Stomatologie Part5

Rezidentiat 2004
916
PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Tema nr. 41
Fracturi n mandibule
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1241001. Conduita fata de dintele din focarul de fractura:
A. se recurge la extractia dintelui la sfarsitul perioadei de imobilizare
B. dintele din linia de fractura nu se extrage
C. dintele din linia de fractura se trateaza endodontic
D. se recurge la extracia dintelui sau la tratamentul chirurgical conservativ la doua saptamani de la
imobilizare
E. se extrage la 4 saptamani de la imobilizare
(pag. 586-588)
S1241002. Dispozitivul de protractie mandibulara Delaire se utilizeaza in:

A. fracturile paramediane
B. fracturile apofizei coronoide
C. fracturile apofizei condiliene
D. fracturile Le Fort II
E. fracturile unghiului mandibular
(pag. 640)
S1241003. Manevra palpatorie de depistare a fracturilor situate la nivelul corpului mandibular se face:
A. prin presiune exercitata pe menton
B. prin palparea bimanuala endo-exoorala
C. prin presiune exercitata pe ambele unghiuri mandibulare
D. prin presiune exercitata pe unghiul mandibulei de partea afectata
E. prin presiune exercitata pe unghiul mandibulei de partea opusa
(pag. 538-539)
S1341004. Fata de celelalte oase ale fetei mandibula este mai expusa traumatismelor intr-un raport de:
A. 1/5
B. 1/3-1/4
C.
D. 1/8
E. 1/10
(pag. 527)
S1341005. Faza a doua a vindecarii secundare in fracturile de mandibula se desfasoara:

A. Intre 1-6 zile
B. 2-3 saptamani
C. 6-12 zile
D. 30 zile
E. 45 zile
(pag. 561)
S1341006. Grupa de varsta cea mai expusa fracturilor de mandibula prin agresiune:
916
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
917
A.
B.
C.
D.
E.
15-18 ani
35-55 ani
60-80 ani
20-40 ani
5-15 ani
(pag. 527)
S1441007. Fracturile de mandibula:

A. afecteaza in aceeasi proportie femeile si barbatii
B. sunt cele mai frecvente dintre fracturile scheletului in general
C. reprezinta circa 3% din fracturile splahnocraniului
D. afecteaza cel mai frecvent virstele cuprinse intre 20-40 ani
E. sint aproape intotdeauna singulare,fara asociere cu alte leziuni traumatice
(pag. 527)
S1541008. Artera centroosoasa a colului poate fi lezata uneori ireversibil in urmatoarele tipuri de
fracturi mandibulare:
A. fractura subcondiliana inalta;
B. fractura orizontala a ramului ascendent;
C. fractura subcondiliana joasa;
D. fractura condiliana partiala;
E. fractura condiliana totala.
(pag. 552)
S1541009. Aspectul de"fata latita"se intalneste ca semn clinic in fractura:

A. dubla paramediana;
B. paramediana combinata cu fracturi laterale sau de unghi;
C. mediana sau paramediana combinata cu fracturi de ram vertical sau de unghi;
D. cominutiva a mandibulei;
E. dubla laterala.
(pag. 557)
S1541010. Contraindicatiile tratamentului chirurgical in fracturile apofizei condiliene se refera la:

A. fractura subcondiliana joasa;
B. fractura condiliana partiala;
C. fractura condiliana totala;
D. fractura subcondiliana partiala;
E. fractura condiliana cominutiva.
(pag. 642)
S1541011. Imobilizarea monomaxilara cu atela vestibulara si tija intramedulara este recomandata la:
A. fractura unghiului mandibular ;
B. fractura mediana a mandibulei ;
C. fractura laterala a mandibulei;
D. fractura apofizei coronoide;
E. fractura ramului ascendent al mandibulei.
(pag. 631)
S1541012. La copii, imobilizarea monomaxilara in protractie Delaire se utilizeaza in urmatoarele situatii:

A. fractura apofizei condiliene combinata cu cea a corpului mandibular;
B. fractura apofizei coronoide;
C. fractura dubla laterala;
917
Rezidentiat 2004
918
D. fractura dubla a gonionului;

E. fractura dubla a ramului ascendent.
(pag. 648)
S1541013. Zona cu rezistenta cea mai scazuta a mandibulei este:

A. apofiza coronoida;
B. gonionul;
C. gaura mentoniera;
D. apofiza condiliana;
E. simfiza mentoniera.
(pag. 551)
S2141014. Consolidarea ntrziat reprezint meninerea mobilitii anormale dup:

A. 15-30 zile
B. 3-4 sptmni
C. 6-8 sptmni
D. 6 luni
E. 12 luni
(pag. 566)
S2141015. n imobilizarea intermaxilar rigid a fracturilor de mandibul, se pot folosi:

A. Ligatura n scar Ponroy
B. Ligatura hipocratic
C. Ligatura Ivy
D. Arcul lui Pont
E. Arcurile bracket
(pag. 580-585)
S2141016. Manevra LeBourg (presiune pe menton) este pozitiv n:

A. Fracturile laterale ale corpului mandibular
B. Fracturile bilaterale ale corpului mandibular
C. Fracturile paramediene
D. Fracturile de unghi mandibular
E. Fracturile apofizei coronoide
(pag. 538)
S2141017. Ocluzia n doi timpi apare n:

A. Fracturile mediosimfizare
B. Fracturile parasimfizare
C. Fracturile laterale ale corpului mandibulei
D. Fracturile unghiului mandibular
E. Fracturile oblice ale ramului ascendent
(pag. 550)
S2141018. inele linguale sunt indicate n imobilizarea fracturilor de mandibul pentru:

A. Deplasri orizontale asociate cu deplasri verticale importante
B. Deplasri orizontale cu fragmentele rsturnate spre lingual
C. Leziuni ale mucoasei versantului lingual
D. Fracturi cominutive
E. Angrenaje accentuate
(pag. 591)
918
Rezidentiat 2004
919
S2241019. Fata de celelalte oase ale fetei mandibula este mai expusa traumatismelor intr-un raport de:
A. 1/5
B. 1/10
C. 1/2
D. 1/3-1/4
E. 1/8
(pag. 527)
S2241020. La copii, imobilizarea monomaxilara in protractie Delaire se utilizeaza in urmatoarele situatii:

A. fractura dubla a gonionului
B. fractura dubla laterala
C. fractura dubla a ramului ascendent
D. fractura apofizei coronoide
E. fractura apofizei condiliene continuata cu cea a corpului mandibular
(pag. 648)
S2241021. Factorii care nu influenteaza deplasarea fragmentelor osoase in fracturile mandibulare sunt:
A. forta loviturii si directia ei
B. contractia grupelor musculare
C. sediul si directia liniei de fractura
D. grosimea mucoasei
E. dintii existenti
(pag. 533-534)
S2241022. Fracturile duble paramediane:

A. se produc prin mecanism indirect
B. deplasarea fragmentelor se face prin contractia muschiului temporal
C. frontal exista ocluzie incrucisata
D. radiografia panoramica este inutila
E. radiografia panoramica este utila
(pag. 544-545)
S2241023. Conduita fata de dintele din focarul de fractura:

A. se recurge la extractia dintelui sau la tratamentul chirurgical conservativ la doua saptamni de la
imobilizare
B. se recurge la extractia dintelui inainte de imobilizare
C. dintele din linia de fractura se trateaza endodontic
D. se recurge la extractia dintelui la sfrsitul perioadei de imobilizare
E. dintele din linia de fractura nu se extrage
(pag. 586-588)
S2241024. Frecventa fracturilor mandibulare la copii de 1-6 ani in comparatie cu celelalte varste este
de:
A. 0,8%
B. 0,7%
C. 7%
D. 9%
E. 0,9%
(pag. 559)
S2241025. Vindecarea directa, fara calus a fracturilor de mandibula se mai numeste:

A. vindecare primara
919
Rezidentiat 2004
920
B.
C.
D.
E.
vindecare secundara
vindecare tardiva
vindecare precoce
vindecare intarziata
(pag. 560)
S2241026. Bandajul mento-cefalic:

A. tractioneaza mandibula in jos
B. este un sistem foarte complicat
C. cuprinde bandajul Barton
D. cuprinde bandajul cu cicci capete sub forma de prastie
E. se prefera de multe ori confectionara lui din gips pentru rigiditate
(pag. 579)
S2241027. Ligatura Leblanc utilizata in ligaturile interdentare mandibulo-maxilare utilizeaza sirma de

otel inoxidabil de diametru:
A. 0,8-0,9
B. 0,1-0,4
C. 0,4-0,5
D. 0,7-0,9
E. 0,6-0,7
(pag. 580)
S2241028. Fracturile inclomplete ale mandibulei apar la:

A. varsnici edentati
B. copii
C. adulti
D. nivelul corpului mandibular
E. nivelul ramului mandibular
(pag. 559)
S2241029. Complicatiile secundare ale unei fracturi de mandibula sunt:

A. anchiloza temporomandibulara
B. consolidari vicioase
C. asfixia
D. pseudoartroza
E. infectia
(pag. 564-565)
S2241030. Semnul Vincent dalger posttraumatic este dat de elongatia sau ruptura:
A. nervului alveolar inferior
B. nervului auriculo-temporal
C. nervului facial
D. nervului lingual
E. nici unuia din acesti nervi
(pag. 546)
S2241031. Leziunile traumatice care pot duce la anchiloza temporo-mandibulara sunt:

A. fracturile apofizei coronoide
B. fracturile ramului ascendent
C. fracturile cavitatii glenoide
D. fracturile intracapsulare ale condilului
920
Rezidentiat 2004
921
E. leziuni ale meniscului prin traumatism

(pag. 570)
S2241032. Absenta transmiterii miscarii;or condilului este un semn clinic pentru:

A. fractura unghiului mandibulei
B. fractura corpului mandibulei
C. fractura colului anatomic al condilului
D. fractura apofizei coronoide
E. fractura orizontala a ramului ascendent mandibular
(pag. 554)
S2241033. Zonele de rezistenta crescuta in fracturile de mandibula sunt:

A. gonion
B. aofiza condiliana a mandibulei
C. foramenul mentonier
D. apofiza alveolara
E. simfiza mentoniera
(pag. 528)
S2241034. Mecanismul cel mai frecvent de producere a unei fracturi de mandibula este
A. flexiunea
B. presiunea
C. tasarea
D. smulgerea
E. forfecarea
(pag. 530)
S2241035. Hipoestezia sau anestezia in teritoriul nervului alveolar inferior se intilneste in:
A. fractura mediana a mandibulei
B. fractura paramediana a mandibulei
C. fractura laterala a mandibulei
D. fractura apofizei condiliene a mandibulei
E. in toate aceste fracturi
(pag. 564)
S2241036. Zona cu rezistenta cea mai scazuta la traumatismele mandibulei este:

A. unghiul mandibulei
B. la nivelul caninului
C. intre radacinile premolarilor
D. simfiza mentoniera
E. colul condilului mandibular
(pag. 551)
S2241037. Blocajul rigid intermaxilar pe atele se realizeaza:

A. imediat dupa de s-au aplicat atelele
B. la 4-5 zile dupa aplicarea atelelor
C. la 15 zile dupa aplicarea atelelor
D. dupa ce fragmentele fracturate s-au redus cu tractiune elastica
E. de la caz la caz,in functie de tipul fracturii
(pag. 581)
S2241038. Printre cauzele patologice care pot provoca fracturi de mandibula se numara:
921
Rezidentiat 2004
922
A.
B.
C.
D.
E.
infectii osoase specifice

tumori osoase benigne
distrofii osoase
infectii osoase nespecifice
toate aceste cauze
(pag. 527)
S2241039. Pseudoartroza se instaleaza in cazurile in care lipsa de consolidare depaseste:

A. 8-10 saptamani
B. 1-2 luni
C. 1 an
D. 6-9 luni
E. 8-10 luni
(pag. 567)
S2241040. In osteosinteza transosoasa cu fir metalic, orificiile de trecere a firului trebuie plasate la cel
putin:
A. 0,5-1 cm de linia de fractura
B. 10 mm de linia de fractura
C. 6 mm de linia de fractura
D. 20 mm de linia de fractura
E. 25 mmde linia de fractura
(pag. 615)
S2241041. In fracturile laterale cu deplasare ale mandibulei ocluzia poate fi

A. normala
B. in 2 timpi
C. in armonica
D. contact ocluzal prematur la nivelul fragmentului scurt
E. nici una dintra acestea
(pag. 546)
S2241042. Cauzele principale in producerea fracturilor de mandibula sunt:

A. agresiunile
B. caderile accidentale
C. accidentele rutiere
D. accidentele sportive
E. toate aceste cauze
(pag. 527)
S2241043. Ocluzia in doi timpi este caracteristica pentru:

A. fracturile condiliene extracapsulare
B. fracturile condiliene intracapsulare
C. fracturile de unghi mandibular
D. fracturile de apofiza coronoida
E. nici una dintre acestea
(pag. 554)
S2241044. Dispozitivul de protractie mandibulara Delaire se utilizeaza in:

A. fracturile paramediene
B. fracturile Le Fort III
C. fracturile gonionului
922
Rezidentiat 2004
923
D. fracturile apofizei coronoide

E. fracturile apofizei condiliene
(pag. 640)
S2241045. Conduita fata de dintele din focarul de fractura

A. se extrage la 4 saptamani de la imobilizare
B. se recurge la extractia dintelui sau la tratamentul chirurgical conservativ la 2 saptamani de la imobilizare
C. dintele din linia de fractura nu se extrage
D. se recurga la extractia dintelui la sfirsitul perioadei de imobilizare
E. dintele din linia de fractura se trateaza endodontic
(pag. 586-588)
S2241046. Manevra palpatorie de depistare a fracturilor situate la nivelul capului mandibular se face:
A. prin palpare bimanuala exo-endoorala
B. prin presiune exercitata pe ambele unghiuri mandibulare
C. rin presiune exercitata pe ambele unghiul mandibulei de parte opusa
D. rin presiune exercitata pe menton
E. rin presiune exercitata pe unghiul mandibulei de partea afectata
(pag. 538-539)
S2241047. Faza a 2-a a vindecarii secundare in fracturile de mandibula se desfasoara :

A. intre1 si 6 zile
B. 30 de zile
C. 45 de zile
D. 2-3 saptamini
E. 6-12 zile
(pag. 561)
S2241048. Grupa de varsta cea mai expusa fracturilor de mandibula prin agresiune:
A. 5-15 ani
B. 60-80 de ani
C. 20-40 de ani
D. 35-55 de ani
E. 15-18 ani
(pag. 527)

A. afecteaza cel mai frecvent virstele intre 20-40 de ani
B. reprezinta 3% din fracturile splahnocraniului
C. sunt intotdeauna singulare, fara asocieri cu alte leziuni traumatice
D. afecteaza in aceeasi proportie femeile si barbatii
E. sunt cele mai frecvente dintre fracturile scheletului
(pag. 527)
S2241050. Artera centroosoasa a colului poate fi lezata uneori ireversibil in fracturile mandibulare de
tipul:
A. fractura condiliana totala
B. fractura subcondiliana joasa
C. fractura subcondiliana inalta
D. fractura orizontala a ramului ascendent
E. fractura condiliana partiala
(pag. 552)
923
Rezidentiat 2004
924
S2241051. Contraindicatiile tratamentului chirurgical in fracturile apofizei condiliene se refera la :

A. fractura subcondiliana inalta
B. fractura subcondiliana joasa
C. fractura condiliana totala
D. fractura condiliana cominutiva
E. fractura condiliana partiala
(pag. 642)
S2241052. Aspectul de "fata latita" se intilneste ca semn clinic in:

A. fractura dubla laterala
B. fractura paramediana sau mediana continuata cu fracturi de ram vertical sau de gonion
C. fractura dubla paramediana
D. fractura cominutiva a mandibulei
E. fractura paramediana continuata cu fracturi laterale sau de gonion
(pag. 557)
S2341053. Fa de celelalte oase ale feei mandibula este mai expus traumatismelor ntr-un raport de:
A. 1/5
B. 1/3-1/4
C. 1/2
D. 1/8
E. 1/10
(pag. 527)
S2341054. Grupa de vrst cea mai expus fracturilor de mandibul prin agresiune:
A. 15-18 ani
B. 35-55 ani
C. 60-80 ani
D. 20-40 ani
E. 5-15 ani
(pag. 527)
S2341055. Fracturile mediene ale mandibulei sunt caracterizate de:

A. Ocluzia n doi timpi
B. Ocluzia n foarfec
C. Inocluzia n zona molar
D. Ocluzia n armonic
E. Ocluzia adnc
(pag. 543)
S2341056. Faza a doua a vindecrii secundare n fracturile de mandibul se desfoar:

A. 1-6 zile
B. 2-3 sptmni
C. 6-12 zile
D. 30 zile
E. 45 zile
(pag. 561)
S2541057. Cel mai frecvent mecanism de producere a unei fracturi de mandibul este:
A. Torsiunea
B. Smulgerea
C. Tasarea
924
Rezidentiat 2004
925
D. Forfecarea
E. Flexia
(pag. 530)
S2641058. Abcesul palatinal diagnosticul diferential se face cu:

A. epulisul;
B. sancrul sifilitic;
C. adenomul si carcinomul adenoid chistic;
D. fibromul;
E. odontomul.
(pag. 303)
S2641059. Loja parotidiana contine:

A. ganglionul Meckel;
B. nervul trigemen;
C. vena jugulara interna;
D. artera carotida externa;
E. artera carotida interna.
(pag. 318)
S2641060. Fosa infratemporala contine:

A. trunchiurile nervoase maxilar si mandibular
B. ramurile terminale ale arterei faciale
C. tesut lax putin abundent
D. ganglioni limfatici
E. ganglionul pterigopalatin Meckel.
(pag. 323)
S2641061. Smptomatologia fasciitei necrozante a fetei si gtului cuprinde urmatoarele, cu exceptia:

A. debut extrem de lent, insidios
B. tumefactie superficiala a tegumentelor, limitata, nsotita de un edem extins perilezional
C. de regula este localizata la obraz sau buza, pleoape, limba mai rar, dar mai frecvent la gt
D. n decurs de 24 ore tumefactia devine de culoare bruna-albastruie
E. pe parcurs apare anestezia zonei interesate datorita afectarii ramurilor terminale nervoase senzitive.
(pag. 336)
S2641062. Osteomielita nou-nascutului se caracterizeaza prin:

A. are un indice mic de letalitate
B. a fost descrisa de Garre
C. stafilocoul aureu responsabil se presupune ca are localizare primara la nivelul pielii, urechii mijlocii,
cordonului ombilical
D. localizarea la maxilar mai putin grava si mai putin frecventa
E. radiografic, se caracterizeaza prin ngrosarea osului si disparitia partiala a spatiilor medulare.
(pag. 353)
S2641063. Tratamentul general al actinomicozei cuprinde:

A. administrare pe cale orala de iod (solutie Lugol)
B. actinolizatul n doze terapeutice: 10.000-15.000 UI/zi
C. Penicilina G 2-4 mil. UI/zi im. timp de 14 zile
D. Ampicilina caps 500 mg 4x1 caps/zi timp de 10 zile
E. Ketoconazol 3x200 mg/zi timp de 14 zile.
(pag. 362)
925
Rezidentiat 2004
926
S2841064. Factorii care influenteaza deplasarea secundara a fragmentelor osoase:

A. Forta loviturii
B. Directia loviturii
C. Contractia grupelor musculare inserate pe mandibula
D. Sediul liniei de fractura
E. Directia liniei de fractura
(pag. 533)
S2841065. In fracturile regiunii unghiului mandibular se pot produce deplasari atunci cand:
A. Linia de fractura este situata in plina masa musculara
B. Linia de fractura trece in spatele molarului de minta
C. Linia de fractura este situata inaintea insertiilor musculare
D. Linia de fractura este situata inaintea condilului mandibular
E. Linia de fractura este situata inaintea molarului de 12 ani
(pag. 547)
S2841066. Fracturile capului condilian sunt:

A. Intracapsulare
B. Extracapsulare
C. Partiale
D. Totale
E. Cominutive
(pag. 554)
S2941067. Fracturile de mandibula se pot produce prin:

A. apasare;
B. elongare;
C. compresie;
D. dilacerare;
E. flexiune, tasare sau smulgere.
(pag. 530)
S2941068. Fracturile paramediane:

A. sunt localizate intre incisivii cantrali si laterali sau intre laterali si canini;
B. reprezinta 15,5% din totalul fracturilor de mandibula;
C. reprezinta 2,9% din totalul fracturilor de mandibula;
D. sunt denumite si medio-simfizare;
E. deplasarile secundare sunt mai putin accentuate la edentati.
(pag. 544)
S2941069. Fracturile laterale ale corpului mandibular:

A. localizate intre canini si molarii de minte;
B. reprezinta 25% dupa Rowe si 20% (V. Popescu) din totalul fracturilor de mandibula;
C. sunt denumite si laterosimfizare;
D. reprezinta 10% (Archer) din totalul fracturilor de mandibula;
E. prezinta fragmentul mic, distal, tras in jos si inapoi.
(pag. 545)
S2941070. Osteita si osteomielita apar intr-un focar de fractura mandibulara datorita:

A. varstei pacientului;
B. reducerii si imobilizarii monomaxilare;
C. intarzieri mari a reducerii si imobilizarii;
926
Rezidentiat 2004
927
D. imobilizari dupa eliminare focarelor odontogene;

E. instituirii unui tratament antibiotic cu eritromicina
(pag. 565)
S2941071. Zonele dee rezistenta crescuta ale mandibulei sunt:

A. apofiza coronoidiana;
B. apofiza condiliana;
C. unghiul mandibular;
D. simfiza mentoniera;
E. foramenul mentonier.
(pag. 528)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1241072. Contraindicatiile fixatorilor externi in fracturile de mandibula:
A. mandibula iradiata antitumoral
B. osteomielita in zone extinse ale mandibulei
C. mandibula osteosclerotica
D. atrofia exagerata a mandibulei
E. fracturi ale mandibulei asociate cu cele ale maxilarului superior, daca fixarea intermaxilara elastica sau
rigida nu se poate utiliza
(pag. 608)
S1241073. Fracturile apofizei coronoide:

A. sunt cele mai rare fracturi de mandibula
B. sunt cele mai frecvente fracturi la copii
C. apar exceptional prin mecanism direct
D. apar preponderent prin mecansim direct
E. nu determina modificari functionale mandibulare
(pag. 550-551)
S1241074. Fracturile in lemn verde:

A. sunt fracturi complete
B. nu intereseaza periostul
C. sunt intalnite cel mai frecvent la copii
D. prezinta linii de fractura ce se intersecteaza delimitand fragmente mici, multiple
E. se insotesc de dislocarea fragmentelor fracturate
(pag. 532)
S1241075. Imobilizarea in urgenta imediata a fracturilor de mandibula:

A. reduce riscul hemoragic, asfixic si socogen
B. se realizeaza doar in anestezie generala
C. reduce durerea si spasmele musculare
D. apeleaza la mijloace de imobilizare chirurgicale
E. are ca scop punerea in repaus a fragmentelor osoase reduse in pozitie corecta
(pag. 573-578)
S1241076. Imobilizarea in urgenta imediata a fracturilor mandibulare presupune:

A. fixarea mandibulo-craniana prin mijloace ortopedice
B. fixarea mandibulo-maxilara prin mijloace ortopedice
C. descoperirea chirurgicala a focarului de fractura
927
Rezidentiat 2004
928
D. fixarea monomaxilara-mandibulara
E. osteosinteza cu placi metalice
(pag. 578)
S1241077. Imobilizarea mandibulo-maxilara se recomanda bolnavilor:

A. cu risc de coma
B. dentati
C. cu tulburari respiratorii
D. purtatori de proteze totale
E. in stare de constienta
(pag. 579)
S1241078. in fracturile mandibulare, fixatorii externi se utilizeaza in urmatoarele cazuri:

A. fracturile mandibulei edentate cu osteita in focar
B. fracturi in os patologic
C. fracturi totale laterale
D. afeciuni generale care contraindica blocajul mandibulo-maxilar
E. in toate cazurile in care poate sa apara reflexul de voma
(pag. 608)
S1241079. in fracturile unilaterale paramediane de mandibula insotite de deplasare:

A. solutia de continuitate gingivala este localizata intre premolari
B. fragmentul lung este tractionat in jos si inapoi
C. fragmentul scurt este tractionat in jos si inapoi
D. soluia de continuitate gingivala este localizata intre incisivii centrali si laterali
E. solutia de continuitate gingivala este localizata intre incisivii laterali si canini
(pag. 544)
S1241080. intre complicatiile imediate ale fracturilor de mandibula se regasesc:

A. socul
B. infectia
C. consolidarea intarziata
D. pseudartroza
E. comotia cerebrala
(pag. 564-566)
S1241081. intre semnele si simptomele caracteristice fracturilor mediosimfizare se regasesc:

A. traseul liniei de fractura care porneste dintre incisivul central si incisivul lateral inferior
B. deplasarile fragmentelor se realizeaza numai in plan orizontal
C. traseul liniei de fractura care porneste dintre cei doi incisivi centrali inferiori si are obligator un traiect
vertical
D. traseul liniei de fractura care porneste dintre cei doi incisivi centrali inferiori si poate devia de la verticala
interincisiva
E. fractura se produce prin inchiderea sau deschiderea fortata a arcului mandibular
(pag. 542-543)
S1241082. Tractiunea elastica intermaxilara se realizeaza in urmatoarele cazuri:

A. pacienti cu unitati dentare pe toate fragmentele de fractura
B. pacienti cu angrenari multiple si cu tendinta la consolidari vicioase
C. daca s-a realizat reducerea manuala
D. dupa instalarea spasmelor musculare
E. dupa formarea calusului fibros
928
Rezidentiat 2004
929
(pag. 574)
S1241083. Tulburarile functionale aparute in fracturile de mandibula sunt:

A. incontinenta salivara
B. dificultati in fonatie
C. dificultati in deglutitie
D. soluii de continuitate in regiunea fracturata
E. ineficienta masticatorie
(pag. 570)
S1341084. Complicatiile secundare ale fracturilor de mandibula sunt:

A. Supuratiile periosoase
B. Leziunile nervoase
C. Supuratiile osoase
D. Anchiloza temporo-mandibulara
E. Leziunile dentare
(pag. 565)
S1341085. Complicatiile tardive ale fracturilor de mandibula sunt:

A. Consolidarea vicioasa
B. Tulburarile cosmetice
C. Hemoragia
D. Infecia
E. Constrictia
(pag. 566)
S1341086. Deplasarile secundare in fracturi de subcondiliene joase se fac sub actiunea muschilor:
A. Pterigoidian intern
B. Pterigoidian extern
C. Milohioidian
D. Maseter
E. Temporal
(pag. 552)
S1341087. Dispozitivele monomaxilare utilizate in imobilizarea definitiva ortopedica a fracturilor de

mandibula sunt:
A. Atelele sau barele metalice arcuite
B. Atele metalice cu inele sau coroane pe dinti
C. Atelele sau sinele acrilice
D. Osteosinteza prin fixare indirecta
E. Fixatorii externi
(pag. 589)
S1341088. Etapele tratamentului fracturilor de mandibula sunt:

A. Tratamentul de urgenta sau provizoriu
B. Tratamentul primar sau definitiv
C. Tratamentul secundar sau de intretinere
D. Tratamentul teriar sau de meninere
E. Tratamentul tardiv sau al complicatiilor tardive
(pag. 572)
S1341089. Factorii care influenteaza evolutia si vindecarea unei fracturi de mandibula sunt:
A. Timpul scurs pana la imobilizare
929
Rezidentiat 2004
930
B.
C.
D.
E.
Alimentatia
Mediul inconjurator
Varsta bolnavului
Bolile sistemice
(pag. 562)
S1341090. Fracturi in os patologic pot apare in:

A. Osteomielita
B. Actinomicoza
C. Chisturi odontogene
D. Supuraii de pari moi
E. Tumori parenchimatoase
(pag. 527)
S1341091. Reducerea instrumentala a fracturilor de mandibula au urmatoarele etape:

A. Aplicarea instrumentelor
B. Reducerea fracturii
C. inchiderea plagii mucoase sau cutanate
D. Controlul reducerii
E. indepartarea instrumentului
(pag. 577)
S1441092. Cele mai frecvente asocieri de linii de fractura in fracturile mandibulare multiple sunt:
A. fracturi laterale duble
B. fracturi paramediane asociate cu fracturi laterale
C. fracturi paramediane asociate cu fracturi de unghi mandibular
D. fracturi mediane asociate cu fracturi ale apofizei coronoide
E. fracturi mediane asociate cu fracturi ale ramului vertical mandibular
(pag. 556)

A. Consolidarea intarziata
B. Infectia
C. Pseudartroza
D. Consolidarea vicioasa
E. Leziunile nervoase
(pag. 566)
S1441094. Factorii care influenteaza deplasarea fragmentelor osoase mandibulare fracturate sunt:
A. sediul si directia liniei de fractura
B. contractia muschilor inserati pe mandibula
C. dintii implantati pe fragmentele fracturate
D. varsta pacientului
E. dintii implantati pe arcada antagonista
(pag. 533)
S1441095. Fracturile apofizei coronoide:

A. se asociaza cu fracturile arcadei zigomatice
B. se pot produce exceptional prin mecanismul de smulgere de catre muschiul temporal
C. se produc de regula prin mecanism indirect
D. in cazurile in care sint insotite de deplasarea fragmentelor fracturate se produce limitarea dureroasa a
deschiderii gurii
930
Rezidentiat 2004
931
E. radiografiile indicate sint cele in incidenta defilata sau Hirtz

(pag. 550)
S1441096. Fracturile mandibulei in os patologic se pot produce in urmatoarele situatii:

A. osteodistrofii
B. tumori benigne sau maligne osoase
C. osteocondensari
D. osteomielite
E. displazii osoase
(pag. 527)
S1441097. Fracturile mediane mandibulare:

A. sint cele mai frecvente forme ale fracturilor mandibulare
B. se insotesc de ocluzie in armonica
C. cel mai frecvent linia de fractura trece chiar prin simfiza mentoniera
D. determina absenta transmiterii miscarilor la nivelul condilului mandibular
E. sunt evidentiate radiologic cel mai bine prin ortopantomografie, care furnizeaza cel mai mare numar de
informatii
(pag. 542)
S1441098. Fracturile unghiului mandibulei:

A. producerea lor este favorizata de curbura osului la nivelul gonionului
B. sint favorizate de incluzia molarului de minte
C. nu sint insotite de deplasari daca linia de fractura trece inaintea insertiei musculare maseterine
D. se observa cel mai bine in radiografiile in incidenta SAF
E. se manifesta clinic prin tumefactia regiunii parotideomaseterine
(pag. 547)
S1441099. Imobilizarea fracturilor mandibulare:

A. este urmata de reducerea fracturii
B. se poate realiza prin mijloace ortopedice, chirurgicale si chirurgical ortopedice
C. se realizeaza prin fixare mandibulo-craniana, intermaxilara sau monomaxilara
D. are ca scop punerea in repaus a fragmentelor osoase reduse in pozitie corecta
E. se mentine la adult 8-9 saptamani
(pag. 578)
S1541100. Deplasarea secundara a fragmentelor osoase intr-o fractura de mandibula este determinata
de:
A. natura agentului vulnerant;
B. dintii existenti pe arcada;
C. mobilizarea precoce posttraumatic a fragmentelor;
D. topografia solutiei de continuitate;
E. sediul si directia liniei de fractura.
(pag. 533-534)
S1541101. Despre periostul mandibular, in contextul unei fracturi de mandibula,se poate spune:
A. poate prejudicia vindecarea atunci cand se interpune intre capetele osoase;
B. poate fi cauza consolidarilor vicioase;
C. la copil joaca rol in mentinerea fragmentelor osoase;
D. are rol in propagarea proceselor septice de la solutia de continuitate catre focarul de fractura;
E. are rol in aparitia deplasarilor secundare ale fragmentelor fracturate.
(pag. 535)
931
Rezidentiat 2004
932
S1541102. Dintre zonele de rezistenta scazuta de la nivelul mandibulei unde fracturile se localizeaza
predilect, amintim:
A. zonele de edentatie cu resorbtie accentuata;
B. simfiza mentoniera;
C. foramenul mentonier;
D. apofiza condiliana;
E. mugurii dentari.
(pag. 528-529)
S1541103. Dupa gradul de interesare al periostului fracturile de mandibula se clasifica in:

A. fracturi incomplete in"lemn verde";
B. fracturi partiale ;
C. fracturi totale;
D. fracturi inchise;
E. fracturi complete.
(pag. 532)
S1541104. intre cauzele patologice ale fracturilor de mandibula se numara:

A. extractia dentara;
B. enucleerea tumorilor;
C. osteomielita;
D. cherubismul ;
E. actinomicoza.
(pag. 527)
S1541105. La inspectia unui pacient cu fractura de mandibula se pot constata urmatoarele:

A. tumefactie mediofaciala;
B. trismus ;
C. edem al partilor moi perimandibulare si submandibulare;
D. modificari ale conturului osos mandibular;
E. echimoza periorala.
(pag. 537-538)
S1541106. Semnele clinice decelabile la palparea unui pacient cu fractura de mandibula pot fi:
A. mobilitatea patologica a mandibulei ;
B. anestezia in teritoriul nervului alveolar inferior;
C. emfizem subcutanat la nivelul obrazului;
D. deformarea sau discontinuitatea osoasa;
E. diminuarea sau absenta transmiterii misscarilor.
(pag. 538-539)
S1541107. Semnele clinice esentiale ale fracturii oblice de ram ascendent mandibular sunt:
A. ocluzia in"armonica";
B. devierea liniei mediane ;
C. contact prematur in zona distala;
D. ocluzie in"doi timpi";
E. trismus.
(pag. 550)
S1541108. Zonele de rezistenta crescuta de la nivelul mandibulei sunt:

A. apofiza alveolara ;
B. marginea bazilara;
932
Rezidentiat 2004
933
C. ramul orizontal;
D. simfiza mentoniera;
E. gonionul.
(pag. 528)
S1641109. Consolidarea intarziata in cazul fracturilor de mandibula apare in urmatoarel situatii:

A. in interpunere de parti moi
B. dupa infectii extinse in focarul de fractura
C. dupa osteosinteza
D. dupa imobilizare inadecvata
E. in cardiopatii decompensate
(pag. 566)
S1641110. Factorii care influenteaza deplasare fragmentelor in caz de fractura de mandibula sunt:
A. forta loviturii
B. directia loviturii
C. starea generala a bolnavului
D. sediul si directia liniei de fractura
E. contractia grupelor musculare
(pag. 533)
S1641111. Fractura de mandibula este favorizata de:

A. parodontopatii marginale cronice
B. incluziile dentare
C. osteomielita mandibulei
D. carii profunde
E. zonele de edentatie
(pag. 529)
S1641112. Fracturi de mandibula in os patologic apar in:

A. infectii osoase specifice si nespecifice
B. tumori osoase
C. in boala Paget
D. distrofii si displazii osoase
E. litiaza salivara
(pag. 527)
S1641113. Fracturile angulare cu deplasare ale mandibulei au urmatoarea simptomatologie:

A. tumefactie la nivelul gonionului
B. tulburari ocluzale
C. devierea mentonului spre partea opusa
D. anestezia teritoriului nervului infraorbital
E. crepitatie in focarul de fractura
(pag. 547)
S1641114. Fracturile duble laterale ale mandibulei au urmatoarea simptomatologie:

A. semne externe de violenta la nivelul partilor moi
B. tulburar ocluzale in caz de deplasare a fragmentelor
C. anestezia teritoriului nervului mentonier
D. devierea mentonului spre partea sanatoasa
E. mobilitate anormala a fragmentelor
(pag. 546)
933
Rezidentiat 2004
934
S1641115. In fracturile cu deplasare a ramurii orizontael a mandibulei sunt prezente:

A. tulburari ocluzale
B. crepitatii osase
C. parestezia sau anestezia nervului infraorbital
D. pareza nervului facial
E. anestezia teritoriului de inervate anervului mentonier
(pag. 538)
S1641116. Semnele clinice ale fracturii mediosimfizare de mandibula sunt:

A. urme de violenta la nivelul buzei inferioare si mentonului
B. contact prematur pe ultimii molari
C. leziuni la nivelul mucoasei crestei alveolare pe linia mediana
D. miscari "in armonica"la deschiderea si inchiderea gurii
E. anestezia teritoriului nervului mentonier
(pag. 546)
S1641117. Semnele clinice comune fracturilor de mandibula sunt:

A. deformatii faciale,
B. dureri in focarul de fractura
C. febra
D. greata, varsaturi
E. limitarea miscarilor mandibulei
(pag. 537)
S1641118. Semnele clinice in fracturile subcondiliene unilaterale cu deplasare sunt:

A. miscari simetrice ale condililor
B. tulburari ocluzale din cauza scurtarii ramurii ascendente
C. devierea mentonului spre partea sanatoasa
D. anestezia teritoriului nervului mentonier
E. tulburari functionale in masticatie
(pag. 552)
S1641119. Semnele pseudoartrozei la mandibula sunt:

A. mobilitate in focarul de fractura
B. disconfort pronuntat pentru bolnav
C. tulburari ocluzale
D. radiologic nu sunt modificari
E. radilogic bonturile sunt rotunjite
(pag. 567)
S1641120. Zonele de rezistenta scazuta care favorizeaza fracturile mandibulei sunt:

A. unghiul mandibulei
B. apofiza condiliana
C. apofiza coronoida
D. simfiza mentoniera
E. foramenul mentonier
(pag. 529)
S2141121. Alegei afirmaiile corecte privind factorii musculari care influeneaz deplasarea
fragmentelor n fracturile laterale ale corpului mandibular:
A. M. maseter omolateral produce ascensionarea fragmentului mare
B. Pntecele anterior al digastricului produce coborrea fragmentului mare
934
Rezidentiat 2004
935
C. M. pterigoidian intern omolateral produce ascensionarea fragmentului pe care se inser

D. M. geniohioidian nu influeneaz deplasarea fragmentelor
E. M. milohioidian favorizeaz deplasarea n fracturile n lemn verde
(pag. 533)
S2141122. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt corecte privind vindecarea secundar normal a
fracturilor de mandibul:
A. n primele 6 zile este prezent o inflamaie aseptic
B. n faza a doua apar celule osteoide
C. Dup 2-3 sptmni de la imobilizare, spaiul interfragmentar apare radiologic mrit
D. n faza a treia apare esut de granulaie
E. Vindecarea secundar este mai rapid
(pag. 560-561)
S2141123. Dispozitive perifocale de imobilizare a fracturilor de mandibul sunt:

A. Serclajul mandibular
B. Suspensiile interne Adams
C. Fixatorii externi
D. Broele Kirschner
E. Osteosinteza cu srm i tutore bazilar
(pag. 608-609)
S2141124. Fracturile mandibulei edentate total au urmtoarele caracteristici:

A. Apar frecvent deplasri primare ale fragmentelor
B. Apar frecvent deplasri secundare ale fragmentelor
C. Apar deplasri importante datorate factorului muscular
D. Apar hernieri de pri moi
E. n vascularizaia osului e implicat n special a. alveolar inferioar
(pag. 560)
S2141125. Indicaiile reducerii deschise a fracturilor de mandibul sunt:

A. Pacieni cu dentiie mixt
B. Pacieni cu igien oral deficitar
C. Pacieni cu cord pulmonar cronic
D. Fracturi subcondiliene asociate cu fracturi de maxilar
E. Fracturi cu lirea feei
(pag. 573-574, 589)
S2141126. Printre complicaiile imediate ale fracturilor de mandibul se numr:

A. Leziuni dentare
B. Leziuni parodontale
C. Comoia cerebral
D. ocul
E. Leziuni nervoase
(pag. 564)
S2141127. Semnele clinice de probabilitate ale fracturilor de mandibul sunt:

A. Crepitaiile osoase
B. Discontinuitatea osoas
C. Excoriaiile perimandibulare
D. Edemul prilor moi
E. Trismusul
935
Rezidentiat 2004
936
(pag. 537-539)
S2241128. Utilizarea in urgenta imediata a fracturilor mandibulare presupune:

A. descoperirea chirurgicala a focarului de fractura
B. fixarea monomaxilara mandibulara
C. fixarea mandibulocraniana prin mijloace ortopedice
D. fixarea mandibulomaxilara prin mijloace ortopedice
E. osteosinteza cu placi metalice
(pag. 578)
S2241129. Despre periostul mandibular, in contextul unei fracturi de mandibula, se poate spune:
A. poate fi cauza consolidarilor vicioase
B. are rol in aparitia deplasarilor secundare ale fragmentelor fracturate
C. la copil joaca un rol in mentinerea fragmentelor osoase
D. poate prejudicia vindecarea atunci cand se interpune intre capetele osoase
E. are rol in propagarea proceselur septice de la solutia de continuitate catre focarul de fractura
(pag. 535)
S2241130. La inspectia unui pacient cu fractura de mandibula se constata urmatoarele:

A. trismus
B. tumefactie medio-faciala
C. echimoza periorala
D. modificari ale conturului osos mandibular
E. edem al partilor moi perimandibulare si submandibulare
(pag. 537-538)
S2241131. Factura de mandibula este favorizata de:

A. carii profunde
B. osteomielita mandibulei
C. incluziile dentare
D. zonele de edentatie
E. parodontopatii marginale cronice
(pag. 529)
S2241132. Semnele pseudoartrozei la mandibula sunt:

A. tulburari ocluzale
B. radiologic tesuturile sunt rotunjite
C. radiologic nu sunt modificari
D. discomfort pronuntat pentru bolnav
E. mobilitate in focarul de fractura
(pag. 567)
S2241133. Complicatiile tardive ale fracturilor de mandibula sunt urmatoarele cu exceptia:

A. Consolidarea intarziata
B. Infectia
C. Pseudartroza
D. Consolidarea vicioasa
E. Leziunile nervoase
(pag. 566)
S2241134. Dupa Horch fracturile directe se clasifica in functie de mecanismul de producere in:
A. fracturi prin indoire
936
Rezidentiat 2004
937
B.
C.
D.
E.
fracturi unice
fracturi prin tasare
fracturi totale
fracturi prin forfecare
(pag. 530)
S2241135. Clasificarea fracturilor mandibulare dupa gradul de interesare a grosimii osoase cuprinde:
A. fracturi duble
B. fracturi in lemn verde
C. fracturi partiale
D. fracturi totale
E. fracturi complete
(pag. 530-531)
S2241136. Fisurile osoase mandibulare:

A. reprezinta solutii de continuitate ososa
B. intereseaza ambele corticale
C. intrerup continuitatea contururilor osoase
D. nu intrerup continuitatea contururilor osoase
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 536)

A. afecteaza in aceeasi proportie femeile si barbatii
B. nu afecteaza in aceeasi proportie femeile si barbatii
C. afecteaza cel mai frecvent virstele cuprinse intre 20-40 ani
D. sint aproape intotdeauna singulare, fara asociere cu alte leziuni traumatice
E. sunt cele mai frecvente dintre fracturile scheletului in general
(pag. 527)
S2241138. Fracturile mediane ale mandibulei sunt:

A. rare
B. reprezinta fracura in lambda
C. ortopantomografia furnizeaza cel mai mic numar de informatii
D. ortopantomografia furnizeaza cel mai mare numar de informatii
E. radiografia retroalveolara este necesara pentru a preciza raportul dintilor cu linia de fractura
(pag. 542-543)
S2241139. Dizlocarea fragmentelor osoase in fracturile duble paramediene mandibulare se face sub
actiunea contractei muschilor:
A. genioglos
B. geniohioidian
C. temporal
D. digastric
E. pectoral
(pag. 545)
S2241140. Fractura de mandibula este favorizata de urmatorii factori cu exceptia:

A. parodontopatii marginale cronice
B. zonele de edentatie
C. gangrenelor pulpare
D. osteomielita mandibulei
937
Rezidentiat 2004
938
E. incluziile dentare
(pag. 529)
S2241141. In fracturile cu deplasare a ramurii orizontale a mandibulei nu sunt prezente:

A. anestezia teritoriului de inervatie a nervului mentonier
B. pareza nervului auriculotemporal
C. pareza nervului facial
D. crepitatii osase
E. tulburari ocluzale
(pag. 538)
S2241142. Factorii care nu influenteaza evolutia si vindecarea unei fracturi de mandibula sunt:
A. Timpul scurs pna la imobilizare
B. barbieritul
C. Alimentatia
D. carenta de vitamina E
E. Vrsta bolnavului
(pag. 562)
S2241143. Durta procesului de vindecare in fracturile mandibulare este de:

A. 3-4 saptamani la copii si tineri
B. 4-6 saptamani la persoanele de varsta medie
C. 12-14 saptamani la persoanele de varsta medie
D. 6 saptamani la persoanele de varsta inaintata
E. 1 an la persoanele de varsta inaintata
(pag. 562)
S2241144. Prin exercitarea unei presiuni pe unghiul mandibuulei se pot depista urmatoarele fracturi:
A. de ram ascendent
B. de apofiza condiliana
C. de arcada temporozigomatica
D. de planseu al orbitei
E. de apofiza coronoida
(pag. 538)
S2241145. Parestezia sau anestezia in teritoriul nervului alveolar inferior este semn patognomonic
pentru fractura mandibulara situata:
A. la nivelul apofizei condiliene
B. la nivelul ramului orizontal
C. intre foramenul mentonier si spina Spix
D. intre gonion si apofiza condiliana
E. la ninelul ramului ascendent
(pag. 539)
S2241146. Fracturile orizontale ale ramului ascendent mandibular nu sunt:

A. localizate in plina masa musculara
B. favorabile deplasarii
C. nefavorabile deplasarii
D. vindecabile
E. imobilizate
(pag. 550)
938
Rezidentiat 2004
939
S2241147. Dispozitivul de protractie mandibulara Delaire este:

A. purtat 1 saptamana
B. purtat 2-3 saptamani
C. purtat 2-3 luni
D. inutil tratamentului functional
E. utilizat in fracturile apofizei condiliene
(pag. 640)
S2241148. Imobilizarea mandibulo-maxilara nu se recomanda bolnavilor:

A. n stare de constienta
B. purtatori de proteze totale
C. dentati
D. cu tulburari respiratorii
E. cu risc de coma
(pag. 579)
S2241149. Osul mandibular la copii de 1-6 ani are urmatoarele particularitati:

A. elasticitate
B. rigiditate
C. periost gros
D. periost subtire
E. fracturile la acest nivel se produc usor
(pag. 559)
S2241150. Arhiterctura mandibulei cuprinde o tripla curbura:

A. in forma de V la nivelui portiunii bazale a corpului mandibular
B. in forma de U la nivelui portiunii bazale a corpului mandibular
C. in forma de U la nivelul apofizei alveolare
D. in forma de L la nivelui portiunii bazale a corpului mandibular
E. in forma de L la nivelui gonionului
(pag. 528)
S2241151. ntre complicatiile imediate ale fracturilor de mandibula nu se regasesc:

A. consolidarea ntrziata
B. socul
C. pseudartroza
D. comotia cerebrala
E. infectia
(pag. 564-565)
S2241152. Despre periostul mandibular, n contextul unei fracturi de mandibula,se poate spune:
A. are rol n aparitia deplasarilor secundare ale fragmentelor fracturate
B. poate prejudicia vindecarea atunci cnd se interpune ntre capetele osoase
C. poate fi cauza consolidarilor vicioase;
D. la copil joaca rol n mentinerea fragmentelor osoase;
E. are rol n propagarea proceselor septice de la solutia de continuitate catre focarul de fractura;
(pag. 535)
S2241153. Imobilizarea fracturilor de mandibula in urgenta imediata prezinta urmatoarele aventaje:

A. reduce riscul hemoragic
B. creste durerea
C. asigura conditiile necesare pana cind bolnavul ajunge intr-un serviciu calificat
939
Rezidentiat 2004
940
D. mareaste rata spasmelor musculare

E. apare un risc crescut socogen
(pag. 578)
S2241154. Imobilizarea sau fixarea mandibulo-craniana in fracturile de mandibula este indicata in

urmatoarele situatii:
A. cind nu dispunem de posibilitati tehnice si materiale specifice
B. cind avem timpul necesar imobilizarii mandibulo-maxilare sau monomaxilare
C. la bolnavii politraumatizati, de obicei gasiti in camp deschis
D. este eficient numai la pacientii edentati
E. maxilarul este considerat un os fix si atela pentru mandibula
(pag. 578)
S2241155. Ca mijloace si metode de imobilizare monomaxilara in fracturile de mandibula amintim:

A. atelele metalice sau barele arcuite vestibulare sau vestibulo-orale
B. atelele sau sinele acrilice autopolimerizabile
C. sinele sau atelele Gunning
D. dispozitivele preconfectionate Darcisac
E. arcul lui Pont
(pag. 582)
S2241156. Complicatiile tardive ale unei fracturi mandibulare pot fi:

A. leziuni nervoase
B. hemoragia
C. tulburari de ocluzie
D. constrictia mandibulei
E. consolidari vicioase
(pag. 566-570)
S2241157. Complicatiile imediate ale fracturilor de mandibula sunt:

A. comotia cerebrala
B. socul
C. leziunile nervoase
D. supuratiile periosoase
E. hemoragia
(pag. 564)
S2241158. Constrictia de mandibula este data de:

A. bride cicatriciale cutaneo-mucoase
B. lipsa de reducere a fragmentelor osoase
C. reducerea incompleta a fragmentelor osoase
D. bride cicatriciale musculare perimandibulare retractile
E. imobilizarea fragmentelor osoase in pozitie incorecta
(pag. 569)
S2241159. Fracturile mandibulei edentate se caracterizeza prin:

A. sunt fracturi fara deplasare
B. deplasarea fragmentelor osoase se face sub forta impactului
C. hematoamele planseului oral sunt masive
D. simptomatologia este stearsa si trece neobservata
E. irigatia sanguina a fragmentelor osoase este preacara
(pag. 560)
940
Rezidentiat 2004
941
S2241160. Pseudoartozele pot fi:

A. balante
B. fixe
C. laxe
D. partiale
E. stranse
(pag. 567)
S2241161. Supuratiile periosoase in fracturile de mandibula sunt:

A. osteomielita mandibulei
B. abcesele perimandibulare interne
C. abcesele perimandibulare externe
D. abcesele submandibulare
E. abcesele submentoniere
(pag. 565)
S2241162. Intre factorii care influenteaza deplasarea fragmentelor in fracturile de mandibula sunt:
A. forta traumatismului
B. contractia muschilor inserati pe mandibula
C. mecanismul de producere al fracturii
D. directia liniei de fractura
E. alte stari patologice concomitente
(pag. 533)
S2241163. In functie de gradul de interesare al periostului fracturile de mandibula pot fi:

A. fracturi inchise
B. fracturi deschise
C. fracturi complete
D. fracturi in lemn verde
E. fracturi cominutive
(pag. 532)
S2241164. Rolul unei imobilizari de urgenta este

A. sa reduca fragmentele in pozitia anatomica
B. sa reduca durerea
C. sa reduca riscul de asfixie
D. sa reduca hemoragia
E. sa impiedice suprainfectia
(pag. 578)
S2241165. Mecanismele prin care se produc fracturile de mandibula sunt:

A. flexiunea
B. contuzia
C. tasarea
D. inteparea
E. smulgerea
(pag. 530)
S2241166. Intr-o fractura laterala de corp mandibular deplasarea secundara a fragmentului osos se
face:
A. in jos
B. in sus
941
Rezidentiat 2004
942
C. inainte
D. inapoi
E. spre focarul de fractura
(pag. 546)
S2241167. In functie de locul de aplicare al traumatismului ,fracturile de mandibula pot fi:

A. directe
B. indirecte
C. totale
D. partiale
E. cominutive
(pag. 530)
S2241168. In functie de numarul liniilor de fractura fracturile de mandibula pot fi:

A. unice
B. duble
C. triple
D. partiale
E. cominutive
(pag. 531-532)
S2241169. In functie de gradulde interesare a grosimii osoase ,fracturile de mandibula pot fi:
A. partiale
B. cominutive
C. totale
D. incomplete
E. complete
(pag. 531)
S2241170. Cand sunt indicati fixatori externi in imobilizarea fracturilor de mandibula:

A. la copii
B. la edentati
C. in fracturile cominutive
D. in fracturile fara deplasare
E. in fracturile mendibulei cu atrofie accentuata
(pag. 608)
S2241171. Care sunt aparatele monomaxilare utilizate in tratamentul fracturilor mandibularei:

A. sine duble vestibulolinguale
B. ligaturi simple interdentare mandibulare din sarma
C. atela Schuchard
D. bandajul mentocefalic
E. fronda mentoniera cu capelina
(pag. 582)
S2241172. Fronda mentoniera cu capelina este contra-indicata in fracturile de mandibula:

A. la bolnavii edentati
B. la bolnavii inconstienti
C. de ram ascendent
D. bilaterale
E. in nici unul din cazurile mentionate
(pag. 579)
942
Rezidentiat 2004
943
S2241173. Fractura mediana a mandibulei se caracterizeaza prin:

A. se produce prin inchidrea sau deschiderea fortata a arcului mandibular
B. bolnavul prezinta hipo sau anestezie in teritoriul nervului alveolar inferior
C. prezenta epistaxisului
D. hematomul planseului oral in ona papilelor Wharton
E. ocluzia in armonica la mobilizarea mandibulei
(pag. 543)
S2241174. In fracturile subcondiliene inalte ale mandibulei:

A. prezenta epistaxisului
B. pacientul prezinta hipo sau anestezia in teritoriul infraorbitar
C. miscarile condilului nu mai se transmit in conductul auditiv extern sau preauricular
D. apare ocluzia in doi timpi
E. apare hipoestezia buzei superioare
(pag. 554)
S2241175. In fracturile subcondiliene inalte ale mandibulei:

A. apare inocluzia frontala
B. apare devierea mentonului de partea fracturata
C. se observa echimoze in planseul oral
D. apare contactul ocluzal prematur in zona posterioara
E. apare o discontinuitate la palparea marginii anterioare a ramului ascendent
(pag. 554)
S2241176. Printre dispozitivele parafocale de imobilizare a fracturilor de mandibula avem:

A. fixatorii externi
B. serclajul mandibular
C. tijele sau cuiele intramedulare
D. suspensiile interne scheletice de tip Adams
E. toate aceste dispozitive
(pag. 603)
S2241177. Fractura apofizei coronoide poate aparea in urma unor:

A. traumatisme aplicate pe menton
B. traumatisme aplicate pe unghiul mandibulei
C. smulgeri osoase prin contractia muschiului temporal
D. traumatisme laterale aplicate pe arcada temporozigomatica
E. traumatisme aplicate pe malar
(pag. 550)
S2241178. Simptomele caracteristice fracturilor cominutive sunt:

A. otoragie
B. dureri la palpare in conductul auditiv extern
C. hepersecretie salivara
D. blocarea miscarilor mandibulei
E. ocluzie incrucisata
(pag. 556)
S2241179. Pentru a preciza diagnosticul de fractura laterala de corp mandibular se indica:

A. radiografie in incidenta defilata
B. ortopantomograma
943
Rezidentiat 2004
944
C. radiografie in incidenta axiala

D. radiografie semiaxiala de craniu
E. radiografie posteroanterioara
(pag. 545-546)
S2241180. Fracturile apofiezei coronoide:

A. nu determina modificari functionale mandibulare
B. sunt cele mai frecvente fracturi la copii
C. apar exceptional prin mecanism direct
D. apar preponderent prin mecanism direct
E. sunt cele mai rare fracturi de mandibula
(pag. 550-551)
S2241181. Imobilizarea mandibula-maxilara se recomanda bolnavilor:

A. dentati
B. in stare de constienta
C. cu risc de coma
D. cu tulburari respiratorii
E. putatori de proteze totale
(pag. 579)
S2241182. Tulburarile functionale aparute in fracturile de mandibula sunt:

A. dificultati in deglutitie
B. dificultati in fonatie
C. solutie de continuitate in regiunea fracturata
D. incontinenta salivara
E. ineficienta masticatorie
(pag. 570)
S2241183. In fracturile unilaterale paramediane de mandibula cu deplasare:

A. fragmentul lung este tractionat in jos si inapoi
B. solutia de continuitate gingivala este localizata intre incisivi si canini
C. fragmentul scurt este tractionat in jos si inapoi
D. solutia de continuitate gingivala este localizata intre premolari
E. solutia de continuitate gingivala este localizata intre incisivii centrali si laterali
(pag. 544)
S2241184. Factorii care influenteaza evolutia si vindecarea unei fracturi de mandibula sunt:
A. alimentatia
B. mediul inconjurator
C. virsta bolnavului
D. bolile sistemice
E. timpul scurs pina la imobilizare
(pag. 562)
S2241185. Deplasarile secundare in fracturile subcondiliene joase se fac sub actiunea muschilor
A. temporal
B. maseter
C. pterigoidian intern
D. milohioidian
E. pterigoidian extern
(pag. 552)
944
Rezidentiat 2004
945
S2241186. Etapele tratamentului fracturilor de mandibula sunt:

A. tratamentul tertiar sau de mentinere
B. tratamentul de urgenta sau provizoriu
C. tratamentul primar sau definitiv
D. tratamentul secundar sau de intretinere
E. tratamentul tardiv sau al complicatiilor tardive
(pag. 572)
S2241187. Cele mai frecvente asocieri de linii de fractura in fracturile mandibulare multiple sunt:
A. fracturile laterale duble
B. fracturi mediane asociate cu fracturi ale apofizei coronoide
C. fracturi mediane asociate cu fracturi ale ramului ascendent mandibular
D. fracturi laterale duble
E. fracturi paramediane asociate cu fracturi laterale
(pag. 556)
S2241188. Reducerea instrumentala a fracturilor de mandibula are urmatoarele etape:

A. aplicarea instrumentelor
B. reducerea fracturii
C. inchiderea plagii mucoase sau cutanate
D. controlul reducerii
E. indepartarea instrumentului
(pag. 577)
S2241189. Fracturile gonoinului dse caracterizeaza prin:

A. nu sunt insotite de deplasari daca linia de fractura trece inaintea insertiei musculare maseterine
B. se observa cel mai bine in radiografiile semiaxiale de craniu
C. procucerea lor este favorizata de structura osului de la acest nivel
D. se manifesta clinic prin tumefactia regiunii parotideomaseterine
E. sunt favorizate de incluziunea molarului trei
(pag. 574)
S2241190. Semnele clinice ale fracturii oblice de ram ascendent mandibular sunt:
A. ocluzia in doi timpi
B. trismus
C. devierea liniei mediene
D. ocluzia in armonica
E. contact prematur in zona distala
(pag. 550)
S2241191. Semnele clinice comune in fracturile de mandibula sunt:

A. febra
B. limitarea miscarilor mandibulei
C. dureri in focarul de fractura
D. deformatii faciale
E. greata, varsaturi
(pag. 537)
S2241192. Fracturile de gonion cu deplasare au urmatoarea simptomatologie

A. tumefactie la nivelul gonionului
945
Rezidentiat 2004
946
C. devierea mentonuli spre partea opusa

D. crepitatie in focarul de fractura
E. anestezia teritiului nervului infraorbital
(pag. 547)
S2241193. Contraindicatiile fixatorilor externi in fracturile de mandibula sunt:

A. fracturile mandibulei asociate cu cele ale maxilarului superior, daca fixarea intermaxilara elastica sau
rigida nu se poate utiliza
B. mandibula osteosclerotica
C. atrofia exagerata a mandibulei
D. mandibula iradiata tumoral
E. osteomielita in zone extinse ale mandibulei
(pag. 608)
S2341194. Fracturi n os patologic pot apare n:

A. Osteomielit
B. Actinomicoz
C. Chisturi odontogene
D. Supuraii de pri moi
E. Tumori parenchimatoase
(pag. 527)
S2341195. Zonele de rezisten crescut ale mandibulei sunt:

A. Simfiza mentonier
B. Creasta alveolar
C. Unghiul mandibular
D. Marginea bazilar
E. Condilul mandibular
(pag. 528)
S2341196. Zonele de minim rezisten ale mandibulei sunt:

A. Apofiza condilian
B. Unghiul mandibular
C. Foramenul mentonier
D. Apofiza alveolar
E. Simfiza mentonier
(pag. 529)
S2341197. Clasificarea fracturilor de mandibul dup mecanismele de producere cuprinde:

A. Fracturi prin ndoire
B. Fracturi prin tasare
C. Fracturi prin forfecare
D. Fracturi prin nclecare
E. Fracturi prin torsiune
(pag. 530)
S2341198. Deplasrile secundare n fracturi de subcondiliene joase se fac sub aciunea muchilor:
A. Pterigoidian intern
B. Pterigoidian extern
C. Milohioidian
D. Maseter
E. Temporal
946
Rezidentiat 2004
947
(pag. 552)
S2341199. Factorii care influeneaz evoluia i vindecarea unei fracturi de mandibul sunt:
A. Timpul scurs pn la imobilizare
B. Alimentaia
C. Mediul nconjurtor
D. Vrsta bolnavului
E. Bolile sistemice
(pag. 562)
S2341200. Complicaiile tardive ale fracturilor de mandibul sunt:

A. Consolidarea vicioas
B. Tulburrile cosmetice
C. Hemoragia
D. Infecia
E. Constricia
(pag. 566)
S2341201. Complicaiile secundare ale fracturilor de mandibul sunt:

A. Supuraiile periosoase
B. Leziunile nervoase
C. Supuraiile osoase
D. Anchiloza temporo-mandibular
E. Leziunile dentare
(pag. 565)
S2341202. Etapele tratamentului fracturilor de mandibul sunt:

A. Tratamentul de urgen sau provizoriu
B. Tratamentul primar sau definitiv
C. Tratamentul secundar sau de ntreinere
D. Tratamentul teriar sau de meninere
E. Tratamentul tardiv sau al complicaiilor tardive
(pag. 572)
S2341203. Reducerea instrumental a fracturilor de mandibul au urmtoarele etape:

A. Aplicarea instrumentelor
B. Reducerea fracturii
C. nchiderea plgii mucoase sau cutanate
D. Controlul reducerii
E. ndeprtarea instrumentului
(pag. 577)
S2341204. Dispozitivele monomaxilare utilizate n imobilizarea definitiv ortopedic a fracturilor de

mandibul sunt:
A. Atelele sau barele metalice arcuite
B. Atele metalice cu inele sau coroane pe dini
C. Atelele sau inele acrilice
D. Osteosinteza prin fixare indirect
E. Fixatorii externi
(pag. 589)
S2341205. Dispozitivele monomaxilare au urmtoarele indicaii:

A. fracturi fr deplasare
947
Rezidentiat 2004
948
B.
C.
D.
E.
fracturi ale mandibulei edentate

fracturi de mandibul la copii
fracturi de mandibul la bolnavii cu risc de vom
fracturi de mandibul la dentai
(pag. 589)
S2341206. Complicaiile imediate ale fracturilor de mandibul sunt:

A. comoia cerebral
B. ocul
C. asfixia
D. hemoragia
E. supuraii osoase
(pag. 564)
S2341207. Dintre semnele i simptomele comune ale fracturilor de mandibul fac parte:
A. deformarea i discontinuitatea osoas
B. mobilitatea patologic a mandibulei
C. crepitaiile osoase
D. diminuarea sau absena transmiterii micrilor
E. supuraii perimandibulare
(pag. 539)
S2341208. Arhitectura mandibulei confer acestui segment o tripl curbur:

A. n form de V la nivelul poriunii bazilare
B. n form de U la nivelul apofizei alveolare
C. n form de S la nivelul ramului orizontal
D. n form de L la nivelul gonionului
E. n form de M la nivelul arcului anterior
(pag. 528)
S2341209. Clasificarea fracturilor de mandibul funcie de numrul liniilor de fractur cuprinde:

A. fracturi unice
B. fracturi multiple
C. fracturi duble
D. fracturi triple
(pag. 532)
S2541210. Complicaiile imediate ale fracturilor de mandibul sunt:

A. constricia mandibulei
B. hemoragia
C. supuraiile periosoase
D. leziuni nervoase
E. leziuni dentare.
(pag. 564)
S2641211. n cadrul principiilor generale de diagnostic si tratament n procesele infectioase

perimaxilare de cauza dentara, n contextul celui de al 2-lea principiu, conditiile generale care
compromit apararea proprie sunt:
A. boli metabolice necontrolate (malnutritie, alcoolism, diabet zaharat, uremie);
B. boli imunosupresoare: leucemia, limfomul, SIDA;
C. tratament scu imunosuprosoare: corticosteroizi, IMURAN
948
Rezidentiat 2004
949
D. gripa;
E. cardiopatia ischemica.
(pag. 296)
S2641212. Localizarea infectiilor este dependenta de urmatorii factori:

A. grasimea si structura tablelor osoase n raport cu radacinile dintilor.
B. virulenta germenilor;
C. rezistenta organismului;
D. dispozitia partilor moi si structura lojilor perimaxilare;
E. insertia mucoasei mobile n raport cu apexurile dintilor.
(pag. 300)
S2641213. Abcesul lojii submandibulare se caracterizeaza prin urmatoarele simptome si semne clinice:
A. tumefierea intensa a regiunii submentoniere;
B. trismus;
C. stare generala alterata, septica, frisoane, curbatura;
D. dureri spontane, vii, iradiante spre ureche datorita interesarii n. lingual;
E. portiunea anterioara a planseului bucal este libera, supla.
(pag. 307)
S2641214. Abcesul obrazului. Loja obrazului se poate infecta de la:

A. molarii sau premolarii superiori si inferiori;
B. litiaza canalului Stenon;
C. furunculele obrazului;
D. pericoronarita molarului de minte inferior;
E. faringo amigdalite cronice:
(pag. 314)
S2641215. Abcesul orbitei. Diagnosticul diferential se face cu:

A. abcesul temporal;
B. abcesul palpebral;
C. celulita orbitara pasagera;
D. tromboflebita sinusului cavernos;
E. furunculul regiunii palpebrale.
(pag. 322)
S2641216. Complicatiile supuratiilor spatiului laterofaringian, care pot avea sfrsit letal, sunt:
A. edem al glotei
B. hemoragii ale vaselor mari (carotida interna, jugulara interna)
C. propagarea infectiei catre endocraniu
D. propagarea infectiei catre mediastin
E. pareza nervului hipoglos.
(pag. 330)
S2641217. Angina Gensoul este:

A. un sindrom Plummer-Vinson
B. o angina Ludwig
C. un flegmon difuz al planseului bucal
D. un proces infectios gangrenos, hipertoxic
E. un flegmon lemnos.
(pag. 332)
949
Rezidentiat 2004
950
S2641218. Etiopatogenia fasciitelor necrotice ale fetei si gtului cuprinde:

A. tromboza vaselor superficiale
B. streptococul beta-hemolitic
C. poarta de intrare a germenilor uneori nici nu poate fi stabilita
D. stafilococul alb si aureu
E. poarta de intrare este obligatoriu dentoparodontala.
(pag. 336)
S2641219. Diagnosticul diferential al adenitelor cronice se face cu:

A. adenita tuberculoasa
B. limforeticuloza benigna de inoculare
C. boala ghiarelor de pisica Debre
D. leucozele
E. goma luetica.
(pag. 342-343)
S2841220. Clasificarea fracturilor de mandibula dupa gradul de interesare a periostului cuprinde

urmatoarele entitati clinice:
A. fracturi complete
B. fracturi incomplete in lemn verde
D. fracturi totale
(pag. 529)
S2841221. Semnele clinice ale fracturii de mandibula sunt:

A. Durerea
B. Mobilitatea patologica
C. Solutia de continuitate osoasa
D. Parestezie sau anestezie in teritoriul ninfraorbitar
E. Crepitatii in focar
(pag. 537)
S2841222. In fracturile paramediane linia de fractura se gaseste:

A. Intre incisivii centrali
B. Intre incisivii centrali si laterale
C. Intre incisivii laterali si canini
D. Intre canini si premolari
E. Intre cei doi premolari
(pag. 544)
S2841223. Dislocarile in fracturile laterale ale mandibulei pot fi:

A. Fragmentul mare anterior este tras in jos si inapoi
B. Fragmentul mare anterior este tras in sus si inapoi
C. Fragmentul mic, distal este tras in sus si inainte
D. Fragmentul mic, distal este tras in sus si inapoi
E. Fragmentul mic, distal este tras in jos si inapoi
(pag. 545)
S2841224. Fracturile apofizei coronoide sunt:

A. Cele mai frcvente fracturi de mandibula
B. Cele mai rare fracturi de mandibula
950
Rezidentiat 2004
951
C. Se produc prin mecanism direct

D. Se produc prin smulgere
E. Sunt produse prinforfecare
(pag. 550)
S2841225. Complicatiile imediate ale fracturilor de mandibula sunt:

A. Asfixia
B. Hemoragia
C. Comotia cerebrala
D. Supuratiile periosoase
E. Tulbutarile de ocluzie
(pag. 564)

A. pseudartroza
B. dilacerarea cerebrala
C. constrictia de mandibula
D. osteomielita
E. consolidarea vicioasa
(pag. 566)
951
Rezidentiat 2004
952
Tema nr. 42
Fracturile de masiv facial
BIBLIOGRAFIE:

S1242001. Procedeul Gillies-Killner-Dan teodorescu este folosit pentru reducerea:
A. oaselor nazale
B. disjunctiei de malar
C. fracturilor Le Fort II
D. fracturilor de unghi mandibular
E. fracturilor subcondiliene joase
(pag. 695)
S1342002. "Efectul liniilor de tramvai" se refera la

A. Epistaxis
B. Epifora
C. Tulburari oculare
D. Rinolicvoree
E. Otoragie
(pag. 671)
S1342003. Echimozele circumorbitare ating efectul maxim in:

A. Imediat
B. Pana in 24 ore
C. in 24-48 ore
D. Dupa 48 ore
E. in prima saptamana
(pag. 670)
S1442004. Fractura de tip Le Fort II este:

A. fractura partiala ocluzo-facial
B. fractura mixta latero-faciala
C. fractura transversala centro-faciala
D. fractura totala transversala ocluzo-faciala
E. fractura partiala transversala ocluzo-faciala
(pag. 661)
S1542005. Aspectul clinic de"facies panda"poate fi intalnit in urmatoarele forme anatomo-clinice de

fracturi:
A. fracturile transversale mijlocii ale masivului facial;
B. fracturile transversale joase ale masivului maxilar;
C. fractura verticala paramediana a maxilarului superior;
D. fractura transversala inalta a maxilarului superior;
E. fractura de tip Richet.
(pag. 673)
S1542006. in care dintre formele clinice de fracturi ale masivului facial este prezenta scurgerea de
952
Rezidentiat 2004
953
lichid cefalo-rahidian:
A.
B.
C.
D.
E.
fracturile transversale joase ale masivului maxilar;

fractura verticala paramediana a maxilarului superior;
fractura transversala inalta a maxilarului superior;
fractura anterioara a complexului-zigomatico-maxilar;
fractura verticala mediana a maxilarului superior.
(pag. 673)
S1542007. infundarea si largirea spatiului intercantal intern este semn clinic patognomonic in
urmatoarele farcturi:
A. fracturile oaselor nazale;
B. fracturile complexului zigomatico-maxilar;
C. fractura transversala inalta a maxilarului superior;
D. fracturile complexului nazo-etmoido-maxilar;
E. fracturile transversale mijlocii ale maxilarului superior.
(pag. 676)
S1542008. La nivelul oaselor maxilare calusul fibros se organizeaza in:

A. 5-7 zile;
B. 10-12 zile;
C. 14-16 zile;
D. 7-8 zile;
E. 8-10 zile:
(pag. 680)
S1542009. Nasul turtit, infundat este caracteristic urmatoarelor categorii de fracturi:

A. fracturile transversale mijlocii ale masivului maxilar ;
B. fractura verticala paramediana a maxilarului superior;
C. fracturile transversale joase ale masivului maxilar;
D. fractura verticala mediana a maxilarului superior;
E. fractura anterioara a complexului zigomatico-maxilar.
(pag. 673)
S1542010. Numiti complicatia secundara de temut in fracturile complexului nazo-etmoido-maxilar:

A. obstructia cailor respiratorii superioare;
B. comunicarea fosei nazale cu endocraniul;
C. socul hemoragic;
D. diplopia;
E. comunicarea larga buco-nazala sau buco-sinusala:
(pag. 682)
S1642011. Fractura Le Fort II este

A. o fractura mediana a maxilarului superior
B. o fractura transversala joasa
C. ofractura transversala inalta
D. o fractura partiala
E. o fracturatransversala mijlocie
(pag. 661)
S2142012. Echimozele palpebrale bilaterale apar n fracturile:

A. Orbito-sinuzale
B. LeFort I
953
Rezidentiat 2004
954
C. LeFort III
D. Richet
E. Huet
(pag. 670)
S2142013. Fractura masivului facial la copii se caracterizeaz prin urmtoarele:

A. Sunt frecvente n comparaie cu adultul
B. Frecvent apar fracturi tripodale
C. Consolidarea este mai lent
D. Apare frecvent rinolicvoreea
E. Epistaxisul este adesea abundent
(pag. 680)
S2142014. Fractura Walther se caracterizeaz prin urmtoarele:

A. Este o fractur parial ocluzo-facial
B. Include o linie de fractur de tip LeFort III
C. Include o linie de fractur de tip Guerin
D. Prezint trei fragmente
E. Este unilateral
(pag. 664)
S2142015. n fracturile arcadei zigomatice se indic urmtorul tip de radiografie:

A. Ortopantomograma
B. SAF
C. Mandibul defilat
D. Axial cu film ocluzal
E. Semiaxial
(pag. 677)
S2142016. Linia de fractur n disjuncia intercranio-maxilar intereseaz urmtoarele structuri, cu o

excepie:
A. Vomerul
B. Peretele orbitar extern
C. Treimea superioar a oaselor nazale
D. Creasta zigomato-alveolar
E. Apofiza frontal a malarului
(pag. 662)
S2242017. Fractura peretelui antero-lateral al sinusului maxilar este o fractura:

A. combinata
B. latero - faciala
C. ocluzo - faciala
D. centro - faciala
E. transversala joasa
(pag. 661)
S2242018. Fractura de tip Richet este o fractura:

A. complexa
B. verticala
C. transversala
D. care asociaza o linie de fractura verticala si una transversala
E. in inima de carte
954
Rezidentiat 2004
955
(pag. 664)
S2242019. Deplasarea primara in fracturile de masiv facial se datoreaza:

A. tractiunilor muschilor inserati pe masivul facial
B. presiunii directe a agentului traumatizant
C. suprimarii unui sector osos
D. sectionarii musculaturii faciale
E. dispersarii fragmentului osos
(pag. 668)
S2242020. Faciesul Panda apare in:

A. fracturi latero - facilale
B. fracturi transversale joase
C. fracturi transversale inalte
D. fracturi partiale
E. fractura rebordului alveolar
(pag. 673)
S2242021. Creasta zigomatico - alveolara apare integra in:

A. fracturi le Fort I
B. fracturi le Fort II
C. fracturi le Fort III
D. fracturi ale complexului zigomatico - maxilar
E. fracturi transversale joase
(pag. 673,677)
S2242022. In fractura verticala paramediana apar urmatoarele semne, cu exceptia:

A. solutie de continuitate a regiunii geniene
B. plaga gingivala paramediana
C. tulburari majore de ocluzie in sens lateral si vertical
D. semnul maxilarului in acordeon
E. deschidera in cavitatea nazala sau siunusul maxilar
(pag. 674)
S2242023. Fractura oaselor nazale, cu nasul culcat, rasturnat pe obrazul opus traumatismului :
A. apare in impact frontal
B. apare in impact lateral foarte violent
C. este insotit de infundare transversala
D. este insotit de lordoza nazala
E. de regula nu este insotit de epistaxis
(pag. 676)
S2242024. "Obrazul de carton" apare in:

A. anestezia nervului mentonier
B. anestezia nervului palatin mare
C. anestezia nervului infraorbitar
D. anestezia nervului auriculotemporal
E. hiperestezia nervului infraorbitar
(pag. 671)
S2242025. Tulburarile de ocluzie apar de regula in:

A. fracturi centro - faciale
955
Rezidentiat 2004
956
B.
C.
D.
E.
fracturi ocluzo-faciale
fracturi latero - faciale
fracturi de arcada zigomatica
fracturi ale boltii palatine
(pag. 672)
S2242026. Fracturile transversale inalte au urmatoarele caracteristici cu exceptia:

A. se produc prin lovituri directe antero - posterioare
B. deternina prabusirea nasului, rebordului orbitar superior, buzei superioare
C. se produc prin lovituri lateral pe malar
D. determina falsa progenie
E. apar echimoze bilaterale
(pag. 673)
S2242027. Ce investigatie complementara este indispensabila in fracturile oaselor nazale:

A. evaluarea parametrilor sangvini
B. radiografia semiaxiala de craniu
C. rinoscopia
D. CT
E. RMN
(pag. 676)
S2242028. Fractura incompleta a complexului zigomatico - maxilar se refera la:

A. fractura arcadei zigomatice
B. fractura cominutiva a malarului
C. fractura cu traiect unicortical, fara a traversa grosimea totala a malarului
D. fractura planseului orbitar
E. fractura peretelui anterior al sinusului
(pag. 667)
S2242029. Urmatoarele afirmatii despre edemul cerebral sunt adevarate , cu exceptia:

A. edemul cerebral este o leziune de acompaniamenta leziunilor encefalice
B. edemul cerebral poate apare si in urma hipoxiei cerebrale
C. edemul cerebral reprazinta o crestere de volum a creierului
D. edemul cerebral determina hipotensiune intracraniana
E. in edemul cerebral apare edem papilar
(pag. 678)
S2242030. Simptomul manifest care apare in ruperea durei mater in regiunea mediobazilara este:
A. hemoragia
B. cefaleea
C. rinolicvoreea
D. hipertensiunea intracraniana
E. hipertermia
(pag. 678)
S2242031. Complicatiile secundare care apar in fracturile de masiv facial sunt:

A. socul hemoragic
B. edemul cerebral
C. infectiile
D. diplopia
E. fistula salivara
956
Rezidentiat 2004
957
(pag. 682)
S2242032. Care este complicatia tardiva cea mai grava in cazul fracturilor de masiv facial:
A. hipoestezia
B. infectia
C. anestezia
D. consolidare vicioasa
E. conunicari largi - nazale
(pag. 682)
S2242033. Ventilatia artificiala se realizeaza prin unul din procedeele urmatoare, cu exceptia:
A. respiratie gura -la - nas
B. raspiratie prin masca
C. respiratie gura la gura
D. cu balon autogen
E. procedeul Rowe si Killey
(pag. 685)
S2242034. Semnul patognomonic pentru fracturile tip Le Fort I este:

A. deplasarea posteriaora si in jos a scheletului facial
B. tulburari moderate de ocluzie
C. prezenta echimozelor in potcoava pe mucoasa vestibulara de-a lungul liniilor de fractura
D. prezenta unui punct dureros inapoi molarului de minte, pe aripa externa apofizei pterigoide
E. integritatea crestei zigomatice - alveolare
(pag. 673)
S2242035. Unul din urmatoarele semne este patognomonic pentru fractura de baza de carniu:
A. echimoza in monoclu
B. otolincvoree
C. echimoza mastoidiana
D. diplopie
E. senme neurologice de focaf
(pag. 679)
S2242036. Hemoragia cu pierdere sanguina de peste 25^% - 35 % produce un soc :

A. usor
B. mediu
C. grav
D. compensat de organism
E. foarte grav
(pag. 681)
S2242037. Semnul lui Battle este patognomonic pentru:

A. fractura Le Fort I
B. fractura arcadei temporo-zigomatice
C. fractura baza de craniu
D. fractura CNEM
E. fractura Wasserman III
(pag. 679)
S2242038. Socul traumatic poate apare in urmatoarele cazuri, cu exceptia:

A. zdrobirile fetei
957
Rezidentiat 2004
958
B.
C.
D.
E.
fractura tip Bassereau

fracturi cominutive inchise
fracturi prin arme de foc
fracturi prin accidente de circulatie
(pag. 681)
S2242039. Edemul cerebral se intalneste mai ales in :

A. fracturile complexului nazo - etmoido - maxilar
B. fractura verticala paramediana
C. fractura piramidala Kazanjian
D. fracturile cranio - faciale
E. fracturile combinate
(pag. 682)
S2242040. Senzatia de "maxilar plutitor" este un semn frecvent intalnit in fracturile:

A. fracturi verticale ale masivului facial
B. fracturi transversale ale masivului facial
C. fracturi partiale ale masivului facial
D. fracturi anterioare ale masivului facial
E. fracturi posterioare ale masivului facial
(pag. 672)
S2242041. Fractura boltii palatine apare datorita:

A. unui impact violent frontal
B. unui impact lateral pe zona malara
C. unor corpuri contondente intepatoare
D. accidente de circulatie
E. unui impact anteroposterior la nivelul treimii medii a masivului facial
(pag. 666)
S2242042. Fractura de tip "blow - out" este fractura:

A. rebordului orbitar inferior
B. peretelui anterior al sinusului maxilar
C. peretele lateral al orbitei
D. planseului orbitar
E. perete lateral al sinusului
(pag. 666)
S2242043. Constituie zone de maxima rezistenta ai masivului facial:

A. planseul mijlociu
B. planseul superior
C. peretii
D. planseul inferior
E. zona intercraniomaxilara
(pag. 657)
S2242044. Grinda mijlocie a masivului facila este reprezentata de:

A. planseul orbitar inferior
B. rebordul orbitar inferior
C. rebordul orbitar superior
D. palatul dur
E. pilierul posterior
958
Rezidentiat 2004
959
(pag. 657)
S2242045. Fractura de tip Guerin este :

A. fractura Le Fort I cu fragment mobil
B. fractura de tip Wassmund I
C. frctura de tip Le Fort III
D. fractura mixta
E. fractura Le Fort I cu fragment angrenat
(pag. 662)
S2242046. Dispozitivul in forma de zabala este indicat:

A. la edentati
B. in fractuir verticale
C. la dentati in zonele laterale
D. in fracturi de malar
E. in fracturile complexului nazo - etmoido - maxilar
(pag. 687)
S2242047. Ligaturile interdentare intermaxilare in punte peste bolta palatina sunt indicate in :
A. fracturi transversale ale masivului facial
B. fracturi sagitale cu deplasare mare ale masivului facial
C. fracturi sagitale cu deplasare mica ale masivului facial
D. fracturi ocluzo - faciale unilaterale ale masivului facial
E. fracturi complexe ale masivului facial
(pag. 687)
S2242048. Mijloacele interdentare intermaxilo - mandibulare sunt recomandate in urmatoarele fracturi

de masiv facial:
A. fracturi ocluzo -faciale bilaterale
B. fracturi ocluzo -faciale unilaterale
D. fracturi complexe
E. fracturi cranio - faciale
(pag. 687)
S2342049. Faa superioar a masivului facial este sudat la etajul anterior i mijlociu al bazei craniului
fa de planul de la Frankfurt ntr-un unghi de:
A. 35 de grade
B. 45 de grade
C. 60 de grade
D. 90 de grade
E. 15 grade
(pag. 653)
S2342050. "Efectul liniilor de tramvai se refer la:

A. Epistaxis
B. Epifora
C. Tulburri oculare
D. Rinolicvoree
E. Otoragie
(pag. 671)
S2342051. Echimozele circumorbitare ating efectul maxim n:
959
Rezidentiat 2004
960
A.
B.
C.
D.
E.
Imediat
Pn n 24 ore
n 24-48 ore
Dup 48 ore
n prima sptmn
(pag. 670)
S2342052. Grinzile masivului facial sunt n numr de:

A. 4
B. 3
C. cte 3 de fiecare parte a liniei mediane
D. 5
E. 2
(pag. 657)
S2542053. Echimoza palpebral *n monoclu* sugereaz esistena unei fracturi:

A. transversale nalte
B. a bazei craniului
C. c. a tuberozitii maxilare
D. latero-faciale
E. transversale joase.
(pag. 670)
S2542054. Echimoza palpebral *n monoclu* sugereaz esistena unei fracturi:

A. transversale nalte
B. a bazei craniului
C. a tuberozitii maxilare
D. latero-faciale
E. transversale joase.
(pag. 670)
S2642055. Sinuzita maxilara cronica, radiologic se caracterizeaza prin:

A. opacitatea unilaterala a sinusului maxilar mai putin intensa canttral si mai marcata la periferie
B. imgine caracteristica de soare care rasare
C. opacitatea intensa omogena, uniforma a ntregului sinus maxilar
D. imagine caracteristica de os patat sau os marmorat
E. radiotransparenta uniforma a sinusului maxilar
(pag. 370)
S2642056. Cauzele traumatice ale comunicarii bucosinusale sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. osteoradionecroza
B. extractia dentara
C. rezectii osoase pentru tumori benigne sau maligne
D. traumatisme accidentale cu distructii osteomucoase ntinse n regiunea premolarilor si molarilor superiori
E. tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar.
(pag. 375)
S2642057. Simptomatologia comunicarii bucosinusale cuprinde urmatoarele, n afara de:

A. refluarea lichidelor prin fosa nazala
B. tulburari de fonatie
C. proba Valsalva negativa
D. patrunderea aerului din sinus n gura
960
Rezidentiat 2004
961
E. prezenta comunicarii mpiedica realizarea lucrarilor protetice mobile sau fixe.

(pag. 376)
S2642058. Cauzele infectioase ale comunicarii bucosinusale sunt urmatoarele cu exceptia:

A. infectii nespecifice
B. goma luetica
C. goma tuberculoasa
D. osteita crestei alveolare prin implant endoosos
E. extractia dentara
(pag. 375)
S2642059. Tratamentul chirugical al comunicarii bucosinusale prezinta urmatoarele particularitati n

afara de:
A. trebuie efectuat numai n conditiile unui sinus curat, fara secretii
B. nchiderea comunicarii este de preferat sa se faca n doua planuri
C. se realizeaza un plan sinusal cu lambouri n colereta
D. nchiderea comunicarii ntr-un singur plan sa poate face n cazul comunicarilor bucosinusale mari, vechi
E. se realizeaza un plan oral cu lambou recoltat din bolta palatina sau vestibul
(pag. 376)
S2642060. Anestezia de electie pantru nchiderea comunicarii bucosinusale este:

A. anestezia tronculara periferica
B. generala prin intubatie rinotraheala
C. anestezia locala prin imbibitie
D. anestezia locala prin badijonare
E. anestezia tronculara bazala
(pag. 376)
S2842061. Fracturile ocluzo-faciale mixte sunt:

A. Fractura tip Richet
B. Fractura tip Converse
C. Fractura tip Walter
D. Fractura tip Tessier
E. Fractura tip LeFort II
(pag. 661)
S2842062. Fracturile Le Fort III sunt:

A. fracturi ocluzo-faciale totale transversale inalte
B. fracturi centro-faciale totale
C. fracturi ocluzo-faciale totale transversale medii
D. fracturi latero-faciale totale anterioare
E. disjunctii intercranio-maxilare
(pag. 661)
S2942063. Fractura Le Fort I:

A. este o fractura mandibulara paramediana;
B. traverseaza tuberozitatea;
C. traverseaza apofiza pterigoida in treimea superioara;
D. consta in asocierea a doua linii de fractura orizontale cu una verticala;
E. se mai numeste si fractura orizontala mijlocie.
(pag. 662)
961
Rezidentiat 2004
962
S2942064. Fractura Le Fort II:

A. este o fractura transversala joasa;
B. se mai numeste "fractura de tip Guerin;
C. este o fractura transversala submalara;
D. linia de fractura traverseaza apofiza pterigoida in treimea inferioara;
E. linia de fractura nu intereseaza planseul orbitar.
(pag. 662)
S2942065. Fractura Le Fort III:

A. se mai numeste "fractura muta Duchange;
B. se mai numeste "fractura tip Wassmund II;
C. se mai numeste "fractura tip Wassmund I;
D. se numeste si disjunctie intercraniomaxilara.
E. linia de fractura despica masivul facial in doua jumatati cu deschidere anterioara.
(pag. 662)
S2942066. Fractura de tip Walter:

A. asociaza o linie de fractura tip Rowe cu o linie de fractura Le Fort;
B. asociaza o linie de fractura orizontala unilaterala tip Guerin cu o linie de fractura Le Fort;
C. asociaza fracturi cominutive inchise cu dislocatii cranio-orbito-nazo-maxilare;
D. combina o fractura de tip Le Fort I cu doua fracturi verticale paramediane;
E. asociaza prin inchidere, o linie de fractura orizontala bilaterala de tip Guerin sau Le Fort II cu una
mediosagitala si cu cate un traiect vertical de o parte si de alta a maxilarelor.
(pag. 664)

S1242067. Complicatiile imediate ale fracturilor de masiv facial sunt:
A. asfixia
B. socul traumatic
C. consolidarea vicioasa
D. edemul cerebral
E. socul hemoragic
(pag. 680-681)
S1242068. Complicatiile secundare ale fracturilor de masiv facial sunt:

A. infectii ale partilor moi
B. osteita
C. infectii ale cavitatilor sinusale
D. diplopia
E. consolidarea vicioasa
(pag. 682)
S1242069. Dintre semnele clinice ale fracturilor de oase nazale fac parte:
A. epistaxisul
B. scolioza nazala
C. tumefierea piramidei nazale
D. diplopia
E. emfizemul subcutanat
(pag. 676)
962
Rezidentiat 2004
963
S1242070. Examenul exooral in cazul fracturilor de masiv facial releva:

A. edemul caracteristic "in facies de butoi"
B. echimoze palpebrale instalate tardiv posttraumatic
C. deformatia fetei
D. fracturi de creasta alveolara
E. scolioza nazala
(pag. 670)
S1242071. Fracturile coplexului zigomato-alveolar se pot insoti de tulburari functionale ca:

A. tulburari nervoase in teritoriul nervului infraorbitar
B. diplopie
C. tulburari nervoase in teritoriul nervului mentonier
D. limitarea miscarilor mandibulare
E. tulburari de mobilitate ale globului ocular
(pag. 677)
S1242072. Imobilizarea de urgenta in fracturile etajului mijlociu al fetei se poate realiza prin:
A. bandaj mentocefalic
B. dispozitiv in forma de zabala
C. tractiune elastica intermaxilara
D. fronda mentoniera
E. mijloace interdentare monomaxilare
(pag. 687)
S1242073. in cazul fracturilor transversale joase:

A. se produc echimoze in ochelari
B. se produc echimoze in santurile nazo si labio-geniene
C. se produc echimoze la nivelul boltii palatine
D. apar tulburari de ocluzie accentuate in sens vertical
E. se percepe mobilitate patologica la nivelul bazei nasului
(pag. 673)
S1242074. in stabilirea tratamentului fracturilor latero-faciale se au in vedere:

A. restabilirea pozitiei globului ocular
B. refacerea reliefului malar
C. refacerea planseului narinar
D. refacerea arcadei zigomatice
E. refacerea rebordurilor orbitare
(pag. 694)
S1242075. intre complicatiile imediate ale fracturilor etajului mijlociu al fetei se regasesc:
A. socul traumatic
B. asfixia
C. infectia
D. consolidarea vicioasa
E. hemoragia
(pag. 680-681)
S1242076. Tratamentul definitiv al fracturilor masivului facial urmareste:

A. reducerea cat mai anatomica a fragmentelor osoase
B. imobilizarea pe timp limitat a fragmentelor de fractura si a elementelor dentare fracturate
C. combaterea socului hemoragic
963
Rezidentiat 2004
964
D. reconstrucia integrala a parilor moi traumatizate

E. restabilirea starii generale
(pag. 688)
S1242077. Tratamentul in urgenta imediata al fracturilor de masiv facial:

A. urmareste tratamentul complicatiilor vitale
B. se aplica in conditiile in care tratamentul definitiv nu este posibil
C. se aplica atunci cand starea generala a pacientului nu permite o interventie reparatorie maxilo-faciala
D. consta in imobilizarea definitiva a fracturilor existente
E. imobilizarea poate fi facuta cu ajutorul dispozitivelor ancorate la nivelul neurocraniului
(pag. 686-687)
S1242078. Zonele de maxima rezistenta ale masivului facial sunt:

A. pilierul zigomato-maxilar
B. pilierul pterigoidian
C. planseul orbitar
D. plafonul masivului facial
E. palatul dur
(pag. 656-657)
S1342079. Amploarea leziunilor este proportionala cu perpendicularitatea directiei axului de forta pe

suprafata receptorului determinate de:
A. socul din fata
B. socul bilateral
C. socul unic
D. socul lateral
E. socul antero lateral
(pag. 655)
S1342080. Deplasarea secundara in fracturile masivului facial depinde de

A. Sediul liniilor de fractura
B. Directia liniilor de fractura
C. Numarul liniilor de fractura
D. Lungimea liniilor de fractura
E. Directia de tractiune a fibrelor musculare
(pag. 669)
S1342081. Etajul mijlociu al fetei inglobeaza in arhitectura sa:

A. Vomeru
B. Malarul
C. Cornetul inferior
D. Hioidul
E. Osul lacrimal
(pag. 653)
S1342082. Fracturile combinate ale masivului facial sunt:

A. Fracturile ocluzo-latero-faciale
B. Fracturile ocluzo-centro-faciale
C. Fracturile medio-craniofaciale
D. Fracturile parafaciale
E. Fracturile latero-centro-faciale
(pag. 667)
964
Rezidentiat 2004
965
S1342083. Fracturile transversale joase intereseaza

A. Vomerul
B. Apertura piriforma
C. Fosa canina
D. Tuberozitatea
E. Apofiza pterigoida in treimea inferioara
(pag. 662)
S1342084. Gravitatea leziunilor provocate de efectar depinde de:

A. Forma corpului contondent
B. Suprafata de impact
C. Structura arhitecturala a intregului masiv osos
D. Consistena corpului contondent
E. Distanta de plecare a corpului contondent
(pag. 654)
S1342085. in fracturile latero-faciale reducerea fragmentelor se poate realiza in:

A. Cat mai precoce
B. in 5-6 zile
C. in 10-15 zile
D. intr-o luna de zile
E. in 45 zile
(pag. 694)
S1342086. Reducerea ortopedica a fracturilor de masiv facial se face prin:

A. Tractiuni elastice intermaxilare mandibulare
B. Tractiuni elastice intermaxilare
C. Tractiuni elastice intercranio-maxilare
D. Traciuni elastice interdentare
E. Tractiuni elastice intercranio-mandibulare
(pag. 689)
S1342087. Reducerea si imobilizarea fracturilor de masiv facial in urgenta imediata prin mijloace
intercraniomaxilare presupun:
A. Bandajul mentocefalic
B. Fronda mentoniera
C. Ligatura in punte
D. Dispozitivul in forma de zabala
E. Ligatura in scara Ponroy
(pag. 687)
S1342088. Stalpii de rezistenta ai masivului facial sunt:

A. Pilierul anterior
B. Pilierul antero-lateral
C. Pilierul lateral
D. Pilierul antero-posterior
E. Pilierul posterior
(pag. 657)
S1342089. Tulburarile oculare ce pot apare in fracturile ocluzo-faciale datorita hematoamelor

retrobulbare sunt:
A. Exoftalmie
965
Rezidentiat 2004
966
B.
C.
D.
E.
Diplopie
Strabism
Cecitate
Epifora
(pag. 673)
S1442090. Consecintele consolidarii vicioase ale fracturilor de masiv facial sunt:

A. tulburari de ocluzie
B. diplopia
C. sialoreea
D. rinoreea
E. deviatii de sept nazal
(pag. 682)
S1442091. Dintre complicatiile imediate ale fracturilor de masiv facial, fac parte:
A. asfixia
B. socul traumatic
C. infectia
D. socul hemoragic
E. edemul cerebral
(pag. 680)
S1442092. Factorii etiologici ai fracturilor de etaj mijlociu sunt:

A. accidentele de circulatie
B. accidentele de eruptie ale dintilor permanenti
C. loviturile produse de animale
D. agresiuni interumane
E. traumatisme de intensitate redusa, repetate
(pag. 653)
S1442093. Fractura de tip Le Fort III intereseaza urmatoarele structuri osoase:

A. vomerul
B. apofiza ascendenta a maxilarului
C. planseul orbitei
D. tuberozitatea maxilara
E. apertura piriforma
(pag. 662)
S1442094. In cadrul fracturilor cranio-faciale asociate, urmatoarele semne depasesc si domina tabloul
clinc:
A. tulburarile ocluzale
B. leziunile encefalice
C. leziunile meningeale
D. sindromul de compresiune encefalica post-traumatic
E. leziunile neurologice
(pag. 678)
S1442095. In fracturile anterioare latero-faciale, apar urmatoarele tulburari functionale:

A. tulburari oculare
C. tulburari nervoase
D. limitarea mobilitatii mandibulare
966
Rezidentiat 2004
967
E. tulburari de masticatie
(pag. 677)
S1442096. In fracturile transversale inalte, apar urmatoarele semne clinice:

A. echimoze palpebrale bilaterale
B. deformatia fetei
C. absenta tulburarilor de ocluzie
D. edemul etajului mijlociu
E. tulburari functionale importante
(pag. 673)
S1442097. Semnele clinice ale fracturilor transversale joase sunt:

A. echimoze in santurile nazo si labio-geniene
B. chemozisul
C. emfizemul subcutanat
D. rinolicvoreea
E. tulburari de ocluzie moderate
(pag. 672)
S1442098. Tratamentul in"Urgenta imediata"al fracturilor de masiv facial, consta in reducerea si

imobilizarea prin urmatoarele metode:
A. mijloace intercraniomaxilare
B. mijloace interdentare intermaxilo-mandibulare
C. mijloace interdentare monomaxilare
D. mijloace ortopedice
E. mijloace chirurgicale
(pag. 686)
S1542099. Care din urmatoarele semne clinice decelabile la examenul exooral pot sugera existenta
unei fracturi de masiv facial:
A. chemozisul;
B. obstructia nazala;
C. epistaxisul;
D. scaderea acuitatii vizuale;
E. scolioza nazala.
(pag. 670-671)
S1542100. Epifora este semn clinic comun in urmatoarele tipuri de fracturi:

A. fractura transversala inalta a maxilarului superior;
B. fractura verticala paramediana a maxilarului superior;
C. fractura transversala mijlocie a masivului maxilar;
D. fractura transversala joasa a maxilarului;
E. fractura posterioara a complexului zigomatico-maxilar.
(pag. 673)
S1542101. Epistaxisul este semn clinic comun in urmatoarele fracturi:

A. fractura transversala joasa a maxilarului;
B. fractura vertcala paramediana a maxilarului superior;
C. fracturile transversale mijlocii ale masivului maxilar;
D. fractura transversala inalta a maxilarului superior;
E. fractura mediana a maxilarului superior.
(pag. 673-674)
967
Rezidentiat 2004
968
S1542102. Examenul intraoral al bolnavului cu fractura la nivelul masivului maxilar poate evidentia:
A. senzatia de"maxilar plutitor";
B. sunetul de"ceasca de cafea crapata"la percutia dintilor superiori;
C. endognatie sau exognatie la arcada maxilara;
D. facies in"butoi";
E. limitarea deschiderii cavitatii orale.
(pag. 672)
S1542103. intre factorii care determina deplasarea secundara a fragmentelor osoase intr-o fractura a
masivului facial se numara:
A. directia de tractiune a fibrelor musculare;
B. forta agentului vulnerant;
C. sediul liniilor de fractura;
D. natura agentului vulnerant;
E. gradul de angrenaj al fragmentelor.
(pag. 669)
S1542104. Precizati ce fel de tulburari functionale pot insotii fracturile masivului maxilar:
A. lacrimatie;
B. hipersalivatie;
C. spasm facial;
D. tulburari respiratorii;
E. incontinenta cavitatii orale.
(pag. 672)
S1542105. Precizati tipurile de modificari ale pozitiei fragmentelor osose care pot surveni in urma unui
traumatism al masivului facial:
A. rotatia;
B. deplasarea;
C. angulatia;
D. pierderea de substanta;
E. dislocarea.
(pag. 668)
S1542106. Semnele clinice extraorale prezente la un pacient cu fracturi ale masivului facial cuprind:
A. echimozele preponderent palpebrale;
B. alungirea etajului mijlociu al fetei;
C. emfizemul subcutanat;
D. tulburarile de sensibilitate ;
E. limitarea deschiderii cavitatii orale.
(pag. 670-671)
S1542107. Tulburarile de ocluzie reprezinta un element comun de diagnostic pozitiv in fracturile:

A. anterioare ale complexului zigomatico-maxilar;
B. fractura transversala inalta a maxilarului superior;
C. fractura mediana a maxilarului superior;
D. fractura transversala joasa a maxilarului;
E. fractura transversala mijlocie a masivului maxilar.
(pag. 673-674)
S1642108. Complicatiile fracturilor de masiv facial pot fii:

A. asfixia
968
Rezidentiat 2004
969
B.
C.
D.
E.
socul traumatic
infarctul miocardic
socul hemoragic
edemul cerebral
(pag. 682)
S1642109. Fractura mediana a maxilarului superior se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. tumefierea si echimoye la nivelul buzei superioare
B. plaga gingivala pe linia mediana
C. tulburare de ocluzie in sens lateral
D. muscatura in armonica
E. comunicare buco sinusala
(pag. 674)
S1642110. In fracturile de masiv facial putem gasi urmatorale simptome:

A. hematoame periorbitare
B. deformatii faciale
C. anestezia teritoriului nervului mentonier
D. emfizem subcutan
E. epistaxis
(pag. 670)
S2142111. Care afirmaii sunt adevrate despre fracturile LeFort I:

A. Linia de fractur intereseaz creasta zigomato-alveolar
B. Linia de fractur intereseaz treimea medie a apofizei pterigoide
C. Prezint patru fragmente
D. Prezint echimoze n potcoav
E. Tulburrile de ocluzie sunt accentuate
(pag. 662, 672)
S2142112. Complicaiile imediate ale fracturilor masivului facial sunt:

A. Asfixia
B. Infecia precoce
C. Anchiloza coronoido-zigomatic
D. Edemul cerebral
E. ocul hemoragic
(pag. 680-682)
S2142113. Despre disjuncia intermaxilar se pot afirma urmtoarele:

A. Este o fractur vertical a maxilarului
B. Linia de fractur poate fi paramedian
C. Sunt prezente echimoze ale buzei superioare
D. Apare ocluzia n armonic
E. Apare ocluzia n doi timpi
(pag. 674)
S2142114. Examenul clinic local n fracturile etajului mijlociu al feei poate decela:
A. Anestezia n teritoriul n. infraorbitar
B. Emfizem subcutanat
C. Rinolicvoree
D. Epifora
E. Edem cerebral
969
Rezidentiat 2004
970
(pag. 669-672)
S2142115. Fracturile anterioare pariale ale complexului zigomatic sunt:

A. Disjuncia de malar
B. Fractura cominutiv
C. Fractura incomplet (fisura)
D. Fractura rebordului orbitar lateral
E. Fractura blow-out
(pag. 661)
S2142116. Fracturile zigomatico-maxilare anterioare se caracterizeaz prin urmtoarele:

A. Hipoestezie n teritoriul n. infraorbitar
B. Diplopie
C. Enoftalmie
D. Limitarea mobilitii mandibulei
E. Epistaxis bilateral
(pag. 667)
S2142117. Gravitatea fracturilor masivului facial este influenat de:

B. Suprafaa de impact
C. Dimensiunile bulei grsoase Bichat
D. Statusul dentar
E. Vascularizaia bogat a maxilarului
(pag. 654-655)
S2242118. Stalpii de maxima rezistenta ai masivului facial sunt:

A. pilierul anterior
B. sinusul maxilar
C. pilierul lateral
D. planseul mijlociu
E. pilierul posterior
(pag. 656)
S2242119. Dupa criterii topografice si lezionale, fracturile masivului facial se clasifica in:
A. fracturi ocluzo - faciale
B. fracturi simfizare
C. fracturi centro - faciale
D. fracturi ale complexului sfeno-temporal
E. fracturi asociate
(pag. 660)
S2242120. Din cadrul fracturilor ocluzo - faciale totale fac parte :

A. fracturile le Fort II
B. fractura septului nazal
C. fractura de tip Bassereau
D. fracturi complexe
E. fractura tuberozitatii maxilare
(pag. 661)
S2242121. Fracturile asociate ale masivului facial se clasifica in:

A. fracturi panfaciale
970
Rezidentiat 2004
971
B.
C.
D.
E.
fracturi ocluzo - latero - faciale

fracturi medio - cranio - faciale
fracturi ale arcadei zigomatice
fracturi latero - cranio - faciale
(pag. 662)
S2242122. Fracturile cominutive ale masivului facial nu au urmatoarele caracteristici

A. delimiteaza fragmente osoase mari
B. delimiteaza fragmente osoase mici, numite eschile osoase
C. nu tin cont de liniile de slaba sau maxima rezistenta
D. sunt fracturi combinate
E. sunt fracturi complexe
(pag. 664)
S2242123. Urmatoarele fracturi sunt fracturi partiale:

A. fractura septului nazal
B. fractura arcadei zigomatice
C. fractura rebordului alveolar
D. fractura le Fort I
E. fractura planseului orbitar
(pag. 661)
S2242124. Fractura Le Fort II intereseaza:

A. oasele nazale
B. apofiza pterigoida in treimea superioara
C. arcada zigomatica
D. apofiza piramidala a maxilarului
E. apertura piriforma
(pag. 662)
S2242125. Complexul osos naso - etmoido - maxilar cuprinde :

A. oasele lacrimale
B. rebordul alveolar superior
C. apofiza piramidala a maxilarului
D. apofiza ascendenta a maxilarului
E. septul nazal
(pag. 665)
S2242126. In fractura le Fort I apar puncte dureroase la nivelul:

A. santului vestibular, la baza rebordului alveolar
B. piramidei nazale
C. retrotuberozitar bilateral
D. arcadelor zigomatice
E. rebordului orbitar inferior
(pag. 673)
S2242127. Fracturile verticale mediane ocluzo - faciale se caracterizeaza prin:

A. tumefiere si echimoza la nivelul buzei inferioare
B. muscatura in armonica
C. solutii de continuitate pe linia mediana a fibromucoasei palatine
D. ocluzie deschisa frontal
E. tulburarea ocluziei in sens lateral
971
Rezidentiat 2004
972
(pag. 674)
S2242128. Fracturile cominutive inchise ale fetei:

A. pot fi cu pierdere de substanta
B. pot exista plagi, dar la distanta de focarele de fractura
C. reprezinta o urgenta chirurgicala
D. nu deschid cavitatile naturale ale fetei
E. sunt insotite de hemoragie, hematom, deformarea fetei, dificultati respiratorii
(pag. 664, 674,675)
S2242129. Senzatia de maxilar plutitor este un semn mai frecvent intalnit in fracturile:
A. latero - faciale
B. transversale
C. centro - faciale
D. partiale
E. orizontale
(pag. 672)
S2242130. Limitarea deschideri cavitatii bucale apare:

A. prin blocarea excursiilor apofizei coronoide
B. in urma infundarii arcadelor zigomatice
C. in urma retrudarii complexului malar
D. in urma retrudarii intregului masiv facial
E. datorita fracturarii planseului inferior al orbitei
(pag. 672)
S2242131. Tulburarile respiratorii din cadrul fracturilor de masiv facial apar datorita:
A. hipoventilatiei pulmonare
B. protrudarii intregului masiv facial
C. cheagurilor uscate din fosele nazale
D. cantitate mare de sange aspirat de catre pacientii constienti
E. hematomului perifaringian
(pag. 672,680)
S2242132. Fracturile partiale ocluzo - faciale:

A. cuprind fracturile de rebord alveolar
B. cuprind fracturile de bolta palatina
C. afecteaza oasele nazale
D. pot deschide sinusul nazal
E. cuprind fracturile tuberozitatii maxilare
(pag. 675)
S2242133. Prabusirea totala a masivului facial apare in:

A. fracturi combinate ale etajului mijlociu al fetei
B. fracturi partiale ale etajului mijlociu al fetei
C. fracturi complexe ale etajului mijlociu al fetei
D. fracturi ale complexului zigomatic
E. fracturi panfaciale
(pag. 670)
S2242134. Palparea, efectuata inainte de instalarea edemului, pune in evidenta obiectiv

A. deformarea osoasa
972
Rezidentiat 2004
973
B.
C.
D.
E.
discontinuitatea osoasa
mobilitatea osoasa anormala
plagile partilor moi ale fetei
edemul partilor moi
(pag. 671)
S2242135. Emfizemul subcutanat:

A. apare in fractura peretilor sinusului maxilar
B. apare in fractura arcadei zigamatice
C. este insotit de perceptia crepitatiilor gazoase
D. apare in fracturile de malar
E. se accentueaza la suflarea nasului
(pag. 671)
S2242136. In cadrul fracturilor de masiv facial, tulburarile de sensibilitate se manifesta prin:

A. prezenta zonelor trigger
B. hipoestezii
C. senzatii dureroase spontane sau provocate
D. anestezii
E. tratamentul de baza este cu carbanazepina
(pag. 671)
S2242137. Epistaxisul apare in fractura care intereseaza :

A. sinusurile maxilare
B. oasele piramidei nazale
C. septul nazal
D. celulule etmoidale
E. rebordul alveolar inferior
(pag. 671)
S2242138. LCR se caracterizeaza prin:

A. este perfect clar
B. lasa urme pe tifon sau batista
C. testul cu Clinistix este negativ
D. singele cu care este amestecat are aspect diluat
E. realizeaza "efectul liniilor de tramvai"
(pag. 671)
S2242139. Fractura Le fort II se caracterizeaza prin:

A. apare datorita unor traumatisme directe aplicate pe treimea superioara a fetei
B. edem si echimoze palpebrale
C. echimoze in potcoava pe mucoasa vestibulara
D. retrudarea treimii medii a etajului mijlociu
E. linie de fractura la mivelul malarelor
(pag. 673)
S2242140. In fracturile le Fort III apre discontinuitate osoasa la nivelul :

A. bazei piramidei nazale
B. creastei zigomatico - alveolare
C. peretilor alterali ai orbitei
D. rebordului alveolar superior
E. arcadei zigomatice
973
Rezidentiat 2004
974
(pag. 673)
S2242141. Semnele clinice principale din fracturile cominutive ale masivului facial sunt:
A. pierderea cunostintei
B. hemoragiile
C. hematoamele
D. deformarile fetei
E. dificultatile de respiratie
(pag. 675)
S2242142. Fracturile de rebort alveolar:

A. sunt fracturi partiale centro - faciale
B. sunt fracturi partiale ocluzo - faciale
C. cel mai adesea se produc prin mecanism direct
D. se produc accidental sau in cursul manoperelor chirurgicale
E. se localizeaza de regula in regiunea laterala
(pag. 675)
S2242143. Urmatoarele semne patognomonice apar in fractura complexuluinazo - etmoido - maxilar:

A. aplatizarea radacinii nasului
B. scolioza nazala
C. lezarea canalului lacrimal
D. discontinuitatea treimii externe a rebordului orbitar inferior
E. infundarea si largirea spatiului intrecantal
(pag. 676)
S2242144. Urmatoarele linii fac parte dein cele 5 linii ale lui Campel:
A. linia orbitara superioara
B. linia arcadei zigomatice
C. linia nazo - palatina
D. linia orbitara inferioara
E. curbura mandibulara
(pag. 676)
S2242145. In fracturile totale anterioare ale complexului zigamatico - maxilar apare:

A. echimoza in binoclu
B. echimoza in monoclu
C. discontinuitate a marginii inferioare a orbitei
D. fractura arcadei zigomatice
E. discontinuitate la nivelul crestei zigomatico - alveolare
(pag. `677)
S2242146. Tulburarile functionale care apar in fracturi anterioare ale complexului zigamatico - maxilar
sunt:
A. tulburari oculare
B. tulburari olfactive
C. tulburari nervoase
D. tulburari fizionomice
E. limitarea mobilitatii mandibulare
(pag. 677)
S2242147. Limitarea mobilitatii mandibulare este data de:

A. blocarea apofizei coronoide
974
Rezidentiat 2004
975
B.
C.
D.
E.
infundarea si deplasarea spre exterior a malarului

compresiunea muschiului temporal
denivelarea crestei zigomatico - alveolare
anestezia nervului infraorbitar
(pag. 677)
S2242148. Complexul zigomatic este compus din urmatoarele oase:

A. osul malar
B. apofiza ascendenta a maxilarului
C. apofiza piramidala a maxilarului
D. peretele lateral al orbitei
E. peretele posterior al sinusului maxilar
(pag. 666)
S2242149. Fractura de tip "blow -out" este:

A. o fractura partiala
B. insotita de exoftalmie
C. insotita de diplopie
D. insotita uneori de sindromul de fanta sfenoida
E. o fractura totala
(pag. 666,678)
S2242150. Leziunile encefalice din fracturile cranio - faciale:

A. se datoreaza leziunilor lobului parietal
B. sunt insotite de comotie cerebrala
C. sunt insotite de dilacerare cerebrala
D. se datoreaza leziunilor lobului frontal
E. sunt insotite de edem cerebral
(pag. 678)
S2242151. Comotia cerebrala este:

A. o stare ireversibila
B. o stare complet reversibila
C. abolirea de scurta durata a starii de constienta
D. insotita de leziuni oraganice
E. insotita de modificari tranzitorii vegetative
(pag. 678)
S2242152. Contuzia cerebrala:

A. este o leziune evolutiva
B. este abolirea de scurta durata a starii de constienta
C. este insotita de modificari de tensiune si puls
D. se exprima clinic prin 4 grade
E. lichidul cefalorahidian este purulent
(pag. 678)
S2242153. Anatomopatologic, in contuzia cerebrala apare:

A. vasodilatatie
B. inegalitatea reflexelor miotice
C. abolirea reflexului plantar
D. rupturi de vase capilare
E. sangerare subarahnoidiana
975
Rezidentiat 2004
976
(pag. 678)
S2242154. Dilaceratia cerebrala este:

A. polimorfa
B. localizata la o anumita arie cerebrala
C. insotita sau nu de plagi craniene
D. insotita de manifestari de focar
E. abolirea starii de cunostienta de la 10 ore la zile
(pag. 678)
S2242155. Leziunile nervului optic se manifesta prin:

A. tulburari olfactive
B. midriaza pupilara
C. abolirea reflexului fotomotor
D. sindrom de varf orbitar
E. anosmie completa sau incompleta
(pag. 679)
S2242156. Sindromul de fanta sfenoidala se manifesta prin:

A. leziuni ale nervilor III, IV, V
B. edem palpebral
C. oftalmoplegie
D. semnele de sectiune fiziologica a nervului optic
E. ptoza paralitica severa
(pag. 679)
S2242157. Semnele indirecte din cadrul unei fracturi craniene sunt:

A. edemul circumscris al scalpului intr-o fractura subiacenta
B. rinolicvoreea pentru fractura de stanca temporala
C. otolicvoreea pentru fractura de stanca temporala
D. echimoza in zona mastoidiana pentru fractura de baza de craniu
E. otolicvoreea pentru fractura de etaj anterior de baza de craniu
(pag. 679)
S2242158. Semnul patognomonic pentru fractura de baza de craniu este:

A. rinolicvoreea
B. otolicvoreea
C. echimoza in zona mastoidiana
D. semnu lui Battle
E. ptoza palpebrala
(pag. 679)
S2242159. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu fracturile de masiv facilal la copii:
A. fistulele de LCR sunt frecvente
B. fracturile sunt in "lemn verde" si cu deplasare mica
C. oasele au o mica putere osteogenetica
D. copilul are un potential mare de adaptare la trauma
E. fracturile tripodale sunt frecvente
(pag. 679, 680)
S2242160. Complicatiile imediate care apar In fracturile de masiv facial sunt:

A. infectia
976
Rezidentiat 2004
977
B.
C.
D.
E.
asfixia
socul traumatic
socul hamoragic
consolidarea vicioasa
(pag. 680 , 681)
S2242161. Cauzele consolidarii vicioase din cadrul fracturilor de maxilar superior sunt:
A. prezenta altor leziuni concomitente amenintatoare de viata
B. fracturile nu au fost sesizate la timp
C. fracturile au fost incorect reduse si imobilizate
D. blocarea deschiderii cavitatii bucale
E. graba pacientului
(pag. 682)
S2242162. Consecintele consolidarii vicioase sunt:

A. anchiloza intraarticulara
B. anchiloza extraarticulara
C. tulburari respiratorii datorita deviatiei de sept
D. alungirea fetei
E. protrudarea masivului facial
(pag. 682)
S2242163. In urgenta vitala imediata:

A. viata este amenintata la cateva ore dupa accident
B. viata este amenintata in primele minute de la accident
C. interventia chirurgicala este impetuoasa imediat
D. tratamentul se acorda numai in cabinetul medical
E. se indica examen complementar amanuntit inaintea interventiilor chirurgicale
(pag. 683)
S2242164. Manevrele executate in urgenta vitala au urmatoarele roluri:

A. de a indeparta riscul vital
B. de a combate riscul tulburarilor fizionomice
C. de a mentine rezultatele obtinute
D. de a indeparta riscul inflamator
E. de a indeparta riscul hamoragic
(pag. 683)
S2242165. Tratamentul de urgenta vitala se desfasoara in trei etape:

A. depistarea focarelor de fractura
B. depistarea factorilor obstructivi si indepartarea lor
C. breathing
D. circulatia
E. tratamentul minutios al fracturilor
(pag. 683,684,685)
S2242166. Tractiunea instrumentala a masivului facial , in tratamentele de urgenta se realizeaza prin;

A. tractiune manuala
B. procedeul Dufourmentel
C. procedeul Rowe si Killey
D. cu ajutorul unor fire metalice trecute in jurul dintilor canini si premolari bilaterali
E. cu ajutorul unei comprese
977
Rezidentiat 2004
978
(pag. 684)
S2242167. Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se realizeaza prin:

A. pipa Guedel
B. limba mentinuta in retropulsie
C. la pacientii constienti intubatie traheala
D. traheostomie
E. tuburi nazo - faringiene
(pag. 685)
S2242168. Zonele de maxima rezistenta ale masivului facial sunt reprezentate de:
A. pereti
B. planseu inferior
C. stalpi
D. suturi interosoase
E. grinzi
(pag. 656,657)
S2242169. Linia de fractura tip Le Fort III are urmatorul traseu:

A. vomer
B. apofiza pterigoidiana in treimea inferioara
C. apofiza ascendenta a maxilarului
D. planseul orbitei
E. osul lacrimal
(pag. 662)
S2242170. Fractura paramidala Kazanjian este

A. o fractura tip Wassmund I
B. o fractura care nu intereseaza oasele lacrimale
C. o fractura Le Fort II
D. o fractura tip Prestat
E. o fractura tip Wassmund II
(pag. 662)
S2242171. Fractura tip Prestat este:

A. o fractura transversala mijlocie
B. o fractura tip Le Fort I cu fragment angrenat
C. o fractura tip Le Fort I cu fragment mobil
D. o fractura transversala joasa
E. o fractura tip Wassmund I
(pag. 662)
S2242172. In urmatoarele tipuri de fracturi, oasele nazale sunt respectate:

A. o fractura tip Wassmund I
B. fractura transversala submalara
C. o fractura tip Wassmund II
D. o fractura tip Wassmund IIII
E. fractura piramaidala Kazanjian
(pag. 662, 663)
S2242173. Fractura de tip Bassereau asociaza:

A. o fractura tip Le Fort I
978
Rezidentiat 2004
979
B.
C.
D.
E.
o fractura de tip Le Fort II

doua fracturi verticale paramediane
o fractura verticala mediana
fractura verticala paramediana
(pag. 664)
S2242174. Fractura de tip Richet asociaza:

A. o fractura verticala mediana
B. o fractura unilaterala tip Le Fort III
C. o fractura tip Wassmund I
D. o fractura unilaterala tip Le Fort II
E. o fractura tip Guerin
(pag. 664)
S2242175. Fracturile centro - faciale partiale sunt :

A. fractura rebordului alveolar
B. fractura septului nazal
C. fractura boltii palatine
D. fractura apofizei ascendente a maxilarului
E. fractura tuberozitatii maxilare
(pag. 666)
S2242176. Fracturile de masiv facial se caracterizeaza prin urmatoarele semne si simptome comune:
A. echimoze
B. leziuni neurologice
C. tulburari de masticatie
D. tulburari oftalmice
E. edem
(pag. 669)
S2242177. Manifestarile clinice ale fracturilor transversale de tip Le Fort I sunt reprezentate de:
A. echimoze pe mucoasa vestibulara de-a lungul liniilor de fractura
B. tulburari de ocluzie majore
C. pucte retrotuberozitare dureroase bilateral
D. scurgere de lichid cefalorahidian
E. cecitate
(pag. 673)
S2242178. Hemoragia in traumatismele maxilo - faciale este amenintatoare de viata cand:

A. pierderea sanguina este peste doua unitati de singe
B. pierderea sanguina este peste trei unitati de singe in timp de doua ore
C. pierderea sanguina este peste trei unitati de singe in timp de trei ore
D. pierderea sanguina este peste trei unitati de singe
E. hematocritul scade sub 29%
(pag. 681)
S2242179. In urmatoarele tipuri de fracturi poate apare o hemoragie cu pierdre sanguina de peste 35%:
A. fracturile de tip Le Fort I
B. fracturi verticale
C. fracturi cominutive ale masivului facial
D. dislocarile multiple ale fetei
E. fractura complexului nazo - etmoido - maxilar
979
Rezidentiat 2004
980
(pag. 681)
S2242180. complicatiile secundare ale fracturilor de masiv facial sunt reprezentate de :

A. tulburari de ocluzie
B. infectii ale partilor moi
C. comunicari largi buco - nazale
D. infectii ale bonturilor osoase
E. diplopia
(pag. 682)
S2242181. Complicatiile tardive ale fracturilor de masiv facial sunt urmatoarele cu exceptia
A. anchiloza extraarticulara coronoido - zigomatica
B. edem cerebral
C. leziuni neuronale
D. anosmia
E. tulburari respiratorii
(pag. 682)
S2242182. Tratamentul In urgenta imediata a fracturilo de maxilar consta in :

A. calmarea durerilor
B. restabilirea starii generale
C. serotomia antitetanica
D. antibioprofilaxie
E. reconstructia integrala a partilor moi traumatizate
(pag. 686)
S2242183. Mijloacele inter-cranio - maxilare care se folosesc pentru reducerea si imobilizarea

fracturilor de maxilar superior sunt urmatoarele:
A. bandajul mentocefalic
B. mijloace interdentare intermaxilo - mandibulare
C. fronda mentoniera
D. mijloace interdentare monomaxilare
E. dispozitivul in forma de zabala
(pag. 687)
S2242184. Mijloacele interdentare monomaxilare sunt indicate in:

A. fracturi transversale
B. fracturi totale sagitale mediene
C. fracturi centro - faciale
D. fracturi totale sagitale paramediene
E. unele fracturi de rebord alveolar
(pag. 687)
S2242185. Fracturile partiale centro-faciale sunt:

A. Fracturile oaselor nazale
B. Fracturile complexului nazo-etmoido-maxilar
C. Fracturile apofizei ascendente a maxilarului
D. Fracturile septului nazal
E. Fracturile boltii palatine
(pag. 666)
S2242186. Complexul zigomatic contine:

A. Osul malar
980
Rezidentiat 2004
981
B.
C.
D.
E.
Arcada zigomatica
Peretele anterior al sinusului maxilar
Peretele posterior al sinusului maxilar
Peretele lateral al orbitei
(pag. 666)

A. Fracturi ocluzo-latero-faciale
B. Fracturi ocluzo-centro-faciale
C. Fracturi latero-centro-faciale
D. Fracturi ocluzo-centro-latero-faciale
E. fracturi ale complexului zigomatic
(pag. 667)
S2342188. Etajul mijlociu al feei nglobeaz n arhitectura sa:

A. Vomerul
B. Malarul
C. Cornetul inferior
D. Hioidul
E. Osul lacrimal
(pag. 653)
S2342189. Gravitatea leziunilor provocate de efector depinde de:

B. Suprafaa de impact
C. Structura arhitectural a ntregului masiv osos
D. Consistena corpului contondent
E. Distana de plecare a corpului contondent
(pag. 654)
S2342190. Amploarea leziunilor este proporional cu perpendicularitatea direciei axului de for pe

suprafaa receptorului determinate de:
A. ocul din fa
B. ocul bilateral
C. ocul unic
D. ocul lateral
E. ocul antero lateral
(pag. 655)
S2342191. Stlpii de rezisten ai masivului facial sunt:

A. Pilierul anterior
B. Pilierul antero-lateral
C. Pilierul lateral
D. Pilierul median
E. Pilierul posterior
(pag. 657)
S2342192. Fracturile transversale joase intereseaz:

A. Vomerul
B. Apertura piriform
C. Fosa canin
D. Tuberozitatea
981
Rezidentiat 2004
982
E. Apofiza pterigoid n treimea inferioar

(pag. 662)

A. Fracturile ocluzo-latero-faciale
B. Fracturile ocluzo-centro-faciale
C. Fracturile medio-craniofaciale
D. Fracturile panfaciale
E. Fracturile latero-centro-faciale
(pag. 667)
S2342194. Deplasarea secundar n fracturile masivului facial depinde de:

A. Sediul liniilor de fractur
B. Direcia liniilor de fractur
C. Numrul liniilor de fractur
D. Lungimea liniilor de fractur
E. Direcia de traciune a fibrelor musculare
(pag. 669)
S2342195. Sindromul de fant sfenoidal cuprinde:

A. Edem palpebral
B. Ptoz paralitic sever
C. Diplopie
D. Oftalmoplegie
E. Tulburri de sensibilitate frontal
(pag. 679)
S2342196. Reducerea i imobilizarea fracturilor de masiv facial n urgen imediat prin mijloace
intercraniomaxilare presupune:
A. Bandajul mentocefalic
B. Fronda mentonier
C. Ligatura n punte
D. Dispozitivul n form de zbal
E. Ligatura n scar Ponroy
(pag. 687)
S2342197. Tulburrile oculare ce pot apare n fracturile ocluzo-faciale datorit hematoamelor

retrobulbare, sunt:
A. Exoftalmie
B. Diplopie
C. Strabism
D. Cecitate
E. Epifora
(pag. 673)
S2342198. Deplasarea fragmentelor osoase n fracturile masivului facial depinde de:

A. intensitatea, suprafaa i direcia de aciune a corpului contondent
B. zona traumatizat
C. numrul, direcia i lungimea liniilor de fractur
D. forele traciunilor musculare
E. greutatea receptorului
(pag. 668)
982
Rezidentiat 2004
983
S2342199. Fracturile latero-cranio-faciale cuprind urmtoarele variante:

A. fractura fronto-maxilo-malar
B. fractura fronto-sfeno-temporo-maxilo-malar
C. fractura fronto-etmoido-malar
D. fractura fronto-temporo-malar
E. fractura zigomato-sfeno-temporal
(pag. 668)
S2342200. Fracturile asociate ale masivului facial sunt:

A. fracturile panfaciale
B. fracturile cranio-faciale
C. fracturile zigomato-faciale
D. fracturile medio-cranio-faciale
E. fracturile latero-cranio-faciale
(pag. 662)

A. fracturi ocluzo-latero-faciale
B. fracturi latero-faciale
C. fracturi ocluzo-centro-faciale
D. fracturi latero-centro-faciale
E. fracturi ocluzo-centro-latero-faciale
(pag. 661)
S2342202. Fracturile ocluzo-faciale mixte sunt:

A. fractura de tip Richet
B. fractura de tipHuet
C. fractura de tip Bassereau
D. fractura de tip Richmond
E. fractura de tip Walther
(pag. 661)
S2342203. Consecinele consolidrilor vicioase ale fracturilor de masiv facial pot fi:
A. comunicri largi buco-nazale
B. diplopia
C. tulburri respiratorii
D. deviaii majore de sept nazal
E. cicatrici cheloide
(pag. 682)
S2542204. Fractura tuberozitii maxilare se nsoete clinic de:

A. hematom jugal
B. hematom retrotuberozitar
C. tulburri de ocluzie
D. Disfagie
E. epistaxis.
(pag. 676)
S2542205. Fractura tuberozitii maxilare se nsoete clinic de:

A. hematom jugal
B. hematom retrotuberozitar
C. tulburri de ocluzie
983
Rezidentiat 2004
984
D. Disfagie
E. epistaxis.
(pag. 676)
S2642206. Antrul Highmore are urmatoarele particularitati:

A. are o capacitate cuprinsa ntre 14-25 cm3
B. mucoasa sinusala este un epiteliu cilindric, polistratificat cu cili
C. grosimea septului alveolosinusal are o mare variabilitate
D. dintii temporari prezinta ntotdeauna raporturi de vecinatate cu sinusul maxilar
E. comunica cu cavitatea nazala printr-un orificiu ovalar care se deschide n meatul nazal mijlociu
(pag. 365)
S2642207. Etiopatogenia sinuzitei maxilare de cauza dentara cuprinde:

A. pulpita acuta seroasa totala
B. chisturi radiculare si cele foliculare suprainfectate
C. osteita procesului alveolar
D. extractia dentara
E. pulpita cronica
(pag. 367)
S2642208. Anatomopatologic sinuzita acuta se caracterizeaza prin:

A. mucoasa edematiata, hiperemiata
B. infiltrat infalamator limfoplasmocitar
C. fibroza si numerosi polipi
D. infiltrat leucocitar
E. continut sinusal purulent
(pag. 368)
S2642209. n sinuzita maxilara acuta durerea este:

A. la debut localizata la nivelul unui premolar sau molar superior sau la nivelul unei alveole postextractionale
B. are caracter pulsatil
C. cuprinde etajul mijlociu al fetei
D. vie, lancinanta, de scurta durata
E. exacerbata de pozitia decliva a capului si de zdruncinaturi
(pag. 369)
S2642210. n sinuzita maxilara acuta radiografia poate pune n evidenta:

A. eventuali corpi straini intrasinusali
B. raporturile de vecinatate a dintilor cu sinusul
C. prezenta pungilor parodontale adnci
D. semnul Heryng
E. mucocelul sinusal.
(pag. 369-370)
S2642211. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute se face cu:

A. sinuzita frontala rinogena
B. osteomielita maxilarului
C. sinuzita maxilara acuta rinogena
D. celulita geniana de cauza dentara
E. nevralgie trigeminala esentiala.
(pag. 370)
984
Rezidentiat 2004
985
S2642212. Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara comporta:

A. extractia dintelui cauzal
B. tratamentul conservator al dintelui cauzal
C. drenajul sinusului va fi asigurat prin instilatii nazale cu solutii decongestionante si antiseptice
D. tratament antibiotic
E. tratament chirugical, respectiv cura radicala a sinusului maxilar.
(pag. 372)
S2642213. Tratamentul chirurgical constnd n cura radicala Caldwell-Luc a sinusului maxilar este
indicat n urmatoarele situatii, cu exceptia:
A. mucocel sinusal
B. sinuzita maxilara acuta
C. daca fenomenele de sinuzita maxilara cronica persista
D. n cazul prezentei comunicarii bucosinusale care ntretine o sinuzita maxilara cronica
E. sinuzita maxilara cronica de origine dentara fara comunicare bucosinusala.
(pag. 372)
S2642214. ngrijirile postoperatorii dupa nchiderea comunicarii bucosinusale constau n:

A. pentru 2-3 saptamni se interzic suflarea nasului si clatitul puternic al gurii
B. periaj dentar zilnic
C. clatiri bucale puternice pentru igienozarea cavitatii bucale
D. alimentatie lichida calda n prima zi postoperator
E. schimbarea zilnica a meselor de protectie
(pag. 379)
S2842215. Fractura de tip "blow-out este:

A. Fractura complexului nazo-etmoido-maxilar
B. Fractura disjunctie maxilo-malara
C. Fractura planseului orbitar
D. O fractura de tip anterior
E. O fractura de tip posterior
(pag. 661)
S2842216. Tulburarile functionale intalnite in fracturile anterioare ale complexului zigomato-alveolar

sunt:
A. diplopie
B. hipoestezie, anestezie sau hiperestezie pe traiectul n infraorbitar
C. limitarea mobilitatii mandibulei
D. echimoza in monoclu
E. echimoza in binoclu
(pag. 677)
S2842217. Linia de fractura Le Fort I intereseaza:

A. Apertura piriforma
B. Fosa canina
C. Creasta zigomato-alveolara
D. Tuberozitatea maxilara
E. Apofiza pterigoida in treimea superioara
(pag. 662)
S2842218. Linia de fractura Le Fort II intereseaza:

A. Apertura piriforma
985
Rezidentiat 2004
986
B.
C.
D.
E.
Osul lacrimal
Peretele anterior al sinusului maxilar
Osul malar
Apofiza pterigoida in treimea superioara
(pag. 662)
S2842219. Linia de fractura Le Fort III intereseaza:

A. Vomerul
B. Oasele nazale
C. Planseul orbitei
D. Bolta palatina
E. Apofiza pterigoida in treimea superioara
(pag. 662)
S2842220. Complicatiile tardive in fracturile de masiv facial sunt:

A. Consolidarea in pozitie neanatomica a oaselor ce formeaza relieful facial
B. Diplopia
C. Asfixia
D. Osteomielita
E. Blocarea deschiderii gurii prin consolidarea in pozitie infundata a arcadei zigomatice
(pag. 682)
S2842221. Tratamentul de urgenta in fracturile de masiv facial consta in:

A. Reducerea fragmentelor de fractura
B. Indepartarea factorului obstructiv
C. Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene
D. Oprirea hemoragiei
E. Imobilizarea intermaxilo-mandibulara
(pag. 683)
S2842222. Tratamentul definitiv ( primar ) in fracturile de masiv facial este reprezentat de:
A. Reducerea anatomica fragmentelor osoase
B. Imobilizarea pe timp limitat a fragmentelor osoase deplasate
C. Calmarea durerilor nediminuate dupa reducere si imobilizare
D. Reconstructia integrala a partilor moi traumatizate
E. Restabilirea starii generale
(pag. 688)
S2942223. Factorii etiologici ai fracturilor de masiv facial sunt:

A. traumatisme de intensitate redusa, repetate;
B. accidentele de circulatie;
C. accidentele de eruptie ale dintilor permanenti;
D. agresiuni interumane;
E. accidente de sport.
(pag. 653)
986
Rezidentiat 2004
987
Tema nr. 43
Tumorile odontogene ale maxilarelor
BIBLIOGRAFIE:

S1243001. Ameloblastomul:
A. apare cu predilectie intre al treilea si al patrulea deceniu de viata
B. apare cu predilectie intre al doilea si al saptelea deceniu de viata
C. se poate prezenta sub o singura forma macroscopica: adamantinomul folicular
D. din punct de vedere microscopic se prezinta sub trei forme: solida, chistica si mixta
E. este o tumora maligna
(pag. 799)
S1243002. Odontomul:
A. este o tumora maligna a tesuturilor dentare dure
B. este o tumora foarte dureroasa
C. se clasifica in odontom simplu, compus, mixt si complex
D. se presupune ca se dezvolta din organul smaltului sau din lacuna dentara
E. apare cu predilectie la mandibula
(pag. 806)
S1343003. Dentinomul este o tumora odontogena din care lipseste:

A. Smaltul dentar
B. Dentina
C. Cementul
D. esut moale
E. tesut fibros
(pag. 812)
S1343004. Displazia periapicala a cementului afecteaza femeile in proportie de peste:

A. 50%
B. 45%
C. 90%
D. 25%
E. 75%
(pag. 811)
S1343005. Fibromul cementifiant are localizarea predilecta in zona:

A. Unghiului mandibular
B. Canalului mandibular
C. Premolarilor si molarilor maxilari
D. Premolarilor si molarilor mandibulari
E. Arcului anterior al mandibulei
(pag. 811)
S1343006. Localizarea predilecta a dentinomului este:

A. Simfiza mentoniera
987
Rezidentiat 2004
988
B.
C.
D.
E.
Ramul orizontal al mandibulei

Ramul vertical al mandibulei
Unghiul mandibular
Coronoida
(pag. 812)
S1343007. Macroscopic, displazia periapicala a cementului depaseste rareori dimensiunea de:

A. 1 mm
B. 5 mm.
C. 10 mm.
D. 15 mm.
E. 20 mm
(pag. 811)
S1343008. Odontomul complex apare in jurul varstei de:

A. 15 ani
B. 20 ani
C. 25 ani
D. 30 ani
E. 40 ani
(pag. 807)
S1443009. Tumorile odontogene ale maxilarelor provin din:

A. tesuturile conjunctive
B. tesuturiule mugurelui dentar
C. tesutul osos alveolar
D. ligamentele dento-alveolare
E. resturile epiteliale Malassesz
(pag. 797)
S1543010. Care dintre tumorile oaselor maxilare prezinta posibilitatea malignizarii si a metastazarii
precoce ?
A. fibromixomul odontogen;
B. fibromul cementifiant;
C. tumora neuroectodermala melanica;
D. fibromul ameloblastic;
E. fibroodontomul ameloblastic.
(pag. 813)
S1543011. Care dintre tumorile urmatoare poate fi confundata la examenul radiologic cu o tumora
maligna in special cand este localizata la maxilar ?
B. fibromul odontogen central;
C. fibromul ameloblastic;
D. fibroodontomul ameloblastic;
E. odontoameloblastomul.
(pag. 809)
S1543012. Care dintre urmatoarele tumori ale oaselor maxilare are localizare exclusiv la nivelul
acestora fara a mai fi intalnite in alte structuri sau regiuni ale corpului ?
A. tumora neuroectodermala a nou nascutului;
C. fibromixomul odontogen;
988
Rezidentiat 2004
989
D. tumora epiteliala calcificata;

E. ameloblastomul.
(pag. 808)
S1543013. Despre care dintre tumorile odontogene ale oaselor maxilare se poate spune ca este foarte
agresiva intrucat distruge osul adiacent si invadeaza partile moi ?
A. fibromul cementifiant;
B. displazia periapicala a cementului;
C. fibromul odontogen central;
D. fibromixomul odontogen;
E. fibromul ameloblastic.
(pag. 809)
S1543014. Despre care dintre tumorile odontogene ale oaselor maxilare se stie ca se intalnesc la sexul
feminin in proportie de peste 90% ?
B. fibromixomul odontogen;
E. displazia periapicala a cementului.
(pag. 811)
S1543015. La examenul anatomopatologic se constata ca exista tumori odontogene ale oaselor

maxilare bogate in colagen:
A. cementoblastomul benign;
B. fibromul ameloblastic;
D. fibroodontomul ameloblastic;
(pag. 808)
S1643016. Ameloblastomul apare mai frecvent:

A. la persoane intre 20-50 de ani, cu predilectie intre al 3-lea si al 4-lea deceniu de viata
B. la persoane intre 15-30 de ani
C. la copii intre 5-15 ani
D. la femei intre 20-50 de ani
E. la barbati intre 30-40 de ani
(pag. 799)
S1643017. Cea mai des utilizata metoda de tratament in cazul ameloblastomului este:
A. chiuretajul (enucleerea)
B. cauterizarea chimica sau cu ajutorul curentului electric
C. rezectia segmentara
D. rezectia in bloc a tumorii
E. extirparea tumorii
(pag. 801)
S1643018. Fibromul ameloblastic:

A. este o tumora odontogena foarte rara care produce modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv
B. este o tumora de cca. 3-4 cm diametru incapsulata
C. apare o predilectie la sexul feminin intre 30-40 de ani
D. este localizata cu predilectie la maxilar in zona tuberozitara
989
Rezidentiat 2004
990
E. mai poarta denumirea de fibroodontom ameloblastic.

(pag. 804)
S1643019. Imaginea radiologica clasica in ameloblastom este:

A. radioopacitate rotund avalara uniforma, omogena bine delimitata
B. aspect de os marmorat
C. aspect de os ras de molii
D. multiloculara cu numeroase spatii chistice de dimensiuni diferite si bine delimitate intre ele
E. radiotransparenta uniloculara
(pag. 800)
S1643020. Localizarea predilecta a ameloblastomului este:

A. la mandibula, in unghiul mandibulei (80- 90 %)
B. la maxilar, in regiunea frontala
C. la mandibula in zona canin-premolar
D. la mandibula in colul mandibular
E. in sinusul maxilar
(pag. 799)
S1643021. Tumora Pindborg

A. este o tumora epiteliala calcificata, odontogena rara
B. apare mai frecvent la copii intre 3-15 ani
C. este o tumora neodontogena predilect intraosoasa
D. este o tumora neodontogena predilect extraosoasa
E. este o tumora neinvaziva cu un ritm de dezvoltare lenta
(pag. 802)
S2143022. Aspectul radiologic de radioopaciti cu intensitate diferit, nconjurate de

radiotransparen este specific:
A. Adamantinomului
B. Fibromului ameloblastic
C. Odontomului compus
D. Dentinomului matur
E. Tumorii neuroectodermale melanice
(pag. 812)
S2143023. Care afirmaie este adevrat n legtur cu displazia periapical a cementului:

A. Reprezint cea mai frecvent variant de cementom
B. Are origine epitelial
C. n stadiul matur, leziunea este radiotransparent
D. Se poate remite spontan
E. Evoluia este rapid
(pag. 811-812)
S2143024. Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat n legtur cu ameloblastomul:

A. Este o tumor de origine mezenchimal
B. Apare mai frecvent la vrste naintate
C. Este localizat cu predilecie la maxilar
D. Macroscopic prezint trei forme: solid, chistic i mixt
E. Dup rezecii segmentare, recidivele sunt rare
(pag. 798-800)
990
Rezidentiat 2004
991
S2143025. Imaginea radiologic a fibromului ameloblastic este de:

A. Radioopacitate difuz
B. Radiotransparen slab delimitat
C. Radiotransparen multilocular
D. Imagine n raze de soare
E. Imagine de os mucat
(pag. 804)
S2143026. Localizarea predilect a odontomului este n regiunea:

A. Molarilor inferiori
B. Molarilor superiori
C. Molarilor superiori
D. Incisivo-canin inferioar
E. Incisivo-canin superioar
(pag. 806)
S2243027. tumorile odontogene ale maxilarelor sunt

A. foarte frecvente
B. au ritm de crestere rapid
C. localizate predilect la maxilar
D. majoritatea extraosoase
E. majoritatea intraosoase
(pag. 797)
S2243028. tumori odontogene epiteliale sunt

A. fibromul odontogen central
B. fibromixomul odontogen
C. tumora neuroectodermala melanica
D. carcinomul odontogen
E. ameloblastomul
(pag. 797)
S2243029. tumorile odontogene de origine necunoscuta sunt

A. tumora neuroectodermala melanica
B. carcinomul odontogen
C. carcinomul primar intraosos
D. amelobalastomul malign
E. fibrosarcomul ameloblastic
(pag. 797)
S2243030. tumorile odontogene ale maxilarelor care produc mdificari minime inductive in tesutul
conjunctiv sunt
A. fibromul ameloblastic
B. odontomul
C. fibromul odontogen central
D. cementomul
E. ameloblastomul
(pag. 797)
S2243031. ameloblastomul se incadreaza in tipul de

A. tumori odontogene mezenchimale
B. tumori cu origine necunoscuta
991
Rezidentiat 2004
992
C. tumori odontogene epiteliale, care produc modificari minime inductive in tesutul conjunctiv
D. tumori odontogene epiteliale, care produc modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv
E. tumori odontogene maligne
(pag. 797)
S2243032. ameloblastomul
A. este o tumora odontogena rara
B. produce modificari majore in tesutul conjunctiv
C. este considerata o tumora maligna
D. este considerata o tumora benigna, fara caractere locale maligne
E. este considerata o tumora benigna, cu caractere locale maligne
(pag. 798)
S2243033. forma microscopica cea mai frecventa de amelolastom este

A. folicular
B. mixt
C. chistic
D. plexiform
E. solid
(pag. 798)
S2243034. localizarea predilecta a ameloblastomului este

A. la mandibula la nivelul mentonului
B. la mandibula in apropierea gaurii mentoniere
C. la mandibula la nivelul unghiului mandibulei
D. la maxilar in apropierea spinei nazale naterioare
E. la maxilar la nivelul arcadei zigomato alveolare
(pag. 799)
S2243035. imaginea clasica radiologica a ameloblastomului este

A. multilocular
B. multichistic
C. unilocular
D. trabecular septat
E. tipul solid
(pag. 800)
S2243036. tumora epiteliala calcificata

A. este o tumora odontogena frecventa
B. este o tumora odontogena epiteliala, care produce modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv
C. este o tumora de origine necunoscuta
D. este o tumora odontogena mezenchimala
E. este o tumora rara
(pag. 802, 797)
S2243037. tratamentul tumorii epiteliale calcifiate consta in

A. administrare de medicatie antiinflamatoare
B. rontgenterapie in doze antinflamatorii
C. laserterapie
D. administare de antibiotice
E. interventie chirurgicala cu rezectie segmentara sau marginala
(pag. 803)
992
Rezidentiat 2004
993
S2243038. tumora odontogena adenomatoida este

A. o tumora odontogena, care produce modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv
B. o tumora odontogena mezenchimala
C. o tumora de origine necunoscuta
D. o tumora odontogena maligna
E. o tumora odontogena epiteliala, care produce modificari minime inductive in tesutul conjunctiv
(pag. 797)
S2243039. semne clinice ale tumori odontogene adenomatoide

A. apare cu predilectie la femei
B. localizarea mai frecventa a fost gasita la mandibula
C. tumora nu este incapsulata
D. tumora are tendinta de a infliltra tesuturile din jur
E. apre cu predilectie la barbati
(pag. 803)
S2243040. fibromul ameloblastic este

A. o tumora odontogena epiteiala care produce modificari minime inductive in tesutul conjunctiv
B. o tumora odontogena epiteiala care produce modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv
C. o tumora odontogena mezenchimala
D. o tumoara de origine necunoscuta
E. o tumora odntogena maligna
(pag. 797)
S2243041. fibromul ameloblastic

A. apare doar la persoanele peste 50 de ani
B. are predilecte pentru sexul feminin
C. are localizarea cea mai frecventa este la nivelul tuberozitatii maxilare
D. are evolutie rapida
E. are evolutie asimptomatica
(pag. 804)
S2243042. imaginea radiologica a fibromului ameloblastic este

A. asemanatoare cu a ameloblastomului
B. asemanatoare cu a adenoameloblastomului
C. asemanatoare cu a melanoameloblastomului
D. asemanatoare cu a fibrosarcomului ameloblastic
E. asemanatoare cu ameloblastomului malign
(pag. 804)
S2243043. fibroodontomul ameloblastic

A. este o tumora odontogena epiteliala, care produce modificari minime inductive in tesutul conjunctiv
B. este o tumora odontogena epiteliala, care produce modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv
C. este o tumora odontogena mezenchimala
D. este o tumora de origine necunoscuta
E. este o tumora odontogena maligna
(pag. 797)
S2243044. fibroodontomul
A. apare frecvent la varstnici
B. apare frecvent la barbati
993
Rezidentiat 2004
994
C. este localizat mai frecvent la nivelul zonei incisivo-canine

D. se dezvolta rapid
E. poate atinge dimensiuni foarte mari
(pag. 805)
S2243045. odontomul amelolastic este

A. o tumora odntogena epiteliala, care produce modificari minime inductive in tesutul conjunctiv
B. o tumora odntogena epiteliala, care produce modificari extinse inductive in tesutul conjunctiv
D. o tumora odontogena de origine necunoscuta
E. o tumora odontogena maligna
(pag. 797)
S2243046. odontmul este

A. o tumora odontogena epiteliala, care produce modificari minime inductive in tesutul conjunctiv
B. o tumora odontogena epiteliala, care produce modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv
D. o tumora cu origine necunoscuta
E. o tumora odontogena maligna
(pag. 797)
S2243047. localizarea predilecta a odontomului compus este

A. in zona tuberozitatii maxilare
B. arcada zigomato alveolara
C. simfiza mentoniera
D. in zona incisivo canina mandibulara
E. in zona incisivo canina maxilara
(pag. 806)
S2343048. Localizarea predilect a dentinomului este:

A. Simfiza mentonier
B. Ramul orizontal al mandibulei
C. Ramul vertical al mandibulei
D. Unghiul mandibular
E. Coronoida
(pag. 812)
S2343049. Macroscopic, displazia periapical a cementului depete rareori dimensiunea de:

A. 1 mm
B. 5 mm
C. 10 mm
D. 15 mm
E. 20 mm
(pag. 811)
S2343050. Displazia periapical a cementului afecteaz femeile n proporie de peste:

A. 50%
B. 45%
C. 90%
D. 25%
E. 75%
(pag. 811)
994
Rezidentiat 2004
995
S2343051. Fibromul cementifiant are localizarea predilect n zona:

B. Canalului mandibular
C. Premolarilor i molarilor maxilari
D. Premolarilor i molarilor mandibulari
E. Arcului anterior al mandibulei
(pag. 811)
S2343052. Localizarea predilect a odontomului compus este zona:

B. Incisivo-canin a maxilarului
C. Retrotuberozitar
D. Incisivo-canin a mandibulei
E. Bolta palatin
(pag. 806)
S2343053. Odontomul complex apare n jurul vrstei de:

A. 15 ani
B. 20 ani
C. 25 ani
D. 30 ani
E. 40 ani
(pag. 807)
S2343054. Dentinomul este o tumor odontogen din care lipsete:

A. Smalul dentar
B. Dentina
C. Cementul
D. esut moale
E. esut fibros
(pag. 812)
S2543055. Ameloblastomul (Adamantinomul):

A. apare mai frecvent ntre 50-60 ani
B. localizarea predilect este la nivelul unghiului mandibular
C. cel mai frecvent apare la maxilar n regiunea frontal
D. radiologic apare ca *os ros de oareci*
E. forma mixt n care zonele chistice alterneaz cu cele solide este cea mai frecvent.
(pag. 799)
S2643056. Sindromul Gorlin consta n:

A. chisturi primordiale multiple situate pe mai multe cadrane asociate cu nevomatoza bazocelulara, cu
modificari vertebrale, nervoase, oculare si psihice
B. keratochisturi asociate cu odontoame, leziuni gastrointestinale
C. keratochisturi multiple asociate cu hipertrofia bilaterala a gl. salivare, xerostomie
D. chisturi primordiale asociate cu pareza de facial, limba scrotala, edem labial intens
E. chisturi primordiale asociate cu eruptii veziculo-buloase pluriorificiale.
(pag. 715)
S2643057. Chistul dentiger:

A. chistul dentiger al molarului 3 superior este cel mai frecvant
B. se dezvolta mai frecvent la copii si la adolescenti
995
Rezidentiat 2004
996
C. chistul dentiger al caninului inferior este de dimensiuni mai reduse

D. deformarile maxilarelor se produc destul de precoce
E. provine din resturile Malassez
(pag. 716)
S2643058. Chistul de eruptie:

A. Este o varietate de chist odontogen localizat superficial n jurul coroanei unui dinte, cel mai adesea
temporar n eruptie
B. Este captusit cu un epiteliu cilindric ciliat
C. Localizarea la un dinte permanent n curs de eruptie este exceptionala
D. Mucoasa crestei alveolare care l acopera este ingrosata
E. Chistul are o coloratie alba.
(pag. 717)
S2643059. Chistul calcificat odontogen:

A. apare mai frecvent pe partea anterioara a mandibulei
B. histologic este delimitat de membrane bazale nediferentiate
C. este o forma de chist foarte frecventa
D. este situat intraosos
E. celulele si pastreaza conturul prezentnd n interior o masa hialina.
(pag. 718)
S2643060. Chistul nazolabial:

A. este un chist extraosos care si are originea n partea inferioara a canalului nazolacrimal
B. clinic, tumefierea intraosoasa accentueaza santul nazogenian
C. evolueaza frecvent spre fundul de sant vestibular superior
D. are o consistenta dura
E. radiografia standard este n incidenta de film muscat.
(pag. 720)
S2843061. Dentinomul este:

A. tumora odontogena de origine epiteliala
B. tumora odontogena de origine mezenchimala
C. tumora neodontogena de origine epiteliala
D. tumora neodontogena de origine mezenchimala
E. nici una din cele de mai sus
(pag. 812)
S2943062. Care din urmatoarele tumori sunt tumori odontogene epiteliale?

A. ameloblastomul (adamantinomul);
C. cementomul;
D. fibromul cementifiant;
E. dentinomul.
(pag. 797)
S2943063. Care din urmaoarele tumori sunt tumori odontogene mezemchimale?

A. fibromul odontogen central;
B. fibromul ameloblastic;
C. odontomul;
D. fibroadenomul ameloblastic;
E. tumora Pindborg.
996
Rezidentiat 2004
997
(pag. 797)
S2943064. Care din urmatoarele tumori sunt tumori odontogene maligne?

A. adamantinomul;
B. fibrosarcomul ameloblastic;
C. odontoameloblastomul;
D. fibroadenomul ameloblastic;
E. ameloblastomul.
(pag. 798)
S2943065. Fibromixomul adontogen (mixofibromul):

A. este o tumoare foarte agresiva care distruge osul adiacent;
B. este considerat un neoplasm adevarat al cementului;
C. tumora apare in cele mai multe cazuri la nou-nascut;
D. expulzia dentara duce la ulcerarea tumorii;
E. imaginea radiologica este de radioopacitate cu diametrul de 5-10 mm.
(pag. 809)
S2943066. Care din urmatoarele tumori odontogene ale maxilarelor au origine necunoscuta?
A. displazia periapicala a cementului;
B. tumora Pindborg;
C. tumora epiteliala calcificata;
D. tumora neuroectodermala melanica a sugarului (melanoameloblastom);
E. tumora odontogena adenomatoida.
(pag. 797)

S1243067. Adenoameloblastomul:
A. este o tumora odontogena rara, asemanatoare ameloblastomului de care se deosebeste prin modificari
patologice
B. unii autori sustin ca este un hamartom
C. nu este o tumora bine incapsulata
D. la periferie are o capsula fibroasa subtire ce inconjoara un epiteliu care formeaza structuri
pseudocanaliculare
E. la maxilar este localizata distal de canin
(pag. 803)
S1243068. Ameloblastomul intraosos central:

A. are o crestere foarte rapida invaziva local
B. se dezvolta in toate directiile prin presiune directa si rezorbtie osteoclastica
C. prin dezvoltare are simptomatologie clinica saraca
D. pe masura dezvoltarii apar deformari osoase dureroase cu parti moi acoperitoare de culoare si aspect
normal
E. transformarea maligna nu constituie o exceptie
(pag. 799-802)
S1243069. Cementomul prezinta urmatoarele tipuri:

A. cementoblastomul benign
B. fibrocementoameloblastomul
C. cementofibromul odontogen central
D. cementoblastomul adevarat
997
Rezidentiat 2004
998
E. osteofibroza periapicala
(pag. 809-811)
S1243070. Dentinomul are urmatoarele caracteristici:

A. este o tumora odontogena care deriva din smaltul dentar
B. exista mai multe forme: dentinom imatur, matur si plexiform
C. localizarea predilecta este unghiul mandibulei
D. forma imatura poate recidiva dupa indepartare incompleta
E. se asociaza frecvent cu cementomul
(pag. 812-813)
S1243071. Diagnosticul diferential al adamantinomului se face cu:

A. formele de cancer cu debut osos central
B. keratochisturi
C. displazii fibroosoase
D. procese inflamatorii perimaxilare
E. ameloblastomul
(pag. 800)
S1243072. Fibromixomul odontogen:

A. este o tumora de origine mezodermala, cu crestere invaziva, agresiva si tendinta la recidiva
B. este o tumora de origine ectodermala cu crestere lenta si fara tendinta la recidiva
C. se descriu mai multe tipuri:mixomul epitelial, mixomul odontogen si cel osteogen
D. se localizeaza mai frecvent la maxilar
E. tratamentul consta in rezectia segmentara sau totala a maxilarului
(pag. 808-809)
S1243073. Fibromul cementifiant:

A. este o tumora epiteliala cu origine in ligamentul periodontal
B. localizarea predilecta este la mandibula in regiunea premolarilor-molarilor
C. localizarea predilecta este la maxilar in zona dintilor frontali
D. ritmul de crestere este rapid, durerea fiind frecventa
E. imaginile radiologice sunt asemanatoare cu cele ale cementoblastomului adevarat
(pag. 810-811)
S1243074. Fibroodontomul ameloblastic:

A. apare mai ales la tineri, fara predilectie pentru unul din sexe
B. este localizat in zona incisivo-canina, mai ales la mandibula
C. este localizat in zona premolara-molara, in egala masura la mandbula si maxilar
D. radiologic prezinta o imagine uniloculara bine circumscrisa continand aproape intotdeauna un dinte inclus
sau neerupt
E. radiologic prezinta imagine multiloculara
(pag. 805)
S1243075. Odontomul complex nu prezinta urmatoarele caracteristici:

A. are structuri dentare mai reduse cantitativ fata de odontomul compus
B. are structuri dentare mai crescute cantitativ fata de odontoml compus
C. localizarea predilecta este regiunea molarului doi si trei
D. nu prezinta localizare predilecta
E. tesuturile dentare sunt asezate ordonat
(pag. 807)
998
Rezidentiat 2004
999
S1243076. Odontomul compus

A. este o tumora odontogena formata din structuri dentare abortive
B. este mai putin frecvent decat odontomul complex
C. spre deosebire de odontomul complex proportia tesuturilor dentare este mare
D. aspectul radiologic caracteristic este cu multiple opacitati,avand forma de dinti mici malformati
E. nu este bine delimitata,prezentand mici prelungiri in osul adiacent
(pag. 806-807)
S1243077. Tumora neuroectodermala a nou nascutului:

A. este o tumora cu origine imprecisa
B. este o tumora odontogena
C. poate fi localizata si in mediastin, ovar, uter
D. apare la adult
E. bolnavii prezinta in urina o cantitate crescuta de acid vanil-mandelic
(pag. 813)
S1243078. Tumora Pindborg nu se caracterizeaza prin:

A. este o tumora neodontogenica foarte frecventa
B. este o tumora epiteliala calcificata
C. se deosebeste de adamantinom prin aspect macroscopic
D. apare in copilarie,repartitia pe sexe fiind egala
E. tumora se dezvolta preponderent in tesuturile moi si apoi invadeaza osul
(pag. 802)
S1343079. Adamantinomul prezinta ca forma anatomopatologica:

A. Forma solida
B. Forma eroziva
C. Forma chistica
D. Forma condensata
E. Forma mixta
(pag. 798)
S1343080. Cauterizarea in tratamentul ameloblastomului se realizeaza cu:

A. Electrocauterul
B. Acid tricloracetic
C. Nitrat de argint
D. Permanganat de potasiu
E. Fosfat de calciu
(pag. 801)
S1343081. Cementomul poate fi clasificat in urmatoarele tipuri

A. Cementoblastomul benign
B. Fibromul cementifiant
C. Fibromixomul
D. Ameloblastomul
E. Displazia periapicala a cementului
(pag. 809)
S1343082. Localizarea predilecta a ameloblastomului este:

A. La unghiul mandibulei
B. La osul malar
C. La arcul anterior al mandibulei
999
1000
Rezidentiat 2004
D. Tuberozitatea maxilara
E. Ramul orizontal al mandibulei
(pag. 799)
S1343083. Spre deosebire de ameloblastom, tumora odontogena adamantina este:

A. Incapsulata
B. Eroziva
C. Ulcerata
D. Fara tendina de a infiltra esuturile
E. Boselata
(pag. 803)
S1343084. Sunt tumori odontogene epiteliale:

A. Odontomul
B. Cementomul
C. Dentinomul
D. Tumora neuroectodermala melanica a sugarului
E. Tumora odontogena adenomatoida
(pag. 797)
S1343085. Tratamentul ameloblastomului poate fi:

A. Chirurgical
B. Radioterapie
C. Modelant
D. Rezecia in bloc a tumorii
E. Rezectia segmentara
(pag. 801)
S1443086. Clinic, odontomul se caracterizeaza prin:

A. crestere rapida
B. este invaziv
C. consistenta dura
D. incapsulat
E. asimptomatic
(pag. 806)
S1443087. Dentinomul este o tumora odontogene care este compusa din:

A. tesut osos
B. smalt dentar
C. tesut moale
D. cement
E. dentina
(pag. 812)
S1443088. Diagnosticul diferential in adamantinom se face cu:

A. chisturi odontogene
B. keratochisturi
C. tumori benigne maxilare
D. tumora cu mieloplaxe
E. ameloblastomul
(pag. 800)
1000
1001
Rezidentiat 2004
S1443089. Din tumorile odontogene maligne fac parte:

A. carcinomul odontogen
B. ameloblastomul malign
C. sarcomul odontogen
D. fibrosarcomul ameloblastic
E. displazia periapicala a cementului
(pag. 798)
S1443090. Fibromixomul odontogen este o tumora:

A. de origine epiteliala
B. cu crestere invaziva
C. mai ales la mandibula
D. agresiva
E. cu tendinta la recidiva
(pag. 808)
S1443091. Macroscopic, adamantinomul se poate prezenta sub forma:

A. ulcerativa
B. proliferativa
C. solida
D. chistica
E. mixta
(pag. 798)
S1443092. Semnele clinice ale cementoblastomului in faza de exteriorizare, include:

A. deformarea tabliei osoase
B. dureri dentare
C. consistenta inegala
D. adenopatie satelita
E. tulburari de sensibilitate
(pag. 810)
S1443093. Tratamenrul chirurgical al ameloblastomului cuprinde:

A. chiuretajul
B. rezectia in bloc
C. rezectia segmentara
D. cauterizarea
E. excizia
(pag. 801)
S1443094. Tumorile odontogene mezenchimale cuprind:

A. fibromul odontogen
B. ameloblastomul
C. dentinomul
D. odontomul
E. cementomul
(pag. 797)
S1543095. Ameloblastomul dezvoltat din peretele chisturilor odontogene se intalneste sub mai multe
forme:
A. ameloblastom mural;
B. ameloblastom chistic;
1001
1002
Rezidentiat 2004
C. ameloblastom intraluminal;
D. ameloblastom invaziv;
E. ameloblastom plexiform.
(pag. 799)
S1543096. Aspect de radiotransparenta multiloculara se intalneste la urmatoarele afectiuni:

A. fibromul ameloblastic;
B. fibroodontomul ameloblastic;
C. tumora odontogena adenomatoida;
D. odontoameloblastomul;
E. fibromul odontogen central.
(pag. 804-806-808)
S1543097. Care dintre afectiunile enumerate dau imagine radiologica cu aspect radioopac in cursul
investigatiilor:
A. fibromul ameloblastic;
B. tumora odontogena adenomatoida;
D. fibromixomul odontogen;
E. fibromul odontogen central.
(pag. 802-803)
S1543098. Diagnosticul diferential al ameloblastomului se face cu:

A. osteoblastomul;
B. tumora epiteliala calcifiata;
C. keratochistul;
D. displaziile maxilarelor;
E. chistul cu evolutie endosinusala.
(pag. 800)
S1543099. Imaginile radiologice descrise la adamantinom pot fi:

A. aspect radioopac inconjurat de o linie fina transparenta;
B. aspect trabecular septat;
C. radiotransparenta neregulata cu margini ascutite;
D. radiotransparenta uniloculara;
E. aspect multilocular.
(pag. 800)
S1543100. O serie de tumori odontogene ale oaselor maxilare isi au debutul la varsta de 20 de ani sau
imediat urmatoare acestei varste:
D. displazia periapicala a cementului;
E. fibromixomul odontogen.
(pag. 808-809-811)
S1543101. Proliferarea epiteliala implicata in patogenia ameloblastomului poate proveni din:

A. portiunea mezodermala a dintelui;
B. epiteliul odontogenic al mugurilor dintilor permanenti;
C. epiteliul chisturilor odontogene;
D. celulele bazale ale epiteliilor de la suprafata maxilarelor;
1002
1003
Rezidentiat 2004
E. reminiscente ale tecii Hertwig.

(pag. 798)
S1543102. Radiotransparenta uniloculara, decelabila radiologic in cursul investigarii tumorilor

odontogene ale maxilarelor, este caracteristica urmatoarelor afectiuni:
C. fibroodontomul ameloblastic;
(pag. 804-805-806-809)
S1643103. Cementoblastomul benign:

A. mai multe cazuri au fost intalnite la membrii aceleiasi familii
B. are o frecventa mai mare la femei decat la barbati
C. localizarea predilecta este la maxilarin zona premolarilor
D. palparea evidentiaza deformarea tablei osoase care este boselata, de consistenta inegala
E. se asociaza cu adenopatie satelita
(pag. 810)
S1643104. Dentinomul:
A. este o tumora odontogena din care lipseste smaltul dentar
B. localizarea predilecta este in unghiul mandibular
C. se asociaza mereu cu dintii temporari sau permanenti
D. aspectul radiologic variaza in functie de forma dentinomului
E. este mai frecvent la sexul feminin
(pag. 812)
S1643105. Din punct de vedere anatomopatologic ameloblastomului format din peretele chistului
odontogen i se descriu urmatoarele forme cu exceptia:
A. ameloblastom intraluminal
B. ameloblastom mural
C. ameloblastom plexiform
D. amelobalstom folicular
E. ameloblastom invaziv
(pag. 799)
S1643106. Displazia periapicala a cementului:

A. este cea mai frecventa varietate de cementoame
B. este de origine epiteliala
C. in stadiul osteolitic sau fibromatos, tumora este formata din fibroblaste
D. apare sub varsta de 20 ani
E. femeile sunt afectate in proportie de 90%
(pag. 811)
S1643107. Fibromixomul odontogen din punct de vedere anatomopatologic este:

A. o tumora de 1,5-4 cm diametru, de culoare rosie bruna
B. o tumora de culoare alba sau gri si contine mase mai gelatinoase
C. o tumora de culoare gri cu continut nisipos
D. tesutul conjunctiv are capacitatea de a sintetiza material mixoid
E. caracteristic este polimorfismul nuclear.
(pag. 809)
1003
1004
Rezidentiat 2004
S1643108. Fibromixomul odontogen:

A. este o tumora de origine epiteliala, cu crestere lenta
B. este o tumora odontogena de origine mezodermala
C. are crestere invaziva, agresiva si tendinta la recidiva
D. apare in oasele masivului facial dar s-au gasit fibromixoame odontogene si in alte oase
E. fibromixomul osteogen este mult mai putin agresiv decat cel odontogen.
(pag. 808)
S1643109. Odontomul compus:

A. este forma cea mai frecventa de odontom
B. este alcatuit din structuri dentare asemanatoare dintilor normali in diferite stadii evolutive
C. este format din structuri dentare abortive
D. are un ritm lent de crestere
E. este neinvaziv
(pag. 806)
S1643110. Tumora neuroectodermala melanica a nou-nascutului:

A. este localizata la maxilar dar a fost si in alte zone ovar, uter, etc.
B. originea tumorii este in resturile epiteliale Malassez
C. originea tumorii este in celulele crestei neurale
D. tumora poate depasi 10-12 cm diametru
E. tumora ar putea fi maligna.
(pag. 813)
S1643111. Tumora neuroectodermala melanica a nou-nascutului:

A. aparwe mai frecvent la nou-nascut in primele 6 luni de la nastere
B. la acesti bolnavi in urina s-a pus in evidenta o cantitate crescuta de acid vanil-mandelic
C. evolutia este initial asimptomatica
D. are caracter agresiv, invaziv
E. nu produce tulburari functionale
(pag. 813)
S2143112. Diagnosticul diferenial al ameloblastomului se face cu:

A. Keratochistul
B. Tumora cu mieloplaxe
C. Angioame endoosoase
D. Sarcoame
E. Osteoame
(pag. 800)
S2143113. Macroscopic, adamantinomul prezint urmtoarele forme:

A. Trabecular
B. Solid
C. Difuz
D. Chistic
E. Mixt
(pag. 798)
S2143114. Odontomul prezint urmtoarele forme anatomo-clinice:

A. Izolat
B. Compus
C. Multiplu
1004
1005
Rezidentiat 2004
D. Multifocal
E. Complex
(pag. 806)
S2143115. Tabloul clinic al cementoblastomului benign se caracterizeaz prin:

A. Localizare predilect la maxilar
B. n stadiul endoosos se dezvolt lent, asimptomatic
C. Dinii adiaceni rmn de regul vitali
D. Apar tulburri de sensibilitate n teritoriul nervului aferent zonei afectate
E. Apare mai frecvent la membrii aceleiai familii
(pag. 810)
S2143116. Tratamentul dentinomului const n:

A. Enucleere
B. Chiuretaj pn n os sntos
C. Extracia dinilor vecini
D. Rezecie marginal
E. Rezecie segmentar
(pag. 813)
S2243117. tumori odontogene mezenchimale sunt

A. fibromul odontogen central
B. cementomul
C. ameloblastomul
D. odontomul
E. sarcomul odontogen
(pag. 797)
S2243118. tumori odontogene maxilare care produc modificari extensive inductive in tesutul
conjunctiv sunt
A. fibromul ameloblastic
B. fibroodontomul ameloblastic
C. odontoameloblastomul
D. odontomul
E. ameloblastomul
(pag. 797)
S2243119. tumori odontogene maligne ale maxilarelor sunt

A. odontosarcomul ameloblastic
B. fibrosarcomul ameloblastic
C. ameloblastomul malign
D. carcinomul primar intraosos
E. tumora neuroectodermala melanica
(pag. 798)
S2243120. din cadrul tumorilor odontogene mezenchimale, urmatoarele tumori sunt de tipul
cementomului
A. cementoblastomul benign
B. fibromul cementifiant
C. displazia periapicala a cementului
D. dentinomul
E. fibroodontomul amelobalstic
1005
1006
Rezidentiat 2004
(pag. 797)
S2243121. ameloblastomul
A. este cea mai frecventa tumora odontogena
B. produce modificari minime in tesutul conjunctiv
C. nu poate duce la exitus
D. poate duce la exitus
E. este o tumora benigna, fara caractere locale maligne
(pag. 798)
S2243122. In patogenia ameloblastomului este incriminata proliferarea epiteliala din

A. lacuna dentara
B. resturile celulare ale organului adamantin
C. celulele bazale ale epiteliilor de la suprafata maxilarelor
D. organul adamantin in dezvoltare
E. epiteliu heterotopic din alte parti ale corpului
(pag. 800)
S2243123. forma macroscopica deprezentare a ameloblastomului este

A. solida, cea mai frecventa forma
B. mixta, reprezentata de o tumora sfaramicioasa, cenusie
C. chistica, reprezentata de o tumora sfaramicioasa, cenusie
D. mixta, zonele chiice alternand cu cele solide
E. chistica, cea mai frecventa forma
(pag. 798)
S2243124. formele microcopice de ameloblastom sunt

A. solida, cea mai freventa forma
B. folicular
C. plexiform
D. mixta
E. chistica
(pag. 798)
S2243125. formele macroscopice de ameloblastom sunt

A. folicular
B. plexiform
C. solid
D. chistic
E. mixt
(pag. 798)
S2243126. ameloblastomul apare

A. mai frecvent la persoanele intre 20-25 ani
B. cu predilectie intre al 3-lea si 4-lea deceniu de viata
C. mai frecvent la populatia europeana
D. mai frecvent la populatia africana
E. mai frecvent sub 20 de ani
(pag. 799)
S2243127. ameloblastomul intraosos central

A. are o crestere lenta
1006
1007
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
are o crestere invaziva local

se dezvolta in toate directiile
poate atinge dimensiunea unui cap de fat
se dezvolta doar prin presiune directa
(pag. 799)
S2243128. dezvoltarea ameloblastomului situat intraosos central se face

A. doar prin presiune directa
B. resorbind osul si invadand tesuturile moi
C. doar prin distensie
D. doar prin rezorbtie osteoclastica
E. si prin rezorbtie osteoclastica
(pag. 799)
S2243129. perioada de crestere a ameloblastomului este

A. insotita de deplasari dentare
B. asimptomatica
C. simptmatica, apar dureri lancinante
D. bogata in semne clinice
E. asociata cu eventuale nevralgii dentare
(pag. 799)
S2243130. pe masura dezvoltarii ameloblastomului apar

A. deformari osoase, netede, dureroase
B. deformari osoase acoperite de parti moi congestionate, calde
C. deplasari dentare
D. mobilitatea dentara la nivelul dintiilor cuprinsi in tumora
E. deformari osoase, nedureroase
(pag. 799)
S2243131. in localizarile din unghiul mandibular ameloblastomul

A. se extinde in toata ramura ascendenta
B. se extinde anterior pana la simfiza mentoniera
C. determina asimetrii faciale
D. nu favorizeaza fracturi in os patologic
E. determina tulburari functionale, de masticatie, fonatie, respiratie
(pag. 799)
S2243132. in localizarile maxilare ale ameloblastomului

A. tumora invadeaza sinusul maxilar
B. tumora deplaseaza globul ocular
C. tumora determina asimetrii facilae
D. tumora determina limitarea deschiderii gurii
E. tumora nu determina limitarea deschiderii gurii
(pag. 799)
S2243133. diagnosticul diferential a ameloblastomului se face cu

A. chisturile odontogene
B. osteoblastomul
C. granulomul reparator cu celule gigante
D. tumora bruna din hiperparatiroidism
E. leziunile din sindromul NICO
1007
1008
Rezidentiat 2004
(pag. 800)
S2243134. tratamentul ameloblastomului consta in

A. laserterapie, exclusiv
B. enucleere
C. rezectia in bloc a tumorii
D. rezectia segmentara
E. cauterizarea
(pag. 801)
S2243135. semnele clinice ale tumorii epiteliale calcifiate sunt

A. apare la orice varsta
B. apare frecvent intre 30-40 de ani
C. majoritatea leziunilor sunt localizate la maxilar in regiunea spinei nazale naterioare
D. majoritatea leziunilor sunt localizate la mandibula in regiunea smfizei mentoniere
E. tumora este predilect extraosoasa
(pag. 802)
S2243136. macroscopic tumora odontogena adenomatoida

A. este slab incapsulata
B. pe sectiune are aspect nisipos
C. nu prezinta calcifieri
D. masa chistica prezinta excrescente murale
E. este bine incapsulata
(pag. 803)
S2243137. imaginea radiologica in tumora dontogena adenomatoida indica

A. o radiotransparenta bine delimitata
B. o radiotransparenta cu contuul ntarit de o line mai opaca
C. absenta opacitatilor neregulate, neclare
D. nu se semnaleaza asocieri cu anomalii de dezvoltare ale dintilor
E. o radioopacitate slab delimitata
(pag. 803)
S2243138. fibromul ameloblastic

A. este o tumora frecventa
B. este o tumora maligna
C. este o tumora benigna
D. o tumora cu evolutie rapida
E. o tumora cu posibilitati de degenerare in fibrosarcom
(pag. 804)
S2243139. fibroodontomul
A. este o tumora frecventa
B. este frecvent confundat cu ameloblastomul
C. contine dentina
D. contine smalt
E. nu contine nici dentina nici smalt
(pag. 805)
S2243140. fibroodontomul ameloblastic are o imagine radiologica

A. uniloculara
1008
1009
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
bine circumscrisa
sub forma unei cavitati in interiorul careia se gasesc structuri dentare
multiloculara
multichistica
(pag. 805)
S2243141. odontoameloblastomul
A. apare frecvent in prima copilarie
B. apare frecvent la varstnici
C. are un comportament agresiv
D. da recidive
E. localizarea predilecta este la mandibula in zona incisivo-canina
(pag. 805)
S2243142. odontomul
A. este o tumora benigna a tesuturilor dure dentare
B. este localizat exclusiv la nivelul maxilarului
C. este localizat exclusiv la nivelul mandibulei
D. tumora este asimptomatica
E. este o tumora maligna
(pag. 806)
S2243143. odontomul compus

A. este forma cea mai frecventa de odontom
B. este alcatuit din structuri dentare asemanatoare dintilor normali
C. este format din structuri dentare abortive
D. este forma mai rara de odontom
E. este format din structuri a caror asemanare este slaba cu structurile normale
(pag. 806)
S2243144. odontomul
A. este o tumora maligna a tesuturilor dentare dure
B. este o tumora foarte dureroasa
C. se clasifica in odontom mixt si complex
D. dupa Hopper e dezvolta din organlul smaltului sau din lacuna dentara
E. apare cu predilectie la mandibula
(pag. 806)
S2243145. clinic, odontomul se caracterizeaza prin

A. ritm lent de crestere
B. ritm rapid de crestere
C. este invaziva
D. asimptomatic
E. localizarea predilecta este in zona tuberozitatii maxilare
(pag. 806)
S2343146. Cementomul poate fi clasificat n urmtoarele tipuri

C. Fibromixomul
D. Ameloblastomul
E. Displazia periapical a cementului
1009
1010
Rezidentiat 2004
(pag. 809)
S2343147. Spre deosebire de ameloblastom, tumora odontogen adamantin este:

A. Incapsulat
B. Eroziv
C. Ulcerat
D. Fr tendina de a infiltra esuturile
E. Boselat
(pag. 803)
S2343148. Sunt tumori odontogene epiteliale:

A. Odontomul
B. Cementomul
C. Dentinomul
D. Tumora neuroectodermal melanic a sugarului
E. Tumora odontogen adenomatoid
(pag. 797)
S2343149. Adamantinomul prezint ca form anatomopatologic:

A. Forma solid
B. Forma eroziv
C. Forma chistic
D. Forma condensat
E. Forma mixt
(pag. 798)
S2343150. Pentru ameloblastomul format din peretele chistului odontogen sunt urmtoarele forme:
A. Ameloblastom eroziv
B. Ameloblastom intraluminal
C. Ameloblastom neural
D. Ameloblastom cu mieloplaxe
E. Ameloblastom invaziv
(pag. 799)
S2343151. Localizarea predilect a ameloblastomului este:

A. La unghiul mandibulei
B. La osul malar
C. La arcul anterior al mandibulei
D. Tuberozitatea maxilar
E. Ramul orizontal al mandibulei
(pag. 799)
S2343152. Tratamentul ameloblastomului poate fi:

A. Chirurgical
B. Radioterapie
C. Modelant
D. Rezecia n bloc a tumorii
E. Rezecia segmentar
(pag. 801)
S2343153. Cauterizarea n tratamentul ameloblastomului se realizeaz cu:

A. Electrocauterul
1010
1011
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
Acid tricloracetic
Nitrat de argint
Permanganat de potasiu
Fosfat de calciu
(pag. 801)
S2543154. Cementomul (Cementoblastomul benign):

A. provine din esutul conjunctiv al ligamentului periodontal
B. provine din poriunea apical a folicului dentar
C. localizarea predilect e la mandibul n zona molarilor
D. dinii supraiaceni rmn de regul vitali
E. dinii supraiaceni se devitalizeaz n timp.
(pag. 810)
S2643155. Chistul nazopalatin

A. se dezvolta n portiunea mediana ntre radacinile incisivilor centrali
B. cresterea n dimensiuni este foarte rapida
C. continutul chistului este un lichid seros
D. evolueaza la nivelul emergentei canalului nazopalatin la nivelul papilei incisive
E. sunt diagnosticate ntre 20-40 ani
(pag. 719)
S2643156. Clinic chistul median anterior al maxilarului se caracterizeaza prin:

A. apare ca o tumefactie palatinala la nivelul papilei incisive, sau vestibular median imediat sub insertia
frenului buzei superioare
B. se poate scurge o secretie mucopurulenta bolnavii acuznd si senzatia de gust sarat
C. hipoestezie a fibromucoasei palatine n treimea anterioara
D. incisivii centrali prezinta o nclinare convergebnta a axei de implantare
E. examenul radiografic este caracteristic, reprezentnd o zona de radioopacitate n forma de inima.
(pag. 719)
S2643157. Chistul radicular microscopic este alcatuit din:

A. la exterior un strat de tesut conjunctiv dens si fibros, subtire dar destul de rezistent
B. intermediar tesut conjunctiv lax bogat vascularizat
C. infiltrat inflamator limfoplasmocitar
D. strat intern cu epiteliu pavimentos, uneori cu insule de celule cheratinizate
E. n interior lichid chistic de aspect mucoid
(pag. 722)
S2643158. Complicatiile chisturilor de maxilar:

A. infectarea chistului
B. fractura spontana n os patologic a mandibulei
C. hipoestezia permanenta n teritoriul n. mentonier
D. degenerescenta maligna
E. recidiva pentru keratochist n proportie de 10-15%
(pag. 725)
S2643159. Tratamentul chisturilor de maxilar are la baza urmatoarele principii:

A. crearea conditiilor pentru ndepartarea completa a tuturor tesuturilor patologice
B. conservarea dintilor sanatosi erupti si a celor care pot erupe
C. conservarea structurilor anatomice nvecinate ca manunchiuri vasculonervoase, sinus maxilar etc.
D. extractia dintilor sanatosi limitrofi
1011
1012
Rezidentiat 2004
E. decomprimarea chistului prin punctie evacuatorie.

(pag. 726)
S2643160. Marsupializarea:
A. metoda de tratament chirurgical denumita si chistostomie sau operatia Partsch I
B. consta n suprimarea unui perete al cavitatii chistice si transformarea ntr-o cavitate anexa a cavitatii bucale
C. este indicata n chisturile supurate
D. este recomandata la pacienti cu stare generala alterata, care nu permite chistectomia
E. este o interventie chirurgicala ce consta n suprimarea totala a membranei chistice
(pag. 726)
S2643161. Chistectomia:
A. operatia Partsch II
B. consta n suprimarea totala a membranei chistice
C. este indicata doar n chisturile maxilare odontogene
D. implica o atitudine terapeutica radicala fata de dintii implicati
E. este metoda de tratament de electie
(pag. 727)
S2643162. Caracteristicile chistectomiei cheratochisturilor sunt:

A. au o membrana friabila, cu multiple zone de aderenta
B. se recomanda frezarea patului osos si irigarea cu ser fiziologic
C. Laskin preconizeaza cauterizarea cavitatii ramase cu solutie Carnoy ce contine acid tricloracetic
D. Se preconizeaza cauterizarea cavitatii cu solutie Protargol 1%
E. Se ndeparteaza eventualele invazii microchistice
(pag. 728)
S2643163. Lacuna esentiala a maxilarelor prezinta urmatoarele denumiri:

A. chist osos simplu
B. chist osos solitar
C. chist hemoragic de extravazare
D. chist primordial
E. chist marginal
(pag. 733)
S2643164. Tratamentul chistului osos solitar consta n:

A. chistectomie
B. trepanarea lacunei osoase cu chiuretarea peretilor ososi
C. plombarea cavitatii cu grefele osoase, fie cu ceramohidroxilapatita sau biovitroceramica
D. se recomanda injectarea intracavitara de metil-prednizon
E. injectarea intracavitara de acid tricloracetic
(pag. 733)
S2843165. Ameloblastomul se caracterizeaza prin:

A. localizare predilecta la nivelul maxilarului
B. localizare predilecta la nivelul unghiului mandibulei
C. are origine epiteliala
D. are origine conjunctiva
E. aspect radiologic de "baloane de sapun
(pag. 798)
S2843166. Ameloblastomul poate imbraca urmatoarele forme:
1012
1013
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
Ameloblastom intraluminal
Ameloblastom mural
Ameloblastomul calcificat
Ameloblastomul invaziv
Ameloblastomul chistic
(pag. 799)
S2843167. Diagnosticul diferential in ameloblastom maxilar se face cu:

A. Osteoblastomul
B. Tumora cu mieloplaxe
C. Keratochistul
D. Displazia fibroasa
E. Sinuzita cronica
(pag. 800)
S2843168. Tratamentul in ameloblastom consta in:

A. Chiuretaj
B. Rezectie in bloc
C. Rezectie segmentara
D. Cauterizare
E. Hemirezectie de maxilar
(pag. 801)
S2843169. Tumora epiteliala calcificata ( Pindborg ) apare:

A. Mai frecvent la copii
B. Mai frecvent intre 30-40 ani
C. Mai frecvent la barbati
D. Mai frecvent la mandibula in zona incisivilor
E. Mai frecvent la maxilar in zona tuberozitatii
(pag. 802)
S2843170. Fibromul ameloblastic este:

A. O tumora odontogena
B. O tumora neodontogena
C. O tumora benigna
D. O tumora maligna
E. O leziune cu potential malign
(pag. 804)
S2843171. Odontomul are caracteristic:

A. Localizare la mandibula in zona molarilor de minte
B. Localizare la maxilar in zona molarilor de minte
C. Localizare la maxilar in zona incisivo-canina
D. Este o tumora a tesuturilor dentare dure
E. Este o tumora provenita din resturile epiteliale Mallasez
(pag. 806)
S2843172. In literatura sunt descrise urmatoarele tipuri de cementoame:

C. fibromul osifiant
D. displazia periapicala a cementului
1013
1014
Rezidentiat 2004
E. mixofibromul
(pag. 809)
S2843173. Tratamentul cementoamelor este:

A. Enucleere si chiuretaj
B. Extractia dintilor
C. Rezectie segmentara
D. Hemirezectie
E. Alveolotomie si chiuretaj
(pag. 810)
1014
1015
Rezidentiat 2004
Tema nr. 44
Durerea n teritoriul oro-maxilo-facial
BIBLIOGRAFIE:

S1244001. Nevralgia esentiala de trigemen:
A. este mult mai frecventa pe ramura I
B. intereseaza mai mult varsta medie
C. este declansata de stimuli puternici
D. este declansata de stimuli slabi
E. zona trigger este larga
(pag. 441-445)
S1244002. Semnul lui Tinel este:

A. durere la palpare in teritoriul de distributie al unui nerv
B. senzatie de tensiune la pozitia decliva a capului
C. senzatie de parestezie provocata la palparea "conului de crestere"sau a trunchiului proximal al unui nerv
D. senzatie de prurit pe teritoriul trunchiului nervos
E. anestezia post neurectomie
(pag. 476)
S1344003. Fibrele nociceptoare sunt:

A. alfa
B. beta
C. A alfa si beta
D. A alfa si beta A beta si C
E. alfa si C
(pag. 431)
S1344004. Nevralgia trigeminala idiopatica are predispozitie pentru:

A. Ramura I-a
B. Ramura a II-a
C. Ramura a III-a
D. Ramura a IV-a
E. Combinatia dintre aceste ramuri
(pag. 441)
S1344005. Nevralgia trigeminala idiopatica este cel mai frecvent intalnita in grupa de varsta:
A. 40-50 ani
B. 30-40 ani
C. 50-65 ani
D. 20-30 ani
E. 10-20 an
(pag. 441)
S1444006. Nevralgia esentiala de trigemen este cunoscuta si sub numele de:

A. psihalgie
1015
1016
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
durere faciala atipica

cefalalgie
ticul dureros al fetei
durerea cronica faciala
(pag. 441)
S1544007. Declansarea crizei dureroase prin zgomote puternice din mediu, stergerea sau uscarea
tesuturilor este caracteristica:
A. psihalgiei;
B. durerii faciale fantoma;
C. cauzalgiei;
D. durerii stimulate;
E. hiperpatiei.
(pag. 480)
S1544008. Evolutia centripeta a durerii este caracteristica:

A. nevralgiei trigeminale esentiale;
B. sindromului paratrigeminal;
C. nevralgiei nervului facial;
D. nevralgiei sfenopalatine;
E. nevralgiei nazociliare.
(pag. 445)
S1544009. Fenomenul de claudicatie este prezent la pacientii cu durere vasculara de tipul:

A. migrena clasica;
B. migrena atipica;
C. durere vasculara inflamatorie;
D. cefalalgia migrenoasa;
E. cefaleea grupata.
(pag. 438)
S1544010. in patogenia durerii faciale fantoma sunt incriminate urmatoarele fenomene:

A. hipersensibilitate neurala;
B. stimularea si transmiterea deviata a impulsurilor;
C. procese inflamatorii perineurale;
D. neuromul de amputaie;
E. demielinizarile idiopatice.
(pag. 482)
S1544011. Precizati care dintre sindroamele dureroase de etiologie vasculara afecteaza aproape
exlusiv sexul masculin intre 25-50 de ani:
A. carotidinia;
B. cefaleea grupata;
C. cefalalgia migrenoasa;
D. cefalalgia histaminica;
E. migrena comuna.
(pag. 438)
S1544012. Triada anestezie, durere, rigiditate de carton este caracteristica:

A. cauzalgiei;
B. durerii faciale fantoma;
C. psihalgiei;
1016
1017
Rezidentiat 2004
D. hiperpatiei;
E. anesteziei dureroase.
(pag. 481)
S1644013. Debutul durerii in nevralgia trigeminala esentiala este:

A. insidios
B. brusc
C. cu semne prodromale
D. matinal
E. nocturn
(pag. 443)
S1644014. in nevralgia trigeminala esentiala este afectat mai frecvent:

A. ramura II a nervului trigemen pe partea stg
B. ramura II a nervului trigemen pe partea dreapta
C. ramura III a nervului trigemen pe partea stg
D. ramura III a nervuluzi trigemen pe partea dreapta
E. ramura I
(pag. 441)
S1644015. in nevralgia trigeminala esentiala orarul durerii este

A. nocturn
B. diurn si nocturn
C. diurn
D. fara nici o regula
E. nu apare durere
(pag. 443)
S1644016. in nevralgia trigeminala esentiala simptomul de debut si dominant este

A. durerea surda
B. parestezia
C. hipoeastezia
D. durerea intensa si violenta
E. lipsa durerii
(pag. 441)
S1644017. in nevralgia trigeminala esentiala statistic sunt mai afectati

A. femeile
B. barbatii
C. in mod egal
D. copiii
E. adolescentii
(pag. 441)
S1644018. in nevralgia trigeminala esentiala, cel putin la inceput, durata crizei este de:
A. cateva fractiuni de secunda
B. de minute
C. de ore
D. fara nici o regula
E. zile
(pag. 443)
1017
1018
Rezidentiat 2004
S2144019. Durerea din stadiul preherpetic al nevralgiei trigeminale zosteriene are urmtoarele
caracteristici:
A. Este lancinant
B. Apare n puseu dup intervale asimptomatice
C. Dureaz cteva minute sau ore
D. Afecteaz n special ramul mandibular trigeminal
E. Se asociaz cu stare general alterat
(pag. 468)
S2144020. n cazul nevralgiei trigeminale, cel mai frecvent este afectat:

A. n. supraorbitar
B. n. infraorbitar
C. n. mentonier
D. asociere ntre n. infraorbitar i n. mentonier
E. frecvena afectrii este aceeai pentru toate ramurile
(pag. 441)
S2144021. Prin ce se caracterizeaz nevralgia n. intermediar Wrisberg:

A. Apare mai ales la persoane n vrst
B. Durerile au sediul n conductul auditiv extern
C. Nu prezint zone trigger
D. Durerile nu sunt nsoite de fenomene vegetative
E. Uneori este bilateral
(pag. 464)
S2144022. Sindromul dureros unilateral localizat la unghiul extern al orbitei i baza nasului, asociat cu
rinoree, orienteaz spre:
A. Nevralgia de trigemen
B. Nevralgia glosofaringian
C. Nevralgia intermediarului Wrisberg
D. Nevralgia ganglionului sfenopalatin
E. Nevralgia zosterian
(pag. 470)
S2144023. Tratamentul nevralgiei trigeminale const n:

A. Medicaie antiepileptic
B. Infiltraii cu hidrocortizon
C. ndeprtarea factorilor iritativi odontali
D. Extracii dentare seriate n vederea eliminrii unei eventuale cauze
E. Protecia zonelor trigger
(pag. 448)
S2244024. Marcati raspunsurile corecte

A. In nevralgia esentiala glosofaringiana, atitudinea in criza a pacientului este de agitatie
B. In criza dureroasa din nevralgia esentiala glosofaringiana, pacientul efectueaza frecvente miscari de
deglutitie
C. Capul pacientului in criza dureroasa glosofaringiana esentiala este in extensie si cu gura inchisa
D. Examenul obiectiv in criza dureroasa din nevralgia esentiala glosofaringiana este relevant
E. In nevralgia esentiala glosofaringiana pot apare aritmii, bradicardii sau sincopa cardiaca
(pag. 462)

A. In nevralgia trigeminala herpetica, virusul herpetic are predilectie pentru ramura a treia
1018
1019
Rezidentiat 2004
B. Persoanele tinere sunt cele mai expuse la nevralgia trigeminala zoosteriana

C. Nevralgia trigeminala herpetica zoosteriana are un debut lent, cronic
D. Diagnosticul nevralgiei trigeminale zoosteriene este usor de stabilit daca medicul surprinde stadiile de
evolutie ale bolii herpetice
E. Nevralgia trigeminala herpetica zoosteriana nu pune problema diagnosticului diferential cu nevralgia
esentiala de trigemen
(pag. 468)
S2244026. Doza toxica a carbamazepinei este de:

A. 200 mg/zi
B. 400 mg/zi
C. 600 mg/zi
D. 1200 mg/zi
E. 2400 mg/zi
(pag. 449)
S2244027. In nevralgia trigeminala esentiala mai veche, durerea localizata pe ramura a II-a maxilara,
poate iradia:
A. Spre orbita
B. Spre vertex
C. Spre arcada dentara inferioara
D. Spre pleoapa inferioara homolaterala
E. Spre ureche
(pag. 443)
S2244028. Frecventa nevralgiei gloso-faringiene esentiale, in comparatie cu cea trigeminala esentiala

este:
A. Mult mai redusa
B. Sensibil egala
C. Mult mai crescuta
D. Nu s-au facut studii in acest sens
E. Studiile nu sunt relevante
(pag. 461)
S2244029. Durerea dento-parodontala este o durere:

A. Muco-gingivala
B. Musculo-scheletala
C. Viscerala
D. Vasculara
E. Nu se poate integra in nici una din entitatile de mai sus
(pag. 432)
S2244030. Durerea articulara temporomandibulara este:

A. O durere somatica profunda
B. O durere somatica superficiala
C. O durere nurogena
D. O durere psihogena
E. O durere inclusa in entitatea durerii musculare
(pag. 434)
S2244031. In durerea nevralgica paroxistica:

A. Exista leziuni anatomopatologice ale nervului
B. Instalarea durerii se face lent
1019
1020
Rezidentiat 2004
C. Caracterul durerii este continuu

D. Durata durerii este de secunde/minute
E. Durata durerii este de minute/ore/zile
(pag. 441)
S2244032. In nevralgi trigeminala esentiala:

A. Debutul este lent
B. Orarul este nocturn
C. Durata crizei dureroase este de aproximativ 30 de minute
D. Iradierea durerii este prezenta de la inceputul bolii
E. Punctul de plecare al fulguratiei poate fi de la nivelul unui dinte
(pag. 443)
S2244033. In nevralgia trigeminala esentiala

A. Exista zone trigger numai endooral
B. Exista zone trigger numai exooral
C. Exista o perioada refractara imediat dupa criza
D. Lipseste o perioda refractara imediat dupa criza
E. Nu exista raspuns la tratamentul cu carbamazepina
(pag. 445)
S2244034. Cea mai importanta etapa de stabilire a diagnosticului in durerea orala si maxilo-faciala este:
A. Anamneza
B. Examenul clinic
C. Examenul complementar
D. Examen clinic si complementar minutios
E. Toate raspunsurile de mai sus sunt adevarate in egala masura
(pag. 429)
S2244035. Exemplul tipic pentru durerea transmisa este durerea care apare in
A. Traumatisme
B. Tumori
C. Inflamatii
D. Pulpita seroasa
E. Nevralgiile faciale atipice
(pag. 430)
S2244036. Exemplul tipic pentru pentru durerea proiectata este:

A. Drerea din nevralgia trigeminala esentiala
B. Durerea din traumatisme
C. Durerea din tumori
D. Durerea din nevralgiile faciale atipice
E. Durerea din pulpita seroasa
(pag. 430)
S2244037. Patognomonic pentru durerea periodontala este:

A. Varsta inaintata la care apare
B. Iradierea ei pe arii largi
C. Durerea prezenta la percutia in ax si la percutia laterala
D. Caracterul lancinant
E. Raspunsul prompt la stimulii termici
(pag. 436)
1020
1021
Rezidentiat 2004
S2244038. Caracterul principal al durerii vasculare este:

A. Lancinant
B. Sagetator
C. Usturime
D. Arsura
E. Pulsatil
(pag. 438)
S2244039. Migrenele fac parte din durerea:

A. Cutanata
B. Muco-gingivala
C. Musculo-scheletala
D. Viscerala
E. Nici un raspuns de mai sus nu este corect
(pag. 438)
S2244040. Caracterul principal al durerii neurogene este:

A. Localizarea ei in limitele de distributie periferica a ramurii nervoase afectate
B. Localizarea ei in afara limitelor de distributie periferica a ramurii nervoase afectate
C. Asocierea cu fenomene vegetative
D. Neasocierea cu fenomene vegetative
E. Localizarea preponderent bilaterala
(pag. 440)
S2244041. Nevralgia trigeminala esentiala are urmatoarea predispozitie:

A. Ramul I (supraorbitar) drept si stang
B. Ramul II (maxilar) drept
C. Ramul II (maxilar) stang
D. Ramul III (mandibular) drept
E. Ramul III (mandibular) stang
(pag. 441)
S2244042. Cefalalgia migrenoasa se calmeaza la administrarea de:

A. Medicatie vasodilatatorie
B. Medicatie vasoconstrictorie
C. Tegretol
D. Vitamine
E. Fenitoina
(pag. 438)
S2244043. Caracteristic pentru nevralgia trigeminala esentiala este faptul ca:

A. Perioadele interparoxistice sunt complet linistite
B. Exista un fond dureros continuu interparoxistic
C. Exista alte senzatii interparoxistic
D. Nu exista perioada refractara imediat dupa terminarea paroxismului
E. Exista elemente clinice obiective de suferinta a nervului trigemen
(pag. 444)
S2244044. Durerea somatica superficiala este o durere cu urmatoarele caracteristici:

A. Intensitatea nu este concordanta cu actiunea stimulului
B. Caracterul durerii este lancinant
1021
1022
Rezidentiat 2004
C. Localizarea durerii este precisa

D. Iradierea durerii este prezenta
E. Frecventa durerii este continua
(pag. 432)
S2244045. Durerile nevralgice paroxistice au anumite caracteristici comune, cum ar fi:

A. Necesita un examen clinic minutios care sa evidentieze leziunile inflamatorii, traumatice sau tumorale in
teritoriul ramurii nervoase afectate
B. Intensitatea durerii este moderata
C. Localizarea este unilaterala sau bilaterala
D. Instalarea imprevizibila a crizei dureroase
E. Durata este de minute sau ore
(pag. 440)
S2244046. In nevralgia gloso-faringiana esentiala:

A. Varsta tanara este cea mai afectata
B. Exista doua forme clinice
C. Forma clinica cu simptomatologie otica este mai frecventa
D. Localizarea durerii se face la nivelul sinusului maxilar
E. Nu exista iradieri ale durerilor
(pag. 462)
S2244047. Diagnosticul clinic pozitiv al nevralgiei esentiale gloso-faringiene se face pe baza

urmatoarelor date:
A. Debutul este lent
B. Localizarea durerii se face la nivelul varfului limbii
C. Nu exista zone trigger
D. Exista o pozitie particulara a pacientului pentru a preveni paroxismul dureros
E. Durata durerii este de minute sau ore
(pag. 429)
S2244048. Sindroamele dureroase post-traumatice sunt

A. Durerile nevritice de origine nazala
B. Durerile nevritice de origine sinusala
C. Cauzalgia
D. Nevralgia nervului mare pietros superficial
E. Sindromul stilo-hioidal
(pag. 440)
S2244049. Nevralgia secundara a intermediarului facialului se mai numeste:

A. Sindrom Tolosa-Hunt
B. Sindrom Charlin
C. Sindrom Sluder
D. Sindrom Raeder
E. Sindrom Ramsay-Hunt
(pag. 465)
S2244050. In general, remisiunea crizelor dureroase in nevralgia trigeminala esentiala se obtine dupa
administrarea urmatoarei doze de carbamazepina:
A. 100-200 mg/zi
B. 200-400 mg/zi
C. 400-600 mg/zi
D. 600-800 mg/zi
1022
1023
Rezidentiat 2004
E. 800-1200 mg/zi
(pag. 449)
S2244051. Tegretolul:
A. Are efect antalgic imediat
B. Se administreaza pentru sedarea durerii in criza
C. Se administreaza pentru prevenirea crizelor
D. Doza toxica este de 400 mg/zi
E. Efectul terapeutic este foarte lent
(pag. 449)
S2244052. Dozele limita ale baclofenului sunt cuprinse intre:

A. 100-200 mg/zi
B. 200-400 mg/zi
C. 10-20 mg/zi
D. 40-60 mg/zi
E. 60-120 mg/zi
(pag. 450)
S2244053. Efectul secundar al Fenitoinei administrate la un pacient este:

A. Astenie
B. Vertij
C. Greata
D. Mialgie
E. Somnolenta
(pag. 450)
S2244054. Efectul secundar dat de administrarea de Fenitoina poate fi redus prin combinarea acesteia
cu:
A. Baclofen
B. Cofeina
C. Vitamine
D. Clonazepam
E. Indolpine
(pag. 450)
S2244055. In sfera cardio-vasculara efectul secundar al adminisrarii carbamazepinei este:

A. Agravarea hipotensiunii
B. Agravarea hipertensiunii
C. Tulburare de ritm
D. Artralgie
E. Infarct miocardic
(pag. 449)
S2244056. In sindromul stilo-hioidal Eagle, trtamentul este:

A. Medicamentos
B. Prin blocaj chimic anestezic
C. Chirurgical
D. Prin psihoterapie
E. Lipsit de rezultate favorabile
(pag. 471)
1023
1024
Rezidentiat 2004
S2244057. Tehnica de alcoolizare a ramurilor periferice nervoase trebuie sa respecte urmatoarele

principii:
A. Alcoolizarea nu trebuie precedata de anestezie tronculara
B. Alcoolul se introduce doar in canalele osoase
C. Se alcoolizeaza doar ramurile nervoase aflate in tesuturile moi
D. Alcoolul nu trbuie introdus in canalul osos mentonier
E. La nivelul canalului infraorbitar penetrarea sa fie de cel putin 2,5 cm
(pag. 452)
S2244058. Triada Charcot apare in:

A. Nevralgia trigeminala esentiala
B. Nevralgia trigeminala zoosteriana-herpetica
C. Nevralgia trigeminala din scleroza multipla (in placi)
D. Nevralgia nervului laringeu superior
E. Nevralgia gloso-faringiana esentiala
(pag. 467)
S2244059. Care din urmatoarele raspunsuri sunt corecte:

A. Durerea este o experienta neplacuta cu aceeasi intensitate la pacient ca si la medic
B. Asemanarea durerii pacientului cu cea a medicului permite acestuia din urma sa deduca cu precizie forma
ei, cu ajutorul datelor anamnestice
C. Durerea nu poate fi exprimata decat in termeni obiectivi
D. Anamneza are importanta in stabilirea diagnosticului durerii
E. Anamneza nu este importanta pentru diagnosticul durerii
(pag. 429-430)
S2244060. In care din dureri, aria de perceptie a durerii coincide cu locul de declansare a ei:
A. In durerea transferata
B. In durerea locala
C. In durerea reflectata
D. In durerea translata
E. In orice fel de durere
(pag. 430)

A. In nevralgia esentiala de trigemen intensitatea durerii este moderata
B. Nevralgia esentiala de trigemen afecteaza cu preponderenta sexul masculin
C. Nevralgia esentiala de trigemen este un apanaj al varstei tinere
D. In nevralgia trigeminala, ramura intai este cea mai afectata
E. Cauza nevralgiei este idiopatica
(pag. 441)
S2344062. Fibrele nociceptoare sunt:

A. alfa
B. beta
C. A alfa i beta
D. A delta i C
E. A beta i C
(pag. 431)
S2344063. Nevralgia trigeminal idiopatic este cel mai frecvent ntlnit n grupa de vrst:
A. 40-50 ani
1024
1025
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
30-40 ani
50-65 ani
20-30 ani
10-20 an
(pag. 441)
S2344064. Nevralgia trigeminal idiopatic are predispoziie pentru:

A. Ramura I-a
B. Ramura a II-a
C. Ramura a III-a
D. Ramura a IV-a
E. Combinaia dintre aceste ramuri
(pag. 441)
S2544065. Durerea somatic superficial poate fi:

A. durerea muscular
B. durerea dento-parodontal
C. durerea articular
D. durerea muco-gingival
E. migrena atipic.
(pag. 432)
S2644066. Leucoplazia:
A. poate fi nlaturata prin stergere
B. apare ca o pata alba
C. are diametrul mai mic de 0,5cm
D. este localizata numai retrocomisural
E. evolutia bolii este de scurta durata
(pag. 819)
S2644067. Cornul cutanat:

A. apare de obicei la persoane tinere
B. sediul este numai la nivelul pielii paroase
C. nu prezinta risc de malignizare
D. dezvoltarea este rapida, dureroasa
E. apare n urma unor iritatii si traumatisme continui
(pag. 827)
S2644068. Keratozele actinice:

A. afesteaza n special adollescentii
B. apare n urme expunerii prelungite la soare
C. leziunile sunt remarcate la nivelul tegumentelor acoperite
D. se prezintaa sub forma unor pete de culoare rosie
E. nu prezinta risc de malignizare
(pag. 827)
S2644069. Melanoza Dubreuilh:

A. este o afectiune cu risc scazut de malignizare
B. apare ca o leziune de culoare bruna
C. afecteaza n special copiii
D. sediul este oriunde pe suprsfata corpului
E. sexul feminin este mai afectat
1025
1026
Rezidentiat 2004
(pag. 831)
S2644070. Eritroplazia:
A. afecteaza cu preponderenta sexul feminin
B. leziunea se prezinta sub forma unor pete de culoare violacee
C. evolutia este de scurta durata
D. reactioneaza bine la tratament
E. histologic prezinta caracterele unui carcinom in situ
(pag. 818)
S2644071. Leucoplazia se poate localiza:

A. pe tegumentele expuse la soare
B. pe mucoasa obrazului
C. pe tegumentele acoperite
D. pe mucoasa conjunctivala
E. n santul intercuspidian
(pag. 820)
S2944072. Durerile oro-faciale sunt grupate in functie de caracteristicile lor in:

A. dureri proiectate;
B. dureri reflectate;
C. dureri iradiate;
D. dureri psihogene;
E. dureri transmise.
(pag. 431)

A. dureri localizate;
B. dureri somatice;
C. dureri proiectate;
D. dureri transferate;
E. dureri iradiate.
(pag. 431)

A. dureri neurogene;
B. dureri localizate;
C. dureri translate;
D. dureri proiectate;
E. dureri transmise.
(pag. 431)
1026
1027
Rezidentiat 2004

S1244075. Caracterele nevralgiei trigeminale esentiale sunt:
A. debut brusc de intensitate violenta
B. debut lent cu instalare progresiva a durerii
C. durata crizei este de minute, ore
D. localizarea durerii se limiteaza in teritoriul unei ramuri trigeminale
E. durerea iradiaza depasind linia mediana a fetei
(pag. 443)
S1244076. Caracteristicile durerii din grupa nevralgiilor cu caracter continuu sunt:

A. durata foarte scurta, de secunde sau minute
B. intensitatea durerii e moderata
C. instalarea durerii este treptata
D. durere violenta
E. instalarea imprevizibila a crizei dureroase
(pag. 440)
S1244077. Care din urmatoarele raspunsuri sunt corecte?

A. in cazul psihalgiei durerea se repercuta asupra expresiei faciale
B. in cazul psihalgiei, dupa un interval de timp de cativa ani, se constata alterarea fizica a pacientului
C. durerea psihogena are un caracter schimbator
D. in durerea psihogena lipsesc stimulii de provocare a durerii
E. durerea psihogena se repercuta adanc asupra somnului
(pag. 482-485)
S1244078. Durerea dento-parodontala:

A. este o durere somatica superficiala
B. anamneza este relevanta
C. examenul obiectiv este relevant
D. factorii declansatori sunt greu evideniabili
E. palparea si percutia sunt importante in precizarea diagnosticului
(pag. 435-436)
S1244079. Durerea somatica profunda:

A. cuprinde durerea musculara
B. cuprinde durerea dento-parodontala
C. raspunde la o stimulare superficiala
D. este puin concordanta cu stimulul
E. localizarea durerii este difuza, cu iradieri
(pag. 433-435)
S1244080. Durerea somatica superficiala:

A. se poate declansa prin stimulare vegetativa
B. cedeaza la anestezie topica
C. nu cedeaza la anestezie topica
D. nu cedeaza la anestezie prin infiltraie
E. cedeaza la anestezie prin infiltratie
(pag. 432-433)
S1244081. Durerea somatica superficiala:
1027
1028
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
provine din excitarea nociceptiva a tegumentelor si mucoaselor

provine din excitarea nociceptiva a receptorilor dento-parodontali
frecventa este dependenta de actiunea stimulului
iradierea durerii se face intr-un teritoriu indepartat cauzei
tratamentul se face prin suprimarea factorilor cauzali
(pag. 432-433)
S1244082. Durerea vasculara inflamatorie are urmatoarele caracteristici:

A. apare in special la artera temporala si carotida
B. este o durere somatica
C. este echivalenta cu sindromul Horton
D. apare in boli care au in comun o obstructie inflamatorie a arterelor
E. este o cefalalgie migrenoasa
(pag. 439)
S1244083. In functie de localizare,durerea se imparte in urmatoarele categorii:

A. durere somatica
B. durere transferata
C. durere proiectata
D. durere viscerala
E. durere locala
(pag. 430)
S1244084. in nevralgia esentiala de trigemen:

A. dintele nu constituie zona trigger
B. dintele constituie zona trigger
C. muschiul nu constituie zona trigger
D. mucoasa orala poate constitui sediul pentru zona trigger
E. numai tegumentele faciale pot constitui sediul pentru zone trigger
(pag. 443-445)
S1244085. Indicati raspunsurile corecte:

A. combinatia dintre nevralgia esentiala trigeminala si cea glosofaringiana este exclusa
B. infiltratia anestezica in scop diagnostic pentru nevralgia glosofaringiana nu este relevanta
C. infiltratia anestezica pentru nevralgia trigeminala esentiala este relevanta
D. neurectomiile periferice sunt mai eficiente decat neurollizele
E. in nevralgia trigeminala esentiala cronica, veche se instaleaza fenomenul de memorie a durerii
(pag. 450-459)
S1244086. Nevralgia trigeminala esentiala este:

A. nevralgie epileptiforma
B. nevralgie ce apare in scleroza multipla
C. prosopalgie
D. durere somatica profunda
E. nevralgie paroxistica
(pag. 441)
S1244087. Sindroamele dureroase posttraumatice apar dupa:

A. pusee repetate de nevralgie trigeminala esentiala
B. manopere de chirurgie orala
C. interventii de chirurgie plastica osoasa
D. regenerarea anormala a nervilor periferici
1028
1029
Rezidentiat 2004
E. incizii de abcese
(pag. 474-475)
S1344088. Anamneza in cadrul durerii in teritoriul oro-maxilo-facial cuprinde:

A. Intensitatea durerii
B. Durata durerii
C. Etiologia presupusa a durerii
D. Etiologia presupusa a durerii
E. Efectul sub analgezie
(pag. 429)
S1344089. Ca semnal de avertizare a organismului durerea implica urmatoarele componente:

A. Perceptia
B. Senzatia
C. Starea afectiva
D. Starea emoionala
E. Reactia
(pag. 431)
S1344090. Componenta anatomica viscerala a reactiei se manifesta obiectiv prin:

A. Tahicardie
B. Hipertensiune
C. Transpiratie
D. Modificarea cantitativa si calitativa a salivei
E. Febra
(pag. 431)
S1344091. Diagnosticul clinic pozitiv al nevralgiei trigeminale esentiale se pune pe interogatoriul ce

cuprinde urmatoarele elemente:
A. Durerea cu caracterele ei bine conturate
B. Topografia durerii
C. Iradierea durerii
D. Semnele vegetative
E. Raspunsul pozitiv la tratamentul medicamentos
(pag. 445)
S1344092. Diagnosticul diferential al migrenei (cefalea grupata) se face cu:

A. Nevralgia trigeminala esentiala
B. Migrena simpla (clasica)
C. Durerea din sinuzita maxilara
D. Pulpita premolarilor superiori
E. Pericoronarita acuta supurata
(pag. 439)
S1344093. Durerea din migrena clasica este insotita cu regularitate de

A. Fenomene vegetative
B. Hiperlacrimare
C. Greata
D. Varsaturi
E. Tremuraturi
(pag. 439)
1029
1030
Rezidentiat 2004
S1344094. Durerea vasculara inflamatorie poate iradia in

A. Regiunea cervicala
B. Regiunea occipitala
C. Mandibula
D. Maxilar
E. Fata
(pag. 439)
S1344095. Durerea vasculara se clasifica in:

A. Nevralgie migrenoasa
B. Nevralgie migrenoasa
C. Migrena atipica
D. Migrena clasica
E. Durerea migratorie
(pag. 432)
S1344096. Examenul clinic obiectiv al nevralgiei trigeminale esentiale are urmatoarele aspecte
esentiale:
A. Absenta leziunilor nervoase periferice
B. Prezenta zonelor trigger
C. Topografia durerii
D. Iradierea durerii
E. Prezenta ticului dureros in criza
(pag. 445)
S1344097. Metodele terapeutice ale nevralgiei esentiale de trigemen cuprinde:

A. Terapia medicamentoasa orala
B. Blocajul clinic anestezic
C. Neuroliza
D. Electroliza
E. Tratamentul chirurgical
(pag. 448)
S1344098. Originea durerii are urmatoarele componente:

A. Somatica
B. Viscerala
C. Neurogena
D. Psihogena
E. Vasculara
(pag. 432)
S1344099. Sub aspectul "localizarii durerii"distingem:

A. Durerea persistenta
B. Durerea locala
C. Durerea pulsatila
D. Durerea proiectata
E. Durerea transmisa, transferata, reflectata
(pag. 430)
S1444100. Cele mai eficiente medicamente in nevralgia esentiala de trigemen s-au dovedit a fi:
A. fenitoina
B. prednison
1030
1031
Rezidentiat 2004
C. carbamazepina
D. tramal
E. baclofen
(pag. 448)
S1444101. Durerea dento-parodontala este::

A. rar intalnita
B. de tip somatic
C. poate fi insotita de adenopatie regionala
D. iradiaza
E. influentata de stimuli termici
(pag. 435)
S1444102. Durerea este un semnal de avertizare a organismului, care implica:

A. starea afectiva sau emotionala
B. perceptia senzoriala sau somatica
C. reactia vegetativa si musculara
D. terenul ereditar
E. varsta bolnavului
(pag. 430)
S1444103. Durerile oro-faciale sunt grupate in:

A. nevralgii
B. mialgii
C. somatice
D. neurogene
E. psihogene
(pag. 431)
S1444104. In nevralgia trigeminala esentiala durerea are urmatoarele caractere:

A. debut insidios
B. intensitate maxima
C. perioade interparoxistice linistite
D. localizare stricta
E. perioda refractara dupa crize
(pag. 415)
S1444105. Metodele chirurgicale practicate in nevralgia esentiala de trigemen sunt:

A. neurectomii periferice
B. decompresiuni microchirurgicale endocraniene
C. neurectomii endocraniene
D. tractotomii endocraniene
E. electrostimularea transcutanata
(pag. 455)
S1444106. Metodele terapeutice ale nevralgiei esentiale de trigemen cuprind:

A. medicatie orala
B. blocaje anestezice
C. terapia tisulara
D. fitoterapia
E. terapia chirurgicala
(pag. 448)
1031
1032
Rezidentiat 2004
S1444107. Neuroliza trigeminala se realizeaza prin:

A. alcoolizare
B. crioterapie
C. termocoagulare
D. compresiune
E. decompresiune
(pag. 452)
S1444108. Pentru blocajul chimic anestezic in nevralgia esentiala de trigemen se poate folosi:
A. xilina cu adrenalina
B. novocaina
C. Largactil
D. alcool
E. diazepam
(pag. 450)
S1544109. Absenta zonelor"trigger"este caracteristica urmatoarelor sindroame dureroase:

A. nevralgia trigeminala esentiala;
B. nevralgia faciala atipica;
C. nevralgia sfenopalatina;
D. nevralgia vidiana;
E. nevralgia de nerv glosofaringian.
(pag. 446-447-448)
S1544110. Diagnosticul diferential al migrenei grupate cuprinde:

A. pulpita premolarilor superiori;
B. nevralgia trigeminala esentiala;
C. sinuzita maxilara;
D. durerea cronica faciala;
E. migrena clasica.
(pag. 438-439)
S1544111. Diagnosticul diferential al nevralgiei ganglionului palatin (Sluder) cuprinde:

A. durerile vasculare faciale;
B. nevralgia nazo-ciliara;
C. cauzalgia;
D. durerile migrenoase;
E. nevralgia trigeminala zosteriana-herpetica.
(pag. 470)
S1544112. Durerile care caracterizeaza cauzalgia trebuie diferentiate de:

A. anestezia dureroasa;
B. psihalgia ;
C. durerile consecutive deficitului de vitamina B12;
D. durerea stimulata;
E. alergiile la materiale protetice acrilice.
(pag. 481)
S1544113. in cazul unui pacient cu anestezie dureroasa in teritoriul facial este necesar sa facem
diagnosticul diferential cu:
A. hiperpatia;
B. psihalgia;
1032
1033
Rezidentiat 2004
C. cauzalgia;
D. afeciuni inflamatorii care dau semnul Vincent;
E. durerea faciala fantoma.
(pag. 481)
S1544114. in teritoriul facial durerea fantoma poate avea drept etiologie:

A. rezectia buzei inferioare;
B. glosectomia;
C. excizia lobulului nazal;
D. mandibulectomie;
E. exenteratie de orbita.
(pag. 482)
S1544115. intre factorii etiopatogenici de natura tumorala incriminati in aparitia nevralgiei trigeminale
se numara:
A. meningiomul;
B. astrocitomul;
C. angiomul;
D. glioblastomul;
E. neurinomul acustic.
(pag. 441)
S1544116. Pentru tratamentul diferitelor sindroame algice, in doze de 400-600 mg/zi se pot administra:
A. fenitoina;
B. baclofen;
C. acyclovir;
D. vitamina B12;
E. carbamazepina.
(pag. 449-450)
S1544117. Sindroamele dureroase nevritice pot avea urmatoarea etiologie:

A. auriculara;
B. nazala;
C. salivara;
D. faringiana;
E. sinusala.
(pag. 472-473)
S1644118. Caracterul durerii in nevralgia trigeminala esentiala este descris de pacienti ca:
A. o jena
B. o lovitura de cutit
C. o descarcare electrica
D. o amorteala
E. parestezie
(pag. 443)
S1644119. in nevralgia trigeminala esentiala diagnosticul diferential trebuie facut cu:

A. glosopirosis
B. nevralgia sfenopalatina(sindromul Sluder)
C. xerostomia
D. nevralgia trigeminala posterpetica
E. afta bucala
1033
1034
Rezidentiat 2004
(pag. 446)
S1644120. in nevralgia trigeminala esentiala evolutia bolii este:

A. acuta
B. cronica
C. continua
D. discontinua
E. descendenta
(pag. 445)
S1644121. in nevralgia trigeminala esentiala interogatoriul pacientului vizeaza urmatoarele elemente

fundamentale:
A. varsta pacientului
B. durerea cu caracterele ei
C. topografia durerii
D. raspunsul pozitiv la tratamentul medicamentos
E. profesia
(pag. 445)
S1644122. in nevralgia trigeminala esentiala, durerea localizata pe ramura II maxilara poate iradia spre:
A. arcada dentara superioara
B. spre hemibuza inferioara
C. spre hemibuza superioara
D. spre pleoapa inferioara
E. lobulul nazal
(pag. 443)
S1644123. in nevralgia trigeminala esentiala, durerea localizata pe ramura III la nivelul nervului alveolar
inferior sau a celui mentornier poate iradia spre:
A. hemibuza superioara
B. hemibuza inferioara
C. spre ureche
D. spre menton
E. pleoapa inf.
(pag. 443)
S1644124. in nevralgia trigeminala, esentiala cele mai eficiente medicamente sunt:

A. nifedipin
B. carbamazepina
C. baclofenul
D. fenitoina
E. nizoral
(pag. 448)
S1644125. Modalitatile de liza a nervului in cadrul tratamentului nevralgiei trigeminale esentiale sunt:
A. prin procedee fizice
B. prin procedee chimice
C. prin procedee termice
D. prin compresiune
E. hipnoza
(pag. 542)
S1644126. Reactiile adverse cel mai frecvente ale hidantoinei sunt:
1034
1035
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
vorbire neclara
disfagie
amauroza
coordonare redusa
greata
(pag. 450)
S2144127. Diagnosticul pozitiv al nevralgiei eseniale de trigemen se bazeaz pe urmtoarele elemente

ale examenului clinic obiectiv:
A. Caracterele durerii
B. Absena oricror leziuni
C. Prezena zonelor trigger
D. Prezena ticului dureros n criz
E. Rspunsul la anestezia zonelor trigger
(pag. 445)
S2144128. Durerea dento-parodontal este:

A. Psihogen
B. Somatic superficial
C. Musculo-scheletal
D. Somatic profund
E. Visceral
(pag. 435)
S2144129. Durerea din cauzalgii se caracterizeaz prin:

A. Paroxisme dureroase
B. Caracter continuu
C. Asociere cu senzaie de arsur
D. Dispare prin blocaj anestezic cu vasoconstrictor
E. Se asociaz cu fenomene vegetative marcate n teritoriul trigeminal
(pag. 480)
S2144130. Durerea somatic superficial se caracterizeaz prin urmtoarele:

A. Localizare difuz
B. Iradiere
C. Intensitate mare
D. Nu prezint simptomatologie asociat
E. Rspunde la anestezia local
(pag. 432)
S2144131. Neuroliza n tratamentul nevralgiei trigeminale eseniale se face prin:

A. Alcoolizare
B. Crioterapie
C. Termocoagulare
D. Compresie
E. Rizotomie
(pag. 452-453)

A. In nevralgia trigeminala esentiala blocajul anestezic este irelevant
B. Bblocajul anestezic se incepe prin infiltrarea stricta a unei singure ramuri (cea presupusa a fi inplicata in
sediul durerii)
1035
1036
Rezidentiat 2004
C. Raspunsul la blocajul anestezic se considera pozitiv daca absenta durerii se prelungeste mai mult decat
durata de actiune a anestezicului (peste 30 de minute sau o ora)
D. Depozitul anestezic se depune la emergenta ramurilor trigeminale
E. Prin evolutia bolii, conturul crizei dureroase se estompeaza
(pag. 446)

A. Diagnosticul diferential al nevralgiei esentiale de trigemen este deosebit de complicat
B. Pentru diagnosticul diferential al nevralgiei esentiale de trigemen datele clinice subiective nu pot constitui o
baza de diagnostic
C. Prezenta unor leziuni care se coreleaza cu durerea exclude nevralgia esentiala de trigemen
D. Coloratura individuala a durerii in nevralgia esentiala este determinata de participarea afectiv-emotionala
E. Coloratura afectiv-emotionala schimba calitatea suferintei din nevralgia esentiala de trigemen
(pag. 446)

A. Nevralgia trigeminala din scleroza multipla apare predominant la varsta medie
B. Nevralgia trigeminala din scleroza multipla este precedata de senzatie pasagera de parestezie faciala
C. Nevralgia trigeminala din scleroza multipla este precedata de defecte ale vederii
D. Tonusul muscular nu este modificat in scleroza multipla in placi
E. Durerea trigeminala in scleroza multipla nu depaseste teritoriul ramurii trigeminale afectate
(pag. 446)

A. Pentru diagnosticul diferential al nevralgiei trigeminale esentiale cu nevralgia de nerv gloso-faringian se
tine cont de faptul ca acesta din urma nu are caracteristici asemanatoare cu nevralgia trigeminala
B. Localizarea durerii si zonele trigger in nevralgia gloso-faringiana sunt diferite fata de cele din nevralgia
esentiala de trigemen
C. Nevralgia nervului lingual se distinge cu usurinta fata de cea a nervului gloso-faringian
D. Diagnosticul diferential intre cele doua nevralgii mentionate mai sus se face prin infiltratie anestezica
E. Infiltratia anestezica pentru gloso-faringian se face, de regula, la gaura jugulara
(pag. 446)
S2244136. Diagnosticul diferential al nevralgiei trigeminale esentiale cu nevralgiile faciale atipice se

bazeaza pe:
A. Debutul durerii, care in nevralgiile faciale atipice nu este instantaneu, ci trptat, esalonat
B. Intensitatea durerii, care in nevralgiile faciale atipice este maxima de la inceput si pe toata durata crizei
C. Remisia durerii, care in nevralgiile faciale atipice este lenta, descrescanda esalonat
D. Durata durerii in nevralgiile faciale atipice nu este minimala, ci se extinde la ore sau la zile
E. Lipseste participarea afectiva in nevralgiile faciale atipice
(pag. 448)
S2244137. Diagnosticul diferential al nevralgiei trigeminale esentiale se bazeaza pe:

A. Debutul durerii, care in nevralgiile faciale atipice este instantaneu, fara semne premonitorii
B. Intensitatea durerii, care in nevralgiile faciale atipice este minimala la inceput si creste treptat in intensitate
C. Remisia durerii in nevralgiile faciale atipice este lenta, descrescand treptat pana la disparitie
D. Localizarea durerii in nevralgiile faciale atipice nu este precisa, ci se disperseaza intr-o arie difuza,
neconturata
E. In nevralgiile faciale atipice exista o intensa participare afectiva
(pag. 448)

A. In nevralgia esentiala de trigemen tratamentul este cel etiologic
1036
1037
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
In nevralgia esentiala de trigemen tratamentul simptomatic nu are indicatie

Pentru tratamentul nevralgiei esentiale de trigemen este esential un diagnostic corect
In nevralgia esentiala de trigemen lipseste un tratament cu rezultate definitive
Tratamentul evralgiei esentiale de trigemen incepe cu metodele cele mai putin agresive
(pag. 448)

A. Terapia de inceput a nevralgiei esentiale de trigemen se bazeaza pe tratamentul medicamentos
B. Terapia medicamentoasa a nevralgiei esentiale de trigemen este antiepileptica (in esenta)
C. Blocajul chimic anestezic nu reprezinta un mijloc terapeutic
D. Terapia tisulara reprezinta o formula terapeutica utila in nevralgia esentiala de trigemen
E. Stimularea nervoasa electrica nu se utilizeaza ca mijloc terapeutic
(pag. 448)
S2244140. Medicamentele de baza in tratamentul nevralgiei esentiale de trigemen sunt:

A. Fortralul
B. Tramadolul
C. Carbamazepina
D. Baclofenul
E. Fenitoina
(pag. 448)

A. Raspunsul la tratamentul cu carbamazepina a nevralgiei esentiale de trigemen este individual
B. Carbamazepina nu are efecte secundare
C. In tratamentul cu carbamazepina a nevralgiei esentiale de trigemen nu este necesara adaptarea
individuala a posologiei
D. Ttratamentul cu carbamazepina se incepe cu doze mici, crescandu-se doza pana la obtinerea eficientei
E. Efectul terapeutic al carbamazepinei se declanseaza imediat (la cateva minute dupa administrare)
(pag. 449)

A. Raspunsul la tratamentul cu carbamazepina a nevralgiei esentiale de trigemen este acelasi pentru orice
pacient
B. Carbamazepina are numeroase efecte secundare
C. Pentru tratamentul cu carbamazepina a nevralgiei esentiale de trigemen este necesara adaptarea
individuala a posologiei
D. Tratamentul cu carbamazepina se incepe cu doze mari de atac
E. Efectul terapeutic al carbamazepinei apare abia dupa 24-48 de ore de la administrarea dozei utile
(pag. 449)

A. In majoritatea cazurilor de nevralgie esentiala de trigemen, doza de carbamazepina pentru inceput este de
200 mg pe zi
B. La doza de 200mg pe zi de carbamazepina, crizele dureroase se remit (de regula)
C. Crizele dureroase din nevralgia trigeminala se remit abia dupa doza de 400 mg pe zi de carbamazepina
D. Administrarea carbamazepinei se face in doza mica pe zi
E. Efectele secundare ale carbamazepinei apar numai dupa perioade indelungate de la utilizarea
medicamentului
(pag. 449)

A. Efectele secundare ale carbamazepinei apar din primele zile de la initierea tratamentului
1037
1038
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
Starea de confuzie reprezinta un efect secundar al tratamentului cu carbamazepina

Efectele secundare ale carbamazepinei dispar pe masura ce pacientul se obisnuieste cu medicamentul
Obisnuinta cu medicamentul nu se repercuta si asupra efectului sau terapeutic
Carbamazepina nu este toxica nici in doze mari
(pag. 449)

A. In tratamentul cu carbamazepina a nevralgiei esentiale de trigemen, dupa remisia temporara a bolii, se
recomanda utilizare dozelor reduse de intretinere
B. Doza de carbamazepina nu este influentata de conditiile de stres ale pacientului
C. Intreruperea tratamentului cu carbamazepina se recomanda pentru a preveni instalarea rapida a
obisnuintei
D. Nu exista pacienti la care carbamazepina sa demonstreze ineficienta
E. Obisnuinta la carbamazepina se repercuta si asupra eficientei teraputice
(pag. 449)
S2244146. Intre efectele secundare ale administrarii de carbamazepina se include:

A. Agranulocitoza
B. Anemia ablastica
C. Pancitopenia
D. Urticaria
E. Interactiunea cu foarte multe antibiotice
(pag. 449)

A. Pentru terapia tisulara a nevralgiei esentiale de trigemen se utilizeaza homogrefa de nerv sciatic
B. Pentru terapia tisulara a nevralgiei esentiale de trigemen se utilizeaza autogrefa de nerv sciatic
C. Este posibila combinarea terapeutica dintre terapia medicamentoasa cu carbamazepina si cea tisulara cu
grefa de nerv
D. Grefa de nerv nu influenteaza doza de carbamazepina
E. Terapia tisulara cu grefa cutanata este eficienta in tratamentul nevralgiei esentiale de trigemen
(pag. 451)

A. Neuroliza trigeminala se poate face la nivelul ramurilor periferice
B. Neuroliza trigeminala se poate face la nivelul ganglionului Gasser
C. Neuroliza se poate face cu alcool
D. Neuroliza se poate face cu glicerol
E. Neuroliza se poate face cu ajutorul curentului electric
(pag. 452)

A. Nu este posibila concomitenta nevralgiei esentiale de trigemen cu cea glosofaringiana
B. Varsta este relevanta in nevralgia esentiala glosofaringiana
C. Cauzele nevralgiei esentiale glosofaringiene sunt bine precizate
D. Mecanismul nevralgiei esentiale glosofaringiene nu este cunoscut
E. Boala afecteaza ambele sexe in proportii egale
(pag. 461)

A. Debutul durerii in nevralgia esentiala glosofaringiana este instantaneu
B. Instalarea durerii poate fi spontana
C. Instalarea durerii poate fi provocata
1038
1039
Rezidentiat 2004
D. Nu exista zone trigger in nevralgia esentiala glosofaringiana

E. In mecanismul bolii (nevralgia esentiala glosofaringiana) nu se accepta ideea participarii sistemului nervos
central
(pag. 461)

A. Localizarea durerii in nevralgia esentiala glosofaringiana este in orofaringe
B. Localizarea durerii in nevralgia esentiala glosofaringiana este auriculara
C. Durerea din nevralgia esentiala glosofaringiana este sub forma de arsura
D. Durata durerii in nevralgia esentiala glosofaringiana este lunga sau permanenta
E. Disparitia durerii se face treptat, gradual
(pag. 462)

A. In nevralgia esentiala glosofaringiana, localizarea durerii este la varful limbii
B. In nevralgia esentiala glosofaringiana, localizarea durerii este la marginile limbii
C. In nevralgia esentiala glosofaringiana, durerea este localizata in ureche
D. Intensitatea durerii in nevralgia esentiala glosofaringiana este variabila
E. Intervalul dintre crizele dureroase este marcat de persistenta unui fond dureros
(pag. 462)

A. In nevralgia esentiala glosofaringiana, punctul preauricular este, in mod deosebit, identificat ca zona trigger
B. Zonele bazei limbii, amigdaliana si faringiana, reprezinta zone trigger pentru nevralgia esentiala
glosofaringiana
C. Intreruperea sau blocarea durerii nu este posibila prin anestezia topica (in nevralgia esentiala
glosofaringiana)
D. Blocarea paroxismului dureros in nevralgia esentiala glosofaringiana se face prin infiltratia anestezica la
foramenul jugular
E. Simptomele asociate crizei dureroase din nevralgia esentiala glosofaringiana, constau in tulburari de gust
(pag. 462)

A. Intre cauzele nevralgiei glosofaringiene secundare sau simptomatice pot fi citate tumorile de unghi
pontocerebelos sau cele faringo-amigdaliene
B. Leziunile inflamatorii orofaringiene pot declansa dureri nevralgice glosofaringiene
C. In nevralgia secundara glosofaringiana exista un interval liber (fara durere) intre crize
D. In nevralgia secundara glosofaringiana exista semne de leziuni organice ale nervului sau zonelor vecine lui
E. Examinarile complementare in nevralgia secundara glosofaringiana nu sunt relevante
(pag. 463-464)
S2244155. Diagnosticul diferential al nevralgiei trigeminale esentiale se face cu:

A. Prosopalgia
B. Nevralgia trigeminala din scleroza multipla(in placi)
C. Nevralgia de nerv glosofaringian
D. Nevralgia nervului laringeu superior
E. Nevralgia trigeminala primara
(pag. 446)
S2244156. Tratamentul nevralgiei trigeminale esentiale cuprinde:

A. Decompresiunea chirurgicala a radacinilor trigeminale
B. Neuroliza
C. Stimularea nervoasa electrica transcutanata
1039
1040
Rezidentiat 2004
D. Psihoterapia
E. Tratament neurochirurgical cat mai iute instituit
(pag. 449)
S2244157. Tratamentul nevralgiei trigeminale esentiale cuprinde

B. Blocaj electric anestezic
C. Terapia tisulara
D. Neuroliza chimica, termica sau electrica
E. Psihoterapia
(pag. 448)
S2244158. Dintre efectele secundare ale Tegretolului, administrat in primele zile, fac parte:
A. Agravarea unei hipertensiuni preexistente
B. Coma hipoglicemica
C. Greata
D. Vertij
E. Senzatia de confuzie
(pag. 449)
S2244159. Neuroliza trigeminala se poate executa prin urmatoarele procedee:

A. Chimice
B. De compresiune
C. Electrice
D. Termice
E. Medicamentoase
(pag. 452)
S2244160. In stadiile mai avansate ale nevralgiei trigeminale esentiale, durerea localizata pe teritoriul
ramurii I, poate iradia:
A. Spre arcada dentara superioara
B. Spre hemibuza superioara
C. Spre vertex
D. Spre narina homolaterala
E. Spre orbita
(pag. 443)
S2244161. In nevralgia esentiala trigeminala mai veche, durerea localizata pe ramura a II-a maxilara
poate iradia:
A. Spre arcada dentara suprioara
B. Spre hemibuza superioara
C. Spre narina homolaterala
D. Spre ureche
E. Spre pleoapa inferioara homolaterala
(pag. 443)
S2244162. In nevralgia trigeminala esentiala mai veche, durerea localizata pe traiectul ramurii a III-a
poate iradia:
A. Spre arcada dentara superioara
B. Spre hemibuza inferioara
C. Spre menton
D. Spre ureche
E. Spre narina homolaterala
1040
1041
Rezidentiat 2004
(pag. 443)
S2244163. Diagnosticul de sleroza multipla (in placi) este sugerat de urmatoarele manifestari neurosenzoriale:
A. Diplopia
B. Nistagmusul
C. Tulburari ale echilibrului
D. Nevrita optica
E. Defecte ale campului vizual
(pag. 467)
S2244164. In scleroza multipla in placi poate aparea triada Charcot, care include:
A. Tremorul intentional
B. Diplopia
C. Nistagmusul
D. Disfagia
E. Vorbirea sacadata
(pag. 467)
S2244165. Clinica nevralgiei trigeminale zoosteriana-herpetica are urmatoarele stadii:

A. Stadiul preeruptiv
B. Stadiul preherpetic
C. Stadiul eruptiv
D. Stadiul postherpetic
E. Stadiul herpetic
(pag. 467)
S2244166. Durerea oro-faciala este o experienta neplacuta:

A. Senzoriala
B. Emotiva
C. Asociata cu leziuni tisulare reale
D. Asociata cu leziuni potentiale (imaginare)
E. Neasociata cu factori emotionali
(pag. 429)
S2244167. Durerea este definita (IASP) astfel:

A. Experienta senzoriala neplacuta
B. Experienta emotiva neplacuta
C. Este asociatacu leziuni tisulare
D. Nu este asociata cu leziuni tisulare
E. Poate fi indusa si prin amenintare sau imaginare
(pag. 429)
S2244168. In legatura cu localizarea durerii, distingem:

A. Durerea psihogena
B. Durerea locala
C. Durerea proiectata
D. Durerea somatica
E. Durerea reflectata
(pag. 430)
S2244169. Din punct de vedere fiziopatologic, durerea implica urmatoarele componente:
1041
1042
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
Perceptia senzoriala sau somatica

Starea afectiva sau emotionala
Reactia
Durerea somatica
Durerea atipica
(pag. 431)
S2244170. Durerea, in functie de carateristicile ei, este sistematizata astfel:

A. Durerea locala
B. Durerea proiectata
C. Durerea somatica
D. Durerea neurogena
E. Durerea psihogena
(pag. 431)
S2244171. Durerea dento-parodontala este:

A. O durere somatica superficiala
B. Odurere somatica profunda
C. O durere musculo-scheletala
D. O durere viscerala
E. O durere pulpara dentara
(pag. 432)
S2244172. Caracteristicile durerii somatice superficiale:

A. Localizare difuza
B. Localizare fidela
C. Iradiaza
D. Nu iradiaza
E. Relatie fidela cu stimulul
(pag. 433)
S2244173. Caracteristicile durerii viscerale sunt:

A. Localizare slaba
B. Localizare precisa
C. Poate fi provocata de stimuli termici
D. Poate fi provocata prin percutie dentara sau presiune
E. Durata este predominant constanta
(pag. 435)
S2244174. Durerea somatica periodontala are urmatoarele caracteristici:

A. Localizare precisa
B. Durata este constanta(predominant)
C. Poate fi provocata prin stimuli termici
D. Poate fi provocata prin presiune sau prin percutie dentara
E. Durerea ramane localizata la nivelul zonei stimulate
(pag. 435)
S2244175. Caracteristicile durerii pulpare sunt:

A. Forma durerii este acuta
B. Forma durerii este cronica
C. Localizarea durerii este precisa
D. Localizarea durerii este imprecisa
1042
1043
Rezidentiat 2004
E. Frecventa durerii este intermitenta

(pag. 437)

A. Caracterul lancinant, sagetator
B. Pragul de stimulare este inalt
C. Iradierea durerii este prezenta
D. Orarul este predominant nocturn
E. Orarul este predominant diurn
(pag. 437)
S2244177. Din cadrul durerii vasculare fac parte:

A. Nevralgia migrenoasa
B. Odontalgia atipica
C. Migrena atipica
D. Migrena clasica
E. Durerea musculara
(pag. 432)
S2244178. Nevralgia esentiala trigeminala este:

A. O durere nevralgica cu fond dureros continuu
B. O durere nevralgica paroxistica
C. O durere neurogena
D. Un sindrom dureros nevritic
E. O durere faciala atipica
(pag. 440)
S2244179. Nevralgia trigeminala esentiala se mai numeste:

A. Ticul dureros al fetei
B. Prosopalgia
C. Nevralgia epileptiforma
D. Durerea faciala fantoma
E. Carotidina
(pag. 441)
S2244180. In nevralgia trigeminala esentiala:

A. Exista puncte trigger
B. Durata crizei este de secunde/minute
C. Orarul durerii este nocturn
D. Intensitatea durerii are caracter gradual
E. Localizarea durerii este riguroasa dupa ce boala are o relativa vechime
(pag. 443)
S2244181. Examenul clinic obiectiv in nevralgia trigeminala esentiala, precizeaza:

A. Absenta leziunilor morfologice ale ramurilor nervoase periferice
B. Scleroza multipla in placi la persoanele tinere
C. Prezenta zonelor trigger
D. Prezenta unui proces compresiv al radacinilor trigeminale
E. Prezenta ticului dureros in criza, cu caracteristicile lui foarte clare
(pag. 445)
S2244182. Durerea locala este cel mai des intalnita in:
1043
1044
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
Traumatisme
Pulpita seroasa
Inflamatii
Tumori
Nevralgii faciale atipice
(pag. 430)
S2244183. Durerea transmisa sau transferata are urmatoarele caracteristici:

A. Este des intalnita in pulpita seroasa
B. Poate fi intalnita si in nevralgiile faciale atipice
C. Este des intalnita in sindromul disfunctiei mio-articulare
D. Este intalnita in traumatisme
E. Este des intalnita in tumori
(pag. 430)
S2244184. Durerea proiectata:

A. Reprezinta un raspuns dureros localizat precis
B. Reprezinta un raspuns dureros localizat imprecis
C. Apare in nevralgia trigeminala esentiala
D. Depaseste aria de distributie terminala a nervului in suferinta
E. Nu depaseste aria de distributie terminala a nervului in suferinta
(pag. 430)
S2244185. Durerea somatica superficiala are urmatoarele caracteristici:

B. Durata limitata
C. Nu prezinta orar temporal
D. Cedeaza la anestezia topicasau la cea prin infiltratie
E. Apare in nevralgia esentiala trigeminala
(pag. 432)
S2244186. Tipurile fundamentale de durere profunda sunt:

A. Durerea musculo-scheletala
B. Durerea cutanata
C. Durerea muco-gingivala
D. Durerea viscerala
E. Durerea neurogena
(pag. 433)
S2244187. Durerea articulara temporo-mandibulara este:

A. O durere somatica profunda
B. O durere proprioceptiva
C. O durere vaga periauriculara
D. Este o durere acuta, insuportabila
E. Poate fi localizata precis
(pag. 434)
S2244188. Durerea pulpara dentara:

A. Se poate asocia cu fenomene vegetative
B. Se poate asocia cu spasme musculare temporale sau maseterine
C. Se poate asocia cu adenopatie submandibulara sau submentoniera
D. Poate fi transferata la corespondentii antagonisti
1044
1045
Rezidentiat 2004
E. Poate fi transferata la distanta

(pag. 436, 437)
S2244189. Durerea pulpara iradiza astfel:

A. De la molarii superiori spre zona temporala
B. De la caninii superiori spre zona suborbitara
C. De la molarii inferiori spre zona auriculara
D. De la incisivii inferiori spre zona mentoniera
E. Durerea pulpara nu iradiaza
(pag. 437)
S2244190. Din cadrul durerilor nevralgice cu fond dureros continuu fac parte:
A. Nevralgia nervului laringeu superior
B. Nevralgia trigeminala esentiala
C. Nevralgia trigeminala din scleroza multipla (in placi)
D. Nevralgia gloso-faringiana simtomatica (secundara)
E. Cauzalgia
(pag. 440)
S2244191. Durerea dento-parodontala este:

A. O durere somatica
B. O durere cutanata
C. O durere somatica profunda
D. O durere somatica superficiala
E. O durere viscerala
(pag. 432)
S2244192. Durerea pulpara dentara este o durere somatica profunda, cu urmatoarele caracteristici:
A. Forma durerii este acuta
B. Frecventa durerii este continua
C. Intensitatea durerii este moderata
D. Caracterul durerii este sagetator, lancinant
E. Este prezenta iradierea durerii
(pag. 437)
S2244193. Migrena clasica este o durere somatica profunda, cu urmatoarele caracteristici:

A. Este o durere viscerala
B. Este insotita cu regularitate de fenomene vegetative
C. Se deruleaza in etape
D. Stadiul prodromal este urmat de stadiul cefalalgic
E. Punctele de emergenta ale nervului trigemen nu sunt sensibile la palpare
(pag. 439)
S2244194. Durerea vasculara inflamatorie are urmatoarele caracteristici:

A. Este o durere somatica superficiala
B. VSH este crescuta
C. Este o durere profunda si intensa in teritoriul arterei temporale superficiale
D. Artera carotida este sensibila, pulsatila, tumefiata
E. Este explicabil fenomenul de claudicatie care apare in cadrul acestui sindrom dureros
(pag. 439)
S2244195. Diagnosticul diferential al nevralgiei trigeminale esentiale se face cu:
1045
1046
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
Nevralgia trigeminala postherpetica

Sindromul paratrigeminal
Ticul dureros al fetei
Nevralgia occipitala
Nevralgiile faciale atipice
(pag. 447)
S2244196. Anestezia dureroasa cuprinde:

A. Anestezie
B. Durere
C. Rigiditate de carton
D. Afectarea functiilor motorii
E. Hiperestezie
(pag. 481)
S2244197. Anestezia dureroasa:

A. Este o durere spontana, intensa
B. Se manifesta pe fondul unei anestezii
C. Apare frecvent dupa operatia Dandy
D. Pare a fi mai usor de suportat decat nevralgia trigeminala esentiala
E. Tratamentul este mai facil decat al nevralgiei trigeminale esentiale
(pag. 481)
S2244198. Metodele terapeutice ale nevralgiei trigeminale esentiale cuprind:

B. Neuroliza
C. Tratamentul chirurgical
D. Fizioterapia
E. Psihoterapia
(pag. 448)
S2244199. Neuroliza trigeminala se poate efectua prin urmatoarele modalitati:

A. Procedee chimice
B. Procedee electrice
C. Procedee termice
D. Decompresiune
E. Compresiune
(pag. 452)
S2244200. Printre caracteristicile comune ale durerilor nevralgice paroxistice, se enumera:

A. Intensitatea este moderata
B. Durata este de minute sau ore
C. Intensitatea durerii este neobisnuit de mare
D. Instalarea durerii este imprevizibila
E. Integritatea anatomica a nervului afectat
(pag. 440)
S2244201. Nevralgia trigeminala esentiala este o stare clinica dramatica, cu urmatoarele caracteristici:
A. Criza dureroasa este declansata prin excitarea de catre un stimul puternic a unei "zone dolorigene"
B. Durerea este de o violenta si o intensitate iesite din comun
C. Orarul durerii este nocturn
D. Localizarea durerii este strict pe teritoriul unei ramuri trigeminale
1046
1047
Rezidentiat 2004
E. Iradierea durerii este prezenta inca de la debutul bolii

(pag. 449)
S2244202. Avantajele utilizarii metodei de alcoolizare, in cadrul tratamentului nevralgiei trigeminale

esentiale, sunt:
A. Recidiva paroxismului dureros dupa o perioada scurta
B. Posibilitatea de reaplicare a ei
C. Absenta riscurilor importante cand este aplicata la nivelul ramurilor periferice
D. Instalarea dupa acest tratament a "anesteziei dolorosa"
E. Perioada relativ buna de acalmie
(pag. 452)
S2244203. Cele mai eficiente medicamente in tratamentul nevralgiei trigeminale esentiale sunt:
A. Carbamazepina
B. Fenitoina
C. Hipnoticele
D. Vitaminele
E. Baclofenul
(pag. 449)
S2244204. Durerea faciala fantoma apare in teritoriul maxilo-facial dupa:

A. Glosectomii
B. Frenectomii
C. Exenteratie de orbita
D. Gingivoplastii
E. Mandibulectomii
(pag. 482)
S2244205. Durerile nevralgice tipice pe fond dureros continuu cuprind:

A. Nevralgia trigeminala din scleroza multipla (in placi)
B. Nevralgi trigeminala zoosteriana
C. Nevralgia trigeminala esentiala
D. Nevralgia secundara glosofaringiana
E. Nevralgia secundara a intermediarului facialului
(pag. 467)
S2244206. Diagnosticul diferential al cauzalgiei se face cu:

A. Psihalgia
B. Nevralgia trigeminala esentiala
C. Durerile din deficientele complexului B12
D. Anestezia dureroasa
E. Alergiile la materialele protetice acrilice
(pag. 481)
S2244207. In nevralgia gloso-faringiana simptomatica, exista urmatoarele perticularitati clinice:

A. Existenta unui fond dureros continuu
B. Absenta intervalului liber intre episoadele paroxistice
C. Evolutia bolii este continua, ajungandu-se la o durere continua intensa
D. Aparitia unor semne de leziune organica a nervului
E. Cedarea completa a durerilor prin anestezierea topica a zonelor trigger
(pag. 464)
1047
1048
Rezidentiat 2004
S2244208. Pentru durerea psihogena pledeaza urmatorii factori:

A. Localizarea durerii este precisa
B. Descrierea durerii este exacta
C. Lipsesc stimulii de provocare a durerii
D. Lipsesc semnele obiective
E. Raspunsul la medicamentele psihoactive
(pag. 487- 489)
S2244209. Tratamentul nevralgiei gloso-faringiene consta in:

A. Alcoolizarea nervului
B. Medicatie antiepileptica
C. Infiltratii anestezice repetate la baza limbii
D. Aplicatii anestezice topice locale pe zonele trigger
E. Neurotomia extra sau intracraniana
(pag. 463)
S2244210. Sindromul Claude-Bernard-Horner cuprinde urmatoarele semne:

A. Mioza
B. Exoftalmie
C. Nistagmus
D. Diplopie
E. Micsorarea fantei palpebrale
(pag. 447)
S2244211. Dureri nevralgice atipice cu fond dureros continuu sunt urmatoarele:

A. Durerea stimulata
B. Cauzalgia
C. Anestezia dureroasa
D. Nevralgia nervului sfeno-palatin
E. Durerea faciala atipica
(pag. 440)
S2244212. Tegretolul:
A. Nu are efect antalgic imediat
B. Se administreaza pentru sedarea in crize
C. Doza toxica este de 1200 mg/zi
D. Se administreaza intr-o singura doza pe zi
E. Ca mod de actiune este un antiepilectic psihotrop
(pag. 449)
S2244213. Diagnosticul diferential al anesteziei dureroase se face cu:

A. Alte afectiuni care dau semnul lui Vincent
B. Hiperpatia
C. Nevralgia trigeminala esentiala
D. Nevralgia gloso-faringiana esentiala
E. Sindroame dureroase nevritice
(pag. 481)
S2244214. Diagnosticul pozitiv al sindromului Ramsay-Hunt se face pe baza urmatoarelor elemente:

A. Caracterul durerii
B. Eruptia herpetica
C. Prezenta fenomenelor de deficit neurologic
1048
1049
Rezidentiat 2004
D. Varsta pacientului
E. Sexul pacientului
(pag. 465)
S2244215. Durerile nevritice de origine nazala:

A. Sunt de obicei transferate
B. Depind de sediul inflamatiei
C. Sunt dureri nevritice de origine sinusala
D. Pot iradia si in ureche (durerile severe)
E. Tratamentul consta in administrare de medicatie antiepileptica psihotropa
(pag. 472)
S2244216. In sinuzita acuta maxilara odontogena, durerea are urmatoarele caracteristici:

A. Este pulsatila
B. Este intensa
C. Este exacerbata de miscarile bruste
D. Nu iradiaza
E. Se calmeaza in clinostatism
(pag. 472)
S2244217. Neuroliza trigeminala prin procedee chimice se face cu:

A. Alcool absolut
B. Glicerol anhidric
C. Crioterapie
D. Neurectomie
E. Electrocoagulare
(pag. 452)
S2244218. Tratamentul chirurgical, in cazul nevralgiei esentiale de trigemen, cuprinde:

A. Neuroliza chimica
B. Terapia tisulara
C. Neurectomia ramurilor periferice
D. Decompresiunea endocraniana
E. Neurotomia
(pag. 448)
S2244219. Fenitoina este:

A. Un agent terapeutic anticonvulsivant
B. Un agent terapeutic antiepileptic
C. Un agent terapeutic ce actioneaza prin cresterea pragului de excitabilitate tactila a zonelor trigger
D. Un derivat de hidantoina
E. Un agent terapeutic ce nu are efecte secundare
(pag. 450)
S2244220. Blocajul chimic anestezic in cazul nevralgiei trigeminale esentiale se poate face (dupa
Filipescu) cu:
A. Antibiotice
B. Novocaina
C. Largactil
D. Xilina
E. Lidocaina
(pag. 450)
1049
1050
Rezidentiat 2004
S2244221. Nevralgia trigeminala zoosteriana-herpetica prezinta urmatoarele caracteristici:

A. Sunt mai expuse persoanele tinere, in special cele de sex feminin
B. Evolueaza in 3 stadii
C. Stadiul eruptiv poate dura doua sau trei saptamani
D. In cazul nervului trigemen, virusul are predilectie pentru ramura oftalmica
E. Poate apare triada Charcot
(pag. 467)
S2244222. Sindromul Tolosa-Hunt are urmatoarele caracteristici clinice:

A. Durere periorbitara
B. Durere retroorbitara
C. Oftalmoplegie
D. Nistagmus
E. Strabism
(pag. 447)
S2244223. Durerea poate fi:

A. Indusa numai prin leziuni reale
B. Indusa prin amenintare
C. Indusa prin imaginare
D. In totalitate o experienta personala
E. Si o experienta colectiva
(pag. 429)

A. In durerea transferata durerea este transmisa la periferie in acelasi loc cu cel cauzal
B. Durerea transferata este somatica superficiala
C. Durerea transferata este proprioceptiva
D. Durerea transferata este precis conturata
E. Durerea transferata depaseste ca intindere aria de distributie a nervului senzitiv interesat
(pag. 430)

A. Durerea proiectata este localizata precis in zona terminala a nervului senzitiv afectat
B. Durerea miofasciala este o durere proiectata
C. Durerea proiectata ocupa toata zona terminala a nervului afectat
D. Durerea proiectata este intalnita in nevralgia trigeminala esentiala de trigemen
E. Durerea proiectata depaseste aria terminala de distributie a nervului senzitiv
(pag. 430)

A. Durerea locala este intalnita in nevralgiile esentiale
B. Durerea proiectata este intalnita in traumatisme, tumori
C. Durerea transferata este intalnita in afectiunile miofasciale
D. Durerea locala este o durere somatica profunda
E. In pulpitele seroase putem intalni o durere trnsferata
(pag. 430)

A. In durerea reflectata aria de perceptie a durerii coincide cu zona de actiune a stimulului dureros
B. Durerea reflectata se percepe intr-o arie precis conturata
C. Perceptia senzoriala este o senzatie nespecifica
1050
1051
Rezidentiat 2004
D. Perceptia senzoriala are ca substrat anatomic receptori specializati

E. Perceptia senzoriala are cai de transmisie precisa a impulsului dureros la centrii cerebrali
(pag. 430)
S2244228. Marcati raspunsurile corecte:

A. Durerea somatica superficiala provine din stimularea nociceptiva a tesuturilor cutanate si mucoase
B. Durerea somatica superficiala de obicei este o durere cronica ce se declanseaza la un interval de timp
dupa interventia agentului cauzal
C. Perceptia durerii somatice superficiale se extinde la distanta fata de aria receptorilor stimulati
D. Durerea somatica superficiala nu ramane localizata
E. Durata durerii somatice superficiale este concordanta cu timpul de actiune a stimulului
(pag. 432)

A. Intensitatea durerii somatice superficiale nu este concordanta cu actiunea stimulului
B. Localizarea durerii somatice superficiale este precisa
C. Frecventa durerii somatice superficiale nu este legata de frcventa interventiei stimulului
D. In durerea somatica superficiala iradierea este prezenta
E. Durerea somatica superficiala nu prezinta un orar temporar
(pag. 432)

A. Durerea somatica superficiala este localizata doar in zona stimulata prin intermediul exteroreceptorilor
B. Durata durerii somatice superficiale poate fi in limite foarte largi
C. In compratie cu alte dureri, durerea somatica superficiala este apreciata ca o durere moderata
D. Delansarea durerii somatice superficiale este indirecta
E. Durerea somatica superficiala nu cedeaza la anestezia topica sau la cea prin infiltratie
(pag. 432)
S2244231. Caracteristicile durerii somatice superficiale sunt:

A. Forma durerii - cronica
B. Intensitatea durerii - gradata
C. Localizarea durerii - difuza
D. Frecventa - concordanta cu stimulul
E. Declansarea - prin contact
(pag. 432)
S2244232. Caracteristicile durerii somatice superficiale sunt:

A. Iradierea durerii - nu
B. Orarul durerii - oricand
C. Frecventa durerii - discontiua
D. Localizarea - precisa
E. Raspunsul la anestezie locala - da
(pag. 432)

A. Cauzele durerii somatice superficiale sunt usor evidentiabile
B. Tratamentul durerii somatice superficiale ridica probleme deosebite
C. Protezele conjuncte nu pot fi implicate in aparitia durerii somatice superficiale
D. Obturatiile neetanse pot fi implicate in durerile somatice superficiale
E. Aftele recurente nu fac parte din factorii cauzali ai durerii somatice superficiale
(pag. 433)
1051
1052
Rezidentiat 2004

A. Durerea somatica profunda este proprie tesuturilor derivate din ectoderm
B. Durerea somatica profunda este proprie tegumentelor si mucoaselor
C. Durerea somatica profunda nu se asociaza cu durerea psihogena
D. Durerea somatica profunda se cronicizeaza
E. Durerea somatica profunda este mai putin concordanta cu stimulul
(pag. 433)

A. Durerea somatica profunda deriva din mezoderm
B. Durerea somatica profunda nu iradiaza
C. Localizarea durerii somatice profunde este precisa
D. Relatia durerii somatice profunde nu este fidela cu stimulul
E. Durerea somatica profunda nu se cronicizeaza
(pag. 433)

A. Durerea de la nivelul dintilor deriva strict din tesuturile dentare
B. Durerea musculo-scheletala pastreaza o relatie stransa cu cerintele functiei biomecanice
C. Spasmul musculaturii pterigoidiene se limiteaza la masa musculara
D. Durerea articulara temporo-mandibulara este o durere somatica superficiala
E. Durerea articulara este proprioceptiva
(pag. 434)

A. Durerea somatica profunda se manifesta ca o durere transferata
B. Durerea articulara temporo-mandibulara este o durere somatica profunda
C. In durerea articulara temporo-mandibulara pacientul nu poate preciza care componenta a articulatiei este
implicata cauzal
D. Durerea osoasa este transmisa de receptori proprii ososi
E. Periostul nu dispune de receptori proprii
(pag. 434)

A. Parodontiul profund este dotat cu prprioceptori
B. Parodontiul profund este dotat cu exteroreceptori
C. Durerea care pleaca de la nivelul parodontal este de tip somatic profund
D. Durerea care pleaca de la nivelul parodontal profund se aseamana cu cea de la nivel muscular
E. Receptorii din ligamentele periodontale nu sunt capabili sa localizeze cu destula precizie pozitia stimulului
nociceptiv
(pag. 435)
S2244239. Durerea care pleaca de la nivelul parodontiului profund se aseamana cu cea provenind de la:
A. Muschi
B. Oase
C. Articulatii
D. Tendoane
E. Mucoase
(pag. 435)
S2244240. Durerea viscerala (pulpara) se caracterizeaza prin:

A. Localizare - precisa
1052
1053
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
Durata - predominant periodica

Relatia cu aria stimulata - depaseste ari stimulata
Relatia cu functia biomecanica - da
Pragul de stimulare - jos
(pag. 435)
S2244241. Durerea viscerala pulpara se caracterizeaza prin:

A. Relatia cu functia biomecanica - nu
B. Raspunsul grdual la intensitatea stimulului - nu
C. Provocarea durerii prin stimuli termici - da
D. Transferul durerii in alte zone - nu
E. Localizarea durerii - precisa
(pag. 435)

A. In durerea parodontala superficiala anamneza nu este suficient de relevanta
B. In durerea parodontala superficiala examenul obiectiv este relevant
C. In durerea parodontala superficiala pot fi evidentiati factorii etiologici
D. Palparea este neimportanta in durerea parodontala
E. Percutia este importanta in durerea parodontala
(pag. 436)
S2244243. Caracteristicile durerii parodontale sunt:

A. Localizarea durerii - prcisa
B. Frecventa durerii - continua
C. Durata durerii - scurta (secunde, minute)
D. Caracterul durerii - lancinant
E. Intensitatea durerii - violenta
(pag. 436)
S2244244. Caracteristicile durerii parodontale sunt:

A. Pragul de stimulare al durerii - intermediar
B. Pragul de stimulare al durerii - inalt
C. Pragul de stimulare al durerii - jos (scazut)
D. Raspunsul gradual - da
E. Caracterul durerii - lancinant
(pag. 436)

A. Pulpa dentara este intens reprezentata neuronal
B. Iradierea la alti dinti sau la alte tesuturi este posibila
C. Durerea odontogena nu poate fi transferata in tesuturi de alta structura
D. Durerea pulpara poate fi transferata la dintii antagonisti
E. De la dintii inferiori durerea iradiaza in ureche
(pag. 436)
S2244246. Durerea pulpara iradiaza astfel:

A. De la molarii inferiori iradiaza spre ureche
B. De la incisivii inferiori spre obraz
C. De la molarii superiori spre ochi
D. De la incisivii superiori spre nas
E. De la caninii superiori spre zona suborbitara
1053
1054
Rezidentiat 2004
(pag. 437)

A. Forma - acuta
B. Localizarea - imprecisa
C. Pragul de stimulare - inalt
D. Raspunsul gradual - nu
E. Intensificarea la clinostatism - nu
(pag. 437)
S2244248. Durerile nevralgice paroxistice se caracterizeaza prin:

A. Lipsa de integritate anatomica a nervului afectat
B. Instalarea previzibila a crzei dureroase
C. Intensitatea moderata a durerii
D. Localizare unilaterala
E. Durata foarte scurta a crizei
(pag. 440)
S2244249. Durerile nevralgice paroxistice se caracterizeaza prin:

A. Integritatea anatomica a nervului afectat
B. Instalarea imprevizibila a crzei dureroase
C. Intensitatea neobisnuit de mare a durerii
D. Posibilitatea de localizare bilaterala a afectiunii
E. Durata lunga a crizei dureroase
(pag. 440)

A. Durerile nevralgice paroxistice au o durata de secunde sau minute
B. In cazul durerilor din grupa nevralgiilor cu caracter continuu nu pot fi evidentiate cauzele afectiunii
C. In cazul nevralgiilor cu caracter continuu, instalarea durerii este brusca
D. In cazul nevralgiilor cu caracter continuu, intensitatea durerii este moderata
E. In cazul nevralgiilor cu caracter continuu, durerea dureaza minute, ore sau mai mult
(pag. 440)
S2244251. Caracteristicile durerilor paroxistice sunt:

A. Aspectul clinic al pacientului - normal
B. Leziuni anatomo-patologice ale nervului - nu
C. Instalarea durerii - lenta
D. Localizarea durerii - unilaterala
E. Recurenta - da
(pag. 441)
S2244252. Caracteristicile durerilor cu caracter continuu sunt:

A. Aspectul clinic al pacientului - modificat
B. Leziuni patologice evidente la nivelul nervului afectat - da
C. Instalarea durerii - lent
D. Recurenta durerii dupa tratament - nu
E. Durata durerii - secunde
(pag. 441)

A. In nevralgia trigeminala esentiala de trigemen, intensitatea durerii este violenta
1054
1055
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
Nevralgia esentiala de trigemen afecteaza preponderent sexul feminin

Nevralgia esentiala de trigemen este un apanaj al varstei inaintate
Nevralgia esentiala de trigemen afecteaza preponderent ramura a II-a
Cauza nevralgiei esentiale de trigemen este bine cunoscuta
(pag. 441)
S2244254. Marcati raspunsurile corecte (toate raspunsurile fac referire la nevralgia trigeminala
esentiala):
A. Criza dureroasa poate fi declansata prin stimularea intensa, puternica a zonei trigger
B. Zona dolorigena poate fi reprezentata de tegument
C. Zona dolorigena poate fi reprezentata de mucoasa
D. Zona dolorigena poate fi reprezentata de dinte
E. Zona dolorigena este mereu schimbatoare
(pag. 441)

A. In nevralgia esentiala de trigemen, zona trigger este reprezentata de dinte
B. In nevralgia esentiala de trigemen, mucoasa nu constituie sediu pentru zona trigger
C. In nevralgia esentiala de trigemen, tegumentul fetei poate reprezenta un sediu pentru zona trigger
D. Zona dolorigena sau trigger in nevralgia esentiala trigeminala este mereu aceeiasi
E. Criza dureroasa in nevralgia esentiala trigeminala poate fi declansata printr-o stimulare slaba a zonei
trigger
(pag. 441)

A. In nevralgia esentiala de trigemen, cauzele sunt necunoscute
B. In nevralgia esentiala de trigemen, mecanismele fiziopatologice sunt bine cunoscute
C. Intre factorii presupusi cauzali ai nevralgiei trigeminale esentiale sunt citate si compresiunile vasculare
care vin in contact cu fibrele nervoase
D. Criza dureroasa in nevralgia esentiala de trigemen poate fi declansata si de o vibratie a zonei trigger
E. Distorsiunea zonei trigger poate declansa criza
(pag. 441)

A. In nevralgia esentiala de trigemen, criza dureroasa se instaleaza lent
B. Durerea in nevralgia trigeminala esentiala de trigemen survine anuntata de semne premonitorii
C. Vorbitul nu contribuie la declansarea crizei
D. Criza dureroasa in nevralgia trigeminala esentiala dureaza putin
E. Dupa incetarea crizei, pacientul isi reia nestingherit discutia sau activitatea
(pag. 443)

A. In nevralgia esentiala de trigemen, criza dureroasa se instaleaza brusc, fulgerator, instantaneu
B. In nevralgia esentiala de trigemen, criza dureroasa apare in plina stare de sanatate, neanuntata de semne
premonitorii
C. Criza dureroasa in nevralgia esentiala de trigemen este de lunga durata
D. Dupa disparitia crizei din nevralgia esentiala de trigemen, ramane o senzatie de disconfort si durere
moderata
E. Criza dureroasa in nevralgia esentiala de trigemen poate fi declansata prin vorbit
(pag. 443)

A. Orarul durerii in nevralgia esentiala de trigemen este diurn
1055
1056
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
Orarul nocturn al durerii este caracteristic pentru durerile din nevralgiile simptomatice
La debut, durata crizei in nevralgia esentiala de trigemen este de fractiuni de secunda
Disparitia crizei dureroase in nevralgia esentiala de trigemen se face lent, treptat
Intensitatea crizei dureroase in nevralgia esentiala de trigemen nu are caracter gradual
(pag. 443)

A. Orarul durerii in nevralgia esentiala de trigemen este nocturn, dupa culcare
B. Disparitia crizei dureroase in nevralgia esentiala de trigemen este instantaneu
C. Intensitatea crizei dureroase in nevralgia esentiala de trigemen este maxima pe toata durata
D. Iradierea crizei dureroase in nevralgia esentiala de trigemen depaseste ramura trigeminala afectata inca
de la inceputul bolii
E. Intervalul de acalmie dintre crize ramane constant pe toata durata bolii
(pag. 443)

A. Iradierea durerii in nevralgia esentiala de pe ramura I trigeminala merge spre vertex
B. Iradierea durerii in nevralgia esentiala de pe ramura I trigeminala merge spre orbita
C. La debut durerea este situata pe o arie limitata
D. Iradierea survine numai dupa o anumita vechime a bolii
E. In nevralgia ramurii a II-a trigeminala, iradierea evolueaza spre ureche
(pag. 443)

A. In nevralgia trigeminala esentiala situata pe ramura a III-a, durerea iradiaza spre arcada dentara inferioara
B. In nevralgia trigeminala esentiala situata pe ramura a III-a, durerea iradiaza spre buza inferioara
C. In nevralgia trigeminala esentiala situata pe ramura a III-a, durerea iradiaza spre menton
D. In nevralgia trigeminala esentiala situata pe ramura a III-a, durerea iradiaza spre comisura labiala
E. Iradierea durerii in teritoriul altei ramuri trigeminale este obisnuita in nevralgia esentiala de trigemen
(pag. 443)

A. In nevralgia esentiala de trigemen, intensitatea este maxima de la inceput
B. In nevralgia esentiala de trigemen, intensitatea durerii se instaleaza gradual
C. In nevralgia esentiala de trigemen, intensitatea durerii este aceeasi (maxima) pe toata durata crizei
D. In nevralgia esentiala de trigemen, intensitatea durerii scade gradual pana la disparitia completa a durerii
E. In nevralgia esentiala de trigemen, in cursul crizei, alterneaza perioade dureroase de intensitati diferite
(pag. 443)
S2244264. In nevralgia esentiala de trigemen

A. Intensitatea durerii creste gradual
B. Intensitatea durerii scade gradual pana la disparitie
C. Durerea se mentine aceeasi (maximala) pe toata durata crizei
D. In cursul crizei alterneaza perioade de intensitati diferite ale durerii
E. Intervalul dintre crizele durerosa se micsoreaza pe masura evolutiei bolii
(pag. 443)
S2244265. In nevralgia esentiala de trigemen:

A. Intervalul liber (fara dureri) dintre crizele dureroase paroxistice se mentine acelasi
B. Intervalul liber (fara dureri) dintre crizele dureroase paroxistice creste pe masura invechirii bolii
C. Intervalul liber (fara dureri) dintre crizele dureroase paroxistice scade pe masura invechirii bolii
D. La inceputul bolii nu exista un interval liber, intre crizele dureroase paroxistice persistand un fond dureros
1056
1057
Rezidentiat 2004
continuu
E. In nevralgia esentiala de trigemen nu exista fond dureros continuu (remanent) intre crizele dureroase
paroxistice
(pag. 443-444)
S2244266. In nevralgia esentiala de trigemen situata pe ramura a doua:

A. Durerea se localizeaza in arcada dentara superioara
B. Dintii nu constituie zone trigger
C. Durerea iradiaza spre hemibuza superioara
D. Durerea iradiaza spre narina homolaterala
E. Durerea nu se orienteaza spre pleoapa inferioara
(pag. 443)

A. Iradierea durerii in teritoriul altei ramuri este posibila la inceputul bolii
B. La inceputul bolii iradierea durerii ramane limitata strict in teritoriul ramurii in suferinta
C. Durerea la inceputul bolii nu depaseste linia mediana
D. Senzatia dureroasa nu este receptata la nivelul dintilor
E. Dintele nu constituie zona trigger pentru criza dureroasa
(pag. 443)

A. Extractia dintelui de la care a plecat durerea rezolva definitiv boala
B. Dupa extractia dintelui acuzat de pacient ca fiind punctul de plecare al durerii, aceasta (durerea) se
transfera la dintele vecin
C. Dupa extractia tuturor dintilor de pe hemiarcada nu se rezolva paroxismele dureroase
D. Dupa extractia dintilor ramane un punct trigger pe aceasta arcada
E. Mucoasa gingivala nu constituie sediu pentru zona trigger
(pag. 444)
S2244269. Stimulii care declanseaza durerea pot fi:

A. Miscarea firelor de par
B. Miscarea fetei
C. Percutia axiala a unui dinte
D. Vorbirea
E. Deglutitia
(pag. 444)

A. Palparea si percutia nu sunt patognomonice pentru durerea parodontala
B. Durerea parodontala este puternic influentata de stimulii termici
C. Durerea pulpara nu iradiaza
D. Intensitatea durerii parodontale este mai pronuntata decat cea pulpara
E. Examinarile radiologice pot fi nesemnificative in durerea parodontala la debutul procesului patologic
(pag. 436)

A. Ramura linguala a nervului trigemen nu constituie sediu pentru nevralgia trigeminala
B. Ramura bucala a nervului trigemen nu constituie sediu pentru nevralgia trigeminala
C. Dintele poate constitui un sediu pentru durerea iradiata din nevralgia trigeminala
D. Dintele nu constituie sediu pentru zona trigger
E. Teritoriul nervului auricular poate constitui sediu trigger pentru nevralgia trigeminala
1057
1058
Rezidentiat 2004
(pag. 444)

A. Criza dureroasa din nevralgia esentiala de trigemen nu perturba activitatea pacientului
B. Criza dureroasa din nevralgia esentiala de trigemen nu se asociaza cu fenomene vegetative faciale
C. In perioada refractara, atingerea zonei trigger activeaza durerea
D. In perioada crizei, ca si in perioadele interparoxistice din nevralgia trigeminala esentiala, nu apar modificari
ale reflexului cornean
E. In perioada crizei dureroase nu apar hipoestezii pe teritoriul afectat
(pag. 444)

A. Criza dureroasa din nevralgia esentiala de trigemen intrerupe instantaneu orice activitate a pacientului
B. Pacientul cu nevralgie trigeminala nu este deranjat de spalatul fetei sau de barbierit
C. Criza dureroasa din nevralgia esentiala de trigemen se poate asocia cu hipersecretie nazala de partea
afectata
D. Perioadele interparoxistice sunt total asimptomatice
E. In perioada paroxistica se constata elemente clinice evidente de suferinta organica ale nervului
(pag. 444)

A. nevralgia trigeminala esentiala nu se asociaza cu fenomene motorii ale musculaturii faciale
B. Perioada refractara exclude posibilitatea unei noi declansari a paroxismului dureros prin atingerea zonelor
trigger
C. Atrofia musculaturii faciale este inerenta nevralgiei trigeminale
D. Reflexul cornean este modificat de partea bolnava in nevralgia ramurii a II-a trigeminala esentiala
E. Congestia fetei se poate asocia crizei dureroase din nevralgia esentiala de trigemen
(pag. 444)

A. Nevralgia trigeminala esentiala evolueaza de regula spre remisie spontana
B. Durerea evolueaza centripet spre ganglionul Gasser
C. In timpul evolutiei bolii scade numarul zonelor trigger
D. Caracteristicile paroxismului dureros in nevralgia esentiala de trigemen devin mai atipice pe masura
evolutiei bolii
E. Crizele dureroase se raresc pe masura invechirii bolii
(pag. 445)

A. Afectarea bilaterala a ramurilor trigeminale in nevralgia esentiala reprezinta o exceptie
B. Cand sunt afectate ambele parti, crizele dureroase sunt concomitente si numai rar alterneaza intre ele
C. Agravarea bolii este data de cresterea frecventei si duratei crizelor
D. Temporar, criza dureroasa se poate declansa si noaptea
E. Tratamentele, indeosebi cele neurolizante, nu modifica tabloul clinic al recidivelor
(pag. 445)

A. Tratamentele, indeosebi cele neurolizante ale nevralgiei trigeminale, modifica tabloul clinic
B. Senzatia de arsura ce se asociaza crizei dureroase este caracteristica tratamentelor neurolizante
anterioare ale nevralgiei trigeminale
C. Modificarile tabloului clinic al nevralgiei trigeminale dupa tratamente anterioare, nu pun probleme de
diagnostic diferential cu durerile nevralgice continue
D. In nevralgia trigeminala esentiala, diagnosticul se pune exclusiv pe datele clinice
E. Exlorarile paraclinice nu sunt edificatoare pentru diagnosticul nevralgiei esentiale de trigemen
1058
1059
Rezidentiat 2004
(pag. 445)
S2244278. Diagnosticul nevralgiei esentiale de trigemen:

A. Se bazeaza pe debutul lent, previzibil al crizei dureroase
B. Se bazeaza pe caracterul fulgerator al crizei
C. Se bazeaza pe durata lunga a crizei
D. Se bazeaza pe disparitia spontana a paroxismului dureros
E. Se bazeaza pe existenta zonelor trigger exo si endoorale
(pag. 445)
S2244279. Diagnosticul nevralgiei esentiale de trigemen se bazeaza pe:

A. Debutul brusc, imprevizibil al crizei dureroase
B. Durata scurta a episodului dureros
C. Disparitia treptata a durerii
D. Absenta perioadei refractare imediat dupa criza
E. Persistenta unui fond dureros dupa finalizarea crizei paroxistice
(pag. 445)
S2244280. Diagnosticul clinic pozitiv al nevralgiei esentiale de trigemen se bazeaza pe:

A. Existenta perioadei refractare imediat dupa criza
B. Existenta zonelor trigger cutanate
C. Existenta zonelor trigger dentare
D. Existenta zonelor trigger mucoase
E. Durata lunga a crizei dureroase
(pag. 445)
S2244281. Diagnosticul pozitiv al nevralgiei esentiale de trigemen se bazeaza pe:

A. Localizarea durerii strict pe zona terminala a ramurilor trigeminale
B. Lipsa de raspuns la infiltratia cu anestezic a trunchiului trigeminal afectat
C. Raspunsul pozitiv la infiltratia cu anestezic a trunchiului trigeminal afectat
D. Sedarea durerii cu medicatie antiepileptica
E. Raspunsul pozitiv la antialgice
(pag. 445)
S2244282. Diagnosticul pozitiv al nevralgiei esentiale de trigemen se bazeaza pe:

A. Raspunsul pozitiv (suprimarea durerii) la infiltratia cu anestezic a zonelor trigger
B. Lipsa de raspuns la infiltratia cu anestezic a ramurii nervoase afectate
C. Lipsa de raspuns la tratamentul cu antialgice
D. Lipsa de relevanta a rezonantei magnetice nucleare
E. Existenta perioadei refractare imediat dupa episodul paroxistic
(pag. 445)
S2244283. Examenul obiectiv in nevralgia esentiala de trigemen, releva:

A. Absenta leziunilor sau deficitelor morfologice ale ramurilor nervoase afectate
B. Prezenta zonelor trigger in acelasi dermatom cu senzatia dureroasa
C. Absenta zonelor trigger odontale
D. Prezenta ticului dureros in criza
E. Evidentierea leziunilor cu ajutorul rezonantei magnetice nucleare
(pag. 445)

A. Blocajul anestezic al zonelor trigger este relevant pentru diagnosticul nevralgiei trigeminale
1059
1060
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
La inceput, blocajul anestezic se face prin infiltrarea tuturor ramurilor trigeminale

Raspunsul la blocajul anestezic se considera pozitiv daca durerea inceteaza timp de cateva minute
Blocajul anestezic al unei singure ramuri trigeminale nu are relevanta in diagnosticul nevralgiei esentiale
Depozitul anestezic nu se depune la emergenta ramurilor trigeminale
(pag. 446)

A. Regenerarea normala a nervilor senzitivi este mai lipsita de sansa fata de cei motori
B. "Conul de crestere" nervoasa se formeaza pe segmentul distal al nervului intrerupt post-traumatic
C. Semnul lui Tinel se manifesta prin senzatie de parestezie provocata prin palparea "conului de crestere"
D. Viteza de crestere si de deplasare a "conului de crestere" ale nervilor senzitivi este de aproximativ 1,5 mm
pe zi
E. Reinstalarea sensibilitatii pe traiectul fibrelor nervoase senzitive este remarcata subiectiv prin senzatia de
prurit (mancarime)
(pag. 475-476)

A. Durerea stimulata nu este insotita de semne de deficit de sensibilitate
B. Durerea stimulata are un caracter penetrant, fulgerator
C. Neuromul traumatic sau de amputatie reprezinta o incercare nereusita a capetelor nervului de a-si restabili
continuitatea anatomica
D. Durerea plecata de la neuroamele de amputatie este bine localizata si de intensitate moderata
E. Durerea stimulata care apare dupa cateva saptamani de la traumatism, pe fondul unei anestezii, nu
implica si o neuropatie senzoriala
(pag. 477)

A. Cauzalgia este mai frecvent inalnita la nivelul fetei decat la nivelul extremitatilor
B. Cauzalgia apare dupa un traumatism al nervilor
C. Debutul cauzalgiei apare imediat dupa traumatismul nervos soldat, de obicei, cu intreruperea nervului
D. In cauzalgie, durerea are un caracter continuu, este adanca si arzatoare
E. Durerea din cauzalgie se declanseaza prin atingerea zonei tributare nervului trumatizat
(pag. 480)

A. Anestezia dureroasa este mai usor suportata decat nevralgia esentiala de trigemen
B. Anestezia dureroasa apare pe o zona anesteziata prin denervare traumatica sau terapeutica
C. Anestezia dureroasa apare la cateva saptamani sau luni de la denervare
D. Pe parcursul evolutiei, durerea din anestezia dureroasa ramana constanta
E. Simptomatologia anesteziei dureroase se asociaza cu senzatia de caldura si flexibilitate a zonei
(pag. 481)

A. In anestezia dureroasa, durerea sfredelitoare si mistuitoare se localizeaza in zona centrala a regiunii
anesteziate
B. In anestezia dureroasa apare senzatia de raceala si de rigiditate a zonei afectate
C. Functiile motorii sunt profund afectate in anestezia dureroasa
D. Tratamentul anesteziei dureroase este mai usor decat cel al nevralgiei trigeminale
E. Terapia medicamentoasa cu antiepileptice este ineficienta
(pag. 481-482)

A. Durerea faciala fantoma este asociata unei parti amputate a corpului
1060
1061
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
Senzatia de durere la nivelul unui dinte inexistent, care a fost deja extras, reprezinta o durere fantoma
Durerea dureaza cateva secunde de la atingerea zonei amputate
Evolutia bolii merge sore agravare si nu are tendinta autolimitanta
Carbamazepina nu pare sa aiba efect asupra durerii faciale fantoma
(pag. 482)

A. In durerea psihogena, localizarea ariei dureroase este precisa si bine conturata
B. In durerea psihogena, bolnavul arata punctul dureros cu degetul, nu cu palma
C. Durerea psihogena centrata pe un dinte dispare daca acelui dinte i se aplica un tratament
D. Descrierea durerii psihogene este ca o durere vaga, bizara
E. Durerea psihogena isi pastreaza caracterele de-a lungul unei lungi perioade, uneori chiar cativa ani
(pag. 488-489)

A. In durerea psihogena lipsesc stimulii de provocare a durerii
B. Durerea are caracter discontinuu, cu remisiuni
C. Sunt prezente semne clinice obiective care atesta caracterul durerii psihogene
D. Raspunsul la medicamentele psihoactive este prompt
E. Pacientul cu durere psihogena are perturbari in alimentatie si somn
(pag. 488-489)

A. Utilizarea scalei de anxietate si depresie, in cazul examenului psihologic, detine un rol important in
orientarea diagnostica a durerii psihogene
B. Anamneza nu detine un rol important in precizarea diagnosticului de durere psihogena
C. Diagnosticul diferential al durerii psihogene nu comporta dificultati
D. Durerea psihogena trbuie diferentiata de durerea simulata
E. Durerea simulata se deduce din castigul secundar psihologic sau material pe care il urmareste simulantul
(pag. 489-490)

A. Durerea psihogena nu are un tratament profilactic
B. Prima etapa in tratamentul curativ al durerii psihogene este stabilirea corecta a diagnosticului
C. Tehnicile de relaxare sunt utile in tratamentul durerii psihogene
D. Medicamentele antidepresive, hipnoticele si tranchilizantele sunt doar mijloace adjuvante in terapia durerii
psihogene
E. Terapia simptomatica de sedare a durerii este nerecomandata
(pag. 490-493)
S2344295. Anamneza n cadrul durerii n teritoriul oro-maxilo-facial cuprinde:

A. Intensitatea durerii
B. Durata durerii
C. Etiologia presupus a durerii
D. Regiunea durerii
E. Efectul sub analgezie
(pag. 429)
S2344296. Sub aspectul "localizrii durerii distingem:

A. Durerea persistent
B. Durerea local
C. Durerea pulsatil
1061
1062
Rezidentiat 2004
D. Durerea proiectat
E. Durerea transmis, transferat, reflectat
(pag. 430)
S2344297. Ca semnal de avertizare a organismului durerea implic urmtoarele componente:

A. Percepia
B. Senzaia
C. Starea afectiv
D. Starea emoional
E. Reacia
(pag. 431)
S2344298. Componena anatomic visceral a reaciei se manifest obiectiv prin:

A. Tahicardie
B. Hipertensiune
C. Transpiraie
D. Modificarea cantitativ i calitativ a salivei
E. Febr
(pag. 431)
S2344299. Originea durerii are urmtoarele componente:

A. Somatic
B. Visceral
C. Neurogen
D. Psihogen
E. Vascular
(pag. 432)
S2344300. Durerea vascular se clasific n:

A. Nevralgie migrenoas
B. Odontologie atipic
C. Migrena atipic
D. Migrena clasic
E. Durerea migratorie
(pag. 432)
S2344301. Diagnosticul diferenial al migrenei (cefalea grupat) se face cu:

A. Nevralgia trigeminal esenial
B. Migrena simpl (clasic)
C. Durerea din sinuzita maxilar
D. Pulpita premolarilor superiori
E. Pericoronarita acut supurat
(pag. 439)
S2344302. Durerea din migrena clasic este nsoit cu regularitate de:

A. Fenomene vegetative
B. Hiperlcrimare
C. Grea
D. Vrsturi
E. Tremurturi
(pag. 439)
1062
1063
Rezidentiat 2004
S2344303. Durerea vascular inflamatorie poate iradia n:

A. Regiunea cervical
B. Regiunea occipital
C. Mandibul
D. Maxilar
E. Fa
(pag. 439)
S2344304. Diagnosticul clinic pozitiv al nevralgiei trigeminale eseniale se pune pe interogatoriul ce

cuprinde urmtoarele elemente:
A. Durerea cu caracterele ei bine conturate
C. Iradierea durerii
D. Semnele vegetative
E. Rspunsul pozitiv la tratamentul medicamentos
(pag. 445)
S2344305. Examenul clinic obiectiv al nevralgiei trigeminale eseniale are urmtoarele aspecte
eseniale:
A. Absena leziunilor nervoase periferice
B. Prezena zonelor trigger
C. Topografia durerii
D. Iradierea durerii
E. Prezena ticului dureros n criz
(pag. 445)
S2344306. Metodele terapeutice ale nevralgiei eseniale de trigemen cuprinde:

A. Terapia medicamentoas oral
B. Blocajul clinic anestezic
C. Neuroliza
D. Electroliza
E. Tratamentul chirurgical
(pag. 448)
S2544307. Durerea neurogen poate fi clasificat n:

A. dureri migrenoase tipice
B. dureri nevralgice paroxistice
C. dureri migrenoase atipice
D. dureri nevralgice cu fond dureros continuu
E. dureri mixte.
(pag. 440)
S2644308. Etiologioc, leucoplazia este corelatra cu actiunea unor iritatii locale pe fondul unei
predispozitii determinate de.
A. tulburari hormonale
B. diabetul
C. hipovitaminoza A
D. luesul
E. hipertensiunea arteriala
(pag. 820)
S2644309. Placile leucoplazice pot avea unele din urmatoarele culori:

A. alba-sidefie
1063
1064
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
alba laptoasa
alb-galbuie
verzuie
cenusie
(pag. 820)
S2644310. Factorii iritativi locali ce pot determina leucoplazia sunt:

A. dinti cu leziuni traumatogene
B. dinti cu pozitii iatrogene
C. bimetalismul
D. puntile dentare laterale
E. tutunul si alcoolul
(pag. 820)
S2644311. Leziuni asemanatoare leucoplaziei sunt:

A. lichenul plan
B. candidoza cronica
C. leucoedemul
D. aftoza cronoca recidivanta
E. carcinomul cu debut n suprafata
(pag. 820)
S2644312. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu:

A. nevul alb spongios
B. papilomatozele virotice
C. arsurile actinice
D. glositele sifilitice
E. leucoplazia patata
(pag. 820)
S2644313. Evolutia leucoplaziei poate fi:

A. de scurta durata
B. spre regresiune spontana
C. spre regresiune postterapeutica
D. spre malignizare 25%
E. spre malignizare 3-6%
(pag. 821)
S2644314. Eritroplazia trebuie diferantiata de:

A. enanteme medicamentoase
B. candidoze cronice
C. leziuni tuberculoase ale mucoasei
D. leziuni ttuberculoase mucoase
E. lichen plan eroziv
(pag. 819)
S2644315. n tratamentul eritroplaziei se poate recurge la:

A. excizie chirurgicala
B. extirpare prin vaporizare cu laser
C. tratament cu antibiotice si corticoizi
D. irigatii cu solutii acide
E. irigatii cu solutii alcaline
1064
1065
Rezidentiat 2004
(pag. 819)
S2644316. Diagnosticul diferential al lupusului eritematos se face cu:

A. leucoplazia
B. eritem exudativ multiform
C. lichenul plan
D. papilomatoza orala
E. eritroplazia
(pag. 824)
S2844317. Durerea vasculara cuprinde:

A. Nevralgia migrenoasa
B. Odontalgia atipica
C. Durerea musculara
D. Migrena atipica
E. Migrena clasica
(pag. 432)
S2844318. Durerea somatica superficiala este caracterizata de:

A. Frecventa continua
B. Caracter acut
C. Iradiere
D. Orar variabil
E. Simptome asociate
(pag. 432)
S2844319. Durerea viscerala are caracteristic:

B. Prag de stimulare inalt
C. Poate fi provocata prin presiune sau percutie
D. Este in relatie cu functia biomecanica
E. Durerea depaseste aria stimulata
(pag. 435)
S2844320. Diagnosticul pozitiv in nevralgia esentiala de trigemen se pune:

A. Caracterul durerii
C. Raspunsul negativ la tratamentul medicamentos
D. Absenta leziunilor
E. Prezenta zonelor trigger
(pag. 443)
S2844321. In nevralgia trigeminala esentiala intalnim urmatoarele semne clinice:

A. paroxismul dureros
B. caracterul bilateral al afectiunii
C. caracterul diurn al durerii
D. caracterul nocturn al durerii
E. durerea este provocata de stimularea zonelor trigger
(pag. 443)
S2844322. Nevralgia migrenoasa se manifesta prin:

A. durere produsa de vasodilatatia arterei temporale superficiale
1065
1066
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
durere cu caracter pusatil

durere cu caracter fulgurant
durere cu caracter de arsura
compresiunea arteriala calmeaza durerea
(pag. 438)
S2844323. Nevralgia de trigemen trebuie diferntiata de:

A. Nevralgia din scleroza mutipla
B. Nevralgia de gloso-faringian
C. Nevralgia nazociliara
D. Sindromul Tolosa-Hunt
E. Sindromul Horton
(pag. 446)
S2844324. Efectele secundare ale tratamentului cu carbamazepina in nevralgia esentiala de trigemen

sunt:
A. Digestive
B. Cerebrale
C. Dermatologice
D. Cardiovasculare
E. Osteoarticulare
(pag. 449)
S2844325. Tehnica alcoolizari ramurilor periferice se realizeaza astfel:

A. Este precedata de anestezie tronculara
B. Se face fara anestezie locala
C. Alcoolul se introduce in canalele osoase
D. Se alcoolizeaza ramurile nervoase din afara canalelor osoase
E. Se infiltreaza mai intai partile moi, din aproape in aproape
(pag. 452)
S2944326. Durerea:
A. este un semnal de avertizare a organismului;
B. influenteaza nociceptorii;
C. se transmite prin impulsuri la centrii inalti de integrare;
D. influenteaza starea afectiva;
E. necesita intotdeauna tratament medicamentos.
(pag. 431)
S2944327. In legatura cu localizarea durerii distingem:

A. durerea retransmisa;
B. durerea transferata;
C. durerea iradiata;
D. durerea locala;
E. durerea proiectata.
(pag. 430)
1066
1067
Rezidentiat 2004
Tema nr. 45
Inflamaiile glandelor salivare, litiazele salivare
BIBLIOGRAFIE:

S1345001. Calculii salivari sunt radiotransparenti in proportie de:
A. 5-10%
B. 10%
C. 15%
D. 20%
E. 25%
(pag. 1136)
S1545002. in care din afectiunile enumerate se elimina noroi salivar la masajul glandei:
A. colica salivara din litiaza submandibulara;
B. submaxilita acuta nelitiazica;
C. abcesul salivar;
D. parotidita acuta nespecifica;
E. tumora salivara din litiaza submandibulara.
(pag. 1135)
S1545003. Iradierea durerii din litiaza parotidiana se face catre:

A. ureche;
B. articulatia temporomandibulara;
C. globul ocular;
D. regiunea temporala;
E. faringe.
(pag. 1135)
S1545004. Plica sublinguala proeminenta in"creasta de cocos"se intalneste in urmatoarele situatii:

A. sindroame sialozice;
B. tumora salivara;
C. abcesul salivar;
D. colica salivara;
E. submaxilita acuta nelitiazica.
(pag. 1135)
S1545005. Administrarea intracanaliculara a hidrocortizonului acetat este indicata in terapia:

A. litiazei parotidiene;
B. parotiditei cronice nespecifice;
C. abcesului parotidian;
D. adenitei acute intraparotidiana;
E. parotiditei acute supurata.
(pag. 1130)
S1545006. Calculocelul este definit ca fiind:

A. distensia glandulara din cursul abcesului salivar;
1067
1068
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
tumora salivara fantoma;

migrarea calculilor de-a lungul canalului excretor;
dilataia canalului excretor in amonte de calcul;
distensia plicii sublinguale in"creasta de cocos".
(pag. 1134)
S1645007. Calculi salivari fac mai des:

A. femeile
B. barbatii
C. femeile si barbatii in acelasi procentaj
D. agricultorii
E. zugravii
(pag. 1133)
S1645008. Calculii salivari se gasesc cel mai frecvent in:

A. canalul Warton
B. canalul Stenon
C. glanda sublinguala
D. planseul bucal
E. glandele salivare mici
(pag. 1133)
S1645009. Forma calculiloi din canale este:

A. rotunjita
B. alungita
C. hexagonala
D. triunghiulara
E. octogonala
(pag. 1133)
S1645010. Forma calculilor intraglandulari este:

A. rotunjita
B. alungita
C. hexagonala
D. triunghiulara
E. octogonala
(pag. 1133)
S1645011. in cadrul litiazei salivare cel mai frecvent este afectata glanda:
A. submandibulara
B. parotida
C. sublinguala
D. tiroida
E. glandele salivare mici
(pag. 1133)
S1645012. Litiaza salivara este intalnita indeosebi la:

A. adulti
B. copii
C. adolescenti
D. nu respecta nici o regula
E. batrani
1068
1069
Rezidentiat 2004
(pag. 1133)
S2145013. Aspectul sialografic de pom nflorit este specific pentru:

A. Parotidit cronic nespecific
B. Parotidit acut supurat
C. Adenom pleomorf parotidian
D. Sindrom Sjogren
E. Sindrom Mickulicz
(pag. 1130)
S2145014. Infectarea glandelor salivare se poate face prin urmtoarele ci, cu o excepie:
A. Canalicular
B. Limfatic
C. Hematogen
D. Direct prin plgi superficiale
E. Direct prin difuzarea proceselor septice de vecintate
(pag. 1125-1126)
S2145015. Parotidita acut supurat poate da natere urmtoarelor complicaii, cu o excepie:

A. Infectarea lojei n totalitate
B. Fistulizarea supuraiei la tegument
C. Ulceraia arterei carotide externe
D. Septicemie
E. Embolii aseptice la distan
(pag. 1127)
S2145016. Profilaxia parotiditelor cronice nespecifice se face prin:

A. Diet semisolid
B. Administrarea de pilocarpin
C. Antibioprofilaxie
D. Instilaii endocanaliculare cu hidrocortizon
E. Masaj al glandei
(pag. 1130)
S2145017. Tumora salivar fantom apare n:

A. Colica salivar din litiaza submandibular
B. Abcesul salivar din litiaza submandibular
C. Submaxilita cronic litiazic
D. Litiaza glandei sublinguale
E. Submaxilita acut nelitiazic
(pag. 1134)
S2245018. Cel mai adesea in radiodiagnosticul calculilor salivari submandibulari se folosesc:

A. radiografia semiaxiala de craniu
B. radiografia panoramica superioara
C. radiografia panoramica inferioara
D. ortopantomografie
E. radiografii cu film muscat a planseului bucal
(pag. 1136)
S2245019. Sialografia se utilizeaza in vederea localizarii calculilor salivari:

A. radioopaci
1069
1070
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
radiotransparenti
de consistenta dura
de consistenta moale
de consistenta medie
(pag. 1137)
S2245020. In copilarie afectiunile inflamatorii ale glandelor salivare sunt favorizate de existenta in
antecedente a :
A. insuficientei hepatice
B. infectiei urliene
C. insuficientei renale
D. diabet
E. tumori maligne cervicofaciale
(pag. 1125)
S2245021. Afectiunile inflamatorii ale glandelor salivare la adulti sunt favorizate de coexistenta altor
afectiuni cu exceptia:
A. insuficienta hepatica
B. insuficienta renala
C. diabet
D. infectie urliana
E. etilism cronic
(pag. 1125)
S2245022. Forma clinica de abces salivar din litiaza submandibulara prezinta urmatoarea
caracteristica:
A. are orar tipic
B. mucoasa hemiplanseului bucal devine rosie violacee, edematiata
C. se manifesta prin doua semne clinice caracteristice
D. se produce transformarea scleroasa a glandei
E. prin orificiul canalului se scurge la apasarea pe glanda o picatura de puroi
(pag. 1135)
S2245023. Metoda endoscopica de tratament a litiazei salivare consta in:

A. descoperirea si inlaturarea pe cale endobucala a calculilor
B. utilizarea medicatiei litolitice
C. acrosarea calculului cu instrumente miniaturizate
D. utilizarea de stimulente ale secretiei salivare
E. injectii endocanaliculare sub presiune u ser fiziologic sau cu sulfat de Mg 30%
(pag. 1138)
S2245024. In tratamentul parotiditei acute pilocarpina 2,5-3% se administreaza astfel:

A. 20-30 picaturi de 4 ori pe zi
B. 1-2 picaturi de 4 ori pe zi
C. 6-8 picaturi de 4 ori pe zi
D. 10 picaturi in doza mica
E. 2-4 picaturi de 3 ori pe zi
(pag. 1128)
S2245025. Diagnosticul diferential al parotiditelor cronice se face cu afectiunile urmatoare ,exceptind

A. parotidomegalii
B. parotidite toxice
C. actinomicoza parotidiana
1070
1071
Rezidentiat 2004
D. tumori de parotide
E. sindroame sialozice
(pag. 1130)
S2245026. Virusurile eliminate prin glandele salivare fara a le afecta in mod direct sunt urmatoarele cu
exceptia:
A. virusul rabiei
B. virusul rujeolei
C. virusul gripei
D. virusul herpetic
E. virusul hepetitei
(pag. 1125)
S2245027. Diminuarea fluxului salivar se produce prin urmatoarele mecanismecu exceptia:

A. scaderea motricitatii canalelor de excretie
B. la bolnavii cu tulburari metabolice grave
C. la cei cu leziuni ale ramurilor parasimpaticului
D. dupa administrarea de medicamente sialogoge
E. in absenta masticatiei la socatii polipneici sau la hipertermici, deshidratati
(pag. 1125)
S2245028. In forma catarala a sialadenitelor parotidiene apar urmatoarele modificari cu exceptia

A. tesutul conjunctiv interlobular este interesat
B. infiltrat inflamator al acinilor glandulari si canalelor excretorii\
C. saliva este modificata
D. glanda este usor marita in volum
E. glanda este dureroasa spontan si mai ales la presiune
(pag. 1126)
S2245029. Aspectul sialografic de "pete de zapada" al parotiditei cronice apare in cazul in care:
A. canalele prezinta un contur neregulat
B. acinii sunt dilatati, friabili
C. bariera acinoasa este rupta
D. in forme avansate, cind apare procesul de scleroza
E. nici o varianta de mai sus
(pag. 1129)
S2245030. Printre factorii incriminati in aparitia litiazei salivare submaxilare se numara urmatorii cu
exceptia"
A. factorii functionali - saliva fiind mai putin viscoasa
B. factorii alimentari - supraalimentatia azotata
C. septicitatea mediului bucal
D. patrunderea accidentala de corpi straini in canalele excretoare ale glandelor
E. factorii de mediu - frecventa mai mare fiind in tarile nordice cu climat rece si umed
(pag. 1133)
S2245031. Tratamentul parotiditei cronice cuprinde urmatoarele masuri cu exceptia

A. combaterea infectiei
B. combaterea sclerozei glandulare
C. incizii de-a lungul canalului Stenon
D. sustinerea starii generale
E. preventie in formele recidivante
1071
1072
Rezidentiat 2004
(pag. 1130)
S2245032. In combaterea procesului de scleroza glandulara parotidiana doza de hidrocortizon

intracanalicular este:
A. 10-15 mg
B. 15-25 mg
C. 5-10 mg
D. 25-35 mg
E. 35-40 mg
(pag. 1130)
S2245033. Procentul in care litiaza salivara afecteaza glandele submandibulare este:

A. 62%
B. 38%
C. 71%
D. 83%
E. 17%
(pag. 1133)
S2245034. In etiologia calculozei salivare sunt incriminati urmatorii factori cu exceptia

A. morfologici
B. alimentari
C. functionali
D. hormonali
E. de mediu
(pag. 1133)
S2245035. Aspectul coraliform al calculilor salivari este specific celor cu provienienta din :
A. glanda submandibulara
B. canalul Wharton
C. intraparotidieni
D. din glanda sublinguala
E. din glandele salivare accesorii
(pag. 1133)
S2245036. In compozitia chimica a calculilor salivari componenta organica reprezinta:

A. 20%
B. 10%
C. 50%
D. 80%
E. 93%
(pag. 1134)
S2245037. Cel mai frecvent calculii salivari se intilnesc in :

A. glandele salivare mici
B. glanda parotidiana
D. canalul Wharton
E. canalul Stenon
(pag. 1133)
S2245038. Metodele paraclinice necesare precizarii diagnosticului in litiaza salivara sunt urmatoarele
cu exceptia:
1072
1073
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
RMN
radiografii
ecografia
biopsia
explorarea cailor salivare
(pag. 1136-1137)
S2245039. Procentul de calculi salivari radiotransparenti este de:

A. 30
B. 25
C. 15
D. 10
E. 20
(pag. 1136)
S2245040. Diagnosticul diferential al litiazei salivare, forma tumorala se face cu urmatoarele afectiuni
exceptand:
A. tumori benigne
B. tumori maligne
C. adenopatii cronice TBC
D. leziuni secundare sifilitice
E. boala Mickulicz
(pag. 1137)
S2245041. Durerea prezenta in cadrul colicii salivare submandibulare iradiaza spre:

A. orbita
B. ureche
C. vertex
D. cervical
E. menton
(pag. 1134)
S2345042. Parotiditele cronice nespecifice pot fi favorizate de:

A. artrite acute temporo-mandibulare
B. actinomicoza parotidian
C. megastenon
D. adenite tuberculoase intraparotidiene
E. osteomielita ramului ascendent mandibular
(pag. 1128)
S2345043. Tumora salivar este

A. o tumor mixt
B. o tumor benign
C. abcesul rece bacilar
D. transformarea scleroas a glandei salivare i instalarea unei sialadenite cronice
E. un chist salivar
(pag. 1135)
S2345044. Calculii salivari sunt radiotranspareni n proporie de:

A. 5-10%
B. 10%
C. 15%
1073
1074
Rezidentiat 2004
D. 20%
E. 25%
(pag. 1138)
S2545045. n parotidita cronic nespecific n care bariera acinoas este rupt, pe sialografie apat
aspecte de:
A. "pom nflorit"
B. "mpuctur de alice"
C. "pete de zpad"
D. "*os ros de oareci"
E. "foi de ceap".
(pag. 1129)
S2645046. Premolarizarea molarilor presupune:

A. amputaia rdcinii palatinale a molarilor superiori
B. amputaia unei rdcini vestibulare a molarilor superiori
C. ndeptarea unei rdcini mpreun cu coroana adiacent a unui molar inferior
D. ndeprtarea apexului oricrei rdcini a unui molar superior
E. ampurtaia apexului unei rdcini a unui molar inferior
(pag. 160-161)
S2645047. Rezecia apical la premolarii superiori:

A. prezint dificulti date de prezena crestei zigomaticoalveolare
B. impune atenie deosebit pentru a nu deschide fosele nazale
C. se poate solda cu deschiderea sinusului maxilar
D. posate fi urmat de paralizii faciale
E. nu prezint nici un fel de risc chirurgical
(pag. 156)
S2645048. Rezecia apical cu obturaie anterograd este indicat n:

A. canale obturate incomplet, care nu mai pot fi dezobturate
B. dispozitive coronoradiculare a cror ndeprtare implic riscul fracturii rdcinii
C. leziuni periapicale la dini cu canale permeabile
D. ace rupte n canal
E. canale cu anomalii anatomica care la fac inabordabile
(pag. 143)
S2645049. Rezecia apical cu obturaie retrograd este indicat n:

A. parodontit apical cronic cu secreie bogat i canale permeabile
B. substana de obturaie radicular a depit foamenul apical determinnd reacii de intoleran
C. tratament radicular perfect dar procesul peiapical patologic continu s evolueze
D. anchiloz dentoalveolar
E. canale radiculare impermeabile din diferite motive (ace rupte, dispozitive coronoradiculare, denticuli)
(pag. 153)
S2645050. Rezecia apical este indicat n:

A. procese periapicale nsemnate care distrugnd osul reduc mult implantarea rdcinii
B. atrofii alveolare ntinse, cu mobilitate dentar astfel nct prin rezecie se reduce foarte mult implantarea
dintelui
C. leziuni coronoradiculare ntinse, care depesc marginea alveolar iar rdcina nu mai poate fi utilizat
pentru dispozitive coronoradiculare
D. fracturi radiculare ale 1/3 coronare a rdcinilor
E. eecuri ale tratamentului endodontic
1074
1075
Rezidentiat 2004
(pag. 144)
S2645051. Osteotomia transmaxilar nu este recomandat n:

A. parodontit apical n faz periapical
B. n cazurile in care dei s-a realizat deschiderea apexului, s-a obinut un drenaj suficient al procesului apical
pe cale transodontal
C. parodontitele apicale cronice cu secreie bogat
D. n vederea realizrii unor fistule terapeutice care asigurnd un bun drenaj, permit uscarea I obturaia
radicular
E. obturaii radiculare care au depit apexul producnd reacii de intoleran
(pag. 141)
S2945052. In parotidita cronica nespecifica aspectul radiologic evidentiaza:

A. aspect de pom inflorit;
B. radiotransparenta punctiforma;
C. canalicule regulate;
D. o eliminare usoara a substantei de contrast;
E. aspect marmorat.
(pag. 1129)

S1245053. Abcesul salivar:
A. este o complicatie secundara infectiei lojilor glandulare
B. este o complicatie septica hematogena
C. este o complicatie septica litiazica
D. este propriu glandelor salivare mari
E. poate aparea si in tesuturile cu glande salivare mici
(pag. 1134-1135)
S1245054. Anatomopatologic adenomul pleomorf are urmatoarele caracteristici:

A. forma nodulara
B. forma vegetanta
C. are o capsula conjunctiva
D. pot exista insule de esut tumoral si in afara capsulei
E. culoare gri-cenusiu
(pag. 1144)
S1245055. in etiopatogenia parotiditei cronice nespecifice se gasesc:

A. megastenonul
B. sindroamele hiposialitice
C. intoxicatii cu metale
D. calculii parotidieni
E. bacilul Koch
(pag. 1128-1129)
S1245056. in etiopatogenia sialadenitelor se intalnesc:

A. pneumococul
B. virusul rujeolei
C. virusul hepatitei
D. virusul urlian
1075
1076
Rezidentiat 2004
E. virusul herpetic
(pag. 1125)
S1245057. in litiaza canalului Wharton:

A. tumefactia se dezvolta exobucal
B. palparea evidentiaza consistenta dura, lemnoasa, si lipsa durerilor
C. mucoasa hemiplanseului devine rosie-violacee, edematiata
D. plica sublinguala imbraca un aspect "in creasta de cocos"
E. apare trismus accentuat si jena in deglutitie
(pag. 1135)
S1245058. in litiaza glanei submandibulare inflamate (nu a canalului salivar):

A. papila canalului excretor salivar este de aspect normal
B. papila canalului este edematiata, rosie
C. planseul oral este impastat
D. planseul oral este normal
E. deglutitia este libera
(pag. 1133-1135)
S1245059. in parotidita acuta supurata apar:

A. stare generala alterata
B. secretie purulenta pe canalul Stenon, la presiune pe glanda
C. secretie vascoasa, opalescenta, pe canalul Stenon la presiune pe glanda
D. paralizii definitive ale nervului facial
E. tumefierea orificiului canalului Stenon
(pag. 1126-1127)
S1245060. in sialadenitele parotidiene se descriu urmatoarele forme clinice:

A. forma hipertrofica
B. forma purulenta
C. forma pseudotumorala
D. forma gangrenoasa
E. forma catarala
(pag. 1126)
S1245061. in stadiul tumoral al litiazei salivare:

A. tulburarile functionale sunt marcante
B. la palpare glanda are o suprafata regulata, mobila pe planurile vecine
C. consistenta glandei tumorale este ferma
D. tegumentele suprajacente sunt intinse
E. endobucal apare congestia sau ulceratia papilei
(pag. 1135)
S1245062. in tratamentul sialadenitelor acute trebuie sa se regaseasca:

A. introducerea cu presiune in canalul Stenon a enzimelor proteolitice
B. administrarea antibioticelor pe cale generala
C. substante stimulatoare ale secretiei salivare
D. indepartarea temporara a lucrarilor protetice mobile
E. drenajul chirurgical printr-o incizie oblica pretragiana
(pag. 1128)
S1245063. Infectarea glandei parotide pe calea canalului principal de excretie se datoreaza
1076
1077
Rezidentiat 2004
urmatoarelor cauze:
A.
B.
C.
D.
E.
diminuarea fluxului salivar

adenitei cu periadenita intraparotidiana
traumatismelor cu plagi deschise, mai ales zdrobite ale glandei
scaderii rezistenei generale ale organismului
exacerbarii virulentei florei saprofite a cavitatii orale
(pag. 1125)
S1245064. Litiaza glandei sublinguale:

A. este exceptionala
B. apare prin dureri intense sublinguale
C. se confunda cu litiaza canalului Warton
D. rar da tulburari, sub forma abcesului de glanda
E. complicatia cea mai frecventa e flegmonul de planseu
(pag. 1136)
S1245065. Litiaza salivara:

A. este mai frecventa la femei
B. este mai frecventa la glanda parotida
C. este mai frecventa la pacientii cu hiposecretie salivara
D. este mai rara la cei care consuma un regim hipoproteic
E. nu poate fi intalnita la copii
(pag. 1132-1133)
S1245066. Parotidita acuta supurata se poate prezenta sub forma:

A. gangrenoasa
B. flegmonoasa
C. supurata
D. catarala
E. interstitiala
(pag. 1126)
S1345067. Calculii salivari au culoarea:

A. Alba
B. Alb-cenusie
C. Galbui
D. Bruni
E. Rozalii
(pag. 1133)
S1345068. Calculii salivari pot fi:

A. Moi
B. Duri
C. Fibrinosi
D. Sfaramiciosi
E. Toate formele
(pag. 1133)
S1345069. Criza dureroasa in colica salivara dureaza:

A. Cateva secunde
B. Cateva minute
C. Cateva ore
1077
1078
Rezidentiat 2004
D. Cateva zile
E. 2-3 saptamani
(pag. 1134)
S1345070. Diagnosticul diferential al parotiditelor cronice nespecifice se face cu:

A. Parotiditele acute
B. Sialozele
C. Adenopatii in regiunea parotidiana
D. Tumori de parotida
E. Parotidomegalii
(pag. 1130)
S1345071. Diagnosticul diferential al tumorii salivare se face cu:

A. Adenita acuta nespecifica
B. Celulita cronica circumscrisa
C. Tumorile maligne ale glandelor salivare
D. Boala Mickuliez
E. Osteoperiostita ramului ascendent mandibular
(pag. 1137)
S1345072. Formele anatomo-clinice ale parotiditei acute sunt:

A. Forma latenta
B. Forma catarala
C. Forma supurata
D. Forma gangrenoasa
E. Forma recidivanta
(pag. 1126)
S1345073. in colica salivara sunt prezente:

A. Asialia
B. Hernia salivara
C. Absenta durerii
D. Saliva opalecenta
E. Febra
(pag. 1134)
S1345074. in etiologia calculozei salivare intra factori:

A. Morfologici
B. De mediu
C. Functionali
D. Alimentari
E. Mecanici
(pag. 1133)
S1345075. in parotidita cronica nespecifica pacientii prezinta:

A. Uscaciunea gurii
B. Sialoree
C. Hernia salivara
D. Saliva vascoasa, filanta
E. Jena dureroasa intermitenta in regiunea parotidiana
(pag. 1129)
1078
1079
Rezidentiat 2004
S1345076. in parotidita cronica nespecifica, sialografia poate arata:

A. Canale cu aspect neregulat
B. Lacuri de lipiodol
C. Aspect de "pete de zapada"
D. Defecte de umplere a sistemului canalicular
E. Lipsa substantei de contrast la nivelul acinilor
(pag. 1129)
S1345077. Infectarea glandei salivare se poate face pe cale:

A. Canaliculara
B. Transosoasa
C. Hematogena
D. Limfatica
E. Directa
(pag. 1125)
S1345078. Megastenonul:
A. Faciliteaza patrunderea germenilor microbieni in arborele canalicular
B. Duce la aparitia parotiditei acute supurate
C. Duce la aparitia parotiditei cronice recidivante
D. Duce la apariia tumorilor glandelor salivare
E. Duce la aparitia leziunilor limfoepiteliale benigne
(pag. 1128)
S1345079. Parotidita cronica nespecifica este:

A. intotdeauna bilaterala
B. Cu fluctuenta
C. Cu debut insidios
D. Cu glanda de consistena crescuta
E. Febra, frison
(pag. 1129)
S1345080. Tratamentul in litiaza salivara se stabileste in functie de:

A. Marimea calculului
B. Numarul calculilor
C. Localizarea calculului
D. Forma clinica a afeciunii
E. Toate elementele de mai sus
(pag. 1138)
S1445081. Diagnosticul diferential al parotiditei acute supurate se face cu:

A. parotidita epidemica
B. abcesul lojei parotidiene
C. adenita acuta intraparotidiana
D. litiaza parotidiana
E. parodontitele apicale
(pag. 1127)
S1445082. Examenul paraclinic in sialolitiaza acuta se face prin:

A. Radiografii simple
B. Rezonanta magnetica nucleara
C. Ecografie glandulara
1079
1080
Rezidentiat 2004
D. Explorarea cailor salivare

E. Sialografie
(pag. 1136)
S1445083. Infectarea glandelor salivare se poate face pe urmatoarele cai:

A. canalul de excretie
B. limfatica
C. articulara
D. hematogena
E. directa
(pag. 1125)
S1445084. La primele semne de imbolnavire parotidiana se poate administra:

A. pilocarpina
B. alimente uscate
C. bai de gura alcaline
D. masaje ale parotidei
E. atropina
(pag. 1128)
S1445085. Litiaza submandibulara se caracterizeaza prin:

A. Dureri moderate
B. Tumefactie ritmata de mese
C. Canal Stenon ingrosat
D. Tumefierea plicii sublinguale
E. Hipersalivatie
(pag. 1134)
S1445086. Semnele clinice de malignizare in adenomul pleomorf sunt:

A. Stare generala neinfluentata
B. Adenopatia regionala
C. Pareza de facial
D. Accelerarea cresterii tumorii
E. Desen vascular cutanat
(pag. 1146)
S1445087. Semnele clinice in forma catarala a parotiditei acute cuprind:

A. hiposalivatie
B. tumefactie cu bombare sub lobul urechii
C. pareza de facial
D. dureri vii, pulsatile
E. trismus
(pag. 1126)
S1445088. Tratamentul curativ al parotiditei cronice se face cu:

A. antibiotice
B. incizie si drenaj
C. instilatii endocanaliculare
D. vitamine A, C, PP
E. vaccinoterapie nespecifica
(pag. 1130)
1080
1081
Rezidentiat 2004
S1445089. Triada salivara caracteristica sialolitiazelor cuprinde:

A. Durerea vie
B. Colica salivara
C. Abcesul salivar
D. Tumora salivara
E. Disfagie
(pag. 1134)
S1445090. Tumorile epiteliale ale glandelor salivare includ:

A. Adenomul pleomorf
B. Cilindromul
C. Sialoza
D. Metaplazia oncocitara
E. Limfomul
(pag. 1143)
S1545091. Diagnosticul diferential al parotiditelor acute supurate se face cu:

A. otita acuta;
B. artrita acuta purulenta temporomandibulara;
C. litiaza parotidiana;
D. hipertrofia parotidiana;
E. adenita acuta supurata intraparotidiana.
(pag. 1127)
S1545092. Imaginea sialografica care se poate intalni in parotidita cronica nespecifica este:
A. "pete de zapada";
B. "pom uscat";
C. "pom inflorit";
D. "minge inuta in mana";
E. "impuscatura de alice".
(pag. 1129)
S1545093. in parotiditele cronice diagnosticul diferential se face cu:

A. parotidomegaliile;
B. sindroamele sialozice;
C. parotiditele toxice;
D. litiaza parotidiana;
E. tumorile parotidiene.
(pag. 1130)
S1545094. Pareza sau paralizia nervului facial este prezenta in urmatoarele afectiuni:
A. parotidita acuta supurata;
B. parotidita acuta gangrenoasa;
C. abcesul parotidian;
D. adenita acuta supurata intraparotidiana;
E. litiaza parotidiana.
(pag. 1126-1127)
S1545095. Tratamentul local intracanalicular cu enzime proteolitice este indicat in:

A. sindroamele sialotice;
B. abcesul parotidian;
C. litiaza parotidiana;
1081
1082
Rezidentiat 2004
D. parotidita cronica nespecifica;

E. parotidita acuta supurata.
(pag. 1128,1130)
S1545096. Urmatoarele semne clinice sunt caracteristice parotiditei acute gangrenoase:

A. saliva vascoasa, opalescenta, amestecata cu dopuri de fibrina se elimina prin canalul Stenon;
B. tumefactie edematoasa, difuza in regiunea temporala si geniana;
C. paralizie faciala definitiva;
D. crepitaii gazoase la palpare;
E. stare gazoasa toxico-septica.
(pag. 1127)
S1545097. Caracteristice pentru parotiditele cronice alergice sunt urmatoarele aspecte:

A. se remit sub terapia cu antihistaminice;
B. asociaza manifestari de edem angioneurotic;
C. se insotesc de micropoliadenopatie;
D. nu se suprainfecteaza;
E. determina uscaciunea gurii.
(pag. 1131)
S1545098. Complexul de conditii necesar pentru infectarea glandelor salivare pe calea canalului
principal de excretie presupune:
A. exacerbarea virulentei florei microbiene;
B. prezenta tulburarilor functionale neuroglandulare;
C. modificarea echilibrului coloidomineral al salivei;
D. scaderea rezistenei generale a organismului;
E. diminuarea fluxului salivar.
(pag. 1125)
S1545099. Diagnosticul diferential al colicii salivare se face cu:

A. nevralgia esentiala de trigemen;
B. celulita acuta a planseului oral;
C. ranula sublinguala;
D. pulpita;
E. parodontita acuta.
(pag. 1137)
S1645100. Colica salivara se produce datorita:

A. migrarii calculului si spasmului peretelui canalului
B. distensia brusca a canalului si acinilor in amonte de calcul
C. ischemiei glandulare
D. hiperemiei vasculare
E. colesterolemiei crescute
(pag. 1134)
S1645101. Diagnosticul diferential al colicei salivare se face cu:

A. pulpita
B. gangrena simpla
C. parodontita acuta
D. nevralgia trigeminala esentiala
E. candidoza bucala
(pag. 1137)
1082
1083
Rezidentiat 2004
S1645102. Diagnosticul diferential in abcesul salivar trebuie facut cu:

A. abcesul planseului bucal
B. abesul buccinato-maxilar
C. abcesul vestibular
D. abcesul lojii submandibulare
E. abcesul limitata al obrazului
(pag. 1137)
S1645103. Diagnosticul diferential in forma tumorala a litiazei salivare se face cu:

A. tumori benigne ale glandelor salivare
B. tumori malogne ale glandelor salivare
C. adenopatiile cronice
D. adenopatiile din mononucleoza
E. adenopatiile din limforeticuloza benigna de inoculare
(pag. 1137)
S1645104. in caz de colica salivara, prin presiune exercitata asupra glandei se scurge saliva:
A. usor tulbure
B. serocitrina
C. clara
D. opalescenta
E. amestecata cu puroi
(pag. 1134)
S1645105. in etiologia calculozei sunt incriminati:

A. factori morfologici
B. factori alimentari
C. grupa sanguina
D. rasa
E. varsta
(pag. 1133)
S1645106. in litiaza submandibulara sunt recomandate radiografii:

A. retroalveolare
B. bite-wing
C. cu film"muscat"
D. in incidenta laterala
E. incidenta Hirtz
(pag. 1136)
S1645107. in timpul crizei din colica salivara bolnavul acuza:

A. senzatie de uscaciune a gurii
B. diminuarea senzatiilor gustative
C. anosmie
D. cacosmie
E. amauroza
(pag. 1134)
S1645108. Triada salivara descrisa de Dan Teodorescu cuprinde:

A. colica salivara
B. ischemia glandulara
C. abcesul salivar
1083
1084
Rezidentiat 2004
D. tumora salivara
E. necroza glandulara
(pag. 1134)
S2145109. Complicaiile postoperatorii ale submaxilitei sunt:

A. Hemoragia
B. Hematomul
C. Pareza comisurii bucale
D. Anestezia n teritoriul n. mentonier
E. Anestezia n teritoriul n. lingual
(pag. 1143)
S2145110. Diagnosticul diferenial al parotiditelor cronice nespecifice cu parotiditele toxice se face pe

baza faptului c acestea din urm:
A. Sunt de obicei nesupurate
B. Sunt bilaterale
C. Sunt practic asimptomatice
D. Sunt nsoite de semnele caracteristice de intoxicaie
E. Au imagine sialografic caracteristic
(pag. 1131)
S2145111. Extirparea calculilor din canalul Wharton presupune:

A. Anestezie local la spina Spix
B. Se ncarc canalul pe un fir, proximal de calcul
C. Incizie perpendicular pe plica sublingual
D. Descoperirea prin disecie a canalului Wharton
E. Lsarea deschis a canalului
(pag. 1139)
S2145112. n litiaza submandibular sunt recomandate urmtoarele incidene radiologice:

A. RIO
B. Semiaxial
C. Axial de hemiplaneu
D. Lateral a glandei submandibulare
E. Ortopantomogram
(pag. 1136)
S2145113. n sialadenitele acute parotidiene se descriu urmtoarele forme anatomo-clinice:

A. Forma cataral
B. Forma purulent
C. Forma pregangrenoas
D. Forma pseudogangrenoas
E. Forma gangrenoas
(pag. 1126)
S2145114. Infectarea retrograd a glandelor salivare pe calea canalului principal de excreie este
favorizat de:
A. Administrarea de psihotrope
B. Administrarea de citostatice
C. Administrarea prelungit de antibiotice
D. Megastenon, megawharton
E. Intoxicaii cu fier
1084
1085
Rezidentiat 2004
(pag. 1125)
S2145115. Parotidita cronic luetic teriar prezint urmtoarele forme clinice:

A. Nodular
B. Gomoas
C. Difuz
D. Pseudoneoplazic
E. Localizat
(pag. 1131)
S2245116. Radiologic calculii salivari se pot confunda cu:

A. corpi straini
B. fleboliti
C. limfonoduli calcificati
D. limfonoduli infectati
E. miozite calcificate
(pag. 1136)
S2245117. Afectiunile inflamatorii ale glandelor salivare se intalnesc cel mai frecvent la: :
A. glandele parotide
B. glandele sublinguale
C. la orice virsta
D. glandele submandibulare
E. glandele salivare minore din mucoasa labiala
(pag. 1125)
S2245118. Afectiunile inflamatorii ale glandelor salivare la adulti sunt favorizate de coexistenta altor
afectiuni:
A. insuficienta renala
B. diabet
C. infectie urliana
D. tumori maligne cervicofaciale iradiate care determina hiposialii prsistente
E. toate de mai sus
(pag. 1125)
S2245119. Agwntii etiologici care pot infecta glandele salivare in mod direct sunt:
A. virusul urlian
B. pneumococ
C. virusul herpetic
D. virusul gripei
E. virusul rujeolei
(pag. 1125)
S2245120. Tumora salivara din litiaza salivara submandibulara prezinta urmatoarele caracteristici:
A. glanda este marita de volum
B. bolnavii simt o durere vie in limba si planseul bucal
C. prin orificiul canalului se scurge la apasarea pe glanda o picatura de puroi
D. apar semne de inflamatie: dureri vii, febra, tulburari in masticatie si deglutitie, tumefierea inflamatorie a
regiunii
E. bolnavii au rareori dureri
(pag. 1135)
S2245121. Litiaza parotidiana este mai rara decat litiaza submandibulara deoarece
1085
1086
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
saliva parotidiana este mai bogata in mucina

saliva parotidiana este mai abundenta
saliva submandibulara este mai bogata in saruri minerale
canalul excretor are o directie decliva si o singura curbura la depasirea muschiului maseter
sunt carecte variantele a, d
(pag. 1135)
S2245122. Litiaza parotidiana prezinta urmatoarele caracteristici:

A. este mai frecventa decat litiaza submandibulara
B. se produc colici salivare de mica intensitate
C. bolnavii au senzatia ca li se smulge limba
D. apare tumefactia moderata a glandei in legatura cu mesele
E. plica sublinguala imbraca un aspect de "creasta de cocos"
(pag. 1135)
S2245123. In litiaza submandibulara sunt recomandate:

A. radiografie in incidenta laterala pentru ramul ascendent
B. radiografii simple cu film muscat in incidenta axiala a hemiplaseului bucal
C. radiografii ale glandei submaxilare in incidenta laterala pentru calculii situati intraglandular
D. metoda endoscopica de diagnostic
E. ecografia glandulara
(pag. 1137)
S2245124. Diagnosticul diferential al litiazei salivare in forma de colica salivara se face cu:
A. adenite supurate
B. actinomicoza
C. pulpita
D. nevralgia esentiala de trigemen
E. leziuni tertiare sifilitice
(pag. 1137)
S2245125. Diagnosticul diferential al litiazei salivare in forma clinica de colica salivara se face cu
urmatoarele afectiuni cu exceptia:
A. celulitelor si abceselor obrazului
B. pulpitelor
C. paradontitelor acute
D. leziuni TBC
E. nevralgia esentiala de trigemen
(pag. 1137)
S2245126. In forma tumorala diagnosticul diferential al litiazei salivare se face cu:

A. nevralgia esentiala de trigemen
B. abcesul planseului bucal
C. leziuni tertiare sifilitice
D. adenopatii cronice
E. boala Mickulicz
(pag. 1137)
S2245127. Metoda de electie de tratement in calculozele latente si in stadiile clinice incipiente fara
modificari ale aparatului salivar sau modificari glandulare reversibile consta in:
A. combaterea infectiei
B. deschiderea chirurgicala si drenajul supuratiilor
1086
1087
Rezidentiat 2004
C. tratament antibiotic
D. extirparea calculului
E. sialolitotomia
(pag. 1138)
S2245128. Forma gangrenoasa a parotiditei acute supurate prezinta urmatoarele caracteristici:

A. saliva modificata contine flocoane de fibrina
B. tesutul conjunctiv interlobular nu este interesat
C. nervul facial poate fi distrus
D. starea generala a bolnavului este profund afectata
E. tegumentele nu sunt modificate ca aspect
(pag. 1127)
S2245129. Diagnosticul diferential al parotiditei acute supurate cu lojile vecine se bazeaza pe faptul ca
in acestea din urma:
A. saliva este modificata
B. debutul este nodular intotdeauna
C. apar de obicei ca o complicatie a leziunilor dentare
D. pot fi o complicatie a leziunilor traumatice
E. prin fistule se percepe osul rugos
(pag. 1127)
S2245130. Mijloacele de stimulare a secretiei salivare sunt:

A. enzime proteolitice (tripsina, alfa chemotripsina)
B. pilocarpina sol 2,5-3%
C. medicamente atropinice
D. alimente uscate
E. guma de mestecat
(pag. 1128)
S2245131. Enzimele proteolitice utilizate in tratamentul parotiditei acute supurate:

A. sunt tripsina, alfa chemotripsina
B. stimuleaza secretia salivara
C. fluidifica si elimina puroiul care stagneaza in acini si in sistemul canalicular
D. sunt recomandata in functie de antibiograma
E. variantele a si c sunt corecte
(pag. 1128)
S2245132. Aspectul sialografic al parotiditelor cronice poate fi:

A. pom inflorit
B. impuscatura de alice
C. arbore mort
D. pete de zapada
E. opacifieri miliare
(pag. 1129)
S2245133. Diagnosticul diferential al parotiditelor cronice se face cu:

A. parotiditele acute
B. parotidita epidemica
C. tumori parotidiene
D. parotidite toxice
E. parotidomegalii
1087
1088
Rezidentiat 2004
(pag. 1130)
S2245134. Parotiditele cronice alergice:

A. se emit dupa terapia antihistaminica
B. frecvent se suprainfecteaza
C. se remit dupa terapie antibiotica
D. sunt contestate ca entitate clinica specifica
E. sunt recunoscute ca entitate clinica specifica
(pag. 1131)
S2245135. Virusurile care sunt eliminate prin glandele salivare fara a le afecta insa in mod direct sunt:
A. virusul herpetic
B. virusul rujeolei
C. virusul gripei
D. virusul urlian
E. virusul cocsackie
(pag. 1125)
S2245136. Printre agentii etiologici incriminati in afectiunile inflamatorii ale glandelor salivare sunt o
serie de virusuri si anume:
A. virusul gripei
B. virusul hepatitei
C. virusul urlian din grupul paramixo
D. virusul cocsackie
E. virusul rujeolei
(pag. 1125)
S2245137. Infectarea glandei pe calea canalului principal de excretie :

A. este cea mai frecventa
B. se intilneste in timpul evolutiei bolilor infectioese
C. se produce la indivizi cu stomatite
D. este cea mai rara
E. arborele salivar contine germeni
(pag. 1125)
S2245138. Diminuarea fluxului salivar se produce prin:

A. cresterea activitatii celulelor secretorii glandulare
B. obstructia mecanica (calculi, corpi straini)
C. administrarea de medicamente atropinice
D. la cei cu leziuni ale ramurilor parasimpaticului
E. administrarea de medicamente sialogoge
(pag. )
S2245139. Conditiile care favorizeaza infectarea glandelor salivare pe cale canaliculara sunt
urmatoarele:
A. suprasolicitarea glandelor salivare
B. exacerbarea virulentei florei microbiene saprofite a cavitaii bucale
C. cresterea fluxului salivar
D. scaderea rezistentei generale a organismului
E. obstructia mecanica (calculi, corpi straini)
(pag. 1125)
S2245140. Calea limfatica de infectare a glandelor salivare :
1088
1089
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
se intilneste cel mai frecvent la glanda submandibulara

este calea de invazie de la procesele infectioase ale limfonodulilor
se produce in cazul traumatismelor cu plagi deschise care intereseaza parenchimul glandular
se intilneste cel mai frecvent la glanda parotida
ganglionii limfatici ai glandei parotide se pot infecta de la procese septice situate in regiunea palpebrala
sau temporala
(pag. 1125)
S2245141. Forma catarala a sialadenitelor parotidiene are urmatoarele caracteristici:

A. saliva modificata contine flocoane de fribina
B. glanda este usor marita in volum
C. se produn microabcese in lobulii glandelor
D. tesutul conjunctiv interlobular este interesat
E. modificarea secretiei salivare este facultativa
(pag. 1126)
S2245142. Forma gangrenoasa a sialadenitelor parotidiene are urmatoarele caracteristici:

A. este rara
B. se intilneste mai ales la bolnavii cu stari grave septicotoxice, cu reactivitate prabusita
C. modificarea secretiei salivare este obligatorie
D. tesutul conjunctiv interlobular nu este interesat
E. nervul facial poate fi distrus rezultind paralizii definitive
(pag. 1126)
S2245143. Diagnosticul diferential al parotiditelor supurate cu artritele acute temporo-mandibulare se

bazeaza pe faptul ca in aceasta din urma:
A. glanda are o consistenta moale
B. bombarea este situata in dreptul tragusului
C. anamneza evidentiaza durerile ritmate de alimentatie
D. se insoteste de dureri vii la miscarile mandibulei
E. apare trismus accentuat
(pag. 1127)
S2245144. Diagnosticul diferential al parotiditelor acute se face cu urmatoarele afectiuni ale glandelor
parotide:
B. osteomielita ramului ascendent mandibular
C. adenita acuta supurata intraparotidiana
D. supuratiile lojelor vecine
E. artritele acute purulente temporo-mandibulare
(pag. 1127)
S2245145. Parotidita cronica nespecifica are urmatoarele caracteristici:

A. secretie salivara tulbure, cu dopuri de fibrina sau amestecata cu puroi
B. glanda este marita
C. glanda este dureroasa spontan
D. este intotdeauna bilaterala
E. aspectul sialografic este de "pom inflorit" sau "impuscatura de alice"
(pag. 1128)
S2245146. Microscopia parotiditei cronice nespecifice evidentiaza:

A. regresiunea parenchimului
B. dilatari ale canalelor excreto-secretoare
1089
1090
Rezidentiat 2004
C. hiperplazia tesutului conjuctiv interacinos

D. tesutul conjunctiv interlobular nu este interesat
E. hipoplazia tesutului conjuctiv interacinos
(pag. 1129)
S2245147. tratamentul preventiv al paroiditei cronice la bolnavii cu forme recidivante presupune:

A. consumul de alimente dure
B. instilatii endocanaliculare cu antibiotice conform antibiogramei
C. administrarea de doze mici de pilocarpina
D. administrarea intercanaliculara a alfa -chemotripsinei
E. folosirea gumei de mestecat
(pag. 1130)
S2245148. TBC parotidiana este:

A. frecventa
B. infectie oportunista in SIDA
C. prin canalul Stenon se scurge saliva purulenta, cazeoasa
D. netratata, nu evolueaza spre abcedare si fistulizare
E. poate fi confundata clinic cu o tumora a glandei
(pag. 1131)
S2245149. Sifilisul tertiar al glandei parotide are urmatoarele caracteristici:

A. in forma difuza leziunile siunt de obicei unilaterale
B. in forma localizata evolueaza ca o goma
C. in forma pseudoneoplazica debuteaza ca un nodul care creste treptat
D. nu este prezenta adenopatia satelita
E. glanda este nedureroasa spontan sau la presiune
(pag. 1131)
S2245150. Submaxilita acuta nelitiazica;

A. se instaleaza rapid
B. poate aparea datorita patrunderii unor corpi straini pe canalul Wharton
C. este prezenta "triada salivara"
D. apare senzatia de uscaciune a gurii
E. apar dureri subangulomandibulare accentuate in timpul deglutitiei
(pag. 1132)
S2245151. Litiaza salivara este o afectiune ce apare mai frecvent :

A. la copii
B. la femei
C. la batrani
D. la barbati
E. la adultii intre 30-50 ani
(pag. 1133)
S2245152. Tuberculaza parotidiana :

A. se intilneste rar
B. este o afectiune frecventa
C. prezinta o singura forma -abcesul rece bacilar
D. se insoteste de micropoliadenopatie cervicala
E. se manifesta printr-o tumefactie bilaterala
(pag. 1131)
1090
1091
Rezidentiat 2004
S2245153. In forma catarala a parotiditei acute apar urmatoarele manifestari:

A. tumefactie ce impinge lobul urechii inainte si in sus
B. tumefactie ce impinge lobul urechii inapoi si in jos
C. aspectul tegumentelor se modifica
D. aspectul tegumentelor nu se modifica
E. la presiunea exercitata pe glanda se elimina puroi net
(pag. 1126)
S2245154. In forma supurata a parotiditei acute apar urmatoarele manifestari:

A. pareze ale nervului facial
B. paralizii ale nervului facial
C. trismus moderat
D. dureri vii pulsatilece nu iradiaza
E. fara discreta congestie tegumentara
(pag. 1126)
S2245155. Forma gangrenoasa a parotiditei acute are urmatoarele caracteristici:

A. este frecvent intilnita
B. se acompaniaza de fenomene toxico-septice
C. apare la bolnavi cu reactivitate buna
D. poate evolua spre forma supurata
E. poate fi urmata de paralizii de facial
(pag. 1127)
S2245156. Diagnosticul diferential al parotiditelor acute se face cu urmatoarele afectiuni ale glandelor
parotide:
B. sindroame sialozice
C. supuratii maseterine
D. abcesul lojii parotidiene
E. litiaza parotidiana
(pag. 1127)
S2245157. Diagnosticul diferential al parotiditei acute se face cu:

A. adenita acuta intraparotidiana
B. supuratii laterofaringiene
C. osteomielita ramului ascendent mandibular
D. tumori parotidiene
E. parotidita epidemica
(pag. 1127)
S2245158. Diagnosticul diferential al parotiditei acute se face cu urmatoarele afectiuni extraparotidiene:

A. supuratii maseterine
B. artrite acute purulente temporo-mandibulare
C. osteomielita corpului mandibular
D. supuratii latero-faringiene
E. artrite degenerative temporo-mandibulare
(pag. 1127)
S2245159. Complicatiile parotiditelor acute sunt:

A. ulceratia arterei carotide externe
B. septicemii
1091
1092
Rezidentiat 2004
C. cronicizare
D. tromboflebite
E. ulceratia arterei carotide interne
(pag. 1127)
S2245160. Tratamentul parotiditelor supurate presupine:

A. antibiotice pe cale generala
B. administrarea de pilocarpina
C. introducerea de antibiotice cu presiune in canalul Stenon
D. administrarea de atropina
E. suprimarea focarelor de infectie dentara
(pag. 1128)
S2245161. Parotiditele cronice:

A. sunt mai rar intilnite comparativ cu cele cronice
B. de obicei sunt recidivante
C. formele clinice specifice sunt mai rare
D. pot evolua sub forma cronica de la inceput
E. pot urma un proces inflamator acut
(pag. 1128)
S2245162. Sifilisul parotidian tertiar prezinta urmatoarele forme:

A. difuza
B. profunda
C. localizata
D. pseudoneoplazica
E. superficiala
(pag. 1131)
S2245163. Submaxilita acuta nelitiazica:

A. e mai frecventa decit submaxilita litiazica
B. are un debut lent
C. starea generala nu este alterata
D. in etiologie sunt implicaticorpi straini patrunsi pe canalul Wharton
E. evolueaza de obicei benign,cedand de obicei sub tratament
(pag. 1132)
S2245164. Tumora salivara din litiaza submandibulara afecteaza glanda salivara astfel:
A. volum marit
B. suprafata neregulata
C. suprafata regulata
D. aderenta la tesuturile vecine
E. volum micsorat
(pag. 1135)
S2245165. Durerea in litiaza parotidiana are urmatoarele caracteristici:

A. iradiaza in ureche
B. are sediul in obraz
C. iradiaza in orbita
D. are sediul in regiunea maseterina
E. are sediul in regiunea auriculara
(pag. 1135)
1092
1093
Rezidentiat 2004
S2245166. Litiaza glandei sublinguale:

A. se confunda cu litiaza glandei submandibulare
B. se confunda cu litiaza canalului Wharton
C. se intalneste frecvent
D. este foarte rara
E. poate da complicatii septice
(pag. 1135)
S2245167. Diagnosticul diferential al colicii salivare se face cu:

A. otite
B. pulpite
C. amigdalite
D. parodontita acuta
E. nevralgia esentiala de trigemen
(pag. 1137)
S2245168. Abcesul salivar trebuie diferentiat de celulitele localizate la nivelul:

A. buzei inferioare
B. lojei mentoniere
C. obrazului
D. olanseului oral
E. lojei submandibulare
(pag. 1137)
S2245169. Diagnosticul diferential al abcesului salivar se face cu urmatoarele afectiuni:

A. parodontita acuta purulenta
B. adenite supurate
C. abcesele obrazului
D. abcesele buzei superioare
E. abcesele buzei inferioare
(pag. 1137)
S2245170. Diagnosticul diferential al litiazei salivare, forma tumorala se face cu:

A. boala Mickulicz
B. tumori benigne
C. tumori maligne
D. boala Paget
E. tumori mixte
(pag. 1137-1138)
S2245171. calculii de forma alungita se formeaza in :

A. glanda parotida
B. canalul Stenon
D. canalul Wharton
E. glanda submandibulara
(pag. 1133)
S2245172. Tratamentul litiazei salivare se stabileste in raport cu:

A. forma clinica
B. varsta pacientului
1093
1094
Rezidentiat 2004
C. experienta operatorului
D. localizarea calculului
E. compozitia calculului
(pag. 1138)
S2245173. Diagnosticul diferential al litiazei salivare forma tumorala se face cu:

A. adenite supurate
B. adenopatii cronice banale
C. celulite cronice circumscrise
D. adenopatii cronice TBC
E. adenopatii acute
(pag. 1137)
S2245174. Care din urmatoarele examinari complementare nu se practica in fazele acute ale litiazei
salivare:
A. explorarea cailor salivare
B. RMN
C. radiografia
D. ecografia
E. sialografia
(pag. 1137)
S2245175. In timpul colicii salivare bolnavul poate prezenta urmatoarele acuze:

A. alterarea senzatiei gustative
B. diminuarea senzatiei gustative
C. senzatie de uscaciune a gurii
D. durere vie in limba si planseul bucal
E. senzatia ca i se "smulge limba"
(pag. 1134)
S2245176. Abcesul salivar:

A. este o complicatie a litiazei
B. poate fi primul semn al unei litiaze submandibulare
C. se dezvolta doar in glanda salivara
D. se dezvolta doar in canalele excretoare ale grandelor salivare
E. nu se extinde niciodata in tesuturile vecine
(pag. 1134-1135)
S2245177. In litiaza canalului Wharton:

A. tumefactia se dezvolta endobucal
B. tumefactia se dezvolta exobucal
C. la palpare planseul bucal e impastat
D. la palpare planseul bucal e indurat
E. apare "creasta de cocos"
(pag. 1135)
S2245178. In litiaza glandei submandibulare:

A. apare tumefactie subangulomandibulara
B. apare tumefactia santului mandibulo-lingual in dreptul molarilor
C. apare tumefactia santului mandibulo-lingual in dreptul premolarilor
D. apare "creasta de cocos"
E. apare trismusul
1094
1095
Rezidentiat 2004
(pag. 1135)
S2245179. Simptomele litiazei salivare variaza in functie de:

A. sediul calculului
B. forma calculului
C. compozitia calculului
D. perioada evolutiva a bolii
E. compozitia salivei
(pag. 1134)
S2245180. Triada salivara se compune din:

A. colica salivara
B. abcesul salivar
C. hernia salivara
D. tumora salivara
E. durerea salivara
(pag. 1134)
S2245181. Colica salivara se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice:

A. durerea salivara
B. tumora salivara
C. tumora salivara fantoma
D. hernia salivara
E. abcesul salivar
(pag. 1134)
S2345182. Diagnosticul diferenial al parotidei acute supurate se face cu:

A. abcesul lojii parotidiene
B. litiaza parotidian
C. o tumor a glandei parotide
D. actinomicoza parotidian
E. artrite acute purulente temporo-mandibulare
(pag. 1127)
S2345183. Tuberculoza parotidian poate:

A. fi ntlnit ca infecie oportunist n SIDA
B. evolua spre supuraia lojei parotidiene
C. determina parez de nerv facial
D. ulcera cutanat sau intraoral
E. fi confundat cu tumori ale glandei parotide
(pag. 1131)
S2345184. Diagnosticul diferenial al abcesului salivar se face cu:

A. adenitele supurate
B. celulitele i abcesele obrazului
C. celulitele i abcesele planului bucal
D. abcesul lojii maseterine
E. flegmonul difuz al planeului bucal
(pag. 1135)
S2345185. Infectarea glandei salivare se poate face pe cale:

A. Canalicular
1095
1096
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
Transosoas
Hematogen
Limfatic
Direct
(pag. 1125)
S2345186. Formele anatomo-clinice ale parotiditei acute sunt:

A. Forma latent
B. Forma cataral
C. Forma purulent
D. Forma gangrenoas
E. Forma recidivant
(pag. 1126)
S2345187. Diagnosticul diferenial al parotiditelor cronice nespecifice se face cu:

B. Sialozele
C. Adenopatii metastatice intraparotidiene
D. Tumori de parotid
E. Parotidomegalii
(pag. 1130)
S2345188. n etiologia calculozei salivare intr factori:

A. Morfologici
B. De mediu
C. Funcionali
D. Alimentari
E. Mecanici
(pag. 1133)
S2345189. Calculii salivari pot fi:

A. Moi
B. Duri
C. Fibrinoi
D. Sfrmicioi
E. Toate formele
(pag. 1133)
S2345190. Calculii salivari au culoarea:

A. Alb
B. Alb-cenuie
C. Glbui
D. Bruni
E. Gri
(pag. 1133)
S2345191. n colica salivar sunt prezente:

A. Asialia
B. Hernia salivar
C. Absena durerii
D. Saliv opalecent
E. Febr
1096
1097
Rezidentiat 2004
(pag. 1134)
S2345192. Criza dureroas n colica salivar dureaz:

A. Cteva secunde
B. Cteva minute
C. Cteva ore
D. Cteva zile
E. 2-3 sptmni
(pag. 1134)
S2345193. Diagnosticul diferenial al tumorii salivare se face cu:

A. Adenit acut nespecific
B. Celulita cronic circumscris
C. Tumorile maligne ale glandelor salivare
D. Boala Mickulicz
E. Osteoperiostita ramului ascendent mandibular
(pag. 1137-1138)
S2345194. Tratamentul n litiaza salivar se stabilete n funcie de:

A. Mrimea calculului
B. Numrul calculilor
C. Localizarea calculului
D. Forma clinic a afeciunii
E. Toate elementele de mai sus
(pag. 1138)
S2345195. Megastenonul:
A. Faciliteaz ptrunderea germenilor microbieni n arborele canalicular
B. Determin apariia parotiditei acute supurate
C. Duce la apariia parotiditei cronice recidivante
D. Determin dezvoltarea tumorilor glandelor salivare
E. Duce la apariia leziunilor limfoepiteliale benigne
(pag. 1136)
S2345196. n parotidita cronic nespecific pacienii prezint:

A. Uscciunea gurii
B. Sialoree
C. Hernia salivar
D. Saliva vscoas, filant
E. Jen dureroas intermitent n regiunea parotidian
(pag. 1129)
S2345197. n parotidita cronic nespecific, sialografia poate arta:

A. Canale cu aspect neregulat
B. Lacuri de lipiodol
C. Aspect de "pete de zpad
D. Defecte de umplere a sistemului canalicular
E. Lipsa substanei de contrast la nivelul acinilor
(pag. 1129)
S2345198. Parotidita cronic nespecific este:

A. ntotdeauna bilateral
1097
1098
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
Cu fluctuen
Cu debut insidios
Cu glanda de consisten crescut
Febr, frison
(pag. 1129)
S2545199. n litiaza submandibular colica se manifest prin urmtoarele semne caracteristice:

A. tumora salivar pasager, *fantom*
B. tumefacia glandei
C. Durerea
D. daa-zisa *hernie salivar*
E. eliminarea salivei de staz.
(pag. 1134)
S2645200. Tehnica amputaiei rdcinii vestibulare la molarii superiori presupune:

A. anestezie general obligatorie
B. incizie curb vestibular
C. descoperirea rdcinii prin ndeprtarea tablei osoase vestibulare
D. secionarea rdcinii imediat deasupra tavanului camerei pulpare I ndeprtarea rdcinii
E. sutur
(pag. 159-160)
S2645201. Dificultile rezeciei apicale la molarii inferiori sunt date de:

A. grosimea redus a tablei linguale
B. prezena canalului mentonier
C. grosimea mare a corticalei osoase vestibulare
D. prezena canalului mandibular n imediata vecintate a molarilor
E. prezena sinusului maxilar
(pag. 158-159)
S2645202. Rezecia apical la premolarii inferiori:

A. impune cel mai adesea o incizie la limita dintre mucoasa fix I mobil, mai aproape de festonul gingival
B. ntmpin greuti datorit vecintii canalului mentonier
C. nu este ngreunat de condiiile locale
D. necesit protejarea pachetului vasculonervos mentonier
E. apare riscul de confundare a eroziunii osoase produs de procesul periapical al premolarilor cu gaura
mentonier
(pag. 158)
S2645203. Accidentele intraoperatorii ale rezeciei dinilor superiori pot consta n:

A. deschiderea foselor nazale
B. lezarea pachetului vasculonervos mentonier
C. lezarea dinilor vecini
D. deschiderea sinusului maxilar
E. deschiderea canalului mandibular
(pag. 154-155)
S2645204. Rezecia apical cu obturaie retrograd presupune:

A. incizia I decolarea mucoperiostului
B. trepanare osoas
C. rezecie apical I chiuretaj
D. pregtirea canalului I obturaia anterograd
1098
1099
Rezidentiat 2004
E. pregtirea cavitii retentive i obturarea ei

(pag. 153)
S2645205. Rezecia apical:

A. este imposibil datorit vecintii sinusului
B. iumpune pstrarea a 2/3 din lungimea rdcinii implantate n os
C. const n extirparea apexului i a esutului patologic periapica
D. const n chiuretajul esutului patologic periapical
E. n cazul rdcinilor lungi se pot efectua rezecii pe o lungime mai mare de 1/3 din rdcina dintelui,
aceasta rmnnd n continuare cu o implantare suficient
(pag. 142)
S2645206. Examenul radiologic efectuat n vederea rezeciei apicale trebuie s fac diagnosticul
diferenial dintre un proces patologic apical i:
A. un diverticul sinusal
B. gaura mentonier
C. gaura incisiv
D. un dinte inclus
E. vindecarea fibroas dup o rezecie apical
(pag. 145)
S2645207. Nivelul trepanrii tablei osoase vestibulare n cursul rezeciilor apicale:

A. este orientat de examenul radiografic
B. nu are importan
C. poate utiliza dispozitivele n "U" Brosch-Trauner
D. poate fi stabilit de eventuale deformri, erodri ale tablei vestibulare
E. este obligatoriu la 1cm de marginea crestei alveolare
(pag. 148)
S2645208. Obturaia canalului n cadrul rezeciilor apicale:

A. se efectueaz numai intraoperator
B. se poate efectua preoperator
C. se efectueaz preoperator, numai n cazul n care se reuete uscarea perfect a canalului
D. intraoperator se efectueaz anterograd sau retrograd
E. obturaia retrograd se realizeaz cu ciment oxifosfat iodoformat i con de gutaperc
(pag. 146)
S2845209. Infectarea glandei se poate face:

A. Pe cale canaliculara
B. Pe cale limfatica
C. Pe cale hematogena
D. De la dintii vecini
E. Pe cale directa
(pag. 1124)
S2845210. In parotidita acuta intalnim urmatoarele forme:

A. Forma catarala
B. Forma supurata
C. Forma gangrenoasa
D. Forma pustuloasa
E. Forma pseudo-tumorala
(pag. 1126)
1099
1100
Rezidentiat 2004
S2845211. Tratmentul parotiditei acute supurate consta in:

A. Stimularea scretiei salivare
B. Alimentatie lichida
C. Administrarea de substante sialogoge
D. Administrarea de substante colagoge
E. Incizii de-a lungul canalului Stenon
(pag. 1128)
S2845212. Parotidita cronica la adulti este caracterizata de:

A. Evolueaza in puseuri
B. Durerile sunt constante
C. Este favorizata infectii amigdaliena
D. Este favorizata de cataruri oculo-nazale
E. Glandele parotide nu sunt marite de volum
(pag. 1129)

B. Sindroamele sialozice
C. Parotiditele toxice
D. Tumorile de parotida
E. Nevralgia esentiala de trigemen
(pag. 1130)
S2845214. Litiaza submandibulara prezinta urmatoarele semne clinice caracteristice:

A. durere vie in limba si planseu bucal
B. plica sublingual cu aspect de "creasta de cocos
C. caruncula canalului Stenon este edematiata, congestionata, cu ostiumul intredeschis
D. tumefactie submandibulara bilaterala
E. hipertrofie pseudotumorala a glandei
(pag. 1134)
S2845215. In litiaza canalului Stenon se produc:

A. Colici salivare de mare intensitate
B. Colici salivare de mica intensitate
C. Tumefierea masiva aglandei
D. Tumefierea moderata a glandei
E. Adenopatie satelita
(pag. 1135)
S2845216. In litiaza parotidiana sunt indicate urmatoarele incidente radiologice:

A. Incidenta tangentiala
B. Incidenta laterala
C. Incidenta mandibula defilata
D. Incidenta cu "film muscat
E. Incidenta cu film retrojugal
(pag. 1137)
S2845217. Diagnosticul diferential in forma tumorala a litiazelor se face cu:

A. Tumori benigne
B. Tumori mixte
C. Tumori maligne
1100
1101
Rezidentiat 2004
D. Boala Mickulicz
E. Nevralgia esentiala de trigemen
(pag. 1137)
S2945218. Infectarea glandelor salivare se poate face pe urmatoarele cai:

A. cale directa;
B. cale hematogena;
C. cale indirecta;
D. cale canaliculara;
E. cale limfatica.
(pag. 1125)
S2945219. Infectarea glandelor salivare pe cale canaliculara necesita urmatoarele conditii:

A. prezenta unei plagi deschise care intereseaza parenchimul glandular;
B. diminuarea fluxului salivar;
C. scaderea rezistentei generale a organismului;
D. exacerbarea virulentei florei microbiene saprofite a cavitatii bucale;
E. prezenta unui megastenon si megawarton.
(pag. 1125)
S2945220. In sialadenitele parotidiene se descriu urmatoarele forme anatomoclinice:

A. forma virala;
B. forma bacteriana;
C. forma purulenta;
D. forma catarala;
E. forma gangrenoasa.
(pag. 1126)

A. parotidite acute;
B. sindroame sialozice;
C. litiaza salivara;
D. tumorile de parotida;
E. parotidite toxice.
(pag. 1130)
1101
1102
Rezidentiat 2004
Tema nr. 46
Sialozele
BIBLIOGRAFIE:

S1246001. Diagnosticul de certitudine in boala Besnier-Boeck-Schaumann este dat de:
A. sialografie
B. sialografie cu substanta de contrast
C. citologie
D. biopsie
E. examinari sangvine
(pag. 1157)
S1246002. in formele articulare ale sindromului Sjogren se administreaza:

A. antibiotice
B. antireumatice
C. antiinflamatoare
D. saruri de aur
E. cortizon
(pag. 1156)
S1246003. in sindromul Sjogren sialografia arata ca:

A. "pom inflorit"
B. "foi de ceapa"
C. " impuscatura de alice"
D. "arbore mort"
E. o singura linie
(pag. 1155)
S1246004. Manifestari buco-faringiene in sindromul Sjogren:

A. hiposialie
B. keratoconjunctivita
C. halena fetida
D. artralgii
E. anosmie
(pag. 1155)
S1346005. Boala Mickulicz este:

A. O afectiune rara
B. O inflamatie frecventa a glandelor parotide
C. O afectiune neurologica
D. O boala a copilariei
E. O infectie specifica
(pag. 1157)
S1346006. Parotidomegaliile sunt:

A. Sialadenite cronice
1102
1103
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
Hipertrofii parotidiene
insotite de scaderea secretiei salivare
Afeciuni ale persoanelor in varsta
intalnite in bolile virale
(pag. 1157)
S1346007. Sindromul Sjogren apare frecvent la:

A. Copii
B. Batrani
C. Femei
D. Gravide
E. Cei care lucreaza in mediu toxic
(pag. 1155)
S1446008. In sindromul Sjogren se administreaza Prednison in doza de

A. 10 mg/zi
B. 15 mg/zi
C. 20 mg/zi
D. 25 mg/zi
E. 30 mg/zi
(pag. 1156)
S1446009. Pentru fenomenele articulare din cadrul sindromul Sjogren se pot administra saruri de:
A. cupru
B. zinc
C. mercur
D. aur
E. argint
(pag. 1156)
S1446010. Sindromul Sjogren apare mai frecvent la:

A. Copii intre 10-14 ani
B. Femei dupa varsta de 40-45 ani
C. Barbati intre 50-55 ani
D. Afecteaza de regula varstnicii, atat femei cat si barbati
E. La gurmanzi sau la marii mancatori de paine
(pag. 1155)
S1546011. Care dintre glandele salivare enumerate a beneficiat de vitaminoterapie si terapie cu fier?
A. leziunea limfoepiteliala benigna;
B. parotidomegalia monosimptomatica;
C. boala Besnier-Boeck-Schaumann;
D. boala Mickulicz;
E. sindromul Sjogreen.
(pag. 1156)
S1546012. Hidroparotidita tranzitorie este caracteristica:

A. parotidomegaliei medicamentoase;
B. parotidomegaliei diabetice;
C. parotidomegaliei toxice;
D. parotidomegaliei nutriionale;
E. parotidomegaliei monoasimptomatice.
1103
1104
Rezidentiat 2004
(pag. 1158)
S1546013. Hipertrofia simetrica a glandelor salivare si lacrimale este caracteristica pentru:

A. boala Besnier-Boeck-Schaumann;
B. boala Mickulecz;
C. sindromul Sjogreen;
D. parotidomegaliile toxice;
E. parotidomegaliile medicamentoase.
(pag. 1156)
S1546014. Precizati pentru care dintre afectiunile enumerate a fost propusa terapia imunosupresoare:
A. boala Besnier-Boeck-Schaumann;
B. parotidomegaliile din hemopatii;
C. boala Mickulicz;
D. sindromul Sjogreen;
E. leziunea limfoepiteliala benigna.
(pag. 1156)
S1646015. in sindromul Syogren examenele de laborator evidentieaza:

A. anticorpi nespecifici de organ
B. hematurie
C. bilirubina indirecta crescuta
D. acid uric crescut
E. fosfataza alcalinaa crescuta
(pag. 1156)
S1646016. in sindromul Syogren manifestarile buco-faringiene constau din:

A. hiposialie
B. ageuzie
C. anosmie
D. amauroza
E. trismus
(pag. 1155)
S1646017. in sindromul Syogren pe parcursul evolutiei sialografia:

A. isi modifica aspectul
B. nu isi modifica aspectul
C. aceasta metoda nu se foloseste
D. nu are relevanta
E. este periculos de efectuat
(pag. 1155)
S1646018. in sindromul Syogren se produce infiltrarea glandelor salivare de catre:

A. neutrofile
B. limfocite
C. monocite
D. eozinofile
E. trombocite
(pag. 1155)
S1646019. Manifestarile oculare din sindromul Sayogren sunt caracterizate de:

A. keratokonjunctivita uscata
1104
1105
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
strabism convergent
amauroza
cataracta
glaucom
(pag. 1155)
S1646020. Sindromul Syogren apare mai frecvent la femei cu varsta intre:

A. 15-20 ani
B. 20-30 ani
C. 30-40 ani
D. 40-45 ani
E. peste 60 ani
(pag. 1155)
S2146021. Boala Mickulicz se caracterizeaza prin:

A. Hipertrofie unilaterala a glandelor salivare
B. Apare la vrste tinere
C. Afecteaza preponderent sexul feminin
D. Are caracter benign
E. Se poate recurge la parotidectomie subtotala
(pag. 1156-1157)
S2146022. Diagnosticul de certitudine al sindromului Sjogren se stabileste pe baza:

A. Manifestarilor oro-faringiene
B. Manifestarilor oculare
C. Prezenta factorului reumatoid
D. Prezenta anticorpilor anti-ARN
E. Examen histopatologic
(pag. 1156)
S2146023. n etiologia sindromului Sjogren este implicata:

A. Atrofia glandei parotide
B. Radioterapia
C. Tulburari ale imunitaii umorale
D. Tulburari ale imunitatii celulare
E. Tulburari primare ale epiteliului glandular
(pag. 1155)
S2146024. Parotidomegaliile toxice exogene sunt cel mai frecvent asociate intoxicatiilor cu:
A. Aur
B. Mercur
C. Plumb
D. Iod
E. Nitrati
(pag. 1157)
S2146025. Sindromul Sjogren se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

A. Atrofia glandelor salivare
B. Fotofobie
C. Modificari ale fanerelor
D. Scadere n greutate
E. Devierea formulei leucocitare spre stnga
1105
1106
Rezidentiat 2004
(pag. 1155-1156)
S2246026. In tratamentul S.Sjogren doza initiala de predninson este de :

A. 30 mg/zi
B. 40 mg/zi
C. 50 mg/zi
D. 20 mg/zi
E. 15 mg/zi
(pag. 1156)
S2246027. Pentru tratamentul fenomenelor articulare din S.Sjogren se administreaza:

A. saruri de Ag
B. saruri de Au
C. saruri de Cu
D. saruri de Pb
E. saruri de Mn
(pag. 1156)
S2246028. Saliva Artificiala se obtine din:

A. carboxietilceluloza
B. carboximetildextroza
C. carboxietildextroza
D. carboximetilglucoza
E. carboximetilceluloza
(pag. 1156)
S2246029. Boala Mickulicz se manifesta:

A. hipertrofia simetrica a glandelor salivare
B. hipertrofia asimetrica a glandelor salivare
C. atrofia simetrica a glandelor salivare
D. atrofia asimetrica a glandelor salivare
E. numai prin afectarea glandelor salivare
(pag. 1156)
S2246030. In boala Besnier-Boeck-Schaumann diagnosticul de certitudine poate fi pus:

A. ecografic
B. prin sialografie
C. prin biopsie
D. prin examen de laborator
E. radiologic
(pag. 1157)
S2246031. Diferentierea leziunii limfoepiteliale benigne de S.Sjogren se face:

A. clinic
B. histologic
C. radiologic
D. ecografic
E. prin examen de laborator
(pag. 1157)
S2246032. Parotidomegaliile la etilici apar in procent de :

A. 40-50%
1106
1107
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
50-70%
70-80%
60-80%
30-40%
(pag. 1158)
S2246033. Parotidomegaliile din hemopatii se intalnesc in cursul:

A. leucemiei acute limfoide
B. leucemiei acute mieloide
C. leucemiei cronice limfoide
D. leucemiei cronice mieloide
E. agranulocitozei
(pag. 1158)
S2246034. Care din urmatoarele boli este considerata o limfoexocrinoza:

A. S.Sjogren
B. boala Mickulicz
C. S.Mickulicz
D. boala Besnier-Boeck-Schaumann
E. leziunea limfoepiteliala benigna
(pag. 1155)
S2246035. In care din urmatoarele boli apar supuratii limitate ale limfonodulior cervicali:
A. S..Sjogren
B. boala Mickulicz
C. S. Mickulicz
(pag. 1157)
S2246036. Cea mai frecventa cale de infectare a glandelor salivare este:

A. canaliculara
B. limfatica
C. directa
D. indirecta
E. hematogena
(pag. 1125)
S2346037. Sindromul Sjogren apare frecvent la:

A. Copii
B. Btrni
C. Femei
D. Gravide
E. Cei care lucreaz n mediu toxic
(pag. 1155)
S2346038. Boala Mickulicz este:

A. o afeciune rar
B. o inflamaie frecvent a glandelor parotide
C. o afeciune neurologic
D. o boal a copilriei
E. o infecie specific
1107
1108
Rezidentiat 2004
(pag. 1157)
S2346039. Parotidomegaliile sunt:

A. Sialadenite cronice
B. Hipertrofii parotidiene
C. nsoite de scderea secreiei salivare
D. Afeciuni ale persoanelor n vrst
E. ntlnite n bolile virale
(pag. 1157)
S2346040. n sindromul Sjogren, injectarea cu Techneiu 99m i scintigrafia, arat:

A. Hiperfixarea trasorului la glanda salivar afectat
B. Hiperfixarea radioizotopului la toate glandele salivare
C. Hipofixare ntr-o anume poriune a glandei salivare afectate
D. Hipofixare prin deficit secretor al glandei salivare afectate
E. Deficit secretor marcat al tuturor glandelor salivare
(pag. 1155)
S2546041. Parotidomegaliile medicamentoase nu pot surveni dup tratamente cu:

A. Tiouracil
B. Fenilbutazon
C. acid acetilsalicilic
D. aur
E. iod.
(pag. 1158)
S2646042. Tratamentul complex al parodontopatiilor:

A. necesit doar nlturarea factorilor iritativi I infecioI locali
B. impune doar imobilizarea dinilor
C. const doar n nlturarea tulburrilor funcionale i restabilirea ocluziei funcionale
D. nu necesit un tratament complex
E. asociaz tratamentul general (al deficienelor) organice cu tratamentul chirurgical I cu cel local
(nlturarea factorilor iritativi, infecioI sau a tulburrilor funcionale)
(pag. 176)
S2646043. nlturarea tulburrilor funcionale n cadrul terapiei iniiale prechirurgicale a

parodontopatiilor vizeaz:
A. nlturarea lucrrilor protetice defectuoase care altereaz ocluzia I suprasolicit parodoniul
B. detartraj supra I subgingival
C. obturarea provizorie a canalelor radiculare la dinii gangrenai
D. imobilizare temporar a dinilor
E. obturaea corect a cariilor de colet I aproximale
(pag. 177)
S2646044. Pungile supraosoase presupun:

A. deplasarea inseriei epiteliale spre apical
B. resorbia osului de tip vertical
C. resorbia osului de tip orizontal
D. creterea n volum a gingiei, fr modificarea inseriei epiteliale
E. pungi cu 1,2,3 perei osoI
(pag. 178)
S2646045. Pungile supraosoase implic:
1108
1109
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
creterea n volum a gingiei fr modificarea inseriei gingivale

deplasarea spre apical a inseriei epiteliale
migrarea apical a inseriei epiteliale asociat cu resobia vertical osului
obligatoriu pungi adnci cu 1,2,3 perei osoI
nici una dintre situaii nu este corect
(pag. 178)
S2646046. Indicaiile gingivectomiei n tratamentul bolii parodontale sunt:

A. curativ, n parodontopatiile cu pungi intraosoase de pn la 3-4 mm, fr resorbii osoase, doar cu liz
limitat a esuturilor parodontale
B. pungi gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale
C. paleativ, temporiznd extracia
D. n recidivele postoperatorii
E. nici o variant nu este corect
(pag. 182)
S2646047. Chiuretajul gingival este indicat:

A. n scop protetic, la dinii cu coroane scurte
B. n extruzii ale dinilor mpreun cu procesul alveolar
C. n parodontopatiile hiperplazice ereditare
D. n parodontopatiile hiperplazice hidantoin
(pag. 180)
S2646048. Lrgirea zonei de mucoas mobil este n cadrul chirurgiei proprotetice:

A. obligatorie n toate cazurile n care aceasta lipsete
B. se face dac anul vestibular este prea ngust
C. este necesar dac anul lingual este puin adnc
D. nu se face niciodat
E. este un timp operator obligatoriu n cursul plastiilor de adncire a anurilor periosoase
(pag. 204)
S2646049. Interveniile de chirugie proprotetic nu sunt indicate n cazul:

A. frenurilor labiale i linguale scurte, groase, inserate n apropierea crestei
B. apofizele genii de volum mare, situate n apropierea crestei
C. gurile mentoniere aflate n apropierea crestei
D. tuberoziti maxilare terse
E. creste alveolare reduse ca nlime, neregulate
(pag. 197-198)
S2646050. Fibromatoza tuberozitar:

A. este o hiperplazie epitelioconjunctiv
B. este cauzat de aciunea iritativ prelungit a unor proteze deficitare
C. const n mucoas subire, ntins, aderent de os
D. deformeaz tuberozitatea fie n plan transversal, fie n plan vertical
E. se nsoesc frecvent de bride vestibulare
(pag. 199)
S2646051. Interveniile de chirugie proprotetic nu sunt contraindicate de:

A. bolnavi corticodependeni
B. bolnavi cu transplante de organ
C. bolnavi cu tratament ndelungat cu anticoagulante
1109
1110
Rezidentiat 2004
D. n cazul deficienelor cmpului protetic

E. n cazul lupusului eritematos diseminat
(pag. 197-198)

S1246052. Boala Mickulicz:
A. este o afectiune rara
B. apare mai frecvent la varstnici
C. este o afectiune maligna
D. se manifesta prin hipertrofia glandelor salivare
E. clinic apare hiposialie
(pag. 1156-1157)

B. mai frecventa la varstnici
C. se mai numeste sindrom Mickulicz
D. apare hipertrofia simetrica a glandelor salivare
E. apare mai frecvent la femei
(pag. 1156-1157)
S1246054. Boala Mickulitz:

A. se manifesta prin hipertrofia localizata a glandelor salivare
B. se manifesta prin senzatia de uscaciune a gurii
C. se manifesta uneori prin senzatie de corpi straini oculari
D. se difereniaza de sindromul Mickulitz prin adenopatia cervicala prezenta in cadrul sindromului
E. prednisonul este contraindicat in tratamentul bolii
(pag. 1157)
S1246055. Care din urmatoarele semne clinice sunt manifestari asociate in sindroame Sjogren:
A. anosmie
B. obstructia trompei lui Eustachio
C. fanere uscate
D. limba uscata
E. scadere in greutate
(pag. 1156)
S1246056. Clinic leziunea limfoepiteliala benigna se caracterizeaza prin:

A. parotidomegalie uni- sau bilaterala
B. hipertrofie de glande lacrimale
C. cheratoconjunctivita uscata
D. xerostomie
E. xeroftalmie
(pag. 1157)
S1246057. in clinica bolii Besnier-Boeck-Schaumann se intalnesc:

A. leziuni cutanate nodulare
B. supuratii limitate ale limfonodulilor cervicali
C. edem al limbii
D. tumefierea parotidelor
1110
1111
Rezidentiat 2004
E. dureri pulsatile in parotide in timpul masticatiei

(pag. 1157)
S1246058. in sindromul Sjgren:

A. examinarile de laborator evidentiaza existenta anticorpilor anticanale salivare
B. parotidele sufera un proces de indurare si ulterior atrofie
C. parotidele se hipertrofiaza si se impasteaza
D. imaginea sialografica ia aspect de "arbore mort"
E. saliva parotidiana este in cantitate normala si de aspect mucoid
(pag. 1157)
S1246059. in tratamentele Sindromului Sjogren se folosesc:

A. lacrimi artificiale
B. saliva artificiala
C. sialogoge
D. vitaminoterapie
E. Prednison
(pag. 1156)
S1246060. Parotidomegaliile pot fi:

A. toxice
B. hormonale
C. asimptomatice
D. monosimptomatice
E. medicamentoase
(pag. 1157-1158)
S1246061. Precizati manifestarile oculare in sindromul Sjogren:

A. keratoconjunctivita uscata
B. diplopie
C. epifora
D. fotofobie
E. senzatia de corp strain intraocular
(pag. 1155)
S1246062. Sindromul Sjgren:

A. afecteaza mai frecvent femeile dupa varsta de 40-45 de ani
B. se caracterizeaza clinic prin scaderea secretiei salivare si hipersecretie la nivelul glandelor lacrimale
C. recunoaste o imagine sialografica de "pom inflorit"
D. da o senzaie de arsura oculara sau corpi straini intraoculari
E. se insoteste de leziuni cutanate nodulare
(pag. 1155)
S1346063. Boala Besnier-Beeck-Schaumann este caracterizata prin:

A. Simptomatologia polimorfa
B. Leziuni cutanate nodulare
C. Leziuni cutanate ulcerate
D. Tumefierea glandelor parotide
E. Leziuni ale mucoasei valului, amigdalelor si faringelui
(pag. 1157)
S1346064. Clinic sindromul Sjogren se manifesta prin:
1111
1112
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
Hirsutism
Parotidomegalie bilaterala
Lipomatoza
Keratoconjunctivita uscata
Keratita filamentoasa
(pag. 1155)
S1346065. in boala Mickulicz:

A. Sunt prinse concomitent toate glandele salivare
B. Sunt prinse glandele salivare si lacrimale
C. Sunt prinse glandele endocrine
D. Sunt prinse glandele sebacee
E. Prezinta atingere osteoarticulara
(pag. 1157)
S1346066. in sialoze, saliva este:

A. Cu ph acid
B. Cu ph alcalin
C. Cu aspect mucoid
D. Cu hipersecreie
E. in cantitate redusa
(pag. 1155)
S1346067. in sindromul Sjogren examenele de laborator evidentiaza:

A. Anticorpi anti canale salivare
B. Antigeni de histocompatibilitate HLA B8 li HLA DW3
C. Antigeni anti ARN
D. Anticorpi nespecifici de organ
E. Anticorpi HBS
(pag. 1156)
S1346068. in sindromul Sjogren, instilatiile endocanaliculare fac cu:

A. Sialogoge
B. Hidrocortizon acetat
C. Penicilina si hidrocortizon
D. Lipiodol
E. Carboximetil celuloza
(pag. 1156)
S1346069. Manifestarile articulare din sindromul Sjogren sunt:

A. Artralgii
B. Anchiloze
C. Artrite
D. Poliartrita reumatismala
E. Spondiloza
(pag. 1156)
S1346070. Manifestarile asociate din sindromul Sjogren sunt:

A. Uscaciunea mucoasei nazale
B. Faringo-laringo-traheite
C. Uscaciunea mucoasei vaginale
D. Enterocolite
1112
1113
Rezidentiat 2004
E. Transformari maligne de tip limfonion Hodkinian

(pag. 1156)
S1346071. Parotidomegaliile la cirotici sunt:

A. Numai la ciroza etilica
B. Unilaterale
C. Bilaterale
D. Dureroase
E. Fara semne inflamatorii
(pag. 1158)
S1346072. Parotidomegaliile toxice sunt:

A. Hipertrofii bilaterale
B. Hipertrofii unilaterale
C. Ireversibile
D. Boli de organ
E. Cu evolutie lenta, progresiva
(pag. 1158)
S1346073. Tratamentul in sindromul Sjogren este:

A. Antialgic
B. Imunosupresor
C. Antiviral
D. Simptomatic
E. Chirurgical prin parotidectomie subtotala modelanta cu conservarea nervului facial
(pag. 1156)
S1346074. Tratamentul parotidomegaliilor consta in:

A. Tratament etiologic
B. Sialografie
C. Instilatii cu pilocarpina
D. Parotidectomie subtotala modelanta
E. Parotidectomie totala
(pag. 1159)
S1446075. In parotidomegalii se face diagnosticul diferential cu:

A. litiaza parotidiana
B. hipertrofiile de muschi maseter
C. adenopatiile intrraparotidiene
D. nevralgia esentiala de trigemen
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 1157)
S1446076. In sindromul Sjogren, tratamentul simptomatic se refera la administrarea de

A. Lacrimi artificiale
B. Sucuri gastrice artificiale
C. Saliva artificiala
D. Instilatii endocanaliculare cu carboximetil-celuloza
E. Toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 1156)
S1446077. Manifestari articulare in sindromul Sjogren sunt:
1113
1114
Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.
Artralgii la nivelul articulatiilor membrelor

Anchiloza temporo-mandibulara
Constrictia mandibulei
Artrite subacute ale articulatiilor mari
Pseudoartroza
(pag. 1155)
S1446078. Manifestari asociate care apar in sindromul Sjogren sunt:

A. Anosmie
B. Obstructia trompei lui Eustachio
C. Hipertrofia mucoasei gastrice
D. Hiperclorhidrie gastrica
E. Cacosmie
(pag. 1156)
S1446079. Manifestari oculare in sindromul Sjogren sunt:

A. Keratoconjunctivita umeda
B. Senzatie de arsura oculara
C. Secretie lacrimala abundenta
D. Fotofobie
E. Senzatie de corpi straini intraoculari
(pag. 1155)
S1446080. Pe ce linie se poate maligniza leziunea limfoepiteliala benigna

A. limfatica
B. sanguina
C. epiteliala
D. conjunctivala
E. leziunea limfoepiteliala benigna nu se malignizeaza
(pag. 1157)
S1446081. Sindromul Mickulicz se caracterizeaza prin:

A. Evolutie rapida si maligna
C. Hipertrofia glandelor salivare si lacrimale
D. Evolutie indelungata si benigna
E. Adenopatie cervicala
(pag. 1157)
S1546082. Care dintre sindroamele sialotice pot determina adenopatie cervicala sau supuratii limitate
ale ganglionilor cervicali?
A. boala Mickulicz;
B. leziunea limfoepiteliala benigna;
C. sindromul Sjogreen;
D. boala Besnier-Boeck-Schaumann;
E. sindromul Mickulicz.
(pag. 1157)
S1546083. in care din afectiunile urmatoare se poate recurge la parotidectomia subtotala:

A. sindromul Sjogreen;
B. parotidita cronica alergica;
C. leziunea limfoepiteliala benigna;
1114
1115
Rezidentiat 2004
E. boala Mickulicz.
(pag. 1156-1157)
S1546084. in sindromul Sjogreen aspectul silaografic intalnit poate imbraca urmatoarele aspecte:
A. "pom inflorit";
B. "arbore mort";
C. "pete de zapada";
D. "picatura";
E. "impuscatura de alice".
(pag. 1155)
S1546085. Parotidomegalia bilaterala este un semn clinic caracteristic in afectiunile:

A. litiaza parotidiana;
B. leziunea limfoepiteliala benigna;
C. boala Mickulicz;
E. sindromul Sjogrenn.
(pag. 1155,1156,1157)
S1546086. Tratamentul cu prednison pe cale generala este indicat in urmatoarele afectiuni:

A. boala Mickulitz;
B. boala Besnier-Boeck-Schaumann;
C. parotidomegaliile hormonale;
D. parotidita cronica alergica;
E. sindromul Sjogreen.
(pag. 1156-1157)
S1646087. Boala Besnier- Boeck- Schaumann se caracterizeaza prin:

A. leziuni cutanate nodulare
B. leziuni osoase
C. leziuni ganglionare
D. insuficienta renala
E. parodontopatii marginale cronice profunde
(pag. 1157)
S1646088. Boala Mickulicz este o boala:

A. rara
B. frecventa
C. evolutie maligna
D. evolutie benigna
E. care depinde de varsta
(pag. 1156)
S1646089. Boala Mickulicz se caracterizeaza prin:

A. hipertofia simetrica a glandelor salivare
B. hipertrofia simetrica a glandelor lacrimale
C. inflamatia articulatiei temporo-mandibulare
D. ageuzie
E. cacosmie
(pag. 1156)
1115
1116
Rezidentiat 2004
S1646090. in boala Besnier- Boeck- Schaumann tumefierea glandelor parotide este:

A. bilaterala
B. dureroasa
C. nedureroasa
D. unilaterala
E. nu se produce
(pag. 1157)
S1646091. in sindromul Mickulicz examenul anatomopatologic are aspect de:

A. limfom malign
B. adenom pleomorf
C. limfosarcom
D. leiomiosarcom
E. rabdomiosarcom
(pag. 1157)
S1646092. Leziunea limfoepiteliala benigna este asemanata de multi autori cu.

A. sindromul Syogren
B. sindromul Menier
C. boala Mickulicz
D. boala ghearelor de pisica
E. histiocitoza X
(pag. 1157)
S1646093. Sindromul Mickulcz afecteaza de regula:

A. varstnicii
B. femei si barbati in egala, asura
C. copii prescolari
D. numai femei in menopauza
E. bolnavii cu ciroza hepatica
(pag. 1157)
S1646094. Sindromul Mickulicz se caracterizeaza prin:

A. hipertofia glandelor salivare si lacrimale
B. adenopatie inghinala
C. adenopatie cervicala
D. submaxilita cronica
E. ageuzie
(pag. 1157)
S1646095. Sindromul Syogren in forma sa tipica se caracterizeaza prin simptomatologie:

A. salivara
B. renala
C. hepatica
D. oculara
E. articulara
(pag. 1155)
S2146096. Boala Besnier-Boeck-Schaumann prezinta afectare:

A. Cutanata
B. Mucoasa
C. Glandulara exocrina
1116
1117
Rezidentiat 2004
D. Ganglionara
E. Articulara
(pag. 1157)
S2146097. Leziunile limfoepiteliale benigne se pot transforma malign n:

A. Sarcom
B. Adenocarcinom
C. Oncocitom
D. Limfom malign
E. Nu se transforma malign
(pag. 1157)
S2146098. Parotidomegaliile medicamentoase survin dupa administrarea de:

A. Acetilcisteina
B. Fenilbutazona
C. Nifedipin
D. Compusi ai iodului
E. Compusi ai iodului
(pag. 1158)
S2146099. Parotidomegaliile pot aparea n:

A. Deficite nutritionale
B. Insuficienta ovariana
C. Diabet zaharat
D. Hipotiroidism
E. Boala Addison
(pag. 1158)
S2146100. Sialografia n sindromul Sjogren poate avea aspectul de:

A. Arbore mort
B. Pom nflorit
C. Minge tinuta n mna
D. Picatura
E. Pete de zapada
(pag. 1155)
S2146101. Tratamentul sindromului Sjogren consta n administrarea de:

A. Carboximetil-celuloza
B. Pilocarpina
C. Hidrocortizon
D. Imunomodulatoare
E. Vitamina E
(pag. 1156)
S2246102. Sialozele:
A. se mai numesc si sialoadenoze
B. se caracterizeaza numai prin hipertrofia glandelor salivare
C. se caracterizeaza numai prin atrofia glandelor salivare
D. se insotesc de tulburari marcate ale glandelor salivare
E. nu este afectata secretia glandelor salivare
(pag. 1154)
1117
1118
Rezidentiat 2004
S2246103. Sialozele implica:

A. cel mai frecvent glandele parotide
B. frecvent glandele sublinguale
C. exceptind glandele sublinguale
D. in unele cazuri doar glandele submandibulare
E. rar glandele submandibulare, dar impreuna cu parotidele
(pag. 1154)
S2246104. Sindromul Sjogren implica o tripla simptomatologie :

A. salivara
B. nazala
C. oculara
D. musculara
E. articulara
(pag. 1155)
S2246105. In Sindromul Sjogren:

A. parotidele sunt la inceput voluminoase
B. parotidele sunt la inceput atrofiate si indurate
C. sunt afectate mai des femeile dupa 40-45 ani
D. apare o tulburare a imunitatiicelulare
E. rar, apare hiposialie
(pag. 1155)
S2246106. Sialografia in S.Sjogren:

A. isi modifica aspectul pe masura evolutiei
B. poate prezenta opacifieri miliare
C. poate prezenta aspect de "arbore mort"
D. poate prezenta aspect de "arbore inflorit"
E. poate prezenta aspect "in picatura"
(pag. 1155)
S2246107. Manifestarile oculare in S.Sjogrencuprin:

A. keratoconjunctivita uscata
B. keratoconjunctivita umeda
C. fotofobie
D. keratita filamentoasa
E. nu apar leziuni corneene
(pag. 1155)
S2246108. Manifestarile articulare in S.Sjogren cuprind:

A. artralgii
B. artrite subacute
C. poliartrite
D. artroze
E. reumatism deformant
(pag. 1156)
S2246109. Manifestarile asociate in S.Sjogren afecteaza :

A. mucoasa nazala
B. mucoasa gastrica
C. mucoasa laringiana
1118
1119
Rezidentiat 2004
D. mucoasa vaginala
E. mucoasa intestinala
(pag. 1156)
S2246110. Examenul de laborator in S.Sjogren evidentiaza:

A. anticorpi antiADN
B. prezenta factorului reumatoid
C. lipsa factorului reumatoid
D. anticorpi antiARN
E. anticorpi antiglande lacrimale
(pag. 1156)
S2246111. Tratamentul S.sjogren:

A. este simptomatic
B. este strict patogenic
C. este mai putin patogenic
D. necesita masuri deosebite de igiena orala
E. nu necesita mentinerea umezelii mucoasei orale
(pag. 1156)
S2246112. In tratamentul S.Sjogren se folosesc cu succes :

A. predninson
B. imuran
C. pilocarpina
D. vitamine
E. sialogoge
(pag. 1156)
S2246113. Tratamentul S.Sjogren cuprinde:

A. parotidectomie subtotala cu conservarea nervului facial
B. parotidectomie subtotala fara conservarea nervului facial
C. administarea de imunosupresoare
D. administrarea de imunostimulante
E. administrarea de antiinflamatoare
(pag. 1156)
S2246114. Boala Mickulicz

B. este o afectiune frecvanta
C. are o evolutie indelungata
D. are o evolutie maligna
E. are o evolutie benigna
(pag. 1156)
S2246115. Boala Mickulicz afecteaza:

A. mai des tinerii
B. de regula varstnicii
C. numai femeile
D. numai barbatii
E. ambele sexe
(pag. 1156)
1119
1120
Rezidentiat 2004
S2246116. In boala Mickulicz:

A. sunt afectate numai glandele salivare
B. sunt afectate numai glandele lacrimale
C. sunt afectate atat glandele salivare cat si glandele lacrimale
D. apare adenopatia cervicala
E. nu apare adenopatia cervicala
(pag. 1157)
S2246117. Sindromul Mickulicz:

A. evolueaza lent
B. evolueaza rapid
C. are evolutie maligna
D. are evolutie benigna
E. include adenopatia cervicala
(pag. 1157)
S2246118. Aspectul anatomo-patologic in S.Mickulicz include:

A. limfom malign
B. adenom pleiomorf
C. limfosarcom
D. reticulolimfosarcom
E. cilindrom
(pag. 1157)
S2246119. In cadrul bolii Besnier-Boeck-Schaumann:

A. apar leziuni cutanate nodulare
B. nu apar leziuni cutanate nodulare
C. apar leziuni osoase
D. nu apar leziuni osoase
E. apar leziuni ale mucoasei orofaringiene
(pag. 1157)
S2246120. In cadrul bolii Besnier-Boeck-Schaumann:

A. glandele parotide sunt tumefiate
B. glandele parotide supureaza
C. secretia salivara lipseste
D. nu sunt afectate niciodata glandele submandibulare
E. apar supuratii limitate ale limfonodulilor
(pag. 1157)
S2246121. In leziunea limfoepiteliala benigna:

A. sunt afectate glandele lacrimale
B. nu sunt afectate glandele lacrimale
C. apare parotidomegalie unilaterala
D. apare parotidomegalie bilaterala
E. nu sunt afectate glandele parotide
(pag. 1157)
S2246122. Leziunea limfoepiteliala benigna poate evolua spre:

A. malignizare pe linie limfatica
B. malignizare pe linie musculara
C. malignizare pe linie epiteliala
1120
1121
Rezidentiat 2004
D. adenocarcinom
E. nu se malignizeaza niciodata
(pag. 1157)
S2246123. parotidomegaliile trebuie diferentiate de:

A. hipertrofii maseterine
B. hipertrofii pterigoidene
C. atrofiile muschilor maseteri
D. adenopatii intraparotidiene
E. adenopatii submandibulare
(pag. 1157)
S2246124. Parotidomegaliile:
A. se insotesc de secretie redusa salivara
B. nu se insotesc de secretie redusa salivara
C. apare tumefiere parotidiana
D. nu apare tumefiere parotidiana
E. uneori secretia salivara este crescuta
(pag. 1157)
S2246125. Sialografia in parotidomegaliile monosimptomatice evidentiaza:

A. hipertrofie parenchimatoasa
B. hipertrofia canalelor de ordinul I
C. hipertrofia canalelor de ordinul II
D. hipertrofia canalelor de ordinul III
E. hipertrofie interstitiala
(pag. 1157)
S2246126. Parotidomegalia saturnina se caracterizeaza prin:

A. debut brusc
B. debut insidios
C. tumefiere unilaterala
D. tumefiere bilaterala
E. lipsa fenomenelor inflamatorii
(pag. 1158)
S2246127. In parotidomegalia saturnina:

A. sunt afectate uneori glandele submandibulare
B. apare lizereu Burton
C. apare gigngivostomatita
D. nu apar manifestari la nivelul cavitatii bucale
E. examenul chimic al salivei nu este semnificativ
(pag. 1158)
S2246128. Parotidomegaliile medicamentoaseapar dupa tratamentul cu:

A. acid folic
B. iod
C. aur
D. fenilbutazona
E. antagonisti de calciu
(pag. 1158)
1121
1122
Rezidentiat 2004
S2246129. Care din urmatoarele sialoze poate evolua malign:

A. S.Sjogren
B. boala Mickulicz
C. S.Mickulicz
D. Boala Besnier-Boeck-Schaumann
(pag. 1155-1157)
S2246130. Se poate recurge la parotidectomie subtotala in cazul urmatoarelor boli:

A. S.Sjogren
B. leziunea limfoepiteliala benigna
C. parotidemegalii toxice
D. parotidemegalii cirotice
E. parotidemegalii hormonale
(pag. 1156-1159)
S2246131. Prednisonul se administreaza in urmatoarele afectiuni:

A. boala Sjogren
B. boala Mickulicz
C. S. Mickulicz
E. parotidemegalii
(pag. 1156-1159)
S2246132. Glandele lacrimale sunt afectate in urmatoarele boli:

A. boala Sjogren
B. boala Mickulicz
C. leziunea limfoepiteliala benigna
D. parotidemegalii
E. boala Besnier-Boeck-Schaumann
(pag. 1155-1157)
S2246133. In boala Sjogren pot exista manifestari autoimune ca:

A. periarterita nodoasa
B. S.Raynaud
C. boala Hodgcin
D. monoglobulinemia Waldenstrom
E. tumora Warthin
(pag. 1156)
S2246134. Agentii etiologici bacterieni in sialodenite cel mai frecvent intilniti sunt:
A. pneumococ
B. bacilul coc
C. stafilococ
D. gonococ
E. bacilu lPfeiffer
(pag. 1125)
S2246135. Agentii etiologici virali incriminati in mod direct in producerea sialadenitelor sunt:
A. virusul urlian
B. virusul rubeolei
C. virusul herpetic
1122
1123
Rezidentiat 2004
D. virusul rabiei
E. virusul cocsackie
(pag. 1125)
S2246136. Dintre virusurile eliminate prin glandele salivare fara a le afecta direct fac parte:
A. virusul rabiei
B. virusul rujeolei
C. virusul hepatitic
D. virusul gripal
E. virusul urlian
(pag. 1125)
S2246137. Infectarea glandelor salivare se poate face pe una din urmatoarele cai:
A. canaliculara
B. limfatica
C. indirecta
D. hematogena
E. directa
(pag. 1125)
S2246138. Factorii care impiedica infectarea canalului de excretie a glandelor salivare sunt:
A. proprietatiile antiinfectioase ale salivei
B. conditiile hemodinamice bune
C. prezenta unor virusuri in stadiu latent
D. rezistenta epiteliului canalicular
E. megastenonul
(pag. 1125)
S2246139. Dintre conditiiile necesare infectarii glandelor salivare pe cale canaliculara fac parte:
A. scaderea fluxului salivar
B. cresterea rezistentei generale a organismului
C. cresterea fluxului salivar
D. exacerbarea virulentei florei microbiene
E. megastenon si megawarthon
(pag. 1125)
S2246140. Diminuarea fluxului salivar se poate produce :p

A. obstructie mecanica
B. obstructie reflexa
C. administrarea de pilocarpina
D. dupa iradieri pentru tumori cervico-faciale
E. administrarea de atropina
(pag. 1125)
S2246141. Sialadenitele parotidiene pot prezenta urmatoarele forme anatomo-clinice:

A. catarala
B. purulenta
C. forma superficiala
D. gangrenoasa
E. forma profunda
(pag. 1125)
1123
1124
Rezidentiat 2004
S2346142. Clinic sindromul Sjogren se manifest prin:

A. Hirsutism
B. Parotidomegalie bilateral
C. Lipomatoz
D. Keratoconjunctivit uscat
E. Keratit filamentoas
(pag. 1155)
S2346143. Manifestrile articulare din sindromul Sjogren sunt:

A. Artralgii
B. Anchiloze
C. Artrite
D. Reumatism deformant
E. Spondiloza
(pag. 1156)
S2346144. Manifestrile asociate din sindromul Sjogren sunt:

A. Uscciunea mucoasei nazale
B. Atrofia mucoasei gastrice
C. Uscciunea mucoasei vaginale
D. Enterocolite
E. Transformri maligne de tipul limfomului Hodgkin
(pag. 1156)
S2346145. n sindromul Sjogren examenele de laborator evideniaz .

A. Anticorpi anti-canale salivare
B. Antigeni de histocompatibilitate HLA-B8 i HLA-DW3
C. Antigeni anti ARN
D. Anticorpi nespecifici de organ
E. Anticorpi HBS
(pag. 1156)
S2346146. Tratamentul n sindromul Sjogren este:

A. Antialgic
B. Imunosupresor
C. Antiviral
D. Simptomatic.
E. Chirurgical prin parotidectomie subtotal modelant cu conservarea nervului facial
(pag. 1156)
S2346147. Boala Besnier-Boeck-Schaumann este caracterizat prin:

A. Simptomatologia polimorf
C. Leziuni cutanate ulcerate
D. Tumefierea glandelor parotide
E. Leziuni ale mucoasei vlului, amigdalelor i faringelui
(pag. 1157)
S2346148. Parotidomegaliile toxice sunt:

A. Hipertrofii bilaterale
B. Hipertrofii unilaterale
C. Ireversibile
1124
1125
Rezidentiat 2004
D. Boli de organ
E. Cu evoluie lent, progresiv
(pag. 1158)
S2346149. Parotidomegaliile la cirotici sunt:

A. Numai la ciroza etilic
B. Unilaterale
C. Bilaterale
D. Dureroase
E. Fr semne inflamatorii
(pag. 1158)
S2346150. Tratamentul parotidomegaliilor const n:

A. Tratament etiologic
B. Sialografie
C. Instilaii cu pilocarpin
D. Parotidectomie subtotal modelant
E. Parotidectomie total
(pag. 1159)
S2346151. n sindromul Sjogren, instilaiile endocanaliculare fac cu:

A. Sialogoge
B. Hidrocortizon acetat
C. Penicilin
D. Lipiodol
E. Carboximetil celuloz
(pag. 1156)
S2346152. n sialoze, saliva este:

A. Cu ph acid
B. Cu ph alcalin
C. Cu aspect mucoid
D. Cu hipersecreie
E. n cantitate redus
(pag. 1154)
S2346153. n boala Mickulicz:

A. Sunt prinse concomitent toate glandele salivare
B. Sunt prinse glandele salivare i lacrimale
C. Sunt prinse glandele endocrine
D. Sunt prinse glandele sebacee
E. Prezint atingere osteoarticular
(pag. 1157)
S2346154. n sindromul Sjogren, sialografia poate avea aspect de:

A. "pom nflorit
B. "pete de zpad
C. lacuri de lipiodol
D. opacifieri punctate "miliare
E. "arbore mort
(pag. 1158)
1125
1126
Rezidentiat 2004
S2346155. Manifestrile oculare din sindromul Sjogren sunt:

A. diplopie
B. uveit
C. keratoconjunctivit uscat
D. keratit filamentoas
E. blefarit
(pag. 1155)
S2346156. n sindromul Sjogren, tratamentul poate consta n:

A. Parotidectomie subtotal cu conservarea nervului facial
B. Parotidectomie total cu conservarea nervului facial
C. Imunosupresoare
D. Administrare de saliv artificial
E. Vitaminoterapie
(pag. 1156)
S2346157. Sindromul Mickulicz se caracterizeaz prin:

A. hipertrofia glandelor salivare
B. hipertrofia glandelor lacrimale
C. osteoporoza
D. leziuni cutanate i ale mucoasei oro-faringiene
E. adenopatie cervical
(pag. 1157)
S2546158. Parotidomegaliile toxice:

A. sunt nmsoite de scderea secreiei salivare
B. sunt considerate afeciuni reacionale
C. se manifest clinic prin hipertrofie bilateral, inflamatorie, dureroas a glandelor
D. din cele exogene cea saturnin este mai frecvent
E. debutul este insidios.
(pag. 1158)
S2646159. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice:

A. se adreseaz leziunilor parodontale extinse situate periapical
B. sunt recomandate pentru lizele osoase
C. elimin factorii etiologici
D. nu sunt urmate dect rareori de recidiv
E. nu elimin factorii etiologici, astfel nct recidivele sunt foarte frecvente
(pag. 175)
S2646160. Chirurgia parodontal urmrete:

A. restaurarea esutului parodontal pierdut
B. arestarea tuturor cauzelor parodontopatiilor
C. stabilzarea evoluiei procesului patologic al bolii parodontale
D. meninerea sau crearea unei zone de gingie fix, cheratinizat ct mai lat
E. crearea unor contururi I structuri gingivale care s permit o bun autocurire
(pag. 175-176)
S2646161. Boala parodontal presupune:

A. afectarea parodoniului apical
B. afectarea parodoniului marginal numai pe o fa a rdcinii
C. distrugerea osului alveolar i al fibrelor parodontale
1126
1127
Rezidentiat 2004
D. proliferarea inseriei gingivale n sens apical

E. mrire de volum a gingiei
(pag. 176)
S2646162. Metodele chirurgicale utilizate frecvent n tratamentul parodontopatiilor marginale sunt:

A. chiuretajul periapical
B. gingivectomia
C. operaii cu lambou
D. gingivoplastia
E. osteoplastia
(pag. 179)
S2646163. Chiuretajul gingival:

A. urmrete ndeprtarea esuturilor bolnave din pungile parodontale
B. nu se realizeaz dect n cmp nchis
C. urmrete ndeprtarea elementelor iritative i septice care ntrein inflamaia
D. se poate realiza i n cmp deschis
E. nici un rspuns nu este corect
(pag. 179)
S2646164. Operaiile cu lambou n chirurgia parodontal sunt indicate:

A. n parodontpatiile hiperplazice ereditare
B. n atrofiile verticale accentuate, cu pungi osoase adnci, localizate sau generalizate
C. n scop paleativ
D. n parodontopatiile cu neregulariti osoase n exces sau n minus, cu pung gingival disproporionat de
mare fa de lungimea rdcinii
E. ca pregtire preoperatorie pentru reducerea inflamaiei, n vederea efecturii altor intervenii chirurgicale
(pag. 186)
S2646165. Chirurgia mucogingival n tratamentul parodontopatiilor urmrete:

A. ndeprtarea esuturilor patologice
B. ndeprtarea tartrului subgingival
C. obinerea unui contur gingival ct mai aproape de normal
D. obinerea unui limi adecvate de gingie fix
E. rezolvarea retraciei gingivale marcate la 1-2 dini n zona frontal
(pag. 190)
S2646166. Transplantele autologe osoase utilizate n tratamentul parodontopatiilor se recolteaz din:

A. calvaria
B. alveole postextracionale proaspete
C. peretele posteroextern al tuberozitii maxilare
D. creasta iliac antero-superioar
E. tibie
(pag. 192)
S2646167. Ca materiale de umplere a pungilor parodontale se folosesc:

A. transplante osoase homologe, consevate i liofilizate
B. transplante heterogene conservate tip os -minerale
C. ceramohidroxilapatit
D. biovitroceramic
(pag. 192)
1127
1128
Rezidentiat 2004
S2646168. Plastia anurilor periosoase include:

A. deplasarea inseriei mucoase spre marginea bazilar a mandibulei
B. osteotomoo I osteoplastii ale oaselor maxilare
C. aplicare de grefe Ollier-Tiersch
D. utilizarea de conformatoare
E. dezinseria muchiului milohioidian
(pag. 204- 209)
S2646169. Plastia anurilor periosoase ca intervenie proprotetic:

A. este recomandat n cazul prezenei unei mucoase fixe pe o ntindere suficient
B. se face n cazul anurilor puin adnci
C. utilizeaz proteze conformator fixate cu fire circumfereniale
D. se efectueaz cnd mucoasa mobil se inser n apropierea coamei crestei alveolare
E. pot interesa anurile perituberozitare
(pag. 204-209)
S2646170. Corectarea plastic a frenurilor labiale i linguale:

A. poate consta n frenotomie
B. obligatoriu necesit I frenoplastie
C. se adreseaz frenurilor scurte
D. se aplic frenurilor ngroate I proeminente
E. necesit obligatoriu excizia frenurilor
(pag. 201-203)
S2646171. Frenoplastiile utilizeaz:

A. excizia frenului
B. plastia n "Z"
C. incizie n "V" I sutur n "Y"
D. incizie transversal a frenului i sutura longitudinal
E. numai incizia transversal la jumtatea frenului
(pag. 202-203)
S2646172. Hiperplaziile epitelioconjunctive:

A. se situeaz cu precdere n regiunea tuberozitar
B. sunt adevrate pseudotumori
C. implic dezvoltarea n exces a osului subiacent
D. pot fi unice, bifide sau multiple
E. sunt cauzate de iritaia cronic a protezelor cu margini largi, neregulate
(pag. 199-201)
S2646173. Chirugia proprotetic corecteaz deficienele morfologice ale:

A. crestelor alveolare
B. dinilor stlpi
C. gingiei keratinizate
D. anurilor perimaxilare
E. craniului visceral
(pag. 197)
S2646174. Printre deficienele cmpului protetic edentat sunt:

A. spina nazal anterioar proeminent, n apropierea crestei alveolare
B. spina nazal anterioar neproeminent, situat la distan de creasta alveolar
C. creste alveolare edentate nalte, netede, acoperite de mucoas keratinizat
1128
1129
Rezidentiat 2004
D. creste alveolare edentate reduse ca nlime, neregulate, cu mucoasa mobil inserat n apropierea
coamei crestei
E. inseriile muchilor buccinatori, milohioidieni, geniogloi i geniohiioidieni, situate la distan de creast
(pag. 197-198)
S2846175. In sindromul Sjogren intalnim:

A. trismus
B. parotidomegalie bilaterala
C. hiposialie
D. hipersialie
E. keratoconjunctivita
(pag. 1155)
S2846176. Manifestarile buco-faringiene in sindromul sjogrensunt:

A. Hiposialie
B. Hipersialie
C. Saliva cu aspect mucoid
D. saliva cu aspect purulent
E. parotidomegalie unilaterala
(pag. 1155)
S2846177. Manifestarile oculare in sindromul Sjogren sunt:

A. Keratoconjunctivita uscata
B. Blefaroconjunctivita
C. Fotofobie
D. Hipersecretie lacrimala
E. Catar oculo-tubar
(pag. 1155)
S2846178. Caracteristic in boala Besnier-Boeck-Schaumann este:

A. Leziuni cutanate ulcerate
C. Leziuni ale valului si amigdalelor
D. Leziuni osoase
E. Leziuni pulmonare
(pag. 1157)
S2846179. Leziunea limfoepiteliala benigna prezinta:

A. Parotidomegalie unilaterala
B. Parotidomegalie bilaterala
C. Hiposialie
D. Hipersialie
E. Afectarea glandelor lacrimale
(pag. 1157)
S2846180. Parotidomegaliile toxice se manifesta clinic prin:

A. Hipertrofie bilaterala aglandei
B. Se instaleaza brusc
C. Hipersialie
D. Dureri acute
E. Lizereu endobucal
(pag. 1158)
1129
1130
Rezidentiat 2004
S2846181. Accidente intraoperatorii ale parotidectomiei sunt:

A. Dificulati de hemostaza
B. Sectionarea ramurilor n Facial
C. Depresiunea retromandibulara
D. Paralizia de n Facial
E. Sindromul Lucy Fray
(pag. 1163)
S2846182. Sechelele dupa parotidectomie sunt reprezentate de:

A. Depresiunea retromandibulara
B. Hemoragia venoasa
C. Paralizia de nfacial
D. Anestezia jumatatii inferioare a pavilionului auricular
E. Dureri in regiunea operata
(pag. 1165)
S2846183. Plastia depresiunii retromandibulare se poate realiza prin:

A. Procedeul Rauch
B. Procedeul Roscia
C. Procedeul Cestelyn
D. Procedeul Skoog
E. Procedeul Conley
(pag. 1165)
S2946184. Sindromul Sjogren prezinta simptomatologie:

A. salivara;
B. oculara;
C. articulara;
D. musculara;
E. apare mai frecvent la femei dupa varsta de 40-45 ani.
(pag. 1155)
S2946185. Manifestarile oculare din sindromul Sjogren cuprind:

A. conjunctivita cu lacrimare abundenta;
B. keratoconjunctivita uscata;
C. senzatie de arsura oculara;
D. senzatie de corpi straini intraoculari;
E. fotofobie.
(pag. 1155)
S2946186. Manifestarile buco-faringiene din sindromul Sjogren cuprind:

A. hiposialie;
B. saliva cu aspect clar;
C. imagini sialografice cu zone de opacifiere punctate "miliare;
D. imagini sialografice cu contur neregulat moniliform al canalului Stenon;
E. parenchim glandular cu imagine de "arbore mort evidentiat sialografic dupa o evolutie indelungata.
(pag. 1155)
S2946187. Tratamentul sindromului Sjogren consta in:

A. administrare de lacrimi artificiale;
B. sialolitotomie;
C. administrare de sialogoge;
1130
1131
Rezidentiat 2004
D. administrare de saliva artificiala;

E. vitaminoterapie masiva (A, B, C, PP).
(pag. 1156)

A. este o afectiune rara cu evolutie indelungata;
B. se manifesta prin hipertrofia asimetrica a glandelor salivare si lacrimale;
C. este insotita de sialoree;
D. este insotita de scaderea secretiei lacrimale;
E. se manifesta prin hipertrofia simetrica a glandelor salivare si lacrimale.
(pag. 1156)
1131

Stomatologie Part5

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stomatologie Part5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1241002. Dispozitivul de protractie mandibulara Delaire se utilizeaza in:

S1341005. Faza a doua a vindecarii secundare in fracturile de mandibula se desfasoara:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S1441007. Fracturile de mandibula:

S1541009. Aspectul de"fata latita"se intalneste ca semn clinic in fractura:

S1541010. Contraindicatiile tratamentului chirurgical in fracturile apofizei condiliene se refera la:

S1541012. La copii, imobilizarea monomaxilara in protractie Delaire se utilizeaza in urmatoarele situatii:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. fractura dubla a gonionului;

S1541013. Zona cu rezistenta cea mai scazuta a mandibulei este:

S2141014. Consolidarea ntrziat reprezint meninerea mobilitii anormale dup:

S2141015. n imobilizarea intermaxilar rigid a fracturilor de mandibul, se pot folosi:

S2141016. Manevra LeBourg (presiune pe menton) este pozitiv n:

S2141017. Ocluzia n doi timpi apare n:

S2141018. inele linguale sunt indicate n imobilizarea fracturilor de mandibul pentru:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2241020. La copii, imobilizarea monomaxilara in protractie Delaire se utilizeaza in urmatoarele situatii:

S2241022. Fracturile duble paramediane:

S2241023. Conduita fata de dintele din focarul de fractura:

S2241025. Vindecarea directa, fara calus a fracturilor de mandibula se mai numeste:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2241026. Bandajul mento-cefalic:

S2241027. Ligatura Leblanc utilizata in ligaturile interdentare mandibulo-maxilare utilizeaza sirma de

S2241028. Fracturile inclomplete ale mandibulei apar la:

S2241029. Complicatiile secundare ale unei fracturi de mandibula sunt:

S2241031. Leziunile traumatice care pot duce la anchiloza temporo-mandibulara sunt:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. leziuni ale meniscului prin traumatism

S2241032. Absenta transmiterii miscarii;or condilului este un semn clinic pentru:

S2241033. Zonele de rezistenta crescuta in fracturile de mandibula sunt:

S2241036. Zona cu rezistenta cea mai scazuta la traumatismele mandibulei este:

S2241037. Blocajul rigid intermaxilar pe atele se realizeaza:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

infectii osoase specifice

S2241039. Pseudoartroza se instaleaza in cazurile in care lipsa de consolidare depaseste:

S2241041. In fracturile laterale cu deplasare ale mandibulei ocluzia poate fi

S2241042. Cauzele principale in producerea fracturilor de mandibula sunt:

S2241043. Ocluzia in doi timpi este caracteristica pentru:

S2241044. Dispozitivul de protractie mandibulara Delaire se utilizeaza in:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. fracturile apofizei coronoide

S2241045. Conduita fata de dintele din focarul de fractura

S2241047. Faza a 2-a a vindecarii secundare in fracturile de mandibula se desfasoara :

S2241049. Fracturile de mandibula:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2241051. Contraindicatiile tratamentului chirurgical in fracturile apofizei condiliene se refera la :

S2241052. Aspectul de "fata latita" se intilneste ca semn clinic in:

S2341055. Fracturile mediene ale mandibulei sunt caracterizate de:

S2341056. Faza a doua a vindecrii secundare n fracturile de mandibul se desfoar:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2641058. Abcesul palatinal diagnosticul diferential se face cu: