OCLUZOLOGIE

1. *Contactul vârf cuspid – fund fosetă prezintă ca avantaj major:

a) Permite o libertate a contactelor dento-dentare

b) Permite cea mai eficientă triturare a alimentelor

42

c) Permite abrazarea fiziologică mai rapidă a reliefului ocluzal

d) Permite modelara mai uşoară a reliefului ocluzal la refacerile protetice fixe

e) Permite adaptarea cu uşurinţă prin şlefuire selectivă a refacerilor proteice fixe

2. *Contactul vârf cuspid – vârf cuspid:

a) Este stabil

b) Are eficienţă masticatorie mare

c) Protejează mucoasa jugală de rănire

d) La cuspizii vestibulari mandibulari solicitările ocluzale date de un astfel de contact sunt transmise în

direcţia apexului

e) La cuspizii vestibulari maxilari solicitările ocluzale date de un astfel de contact sunt transmise în
direcţia

apexului

3. Un contact dento-dentar este patogen prin faptul că determină:

a) Deraparea mandibulei faţă de maxilar

b) Transmiterea forţelor în afara axului lung al dinţilor

c) Abraziunea patologică

d) Migrări dentare

e) Apariţia pungilor parodontale

A, B, C, D
4. Cauza inocluziei sagitale (cu absenţa stopurilor ocluzale din grupul al II-lea) se referă la:

a) Abraziune ad pallatum

b) Înghesuirea incisivilor mandibulari (cu erupţie incompletă)

c) Înghesuirea incisivilor maxilari (cu erupţie incompletă)

d) Deglutiţie atipică

e) Particularităţi rasiale

B, C, D

5. Contactul dento-dentar în suprafaţă:

a) Este funcţional

b) Este nefuncţional

c) În cele mai multe cazuri este stabil

d) În cele mai multe cazuri este instabil

e) Favorizează suprasolicitarea ocluzală

B, C, E

6. *După Hellman în I.M. suprafeţele de contact sunt în număr de:

a) 118

b) 128

c) 138

d) 148

e) 158

7. *După teoria gnatologică lateralitatea se face cu:

43

a) Ghidaj canin

b) Ghidaj antero-lateral
c) Ghidaj de grup lateral fără canin

d) Ghidaj de grup lateral cu canin

e) Fără contacte dentare, ghidajul fiind asigurat de bolul alimentar

8. După teoria funcţionalistă (PMS):

a) Toţi subiecţii prezintă point centric

b) Toţi subiecţii prezintă long centric

c) Lateralitatea se face cu ghidaj de grup lateral fără canin

d) Lateralitatea se face cu ghidaj de grup inclusiv caninul

e) Lateralitatea se face cu ghidaj canin

B, D

9. Stopurile ocluzale trebuie să fie multiple pentru asigurarea:

a) Stabilităţii ocluzale

b) Uzurii (abraziunii) uniforme a dinţilor

c) Transmiterii solicitărilor în axul lung al dinţilor

d) Repartizării uniforme a solicitărilor pentru fiecare dinte

e) Unei deglutiţii fiziologice

A, B, D

10. Interferenţele lucrătoare în lateralitate pot fi cauzate de morfologia ocluzală realizată

necorespunzător la

refacerile protetice:

a) Înălţimea prea mare a cuspizilor linguali mandibulari

b) Înălţimea prea mare a cuspizilor vestibulari maxilari

c) Ghidaj canin prea deschis

d) Ghidaj canin prea abrupt (vertical)

e) Grosimea prea mare a versantului intern al cuspidului vestibular maxilar

A, B, C, E

11. Ariile de contact:

a) Dispersează forţele verticale rezultate din descompunerea presiunilor ocluzale

b) Dispersează forţele orizontale rezultate din descompunerea presiunilor ocluzale

c) Menţin continuitatea arcadelor dentare

d) Păstrează integritatea tisulară a gingiei interdentare

e) Permit mobilitatea fiziologică proprie fiecărui dinte

B, C, D, E

12. Ariile de contact la dinţii frontali se situează:

a) Treimea incizală

b) Treimea medie

c) Treimea cervicală

d) Treimea vestibulară

e) Treimea orală

A, D

13. Un overbite crescut se asociază cu:

a) Cuspizi aplatizaţi

b) Cuspizi bine reprezentaţi

44

c) Curba sagitală accentuată

d) Curba sagitală ştearsă

e) Curba transversală accentuată

B, C

14*Stopurile ocluzale din grupa a II-a sunt asigurate de:

a) Cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferiori

b) Cuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor inferiori

c) Marginile incizale ale dinţilor frontali inferiori

d) Cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor superiori

e) Cuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor superiori

15. *Cel mai funcţional contact dento-dentar este:

a) Vârf cuspid-planşeu fosă

b) Tripodic

c) Vârf cuspid-vârf cuspid

d) Vârf cuspid-versant fosă

e) În suprafaţă

16. Fiecare dinte are contact cu doi antagonişti cu excepţia:

a) Incisivului central superior

b) Incisivului central inferior

c) Molarului 3 superior

d) Molarului 3 inferior

e) Caninului inferior

B, C

17.Următoarele contacte sunt funcţionale:

a) Tripodic

b) Vârf cuspid-planşeu fosă

c) Vârf cuspid-vârf cuspid

d) Vârf cuspid-versant fosă

e) În suprafaţă
A, B

18. Raportul psalidodont presupune:

a) Overbite de 1-3 mm

b) Overbite de 1/2-1/3 din faţa vestibulară a dinţilor frontali inferiori

c) Overbite mai mic de 1 mm

d) Overbite mai mare de 3 mm

e) Overjet 0

A, B

45

19. Particularitatile caninului :

a) Sensibilitate exteroceptiva deosebita

b) Pozitie privilegiata pe arcada

c) Participa la realizarea ghidajului anterior si lateral

d) Pe fata palatinala are o creasta de smalt mediana

e) Prezinta o densitate mare de termoreceptori.

Rãsp: B,C,D

20. Cuspizii de sprijin :

a) Prima grupa- cuspizii vestibulari ai PM,M superiori

b) Prima grupa- cuspizii vestibulari ai PM,M inferiori

c) Grupa a doua- marginile incizale ale frontalilor superiori

d) Grupa a treia- cuspizii palatinali ai PM,M superiori

e) Grupa a treia- cuspizii linguali ai PM, M inferiori.

Rãsp: B,D

21. Contactul tripodic :

a) Apare la cuspizi ascutiti

b) Apare la cuspizi rotunjiti

c) Este cel mai functional

d) Face contact cu planseul fosei

e) Cu efort minim da efect maxim.

Rãsp: B,C,E

22. Zonele receptoare antagoniste pentru cuspizii de sprijin sunt :

a) Fosele marginale

b) Fosele palatinale

c) Fosele centrale

d) Fosele vestibulare

e) Ambrazurile ocluzale.

Rãsp: A,C,E

23. Contacte ocluzale nefunctionale :

a) Varf cuspid- versant fosa

b) Versant cuspid- versant fosa

c) Varf cuspid- planseu fosa

d) Varf cuspid- varf cuspid

e) Contact in suprafata.

Rãsp: A,B,D,E

24 .Între elementele componente ale unui stop ocluzal se pot încadra:

a) cuspidul de sprijin

b) cuspidul de stabilizare sau ghidaj

c) marginea incizală

d) creasta marginală

e) fosa cu localizare ocluzală

Răspuns corect a,c,d,e

25. Contactul tripodic prezintă următoarele caracteristici:

a) apare la arcadele cu cuspizi rotunjiţi

b) volumul cuspidului este mai mare decît spaţiul oferit de fosă

46

c) vîrful cuspidului nu face contact cu fundul fosei

d) este un contact instabil

e) apare în cazul cuspizilor cu vîrfuri ascuţite

Răspuns corect a,b,c

26. Cuspidul de sprijin al primului premolar mandibular poate realiza în mod normal

contact cu:

a) fosa mezială a premolarului secund maxilar

b) fosa distală a premolarului secund maxilar

c) fosa mezială a primului premolar maxilar

d) ambrazura delimitată de crestele marginale ale caninului şi primului premolar maxilar

e) Ambrazura delimitată de crestele marginale ale primului şi celui de-al doilea premolar maxilar

Răspuns corect c,d

27. Următorii cuspizi de sprijin angrenează, în mod normal, o fosetă centrală:

a) mezio-palatinal al primului molar maxilar

b) disto-palatinal al primului molar maxilar

c) mezio-palatinal al molarului secund maxilar

d) centro-vestibular al primului molar mandibular

e) mezio-vestibular al primului molar mandibular

Răspunsuri corecte a,c,d

28. Următorii cuspizi de sprijin pot contacta o fosă proximală:

a) vestibular a primului premolar mandibular

b) mezio-vestibular a primului molar mandibular

c) centro-vestibular a primului molar mandibular

d) mezio-palatinal al primului molar maxilar

e) mezio-palatinal al molarului secund maxilar

Răspunsuri corecte a,b

29. Transmiterea forţelor ocluzale în axul lung al dinţilor se face în următoarele

condiţii:

a) Când există contacte dentare de tip cuspid-creste marginale

b) Când există contacte dentare de tip cuspid-fosetă

c) Când există contact tripodic

d) Când există contact de tip cuspid fosetă proximală

e) Când există contact cuspid pe cuspid

Rãsp: B,C

30. Ocluzia habituală prezintă următoarele caracteristici:

a) a apărut în urma unui contact prematur ce a acţionat o lungă perioadă de timp

b) e diferită faţă de intercuspidarea maximă iniţială

c) linia mediană e în linie dreaptă

d) pacientul acuză disconfort

e) este ireversibilă

A,b,e,

31. Stopurile ocluzale :

a) Sunt contacte dento – dentare

b) Sunt importante în menţinerea DVO normale

c) Sunt indispensabile menţinerii dinţilor în poziţia corectă pe arcadă, împiedicând migrările

47

d) Sunt reprezentate întotdeauna de contactul unui cuspid de sprijin cu o fosetă centrală antagonistă

e) Dacă sunt multiple şi corect plasate, realizează o uzură egală pe toţi dinţi

Rãsp: A,B,E

32. În ghidajul lateral, dezocluzia dinţilor laterali (cuspidaţi) trebuie să se facă în felul următor:

a) în ghidaj canin dezocluzia pe partea lucrătoare şi nelucrătoare

b) în ghidaj canin dezocluzia numai pe partea nelucrătoare

c) în ghidaj antero-lateral dezocluzia pe partea nelucrătoare şi pe partea lucrătoare

d) în ghidaj antero-lateral dezocluzia numai pe partea nelucrătoare

e) în ghidaj lateral de grup dezocluzia pe partea nelucrătoare

A,c,e,

33. Contactele ocluzale “în suprafaţă” :

a) Sunt stabile în majoritatea cazurilor

b) Sunt funcţionale

c) Sunt nefuncţionale

d) Sunt cel mai adesea iatrogene

e) Atrag un efort suplimentar (timp şi forţă) pentru o masticaţie satisfăcătoare

Rãsp: A,C,D,E

34. Criteriile ocluziei funcţionale după teoria gnatologică sunt:

a) Deglutiţia să se efectueze totdeauna în RC

b) Mişcarea de lateralitate să se realizeze cu ghidaj de grup lateral, inclusiv caninul

c) Toţi indivizii să prezinte point – centric

d) Dacă există long – centric, IM şi RC să se realizeze la aceeaşi dimensiune verticală

e) La nivelul stopurilor ocluzale din grupa I şi III să se realizeze contact tripodic

Rãsp: A,C,E
35. Criteriile ocluziei funcţionale conform teoriei funcţionaliste sunt :

a) În propulsie să nu existe contact între dinţii posteriori

b) Mişcarea de lateralitate se face totdeauna cu conducere canină

c) Intercuspidarea maximă (IM) este anterioară poziţiei de relaţie centrică (RC)

d) În mişcarea de lateralitate nu trebuie să existe contacte pe partea nelucrătoare

e) Să nu existe interferenţe pe parcursul long-centricului

Rãsp: A,C,D,E

36. Trauma ocluzală primară presupune :

a) Existenţa unui parodonţiu iniţial sănătos

b) Acţiunea unei forţe ocluzale de intensitate prea mare

c) Acţiunea forţei ocluzale un timp prea îndelungat

d) Acţiunea forţei ocluzale normale asupra unui parodonţiu afectat

e) Acţiunea forţei ocluzale în afara axului longitudinal al dinţilor

Rãsp: A,B,C,E

37. Şcoala românească consideră că o ocluzie funcţională trebuie să îndeplinească o

serie de criterii :

a) Coincidenţă între RC şi IM

b) Stopuri ocluzale multiple şi stabile în RC

c) Absenţa interferenţelor pe partea lucrătoare în mişcarea de lateralitate

d) Contacte ocluzale în suprafaţă între dinţi

e) Dezocluzia dinţilor cuspidaţi în mişcarea de propulsie

48

Rãsp: B,C,E

38. Neconcordanţa ghidajului anterior cu mişcările mandibulei poate apare :

a) Când un ghidaj anterior abrupt se asociază cu mişcări predominant verticale

b) Când există unele interferenţe la nivelul dinţilor cuspidaţi

c) Când există un ghidaj anterior mai deschis, asociat unei scheme de mişcări masticatorii cu

predominanţă orizontală

d) Când un ghidaj anterior abrupt se asociază cu mişcări mandibulare predominant orizontale

e) Când ghidajul anterior iniţial corect, a fost modificat prin lucrări protetice

Rãsp: B,D,E (14, pag. 158-159)

39. În legătură cu tipurile de contacte ocluzale, contactul vârf cuspid – planşeu fosă:

a) apare la arcadele ce prezintă cuspizi cu vârfurile ascuţite;

b) apare la arcadele ce prezintă cuspizi mai rotunjiţi;

c) acest gen de conctat este strâns;

d) fosetele antagoniste în care se realizează aceste contacte sunt larg deschise;

e) este un contact uşor instabil

Răspunsuri corecte: A, D, E.

40. În legătură cu cuspizii de ghidaj sunt corecte următoarele afirmaţii:

a) realizează contacte cu aria ocluzală;

b) nu realizează contacte cu aria ocluzală;

c) contactele se fac doar prin versantele lor interne;

d) contactele se fac doar prin versantele lor externe;

e) pot fi asemănaţi din punct de vedere al gradului de acoperire şi prezenţei treptei sagitale, cu dinţii

frontali.

Răspunsuri corecte: B, C, E

41. Cuspizii de sprijin sunt:

a) cuspizii vestibulari ai molarilor inferiori;

b) cuspizii linguali ai molarilor inferiori;

c) cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor superiori;

d) cuspizii linguali ai premolarilor inferiori;

e) cuspizii palatinali ai premolarilor superiori.

Răspunsuri corecte: A, E

42. In legătură cu prima grupă de cuspizi de sprijin sunt corecte următoarele afirmaţii:

a) este reprezentată de cuspizii vestibulari ai molarilor şi premolarilor inferiori;

b) este reprezentată de cuspizii palatinali ai molarilor şi premolarilor superiori;

c) este reprezentată de cuspizii linguali ai molarilor şi premolarilor inferiori;

d) este reprezentată de cuspizii vestibulari ai molarilor şi premolarilor superiori

e) în cazul unor relaţii interarcadice ortognate, cuspizii din această grupă oclud cu versantele proximale

ale crestelor marginale, cu fose centrale şi cu o fosă distală de la nivelul dinţilor antagonişti.

Răspunsuri corecte: A, E

43. În cazul unei ocluzii funcţionale, contactele dintre cuspizii de sprijin şi zonele receptoare antagoniste
au

loc în următoarele variante:

a) cuspizi – cuspizi;

b) cuspizi – fose centrale;

c) cuspizi – margini incizale;

d) cuspizi – fose marginale;

49

e) cuspizi – ambrazuri ocluzale.

Răspunsuri corecte: B, D, E

44. Contactele nefuncţionale sunt următoarele:

a) vârf cuspid – fund fosetă;

b) versante cuspid – versante fosetă (tripodic);

c) versant cuspid – versant fosetă;

d) vârf cuspid – vârf cuspid;

e) contact în suprafaţă.

Răspunsuri corecte: C, D, E

45. Contactele în suprafaţă au următoarele caracteristici:

a) suprafeţele plane se potrivesc perfect;

b) sunt stabile;

c) sunt nefuncţionale;

d) sunt contacte funcţionale;

e) toate de mai sus.

Răspunsuri corecte: A, B, C

46. Caracteristicile contactului tripodic sunt:

a) se realizează în cel puţin trei puncte;

b) aceste tip de contact este cel mai funcţional;

c) este foarte greu de realizat la lucrările protetice fixe;

d) necesită existenţa long-centric;

e) toate de mai sus.

Răspunsuri corecte: A, B, C

47. Contactul vârf cuspid – fund fosetă:

a) permite alunecarea mandibulei în long-centric;

b) se realizează în cel puţin trei puncte;

c) este un contact nefuncţional;

d) este un contact funcţional;

e) nici una din afirmaţiile de mai sus nu este adevărată.

Răspunsuri corecte: A, D

48.* Teoria gnatologică afirmă următoarele criterii de ocluzie funcţională:

a) I.M. coincide cu R.C.;

b) contacte de tip tripodic;

c) deglutiţia se efectuează întotdeauna în relaţie centrică;

d) mişcarea de lateralitate se face întotdeauna cu conducere canină;

e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte.

Răspunsuri corecte: E

49. Din faţa ocluzală fac parte următoarele versante:

a) intern al cuspidului vestibular mandibular

b) extern al cuspidului vestibular mandibular

c) intern al cuspidului palatinal maxilar

d) extern al cuspidului palatinal maxilar

e) toate versantele cuspizilor

A,c

50

50. Despre ocluzia funcţională, Şcoala românească afirmă următoarele:

a) stopuri ocluzale stabile, multiple şi simultane în R.C. şi I.M.;

b) dezocluzia tuturor dinţilor cuspidaţi când mandibula efectuează mişcarea de propulsie;

c) dezocluzia dinţilor cuspidaţi de pe partea nelucrătoare când mandibula face mişcare de lateralitate;

d) contactele dentare să fie de tip cuspid - fosetă;

e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte.

Răspunsuri corecte: A, B, C

51. Teoria lui Jankelson afirmă următoarele:

a) pentru triturarea alimentelor sunt folosite numai mişcări verticale;

b) stopurile ocluzale de gradul I şi III se fac de tip vârf cuspid – fund fosetă;

c) stopurile ocluzale de gradul I şi III se fac de tip versant cuspid – versant fosetă;

d) mişcarea de lateralitate se face fără contacte dento - dentare

e) ocluzia miocentrică este anterioară R.C.

Răspunsuri corecte: A, B, D, E

52. Fenomenul Thielemann are următoarele caracteristici:

a) dintele anterior interesat se mobilizează, migrează spre vestibular şi spre planul de ocluzie;

b) este o interferenţă în propulsie pe partea nelucrătoare;

c) este o interferenţă în lateralitate pe partea lucrătoare;

d) este un contact prematur în propulsie pe partea nelucrătoare;

e) este un contact prematur în propulsie pe partea lucrătoare.

Răspunsuri corecte: A, B

53. Curba lui Wilson în dentiţia permanentă este patologică:

a) Cu concavitate spre inferior

b) Cu concavitate spre superior

c) Orizontală

d) Răspunsurile a), b) sunt corecte

e) Răspunsurile b), c) sunt corecte

Răspuns corect: a), c)

54. Care dintre următoarele afirmaţii exprimă normalitatea:

a) Şanţul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articulează anterior de cuspidul meziovestibular al

omologului

b) Şanţul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articulează în dreptul cuspidului meziovestibular

al omologului

c) Şanţul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articulează posterior de cuspidul meziovestibular

al omologului

d) Caninul inferior articulează cu caninul superior

e) Caninul inferior articulează între caninul şi incisivul lateral superiori

Răspuns corect: b), e)

55. Dinţii care articulează în mod normal numai cu omologul său sunt:

a) Incisivul central inferior temporar

b) Incisivul central superior temporar

c) Molarul doi temporar superior

d) Molarul doi temporar inferior

e) Molarul de minte superior

Răspuns corect: a), c), e)

51

56. Forma normală a arcadei dentare maxilare este de:

a) elipsă

b) forma literei U

c) forma literei M

d) de parabolă

e) de hiperbolă

A,b

57. Ocluzia de necesitate prezintă următoarele caracteristici:

a) este reversibilă

b) este ireversibilă

c) produce abrazia asimetrică

d) e provocată de un contact prematur apărut recent

e) provoacă devierea mandibulei

A, d,e

58*. Cel mai sensibil muşchi la tulburările de ocluzie este:

a) maseterul
b) pterigoidianul intern (medial)

c) genio-hioid

d) milo-hioid

e) temporalul

59. Cuspizii de sprijin.

a) Se mai numesc cuspizii activi

b) Se mai numesc cuspizi de echilibru

c) se mai numesc cuspizi de ghidaj

d) sunt cei linguali inferiori

e) sunt cei palatinali

A, e

60. Creasta mezio-distală desparte:

a) faţa ocluzală de faţa vestibulară a dintelui

b) faţa ocluzală de faţa palatinală a dintelui

c) faţa ocluzală de faţa linguală a dintelui

d) faţa ocluzală de faţa mezială a dintelui

e) faţa ocluzală de faţa distală a dintelui

A,b,c

61. Teoria gnatologică clasică cu privire la ocluzie susţine următoarele:

a) Întotdeauna să existe point-centric

b) acceptă prezenţa long-centric-ului

c) acceptă prezenţa wide-centric-ului

d) mişcarea de lateralitate se face întotdeauna cu conducere canină

e) deglutiţia se face în relaţie centrică

a,d.e

62. Corelaţia între ghidajul anterior şi alte structuri:

52

a) cu panta tuberculului articular de la nivelul ATM

b) înălţimea cuspizilor

c) adâncimea curbei sagitale

d) adâncimea curbei transversale

e) forma arcadei

A,b,c

*63. Poziţia de cap la cap între un singur incisiv maxilar cu antagonistul său, depistată în mişcarea de

propulsie se numeşte:

a) ocluzie instabilă

b) interferenţă în propulsie pe partea lucrătoare

c) interferenţă în propulsie pe partea nelucrătoare

d) contact prematur în propulsie pe partea lucrătoare

e) contact prematur în propulsie pe partea nelucrătoare

64. Ambrazurile ocluzale:

a)sunt spaţii deschise spre ocluzal

b) sunt spaţii deschise spre vestibular

c) fac parte din faţa ocluzală anatomică a dintelui

d) fac parte din suprafaţa ocluzală triturantă

e) sunt elemente componente ale stopurilor ocluzale

A,d,e

65. Elementele componente ale stopurilor ocluzale sunt:

a) cuspizii vestibulari maxilari

b) cuspizii vestibulari mandibulari

c) cuspizii palatinali

d) cuspizii linguali inferiori

e) ambrazurile

B,c,e

66. Caracteristicile poziţiei de repaus a mandibulei:

a) este dependentă de musculatură

b) este o poziţie fundamentală

c) este indiferentă de prezenţa sau absenţa dinţilor

d) are aplicabilitate clinică

e) este utilă pentru determinarea relaţiei centrice

A,b,c,d

*67. Contactul ocluzal stabil dar nefuncţional este:

a) vârf cuspid- versant fosetă

b) versant cuspid-versant fosetă

c) contact cuspid pe cuspid

d) contact în suprafaţă

e) absenţa contactelor

68. Următoarele afirmaţii sunt corecte:

a) cuspizii palatinali fac parte din grupa a doua a cuspizilor de sprijin

b) cuspizii vestibulari mandibulari fac parte din grupa I a cuspizilor de sprijin

53

c) cuspizii de echilibru se mai numesc cuspizi activi

d) cuspizii de sprijin participă la masticaţie

e) primii molari mandibulari au câte 3 cuspizi vestibulari

B,d,e

69. Trauma ocluzală secundară:

a) acţionează asupra unui parodonţiu sănătos

b) acţionează asupra unui parodonţiu afectat

c) poate fi generată de forţe ocluzale de intensitate normală

d) este generată de forţe ocluzale cu durată prelungită în timp

e) este favorizată de forţe care se transmit în afara axului lung al dintelui.

B,c,d,e,

70. Aspectele normale ale ghidajului anterior sunt atunci când:

a) la ghidaj participă doi dinţi situaţi de aceeaşi parte a liniei mediane

b) la ghidaj participă doi dinţi situaţi de o parte şi de alta a liniei mediane

c) la ghidaj participă trei incisivi

d) în poziţia de cap la cap în propulsie contactul se face pe un singur incisiv

e) în zonale laterale se produce inocluzia

B,c,e,

71. Contactul tripodic:

a) e caracteristic morfologiei primare

b) e cel mai stabil contact

c) e cel mai eficient

d) se recomandă cu prioritate în realizarea protezelor parţiale fixe şi a coroanelor

e) permite realizarea long-centric-ului.

A,b,c,

72. Ocluzia habituală permite următoarele caracteristici:

a) prezintă abrazie simetrică

b) linia intermaxilară e deviată

c) a apărut în urma unui contact prematur instalat de scurt timp

d) este reversibilă

e) este tolerată de pacient

B,e,

*73. Cel mai recomandat contact dento-dentar în cazul realizării unei proteze parţiale fixe este:

a) tripodic

b) cuspid-fosetă

c) în suprafaţă

d) dipodic

e) cuspid-cuspid

74. Ocluzia de necesitate se caracterizează prin:

a) produce abrazie asimetrică

b) e provocată de un contact prematur recent

c) este reversibila

d) provoacă disconfort pacientului

e) este ireversibilă

54

B,c, d.

75. Din faţa ocluzală fac parte următoarele versante:

a) intern al cuspidului palatinal

b) extern al cuspidului palatinal

c) intern al crestei marginale

d) extern al crestei marginale

e) extern al cuspidului vestibular maxilar

A,c

76. Forma normală a arcadei mandibulare este:

a) parabolă

b) hiperbolă

c) elipsă

d) formă de U

e) formă de M

A,b

77. Curba sagitală:

a) se mai numeşte curba Wilson

b) se mai numeşte curba Spee

c) la nivelul mandibulei este orientată cu concavitatea în sus

d) la nivelul maxilarului este orientată cu convexitatea în jos

e) este linia care uneşte vârful cuspizilor linguali

B,c,d

78. Fascicolul superior al muşchiului pterigoidian lateral se inseră pe:

a) colul condilului

b) foseta pterigoidă

c) menisc

d) pe capsula articulară

e) apofiza coronoidă

C,d,

79. Ambrazura cervicală:

a) e deschisă spre cervical

b) se numeşte triunghi interdentar

c) are rol activ în masticaţie

d) asigură spaţiu pentru gingia interdentară

e) protejează gingia interdentară

a.b.d.e.

80. Cuspiziii vestibulari mandibulari:

a) sunt cuspizi de echilibru

b) sunt cuspizi de sprijin

c) sunt cei mai globuloşi

d) articulează cu vârful cuspizilor antagonişti

e) sunt foarte eficienţi în masticaţie

B,c,e

*81. Muşchiul care produce propulsia pură a mandibulei este:

55

a) fasciculul superior al muşchiului pterigoidian lateral

b) fasciculul inferior al muşchiului pterigoidian lateral

c) muşchiul pterigoidian intern

d) muşchiul temporal

e) maseterul.

82. Simptome şi semne clinice ale unui contact prematur recent apărut:

a) disconfort, senzaţia de dinte înalt

b) devierea mandibulei la închiderea gurii

c) modificări ale parodonţiului marginal

d) contact prematur în RC sau IM

e) creşterea DVO

A,b,d

83. Poziţia de IM prezintă următoarele caracteristici:

a) realizează contact maxim între dinţi

b) coincide întotdeauna cu poziţia de RC

c) poate fi determinată cu uşurinţă

d) poate fi înregistrată

e) e utilizată frecvent în construcţia protezelor parţiale fixe.

A,c,d,e,

84. În sindromul molarului de 6 ani apar următoarele semne:

a) absenţa molarului prim mandibular (extras)

b) egresiunea molarului prim maxilar

c) vestibularizarea incisivului lateral maxilar

d) mezio-linguo-versiunea molarului doi mandibular

e) egresiunea molarului trei mandibular

A,b,d

85. Teoria gnatologică cu privire la ocluzie susţine următoarele:

a) contactele ocluzale să fie de tip tripodic

b) în propulsia mandibulei să existe contacte la nivelul molarilor de minte

c) deglutiţia se face în relaţie centrică

d) să existe long-centric

e) să existe wild-centric

A,c,

86. Spaţiul Christensen apare:

a) în poziţia de cap la cap în propulsie

b) în poziţia de repaus a mandibulei

c) în ocluzia deschisă frontală

d) în poziţia de cap la cap în lateralitate, la nivelul părţii nelucrătoare

e) în prezenţa unui contact prematur care nu permite contactul dinţilor în IM

A,d

*87. Cel mai stabil contact din grupa a treia a cuspizilor de sprijin este cel la nivelul:

a) primului premolar maxilar

b) premolarului doi maxilar

c) cuspizilor mezio-palatinali ai molarilor doi şi trei

56

d) cuspidului disto-palatinal al molarului prim

e) cuspidului disto-palatinal al molarului doi

88. Muşchiul temporal:

a) propulsează mandibula

b) ridică mandibula

c) retrudează mandibula

d) coboară mandibula

e) are trei fascicule

B,c,e

89. Pe faţa ocluzală a premolarului doi mandibular se află următoarele formaţiuni:

a) versantul intern al cuspidului vestibular

b) versantul extern al cuspidului vestibular

c) versantul intern al cuspidului lingual

d) versantul intern al crestei marginale

e) versantul extern al crestei marginale

A,c,d

*90. Contactul ocluzal care permite muşcarea obrazului este:

a) vârf cuspid-versant fosetă

b) versant cuspid-versant fosetă

c) contact dipodic

d) contact cuspid-fosetă

e) contact cuspid pe cuspid

91. Fenomenul Thielemann se caracterizează prin:

a) egresiunea molarului trei mandibular

b) interferenţă în lateralitate pe partea lucrătoare

c) interferenţă în lateralitate pe partea nelucrătoare

d) interferenţă în propulsie pe partea lucrătoare

e) interferenţă în propulsie pe partea nelucrătoare

A,e

92. Faţa ocluzală este delimitată anatomic de următoarele elemente:

a) creasta mezio-distală a cuspizilor vestibulari

b) creasta mezio-distală a cuspizilor orali

c) muchia longitudinală

d) coama crestei marginale meziale

e) coama crestei marginale distale

A,b,d,e,

93. Contactul cuspid fosetă:

a) este funcţional

b) este nefuncţional

c) permite realizarea long-centric-ului

d) permite realizarea wide-centric-ului

e) asigură freedom in centric

A,c,d,e,

57

94. Importanţa (rolul) stopurilor ocluzale:

a) realizează poziţia de IM

b) realizează abrazia dentară simetrică, egală

c) realizează triturarea alimentelor

d) menţin dimensiunea verticală de repaus

e) asigură stabilitatea ocluziei

A,b,c,e,

*95. Eficienţa masticatorie cea mai redusă apare atunci când există contacte ocluzale de tip:

a) contact cuspid-cuspid

b) vârf cuspid-versant fosetă

c) contact tripodic

d) contact cuspid-fosetă

e) contact în suprafaţă

96. Trauma ocluzală primară:

a) acţionează asupra unui parodonţiu sănătos

b) acţionează asupra unui parodonţiu afectat

c) este generată de forţe ocluzale cu intensitate mărită

d) este generată de forţe ocluzale cu intensitate normală

e) este generată de transmiterea forţelor în afara axului dintelui

A,c,e,

97. Muşchii ridicători ai mandibulei sunt:

a) pterigoidian lateral (extern)

b) pterigoidian intern

c) temporal

d) genio-hioid

e) maseter

B,c,e,

*98. Prin relaţie centrică înţelegem:

a) ocluzia în care se realizează contact maxim între dinţii celor două arcade

b) ocluzie în relaţie centrică (IM să coincidă cu RC)

c) ocluzia în care cuspizii de sprijin articulează în centrul feţei ocluzale a dinţilor antagonişti

d) intercuspidarea maximă cu contacte ocluzale în trei puncte

e) raportul dintre condil şi cavitatea glenoidă atunci când condilul ocupă poziţia cea mai înaltă în

cavitatea glenoidă

99. Articulaţia temporo-mandibulară este formată din următoarele componente:

a) întreaga suprafaţă a cavităţii glenoide

b) cele două treimi anterioare ale cavităţii glenoide

c) cele două treimi posterioare ale cavităţii glenoide

d) versantul mezial al tuberculului zigomatic anterior

e) versantul distal al tuberculului zigomatic anterior

B,e,
*100. Prin miloliză se înţelege:

58

a) carie dentară de colet

b) leziune cuneiformă localizată la colet, cu suprafaţă dură

c) carie mezială localizată în ambrazura ceervicală

d) carie incipientă ocluzală

e) distrofie dentară