1.

Muschii ridicatori ai mandibulei sunt:

a. m. pterigoidian lateral (extern)

b. m. maseter
c. m. pterigoidian medial (intern)
d. m. digastric
e. m. milohioidian
2. Elementele de relief pozitiv sunt:
a. cuspizii
b. fose
c. creste
d. cingulum
e. fisuri
3. Care sunt modulele (schemele) de articulare functionale
a. Cuspid – creasta marginala
b. Cuspid – cuspid
c. Cuspid – fosa
d. Fosa – fosa
e. Creasta marginala – creasta marginala
4. Relatia centrica:
a. Pozitia cea mai inalta si nefortata a condililor in cavitatea glenoida
b. Este numita pozitie ligamentara
c. Nu poate fi determinata la pacientii edentati
d. Pozitie constanta pe toata durata vietii
e. Necesita sisteme complexe pentru a fi inregistrata
5. *Stopurile ocluzale de gradul 3 sunt:
a. Marginea libera a dintilor frontali mandibulari
b. Marginea libera a dintilor frontali maxilari
c. Cuspizii vestibulari ai molarilor si premolarilor maxilari
d. Cuspizii linguali ai premolarilor si molarilor mandibulari
e. Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari
6. Palparea muschiului milohioidian
a. Se face cu indexul la nivelul planseului
b. Se face cu 4 degete exooral
c. Se face cu degetele pe bazilara
d. Se face cu policele pe hioid
e. Se palpeaza si glanda sblinguala
7. Care sunt determinantii ocluziei?
a. Posterior – ATM
b. Posterior – retromandibular
c. Anterior – labial
d. Anterior – dentar
e. Mijlociu mandibular
8. *Cuspidul vestibular al premolarului 1 inferior in cls I Angle, face contact:
a. Creasta marginala meziala a premolarului 1 maxilar
b. Foseta distala a PM 1 maxilar
c. Foseta meziala a PM 1 maxilar
d. Foseta distala a PM 1 mandibular
e. Foseta meziala a PM 1 mandibular
9. Intercuspidarea maxima:
 a. Cea mai frecventa pozitie functionala cranio – mandibulara cu contact dento – dentar
b. Se obtine prin metoda unimanuala
c. Contacte dentare multiple, simetrice, stable, uniform distribuite pe arcada
d. Pozitia de forta
e. Pozitia diagnostic
10. Cuspizii de sprijin sunt reprezentati de catre:
a. Cuspizii orali ai PM si M inf.
b. Cuspizii vestibulari ai PM si M inf.
c. Cuspizii orali ai PM si M sup.
d. Cuspizii vestibulari ai PM si M sup.
e. Cuspizii vestibulari si orali ai molarilor sup.
11. Palparea muschiului maseter endooral se face la nivelul:
a. Fasciculului superficial
b. Marginii inferioare a ramului ascendent al mandibulei si a varfului apofizei coronoide.
c. Arcului zigomatic
d. Santului vestibular superior sub arcada zigomatica pentru insertia superioara
e. Santului vestibular inferior pentru insertia inferioara
12. Manipularea functionala a muschiului pterigoidian lateral, fasc. Inferior:
a. Nu se realizeaza niciodata
b. Este dureroasa intotdeauna
c. Se face numai la pacientii peste 60 de ani
d. Medical creaza o forta de rezistenta
e. Pacientul face o propulsive
13. Muschiul temporal:
a. Contractia unilaterala determina retropulsia condilului ipsilateral.
b. Fasciculul posterior deplaseaza mandibula in sus
c. Fasciculul anterior deplaseaza mandibular inapoi
d. Poate realiza fenomenul de suprasuficienta
e. Contractia in ansamblu deplaseaza mandibular in sus si inapoi.
14. Miscarile mandibulei sunt:
a. Miscari neautomate
b. Bazate pe reflexe dobandite
c. Miscari perfectionate odontogenetic
d. Miscari automatizate
e. Miscari perfectionate filogenetic
15. In clasificarea Piper stadiul II diagnosticul este sustinut de :
a. Limitarea deschiderii gurii
b. Rx spatiu absent deasupra si in spatele condilului
c. Prezenta durerii musculare
d. Test de incarcare ocluzala pozitiv
e. Crepitatii infime la translatie pe Eco Doppler
16. In cadrul Fenomenului Thielemann:
a. Dintele afectat prezinta neaparat o lucrare protetica
b. Fenomenele negative apar la IC maxilar
c. Dintele afectat este un PM maxilar
d. Dintele afectat migreaza vestibular
e. Fenomenele negative apar la IL maxilar
17. Ligamentele care intra in alcatuirea ATM:
a. Pot fi articulare si extraarticulare
b. Cele articulare pot fi de natura colagenica
 c. Cele articulare intaresc fata mediala si laterala a capsulei
d. Cele extraarticulare intaresc fata mediala si laterala a capsule
e. Cele articulare sunt pseudoligamente
18. Aparatul discal este format din:
a. Lama tendinoasa prediscala
b. Ramuri din maxilara interna
c. Capsula
d. Zona bilaminara retrodiscala
e. Ligamente
19. Actiunea pterigoidianului medial:
a. Se aseamana cu cea a maseterului
b. Contractia unilaterala determina deplasarea mandibulei superior si anterior
c. Este asemanatoare cu a temporalului
d. Contractia bilaterala determina o miscare spre superior, anterior si medial
e. Contractia unilaterala determina o miscare de partea opusa contractiei
20. * In contactele de tip cuspid fosa CLS I Angle, cuspidul vestibular al PM 1 mandibular face
contact in:
a. Foseta centrala a M2
b. Foseta meziala a M1
c. Creasta marginala meziala a M1
d. Foseta centrala a M1
e. Foseta meziala a PM 1
21. * Cuspizii de ghidaj se mai numesc:
a. De suport
b. Nefunctionali
c. Primari
d. Activi
e. Pasivi
22. * Pentru inregistrarea miscarilor de lateralitate necesare programarii articulatorului:
a. Ceara trebuie sa aiba grosime mai mare pe partea lucratoare
b. Se foloseste ceara sub forma semiparabola
c. Se foloseste ceara de forma sferica
d. Se foloseste ceara in forma de potcoava
e. Materialul de electie este ceara
23. Fasciculul mijlociu al muschiului maseter:
a. Este lung si oblic in jos si inapoi
b. Se termina pe fata laterala a ramului ascendent
c. Mobilizeaza mandibula in sus si inapoi
d. Se insera pe toata intinderea arcadei zigomatice
e. Este gros si orizontal
24. In ocluzia de tip III (Dawson)
a. Tratamentul are potential mare de succes
b. Este necesara stabilirea corecta a relatiilor ATM
c. ATM nu poate accepta testul de incarcare ocluzala
d. Este necesara terapia pentru a ajunge in tipul II sau IIA
e. Este necesara clasificarea problemelor intercapsulare
25. Trauma ocluzala secundara:
a. Este consecinta unei forte ce actioneaza intermitent
b. Este o forta ocluzala asupra unui parodontiu sanatos
c. Este consecinta unei traumatizari a parodontiului
 d. Este consecinta unei forte care actioneaza in axul lung al dintelui
e. Are loc asupra unui dinte cu parodontiu slabit
26. Rezonanta magnetica nucleara:
a. Este standardul de aur in imagistica ATM
b. Nu ne ajuta sa vizualizam forma discului
c. Nu ne ajuta sa vizualizam polul medial al condilului
d. Nu supune pacientii la radiatii
e. Este o metoda imagistica neinvaziva
27. *Dupa clasificarea lui Piper stadiul IV de afectare intercapsulara este
a. Blocaj de pol medial
b. Clacmente intermitente
c. Clacment de pol medial
d. Blocaj de pol lateral
e. Clacmente de pol lateral
28. Lateralitatea mandibulei cu contacte dento dentare
a. Centrul ei este centrul condilului pivotant
b. Este o miscare de translatie
c. Centrul ei este centru condilului de balans
d. Centru ei este centru condilului orbitant
e. Este o miscare de rotatie
29. Bruxismul:
a. Nu determina aparitia uzurii dentare
b. Este numai nocturn
c. Poate fi centric si excentric
d. Nu determina dureri musculare
e. Poate determina trauma ocluzala
30. Eficienta masticatorie:
a. Este maxima la edentatul total
b. Este independenta de elementele morfofunctionale ale ADM
c. Este legata de suprafata de contact dintre dintii celor 2 arcade
d. Reprezinta capacitatea de fragmentare a alimentelor
e. Este asociata cu nr de dinti prezenti pe o arcada
31. Aspectele patologice care constituie SDR molarului de 6 ani sunt:
a. Reinocluzia molarului de 6 ani
b. Odontectomia M3 maxilar
c. Inchiderea tremelor
d. Mezioversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari
e. Nivelarea spontana a curbei Spee
32. Incercuiti variantele corecte referitoare la articulatoare:
a. Necesita utilizarea arcului facial de transfer
b. Montarea in articulator presupune mai intai montarea modelului mandibular
c. Sunt dispositive mecanice construite pentru a simula raportul dintre arcadele dentare
maxilare si mandibulare, in RC si in miscarile de propulsie si lateralitate
d. Nu mai necesita inregistrarea relatiilor intermaxilare intraoral
e. In practica stomatologica se folosesc mai ales articulatoare semiadaptabile
33. *Semne caracteristice pentru supradimensionarea dimensiunii vertical de ocluzie sunt:
a. Diminuarea rosului de buza
b. Aspect facial imbatranit
c. Buzele se ating fara dificultate
d. Aspect facial crispat
 e. Menton proeminent
34. Spatiu de inocluzie fiziologica:
a. Determina o alta inaltime a etajului mijlociu al fetei
b. Variaza la acelasi subiect pe parcursul zilei
c. Este de 2 – 4 mm la nivel premolar
d. Este variabila de la individ la individ
e. Determina o alta inaltime a etajului inferior al fetei
35. Dimensiunea verticala de ocluzie:
a. Un DVO micsorat, modifica faciesul pacientului, da un aspect imbatranit
b. Reprezinta distanta dintre subnazion – gnation, cand arcadele dentare nu sunt in contact
c. Are o valoare mai mare decat DVR
d. Are o valoare mai mica decat DVR
e. Cresterea sau scaderea DVO nu afecteaza fonatia
36. Incercuiti variantele corecte referitoare la ghidajul anterior:
a. Sa fie asigurat de min. 2 perechi de incisiv antagonisti situati de o parte si de alta a liniei
mediene
b. Sa fie asigurat de canini si min. o pereche de incisivi antagonisti
c. La nivelul dintilor laterali se produce dezocluzia tuturor dintilor neimplicati in ghidaj
d. Analiza miscarilor se face din RC pana in IM
37. In miscarea de lateralitate, tipurile de ghidaje posibile sunt:
a. Ghidaj antero – lateral
b. Ghidaj canin
c. Ghidaj anterior
d. Ghidaj posterior
e. Ghidaj de grup lateral
38. Programarea pantei condiliene:
a. Se realizeaza pe articulatorul semiadaptabil
b. Necesita inregistrarea miscarii de propulsie
c. Utilizeaza planul lui Camper
d. Corespunde unghiului Bennett
e. Se realizeaza pe pacient