Grile Examinare si diagnostic in endodontie

1. Examinarea exo-orala cuprinde :

a. analizarea simetriei fetei
b. examinarea cariilor dentare
c. analizarea contururilor osoase
d. releva prezenta unor leziuni traumatice, fistule, tumefactii, noduli
e. analizarea integritatii lucrarilor protetice

R: A,C,D (pag 99)

2. Palparea suprafetelor dentare :

a. se realizeaza cu sonda dentara cu presiune
b. se realizeaza cu sonda dentara fara presiune
c. o sensibilitate accentuata la palparea bazei unei cavitati profunde nu poate
indica o afectiune acuta pulpara
d. palparea conturului osos si a mucoasei alveolare ofera informatii despre
statusul pulpar al dintelui
e. palparea se realizeaza cu ajutorul indexului la nivelul mucoasei si corticalei
osoase

R : B,E (pag 100)

3. Urmatoarele afirmatii legate de percutie sunt false :

a. este un test util in depistarea inflamatiilor parodontiului apical
b. ofera informatii despre vitalitatea pulpei
c. nu se asociaza cu sensibilitate la masticatie
d. raspuns slab pozitiv apare in parodontitele apicale cronice
e. se realizeaza prin loviri puternice in axul dintelui cu ajutorul unui instrument
bont (capatul oglinzii)

R : B,C,E (pag. 100)

4. Examenele complementare cuprind :

a. Testarea sensibilitatii pulpare
b. Aprecierea mobilitatii dentare
c. Percutia
d. Testul de masticatie
e. Examenul imagistic

R : A,D,E (pag. 100, 101, 102)

5. Urmatoarele afirmatii legate de testele termice sunt adevarate :

a. Se realizeaza prin aplicarea de stimuli termici la nivelul coroanei dentare pentru
a analiza raspunsul dureros
b. Raspunsul unei pulpe normale va fi de intensitate moderata si de scurta durata
dupa indepartarea stimulului
 c. Se realizeaza aplicand stimulul termic pentru cateva secunde, in contact cu
smaltul din treimea cervicala a suprafetei vestibulare a dintelui
d. Pentru testarea la rece se poate folosi gutaperca incalzita
e. Ne ofera informatii despre statusul periapical al dintelui

R : A,B,C (pag. 101)

TRATAMENTUL CHEMO-MECANIC AL CANALELOR RADICULARE

1. Avantajele izolarii campului operator cu sistemul de diga sunt urmatoarele :

a. permite o izolare perfecta a campului operator
b. impiedica aspirarea sau ingestia corpilor straini
c. asigura acces si vizibilitate mai buna
d. in cazul distructiilor coronare importante nu este necesara realizarea unei
reconstructii temporare a peretilor
e. elimina contactul cu diverse substante iritante

R : A,B,C,E (pag. 123)

2. Urmatoarele afirmatii legate de instrumentele manuale sunt false :

a. Sunt standardizate conform normelor ISO
b. Caracteristicile dimensionale ale instrumentului manual sunt reprezentate de
lungime, diamentru la varf si conicitate
c. Sunt operate cu ajutorul endomotorului
d. Partea activa este intotdeauna de 21mm
e. Conicitatea instrumentelor endodontice manuale conventionale este de 2%

R : C,D (pag. 124)

3. Urmatoarele afirmatii legate de instrumentarul endodontic rotativ sunt adevarate :

a. Exista diferente date de tipul de rotatie - la turatie constanta si respectiv de
reciprocitate
b. Caracteristicile lor principale sunt : flexibilitatea, elasticitatea, modificarea
conicitatii instrumentelor, memoria formei
c. Instrumentele endodontice rotative au mereu conicitate constanta
d. Acestea se utilizeaza in prezenta hipocloritului de sodiu in canalele radiculare
e. Timpul de lucru la o introducere poate sa depaseasca 10 secunde

R : A,B,D (pag. 125,126)

4. Obiectivele cavitatii de acces sunt :

a. Eliminarea in totalitate a tesuturilor dure dentare infectate
b. Obtinerea unei cavitati cu pereti usor convergenti spre ocluzal, care devine
rezervor pentru solutia de irigare
c. Vizualizarea directa si identificarea tuturor orificiilor canalelor radiculare
d. Asigurarea unui acces rectiliniu al instrumentelor endodontice pana la apex
sau pana la prima curbura a canalului radicular
e. Se permite pastrarea materialelor de obturatie existente
R : A,C,D (pag. 128)

5. Reperele anatomice pentru realizarea cavitatii de acces sunt specifice fiecarui grup de
dinti, astfel :
a. Pentru dintii frontali, cu o freza sferica de turbina, pe fata vestibulara
b. Pentru premolari, punctul initial de frezaj este reprezentat de centrul santului
mezio-distal
c. La premolari, daca exista 2 canale, acestea sunt orientate mezial si distal
d. La molari, punctul initial de frezaj se realizeaza tinand freza paralel cu fata
ocluzala
e. Molarii mandibulari au doua radacini, putand exista 3 canale radiculare (2
meziale, 1 distal), 4 canale radiculare sau mai multe

R : B,E (pag.128,129,130)

6. Obiectivele mecanice ale prepararii canalului radicular sunt :

a. Canalul radicular preparat trebuie sa aiba o forma conica continua de la
orificiul apical pana la cel coronar
b. Trebuie mentinut traseul anatomic original al canalului radicular, in special in
treimea coronara
c. Trebuie mentinuta pozitia si forma originala a foramenului apical
d. Diametrul foramenului apical trebuie preparat cat mai mult
e. Instrumentarea canalului radicular trebuie facuta respectand tesuturile
periapicale

R : A,C (pag. 131,132)

7. Etapele de instrumentare a canalului radicular sunt :

a. Cavitatea de acces
b. Largirea preliminara a canalului radicular
c. Preevazarea coronara
d. Negocierea calului radicular
e. Obturarea canalului radicular

R : B,C,D (pag. 132, 133, 134, 135)

8. Urmatoarele afirmatii despre determinarea lungimii de lucru a canalului radicular sunt

false :
a. Apexul radiologic reprezinta varful morfologic al radacinii
b. Apexul anatomic reprezinta imaginea radiologica a punctului terminus al
radacinii dintelui
c. Se poate determina prin mai multe metode (electronica, radiologica)
d. Prin metoda electronica se utilizeaza apex locatorul
e. Metoda radiologica are cea mai mare acuratete

R : A,B,E (pag.134, 135)

 9. Urmatoarele afirmatii legate de prepararea canalului radicular sunt adevarate :
a. Canalele radiculare se pot prepara prin instrumentare manuala sau rotativa
b. Tehnica step-back consta in cresterea lungimii de lucru pe care lucreaza
instrumentul, pe masura ce diamentrul acestuia scade
c. Preevazarea coronara in instrumentarea rotativa se poate realiza cu
instrumente rotative de conicitate mica
d. Termenul de “glide path” defineste crearea, ulterior permeabilizarii canalului
radicular, a unor pereti netezi, de-a lungul carora instrumentele din Ni-Ti pot
sa alunece usor pana la limita apicala stabilita
e. Exista sisteme de instrumentare rotativa cu miscare de rotatie continua si
sisteme cu miscare de rotatie reciproca

R : A,D,E (pag 137, 138, 139, 140)

10. Tehnica de telescopare regresiva (step-back) :

a. Consta in scaderea lungimii de lucru pe care lucreaza instrumentul, pe
masura ce diamentrul acestuia creste
b. Se incearca obtinerea unei forme conice continue a canalului radicular
c. Se realizeaza exclusiv cu ajutorul acelor Hedstrom
d. Acele cu diametru mai mare vor fi introduse in canal scurtand 0,5 sau 1mm
e. In canalele curbe nu este necesara precurbarea instrumentelor

R : A,B,D (pag. 136)

Obturatia de canal

1. Obturarea canalului radicular se poate realiza in aceeasi sendinta daca :

a. Dintele a fost vital fara patologie pulpara
b. Dintele a fost vital cu patologie pulpara
c. Dintele a fost devital asimptomatic
d. Dintele a fost simptomatic (edem, sensibilitate) in conditiile existentei unei
parodontite apicale acute sau a unui abces periapical acut
e. Insuficient timp la dispozitie

R: A,B,C (pag. 151)

2. Canalul radicular pregatit pentru obturatia de canal trebuie sa fie :

a. Permeabil pe toata lungimea de lucru
b. Decontaminat (izolare cu diga, irigare corecta)
c. Se accepta prezenta unui strat subtire de smear-layer
d. Umed
e. Fara resturi de materiale de obturatie de canal, in situatia reluarii tratamentului
endodontic

R : A,B,E (pag. 152)

3. Urmatoarele afirmatii legate de calitatile unui material de obturatie ideal sunt false :
a. capacitate de sigilare apicala si laterala
 b. sa nu adere de peretii canalului radicular
c. resorbabil
d. radiotransparent
e. biocompatibil

R : A,E (pag. 152)

4. Urmatoarele afirmatii despre tehnica de condensare laterala la rece sunt adevarate :

a. Necesita un con de gutaperca master, conuri de gutaperca accesorii, sealer,
instrumentar manual specific
b. Pluggerele sunt utilizate pentru condensarea succesiva a conului principal si a
celor accesorii
c. Conicitatea preparatiei trebuie sa permita inserarea spreaderului de-a lungul
conurilor de gutaperca pana in treimea apicala
d. Are ca si avantaje faptul ca este o tehnica predictibila si eficienta, este usor de
invatat si are costuri reduse
e. Permite o sigilare apicala excelenta

R : A,C,D (pag. 156, 157)

5. Tehnica de condensare verticala la cald (down-pack) presupune :

a. Selectia si proba unui con master, care trebuie sa ajunga la o distanta de 3mm
de limita apicala a preparatiei
b. Introducerea sigilantului si a conului master in canal
c. Sectionarea conului cu un instrument incalzit
d. Condensarea verticala cu un spreader rece din cele selectate in prealabil
e. Introducerea succesiva in canal a mici segmente de gutaperca

R : B,C,E (pag. 160)