteza fix la nivelul elemetului de legatur implicat si se indeparteaz prin extracie. e. Daca dintele fracturat este un stlp intermediar,se va extrage alveoloplastic restul radicular,iar sprafaa gingival rezultata va fi suturat i acoperit cu o folie subire de plastic. 2548. Coroanele preformate din acetat de celuloz: a. Se prezint sub form de seturi de dini fro ntali si premolari,intr-o singur nuan coloristic. b. Adaptarea ocluzal se face dup cptuirea coroanei prefabricate. c. Adaptarea ocluzal impune pruden,deoarece coroana poate bascula pe preparaie i se face sub usoar presiune ocluzal. d. Dup polimerizarea rinii,se indeparteaz capa obligatoriu. e. Aceste coroane provizorii sunt utilizate pe termen lung i se cimenteaz cu un material de cimentare de durat. 2549. Coroanele din policarbonat: a. Sunt trasparente. b. Rainilie acrilice sau compozite utilizate nu ader de cap.

c. Procedeul confr restaurri provizorii cu un luciu foarte bun d. Nu permit personalizare coloristic. e. Majoritatea coroanelor pezint o conicitate interioar marcat ceea ce face necesar retuul la acest nivel. 2550. Realizarea coroanelor provizorii direct in cabinet se face prin: a. Suprafaa fracturat se reconstituie cu un ciment neadeziv. b. Conturul interproximal se va reface printr-o band de acetat de celuloz. c. Portamprenta individual se va realiza prin amprentarea intregii arcade cu hidrocoloid reversibil. d. Se indeparteaz de pe dinte reconstruirea din ciment. e. Se alege un material de restaurare provizorie si se introduce in portamprent rezultand apoi polimerizarea in cavitatea bucal. 2551. Rezorbtia si atrofia tardiv a maxilalelor au urmatoarele cauze sistemice: a. Stress-ul mecanic generat de protez. b. Osteoporoza. c. Metodele chirurgicale corectoare incorect aplicate. d. Aciunea forelor musculare periprotetice. e. Perturbri fiziologice legate de metabolismul calciului,fosforului,vitaminei D,a secreiilor gonadice si suprarenale,circulaie periferica. 2552. Rezorbia si atrofia tardiv a maxilarelor au urmatoarele cauze locale: a. Atrofia generata de lipsa de funcie. b. Involuia vrstnicului. c. Osteoporoza. d. Bruxismul. e. Factori genetici. 2553. Reoptimizarea prin rebazarea protezelor totale are urmatoarele indicaii: a. Rapoarte intermaxilare in plan vertical supradimensionate. b. Proteza este foarte veche si acrilatul este imbtrnit. c. Rezorbii si atrofii rapide ale cmpului protetic care fac din proteza iniiala o pies protetic neadaptat,mobil in toate planurile anatomice. d. Cnd proteza total nou nu are o retenie optim. e. n situaia sensibilitii exagerate a fibromucoasei la monomer. 2554. Reoptimizarea prin rebazare a protezelor totale are urmatoarele contraindicaii: a. Imposibilitatea imbunatairii,meninerii i stabilitii protezei totale. b. Rapoarte intermaxilare n plan vertical supradimensionate,iar n plan orizontal nesigure. c. Proteza veche si acrilatul este imbtrnit. d. Sensibilitate exagerat a fibromucoasei la monomer. e. Proteza total nu reprezint retenie optim. 2555. Tratamentul optim al zonelor cu reziliena exagerat este: a. Chirurgical. b. Profilactic. c. Curativ general si local specific si simptomatic. d. Modificarea microbiogenezei cavitaii orale. e. Combatarea hiperkineziei linguale.

2556. Stomatopetiile paraprotetice pot fi declansate de: a. Factori mecanici-traumatici. b. Factori chimico-toxici. c. Factori alergici. d. Factori microbieni si levurici. e. Factori de dezechilibru imunitar. 2557. Tratamentu stomatopatiilor paraprotetice este : a. Profilactic. b. Curativ general. c. Local specific. d. Simptomatic. e. Chirurgical. 2558. In funcie de gradul de vizibilitate al frontalilor superiori se distinge: a. Efectul incizal. b. Efectul facial. c. Efectul cervical. d. Efectul lingual. e. Efectul labial. 2559. Pentru optimizarea masticaiei cu protezele total se actioneaz in mai multe direcii: a. Se decondiioneaza pacienii vechi protezai de parafematii. b. Se aplica principiul fonetic la dinii artificiali ai zonei laterale. c. Rugile palatine i papila incisiv se modeleaz pe faa extern a bazei pr otezei. d. Se marete inlimea bazei protezei prin rebazare. e. Se stabilesc rapoarte interarcadice cap la cap. 2560. Mijloacele de echilibrare a presiunilor ocluzale sunt: a. Folierea modelului. b. Tehnici de amprentare ocluzal. c. Amprenta direct a componentei dure a cmpului protetic. d. Aplicarea principiului fonetic la dinii artificiali ai zonei laterale. e. Refacerea relaiilor intermaxilare prin prezena spaiului de ocluzie de repaus. 2561. Erorile ce duc la apariia dizarmoniilor ocluzale sunt: a. Lipsa de paralelism a bazei ablonului cu suprafaa de sprijin a cmpului protetic. b. Exercitarea de presiuni ocluzale exagerate de ctre pacient,in momentul inregistrrii relaiilor intermaxilare. c. Utilizarea unor baze vechi proteice pentru amprentare,rebazare sau duplicarea protezelor. d. Imposibilitatea inregistrarii relaiei centrice la pacienii care prezint spasme musculare. e. Dislocri ale esuturilor periprotetice datorate marginilor inadecvate ale abloanelor de ocluzie sau ale protezei finite. 2562. Criteriile diagnostice eseniale care necesit un tratament in domeniul psihosomaticii sunt: a. Discrepana evident intre aspectul clinic si doleantele sau plngerile pacientului. b. Bruxismul. c. Creterea activitaii tonice a muchilor ridicatori ai mandibulei.

d. Zona trigger ce determin ntreruperea i diminuarea fluxului sanguin la nivelul cmpului protetic. e. Msurile aplicate pentru remedierea suferinelor somatice sunt fr succes. 2563. Indicaiile extarciei dentare de urgen sunt: a. Dini care ntretin manifestri la distan n cadrul bolilor de fo car b. Dini cu fracturi radiculare, longitudinale sau transversale n 1/3 medie c. Molarii trei ce nu determin accidente de erupie d. Dini ce nu se afl n aria de iradiere din tratamentul diverselor tumori malogne orale sau cervico-faciale e. Dini cu parodontopatii marginale acute 2564. n cazul plgii alveolare infectateatitudinea terapeutic este: a. Chiuretarea energic a alveolei pn se ajunge la os sntos, rezistent b. ndesarea n alveol a meelor iodoformate c. Folosirea conurile cu antibiotice pot produce dezagregarea cheagului ntrziind cicatrizarea d. Sutura plgii dac infecia osoasa a depit stadiul endoosos i nu se observ tendina de formare a cheagului e. Tratament cu antibiotice cu spectru larg 7-14 zile 2565. Pentru prevenirea accidentelor extraciei dentare de urgen trebuie s se in seama de: a. Starea general a pacientului b. Particularitile morfologice ale maxilarelor c. Dotarea cabinetului d. Experienta i tehnica medicului e. Tratament asistat cu instrumentar rotativ -a,b,c,d2566. Diagnosticul de comunicare buco-sinusal se va stabili pe baza urmatoarei simptomatologii: a. Plaga alveolar sangerand abundent dinspre podeaua alveolei , sngele avnd aspect aerat b. Semnul Valsalva negativ c. Explorarea alveolei cu un stilet butonat n general nu esterecomandat d. Examinarea rdcinii disto+linguale a molarului extras relev prezena unui fragment osos ataat la apex e. Plaga alveolar postextracional infectat 2567. Factorii favorizani n apariia alveiolitei postextractionale sunt: a. Persistena unor eschile osoase sau a unor fragmente denatre n alveol b. Respectarea regulilor de asepsie oral n practicarea extraciilor c. Infecii preezistente acute sau cronice d. Respectarea recomandrilor postextracionale e. Sutura postextracional 2568. Resturrile metalo-ceramice sunt alese ca solutii terapeutice de durat datorit: a. Utilizrii atat n zona lateral cat i n cea frontal b. Considerentelor estetice

c. Durabilitii mici n timp d. Rezistenei sczute e. Garaniei oferite de tehnicianul dentar 2569. Restaurarea de urgen a zonei frontale, inandu-se cont de aspectul estetic, se realizeaz prin: a. Puni din rini acrilice tehnica direct b. Puni din rini acrilice tehnica indirect c. Puni din coroane de policarboxilat d. Puni din policarboxilat armate cu sarm e. Implant dentar 2570. Care din urmatoarele afirmaii referitoar e la procesul de submarginatie sunt adevarate? a. n timpul polimerizarii apare o dilatare a stratului de RDC care poate fii de 3 ori egal cu contracia liniar normal b. Vascozitatea crescut a RDC-urilor pentru cimentare poate fi un factor decisiv n scderea rezistentei la abrazie c. Dizolvarea matricei rainii n fluidele orale d. Nu ezist posibilitatea producerii procesului de submarginatie e. Nici un rspuns nu este corect 2571. Care din urmtoarele afirmaii au legtur cu fisurarea i aschierea smalului: a. Reprezint manifestari complementare a procesului de uzur b. Nu au legatur cu prezena parafunciilor c. Fisurarea i aschierea smalului determin o simptomatologie subiectiv dureroas d. Periajul profesional este obligatoriu nantea tratamentului estetic de urgen e. Pot fii percepute vizual i tactil atat de pacient ct si de medicul specialist 2572. Leziunile de uzur de la nivelul suprafetelor dinilor: a. Cnd factorul etiologic predominant este cel eroziv, mecanismele adaptative determin depunerea de dentin secundar b. Cnd factorul etiologic major este stresul ocluzal repetat se vor produce decalcificri rapide i repetate fa de care pulpa dentar nu va avea timpul necesar s reacioneze adaptativ c. Cnd factorul abraziv este preponderent acesta va determina fisurarea i fragmentarea smaltului dnd natere leziunii de atriie d. Determin modificri de culoare datorit expunerii dentinei care are un aspect lucios e. Nici un rspuns nu este corect 2573. Urgentele estetice n medicina dentar sunt reprezentate de: a. Discromiile dentare b. Uzura suprafetelor vestibulare c. Gingivita cronica d. Edentaiile de clasa a II-a Kenedy e. Defectele gingivale 2574. Fractura coronar n cazul dinilor frontali: a. Reprezint o urgent estetic dac este interesat camera pulpara i apare durerea b. Cu cat linia de fractur este mai joasa cu atat defectul este mai evident iar tratamentul mai laborios

c. Este mai frecvent la dinii vitali, dar poate interesa si dinii devitali atunci cand traumatismul este puternic d. Implic un tratament pulpo -odonto-conservator sau numai odonto-conservator e. Nici un rspuns nu este corect 2575. Care sunt din punct de vedere al esteticii de urgen, opiunile protetice postchirurgicale pentru dinii ce nu pot fii scurtai: a. Lingualizarea feelor meziale ale lateralilor pentru a da impresia de lime mai mare a centralilor b. Acoperirea lateralilor de ctre centrali c. Distalizarea axului incisivilor laterali d. Aprofundarea i deschiderea ambrazurilor meziale ale caninilor e. Vestibularizarea feelor distale ale lateralilor i caninilor 2576. Care sunt avantajele utilizrii rinilor diacrilice compozite in restaurarea estetic a zonei frontale: a. Tesuturile dentare sntoase nu sunt ndeprtate b. Necesit mai puin de doua sedine c. Este o medod ieftin d. Metod neindicat n cazul pacienilor care fumeaz sau consum lichide c olorate e. Aspectele estetice sunt rare 2577. Aplicarea coroanelor de nveli parial sau total fizionomice implic: a. ndeprtarea unui strat mare de esut dur dentar b. Risc sczut de afectare pulpar c. Risc sczut de afectare a tesuturilor parodontale d. Mascarea coloraiilor inestetice ale dinilor e. lefuiri selective la dinii adiaceni 2578. Pentru a putea diagnostica i trata corect un pacient vrstic, medicul dentist trebuie s in seama de urmtoarele necesiti i caracteristici ale acestei categorii de pacieni: a. Intolerana unui tratament forat sau n grab; b. Atitudinea rigid i memoria deficitar; c. Prezentarea incomplet sau cu ntrziere a unei simptomatologii particulare; d. Ora la care se prezint pacientul la tratament; e. Prejudecile i nelinitile medicului. 2579. n confruntarea direct face-to-face cu pacientul senior, este important modalitatea n care medicul ascult i conduce istoricul bolii. Astfel, se urmrete ca: a. ntrebrile adresate pacientului s nu fie intite i s lsm pacientul s ne relateze tot ce i amintete; b. S se realizeze o anamnez mai rapid pentru a nu reine pacientul; c. S se trimit imediat pacientul la radiografie; d. S se stabileasc dac pacientul a venit din proprie iniiativ, pentru c avea durei, sau a fost nrdumat de o cunotiin apropiat; e. ntreaga atenie a medicului s fie acordat pacientului. 2580. n tratamentul de specialitate al unui pacient vrstnic se ine seama de urmtoarele aspecte biologice i fiziologice ale persoanelor vrstnice: a. Declinul sistemului locomotor; b. Declinul sistemului circulator;

c. Tulburrile sistemului nervos; d. Dificultile financiare; e. Patologia urinar specific vrstei. 2581. La examenul clinic exobucal al pacientului de vrsta a III-a se pot constata urmtoarele particulariti : a. Asimetrie facial stnga-dreapta; b. Aceentuarea anurilor nazo -labiale i reducerea dimensiunii verticale de ocluzie; c. Expresie facial caracterizat de un tonus muscular crescut; d. Prezena halitozelor de diferite cauze; e. Prezena edentaiilor extinse. 2582. Alterrile odontale, de la nivelul camerei pulpare i a pulpei, specifice persoanelor n vrst sunt: a. Eroziunea accentuat; b. Volumul sczut al camerei pulpare; c. Prezena calcificrilor distrofice; d. Leziunile cervicale; e. Dezvoltarea unui strat de dentin secundar i teriar. 2583. Leziunile cervicale, caracteristice persoanelor vrstnice, se dezvolt ca urmare a prezenei urmtorilor factori de risc: a. Modificarea secreiei glandelor salivare; b. Retraciei gingivale; c. Alimentaiei cariogene; d. Igienei defectuoase; e. Respiraiei bucale. 2584. Particularitile leziunilor carioase radiculare ale pacienilor de vrsta a III -a sunt urmtoarele: a. Profunde i prezint dentin ramolit n cantitate mare; b. Foarte dureroase; c. Leziunea carioas cuprinde deseori i zona cervical, asociindu -se i o afectare parodontal; d. Puin profunde i nedureroase; e. De culoare brun-negru, netede la sondaj. 2585. Eroziunile cervicale prezente la pacienii n vrst prezint urmtoarele aspecte caracteristice: a. Sunt determinate de o tehnic neadecvat de periaj; b. Sunt determinate de procesul de miloliz; c. Au o evoluie rapid n profunzime, putnd determina n final fracturi dentare; d. Au o evoluie lent, n suprafa datorit dentinei translucide; e. Au un aspect galben strlucitor. 2586. Atitudinea terapeutic n hipermineralizarea pulpar, prezent la pacienii v rstnici urmrete: a. Realizarea tratamentului endodontic att ct permite procesul de hipermineralizare; b. Tratamentul mecanic obligatoriu pe toat lungimea canalului; c. Utilizarea irigaiilor abundente i a lubrefianilor uzuali;

d. Acordarea unei atenii deosebit e procesului de cateterizare a orificiilor de intrare n canalul radicular; e. Utilizarea ansei de detartraj pentru ndeprtarea pulpoliilor de la nivelul camerei pulpare. 2587. Aspectele particulare ale bolii parodontale la pacienii vrstnici sunt : a. Accentuare bolii parodontale este determinat n mod direct de vrsta naintat a pacientului; b. Susceptibilitatea individual este mai important dect efectul vrstei asupra evoluiei acestei afeciuni; c. Expunerea prelungit a esuturilor parodontale la placa bacterian; d. Evoluia ei este influenat de creterea fluxului salivar; e. Factorul etiologic principal este fumatul. 2588. Tratamentul stomatologic la vrstnicii instituionalizai comport anumite particulariti: a. Etapele clinico-tehnice ale confecionrii unei proteze noi sunt mai numeroase datorit dificultii de nregistrare a dimensiunii verticale de ocluzie; b. Creterea numrului de extracii a dinilor naturali pentru a nltura durerile pacientului; c. Primeaz tratamentele chirurgicale; d. Tratmentul se realizeaz fr grab pentru a nu deranja pacientul; e. Primeaz terapia cu mare capacitate de improvizaie, neplanificat, de urgen. 2589. Tratmentul edentaiilor subtotale la pacienii vrstnici cuprinde urmtoarele soluii terapeutice: a. Proteze hibride; b. Protezarea imediat; c. Rebazarea; d. Lucrri protetice fixe provizorii; e. Puni adezive. 2590. Modificrile morfo-fiziologice datorate procesului fiziologic de mbtrnire determin repercursiuni asupra farmacocineticii i farmacodinamicii anumitor medicamente: a. Creterea absorbiei intestinale datorit creterii motilitii intestinale; b. Rspunsul imunitar este exacerbat; c. Creterea excitabilitii sistemului nervos simpatic i parasimpatic; d. Prelungirea timpului de njumtire a unor medicamente datorit tendinei de fixare n esurul adipos i reducerii filtrrii glomerulare ; e. Creterea numrului i afinitii anumitor receptori. 2591. Factorii iatrogeni i mecanismele lor se clasific n: a. Greeli i erori medicale n decizia diagnostic b. Greeli i erori medicale de factor uman c. Greeli i erori medicale de natur traumatic d. Greeli i erori medicale n decizia i realizarea terapeutic propriu -zis e. Greeli i erori medicale cu grad crscut de complexitate 2592. Efectele greelilor i erorilor terapeutice pot fi: a. Locale b. Loco-regionale

c. Complicate d. Imediate e. Tardive 2593. Greelile de diagnostic ar putea fi mprite n: a. Greeli care in de aspectul cauzal b. Greeli care in de factorul uman c. Greeli care in de factorul socio -economic d. Greeli care in de aspectul informaional e. Greeli care in de aspectul decizio nal 2594. n cadrul greelilor care in de aspectul prelucrrii informaiilor, cele mai grave erori ale aspectului decizional se refer la: a. O prelucrare incomplet b. O prelucrare incorect c. O comunicare ineficient ntre medic i pacient d. Interpretare nejudicioas a rezultatelor e. Lipsa de prelucrare a informaiilor

PEDODONIE

2595. a. b. c. d. e.

Ontogeneza parcurge mai multe etape: Organogeneza; Morfogeneza; Modelarea; Proliferarea; Diferentierea.

2596. Erupia dinilor permaneni care nlocuiesc temporarii pierdui precoce poate evolua n dou direcii: a. Incetinirea erupiei dinilor permaneni, fenomen observat n special la premolari, datorit proceselor de osteit periapical. b. accelerarea erupiei dinilor permaneni, fenomen observat n special la premolari, datorit proceselor de osteit periapical. c. prin formarea unui capac conjunctiv care blocheaz deplasarea dintelui permanent, fenomen mai rar ntlnit; d. prin formarea unui capac fibros care blocheaz deplasarea dintelui permanent, fenomen mai rar ntlnit; e. prin formarea unui capac fibros care blocheaz deplasarea dintelui permanent, fenomen mai des ntlnit. 2597. Etapa morfologiei primare a dentaiei temporare (2 ani si jumatate - 4 ani),

caracterizat prin: a. b. c. d. e. 2598. a. b. c. d. e. 2599. a. b. c. d. e. supraocluzie uoar frontal; prezena liniilor de contact interdentare (interproximale); relief ocluzal pronunjat; plan de ocluzie aproape orizontal (curba SPEE abia schiat); plan post-lacteal vertical sau n treapt mezial. Articulaia temporomandibular se dezvolt din: cartilajul sincondral; cartilajul Meckel; cartilajul angular ; cartilajul subangular; cartilajul coronoidian. Proliferarea debuteaz n: sptmna a 3-a intrauterin; sptmna a 4-a intrauterin; sptmna a 5-a intrauterin; sptmna a 6-a intrauterin; sptmna a 7-a intrauterin.

2600. n stadiul de clopot se disting patru straturi de celule epiteliale: a. Stratul epitelial (adamantin) intern este format din celule joase; b. Stratul epitelial (adamantin) intern este format din celule nalte; c. Stratul intermediar- constituit din celule scuamoase; d. Stratul reticulului stelat; e. Stratul adamantin extern. 2601. a. b. c. d. e. 2602. Atitudinea copilului se poate manifesta prin: comportament recalcitrant; comportament latent negativ; docilitate, cu tendina de seducere a medicului; fuga, ca o evadare din mediul ostil; regresiunea.

Caracteristicile vrstei precolare sunt: a. copilul i mrete cercul de cunoscui; b. agresivitatea i blndeea coexist, el poate fi foarte ferm cnd i menine ideile dar n acelai timp este sensibil la nevoile celorlali; c. n jocuri imit n general adulii; d. gndurile abstracte nu fac parte nc din raionamentul su; e. gndurile abstracte fac parte nc din raionamentul su.

2603. n clasificarea lui Frankl, tipul I: comportament total negativ al copilului( - -) la medicul dentist semnific: a. uor negativism; b. comportament extrem de negativ asociat anxietii; c. comportament necontrolabil: anxietate extrem: precolarul. d. comportament sfidtor: rezisten activ sau pasiv: copilul rsfat de vrst mijlocie. e. comportament timid: vizibil la copilul superprotejat ce intr n contact cu puini oameni. Acest pacient colaboreaz greu dac nu este abordat cu tact. 2604. a. b. c. d. e. 2605. a. b. c. d. e. 2606. Tipul de comportament spune-arat-face are drept obiective: scade temerile; standardizeaz rspunsurile pacientului; ofer mostre de co mportament; prentmpin comportamentul negativ i de evitare; stabilete autoritatea. Pentru ca medicul s prezinte o garanie n faa copilului, el trebuie: s tie ceea ce va face; s explice ce va face; s nu explice ce va face; s fac ce a spus; ceea ce a fcut s se vad.

Dinii natali a. erup n primele 3-4 sptmni de la natere b. pot fi dini din seria normal c. pot fi dini supranumerari

d. au o buna implantare e. apar cu precadere la mandibul 2607. a. b. c. d. e. 2608. Planul post-lacteal este normal n treapta distal n linie dreapt n treapt mezial n treapt distalizat n treapt sagital

Spaierile frontale inferioare n dentiia temporar la vrsta 4 -6 ani a. impun tratament ortodonic de frnare a potenialului de cretere b. necesit radiografierea zonei pentru decelarea dinilor supranumerari sau a altor fenomene patologice c. poate sugera o tendin la dezvoltarea unei prognaii mandibulare d. nu prezint nici o importan pentru c sunt dini temporari e. este fiziologic, constituind un semn pozitiv de cretere i dezvoltare a maxilarelor, necesar erupiei dinilor permaneni Dintre factorii generali care influeneaz erupia dentar fac parte ereditatea factorii de mediu glandele endocrine extracia prematur traumatismele n cazul dinilor permaneni, erupia respect urmt oarele reguli primul dinte care erupe este molarul unu inferior la fiecare 6 luni erupe cte un grup dentar molaru secund va prelungi distal arcada dentar permanent caninii superiori erup dup premolari caninii inferiori erup dup premolarii inferiori, fapt ce explic frecvena mare a ectopiilor de canini Spatiul primatelor este localizat la arcada superioar distal de canin la arcada inferioar distal de canin la arcada superioar mezial de canin la arcada inferioar mezial de canin nu exist n dentiia temporar

2609. a. b. c. d. e. 2610. a. b. c. d. e.

2611. a. b. c. d. e. 2612.

LEE WAY SPACE (SPAIUL REZIDUAL) a. este de 2,5 mm la maxilarul inferioar b. este de 1,5 mm la maxilarul superior c. este utilizat rapid prin migrarea mezial a primilor molari permaneni d. rezult datorit faptului c molarul secund temporar inferior este cu 2 mm mai mare dect premolarul corespunztor e. rezulta i datorit faptului c primul molar temporar inferior este mai voluminos cu 0,5 mm dect premolarul corespunztor

2613.

Dinii temporari a. sunt n numr de 20 b. se formeaz din lama dentar secundar c. au coroanele relativ scurte i late d. rdcinile prezint o curbur cu concavitate orientat spre vestibular e. rdcinile molarilor extrem de divergente

2614. Dinii temporari prezint urmtoarele particularitai structurale comparativ cu dinii permanenti a. prismele de smal au alt orientare b. jonciunea amelo cementar nu difer c. cementul este mai redus ca grosime d. pulpa este sediul unor modificri regresive ce se instaleaz precoce e. smalul este mai subire 2615. Caracteristicile dintelui temporar n stadiul II sunt a. patologic:carie (rar), traumatism frecvent b. patologic:atingere pulpar foarte rapid i atingere paradontal frecvent c. terapie:orientat spre conservarea vitalitii d. se mai numete i stadiul de stabilitate e. dureaz 3 ani 6 luni Particularitile grupului incisiv n dentaia temporar sunt : a. incisivii centrali superiori sunt primii dini care erup b. form asemntoere cu cea a permanenilor dar sunt de dimensiuni mult mai reduse c. incisivii centrali inferiori erup n jurul vrstei de 6-8 luni d.edificarea radicular complet 2- 2 ani jumatate e. rezorbia dewbuteaz la 6 ani Particularitile dinilor permaneni tineri sunt: a. apex larg deschis, fr parodoniu apical organizat b. din momentul n care rdcina a atins lungimea definitiv, ncepe desintegrarea tecii HERTWIG c. zona terminal a rdcinii posed un mare grad de autonomie d. atunci cnd rdcina a atins lungimea definitiv, apexul este edificat e. smal imatur, vulnerabil la procesul carios

2616.

2617.

2618. Resorbia rdcinilor diniilor temporari ncepe : a. imediat dup ncheierea formarii rdcinii b. la 6 luni dup ncheierea formrii rdcinii c. la un an nainte de nlocuire d. imediat dup erupia molarului de 6 ani e. cu 3-4 ani nainte de nlocuire 2619. Pentru patologia carioas a dinilor temporari sunt importante urmtoarele : a. dimensiunea redus a structurilor dentare n medie 30% b.dimensiunea i forma camerei palpare deosebit de voluminoas c.coarnele pulpare mezio-vatibular sunt mai aproape de suprafa d. mrimea redus a prii coronare e. poziia i forma zonelor de contact

2620. Diferenele structurale semnificative ntre dinii temporari i dinii permanenii sunt : a. la nivelul smalului, prismele de smal au o alt orientare b. cementul este mai redus ca grosime c. pulpa dintelui temporar are aceleai componente cu cea a dintelui permanent, ns este sediul unor modificari regresive ce se instaleaz precoce d. mrimea redus a prii coronare e. poziia i forma zonelor de contact 2621. n cadrul examenului general al pacientului se vor lua n considerare: a. tipul constituional; b. semnele vitale; c. examenul facial; d. palparea contururilor osoase; e. profilul facial. La examinarea funciilor se vor urmri: a. depistarea unui sindrom respirator bucal; b. fonaia; c. comportamentul limbii n deglutiia incontient; d. fizionomia; e. anurile faciale.

2622.

2623. Adenopatiile cervico-faciale care apar frecvent la copii sunt consecina complicaiilor unor: a. afeciuni buco-dentare din vecintate; b, afeciuni infecioase; c. afeciuni virale; d. afeciuni parazitare; e. afeciuni neurologice. 2624. a. b. c. d. e. Sulcusul gingival normal al adultului are n medie o profunzime de: 0.8-1 mm; 0.8-1.5 mm; 1.5- 1.8 mm; 1.5-2 mm; 0.8-2 mm.

2625. Evidenierea plcii se face clinic prin vizualizare i colorare cu substane revelatoare de plac: a. soluie iod-iodurat; b. albastru de metilen; c. eritrozin; d. chlorhexidin; e. soluii fluorescente. 2626. Exist situaii frecvent interpretate ca malocluzii, fiind absolut normale n anumite etape ale dezvoltrii: a. Uoara nghesuire din cursul erupiei incisivilor; b. Relaia de clasa a III-a la nivelul primilor molari permaneni naintea pierderii molarului secund temporar;

c. Apariia spaiilor inestetice la nivelul incisivilor inferiori; d. Apariia spaiilor inestetice la nivelul incisivilor superiori; e. Relaia de clasa a II-a la nivelul primilor molari permaneni naintea pierderii molarului secund temporar. 2627. a. b. c. d. e. 2628. a. b. c. d. e. 2629. a. b. c. d. e. Printre motivele prezentrii la medical dentist enumerm: durerea; tratamentul cariei dentare; tulburri de erupie; tulburri funcionale(fizionomice, fonetice, masticatorii); traumatisme; n cadrul datelor personale avem nevoie de: nume, prenume; vrst, data naterii, locul naterii; adresa de acas i de la coal, telefonul; ocupaia prinilor, numrul copiilor n familie motivul prezentrii. n cazul durerii se vor preciza: debutul localizarea, factorii declanatori sau agravani intensitatea zona de iradiere.

2630. Antecedentele ereditare(heredo-colaterale) vor servi la explicarea unor anomalii dentare de structur: a. amelogeneza imperfect b. dinii supranumerari; c. dentinogeneza imperfect; d. anodonia; e. dizarmonii dento-maxilare. 2631. Odontogeneza dinilor poate fi influenat de carenele nutriionale i vitaminice: a. hipovitaminoza A duce la ntrzierea erup iei; b. hipovitaminoza B la tulburri de mineralizare; c. hipovitaminoza C la tulburri de cretere n structura dentinar; d. carenele de vitamina D la distrofii corono-radiculare; e. hipervitaminoza A duce la ntrzierea erupiei. 2632. a. b. c. d. e. n cadrul examenului facial, la inspecie vom observa: forma feei (oval, rotund, triunghiular, ptrat); simetria sau asimetria, cu precizarea devierii, acolo unde este cazul; anurile faciale, poziia buzelor; simetria etajelor feei; poziia stomionului (nalt, joas).

2633. Erupia dentar se poate complica n cazul unor organisme tarate cu : a. expulzia dinilor n erupie;

b. c. d. e.

carii; ostetite; gingivo-stomatite eritematoase, ulcero-necrotice; acumulare de tartru.

2634. Evidenierea plcii se face clinic prin vizualizare i colorare cu substan e revelatoare de plac: a. soluie iod-iodurat; b. albastru de metilen ; c. eritrozin; d. soluie fluor-iodurat ; e. soluii fluorescente. 2635. a. b. c. d. e. n dentaia temporar, ocluzia se evalueaz n funcie de : relaia dintre molarii primi temporari inferiori i superiori ; relaia dintre molarii secunzi temporari inferiori i superiori ; relaia dintre canini; relaia dintre premolari ; cheia lui Angle.

2636. Dinii temporari cei mai frecvent afectai de anchiloz dento -alveolar sunt: a. primul molar temporar inferior; b.al doilea molar temporar inferior; c. primul molar temporar superior; d.al doilea molar temporar superior; e. caninul inferior. 2637. n pedodonie, ca i n orice specialitate medical, examenul clinic se completeaz cu o serie de examene complementare, cele mai uzuale fiind: a. b. c. d. e. examenul endobucal; examenul funciilor; evaluarea modelelor de studiu; examenul radiologic; examenul antropologic.

2638. Radiografia retro-alveolar (periapical) are urmatoarele indicaii: a. aprecierea apexurilor i a zonei periapicale a dinilor permaneni tineri b. evaluarea tratamentelor endodontice c. detectarea anomaliilor de dezvoltare: anodonii, dini supranumerari, rezorbii interne d. depistarea alterrii integritii ligamentului periodontal e. diagnosticul calcificrilor pulpare i al rezorbiilor radiculare. 2639. a. b. c. d. Cu ajutorul radiografiei ocluzale (anterioar sau posterioar) putem aprecia : prezena, forma i poziia dinilor supranumerari; poziia mai exact a dinilor inclui; prezena sau absena incisivilor laterali; extinderea unui traumatism n segmentul anterior i aspectul arcadei dupa traumatism; e. feele proximale i apexurile molarilor temporari.

2640. Radiografia panoramic ofer informaii asupra creterii i dezvoltrii prin compararea clieelor efectuate la diferite vrste permind: a. decelarea anomaliilor de numr, form i structur b. aprecierea raportului dintre dinii temporari i mugurii dinilor permaneni c. stabilirea gradului de dezvoltare al dinilor permaneni (gradul formarii rdcinilor i starea apexului) d. orientarea axial a rdcinilor i relaia lor cu structurile invecinate (sinus, gaura mentonier, etc.) e. aprecierea structurii osoase a maxilarelor i ramura orizontal a mandibulei. 2641. Indicaiile anesteziei de contact sunt: a. preanestezia mucoasei bucale,naintea anesteziei prin injecie b. extracia dinilor permaneni c. incizia micilor colecii purulente d. extracia dinilor temporari imobili e. extirparea vital a dinilor temporari 2642. Accidentele locale ce pot surveni n timpul anesteziei sunt: a. hemoragie prin lezare vascular b. durere anormal prin lezarea filetelor nervoase c. anestezie incompleta sau eecul anesteziei d. alveolit prin vaso-constricie puternic e. ruperea acului,datorit micrii brute a copilului 2643. Complicaiile locale secundare ale anesteziei sunt: a. hematom b. trismus c. celulite, adenite d. escare ale mucoasei e. toate rspunsurile sunt adevrate 2644. Indicaiile inhalrii(protoxid de azot / O2 , gaz ilariant) sunt: a. crearea unei stri hipnotice; b. n tulburri emoionale severe; c. creterea toleranei la edinele prelu ngite; d. creterea pragului de toleran la durere ; e. scderea anxietii i angoasei ; 2645. Indicaiile anesteziei de contact a. preanestezia mucoasei bucale, naintea anesteziei prin injecie; b. creearea unei strii hipnotice; c. extracia dinilor tempo rari mobili; d. creterea toleranei la edinele prelungite; e. incizia micilor colectii purulente. 2646. a. b. c. d. e. La diferite vrste spina lui Spix se situeaz 8-10 ani la nivel cu planul de ocluzie; 6-10 ani la nivel cu planul de ocluzie; 10-16 ani la 5mm de planul de ocluzie, 10-17 ani la 5mm de planul de ocluzie, 9-16 ani la 5mm de planul de ocluzie.

2647. Tratamentul plgii dentinare se rezolv cu a. acuri care se plaseaz n straturi cu grosimea de 2-5 m b. lacuri care se plaseaz n straturi cu grosimea de 3 -6 m c. lainerii n suspensie 20- 25 m d. linerii cimenturi grosimea de 0,2-1 mm e. toate rspunsurule 2648. Materialul ideal de coafaj al pulpei radiculare trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: a. s fie bactericid b. s fie inofensiv pentru esutul pulpar radicular i pentru esuturile orale adiacente c. s induc procesele de vindecare a pulpei radiculare d. s interfereze n procesul fiziologic de resorbie radicular(rizaliz) e. toate rspunsurile sunt adevrate 2649. Apexificarea a. MTA al firmei DENTSPLY DE TREY este materialul de elecie pentru realizarea unei bariere apicale b. restaurarea coronar dup apexificare se poate face cu CIS c. utilizarea pentru restaurarea radicular a unui compozit autopulimerizabil nu ridic nici o problem d. restaurarea coronar dup axpexificare poate face cu compozit fotopolimerizabil dar numai n asociere cu dispozitive radiculare transparente e. hidroxidul de calciu n amestec cu monoparaclorfenol camforat i acetate de metacresil este de asemenea utilizat 2650. Materiale pentru obt urarea canalelor radiculare la dinii temporari trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii a. s se resoarb paralel cu rizaliza fiziologic b. s permit migrarea mugurului dintelui permanent n os c. s se contracte d. s adere la pereii canalului e. s induc procese de vindecare a pulpei radiculare 2651. Materialul ideal de coafaj al pulpei radiculare a. trebuie s induc procese de vindecare a pulpei radiculare b. s nu interfereze n procesul de rizaliz c. s nu coloreze dintele d. s fie bactericid e. s fie impenetrabil 2652. Preparatele fr arsen sau nlocuitoarele de arsenic a. determin n timp scurt moartea organului pulpar b. conin ca substan activ paraformaldeida sau trioximetilenul c. forma cea mai utilizat este arsenicul metaloid d. au aciune lent i ca atare cer un contact ndelungat cu esuturile pulpare 7 -10 zile e. prezint un incovenient deoarece trec n mod sistematic prin apex dar ntr -o proporie de 1/150 din doza folosit 2653. Urmtoarele afirmaii cu privire la caria evolutiv sunt adevrate: a. caria evolutiv i are sediul la nivelul feei proximale

b. esuturile dure sunt colorate de la brun la negru c. evoluia sa este foarte lent i uniform d. are o localizare frecvent pe faa distal a molarului doi temporar i pe faa mezial a primului molar temporar e. se propag rapid n profunzime, atingnd pulpa dintelui temporar 2654. Principiile lui Black modificate de Mc Donald cu privire la la pregtirea cavitilor dinilor temporari sunt: a. se recomand realizarea de caviti cu perei divergeni spre suprafeele libere b. bazele cavitii s fie mai largi dect deschiderea c. marginile cavitii s se realizeze n afara contactelor cu antagonitii d. se recomand bizotare marginilor e. toate rspunsurile sunt adevrate 2655. Erorile frecvent ntlnite n restaurrile de clasa I cu amalgam sunt: a. prepararea unor caviti prea profunde b. includera tuturor fisurilor afectate c. modelarea unui relief ocluzal prea accentuat d. ndeprtarea amalgamului n exces de la marginile cavit ii e. modelarea insuficient a reliefului ocluzal 2656. Urmtoarele afirmaii cu privire la prepararea cavitilor de clasa III la dinii temporari sunt adevrate: a. au ca scop final restaurarea fizionomiei afectate b. accesul se va realiza pe ct posibil de pe faa vestibular c. forma cavitii va fi triunghiular cu baza spre cervical d. tratamentul este ngreunat de prezena tremelor i a diastemei e. restaurare se realizeaz cu RDC sau cu CIS 2657. Indicaiile de utilizare ale coroanelor pedodontice sunt: a. dini temporari sau permaneni tineri cu leziuni carioase b. dini cu tratament endodontic c. menintoare a dimensiunii verticale de ocluzie datorit rezistenei lor d. dini cu hipoplazii e. toate rspunsurile sunt adevrate 2658. Care din urmtoarele enunurii reprezint avantajele digii a. controlul perfect al umiditii cmpului de lucru b. aplicarea digii oblig micul pacient s respire pe nas c. asigur evacuarea lichidelor d. izoleaz pe termen scurt cmpul operator e. toate rspunsurule 2659. a. b. c. d. e. Caracteristicile cariei evolutive sunt sediul la nivelul feei proximale situat pe faele ocluzale durere vie evoluie lent, uniform se propag rapid n profunzine

2660. Tratamentul policariilor trebuie s urmreasc simultam a. creterea rezistenei printr-un aport suplimentar de fluor b. trebuie s se in cont de alimentaie c. reducerea cantitii hidrailor de carbon d. controlul plcii printr-o igien perfect e. stadiul dintelui 2661. Care sunt erorile ntlnite n restaurrile de clasa I cu amalgam a. modelarea unui relief ocluzal prea accentuat b. utilizare frezei nr. 330 c. neincluderea tuturor fisurilor afectate d. protecia pulpo-dentinar cu lineri pe baz de hidroxid de calciu e. prepararea unei cavitii prea profunde 2662. Indicaiile coroanelor pedodontice a. dinii cu hipoplazii b. pacienii cu dizabilitii, cu igien oral defectuoas c. pacienii cu gingivit d. dinii temporali sau permanenii tineri cu leziuni carioase extinse e. mijloc de prevenire a policariilor 2663. Caracteristicile car iei staionare a. localizare pe feele proximale b. localizare pe feele vestibulare i ocluzale c. nu prezint dentin reacionar d. coloraie brun-negru e. sensibilitate dureroas 2664. a. b. c. d. e. Contraindicaiile pulpotomiei la dinii temporari sunt: pacient cu tulburri de coagulare (hemofilie); dinte pe cale de a-i termina exfolierea; la dinii monoradiculari; la dinii cu carie profund; la dinii cu distrucie coronar extins.

2665. Metodele profilactice utilizate n scopul pstrrii spaiului pe arcad sunt: a. profilaxia cariei i controlul stomatologic regulat n perioada precolar b. tratamentul pedodontic conservativ a leziunilor carioase c. menintoare de spaiu n situaia cnd rmnerea dinilor temporari pe arcad este imposibil d. tratament ortodontic activ. e. Menintoarele de spaiu cand pierderea molarilor temporari are loc ntr -un interval de sub 6 luni pn la erupia dinilor permaneni. 2666. Indicaiile menintorului de spaiu: a. n cazul existenei unui spaiu suficient (formula lui Moyers i Berendonk) cnd se ateapt erupia dintelui permanent n 6 12 luni (control rntgenologic). b. n cazul inexistenei unui spaiu suficient (formula lui Moyers i Berendonk) cnd se ateapt erupia dintelui permanent n 6 12 luni (control rntgenologic). c. dac avem o lips de spaiu i dac tratamentul ortodontic urmtor este nonextracionist.

d. dac n cadrul controlului lunar se arat o micorare a spaiului edentat. e. n cazul anodoniei unui dinte permanent, i cnd tratamentul ortodontic cere nchiderea breei frontale sau laterale, prin mezializarea dintelui aflat distal. 2667. Traumatismele esuturilor dure dentare i a esuturilor pulpare a. fisura smalului (crack) = fr pierderea de substan dentar; b. fractura smalului = fractura coronar necomplicat; c. fractura smal-dentin = fractura coronar necomplicat; d. fractura coronar complicat = implicarea smalului i dentinei cu expunerea pulpei. e. fractura smalului = fractura coronar complicat; 2668. Traumatismele esuturilor periodontale: a. Contuzia = traumatismul esuturilor de susinere fr mobilitate sau deplasare a dintelui, dar cu o reacie marcat la percuie; b. Subluxaia = traumatism al esuturilor de susinere cu mobilitate accentuat, dar fr deplasarea dintelui; c. Luxaia extruziv (dislocare periferic, avulsie parial) = deplasarea parial a dintelui n afara alveolei; d. Luxaia lateral = deplasarea dintelui ntr -o alt direcie dect cea axial; se nsoete de fractura alveolar; e. Luxaia intruziv(dislocare central) = deplasarea dintelui n osul alveolar i se nsoete de fractura alveolar; 2669. Tratamentul fracturilor la copil este condiionat de situaia clinic, certificat de radiografie. a. dac fractura este simpl pentru a evita traumatizarea limbii sau obrajilor de marginile ascuite ale limitelor fracturii, se recomand lefuirea anfractuozitilor i netezirea lor. b. dac fractura a deschis camera pulpar se recomand protecia pulpo -dentinar prin coafaj direct cu CaOH, n funcie de gradul interesrii. Se face apoi o reconstituire a coroanei dentare cu material compozit. c. dac camera pulpar este larg deschis i nu se poate pstra integritatea pulpar, se recomand, n funcie de stadiul de resorbie radicular, amputaia vital sau devital reconstrucie coronar cu material compozit. d. dac avem fractur radicular extracia dintelui n cauz. e. dac fractura a deschis camera pulpar extracie. 2670. n etiologia dinilor supranumerari sunt incriminai factori ca: a. producii sporite, ntmpltoare ale lamei dentare; b. inducia vascular; c. despicturile labio-maxilo-palatine; d. ereditatea; e. filogeneza. 2671. Dup numrul dinilor lips putem avea urmtoarele situaii clinice: a. Agenezia parial redus: se manifest prin lipsa a 2 4 dini de pe arcad. b. Agenezia parial redus: se manifest prin lipsa a 1 2 dini de pe arcad. c. Agenezia parial ntins: cnd numrul dinilor lips este mai mare. De obicei se constituie ca simptom asociat n cadrul sindroamelor cu tulburri de dezvoltare ectodermal.

d. Agenezia total: rar ntlnit. Se manifest prin existena pe arcade a dinilor sau chiar a celor permaneni. e. Agenezia total: rar ntlnit. Se manifest prin inexistena pe arcade a dinilor sau chiar a celor permaneni. 2672. Toate modificrile de structur au anumite caracteristici generale comune, ce le face uor de diagnosticat: a. intereseaz n mod dominant dinii temporari i foarte rar pe cei permanenti; b. intereseaz n mod dominant dinii permaneni i foarte rar pe cei temporari; c. localizarea se face pe dini asimetrici; d. leziunea apare din momentul erupiei, fr tendin de evoluie; e. defectele de form i localizare variabil intereseaz ntotdeauna parial suprafaa smalului la un numr limitat de dini i au o distribuie liniar. 2673. Etiologia defectelor dentare de structur: a. n perioada prenatal - sifilisul, rubeola prenatal din primele dou luni de sarcin, care afecteaz dinii temporari i debitul formrii mugurilor permaneni. b. dup natere rahitismul i dispepsiile din primul an de via afecteaz M6 ani, Inc inferiori, centrali superiori i caninii superiori i inferiori. c. bolile infecto-contagioase pot perturba mineralizarea: I.lat., P1, P2, M12 ani. d. glandele tiroide hipoparatiroidismul poate interveni ntre 6 luni-2 1/2 ani. e. intoxicaia cronic cu fluor frecvent n regiunile cu ap de but bogat n fluor, dau aa-zisul smal ptat. 2674. Gingivita cataral poate mbrca diverse forme clinice legat de vrste: a. gingivit odontiazic apare odat cu erupia dinilor temporari, de caracter trector, frecvente ntre 0 3 ani; b. gingivit odontiazic apare odat cu erupia dinilor permaneni, de caracter trector, frecvente ntre 0 3 ani; c. gingivita de activitate la copiii cu carii aproximale ale dinilor temporari, frecvente ntre 3 7 ani; d. gingivita de inactivitate la copiii cu carii aproximale ale dinilor temporari, frecvente ntre 3 7 ani; e. gingivitele legate de erupia M6 i M12 precum i cele ce acompaniaz bolile infecto contagioase specifice acestei vrste (scarlatin, varicel, rujeol). 2675. Etiologia gingivitei catarale: a. placa bacterian depunere organic, incolor puin opalescent i mucoas, invizibil cu ochiul liber, dar uor de identificat cu ajutorul coloranilor de plac (violet de geniana 1%, comprimate cu eritrozim. b. placa bacterian, care conine: bacterii, mucine, spori, i celule epiteliale. c. tartrul dentar i igiena inexistent care favorizeaz depunerea plcii bacteriene; d. igiena oral corespunztoare. e. secundar unor afeciuni: stomatita viral, micotic, boli hematologice, dermatoze. 2676. Tratamentul gingivitei hiperplastice: a. igienizare oral ce const din nlturarea plcii dentare prin aplicarea de soluii antiseptice tip clorhexidin; b. detartraj acolo unde este cazul; c. educaie sanitar; d. gingivoplastie rezecia chirurgical a gingiei n exces;

e. lasseroterapia. 2677. Dintre factorii locali cu rol in etiologia parodontopatiilor enumerm: a. malpoziiile dentare ce favorizeaz reteniile alimentare; b. masticaia unilateral de partea nelucrtoare apar depozitele tartrice iritative; c. autontreinerea defectuoas datorit unor leziuni carioase incorect efectuate, mai ales cele proximale care agreseaz papila interdentar i favorizeaz placa bacterian; d. periaj dentar corect; e. periaj dentar incorect, sau lipsa de igien, duce la formarea plcii bacteriene cu dezvoltarea de culturi microbiene. 2678. Parodontita acut juvenil (PAJ)- clinic: a. leziuni simetrice pe M6 ani i grupul incisiv; b. atrofie orizontal marcat cu repartiia particular a pierderilor osoase caracteristice; c. pungi parodontale adnci; d. mobilitate dentar III IV; e. afecteaz doar dentiia permanent. 2679. a. b. c. d. e. Tratamentul profilactic al parodontopatiilor: tratament antibiotic specific dup antibiogram eliminarea plcii bacteriene; ndeprtarea factorilor de iritaie local; tratament chirurgical. construirea unei arhitecturi morfo-funcionale adecvate.

2680. Macroglosia poate aprea ca simptom,n urmtoarele afeciuni : a) acromegalia b) nanism hipofizar c) sindromul Melkersson-Rosenthal d) strile alergice e) anicloidaze 2681. Limba geografic : a) este o afeciune a limbii de etiologie necunoscut b) apare la copii ntre 1 4 ani, mai ales la biei c) boala debuteaz la baza limbii, printr-o formaiune rotund de culoare rou intens d) suprafaa limbii este acoperit de un depozit albicios, net, compact, greu de detaat. e) se poate vindeca spontan, dac se depisteaz i se elimin factorii cauzali 2682. Din punct morfopatologic ,aftele prezint urmtoarele stadii evolutive : a) stadiul prodromal b) stadiul macular c) stadiul congestiv d) stadiul ulcerativ

e) stadiul de epitelizare 2683. n tratamentul aftelor se utilizeaz: a) acidul triclorhidric b) clorura de metil c) hexetidin d) clorhexidin e) propolis 2684. Stomatita herpetic : a) este o infecie viral dat de virusul herpes simplex b) are o perioad de incubaie de 30 zile c) apare la copiii ntre 1 5 ani, mai rar persoanele adulte d) pe mucoasa oral apar vezicule de dimensiuni foarte mici, dureroase e) la 15 zile de la debut, leziunile regreseaz, inflamaia gingival dispare. 2685. Herpesul Zoster : a) este o infecie viral dat de virusul herpes simplex b) debuteaz pe tegumentele feei, sub form de vezicule plasate de -a lungul traiectului unui nerv c) dup puseul acut, virusul poate rmne cantonat, avnd un puternic caracter recidivant d) las o sensibilitate meteoro-sensibil, o perioad foarte mic de timp. e) se indic terapia cu antibiotice i corticosteroizi. 2686. Dinii supranumerari : a) sunt expresia unei supraproducii a lamei dentare, existnd un numr mai mic de dini dect normal b) se clasific n eutipici (normali) i distipici ( nedifereniai, atipici ) c) pot fi ,n mod normal ,modificai ca form i nsoind tulburrile de erupie d) apar mai frecvent n dentiia temporar, mai des la maxilar dect la mandibul e) formele atipice sunt ntlnite mai des dect cele tipice 2687. Agenezia : a) corespunde cu absena unei uniti dentare, dat de absena germenului dentar b) este expresia reducerii filogenetice a numrului de dini c) este o anomalie strict ereditar, constituind materialul clasic n studiul transmiterii genetice cu caracter dominant. d) se ntlnete mai frecvent la subiecii de sex masculin e) forma unilateral este cea mai rar

2688. Microdonia: a) se caracterizeaz prin reducerea dimensional a anumitor dini sau a tuturor dinilor. b) poate fi izolat sau generalizat c) principala cauz n producerea ei este ereditatea ncruciat. d) forma izolat se caracterizeaz prin dini cu diametre mari, de form normal sau modificat. e) clinic apar treme i diastem ntre toi dinii, ocluzia fiind ca de obicei adnc, uneori cu rapoarte de ocluzie intercalat. 2689. Macrodonia a) este o distrofie primar evolutiv sau activ b) const n apariia pe arcade a unor dini de dimensiuni exagerate c) factorul etiologic principal este ereditatea ncruciat. d) poate fi izolat sau generalizat e) n macrodonia generalizat nu se recomand extracia serial 2690. Calea de transmitere a virusului HIV : a) prin transfuzii de snge i plasm contaminate b) prin nepturile de insecte c) prin actul sexual d) prin ap, alimente, aer e) prin ace de sering contaminate 2691. Sarcomul Kaposi : a) este o boal malign a sistemului reticulo -endotelial b) apare la nivelul mucoasei orale pe gingii, bolta palatin, baza limbii, laringelui i luetei c) apare sub forma unor zone livide, alternnd cu leziuni eritematoase d) asociat pot exista gingivite ulcero necrotice cu evoluie rapid spre distrugerea septului osos alveolar e) starea general nu este alterat 2692. Tratamentul general al candidozei orale cuprinde . a) DARTARIN b) CLORAMINA c) MICONOZOL d) MICOSTATIN e) NIZORAL 2693. Hemangiomul : a) este o tumor avascular b) este o tumor granulomatoas

c) are culoarea roie deschis, de consisten moale, pulsatil d) este o tumor cu baz larg n suprafa sau poate avea o form peduncular e) se poate localiza oriunde n cavitatea bucal. 2694. Traumatismele esuturilor periodontale cuprind : a) Contuzia b) Fractura peretelui alvelar c) Luxaia extruziv d) Luxaia intruziv e) Avulsia

PREVENIE

2695. A. B. C. D. E.

Pelicula dobndit este: o acumulare oro-dentar a resturilor alimentare este echivalent cu tartrul o pelicul acelular format cu saliva i lichidul gingival se formeaz n cteva ore elementul primordial al plcii o pelicul ce poate fi ndeprtat prin cltirea viguroas a cavitii orale.

2696. La originea cariei dentare particip 4 factori interdependeni i care caracterizeaz placa bacterian. Alegei aceti factori din rspunsurile urmtoare: a. lipidele b. polizaharidele (rolul alimentaiei) c. streptococii (rolul microbismului) d. glucanii e. aciditatea mediului. 2697. a. b. c. d. e. Compoziia plcii bacteriene este: stabil n timp reprezentat de lipide evolutiv de la o zi la alta n primele dou zile coci i bacili Gram pozitivi, apoi bacili Gram negativi insolubil n saliv, iar eliminarea ei fizic este posibil doar prin mijloace mecanice.

2698. Toate glucidele alimentare uzuale pot fi metabolizate de ctre microorganisme, participnd la procesul bacterian morbid pe urmtoarele ci: a. acumulare de bacterii b. produi de fermentaie toxici derivai din metabolismul bacterian c. biosinteza macromoleculelor toxice d. proteinele adsorbite se denatureaz devenind insolubile e. ruperea filmului salivar. 2699. Saliva influeneaz patogenia cariei astfel: a. indirect prin coninutul su de sruri b. curire mecanic (autocurire, clearance) c. reducerea solubilitii smalului, existnd un interschimb permanent ntre saliv i suprafaa acestuia d. neutralizare datorit ph-ului salivei n cursul secreiei, a capacitii tampon i a unui posibil factor de cretere a ph-ului e. activitatea antibacterian a lizozimului i a lactoperoxidazei, ca i a sistemului imunologic (IgA salivare).

2700. Microorganismele care formeaz placa supragingival difer de cele din zona subgingival: a. n cea supragingival predomin germenii G pozitivi b. n cea subgingival predomin gremenii G negativi c. n cea supragingival predomin germenii G negativi d. n cea subgingival predomin gremenii G pozitivi

e. n cea supragingival predomin germenii anaerobi. 2701. Mecanismele antibacteriene ale gazdei sunt reprezentate de: a. Forele fizice de cltire (splare) care controleaz volumul plcii b. Lizozimul salivar care diger pereii celulari ai multor tipuri de germeni c. Thiocianatul salivar care inhib enzimele bacteriene vitale ce conin grupri sulfhidril sau histidinice d. Lactoferin, protein mic cu greutate molecular 80.000 care inhib preluarea de ctre anumite bacterii e. Secreia imunoglobulinelor salivare reprezentate de Ig As. Indicele de plac a lui Silness i Le (I.P.L.) utilizeaz: evidenierea nlimii plcii bacteriene pe suprafee dentare se noteaz de la 1 la 3 se noteaz de la 0 la 4 se noteaz de la 0 la 3 utilizeaz substane revelatoare pentru evideniere. Substanele revelatoare reprezint: substane auxiliare utilizate n stomatologie pentru determinare a cariilor incipiente substane utilizate pentru determinarea cariilor proximale substane utilizate pentru determinarea indicilor de sngerare papilar substane utilizate pentru determinarea plcii bacteriene prin colorarea acesteia substane utilizate pentru determinarea nlimii pungilor parodontale. Indicele gingival al lui Le i Silness (GI) modificat de Lobene: se puncteaz suprafaa dentare acoperit de plac bacterian se noteaz de la 0 la 3 se noteaz de la 0 la 4 folosete o scar mai sensibil prin mprirea n 5 grade se deterrmin prin utilizarea substanelor revelatoare. ndeprtarea plcii bacteriene se poate face: prin cltirea abundent a cavitii bucale prin utilizarea alimentelor consistente prin utilizarea substanelor revelatoare prin utilizarea luminii polarizate prin metode mecanice i chimice. Tehnica de periaj a lui Fones este: indicat la copiii mici indicat doar la aduli este o tehnic de periaj orizontal este o tehnic de periaj cu micri circulare nici unul din rspunsurile de mai sus.

2702. a. b. c. d. e. 2703. a. b. c. d. e. 2704. a. b. c. d. e. 2705. a. b. c. d. e. 2706. a. b. c. d. e.

2707. Fluorul este cel mai electronegativ halogen, ceea ce explic reactivitatea sa chimic foarte mare. Datorit acestui fapt el nu exist liber n natur, doar sub form de fluoruri. Acestea se gsesc n: a. apa de mare

b. c. d. e.

alimente apa de fntn n soluri bogate n fluoruri anumite zcminte unele surse de ap potabil.

2708. Condiiile pe care trebuie s la ndeplineasc o metod de fluorizare a apei potabile sunt: a. s nu prezinte efect nociv n ceea ce privete forma i modalitatea de administrare b. s aibe limite largi de siguran c. s fie scump d. s nu ridice obiecii din partea populaiei e. s fie uor de administrat. 2709. Aplicaiile topice cu fluor acioneaz la urmtoarele nivele: A. n smalul dentar, prin nlocuirea ionilor OH i CO3 de ctre fluor B. n saliv, unde fluorul intervine asupra microorganismelor activnd metabolismul glucidelor C. n placa dentar, unde acumularea de fluor duce la inhibarea acizilor ca i a sintezei polizaharidelor endocelulare D. asupra mucoasei jugale E. asupra ligamentelor alveolo-dentare. n absorbia fluorului intervine i momentul ingestiei astfel: A. ingestia simultan de alimente i de fluor ntrzie absorbia acestuia B. ingestia fluorului este ntrziat atunci cnd fluorul este ingerat mpreun cu produse lactate deoarece se formeaz fluorura de calciu foarte greu solubil C. este favorabil absorbia fluorului cnd ingestia se face dimineaa D. absorbia fluorului este favorizat de ingestia fluorului seara E. nici un rspuns nu este corect.

2710.

2711. Administrarea fluorului prenatal este eficace i asigur o bun protecie a dinilor: A. molarilor de 12 ani anchilozai B. dinilor temporari care se mineralizeaz n aceast perioad C. dinilor permaneni D. nu are influen asupra dezvoltrii dentare E. permaneni la vrsta a treia. 2712. Ansamblul fluidelor intraorale este contaminat de: A. placa bacterian B. lichidul amniotic C. resturi alimentare D. resturi celulare E. nici un rspuns nu este corect.

2713. Concentraiile fluorului n esuturile mineralizate sunt foarte variabile depinznd de numeroi factori: A. fluoremia n cursul formrii lor B. perioada de timp n care subiectul ingereaz fluorul C. rata de cretere

D. suprafaa esuturilor mineralizate n formare E. zona i tipul de esuturi examinate. 2714. Interfaa smal -mediu este n permanen n echilibru instabil i precar, putnd s apar leziuni carioase. Metodele de prevenire a cariei dentare au urmtoarele obiective: A. s limiteze factorii de demineralizare B. s ntreasc rezistena smalului fa de agresiunile acide C. s controleze amelogeneza D. s controleze mineralizarea E. s favorizeze fazele de remineralizare a smalului. 2715. A. B. C. D. E. 2716. Riscul intoxicrii cronice cu fluor depinde de: frecvena ingestiei de fluor doza ingerat de fluor durata impregnrii cu fluor clearance-ul salivar nici un rspuns nu este corect.

Manifestrile generale ale unei intoxicaii cronice cu fluor sunt urmtoarele: A. alteraii la nivelul scheletului, caracterizate prin leziuni de scleroz B. tulburri nervoase prin compresiuni ale rdcinilor nervoase care se manifest prin dureri iradiante, parestezii, rigiditate vertebral C. alterri ale funciei renale D. demineralizri ale smalului E. dizolvarea hidroxiapatitei. n prima copilrie, terapia interceptiv se refer la: suprimarea obiceiurilor bucale corectarea ocluziei inverse frontale corectarea ocluziei distalizate meninerea obiceiului de a suge tetina corectarea deglutiiei atipice i a comportamentului lingual anormal. Erupia molarului de 6 ani determin: prima nlare a ocluziei a doua nlare a ocluziei a treia nlare a ocluziei prbuirea ocluziei n zona lateral opus prbuirea ocluziei n zona frontal.

2717. A. B. C. D. E. 2718. A. B. C. D. E.

2719. anurile de pe suprafaa ocluzal pot avea mai multe forme; cea mai predispus pentru apariia cariilor este: A. form de V mai puin adnci B. form de I strangulat asemeni unui gt de sticl C. form tears supus autocuririi D. form de M E. form de trapez. 2720. Prin expunerea smalului gravat acid la saliv, aceasta se remineralizeaz: A. n 2 ore

B. C. D. E. 2721. A. B. C. D. E.

n 10 ore n 15 ore n 24 de ore afirmaia este fals. Dintre cauzele generale ale pierderii precoce ale dinilor temporari amintim: aplicarea menintoarelor de spaiu sigilarea molarului prim temporar hipodezvoltarea tuberozitii maxilarului superior cu poziie nalt a molarului prim permanent dezvoltarea precoce a molarului secund permanent i a celui de minte, mezializnd molarul prim per manent i determinnd rizaliza celor temporari administrarea fluorului n cantiti exagerate.

2722. Materialele pentru sigilare fotopolimerizabile prezint urmtoarele avantaje fa de cele autopolimerizabile: A. priza sigilantului se face n doar 10-20 secunde B. nu trebuie amestecat, evitndu-se ncorporarea de bule de aer C. vscozitatea sigilantului rmne constant n timpul infiltrrii n an D. vscozitatea sigilantului crete n timpul infiltrrii n an E. au arom de fructe. 2723. A. B. C. D. E. 2724. A. B. C. D. E. 2725. A. B. C. D. E. 2726. A. B. C. D. E. Contraindicaiile sigilrii sunt: anuri i fosete adnci anuri i fosete bine acolate, autocuribile pacieni cu leziuni interproximale numeroase dini cu suprafa ocluzal cariat anuri i fosete foarte retentive. Placa bacterian se ndeprteaz prin: cltiri cu ap de gur fluorurat periaj mecanic aplicaii topice de fluor irigaii bucale revelatori de plac. Placa bacterian mineralizat devine: lizozim imunoglobulin tartru ioni de hidrogen saliv. Indicele de hemoragie papilar al lui Mhlemann (IHP): folosete o sond cu vrful bont noteaz gradul hemoragiei papilare n urma punctrii utilizeaz o scara de la 0 la 4 utilizeaz o scar de la 1 la 3 se utilizeaz doar la persoanele diabetice.

2727. Indicele de hemoragie a anului gingival al lui Mhlemann i Son ia n consideraie: A. felul dentaiei B. culoarea C. conturul D. inflamaia E. hemoragia la sondaj. 2728. Cele mai importante mijloace auxiliare pentru curirea mecanic a dinilor i parodoniului sunt: A. revelatorii de plac B. firul dentar C. periuele interdentare D. stimulatoarele interdentare E. nici unul din cele de mai sus. 2729. A. B. C. D. E. 2730. A. B. C. D. E. 2731. A. B. C. D. E. 2732. A. B. C. D. E. 2733. A. B. C. D. E. Sursele terapeutice de fluor sunt: geluri lacuri paste de dini ape fluorizate secundar tablete cu fluor. Manifestrile generale ale unei intoxicaii cronice cu fluor sunt: anorexie rinoree alteraii la nivelul scheletului tulburri nervoase alterri ale funciei renale. Primele etape ale leziunii carioase iniiale sunt marcate de: ngustarea spaiilor intercristaline disoluia cristalelor de hidroxiapatit lrgirea spaiilor intercristaline creterea dozei de fluor nici una din cele de mai sus. Profilaxia endogen cu fluor se refer la: fluorizarea zahrului fluorizarea apei potabile fluorizarea srii de buctrie fluorizarea laptelui comprimate cu fluor. Viitoarea mam va ingera: 1mg F/zi din prima lun de sarcin 1 mg F/zi din a doua lun de sarcin 1mg F/zi din a patra lun de sarcin 1g F/zi din a patra lun de sarcin 2,5 mg F/zi din a doua lun de sarcin.

2734. A. B. C. D. E. 2735. A. B. C. D. E. 2736. A. B. C. D. E. 2737. A. B. C. D. E.

Simptomele intoxicaiei cronice cu fluor sunt: convulsii lcrimare hipoacuzie parestezii cecitate. Mestecarea gumei care are ca edulcurant xilitolul va avea ca efect: creterea numrului de lactobacili scderea numrului de streptococi mutans creterea ph-ului plcii dentare scderea ph-ului plcii dentare creterea numrului de streptococi mutans. Se recomand consumul de alimente consistente pentru c: numai acestea conin fluor favorizeaz masticaia produc o salivaie abundent produc o atriie corespunztoare cu dispariia locurilor de retenie toate cele de mai sus. Practicile cu care trebuie s se obinuiasc pacienii sunt: msuri de igien oro-dentar vizite periodice la control regim dietetic corespunztor ngurgitarea de buturi rcoritoare ndulcite folosirea raional a fluorului.

2738. Pentru ca detartrajul s fie efectuat n condiii foarte bune trebuie ca instrumentele s fie: A. sprijinite pa marginea incizal B. sprijinite ntotdeauna pe pereii rdcinii C. sprijinite pe fren D. toate cele de mai sus E. nici un rspuns nu este corect. 2739. A. B. C. D. E. 2740. A. B. C. D. E. Contraindicaiile detartrajului ultrasonic sunt: diabet grav implant dentar macrodonie osteomielit local tabagism cronic. Profilaxia prenatal se refer la: aportul de substane nutritive n proporii optime asimilarea de cofein aportul de sruri minerale i vitamine aportul masiv de medicamente aportul de droguri.

2741. A. B. C. D. E. 2742. A. B. C. D. E. 2743. A. B. C. D. E. 2744. A. B. C. D. E. 2745. A. B. C. D. E. 2746. A. B. C. D. E. 2747. A. B. C. D. E. 2748.

Sigilarea este o metod de prevenire a carie dentare din: fosetele de pe suprafeele vestibulare ale molarilor anuri ocluzale fosete ocluzale fosete de pe suprafeele orale ale molarilor fosete orale ale incisivilor superiori. Indicaiile sigilrii sunt: dini cu feele autocuribile anuri i fosete cu proast coalescen anuri i fosete adnci, retentive pacieni la care s-au aplicat i alte tratamente preventive puni totale bimaxilare. Filmul salivar este format din elemente organice i minerale din saliv: glucide proteine mucine aminoacizi colesterol. Prescrierea i posologia comprimatelor cu fluor trebuie s in cont de: religie vrsta pacientului doza de fluor din mediu starea social cultur. Cantitatea de fluor absorbit variaz n funcie de: doza de fluor ingerat momentul ingestiei durata consumului de fluor solubilitatea elementelor fluorurate eventuala asociere a fluorului cu alte elemente. Detartrajul este operaia prin care se ndeprteaz: depunerile de depozit moale resturile alimentare depuneri calcare supragingivale depuneri calcare subgingivale brackets-urile. Stimulii care produc hipersensibilitatea dentinara sunt: mecanici cardiaci chimici termici toate raspunsurile sunt corecte

Obiectivele terapeutice ale detartrajului sunt : A. suprimarea microflorei patogene situat supra si subgingival

B. suprimarea inflamaiei, a sngerrii, i supuraiei la nivelul pungilor C. transformarea pungilor ntr-un an gingival normal D. realizarea unei suprafee radiculare biologic compatibile cu statusul parodontal normal E. igienizarea suprafeelor dentare. 2749. Avantajele procedeului de scaling i root-planing sunt: A. este o intervenie dificil B. este o intervenie relativ simpl C. traumatismul este minim, hemoragia este mai mic fa de procedeele chirurgicale D. prezint un avantaj estetic E. retracia gingival este mare n faza final a vindecrii. Dezavantajele procedeului de scaling i root -planing sunt: se face in absena vizibilitii directe se face cu vizibilitate direct pot rmne poriuni de plac rezidual i tartru subgingival pericolul recidivei i reinfeciei prin persistena pungilor reziduale se utilizeaz la pungi mai mari de 6 mm. Instrumetele pentru efectuarea detartrajului manual sunt: instrumentul n form de secer chiuretra universal excavatorul dalta ciocanul. Chiuretele Gracey se utilizeaz astfel: Gracey 5/6 se indic pentru toate feele incisivilor i premolarilor Gracey 7/8 se indic pentru feele meziale i distale ale zonelor laterale Gracey 7/8 se indic pentru feele vestibulare i orale ale zonelor laterale Gracey 11/12 se indic pe feele meziale ale molarilor i la nivelul furcaiilor Gracey 11/12 se indic pe toate feele premolarilor. Indicaiile pilelor sunt: ndeprtarea depozitelor fine de tartru supragingival indeprtarea depozitelor masive de tartru supragingival ndeprtarea depozitelor adiacente marginii gingivale ndeprtarea tartrului prin fracturarea sau fragmentarea depozitelor netezirea jonciunii smal -cement. Care sunt metodele de baz n ceea ce privete priza instrumentelor : priza standard tip creion priza tip index priza tip creion modificat priza palmar plus police priza tip stilou.

2750. A. B. C. D. E. 2751. A. B. C. D. E. 2752. A. B. C. D. E. 2753. A. B. C. D. E. 2754. A. B. C. D. E. 2755.

Detartrajul manual corect implic: a. verificarea instrumentelor, care trebuie sa fie ascuite

b. c. d. e. 2756. a. b. c. d. e. 2757. a. b. c. d. e. 2758. a. b. c. d. e. 2759. a. b. c. d. e. 2760. a. b. c. d. e. 2761.

respectarea succesiunii detartrrii priza corect cmpul operator s fie ntotdeauna curat priza incorecta. Criteriile dup care se face evaluarea vindecrii dup 1-2 sptmni sunt: dispariia edemului gingival coloraia normal a gingiei prezena secreiilor la nivelul anului gingival absena tartrului igiena bucal bun. Indicaiile detartrajului ultrasonic sunt: detartrajul coronar al depozitelor masive de tartru, depuneri, coloraii chiuretajul blnd i chirurgie parodontal accesul n zone foarte dificile pentru instrumente ndepartarea excesului de ciment in cimentari ortodontice ndeprtarea plcii bacteriene. Contraindicaiile detartrajului ultrasonic sunt : osteomielita local infecii gingivale ciclice cronice tulburri de nutriie diabet grav depozite masive de tartru. Dup doua-trei sptmni de la intevenia de detartraj se poate observa : culoarea normala a gingiei consistena ferma a gingiei absena mobilitii dentare patologice absena florei patogene parodo ntale prezena secreiilor n anul gingival. Bazele conceptului sterilizrii sunt puse de: Joseph Lister (1867) Igna Philipp Semmelweis (1865-1918) Simon Terillon (1844-1895) Louis Pasteur (1822-1895) Rene Leriche.

Sterilizarea se definete ca: a. Procesul de distrugere a tuturor formelor de via ( bacterii, virusuri, spo ri), prin aciunea agenilor fizici sau chimici de pe substrat b. Procesul de dezinfecie chimic. c. Procesul fizic de ndeprtare a bacteriilor de pe suprafee plane d. Procesul chimic de ndeprtare a virusurilor e. Procesul prin care se reduce numrul de microorganisme de pe obiectele nensufleite. Curirea cu ultrasunete a instrumentelor de cabinet: a. nlocuiete sterilizarea chimic

2762.

b. este la fel de sigur ca i curirea manual a instrumentelor c. este mai sigur dect curirea manual d. are ca avantaj anularea riscului de contamiare direct cu virusuri i ali ageni patogeni e. ndeprtarea zonelor de matizare. 2763. Curirea cu ultrasunete acioneaz prin : a. agitare fizic b. dizolvare chimic c. vibraiile ultrasonice iniiaz cavitaia n soluia de curare d. prin sunetele generate de aparat e. cavitaia semnific faptul c se genereaz bule minuscule, care se expandeaz pn devin instabile apoi colabeaz prin implozie. n general, acizii care cauzeaz eroziunea provin din 3 surse: a. snge b. stomac c. diet d. urin e. mediu. Eroziunea poate fi confundat cu alte 2 cauze ale pierderii de substan: fractura atriia apexificare premolarizarea abrazia. Profilaxia practic a eroziunii cuprinde: informarea asupra tipurilor de buturi alimentare cu potenial eroziv consumarea unui aliment acid imediat dup mas ncurajarea folosirii apelor de gur cu bicarbonat de sodiu la cei cu vrsturi folosirea apelor de gur cu oet de mere la cei cu vrsturi recomandarea de a se consuma buturile cu linguria. Factorii care favorizeaz acumularea plcii bacteriene sunt: retracia gingival inflamaiile gingivale respiraia oral eroziunile dentare nici unul dintre aceti factori nu influeneaz acumularea plcii. Zone de retenie a plcii bacteriene sunt: restaurri debordante margini ale restaurrilor incorect adaptate fose, fosete fisuri nghesuiri dentare.

2764.

2765. a. b. c. d. e. 2766. a. b. c. d. e. 2767. a. b. c. d. e. 2768. a. b. c. d. e. 2769.

Microorganisme predominante n leziunea carioas iniial sunt: a. actinomices viscosus

b. c. d. e. 2770. a. b. c. d. e. 2771. a. b. c. d. e. 2772. a. b. c. d. e. 2773. a. b. c. d. e. 2774.

streptococus mutans stafilococul auriu streptococul sobrinus lactobacilul. Medicamente care scad rata fluxului salivar: antibiotice anticolinergice antihistaminice sedative neuroleptice. Saliva conine trei sisteme tampon: sistemul oxigenat sistemul bicarbonat sistemul fosfat sistemul sulfurat substane tampon organice. Tartrul ia natere prin mineralizarea plcii, aceasta calcificndu -se: calciul reprezint 40% din greutate fosforul reprezint 20% din greutate magneziul e prezent n cantiti importante 70%-80% este reprezentat de sruri anorganice arsenul se gsete n cantiti mici. . Substanele revelatoare reprezint : substane utilizate pentru determinarea indicelui de sngerare papilar substane utilizate pentru determinarea plcii bacteriene prin colorarea acesteia substane auxiliare utilizate pentru determinarea cariei incipiente substane utilizate pentru determinarea cariilor proximale substane utilizate pentru determinarea nlimii pungilor parodontale.

Materia alb este : a. o pelicul care poate fi eliminat prin cltiri riguroase cu ap sau prin irigaii b. este lipsit de un schelet intern uniform i regulat ca al plcii c. un complex de bacterii i detritus celular aderent, lax, care acoper depozitele de plac organizat d. este echivalent cu placa bacterian. e. are aceeai structur microbian ca i tartrul. Placa bacterian este : A. o mas dens i coerent de microorganisme dintr -o matrice intermicrobian, care ader la dini B. o acumulare de resturi alimentare C. o pelicul dobndit format din saliv i lichid gingival. D. o pelicul ce poate fi ndeprtat prin activitate muscular E. nici un rspuns nu este corect.

2775.

2776.

Caracteristicile salivei pot influena : a. concentraia calciului la nivelul cavitii bucale (determinant pentru formarea tartrului) b. proprietile enzimatice i imunologice ale mediului bucal. c. concentraia de magneziu i fosfor din organism d. timpii de sngerare e. ph-ul de la nivelul cavitii bucale.

2777. La originea cariei dentare particip patru factori interdependeni i care caracterizeaz placa bacterian: a. plac b. zahr c. gazd d. lipidele e. timp. 2778. Bacteriile plcii au tendina de a forma colonii. Adeziunea bacteriilor la pereii dentari i ntre ele constituie unul din factorii de formare i de cretere a plcii bacteriene. Aceast adeziune este realizat prin: a. prezena filamentelor legate de pereii bacterieni b. polizaharidele i proteinele secretate de bacterii c. hidrocarbonate d. acidul lactic e. nici unul din rspunsurile de mai sus. 2779. a. b. c. d. e. 2780. a. b. c. d. e. Elementele nutritive necesare plcii bacteriene provin din: smalul dentar parodoniu saliv alimente tartru. Mecanismul intercelular al hidrailor de carbon conduce la producerea de: acid lactic polizaharide zaharoz glucoz glicoproteine.

2781. Toate glucidele alimentare micoreaz n mai puin de 10 minute ph-ul plcii bacteriene astfel : a. sub 5,7 i chiar dincolo de 4 b. sub 7 c. sub 10 d. sub 8 e. nici o varianta nu este corecta. 2782. a. b. Prin diet nelegem: alimente de regim alimente pentru diabetici

c. totalitatea alimentelor i lichidelor ingerate care vin n contact cu dinii, parodoniul i placa bacterian, avnd efect local n cavitatea oral d. toate cele de mai sus e. nici un rspuns nu este corect. 2783. Toate glucidele uzulale pot fi metabolizate de ctre microorganisme participnd la procesul bacterian morbid pe urmtoarele ci : a. produi de fermentaie toxici derivai din metabolismul bacterian b. biosinteza macromoleculelor toxice c. proteinele adsorbite se denatureaz devenind insolubile d. acumularea plcii bacteriene e. ruperea filmului salivar. 2784. Saliva influeneaz patogenia cariei astfel : a. indirect prin coninutul de sruri b. curire mecanic c. neutralizarea datorit ph-ului salivei n cursul secreiei, a capacitii tampon i a unui posibil factor de cretere a ph-ului d. reducerea solubilitii smalului, existnd un interschimb permanent ntre saliv i suprafaa acestuia e. activitatea antibacterian a lizozimului i a lactoperoxidazei, ca i a sistemului imunologic. Factorii etiologici ai cariei sunt: placa bacterian igiena alimentar educaia i timpul gazda (imunitatea local i general) toate variantele sunt corecte.

2785. a. b. c. d. e.

2786. Relaiile dintre placa bacterian i afeciunile bucale respect urmtoarele direcii: a. plac bacterian - ph bazic - carie b. plac bacterian ph bazic- tartru c. plac bacterian ph acid carie d. plac bacterian modificarea ph-ului - parodontopatii e. toate variantele sunt corecte. 2787. a. b. c. d. e. Programul educativ cuprinde 4 etape: constatarea luarea la cunotin ntrirea noiunilor teoretice i practice mustrarea demonstraiile n gur.

2788. Ecosistemul microbian depinde n mod drastic de factorii nutritivi. Substanele nutritive deriv din patru surse: a. saliva b. apa de gur folosit c. fluidul anului gingival d. dieta gazdei

e. 2789.

produii microbieni ai altor bacterii.

Factorii fiziologici, anatomici i iatrogeni care contribuie la retenia plcii sunt: a. alinirea necorespunztoare a dinilor contribuie la retenionarea plcii bacteriene b. respiraia bucal produce uscciune, fcnd placa aderent c. tartrul supra i subgingival nu este patogen n sine d. forma i structura dintelui precum i restaurrile incorect adaptate favorizeaz retenia plcii e. toate variantele sunt corecte. Tehnica de periaj Bass: a. peria se plaseaz ntr-un unghi de 45 n aa fel nct vrful periei s se sprijine pe marginea gingival i suprafeele dentare b. este o metod de periaj vertical c. este o metod de periaj orizontal d. este o metod de periaj cu monobufuri e. pe feele ocluzale perii vor fi plasai perpendicular. Tehnica de periaj Fones: este indicat la copii mici este o tehnic de periaj cu micri circulare este indicat doar la aduli combin periajul orizontal i cel vertical este o tehnic de periaj orizontal. Mineralele principale care conin fluor sunt : fluorina clorhexidina fluorapatita criolitul toate variantele sunt corecte.

2790.

2791. a. b. c. d. e. 2792. a. b. c. d. e. 2793.

Contraindicaiile sigilrii sunt: a. pacieni cu molari proaspt erupi b. anuri i fosete bine acolate c. pacieni cu leziuni proximale numeroase d. copii ntre 6 i 12 ani e. pacienii care utilizeaz paste de dini fluorurate. Concentraiile fluorului n esuturile mineralizate depinde d e: fluoremia postnatal perioada de timp n care subiectul ingereaz fluorul rata de cretere toate rspunsurile sunt corecte nici un rspuns nu este corect. Fluorizarea apei potabile trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiiile: s fie scump s nu prezinte efect nociv n ceea ce privete forma i modalitatea de administrare

2794. a. b. c. d. e. 2795. a. b.

c. d. e. 2796. a. b. c. d. e. 2797. a. b. c. d. e. 2798. a. b. c. d. e.

s fie uor de administrat s nu ridice obiecii din partea populaiei s aib limite largi de siguran. Aciunea topic a fluorului se face: n smalul dentar n saliv fluorul intervine asupra microorganismelor activnd metoda glucidelor asupra mucoasei jugale asupra ligamentelor alveo-dentare. n absorbia fluorului trebuie s se in cont de urmtoarele: ingestia simultan de alimente i de fluor ntrzie absorbia ace stuia ingestia asociat cu produse lactate ntrzie absorbia acestuia momentul zilei cnd se face ingestia ingestia asociat cu vitamina D3 crete rata de absorbie nici un rspuns nu este corect. Dintre factorii etiologici ai deglutiiei infantile enumerm: sugerea policelui sau a altui deget utilizarea unor tehnici de periaj incorecte disfuncii ATM interpunerea buzei superioare ticuri de sugere a limbii.

2799. Interfaa smal -mediu este n permanen n echilibru instabil i precar, putnd s apar leziuni carioase. Metodele de prevenire a cariei dentare au urmtoarele obiective: a. s limiteze factorii de demineralizare b. s ntreasc rezistena smalului fa de agresiunile acide c. s controleze amelogeneza d. s controleze mineralizarea e. s favorizeze fazele de remineralizare a smalului. 2800. a. b. c. d. e. Materialele folosite pentru sigilare: pot fi fotopolimerizabile sau autopolimerizabile sunt numai fotopolimerizabile la ora actual, fotopolimerizarea lor se realizeaz cu lumin vizibil vscozitatea materialului de sigilare fotopolimerizabil se modific n timpul infiltrrii n anul gravat sunt numai autopolimerizabile.

2801. Proprietile ideale ale unui sigilant dup Dental Advisor includ: a. penetran sczut b. expansiune termic crescut c. rezisten nalt la uzur d. timp de priz scurt e. penetran nalt. 2802. Avantajele sigilanilor fotopolimerizabili fa de cei autopolimerizabili sunt: a. vscozitatea materialilui fotopolimerizabil e ste variabil

b. c. d. e. 2803.

nu se ncorporeaz bule de aer deoarece nu trebuie amestecat materialul se ntrete n 10-20 de secunde materialul se pregtete prin amestecare priza materialului survine cnd se produce fotopolimerizarea.

Dezavantajele cimenturilor glass ionomer: a. aplicare uoar b. stabilitate n mediu umed c. finisare bun d. deshidratare n timpul stadiului iniial al reaciei de priz e. timp de priz mai lung. Printre indicaiile sigilrii se numr: a. dini erupi suficient pentru a obine o suprafa uscat b. sonda aga fiind prezente i alte semne de carie (durere) c. anuri i fosete adnci n form de I d. anuri i fosete adnci cu proast coalescen e. anuri i fosete puin adnci. Sigilarea se realizeaz la nivelul: a. dinilor care au erupt complet pentru a permite o uscare adecvat b. molarilor de ase ani doar atunci cnd nici unul dintre cei patru nu a fost afectat de carie c. molarilor de 12 ani imediat ce au erupt, atunci cnd exist car ii ocluzale la nivelul molarilor de 6 ani d. feelor ocluzale ale molarilor permaneni e. fosetelor supracingulare ale incisivilor superiori. Tehnica scalingului i root-planingului este considerat a fi o metod: a. de baz n tratamentul conservativ al afeciunilor parodoniului marginal b. adjuvant n tratamentul conservativ al afeciunilor parodoniului marginal c. de ndeprtare a tartrului i cementului necrotic moale d. de ndeprtare a plcii bacteriene e. de ndeprtare a cementului radicular dur. Indicaiile detartrajului sunt: a. tratamentul profilactic i curativ al afeciunilor acute i cronice ale parodoniului marginal b. pregtirea cmpului operator n vederea tratrii cariilor simple i complicate c. pregtirea cmpului operator n vederea extraciilor d. pregtirea cmpului operator n vederea interveniilor chirurgicale e. pregtirea cmpului operator n vederea tratamentului ortodontic i protetic. Excavatorul: a. este un instrument pereche b. se folosete pentru ndeprtarea crestelor mari de tartru c. se folosete pentru ndeprtarea depozitelor mici de tartru d. are 2 lame active e. are o singur lam activ.

2804.

2805.

2806.

2807.

2808.

2809.

Detartrajul ultrasonic: a. se bazeaz pe principiul vibraiilor energetice de joas frecven b. se bazeaz pe principiul vibraiilor energetice de nalt frecven c. depozitele de tartru se ndeprteaz prin freturarea acestora d. reprezint un mijloc important de ndeprtare a depozitelor masive de tartru coronar e. nu este util n ndeprtarea agenilor iritativi locali n pericoronarite i abcese parodontale.

2810. Timpii operatori n cazul sigilrii cu ciment ionomer de sticl sunt : a. curarea suprafeelor dentare b. splarea suprafeei cu ap i uscarea cu aer c. izolarea cu rulouri de vat d. gravarea acid e. aplicarea materialului cu un aplicator sau cu o spatul bucal. 2811. Indicaiile restaurrii preventive sunt : a. depistarea unor leziuni carioase n fosete i anuri b. fosete i anuri adnci care mpiedic penetrarea complet a sigilantului c. cariile interproximale care necesit restaurare d. opacifieri n jurul fosetelor i anurilor, ceea ce indica un proces carios incipient e. absena cariei proximale, n scop preventiv pentru a ndeprta riscul formrii ei. 2812. Cerinele pe care trebuie s le respecte obturaiile preventive sunt : a. indicaie de tratament corect n condiiile unui diagnostic aplicat corect b. nerespectarea tuturor detaliilor de tehnic c. experiena clinic pentru aprecierea cu exactitate a situaiei clinice d. respectarea tuturor detaliilor de tehnic, fiecare etap avnd rol esenial n rezultatul final e. controale periodice pentru eventuale corectri sau nlocuiri. Caria ocluzl din anuri i fosete debuteaz: a. n partea superioar a anurilor b. n profunzimea anurilor c. prin dou leziuni bilaterale independente care apoi se unesc la baza anului d. printr-o leziune singular pe una din pantele cuspidiene e. caria ocluzal este mai rar ntlnit, cel mai frecvent ntlnim carii n vrf de cuspid. n cazul fotopolimerizrii, n prezent se utilizeaz: a. lumin vizibil b. lumin ultraviolet c. laser d. lamin cu lungimea de und de 600-650 nm e. lumin polarizat.

2813.

2814.