Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
b.
examenul fotografic
c.
tratamentul preprotetic
d.
tratamentul proprotetic
e.
Raspuns corect: c, d, e,
10, pag. 87
2. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta etape ale tratamentului preprotetic al edentatiei
partiale cu proteza scheletata:
a.
tratamentul chirurgical
b.
tratamentul parodontal
c.
d.
e.
Raspuns corect: a, b, c, d, e
10, pag.87,88,89
b.
c.
d.
realizarea detartrajului
e.
Raspuns corect: a, c, e
10, pag.88
4. Care din urmatoarele manopere terapeutice se pot utiliza in scopul echilibrarii planului de
ocluzie:
a.
b.
c.
d.
e.
Raspuns corect: c, d, e
10, pag. 88
b.
c.
d.
e.
Raspuns corect: b, d, e
10, pag 89
b.
c.
d.
e.
Raspuns corect: a, b, c, d, e
7. Care sunt secventele prepararii dintilor stalpi in vederea realizarii tratamentului protetic al
edentatiei partiale prin proteza scheletata:
a.
b.
c.
d.
e.
Raspuns corect: a, b, c
b.
c.
d.
e.
Raspuns corect: b, c, d
10, pag.91
b.
c.
cu o piatra con invers, prin miscari verticale, la nivelul unghiurilor dintre fetele laterale
d.
e.
cu o piatra cilindrica, prin miscari oro-vestibulare, la nivelul crestelor marginale ale fetelor
proximale dinspre edentatie
Raspuns corect: e
10, pag.91
b.
c.
d.
favorizeaza aplicarea corpului crosetului mai aproape de colet, imbunatatind aspectul fizionomic
e.
Raspuns corect: a, b, c, d, e
11. *Prepararea lacaselor pentru pintenii ocluzali se realizeaza:
10, pag.92
a.
b.
c.
d.
e.
Raspuns corect: b
10, pag. 93
b.
c.
d.
e.
Raspuns corect: c, d
10, pag. 95
13. *Pe care din urmatorii dinti se indica aplicarea de pinteni supracingulari:
a.
premolarii superiori
b.
premolarii inferiori
c.
molarii superiori
d.
molarii inferiori
e.
caninii maxilari
Raspuns corect: e
14. *Precizati topografia dentara a lacaselor incizale:
a.
b.
c.
d.
e.
10, pag. 96
Raspuns corect: e
10, pag.96
15. Precizati care din urmatoarele tipuri de coroane se pot utiliza in scopul acoperirii dintilor
stalpi ai unei proteze scheletate:
a.
b.
c.
d.
coroane de substitutie
e.
Raspuns corect: a, c, d
10, pag.98
16. *Amprenta pentru coroanele de acoperire ale dintilor stalpi ai unei proteze scheletate va
cuprinde:
a.
b.
c.
d.
e.
Raspuns corect: d
10, pag.98
17. Precizati care sunt preparatiile care se efectueaza la nivelul coroanelor de invelis metalice
care acopera dintii stalpi ai unei proteze scheletate:
a.
b.
c.
d.
e.
fata orala plana, cu sau fara prag suragingival pentru bratul opozant al crosetelor
Raspuns corect: a, c, d, e
10, pag.99
18. Care sunt indicatiile solidarizarii dintilor stalpi ai unei proteze scheletate:
a.
b.
c.
d.
e.
Raspuns corect: a, b, c, d
10, pag.101
19. *In edentatia de clasa I Kennedy, complicata cu brese frontale datorate lipsei incisivilor
laterali, inchiderea breselor suplimentare se realizeaza prin:
a.
b.
o punte dentara cu doua extensii distale, avand ca dinti stalpi incisivii centrali
c.
d.
e.
Raspuns corect: a
10, pag.105
20. Care sunt avantajele inchiderii breselor frontale suplimentare prin punti dentare, in cazul
in care aceste brese complica o edentatie de clasa I Kennedy:
a.
b.
c.
d.
e.
Raspuns corect: a, b, c, d, e
10, pag.105
21. *Care din urmatoarele atitudini terapeutice este indicata in tratamentul edentatiei partiale
de clasa a II-a Kennedy complicata cu o bresa laterala:
a.
b.
c.
inchiderea bresei laterale si a celei terminale cu doua sei protetice, componente ale protezei
scheletate
d.
e.
Raspuns corect: c
10, pag.107
22. Care este scopul reducerii convexitatilor vestibulo-orale exagerate ale dintilor stalpi ai
unei proteze scheletate:
a.
b.
plasarea portiunii rigide a bratului retentiv in cele doua treimi supraecuatoriale ale fetei
vestibulare a dintelui
c.
plasarea portiunii flexibile a bratului retentiv in treimea gingivala a fetei vestibulare a dintelui
d.
e.
Raspuns corect: a, b, c, d
10, pag.92
23. *Precizati forma pietrelor diamantate cu care se prepara lacasele pentru pintenii ocluzali
plasati pe dintii laterali:
a.
cilindrica
b.
sferica
c.
flacara
d.
romboidala
e.
roata
Raspuns corect: b
10, pag.94
24. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale lacaselor interdentare :
a.
b.
lacasele pentru pinteni se prepara doar dupa crearea spatiului pentru bratele crosetului
c.
d.
prepararea lacaselor pentru pinteni se realizeaza in fosetele vecine ale dintilor pe care se plaseaza
crosetul
e.
Raspuns corect: a, b, c, d
25. Paralelismul planurilor de ghidare se apreciaza:
a.
b.
c.
d.
e.
cu ochiul liber
Raspuns corect: a, b
10, pag.91
26. Care este atitudinea terapeutica recomandata in situatiile in care in urma prepararii unui
lacas pentru pintul ocluzal se ajunge la nivelul dentinei:
a.
b.
se realizeaza o incrustatie
c.
d.
e.
Raspuns corect: a, b, c
10, pag. 95
27. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale lacaselor supracingulare:
a.
b.
au o latime de 1mm
c.
d.
e.
Raspuns corect: a, b, d, e
10, pag.96
b.
realizarea unei proteze scheletate cu doua sei, dintii stalpi nefiind solidarizati prin bare, in cazul
unei implantari bune a acestora
c.
realizarea unei proteze scheletate cu doua sei si solidarizarea dintilor stalpi prin bare, in cazul unei
implantari deficitare a acestora
d.
realizarea unei proteze partiale acrilice, cu doua sei, indiferent de calitatea implantarii dintilor
restanti
e.
Raspuns corect: b, c
29. In edentatia de clasa a IV-a redusa Kennedy, atitudinea terapeutica va consta in:
a.
realizarea unei punti dentare, in cazul unei creste edentate bine reprezentate
b.
c.
d.
e.
Raspuns corect: a, b
10, pag.109
30. Care este rolul boltii palatine, in cazul tratamentului edentatiei partiale prin proteza
scheletata
a.
b.
c.
d.
e.
Raspuns corect: c, d, e
10, pag.111
e) semipiriforma
Raspuns: e
2. Rezistenta barei linguale la mijlocul ei, se asigura prin
a) profil
b) grosime
c) brate opozante suplimentare
d) pinteni ocluzali suplimentari
e) brate reciproce suplimentare
Raspuns: a, b
3. *Crosetul continuu contribuie la
a) sprijinul muco-osos al protezei
b) mentinerea directa a protezelor terminale
c) mentinerea indirecta a protezelor terminale
d) rigidizarea seilor frontale
e) solidarizaea dintilor artificiali.
Raspuns: c
4. *Forma pe sectiune a crosetului continuu este:
a) rotunda
b) ovala
c) semirotunda
d) semiovala
e) semipiriforma
Raspuns: d
5. Bara vestibulara se indica in urmatoarele situatii:
a) insertie inalta a planseului bucal
Raspuns: b, c.
9. Pintenii interni se utilizeaza in:
a) edentatiile de clasa I Kennedy
b) edentatiile de clasa II Kennedy
c) edentatiile de clasa III Kennedy
d) edentatiile de clasa IV Kennedy
e) in toate tipurile de edentatii.
Raspuns: c, d.
10. Pintenii ocluzali se aplica pe
a) incisivi centrali
b) incisivi laterali
c) canini
d) premolari
e) molari.
Raspuns: d, e.
11. Functiile pintenilor ocluzali sunt:
a) asigurarea sprijinului muco-osos
b) cresterea presiunii seilor asupra crestelor edentate
c) mentinerea bratelor crosetelor in pozitie constanta
d) stabilizarea orizontala a protezelor
e) favorizarea migrarilor verticale a dintilor stalpi.
Raspuns: c,d.
12. Dezavantajele crosetului caninului sunt:
a) aspectul nefizionomic
b) lipsa pasivitatii
c) lipsa reciprocitatii
d) tulburarea ghidajului canin
e) lipsa stabilizarii.
Raspuns: a, c, d.
13. *Crosetul inelar sau cu 4 brate se aplica pe
a) incisivii centrali
b) incisivii laterali
c) canini
d) premolari
e) molari.
Raspuns: e.
14.*Crosetul circular cu actiune dubla se aplica pe
a) incisivii centrali
b) incisivii laterali
c) canini
d) premolari
e) molari.
Raspuns: d.
15. Crosetul Bonwill se utilizeaza in
a) edentatii de clasa I Kennedy
b) edentatii de clasa II Kennedy
c) edentatii de clasa III Kennedy
d) edentatii de clasa IV Kennedy
e) toate tipurile de edentatii.
Raspuns: b, d.
e) nerespectarea pasivitatii.
Raspuns: a, b, e.
27. In producerea uzurii smaltului intervin:
a) duritatea aliajului
b) fluxul salivar crescut
c) gradul crescut de mineralizare a smaltului
d) intimitatea contactului dintre dinte si croset
e) asperitatile suprafetei interne a crosetului.
Raspuns: a, d, e.
28. Crosetele circulare prezinta urmatoarele caracteristici
a) dezinsertia este mai usoara decat insertia
b) insertia este mai usoara decat dezinsertia
c) toate btatele pleaca dintr-un corp comun
d) bratul retentiv plaeca din sa
e) are cu dintele un contact aproape circular.
Raspuns: b, c, e.
29. Crosetele divizate prezinta urmatoarele caracteristici
a) la dezinsertia protezei actioneaza asupra dintelui prin impingere
b) la dezinsertia protezei actioneaza asupra dintelui prin tractiune
c) toate bratele pleaca dintr-un corp comun
d) bratele retentive au forma de litere
e) sunt mai putin vizibile decat crotetele circulare.
Raspuns:a, d, e.
30. *La crosetul mixt McCracken, elementul retentionat in saua acrilica este reprezentat de
a) pintenul ocluzal
b) bratul retentiv
c) bratul opozant
d) conectorul secundar
e) corpul crosetului.
Raspuns: b.
TEMA 43 - DETERIORAREA }I #NREGISTRAREA RELA|IEI INTERMAXILARE #N EDENTA|IA PAR|
IAL{ TRATAT{ CU PROTEZE SCHELETATE
R: b, c, e
4.Tehnica @nregistr[rii RIM cu pasta de eugenat de zinc se caracterizeaz[ prin:
a) consistena crescut[ @n timpul @nregistr[rii
b) rigiditate dup[ priz[
c) este necesar[ utilizarea unui cadru din s`rm[
d) cadrul nu trebuie s[ dep[]easc[ arcadele dentare
e) eugenatul de zinc se aplic[ @n grosime mai mare de 3mm
R: b, c
5.Determinarea ]i @nregistrarea RIM cu ajutorul ]abloanelor de ocluzie:
a) se utilizeaz[ @n edentaiile de clasa a III-a
b) se utilizeaz[ @n edentaiile de clasa a IV-a reduse
c) se utilizeaz[ @n edentaiile de clasa I-a ]i a II-a
d) se utilizeaz[ @n edentaiile de clasa a IV-a @ntinse sau extinse
e) se utilizeaz[ c`nd sunt unit[i de masticaie suficiente
R: c, d
6.Realizarea unei singure proteze scheletat[ presupune:
a) ]ablonul de ocluzie se confecioneaz[ @n cabinet
b) ]ablonul de ocluzie se confecioneaz[ @n laborator
c) ]ablonul de ocluzie se confecioneaz[ pe scheletul metalic al protezei
d) aceasta ofer[ meninere ]i stabilitate foarte bune
e) pentru pacient este o manevr[ incomod[
R: b, c, d
7.C`nd trebuie realizate dou[ proteze scheletate:
a) se utilizeaz[ ]abloane cu baza din acrilat
b) se utilizeaz[ ]abloane cu baza din cear[
R: b, c, e
18.Determinarea funcional[ a RIM presupune:
a) realizarea pe scheletul metalic al protezei a dou[ ]ei din acrilat
b) valuri de ocluzie dintro cear[ mai dur[ dec`t cea obi]nuit[
c) arcada antagonist[ nu este integr[
d) arcada antagonist[ este integr[
e) existena unei edentaii de cl. a IV-a
R: a, b, d
19.Pentru edentaiile din zona lateral[, @n fi]a tehnic[ se specific[:
a) forma dinilor
b) gradul de supraocluzie
c) artificii de montare
d) culoarea dinilor
e) felul ocluziei
R: d, e
20.Din categoria cerurilor speciale necesare @nregistr[rii RIM, fac parte:
a) Aluwax
b) Tenatex
c) Silasoft
d) Stents
e) Moyco
R: a, b, e
TEMA NR. 44 - AMPRENTAREA CAMPULUI PROTETIC ADENTAT TOTAL
(Hutu 1998 pg. 60-69;94-129)
1. Care din obiectivele amprentarii intr-o edentatie totala pot fi realizate de amprenta
preliminara?
preliminara
cu
silicon
la
edentalul
total
caracteristici:
are
ale
marginilor
amprentei
presupun:
9. E. Hutu, s.a. Edentatia totala, Ed. a III-a, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1998.
1.
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
131)
2.
B.
C.
verificarea aparitiei miscarii de basculare in jurul unui ax median din cauza eventualelor
asperitati de pe fata interioara a sabloanelor
D.
E.
Raspuns:
132)
3.
(pag.
(pag.
*Etapele clinice ale determinarii relatiilor intermaxilare in edentatia totala sunt enumerate
aleatoriu: 1. determinarea curburii vestibulare a sablonului superior; 2. determinarea si
inregistrarea relatiei centrice; 3. stabilirea indicatiilor necesare confectionarii machetelor; 4.
verificarea sabloanelor de ocluzie; 5. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei;
6. stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie in regiunea frontala si laterala. Precizati
ordinea lor corecta.
A.
6, 5, 4, 3, 2, 1
B.
2, 3, 6, 4, 1, 5
C.
4, 1, 6, 5, 2, 3
D.
3, 5, 1, 6, 2, 4
E.
4, 1, 6, 2, 5, 3
Raspuns:
131)
4.
B.
(pag.
C.
memoria tisulara
D.
deglutitia
E.
memoria ocluzala
Raspuns:
(pag.
145)
5.
*Cum se numeste unghiul utilizat la inregistrarea relatiei centrice prin inscrierea grafica intraorala:
A.
Donders
B.
Bonwill
C.
Gotic
D.
Brodie
E.
Goniac
Raspuns:
(pag.
148)
6.
*Situarea planului ocluzal la jumatatea fantei orale poate fi o indicatie pentru o supraocluzie
frontala de:
A.
2 mm
B.
3 mm
C.
0,2 0,4 mm
D.
0,5 1,5 mm
E.
0,1 0,3 mm
Raspuns:
151)
7.
B.
C.
D.
E.
(pag.
Raspuns:
(pag.
142)
8.
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
C,
(pag.
131)
9.
B.
C.
D.
E.
Raspuns: B, C
133)
10. Bordura de ocluzie a sablonului de ocluzie superior in edentatia totala trebuie sa aiba urmatoarele
dimensiuni:
A.
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
A,
132)
11. Sablonul de ocluzie inferior in edentatia totala prezinta urmatoarele caracteristici:
A.
(pag.
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
B,
(pag.
133)
12. Care din urmatoarele afirmatii privind sabloanele de ocluzie utilizate in terapia edentatiei totale
sunt corecte:
A.
B.
C.
D.
E.
Raspuns: A, B, C, E
(pag. 131,
132)
13. Care din urmatoarele afirmatii despre nivelul planului de ocluzie in edentatia totala sunt corecte:
A.
se defineste ca fiind portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea usoara a gurii
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
A,
D,
(pag.
135)
14. Orientarea planului de ocluzie in edentatia totala:
A.
B.
C.
135,
D.
in regiunea laterala este orientat in raport cu planul situat intre spina nazala anterioara si
centrul conductului auditiv extern
E.
Raspuns:
136,137)
B,
(pag.
B.
C.
D.
E.
portiunea vizibila din valul de ocluzie atunci cand pacientul priveste drept inainte
Raspuns:
B,
(pag.
136)
16. Prin ce metode se poate face determinarea relatiei centrice la un edentat total:
A.
B.
metoda Boianov
C.
D.
metoda Dawson
E.
Raspuns:
144,145)
A,
C,
(pag.
antropometric
B.
fiziologic
C.
functional
D.
electromiografic
E.
vizual
Raspuns:
139,140)
A,
(pag.
18. Pentru determinarea D.V.R in activitatea curenta clinica este necesar sa se indeplineasca
urmatoarele conditii:
A.
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
B,
(pag.
140)
19. La edentatul total, pozitia de repaus a mandibulei se poate repera astfel:
A.
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
139,140)
A,
(pag.
20. Care din urmatoarele afirmatii privind planul de orientare protetica sunt corecte:
A.
uneste marginea libera a incisivilor superiori cu cuspizii palatinali ai molarilor de sase ani
maxilari
B.
de nivelul sau de situare in zona frontala depinde gradul de vizibilitate al dintilor frontali
C.
D.
E.
Raspuns:
136,137)
B,
(pag.
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
A,
B,
C,
(pag.
149)
22. Care sunt liniile ce se traseaza pe valurile de ocluzie ale celor doua sabloane pentru verificarea
determinarii corecte a pozitiei de relatie centrica:
A. linia mediana
B. linia Ophriaca
C. linia surasului
D. linia orbitala
E. liniile caninilor
Raspuns:
A,
C,
(pag.
149,
150)
23. Planul lui Fox serveste la:
A.
B.
C.
determinarea D.V.O
D.
E.
Raspuns:
A,
137)
24. Supraevaluarea D.V.O are urmatoarele consecinte:
A.
B.
C.
(pag.
D.
E.
Raspuns:
A,
C,
D,
(pag.
142)
25. Subevaluarea D.V.O are urmatoarele consecinte:
A.
facies crispat
B.
aspect imbatranit
C.
D.
E.
Raspuns:
B,
C,
(pag.
143)
26. Care din urmatoarele afirmatii despre spatiul minim de vorbire sunt corecte:
A.
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
B,
C,
(pag.
142)
27. Montarile atipice care se pot cere pe fisa de laborator a pacientului edentat total:
A.
torsionari
B.
incalecari
C.
treme
D.
inocluzia sagitala
E.
diasteme
Raspuns:
150)
A,
B,
C,
(pag.
28. Care sunt dezavantajele inregistrarii grafice extraorale a relatiei centrice la edentatul total:
A.
miscarile ample pe care la face pacientul difera de cele efectuate in timpul masticatiei
B.
destabilizarea sabloanelor
C.
D.
E.
Raspuns:
A,
B,
(pag.
148)
29. Supraevaluarea D.V.O se caracterizeaza prin:
A.
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
B,
(pag.
142)
30. Consecintele subevaluarii D.V.O sunt urmatoarele:
A.
B.
C.
aspect imbatranit
D.
E.
Raspuns: B, C, D
(pag. 143)
TEMA NR. 46 - PROBA MACHETELOR
9. E. Hutu, s.a. Edentatia totala, Ed. a III-a, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1998.
1.
*La proba machetei protezei totale, coridorul bucal se evidentiaza in timpul surasului intre:
A.
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
(pag.
212)
2.
B.
proba spatulei
C.
D.
E.
pronuntarea fonemei S
Raspuns:
(pag.
210)
3.
*La controlul fonetic al machetei protezei totale maxilare pronuntarea alterata a fonemei K se
datoreaza:
A.
B.
macheta superioara este prea extinsa sau prea groasa in regiunea posterioara
C.
D.
E.
Raspuns:
(pag.
218)
4.
*Dupa Frush si Frischner, care din urmatoarele recomandari privind montarea dintilor sunt corecte:
A.
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
(pag.
213)
5.
*La controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare, daca dimensiunea verticala de ocluzie
este marita:
A.
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
(pag.
214)
6.
*La proba machetelor protezelor totale in cavitatea orala, care din urmatoarele situatii indica o
dimensiune verticala de ocluzie micsorata:
A.
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
(pag.
214)
7.
*Care din urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetelor protezelor totale
aplicate in cavitatea orala:
A.
B.
fonema S are o emisie ca un zazait atunci cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva
este un spatiu prea mare
C.
fonema S are o emisie ca un zazait atunci cand frontalii superiori sunt prea
vestibularizati sau frontalii inferiori prea lingualizati
D.
fonema V seamana cu fonema F atunci cand dintii superiori sunt prea scurti
E.
fonema V seamana cu fonema F atunci cand dintii superiori sunt prea lungi
Raspuns: D
(pag. 217,
218)
8.
*La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand foneme V seamana cu fonema F:
A.
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
(pag.
218)
9.
B.
fisa de laborator
C.
D.
E.
sabloanele de ocluzie
Raspuns:
B,
C,
(pag.
206)
10. Pe modelele care se realizeaza machetele viitoarelor proteze totale trebuie sa fie trasate
urmatoarele linii de referinta:
A.
linia bipupilara
B.
linia surasului
C.
linia suborbitala
D.
linia caninilor
E.
linia mediana
Raspuns:
206)
B,
D,E
(pag.
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
A,
(pag.
207,
208)
12. La controlul extraoral al machetelor protezei totale se urmareste ca:
A.
B.
C.
cei sase dinti frontali trebuie sa ocupe spatiul dintre cele doua linii ale caninilor
D.
E.
Raspuns:
A,
B,
(pag.
207)
13. La controlul intraoral al machetei superioare a protezei totale urmarim ca:
A.
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
A,
B,
210)
14. Ce criterii trebuie sa respecte baza din ceara a machetelor protezelor totale:
A.
B.
(pag.
209,
C.
D.
ceara din care sunt confectionate sa aiba punct de inmuiere cat mai mic
E.
Raspuns: A, B, C, E
(pag. 207,
209)
15. Care din urmatoarele afirmatii privind controlul machetei protezei totale inferioare sunt corecte:
A.
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
A,
B,
C,
(pag.
210)
16. Care din urmatoarele afirmatii despre controlul estetic al machetelor protezelor totale sunt
corecte:
A.
B.
C.
D.
pacientul va fi solicitat sa-si exprime opinia, iar medicul va sta in fata lui pentru a observa
mai usor impresiile pacientului
E.
Raspuns:
B,
(pag.
210,
212)
17. La controlul estetic al machetei protezei totale cand pacientul este examinat cu gura inchisa din
profil se au in vedere urmatoarele aspecte:
A.
buza superioara trebuie sa fie ceva mai proeminenta decat buza inferioara la pacientii la
care s-a realizat in zona frontala montare cap la cap
B.
buza superioara trebuie sa fie mai proeminenta cand s-a realizat o montare inversa
frontala
C.
marginea vestibulara a machetei superioare sa nu bombeze prea mult sub pragul narinar
realizand o treapta
D.
daca montarea dintilor s-a facut cap la cap, buzele trebuie sa fie in acelasi plan
E.
buza superioara trebuie sa fie ceva mai proeminenta decat buza inferioara la pacientii la
care in regiunea frontala s-a realizat montarea cel mai des folosita cap la cap
Raspuns:
C,
(pag.
211)
18. Controlul fonetic al machetelor protezelor totale urmareste ca:
A.
B.
in timp ce pacientul numara de la 13 la 33, dintii frontali inferiori sa atinga fata palatinala
a frontalilor superiori
C.
D.
E.
in propulsia de fonatie, muchiile incizale ale incisivilor inferiori sa ajunga cel mult cap la
cap cu muchiile incizale ale incisivilor superiori
Raspuns:
C,
D,
(pag.
217)
19. Care din urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetei protezei totale aplicate in
cavitatea orala:
A.
fonema S are o emisie suierata atunci cand frontalii superiori sunt prea oralizati sau
frontalii inferiori sunt prea vestibularizati
B.
fonema S are o emisie suierata atunci cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva
este un spatiu prea mare
C.
pronuntarea lui F si V este distincta daca lungimea dintilor frontali superiori si plasarea
lor in sens vestibulo-oral este corecta
D.
E.
Raspuns:
B,
C,
(pag.
217,
218)
20. Urmatoarele afirmatii privind controlul fonetic al machetei protezei totale sunt adevarate:
A.
B.
daca fonema D se aude ca fonema T, macheta superioara este prea groasa in regiunea
posterioara
C.
D.
E.
Raspuns:
A,
(pag.
218)
21. Care din urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetei protezei totale aplicata in
cavitatea orala:
A.
B.
fonema V seamana cu fonema F atunci cand dintii superiori sunt prea scurti
C.
fonema V seamana cu fonema F atunci cand dintii superiori sunt prea LATI
D.
fonema K este alterata atunci cand macheta superioara este prea groasa in regiunea
posterioara
E.
fonema K este alterata atunci cand macheta este prea groasa in zona rugilor palatine
Raspuns:
B,
(pag.
218)
22. Daca la proba fonetica a machetelor protezelor totale, fonema S are o emisie suierata inseamna
ca:
A.
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
A,
(pag.
218)
23. In care din situatiile enumerate mai jos este necesara remontarea dintilor artificiali:
A.
B.
C.
D.
217,
E.
Raspuns:
B,
D,
(pag.
218)
24. Pentru realizarea inchiderii palatinale posterioare la proteza totala:
A.
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
B,
(pag.
219)
25. Pentru realizarea inchiderii palatinale posterioare la proteza totala:
A.
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
A,
C,
(pag.
219,
220)
26. Zonele de despovarare, unde baza protezei totale nu trebuie sa vina in contact intim cu mucoasa
sunt:
A.
torusul palatin
B.
torusul mandibular
C.
santurile pterigomaxilare
D.
exostozele
E.
gaura mentoniera
Raspuns:
A,
B,
D,
220)
27. Care din urmatoarele afirmatii privind folierea torusului palatin sunt corecte:
(pag.
A.
B.
daca folierea pe torus este mica si rezilienta pe creste mare, proteza nu basculeaza
C.
daca folierea pe torus este mica si rezilienta pe creste mare, proteza basculeaza
D.
E.
Raspuns:
A,
(pag.
220,
221)
28. Dupa Grant si Johnson, atitudinea fata de retentivitatile osoase bilaterale sau multiple este
urmatoarea:
A.
B.
C.
D.
marginile protezei care depasesc retentivitatile vor fi realizate din material rezilient
E.
Raspuns:
B,
D,
(pag.
221)
29. Daca la controlul intraoral al machetelor protezelor totale, intre pozitia de IM si pozitia de RC este
o diferenta de 1 mm:
A.
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
C,
(pag.
216)
30. Care din urmatoarele afirmatii privind zonele de despovarare ale campului protetic edentat total
sunt adevarate:
A.
reprezinta zonele unde baza protezei totale trebuie sa vina in contact intim cu mucoasa
campului protetic
B.
C.
D.
E.
Raspuns:
B,
C,
220)
TEMA 47: STOMATITELE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL
E.M. Hutu: Edentatia totala (pag. 275 282)
1. Factorii generali incriminati in etiologia stomatitelor protetice sunt
a) diabetul zaharat
b) insuficienta renala cronica
c) litiaza biliara
d) hemopatiile
e) igiena corespunzatoare a protezelor.
Raspuns:a,b,d
2. Factorii locali incriminati in etiologia stomatopatiilor protetice sunt
a) inaintarea in varsta
b) leucemia limfoida cronica
c) cresterea temperaturii locale sub proteza totala
d) imperfectiunile de executie ale protezei
e) autocuratirea deficitara.
Raspuns: c, d,e.
3. T*eoria mecano-traumatica de producere a stomatopatiilor protetice incrimineaza
a) Candida albicans
(pag.
b) monomerul acrilic
c) fragilitatea capilara
d) protezele adaptate necorespunzazor
e) Streptococul mutans
Raspuns: d.
4. *Teoria bacteriotoxica de producere a stomatopatiilor protetice incrimineaza
a) fragilitatea capilara
b) monomerul acrilic
c) Candida albicans
d) Fusobacterium nucleatum
e) Prevotella intermedia.
Raspuns: c.
5. Eroziunile mucoasei campului protetic edentat total sunt provocate de
a) margini impropri ale protezei
b) structura chimica a protezei
c) greseli de amprentare
d) candida albicans
e) tehnologie necorespunzatoare in laborator.
Raspuns: a, c, e.
6. Eroziunile mucoasei campului protetic au mai frecvent urmatoarele localizari
a) linia oblica externa
b) linia oblica interna
c) cresta zigomato-alveolara
d) tuberculul piriform
e) coama crestei edentate.
Raspuns: b, c.
7. Tratamentul reactiei imediate totale a mucoasei campului protetic edentat total consta in
a) suprimarea imediata a protezei
b) captusirea directa a protezei
c) lavaj cu solutii antiseptice slabe
d) echilibrarea ocluzala
e) antihistaminice.
Raspuns: a, c, e.
8.*Leziunile de decubit ale mucoasei campului protetic edentat au ca etiologie
a) captusirea directa
b) atrofia campului protetic
c) afectiuni renale cronice
d) tulburari vasculare
e) greseli de amprentare.
Raspuns: b.
9. Leziunile de decubit se caracterizeaza prin
a) miros fetid
b) flora microbiana moderata
c) flora microbiana abundenta
d) absenta diskeratozei
e) localizare la orice nivel.
Raspuns: b, d.
10. Leziunile maligne se diferentiaza de leziunile de decubit prin
a) consistenta dura
b) adenopatie inconstanta
c) tumefactie edematoasa
d) halena fetida
e) diskeratoza frecventa.
Raspuns: a, d, e.
11. Leziunile de decubit se diferentiaza de leziunile maligne prin
a) margini indurate
b) adenopatie moderata
c) localizare anterioara mandibulara
d) asociere cu eritroplazie
e) asociere cu lichenul plan.
Raspuns: b, c.
12. Hiperplaziile marginale se manifesta sub forma de
a) papilom
b) carcinom adenoid chistic
c) epiteliom
d) epulide
e) ameloblastom.
Raspuns: a, c, d,
13. Aparitia leziunilor eritemato-congestive tardive sub proteza totala este determinata de
a) porozitatile protezei
b) igiena necorespunzatoare
c) margini iritante
d) camara de vid
e) imperfectiuni de ordin ocluzal.
Raspuns: a, b, e.
14. Aparitia ulceratiilor bazale tardive sub proteza totala este determinata de
a) linii americane
b) camera de vid
c) dizarmonii ocluzale
d) atrofia campului protetic
e) avitaminoze.
Raspuns: a, b, c.
15. *Hiperplaziile bazale tardive sub proteza totala sunt determinate de
a) dizarmonii ocluzale
b) camera de vid
c) resorbtia substratului osos
d) imperfectiuni ocluzale
e) margini iritative.
Raspuns: b.
16. Reactiile tardive totale apar in general in
a) anemii
b) ulcer duodenal
c) ulcer gastric
d) ciroza hepatica
e) litiaza parotidiana.
Raspuns: a, d.
17. Leziunile tardive chimico-toxice sunt determinate de
a) Candida albicans
b) adezivii utilizati pentru imbunatatirea mentinerii protezei
c) detergentii folositi pentru igienizarea protezelor
d) camera de vid
e) refacerea arcadelor artificiale.
Raspuns: b, c.
18.* Tratamentul stomatopatiilor traumatice tardive este reprezentat de
a) rebazarea protezelor
b) echilibrarea ocluzala
c) vitaminoterapia
d) lavaj cu solutii slab antiseptice
e) excizie chirurgicala.
Raspuns: b.
19. Tratamentul profilactic al protezarii in situatia unui teren deficitar consta in
a) vitaminoterapie
b) eliminarea alimentelor picante
c) mentinerea unei igiene riguroase
d) utilizarea de adezivi pentru mentinerea protezelor
e) tratarea afectiunulor generale.
Raspuns: a, b, c, e.
20. *Tratamentul antiinflamator al eroziunilor marginale imediate se face cu
a) cloramina
b) digluconat de clorhexidina
c) clorura de zinc
d) orthochrome
e) zovirax.
Raspuns: b.
21. Reactiile imediate totale aparute sub proteza totala se manifesta prin
a) hiperemie
b) sangerare
c) dureri vii de tip arsura
d) hipertrofie
e) petesii.
Raspuns: a, c.
22. Tratamentul hiperplaziilor marginale protetice consta in
a) vitaminoterapie
b) antihistaminice
c) excizia formatiunilor tumorale
d) modificarea protezei totale
e) echilibrare ocluzala.
Raspuns: c, d.
23.* Teoria chimico-toxica de producere a stomatopatiilor protetice incriminaza
a) cresterea temperaturii bucale sub placa protetica
b) dezechilibrul ocluzal
c) monomerul acrilic
d) streptococul mutans
e) fragilitatea capilara.
Raspuns: c.
24. Mecanismele prin care factorii ocluzali intervin in producerea stomatopatiilor protetice
sunt
a) instabilizarea protezei
b) suprasolicitarea campului protetic subiacent
c) aparitia succiunii
d) micsorarea dimensiunii verticale de ocluzie
b) hiperplazii
c) hipertrofii
d) eroziuni in situ
e) alergii.
Raspuns: d.
29. Stomatopatiile protetice tardive bazale sunt reprezentate de
a) leziuni eritemato congestive
b) ulceratii
c) alergii
d) hiperplazii
e) echimoze.
Raspuns: a, b, d.
30. Stomatopatiile protetice imediate marginale sunt reprezentate de
a) eroziuni la insertia protezei
b) eroziuni in situ
c) ulceratii
d) alergii
e) fragilitate capilara.
Raspuns: a, b.
1.
a) hipertrofii
b) hiperplazii
c) leziuni eritemato-congestive
d) ulceratii de decubit
e) alergii.
Raspuns: b, d.
*Care din urmatoarele afirmatii reprezinta avantaje ale incrustatiilor din aliaje nobile comparativ
cu cele din amalgam:
pag.192
Care din urmatoarele afirmatii reprezinta indicatii ale incrustatiilor:
a) restaurarea morfologiei dintilor care au suferit leziuni coronare prin cariesau fracturi
b) leziuni coronare intinse, la dintii laterali, pentru a evita bimetalismul
c) elemente de agregare in edentatii intinse, mai ales frontale
d) sine fixe de imobilizare in parodontitele marginale
e) refacerea morfologiei coronare conform principiilor ocluziei functionale
R= a, d
3.
pag.193
pag.193
Care din urmatoarele afirmatii reprezinta contraindicatii ale incrustatiilor:
b) igiena corecta
c) leziuni coronare extinse( se indica metoda substitutiei coronare)
d) la tineri, cand exista riscul deschiderii camerei pulpare
e) pacienti cu indice de intensitate al cariei crescut
R= c, d ,e
5.
pag.193
pag. 201
a) estetica deosebita
b) mentinerea sanatatii parodontale
c) rezistenta la uzura
d) radiotransparenta
e) adaptarea marginala deficitara
R= a, b, c
7.
pag.201
a) radioopacitatea
b) adaptarea marginala buna
c) rezistenta la uzura
d) mentinerea sanatatii parodontale
e) posibilitatea uzurii arcadei antagoniste
R= e
8.
pag.202
Care din urmatoarele afirmatii constitue dezavantaje ale inlay-urilor ceramice:
pag. 202
pag.202
pag. 202
c) echilibrarea ocluzala
d) finisare
e) lustruire/glazurare
R=a, b, c, d
pag. 202
a) sablare
b) gravaj acid
c) silanizare
d) asperizare cu freze diamantate
e) nu se realizeaza conditionarea
R=a, b, c
pag. 202
13. Care din urmatoarele afirmatii constitue indicatii ale terapiei prin fatetari vestibulare:
pag. 211
14. *Care din urmatoarele afirmatii constitue contraindicatii ale terapiei prin fatetari vestibulare:
pag 212
15. Care din urmatoarele afirmatii constitue contraindicatii ale terapiei prin fatetari vestibulare:
pag. 212
16. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta principalele caracteristici ale coroanelor partiale:
pag.213
17. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta principalele caracteristici ale coroanelor partiale:
pag. 213
18. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta contraindicatii in terapia prin proteze partiale:
pag. 215
19. Retentia coroanelor partiale impotriva fortelor de desprindere ocluzala se realizeaza prin:
pag. 220
20. *Care din urmatoarele situatii reprezinta indicatii ale terapiei prin coroane de invelis metalice:
pag. 222
21. Reprezinta indicatii ale terapiei prin coroane de invelis metalice urmatoarele afirmatii:
pag. 222
22. *Reprezinta contraindicatii ale terapiei prin coroane de invelis metalice urmatoarele afirmatii:
pag. 222
23. Reprezinta contraindicatii ale terapiei prin coroane de invelis metalice urmatoarele situatii:
pag. 222
24. *In care din urmatoarele situatii clinice se indica terapia prin coroane jacket ceramice:
pag.222
25. In care din urmatoarele situatii clinice se indica terapia prin coroane jacket ceramice:
pag. 222
26. In care din urmatoarele situatii clinice se contraindica terapia prin coroane jacket ceramice:
a) la pacientii tineri
b) dintii scurti, la care contactul coroanei cu antagonistii s-ar face pe suprafete
nesustinute de bont
c) in ocluziile adanci acoperite
d) anomalii de forma si pozitie
e) in inocluzie sagitala
R = a, b, c,
pag.222
27. Spatiul corespunzator pentru obtinerea unei grosimi minime a coroanei la prepararea bontului
pentru coroanele de acoperire este de:
pag. 231
28. Care din urmatoarele afirmatii constitue avantaje ale unei coroane jacket din compozit:
a) estetica buna
b) posibilitatea reproducerii diferitelor nuante
c) adaptare marginala buna
d) stabilitate in timp mai mare de 7 ani
e) asigura stopuri ocluzale stabile in timp
R = a, b, c
pag. 233
29. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta cerinte ale componentei fizionomice a unei coroane
mixte:
pag. 235
30. Modelarea directa prin tehnica ,,strat cu strat' a unei coroane jacket cu rasini diacrilice compozite
prezinta urmatoarele avantaje:
pag. 231
a.
b.
c.
d.
e.
R - b
pag. 142
2.
a.
edentatii partiale intinse cand dintii celor doua arcade nu pot realiza contacte ocluzale;
b.
c.
prezenta a multiple contacte premature si interferente ocluzale in pozitiile statice ale mandibulei
d.
e.
bruxism.
R - a
pag. 146
3.
a.
b.
c.
d.
e.
R - c
pag. 151
4.
a.
b.
c.
d.
e.
R - b
pag. 152
5.
a.
b.
c.
d.
e.
R - a
pag. 154
6.
a.
b.
c.
d.
e.
R - a
pag. 148
7.
a.
b.
c.
d.
e.
R - c
pag. 160
8.
a.
b.
c.
d.
e.
R- d
pag. 161
restaurari provizorii;
b.
c.
utilizarea gutierelor;
d.
e.
R - a, b, d, e
pag. 145
b.
c.
d.
e.
R - a, b, c, e
pag. 144
b.
c.
d.
e.
R - a, c
pag. 145
b.
c.
bruxism;
d.
e.
R- a, c, d
pag. 145
reperul osos;
b.
reperul ligamentar;
c.
reperul articular;
d.
reperul muscular
e.
R - a, c, d, e
pag. 148
relaxarea psihologica;
b.
relaxarea farmacologica;
c.
d.
e.
relaxare mecanica.
R- a, b, e
pag 150
b.
c.
d.
e.
R - a, b, e
16. Determinarea RC cu rigla curba progresiva (sistem OSU) prezinta urmatoarele
avantaje:
a.
stabileste o DV selectionata;
b.
c.
faciliteaza diagnosticul;
d.
e.
R - a, c, e
pag 154
deschidere fortata;
b.
inchidere fortata;
c.
d.
e.
retropulsie minima.
R - a, c
pag. 150
restaurari provizorii;
b.
gutiere acrilice;
c.
platou retroincizal;
d.
e.
prepararea seriata.
R - a, d, e
pag. 145
19. Urmatoarele afirmatii referitoare la relatiile intermaxilare fara ocluzie sunt adevarate:
a.
apar in edentatii partiale intinse cand dintii restanti nu au contacte ocluzale cu antagonistii;
b.
c.
d.
e.
R - a, b
pag. 146
b.
relatiei centrice;
c.
intercuspidarii maxime;
d.
long centricului;
e.
contactelor tripodice.
R - a, b
pag 156
b.
c.
d.
e.
R - a, c, d, e
pag. 157
b.
c.
d.
e.
marirea DVO.
R - a, b, c
pag. 158
este ghidata de fetele palatine si/sau marginile incizale ale incisivilor si caninilor maxilari;
b.
c.
d.
se accepta ca functional ghidajul anterior sustinut de doi frontali superiori cu antagonistii lor;
e.
R - a, b, d
pag.160
ghidaj canin;
b.
ghidaj incisiv;
c.
ghidaj anterior;
d.
ghidaj de grup;
e.
ghidaj molar.
R- a, d
pag. 161
b.
c.
d.
e.
R - a, b, c, e
pag. 143.
a) adeziune
b) succiune
c) retentivitatile anatomice
d) presiunea atmosferica
e) tonicitate musculara
Raspuns: a, c, e.
4.
a) pintenii ocluzali
b) seile terminale
c) gherutele incizale
d) portiunea subecuatoriala a bratelor retentive
e) conectorii principali dento-mucozali.
Raspuns:a, c, e,
7.
a) atrofia osoasa
b) cresterea eficientei masticatorii
c) afectarea parodontiului marginal
d) afectarea parodontiului profund
e) aparitia de ticuri.
Raspuns:a, c, d,e.
21. *Forta de masticatie practic posibila are o valoare medie de
a) 40-50 kg.f
b) 50-70 kg.f
c) 70-80 kg.f
d) 80-100 kg.f
e) 100-200kg.f.
Raspuns: c.
21.Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive in urmatoarele situatii
a) cand se transmit in axul lung al dintilor
b) cand nu se transmit in axul lung al dintilor
c) cand actioneaza intermitent
d) cand actioneaza continuu
e) cand au intensitate redusa.
Raspuns: b, d.
22. *Adancimea de retentie suficienta pentru crosetele turnate circulare este de
a) 0,1 mm
b) 0,25 mm
c) 0,50 mm
d) 0,75mm
e) 1mm.
Raspuns: b.
23. La protezele acrilice sunt utilizate de obicei urmatoarele tipuri de crosete
a) Ackers
b) Bonwill
c) cervico-alveolar
d) cervico-ocluzal
e) Roach.
Raspuns: c, d.
24. Distalizarea protezelor partiale este favorizata de
a) incisivi
b) caninul de partea edentatiei
c) primul premolar de partea edentatiei
d) primul premolar de partea opusa edentatiei
e) al doilea premolar de partea edentatiei.
Raspuns: d.
26. *Ruptorii de forta permit realizarea urmatoarelor miscari
a) afectarea fizionomiei
b) aparitia frecventa a cariilor
c) aparitia interferentelor nelucratoare in propulsie
d) aparitia interferentelor nelucratoare in lateralitate
e) aparitia interferentelor lucratoare in lateralitate.
Raspuns: a, b.
30. Plasarea pintenilor ocluzali in fosetele meziale ale dintilor stalpi ofera urmatoarela avantaje