CURS SEMIOLOGIE
Anamneza,aparat respirator,aparat
renal,cardipvascular, digestiv
Partea generala
SEMIOLOGIE
semeion – semn
logos – ştiinţă, discurs
Semiologia este piatra fundamentală a
diagnosticului ce poate fi pus pe baza :
datelor anamnestice (care orientează)
datelor clinice( care fundamentează)
datelor de laborator (care-l confirmă)
Semiologia se ocupa cu studiul simptomelor si
semnelor pe care le prezinta omul bolnav precum
si cu studiul mijloacelor de investigatie clinica si
paraclinica in vederea stabilirii diagnosticului si a
prognosticului
Semiologia se foloseşte de :
: simptome,
: semne,
: sindroame
: investigaţiile paraclinice (care ar trebui să fie
ţintite pentru susţinerea dg.)
Simptomele –
: sunt acuzele subiective,(fiind relatate de bolnav)
: sunt variabile de la caz la caz,( după modul de
percepţie )
: nu întotdeauna au o traducere obiectiva
Ex: cefalee,: insomnie,: astenie,: palpitatii
Semnele manifestări obiective produse de
boală, observate de bolnav (varsaturi,febra,icter)
şi completate de medic prin propriile simţuri cu
ajutorul metodelor de examinare
Sindromul –grup de simptome şi semne care
exprimă o stare patologică, care au mecanism
fiziopatologic comun,alcatuiesc un tablou
morbid caracteristic,care poate fi intalnit in
mai multe boli Ex: sindrom anemic,: sindrom
diareic
permite prin sumarea lor orientarea spre un
diagnostic;
pentru elucidare sau confirmare se fac
investigaţiile complementare cât mai posibil
ţintite.
Concluzia care rezultă din analiza
simptomelor, a semnelor şi confirmarea prin
analize ne îndrumă spre un diagnostic care
poate fi şi un sindrom
Sănătatea este definită de OMS ca :
„ acea stare de complet bine fizic, mental şi socialşi care nu constă
numai din absenţa bolii sau a infirmităţii”
Boala este definită în mod diferit :după Dicţionarul medical
român reprezintă:
„ deviere de la starea de sănătate din cauza unor modificări ale
mediului intern sau ale acţiunii
unor agenţi din mediul extern” „ este o deviaţie sau o abatere de
la normal cu consecinţe nedorite asupra confortului personal şi
activităţii sociale”.
Boala poate fi acuta sau cronica
Boala acută – un episod de durată destul de
scurtă la sfârşitul căreia pacientul îşi reia
activitatea normală.
Boala cronică –:o boală de lungă durată care
generează incapacitatea permanentă, parţială sau
totală,este o alterare organică sau funcţională care
obligă bolnavul să-şi modifice modul său
normal de viaţă şi care persistă mai mult timp.
Anamneza
Cuprinde totalitatea informatiilor pe care le
obtinem de la pacient sau apartinatori in
legatura cu boala actuala si cu trecutul sau
patologic
Informatiile obtinute vor fi notate in foaia de
observatie
Luarea anamnezei permite stabilirea
diagnosticului
Necesita din partea medicului multa rabdare,
tact,prestanta,blandete
Castigarea increderii pacientului este un
element decisive
Datele anamnestice se obtin :
a/:chestionarea pacientului prin intrebari tintite
(cum a inceput boala,cand,prin ce manifestari,daca
a urmat tratament,cu ce rezultate)
:se evita inducerea raspunsurilor
b/relatarea libera a bolnavului
c/imbinarea celor doua metode
Foaia de observaţie clinică Rolul varstei

Vârsta – imprimă anumite particularităţi ale

(FO) bolilor depinzând de ea.
Reprezintă un act cu triplă semnificaţie: în copilărie predomină :
: bolile infecto-contagioase (scarlatina, rujeola,
document medical şi ştiinţific, rubeola, varicela, tusea convulsivă),
document medico-judiciar şi :bolile congenitale,: rahitismul, etc
document contabil.
1/la nou nascut:
Foia de observatie: document medico-
ştiinţific –> cuprinde datele personale ale :malformatii congenitale
pacientului, :icterul nou nascutului
diagnostic de internare, :infectii ale plagii ombilicale
diagnostic la 72 ore,
diagnostic de externare, La sugar :
ziua şi ora internării : tulburari digestive (dispepsii )
datele de la externare. : infectii ale cailor respiratorii superioare
: boli eruptive(rar)
Foaia de observatie cuprinde cinci părţi: : septicemii
Partea I - datele personale ale pacientului Copilul mic
Partea II – anamneza : boli infecto contagioase :
Partea III – examenul obiectiv la internare : varicela,
Partea IV – foaia de evoluţie şi tratament : rubeola
Partea V – epicriza : scarlatina
: angine streptococice
Partea I – Datele personale ale pacientului –: : RAA
cuprind date de identificare ale pacientului: : intoxicatii acute (medicamentoase,insecticide )
nume,prenume,vârsta, sex, Boli frecvente în adolescenţă
adresa şi număr de telefon,
grup sanguin, stare civilă, :angina streptococică cu complicaţiile ei
numarul foii de observatie reumatismul poliarticular acut,glomerulonefrita
locul de muncă şi ocupaţia, acută,cardita reumatismală
data şi ora internării
diagnostic de trimitere :hepatita acută virală,
diagnostic de internare. :tuberculoza pulmonară,
Datele anamnestice: : boli hormonale legate de pubertate
motivele internarii : boli venerice
antecedentele heredocolaterale : intoxicatii acute cu alcool,
antecedente personale (fiziologice si patologice ) : consum de droguri
conditii de viata si munca : nevroza de suprasolicitare
istoricul bolii actuale
adulţii pot avea orice patologie :
Examenul obiectiv pe aparate
Interpretarea clinica boli cardio vasculare : unele fiind urmarea unor
Plan de examinari boli din copilărie (stenoza mitrală, insuficienţa
Plan terapeutic mitrală, insuficienţa cardiacă)HTA, infarct
Evolutia bolnavului miocardic
Epicriza
 boli ale aparatului respirator(pneumonii,astm Boli frecvente la sexul feminine
bronsic) Boala Raynaud
stenoza mitrală,
bolidigestive:ulcerul gastroduodenal, astmul bronşic,
gastrite,litiaza biliara TBC pulmonar
colecistite
: anemii hemolitice, litiaza biliară,
: hipertiroidismul, colitele,
: neoplazii tromboflebitele,
infecţiile urinare,
boli câştigate prin anumite obiceiuri, boala Basedow (hipertiroidism )
alimentaţie, alcool, fumat, stress: osteoporoza
ulcer, colecistite, diabet zaharat,HTA, dislipidemii, colagenoze (LED,poliartrita reumatoidă)
anorexia mentala
boli câştigate : cardiopatia ischemică acută şi cancerul mamar
cronică, hepatite acute virale sau cronice,
boli venerice,HIV, hemopatii maligne,cancer etc Bărbaţii prezinta boli specifice:
: orhiepidimita,
vârstnicii au o patologie dominata de bolile : adenomul şi cancerul de prostată,
cronice : : cancerul testicular;
: ectopii testiculare
: ateroscleroză, : hemofiliile
: lacunarism cerebral, : neoplasm penian
: accidente neurologice, : prostatita
: osteoporoza
: reumatismul degenerativ, Boli ce apar mai frecvent la barbati
: emfizemul pulmonar, stenoza şi insuficienţa aortică,
: cancere cu diferite localizări, infarctul miocardic,
: infarctul miocardic, cordul pulmonar cronic,
: boala Alzheimer bronşiectazia,
: tulburari de vaz si de auz ulcerul duodenal,
guta,
Evolutia diferita a bolilor in functie cancerul bronho-pulmonar,
de varsta spondilita anchilozantă,
orhita urliana determina sterilitate daca cancer de pancreas
debuteaza dupa pubertate : ciroza hepatica alcoolica
RAA determina cardita si valvulopatii la tineri : trombangeita obliteranta a membrelor
TBC si virozele au evolutie grava la copii si inferioare (b. Burger )
varstnici : cancerul esofagian si bucal
DZ tip I : litiaza renala si vezicala
: GNAD
: glomerulonefrita cronica
Sexul
: boala Addison
: diabet insipid
Femeile – au aspecte fiziologice legate de:
: limfosarcomul
menarhă, graviditate şi menopauză,
Domiciliul şi locul naşterii
boli specifice (exclusive )lor:
– pot uneori furniza date despre anumite zone
metroanexite,fibrom uterin,
geografice cu patologii specifice.
chiste ovariene, tumori ovariene
Guşa endemică sau distrofia endemică
cancerul de col şi corp uterin.
tireopată – apare în anumite zone cu conţinut
hemoragii uterine
scăzut de iod (Mţii Apuseni, Maramureş);
 Nefropatia endemică balcanică – o nefrită
tubulo-interstiţială care apare mai ales în zona
Dunării, la graniţa cu Bulgaria şi Serbia (MH,
DJ, CS)
Talasemiile – anemii hemolitice congenitale
care apar mai ales în Dobrogea, Delta Dunării
şi frecvent în Grecia
Malaria – apărea mai ales în zonele
mlăştinoase, unde era prezent ţânţarul anofel,
actual eradicat în România(dar boala este prezentă
frecvent în ţărileAfricii)
Datorita dezvoltarii turismului si a schimburilor
comerciale putem intalni boli provenite din alte
zone ale globului produse de agenti ( paraziti
,bacterii,virusuri ) specifici acestori zone
geografice
Exista diferente intre patologia din mediul
urban si mediul rural
In mediul urban apar frecvent :
:HTA
:ateroscleroza
:obezitatea
:IMA
:diabet zaharat
:astm bronsic
In mediul rural datorita conditiilor de igiena,a
muncii in aer liber,in frig apar frecvent :
: parazitoze
: zoonoze
: boli digestive acute
: boli respiratorii acute (pneumonii )
Ocupaţia şi locul de muncă
– oferă date importante mai ales în cazul unor
boli profesionale: Boli determinate de profesie :
Boli favorizate de profesie:
Boli determinate de profesie :
minerii (silicoza, antracoza, silico-tuberculoza)
muncitori din industria mercurului(hidrargirism)
din industria solvenţilor org–aplazii medulare
la tipografi si muncitorii din industria plumbului
(saturnism )
macelari,veterinari,fermieri (bruceloza, antrax,
leptospiroza)
Boli favorizate de profesie
muncitorii din industria morăritului – boli
pulmonare,
cofetarii fac usor diabet zaharat,obezitate
barmanii,ospatarii sunt predispusi la hepatita
cronica alcoolica,ciroza hepatica,pancreatita
acuta si cronica
contabilii,managerii,bancherii fac des
:HTA,IMA,tulburari de ritm,ulcer duodenal
Soferii pot face :HTA,AVC,obezitate,IMA
Telefonistele pot face: hipoacuzie,nevroze,HTA
Stomatologii,chirurgii,coafezele fac usor
varice hidrostatice,tromboflebite
Studentii pot face nevroze de suprasolicitare
Radiologii fac boala de iradiere , leucemii
In industria medicamentelor apar frecvent
alergii,urticarii,astm bronsic,rinita alergica
Farmacistii pot dezvolta toxicomanii
Agricultorii,silvicultorii sunt expusi la
intoxicatii cu pesticide
Starea civila :
: daca este casatorit,divortat
:viata de familie cu repetate stari conflictuale de
durata pot genera : dereglari nervoase :pusee de
HTA,:crize dureroase ulceroase
Partea I ANAMNEZA
1. Motivele internării:
– cuprinde toate semnele şi simptomele pe care le
poate preciza pacientul
-Ex. – :dureri precordiale, palpitaţii, dispnee după
efort – ne orientează spre o boală cardiacă;
:tuse productivă, junghi toracic, febră –ne
orientează spre o infecţie pulmonară;
:disurie, dureri lombare, frisoane, febră, urini
tulburi– ne orientează spre o infecţie urinară.
Acuzele vor fi grupate pe aparate si sisteme in
functie de boala dominanta
In cazul bolilor acute se incepe cu simptomul
dominant si de debut
Nu se descriu in detaliu acuzele
Simptomele de ordin general se trec la sfarsit
(daca nu constituie manifesterea bolii de baza)
Nu se scrie diagnostic de boala
Greseli : sa se noteze motivele internarii asa
cum le relateaza pacietul
daca se noteaza ca motiv al internarii solicitarea
de avize medicale
 : schizofrenia,
: obezitatea,
: dislipidemiile,
2. Antecedenteleheredo- : cardiopatia ischemică etc.
colaterale : alcoolismul

Boli cu transmitere prin contagiune familiala

Boli cu transmitere ereditara (genetica pura )
Boli cu transmiterea unei predispozitii
Se transmit la membrii aceleasi familii in
ereditere(se valideaza in anumite conditii)
anumite conditii (igiena deficitara,alimentatie
Boli cu transmitere prin contagiune familiala
deficitara,conditii insalubre de locuit):
:lambliaza
Boli cu transmitere ereditară pot avea transmitere
:oxiuroza
:scabia
1 /Autosomal dominanta :ascaridoza
2 /Autosomal recesiva :hepatita acuta tip A
3 /Legata de sex :dizenteria
:TBC
1 /Boli cu transmitere autosomal dominanta:
In anumite conditii de mediu in unele familii
microsferocitoza ereditară datorate alimentatiei gresite :
porfiriile acute intermitente
rinichiul polichistic : cancerul de colon
Sindromul Alport : rahitism
Boala Gilbert (icter juvenil) : spasmofilia
Nefroftizia familiala (Fanconi ) : anemii feriprive
2 /Boli cu transmitere autosomal recesiva: Boala congenitala: defineste boala cu care s a
nascut individul
cistinuria
alcaptonuria Boala apare in timpul dezvoltarii intrauterine
fenilcetonuria datorita actiunii unor factori fizici, chimici,
albinism virusuri, paraziti, bacteri,medicamente
mucoviscidoza : « gura de lup »
talasemia : »buza de iepure «
siclemia : cardiopatii congenitale
boala Wilson : toxoplasmoza
: malformatii urogenitale,auditive,vizuale
3 /Boli cu transmitere legata de sex

:Diabet insipid nefrogen 3/Antecedente personale

:Daltonism
:hemofilia fiziologice:
Boli cu transmiterea unei «predispoziţii
ereditare » La sexul feminin :

Au la baza mecanismul poligenic ,multifactorial Vârsta debutului ciclului menstrual –

: HTA esenţială, (menarha),
: litiaza biliară,litiaza renala periodicitatea ciclului, aspecte precise privind
: diabetul zaharat tip II, durata lui, numărul de sarcini
: ulcerul duodenal, numarul de avorturi (sunt importante pentru
: epilepsia, anemiile feriprive)
 De asemenea : Cauze :fibrom uterin
este importantă vârsta de instalare a :avort
menopauzei (cutoate tulburările ei care pot :purpura trobocitopenica
determina apariţia unoralte boli): :HTA
:tumori ovariene
HTA, boli endocrine, osteoporoza, boli psihice, :cancer de col uterin
cancerul mamar sau uterin etc.
In ziua 14 a ciclului (la ovulatie )
Tulburari legate de actul sexual
Cantitatea de sange :
Ciclul mestrual
Hipomenoree (scaderea cantitatii)
Menarha (primul ciclu menstrual ) apare la multipare
varsta difera in functie de zona geografica
Amenoreea primara :apare in afectiuni in obezitate
neuropsihice :apare in tulburari endocrine in hipotiroidism
:in sindromul Turner in DZ
in inflamatii cronice endometriale
Ciclul mestrual
Hipermenoree (flux abundent )
Ritmul menstrual : apare in hiperfolicinismul absolut,relative sau
:in mod normal apare la 28 de zile tisular
:bradimenoree (rarirea )
:tahimenoree Vom nota data ultimei menstruatii
:amenoree Alte modificari ale ciclului :

Apar in boli endocrine,tulburari ovariene,fibrom :dismenoreea (cicluri dureroase ) primara

uterin :amenoree secundara secundara

Ciclul mestrual Cauze :anomalii congenitale uterine

:inflamatii genitale acute sau cronice
Durata ciclului : 28 zile :tulburari endocrine
durata normala : 3 / 5 zile :tulburari psihice
Oligomenoree (scurtarea )
Polimenoree (alungirea ) Sindromul premenstrual :
Menoragie (prelungirea peste 10 zile)
:este un sindrom de tensiune premenstruala
Cauze de oligomenoree :hipoplazie genitala :precede menstruatia
:hipotiroidism :turgescenta dureroasa asanilor
:afectiuni psihice :edeme gambiere
:obezitate
Sarcina,nasterea ,lauzia
Cauze de polimenoree si metroragie :
:inflamatii metro anexiale Numarul de nasteri
: purpura trombocitopenica : intereseaza prezenta infectiilor genitale
:hiperfoliculinism : ptoze viscerale
:fibrom uterin : anemii
:Tbc genital : hernii
: prolaps genital
Metroragie: sangerare genital abundenta, aciclica, : osteoporoza
neregulata
 Numarul de avorturi Modificari obiective :
(spontane,terapeutice,empirice ) ,avorturile : tahicardie
repetate duc la : sterilitate secundara : HTA
:perforatii uterine : obezitate
:infectii genitale : ateroscleroza
:septicemie : DZ
:IRA : osteoporoza
: sindrom trofostatic
Greutatea copiilor la nastere : artropatii degenerative
copii macrosomi
copii imaturi La bărbaţi

Copii nascuti morti : este importantă aflarea momentului instalării

Copii nascuti cu malformatii pubertăţii şi tulburările apărute

Sarcina : : andropauza (menopauza masculina)

: daca a evoluat normal Activitate sexuala

: daca sarcina fost urmarita
: daca gravida a fost vitaminizata Manifestari patologice :
: daca in lauzie a prezentat hemoragii,infectii : dispareunie (dureri in timpul actului sexual),
teama
Unele boli pot debuta : : tulburari de dinamica sexuala
: diabet zaharat gestational
: Tbc pulmonar impotenta apare in epuizare fizica
: avitaminoze indiferenta erotica
: obezitate perversiuni sexuale
: psihoze acute obsesii inhibante
:alopecia post gravidica tumori cerebrale
:sindrom Sheehan scleroza in placi
tabes
Menopauza
Activitate sexuala
Def: incetarea definitiva a menstruatiei,
consecinta a multiplelor modificari Impotenta
endocrine, metabolice, nervoase Cauze :
: hipogonadism
Amenoreea(lipsa menstruatiei) poate fi : hipotiroidie
determinata : : acromegalie
: prin castrare chirurgicala : DZ
: ca urmare a radioterapiei : hemocromatoza
: alcoolism
Menopauza : unele medicamente

Modificari clinice :
a ) Tulburari functionale : bufeuri de 4. Antecedentele heredo-
caldura :crize sudorale
: insomnii
colaterale
: astenie
bolile pe care le-au avut pacienţii din copilărie
: anxietate
şi până în momentul internării (mai ales cele
:palpitatii
corelate cu motivele internării )
: stari ipohondriale
: constipatie
 bolile vor fi mentionate intr o ordine
cronologica
unele boli anterioare pot avea urmări în timp:
scarlatina sau infecţia streptococică (angine) poate
determina GNA sau RAA cu cardită reumatismală,
valvulopatii, insuficienţă cardiacă
A.P.P.
Bolile infectioase acute :
: Rujeola(este boala anergizanta) : se poate
complica cu encefalita, miocardita,pneumonie:
: Rubeola :poate determina encefalita,otita : la
gravide pana la 3 luni determina malformatii
congenitale
Infectii cu streptococ beta hemolytic,
scarlatina,erizipel,angine pot determina RAA
,GNAD,eritem nodos,purpura Henoch
Difteria se complica cu : miocardita,crup
difteric, paralizii de nervi cranieni
Tusea convulsiva
determina :pneumotorace,hemoragii cerebrale
prolaps rectal/genital, bronsiectazii
Parotidita epidemica (virus Coxsackie) poate
declasa aparitia DZ
Infectia urliana determina sterilitate la
pubertate, determina pancreatita acuta
meningita, encefalita, la gravide malformatii
congenitale
Hepatita virala tip B ,hepatita tip C
se pot croniciza, pot duce la ciroza hepatica, pot
determina aparitia hepatoamelor
Varicela determina encefalite, la varstnici
aparitia de zona zoster
Gripa poate determina aparitia crupului difteric
pneumonie interstitiala miocardita la gravide
determina malformatii congenitale
Poliomielita este urmata de sechele :
: paralizii definitive
:atrofii musculare
:atitudini vicioase cu deformari de membre
:deformari la nivelul coloanei vertebrale
Febra tifoida poate duce la :
hemoragii digestive,intestinale
perforatii intestinale
miocardita
encefalita
meningita
colecistita
Rickezioze se pot complica cu aparitia de
arterite si coronarite
Blenoragia. determina la barbati orhiepidimita ,
determina la femei bartolinita si cistita
Bolile infectioase cronice
Tbc pulmonar poate determina determinari
secundare la nivelul aparatelor si sistemelor
Sifilisul poate avea localizari viscerale
: cardiovasculare (insuficienta aortica,anevrism
aortic,arterite,coronarite )
: sistem nervos central (tabes,paralizia generala
progresiva )
Infectia cu HIV
Boli parazitare
Malaria: se poate complica cu sindrom febril
prelungit cu slenomegalie
Toxoplasmoza la gravide determina aparitia
malformatiilor congenitale,: determina avorturi
spontane
Trichomoniaza determina sechele
:uretrite,stricturi uretrale,prostatite
Bolile respiratorii
Bronsitele acute se pot croniciza
Bolile respiratorii cronice :bronsita cronica
:emfizemul pulmonar
:silicoza
:fibroza pulmonara pot duce la aparitia cordului
pulmonar cronic
Tbc pulmonar poate determina anemie,colaps
(Insuficiență circulatorie periferică, caracterizată
prin pierderea oricărei forțe, scăderea bruscă a
tensiunii arteriale, puls rapid și foarte slab, răcirea
tegumentelor și a extremităților etc.)pneumotorace
Pneumonia se poate complica cu abces
pulmonar ,pleurezie
Bolile cardiace Feocromocitomul este caracterizat de prezenta
puseelor de HTA
RAA poate determina miocardita ,endocardita,
pericardita Bolile metabolice

Stenoza mitrala se complica cu FA,EPA,embolii Diabetul zaharat prezinta complicatii acute si

sistemice cronice

Valvulopatiile reumatismale pot duce : acute : coma diabetica

la insuficienta cardiaca,, la tulburari de ritm : coma hipoglicemica

HTA poate prezenta complicatii cronice : macrovasculare

cerebrale(AVC) : microvasculare
complicatii cardiace(IVS) : PNP
complicatii renale(nefroangioscleroza)
anevrism disecant de aorta Bolile de colagen

Bolile renale LED poate prezenta pleurezie lupica

pericardita, endocardita Liebmann Sachs, nefrita
GNAD : se poate croniciza : duce la IRC lupica

PNA se poate transforma in PNCr Alte boli

este cauza cea mai frecventa de IRC
Infectii de focar
Bolile digestive (dentare,amigdaliene,sinusale,otice)

Ulcerul gastro duodenal se poate complica cu Policitemiile favorizeaza trombozele vasculare

HDS Supuratiile cronice duc la amiloidoza
Neoplaziile pot genera metastaze
Ulcerul duodenal poate prezenta complicatii:
: penetratia Interventii chirurgicale pot avea consecinte
: perforatia imediate sau cronice
: stenoza pilorica Stomac operat poate determina :

Ulcerul gastric se poate « maligniza » sindromul » stomacului mic »

sindromul postprandial precoce
Hepatitele virale cu virus B şi C pot avea ca şi gastrita de » bont »
cauză diverse tratamente anterioare injectabile, recidiva ulceroasa
transfuzii în antecedente,tratamente sindrom carential
stomatologice neoplasm de bont gastric

Bolile endocrine Interventii chirurgicale

Hipotiroidismul poate duce miocardiopatia Sunt importante toate intervenţiile

mixedematoasa chirurgicale, traumatismele, intoxicaţiile,
tratamentele medicamentoase îndelungate,
Hipertiroidismul poate fi insotit de tulburari iradierile terapeutice
de ritm si cardiotireoza
Alergii
Sindromul si boala Cushing pot favoriza
aparitia HTA si ATS Alergii alimentare
Alergii postmedicamentoase
 Alergii la alergeni din mediul inconjurator Consumul de
toxice :alcool,fumat,cafea ,droguri
5. Condiţiile de viaţă 1/Abuzul de alcool determina :
boli digestive: esofagite

Factorii de mediu, de la domiciliu şi de la locul : gastrite

de muncă pot constitui elemente de risc pentru : pancreatita acuta si cronica
apariţia şi agravarea unor boli : : steatoza hepatica,hepatita cronica
alimentatia : ciroza hepatica
Locuinta boli cardiovasculare: cardiomiopatia etilica
consumul de toxice boli neuropsihice :PNP
fumatul
abuzul de medicamente :delirium tremens
alimentatia dezorganizata :psihoza alcoolica
excesul de glucide :epilepsia
excesul de lipide
Alimentatia boli metabolice :obezitate
:malnutritie
Alimentatia intervine in aparitia unor boli prin
doua posibilitati : Alcoolicii fac frecvent infectii respiratorii
grave, abces pulmonary ,bronhopneumonii
1/ nerespectarea ratiei calorice cantitativ
nerespectarea ratiei calorice calitativ In stare de ebrietate sunt predispusi la :
fapte antisociale
2/ igiena alimentatiei accidente de circulatie
accidente de munca
Excesul de lipide + sedentarism conflicte
=obezitate, aterocleroza
Fumatul este un factor de risc pentru multe
Excesul de glucide (rafinate) duce la DZ afectiuni

1/ nerespectarea ratiei calorice calitativ La nivelul aparatului respirator :

BPOC, neoplasmul bronhopulmonar
Scaderea ratiei calorice duce :
subnutritie La nivelul aparatului cardiovascular :
scaderea imunitatii ateroscleroza
trombangeita obliteranta
Carentele vitaminice duc la avitaminoze tulburari de ritm
HTA, IMA
Alimentatia unilaterala determina deficit de
oligoelemente La nivelul aparatului digestiv :
gastrita cronica, ulcer gastro duodenal
2/ igiena alimentatiei
alimente necorespunzator dpdv igienic duc la Favorizarea complicatiilor unor boli:
intoxicatii alimentare,enterocolite angiopatia diabetic, HDS
igiena actului alimentar cuprinde :
La femeia gravida determina
alimentatia la ore regulate : deficit ponderal
masticatie buna : mortalitate perinatala
pregatire termica corespunzatoare : avorturi
fara exces de condimente

Patologie: gastrite, esofagite

 Mecanismele tabagismului :
: efect iritant direct al fumului
: efect cancerigen al benzopirenului si a
gudroanelor
: efect nociv al oxidului de carbon asupra SNC
: efect asupra reologiei sangelui
: efect excitosecretor asupra glandelor suprarenale
care secreta adrenalina si noradrenalina si
determina vasoconstrictie
tahicardie
HTA
molizarea acizilor grasi
La cei care fumeaza pipa apare epiteliomul
buzei
Trebuie consemnata :
varsta la care a inceput fumatul
numarul de tigari
tipul de tigari
durata in ani de cand fumeaza
Abuzul de cafea determina :
HTA
tulburari de ritm
insomnii
iritabilitate
In doze mici are efect stimulant
In doze mari are efect toxic
Drogurile :
Consumul cronic determina dependenta
Apare patologia data de folosirea aceleiasi
seringi (hepatita B,hepatita C, HIV)
Uzul si abuzul de medicamente
Consumul cronic de antialgice
Consumul de anticonceptionale
Consumul nejusticat de antibiotice (determina
aparitia dismicrobismului si rezistenta germenilor)
Antiinflamatoarele,aspirina determina HDS
Cortizonul da corticodependenta,DZ,sindrom
Cushing
Locuita :
Conditiile de microclimat cuprind :
: orientarea casei
: umezeala
: frig
: aglomerarea unui numar mare de persoane
: nerespectarea igienei
: fumatul
Coabitarea om animale poate duce la aparitia
: chist hidatic
: »boala ghearelor de pisica »
: psitacoza
: toxoplasmoza
6.Condiţiile de muncă:
Cele mai cunoscute meserii cu factori nocivi
sunt:
mineritul
morăritul
industria de prelucrare a produşilor de benzină,
a diluanţilor
un factor nociv şi recunoscut tot mai mult în
ultimul deceniu este stressul
(manageri,directori,contabili)
munca in intemperii favorizeaza aparitia
bronsitelor cronice
munca in poluare sonora (telefoniste,industria
textila,aeroporturi) predispune la :nevroza
hipoacuzie
surmenaj
scaderea capacitatii de munca
activitatea in medii cu diferente mari de
temperatura favorizeaza deshidratari,litiaza
renala
Meserii ce implica « suflatul »de aer (industria
sticlei,trompetisti)sunt predispusi :
emfizem pulmonar
pneumotorace
hemoragii conjunctivale
Activitatea in agricultura,pomicultura poate
duce :1) prin folosirea insecticidelor la
intoxicatii cronice sau accidentale
: 2) la aparitia de eczeme
Munca in aer liber ,frigul predispune la infectii
respiratorii acute
Istoricul bolii:
Este important de precizat:
modul de debut : insidios , acut
Debut acut (ore, zile ) :pneumonie
:pleurezie
:angina pectorala
:colecistita
 Debut brutal (minute,ore ) : Daca pacietul acuza durere trebuie sa
:IMA precizeze : localizarea durerii
:embolia pulmonara
:soc anafilactic :caracterul
:disectia acuta de aorta :intensitatea
:iradierea
Debut insidios (saptamani,luni,ani ) : :durata
:Tbc :conditii de aparitie
:neoplasme :conditii de disparitie sau ameliorare

Cauze determinante in apariţiei bolilor, Atitudinea pacietului fata de boala

Factori care pot favoriza aparitia bolilor :
: ridicarea unei greutati (lombosciatica )
:expunere la alergeni,frig,intemperii(astmn bronsic
infecto alergic )
:expunere la frig si intemperii (pneumonie )
Un inconvenient este modul diferit de
percepţie a durerii de către pacient, unii
minimalizând durerea iar alţii exagerând-o
Este important de a evidenţia pentru durere :
: locul
: intensitatea
: iradierea
: evoluţia cu sau fără tratament
: apariţia de semne de asociere
Cronologia simptomelor poate orienta spre
diagnostic:
frison,febra,junghi toracic tuse cu expectoratie
caramizie =pneumonie
Foame « dureroasa »,alimentatie,disparitia
durerilor = ulcer duodenal
Alimentatia,durere,calmarea durerilor =ulcer
gastric
caracterul simptomelor cu sau fără
tratament
evoluţia lor în timp
atitudinea pacietului fata de boala
Sa precizam factorii care
: declanseaza simptologia,
: amelioreaza simptologia
: agraveaza simptologia
daca s a prezentat la medic
Ce diagnostic s a pus
Ce tratament a luat
Dozele,ritmul,perioada tratamentului
Alte modalitati de tratament
(fizioterapie,fitoterapie )
Rezultatul terapiei
(favorabil,nefavorabil,stationar)
Ne intereseaza in cazul bolilor cronice evolutia
de la debut pana in momentul prezentarii la
consultatie
Ex :frecventa crizelor de astm bronsic,a
crizelor de colici biliare ,
:evolutia progresiva a tumorilor
:evolutia cronica in bronsita cronica
Se consemneaza :
Starea actuala in momentul
consultului:semne,simptome
Se vor preciza motivele pentru care s a
prezentat(motivele internarii )
In final se consemneaza :somnul
:apetitul
:scaunul
:mictiunile
:temperatura
:capacitatea de munca
II. Examenul obiectiv
Conditii de examinare :
Dezbracat complet,sau pe portiuni
Exeptii:cazuri grave
Nu se examineaza in graba ,in conditii
neadecvate
Conditii optime de temperatura si lumina
Nu se examineaza doar o regiune
 Nu se inlocuieste examenul obiectiv cu
examinari paraclinice
Examinatorul trebuie :
:sa posede cunostiintele necesare
:sa dea dovada de tact ,rabdare ,seriozitate
:sa posede instrumentarul necesar
Examenul obiectiv cuprinde 4 metode :
inspectia
palparea
percutia
ascultatia
1. INSPECŢIA
constă în observarea vizuală a semnelor de boală
pe toată suprafaţa corpului
şi în cavităţile accesibile
Inspecţia se va începe: cu extremitatea
cefalică,
: gât,
:torace,
: membrele superioare,
:abdomen şi membrele inferioare.
Este imperios necesar de a efectua examenul în
poziţie statică şi apoi în mişcare
Confirma datele obtinute prin anamneza
Aduce date noi pentru diagnostic (eruptii )
La inspectia generala de ansamblu :
tip constitutional
facies
pozitii caracteristice
coloratia particulara a tegumentelor si mucoaselor
tulburari de pigmentare
2. PALPAREA
decelează modificările superficiale sau
profunde produse de boală
se efectuează prin utilizarea pulpei degetelor
sau a mâinii.
se bazeaza pe simtul tactil si kinestezic
palpare superficiala si profunda
palpare monomanuala si bimanuala
Palparea penetranta (digitala) pentru
orificii,puncte dureroase
Palparea pulsului cu pulpa degetelor
Pozita pacietului va fi in functie de regiunea de
examinat
Pacientul sa aiba musculatura relaxata
Medicul va sta in dreapta pacientului
Medicul va privi faciesul pacientului
Mainile examinatorului vor fi calde,cu unghiile
scurt taiate,
Toate modificările decelate vor fi descrise
prin: localizarea proceselor patologice în
raport cu regiunile topografice ale corpului,
: mărimea
: forma
: conturul
: consistenţa
: sensibilitatea spontană sau la palpare
: mobilitatea lor
Palparea superficiala se adreseaza
:tegumentelor
:tesutului celular subcutanat
:articulatiilor
:muschilor
:oaselor
:ganglionilior
Palparea tegumentelor ofera informatii despre :
temperatura (calda / rece )
elasticitatea sau turgescenta
:scazuta in boli casectizante,
:scazuta in deshidratari (stenoza pilorica,
holera,DZ decompensat,diabet insipid)
:piele intinsa in sclerodermie
Umiditatea pielii este crescuta in :
hipertiroidism
nevroze
RAA
Umiditatea pielii este scazuta in deshidratari
Palparea tesutului celularo adipos ,inflamatii
,edem,tumori,emfizem subcutanat
Tesut adipos:
Tesut adipos in exces :obezitate :lipomatoza
Diminuarea tesutului adipos
:emaciere
:casexie
 Inflamarea tesutului adipos :celulita (coaja de Lovirea se face cu miscari din articulatia radio
portocala) carpiana

Prezenta nodulilor Lovituri de aceeasi intensitate ,la intervale

Prezenta de chiste regulate
Prezenta tumorilor
Edemul (semnul godeului) -Percutia poate fi:

Palparea muschilor obiectiveaza : :- superficială

: tonusul crescut in Parkinson
sindrom pseudobulbar
:tonus muscular scazut in paralizii
Dezvoltarea muschilor :hipertrofia
:atrofia
:- profundă, când explorează la o adâncime de
7cm
:de intensitate medie (obisnuita)
Percutia superficială, explorează zone până la
3-5 cm.adâncime, se adreseaza tesuturilor si
organelor superficiale

Sensibilitatea Percutia profundă, care explorează zone pana

muschilor:dermatomiozita,contuzii la o adâncime de 7 cm si lateral 5 6 cm

Palparea oaselor si articulatiilor ofera date Percutia de intensitate medie (obisnuita)

despre :produce vibratiila adancime 5 6 cm si
: starea morfo functionala suprafata 3 5 cm
: durere
:modificari patologice Percutia poate fi :
(tumori,tumefieri,fracturi,crepitatii osoase ) : comparativa : ( evalueaza sunete obtinute pe
zone simetrice )
Palparea profunda a abdomenului :topografica : (permite delimitarea organelor )
Pentru organele parenchimatoase
Sunetele se diferentiaza in functie de vibratii
:volum,forma,consistenta,sensibilitate,margini, dupa :
suprafata,mobilitate : intensitate
: tonalitate
Pentru tumori : : timbru
:localizare topografica,forma,consistenta,
mobilitate,sensibilitate,suprafata,organul Sunetele se clasifica in :
: sunet mat
3. PERCUŢIA : sunet sonor
: sunet timpanic
Percutia poate fi:
:directa (imediata ) Sunetul mat
:indirecta (mediata ) Matitatea: este dată de prezenţa unor ţesuturi sau
organe fără conţinut aerian, (cum ar fi masa
Percutia directa se face prin lovirea unui musculară, ficat, splină ) sau de un proces
teritoriu cu pulpa degetelor indoite ca un patologic dens, (cum ar fi o colecţie de lichid sau o
ciocan tumoră).
Sunetul mat are
Percutia indirecta (digito-digitala)mediata se : tonalitate ridicata
face prin utilizarea degetului mijlociu al mâinii : intensitate mica
drepte care loveşte, ca un ciocănel, degetul :durata scurta
mijlociu al mâinii stângi, mana care este aplicată Patologic : la nivelul toracelui
pe suprafaţa zonei cercetate. :obezitate
:mediu lichid ,solid ,aer intre plaman si
peretele toracic
(pleurezie,hemotorace,pneumotorace
masiv,tumori)
:aerul din alveolele pulmonare este inlocuit cu
exudat,celule tumorale,sange,
:aerul din alveole este rezorbit
Patologic la nivelul abdomenului :
:obezitate
:acumulare de lichid in peritoneu
: tumori masive
: sarcina avansata
: glob vezical
Sonoritatea pulmonara –: sunet netimpanic
este sunetul evidenţiat prin percuţia zonei
plămânilor, fiind dată de conţinutul aerian
normal al alveolelor pulmonare.
Sunetul are intensitate mare, tonalitatea joasa,
durata lunga
Sunet Timpanic – :
este o varietate de sonoritate dar mai intens, de
tip muzical, dat de un conţinut aerian în
spaţii închise, cu pereţi regulaţi,
(fiziologic) la nivelul stomacului,intestinului
Organele cavitare contin aer si au pereti
regulati
Sunet Timpanic – : (patologic). la nivelul
toracelui, Daca se formeaza cavitati mari,cu pereti
regulati
: abces pulmonar
: chist hidatic
: Tbc cavitar
In pneumotorace daca aerul nu este sub presiune
Sunetul hipersonor (este cuprins intre
sonoritate pulmonara si sunetul timpanic )
Relaxarea parenchimului pulmonar din jurul
unui proces de condensare produce un sunet
timpanic numit skodism
Sunetul timpanic are tonalitate mai joasa
amplitadine mai joasa
durata mai lunga
Hipersonoritatea –are caractere intermediare
între sonoritate şi timpanism
e dată de prezenţa unei cantităţi crescute de
aer în organe normal sonore.
ex. : emfizemul pulmonar
Submatitatea –:Sunetul submat este un amestec
de sunet sonor si sunet mat
:asupra proceselor de condensare mici
:cand lama de lichid este in strat subtire
4. ASCULTAŢIA
este metoda de percepere a zgomotelor normale
sau patologice la nivelul organelor.
Prin ascultaţie se pot decela sunetele produse de
mişcările respiratorii, de activitatea cordului, de
mişcările intestinale
Conditii : liniste in cabinet
: experienta
: stetoscop corespunzator
: ascultatia in mod comparativ pe zone simetrice si
analoage
Tehnica ascultatiei :
Ascultatia directa
Ascultatie indirecta: stetoscopulmonoauricular
:cu stetoscopul biauricular
Se foloseste in ascultatia aparatului
respirator,aparatului cardio vascular, aparatului
renal, aparatului digestiv
Examenul obiectiv general
STAREA PSIHICĂ
Se apreciază în timpul efectuării anamnezei,
prin conversaţia cu bolnavul, când se poate
observa comportamentul pacientului.
TULBURĂRI DE CONŞTIINŢĂ
Conştiinţa: este capacitatea de integrare a
pacientului în timp şi spaţiu
TULBURĂRI DE CONŞTIINŢĂ
(a starii de veghe ) :
Torpoare
 Obnubilare Simptomatologie premergatoare:
Stupoare
Pierdere de constiinta de scurta : senzatie « de rau »
durata :lipotimie :sincopa : paloare
Pierdere de constiinta de lunga durata :coma :ameteli
: greturi
Pierderea cunoştiinţei – se întâlneşte în trei
situaţii diferite: tiuituri in urechi
tulburari de vedere
-lipotimia sau leşinul puls de amplitudine scazuta
-sincopa sau pierderea bruscă şi tranzitorie a hipotensiune arteriala
cunoştiinţei pierderea constiintei (nu totala,nu profunda )
-coma: pierderea cunoştiinţei pentru o perioadă in decubit dorsal pacientul isi revine
mai îndelungată de timp care apare în situaţii
grave: diabet zaharat complicat cu acidocetoză, Sincopa
insuficienţa renală în stadiul de uremie,
insuficienţa hepatică, etc. Pierdere brusca,de scurta durata a constiintei si
locomotiei ,cu abolirea functiilor vitale
TULBURĂRI DE
CONŞTIINŢĂ Apare caderea brusca,netraumatizanta
Mecanism :ischemie cerebrala tranzitorie
Somnolenţa (torpoarea) Evolutie : isi revine la normal /deces
Scaderea tonusului volitiv emotional
bolnavul este moleşit, somnolent
vorbeşte cu greutate Cauze :vasculare : sincopa vago vagala
de obicei este febril sau surmenat : sincopa prin hipoTA
Intarziere raspunsului la stimuli : sincopa sino carotidiana
Raspunsul la stimul este corect : sincopa tusigena
Obnubilarea –
Forma mai avansata de perturbare
Functiile psihice sunt incetinite Cauze cardiace : stenoza aortica
bolnavul are dificultatea de a se orient temporo-spaţial : embolia pulmonara
apare în stări grave,în intoxicaţii şi infecţii grave,în : mixom atrial
encefalopatii de diverse etiologii (hepatice, hipertensive),
: bloc AV gr III
etc.
Stupoarea : : tahiaritmii paroxistice
este o tulburare gravă a conştiinţei, cu
dezorientare temporo-spaţială evidentă Alte cauze : isteria ,hipoxia,hipoglicemia
Prezinta indiferenta fata de cei din jur
Stau nemiscati,cu privire fixa
Apare in boli grave,schizofrenie melancolie
Precedata de : « senzatie de rau «
: ameteli
Lipotimia Lesinul : zgomote auriculare
este o pierdere brusca,partiala,de scurta durata a :vedere incetosata
constiintei ,cu relaxare musculara ,partiala : greturi
sau totalata, : paloare
: transpiratii
Functiile vegetative sunt incetinite,dar nu : cadere netraumatizanta
abolite
Pacientul este inert, hipoton, TA prabusita
Este generata de scaderea TA ,cu reducerea puls slab,depresibil
debitului sanguin normal paloare, tegumente reci transpirate
Fara relaxare sfincteriana
Apare in atmosfera viciata,in stari emotionale,
In ortostatism prelungit,la persoane cu labilitate Revenirea din sincopa este rapida,fara urmari
neuro psihica
Coma Cauze metabolice :
Pierderea completa sau partiala ,de lunga coma acidocetozica
durata,a constiintei,mobilitatii voluntare si a coma hiperosmolara
sensibilitatii cu pastrarea functiilor vegetative care coma hipoglicemica
sunt modificate coma uremica
coma hepatica
Pacietul seamana cu» un om ce doarme profund»
Clasificare Come endocrine
coma addisoniana
: stare precomatoasa coma tireotoxica (basedowiana)
: coma vigila (medie) coma mixedematoasa
: coma profunda (carus )
: coma depasita (ireversibila ) Come toxice
intoxicatii cu CO
Coma Clasificare intoxicatii cu alcool
1/ stare precomatoasa : intoxicatii medicamentoase
pacietul este obnubilat ,incoherent ,raspunde la intoxicatii alimentare (ciuperci)
stimuli foarte puternici intoxicatii cu substante organo fosforice
2/ coma vigila (medie)
pacientul nu raspunde la intrebari, nu executa TULBURĂRI DE MEMORIE
ordine, stimulii durerosi determina raspuns reflex, Memoria este functia de fixare,pastrare,evocare
Reflexul corneean si de deglutitie sunt prezente si recunoastere a fenomenelor si obiectele
Prezinta agitatie sau delir percepute
3/ coma profunda (carus ) Modificarile memoriei :

pierderea completa a constiintei : hipermnezia

relaxare musculara : hipomnezia
pierderea reflexelor : amnezia
pierderea sensibilitatii
perturbartea circulatiei si respiratie TULBURĂRI DE MEMORIE:

4/ coma depasita (ireversibila) Hipermnezia

suprimarea completa a functiilor nervoase exagerarea capacitatii de evocare a evenimentelor
suprimarea completa a functiilor vegetative traite
Fiziologic :fapte memorate avand o mare
incarcatura emotionala
Cauze clasificare Patologic
: cerebrale : paranoia
: metabolice : toxicomanii
: endocrine : oligofrenie(in formele usoare,compensator)
: toxice Hipomnezia
scăderea memoriei–apare la vârstnici cu
Cauze :cerebrale : AVC ateroscleroză, în intoxicaţii grave, la astenici sau
(hemoragii,embolii,tromboze) surmenaj
Pierderea memoriei – amnezia – apare la
: TCC pacienţii cu epilepsie, în caz de traumatisme
: procese inflamatoare (meningite ) cranio-cerebrale, tumori cerebrale etc.
: procese tumorale amnezie anterograda (de fixare) apare in
: epilepsia AVC, etilism cronic intoxicatii profesionale
: isteria
amnezia retrograda (de evocare)
TULBURĂRI DE GÂNDIRE Fobia :este o idee afectiva neplacuta,teama,
anxietate, apare in : nevroze : psihoze
Gandirea : functia superioara a creierului : schizofrenie
: realizeaza reflectarea mijlocita,
activa ,generalizata a obiectelor si fenomenelor Ex fobii : claustrfobia
inconjuratoare,interactiunea si cauzalitatea lor : zoofobia
: nozofobia
Inteligenta : exprima particularitatile de Delirul –
integrare si folosirea bagajului de cunostiinte dezorientare temporo spatiala ,cu pastrarea
constiintei proprie personae agitatie ,halucinatii ,
Tulburari de gandire : incoerenta gandirii
tulburari de forma : logoreea
: fuga de idei este un complex de idei false, trăite de bolnav
: bradipsihia ca şi reale
: barajul psihic apare în :intoxicaţii exogene
: salata de cuvinte : traumatisme cranio-cerebrale,
tulburari de fond : idei prevalente : tumori cerebrale,
: obsesii : boli psihice
: fobii : infecţii grave.
: delir : schizofrenie
: epilepsie
Tulburari de forma : Delirul este : de influenta
Logoreea : cresterea ritmului ,debitului si : de interpretare
tonalitatii, exprimarii verbale : apare in sindromul : de relatie
maniacal : vorbeste mult ,fara rost : de urmarire
: de persecutie
Fuga de idei : cresterea ritmului asociatiei de idei, : de grandoare
: relatare fara concizie,fara precizie : religios
: de gelozie
Bradipsihia – gândirea întârziată – TULBURĂRI DE INTELIGENTA
apare în hipotiroidism ,în stări depressive, in
melancolie Oligofrenie : Insuficienta dezvoltare a
inteligentei
Barajul psihic :oprire brusca in timpul unei
expuneri apare in schizofrenie Starile dementiale : dezvoltare normala a
inteligentei ,care se degradeaza treptat ,pacietul isi
Salata de cuvinte :prezentare de notiuni fara pierde treptat dar ireversibil functia cognitiva
legatura intre ele apare in schizofrenie
TULBURĂRI DE SENSIBILITATE ŞI DE
Idei prevalente:preocuparea excesiva pentru PERCEPŢIE
starea de sanatate apare la nevrotici ,apare la
psihopati pot fi de tipul halucinaţiilor, sunt descrise de
pacient ca fiind reale dar sunt percepţii false,
Obsesia –:
este o idee sau o imagine repetată în timp,care Halucinatiile pot fi: : vizuale
paraziteaza gandirea normala , idee de care : auditive
pacientul nu se poate debarasa, deşi este conştient : olfactive
că situaţia nu este normală. : tactile.
: ea apare în cazul unor astenii severe psihice si in
nevroze Ele pot fi prezente în intoxicaţii grave, infecţii
severe sau în boli psihice.
TULBURĂRI ALE LIMBAJULUI Anxietatea :
este o forma de hipertimie negativa
Limbajul este un sistem de semne alcatuit din fiziologic : apare in stari de soc
sunete articulate patologic : in toxicomanii
: in psihastenie
Limbajul poate fi : verbal : in schizofrenie
: scris : in nevroza

Tulburari de limbaj : afazia Modificari statice

: dislalia
: disartria
: dislexia
Afazia : imposibilitatea de a vorbi
afazia este : senzoriala ( nu intelege sensul
cuvintelor ): motorie :apare in leziuni cerebrale
Dislalia : tulburare de pronuntare
Disartria : articulare defectuoasa
: apare in etilism cronic
: apare in paralizie progresiva
Dislexie : tulburari legate de citit ,
: de intelesul cuvintelor scrise
ATITUDINEA
Atitudinea activă
Atitudinea pasivă
Atitudinea fortata
Modificari statice si dinamice
ATITUDINEA (pozitia pacietului )
Atitudinea activă – reprezintă posibilitatea
pacientului de a se deplasa ,de ase ingriji apare in
fazele initiale ale bolilor

TULBURĂRI DE AFECTIVITATE Atitudinea pasivă – imposibilitatea de efectua

Tulburarile de gandire cuprind :
: hipertimia
: euforia
: extazul
: distimia
: anxietatea
: hipotimia
: apatia
Hipertimia – este o accentuare a trăirilor
afective,poate fi pozitiva( euforie ,extaz ) sau
negativa ( distimia , anxietate =teamă
fără cauză, încordare) ,apare în angina pectorală,
nevroze, surmenaj,toxicomanii etc.
Euforia : marirea tonusului afectiv
: veselie exagerata
Extazul : forma pasiva de hipertimie
: apare in isterie,in epilepsie, in schizofrenie
Distimie :afectivitate negativa,dominata de
pesimism,neincredere. Apare in melancolie
in depresii
Hipotimia : constă în diminuarea sensibilităţii
la suferinţă , indiferentesmapare în nevroze, stări
terminale ale unor boli grave
Apatia : lipsa afectivitatii
: apare in schizofrenie
anumite mişcări (necesita ingrijire din partea altei
persoane)
apare : AVC : coma : Tbc
adinamie,astenie,apatie,lipsa fortei musculare
Atitudinea fortata cuprind :
Atitudini antalgice
Atitudini antidispneizante
Atitudini antitusigene
Atitudini particulare
1) Atitudini antalgice
reprezintă poziţii forţate de diverse dureri în
evoluţia unor boli.
: decubit contralateral hemitoracelui dureros
(pleurita)
: decubit ventral (criza dureroasa in ulcerul G D )
: pozitie ghemuit ,apasand epigastrul (criza de
penetratie in ulcerul Gastro Duodenal )
: decubit dorsal cu membrele flectate ,anxios (in
pancreatita acuta ,ulcer perforat,peritonita
generalizata,
: pozitie sezanda ce atenueaza durerea din
neoplasm de pancreas
:pozitia « nemiscat » ,oprit din mers, »privitor
de vitrine « :in angina pectorala de efort
:in arteriopatia obliteranta cronica a
membrelor inferioare
:pozitii bizare,isi cauta pozitia antalgica dar nu
si o gaseste (colica biliara,colica renala )
2) Atitudini antidispneizante
Ortopnee
Pozitia « ruga de mahomedan »
Pozitia in pleurezia exudativa
Pozitia de « squating »
Ortopnee :
pozitie sezanda sau semisezanda pe marginea
patului,cu mainile sprijinite de margine, cu
picioarele atarnande, apare la bolnavii cu dispnee
pozitie pe scaun,cu mainile pe spatar
la geamul deschis cu mainile sprijinite pe
pervaz
Pozitia « ruga de mahomedan »genu
pectorala
in pericardita exudativa, hidropericard
pozitia in pleurezia exudativa
stau pe partea afectata
pozitia de « squating » in cardiopatii cianogene
3) Pozitii antitusigene :
culcat pe partea afectata
(in bronsiectazia unilaterala )
Pozitii fortate , particulare
1/opistotonus : in arc de cerc: apare in tetanos
2/ pozitia « cocos de pusca » :: in meningita
bacilara : in hemoragii meningiene
decubit lateral,hiperextensia capului,genunchi
flectati,coapse flectate pe abdomen
fotofobie
Torticolis :inclinare permanenta a capului
Cauze :1/procese vertebrale :
: hernie de disc
: procese neoplazice vertebrale
: morbul lui Pott
2/procese infectioase de vecinatate
3/procese musculare
4/functionale :isteria
Spasmofilia si tetania :
: determinat de scaderea Ca si Mg
: stare de hiperexcitabilitate neuro musculara
: apare « mana de mamos »
: semnul lui Trouseau
: semnul lui Chvostek
Isteria : poate adopta orice pozitie
: nu este reproductibila
: nu este permanenta
: bolnavii cauta tot alte pozitii
: se insoteste de ras ,de plans, mutism
: se manifesta mai ales in prezenta membrilor de
familie
Redoarea cefei :
: imobilitatea regiunii cervicale
: miscarile active si pasive sunt imposibile
cauze : meningite : hemoragii meningiene
: spondilite : luxatii cervicale
4) Atitudini forţate
Atitudini date de contracturi musculare
patologice:
în meningită – cocoş de puşcă, culcat lateral, cu
capul în extensie , cu coapsele şi gambele flectate;
în tetanos -opistotonus – decubit dorsal, cu
corpul nsprijinit pe cap şi calcâie, ca un arc;
în hernia de disc – poziţia corpului este deviată
lateral datorită scoliozei, prin contractura
musculaturii paravertebrale unilaterale
TIPUL CONSTITUŢIONAL ŞI
STAREA DE NUTRIŢIE
Tipurile constituţionale pot fi de trei feluri:
tip constitutional : ectomorf
: endomorf
: mezomorf
Tipul astenic – ectomorf - tip slabneste
predispus la : ulcer gastro-duodenal
: Tbc
: boli psihice
 -Tipul picnic – endomorf - mic de statură, Obezitatea :
cu dezvoltarea ţesuturilor rezultate din aport alimentar excesiv : bulimie, polifagie
transformarea endodermului, este predispus la : sedentarism
ateroscleroză : obezitate : HTA: diabet zaharat Apare in : TCC,
: dupa stari emotionale particulare
Tipul stenic – mezomorf – : in boli endocrine: sindrom Chushing
intermediar între primele, este predispus la : boli : hipotiroidism
osteo-articulare : boli musculare. : ereditar
Obezitatea :
Din punct de vedere statural: este un factor de risc pentru :
Nanismul hipofizar sau piticul – apare în DZ
insuficienţa hormonului somatotrop in hiperlipoproteinemii
copilărie ATS
guta
Nanismul din stenoza mitrală apare tardiv la HTA
persoanele care fac cardită reumatismală în cardiopatia ischemica
cadrul RAA –lui
Obezitate generalizata (difuza)
Nanismul din alte boli endocrine, ereditare sau Obezitate segmentara
osoase: mixedem (hipotiroidism), rahitism, etc. Obezitate ginoida
Obezitate androida
Gigantismul hipofizar – este o creştere staturală
exagerată prin exces de hormon somatotrop în In functie de numarul de adipocite:
copilărie
obezitate hipertrofica (la adulti )
Acromegalia – este o creştere exagerată a obezitate hiperplazica (la copii )
extremităţilormcorpului, tot prin hipersecreţia obezitate mixta
hormonului somatotrop, începând dupa copilărie
Emacierea :scaderea greutatii cu 15 % fata de
Eunucoidismul – dezvoltarea normală a corpului greutatea ideala
dar cu deficit în dezvoltarea organelor genitale şi a Casexia :scaderea greutatii cu 30 % fata de
activităţii sexuale greutatea ideala
Marasmul :disparitia tesutului adipos cu
Starea de nutriţie diminuarea tesutului muscular
se apreciază prin analiza dezvoltării ţesutului Cauze de slabire
celular subcutanat
difera in functie de varsta si sex : lipsa aportului
Se evalueaza : prin corelarea greutatii cu : exces de efort fizic,surmenaj fizic
inaltimea IMC. : boli digestive : stenoza esofagiana
: prin grosimea pliului cutanat la nivelul : fistule digestive
abdomenului : pancreatita cronica
: indicele lui Broca : ciroza hepatica
Supraponderea si obezitatea : neoplasm gastric
Supraponderea : cresterea greutatii corporale : diaree cronica
pe seama tesutului adipos peste greutatea ideala cu boli cronice infectioase : Tbc ,supuratii cronice
10 % 20% boli metabolice :DZ dezechilibrat
boli endocrine : boala Addison
Obezitatea : : hipertiroidism
cresterea in greutate , pe seama tesutului adipos : sindrom Sheehan
peste 20% boli de sange : leucemii
boli psihice : anorexia mentala
: depresia
: socuri psihice
FIZIONOMIA ŞI FACIESUL
FIZIONOMIA :Aspectul figurii , reprezinta
ansanblul structural si arhitectural al fetei
corespunde în general stării psihice a
pacientului şi este în corelaţie cu gravitatea bolii.
FACIESUL:aspectul particular al expresivitatii
fetei poate sugera o anumita afectiune
FACIESUL DIN BOLILE
RESPIRATORII
Faciesul vultuos : fata rosie,congestionata ,
privire stralucitoare este tipic pentru pacienţii cu
febră mare, cum ar fi în
pneumonii, bronhopneumonii, gripe
Faciesul ftizic :fata palida , emaciata ,supta
: ochi infundati in orbita, sclipitori
: pometi rosii apare in Tbc forma avansata
Faciesul palid teros : cu obrajii supti ,ochi
incercanati
: apare in neoplasm bronho pulmonarin supuratii
cronice
Faciesul »pink puffer » de culoare roz : apare
BPOC de cauza emfizematoasa
Faciesul « blue blouter » de culoare
cianotica,aspect buhait : apare in BPOC de cauza
bronsitica
Faciesul cianotic ,cu edem « in pelerina »
cu turgescenta jugularelor apare in sindromul
mediastinal
FACIESUL IN BOLI
CARDIOVASCULARE
Faciesul mitral: apare la pacienţii cu afectarea
valvelor mitrale (stenoza mitrala)
cianoza obrajilor, nasului, buzelor şi urechilor, pe
un fond palid al restului tegumentelor.
Faciesul aortic: paloarea fetei
: miscari ritmice ale capului sincrone cu pulsul
(semnul Alfred de Musset )
: pulsatii ample ale carotidelor(dans arterial)
: apare in insuficienta aortica
Faciesul cianotic
: »boala albastra »
: cianoza buzelor,a nasului,a pometilor
: ingrosarea buzelor
: apare la copii cu cardiopatii congetinale
cianogene
Faciesul buhait : : cianoza si edem al fetei , al
ploapelor
: apare in insuficienta cardiaca congestiva (b.
Corvisar)
FACIESUL IN BOLI DIGESTIVE
Faciesul hipocratic: (peritoneal): o faţă supta,
cenuşie, cu ochi înfundaţi în orbite, şanţuri nazo-
labiale adâncite, cearcăne, nas ascuţit ,buze uscate
transpiratii profuze ale fetei
Faciesul hipocratic: (peritoneal) apare în
afecţiuni grave cu atingere peritoneală, de
tipul peritonitelor prin perforaţie
apare in ocluzia intestinala avansata
apare in deshidradari masive ,severe
(holera,stenozapilorica)
Faciesul zigomatic :obraji supti ,culoare
teroasa, proeminenta arcadelor zigomatice
apare in ulcerul duodenal cronic complicat cu
stenoza pilorica
Faciesul cirotic :apare in ciroza hepatica
decompensate, fata supta ,palida,
de culoare galbuie, teroasa
prezinta stelute vasculare
icter ,subicter scleral
prezinta buze uscate,carminate
limba depapilata, lacuita
Faciesul biliar : apare in afectiuni cronice ale
vezicii biliare, ochi infundati in orbite
hiperpigmentare periorbitara, xantelasma
FACIESUL IN BOLI ENDOCRINE
Faciesul basedowian: este caracteristic afecţiunii
de bază( boala Basedow): prezinta: exoftalmie
bilaterală sau asimetrică, :fantă palpebrală larg
deschisă, :privire vie, inteligentă, uneori clipire
rară : anxietate ,
: aspect de privire speriata
: ochi stralucitori
 Faciesul basedowian
bolnavii prezinta gusa
scadere ponderala
piele umeda, calda ,transpirata
sensibilitate la caldura
tahicardie
tremuraturi fine ale degetelor mainilor
Faciesul mixedematos:
aspect de lună plină, cu faţă rotundă, infiltrată,
palidă, facies inexpresiv, alopecia jumătăţii
externe a sprâncenelor , macroglosie cu
amprentele dinţilor, voce groasă , păr rar, aspru,
uscat, decolorat, friabil, specific,hipotiroidismului.
Pacientul prezinta ideatie lenta, constipatie,
obezitate , edeme ale membrelor inferioare
(nu lasa semnul godeului)
Faciesul acromegalic:
--apare in tumori adenomatoase antehipofizare
apare în hipersecreţia de hormon somatotrop
hipofizar
--cu o dezvoltare accentuată a arcadetor orbitale, a
nasului, urechilor, buzelor şi
mentonului.(prognatism)
dintii inferiori « in evantai »
piele cutata
trasaturile fetei grosolane
extremitatile cresc in dimensiuni « semnul
pantofului »« semnul manusii »
« semnul palariei »
Faciesul cushingoid (in sindrom si b. Chising)
fata rotunda ,cu aspect de luna plina , obraji rosii ,
hipertricoza , gât gros aşa numit "de bizon"
--la femei apare şi hirsutismul (mustăţi şi barbă)
--falsa impresie de sanatate
--vergeturi de culoare roza pe abdomen
--HTA
--obezitate
--DZ, scaderea tolerantei la glucoza
Faciesul Addisonian : apare in boala Addison
coloratia bruna a fetei si a tegumentelor
descoperite ,hiperpigmentarea mucoaselor,
gingiilor, limbii,,,astenie,,,adinamie
hipotensiune arteriala
diaree
Faciesul « de span »
faciesul zbarcit
apare in hipogonadism
fata palida ,zbarcita
piele subtire , pergamentoasa
fara barba, fara mustata
voce « ascutita »,ca de femeie
FACIESUL IN BOLI DE METABOLISM
Rubeoza diabetica :
apare in DZ
fata ,pometi si frunte rosii
polidipsie,poliurie,polifagie
scadere in greutate
hiperglicemie , glicozurie
FACIESUL IN BOLI DE COLAGEN
Faciesul lupic
: este caracteristic pentru pacienţii cu LED (lupus
eritematos diseminat)
: apare cu o erupţie cutanată caracteristică sub
formă de fluture la nivelul nasului şi obrajilor.
: erupţia este eritematoasă cu scuame fine
: se asociaza cu : febra, : manifestari viscerale
Faciesul « de icoana bizantina »
apare in sclerodermie
apare indurarea pielii ca pergamentul
piele intinsa,cu disparitia pliurilor si santurilor
fetei
aspect de ceara, »de masca »
buzele sunt subtiri
orificiul bucal este mic (microstomie )
Sclerodermie
miscarile fetei sunt reduse
nasul devine ascutit
fata ia aspect «pasare de prada »
se asociaza cu sindrom Raynaud
FACIESURI PARTICULARE
Faciesul din parotidita epidemica: tumefierea
regiunii parotidiene,bilateral, fata ia aspect de «
para »tegumentele supraiacente sunt
luciose ,destinse
Faciesul in boala Parkinson: tremuraturi fine
ale buzelor, facies cu trasaturi fixe,mimica
inexpresiva, asociat cu mers rigid
prezinta tremuraturi ale membrelor
 Faciesul din etilismul cronic
facies congestionat,,, nas rosu , rinofima
Faciesul din leucemiile limfatice cronice
aspect leonin
Faciesul adenoidian la copii cu vegetatii
adenoide, respira pe gura,
au obstructia cailor respiratorii superioare
Faciesul in tetanus: facies crispat,cu aspect de
tristate, gura,ochii,narile sunt moderate ca pentru
ras, pozitie de opistotonus
Faciesul « cloasma gravidica » apare in a doua
jumatate a sarcinii, pete neregulate de culoare
galben bruna pe frunte si , pometi
MODIFICARI DINAMICE
Cuprind : Tremuraturile
: Spasmele musculare
: Crampele musculare
: Ticurile
: Miocloniile
: Fibrilatiile si fasciculatiile
: Miscarile coreice si atetozice
: Convulsiile
: Tulburarile de mers
Tremuraturile :
: sunt miscari involuntare ,ritmice, regulate,de
mica amplitudine ce apar mai ales nivelul
membrelor superioare
: ele pot fi fine, rapide,
Tremuraturile apar în caz :
de alcoolism,
consum excesiv de cafea,
în hipertiroidism sau în emoţii,
intoxicaţii cu plumb, aresenic, mercur
boala Basedow
scleroza în plăci
isterie
insuficienta hepatica
Tremuraturi din alcoolismul cronic :sunt rapide
apar la maini, la buze ,limba
apar dimineata
dispar sau diminua dupa ingestia de alcool
Tremuraturi din B. Parkinson :
tremuraturi la nivelul membrelor superioare
miscari rare,ritmice ,egale
se produc in repaus
dispar in timpul miscarilor voluntare
se accentueaza in emotii ,efort mental
semnul fisicului
miscari de « pedala »
Tremuraturi din paralizia generala
tremuraturi rapide, mici, cu caracter vibrator
apar la nivelul muschilor fetei,buzelor, degetelor
Tremuraturi in scleroza in placi afecteaza numai
membrele superioare unt exclusiv intentionale
Tremuraturi in boala Basedow la nivelul
membrelor superioare,cap ,trunchi sunt rapide,
mici, apar mai ales la emotii si efort
In isterie, tremuraturi polimorfe,variabile
au aspect bizar, tremuraturi ale ploapelor
Tremorul senil :tremuraturi la nivelul capului,
fetei, au ritm lent
au amplitudine variabila
se produc in repaus
nu sunt modificate de miscare
Spasmele musculare : contractii pasagere ,de
scurta durata,sistematizate, limitate la unele grupe
musculare, creeaza un gest,o miscare ce se repeta
identic
1:spasm facial in tumori pontocerebeloase
2:spasm al ploapelor in: iritatii locale: afectarea
nucleilor nervilor cranieni
3: torticolis spasmodic consta in crize de
contractura cervico cefalica
4: hemibalismul : miscari bruste,violente , ilogice :
miscari de amplitudine mare ce cuprind un
segment mare ,: apare in leziuni infectioase ale
corpului lui Luys
5: spasme functionale profesionale (crampa
scriitorului)
Crampele musculare
Sunt contracturi musculare dureroase de scurta
durata care se repeta spasmodic, se datoreaza
ischemiei musculare
Cauze : hipopotasemie(diaree,varsaturi)
: deshidratare
: spasmofilie, tetanie
: arteriopatia obliteranta cronica a membrelor
inferioare
 Ticurile : boala Wilson
sunt miscari convulsive bruste,independente de degenerescenţa hepatolenticulară
vointa, sunt miscari imposibil de oprit prin vointa
miscari stereotipe, reproduc un gest reflex MERSUL:
afecteaza un grup muscular Mersul antalgic :
boala ticurilor( cuprinde mai multe ticuri)
Ticurile : apare din cauza unor dureri şi este întâlnit în boli
apar : la barbati reumatice sau în suferinţele nervului sciatic.

: pe teren nevrotic Mersul rigid « parkinsonian «

: in spasmofilie
: in intoxicatia cu neuroleptice
Miocloniile :
sunt contractii involuntare ,constiente,
sunt contractii bruste ,nedureroase,scurte
localizate la cateva fascicule,la membre,la fata
nu produc deplasari
cauze : uremia
: encefalita letargica
: epilepsia
Fibrilatiile si fasciculatiile
contractii limitate la cateva fibre sau fascicule
musculare, apar mici tresariri ale pielii
cauze : debut de scleroza laterala amniotrofica
apare în b. Parkinson
este un mers cu paşi mici,
membrele superioare nu se coordoneaza cu mersul
Mersul dezordonat « bizar »–
apare în coree, complicaţie neurologică din RAA.
miscari bruste ilogice in toate segmentele corpului
Mersul « cosit » ,spastic–
apare în hemiplegia spastica
membrul descrie un arc de cerc în timpul mersului.
Mersul legănat « de raţă »
apare în : miopatiile grave,
: distrofii musculare grave,
: in luxatii congenitale de sold

: sifilis cerebral Mersul talonat –

: uremie ataxic, pe călcâie,
: dupa efort fizic intens apare în sifilisul cu localizare la măduva spinării,
tabes.
Mişcările coreice
sunt mişcări ample, involuntare, Mersul stepat –
rapide,dezordonate apare în paralizia de sciatic popliteu extern.
sunt miscari aritmice şi de scurtă durată membrul inferior este ridicat mult in sus si azvarlit
au caracter de secuse tonico clonice,ample inainte(pentru a nu fi tarat)
constiente
imposibil de oprit Mersul ataxic – apare în afecţiunile cerebeloase
şi pacientul merge încet cu picioarele depărtate şi
: continua o miscare voluntara pe care o cu privirea în jos.
deformeaza
: apar în leziuni cerebrale din cadrul RAA,în Mersul ebrios ,oscilant
encefalite apare în sindroamele cerebeloase, intoxicaţiile
acute :cu alcool
Mişcările atetozice: sunt mişcări : cu barbiturice
lente,aritmice , permanente
de mica amploare Mersul adinamic
dispar in somn cu opriri frecvente, obosit
sunt limitate la nivelul membrelor superoioare apare in :miastenia gravis, b. Addison
fata prezinta grimace neoplazii în faze terminale

apar în boli ale nucleilor bazali ale creierului

 Mersul cu opriri frecvente 3/ Cianoza

din arteriopatia obliteranta cronica membrelor Paloarea :

inferioare (claudicatie intermitenta) : este culoarea mai deschisă a tegumentelor şi
mucoaselor
Tremurăturile din Parkinson : apare în caz de reducerea circulaţiei superficiale
prin vasoconstricţie
sunt rare, : în anemii
apar numai în repaus
sunt mai frecvente la nivelul capului şi membrelor 3 factori:
superioare. scaderea hemoglobinei sg sub 7gr la suta
In encefalopatia portală şi insuficienţa hepatică scaderea circulatiei cutanate
apar tremurături mai ample şi rare, scaderea pigmentilor
seamana cu bătăile aripilor de pasăre,
sunt denumite « flapping-tremor » Paloarea poate fi :
Convulsiile : :generalizata acuta
sunt contracţii intermitente ale muşchilor, cu o : generalizata cronica
durată variabilă.
: localizata acuta
: ele pot fi tonice şi produc rigiditatea segmentelor : localizata cronica
interesate sau
Paloarea generalizata acuta
: ele pot fi clonice, când produc mişcări violente, Cauze : Fiziologic :stress,rau de mare,rau de
ample,dezordonatate ale întregului corp. avion
Ele pot fi şi mixte, tonico-clonice. :expunere la frig
Apar în : epilepsie : exces de incordare psihica,epuizare
: oboseala
: hipertensiunea intracraniană :abuz de tutun,cafea,alcool
: intoxicaţii exogene
: tulburări metabolice sau vasculare cunrăsunet pe : Patologic :tahicardie paroxistica
creier : angina pectorala
: sincopa,lipotimia
Contractura permanentă anemia feriprivă – paloare de ceară sau ca varul
apare in tetanos In anemiile hemolitice şi megaloblastice –o
culoare gălbuie, ca paiul de grâu copt.
tetanie In leucemii cronice şi IRC – apare o culoare gri-
turbare pământie
afecţiuni cerebrale In endocardita bacteriană infecţioasă – paloarea
isterie »cafea cu lapte »
paloarea la copii,cu cearcane in parazitoza
EXAMENUL TEGUMENTELOR, intestinala
MUCOASELOR ŞI FANERELOR paloare cu edeme masive la membrele inferioare
si fata apare in GNA si sindromul nefrotic
CULOAREA TEGUMENTELOR : In anemii mari,masive apare culoarea alba »ca
varul »
1/ Paloare
2/ Roseata paloare cu infiltrarea tegumentelor,in mixedem
 Paloarea localizata : :Patologic : intoxicatii cu CO
1/ Acuta: unilateral la un membru in: embolia : boli febrile
arteriala : scarlatina
: boala serului
: arterita : la cei cu distonie neuro-vegetativă,
:sindrom Raynaud : la femei în perioada menopauzei (bufeuri)

Acuta : bilateral apare in boala Raynaud Cianoza (kianos) :

2/ Cronica :in arteriopatia obliteranta cronica
Roşeaţa
: reprezinta inrosirea difuza a tegumentelor
: apare prin : vasodilataţie accentuată
este o culoare albastra – violacee a pielii şi
mucoaselor care apare din cauza creşterii nivelului
hemoglobinei reduse (mai mare decat 5 gr %°) sau
aparitiei de hemoglobine anormala

: creşterea cantităţii de oxihemoglobină în este mai bine vizibila la pacientii examinati in

circulaţie (poliglobulie) lumina naturala

Poate fi bine vizibila la cei cu poliglobulie in comparatie

cu pacientii anemici
: persistenta ( de durata )
: episodica (trecatoare ) în condiţii de creştere a cantităţii absolute de
Hb.redusă în capilare (peste nivelul de 5 g /100 ml
Roseata de durata este : localizata sânge).
: generalizat
Roseaza localizata apare la fata in : apare mai bine la extremităţi şi depinde de
:etilismul cronic anumiţi factori:
:DZ
:Tbc 1/ - volumul capilarelor cutanate şi mucoase,
:LED grosimea şi transparenţa învelişului cutaneo-
:erizipel mucos (cel mai bine se observă la lobul urechilor,
:acnee pomeţi, buze şi patul unghial).
:dermatomiozita
:boala Cushing 2/-pigmentaţia pielii (la rasa neagră sau alte
hiperpigmentări cutanate) se caută mai bine la
Roseata localizata apare la palme si plante : palme sau mucoasa conjunctivală
in ciroza hepatica
3/ -asocierea cu alţi pigmenţi în acelaşi timp, de
Roseata generalizata : ex. cu icterul
apare in poliglobulia primara (b. Vasquez )
4/ -concentraţia Hb. în sânge, ea apărând mai
in poliglobulia secundara repede la cei cu poliglobulie
in urticarie
limfoleucoza cronica Cianoza adevărată :

Roseata trecatoare apare : Cianoza este :

: centrala
Fiziologic : expuneri la caldura,soare : periferica
: pudoare : mixta
: emotii Cauzele cianozei centrale sunt :
: administrare de histamina : cardiace
: dupa efort fizic : pulmonare
: mixte
 Cauze cardiace :insuficienta cardiaca globala Cauze:
:insuficienta ventriculara dreapta Boli venoase : troboze
tromboflebita
:anevrism arterio venos sindrom posttrombotic
:defect desept interventricular
:cardiopatii congenitale cianogene cu sunt dreapta Boli arteriale :
stanga embolie arteriala
Cauze respiratorii : sindrom Raynaud

afectiuni care produc afectiuni respiratorii Alte cauze : degeraturi

obstructive ale cailor respiratorii superioare
Cianoza falsă hemoglobinica
: crup difteric (coloratie brun ciocolatie)
: corpi straini apare în :
: tumori laringiene : methemoglobinemie primara familiala secundara
- emfizem pulmonar (dupa administrare de medicamente), nitriţi
bronhopneumonie : sulfhemoglobinemie (intoxicaţia endogena
pneumonii grave masive prin tulburari enterale)
toracele cifo-scoliotic In apariţia cianozei are importanţă nivelul absolut
-afecţiuni care reduc patul de hematoză: al Hb. reduse
pleurezii masive La anemici, mai ales la valori sub 5 g. /100 ml sg.
pneumotorax cianoza nu poate fi evidenţiată
scleroza pulmonara CIANOZA CENTRALĂ :
fibroze pulmonare extinse
Tbc miliar este dată de saturarea insuficientă a sângelui
EPA arterial cu oxigen, tradusă prin creşterea nivelului
bronsilolite absolut al Hg reduse în sânge peste valoare limită
astmul bronşic de 5 g/100 ml.
BPCO
afectiuni ce comprima plamanii : această cianoză este generalizată
pleurezii masive interesează atât tegumentele cât şi mucoasele
pneumotorace voluminos temperatura nu este scăzută, aşa zisa cianoză
fibrotorax caldă
toracele cifo-scoliotic
Cianoza generalizată:
Cauze mixte :cord pulmonar acut
:cord pulmonar cronic apare după expunere la frig
:boli acute respiratorii ce apar la cardiaci în insuficienţa cardiacă congestivă, când se
asociază şi o vasoconstricţie cutanată
Cianoza ce apare in poliglobulia primitiva si compensatorie
secundara este mai pronunţată la extremităţi ,care sunt reci
în insuficienţa cardiacă dreaptă sau congestivă,
Cianoza poate fi :generalizata apar şi edemele.
:localizata
CIANOZA PERIFERICĂ
Cianoza periferica generalizata se datoreaza
extragerii excesive de oxigen ,datorat unui flux este determinată de o vasoconstricţie urmată de
incetinit prin staza încetinirea vitezei circulaţiei sângelui într-o
zonă periferică, ceea ce duce la extracţia crescută a
Cianoza periferica localizata se produce prin oxigenului de către ţesuturi, din sângele arterial.
obstructii pe vene,artere sau plegie capilara
-Cianoza localizată –
apare în obstrucţiile trunchiurilor venoase sau
arteriale şi este strict localizată la teritoriul
corespunzător.
Dacă obstacolul este pe cava superioară apare
cianoza extremităţii cefalice, a membrelor
superioare, a gâtului şi a părţii superioare a
toracelui (cianoza în pelerină cu sau fără
edem).
Tulburările de pigmentare :
discromia se datoreaza :
tulburarii secretiei de melanina
tulburari in metobolismul tirozinei
aparitia de noi pigmenti
depuneri de substante exogene
Hipomelanozele
sunt caracterizate prin scăderea sau absenţa
pigmentului melanic. din acest grup fac parte :
: albinismul caracterizat prin absenţa pigmentului
în piele, păr şi ochi
:vitiligo caracterizat prin apariţia unor pete
deschise la culoare, cu contur hiperpigmentat.
Tulburările de pigmentare cuprind :
Hipercromia
Hipocromia
Acromia
Hipermelanozele
apar prin creşterea numerică a celulelor melanice
şi supraîncărcarea lor cu pigment
sunt datorate cauzelor hormonale
Hiperpigmentarea apare :
: constitutional la negrii,mulatrii,romi
: efelide la persoanele blonde,roscate ( pete brun
roşietice mici pe obraji, umeri, spate, faţa
dorsală a mâinilor apar prin pigmentarea pielii sub
formă de pistrui au caracter familial şi
constituţional).
Hiperpigmentarea fiziologica apare :
varstnici
gravide
expunere la ultraviolete
Hiperpigmentarea patologica :
dupa radioterapie
dupa iritatie mecanica
dupa iritatii calorice
tratament indelungat cu bismut,piramidon
tratament indelungat cu saruri de aur
Hiperpigmentarea patologica in
boli cronice : boala Addison(pete cafenii)
: pelagra(eritem,apoi gri brun)
: hemocromatoza pelagra(galben brun,apoi brun
inchis sau albastru cenusie)
: ocronoza si alcaptonuria(albastru cenusie ca
ardezia la fata,nas,urechi)
: porfiria (leziuni buloase cutaneo mucoase)
Hiperpigmentarea patologica in
hepatopatii cronice
nefrite cronicedin IRC
Tbc avansata
supuratii cronice
melanosarcomatoza
boala Basedow
Icterul
Icterul este :
coloraţia galbenă a tegumentelor si mucoaselor
determinată de impregnarea acestora cu
bilirubină cînd aceasta are valori crescute în
sânge(peste valoarea normală de 1mg la100 ml
sânge).
Icterul respecta cicactricile si zonele
depigmentate
Modificarea de culoare a tegumentelor este
insotita de modificari de culoare ale scaunului si
urinei
Se insoteste de cresteri ale bilirubinei serice
Este mai bine vizibila in lumina naturala
Pseudoicterul este definit ca o colorare in
galben a tegumentelor ,cu bilirubina serica
normala
in IRC culoare galben teroasa (prin anemie si
impregnare cu urocrom )
in neoplasme avansate apare culoare galben
pai(prin anemie)
administrarea unor medicamente
ingestia unor alimente bogate in caroten
Icterul se clasifica :
icter prehepatic (hemolitic )
icter hepatic (hepatocelular )
icter posthepatic (obstructiv )
 Icterul ostructiv ( mecanic)
Icterul prehepatic (hemolitic ) posthepatic

se datoreaza producerii excesive de bilirubina prin obstructie completa sau incompleta a

libera, prin hemoliza scurgerii de bila spre duoden
Cauze : litiaza coledociana
Cauze : anemii hemolitice congenitale : spasm al sfincterului lui Oddi
talasemii : oddite stenozante
paludism : cancer de cap de pancreas
intoxicatii cu ciuperci : procese tumorale din vecinatate
boli infectioase : pancreatite cronice pseudotumorale
septicemii Icterul ostructiv prezinta :
mecanisme imunologice culoare galben cu tenta verzuie
culoare negricioasa
Icterul prehepatic : In sange :bilirubina conjugata si saruri biliare
este un icter flavinic ,palid :colesterol crescut
« este mai mult anemic decat icteric « :fosfataza alcalina crescuta
starea generala este buna ficatul este functional
splenomegalie Scaun decolorat
scaune intens colorate In urina apar pigmenti biliari
in urina apare urobilinogen Urina este foarte colorata
in sange avem hepatomegalie
:hiperbilirubinemie libera(indirecta,neconjugata)
anemie hemolitica LEZIUNI CUTANATE
(microsferocitoza,scaderezistenta Leziunile se impart in leziuni primare in leziuni
globulara,scade durata de viata a hematiilor ) secundare
Leziunile primare cuprind :
Icterul hepatic (hepatocelular)
este produs de lezarea celulelor hepatice in: macula
: boli infectioase(hepatita acuta virala, papula
leptospiroza placa
hepatite bacteriene vezicula
: hepatita cronica bula
: ciroza hepatica
: factori toxici: LEZIUNI CUTANATE
alcool,ciuperci,medicamente,intoxicatii
alimentare Leziunile primare :
Lezarea celulelor hepatice afecteaza activitatea pustula
de bilirubino conjugare si eliminarea bilirubinei goma
conjugate prin polul biliar al celulei tuberculul
tumoarea
Icterul are tenta rubinica LEZIUNI CUTANATE
hepatomegalie
probele hepatice sunt alterate Macula:
hiperbilirubinemie directa si indirecta o pată netedă, o modificare de culoare
urina este intens colorata pata de culoare roz sau roşiatică
in urina avem urobilinogen apoi pigmenti de dimensiuni mici (sub 1cm diametru)
biliari nu depăşeşte planul tegumentar
scaunele sunt decolorate apare în boli eruptive infecţioase : rujeola,
splina este uneori marita
: rubeola,
: febra tifoidă.
 1/ Macula eritematoasa este localizata
generalizata
consta in aparitia depete rosii tegumentare
mecanism congestiv
dispar la digitopresiune
Macula eritematoasa localizata
Apare in febra tifoida sifilisul secundar
Macula eritematoasa generalizata
în scarlatină : apare la 24 ore de la debutul
manifestarilor generale
:papule mici rosii pe fond eritematos
aspect de « rac fiert »
semnul Pastia Grozovici
masca lui Filatov
Placa :zona tegumentara elevata
Placa din urticarie : pata de culoare alb roz

: apare in rujeola : ,proeminenta,catifelata

: tip maculopapulos de dimensiuni si forme diferite net delimitata,elastica
care pot conflua pruriginoasa
: debut retroauricular,apoi la fata,trunchi si apar si dispar rapid
membre Cauze : intepaturi de insecte
: semnul Koplik
: intoxicatii
Macula eritematoasa generalizata
: apare in rubeola : Placa din erizipel
placa intinsa ,unica,rosie ,lucioasa
: eruptie mai putin intensa prezinta margini elevate ,neregulate « burelet »
: fara tendinta la confluare prezinta extensie centrifuga
: nu afecteaza pielea capului centrul ramane mai palid
: nu afecteaza palmele si planta starea generala influentata
: insotita de micropoliadenopatie sensibila cauza bacteriana

laterocervicala,occipitala,submaxilara Vezicula :
proeminenta localizata in epiderm,rotunda,
2/ Pata pigmentara : dimensiune sub 1 cm
este o modificare de culoare permanenta a culorii continul clar ,serocitrin
nu dispare la digitopresiune aspect perlat
Ex : efelide Cauze :varicela

: nevi pigmentari :herpes

: melanodermii :zona zoster

3/ Pata vasculara : Varicela :debuteaza cu eruptie maculopapuloasa

are culoare rosie :pete izolate,proeminente,
este permanenta :se transforma rapid in vezicule cu lichid
apare in angioame plane
clar, »picaturi de roua » cu halou rosu
4/ Purpura : :lichidul se tulbura,se resorb,fac crusta
pete rosii violacee : sunt distantate
nu dispare la presiune : evolueaza in salturi,centripet,in puseuri
se produce prin extravazre sanguina :nu intereseaza regiunea palmo plantara
:se gasesc la un moment dat diferite elemente
Papula :
Este o eruptie proeminentă, mică ,pe piele, eruptive aflate in diverse faze de evolutie
rotundă
herpesul :
cu diametru sub 0,5 cm palpabilă; vezicule grupate ,pe o zona eritematoasa la
buze,nas,zona genitala apar pe tegumente traumatizata
eruptia este precedata de senzatia de arsura reprezinta urmarea leziunilor primare
vindecare fara cicactrici Cuprind: fisura

zona zoster : excoriatii

eruptii eritemato veziculoase ,foarte ulceratia
scuame
dureroase,dispuse pe traiectul unui nerv sau crusta
trunchi cicactricea
nervos lichenifierea

« buchet de vezicule » dispus pe un fond Leziuni cutanate secundare

eritematos
este precedata,insotita,urmata de durere Fisura : pierdere de substanta liniara peri
orificial sau in zonele cu miscari active
Bula (flictena)
vezicula mare,plina cu lichid Excoriatia : pierdere de substanta superficiala
situata subcornos,intradermic,subdermic apare (epiderm,derm)
in :porfirie
:pemfigus Ulceratia : pierdere de substanta de profunzime
:intoxicatii medicamentoase variabila exulceratii :sunt superficiale si se vindeca
fara cicactrice cele profunde intereseaza si dermul
Pustula (se vindeca cu cicactrici)
cavitate intradermica ,cu lichid purulent
apare in variola exulceratii particulare : sancrul
: ulcerul varicos
in stafilococii cutanate : ulcerul perforant plantar

Goma : Scuamele : sunt depozite cornoase albe

Leziune in hipoderm sidefii,cenusii aspect de lame fine (pitiriazis
Evolueaza spre ramolire,ulcerare,cicactrici verzicolor ) aspect de lame groase ( psoriazis )
Cauze : sifilis aspect de lambouri ( scarlatina )

: Tbc Leziuni cutanate secundare

: micoze profunde
Crusta
Chistul este o colecţie încapsulată cu conţinut este depozit rezultat din uscarea secretiilor
lichid sau semilichid. patologice
ale :eroziunilor
Tuberculul :nodul dermic,cu evolutie
lenta,distructiva :ulceratiilor
: apare apare in lepra :excoriatiilor
:veziculelor
sifilis tertiar :pustulelor
lupus tuberculos
Cicactricea
Tumoare: formatiune este un tesut fibros prin care se vindeca o pierdere
circumscrisa,neinflamatorie, de
:benigna substanta
:maligna apare : o culoare alb sidefie

Leziuni cutanate secundare : hiperpigmentare

 Lichenificare este ingrosarea pielii Purpura hemoragica

: apare in pruritul simplu Cauze :

: apare in dermatoze coagulopatii
trombopatii
Purpura vasopatii
mixte
Reprezinta extravazarea sanguina la nivelul
tegumentelor si mucoaselor Tulburari trofice

Nu dispar la digitopresiune Atrofia tegumentelor :pielea se subtiaza

Purpura simpla apare la nivelul apare in emacieri in sclerodermie prezinta :
tegumentelor piele atrofica,rigida
Purpura hemoragica apare la nivelul aspect de « icoana bizantina »
tegumentelor si mucoaselor degetele iau aspecte de « gheara »

Purpura simpla are dispozitie simetrica Gangrena este necroza unui tesut datorat unei
apare mai ales la membrele inferioare in zonele tulburari de circulatie tulburari ale troficitatii
solicitate mechanic nervoase infectii actiunii toxice a unor substante
caustice

Petesii:extravazari sanguine subtegumentare sau Apare initial o culoare violacee neagra ,insotita
submucosae :pete mici ,purpurice,rotunde cu de hipoestezie/anestezie
diametrul 1/3mm
Echimoza este extravazare sanguina mai Gangrena poate fi : uscata
profunda(derm,hipoderm) de 1 cm latime : umeda
este de culoare rosie violacee culoarea se modifica
in timp Gangrena apare mai ales la nivelul membrelor
inferioare
Purpura simpla
Cauze : arteriopatia obliteranta cronica a
Subfuziunile au suprafata mai mare,cuprin membrelor
regiuni apar in coagulopatii : arteriopatia diabetica
: emboliile arteriale
Vibicele apar la nivelul plicilor de flexiune : sindromul Raynaud
sunt extravazari sanguine la nivelul plicilor de
flexiune Escara este o gangrena profunda
: intereseaza tegumentele,muschii,pana la os
Purpura hemoragica : apare in zonele de maxima presiune
: epistaxis : incepe cu o zona de roseata intensa,apoi apar
vezicule cu continut sanguinolent,in final apare
: gingivoragii gangrena
: stomatoragii
: hematemeza Cauze : AVC,come
: melena : fracturi de coloana
: hematuria
: meno metroragia Degetele hipocratice :ingrosarea tesuturilor moi
: hemoptizia de la ultima falanga a degetelor de la maini si
picioare
La nivelul seroaselor:
hemotorace,hemoperitoneu,hemartroze Aspect de « bat de tobosar »
« cioc de papagal »
 « cap de sarpe » : in intoxicatii cu mercur,cu plumb
« sticla de ceasornic » : arteriopatia obliteranta cronica
: hemosideroza
Degetele hipocratice
Cauze : Unghii de culoare galbena apar in icter prelungit
Unghii de culoare albastruie :in intoxicatii cu
boli pulmonare: bronsiectazie argint tratamente cu clorochina
: cancerul bronho pulmonar
: Tbc cavitara Unghii cianotice apar in BPOC
: sarcoidoza cardiopatii congenitale
: empiem pleural
Structura unghiilor
boli cardiovasculare :
cardiopatii congenitale cianogene Onicofagia : sunt unghii friabile,atrofice
endocardita bacteriana subacuta Cauze : intoxicatii grave,avitaminoze
anevrism de trunchi brahiocefalic(unilateral ) mixedem
siringomielie
boli digestive : carente de fier
ciroza biliara primitiva
polipoza intestinala Escavarea unghiilor (coilonikia)
rectocolita ulcero hemoragica apare în anemii feriprive,scorbut
hipovitaminoza B
Alte boli : poliglobulia
Unghii « brazdate »de santuri transversale
Vergeturile apar in pemphigus,guta,tetanie
sunt benzi de atrofie la nivelul cărora pielea este
subţiată şi încreţită se produc prin ruperea fibrelor Modificari de forma si curbura
elastice din derm.apar în cazul :
creşterii în volum a abdomenului (sarcină, Degetele hipocratice
ascită) sau a altor regiuni (obezitate, edeme) Bombarea – accentuarea patologică a
odată cu slăbirea rapidă şi accentuată a convexităţii unghiilor
pacientului. : apare în cazul degetelor hipocratice
: se caracterizează prin hipertrofia ţesuturilor moi
Examenul unghiilor: ale ultimei falange
: aspectul unghiei de « sticlă de ceasornic »
Se analizează forma, grosimea, friabilitatea şi : aspect de « cioc de papagal »
culoarea lor.Modificari de culoare :aspect de « bat de tobosar »
structura
duritatea aspectul apare :
forma în diverse boli bronho-pulmonare (neoplasm,
curbura bronşiectazie, abces pulmonar, empiem, fibroze
interstiţiale),
Modificari de culoare
:Leuconichia :colorarea alba punctiforma sau Boli cardiace(cardiopatii congenitale,
liniara endocardita infecţioasă subacuta)

Cauze: intoxicatii cu thaliu,arsen boli digestive (ciroză hepatică, polipoză

: degeraturi intestinală,rectocolită ulcero-hemoragică)
: ciroza hepatica
: traumatisme ale unghiei poliglobulii

Unghii de culoare neagra:

EDEMUL
Este infiltratia seroasa a tesuturilor,datorita
cresterii lichidului interstitial
tegumentele edematiate sunt lucioase,fara cute,
Semnul godeului prezent, la digitopresiune pe un
plan dur
La nivelul abdomenului se observa daca se face
o plicaturare intre 2 degete
Edemul cronic produce indurarea tegumentelor
care nu vor pastra amprenta digitala (prin
modificari fibroblastice fibrocelulare)
In timp pot apare tulburari trofice(fisuri,ulceratii)
Edemul poate fi
:localizat
:generalizat
Edemul localizat cuprinde edemul inflamator
edemul venos
edemul limfatic
edemul alergic
Edemul generalizat(anasarca )apare in:
insuficieta cardiaca congestiva
sindroame nefrotice
ciroza hepatica
boli endocrine
carente alimentare
EVOLUTIA EDEMELOR
in evolutia edemelor de cauza generala avem :
starea de preedem(crestere brusca in greutate 5/7
kg)
starea de edem (semnul godeului)
edem generalizat
Mecanisme de producere ale edemului
1/Cresterea presiunii hidrostatice(prin staza si
hipertensiune capilara,venoasa,limfatica)
Apare in edemul cardiac,si in obstructiile
venoase
2/Scaderea presiunii coloid osmotice(prin
scaderea conc albuminelor plasmatice)
Edemul carential,hepatic,nefrotic
3/Cresterea concentratiei electrolitilor din
organism, cu retentiei hidrice,cu cresterea
volumumui plasmatic
In ciraza hepatica,in boli endocrine
4/Cresterea permeabilitatii membranei capilare
In edemul hipoxic,inflamator,alergic
5/Perturbarea circulatiei limfatice prin
obstructie mecanica
6/Dilatarea capilarelor cu marirea suprafetei de
filtrare
7/Hipersecretia de hormon antidiuretic
8/marirea hidrofiliei tisulare
Edemul cardiac
apare in insuficienta cardiaca dreapta ,in insuf
cardiaca globala prin hiperaldosteronism (retentie
de sodiu si apa),cresterea presiunii venoase,
cresterea hidrofiliei tisulare,hipersecretie de
hormon antidiuretic
caractere :
este un edem decliv
apare la nivelul gambelor ,retromaleolar bilateral
regiunea sacrata
este progresiv –porneste de jos si urca spre
coapse si abdomen (daca se generalizeaza =
anasarca)
La inceput este moale,apoi devine rezisten tla
digitopresiune (hipoxia de durata duce la
organizarea fibroasa a tesutului conjunctiv)
este un edem vesperal – apare in cursul serii iar
in primele faze in cursul noptii dispare
Pe masura agravarii devine permanent
colarea pielii in regiunile edematiate este :
rosie –albastra – violacee
temperatura este rece
+- semnele suferintei cardiace – ortopnee ,
dispnee , cianoza
are evolutie progresiva,ajunge la anasarca
Durata mare duce la tulburari trofice :
(ulcer varicos ,hiperpigmentare,eczeme,excoriatii
sau ulcerul de staza )
Avem si alte semne de suferinta cardiaca
cianoza,dispnee,ortopnee,turgescenta jugularelor,
raluri crepitante,hepatomegalie de staza
Edemul venos
apare prin cresterea presiunii hidrostatice
Apare prin compresie extrinseca(tumorala)
in troboflebita insuficienta dinamica venoasa
Compresia pe vena cava superioara genereaza :
Cianoza si edem in pelerina,cu circulatie
colaterala de tip cavo cav superior
Cauze: gusa retrosternala : tumori si adenopatii
mediastinale
Compresia pe vena cava inferiora duce la :
edem simetric la membrelor inferioare
circulatie colaterala de tip cavo cav inferior
In tromboflebita superficiala :
cordonul flebitic – o vena superficiala ,dura la
palpare,rosie
 cu toate semnele celsiene
cu edem de-a lungul traietului venos Edemul hepatic
tromboflebita profunda prin hiperaldosteronism, hipoproteinemie
de obicei la nivelul membrelor inferioare hiperpermeabilizarea capilarelor
avem 2 forme : hiperestrogeniemie
1/” flegmatia alba dolens “(forma alba palida ascita determina obstructia pe vena porta cu
dureroasa) in care este interesata si circulatia aparitia hipertensiunii portale
capilara ascita determina compresie pe vena cava
2/: “flegmatia cerulea dolens” in care avem inferioara cu accentuarea edemelor la nivelul
edem albastru cianotic membrelor inferioare
tromboflebita profunda Edemul hepatic este alb galbui,moale
Clinic : Predomina in partea inferioara a corpului
membrul inferor este edematiat ,ingrosat Este insotit de semne suferinta hepatica:
avem durere la nivelul moletului la palpare :Icter
semnul Homans pozitiv (aparitia durerii in molet : stelule vasculare
la efectuarea unei dorso-flexiei plantare) Ficat este de consistenta dura
+ tulburari trofice,Edem alb,dureros, Piele cu margine ascutita suprafata neregulata
destinsa,lucioasa Splenomegalie
Varicele hidrostatice Modificari ale probelor hepatice
avem edem la nivelul membrelor inferioare
Edemul apare tardive,localizat perimaleolar Edemul carential “de foame”
Culoare initial alba,ulterior violacee
Se accentueaza in ortostatism prin hipoproteinemie ,hiposerinemie
Diminueaza sau dispare dupa decubit edem alb, moale, nedureros
Sindromul post trombotic debuteaza la fata si gambe
edem rece ,dur de culoare violacee ,Nu dispare la are tendinta de generalizare
clinostatism
Pielea in jur este ingrosata, hiperpigmentata Edemul casectic :
prezinta tulburari trofice (eczeme,ulceratii)
Edem accentuat in ortostatism + tulburari trofice Apare in boli consumptive(cancer,Tbc) in
proteinosinteza insuficienta
Edemul renal Apare initial la membrele inferioare,apoi
urca(dar nu ajunge pana la anasarca)
In GNAD si in sindrom nefrotic Este insotit de : astenie exprimata
GNAD avem cresterea permeabilitatii capilare :hipoproteinemie
prin mecanism immunologic, hipersecretie de : « topirea » masei musculare
aldosteron
eliminare crescuta de potasiu Edemul limfatic

In sindromul nefrotic avem : este determinat prin :

Hipoproteinemie cu hipersecretie de aldosteron obstructii mecanice ale cailor
indusa de hipersecretia de renina ce activeaza limfatice(tumori,aderente)
angiotensina obstructia ganglionilor
limfatice(metastaze,iradiere)
Este alb ,moale, pufos,,Piele destinsa ceroasa factori dinamici(insuficienta valvulara limfatica)
Semnul godeului prezent edemul are culoare alba sau discret cianotica
Apare la fata,ploape,periorbitar,apoi la este dur (fiind bogat in proteine)
organele genitale,membrele inferioare,abdomen nedureros
este matinal ,(mai exprimat dimineata) scade In limfangita avem semnele celsiene
initial in cursul zilei tegumentele supraiacente sunt rosii ,dureroase,
se poate generaliza calde
gasim lichid si la nivelul pleurei , pericardului se insoteste de adenopatie
,peritoneului (generalizare in cavitatile seroase) poate insoti tromboflebita
 Edemul endocrin se poate insoti de adenopatii satelite,febra
edem generalizat Edem revelator :atrage atentia asupra unui proces
apare in: mixedem, basedow, inflamator profund
hiperfoliculism ,boala si sindrom Cusching,
hyperaldosteronism, menopauza, graviditate, CIRCULATIA COLATERALA
mixedem
avem edem alb, dur ,ceros de tip venos si de tip arterial
nu lasa semnul godeului De tip venos
este nedureros face legatura dintre sistemul venos profund si
generalizat si progresiv cel superficial
vizibil mai bine la fata si extremitati este de tip
« facies de luna plina »,inexpresiv,nas, pleoape,
buze tumefiate, piele uscata,rugoasa ,rece : cavo-cav superior
avem infiltratie sero mucoida a tesuturilor : cavo-cav inferior
In boala Basedow(hipertiroidism) : porto cav
apare un edem : de tip casectic, prin catabolism
accentuat de durata  Circulatia de tip cavo cav superior
: prin cresterea permeabilitatii
capilare dat de secretia exagerata de tirozina apare in cazul unei obstructii pe vena cava
edemul este de culoare roz superioara
pielea este calda,umeda,fina,neteda obstacolul se gaseste la nivelul mediastinului
In hiperfoliculism apare sindromul de tensiune Cauze :
premenstruala gusa plonjanta,
prezinta retentie hidrica,cu crestera in adenopatie mediastinala
greutate,tumefierea fetei ( pleoapelor) tumori mediastinale
apare un edem la nivelul membrelor inferioare apare « cianoza si edem in pelerina «
congestie mamara si pelvina ( extremitatea cefalica )
scade diureza
La menopauza poate apare edem palpebral  Circulatia de tip cavo cav inferior
matinal
Edemul idiopatic cu hiperaldosteronism cu obstacol pe VCI de obicei la nivelul micului
Cu evolutie cronica cu perioade de remisie si bazin
exacerbari in general gasim tumori la acest nivel sau
Este un edem difuz tromboza de VCI
Se accentueaza la factori emotionali apare edem si cianoza la nivelul membrelor
In sarcina(ultimul trimestru) inferioare si partea inferioara a abdomenului
apare un edem difuz(fata,perimaleolar,pretibial,la
maini) prin cresterea estrogenilor si aldosteronului  Circulatia de tip porto cav
Edemul allergic la nivelul peretelui abdominal
are aspect de cap de meduza
apare in boli allergic, prin cresterea apare in obstacol la nivel hepatic sau pe venele
permeabilitatii capilare, edem moale,alb suprahepatice
apare brusc la fata,buze,pleoape, are caracter Cauze :hepatita cronica,ciroza hepatica
tranzitoriu, insotit de prurit, declansat de factori
alimentari,paraziti,medicamente apare : icter, + stelute vasculare
Edemul inflamator Circulatia de tip arterial
este localizat in apropierea unui inflamatii apare in stenoza istmului aortic
apare o cresterea a permeabilitatii capilare prin avem circulatie colaterala la nivelul
eliminare de histamina,serotonina omoplatului , la nivel subcostal
este un edem cald rosu ,dureros
 avem pulsatii arteriale care dau eroziuni costale
Temperatura
Temperatura se masoara in axila sublingual ,in
rect,vagin
Temperatura centrala este mai mare decat cea
periferica cu 0,5 grade
In inflamatii acute abdominale temperatura
centrala este mult crescuta
Se masoara de 2 ori pe zi
Se consemneaza in foaia de observatie
Prezinta un ritm circardian,
se modifica si pulsul,TA
Femeile prezinta cresterea temperaturii la
ovulatie(pana la menstruatie )
FEBRA
Def :
sindrom clinic caracterizat prin cresterea
temperaturii peste cea normala
insotita de tahipnee peste 18 / min
tahicardie >100 zgomote cardiace pe min
sete , oligurie
inapetenta
transpiratii
alterarea starii generale
Febra este un fenomen util,are valoarea unui
semnal de alarma
Tipuri:
Stare subfebrila :temperatura intre 37 38
gradeapare in : Tbc pulmonar, : hipertiroidism
: endocardita bacteriana subacuta
Temperatura moderata este intre 38 39 grade
Temperatura ridicata intre 39 41 grade
Hiperpirexie : temperatura peste 41 grade
Prezinta modificari circadiene in cursul zilei
: scazuta dimineata ,(remisiune matinala)
: crescuta seara,(exacerbare vesperala)
Febra de tip invers
La varstinici temperatura este mai joasa
Febra are 3 stadii evolutive :
Stadiul de crestere – incrementi
Stadiul de stare
Stadiul de rezolutie , scadere sau decrementi
A/ Stadiul incrementi :
1/Avem crestere brusca la 39 40 grade apare in
pneumonie, gripa ,amigdalita acuta
Cresterea brusca este insotita de regulata de frison
2/crestere lenta,progresiva
Apare : in tbc si febra tifoida
B/ Metinerea temperaturii(stadium
fastigium) la nivel inalt timp de ore , zile , sapt
Febra mai mare de 3 sapt = sindrom febril
prelungit
Apare in colagenoze,endocardita bacteriana
subacute hemopatii maligne
C/ Perioada de defervescenta (Decrementi )
scaderea brusca a febrei la stadiul normal se
numeste :
1/ criza,
este insotita de normalizarea frecventei
respiratiei,a pulsului
insotit de poliurie, are loc in :erizipel ,
; pneumonia pneumococica
2/ scadere lenta = liza
Apare in : scarlatina ,febra tifoida
Tipuri de febra :
Febra de tip continuu (in platou) cu variatii
mai mici de un grad apare in pneumonia
pneumococica,erizipel,febra tifoida
Febra remitenta
Prezinta variatii mai mari de 1 grad
Nu scade sub 37 grade
Apre in Tbc,supuratii pulmonare,septicemie
Febra intermitenta cu oscilatii foarte mari
Apare in septicemii,infectii urinare si biliare
Febra intermitenta periodica prezinta variatii la
acelasi interval de timp
Febra hectica prezinta variatii mari de 3-5
grade
Febra recurenta prezinta alternante de
perioade febrile cu perioade fara febra(de
aceeasi durata)
Apare in leptospiroza,limfogranulomatoza functie limfopoetica si imunologica

Febra ondulanta :perioadele febrile alterneaza Ganglionii limfatici sunt situati superficial,
cu perioade subfebrile in profunzime

Cresterea si descresterea temperaturii se face Ganglionii limfatici superficiali sunt localizaţi:

treptat, Apare in: bruceloza, endocardita bacteriana
subacuta occipital
retroauricular
Febra de tip invers : preauricular
apare in TBC laterocervical
Avem inversarea ritmului nictemeral submandibular
supraclavicular
Febra neregulata : axilar
este caracteristica pentru: septicemii,supuratii cubital
pulmonare,Tbc epitrohlear
inghinal
Hipotermia în spaţiul popliteu

Este scaderea temperaturii sub 36° Ganglionii limfatici situati profund

Cauze :
conditii de frig Mediastinal,in hilul hepatic si renal
dupa hemoragii masive Prin inspecţie se pot observa ganglionii în caz
in mixedem de adenopatie importantă în locuri precum axila
in come metabolice(diabetice,uremica,hepatica) sau inghinal.
in intoxicatii cu morfina Palparea ganglionilor se face cu ambele mâini,
in boli cardiace ce merg cu cianoza simetric, începând din zona occipitală continuând
in colapsul vascular din boli infectioase grave apoi cu celelalte grupe
(pneumonii,difterie) In caz de adenomegalie se descriu următoarele
caractere: localizarea ganglionilor
Frisonul : numărul
: volumul lor
Consta in prezenta unor tremuraturi care : consistenţa,(moale,dura,fluctuenta)
insotesc senzatia de frig si duc la cresterea : sensibilitatea,(spontana sau palpare)
temperaturii corpului : mobilitatea (sau fixitatea)
: tendinta de confluere
Tremuraturile sunt inegale,neregulate : tendinta de fistulizare
Concomitent se produce vasoconstrictia vaselor : starea tegumentelor supraiacente
cutanate
Apare in expunerea la frig Se pot întâlni: ganglioni unici sau multipli,
Apare la nevropati (neurmate de cresterea
temperaturii) : localizaţi sau generalizaţi
dupa vaccinuri , transfuzii , perfuzii :confluenţi, mobili sau fixaţi, de diverse
Frisonul initial apare in : mărimi şi forme (rotunzi, ovali, neregulaţi)
pneumonia pneumococica : dureroşi sau nedureroşi
erizipel , gripa,malaria,angiocolita : consistenţă mai scăzută sau mai crescută
colibaciloza : tegumente nemodificate inflamate, ulcerate sau
Sistemul ganglionar: cicatrizate la nivelul grupelor ganglionare

Ganglionii limfatici sunt formatiuni Modificări ale ganglionilor apar :

nodulare,aplatizate,elastice,insensibile,dispuse pe
traiectul vaselor limfatice cu rol de bariera,cu Adenopatii în boli infecţioase acute sau cronice
Adenopatii in boli ale sângelui şi organelor
hematoformatoare, neconfluente care intereseaza fata,regiunile
Adenopatii in tumori maligne cu diverse lombare,fesele
localizări ce pot determina metastaze ganglionare
localizate sau generalizate. II /Adenopatii inflamatorii cronice
Adenopatii in tezaurismoze 1/Adenopatii Tbc
Adenopatii in boli alergice 2/adenopatia sifilitica
3/Adenopatii infectia cu HIV
Adenopatii în boli infecţioase acute 4/Adenopatii in bruceloza
5/Adenopatii in histoplazmoza
Infectii cutaneo mucosae 6/Adenopatii in toxoplasmoza
(erizipel,panaritiu,abces) ganglioni regionali mariti 7/Adenopatia in limforeticuloza benigna de
de volum, de consistenta moale,sensibili inoculare
tegumentele supraiacente rosii
Limfogranulomatoza inghinala benigna(Nicolas 1/Adenopatii Tbc poate fi localizata
Fabre) generalizata
Data de un virus transmis venerian
Leziune nedureroasa ,mica,superficiala Adenopatii Tbc localizata se prezinta sub 2 forme:
Ganglioni inghinali ,uni:bilateral forma proliferativa
Consistenta pastoasa forma exudativ ulceroasa
Alcatuiesc un conglomerat aderent
Usor sensibili,evolueaza spre supuratie A/forma proliferativa are aspect pseudo
Tegumente supraiacente rosii violacee tumoral
Sancrul moale este o boala venerica apare laterocervical
ulceratie de forma neregulata cu margini ganglioni mariti de volum , nedurerosi
sinuoase consistenta ferma
foarte dureroasa neaderenti,nu supureaza
adenopatie inghinala unilaterala, evolueaza spre scleroza
monoganglionara
adenopatie aderenta la planurile profunde si B/ forma exudativ ulceroasa
superficiale afecteaza ganglionii cervicali,cresc progresiv in
tegumente supraiacente rosii ,calde,tumefiate volum
evolueaza spre supuratie si fistulizare nedurerosi /usor sensibili
initiali mobili ,devin aderenti
I/Adenopatii inflamatorii acute generalizate: tendinta de ramolire,
Mononucleaza infectioase »febra ganglionara » vindecare cu cicactrici

de etiologie virala, la elevi si student, adenopatie 2/adenopatia sifilitica

generalizata, ganglioni de volum redus,consistenta, apare in perioada primara, in perioada secundara
crescuta, sensibili, Neaderenti, Nu supureaza
A/insoteste sancrul de inoculare , apare ca un
Tablou clinic : febra 39 40 grade ganglion mare ,inconjurat de altii mici »closca cu
angina pseudo membranoasa pui »
splenomegalie
laborator: monocitoza Ganglioni mobili,nedurerosi de consistenta
crescuta
Rubeola :
de origine virala in perioada secundara avem poliadenopatie
micropoliadenopatie generalizata simetrica
ganglioni de consistenta crescuta Ganglioni de consistenta crescuta, nedurerosi
usor sensibili Ganglioni neaderenti
nu supureaza Nu supureaza
adenopatia precede eruptia RBW pozitiv
eruptia este formata din macule palide,
 3/Adenopatii infectia cu HIV Hiperplazie limfoida sistematizata (ganglioni,splina si
Apare limfadenopatie generalizata persistenta
Cel putin inca 2 grupe ganglionare formatiuni limfatice ale tubului digestiv)
Este poliadenopatie superficiala si profunda
cel putin de 3 luni Dimensiuni moderate,
Marime > 1 cm Consistenta variabila
Afectare simetrica a ganglionilor Nu invadeaza structurile invecinate
laterocervicali,axilari,submentonieri Apar cervical,axilar,inghinal
Se poate asocia splenomegalia Diagnostic prin leucograma si mielograma
Biopsia ganglionara arata modificari
Limfoame maligne nehodgkiniene
neceracteristice
Test serologic arata infectia cu HIV Cuprind urmatoarele : limfoblastom
: limfosarcom
4/Adenopatii in bruceloza
Localizare : cervicala inferioara si axilara
: reticulosarcom

: generalizata Apare in jurul varstei de 50 de ani

Ganglioni durerosi,neaderenti adenopatii superficiale
Consistenta crescuta Fenomene generale :
Fara periadenita
Insotita de febra (de tip ondulant, intermitent, neregulat)
febra,astenie,transpiratii,inapetenta,scadere in
Diagnostic etiologic prin IDR la melitina reactia de aglutinare Wright greutate

Alte adenopatii Limfoame maligne nehodgkiniene

5/Adenopatii in histoplasmoza: ganglionii profunzi dau fenomene compresive

Adenopatii de regula localizate ganglionii sunt duri,cresc rapid
Consistenta crescuta sunt izolati sau aglutinati
Durerosi la palpare,neaderenti
Fara tendinta de confluare,abcedare,fistulizare Macroglobulia Waldenstrom:
Insotita de hepato splenomegalie Este o hiperplazia difuza a sistemului limfo
Insotita de febra,anemie
plasmocitar
6/Adenopatii in toxoplasmoza Marire moderata a ganglionilor superficiali si profunzi
Adenopatii generalizate,cu predominenta cervicala Ganglionii au consistenta normala,sunt nedurerosi
Pana la dimensiuni mari ,pseudotumorale Nu supureaza
Diagnostic prin teste serologice Prezinta splenomegalie,manifestari hemoragipare si
manifestari neurologice
7/Adenopatia in limforeticuloza benigna de Diagnostic :anemie normocroma,normocitara, hiper
inoculare »boala ghearelor de pisica »
Ig M monoclonal
Adenopatii localizate,mai ales la membrul superior
Evolutie acuta si subacuta Sarcoidaza( B. Besnier Boek Schaumann)
Stare subfebrila Este o reticolomatoza granulomatoasa difuza
Pot supura Ganglionii sunt:
moderati mariti de volum
Adenopatia prin proliferari limforeticulare nedurerosi
1/ Boala Hodkin : apare la tineri mobili,
macroadenopatie insotita de consistenta crescuta
fara tendinta de supuratie
:febra,prurit,splenomegalie
debut unilateral,uniganglionar,cu evolutie lenta Ganglionii profunzi afectati sunt cei mediastino hilari
aspect »pseudotumoral » la nivelul plamanilor
ganglionii pot devenii durerosi dupa ingestia dealcool
consistenta variabila apare mai ales la adultii tineri
Examen Rx arata adenopatia mediastinala Diagnostic prin examen histopatologic
diagnostic prin biopsie evolutie favorabila

Leucemia limfatica cronica

Apare peste 50 de ani

 temperatura fac usor pneumonii
Aparatului respirator- Ciobanii,veterinarii sunt expusi la infectia cu
examen obiectiv taenia echinococus

Antecedente heredo colaterale

Examenul aparatului respirator se bazează pe cele
patru metode ale examenului fizic:
Exista boli la care are importanta terenul :
: astm bronsic
inspecţie
: bronsiectazia
palpare
: cancerul bronhopulmonar
percuţie
: emfizemul pulmonar
ascultaţie
Transmitere autosomal recesiva :fibroza chistica
Particularitatile anamnezei
TBC pulmonar se transmite prin contagiune
Varsta :
Antecedente personale patologice
In copilarie : boli acute ale cailor respiratorii:
bronhopneumonii
Boli infectiose in copilarie(rujeola,tusea
La pubertate : Tbc
convulsiva) pot duce la pneumonie si
La adulti :apare astm bronsic, pneumonie
bronhopneumonie
pleurezie
Rujeola poate favoriza aparitia Tbc
Tusea convulsiva se poate complica cu
La varstnici :apare bronsita cronica
bronsiectazie
emfizemul pulmonar
Rahitismul poate duce la deformari ale cutiei
cancerul bronho pulmonar
toracice
bronsiectazia
Bronsitele repetate duc la : bronsita cronica:
bronhopneumonia
astm bronsic
Difteria si gripa pot detrmina aparitia crupului
Sexul :
laringian
La barbati apar : bronsita cronica
Tbc poate fi insotit de : hemoptizii repetate
: emfizemul pulmonar
: pneumotorace
: cancerul bronho pulmonar
Bronsita cronica si emfizemul pulmonar duc la
La femei apar frecvent : astm bronsic
CPC
: Tbc
: embolia pulmonara
Pneumoniile se pot complica cu : pleurezii
Pneumoniile repetate pe acelasi loc se pot
Profesia :
complica cu bronsiectazii
Morarii : astm bronsic
Pneumoniile repetate pot sugera un cancer
broho pulmonar
: bronsita cronica
In industria chimica,a medicamentelor
Pneumonia Tbc se poate vindeca cu
sechele(simfize,pahipleurita)
: astm bronsic
Minerii si in industria cimentului :
Stenoza mitrala poate determina hemoptizii
repetate
: silicoza, silico tuberculoza
Diabetul zaharat favorizeaza aparitia Tbc
Maturatorii de strazi : bronsita cronica Traumtismele toracice pot duce la
In fabricile de sticla : emfizem pulmonar
pneumotorace si hemotorace
In fabricile cu azbest :fibroza pulmonara
manifestarile alergice pot precede astmul
Muncitorii expusi la variatii mari de
bronsic
Conditiile de munca :
Tbc este favorizat de o locuinta cu igrasie,in
conditii de aglomerare familiala
Astmul bronsic poate fi declansat de praf,peri
si scuame provenite de la animale
Chistul hidatic pulmonar provine de la caini
Bronsita cronica si cancerul
bronhopulmonar este favorizat de fumat
stare subfebrila (Tbc,cc)
febra continua(pneumonia)
febra recurenta(Tbc cavitar)
febra remitenta (supuratii pulmonare,Tbc)
febra neregulata(supuratii pulmonare)
Frisonul poate fi unic in pneumonia franca
lobara
Frisonul poate fi repetitiv in abcesul pulmonar
,Tbc cavitar

Bronsita acuta si cronica si criza de astm Transpiratiile apar in bolile febrile

bronsic poate fi favorizata de atmosfera Transpiratiile nocturne apar in Tbc
poluata din marile orase
Inapetenta apare in : cancerul bronhopulmonar,
Intemperiile si variatiile mari de temperatura : Tbc
pot genera infectii respiratorii repetate
Pierderea in greutate se observa in :
Modul de debut : : Tbc
: supuratii pulmonare
Modul de debut : : cancer bronhopulmonar
1/ debut brutal : embolia pulmonara :
pneumotorace Simptome de ordin local
2/ debut brusc:pneumonia pneumococica :
traheo bronsita simptome de ordin local cuprind:
: pneumonii virale 1/ durerea toracica
: pleurezii 2 / dispneea
: Tbc 3/ tusea
4/ expectoratia
3/ debut insidios : bronsita cronica 5/ hemoptizia
: bronsiectazia
: emfizem pulmonar SIMPTOMATOLOGIA AFECŢIUNILOR
: chist hidatic RESPIRATORII
: cancer bronhopulmonar
: Tbc EXPECTORAŢIA – SPUTA:

4/ debut inaparent : cancer bronhopulmonar Expectoraţia reprezintă actul prin care sunt
: Tbc eliminate, în urma tusei, produsele patologice
: chist hidatic din arborele traheobronşic şi parenchimul
pulmonar, produse care denumesc sputa
Istoricul bolii
Sputa conţine :
Istoricul bolii cuprinde : : mucus (când există o hipersecreţie), exsudat
inflamator, (de origine bronşică),
simptome de ordin general : corpi străini,
Simptome de ordin local : sânge, salivă,
: produse de descompunere a ţesutului pulmonar,
Simptome de ordin general : : secreţie faringiană sau nazală

Febra : Expectoraţia are ca şi tusea o mare valoare

se poate manifesta sub mai multe forme semiologică, putând tranşa diagnosticul prin
caracterele sale patognomonice. Consistenţa sputei poate fi:
Vâscoasă – aderă la pereţii vasului în care se
De ex: colectează, datorită conţinutului mare în
în pneumonia pneumococică apare o sputa fibrină.
ruginie,
în neoplasmul pulmonar ea este în "peltea de Fluidă, filantă – conţine mult mucus.
coacăze"
în supuraţii pulmonare ea apare în cantitate Transparenţa sputei:
mare şi stratificată Aspectul sputei:
Sputa seroasă - de obicei abundentă apare în
Examenul macroscopic cuprinde: bronşitele acute seroase;
: cantitate, spumoasă, slab rozată este caracteristică
: aspect, edemului pulmonar acut datorat cel mai
: consistenţă, frecvent unei stenoze mitrale strânse sau
: culoare insuficienţei ventriculare stângi ;
: miros.
rar pot apare prin iritaţii produse de gaze
Cantitatea de spută : toxice (edem pulmonar acut necardiogen,
toxic)
Absentă –
Sputa mucoasa este fluidă de obicei transparentă
: corticopleurite, : apare in Tbc
: boli pulmonare interstiţiale :astm bronsic(cu sputa perlata si spiralele lui
Curschman
Redusă – până la 200-400ml/zi –
: astm bronşic, Sputa seroasa ,
: traheobronşite acute incipiente, : translucida ,aerată,
: pneumonii acute la debut, : caracteristică edemului pulmonar acut
: TBC (la debut) : este spumoasă , ca "albuşul de ou" bătut
: bronhopneumonii cronice în perioada de acalmie
Sputa muco purulenta
Crescută – până la 400-500ml/zi – : este compusa din mucus si puroi
: bronşite cronice cu bronhoree, : are culoare alb galbuie sau verzuie
: bronşiectazii, : apare in : abces pulmonar : bronsiectazie
: abcese pulmonare, : Tbc cavitara
: Tbc ulcero-cavitară : procese supurative cronicizate

Foarte mare – peste 500ml/zi – Sputa mucoasă – :

: vomică –colecţii pleuro-pulmonare sau
subdiafragmatice care se deschid în bronşii
: pleurezia purulentă,
: abces pulmonar,
: chist hidatic,
: abces hepatic
Vomică poatre fi formata din puroi
: In chistul hidatic este clara « ca apa de
stanca »
Vomica poate fi unica /multipla
Sub raport cantitativ este masiva mijlocie
mica
: este incoloră, transparentă,
: de consistenţă fluidă şi
: apare în bronşite ;
: dacă există o cantitate mare de fibrină devine
gelatinoasă, aderentă de vas
Sputa purulentă :
: are un aspect cremos
: de culoare galbenă sau galben verzuie
: apare în cazul supuraţiilor pulmonare care
drenează în bronşii
Sputa muco purulentă apare în :
: traheobronşite acute şi cronice
: bronşiectazii,
:Tbc cavitară, fetid, culoare roşie-brună apare în cancerul
: procese supurative cronicizate bronhopulmonar, gangrena pulmonară

Sputa sanguinolentă este sputa amestecată cu Sputa pseudomembranoasă conţine o mare

sânge roşu, curat, în cantitate variabilă ; cantitate de mucus în care plutesc fragmente
: sputa care conţine sânge de culoare închisă solide sub formă de membrane alcătuite din
(care a stagnat pe căile traheobronşice) se fibrina coagulată care iau aspectul mulajului
numeşte spută hemoptoică; bronşiilor; apare în bronşite acute sau cronice
severe, bronşita difterică
eliminarea de sânge franc se numeşte
hemoptizie. Sputa cu fragmente de ţesut pulmonar
necrozat, murdară, fetidă, cu sfaceluri de
Pot sa apară în: aspect negricios;
:TBC,
:bronşite cronice, apare în abcesul pulmonar
:bronşiectazii, gangrena pulmonară
:abces pulmonar,
: neoplasm bronhopulmonar, Sputa numulară,
: tromboembolism pulmonar, o varietate de spută mucopurulentă care conţine
:stenoză mitrală strânsă discuri purulente galben verzui de
mărimea unor monede înglobate în mucină;
Culoarea sputei :
se întâlneşte rar în bronşite cronice,bronşiectazii
Albicioasă- sputele seroase sau mucoase
Galbenă sau galben verzuie – sputele purulente Vomica:
Roşu aprins – hemoptizie Reprezintă expulzia bruscă a unei cantităţi
Roşu închis sau negricios – la sfârşitul masive de spută
hemoptiziei ("coada" hemoptiziei), infarct apare după efort, tuse sau traumatism,
pulmonar însoţită de : dureri toracice,
Ruginie sau cărămizie – pneumonia
pneumococică : dispnee,
Negricioasă – antracoză : cianoză
Verzuie – Tbc cavitară, bolnavi icterici : stare de şoc

Mirosul sputei: Apare mai frecvent în :

: în general sputa nu miroase sau are un miros : abcese pulmoare,
fad; : empiem,
: este fetidă în :bronşiectazii, : chist hidatic,
: abcese pulmonare, : abces hepatic sau subfrenic, drenate în bronşie.
:gangrenă pulmonară(miros pestilenţial).
Vomica rezultată din deschiderea colecţiilor
Macroscopic: purulente se stratifică în vasul de colecţie în patru
Sputa ruginie (cărămizie), mucofibrinoasă, straturi :
vâscoasă caracterizează pneumonia francă lobară
pneumococică spumos la suprafaţă
mucos, ce plonjează în stratul următor
Sputa perlată, mucoasă, redusă cantitativ, seros
conţine dopuri opace asemănătoare unor perle, grunjos prin depunere la fundul vasului de puroi
spiralele lui Curschmann, eozinofile şi cristale şi detritus
Charcot- Leyden – apare la sfârţitul crizelor de
astm

Sputa cu aspect de "zeamă de prune", cu miros

HEMOPTIZIA
– Reprezintă eliminarea pe gură a unei
cantităţi de sânge roşu, aerat, proaspăt care
provine din arborele traheobronşic şi/sau
parenchimul pulmonar în cursul efortului de
tuse.
Diagnosticul de hemoptizie se stabileşte pe baza:
:anamnezei,
:examenului aparatului respirator şicardiovascular,
:completat de investigaţii paraclinice (examen
spută, radiografii, bronhoscopii, CT)
Cauzele hemoptiziei :

În timpul hemoptiziei bolnavul este palid, 1. Afecţiuni respiratorii

anxios, prezintă transpiraţii reci, dispnee, : TBC,
tahipnee şi uneori chiar lipotimie : neoplasm bronhopulmonar,
: pneumonie,
Pulsul este frecvent tahicardic, iar valoarea : bronşiectazie,
tensiunii arteriale variază în funcţie de cantitatea : chist hidatic,
hemoptiziei : corpi străini,
: infarct pulmonar
Din punct de vedere cantitativ se descriu:
hemoptizia mică – 50-100ml- în care sângele se 2. Afecţiuni cardiovasculare –
elimină fracţionat în accese de tuse fiecare acces : valvulopatii (stenoza mitrală),
fiind însoţit de eliminarea a 15-20ml sânge : edemul pulmonar acut din insuficienţa
hemoptizia medie – 100-200ml ventriculară stângă,
: anevrismul aortic,
hemoptizia mare,gravă ajungând până la500ml : hipertensiunea pulmonară primitivă,
hemoptizia foarte mare, cataclismică peste : hipertensiunea arterială cu valori mari,
500ml putând fi mortală prin asfixia produsă de : embolia pulmonară, infarctul pulmonar
inundarea bronhiilor sau prin şoc hemoragic
3. Afecţiuni hematologice –
Hemoptizia trebuie diferenţiată de : : leucemii acute şi cronice,
-epistaxis anterior sau posterior înghiţit : trombocitopenii severe,
-stomatogingivoragia – gingivite, abces dentar sau : hemofilia
amigdalian,diateze hemoragice,telangiectazii;
4. Boli autoimune –
in aceste situaţii sângele este amestecat cu : granulomatoza Wegener,
salivă, este neaerat şi prin scurgerea sa posterior în : sindromul Goodpasture,
orofaringe provoacă tusea urmată de eliminarea de
spută hemoptoică 5. Afecţiuni mediastinale – tumori

hematemeza, în care eliminarea de sânge 6. Diverse –

provenit din tractul digestiv superior (varice : tratament antigoagulant,
esofagiene, ulcer, neoplasm) este precedată de : traumatisme toracice
dureri epigastrice, greaţă, vărsături
DISPNEEA
în acest caz sângele este maroniu, parţial
digerat (zaţ de cafea), neaerat cu mucus şi Reprezintă, o respiraţie dificilă,cu senzatie de
resturi alimentare, are o reacţie acidă şi disconfort,
coagulează rapid.
este resimţită de pacient ca o senzatie de
Frecvent hematemeza este urmată de « sete de aer »
apariţia de scaune melenice
se manifesta ca o tulburare de ritm, frecvenţă
şi intensitate a respiraţiei, uneori inconştientă
Dispneea in functie de frecventa ritmului Dispneea de decubit (repaus)
respiratiei:
Tahipnee (polipnee) In functie de manifestarea in timp :
Bradipnee Dispnee paroxistica (astm)
Dispnee vesperala(IVS)
Dispneea in functie de amplitudinea miscarilor Dispnee acuta (embolie ,obstructii ale cailor
respiratorii : respiratorii,pneumotorace)
Dispnee cu evolutie lenta
Hiperpnee
Hipopnee Din punct de vedere al mecanismelor
fiziopatologice
Dispneea in functie de faza respiratiei in care
predomina : : dezechilibru ventilaţie/perfuzie
: bloc alveolocapilar
Inspiratorie : reducerea suprafeţei de difuziune
Expiratorie : ventilaţie hipodinamică
mixta
dispneea poate fi de tip : obstructiv
Stimulii care cresc frecvenţa respiratorie sunt : : restrictiv

hipoxemia, Dispneea cu rarirea frecventei respiratorii:

hipercapnia,
acidoza,
febra,
Din punct de vedere al modului de apariţie
dispneea poate fi:
-Acută: inhalare de corp străin, laringită acută
la copii, pneumotorax spontan
-Cronică – bronhopnnhopneumopatii cronice,
emfizem pulmonar, fibroze interstitiale difuze
-Paroxistică – apare în accese, caracteristică
astmului bronşic
După factorii declanşatori dispneea poate fi:
de efort,
ortopnee,
expunere la alergeni sau particule iritante
Bradipneea poate fi inspiratorie, expiratorie,mixta
Dispneea de tip obstructiv:
- apare secundar obstrucţiei incomplete a căilor
respiratorii mici sau mari.
Bradipneea inspiratorie
A/Bradipneea inspiratorie apare ca urmare a
micsorarii considerabile a calibrului cailor
respiratorii superioare :(laringe, trahee, bronşii
mari)
Cauze :
extrinsecă (guşă plonjantă, timom, anevrism
aortic, compresiune prin tumori şi adenopatii
mediastinale),
intrinsecă (corpi străini, edem glotic, tumori,
aspiraţie de secreţii sau sânge),

După intensitate dispneea poate fi: funcţională ( spasm glotic, paralizie corzi
moderată, vocale).
importantă
severă Pacietul adopta pozitia de ortopnee
In inspir se aude « cornaj »
In functie de conditiile de producere: Este profund si prelungit
La inspectie se observa « tiraj » depresiunea
Dispneea de efort : in IVS,simfize pleurale regiunilor supraclaviculare si subclaviculare,
extinse epigastrica,jugulara,spatii intercostale
 B/Bradipneea expiratorie apare cand obstacol la
nivelul bronhiolelor
Obstrucţia căilor respiratorii mici apare în :
bronşiolite, BPCO, astm bronşic şi
este insotit de un zgomot expirator, şuierător,
prelungit, « wheesing »
Criza de astm bronşic
Apare in cursul noptii,brusc
Cu expir prelungit,zgomotos
Pacientul adopta pozitia de ortopnee
Initial prezinta tuse seaca ,
apoi tusea devine cu expectoratie mucoasa,de
aspect perlat
Se asociaza cu anxietate,cianoza
Mecanism triplu:
Edem al mucoasei
Hipersecretie de mucus
Spasm al musculatorii
Dispneea cu accelerarea frecventei respiratorii:
Polipneea fiziologica
Polipneea patologica
Polipneea patologica
In boli ale aparatului respirator ce scad
amplitudinea miscarilor respiratorii:
1/- alterarea funcţiei mecanice a complexului
sterno-costal (deformaţii toracice, spondilita,
torace senil, pareze ale muşchilor toracici) ;
pleurite, fracturi costale, nevralgia intercostală
2/In boli ale aparatului respirator care
micsoreaza suprafata respiratorie a plamanilor
Cauze pulmonare –(duc la scăderea volumului
pulmonar şi a elasticităţii pulmonare)
pneumonie, bronhopneumonie, infarct
pulmonar, edem pulmonar, emfizem pulmonar,
fibrotorax,Tbc
Cauze pleurale – pleurezii, pneumotorax
3/mobilitatea anormală a diafragmului:
paralizie de frenic,
tumori abdominale,ascită,obezitate
pneumoperitoneu
boli febrile :
Boli cardiovasculare ce duc la tulburari de
hematoza
Dupa hemoragii masive
in anemii exprimate
in intoxicatii cu oxid de carbon
Cele două tipuri de dispnei se pot combina
între ele, această asociere reprezentând
dispneea mixtă care apare in boli ale traheei
(intrinseci/extrinseci)
Dispneea cu modificarea ritmului respiratiei:
Dispneea cu modificarea ritmului respiratiei:
Ritm special : Cheyne stokes : Kussmaul
: Biot
Ritm variabil de la o examinare la alta in
nevroza
1.Dispneea Cheyne-Stockes –
creşterea pCO2 în sânge determină o
hiperexcitaţie a centrului respirator ce duce la
creşterea frecvenţei şi amplitudinii ventilatorii;
hiperventilaţia determină eliminarea CO2
urmată de o scădere a ritmului şi amplitutidinii
ventilatorii până la apnee ceea ce duce la creşterea
pCO2 în sânge şi ciclul se repetă.
Se manifestă prin cicluri de respiraţii
crescendo-descrescendo intercalate de perioade
de apnee
Frecventa atinge un maxim apoi scade pana la
apnee poate să apară în : insuficienţa cardiacă
stângă
: ateroscleroză,
: hemoragii cerebrale
: meningite
: in somn profund la varstnici
2.Dispneea Küssmaul :este o bradipnee cu
respiratie in 4 timpi
se caracterizează prin :
 respiraţii profunde, zgomotoase, cu remanenţa Celulita– proces inflamator al ţesutului celular
în platou a inspirului, expir zgomotos şi pauze subcutanat,manifestat prin eritem, durere, edem
lungi între ciclurile respiratorii (9-10 /respire./min) local.

Cauze : Pleurodinia – durere vie, brutală, exagerată de

comele uremice, tuse, palpare sau mişcări, imobilizând toracele
comele diabetice poate fi însoţită de febră trebuie diferenţiată de
comele hepatice, infarctul miocardic sau de anevrism disecant
in infecţii grave,
in agonie Dermatomiozita
in intoxicatia cu alcool metilic se caracterizeaza prin eruptii cutanate cu
character polimorf
3.Dispneea Biot – Poate apare un edem dur si dureros la palpare
respiraţiile sunt de amplitudine egala ce
alterneaza cu apnee Fisuri si fracturi costale
ciclul respirator desfăşurându-se la intervale (pot fi insotite de cracmente la palpare)
foarte lungi (5-30sec)
- Nevralgia intercostală –
apare în : tumori cerebrale,
: meningite, apare prin iritarea unui nerv intercostal şi este o
: leziuni vasculare cerebrale. durere vie sau cu caracter de arsură.

Are prognostic grav ,preterminal Apare de-a lungul unui traiect nervos şi este
amplificată de tuse, mişcări bruşte, inspir profund
4/Dispneea din nevroze şi mai ales de palparea punctelor de pe traiectul
nervului –punctele lui Valleix (parasternal, axilar
Are aspect polimorf median,paravertebral).
Se modifica in timp scurt
Este insotita de senzatia de « nod in gat » Cauze : expunerea la frig, tumori mediastinale,
Dispare in somn sau daca i se distrage atentia zona zoster.
Lipsesc semnele obiective de suferinta
cardiaca,pulmonara Neoplasme osoase primitive sau metastatice
Apare dupa traume psihice Durere continua,surda
Frecvent la femei Boala din Bornholm (pleurodinie epidemica)
Determinat de virusuri Coxsakie
DUREREA TORACICĂ: Caracterzat prin durere foarte vie,intensa la baza
toracelui
Durerea toracică este un simptom tipic pentru Insotit de febra,cefalee
afecţiunile pulmonare dar poate apare şi în alte Evolutie buna,in zile
boli care interesează :
cutia toracică, Mialgia:
coloana vertebrală şi abdomenul,având o mare este o durere surdă musculară având mai multe
variabilitate în ceea ce priveşte localizarea, cauze :
debutul, caracterul,intensitatea, circumstanţele de procese inflamatorii locale,
apariţie, cauzele,manifestari de acompaniament. hematoame,
Durerea toracică de cauza parietala : dermatomiozită,
traumatisme,
-apare în : trichinela, (insotita de edem palpebral, febra,
afecţiuni ale pielii şi ţesutului celular cefalee,eozinofilie)
subcutanat,nevralgii intercostale,afecţiuni
musculare,afectiuni ale coloanei vertebrale şi
afectiuni ale glandei mamare.
-Durerea osoasă:
apare prin procese patologice care interesează
periostul, bogat în terminaţii nervoase sau la
nivelul endostului.
Apare in osteita,periostita,osteomielita
Sindromul Tietze :
inflamaţia cartilajelor coastelor I, II, III şi rar IV
la extremitatea sternală care determină durere
aproape permanentă amplificată de palpare
funcţie de cauza care îl provoacă:
-in pneumonia francă lobară –junghi violent,
submamelonar, instalat după frison
unic,solemn, insotit de febră; dispare în 2-3 zile
Pleurezia « seaca » pleurita
Avem durere foarte intensa,la intregul
hemitorace
Bolnavul este culcat pe partea sanatoasa
Cand apare revarsatul durerea se estompeaza

Dureri de tip nervos radicular Pleurezia diafragmatica

apar în afecţiuni ale coloanei vertebrale ce Durerea este violenta,in semicentura durere
determină compresiuni ale rădăcinilor nervoase la de tip intercostal cu dureri la nivelul
nivel vertebral : epigastrului, abdomenului superior, în centură
de-a lungul ultimelor spaţii intercostale
spondiloze,
discopatii, scizural
Cancer vertebral si metastaze
Tbc osos (morbul Pott) durere de tip nevralgie frenică – cu durere pe
Spondilite nespecifice marginea trapezului, umărului stâng şi gâtului
Tabes(meningo radiculita sifilitica)
:punctul scalenic
Dureri de tip nervos radicular :punctele parasternale
:butonul Gueneau de Mussy
osteomielită,
tumori intramedulare (mielom, limfom, Pleurezia interlobara :are traiect in « esarfa »
tumori,metastaze). pe traiectul
Durerea porneşte de la nivelul coloanei şi
iradiază simetric, în centură, fiind amplificată de Pleurezia purulenta :
mişcări. junghi intens persistent si dupa form colectiei
junghiul este însoţit de hiperestezie cutanată
Durerea toracica determinate de boli ale
aparatului respirator Pneumotorace :
durere foarte violenta
Durerea retrosternala (durerea « lovitura de pumnal »
traheobronşică) Insotita de dispnee,anxietate,cianoza
: are caracter de arsură pneumotorax spontan : apare brutal, după efort
: cu localizare retrosternala fizic sau tuse,imobilizând bolnavul se însoţeşte de
: se întâlneşte în traheobronşitele acute dispnee marcatăpleureziile mediastinale :
: este accentuata de tuse durere retrosternală

Junghiul toracic: -tromboembolismul pulmonar –

- apare prin iritarea terminaţiilor nervoase de la
nivelul pleurei parietale,
- durere de intensitate mare, vie, comparată cu
"lovitura de pumnal",
- exagerată de tuse, strănut, palparea regiunii
dureroase,
durerea apare brusc, de intensitate mare,
însoţit de tuse seacă,
dispnee intensă cu polipnee,
cianoză, instalate brusc
se însoţeşte de spute hemoptoice, febră,
apare in prezenta conditii emboligene

- însoţită de dispnee, îmbrăcând diverse aspecte în

-supuraţiile pulmonare gangrenoase –
dureri foarte intense şi persistente, ce preced
deschiderea procesului supurativ în bronhie
cancerul bronhopulmonar:
determina dureri cu caracter progresiv
Este vorba de poziţia ortopneică şi de
anumite poziţii antalgice.
Poziţia ortopneică denotă o tulburare a funcţiei de
hematoză în sensul scăderii ei, cauza fiind
respiratorie sau cardio-vasculară.

-sindromul Pancoast-Tobias (neoplasm apical) – Cauzele acestei poziţii:

junghi localizat la vârful plămânului.
DUREREA DE CAUZĂ EXTRATORACICĂ:
1. cauză cardiacă :
cardiopatia ischemica cronica
angina pectorală,
infarctul miocardic acut,
anevrism disecant de aortă
junghiul atrial din stenoza mitrală
pericardita constrictivă
aortita luetică,
Durere toracice in afectiuni esofagiene:
Apar in esofagite, diverticulite, cancer esofagian
Insotite de tulburari de deglutitie si regurgitare
-astm bronşic
-pleurezie masivă
-edem pulmonar acut noon-cardiogen
-infarct pulmonar
-pneumonie, bronhopneumonie
-pneumotorax
-neoplasm bronhopulmonar cu obstrucţie
importantă
-insuficienţă cardiacă stângă sau globală
Poziţiile antalgice cele mai frecvent înâlnite sunt:
-pe partea bolnavă în caz de pleurezie masivă
-pe partea sănătoasă în caz de pleurită sau
cortico-pleurită
-poziţii de drenaj al bronşiilor în caz de
bronşiectazii sau bronşite cronice

4.de cauză mediastinală : Starea de nutriţie– relevă răsunetul general al

mediastinita acută şi cronică, afecţiunilor respiratorii asupra organismului.
emfizemul mediastinal,
apare prin ruperea unor bule de emfizem Este vorba de prezenţa unor boli grave
insotit de cianoza si edem in pelerina precum: TBC,
insotit de circulatie colaterala venoasa
: neoplasm bronho-pulmonar, etc.
2.de cauză abdominală :
hernia hiatală, Faciesul
colecistita acută poate oferi date importante despre prezenţa unor
abcese subfrenice boli respiratorii cum ar fi:
litiaza biliara
pancreatita facies vultuos – cu pomeţi roşii, ochi strălucitori, pe
fond febril, care apare în pneumonia francă lobară
(semnul Jaccoud - hiperemie de aceeaşi parte cu
INSPECŢIA pneumonia).
Inspecţia generală: facies palid, aşa zisul „facies veneţian” tipic
altă dată pentru TBC
Poate oferi date privind: sau în faze avansate cu facies palid-gălbui,
atitudinea şi poziţia pacientului hectic,supt, cu ochi înfundaţi în orbite, cu
starea de nutriţie cearcăne dar cu pomeţi roşii („trandafirii
cimitirului”).
faciesul facies cianotic – mai ales a buzelor, pomeţilor
tegumentele şi mucoasele şi a vârfului nasului –
aspectul fanerelor denotă o afecţiune gravă pulmonară
(bronhopneumonie, pneumonie masivă, BPCO
modificări ale sistemului osteo-articular avansat, neoplasm pulmonar,etc.)
tulburări neurologice sau un cord pulmonar cronic.
facies cianotic-negru „blue-bloatter”
apare la bronşiticii cronici sau în sindromul
Atitudinea şi poziţia – oferă date privind poziţia mediastinal
pacientului în anumite boli respiratorii. facies „pink-puffer” tipic pentru emfizematoşi

Examenul tegumentelor şi mucoaselor – relevă
modificările descrise la facies la care se mai
adaugă herpesul labial caracteristic în
pneumonii virale sau în pneumonia francă
lobară.
Nu trebuie uitată examinarea tegumentelor
de la membrele inferioare tipice pentru cordul
pulmonar cronic.
Examenul fanerelor –
: poate decela modificări de tipul degetelor hipocratice (« în sticlă de ceas
«)
: tipice pentru BPCO, procese pulmonare cronice,
neoplasm pulmonar, etc
Examenul sistemului nervos şi osteoarticular
poate releva:
: dureri şi tumefieri articulare, frecvent
paraneoplazice (osteoartropatia pneumică),
: nevralgia de plex brahial, asociată cu ptoză
palpebrală şi inegalitate pupilară, caracteristică
pentru sindromul Pancoast –Tobias sau rar, în
TBC apical.
Topografia toraco-pulmonară
Aceasta se bazează pe noţiunile de anatomie
pentru a putea raporta orice modificare la nivelul
zonelor topografice toracice.
O linie arbitrară-sternala care trece prin mediana
sternului şi apofizele spinoase împart toracele în 2
hemitorace, stâng şi drept.
Fiecare este împărţit apoi de linii verticale în 3
feţe: anterioară, laterală şi posterioară.
Faţa anterioară este delimitată de linia medio-
sternală, linia axilară anterioară şi claviculă, prin
care trece şi linia medio-claviculară.
Aceste repere împart hemitoracele anterior în:
fosa supraclaviculară (delimitată de claviculă,
marginea m. trapez şi m. sternocleidomastoidian
fosa subclaviculară (delimitată de claviculă,
stern, m. deltoid şi pectoralul mare)
spaţiile intercostale: se ia ca reper unghiul lui
Louis de unde se numără coastele oblic de sus în
jos şi în afară, spaţiul II fiind imediat sub coasta ce
se inseră pe unghi.
spaţiul care se delimitează între o linie curbă cu
concavitatea în jos pornind de la coasta a VI-a
pânăla extremitatea anterioară a coastei a IX-a,
având în jos rebordul costal, este denumit spaţiul
Traube.
La acest nivel se proiectează marea tuberozitate
a stomacului şi corespunde fundului de sac costo-
diafragmatic stâng.
Faţa posterioară este delimitată de linia vertebrală,
ce trece prin apofizele spinoase şi linia axilară
posterioară; linia scapulară, ce trece prin marginea
internă a omoplaţilor, linia care uneşte spinele
omoplaţilor, pe orizontală şi alta care uneşte
vârfurile lor, impart această faţă în:
fosa supraspinoasă sau suprascapulară,
denumită zona de alarmă a lui Chauvet
fosa subspinoasă, interscapulovertebrală şi
externă
regiunea subscapulară, sub vârful omoplaţilor
Faţa laterală, delimitată de cele două linii axilare,
anterioară şi posterioară, străbătută de linia
axilară mediană reprezintă de fapt axila.
Această faţă are importanţă în examenul
plămânului drept, la nivelul ei fiind proiectat
lobul median.
Vârful plămânului are proiecţie anterioară la
nivelul spaţiului supraclavicular iar posterior, în
porţiunea internă a fosei supraspinoase.
Modificări patologice ale toracelui se referă la:
modificări ale peretelui toracic
modificări de formă ale toracelui
modificări ale dinamicii respiratorii
Modificări ale peretelui
1. se referă la apariţia pe torace a:
circulaţiei superficiale colaterale, care apare în
caz de compresiune pe vena cavă superioară
(sindrom mediastinal prin tumoră, guşă,
adenopatii);
pitiriazis versicolor, micoză sub formă de pete
maronii, ce însoţeşte frecvent bolile pulmonare cu
transpiraţii abundente, ca în TBC;
erupţii veziculare pe traiectul nervilor
intercostali,tipice pentru zona zoster.
1. Tot la inspecţia toracelui se pot vedea:
bombări sau retracţii localizate.
Bombări unilaterale pot fi date de:
lipoame,empiem, pleurezii bazale, pneumotorax.
Retracţiile pot fi date de cicatrici postoperatorii
pe torace: lobectomii sau pneumectomii vechi
( pentru TBC frecvent),traumatisme toracice, etc.
Modificări de formă a toracelui
pot fi: congenitale sau dobândite,
: simetrice sau asimetrice.
A. Congenitale:
a. Simetrice:
-torace alungit, longilin care are coastele oblice,
unghi epigastric ascuţit, clavicule proeminente,
coasta a X-a flotantă.
-torace brevilin, scurt, cu coaste orizontalizate,
unghi xifoidian obtuz, panicul adipos exagerat.
b. Asimetrice:
-torace cifotic sau cifo-scoliotic
B. Dobândite
a. Simetrice:
-torace astenic – alungit, cu diameter micşorate,
mai ales cel antero-posterior, umeri coborâţi, fose
supraclaviculare adâncite, unghi xifoidian ascuţit,
scapule ridicate (scapule alatae); frecvent la boli
comsumptive gen TBC, neoplasmpulmonar
-torace rahitic – asemănător celui astenic dar
cu proeminenţa sternului, în carenă, prezenţa de
mătănii condro-sternale ce apare după rahitism în
copilărie
-torace emfizematos –opus primelor, cu aspect
globulos, prin creşterea diametrelor, mai ales a
celui A/P,dând aspectul de butoi; gât scurt,
înfundat în torace, fose supraclaviculare pline,
coaste orizontalizate, unghi xifoidian obtuz,
ampliaţii reduse; este tipic pentru emfizemul
pulmonar difuz.
-torace conoid – sau piramidal sau în clopot,
apare dilatat la bază prin prezenţa de
: ascită
: hepatosplenomegalie
: sarcină
-torace infundibuliform – cu stern înfundat în
porţiunea inferioară, chiar cu scobitură plinia
sternală, mai este denumit torace „de pantofar”
b. Asimetrice, prin bombări sau retracţii
unilaterale(corp străin, tumoră, )
3.Modificări de dinamică respiratorie
-prin care urmărim tipul de respiraţie al individului
Normal, femeile au o respiraţie de tip costal
superior
bărbaţii şi copiii, tip costal inferior
-Frecvenţa respiratorie este de 16- 18 resp./min.,
raportul între durata inspiraţiei şi cea a
expirului fiind de 1/3.
Peste 20 resp/min se numeşte polipnee iar sub
16, bradipnee.
-Tot la inspecţia toracelui se poate vedea dacă
ampliaţiile sunt simetrice, bilateral
Diminuarea sau abolirea la o bază relevă:
pleurezie masivă, pneumonie, pneumotorax,
tumori sau chiste mari bazale, etc.
- prezenţa tirajului, care apare:
1. simetric bilateral în caz de obstrucţie pe laringe
sau trahee
2. Apare unilateral, prin obstrucţia unei bronşii
principale
PALPAREA
Palparea completează datele obţinute prin
inspecţie aducând informaţii care elucidează mai
uşor diagnosticul.
Ea vizează palparea: peretelui toracic,
palparea vârfurilor şi bazelor plămânului,
palparea plămânului (adică a freamătului pectoral)
 Palparea toracelui se face :
cu pacientul în poziţie şezândă, prin aplicarea feţei
palmare pe torace (cu degetele lipite), pe toate
feţele, succesiv şi simetric
a. -conformaţia toracelui cu bombări, dilatări,
retracţii
1. -starea tegumentelor: temperatură, troficitate,
umiditate, edeme, lipoame, tumori etc.
2. -starea musculaturii şi a integrităţii
sistemului osteo-articular toracic
3. -prezenţa durerii la palparea spaţiilor
intercostale (nevralgii), a articulaţiilor
condro-sternale (S. Tietze)
prezenţa frecăturii pleurale care apare în
condiţiile prezenţei între cele 2 foiţe pleurale a
unui exudat fibrinos
senzaţia tactilă este cea dată de frecarea unei
bucăţi de mătase sau a unei meşe între degete
caractere:
apare în ambii timpi ai respiraţiei şi
se accentuează la la apăsarea cu stetoscopulsau
la amplificarea inspirului
dispare în apnee
dispare la apariţia colecţiei pleurale
Ea poate reapare la resorbţia colecţiei
Palparea mişcărilor respiratorii începe cu
palparea vârfurilor, prin aplicarea mâinilor
examinatorului în fosele supraclaviculare rugând
pacientul să inspire profund
Apoi palmele coboară la ambele baze, pacientul
trebuind să inspire profund
În acest mod avem date despre amplitudinea,
simetria şi frecvenţa mişcărilor respiratorii
Reducerea ampliaţiilor la vârf
: apare unilateral, în tumori sau procese TBC
de vârf sau
: apare bilateral în emfizemul pulmonar
Ampliaţiile apar reduse la baze:
1. -bilateral, simetric, în emfizemul pulmonar
difuz
2. -unilateral în:
-obstrucţia bronşiei principale;
-procese parietale imobilizante (paralizia
muşchilor respiratori, nevralgie
-procese pleurale: pneumotorax, colecţie
lichidiană, pahipleurită bazală, tumoră
pleurală mare,
-procese parenchimatoase: tumoră sau
pneumonie masivă bazală
Palparea freamătului pectoral se realizează:
prin aplicarea succesivă a palmei pe toracele
bolnavului, simetric, bilateral, în timp ce
pacientul spune cu aceeaşi voce, clar, bine
articulat „33”
Datorită faptului că sunetul se transmite de la
corzile vocale prin căile aeriene, prin
parenchimul pulmonar (care este ca o cutie de
rezonanţă) până la peretele toracic,
examinatorul va simţi o senzaţie tactilă care se
numeşte freamăt pectoral sau vibraţie vocală
Accentuarea freamătului pectoral apare în:
-procese de condensare cu bronşie liberă::
pneumonie,
: bronhopneumonie
: infarct pulmonar
: tumoră pulmonară
Accentuarea freamătului pectoral procese cavitare
cu bronşie liberă:: caverne TBC
: abces pulmonar sau chist hidatic golite (cavitatea
trebuie să aibe diametru minim de 6 cm., pereţi
elastici şi să fie situată la mai puţin de 6 cm de
perete)
Accentuarea freamătului pectoral
zonele de supleanţă ale plămânului din
vecinătatea unui proces patologic întins, care
prezintă o hiperventilaţie compensatorie:
: pleurezii
: pneumonii masive
Diminuarea freamătului pectoral apare în:
-procese de condensare masivă, care comprimă
incomplet bronşia principală
-scăderea elasticităţii parenchimului pulmonary
din emfizemul pulmonar
-interpunerea de aer sau lichid în cantitate mica la
nivelul pleurei
Abolirea freamătului pectoral apare în:
-afecţiuni ale laringelui cu afonie
-obstruare completă a bronşiei, intrinsec sau
extrinsec prin compresiune,corp străini,neoplasm
bronşic, adenopatii sau tumori compresive
-prezenţa de aer sau lichid pleural în cantitate
mare (pneumotorax, pleurezii masive)
PERCUŢIA
Percuţia este metoda care completează şi mai
bine un diagnostic de supoziţie
ea folosind tehnica lovirii peretelui toracic
digito-digital, pentru obţinerea unor sunete
care reprezintă vibraţiile combinate ale
peretelui toracic, plămânului şi conţinutul aeric
al acestuia
La aceste sunete se vor aprecia:
intensitatea, (care depinde de puterea loviturii
percutorii, de grosimea peretelui toracic)
tonalitatea
timbrul
Percuţia se face cu pacientul în ortostatism sau
în şezut, pe pat, pentru feţele posterioare şi
mediană şi, culcat pe spate sau în şezut, pentru
faţa anterioară
Pentru percuţia feţelor laterale pacientul va
ţine mâinile pe cap, cu braţul depărtat de corp
Pacientul respiră uniform, liniştit, cu gura
deschisă
Percuţia se va face simetric, bilateral, de sus în
jos
Percuţia vârfurilor plămânilor se face prin
percuţia pe marginea superioară a trapezului,
delimitând bandeletele Krőnig, zone de aprox.
4-6 cm, depinzând de capacitatea respiratorie a
bolnavului.
Acestea pot fi lărgite în emfizem sau
micşorate, în procese de condensare de
vârf(TBC, tumori, pahipleurite sau simfize).
Percuţia bazelor se face de sus în jos pe liniile
topografice, situându-se la nivelul apofizei
spinoase T11, paravertebral, la nivelul coastei a X-
a pe linia scapulară, coasta a IX-a pe axilara
posterioară, coasta a VIII-a pe axilara medie,
coastaa VII-a pe axilara anterioară.
Curbele descrise diferă de la stânga la dreapta
din cauza prezenţei ficatului în dreapta şi de
spaţiul Traube, în stânga.
Manevra Hirtz – reprezintă metoda prin
care se pune în evidenţă amplitudinea
respiratorie a unui individ, adică mobilitatea
diafragmului.
Se face percuţia bazei punând bolnavul să
inspire profund, să ţină puţin aerul până se
percută, după care se percută în expir profund.
În mod normal această manevră determină o
mobilitate a diafragmului pe o arie de aprox. 4-
6 cm, ea fiind mai mică la femei şi mai mare la
sportivi
Limita inferioară poate fi ridicată în caz de
sarcină, ascită, meteorism şi poate fi coborâtă
în emfizem, astm bronşic în criză
Percuţia plămânului normal produce un sunet
sonor, relativ jos ca înălţime, întins pe toată aria
pulmonară
La percuţia plămânului anterior se ţine cont de
prezenţa matităţii cardiace în stânga precum şi de
delimitarea spaţiului Traube
Modificările sonorităţii pulmonare constau în:
submatitate
matitate
hipersonoritate
timpanism
-Submatitatea, matitatea pulmonară(diminuarea
sau abolirea sonorităţii) apar in:
1. -prin modificări la nivelul peretelui toracic:
obezitate, edem, tumori
2. -prin modificări patologice la nivelul
parenchimului pulmonar care duc la
diminuarea sau dispariţia aerului din plămâni,
acestea pot fi cauzate de:
atelectazie pulmonară,
: prin obstrucţia, (fie prin corp străin sau
tumoră endobronşică ) sau prin compresiunea
extrinsecă (prin adenopatii sau tumori pe bronşie,)
cu colabarea parenchimului respectiv;
procese de condensare pulmonară
de tip inflamator (pneumonii, bronhopneumonii,
abces pulmonar, TBC) sau neinflamator (edem
pulmonar acut, infarct pulmonar, fibroză
pulmonară, tumoră pulmonară)
Topografia modificărilor matităţii pulmonare
depinde de evoluţia fiecărei boli şi de
caracteristicile ei.
Iată câteva exemple:
-în bronhopneumonie, focarele de condensare
sunt dispuse pe ambii plămâni, fiind de forme şi
dimensiuni diferite
-în pneumonia bacteriană, procesul cuprinde
de obicei un lob
-în TBC pulmonar este prins frecvent vârful
plămânului(TBC apical)
în chistul hidatic, abcesul pulmonar, tumoră,
cavern neevacuata, matitatea este suspendată şi
intensitatea depinde de profunzimea locului faţă de
peretele toracic
-în edemul pulmonar acut, apar zone de
submatităţi sau matităţi de la baze spre vârf în
funcţie de gradul şi evoluţia bolii
Matitatea din afecţiunile pleurei poate prezenta
multiple variante în funcţie de procesele
patologice şi intricările lor.
Simfizele, tumorile dau matităţi delimitate, la
baze
Prezenţa de lichid însă depinde de tipul de
revărsat pleural, dacă este de tip inflamator sau,nu;
dacă percuţia se face înainte sau după
toracenteză, când poate pătrunde aer şi apare hidro
sau pio pneumotorax.
Matitatea in pleurezie
Devine accesibil daca depaseste 200 ml
In colectiile pleurale mijlocii : apare limita
superioara ca o linie curba parabolica
linia lui Damoiseau(curba in « S » a lui Garland
In colectiile mari limita superiora devine
orizontala: matitatea devine « rezistenta »
In pleurezie limita superioara nu se modifica cu
pozitia datorita aderentelor
In vecinatatea colectiilor voluminoase
parenchimul este relaxat si prezinta la percutie un
sunet de timpanism (skodism)
Vindecarea cu sechele poate determina
mentinerea unei matitati
Matitatea in hidrotorace
: este bilaterala
: apare in insuficienta cardiac,,sindroamele
nefrotice
: este dispusa bazal
: limita superiora este orizontala dar se modifica
cu pozitia
Matitatea in hemotorace
: apare in traumatisme toracice
anevrism aortic perforat
sindroame hemoragipare
in tratamentul cu anticoagulante
in erori de punctie pleurala
Matitatea in sero sau
piopneumotorace
Piopneumotoracele apare in traumatisme
toracice
Matitatea este bazala cu limita superiora
orizontala
Limita superiora nu se modifica cu pozitia
Deasupra matitatii avem timpanism
Matitatea in pahipleurita
 Consecinta unei inflamatii,cu aparitia unui tesut
vascularizat
Apare o matitate cu margini neregulate
Matitatea in pneumonie
Exudatul inflamator inlocuieste aerul din
alveolele pulmonare
Apare accentuarea freamatului pulmonar
Matitatea nu se modifica cu pozitia
In pneumonia centrala nu se percepe la percutie
matitate
In pneumonia masiva (exudatul umple si
bronhia de acces)
: la percutie avem o matitate « rezistenta »
Matitatea in atelectazia
Matitatea in atelectazia pulmonara de evacuare
de rezorbtie. Datorita relaxarii tesutului pulmonar
inainte de aparitia matitatii la percutie obtinem,
hipersonoritate si timpanism
Matitatea in infarctul pulmonar
Augmentarea sonoritatii pulmonare
Apare in emfizemul pulmonar,astm bronsic(in
criza), EPA
Hipersonoritate limitata apare :
: in vecinatatea unor colectii masive,tumori
: in faza initiala de obstructie a unei bronsii
: in pneumotorace,ascita voluminoasa
Timpanismul
Se obtine la percutia tesutului pulmonar relaxat
la percutia unei cavitati
Skodism :apare la percutia tesutului
pulmonar relaxat din vecinatatea unei colectii
masive,tumori
Sunet timpanic obtinut asupra cavitatilor
: Cavitati accesibile percutiei
: Cavitati golite partial
: Bronhia de acces libera
: Dimensiuni 4/5 cm
Sunet timpanic in caz de pneumotorace
bronsiectazie
Ascultatia aparatului respirator
1/ Respiratia fundamentala este formata din :
: suflu tubar
: murmur vezicular
2/ zgomote supraadaugate : raluri
:frecatura pleurala
Suflu tubar fiziologic
Se aude la nivelul laringelui traheei portiunii
superioare a sternului interscapular
Murmur vezicular este un zgomot
bronhioalveolar
Murmur vezicular(modificari patologice)
Murmur vezicular de intensitate crescuta
la plamanul sanatos prin hiperactivitate
compensatorie(in colectii pleurale mari,
pneumotorace)
Murmur vezicular diminuat in colectii pleurale
cu lichid in strat subtire in emfizemul pulmonar
Murmur vezicular diminuat
in obstruarea partiala a unei bronsii in
: cancer bronhopulmonar
: corpi straini
: crup
Daca bolnavul respira superficial datorita
durerii
Murmur vezicular abolit
Apare in colectii pleurale voluminoase
in pneumotorace masiv
in pneumonia masiva
in pahipleurita
in obstruarea completa a cailor respiratorii
(princancer,corp strain, compresie extrinseca)
Murmur vezicular inasprit
Apare in bronsiolita asupra tesutului pulmonar
relaxat
Murmur vezicular cu expir prelungit
cei doi timpi ai respiratiei se egaleaza apare in
bronsiolita, astm bronsic in criza, emfizem Ralurile ronflante sunt raluri uscate formate in
pulmonar bronsiile mari
: seamana cu « sforaitul »unui om
Respiratia sacadata apare in nevralgia : au tonalitate joasa
intercostala,pleurita,fracturi costale
Ralurile sibilante se formeaza in bronhiile mici
Suflu tubar patologic : seamana cu « suieratul » vantului
: au tonalitate inalta
Suflul tubar patologic apare:
Ralurile ronflante se aud primele in
la nivelul tesutului pulmonar condensat inspir ,apoi se aud ralurile sibilante
deasupra unei cavitati superficiale cu bronhia de
acces libera Ralurile uscate apar in : bronsite acute
: bronsite cronice
tesut pulmonar condensat apare in : : astm bronsic
pneumonia lobara : bronsiectazie
infarct pulmonar
atelectzie Ralurile umede se clasifica : crepitante
tumori pulmonare : buloase
TBC forma infiltrativa : cavernoase

Este un suflu de intensitate mare,tonalitate Ralurile crepitante

joasa,cu timbru aspru : se aud in inspiratie
: sunt raluri alveolare
nu apare in pneumonia centrala(nu se transmite) : seamana cu zgomotul produs de frecarea unor
nu apare in pneumonia masiva suvite de par langa ureche

Suflul cavernos: Caractere acustice ale ralurilor crepitante :

Se aude deasupra cavitatilor mai mari de 5 cm : sunt fine
Cavitate golita partial : au volum mic
Bronhia de acces libera : sunt egale si numeroase
Tesut densificat in jur : se aud numai in inspir

Suflul cavernos: Cauze :

: pneumonia lobara (raluri de inducere ) (raluri
Se percepe in : abces pulmonar de rezorbtie ,de reintoarcere )
: chist hidatic deschis in bronhii : bronhopneumonie
: TBC : EPA
: cancer abcedat si evacuat : infarct pulmonar
: bronsiectazie : dupa hemoptizie
: insuficienta cardiaca (raluri de staza )
Zgomote supraadaugate : decubit dorsal prelungit (crepitante de decubit )

Ralurile sunt zgomote conditionate de Ralurile buloase (umede) se produc prin

prezenta unor secretii patologice spargerea bulelor de aer

Raluri uscate, umede Caractere : sunt inegale

Ralurile uscate se formeaza in bronhii datorita
prezentei de secretii patologice
Se aud in ambele faze ale respiratiei
: sunt discontinue
: se aud in ambele faze ale respiratiei
: se modifica de la o examinare la alta
: pot dispare dupa tuse
Ralurile buloase se impart in :
1/ raluri buloase mari Scop terapeutic : evacuator
2/ raluri buloase mijlocii : introducere de aer /medicamente
3/ raluri buloase mici
Ralurile buloase mari : sunt rare Contraindicatiile punctiei pleurale :
: au durata lunga : stare generala alterata
: apar in bronsiectazie : infectii ale peretelui toracic
Ralurile buloase mijlocii apar in : : sindrom hemoragipar
: bronsita acuta : suspiciune de chist hidatic
: bronhopneumonie
: bronsiectazie Tehnica punctiei pleurale :
Ralurile buloase mici (fine ) sunt raluri : se obtine consimtamantul
subcrepitante : prevenirea socului pleural cu atropina
: se aud in ambele faze ale respiratiei : se dezinfecteaza cu alcool iodat
:apar in : bronhopneumonie : se face anestezia cu xilina
: pneumonia lobara : se patrunde cu acul pe deasupra coastei in
: EPA plina matitate,perpendicular pe peretele
: bronsiolita thoracic si se aspira in seringa

Ralurile cavernoase Inccidente si accidentele punctiei pleurale :

: punctia alba
Sunt raluri buloase de calibru mare care se : lezarea pachetului vasculonervos
formeaza intr o cavitate : ruperea acului
: sunt raluri mari : pneumotorace
: sunt raluri de tonalitate joasa,cu timbru : soc pleural
metalic : embolia gazoasa
Cauze : bronsiectazue : EPA « ex vacuo »
: EPA
: abces pulmonar Examenul lichidului pleural : macroscopic
: chist hidatic excavat : fizico chimic
: microscopic
Frecatura pleurala :bacteriologic
Examenul macroscopic al lichidului pleural :
Este un zgomot supraadaugat datorat unui : culoare
exudat fibrinos pleural : aspect
: continut si consistenta
Lichid pleural seros
: Se aude in ambele faze ale respiratiei Lichid pleural hemoragic
: au caracter discontinuu Lichid pleural purulent
: nu se modifica dupa tuse Lichid pleural chilos si chiliform
: se aud mai bine daca se apasa stetoscopul pe Lichid pleural seros(serofibrinos)
torace : culoare galbena,clar,transparent
: dupa natura poate fi : exudat
: transudat
Investigatii complementare
Lichid pleural seros exudat apare in pleurezii
Examen radiologic : radioscopia pulmonara
: radiografia pulmonara Tbc
: tomografia pulmonara cancer
: bronhografia boli de colagen
: angiopneumografia afectiuni subdiafrgmatice
Scitigrafia pulmonara Lichid pleural seros de tip transudat apare in :
Bronhoscopia : insuficienta cardiaca
Tomografia computerizata : sindrom nefrotic
RMN Lichid pleural hemoragic apare in :
Punctia pleurala : Tbc pleurala
: infarct pulmonar
Scop diagnostic : confirma prezenta : cancer
lichidului : punctia biopsie : sindrom hemoragipar
: traumatisme toracice
Lichid pleural purulent
: culoare galben/verzuie SEXUL
: consistenta cremoasa Barbatii
: apare in septicemii
pleurezia purulenta datorita hormonilor andogreni
Lichid pleural chilos datorita expunerii la frig fac usor GNAD
: apare in traumatisme toracicein obstructii neoplazice Femeile fac usor cistita , pielonefrita acuta
Lichid pleural chiliform ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE
: apare prin degenerescenta grasoasa a celulelor Malformatii renale
Examenul fizico chimic
Reactia Rivalta cu ac. acetic glacial CONDITII DE VIATA SI MUNCA
In exudat reactia Rivalta pozitiva Frigul favorizeaza – GNAD
densitate > 1018 infectii urinare
continut de proteine >3 gr FACTORI NEFROTOXICI
In transudat reactia Rivalta negativa Ciuperci
densitate < 1018 %
continut de proteine < 3 gr % medicamente ( Kanamicina , streptomicina)
Examenul microscopic/citologic ANTECEDENTE PERSONALE
Examenul microscopic/citologic PATOLOGICE
: coloratia cu albastru de metilen Anginele acute duc la GNAD
: coloratia May Grùnwald Giemsa Infectiile de focar –(amigdale , dinti , sinusuri )
Pleurezii limfocitare apar in : viroze
: boala Hodgkin duc la GNAD si pielonefrita acuta
: Tbc DZ – nefropatia diabetica
Pleurezii bacteriene in pleurezia Adenomul de prostata , litiaza renala
para/metapneumonica favorizeaza infectiile urinare
Pleurezia cu eozinofile Supuratiile cronice – amiloidoza renala
Pleurezia cu eozinofile apare in :
: Tbc Boli cardiovasculare – pot duce la infarct renal
: astm bronsic Colapsul vascular – duce la insuficienta renala
: parazitoze acuta
: pancreatite Sarcina poate duce la nefropatia gravidica
Pleurezia cu celule tumorale SIMPTOMATOLOGIE
Examenul bacteriologic
: se face prin examen pe lama prin examen pe medii de
cultura DUREREA
: coloratia Ziehl Neelsen Localizata de obicei la nivelul lojelor
: mediu Lowenstein renale,( uni sau bilateral)
: inoculare la cobai COLICA RENALA

Aparatul renal Este o durere foarte intensa localizata la nivelul

lojei renale, cu debut brusc , cu iradiere pe peretele
anterior abdominal , pe traiectul ureterului , pana
VARSTA
La copii : la nivelul organelor genitale externe sau la nivelul
apare fimoza- imposibilitatea decalotarii coapsei regiunea anterointerna
preputiului la barbati
Hipospadias= deschiderea uretrei si a canalului Durerea este insotita de:
uretral , pe fata ventrala a penisului : mictiune dureroasa
Epispadiasul = deschiderea uretrei , canalului : tenesme vezicale
uretral pe fata dorsala a penisului : hematurie
La varsta copil mic- adolescent : : agitatie psihomotorie
GNAD (de obicei de origine streptococica) : anxietate
La tineri , adulti , varstinici : : pacientul isi cauta o pozitie antalgica pe care insa
litiaza renala nu o gaseste
pielonefrita
cancer renal Cauze :
La varstnici :
adenom de prostata litiaza renala (cea mai comuna cauza )
cancer de prostata TBC renal : migrarea cazeumului
Cancer renal : daca se elimina cheaguri de sange
 Infarctul renal golire a vezicii urinare

Alte manifestari in colica : 6. INCONTINENTA URINARA : emisie

involuntara de urina
Brahicardie
greturi 7. NICTURIA : inversarea ritmului nictemeral de
varsaturi eliminare a urinei
transpiratii
ileus dinamic ( oprirea tranzitului intestinal pt TULBURARI ALE DIUREZEI
materii fecale si gaze datorita durerii )
febra (daca avem infectie urinara supraadaugata POLIURIA : eliminarea unui volum de peste
2000 ml urina/24 h.
Tenesmul =durere foarte intensa
insotita de senzatia imperioasa de a urina cu apare in :
rezultat minim : insuficienta renala cronica compensata prin
poliurie
Dureri vezicale : diabet zaharat dezechilibrat
: diabet insipid
Cauze
cistita acuta si cronica OLIGURIA :
Litiaza vezicala : reducerea cantitatii de urina sub 500 ml/zi.
Tbc sau tumori ale vezicii : apare in insuficienta renala cronica
adenomul de prostata cu retentie acuta de urina
ANURIA :
Retentia acuta de urina :lipsa secretiei de urina sau scaderea ei sub 50ml/zi
: poate fi de cauza prerenala, renala sau postrenala
: se manifesta cu glob vezical ( avem matitate
la percutie deasupra simfizei pubiene ) ALTE SIMPTOME :
Simptome generale :
: diagnostic diferential cu sarcina ( diferentierea : cefalee
se face introducand o sonda in vezica urinara ) : astenie
: somnolenta
TULBURARI DE EMISIE A URINII
Simptome cardiovasculare : HTA,
1.POLAKIURIA : : dispnee
: nevoia frecventa de a urina
: mictiuni frecvente cu cantitate redusa de urina. Simptome respiratorii : dispnee
Simptome digestive : greturi,
2.MICTIUNEA DUREROASA :
: mictiuni insotite de dureri in hipogastru sau la : varsaturi
nivelul uretrei
EXAMEN CLINIC OBIECTIV
3. TENESME VEZICALE :
: reprezinta o mictiune imperioasa manifestata INSPECTIA :
sub forma de dureri vezicale Inspectia generala
: cu nevoie imperioasa de a urina dar cu
rezultat minim -stare de agitatie in colica renala
-paloare cu nuanta teroasa in insuficienta renala
4. DISURIA : mictiune dificila, prelungita si cronica
partial eficienta - edeme palpebrale

5. RETENTIE URINARA : incapacitatea de Inspectia regiunii renale :

 tumefierea regiunii lombare in : EXPLORARI COMPLEMENTARE IN BOLI
: hidronefroza renala, ALE APARATULUI RENAL
: tumora renala
Examenul de urina-
edem al regiunii lombare : abces perirenal : volum urinar
: aspect
PALPAREA: : pH urinar
: densitatea urinara
Normal (rinichii nu se palpeaza) : examenul chimic al urinei
Patologic-palpabili in :
Aspectul urinei : transparenta
ptoza renala Urina tulbure :urati,oxalati de Ca,fosfati
tumora renala
hidronefroza :puroi
:lipurie/chilurie
TEHNICI DE PALPARE A RINICHILOR :
– Procedeul Guyon Culoarea urinei
– Tehnica Israel
– Tehnica lui Glenard Galben(in functie de volum)
(in functie de pH
Puncte dureroase in b. renala:
Posterior: 1/pct. Costo vertebral sange(hematurie)
Hemoglobinurie
2/pctcostolombar(costo muscular) Porfirinurie
Anterior:pct ureteral superior,mijlociu,inferior icter

PERCUTIA: Culoarea urinei

: are o valoare diagnostic redusa
: manevra Giordano pozitiva Fosfaturie
Alcaptonurie(ac.homogentizinic)
: in litiaza renala Brun inchis:b.Addison
: in abces renal Dupa medicamente,alimente
: in pielonefrita
: pionefroza Mirosul urinei

AUSCULTATIA: Amoniacal in staza(fermentatie)

DZ
: are o valoare diagnostic redusa Fetid in pielonefrite
: utila in stenoza a arterei renale avem un suflu Putrid in TU
sistolic in regiunea lombara Medicamente/alimente

EXPLORAREA VEZICII URINARE pH ul urinar

Inspectie : glob vezical
Palpare Reactie acida 5,8 7,8
Percutie : matitate Bandelete pt pH
Acida :regim carnat,efort,DZ,febra ,IRC
EXPLORAREA VEZICII URINARE Alcalina:vegetarian,infectii urinare,expusa la
Cateterism vezical : aer

1/diagnostic Densitate specifica

2/terapeutic
Cu urodensimetru
 Intre 1001 /1030 1/3/camp
In raport cu volumul: mare(exept DZ) :
mic(densit mare) Determinare prin met Addis Hamburger
peste 1000/min
Proteinuria in b febrile(creste)
Proba celor 3 pahare:
: in nefrite cr,scleroza renala(scade/izostenurie) 1/Hematuria initiala (uretra,prostata)
2/Hematuria totala :GNAD,GNC,Cc,Tbc
Proteiuria( 50/100mg/24h) 3/Hematuria terminare (cistita,tu vezical)
Proteiuria prerenala,renala,postrenala
piuria
Proteiuria prerenala Piuria initiale
Piuria totala
Aport de proteine cu dens mica Piuria terminala
Reabsorbtia de proteine Piuria pasagera
Hb,mioglobina Piuria durabila
Proteine patologice:Bence Jones Sol Na OH 20%
(mielom,leucemii)
glicozuria
Proteiuria renala Glicozuria in leziuni renale,DZ

1/cresterea permeabilitatii Glicozuria pasagera IMA,emotii

a/autoimun,infectii,Sindrom nefrotic Glicozuria permanenta DZ,DR
b/hipoxie renala : generala: locala Metode: calitativ :bandelete,R Trommer,
2/difuziune membranara :cardiaca, ortostatica, cantitativ :R Fehling
sarcina,efort
3/scaderea reabsorbtiei tubulare examenul chimic al urinei:
: proteinurie,
Proteiuria postrenala : hematurie,
: glicozurie,
Sangerari postrenale(tu,litiaza,polipoza) : piurie,
Inflamatii ale cailor renale : cetonurie,
: pigmenti biliari,
Proteiuria : examen bacteriologic

Proteiuria se dozeaza : Explorarea morfologica a cailor urinare:

1/calitativ cu bandelete,/ac sulfosalicilic 20%
2/cantitativ : Ecografie
metoda Esbach,electroforeza,imunelectroforeza Examen radiologic :

electroforeza : radiografie renala simpla,

: urografie
Proteiuria selectiva (Sindr. nefrotic pur la copii)
Proteiuria nesectiva(globuline) in nefropatii Scintigrama renala
avansate
Cetonuria
Hematuria
: in post,DZ
Hematuria macroscopica Cu reactiv Legal ( culoare violet)
Hematuria microscopica Cu bandelete

500/1000/min Pigmenti biliari : icter hepatic si mecanic

 Reactiv Lugol (cul verde) cefalee,
vertij,
Urobilinogenuria tulburari vizuale
In icter hemolitic,initial in icter hepatocelular .modificari umorale(retentie azotata moderata)
R Erlich(cul rosie)
GNCr
celularitate
Celulele :epiteliale lipsa edemului
poliurie ...oligurie
tumorale hipostenurie...izostenurie
hematii,leucocite proteinurie,hematurie,cilindrurie
HTA
Cilindrii urinari retentie azotatafixa...sindrom uremic
Cilindrii urinari :mucoproteine
1/necelulari Sindrom nefrotic
: hialini,incolori(febra,GNA)
:granulosi (galbui)in boli cu proteinurie Hiperpermeabilitatea membranei bazale
:coloizi( ceara ) in IRC,amiloidoza glomerulare cu proteinurie masiva>3,5 gr
Grasosi (Sindr nefrotic)
pigmentari Sin.Nefrotic :idiopatic(primitiv)
:secundar
2/Cilindrii urinari celulari
infectii
Epiteliali in septicemii,infectii alergic
Hematici GN ,HTA,traumatisme in intoxicatii
Leucocitari in pielonefrite DZ
LED
Cristale din precipitarea de saruri
Ac uric(romb) Debut :
Oxalat de Ca(plic) insidios cu astenie,anorexie,edem
Fosfati(capac de sicriu) .oligurie,hiperstenurie
Colesterol(lamele incolore) .proteinurie masiva,lipurie
.cilindrii hialini,corpi birefrigenti
SINDROAME URINARE .umoral:hipoproteinurie

Sindromul nefritic :hipercolesterolemie

:hiperlipemie
Suferinta glomerulara :acuta
:cronica Clasificare:
pur(nefroza lipoidica)proteinurie selective,
: GNAD poststreptococica hipoproteinurie, hipoalbuminemie,à 2
: edem alb,moale,pufos globulinemie, hipercolesterolemie
: oligurie,hiperstenurie
: proteinurie, Impur+hematurie,HTA
: hematurie
: cilindrii granulosi INSUFICIENTA RENALA ACUTA

Sindromul nefritic Scaderea functiei renale: sindrom clinic

,umoral,urinar determinat de suprimarea
cresterea TA brusca,completa si potential reversibila a
tahicardie, functiilor renale
IVS
 Retentie azotata(uree>100 mg,Creat>2 mg) : modificari ale ionogramei

Etiologie:prerenala(ischemic) 2/scaderea marcata a TA cu scaderea perfuziei

:renala renale
:postrenala(obstructiv) Cauze :
: IMA,
INSUFICIENTA RENALA ACUTA : hemoragii,
PRERENALA : soc

Functionala(determinat de ischemie) La TA max 60mm Hg filtratul glomerular =0

De scurta durata,rapid reversibila
Hipoperfuzie prin: Simptome:
Paloare,transpiratii reci
1/ dezordini hidroelectrolitice prin deshidratari Tahicardie,polipnee
severe Scaderea TA
Oligurie
2/ scaderea hipertensiunii arteriale Proteinurie discreta
3/ insuficienta cardiaca Uree 100 150 mg

1/dezordini hidroelectrolitice prin deshidratari 3/insuficienta cardiaca:

extracelulare : scaderea fluxului sanguin renal /insuficienta
excretie de sodiu cu agravarea insuficientei
. pierderi digestive cardiace si scaderea filtratului renal azotemie
cutanate moderata
renale : Semnele dispar la digitalizare

pierderi digestive:varsaturi: INSUFICIENTA RENALA ACUTA CAUZA RENALA

: stenoza pilorica,
: ocluzieintestinala, Prin lezarea directa a rinichilor
: sarcina, Cauze:1/nefropatie tubulo interstitiala acuta
: intoxicatii
mecanism ischemic(soc)
diaree: mecanism nefrotoxic:exogen
: gastroenterocolita acuta,
: dizenterie :endogen
2/necroza corticala acuta
.pierderi cutanate: 3/nefrite interstitiala
: transpiratii : boli infectioase, 4/GNAD
5/nefropatia vasculara acuta
: supuratii cronice
Simptome:
pierderi renale Stadiu de debut(faza preanurica)
: b. Addison, Stadiu de oligo anurie(leziuni renale constitiute)
: coma diabetica Stadiu de reluare a diurezei(poliurie)
Stadiu de recuperare a functiei renale
Simptome: astenie,
: limba uscata, Stadiu de debut(preanurica)
: tahicardie,hipoTA Cauze: soc
: oligurie
: proteinurie discreta :hemoragii
: cilindrii hialini :infectii grave
: azotemie moderata :arsuri
:intoxicatii
 Diureza normala/scazuta INSUFICIENTA RENALA CRONICA
Azotemie normala/crescuta
Durata:ore/zile Simptome:
Simptome si semne ale bolii de baza oligo anurie(post colica renala)
hematurie
semne de soc cu scaderea TA cresterea TA
semne renale:dureri lombare semnul Giodano +(rinichi marit,sensibil,unilateral)

:scaderea diurezei Stadii a): Stadiul compensarii totale

Proteiurie,hematurie,cilindrurie b) : Stadiul de compensare
Uree sanguina crescuta
Stare generala alterata prin poliurie
prin retentie azotata fixa
2/Stadiu de anurie(faza leziunilor constitiute)
Diureza:oligo anurie c) : Stadiu preuremic
Azotemie crescuta d) : Stadiu uremic
Durata:5/10/20 zile
Simptome A)Stadiul compensarii totale:
Fara acuze,prezinta semnele afectunii ,renale
Simptome: (edeme,HTA)apar in conditii de efort,infectii
Neuropsihice:astenie,somnolenta,torpoare,convu intercurente,aport proteic crescut
lii tonico clonice,pierderea constiintei
Digestive:inapetenta greturi, varsaturi, diaree, Stadiu de compensare
uscaciunea mucoaselor a)prin poliurie
Cardio vasculare:tahicardie,puls b)retentie azotata fixa
mic,EPA,tulburari de ritm
Leziunile renale sunt avansate
Simptome:
Respiratorii:polipnee,traheite,bronsite,pneumonii(a Stadiu de compensare
spect de plaman « umed ») a)prin poliurie:duce la deshidratare cu polidipsie
Sanguin:anemie,leucocitoza,sindrom Scade capacitatea de concentrare arinichilor
hemoragipar (densitate 1018 1014)Uree 50 80 mg,creatinina 1,4
Umoral:uree crescuta,creatinina crescuta mg 3mg, Densitate <1018

:dezordini hidroelectrolitice Tablou clinic:

:acidoza metabolica starea generala se altereaza progresiv
paloare, tulburari gastro intestinale
Scaderea rezistentei la infectii
Stadiul preuremic:
3/Stadiu de reluare a diurezei(faza refacerii retentie azotata
progresive) uree 80mg 300 mg
creatinina 3 mg 10 mg
4/Stadiu de recuperare(faza de normalizarea filtratul glomerular foarte scazut
diurezei)vindecare totala cu defect incompleta densitate urinara <1015

INSUFICIENTA RENALA ACUTA CAUZA POST RENALA Clinic:

Cauze:
litiza renala,cheaguri de sange, tesuturi necrozate
(cazeum,fragmente tumorale,necroza papilara
acuta)compresiuni (tumori,adenopatii,adenom de
prostata), ligaturi ureterale
paloare,astenie,inapetenta,greturi,varsaturi,
slabire progresiva in greutate
4/Stadiu uremic
Homeostazia organismului profund alterata
Capacitatea de concentrare a rinichiului foarte
scazuta Simptome osteo articulare:
Densitatea urinara =densitatea serului Osteodistrofia renala
deproteinizat Dureri osoase
Fracturi patologice
Tablou clinic :intoxicatie endogena severa Calcifieri musculare
:coma uremica Simptome endocrine:
Ginecomastie
Umoral:uree >300mg Impotenta
:creatinina>10 mg Hiperfunctie tiroidiana,CRS,paratiroidiana

Filtrat glomerular<10%din normal Umoral:uree crescuta

Se impune dializa :creatinina crescuta
:ac.uric crescut
:Siptomatologie: :Na scazut
Simptome generale: :K scazut
:acidoza metabolica
astenie :hipercolesterolemie
cutanate:congestia conjunctivala :hipertrigliceridemie

:paloare Hematologic:
:leziuni de grataj Anemie.prin inhibitie medulara
:hiperpigmentare
:echimoze(sindrom hemoragipar) prin deficit de eritropoetina
: edeme prin hemoliza
prin sindrom hemoragipar
Siptomatologie:
Simptome respiratorii: Tulburari de hemostaza
Halena caracteristica
Foetor uremic Urinar:
Dispnee(polipnee,resp Cheine Stokes,resp Hipo/izostenurie
Kusmaul, Proteinurie<1,5 gr/24 h

Siptomatologie: Cilidrurie(hematurie,leucociturie,bacteriu rie)

Simptome cardio vasculare
HTA
Cardiomiopatie uremica Aparatul Cardiovascular
Pericardita uremica
AVC Particularitati ale anamnezei
IMA
Simptome digestive: a)Varsta :
Limba incarcata la copilul mic :- cardiopatii congenitale: :
Anorexie defectul de sept interventricular(IV)
Greturi,varsaturi cu sindrom de deshidratare : defectul de sept interatrial
Constipatie : persistenta canalului arterial
HDS
RAA,se pot manifesta la acest nivel cardiopatii
Simptome neuropsihice: congenitale
Tulburari de concentrare
Tulburari de somn Apar in copilarie si adolescenta
Convulsii tonico clonice cardiopatii congenitale datorate unor anomalii
Sindrom extrapiramidal cromozomiale
Obnubilare(>coma uremica)
AVC La tineri :apar miocardite postvirale(gripal,
echo, cocksakie) obezitatea DZ)
factori de risc –fumatul
la varsta adulta : se pot manifesta valvulopatiile
(stenoza mitrala, insuf mitrala ) APF
pot sa apara :
: infarctele miocardice menstruatia :
: coronaritele richetziene sau sifilitice : prin sindromul de retentie hidrosalina determina
edem si poate decompensa o afectiune cardiaca
+50 ani : menopauza :: influenteaza bolile prin tulburarile
: ateroscleroza avansata cu infarct miocardic acut functionale care o insotesc
: criza de angina pectorala : HTA Apare HTA ,cardiopatie ischemica
: cord pulmonar cronic(CPC) ( afect. initiala e
pulmonara, iar prin suprasolicitarea cordului apare Sarcina si nasterea : pot agrava o afectiune
boala ) cardiaca prin suprasolicitarea aparatului
cardiovascular
sexul
APP
- la femei:
: stenoza mitrala RAA determina valvulopatii
: prolaps de valva mitrala boli infectioase acute, febra tifoida+ viroze, care
: persistenta canalului arterial dau miocardite acute
: Persistenta defectului de sept interatrial Sifilisul netratat
duce la coronarita luetica si
la barbati : anevrism de aorta
: insuf. aortica Insufic aortica sau stenoza aortica
: coartatia de aorta(CPC )
: cardiopatia ischemica cronica Nefropatiile cronice duc la :
: Stenoza aortica HTA secundara
: Tetralogia fallot La arterioscleroza
insuficienta cardiaca stanga
!! HTA- apare la ambele sexe
TBC determina pericardite
TBC, pahipleurita pot determina cord pulmonar
cronic
AHeredoCol BPOC poate determina CPC

sunt imp. form. cromozomiale : Boli endocrine

: sindrom Down si Turner Bolile cardiace determina
: fibrilatia atriala (hipertiroidism)
e importanta prezenta afect poligenice in care : tahicardie paroxosistica supraventriculara
transmiterea bolii nu e mendeliana ci se face cu Hipotiroidism
factori de risc : HTA
: cardiopatia ischemica : cardiopatia mixedematoasa
: HTA
Feocromocitomul
Transmitere mendeliana : : da puseu de HTA paroxistica
: sindromul marfan
: sindr.Kartagener in B.Cushing poate apare HTA

avem HTA Conditii de viata si munca

ateroscelroza
bolile care duc la acestea (dislipidemia, consum de alcool, cafea, fumatul
 locurile de munca umede si reci determina
angina streptococica
: duce la RAA
solicitarile psihice (telefoniste)
: HTA
: cardiopatie ischemica
sedentarismul cu alimentatie nerationala
factori de risc pt ateroscleroza ce duc la cardiopatii
ischemice (infarct miocardic acut)
: duce la obezitate
consumul de cafea
: poate da tahicardii ,extrasistole
consumul de sare
fumatul
: determina spasm al musculaturii netede si poate
favoriza criza de angina pectorala
: determina claudicatia intermitenta la nivelul
membrelor inferioare
Consumul de alcool influenteaza metabolismul
lipidic
are actiune toxica pe fibra musculara
Locul nasterii,domiciliul
Alimentatia bogata in grasimi, hipercalorica,
insotita de sedentarism si stress
Obezitate ,HTA,CICr,Inf.Mioc
Pe plan mondial :boala Beri Beri
:boala Chagas
Simptomatologia:
Durerea:
duce pacientul la medic
poate fi de origine caridiaca sau extracardiaca
1/ durerea din ischemia miocardului: durerea
din angina pectorala de efort
2/ Durerea din pericardita acuta
3/ durerea din disectia acuta de aorta>>cu
puseu hipertensiv duce la deces instantaneu daca
ruptura de aorta e totala
4/ Durerea de alte cauze
sindrom caracterizat prin aparitia durerii
precordiale(retrosternale), datorita insuficientei
irigarii arteriale a miocardului cu aparitia
acumularii de metaboliti
Angina pectorala de efort-
Localizare:
: durere retrosternala
: pacientul o arata cu toata palma
: apare la efort
Durata : 10-15 min
iradiere : : tipica in umarul stg, bratul stg, pe
marginea cubitala ,pana in degetele 4-5 ;
« mana de violonist »
dispare la administrarea de nitroglicerina
sublingual
Caracter:
: constrictie ,senzatie de gheara ,de apasare
nu e insotita de modif pe ECG
nu e insotita de modificari umorale (nu apar
modificari specifice infarctului miocardic acut)
Intensitate:mare,atroce,pacientul se opreste din
mers (spectator de vitrine)
Conditii de aparitie :
: efort: frig: act sexual: fumat: activitati cotidiene
Conditii de disparitie:
: oprirea efortului
: oprirea expunerii la frig
: administrarea de nitroglicerina
Infarctul miocardic acut = se datoreaza necrozei
miocardului in cazul obliterarii bruste, rapide a
unor ramuri de artera coronariana
apare in plina sanatate aparenta
apare la un cardiac cunoscut
Localizare :durere retrosternala
Durata: peste+30 min, ore ,zile
Intensitate : durere atroce, pacientul este foarte
anxios, agitat
iradiere tipica in umarul stg
Bratul stang-marginea cubitala si degetele 4-5
iradiere atipica in cot ,la nivelul molarului,
mandibulei ,regiunea scapulara,epigastru Cauze:circumstante emboligene postpartum,
postavortum
Conditii de aparitie:
: dupa efort Tromboza arterei pulmonare :
: in repaus Seamana cu IMA
: postprandial Apar semne de CPA :cianoza progresiva,
dispnee,turgescenta jugularelor, hepatomegalie
Conditii de disparitie : oligurie,edeme, ascita

: cedeaza la adm. de opiacee, morfina Dispneea

: nu cedeaza la repaus sau nitroglicerina
senzatia de lipsa de aer
Insotit de : de origine cardiaca (este inspiratorie )
: anxietate extrema,senzatia mortii iminente clasificare :
: Paloare, transpiratii reci de efort
: dispnee de repaus
: greturi, varsaturi paroxistica nocturna
: Semne de soc EPA
: Tulburari de ritm
a/ de efort
Durerea in pericardita acuta apare la indivizi normali dupa eforturi fizice
intense
Este inconstanta apare in anemii,nevrotici
Intensitate variabila apare la pacientii cu afectiuni cardiace
precordial apare la eforturi din ce in ce mai mici
Iradiere supraclaviculara dispare in repaos sau tratament
Permanenta Este expresia IVS
Accentuata de respiratie,tuse
apare la efort,mers
Junghi atrial Are caracter progresiv
Este proportionala cu efortul
In stenoza mitrala Atentie la:aportul de sare,pranzuri
Sediu:interscapulo vertebral stg copioase,febra
Intensitate mica
Apare la efort fizic/percutia zonei b. / de repaus
Cedeaza la instalarea insuf cardiace Cuprinde dispneea paroxistica, ortopneea
dispneea paroxistica :EPA, astm cardiac
Durerea in insuficienta cardiace apare in afectiuni avansate ale cordului
- e o forma avansata in care pacientul adopta
De obicei evolueaza fara durere pozitia de ortopnee
Sediu :Precordiala - dispare sub tratament
: In epigastru
: In hipocondrul drept (distensia capsulei Glison) .c/ paroxistica nocturna
Insotita de : inapetenta, greturi ,varsaturi - apare deodata si trece rapid
Cedeaza :tratament diuretic, tonicardiac - apare in cursul noptii pe la 1- 2 noaptea
datorita pozitiei declive/culcate a pacientului,tonus
Durerea in infarctul pulmonar vagal crescut

Durere brutala ,vie Dispnee inspiratorie,polipneica

Caracter :junghi Insotita de tuse seaca,apoi cu expectoratie
Insotit : hemoptizie sindrom de condensare serospumoasa
Frisonul si febra urmeaza durerii Caracteristic - poate dispare in ortostatism
- poate reapare in cursul noptii
 Apare cianoza intensa
Raluri crepitante si subcrepitante in « maree »la
baze care urca spre varfuri
Raluri bronsice
Tahicardie,aritmii, astm cardiac
“astm cardiac”= o sumare a fenomenelor de
insuficienta cardiaca cu component respiratorie
(pacientul prezinta si bronhospasm)
Dispnee inspiratorie,polipnee
Insotit de tuse seaca
Wheezing,subcrepitante la baze,tahicardie,galop
furosemid intravenos
**miofilin=la astmul bronsic
Apare in IVS,SM,crize HTA,tulburari de ritm
Ortopneea
Ortopneea este o dispnee in clinostatism
Inspiratorie , polipneica
Se instaleaza insidios
Doarme cumai multe perini , / in fotoliu
Ex fizic : cianoza ,hipersudoratie, subcrepitante
la baze, hidrotorax
La decompensarea cordului drept se
amelioreaza simptomatologia
d./ EPA:edem pulmonar acut
- se manifesta prin dispnee paroxistica
Este expresia IVS
Este insotita de anxietate,paloare apoi cianoza
,transpiratii reci, adopta pozitia de ortopnee
- pacientul prezinta o sputa alba rozacee care
inunda caile resp superioare( ca si albusul de ou)
- apare in stenoza mitrala
in infarctul miocardic acut(insuf ventricul stg )
Palpitatiile
perceptia neplacuta a batailor inimii
fiziologic-
: la emotii mari
: efort fizic , dupa oboseala extrema
: consum de cafea, tutun
:dupa mese abundente
: in decubit lateral stg
patologic-
: extrasistolele atriale si ventriculare
: in tahicardii
Apar in: afectiuni valvulare, endocardita
infectioase, cardiopatia ischemica, afectiuni ale
aortei
Apar in :abuz de toxice,medicamente
Cauze neuroendocrine:hipertiroidism,menopauza
sanguine : anemii
Cauze reflexe:mediastinale,ginecologice,pleuro
pulmonare
clasificare
Palpitatii :
persistente
: apar in Fi A cronica
: in graviditate
: hipertiroidism
: anemii
Paroxistice:
apar brusc
cedeaza brusc
: apar in tahicardii paroxistice
Fi A
flluter paroxistic
Intermitente::Ex atriale si ventriculare
Capricioase:: apar la nevrotici
: dupa cafea, tutun, alcool
Tahicardia sinusala
Tahicardia sinusala :batai regulate,frcv
150/130/min
: Se instaleaza si dispare progresiv
: Ritm modificat de pozitie,emotii
Extrasistole (batai neregulate)
Tahicardia paroxistica:batai
regulate ,frecv >150/min
: senzatie de sufocare ,anxietate, lipotimie
Fibriatie atriala paroxistica
: palpitatii ce apar complet neregulat ,brusc
: se pot asocia cu debit cardiac scazut(dureri
anginoase,ameteli,dispnee,sincopa)
4/alte simptome : exoftalmici in hipertiroidism
: xantelasma
Tuse seaca , nocturna (datorata stazei : nistagmus in rubeola congenitala
pulmonare,dilatarii Atriului Stg, pericardite
exudative) Tegumente

Hemoptizie paloare cu tenta teroasa in endocardita

Sincope (Stenoza aortica,tahiaritmii,bloc A V bacteriana subacuta
total)
Simptome digestive(greata,balonari,inapetenta) paloare cu transpiratii= in infarctul miocardic
acut
Examen obiectiv paloare in embolii pulmonare masive
paloare in tulburari paroxistice de ritm
paloare in I.C.cu debit scazut
Inspectia generala :
Tip constitutional :
: nanism Eritem marginat in RAA
: Statura mica :la cei cu cardiopatii congenitale sau Noduli subcutanati Meynet in RAA
cu debut in copilarie Noduli Osler
: Statura mare :Sindrom hipocratismul digital(uni/bilateral)
Marfan,SindromKlinenfelter Edem cardiac

*Obezitatea- factor e risc pt cardiopatia Turgescenta jugularelor

ischemica + sedentarismul : valvulopatie tricuspidiana
: insuf cardiaca dreapta
: pericardita constrictiva(pulsatii mici)
: in HTA
: sindrom mediastinal
Scadere ponderala in fazele terminale
Pulsatiile jugularelor
: HTPulm
sindromul Pickwik – mare obez cu
: insuf tricuspid
BPO(brohnopneumopatie obstructiva)- cu facies
cianotic buhait, insomnie nocturna si somnolenta
Pulsatiile carotidelor
diurna,hipoventilatie alveolara
: insuf aortica
: ATS
Coarctatia aortei
: sindrom hiperchinetic
Nanism in cardiopatii congenitale
Malnutritie in IC ireductibila
Degete hipocratice: cardiopatii congenitale
: endocardita bacteriana subacuta
Facies:
: CPCr
buhait cu cianoza in cordul pulmonar cronic si
Atitudinea
insuficienta cardiaca congestiva
Spectator de vitrina(Angina.Pectorala.)
palid :facies din insuficienta aortica= e cu
Agitatie in IMA
miscari ritmice ale capului
Ortopnee (in IVS si SM)
la copii- squatting(ghemuit)
: endocardita bacteriana subacuta
Pozitie genupectorala(pericardita exudativa)
: RAA
Facies mitral :in stenoza mitrala
Inspectia regiunii precordiale:
Cardiopatii congenitale cianogene(cianotic)
Pletoric in HTA
socul apexian poate fi vizibil in spatial 5
intercostal pe linia medioclaviculara stg
Examenul ochilor
 Marginea stg a sternului sp ¾ Ventric Drept Modificari de intensitate
Marginea stg a sternului sp 2(conul arterei pulm)
Scaderea intensitatii :
Marginea dr a sternului sp 2,artsternoclaviculara Emfizem pulmonar
pericardita exudativa
Palparea socului apexian: miocardite
se face cu toata palma in zona amintita pericardita constrictiva
Pe supraf 4 cm pneumopericard
- mana pe regiunea precordiala pe linia
medioclaviculara Cresterea intensitatii :
emotii
Modificarea sediului : eforturi
: La copii spatiul IV febra
: La varstnici spatiul VI IC hipertrofia inimii stangi
: Coboara in inspir
Fixitatea socului apexian :
Patologic
: modificari de sediu : mediastino pericardite
: modificari de intensitate : dilatarea excesiva a inimii

Modificari de sediu(Cauze cardiace) Alte modificari:

: soc apexian bifid(ritm de galop cu hipetrofie
in hipertrofie si dilatarea VS socul coboara in ventric stg
spatiul 6-7 IVS cu ritm de » galop
IM vechi cu anevrism
in hipertrofia si dilatarea inimii drepte socul se
deplaseaza in afara liniei medioclaviculare Palparea

in marirea globala a cordului- in afara liniei Palparea zgomotelor si a suflurilor

medioclaviculare si in jos Palparea clacmentului in HTTP in spatiul II ic
parasternal
In dextrocardie socul este in dreapta Clacment sistolic la apex in SM
Clacment sistolic in spatiu II IC drept in HTA
Retractia reg precordiale Suflu diastolic in SM la apex(trill)
: pericardita cu simfiza
Pulsatiile epigastrica Suflu sistolic in SA
: hipertrofia VDr « Fremissement cataire «
: emfizem Frecatura pericardica
: pulsatia aortei abdominale
: anevrism aortic Percutia:
determina aria matitatii cardiace(AMC);pe
Modificari de sediu partea stg
(Cauze extracardiace) se determina : aria matitatii relative(AMR) – pe
partea dr a sternului
Spre dreapta in colectii pleurale stangi(si invers) : aria matitatii absolute(AMA)
In jos spatiul VI in emfizem pulmonar
In HVSt AMC= are aprox o forma tringhiulara cu vf-ul
In sus ,in afara liniei medioclaviculare in la nivelul socului apexian, baza la nivelul
colectie ascitica diafragmului, iar latura verticala de-a lungul
In mediastinita marginii sternului
In colectie pericardica
Aria matitatii relative AMR
cuprinde aria matitatii absolute si o zona submata
periferica echilateral
Semnul Pins Ewart
Tehnica percutiei digito digitala Semnul Gubler Gendrin
Pe linia medio claviculara dreapta
Se va obtine linia hepato apexiana 2/cauze extracardiace
marire in : scleroza pulmonara
Pentru limita dreapta se percuta in spat II/III pleurezia stanga
dinspre hemitoracele drept spre cel stang
Scadere in :
Limita superioara parasternal stang din spat II in emfizem pulmonar
jos pneumotorace stg
Limita externa e o linie curba cu concavitatea aerogastrie
inauntru pneumopericard

Aria matitatii absolute: Deplasare in :

Inf : linia hepatoapexiana
Dreapta :marginea stanga a sternului
Super:marginea inf a coastei IV stang
Extern : o curba ce uneste marginea superioara
cu socul
1/ridicata : meteorism, ascita, sarcina
2/coborata: emfizem, pleurezii
Auscultatia :

Aria matitatii relative: Se face in liniste cu stetoscopul

Inferior : linia hepatoapexiana
Dreapta :marginea dreapta a sternului
Superior:marginea super a coastei III stg
Extern :curba ce uneste marg sup cu socul
apexian
Modificari fiziologice ale ariei
matitatii
Micsorarea in inspir profund si la varstici
Marirea in expir fortat si la copii
Modificari patologice ale ariei
matitatii
Modificari patologice ale arie matitatii
1/cauze cardiace :
dilatarea si hipertrofia VS
dilatarea si hipertrofia VD
dilatarea si hipertrofia biventriculara
2/marirea pediculului vascular
3/marirea globala in pericardita exudativa
In colectii pericardice :
Semnul lui Rotsch(submatitate in sp V IC
parasternal drept)
In colectii mari matitate ca un triunghi
Ascultatia 1/imediata
2/mediata
ne intereseaza zgomotele cardiace normale(zgm
1 si 2)
patologic- zgm 3- 4
suflurile-(sunt patologice si fiziologice)
Focarul Aortic : spatiul 2 intercostal
parasternal drept
Focarul pulmonar : spat 2 intercostal stg
Focarul mitral :spatiul 5 intercostal stg pe
LMClav
Focarul tricuspidian :spt 4/5 parasternal
dr,baza apendicelui xifoid
Focar Erb:spt 3 intercostal parasternal stg
Focarul mitralei: la apex
: in decubit dorsal/lateral stg
: in apnee postexpiratorie
: pt zg 1,suflurile mitralei,ale ventric stg
Focarul tricuspidian : la baza apendicelui
xifoidsi 1/2cm in spt ¾ parasternal in dr si stg
: in decubit dorsal
: in apnee postinspiratorie
Focarul pulmonar :spt 2 parasternal stg si pct
Erb Sediu maxim la apex
Durata 0,08 /0,1 sec
Focarul Aortic : spatiul 2 intercostal e sincron cu pulsul periferic
parasternal drept spre spt 3 Mai intens
De tonalitate joasa
spt 3 parasternal stg focar Erb
: in apnee inspiratorie Cu inceput si sfarsit mai putin net
Cu maxim in focarul mitralei
Ariile de ausculatie ale cordului Urmat de o pauza mica (sistola)
Zg 2 urmat de o pauza mare(diastola)
aria ventriculara stg(VS)= e zona de la vf-ul Determinat
inimii sptiul 4-5 intercostal stg linia de inchiderea valvelor A V
medioclaviculara(sufluri pt valva mitrala) de deschiderea valvelor sigmoide

Pt zg III IV Dedublarea patolog zg I

Pt sufluri ale mitralei
:
aria VD= e portiunea de la nivelul sternului 1/3 BRS,BRD
inf, se aude bine suflul din defect de sept Extr Ventric
interventricular(TSV)nsi sufluri ale tricuspidei Bloc A V total
SM
aria ventriculara stg= pe peretele post la vf-ul mixom
omoplatului
Cresterea intensitatii zg 1
se aude bine suflul de insuf mitrala si
clacmentul CDM din stenoza mitrala In SM/STr
La tineri
aria atriala dr= in dr ariei ventriculare dr, Sindroame hiperchinetice

aria de auscultatie a aortei= ½ sup a sternului Variabil in : bloc A V total

e o portiune oblica peste stern din spatiul 2 : fibrilatie
intercostal : Ext Ventric

dr spre spatiul 3 intercostal stg = punct a lui Erb Cresterea intensitatii :

In valv aortice, zg II A2
Clic de ejectie aortic Sindrom WPW

aria de auscultatie a arterei pulmonare= Scaderea intensitatii zg 1

spatiile intrecostale 2,3 parasternale stg ,spre pct
Erb In bloc AV gr 1
Pt sufluri din valva pulmonarei Bloc AV gr3(poate apare si « zg de tun »)
Modif zg II P 2 IA si IM
Clic de ejectie pulmonar Infarct miocardic
Suflul din persistenta canalului arterial In Fi Atr
(Emfizem)
Zgomotele cardice (obezitate)

Zgomotele cardice : zgomotul 2

« Tum ta «
zgomot 2= se datoreaza inchiderii valvei
zgm 1= se datoreaza inchiderii valvei mitrale sigmoide aortice si pulmonare
si tricuspide
 Zgomot surd ,sec Stenoze valvulare
Are 2 componente A 2/ P 2 IM

A 2 este mai puternica Dedublarea zg 2

E prima in dedublarea fiziologica
In inspir se mareste dedublarea fiziologica Dedublare fixa : BRD
: defect de sept interventricular
dedublarea patologica zg 2 :
: Bloc ramura drepta (A2 P2) Dedublare paradoxala : P 2 / A 2
: Stenoza pulmonara
: defect sept atrial BRS
: defect sept ventricular SA stransa
IVS
dedublarea patologica zg 2 (P2 A2) HTA severa
: BRS
: stenoza aortica Clicuri si clacmente :
: HTA
: Insuf Aortica - sunt zgm supraadaugate si se datoreaza
: persistenta canalului arterial inchiderii/deschiderii bruste a ap valvular

Cresteterea intensitatii A 2 (clacment de deschidere al mitralei (in SM)

HTA Clacmente sistolice

Stenoza istmului Ao
IA Clacmente protosistolice (de ejectie):
ASC Ao : date de existenta unui obstacol
: date de existenta distensiei bruste a
Scaderea intensitatii A 2 aortei/art.pulmonare sau a valvelor
Clacmente mezo sistolice :
Stenoza Aortica
Insuf Aortica severa : in prolapsul de valva mitrala
: in unele insuf Aortice
Cresterea P 2
Clacmentul mezo/tele sistolic:
HTTP esent /sec : in prolapsul de valva mitrala :
CPCr zg scurt,urmat de suflu telesistolic
Cardiop .cong cu sunt stg/dr
Defect sept atrial (determinat de regurgitare mitrala)
IVS
Clacmente diastolice :
Scaderea P 2 : Stenoza Pulmonara : Clacment de deschidere a mitralei(in
protodiastola) in Sten Mitr
Cresterea intensitatii zg 2: : Clacment de deschidere a tricuspidei(la
apendicele xifoid)
In cresterea presiunii in circulatie : Clacment pericardic
: HTA
: coarctatia de aorta Frecatura pericardica :
: sindrom hiperchinetic : sediu variabil
: sunt dr/stg : caracter superficial
: tetrlogia Fallot : nu iradiaza
: « calare pe zg cardiace »
Scaderea intensitatii zg 2 :
 Clic de ejectie Apare datorita opririi bruste din deschidere a
valvei mitrale
maxim de intensitate la baza inimii
La cresterea ejectie ventriculare Apar in protodiastola

Mecanism valvular(deschiderea brusca) Clicuri pericardice

vascular(distensia brusca a vaselor)
: muzical
Clic pulmonar : in HTA Pulm : Se aude la cresterea frecventei
: stenoza pulmonara valvulara Tonalitate inalta,durata foarte scurta
Apar in sistola
Clic aortic : SA valvulara Clic de ejectie Ao /Pulm sunt protodiastolice
: dilatatia/anevrism aortic In St Ao/St Pulm
Clic sist/diast in PVM
Clic mezo/telesistolic : PVM
: pericardita Suflurile cardiace

Zgomote diastolice se datoreaza scurgerii turbionare a sg-lui prin

cavitatile inimii ;
Zg 3 :
diastolic ventricular(corespunde umplerii rapide Suflul sistolic de ejectie )
a ventriculului ) : suflul sistolic/diastolic/continuu
Dat de distensia brusca a ventriculului : e obstructie/de regurgitare
Dat de tensionarea cordajelor mitrale
Suflu sistolic(de ejectie)
Galop ventricular :
Stenoze valvelor sigmoide
in IVS/IVD Apare cand exista gradient de presiune intre
I.Mitr si I tricusp cele 2 cavitati
Persistenta canalului arterial Reprezentat cu forma rombica (max in
IC mezosistola)
Poate fi asociat cu clic si dedublarea zg 2
Zgomotul 4
In spatiu 2/3 i. c. stang/drept
Zg atrial 1/prin cresterea debitului cardiac( in sarcina)
apare in diastola,in presistola 2/stenoze aortice valvulare
Nu se aude normal 3/coarctatia de aorta
E zgomot de obstacol : HTA Pulm,HTA 4/defect de sept interatrial

: stenoze pulmonara In spatiu 3/4 i. c. stang/drept

St Ao, St Pulmonara Cardiopatii consumtive
Inf Miocardic
Suflu sistolic (de regurgitare)
Clacmente
Debut dupa zg 1
: durata scurta,tonalitate inalta Dureaza pana la zg 2 (il poate acoperi)
Cu palnia stetoscopului Forma in platou(ocupa toata sistola)
Clacment de deschiderea mitralei CDM Holosistolice,iradiaza in « spita de roata »
: intens,scurt,sec Apare la apex :in IM si PMV
: apare dupa zg 2 la 0,06 / 0,125 sec
Determinat de deschiderea maxima a valvei parasternal stg spat 4/5 I.tricuspida
mitrale
Suflu diastolic stg a sternului

1/ Suflu diastolic(de regurgitare) Intenstitatea suflurilor

Incepe cu zg 2
Forma descrescanda grad intre 1 – 6
In IA/ Pulmonara 1 – nu se aude daca aplicam stetoscopul decat
Spatiu 2 ic dreapta/stanga(se aude greu) dupa o perioada de acomodare
2 - se aude imediat ce am aplicat stetoscopul
Suflu diastolic(de obstructie) 3,4- e intermediar inte 1, 2 si 5 6

2/Suflu diastolic(de obstructie) Suflu de grad 4 (insotit de freamat)

Debut la distanta de zg 2 5- se aude cu stetoscopul aplicat partial pe
Incep cuclacmentul de deshidere tegument
Caracter descrescator e insotit de freamat
Intarire protodiastolica 6- cu stetoscopul usor ridicat fata de peretele
La apex : in SM (uruitura) toracic

: mixoame Tonalitatea suflurilor:

Parasternal dr/stg in St Tricuspida
depinde de viteza de curgere a sangelui
Sufluri continui(in sistola/diastola) Particularitati:

Datorita diferentelor de presiune intre cavitati si Uruitura (suflu diastolic)in SM

vase Suflu sistolic aspru,dur razator in SA
in persistenta de canal arterial Suflu fin aspirativ ,diastolic in IA
Ruptura unui anevrism « Tasnitura de vapori » sistolic in IM
In sunturi chirurgicale
Anevrism disecant de aorta Cauze:
Suflu intens ,aspru ,suflu de « tunel »sufluri
sufluri organice :in valvulopatii din boli
Ne intereseaza : congenitale
:in valvulopatii castigate
localizarea in ciclul cardiac
durata ( In RAA,sifilis,endocardite,ATS)
sediul intesitatii max
iradierea Suflurile functionale
intensitatea
cauza nu exista afectare valvulara
nu au cauza oraganica
Iradierea- nu au intensitate mare
pot disparea in anumite conditii
in Insuf mitrala iradiaza in axila stg
avem suflu sistolic Prin largirea inelului valvular(IM,IA)
in Stenoza aortica= suflu sistolic care iradiaza Prin stenoza relativa(IA)suflul Austin Flint cu
spre SM

carotida dr si spre vf-ul inimii Sufluri accidentale

in Insuf aortica= suflu diastolic se aude in
spatial 3 Benigne, inocente, anorganice
: sunt sistolice
intercostal stg si iradiaza spre vf-ul inimii spre 1/Apar datorita cresterii vitezei sangelui
marg (febra,efort,emotii,boala Basedow)
 2/cresterea volumului sanguin(sarcina) : accentueaza suflul din IM
3/scaderea vascozitatii sanguine si tahicardiei : accentueaza suflul sistolic din St Pulmsi
din anemii tetralogia Fallot

Suflurile se aud la baza inimii Diminua suful sistolic din SA

Au intensitate mica
Sunt sistolice ,de ejectie **clasificare in f-tie de ciclul cardiac sunt :
Sunt proto/mezo sistolice
Nu iradiaza sistolice-diastolice
Sunt inconstante diastolice-sistolice

Apar in anumite conditii(efort, febra,anemie) EKG

Dispar la intreruperea conditiilor favorizante
Lipsesc simptomele si semnele de afectare
cardiaca
Frecatura pericardica
= are acelasi mecanism de producere ca si
frecatura pleurala dar e legat de activitatea
cardiaca
Hipertrofia atriala stg
Durata >0,12 sec
Morfologia: D I, aVL V 1 apare p difazic
« p » mitral cu doua cocoase in precordiale stg
Daca p<2.5 amplitudin /nu avem HASt
durata <0,11

se aude atat in sistola cat si in diastola Hipertrofia atriala drpt

tonalitate inalta,unic /multiplu
se aude daca apasam cu membrana Amplitudine >2,5mm
stetoscopului, « P pulmonar « p simetric, ascutit
nu are legatura cu miscarile respiratorii
D II,D III
apare in insuf renala cronica in stadiu final ,
uremie (Bright) Hipertrofia ventriculara stg

in post infarctmiocardic (Sindr. Dressler) Indice White Block

(R I+S III) (R III+ S I) =0
Ascultatia indicele Lyon Sokolov R V1+S V5>35 mm
Modificari fazei terminale
Manevra Valsalva : Deviatie axiala stg
scade intensitatea suflurilor(exept :CMHO,
prolaps VM) Hipertrofia ventriculara dreapta
Reduce dedublarea zg 2
Unda R mare in V1
Pozitia culcat : se aud mai bine suflurile Axa electrica > 100°
: dedublarea zg 2 Unde S adanci in precordiale stg
Tranzitia QRS in V5 V6
Pozitia sezand
: reduce dedularea zg 2 Cardiopatia ischemica
: dispar/reduc zg 3 si 4
: accentueaza clicul din PVM Ischemie,leziune,necroza
: accentueaza suflul din IM Stadiu supraacut T « turn gotic »ascutit
stadiu I acut :faza I cu leziune si necroza
Pozitia ghemuit
Accentueaza zg 3 ,4 :faza II necroza,leziune,ischemie
Stadiu II subacut :necroza cu ischemie(unda
Pardee) In V1
Stadiu III cicactricial Dg dif :Flut A,TPSV,TS

Q >0,04 sec Tahicardia paroxistica atriala

Q > 25% din QRS
Amputarea R Unda P normala
Dg dif cu BRS,Q DIII(la obezi) Ritm regulat
Frecv 140/220/240/min
Localizarea infarctului Prezenta >3 unde P in succesiune
IM anteroseptal V1,V2,V3,V4 QRS normal/ingust/largit
IM anteroapical V1 V4 ,aVL,DI Compresia sinusului nu opreste TPA
IM anterior intins V1 V5 ,DI,aVL,DII
IM anterolateral V4 V5,DI,aVL,DII Extrasistole ventriculare
IM inferior DIII,aVF,DII
IM inferolateral DIII,aVF,V5,V6 Prematuritate
QRS largit >0,12sec
Tahicardia sinusala Pauza postextrasistolica compensatorie(rar
Frecventa >100 min necompensatorie in ritm rar)
Influentata de temperatura,efort,
Compresia vagala nu influeteaza Tahicardii ventriculare
Interval PR constant
QRS normal Frecv >120/220/min
T pozitiv QRS largi,deformate
Ritm regulat
Bradicardie Incepe/sfarseste brusc

< 60 min Flutter ventricular

P normal
Interv PR const >200 la 240/MIN
QRS nemodificat Nu se pot recunoaste unde
Segm ST supradenivelat »vagoton »
Fibrilatie ventriculara
Extrasistole atriala
Aspect anarhic
bataie precoce Frecv 200/400/min
P normal/modificat
pauza necompensatorie PP/PP <=2PP BRD
Din focare AS/ADR
BRD tip I (comun)
Flutter atrial in suferinta VD
Deviatie axiala dr
Unda P inlocuit cu F poz/neg semne in V1 V2,aVR,DIII,aVF
Frecventa > 300/min BRD tip II(si suferinta VS)
« dinti de ferastrau »
Neg in DII,DIII,aVF,V1 BRS
Dg dif : fibrilo flutter,TPV
Durata > QRS peste 0,12 sec in :
Fibrilatia atriala V5 V6,DI,aVL
unda rR (crestat M)
Frev >400 700/min Deviatie axiala stg
Lipsa undei P
Unde f cu durata,configuratie ,amplitudine Blocuri sino atriale
variabila
 Gr I :lipseste cate un QRS Cauze :1/modificarea valvelor
Distante intre 2 RR=dublul RR :2/tulburari functionale

Bloc atrio ventricular Cauze organice

Incomplete Gr II congenitale
Incomplete Gr II cu perioade Luciani Datorita RAA (endocardite reumatismala)
Endocardita bacteriana,luetica
Wenchenbach(Mobitz I) relatie 2:1 3:1 4:1
Complet Gr III ASC
Traumatisme toracice
Bloc atrio ventricular gr I
Cauze functionale
Unda P
Interval PR >0,21sec Aparatul valvular nu e lezat direct,ci
Prelungirea interv PR constanta functioneaza defectuos
QRS normal
1/datorita largirii inelului valvular
Bloc atrio ventricular gr II Prin dilatarea ventriculului

Mobitz I(Luciani Wenchenbach) portiunea initiala a aortei si

Unda P pulmonarei
Interval PR se prelungeste treptat pana dispare
o unda P In stenoza relativa

Mobitz II Diagnostic :
unde P
interval PR constant/alungit 1/etiologia : organica
QRS normal : fuctionala

Bloc atrio ventricular gr III 2/starea functionala a miocardului

: compensata
Relatia intre P(F/f) si QRS complet variabila : decompensata (gradul )

Sindroame de preexcitatie 3/Diag evolutivitatii procesului inflamator

Wolf Parkinson White : endocardic :stabilizat
PR scurt<0,12sec unda delta
QRS larg :evolutiv :subacut (bacterian)
Sindrom Maheim : (reumatismal)
PR normal
Unde delta :complicatii
QRS larg
Valvulopatiile
Sindrom Long Ganong Levine:
PR <0,12sec Stenoza mitrala(SM)
Tulb de ritm
Stramtarea orificiului mitral(A V) care tulbura
Cardiopatii valvulare scurgerea sangelui din atriu in ventricul,in
timpul diastolei
Afectiune cardiaca cu substrat constituit de o
tulburare a functiei de supapa a valvelor SM pura
SM si IM /
 Apare frecvent la femei : dispneizanta
: hemoptoizanta
Stramtarea orificiului mitral(A V) care tulbura : tahi/aritmizanta
scurgerea sangelui din atriu in ventricul,in : embolizanta
timpul diastolei,prin sudarea valvelor:fibroza
Dispnee
:deformari Palpitatii
:retractii ale valvelor Tuse seaca/cu expectoratie(staza)
Hemoptizie(prin HTTP)
Formeaza I baraj (mitral) Dureri precordiale(caracter de angina

Sangele ce trece din A in V prin orificiu pect):prin insufic coronarelor

stramtat,ingustat,pune in vibrare aparatul : coronarita reumatismala
valvular : compresia art coronare stg de A Stg

Apare in diastola « uruitura diastolica » Semne :

Sg nu se poate expulza din A Stg in V Stg si
1/ex. de ansamblu:
stagneaza :dilatare si hipertrofia A stg Nanism mitral(la copii)
: creste presiunea in venele si Facies mitral
Extremitati reci/cianotice
capilarele pulmonare Puls de amplitudine redusa

Determina staza pulmonara 2/Ex. cordului

Reduce suprafata respiratorie cu aparitia
dispneei Inspectie
La un grad de presiune >25 30 mm HG apare Palpare :
EPA Sediul socului apexian deplasat in afara liniei
Poate apare bronsita de staza : medioclaviculare(dilatarea A Dr)

: cu tuse seaca Soc tactil (vibratie mitrala sistolica)

:cu tuse productiva
Stagnarea sg in capilarele si arteriolele
pulmonare determina vasospasm reflex
Al doilea « baraj mitral «
Ventriculul drept lucreaza cu forta crescuta pt
a invinge rezistenta
Ventriculul drept se dilata si hipertrofiaza
Creste AMC in sens transversal
a V Stg si zg I accentuat(datorita inchiderii
zgomotoasa a valvei mitrale stenozante)
Se percepe « freamat catar diastolic »in zona V
Stg mai ales in decubit stg
Este echivalentul palpatoric al uruiturii
Are valoare pt ca poate apare si in lipsa
uruiturii
Vibratia de inchidere a pulmonarei da soc
tactil diastolic in spatiu II i.c. stg(datorat HTP)

Simptome: Semnul lui Hartzer :

impuls sistolic globulos in zona
Dispnee : la eforturi mari xifoidiana(prin hipertrofia V Dr)
: progresiva (la eforturi mici)
Percutie:
Ortopnee
EPA AMC crescut in sens transversal

SM este o boala : Ascultia :

 Date importante in decubit dorsal decubit stg
In tahicardie se aude mai bine
Zg I la varf : accentuat
: scurt
: sec
: cu caracter de « plesnitura »dat de vibratia
exagerata la inchiderea valvei mitrale sclerozate
Transforma uruitura in suflu presistolic
In stenoza mitrala stransa/larga
:ascultatoric nu percepem nimic
Este stenoza mitrala » muta »
Onomatopeea „DuRosier”

Se poate si palpa onomatopee „DuRosier”; [rruff-tata;]

Suflu diastolic caracter de uruitura
Zg II la pulmonara
: este accentuat datorita accentuarii P 2 se aude bine la socul apexian si in spate
: uneori este dedublat/dezdoit prin intarzierea P
ru= uruitura distolica ;
2 prin cresterea ejectiei V Dr pt invingerea ff= suflu pressistolic ;
rezistentei din arterele pulmonare t = zgm 1 acentuat la vf ;
ta= zgm 2 (normal la varf)
Perceperea clacmentului de deschidere al ta= clacment de descidere al valvei mitrale (la
mitralei CDM : pulmonara);
:este protodiastolic (la varf) suflu presistolic=dispare in fibrilatia atriala pt ca
atriul nu e mai contractil
spre axila Stg :scurt,de tonalitate inalta,sec
Se aude dupa o mica pauza(0,04 0,12 sec) Diagnostic :
de la zg II
Se explica prin deschiderea zgomotoasa a anamneza
valveimitrale sclerozate ex obiectiv :palpare si ascultatie
Rx
« oblon batut de vant « ecocord
Semn diagnostic ! EKG
Poate exista in lipsa uruiturii ! fonocardiografie
Se percepe in sp IV V i.c. stg in zona V Stg
Complicatii :EPA
uruitura diastolica (rulment) :hemoptizie
Se percepe imediat dupa CDM :embolii
Se continua in mezo diastola :FA
Apare la trecerea sg din A Stg in V Stg prin
Se poate asocia cu Ins Mitrala formand boala
orificiul mitral stramtat mitrala
E cel mai important semn !
Insuficienta aortica
Comparat cu freamatul catar diastolic
palpatoric Valvulopatie care apare prin regurgitarea
sangelui din aorta in V Stg in timpul diastolei
Se aude mai bine dupa efort
Suflu presistolic determinat la sfarsitul diastolei Datorat inchiderii insuficiente a orificiului
de contractia atriala sigmoid aortic
Este scurt,cu caracter crescendo in presistola
Clasificare etiologie : organica
Datorat contractiei atriale care creste viteza de : functionala
curgere a sg prin orificiul mitral stramt
Clasificare :
 1/organica :
b. Corrigan(endocardica,reumatismala)
b. Hodgson(de natura arteriala) sifilis,ASC
:apare la orice varsta
:mai ales la barbati
:bine tolereata mult timp
In timpul diastolei ventriculare,o parte din
sangele expulzat in aorta regurgiteaza in V Stg
datorita inchiderii incomplete a aparatului
valvular(sigmoide)
Scade TA diastolica
Apare un suflu diastolic
V Stg primeste sg din A Stg si din aorta
Se dilata
Se hipertrofiaza compensator
Socul apexian se deplaseaza in spat VI VII
Volumul diastolic creste si avem o contractie
ventriculara mai puternica
Creste viteza si volumul ejectiei sistolice
Socul apexian are amplitudine mare »schoc en
dome »
Soc apexian pe suprafata mare »schoc en
masse »
Tahicardie compensatorie
:scade diastola
:scade volumul sg regurgitat
Impiedica supraumplerea ventriculara
Este bine tolerata
Inima face fata nevoilor circulatorii
Cand ventriculul stg isi epuizeaza forta de
rezerva avem contractie ineficace si vom avea
decompensare cu IVS
V Stg nu poate expulza tot sg primit
Dupa fiecare sistola ramane in V Stg sg rezidual
Apare dilatarea pasiva cu staza sg cu cresterea
presiunii telediastolice intraventriculare
Dilatare da :insufic mitrala functionala
:staza pulmonara
Solicitarea inimii drepte duce la insuficienta
cardiaca globala
Simptome:
Asimptomatici (ani de zile)
Perceperea neplacuta a batailor cardiace in
decubit datorita pulsatiilor puternice ale
carotidelor
Palpitatii la efort/emotii
Ameteli la schimbarea brusca a pozitiei
Zgomote auriculare
Cefalee pulsatila
Valuri de congestie a extremitatii cefalice
Dispnee de efort(Ins card incipienta)
Durere precordiala (stenocardie)
:apare prin scaderea TA diastolice<50mm
cu scaderea aportului coronarian
Paloare tegumentelor(cap)
Semne cardiace si periferice
Semne cardiace :
Inspectie: la copii(deformarea toracelui)
: impuls apical globulos
Palpare : soc apex in sp VI VII ic stg
: globulos
: izbitura de bila (en domme)
: suprafata mare (en masse)
Percutie :creste AMC longitudinal
Ascultatie:
Zg cardiace tahicardice,ritmice
Tahicardie reflexa compensatorie
Suflu diastolic de regurgitare sigmoidiana
Dupa zg II
Suflu dulce,aspirativ
Se propaga in zona aortica spre varf
Din punctul Erb(spatiul II ic drept)
Se percepe bine in ortostatism/usor aplecat
inainte
Suflu pansistolic apexian de insuficienta mitrala
functionala
Zg I sters
Rar,in zona apex se poate auzi suflu diastolic
uruitor(cu freamat la palpare)suflu Austin Flint
Suflu de stenoza mitrala functionala datorat
undei de sange care regurgiteaza si impinge
valva mitrala spre A Stg
Semne periferice in IA
: Facies si tegumente palide
: dans arterial carotidian(datorita
« batailor »carotidelor cauzate de TA
diferentiale mari prin scaderea minimei )
: saderea TA diastolice pana la 0 (uneori)
: TA sist mare/normala(HTA de debit)
: apare formula sigmo manometrica divergenta
: puls saltaret Corrigan
: puls mare,dur,celer (iute) datorat fortei VS si
a scaderii bruste a TA
3/ Ecografie /eletrografie /fonocardiografie
Stenoza aortica
Stramptarea orificiului aortic (N 2,5 3,5)
Apare un obstacol in calea sg din V.Stg in
Aorta in timpul ejectie ventriculare
Etiologie :
: 1/ endocardita reumatismala (prin ingrosarea si
sudarea valvelor sigmoide)care formeaza un
inel rigid
: daca fuzeza si sunt rigide orificiul ramane
descis si in diastola
: avem St. Ao cu I.Ao
Etilogie :

puls capilar Quinke : alternare de paloare cu 1/endocardita reumatimala

roseata,sincron cu bataile cordului 2/congenitala
: se observa mai bine la nivelul patului 3/ASC
unghial,cu usoara compresie 4/idiopatica

Semnul lui Musset :miscari ritmice ale Sediu : 1/ valvular

capului,sincrone cu contractiile cordului
Sindromul Frederic Muller :inrosirea si
decolorarea ritmica a luetei,miscari ale
amigdalelor,pulsatii ritmice al limbii
Semnul lui Hill :cresterea diferentei presionale
intre artera femurala si humerala
Dublu ton arterial al lui Traube la femurala :
: in mod normal se poate auzi un zg produs de
distensia brusca a peretilor arteriali in sistolola
: palologic :se percepe si un al doilea zg
determinat de colabarea brusca a peretilor
arteriali
: 2/supravalvular (congenital)
: 3/subvalvular(congenital)
Frecvent la barbati
Fiziopatologie
St.A usoara :fara perturbari hemo dinamice
: orificiul aortic micsorat cu > 50 % apar perturbari
hemodinamice
: orificiul este un obstacol
: treptat se instaleaza hipertrofia
concentrica ,compensatorie
Hipertrofia mentine debitul sistolic in limite
normale

Dublu suflu crural Durroiseau :se aude un
suflu sistolico diastolic la femurala
: normal se aude doar sistolic
: patologic : si suflu diastolic dat de
regurgitarea aortica
Diagnostic :
1/ clinic
2/ Rx :cresterea volumului V.Stg si a aortei
ascendente
Cand forta se epuizeza avem dilatare custaza
sg retrograda (A.Stg si crculatia pulmonara )
Modificarea inimii Stg
Simptome :
apar cand orificiul Ao scade sub 1/3 din
normal
 Forma compensata a St. Ao este asimtomatica
1/ Durere precordiala anginoasa(ASC
coronarian cu debit cardiac scazut)
2/ ameteli exprimate : la efort si schimbarea
pozitiei corpului
3/ sincopa de efort :in stenoza Ao importanta
: apare datorita ischemiei bruste si pasagere prin
scaderea debitului cardiac
4/ moarte subita :
: ischemie miocardica cronica determina
F.Ventric /prin tromb coronarian acut
5/ dispnee de efort/paroxistica acuta/EPA
datorate insuficientei I.Stg
6/in final apar semne de Insuf.inimii drepte
Semne:
Inspectie : N/deplasarea socului apex in sp VI
VII
Palpare / soc apex deplasat in jos,de intensitate
mare ,pe o suprafata mare
Freamat catar sistolic : la baza inimii,in zona
aortica(spatiu II i.dr.)
: se propaga la vasele cervicale
Percutie : AMC crescut in sens longitudinal
Ascultatie :
:zg cardiace ritmice :bradicardice (compensata)
: tahicardice (decompensata)
: Suflu sistolic de ejectie intens in spatiu II ic dr
: se propaga in sus spre carotide
: se propaga in jos spre varf
Suflu sistolic este aspru ,dur, »razator »,
:de intensitate crescuta IV VI
Se aude cu urechea aplicata pe torace
Fono cardiograma :are forma romboidala
:Zg I normal
: zg II diminuat
: puls mic,dur,tard(lent)
: TA sistolica usor scazuta
: TA distolica N/crescuta
Diagnostic :
1/ clinic
2/ Rx : V.Stg marit,rotunjit:globulos
3/ ecocord /EKG /fonocardiograma
Insuficienta mitrala
zgm 1, sistola, zgm 2 diastola ;
vorbim de sistola sau diastola la ventricul !!
suflu sistolic de regurgitare
« tasnitura de vapori »
se aude bine la nivelul socului apexian
iradiaza in mod caracteristic in axila stg
grad: 2, 3 ,4
Inchiderea incompleta a orificiului mitral in
timpul sistolei ventriculare
O parte a sg regurgiteaza in atriul stang,la
fiecare contractie
Etiologie :
1/ organica :RAA
:endocardita bacteriana
:traumatisme toracice cu rupturi
valvulare
Se poate asocia cu SM
2/functionala :valva mitrala este intacta,dar nu
inchide complet orif A V datorita dilatarii
orificiului
Cauze :HTA
: cardiopatie ischemica
: cardiomiopatii dilatative
Fiziopatologie
:defect de inchidere a orificiului A V ,
O parte a sg regurgiteaza i atrul stangin sistola
ventriculara,care incepe odata cu contractia
ventriculara
Dureaza toata sistola(pansistolic)
Inceteaza cu aparitia zg 2
Suflu holo/pansistolic(dreptunghiular)
Atriul stg e suprasolicitat deoarece primeste sg
de la venele pulmonare regurgitat din ventriculul
stg
Cantitatea de sg creste si A St se dilata pasiv si se
hipertrofiaza
A Stg primeste sg mai mult,acesta va stagna in
venele pulmonare (staza pulmonara)
Da bronsita de staza:suprasolicitarii inimii drepte
 V Stg nu poate expulza tot sg primit Inchidere incompleta a orif tricuspid
Dupa fiecare sistola ramane in V Stg sg rezidual In sistola ventriculara dreapta ,o parte a sg

V Stg va primi in diastola o cantitate de sg din V.Drept regurgiteaza in A.Drept

mare
Etiologie:
Se va hipertrofia si dilata : 1/ organica :reumatismala
AMC creste longitudinal : 2/ functionala prin dilatarea miocardului
Staza pulmonara da dispneea de efortapoi
dispneea de repaus ventricular

Simptome Ex.obiectiv :
: palpare :soc deplasat in afara l.m.claviculare
1/asimptomatici : percutie :AMC marit transversal
2/palpitatii si dispnee de efort : ascultatie :suflu holosistolic in focarul
3/ simptome de I.C.
tricuspidian
Examen obiectiv :1/de ansamblu : se propaga spre varf si apendicele
:2/al cordului
xifoid
Inspectie :date neconcludente
: Soc apex coboara Stenoza tricuspidiana

Palpare :sediul socului apexian coboara in Rara,de natura reumatismala

spatiul 6/7 Stramptorarea orificiului tricuspid cu baraj in

Percutia calea scurgerii sg din atriu dreot in ventriculul

drept in diastola ventriculara
AMC marita longitudinal
Cand avem si insuf inimii drepte AMC se Ascultator :clacment de deschidere a valv
mareste si transversal tricuspide

Ascultatie : uruitura diastolica

: suflu presistolic
Suflu holo/pansistolic
Forma dreptunghiulara Insuficienta arterei pulmonare
In zona ventriculului Stg
« tasnitura de vapori » 1/ Organica
Intensitate gr 3 2/ Functionala prin dilatarea inelului de
Iradiaza in axila stg
insertie al sigmoidei pulmonare(HTTP,Cord
Se percepe mai bine in decubit lateral stg pulmonar)
Zg 1 la varf este diminuat prin rigiditatea
valvelor/lipseste 3/ Congenitala
Zg 1 normal
Inchiderea incompleta a orificiul pulmonarei in
Zg 2 la pulmonara normal/accentuat in diastola avem regurgitarea sg din artera
HTP pulmonara in ventriculul drept
Se accentueaza P 2
Ascultator :suflu diastolic prin regurgitare
Insuficienta tricuspidiana : in spatiu II III i.stg parasternal
Stenoza arterei pulmonare : glomus carotidian

Exclusiv congenitala Mecanisme endocrino humorale

apare in tetralogia Fallot
Ex. obiectiv : A/subst vasoconstrictoare:
adrenalina,noradrenalina
: Palpare :freamat sistolic vasopresina
: Ascultatoric :suflu dur aspru ,razator in zona sistem renina angiotensina
arterei pulmonare
B/subst.vasodilatatoare:
Hipertensiunea arteriala acetilcolina
histamina
Clasificare
1/ HTA esentiala Mecanisme locale
2/HTA secundara
Depinde de : factorul cardiac Subst.metabolice si produsi de metabolism:
O 2,CO 2,ATP,adenozina
: factorul periferic vascular
Clasificare HTA
factorul cardiac
Normal <130mmHg < 85mmHG
depinde de Inalt normal 130/139 85/89
Forta de contractie a VS St I 140/155 90/99
Frecventa cardiaca ST II 160/179 100/109
Intoarcerea venoasa (Debit cardiac) St III 180/209 110/119
Contractia musculara St IV f.sev >210 >120
Aspiratia toracica si cardiaca
Tonus venos Hipertensiunea arteriala

factorul periferic vascular val normale : 130(135)mmHg

distolica= 75-85
depinde de : HTA : a)esentiala(idiopatica)-fara o cauza
Elasticitatea vaselor
Rezistenta periferica recunoscuta 90% 95 %
Rigiditatea vaselor :grosime,vascozitate b)secundara 10% 5%
cauze: boli endocrine, feocromocitom si boli
sg,lungime,lumen,numarul vaselor
renale (stenoza Art. renale)
Mecanisme nervoase
Mecanisme endocrino humorale HTA secundara
Mecanisme locale
HTA de origine renala:
Mecanisme nervoase a)Prerenala reno vasculara
b)Renala prin afectiuni parenchimatoase
a/ Centrale : cortex
diencefal(c.vasomotori) HTA de origine endocrina
punte,bulb A )boli ale suprarenalei

b/ vegetative periferice :parasimpatic bulbar si hiperaldosteronism

sacrat(vasodilatatoare) sindrom Cushing
feocromocitom
: simpatic
 B )B. hipofizare : acromegalie Hipotensiunea secundara simptomatica
Hipotensiunea ortostatica
C) b . tiroidiene : hipertiroidie
D)B netiroidiene : hiperparatiroidism Hipotensiunea arteriala
E)disfunctii ale gonadelor : sarcina
Hipotensiunea arteriala :
menopauza = tensiunea arteriala sistolica sub 100 mmHg
diastolica sub 60 mmHg
HTA din B cardiovasculare cause: esentiala constitutionala la tipul astenic

Coarctatia de aorta 2)Hipotensiunea ortostatica sau posturala

I.C.congestiva Apare la trecerea din clinostatism in ortostatism
I.Ao _debit) 3) Hipotensiunea simptomatica :
Bloc AV complet in cadrul unor boli, infectii acute, colaps,
Fistula arterio venoasa infarct, b Addison
ateroscleroza
Hipotensiunea secundara simptomatica:
HTA de orig nervoasa infectii

A) centrala TBC
:edem,traumatism,TU,meningoencefalite Malarie
Bruceloza
B ) periferica: paralizia frenatorilor presiunii Febra tifoida
arteriale
Intoxicatii cronice
HTA metabolica Afectiuni debilitante
Afectiuni endocrine(insuficiente )
Obezitate Afectiuni cardio vasculare :SM,St Ao,IM
Diabet Afectiuni neurologice
Guta Postoperator
iatrogen
HTA infectioasa
Hipotensiunea ortostatica
Prin atingere renala
Prin vasa vasorum Scaderea TA sist >30
TA diast >15 mmHg
HTA toxic medicamentoasa
Simptomatologie: (nesesizabila)
Saturnism ameteli
Anticonceptionale lipotimii / sincope
policitemie tulb de ritm cardiac
tulb neurologice
Factori genetici
Factori de mediu : Hipotensiunea ortostatica
: aport de sare
: obezitate Cauze:
: toxice Iatrogena:hipotensoare,neurologica,
: obiceiuri alimentare antidepresive
Neurogena:DZ,Parkinson,scleroza multipla
Hipotensiunea Endocrina: insuf.suprarenala

Hipotensiunea esentiala :insuf. hipofizara primitiva

 Paraclinic : Insuficienta cardiaca dreapta

1/ Rx : cresterea in volum a Atr si Ventr Stg Insuficienta cardiaca dreapta:

2/ EKG : normal acuta si cronica

: hipertrofia Atr si Ventr Stg Insuficienta cardiaca dreapta acuta :

3/ ecografia apare brutal in embolia pulmonara
avem durere si junghi toracic f . intens
Insuficienta cardiaca tuse seaca
anxietate extrema
A/ comepensata sputa caracteristica vascoasa , neaerata
B/ decompensata
Cord pulmonar acut:
: se refera la inima stg si inima dr sau globala 1/ocluzia arterei pulmonare, trombembolii
I.c. stg(Insuficienta cardiaca stg) : Cord pulmonar subacut

: acuta Tbc
: cronica carcinomatoza pulmonara
stare de rau astmatic
Insuficienta cardiaca acuta= « astm
cardiac » Cord pulmonar cronic
Deformatii toracice
-este o dispnee paroxisistica nocturna B.pleuro pulmonare: pleurzii inchistate
in prima ½ a noptii
lipsa de aer cu tahipnee : pneumotorax
dureaza 10-15 min : toracoplastii

poate dispare daca pacientul se ridica din pat B.pulmonare: emfizem,fibroze,BPOC

daca se plimba B.cardiace:stenoza pulmonara,defect de sept
B.arterei pulmonare:stenoza Art Pulm,persist
Diagn dif cu criza de astm bronsic ! canal arterial

E.P.A.(edem pulmonar acut) Insuficienta cardiaca globala

apare brusc sau brutal , de obicei noaptea Insuficienta cardiaca globala

apare la pc cunoscut cardiac sau apare la pacient 1/suprasolicitatarea miocardica
asimptomatic
avem o tuse seaca care devine productiva(sputa hipertiroidism
alba-tozacee) seaman cu spuma de albus de ou hipoglicemii
inunda caile respiratorii superioare persistenta canalului arterial
pacientul este anxios graviditate
necesita tratament de urgenta Fistule/shunturi AV

Insuficienta cardiaca cronica Insuficienta cardiaca globala

dispenee progresiva de efort 2/alterarea capacitatii functionale a inimii:

dureri ,oboseala la niv musculaturii mebr inf mixedem
daca se agraveaza apare dispneea de miocardite
repaus(cu ortopnee) tulb.de irigatie coronariana
semn caracteristic : pulmonar avem raluri de Cardiopatii congenitale
staza +/-zgm cardiace tahicardice, aritmice
-+/- sufluri Examinari paraclinice
 EKG 1)Sindrom de ischemie acuta:
tromboza arteriala
modif faza terminala
tulb de ritm spasm arterial
tulb de conducere embolia arteriala(emboli proniti din inima stg)
Ecocardiografia
Determinarea presiunii venoase A/Boli arteriale functionale:
RX 1/vasoconstrictorii, Sindr.Raynaud primitiv
Cateterism cardiac acrocianoza
2/ :vasodilatatorii
Insuficienta cardiaca dreapta
cronica B/boli arteriale organice

simptome : dispnee de repus sau de efort a/ocluzive

fara ortopnee !!! ateroscleroza obliteranta
+oligurie, nicturie trombangeita obliteranta
edeme la niv membr inf !!!! + hepatomegalie de embolii arteriale
staza periarterita nodoasa

Insuficienta cardiaca dreapta b/neocluzive : anevrisme

cronica : fistule AV

caracteristic : Clasificarea Fontaine:

in insf ventric stg(i.c..stg) avem dispnee
in insf ventr dr avem cianoza
edeme la membrele inf
hepatomegalie
Insuficienta cardica globala= avem ambele si
I.C. stg si dr
clasificare a insuficientei cardiace
Stadiu I obstructie compensata
( descoperire prin arteriografie)
Stadiu II a/b claudicatie intermitenta
Stadiu III durere de repaus,nocturna
Stadiu IV cu tulburari trofice
simptome de debut brusc sau brutal cu durere f
intensa

-NYHA(NEW YORK HARD ASSOCIATION) -parestezii, deficit motor si paloarea tegum;

4 etape: interval de primele 6 h cand se poate interveni
1)forma usoara in care pacientul prezinta
semen minime de dispnee doar in anumite S. de ischemie cronica
conditii(efort ,infectii supraadaugate)
2)semne usoare de insuf cardiaca S. de ischemie cronica:
3) pacientul nu reuseste sa faca activitatile se instaleaza in timp, progresiv
uzuale pacientul prezinta:
4)necesita ingrijirea unei alte persoane
parestezii la niv membrelor inf
Sindromul de ischemie periferica paloare
disparitia pilozitatii
Sindromul de ischemie periferica :
poate fi acuta si cronica cauze: ateroscleroza
- apare in insuficienta irigare arteriala a unui trombangeita obliteranta
teritoriu muscular riketioze
arteriopatia DZ
Sindrom de ischemie acuta sifilis
 modificari ale unghiilor cu striatii Angina pectorala
apare raceala tegumentara –hipotermie locala :stabila
puls mic, slab :de efort
in timp pot sa apara modificari trofice(ulcer sau :instabila : de novo
gangrene)
: agravata
simptom cel mai important:claudicatia : de repaus(spontana)
intermitenta- durere aparuta la niv moletului,
in timpul mersului Infarctul miocardic
: acut
dispare in repaus : vechi(sechelar)
are acelasi mecanism ca si durerea din angina
pectorala de efort Insuf cardiaca de cauza ischemica
Aritmii cardiace de cauza ischemica
se datoreaza acumularii de metaboliti in masa
musculara Factori predispozanti:
:ereditatea
indicele de claudicatie = distanta in metrii :sexul
sau in nr de pasi la care reapare durerea din :varsta
claudicatia intermitenta) :profesia
:alimentatia
Sindromul de ischemie miocardica
Factori determinanti
Modificarile produse la nivelul circulatiei
coronariene Factori determinanti:
: Ateroscleroza coronariana
Dezechilibru intre necesarul si aportul de : cauze nonaterosclerotice : anevrisme
oxigen
: ocluzia ostiumului
Suferinta miocardica coronarian

Cardiopatia ischemica dureroasa : spasm

Angina pectorala Factori favorizanti

Infarct miocardic acut : HTA
Angina instabila : DZ
: dislipedemii
Cardiopatia ischemica nedureroasa : factori endocrini
: modificari ale vascozitatii sg
Moarte subita
Tulburari de ritm si conducere de cauza Factori precipitanti:
ischemica : efort fizic
Insuficienta cardiaca de cauza ischemica : stress
: traumatism toracic
Clase speciale : interv.chirurgicale
: alcool
Ischemia miocardica silentioasa : fumat
Cardiomiopatia silentioasa
Oprirea cardiaca primara Angina pectorala

Angina pectorala sindrom caracterizat prin aparitia durerii

precordiale(retrosternale)
 iradiere in umar stg
pe marginea cubitala a mainii stg datorita
insuficientei irigari arteriale a miocardului cu
aparitia de metaboliti
Etiologie:
: ateroscleroza coronariana
: ischemie miocardica fara afectarea coronarelor
: repaus
: nitroglicerina sub.lg
Clase de angina pectorala:
Cls I la efort f intens,prelungit,rapid
Cls II la urcat rapid al scarilor
Cls III la urcat obisnuit al scarilor,la mers
Cls IV in repaus

: sindr. hiperchinetice Forme clinice

Angina pectorala de efort- A.P. »de novo » 2 sapt/1 luna

A.P. agravata
Angor tipic A.P. nocturna
durere retrosternala A.P. de repaus
Durere dupa efort,emotii,mese copiose,frig A.P.post infarct
Debut brusc A.P.Prinzmetall
pc o arata cu toata palma A.P.rezistenta la tratament
dureaza 10-15 min
Sediu retrosternal Diagnostic diferential :
Cauze psihogene
iradiere tipica in umarul stg, bratul stg, pe
marginea cubitala pana in degetele 4-5 Cardio vasculare neischemice
boli digestive
« mana de violonist » boli respiratorii
Iradire atipica : boli ale toracelui
laterocervical,mandibula,epigastru
Caracter : constrictie dispare la adm de nitroglicerina sublingual
nu e insotita de modif pe ECG
: arsura, strivire, junghi nu e insotita de modif umorale(nu apar modif

Intensitate : medie ,creste treptat specifice infarctului miocardic acut)

: scade /dispare la oprirea efotului
Infarctul miocardic acut
Durata : 3/5 min
10/15 min Dg dif angina instabila se datoreaza necrozei miocardului datorate
20/30 min infarct.miocardic obliterarii bruste, rapide a unor ramuri de
artera coronariana
Conditii de aparitie :
: efort apare in plina sanatate aparenta
: expunere la frig apare la un cardiac cunoscut
: stres durere retrosternala
: repaus
: angor « intricat » dureaza+30 min, ore ,zile
: « angor spontan » iradiere tipica in umarul stg
in brat-marginea cubitala degetele 4-5
Semne de insotire: iradiere atipica in cot, la nivelul molarului,
: dispnee mandibulei
: fenomene vegetative cedeaza la adm de opiacee, (morfina )
: anxietate
Sindroame venoase
Conditii de disparitie :
 Sindrom varicos Tromboflebita profunda
Sindrom trombo embolic
Sindrom congenital Tromboflebita profunda= cheagul e la
Sindrom posttrobotic nivelul unei vene situate profund

Sindrom varicos primar apare durere la nivelul membrului inferior

insuficienta valvulara la nivelul venelor avem semnul lui Homans-

dilatarea venelor,cresterea presiunii venoasa in care avem durere la nivelul moletului
Simptome:parestezii In caz de tromboflebita profunda, la efectuarea
manevrei de dorsoflexie plantara a labei
:senzatie « picioare de plumb » piciorului
:dureri in gambe
:reducerea pilozitatii durere si edem
*phlegmatia alba dolens-edem cu aspect ceros
Sindrom varicos primar: *phlegmatia cerulea dolens- edem ,durere dar si
Obiectiv:varice cianoza tegumentelor

:edem Sindromul postrombotic

:modificari trofice
Sindromul postrombotic= apare de obicei la
Varice secundare: nivelul membrelor inferioare dupa o tromboza
profunda
Simptomatice:tumori pelvine,
tumori abdominale -avem un edem cronic
ascita mai ales in ortostatism
**ecodoppler-viz circulatia in terit venos sau
Posttrombotice
posttraumatice
arterial !!!! Tubul digestiv
Sindrom posttrobotic Varsta:
Copii :amigdalite,angine:apendicita ac
Fact favorizanti:exogeni(medicamentosi) :parazitoze
:endogeni:sarcina
Adulti: boala ulceroasa , litiaza biliara
imobilizare Varstnici: neoplasme
Fact declansatori:traumatisme,cateterism (rect,stomac,pancreas,esofag)
Fact determinanti:leziune parietala :achilia gastrica

:staza venoasa Achilie : Absență sau diminuare a secrețiilor

:hipercoagulabilitate digestive sau a unora dintre componentele lor
(acidul clorhidric, pepsina etc.), întâlnită în
Tromboflebita superficiala cancerul gastric și în anemia pernicioasă

Tromboflebita superficiala= avem tromb sau sex: Feminin: litiaza biliara

cheag la nivelul unei vene superficiale : ciroza hepatica (are evolutie grava)

avem durere, roseata dea lungul trunchiului Masculin: ulcer duodenal,cancer gastric
venos : pancreatita acuta si cronica

indurarea peretelui vascular Antecedentele heredocolaterale

+ caldura locala cu semne celsiene Pentru patologia digestivă ereditatea are
importanţă, în principal în ce priveste
predispoziţia pt anumite boli şi pentru anumite
obiceiuri alimentare care ar favoriza anumite
boli
Ereditatea propriu-zisă este implicată într-un
număr limitat de afecţiuni, care este obiectul
studiului pediatric şi gastro-enterologic
In ce priveşte predispoziţia spre o anumita
boală digestivă este cunoscut faptul că se
descriu familii cu:
boala ulceroasă
litiază biliara
cancer gastric sau cc rectosigmoidian
tulburări funcţionale digestive etc
De aici rezultă importanţa precizarii
antecedentelor heredocolaterale, care pot
valoare orientativ-diagnostică pentru o anumită
boală digestive
Antecedente personale
Au deosebită valoare diagnostică
exemple: - hepatita acută în antecedente, poate,
evolua spre, cronicizare, putănd ajunge
pănă la ciroza hepatică, cu toate consecinţele
– hemocromatoza determina leziuni
hepatice alte organe) deosebit de severe
- TBC pulmonară poate determina secundar
TBC peritoneală sau/şi intestinală
- pancreatita acută duce la chiste pancreatice
la pancreatită cronică( care induce importante
tulburări de digestie şi absorbţie)
- boala ulceroasă se complică frecvent cu
: hemoragie digestivă
perforaţie
stenoză
malignizare (pentru localizarea gastrică)
- ingestia de substanţe chimice (acizi sau baze)
duce aproape totdeauna la leziuni stenozante la
nivelul esofagului( care, datorită tulburărilor de
alimentaţie pe care le implică, necesită - pentru
rezolvare) -intervenţia chirurgicală
: anemia hemolitică se poate complica cu
litiază biliară
- litiaza biliară poate duce la colecistită acută
sau pancreatită acută
- intervenţiile chirurgicale abdominale pot duce
la ocluzii intestinale
- naşterile numeroase,( care scad tonusul
musculaturii peretelui abdominal) predispun la
visceroptoze cu implicaţii asupra
funcţionalităţii normale a tubului digestiv
: predispun la litiază biliară
- megadolicocolonul poate duce la fenomene
ocluzive
- tulburările metabolice generale pot avea
repercursiuni asupra tubului digestiv
- rezecţiile gastrice şi intestinale au consecinţe,
deosebit de grave, ajungând la maldigestie şi
malabsorbţie, cu atât mai severe cu cât rezecţia
este mai întinsă
- colagenozele,( prin tulburările imunologice),
induc modificări, mai ales hepatice
- eventraţiile postoperatorii pot determina
importante tulburări funcţionale digestive
Condiţiile de viaţă de muncă
a) Obiceiurile alimentare pot predispune la
anumite suferinţe digestive:
- alimentaţia bogată în celuloză, crudităţi,
condimente, mâncarea prea fierbinte sau prea
rece, abuzuri de cafea, alcool, ceai, pot induce
tulburări digestive, deoarece aceste elemente
reprezintă factori iritanţi şi excitanţi pentru
mucoasa digestivă
- mesele neregulate, masticaţia grăbită sau
insuficientă ( uneori datorită suferinţelor
dentare sau bucale)
: regimurile alimentare unilaterale (prin religie,
volitiv sau după regiunea geografică) pot cauza
îmbolnăviri ale tractului digestiv
b) Toxinele neprofesionale pot induce boli
digestive şi se citează mai ales alcoolul, care
poate determina hepatita acută prin citoliză
masivă, care ulterior se poate croniciza,
ajungând în final la ciroză hepatica (se consideră
că un aport zilnic de 100 ml alcool, într-un interval
de timp variabil poate duce la ciroză hepatică)
 pancreatita acută severă se poate complica cu :
: chiste pancreatice şi pancreatită cronică cu
consecinţe importante
: DZ secundar
: gastrită cronică hipertrofică cu tulburări de
absorbţie
Fumatul are efecte negative la toate nivelele
organismului, iar pentru tubul digestiv, acestea
sunt mai ales la nivel gastric
c) Regimul de viaţă necorespunzător are
numeroase implicaţii
- viaţa sedentară predispune la constipaţie
- starea de nervozitate
d) Condiţiile de muncă
Anumite profesii predispun la boli profesionale
digestive, ca de exemplu:
- muncitorii din tipografii, din industria de
acumulatori pot face saturnism (intoxicaţie cu
Pb) profesional
- cei care lucrează în industria chimică cu
diverse toxine - tetraclorura de carbon, halogen
etc.- pot face (mai ales acut) leziuni hepatice şi
renale severe, uneori mortale-
unele profesii cu stress, sau chiar cu activitate
de noapte, atrag după sine mese neregulate,
care reprezintă factori ce favorizează boala
ulceroasă
e) Ciclul menstrual
Trebuie precizate eventualele tulburări de
pubertate sau de climacterium, eventualele
tulburări endocrine (tiroidiene, suprarenale),
deoarece acestea, prin interesările la nivelul
sistemului nervos vegetativ au implicaţii la
nivelul tubului digestiv
Anamneza
trebuie să precizeze :
: conditiile de viaţă ale pacientului
: factorii de mediu social şi economici
( care au importanţă deosebită şi care pot fi, dacă
nu factori etiologici, cel puţin favorizanţi ale
unor tulburări sau chiar boli digestive)
Istoricul bolii
- data debutului( cât mai precis posibil) pentru
că acest fapt poate orienta pt boala acută sau
cronică
- modul de debut
- simptomele de debut şi eventualele relaţii
existente între ele
- evoluţia simptomelor în timp, cu precizarea
eventualelor simptome noi apărute care pot
avea semnificaţia unor complicaţii
Simptomele majore ale patologiei
aparatului digestiv
.1. Foamea, apetitul tulburările lor
. Foamea reprezintă fenomenul elementar
organic, care are la bază instinctul elementar
de hrănire, necesităţile alimentare ale
organisrnului ,care răspunde nevoii organice
de refacere a pierderilor energetice, calorice,
structurale, a satisfacerii nevoilor metabolice şi
care se înlătură prin alimentare
: "gol epigastric" sau chiar de durere epigastrică.
vagă
: Este deci un fenomen cu valoare de semnal,
cu sernnificaţie fiziopatologică vitală
: reflectă faptul că organismul are nevoi
energetice, are nevoie de hrană, de orice fel,
fără vreo selecţie sau preferinţă, fenomenul
fiind anihilat prin ingestia de alimente
2. Apetitul este tot un fenomen elementar, dar
de ordin senzorial-olfactiv (şi nu organic ca
foamea), având la bază plăcerea de a mânca
pentru satisfacţia gustativă (şi nu neapărat
nevoia organică de a mânca, cum este foamea)
Reprezintă un fenomen complex, senzaţie
rafinată cu elemente olfactive
Intre foame şi apetit există legături evidente
deşi sunt noţiuni distincte
Fiziologic foamea este condiţionată de trei
elemente, şi anume:
- umoral - scăderea din sânge a elementelor
nutritive
- digestiv - golirea stomacului, turgescenţa
mucoasei gastrice, contracţiile şi secreţiile lui
- psihic - reprezentările corticale ale
elementelor şi satisfacţiei saţietăţii
Fiziologic pentru apetit rolul principal îl joacă
scoarţa cerebrală, sursă de impulsuri conştiente
şi reflex - condiţionate
Modificările senzaţiei de foame pot fi în
sensul creşterii sau scăderii, până la abolire, a
senzaţiei de foame
Anorexia
Reprezintă pierderea poftei de mâncare şi nu
trebuie confundată cu teama de a mânca,
determinată de durerea provocată la ingestia de
alimente
În faţa unei anorexii, anamneza şi contextul
clinic trebuie să releve date cât mai exacte,
care permit o orientare diagnostică
semnificativă
anorexia poate fi sistematizată în mai multe
categorii
Anorexia globala, totala sau inapetenta
Nu are caractere semiologice speciale sau un
context clinic net delimitat, aparand in
numeroase situatii clinice atat digestive cat si
generale
Anorexia totala
a) anamneza, care ar putea preciza:
- eventuale obiceiuri toxice ca fumatul, alcoolul
- utilizarea excesiva a unor medicamente
- tratamente iradiante
- expunerea la toxice ca oxid de carbon, gaze
toxice industriale
- conditii psihice depresive de orice natura
sociala, profesionala, materiala, sexuala etc.)
- - ideea obsesiva a unui cancer
b) explorari paraclinice:
(VSH, hemoleucograma, explorarea functiei
hepatice, renale, pancreatice)
examene radiologice (pulmonare, digestive),
endoscopice, bioptice
examene de finete (tomografie computerizata,
rezonanta magnetic nucleara)
Cauzele care pot produce anorexia totala sunt
foarte numeroase:
a) cauze digestive:
- gastritele , dispepsiile gastrice hipostenice
- cancerul gastric(din stadiile precoce)
- duodenitele cu staza duodenala
- afectiuni intestinale cum ar fi colita si cancerul
intestinal
- - apendicita cronica
- - suferintele hepatice cu tulburari ale functiilor
hepatice
b) stari patologice generale:
- starile infectioase acute ( in general) si cronice
(tuberculoza, infectii de focar etc.)
- stari toxice exogene (exces de fumat, alcool
etc.)
- stari toxice endogene (uremie, toxemia
intestinala, insuficienta hepatica )
- neoplasmul (indiferent de localizare)
- boli sanguine ca: anemii, leucoze acute,
cronice
- deficiente vitaminice
- boli de sistem
- diabet zaharat consumptiv
- unele afectiuni endocrine (hipopituitarism,
hipotiroidism, hiposuprarenalism etc.)
- stari nervoase depresive, psihoze, cancerofobie
- stari de deshidratare
- dupa inanitie prelungita
- unele medicamente( digitala )
Anorexia selective, numai pentru anumite
alimente, are drept cauze posibile:
- afectiuni generale : hepatita cronica si ciroza
hepatica
: parazitoze intestinale
: cancer gastric (anorexia pentru carne)
: apendicita cronica etc.
- unele afectiuni nervoase
- Sarcina
- - obiceiuri alimentare, instalate inca din copilarie
Anorexia conditionata, sitofobia , falsa
inapetenta, reprezinta scaderea ingestiei
alimentare si chiar a poftei de mancare voit
impusa datorita fricii de a se alimenta, cauzata
de:
 - dureri de deglutitie, cum se intampla in:
cancer sau tuberculoza a limbii, faringelui sau
esofagului
- durerea legata de ritmul alimentar:
: boala ulceroasa
: starea postcaustica
: diverticuloza
: hernie hiatala
: balonarea
- tulburari respiratorii sau cardiovasculare
(palpitatii) ce apar dupa mese
- factori psihici multipli (frica de a fi otravit,
elemente mistice )
- dorinta de a slabi sau a muri
- ca elemente de protest - greva foamei
Anorexia mentala, mentala reprezinta o forma
speciala de anorexie, cu substrat psihic, care
duce la slabire extrema (pacientul ajunge
"piele si os")
Bolnavii cu acest tip de anorexie nu se
prezinta niciodata singuri la medic, ei sunt dusi
la consultatie, adesea in stare foarte grava
Totdeauna pentru diagnostic este necesara
excluderea tuturor cauzelor organice posibile,
dupa care se va stabili contextul psihic
Foamea exagerata - polifagie sau hiperfagie
Reprezinta nevoia ingerarii unei cantitati mai
mari de alimente pentru satisfacerea senzatiei
de satietate
bulimia, cand foamea exagerata are caracter
impulsiv, nevoia morbida de a ingera alimente
in cantitati foarte mari
Cauze a) fiziologice:
- efortul muscular excesiv (muncitori manuali,
sportivi )
- in perioada de crestere
- stari emotive pozitive
- inanitie prelungita - conditionare psihica
- in convalescenta bolilor infectioase
b) Cauze patologice:
- boli digestive : ulcerul duodenal
: parazitoze intestinale
: insuficienta pancreatica
- boli endocrine : hipertiroidism
: diabet zaharat
Alte forme patologice de foame
Foamea capricioasa, parorexia reprezinta, de
fapt, un apetit pervertit
: dorinta de a manca alimente neobisnuite sau
preparate neobisnuite
: substante nealimentare
Ca forme, se descriu:
a) malacia, care este foamea de condimente,
excitante, cruditati
b) pica este foamea cu ingestia de elemente
neconsumabile ( var, nisip, carbuni, pamant,
cenusa )
c) pagofagia este foamea de ghiata
d) geofagia este foamea de pamant
Cauza acestei tulburari de foame este o
deviatie mintala avand ca substrat o boala
neuropsihica degenerativa, demetiala
Uneori poate apare la gravide sau la copii (cu
deficiente mintale, parazitoze)
Foamea dureroasa
. Foamea dureroasa
De fapt foamea precede durerea, aceasta find
postprandial tardiva
: Apare doar in ulcerul duodenal
Acoria reprezinta lipsa totala a senzatiei de
satietate, ceea ce determina ca pacientul sa
manance in continuu, fara oprire, "in nestire"
Apare in tulburari neuropsihice dementiale
ca: dementa senile : tumori cerebrale
: ateroscleroza cerebrala cu decreptitudine
fenomenul poate apare si numai episodic,
incidental, fara substrat patologic grav
Disfagia
Def : dificultatea de a inghiti
 reprezinta principalul simptom al bolilor
esofagiene
Trebuie diferentiata de dificultatea de a ingera
alimentele, tulburare care poate fi cauzata de
multiple cauze, ca de exemplu: salivatie redusa :
afectiuni bucofaringiene
Disfagia, ca simptom esofagian, se recunoaste
prin descrierea de catre bolnav a unei senzatii
dureroase de oprire a alimentelor la un anumit
nivel pe care pacientul nu il precizeaza foarte
exact
disfagia are, de cele mai multe ori cauze
organice, : apare si prin tulburari functionale
in fata unei disfagii trebuie mare atentie
pentru a stabili : veridicitatea: cauza
: gravitatea
nu trebuie confundata cu senzatia de "nod in
gat" sau "globus histericus" aparuta la isterici
sau nevrotici
Diferentierea poate fi facuta relativ usor,
deoarece, in timp ce disfagia reprezinta
dificultatea la trecerea bolului alimentar, nevroticii
descriu o senzatie neplacuta, nelegata la deglutitie
Disfagia se produce prin doua mecanisme
principale si anume:
1/- tulburarea sau necoordonarea actului
deglutitiei
2/ - reducerea lumenului esofagian printr-un
proces inflamator, fibros, sau tumoral (benign
sau malign)
Disfagia apare de obicei in context clinic
deosebit de sever, sindromul esofagian, a carui
cauza este carcinomul esofagian
Bolnavul descrie disfagia initial pentru solide,
dar intr-un interval de timp variabil apare si
pentru semisolide si apoi chiar lichide
Trebuie cunoscut faptul ca disfagia apare nu
numai prin leziuni proprii esofagiene ci prin
compresiune extrinseca.
Ex: -A/ disfagia localizata in treimea superioara
poate apare in:
: tumori cervicale (adenopatii, gusa voluminoasa )
: paralizia pseudobulbara
: anemia feripriva (disfagia poarta numele
sindromului Plummer-Vinson)
: diverticulul Zenker
-B/ disfagia localizata in treime medie apare in :
: anevrism aortic
: adenopatii mediastinale
C/- disfagia localizata in treimea inferioara
apare in:
: achalazie
: hemie hiatala
: stricturi esofagiene
Disfagia apare in aproape toate suferintele
esofagiene:
- refluxul gastro-esofagian , esofagita
- esofagita acute prin substante corozive
- achalazia (cardiospasmul) cu megaesofag
idiopatic
- cancerul esofagian
- diferticuli esofagieni
- suferinte esofagiene din cursul unor boli de
colagen (in dermatomiozita , sclerodermie)
- ulcerul esofagian
- perforatiile/ rupturile esofagiene
- corpii straini esofagieni
precizarea etiologiei, deoarece terapia este
diferita de la o cauza la alta
in primul rand, posibilitatea neoplasmului
esofagian
diagnosticul cauzal trebuie sa se faca cat mai
precoce pentru a create speranta de viata a
bolnavului
Clasificarea disfagiei
A. Dupa mecanismul de producere si
structura anatomica afectata se descriu
urmatoarele tipuri:
a) disfagia orofaringiana, reprezinta
dificultatea sau imposibilitatea de trecere a
bolului alimentar din gura in esofag, cu
regurgitarea pe nas sau aspiratia in trahee
Apare in: - boli neuromusculare :
: accident vascular cerebral cu paralizie
pseudobulbara
: miastenie e) disfagia cu hiposalivatie apare:
: dermatomiozita : dupa tratamente cu morfina, atropina, arsenic,
: distrofii musculare psihotrope
: carente vitaminice
- obstructia faringiana sau la esofagul superior, : deshidratare
cum se intampla in : : diabet zaharat dezechilibrat

- diverticul Zenker Simptomele asociate

- gusa plonjanta
- tumori a) Regurgitatiile reprezinta trecerea continutului
- b) disfagia esofagiana propriu-zisa cu toate esofagian sau gastric in cavitatea bucala fara a
caracteristicile descrise varsa, fara efort

B. Dupa caracterul disfagiei se descriu mai b) Eructatiile reprezinta regurgitarea aerului din
multe tipuri : stomac sau esofag (apar relativ rar in
suferintele esofagiene)
a) disfagia acuta, cu instalare rapida, uneori
chiar brusca c) Sughitul asociat disfagiei apare mai ales in :
: neoplasmul esofagian
: apare in suferintele acute ale cailor de : hernia hiatala
deglutitie : achalazie
Asocierea sughit-disfagie sugereaza localizarea
- suferintele acute de cauza inflamatorie: joasa a afectiunii esofagiene
: stomatita
: faringita Durerea
: amigdalita d) Durerea, cand apare, este de intensitate mica
: flegmon amigdalian are caracter de arsura numita pirozis, cu cateva
caracteristici:
-1/ paralizia unuia din organele deglutitiei care - apare mai ales dupa mesele abundente
tulbura actul deglutitiei :: botulism, turbare - apare postprandial precoce,( la 15-16 minute)
: tetanos: tetanie: isterie - este mai accentuata in decubit,la aplecarea
inainte a trunchiului,( deoarece pirozisul este
- 2/ cauza accidentale: determinat de refluxul gastroesofagian)
- edem alergic Exista insa si durere propriu-zisa
- corpi straini determinata de ajungerea bolului alimentar la
- esofagite corozive nivelul unei zone de stenoza esofagiana( prin
- stress care nu poate trece)

b) disfagia dureroasa apare in caz de:

: obstacol: inflamatie locale: spasm
De obicei apare in suferinte extraesofagiene
(bucale, faringo-amigdaliene ) prin mecanisme
reflexe
c disfagia cu parestezie a limbii descrisa ca
“disfagie sideropenica” sau sindromul
Plummer-Vinson in anemiei feriprive
. Acest tip de durere are alte caracteristici
anume:
: intensitate mare
: strict localizata la nivelul obstacolului
: poate iradia ca durerea anginoasa
(in mandibula, uneori in ambele brate) confuzia
cu cardiopatia ischemica dureroasa, sau - mai
rar - in epigastru interscapulo-vertebral

d) disfagia cu hipersalivatie apare in:

: suferinte buco-faringo-esofagiene
Greata
: cancerul esofagian
Def: Senzatia neplacuta asociata cu repulsia fata
de ingestia alimentelor , cu dorinta iminenta de a C. Afectiuni ale aparatului digestiv:
varsa a) abdomenul acut chirurgical:

Greata este precedata de anorexie urmata de - apendicita acuta

obicei (dar nu obligatoriu) de varsaturi - colecistita acuta
- ocluzie intestinala
este asociata cu : - peritonita acuta
: salivatie - pancreatita acuta
: transpiratii
: senzatie de lesin b) afectiuni digestive cronice:
Este determinate de relaxarea tonusului - ulcer gastric duodenal
musculaturii gastrointestinale, dar este indusa - stenoza pilorica
si psihic (mirosuri/imagini neplacute ) - cancer gastric
- dischinezie biliara
Senzatia de greata de intensitate mare se
asociaza cu tulburari neurovegetative (mai ales Afectiuni ale aparatului cardiovascular:
parasimpatice) de amploare ca:
- infarct miocardic acut (inferior)
: transpiratii abundente - insuficienta cardiaca congestiva
: paloare tegumentara
: hipersalivatie .Afectiuni metabolice endocrine:
: hipotensiune arteriala - diabet zaharat (acidoza diabetica)
: bradicardie - insuficienta corticosuprarenala (boala Addison)
- hipertiroidism, hiperparatiroidism
Greata de cea mai mare intensitate apare in
cancerul gastric si este rebela la orice . Afectiuni renale
tratament - insuficienta renala cronica in stadiul de retentie
azotata
: stadiul uremic
Cauze
. Afectiuni febrile, infectioase:
se asociaza, de obicei, cu anorexie si varsaturi - infectii sistemice acute febrile
Afectiuni neurologice - infectii virale, bacteriene, parazitare ale
Afectiuni ale aparatului vestibular tubului digestiv
Afectiuni ale aparatului digestiv - hepatita acute
Afectiuni ale aparatului cardiovascular
Afectiuni metabolice Greata

. Sarcina.
Raul de mare sau de avion
-Afectiuni neurologice: Raul de miscare
tumori cerebrale (primitive si secundare) Medicamente si substante chimice

- meningite Varsaturile
- hidrocefalie
- hemoragie meningeana Def : "emesis" - a varsa.
- traumatismele craniocerebrale Varsatura reprezinta un act reflex (cu
- migrene centrul bulbar in vecinatatea centrului
respirator si al nucleului vagal)
B. Afectiuni ale aparatului vestibular cum se
intampla in sindromul Meniere consta in eliminarea brusca pe gura a
continutului gastric si intestinal
 Dg difer.:
- regurgitatii, ( reprezinta refluarea in faringe
si/sau gura a continutului gastric, fara greata
sau efort de varsatura)
- pituitele matinale, care reprezinta prezenta
expulzarea brusca, matinala a unei cantitati
relativ mari de saliva amestecata cu mucus
gastric
apare de obicei in sarcina
Mecanismele de producere
Stimulii care ajung la centrul varsaturii au trei
origini:
a) centrii nervosi superiori:
: dureri
: mirosuri puternice
: afectiuni intracraniene
: senzatii tactile sau gustative
b) nervii aferenti viscerali ai sistemului nervos
autonom simpatic si parasimpatic
: prin acesti nervi se transmit excitatii venite de
la tubul digestiv, caile biliare, peritoneu, aparat
urinar, inima, vase
miscarile antiperistaltice ale esofagului
- concomitent , reflex, se inhiba respiratia si se
inchide glota (ceea ce impiedica aspiratia in
caile respiratorii a continutului gastric)
se “inchide” palatul moale, ceea ce impiedica
patrunderea continutului gastric in nasofaringe
Clasificarea varsaturilor
A. Dupa punctul de plecare
a) Centrale:
: sunt varsaturi “explozive”
: neprecedate de greata
: asociate cu importante fenomene vagale constand
in : bradicardie
: transpiratii
: hipotensiune( care duce adesea la lipotimie)
Apar in: - leziuni cerebrale
- boli ale urechii interne
- raul de mare
- substante toxice endogene (uree, corpi toxici din
sarcina)substante toxice exogene (alcool,
medicamente ca: morfina, digitala )
b) Periferice:sunt totdeauna precedate de greata
si adesea asociate cu sialoree si balonare

c) zona chemoreceptoare (trigger) situate in Apar in: - afectiuni gastrice: gastrite, ulcer,
planseul ventriculului IV: tumori, ptoza si atonie gastrice - suferinte biliare
- ocluzie intestinala
- factori exogeni : toxice, medicamente - peritonita
- factori endogeni : in uremie, boli metabolice - colica renala, colica intestinala
sau excitatii venite de la aparatul vestibular
- boli ginecologice
Caile eferente sunt:
- nervul frenic, prin care stimulii ajung la diafragm B. Dupa caracterele varsaturii:
- - nervii spinali, pentru musculatura abdominala - mucus: nemodificat-fad
- - nervii viscerali aferenti, pentru stomac si esofag
- In cadrul producerii varsaturii stomacul are rol : acru-putrid
pasiv : fecaloid

Succesiunea : - contractia pilorului si - gust : acid (acru)

relaxarea regiunii fundice si a cardiei : amar, particular –” ca de oua clocite”

- cresterea brusca a presiunii intraabdominale, - Compozitie:

ca o consecinta a contractiei musculaturii - apoase - mucoase (lichidiene)
abdominale, mai ales a diafragmului, cu - alimentare
eliminarea consecutiva a continutului gastric, - bilioase
care este evacuat prin esofag si gura - hemoragice
- purulente
- fecaloide
momentul de aparitie : apar in cursul sarcinii
Dupa momentul de aparitie pot fi: : stenoza pilorica,
: sindromul uremic
1/ - varsaturi matinale
apar in: Hemoragiile digestive
: etilismul cronic reprezinta o urgenta
: sarcina au totdeauna substrat organic
: cancer gastric (nu totdeauna) pot pune in pericol viata bolnavului in orice
moment
2/ varsaturi postprandiale precoce,apar in:
: nevroza Dupa forma de manifestare :
: boli gastrice si suferinte biliare : hematemeza
: melena
3/ varsaturi postprandiale tardive : rectoragiile
: apar tipic in ulcerul duodenal
: in stenoza pilorica Hematemeza

E. Dupa forma de manifestare Definitie. :

- varsaturi accidentale, fara semnificatie
deosebita
: nu pun probleme diagnostice sau prognostice
- varsaturi de insotire apar ca epifenomen in
contextul altor boli ca:
: sindromul uremic
: hernia strangulata
: boli febrile, peritonite (indiferent de etiologie)
- varsaturi izolate, dar repetate, care au substrat
patologic
In general, se considera ca varsaturile sunt
asociate cu dureri abdominale
alte simptome de mai mica gravitate (cum sunt
flatulenta, greata, anorexia) apar :
: in afectiuni digestive cat si in unele tulburari
reflexe ale functiei stomacului cauzate de bolile
altor viscere, de o igiena alimentara deficitara
,din cauze psihice
C. Dupa cantitate si frecventa se descriu:
- cantitate mica
- medie: 200-300 ml
- cantitate mare (de 1 litru sau mai mult)
: eliminarea pe gura, prin varsatura,de sange rosu
sau negru, nearat, amestecat cu cheaguri,
cu suc gastric si chiar cu resturi alimentare
Daca sangele varsat a suferit proces de
digestie, aspectul este de "zat de cafea"
: culoarea find datorata hematinei ce rezulta
din actiunea acidului clorhidritc asupra
hemoglobinei
Hematemeza este rezultatul unei sangerari in
etajul superior (adica o hemoragie eso-gastro-
duodenala)
o sangerare inferioara acestui sediu nu se
exteriorizeaza prin hematemeza
Dg dif:
- hemoptizie (expectoratie cu sange)
- epistaxis(sangerare nazala) abundent si inghitit
(mai ales la pacientii in decubit sau in somn)
- sangerarea bucala sau faringiana din cadrul
inflamatiilor
Cauze: boala ulceroasa
: varicele esofagiene rupte
: cancer gastric

pune problema stenozei pilorice si induce Hemoragii esogastrointestinale pot apare

importante tulburari hidroelectrolitice in: a) boala ulceroasa

- varsaturi rare,(ocazionale:) : boala ulceroasa se complica prin

hemoragie in 15% din cazuri
 Hematemeza se poate produce prin
erodarea vasului
Dupa localizare, sangereaza cel mai mult
ulcerul de pe mica curbura
orice ulcer poate singera
b) ulcerul peptic sangereaza. in 35% din
cazuri
forma de exteriorizare este mai mult
melena decat hematemeza
sindromul Zollinger -Ellison reprezinta
asocierea unui ulcer multiplu si recidivant, cu
tumori pancreatice insulare de celule
d) gastritele hemoragice ( ulceratiii )
e) hemoragii postmedicamentoase sunt produse
de antisteroidiene, anticoagulantele
Cancer esofagian
diverticuli
sindromul Mallory-Weiss (reprezinta prezenta
de fisuri longitudinale ,esocardiale produse prin
varsaturi foarte putenice si abundente)
Gastrita Menetrier
cancer gastric
Hemoragii hepato splenice apar in:
a) hipertensiune portala, care determina varice
esofagiene ce se pot rupe
b) hemoragii hepatobiliare si splenopancreatice
din: pancreatita acute /cronica cancer pancreatic
Cauze vasculare de hematemeza sunt:
a) anevrismul aortic abdominal rupt si deschis
in tubul digestiv
b) anevrismele ramurilor aortice si anevrismele
arteriovenoase
Cauze generale:
a) boli sanguine: policitemia, leucemia acuta
purpura trombocitopenica idiopatica (boala
Werlhof), purpura Henoch-Schonlein,
trombastenia Glanzmann, hemofilia A si B
hipoprotrombinemia, sindromul de coagulare
diseminata intravascular
b) boli vasculare :teleangiectazia hemoragica
ereditara (boala Rendu-Osler)
c) boli sistemice :
: amiloidoza
: mielomul multiplu
: periarterita nodoasa
: sarcoidoza
Simptome, ale caror amploare depinde de
urmatorii factori:
- cantitatea sangelui pierdut
- ritmul sangerarii
- persistenta sau/si repetarea sangerarii
- nivelul hemoglobinei anterior sangerarii
- starea organelor vitale si mai ales a aparatului
cardiovascular inaintea hemoragiei
Dupa cantitate, HDS poate fi:
a) microscopica , inaparenta reprezinta sangerari
mici, neremarcate de pacient si nici de medic, care
duc de obicei la anemie, dar care se poate
evidentia prin reactia Adler in materiile fecale
sau/si in sucul gastric
b) macroscopica, care la randul ei este
considerate:
- mica ( atunci cand cantitatea este de pana la
500 ml sange)
nu determina nici un simptom (de altfel, este
cunoscut faptul ca 400 ml reprezinta cantitatea
de sange recoltata de la un donator)
medie, (atunci cand se pierd intre 500-1000 ml
sange)
: tabloul clinic este complet
de intensitate moderata - mare, depinzand insa
si de varsta bolnavului si de starea aparatului
cardiovascular
- mare, fudroaianta, uneori cataclismica,
: cantitatea de sange pierdut este de 1500-2000 ml,
: tabloul clinic de soc
: poate duce la moarte daca sangerarea a fost
deosebit de rapida
In acest caz hematemeza cuprinde sange de
culoare rou-deschis, nu negru
 Simptomatologia asociata unei HDS se poate Diagnostic etiologic
asocia inconstant si neobligatoriu
b) Diagnosticul etiologic al hematezei se face
cu greata si varsaturi prin anamneza (cat mai complet detaliata)
alte semne/simptome
: ameteala prin examenul obiectiv care releva (pe langa
: slabiciune elementele obiective ale oricarei hemoragii)
: senzatie de frig eventuale elemente fizice cu valoarea orientativa

: palpitatii prin examenele paraclinice de investigare a

: transpiratii reci aparatului digestiv
: sete
: lipotimie sau sincopa Diagnosticul diferential : hemoptizie

Aceste simptome sunt determinate de Melena si rectoragia

reducerea volumului sanguin cu scaderea
intoarcerii venoase, deci a debitului cardiac, cu
scaderea tensiunii arteriale
intervin mecanismele compensatorii, care
determina tahicardie si vasoconstrictie arteriala
periferica
Secundar apar:
: paloarea tegumentelor si mucoaselor
: racirea extremitatilor
: transpiratii profuze, reci
: tahicardie paralela cu gravitatea hemoragiei
: pulsul este slab perceptibil, filiform
: scaderea tensiunii arteriale, care, dace ajunge sub
80 mm Hg determina soc
: dispnee si anxietate
Deci in fata unui bolnav cu HDS trebuie
supravegheate , permanent monitorizate :
Pulsul
TA
diureza
rasunetul hematologic al hemoragiei prin
determinarea Hb, Ht
Diagnosticul unei HDS(hemoragii digestive
superioare)
a) Diagnosticul pozitiv de hematemeza, care
se poate face prin vizualizarea hematezei (cu
aspect tipic)
sau prin tuseu rectal - evidentierea melenei
Rectoragia ( hemoragie digestiva anala )
reprezinta expulzia de sange prin anus
Melena consta in exteriorizarea unei
hemoragii digestive prin materiile fecale,
situatie in care scaunul este negru, lucios,
moale, pastos, aderent de vas, relativ abundent,
comparat cu pacura
Enteroragia :
reprezinta expulzia prin anus a unei cantitati
variabile de sange rosu, emis ca atare, izolat
sau amestecat cu materiile fecale, formand cu
ele o masa sau sange depus peste bolul fecal
Enteroragia : cauze
A. Hemoragii ale intestinului subtire care
determina melena:
- diverticulozele intestinale, mai ales
diverticulul Meckel (situat pe marginea libera
a ileonului terminal)
- tumorile duodenului intestinului subtire,
benigne sau maligne
- invaginatii
- infectii sau inflamatii (acute si cronice,
specifice si nespecifice) ca in:
: febra tifoida
: infarctul intestinal
B. Hemoragii rectale, determinand de obicei
rectoragie :
 - cancer de cec (ce determina melena) evacuarea acestuia în stomac
cancer de sigmoid (ce induce rectoragie)
- polipoza rectocolica ROLUL ANAMNEZEI
- diverticuli colonici
- tumori benigne : valoare sporită în afecţiunile esofagului
completând examenul clinic de cele mai multe
- inflamatii si infectii: ori sărac
: rectocolita ulcero-hemoragica
: tuberculoza intestinala Vârsta şi sexul
: boala Crohn - la copii -anomalii congenitale : -fistulă eso-
traheală-stenoză-atrezie-înghiţire accidentală de
- leziuni anorectale, ca de exemplu: corpi străini
: hemoroizi (interni sau externi)
: fisuri anale la adult
-esofagite caustice
a) Melena reflecta de obicei o hemoragie -esofagite de reflux
digestiva superioara cu posibil punct de -tulburări funcţionale (♀)
plecare: esofagian, gastric, duodenal
la vârstnici
Enteroragia releva o hemoragie produsa in -neoplasm esofagian (♂ fumători)
segmentul terminal al tubului digestiv (adica -hernia hiatală (♀ supraponderale)
rect, colon, ileonul terminal)
Antecedente personale patologice
diagnosticul localizarii hemoragiei
boli generale :
1/ - cand sangele este amestecat cu materiile -polimiozite
fecale, sangele s-a produs in ileon sau colon, -miopatii
deasupra sigmoidului -boli endocrine
-colagenoze
2/ - cand sangele este depus deasupra bolului -anemii
fecal, sangerarea s-a produs in sigmoid sau
rect, dupa ce s-a format bolul fecal ciroza hepatică
boli psihice
3/ - cand sangele curge prin anus izolat, fara sindroame emetizante → Mallory-Weiss
materii fecale, sangerarea este anorectala

exista cazuri relativ rare cand poate fi un

scaun cu sange omogen amestecat cu materiile Condiţii de viaţă şi muncă
fecale, determinat de o hemoragie abundenta la
nivel eso-gastro-duodenal alimente la temperaturi extreme (foarte calde,
foarte reci)
hemoglobina nu a putut fi transformata in
hematina datorita, abundentei sangerarii tahifagia
utilizarea excesivă a condimentelor
datorita tranzitului intestinal foarte rapid băuturi carbogazoase, grăsimi excesive →
obezitate → RGE
ESOFAGUL SIMPTOME

transferul bolului alimentar din cavitatea Disfagia = Simptomul cel mai caracteristic şi
bucală în esofag mai comun în suferinţele esofagiene organice
sau funcţionale
transportul bolului de-a lungul esofagului
= Înghiţire (deglutiţie) dificilă şi constă uneori paradoxală
din senzaţia subiectivă de încetinire sau oprire impune investigaţii paraclinice pentru
a bolului alimentar pe traiectul esofagian elucidarea cauzei

- provine din greacă: dis=dificultate şi Cauze:

phagis=alimentaţie - afecţiuni organice :

1.Disfagia de transfer : cancere

–disfagie oro-faringiană : stricturi
Simptome: : diverticuli
- senzaţia că bolul alimentar se opreşte în cavitatea : esofagite (peptice, caustice, infecţioase)
bucală
-tuse afecţiuni funcţionale :
disfonie : achalazia
wheezing : spasmul esofagian difuz sau localizat

Cauze: Durerea toracică de origine esofagiană

-tulburări neuromusculare (polimiozite, AVC) Poate îmbrăca 3 aspecte :
-neoplasm al limbii, cavităţii bucale - pirozis
-diverticul Zenker - odinofagie (durere la înghiţire)
- durere spontană
2.Disfagia esofagiană propriu-zisă
1/ Pirozisul
a. Disfagia de transport senzaţia de arsură retrosternală cu iradiere în
-boli esofagiene –organice,-funcţionale direcţia gurii
-compresiuni extrinseci→ sindromul exacerbare în poziţia aplecat înainte sau după
mediastinal prânzuri abundente

b. Disfagia de evacuare 2/ Odinofagia

- obstrucţii ale SEI - funcţionale (achalazie)
- organice (neoplasmele cardiei)
A /Disfagia acută
apare brusc, fără o suferinţă prealabilă
constă din senzaţia de oprire a bolului
alimentar, cu imposibilitatea reluării deglutiţiei
acompaniată uneori de fenomene dramatice:
: senzaţie de sufocare
: senzaţie de moarte iminentă
Cauze:
suferinţă funcţională : spasmul esofagian pe
esofag indemn
suferinţă organică esofagiană anterioară
nemanifestată clinic până în momentul
respectiv
B/ Disfagia cronică
are o evoluţie intermitent progresivă
îmbracă un caracter de arsură sau constricţie
este mai intensă decât pirozisul, iradiază adesea
în regiunea infrascapulară
: În timpul nopţii apare datorită înghiţirii
salivei
acompaniază frecvent dezordini motorii
esofagiene
3/ Durerea spontană
nu îmbracă un caracter de arsură şi nu se
asociază cu deglutiţia
pune mari probleme de diagnostic diferenţial cu
durerea anginoasă
apare datorită contracţiei spastice a esofagului
realizand aşa-numita colică esofagiană
colica esofagiană este localizată substernal
: iradiază posterior în regiunea interscapulară,
uneori în regiunea cervicală, mandibulară sau
în braţe
: Atacurile pot dura între 10 minute şi 5 ore
: Prezenţa disfagiei poate orienta asupra originii
esofagiene a durerii
Regurgitaţia
fenomen pasiv ce se poate datora refluxului
conţinutului gastric în esofag sau al conţinutului
esofagian în faringe
nu este precedată de greaţă
nu este acompaniată de efortul de vomă
Consecinţe
- aspiraţia traheală în timpul nopţii → infecţii
pulmonare recurente de tipul pneumoniei
- fenomene astmatiforme
- bronşiectazie
Cauze
- achalazie
- reflux gastro-esofagian (RGE)
- tulburări de motilitate (sclerodermie, DZ)
Aspiraţia: aspirarea fluidelor în laringe şi trahee
se datorează malformaţiei sau tulburărilor
funcţionale ale sfincterului esofagian superior
( SES) şi a musculaturii hipofaringiene
Consecinţe → crize de tuse → infecţii respiratorii
Sialoreea
Hipersalivaţia mai accentuată în obstrucţiile
esofagiene din stenoze esofagiene de diverse
etiologii:
- Esofagite postcaustice
- Tumori esofagiene benigne sau maligne
Examenul clinic general
facies în icoană bizantină– sclerodermie
manifestări cutanate :
- erupţii : dermatomiozita
- paloare : sindroame anemice
stare de nutriţie :
: scădere ponderală → denutriţie, deshidratare,
carenţe vitaminice, protidice
edeme carenţiale (stadii avansate)
Examenul clinic
Examenul clinic al esofagului este sărac
Inspecţia şi palparea
: pot pune în evidenţă diverticulii esofagieni
superiori (diverticolul Zenker) ce se
caracterizază prin proeminenţe localizate în
regiunea cervicală sau supraclaviculară diverticulii
esofagieni superiori
: cresc în volum după fiecare alimentaţie
: scad după regurgitare, acompaniat de-un zgomot
hidroaeric
: se deplasează vertical în timpul deglutiţiei
: pot fi goliţi prin palpare sau masaj
EXPLORAREA PARACLINICĂ A
ESOFAGULUI
Examenul radiologic
Radiografia pe gol :
- corpi străini
- pneumomediastin prin perforaţii esofagiene
Radiografia cu substanţă de contrast (sulfatul
de bariu, produşi iodaţi în suspiciune de fistule) urmăreşte :
- morfologia
- motilitatea esofagului
Poate fi : - Radiografie standard
- Cineradiografia
- CT, RMN
Examinarea radiologică se poate face:
: în contrast simplu sau dublu
: cu pastă groasă sau în strat subţire
Examinarea fără substanţă de contrast
modificări intraluminale şi ale pereţilor:
- aer
- nivele hidro aerice
- îngroşarea pereţilor
- prezenţa de calcificări
- corpi străini
Examinarea cu substanţă de contrast
1. modificări morfologice
2. modificări funcţionale
a) modificări de sediu
în totalitate sau parţiale produse prin cauze
intrinseci sau extrinseci:
-devierea esofagului produsă de hipertrofia atrială stângă
b) modificări de volum
privind forma şi dimensiunile , de cauză intrinsecă sau extrinsecă:
- esofag dilatat suprastenotic,
-stenozat( stenoze postcaustice, tumorale)
-amprentat prin tumori medistinale, cardiomegalie
c) modificări de contur
- rigiditatea (reprezentată de lipsa de supleţe a unei porţiuni a
esofagului sau a totalităţii acestuia)
- se constată practic absenţa peristaltismului la nivelul zonelor
rigide
- incizura realizează o imagine intrândă la nivelul unui organ
cavitar cu semnificaţie diferită (cauză funcţională sau organică)
Imagini de substracţie
-lacuna : defect de opacifiere
: este o transparenţă de diferite dimensiuni
produsă prin inlocuirea bariului de-o
afecţiunea mucoasei esofagiene (tumoră
benignă / malignă, resturi alimentare)
-semitonul- reprezintă o transparenţă de
intensitate slabă produsă de cele mai multe ori de –
o infiltraţie tumorală - se localizează în vecinătatea
lacunei cu care se asociază
- haloul- este consecinţa radiologică a edemului
inflamator sau infiltraţiei tumorale - se manifestă
sub formă de transparenţă de
diferite dimensiuni - acompaniază nişa
nișă: Ulcerație adâncă până la perforare a
unor organe interne (stomac, plămâni etc.)
Imagini de adiţie
- nişa =
- plus de substanţă realizat de pătrunderea bariului
la nivelul unei ulceraţii a mucoasei
- la examenul de faţă nişa apare ca o opacitate
rotunda-ovalară,
- la examenul de profil : apare ca o proeminenţă
care iese din conturul esofagului(poate fi benignă
sau malignă)
-diverticulul
- reprezintă o ectazie a peretelui ca urmare a
hernierii mucoasei sau a tuturor straturilor
esogagiene într-o anumită zonă - apare ca o
opacitate în afara conturului esofagian
-fistula- reprezintă comunicarea esofagului cu
structuri şi organe învecinate(eso-traheală, eso-
bronşică)
Modificări de structură internă
legate în special de aspectul pliurilor
Pliurile pot fi:
-îngroşate, subţiate, atrofice
- cu traiect modificat:
- convergente
- anarhice
- amputate
Modificări funcţionale
- tonus : capacitatea unui organ, inclusiv a
esofagului de a-si menţine forma legat de
tonicitatea pereţilor
- peristaltică,( lungimea, numărul,
amplitudinea şi viteza de propagare a undelor
peristaltice)
-spasmul localizat sau etajat
Spasmul esofagian etajat
sindromul Barsony
caracterizat prin contracţii simultane, simetrice cu
caracter circular, care dau esofagului în ansamblu
un aspcet moniliform/ şirag de mărgele
Cardiospasmul (achalazia)
megaesofagul idiopatic cu apariţia unui esofag
mult dilatat printr-o strâmtare la nivel inferior cu
caracter regulat, axial, filiform, pe-o
distanţă foarte scurtă.
Diverticulul congenital sau dobândit
O formă particulară o reprezintă diverticulul
Zenker,localzat la nivelul peretelui posterior al
esofaguluiîn dreptul vertebrei C6.
Diverticulii esofagieni
Diverticulii pot avea diverse localizări, forme
şi mărimi: majoritatea au localizare toracică
apărând fie prin mecanism de:
: tracţiune care trădează procese inflamatorii de
vecinătate
pulsiune, cu aspect regulat ,ce apar datorită
creşterii presiunii intraluminale
Stenoza esofagiană
: Frecvent postcaustică apare ca o stenoză
unică situată în 1/3 inferioară, are caracter
axial, fiind vizualizabilă pe-o distanţă mare
: Trecerea de la esofagul normal spre cel
patologic se face progresiv
Stenoza esofagiana postcaustica
: stenoza este filiformă
: cu margini regulate
: dilataţie suprastenotică cu mărime direct
proporţională cu vechimea stenozei
Neoplasmul esofagian, poate apărea în orice
regiune a esofagului:
- forma vegetantă se manifestă prin prezenţa
unei imagini lacunare, cu semiton şi
regiditate segmentară
-forma ulcerată apare ca o imagine de
nişă cu caracter de malignitate( neregulată, cu
semitonuri , care se inscrie în contur, frecvent
pe-o zonă de rigiditate segmentară)
- forma infiltrativă cu prezenţa modificărilor
de peristaltică şi rigiditate consecutivă
Explorarea endoscopică a esofagului
endoscopia esofagiană şi echo endoscopia
permit: : vizualizarea diferitelor tipuri de leziuni
: prelevalarea unui fragment bioptic cu examen
citologic şi histopatologic consecutiv
: manevre endoscopice terapeutice (extracţie de
corpi străini, dilatări, plasarea de stenturi-
endoproteze)
ESOFAG NORMAL MACROSCOPIC
Examenul histopatologic
pune în evidenţă leziuni microscopice :
-inflamaţii( specifice şi nespecifice)
-ulceraţii
-leziuni dispazice, tumori
Aspecte histologice în esofagite
esofagită cu leziuni minime, cu infiltrat
inflamator în submucoasă şi mucoasă şi
creşterea în lungime a papilelor consecutiv
descuamării epiteliale( col.HE)
esofagită formă moderată( col.HE)
leziuni severe de esofagită cu prezenţa
ulceraţiilor la suprafaţa epiteliului scuamos şi
infiltrat inflamator( col. HE )
Aspecte histologice în esofagite
Explorări funcţionale esofagiene
manometria esofagiană constă din măsurarea
presiunii în diferitele zone esofagiene cu
ajutorul unor sisteme speciale
Indicaţii:
-spasmul esofagian difuz
-achalazie
-esofagită de reflux
pH-metria esofagiană este folosită încă de la
sfârşitul anilor 60
: are valoare deosebită în documentarea
refluxului esofagian
: tehnica se bazează pe determinarea ph-ului
esofagian cu ajutorul unui electrod de ph care
efectuază măsurători la diferite nivele
Determinarea ph-ului se poate realiza pe-o
durată fixă de timp sau în sistem de
monitorizare Holter ( 24 ore)
Se consideră prezenţa refluxului acid atunci
când ph este sub 4
Monitorizarea Holter permite aprecierea
următorilor parametri:
-numărul episoadelor de reflux care depăşesc 5
sec
- perioadele zilei în care apare refluxul
-durata celui mai lung episod de reflux
- durata medie a episoadelor de reflux
testul perfuziei acide (testul Bernstein)
se efectuează instilând în esofag o soluţie acidă
de HCl 0,1N monitorizându-se apariţia
simptomelor dureroase
Indicaţia de elecţie o reprezintă diferenţierea
durerilor precordiale de cauze coronariană de
cele de alte cauză( dureri precordiale atipice)
testele de clearance esofagian evidenţează
capacitatea de curăţire a esofagului după
instilarea unei soluţii acide( 15 ml HCl 0,1 N)
prin înghiţiri succesive, monitorizându-se ph la
aproximativ 5 cm. de SEI.
 În mod normal clearance-ul acid se realizează Agenţi traumatici sau fizici
după 10 deglutiţii succesive -după intubaţie nazo-gastrică
-alimente foarte calde/foarte reci
Indicaţia de elecţie este esofagita de reflux
bolus alimentar ↑
scintigrama esofagiană se bazează pe -iradiere intraluminală (neoplasm esofagian)
utilizarea substanţelor radioactive( 99mTc) cu
ajutorul cărora se determină timpul de tranzit Esofagitele cronice
esofagian
Infecţioase→ bacteriene : -infecţie
Indicaţii: descendentă
- suferinţele funcţionale esofagiene
- refluxul gastro-esofagian -prin contiguitate
Chimice:
SINDROMUL ESOFAGIAN
- de reflux : - reflux gastric
Cuprinde: - reflux bilio-pancreatic
- Suferinte functionale: tulburari de motilitate
- Suferinte organice : diverticuli : inflamatii -ingestia de metale sau praf de porţelan
: tumori
Agenţi traumatizanţi sau fizici:
Cuprinde triada : iritante topice :
1/ disfagia
2/durere retrosternala -abuz de alcool, condimente
3/ regurgitare esofagiana -exces de fumat, mestecarea tutunului
-alimente foarte fierbinţi/foarte reci;
Sindromul esofagian
stază esofagiană :
Achalazia cardiei(megaesofag idiopatic) -stenoză cicatricială benignă
Esofagite
Tumori ale esofagului -neoplasm esofagian
Diverticuli esofagieni -achalazie
-anevrism aortic
Definiţie: stază venoasă cronică:
Esofagitele sunt inflamaţii acute sau cronice ale
mucoasei având diverse etiologii -decompensare cardiacă
-HTP
Esofagitele sunt actualmente clasificate
utilizînd o scală pe criterii endoscopice şi 5. Alte cauze:
histologice -boala Crohn
-deficite de Fe, Vit. B12 (sindrom Plummer-
Esofagitele acute Vinson)

Infecţioase : Esofagita de reflux( ER)

-bacteriene
-fungice Definiţie: se defineşte ca un proces inflamator
-virale : herpes, HIV, CMV consecutiv acţiunii agresive a refluatului gastric în
esofag care se manifestă adesea pe fondul scăderii
Chimice : factorilor locali de apărare ai mucoasei esofagiene
-caustice
-RGE Factorii de agresiune sunt reprezentaţi de :
1 /acidul clorhidric şi pepsină în formele peptice
de ER sau
2/ acizii biliari şi lizolecitine cu efect de
detergent asupra mucoasei esofagiene în
formele nonpeptice sau alcaline de ER
Diminuarea factorilor locali de protecţie apare
consecutiv modificărilor la nivelul mucoasei
(calitative şi cantitative ale mucusului protector,
tulburărilor de vascularizaţie)
Sindromul Barrett (SB)
Definiţie: se caracterizează prin înlocuirea la
nivelul esofagului distal a mucoasei epiteliale de
tip malpighian cu o mucoasă de tip
glandular( epiteliu columnar) gastric sau intestinal
Grupe de risc:
-pacienţi care prezintă în antecedente o intervenţie
chirurugicală a stomacului în urma căreia apare
refluxul gastro-esofagian
-pacienţi cu tulburări de motilitate importante
( scleorodermia, Sindromul CREST)
Esofag Barrett : înlocuirea epiteliului
scuamos cu epiteliu vilos intestinal
ESOFAG BARRETT ŞI
ADENOCARCINOM ASOCIAT
Evoluţie,complicaţii, prognostic
-legate de activitatea celulelor de tip fundic,
secretatante de acid clorhidric: ulceraţii,fisuri,
hemoragii digestive frecvent oculte
-legate de degenerarea epiteliului metaplazic
spre displazie de diverse grade şi
adenocarcinom esofagian
Datorită riscului crescut de malignizare a
epiteliului Barrett se impune supravegherea
endoscopică periodică, după un protocol
riguros, cu prelevare de biopsii etajate din
zonele de metaplazie
Diverticulul esofagian
Definiţie: Diverticulul esofagian este o pungă
dezvoltată din peretele esofagului, care conţine
toate straturile acestuia şi delimitează o cavitate
care comunică liber cu lumenul esofagian
Diverticolul esofagian : - adevărat
- fals (lipsit de stratul muscular)
Topografie:
- cervicali (faringo-esofagiene)
- toracici : - parabronşici
- epifrenici
După mecanismul de producere:
-diverticuli :
-de pulsiune (↑presiunea intraesofagiană)
-de tracţiune (infleunţarea ţesuturilor
periesofagiene)
SINDROMUL MALLORY-WEISS
Definiţie
Se caracterizează prin prezenţa de rupturi
longitudinale la nivelul joncţiunii eso-gastrice
ca urmare a efortului de vărsătură.
Simptomatologia clinică
asociază două grupe de simptome care nu
respectă intotdeauna secvenţialitatea clasică(
efort de vărsătură-HDS)
context anamnestic sugestiv:
: consum de AINS-aspirină, alcool
factori favorizanţi:
sarcina, endoscopie digestivă superioară
vărsăturile de durată şi intensitate variabilă
hemoragia digestivă superioară exteriorizată
prin hematemeză şi melenă ( uneori minimală
sau necesitând transfuzii de sânge)
Leziunea caracteristică se prezintă sub forma
unei ulceraţii alungite, superficiale, cu sângerare
activă sau stigmate recente( cheag aderent)
SEMIOLOGIA ACHALAZIEI
Definiţie: Tulburare motorie a musculaturii
netede a esofagului, consecinţă a :
hipertrofia SEI
 relaxarea incompletă SEI
diminuarea/absenţa undelor peristaltice primare
în 2/3 inferioară a esofagului
Mai poartă denumirea de cardiospasm
Clinic: sindrom esofagian cu unele
particularităţi ce pot sugera diagnosticul
Disfagia evoluează de mai mulţi ani, este
variabilă ca intensitate şi mult amplificată de
emoţii sau stress.
poate fi atât la alimente solide, lichide
“paradoxală” mai accentuată la lichide
Trecerea conţinutului esofagian în stomac este
favorizată de unele manevre :
: hiperextensia gâtului
: tragerea umerilor înapoi
: manevra Valsalva
: ingestia de alcool sau lichide carbogazoase
Neoplasmul esofagian , boală malignă cu
prognostic foarte rezervat, deoarece se
descoperă tardiv (latenţă clinică lungă);
15 % dintre cancerele digestive, incidenţa în
creştere
♂/♀ = 3/1
apare mai frecvent după 50 ani
predomină în mediul rural, categorii sociale
defavorizate (alcoolism, tabagism, carenţe
alimentare)
Factorii de risc
-fumatul de ţigarete + consumul de alcool →
determină inflamaţia esofagului → displazie
-factori alimentari : -consumul scăzut de
vitamine A, C, B
- deficienţă de molibden şi zinc
- ingestia de carcinogeni alimentari:
- excesul de nitrozamine (conservanţi,
îngrăşăminte chimice)
- toxine fungice din murături
factori fizici ce determină leziuni ale mucoasei
-lichide excesiv de fierbinţi
-expunerea la radiaţii ionizante (iradiere
mediastinală pentru boala Hodgkin, cc sân)
-expunere la Az, Be
-factori infecţioşi : virali (Papiloma virus)
- factori genetici
Stări patologice predispozante :
-cancerul din sfera ORL (localizare sincronă
esofag în 15 % din cazuri)
-megaesofagul
-leziunile caustice (după 30 de ani de la ingestie)
-sindromul Plummer-Winson (♀ cu carenţă de Fe,
disfagia esofagiană sideropriva)
-susceptibilitatea genetică:
sindromul Paterson-Kelly( diafragme şi inele
esofagiene congenitale)
hiperkeratoza congenitală : tylosis palmaris ,
plantaris
-esofagul Barrett → adenocarcinom esofagian
-diverticulii esofagiani (rar)
-boala celiacă
forme :-vegetante
-ulcerative şi combinaţii( ulcero-vegetante)
-forma ulcero-vegetantă, din punct de vedere
histologic:-epiteliom scuamos-adenocarcinom-
infiltrative
Clinic : sindrom esofagian
A/ Disfagia
- iniţial intermitentă, minimă, pentru alimentele
solide, adesea neglijată de bolnav ( diagnostic
tardiv)
-ulterior permanentă, inclusiv la lichide cu
modificarea obiceiurilor alimentare (consumă
mai multe lichide, mănâncă mai încet, mestecă
îndelung alimentele)
La apariţia disfagiei neoplasmul depăşeşte 2/3
circumferinţă
B/ Regurgitarea – semnifică prezenţa stenozei
strânse: se acompaniază de eructaţii, sughiţ, halenă
fetidă, sialoree
Durerile : sediu toracic: - anterior
- posterior
Scăderea ponderală marcată → caşexie
: este datorată disfagiei şi anorexiei cu
semnificaţie prognostică negativă
.HDS frecvent ocultă
Neoplasmul esofagian
: Semne tardive
Prin invadarea mediastinului apar:
- disfonia (pareză a nervului recurent stâng)
- tuse şi infecţii bronşice prin invaddarea
traheei şi bronşiilor
Perforaţia esofagului → mediastinită
Examenul obiectiv furnizează elemente clinice
în stadiile avansate
-starea de nutriţie precară: denutriţie →
caşexie
-paloare cu tentă teroasă, edeme carenţiale
-în localizarea esofagiană cervicală, se poate
depista o masă palpabilă, ştergerea crepitaţiilor
laringiene, semnele unei pareze unilaterale a
corzilor vocale
-în stadii avansate : -adenopatie
supraclaviculară (semnul Virchow-Troisier)
-hepatomegalie tumorală (metastaze hepatice)
Examinari complementare
Endoscopia digestivă şi echoendoscopia se
efectuează de primă intenţie la orice disfagie,
chiar minimă
Pune în evidenţă o leziune vegetantă, adesea
ulcerată, dură, neregulată, sângerând cu uşurinţă
Uneori stenoză infiltrativă ce nu poate fi
depăşită cu endoscopul
Recunoaşterea zonelor displazice cu ajutorul
coloranţilor vitali (Lugol, albastru de
toluidină), ce nu colorează zonele suspecte
prelevarea de biopsii seriate
Radiografia : Bariu pasaj:
-lacună frecvent excentrică sau
circumferenţială
-ulceraţie → nişă largă cu
rigiditate segmentară (malignă)
Biochimic :
- posibil sindrom inflamator (VSH ↑)
-anemie, hemoragii oculte prezente în scaun;
-markeri serici tumorali CA 19-9
Consultul ORL este obligatoriu( face parte din
algoritmul de evaluare a pacientului cu
neoplasm esofagian)
Evoluţie:
-extensie locală rapidă spre organele vecine (nu
există nici o seroară a esofagului)
-extensia pe cale limfatică → adenopatii
supraclaviculare, toracice, celiace
-metastaze viscerale cu diverse localizări:
- plămâni
- mediastin
- stomac
- ficat, oase, creier
Complicaţii :
pneumonia de aspiraţie
fistula eso-traheală, eso-bronşice, eso-aortică
perforaţia esofagului → mediastinită
HDS → anemie marcată
Prognostic sever, supravieţuirea la 5 ani < 5 %.
Decesul apare prin : -denutriţie
-insuficienţă respiratorie acută : -compresiune
mediastinală
- infecţii pulmonare severe
-hemoragie prin invazie vasculară (ruptură de
aortă )
Neoplasmul esofagian, macro şi
endoscopic
APARAT DIGESTIV
 Anamneza: Intensitatea depinde de pacient
Durere
Greta gravitatea bolii
Varsaturi faza de evolutie
Tulb emisia gazelor,scaunelor complicatiile bolii

APARAT DIGESTIV Greturi varsaturi

Tulburari in emisia gazelor
A.H.C Tulburari ale homeostazie

Tbc:peritonite cronice bacilare Ex.local

:sindrom ocluziv
Inspectia statica
DZ 1/ retractia globala
hemofilia 2/bombare globala
agregare familiala colecistopatii,apendicite 3/imagini parcelare

A.P.F. Topografia clinica a abdomenului

: Ciclul catamenial 2 linii verticale
2 linii orizontale
: sarcina Hipocondrul drept
Epigastru
A.P.P. Hipocondrul stang
Flancul drept
Mezogastrul
B.infectocontag :febra tifoida Flancul stg
holera Fosa iliaca dreapta/stg
hipogastrul
Hipocondrul drept
embolii Musculatura
poliarterita nodoasa Capsula Glisson
Ficat
calculi renali Cai biliare
Unghiul colic drept
Conditii viata si munca Rinichi,bazinet dr epigastru
Musculatura
Stomac
Alergii alimentare Bursa omentala
Alimente alterate Pancreas
Plex celiac
Profesii cu expunere la Pb,Hg Plex solar
Depresii,tentative de suiccid Aorta
Vena cava inf
Hipocondrul stg
Istoricul bolii musculatura
Stomac(reg.fundica)
Splina
Durerea abdominala Coada pancresului
1/ difuza :in peritonita acuta Unghi splenic colic
Rinichi stg,bazinet
Flanc drept
peritonita cronica,bacilara Musculatura
afectiuni genitale Colon ascendent
DZ Bazinet drept
mezogastrul
porfirie musculatura
nevralgii abdominale Ombilic
Epiplon
Colon transvers
durerea Anse jejunale
Mezenter
Sediul durerii(punct de plecare) Marele vase abdominale
Flancul stang
Intermitenta/alternanta durerii Musculatura
 Colon descendent -pacientul este intins, apasam abdomenul
Bazinet stg
Fosa iliaca dreapta ridicam brusc mana iar cand peretele se
Musculatura decomprima durerea exacerbeaza
Canal inghinal
Cec/valva ileocecala
Apendicele =semn de iritatie peritoneala
Anexa dr
Vase iliace Puncte dureroase abdominale pe peretele
Radacina sciaticului
hipogastru anterior:
Musculatura
Vezica Punctul xifoidian-sub apendicele xifoid in
Uter
rect afect ale cardiei
Fosa iliaca stg
Musculatura punctul epigastric-pe linia xifo ombilicala la
Canal inghinal
Sigma unirea 1/3 sup cu 1/3 medie
Anexa genit stg : apare durere in ulgerul gastric si ulcerul duodenal
Vase iliace
Psoasul stg
Radacina sciaticului punctul solar
-verticala ce uneste ombilicul cu apendicele
APARAT DIGESTIV xifoid la unirea 1/3 inf cu 1/3 medie
: dureros in ulcer, gastrita, colecistita
Palparea abdomenului :
este de 2 feluri : punct cistic-la intersectia coastei a 10-a cu
1/superficila si profunda msculatura dreptului abdominal: este dureros in
2/monomanula si bimanuala litiaza biliara
ofera indicatii despre starea tegumentelor(temp, punct duodenal-la 1-2 cm sub punctul cistic
elasticitate, transpiratii, durere)
zona pancreatico-coledociana – e o zona
Senzatia de aparare musculara la palparea triunghiulara cuprinsa intre verticala ce urca
abdomenului inseamna o rezistenta patologica din ombilic spre apendicele xifoid si dreapta
data de contractura spontana a musc abdominale , care uneste ombilicul cu axila dreapta pe o
independenta de vointa pacientului pana la portiune de aprox 5-10cm : punct dureros in
senzatia de « lemn » pancreatita ,neoplasm de cap de pancreas

abdomen de lemn=apare in peritonita acuta- puncte mezenterice paraombilicale ce

este insotia de senzatia de hiperestezie cutanata
cauze :
peritonita datorata unei colecistite acute,
datorate unei apendicite acuta perforate sau
a unui ulcer duodenal perforat
semnul lui Blunberg= exacerbarea durerii
abdominale provocata prin decompresia brusca
a peretelui abdominal
(corespund cu puncte ureterale superiore): puncte
dureroase in mezenterite si epiploite
punctele apendiculare- 3:mc burney,morris,lanz
a)Mc Burney: la jum. distantei dintre ombilic si
spina iliaca antero-sup din partea dreapta
b) Morris: la o latime si jum. de haluce pe linia
ce uneste ombilicul cu spina antero-super.

iritatie peritoneala c)Lanz : pe linia bispinala (dintre cele 2

: -apare in peritonita acuta sau in iritatia
peritoneala
-atragem pc atentia supra manevrei pe care o
vom efectua
spine)la unirea 1/3 externe dr cu 1/3 medie
Manevra Rowsing(reptatiei): efectuam o
palpare bimanuala pornind de la nivelul
sigmoidului, colonul descedendent, transvers,
impingand astfel continutl gazos aerian al
colonului spre cec -gastrita cronică autoimună
-multipare → visceroptoză (ptoză gastrică)
: in caz de apendicita acuta apare o durere in
fosa iliaca dr. fara ca noi sa palpam aceasta AHC – agregare familială:
regiune
- b. ulceroasă
Paracenteza - neoplasm gastric
- polipozele gastro-intestinale
Paracenteza= e o punctie abdominala care se
efectueaza in 2 scopuri: APP

: exploratoriu – boli infecţioase ca:

: terapeutic evacuatorie( paracenteza) - febra tifoidă, dizenteria → afectare gastrică
- enterocolite (toxiinfecţii alimentare)
se efectueaza totdeauna in partea stg!!!!pe linia
care uneste ombilicul cu spina iliaca antero- - boli cronice : sifilis , TBC
sup. stg, la unirea 1/3 externe cu 1/3 medie - boli de sistem: colagenozele
- DZ, insuficienţa renală cronică → afectare
Tehnica: dupa acordul pacientului se face gastrică
dezinfectia cu iod
-BPCO → ulcerul gastro-duodenal
se face anestezie cu xilina - Hepatite cronice
cu un ac suficient de lung atasat la o seringa se - ciroze hepatice
introduce brusc pana la obtinerea unei - Gastropatie
senzatii de patrundere in gol a acului( moment - - ulcerul gastro-duodenal
in care lichidul aflat in cavitatea abdominala
sub presiune va trece in seringa atasata acului) - anemii: - deficit B12 → gastrite cronice
autoimune
la cei cu ascita se face paracenteza!!!
in decubit lateral-spre stg >>se gaseste punctul -deficit Fe → gastrite cronice
de electie, miscare brusca
(5-max 10 l lichid) Conditii de viata si munca
nu se face la cei cu operatii multiple(-cu CVM:
aderente)
-stress → boala ulceroasă
-alimentaţie neraţională, condimentată
-consumul de toxice:

-alcool: -gastrita acută

-gastrita cronică

STOMACUL ŞI DUODENUL -fumatul: - ulcer

- neoplasm
Vârsta:
-stenoza pilorică congenitală (sugar) -consumul de medicamente:
-ulcerul → adulţi -AINS (Aspirina)
-cancer , hernie hiatală la vârstnici - Fe , KCL → iritante gastrice

Sexul: ♂ -gastrita cronică etilică -expunerea la noxe: Pb → saturnism → crize

-cancerul gastric dureroase (colica saturnină)

♀ -ulcer gastric Istoricul bolii actuale

 modul de debut al bolii:
: insidios in cancer si ulcer
: brutal in perforatia gastrica
evolutie perioadele de acalmie
factorii care accentueaza sau atenueaza boala
: cancerul are o evolutie progresiva
Simptome
orarul durerilor :
imediat dupa mancare= in ulcerul situat la
nivelul cardiei
semitardiv= la 1/2h dupa mancare in ulcerul
gastric situat pe mica curbura
tardiva la 3/4h dupa alimentatie= in ulcerul
siutat la nivelul pilorului

modificari ale apetitului la 5/6h- hipertardiva= in ulcerul duodenal

dureri senzatia de foame imperioasa ce poate apare si
eructatii(ragaieli) in cursul noptii
regurgitari
pirozisul - durere trezeste bolnavul din somn
varsaturi
hematemeza Ritmicitatea fata de alimentatie

a) Modif ale apetitului: c) Ritmicitatea fata de alimentatie : - in ulcerul

apetitul= dorinta si placerea de a manca duodenal= mica periodicitate si marea
avem apetit exacerbat in DZ la debut (avem periodicitatea
polifagie-manca mult si poliurie
slabire in greutate !!!!! A)mica periodicitate= rel cu alimentatie-
anorexia= lipsa poftei de mancare foame /durere/ alimentatie acalmie si iarasi durere
apare in gastrita cronica
: boli hepatice (durere in 4 timpi)- diag dif cu ritmicitatea
: constipatia cronica din ulcerul gastric(alim urmata de durere)
: boli endocrine(hipotiroidism, Addison)
: boli febrile B) marea periodicitate= sezoniera
: anemie : durerile apar mai ales primavara si toamna

: intoxicatii endogene Eructatie

: uremie
: cancer (anorexie progresiva / selectiva pt. Eructatie= eliminarea gazelor din stomac pe
paine si +/- carne ) gura

Durerea epigastrica -apare in aerofagie,la nevropati,fumatori ,in

insuficineta evacuatorie gastrica(miros ranced de
b) Durerea epigastrica= alimente alterate)
: o senzatie dureroasa, de obicei localizata la
nivelul epigastrului, putand fi insotia de greata,
varsatura
Regurgitarea
poate lua diferite forme ex :
: arsura Regurgitarea= refluxul continutului gastric la
: crampa nivelul esofagului sau pana in gura
: presiune pana la forma de « lovitura de pumnal »
fara contractia musculaturii peretelui
ne intereseaza : abdominal(diagnostic diferential cu varsatura)
: sediul durerii
: intensitatea in functie de originea refluxului=
: caracterul : reflux strict gastric- pacientul prezinta senzatie de
: iradierea si raportul fata de alimentatie acreala
: reflux biliar= gust amar in rau de mare, de avion,de masina
migrena labirintica
Cauze : nevropati
: esofagite intoxicatii endogene(uremie, acidoza)
: hernie hiatala exogene(alcool, opiacee, nicotina) ;
: tulburari psihice (apare ruminatia=mestecarea sarcina in primele 3 luni de zile(varsatura
continutului refluat urmat de reinghitirea acestuia) matinala)

Pirozisul b) periferica=
in gastrita acuta
= senzatia de arsura retrosternala (la nivelul stenoza pilorica
esofagului) boli hepato biliare
Pancreatita acuta
apare in hiperaciditate gastrica peritonita acuta
la persoanele cu aciditate normala daca avem
reflux Hematemeza

Cauze : boli esofagiene = varsatura cu sange

: regurgitarea continutului gastric
: nevroza
: consum de cafea
: nuci
: zahar
Varsatura = act reflex prin care continutul gastric
e expulzat violent pe gura prin contractia
musculaturii peretelui abdominal insotita de
greata, tahicardie, paloare, lacrimare,hipersalivatie
e insotita de senzatia de greata
avem sg digerat, negru , cu cheaguri +/- resturi
alimentare
Cauze : ulcer esofagian,cancer esofagian,
esofagita, divertriculi esofagieni, gastrita, ulcer ,
ruptura de varice esofagiene
ulcer duodenal (tot ce e HDS- hemoragie
digestiva superioara )

- implica contractia pilorului, relaxarea cardiei diagn dif cu hemoptizie =expectoratie cu sg

pH alacalin, apare cu tuse
Cauze :
gastrita tbc-cea mai banala cauza de hemoptizie
insuficienta evacuatorie gastrica cancerul-cea mai garva
apendicita hernia hiatala
colecistita cauze extragastrice : sindromul hemoragipar
infarct miocardic inferior
la anumite mirosuri Semiologia ficatului
la anumite senzatii vizuale
,rau de masina si de mare
Varsta
La nastere
Se impart in : centrale si periferice Copii
a) centrale= apar bruscs unt explozive in jet Adolescenti
neprecedate de greata Varstnici
Sexul
apar in sindromul de ht intracraniana(in AHC
traumatisme craniene, meningite, tumori APP
intracraniene, hirdocefaleie, abces cerebral) Conditii de viata si munca
Istoricul bolii actuale
in scleroza in placi La nastere:icter fiziol
patologic Criegler Najarhemolitic
sindromul Meniere(vertij greata,varsatura) Sugar/copii :viroze hep A,B
icter hemolitic Mincovski Chauffard : apetit scazut/anoretie
Adolescenti :hepatita ac : greturi/varsaturi bilioase
Varstnici : cc hep : gust amar
: hep cr : balonari
:ciroza hep : flatulenta
Sex : : tulb tranzit intest
femei :sindr premenstrual da hepatalgii Examenul obiectiv
hep virala da malformatii cong, nastere prematura 1/de ansamblu
mortalitate prenatala, ciroza biliara 2/examen local
:barbati : CH alcoolica, cc hep Inspectie
AHC Palpare : bimanual
Hemocromatoza primara idiopatica : monomanual
B wilson : procedeul Glenard=al policelui
Porfirii hepatice : balotarea ficatului
Ficat polichistic : procedeul Gilbert (bimanual)
Fibroza hep cong
APP Manifestari hemoragipare : purpura
Hepatita virala/hep cr/ciroza Fenomene neuro psihice:
Litiaza biliara
B infectiose acute:febr tifoida : astenie
MNI : somnolenta
scarlatina : apatie
pneumonia : confuzie,dezor temporo spatiala
toxinf alimentare : fllaping tremor
B infectiose cr: lues : coma
TBC
B DZ,obezitatea (steatoza hep) Manif cardio vasc : bradicardie
Cc gastric : metastaze Manifestari pleuoro pulmonare
Parazitoze Manifestari cutanate :prurit (icter,chist hidatic)
Supuraatii cr:degeneresc amiloida hep Manifestari articulare :artralgii
B cardiace :staza hep Manifestari endocrine : amenoree,hirsutism
Supradozare de medicamente
Subst toxice : ginecomastie,atrof testiculara
CVM tulb libido
Igiena colectiva/individuala defect
Etilism cr Modif de ansamblu
Carente proteice Starea de nutritie
Surmenaj fizic : buna :hep ac
Istoricul bolii act : slabire cc ,CH
Debut : insidios Modif de culoare : icter
Simptome: 1/ locale
: durere hipoc dr :distensie capsulara : teg bronzate
inflam seroasei(abces,cc) melanodermie
:plus manifestari dispeptice :greta
balonari Manifestari hemoragipare :purpura
varsaturi bilioase
Durere in :hepatite ac/cr Degete hipocratice
CH Stelute vasculare
cc Disparitia parului axilar,pubian
Debut brutal : embolii pulmonare cu ficat Eritem palmo plantar
cardiac ac Urme de grataj
: tromboza ven porte Temperatura :subfebrilitati/febra
Fenom dispeptice :
 Manifestari la ap digestiv : Scazuta in perihepatite
: buze uscate,carminate Crescuta in hepatoptoza
: limba uscata,ragade
: cheiloza,glosita 4/sensibilitatea
: paradontoza : crescuta :staza card
: varice esofagiene
splenomegalie abces hep
cc
Manifestari la ap respirator:foetor hepatic sifilis
Manifestari la S.N. :astenie
Atrofia galbena
somnolenta :scazuta :degenerescenta grasa
coma
flapping tremor 5/Consistenta : moale :degen grasa
: abces,chist hidatic
Ex local
: dura ciroza
marire de volum :etaj superior: hepatromegalie sifilis
tumori,chist hidatic,staza granulomatoza maligna

: globala : CH ascitogena « dur ca piatra » :cc

Circul colaterala
Icter 6/ Suprafata : neteda regulata :insuf card
Edem local/inflamatie degener grasa
DZ
Palpare :ptoza hepatica
:hepatomegalie :hepatita leucemie
: neregulata :CH ascitogena
: tumori
: procese infiltrative(leucemii,steatoza) cc
Procese infectioase/parazitare sifilis
Congestie
Staza biliara Hepatomegalie

Palpare :caracterele hepatomegaliei 1/de staza insuf card: voluminoasa

1/dimensiunea ficatului : sensibila
2/marginea infer : fata neteda
3/fata anterioara/suprafata : margine inf rotunjita
4/sensibilitatea :partic la miscari resp
5/consistenta : reflux hepato jugular
6/mobilitatea
Hepatomegalie
2/marginea inferioara::
:ingrosata,dura :hep cr,staza hep Hepatomegalie in CH:(in prima faza)
: marg infer subtire ,neregulata,ferma
ciroza cardiaca : supraf neregulata
cc hep : consist dura
: nedureroasa
: ascutita subtire,dura,neregulata : CH atrofica Splenomegalie
: neteda,moale :degenerescenta grasa Alter probelor hepatice

3/mobilitatea ficatului:participa la miscari Hepatomegalie in cc hep:

: Hepatomegalie cu supraf plenitudine;pacientul isi provoaca singur varsatura
neteda(hepatom)neregulata pt a-si goli stomacul si a avea o senzatie de bine,
: Hepatomegalie neregulata,dura, »ca piatra » de confort;

Dific la palpare : obezitate -Varsaturi repetate abundente , cu resturi alim ;

sindr Chilaiditi -Regurgitari ;
meteorism -Eructatii ;
ascita -Gust rau ;
-Astenie ;
Percutia
Semne : facies zigomatic, tegumente uscate,
: pe linii 6/67/10 palide ; emaciere ;bombarea regiunii
Linia medio claviculara 10 15 cm epigastrice ;
axilara 7/8 cm
La copii dim mai mari semnul lui Kussmaul(ondulatii
Patologic : peristaltice,vermiculare) ;
1/ hepatoptoza
2/ hepatomegalie :realafalsa(revarsat pleural) Semnul lui Bouveret= la peructia stomacului
avem o stare de tensiune ;(se umfla) ;
Percutia
semnul clapotajului gastric(a jeune)-
Scaderea : atrofia galbena dimineata ;
: CH atrof daca prindem o plica a abdom la niv stomacului
: emfizem pulmon si o scuturam obtinem un zgm hidroaeric ;
: meteorism
: pneumoperitoneu de « gluglu » ;
: sindr Chilaiditi
Sindrom HT portala
Ascultatia
Obstacol intra hep : CH
Ascultatia :frecatura :perihepatita supra hepat : insuf inim dreapta
: abces hep/cc hep mediastinita
peric constrict
: suflu continuu:hepatom prehepatic :piletromboza(ven porta)
: anevrism art hep : tumori,adenopatii

Sindromul de insuficienta evacuatorie simptome

gastrica
Gastro intestin:
complex de simptome+semne datorat unui : balonari
obstacol in calea de evacuare a stomacului : eructatii
dupa faza de digestie gastrica :flatulenta
: scaune norm/diareice/melena
Cauze : rectoragii
: dureri
a) functionale- spasm
b) organice- bening sau malign Tulbur de diureza :oligurie
: opsiurie
- benign- ulcer piloric vechi
- malign- cancer gastric Nervoase :astenie
: cefalee
Simptome: debut insidios cu senzatie de : somnolenta,obnubilare
: coma Prin anticorpi impotriva eritrocitelor simptome
Tegumente si conjunctive galbui deschis
Semne :febra :pielotromboza (Icter hemolitic)
Paloare :HDS Prin hiperbilirubinemie indirecta si anemie
Intensitatea icterului e data de intensitatea
Ex obiectiv hemolizei
:inspectie: abdomen marit Scaune intens colorate (pleiocrome)
Urina inchisa la culoare
:circ colater Ficat de dimensiuni normale
cicactrice ombilic Ficat elastic,neted
Usoara sensibilitate
: palpare : hepatomeg Splina palpabila
: ficat mare ,dureros (tromb ven suprahep)
:splenomegalie(precoce) Ex paraclinice

Percutie:semnul valului Bilirubina totala crescuta

:matitate cu conc sup Bilirubina indirecta crescuta
Bilirubina directa normala
Paraclinic : TGO ,TGP normale
: Rgf cu pasta baritata FA normala
:explor morfo function
Scaderea nr hematii
Hemoleucograma ecografie Cresterea nr reticulocite
sferocite
Sindromul icteric In urina urobilinogen

sindrom icteric:se defineste :colorare in galben a Icter hepatic

tegumentelor si mucoaselor datorita cresterii
bilirubinei peste 2 gr % Bilirubina indirecta in cantitate normala
Bilirubina directa crescuta in sg
Mecanisme: Bilirubina directa in urina
1/ Hemoliza accentuata Scaunele se decoloreaza paralel cu intensitatea
2/ Leziune hepatocelulara leziunilor hepatice
3/ Obstructie biliara Scaunele se vor recolora
mixte In urina creste cantitatea de urobilinogen

Icter prehepatic EX paraclinic

Hiperbilirubinemie indirecta crescuta ce Bilirubina totala crescuta(prin ambele

depaseste capacitatea de conjugare hepatica componente )

1 / Ictere hemolitice congenitale TGO,TGP foarte crescute

2/ Ictere hemolitice castigate Timp de protrombina usor scazut in formele
grave
Ictere hemolitice congenitale: Colesterol normal
prin defect genetic intrinsec al hematiei Antigen HbS prezent

au viata scurta (20 zile) Hepatita acuta epidemica

Hepatita acuta in mononucleoza
Ictere hemolitice castigate leptospiroza
In malarie,mononucleoza bruceloza
Venin serpi,intoxicatii cu ciuperci toxice(alcool,fosfor)
ciuperci necomestibile
 Hepatita cronica : sarcina cu atonie vez
Ciroza hep : anticonceptionale
CVM
Icter mecanic Aliment incorecta
Stres psihic
A / Icter verdinic obezitate
Se intensifica progresiv AHC
Insotit de bradicardie Factori gen :litiaza biliara
Prurit rebel APP
Hepatomegalie Infect ac :salmoneloze
Sensibilitatea creste cu gravitatea bolii : toxinfectii aliment (angiocolite)
Suprafata neteda :septicemii
APP
Fara splenomegalie Boli infecto contagioase
Urini intens hipercrome : Febra tifoida
Scaune albicioase,lucioase : Hepatita epidemica
Boli tare de organ :
Ex.paraclinice 1/nevroze
2/ hipotiroidism
Bilirubina totala mult crescuta 3 /boli ale ficatului
Bilirubina directa f.crescuta 4/boli genitale
TGO,TGP normale APP
Indice de protrombina scazut(proba Koller) Colecistopatii :hep virale
Electroforeza alterata in cazuri prelungite lambliaza
apendicita (dischinezii)
cauze anexita
stomac operat
Litiaza biliara migrata in coledoc Sindrom postcolecistectomie
Cancer cap de pancreas(icter melas) IBA
Cancer ampula Vater
Obstructii prin paraziti Debut brusc :colecist ac
Stricturi postoperatorii ale coledocului : angiocolita
: colica biliara
Ictere mixte
Debut insidios : colecist cr
Ictere hemolitice complicate cu precipitare
de trombi biliari simptome

Ictere hepatocelulare(toxice) au la inceput Generale :

componenta hemolitica,apoiadauga 1/colecist ac :repede
caractere de icter mecanic
:febra,frisoane,tahicardie,greturi,varsaturi,
Ictere mecanice ce duc la alterarea dureri in hipoc dr
hepatocitelor
2/colecist cr
Semiol cailor biliare :treptat:oboseala,astenie,migrena,iritabilitate
Varsta :
Sugari :atrezia cailor biliare simptome
Copii: dischinezie biliara parazitoze
Adulti :femei :colecist cr Locale: sindr dispept biliar,jena durer in hipoc
: litiaza bil dr,gust amar,greturi,varsaturi ,eructatii,balonari
: dischin biliara
Durerea :
: in hipocod dr,in semicenturasi umar dr Sindrom colelitiazic
: intensit variabila :colica bilara Apare la :sex feminin
:iradiere in bara :pancreat ac obezi
:manifestari : frison,febra,greturi sedentari
varsaturi bilioase,meteorism,icter,ileus dinamic
Dupa alimentatie grasa,colecistochinetica
Ex. obiectiv migrena biliara
Balonari,eructatii,flatulenta
Atitudine:nu poate sta pe dr Gust amar
Neliniste psihomotorie in colecistita Posibil subfebrilitati
Teg icterice tranzitoriu(spasm Oddi)
Teg icterice melas Ex local
Halena fetida
Tulburari de ritm In afara crizelor :
Punct colecistic sensibil
Ex local Ficat marit,congestiv

Inspectia; simptome
*meteorism Durere :Colica biliara
Bombare in hidrops(si in cc pancreas ,cu In somn dupa mese copiose
degradarea starii generala) Durere intensa ,lancinanta,in semicentura
dr/omoplatul dr/umar dr
Ex local Durere f.intensa insotita de:greturi,flatulenta
subicter,angina pect.
Hiperestezie cutanata in perforatii
localizate Ex.obiectiv general

Palpare in hidrops Atitudine antalgica,nelinistit

Manevra Murphy Fata crispata de durere
Subicter scleral
Ex local Agitatie psiho motorie

Percutie: da relatii putine Ex.obiectiv local

In perihepatite :matitate crescuta
In bloc subhepatic cu inflamatie Balonare cu imobilitate
In icter mecanic cu complicatii Palpare :hiperestezie cutanata
Durere in punctul vezicular
Ex local
Evolutie in 3 zile
Ascultatia : Complicatii :
in ileus dinamic :peritonita
In perforatii cu silentium total :hepatita « satelita »
: pancreatita
Ex, complementare : insufic.renala
: soc toxico septic
Ecografia
Ezx laborator Ocluzia intestinala= oprirea tranzitului
Tubaj duodenal intestinal pentru materii fecale si gaze !!! ;
laparoscopia
e insotita de stare generala alterata ;
Litiaza veziculara varsaturi repetate ;
colici intestinale violente cu caract de torsiune,
sfasiere ;
 Perforatie intestinala= apare in ulcer tezaurismoze
duodenal, febra tifoida, apendicita acuta,
APP
Avem dureri f intense , insuportabile(« lovitura Infectii ac/cr
de pumnal ») ; in regiunea organului parazitoze
respectiv ;
CVM
In evolutie durerile devin difuze, Profesii: veterinari,ciobani
generaizate(avem o peritonita generalizata ) ;
simptome
Durere in litiaza biliara,dischinezia biliara,
colecistita ac Generale:astenie,febra,frison,transpiratii
Locale:durere hipoc stg
Cauze :greseli alim,stari tensionale Digestive :CH cu spenomegalie
Semne la distanta
Exam obiectiv
Durere :usoara:senzatie de presiune
Obezitate F intensa(infarct,ruptura,abces)
Agitatie in colica biliara
Xantelasma Ex Obictiv
Hiperpigmentare periorbitara Scadere in greutate
Icter verdinic ;brusc in obstructie litiazica Paloare:leucemii,malarie,anemii hemolit
progresiv cc cap pancreas Icter:ciroza,icter hemolit
Degete hipocratice Circul colaterala
Adenomegalii:MNI,leucoza
Palpare: proced Murphy febra
:semn Abrahams
Ex local
Hiperestezie cutanata
Impastare/aparare musc localizata Inspectie :marita
Palpare in decubit dorsal
Dilatarea :colecistatonie
litiaza biliara semidecubit
cc cap de pancreas In ptoza
cc vezica biliara Colectii pleurale stg
Hidrocolecist Spenomegalie
Puncte dureroase :cistic,solar emfizem

Semiolog splinei Consist de organ

Varsta :copii:infectii cu spenomegalie, anemie Mobilitater respirat
hemolit Marg anter crenelata
:adult:hepet ac vir 1/consistenta:elastica,fluctuenta
:chist,abces
TBC
MNI 2/dura:malarie,lues,leucemie,cc
septicemii
Suprafata(neteda)
: varstnici: tumori :neregulata:tumori,leucemie,TBC,chist
: leucemie hidatic,abces

AHC sensibilitate
Icter hemolitic congen infarct,abces,ruptura,tumori
perisplenita(si frecatura peritoneala) intensa ;

Mobilitate :coboara in in spir Semnul bluemberg pozitiv ;apasam si

redusa in splenomegalie decomprimam bruc ;

Dimensiune: la palpare senz de aparare

Redusa:doar polul infer musculara abdomen de lemn;
Medie:sub rebord(5/15 cm)
Mare:flancul stg ileus dinamic-dat dureri avem orpirea
F mare:creasta iliaca tranzitului intestinal

Percutie: 5/6cm vertical Tenesm rectal= un simptom de suferinta ano-

patolog >9 cm
In decubit lateral stg
Perc pe linia axilara medie
Scade in emfizem,aerocolie
Creste :pleurezie baz stg,tu pulm,abces
subfrenic,tu colon flex stg
Ascultatie
frecatura :perisplenita
suflu:anevrism art splenica
cauze
Boli infect ac:septicemii,Febr
Tif,HAV,MNI,bruceloza,endocard.subac,lep
tospiroza
recto-sigmoidiana cu senzatie imperioasa de
defecare insotit de senzatie de arsura sau
tensiune dureroasa la nivelul rectului ;
durerea iradiaza spre anus ;avem un efort f
intesn , penibil, repetat intermiten dar cu
rezultat minim ;
Cauze : abces perirectal, cance etc ;
Diareea
Diareea = e un sindrom clinic si coprologic ce
consta in emisia freceventa de scaune neformate,
de consistenta lichida sau semilichida care contin
resturi alimentare incomplet digerate vizibile
micro sau macroscopic ;

Boli infect cr:tbc,sida,sifilis diagn dif cu falsa diaree in care avem defpat o
Parazitoze constipatie cu schibale(mat fecale ce seamana
B.hematolog:icter cong,anemie hemolit,Hb cu materiile fecale de capra) si datorita iritatie
mucoasei intestinului gros se fromeaza o
patii anumita cantitate de lichid care va fi evacuata
Congestive:HTP impreuna cu aceste schibale ;

Proliferative:leucemii cr mieloida/limfatica Mecanisme:tranzit accentuat

leucoza ac,policitemia : secretii intestinale accentuate
vera,sarcoidoza,B.Waldenstrom :absorbtie scazuta a apei
: accentuarea peristaltismului
Tezaurismoze
Tumori/chiste
LED,poliarterita nodoasa
Cauze
Semne: hiperestezie cutanata(se obtine durere
la atingerea usoara a tegumentelor cu vf-ul Cauze de diaree :
degetelor sau cu un baton de vata); nervoase,
endocrine,
Semnul clopotelui=percutia cu vf-ul modificarea continutului intestinal,
deget a peretelui abdominal determ durere boli ale peretelui instestinal ;
Tulburari nervoase De putrefactie- scaun mai mult lichid ar si
pastos ;
tlb nervoase : emotii sau surmenaj psihic
in mod reflex in apendicita miros fetid, amoniacal ;
afectiuni genitale la femei ; culoare brun deschisa ;
in radiculite apar brusc reactie alcalaina ;
sunt imperioase contine resturi nedigerate+ fibre musuculare
precedate de coilici si zgm abdominale ;
In parazitoze intestinale
endocrine (Lambliza, toxoplasmoza,strongiloidoza)
-- Intoxicatii exogene si endogene
in hipertiroidism
in b Addison ; Boli ale peretelui intestinal
Hiperparatiroidism
Diabet zaharat A)inflamatorii= tbc, enterocolita, dizenterie ;
B) Neinflamatorii=
modif ale continutului intestinal: cancer
polipoza
la nivelul stomacului in: diverticuloza
aclorhidie sau rezectie gastrica vom avea scaune Alergii alim
diareice, cu alim incomplet digerate si se obs fibre rectocolita ulcerohemoragica
musculare cu striatiuni, ce poarta numele de
=creatoree; simptome

scaunele pancreatogene(de orig pancreasului)- Febra in toxi infectii alimentare,dizenterie

in pancreatitia cronica in insuf pancreatica= Inapetenta
scaun cu aspect de balega, moale , pastos+/- Scadere in greutate
start subtire de grasime ; Oligurie
Adinamie
prezenta grasimilor in scaun= steatoree ; lipotimii

prin modif echilibrului florei intestinale Scaune pastoase/lichide

Frecventa variabila cu resturi alimentare sau
prin modif echilibrului florei intestinale: de elemente patologice
obicei dupa administrare de antibiotice per Balonare/colici abdominale
os;!!ampiibilina per os- distrug flora Deshidratare
microbiana, copii raman cu diaree si alergie
alimentara ;sau poate detem distrucita cililor la Limba uscata
nivleul mucoasei cu intoleranta la lapte ; Sensibilitate difuza/localizata

Clasificare Complicatiile diareei

Clasificare : de fermentatie In diareea cronica:

de putrefactie : Infecto contagiose
: Nutritionale
de fermentatie- scaunul e abundent, aerat, : hormonale
spumos de cul galben deschis cu aspect de
balega ; Complicatiile diareei

miros acid , In diareea acuta:

contine celuloza ; : Dezechilibre hidroelectrolitice
Constipatia balonare

Constipatia= eliminarea intarziata a Tuseu rectal

continutului intestinal, in care avem incetinirea
tranzitului si evacuari insificiente ; Ampula plina(schibale,coproliti)
Hemoroizi
scaun la 2/3 zile Fisuri anale
consistenta crescuta
volum redus Ex.paraclinic
hiperdigestie
Ex.coprologic
primara(habituala)- avem o suferinta Ex.microscopic cu digestie
functionala Ex.Rx baritat/irigoscopie

apare in copilarie complicatii

la pubertate
sedentarism Inflamatia mucoasei intestinale
pudoare exagerata;(boala a civilizatiei) Hemoroizi
Fisuri anale
secundara(simptomatica); Propagarea florei intestinale la distanta
cauze:
Semne :
ptoza colonului
doligo-colon(lung) paloare,
megacolon(lat) halena fetida,
doligomegacolon(poate avea un scaun la 2/3 +/- abdomen marit in volum ;
sapt pana la 10 kg) Palpitatii,extrasistole
Dureri sacrate
** alte cauze :
aderente intraabdominala , La palpare :
alim saraca in fibre vegetale,
sedentarism, coarda colica= palparea intestinului gros
consum de cafea/vin rosu ;
alte boli : ulcer duodenal, colecistopatii, Sindromul rectosigmoidian
mixedem ;
Sindrom clinic localizat in segmentul distal
Simptome : al tractului digestiv

astenie, Tulburari in emisia scaunelor,in special

cefalee, constipatie,cu aspect eterogen(mucus,puroi,sange)
insomnie,
iritabilitate , tenesme
gust neplacut,
balonari, etiologie
dureri abdominale,
tenesme ; Procese inflamatorii specifice:
Diminuarea apetitului dizenterie bacilara,lues,gonoree,TBC
Greata
Senzatie de plenitudine Procese inflamatorii nespecifice :
flatulenta Procese de natura autoimuna(rectocolita ulcero
Limba incarcata hemoragica)
Halena fetida Procese proliferative
 Parazitoze(lambliaza,tricomoniaza) Ciclul menstrual
Stari postpartum
Simptomatologie A.P.P.
Semne generale : .boli infecto contagioase:
oreion
Astenie septiucemii
Anorexie febra tifoida
Febra hepatita epidemica
Scadere in greutate Complicatii ale bolilor organelor
emaciere abdominale
Istoricul bolii
Simptome functionale Dispepsia pancreatica
Durerea pancreatica
Dureri anale cu iradiere in perineu,fosa Icter
iliaca stg DZ
Dispepsia pancreatica:
Senzatie imperiosa de defecare anorexia
Scaune cu sange,puroi greturi
varsaturi
Semne locale regurgitari de gaze/lichide
Durerea pancreatica
Contractia spastica a sigmei sediu in etajul abdominal superior
Sensibilitate in inflamarea sigmei iradiere in hipocondrul stg,transversal
« in bara »
Inspectia regiunii anale : iradiere spre omoplat stg
: hemoroizi Durere surda/durere socanta
: fisuri Pancreatita acuta= marea drama abdominala,
: fistule mare urgenta chirurgicala ;
apare brusc, in plina sanatate, dupa mese
Ex paraclinic copioase(grasimi, alcool) ;
Icter mecanic
Anuscopie DZ (neobligator)
Rectosigmoidoscopie Ex obiectiv
Ex bioptic Fizionomie « descompusa » de durere
Irigoscopie Agitatie psihomotorie
Ex coprologic Delir
storpoare
Evolutia si complicatiile depind de cauza Tegumente palide,transpirate,reci,marmorate
sindromului rectosigmoidian Obezitate
Ex local
Semiologie difuza,de » imprumut » Inspectia :abdomen destins cumobilitate redusa
Pacietul acuza : sindrom dispeptic Palpare:
hiperestezia cutanata
diaree punct pancreatic dureros
durere epigastrica « in bara » zona pancreatico coledocian
punct subcostal stg
Bolile pancreasului
Palpare profunda :
A.H.C. : impastare dureroasa epigastrica
litiaza biliara : indurare cilindrica regulata/neregulata
DZ
A.P.F. Percutia :
meteorism abdominal
pareza intestinala(pancreatita acuta)
matitate in tumori,chiste
Ascultatie :
silentium ascultatoric abdominal
posthemoragica acuta ;
la nivelul fanerelor= unghii friabile cu
striatiuni; coilonichie(incurbarea unghiilor)- in
anemia feripriva severa;

Ex. paraclinic Simptome:

astenie,
1/ex.materiilor fecale fatigabilitate,
A/macroscopic :steatoree(grasimi) oboseala,
iritabilitate,
: creatoree(fibre musculare nedigerate)
simpotme digestive:
B/microscopic lipsa apetitiului,
anorexie +/- senzatie de greata ,
Ex.chimic al scaunului dureri abdominale nesisitematizate;
Laborator:VSH,amilaze, deficit de bicarbonati
Ex Radiologic hemoleucograma,
Ex radio izotopic exam baritat(endoscopie) in suspiciune de
CT neoplasm gastric ;
Ecografia abdominala punctie medulara

caracteristici : -atitudine antalgică –

durere in etaj abdom superior in bara
;iradiaza spre partea stg sub rebordul costal si
spre umarul stg;
durerea in bara-
f putenrica ,
nu cedeaza nici la morfina;+
varasatura; e precocee abundenta cu meteorism
si ileus paralitic si soc ;
hta prabusita,
transpiratii reci, puls slab, tahicardic
+ anxietate extrema ;
ghemuită cu pumnul apăsat în regiunea
epigastrică → ulcer în criză de penetraţie
-facies zigomatic:
: faţa suptă, cu arcadele zigomatice foarte
proeminente,
: şanţurile nazolabiale adânci,
: aspectul general exprimă tristeţe, suferinţă →
ulcer duodenal, stenoză pilorică;
paloare intensă (”alb ca varul”) după HDS
acută;

Sindromul anemic(anemia)= scaderea nr de -denutriţie, emaciere:

hematii sau a cantitatii de Hb sub valorile stenoză pilorică,
normale de diferite cauze ; CC gastric

Val normale: Inspecţia:

hematiile= 4-5mil ; Hb= 14-16g ;
avem tegm si mucoase palide
Paloarea: galbena ca paiul= in anemia
hemolitica si sindrom Bierrman ;
-bombarea regiunii epigastrice:
: stenoză pilorică,
: dilataţie acută gastrică,
: tumori gastrice în stadii avansate

galb-verzuie= in cloroza;primele fete le cicluri; -retracţia regiunii epigastrice → abdomen

galb- cu tenta teroasa= intox cornice, cancer si scafoid ( în luntre) în ulcerul gastro-duodenal
supuratii croncie; perforat

palid,” alb ca varul” = in anemia → gastroptoză

(abdomen în “desagă”, pendent) cu retracţia
regiunii epigastrice şi bombarea regiunii
hipogastrice, evidentă în ortostatism.
bombare cu caracter pulsatil în regiunea
epigastrică:
Percuţia
Permite delimitarea spaţiului lui Traube astfel:
-în sus de bază pe stânga = coasta VI;
-în jos de rebordul costal;
-intern de linia parasternală stângă

-tumori care fac corp comun cu Ao; DUODEN

-anevrism Ao abdominal;
-HVD (semnul Harzer) nu are particularităţi deosebite faţă de cea a
stomacului;
mişcări peristaltice (semnul lui Kussmaul) din
hiperactivitatea motorie gastrică din stenoza AHC: polipoza intestinală (agregare
pilorică faza compensată (peristaltica de luptă) familială);

periodic întreaga musculatură parietală gastrică APP: -parazitoze → lambliază;

se contractă, determinând o bombare a regiunii -tulburări de motilitate → colagenoze, DZ,
epigastrice → tumora fantomă a a lui Bouveret pancreatite
în stenoza pilorică;
Examenul obiectiv
Palparea
sensibilitate la palpare a zonei pancreatico-
superficială: duodenale :
-hiperestezia cutanată( ulcerul în criză de
penetraţie sau ulcerul perforat) ; - ulcer duodenal, duodenite şi
-apărarea musculară → abdomen de periduodenite,
lemn( perforaţie gastrică);
-diverticulitte,
profundă: -tulburări de motilitate (stază duodenală);
-împăstarea regiunii epigastrice: perigastrita
secundară bolii ulceroase; EXPLORĂRILE PARACLINICE
-tumorile stomacului localizate în epigastru (la GASTRO-DUODENALE
stânga liniei mediene);
-palparea punctelor dureroase localizate pe linia EXPLORĂRI MORFOLOGICE:
mediană xifo-ombilicală: 1.EX RADIOLOGIC - PE GOL

Clapotajul/sucusiune gastric -SC

2. ENDOSCOPIA ŞI ECOENDOSCOPIA
Semn palpatoric/percutoric, care constă dintr- 3. ECOGRAFIA ABDOMINALĂ
un zgomot hidroaeric de tonalitate joasă,
provocat prin percutarea uşoară cu vârful –HIDROSONOGRAFIA GASTRICĂ
degetelor a regiunii epigastrice sau prinderea EXPLORĂRI FUNCŢIONALE
între degete a plicii cutanate la acest nivel şi
executarea unei mişcări de “scuturare”. 1. EXPLORAREA SECREŢIEI GASTRICE
2. EXPLORAREA MOTILITĂŢII GASTRICE
Apare datorită prezenţei unei cantităţi de lichid
de hipersecreţie gastrică; GASTRITĂ ACUTĂ ŞI CRONICĂ

Clapotajul gastric are valoare patologică în ULCER GASTRIC

cazul prezenţei a jeun sau la 8 ore de la
ultima alimentaţie fiin un semn clinic de GASTRITĂ CRONICĂ-METAPLAZIE
stenoză pilorică INTESTINALĂ
ULCER GASTRIC
PENETRANT/PERFORAT
ULCER DUODENAL
SINDROMUL DISPEPTIC
Definiţie Dispepsia este o digestie dificilă
incluzând simptome comune unei multitudini
de suferinţe digestive, caracterizată prin
prezenţa de:
greţuri, vărsături,
senzaţia de saţietate precoce,
balonări postprandiale, tulburări de tranzit
intestinal,
dureri cu diverse localizări.
Sindroamele dispeptice:
-organice (au o cauză clar definită);
-funcţionale(cauză necunoscută, nedecelabilă);
SINDROMUL DISPEPTIC
-sindromul dispeptic hipersten (sindrom
dispeptic ulceros);
-sindromul dispeptic hiposten (sindromul
gastritelor cronice, cancerului gastric);
SEMIOLOGIA BOLII ULCEROASE
Ulcerul = defect al mucoasei gastrice sau
duodenale, care depăşeşte în profunzime
musculara mucoasei şi este înconjurat de-un
infiltrat de tip acut sau cronic.
BOALA ULCEROASĂ-
EPIDEMIOLOGIE
apare la orice vârstă, incidenţa maximă =
decada a IV-a pentru UD şi a V-a pentru UG;
-UD este de două mai frecvent decât UG;
-raportul B/F (sex ratio) = 1,5 la UG şi 2,2 la
UD;
-mediul de provenienţă:
-UG – mediul rural
-UD – mediul urban;
BOALA ULCEROASĂ -PATOGENIE
ruperea echilibrului între:
-factorii de agresiune (f. ulcerogeni);
-factorii de apărare (f. protectori);
BOALA ULCEROASĂ
Factori ulcerogeni
1. Acidul clorihidric
2. Pepsina
3. Refluxul gastro-duodenal
4. Infecţia cu Hp
Factori protectori
1. Inhibiţia secreţiei gastrice
(feed-back negativ)
2. Mucusul + bicarbonat
3. Factorii de refacere ai epiteliului:
-microcirculaţia;
-Pgl;
-RGF;
BOALA ULCEROASĂ
AHC = factorul genetic are rol primordial în
ulcero-geneză → risc de 2,5 ori:
-grupul sângelui OI, statusul de nonsecretor
(salivă, suc gastric) ridică riscul la 1,5 ori;
-preponderenţa pepsinogenului I în UD;
-masa de celule parietale este crescută la UD;
-hiperplazie a celulelor antrale G;
-prezenţa Ag HLA-B5 şi HLA-B12
BOALA ULCEROASĂ
App
- infecţia cu Helicobacter pylori, contractată din
copilărie, în mediile sociale paupere;
-boli care favorizează apariţia bolii ulceroase:
-staza gastrică (I.C.C.);
-hipoxia din BPCO;
-scăderea capacităţii de sinteză a proteinelor
din mucusul protector – ciroza hepatică;
CVM:
-fumatul = agent etiologic al ulcerului;
-alimentaţia: -mese neregulate;
-consumul de alcool, condimente;
-stress-ul: -acut → ulcere de stress., gastrită
hemoragică acută;
-cronic → factor ulcerogen;
-tipul de personalitate: emotivi, anxioşi,
hipocondriaci;
-consumul de medicamente: -AINS – Aspirina;
-corticoterapia = rol ulcerogen în doze mari şi
cure prelungite;
Majoritatea ulcerelor evoluează cu sindrom
dispeptic ulceros dominat de durere, cu
anumite caractere relativ specifice:
-localizarea: epigastru sau zona pancreato-
duodenală
-iradierea poate sugera o complicaţie:
-posterioară-criză de penetraţie
- îm bara reacţie pancreatică
ritmicitate = apariţie ciclică în legătură cu
mesele:
-mică periodicitate : postprandial precoce
sau tardiv
-mare periodicitate-caracter
sezonier(primăvara şi toamna)
caracterul → arsură (pirozisul);
-durata 30 minute – 1 oră, cu cedare graduală
după alcaline sau alimente;
-alte simptome: greţuri, inapetenţă la cei cu UG
→ scădere ponderală;
-nu există o concordanţă clinico-lezională:
-există ulcere mari asimptomatice (bătrâni);
-ulcere mici la care persistă durerile şi după
închiderea lor
Debutul poate fi cu o complicaţie:
HDS,
penetraţie,
perforaţie;
BOALA ULCEROASĂ
Debutul: -acut: criză dureroasă, complicaţie;
-insidios cu fenomene dispeptice de
mai mult timp
Istoricul Bolii. :
evoluţie ondulantă cu pusee de acutizări şi
remisiuni, uneori imprevizibilă, marcată de
complicaţii;
Examenul obiectiv general
-faciesul: ulceros (supt, pomeţii
proeminenţi);
-tip constituţional: hipersten → ulcerul
duodenal;
-starea de nutriţie: -bună în UD;
-scădere ponderală relativă în crizele
dureroase de UG, sau complicaţii ale bolii
ulceroase
tegumente şi mucoase: paloare marcată după
HDS;
-fanere: tulburări trofice în pierderile oculte de
Fe din boala ulceroasă;
Examenul abdomenului
sensibilitate dureroasă în:
-epigastru (pct. epigastric,solar) → UG;
-sediu deplasat spre dreapta (zona
pancreatico-duodenală) → UD;
-în complicaţii: -împăstare;
-apărare musculară;
Diagnosticul pozitiv
-criterii clinice → sindrom dispeptic ulceros;
-paraclinice:
-endoscopic: craterul ulceros + biopsie
obligatorie în UG;
-radiologic:
semne directe – NIŞA;
Semne indirecte:
-incizura controlaterală (“deget de mănuşă”),
hipersecreţie, hiperkinezie → UG;
 -bulb deformat cu modificarea recesurilor,
spasm → stenoză duodenală;
-chimismul gastric: valoare diagnostică
scăzută;
-evidenţierea infecţiei Hp (tratament !);
-se poate asocia cu arsurile (ulceraţiile
Curling);
-se poate asocia cu stress-ul (traumatisme,
intervenţii chirurgicale) = ulceraţiile Cushing;
Gastrita acută erozivă (hemoragică)

COMPLICAŢIILE BOLII Etiologia:

ULCEROASE -în 40 % medicamentoasă:

-HDS; -AINS-aspirină
-penetraţia/perforaţia; -Fe, Cortizon, citostatice;
-stenoza; -Hp;
-malignizarea (după unii autori); -alcool;
-ulcere refractare la tratamentul conservator;
- ulcerele caloase Simptomatologie:
-durere(pirozis)
SEMIOLOGIA GASTRITELOR -HDS uneori severe

Gastritele = inflamaţii acute sau cronice, -gastrectomia (segmentară sau totală) de

difuze sau focale ale mucoasei stomacului. necesitate;

-conceptul de gastrită a suferit modificări Gastrita cronică bacteriană

prin introducerea examenului endoscopic şi (tip B)
prin descoperirea bacteriei helicobacter pylori
(Hp). inflamaţia mucoasei gastrice predominant
antrală indusă de H.pylori;
GASTRITE CLASIFICARE
-incidenţa acestei forme creşte cu vârsta;
Acute: Clinic: dispepsie cronică nonulceroasă
-eroziv-hemoragice;
-flegmonoase; (durere, greţuri, vărsături);

Cronice: Diagnosticul:
-microbiană Hp (tip B);
-chimică tip C: -de reflux; Endoscopic – leziuni de gastrită cronică
antrală;
-antiinflamatoare;
-alcool; -evidenţierea infecţiei cu H.pylori( teste
indirecte: ureazei, serologic- Ac ant Hp şi
-atrofică: autoimună (tip A); directe: histologic, sau bacteriologic);
-alte tipuri: -hipertrofică Ménétrièr;
Evoluţie: iniţial gastrită superficială → atrofică
-granulomatoasă; → metaplazia intestinală = leziuni pre CC
-limfocitară; (carcinom gastric, limfom gastric non
Hodgkin-MALT);
Gastrita acută erozivă (hemoragică)
Prognosticul: bun în condiţiile eradicării
-se caracterizează prin ulceraţii superficiale, infecţiei cu Hp;
fără a depăşi musculara mucoasei;
Gastritele chimice (tip C)
1.
→ gastrita de reflux = inflamaţia mucoasei
gastrice ca o consecinţă a refluării sucului
duodenal în stomac;
-mai frecventă la ♂, la bolnavii cu stomac
operat;
inflamaţia se datorează acţiunii agresive a
acizilor biliari, lizolecitinei, enzimelor
pancreatice;
Clinic: -tulburări dispeptice (sindrom dispeptic
hiposten);
-anemie;
Diagnosticul:
-evidenţierea endoscopică a gastritei;
-documentarea refluxului gastro-duodenal;
Complicaţii:
-dacă apare pe fondul stomacului operat, risc
crescut de CC gastric;
-anemie;
2.→ gastrita alcoolică: -contextul clinic sugestiv;
-stigmate ale etilismului (facies, tremor,
polineuropatie, hepatopatie);
Clinic: -pituita matinală;
-tulburări dispeptice, anemie pluricarenţială;
-HDS;
3.→ gastrita medicamentoasă: expresia
consumului cronic de AINS (nesteroidiene sau
steroidiene) sau şi alte droguri: Fe, săruri de K,
tetraciclină, citostatice);
Clinic:
-fenomene dispeptice ce se ameliorează, de
obicei, la întreruperea tratamentului;
-HDS;
-nu există o corelaţie între manifestările clinice
şi aspectele endoscopice:
Gastrita cronică atrofică autoimună (tip
A)
Se defineşte prin:
-localizarea la nivelul corpului şi antrului
gastric;
-asocierea cu anemia pernicioasă;
-asocierea cu alte boli autoimune;
Etiologie: boală autoimună;
Argumente:
-prezenţa Ac anticelulară parietală la > 90 %;
-Ac anti FI;
-asocierea cu boli autoimune: tiroidită
Hashimoto, sindromul Sjögren, DZ, vitiligo);
Clinic:
-fenomene dispeptice nespecifice;
-anemie de tip pernicios (Biermer): paloare cu
tentă gălbuie (triada sindrom digestiv-.neurologic-
anemic);
Diagnosticul:
-endoscopic + histologic = esenţiale;
-funcţional = hipo sau anaciditate
histaminorefractară;
-serologic:
-Ac anticelulă parietală, Ac anti FI;
-dozarea gastrinemie (crescută);
-scăderea nivelului seric al Vitaminei B12;
-testul Shilling anormal;
Gastrita cronică atrofică autoimună
(tip A)
Evoluţie, complicaţii, prognostic:
-stare preneoplazică (gastrinemia crescută
determină proliferarea celulelor ECL→ tumori
carcinoide);
-adeno CC gastric apare de 3-4 ori mai
frecvent la bolnavii cu gastrită cronică atrofică
tip A după 15-20 ani de evoluţie;
Gastrita hipertrofică Ménétrièr
sinonim:gastrită cu pliuri gigante
-localizată numai la nivelul corpului şi
fundusului gastric;
-endoscopic: hipertrofia pliurilor mai evidentă
pe marea curbură gastrică (aspect
cerebriform)
FP:
 pierderea de proteine prin descuamări epiteliale
sau consecutiv limfangiectaziei ,submucoase →
hipoproteinemie, hipoalbuminemie
Clinic:
-tulburări dispeptice (dureri, greţuri, vărsături,
diaree);
-caracteristic: -edeme carenţiale;
-anemie prin pierderi oculte de fier;
Gastrita hipertrofică Ménétrièr
Paraclinic:
-radiologic → pliuri gigante;
-endoscopic → confirmare + biopsie;
-funcţional: dozarea proteinelor din sucul
gastric, ser;
-biochimic: -anemie feriprivă;
-hipoproteinemie,hipoalbuminemie;
Evoluţie, complicaţii:
-stare premalignă;
-complicaţii: -infecţioase;
-tromboembolice;
Gastrită cronică Menetrier: aspect
endoscopic
SEMIOLOGIA NEOPLAZIILOR
GASTRICE : EPIDEMIOLOGIE
Cancerul gastric este unul dintre cele mai
frecvente neoplasme
Este mai frecvent la ♂,
raportul ♂/♀ = 2:1;
-incidenţa creşte cu vârsta, fiind mai înaltă între
50-70 ani;
Etiopatogenie: – factori de risc: -locali;
-generali;
Ereditatea: grupa sanguină AII – agregare
familială crescută;
Factorii de mediu
Alimentaţia:
-consumul crescut de sare,nitraţi, amidon, carne
sau peşte conservate prin afumare sau
sărare;
-consumul scăzut de vegetale proapete,
citrice, vitamina C;
-expunerea la nitrozamine care sunt
carcinogeni puternici;
Factorii locali:
Modificări histologice:
-metaplazia intestinală asociată frecvent gastritei
cronice atrofice;
-displazia gastrică = grade variabile de mucoasă
anormală (I-III), cu potenţial de transformare
malignă;
4.anemia pernicioasă;
5.polipoza gastrică: polipii adenomatoşi au
potenţial de transformare malignă (> 2 cm
diametru), se asociază frecvent cu cea
intestinală;
6.gastrita Ménétrièr (rară), are risc de
transformare neoplazică în 10 %;
Ulcerul gastric benign a fost considerat multă
vreme o precanceroză.
5 % din ulcerele gastrice sunt carcinoame la
debut,
CANCERUL GASTRIC CLASIFICARE
MACROSCOPICĂ
Macroscopic, Borrmann clasifică cancerul
gastric avansat în 4 tipuri principale:
-tipul I = polipoid (exofitic);
-tipul II = proliferativ-exulcerat;
-tipul III = infilttrativ-exulcerat;
-tipul IV = infiltrativ (segmentar sau difuz)-
linita plastică
MORFOPATOLOGIC
-95 % adenocarcinoame;
-5 % limfoame primitive (non Hodgkin);
-1 % sarcoame;
CC gastric incipient
Este adesea asimptomatic sau se manifestă cu
fenomene dispeptice nespecifice;
 -de tip ulceros (masca ulceroasă) în 25 %;
-de tip gastric (masa gastrică);
Simptomul de debut cel mai frecvent = durerea
(> 70 %) blândă, disconfort postprandial,
indigestie, în 25 % aspectul durerii ulceroase;
-vărsăturile, greţurile şi regurgitaţiile 25 %;
-anorexia cu caracter selectiv pentru carne şi
pâine;
După localizarea leziunii:
-disfagie
-semne de insuficienţă evacuatorie gastrică în
forma antro-pilorică stenozantă;
-HDS poate apărea frecvent în varianta
sângerărilor oculte, mai rar hematemeză +
melenă
-alterarea stării generale:
: astenie,
: fatigabilitate,
: scădere ponderală
: subfebrilităţi vesperale
Cancerul gastric avansat
-durerea domină tabloul clinic (prinderea
filetelor nervoase, metastaze hepatice);
-scădere ponderală importantă,
- anorexia;
-ascită prin carcinomatoză peritoneală
CANCERUL GASTRIC
Examenul obiectiv:
-în formele incipiente este sărac;
-în stadiile avansate:
-paloare cu tentă gălbuie (jaun-paille),
-icter (meta hepatic);
-tulburări trofice
-stare de denutriţie, deshidratare;
-adenopatii periferice (supraclaviculară stângă:
semnul Virchow-Troisier);
-hiperpigmentaţie axilară;
CANCERUL GASTRIC
Abdomenul:
-palparea unei tumori epigastrice în 45-50 %;
-ficat palpabil tumoral (meta hepatice);
-prezenţa ascitei;
-prezenţa tumorilor metastatice ovariene
(tumora Kruckenberg)
Cancerul gastric avansat-
nodulul surorii Mary-Joseph
BIOCHIMIC
Analiza secreţiei gastrice, uneori
hipoaciditate-anaciditate(gastrita cronică
atrofică);;
Anemia microcitară, feriprivă, consecutivă
sângerărilor oculte;
Anemia macrocitară la cei cu anemie Biermer
prezentă sau paraBiermeriană;
Prezenţa hemoragiilor oculte în scaun obligă
cercetarea întregului tub digestiv;
PARACLINIC
Examinările principale de diagnostic sunt
gastroscopia şi examenul Radiologic.
Examenul radiologic:
-în depistarea cancerului gastric avansat:
-lacuna;
-nişa malignă;
Gastroscopia:
-în cancerul gastric incipient, în care tumora nu
depăşeşte musculara mucoasei pacienţii au o
rată de supravieţuire la 5 ani, între 70-90 %;
CANCERUL GASTRIC
Evoluţie, complicaţii
HDS, perforaţie, fistulă gastro-colică, stenoza
pilorică;
Metastazarea: tumora Kruckenberg- metastaze
ovariene
Carcinomatoza peritoneală- ascita neoplazică
Prognosticul: factorul principal de prognostic =
gradul de invazie al peretelui gastric.
ADK GASTRIC ASPECTE -caracter colicativ (durere paroxistică
ENDOSCOPICE
intermitentă) consecutiv
LIMFOM GASTRIC spasmului unui organ visceral;

LINITA PLASTICĂ -SCHIR GASTRIC -intensitatea este mai redusă (exceptând

colica);
TUMORI GASTRICE METASTATICE
-localizarea mai puţin precisă;
SINDROMUL DUREROS ABDOMINAL -este însoţită de fenomene vegetative

Definiţie: Durerea abdominală este senzaţia fenomene vegetative

dureroasă resimţită de pacient la nivelul (semne de acompaniament):
abdomenului. greţuri
vărsături
Poate fi consecinţa: cefalee
patologiei abdominale; transpiraţii
patologiei extra abdominale paloare
colaps
-patologiei extra abdominale
: durere cu punct de plecare la nivelul unor -este percepută într-un teritoriu somatic situat
organe din afara abdomenului şi care iradiază uneori la distanţă faţă de viscerul afectat =
în zonele abdominale durere raportată datorită “amestecării” căilor
sensibilităţii viscerale şi somatice la nivel
boli sistemice cu afectare abdominală secundară: ganglionar postmedular);
DZ,
porfirii, Durerea abdominală
intoxicaţii,
tabes, durerea viscerală este mai puţin bine
hipertiroidism localizată;

Durerea abdominală parietală (somatică) Dificultatea de diagnostic

Originea în leziuni ale peretelui abdominal,
peritoneului parietal, rădăcina mezenterului şi
diafragm;
Are la bază stimularea fibrelor senzitive prin
procese inflamatorii, edeme, infiltraţie
neoplazică, torsiune, tracţiune
Caracteristici: -intensă, bine localizată;
-exacerbată de tuse, strănut,
Necesitatea unei analize atente a acesteia.
Analiza durerii
1. în funcţie de modalitatea de debut
2. Înfuncţie de sediul durerii
3. În funcţie de alte coordonate
-iradiere
-caractere
- circumstanţe: influenţe favorabile şi

mişcare; defavorabile

Durerea abdominală viscerală MODIFICĂRILE POFTEI DE

Îşi are originea în organele abdominale cavitare MÂNCARE

sau parenchimatoase. (APETITULUI)

Caracterul durerii:
-jenă, arsură, înţepătură; Definiţie:prin poftă de mâncare sau apetit se
înţelege fenomenul senzorial-afectiv caracterizat -psihoza bipolară( maniaco-depresivă),
prin dorinţa şi plăcerea unei persoane de-a se schizofrenie
alimenta.
Saţietate precoce
Anorexia sau inapetenţa
Simptom caracterizat prin apetit păstrat
Scăderea până la pierderea totală a poftei de (chiar exagerat la începutul mesei), urmat de
mâncare → deficit caloric → sindrom de senzaţia de saţietate după primele înghiţituri.
denutriţie.
Cauze:
Anorexia: -totală: interesând toate alimentele; - bolile în care este diminuată capacitatea de
-electivă (selectivă): inapetenţă pentru anumite rezervor a stomacului
alimente: - (rezecţie gastrică, CC infiltrativ – linita plastică).
-pentru carne, pâine grăsimi: neoplasme gastrice,
pancreatice; Hiperorexia
-pentru grăsimi: boli hepatobiliare;
Creşterea apetitului.
O varietate particulară a alterării poftei de Bulimia = foame intensă, de nestăpânit.
mâncare = sitofobia = teama bolnavului de-a
se alimenta din cauza unui simptom neplăcut Cauze:
declanşat de acest act. -graviditate (fiziologică);
-boli: -diabetul zaharat;
Ex: -teama de durere în ulcerul gastric;
-teama de balonare (tulburări de motilitate -tumorile pancreatice secretoare de insulină;
digestivă; aerofagie); -hipertiroidism;
-teama de vărsătură (stenoza pilorică); -infestaţii parazitare;
-boli psihice;
Anorexia sau inapetenţa
Polifagia =
Cauze: consumul unei cantităţi mari de alimente, cu
-boli gastrice: gastrite cronice, neoplasm; apariţia tardivă a senzaţiei de saţietate.

-suferinţe hepatobiliare: hepatite cronice, Parorexia

ciroze, sindroame icterice;
-boli endocrine: hipotiroidism, insuficienţă
hipofizară, boala Addison (insuficienţă CSR);
-boli infecţioase, febrile, TBC;
apetitul viciat, poate prezenta diferite grade de
manifestare, de la preferinţele pentru alimente
mai neobişnuite, până la ingerarea de substanţe
improprii circuitului alimentar → tulburări
psihice.

intoxicaţii: Exemple:
-endogene: uremie, acidocetoză diabetică; -pământ (geofagie);
-exogene: etilism cronic, abuz de medicamente; -păr (tricofagie);
-excremente (coprofagie);-gheaţă (pica)
-boli hematologice:
-anemie (prin deficit de Fe, Vitamina B12); Greaţa şi vărsăturile
-limfoleucoză, boli mieloprofiferative;
Vărsătura
-neoplasm cu diferite localizări;
act reflex complex, prin care stomacul îşi
-boli psihice: -anorexia mentală a tinerelor elimină la exterior conţinutul.
fete;-psihonevroze;
Poate fi determinată de: Orarul vărsăturilor
-supradistensia sau iritarea oricărei porţiuni a
tractului gastro-intestinal superior; Vărsături-matinale:
: sarcină,
-stimularea zonei chemoreceptoare (arie a : etilism cronic,
SNC diferită de centrul vomei) prin: : uremie;

: administrarea de morfină, Vărsături-intraprandiale sau imediat

: citostatice, postprandiale:
: digitală,
: schimbarea de poziţie → “rău de mişcare”; : afecţiuni psihice: isterie, bulimie;

-sindroame de hipertensiune intracraniană Vărsături postprandiale tardive: stenoză pilorică

(HIC) → - conţinut în alimente ingerate cu câteva ore/zile,
: vărsături centrale în jet, fără efort, - parţial digerate,
-miros fetid,
Varsaturi acompaniate de : -vărsătura calmează durerea şi este provocată de
: cefalee, bolnav în acest scop;
: tulburări de comportament şi ale senzoriului,
Varsaturi neprecedate de greaţă: Cantitatea
: edem cerebral,
: tumori cerebrale, Vărsătura-mică şi repetată in sarcina,
: meningoencefalite; nevroze

Greaţa: senzaţie particulară, care precede Vărsătura-abundentă in stenoza pilorică

vărsătura, cel mai adesea cele două simtpome
acompaniindu-se. Conţinutul

Greaţa şi vărsăturile Analiza semiologică Variabil:

-alimentare: stenoza pilorică;
→ Anamneza stabileşte : -bilioase: reflux duodeno-gastric,
colecistopancreatite;
1/ - caracterul -acut; -apoase: CC gastric, alcoolism, sarcină;
-cronic;
-purulent: gastrite flegmonoase, abcese din
2/-frecvenţa; vecinătate deschise în stomac;
3/-durata şi severitatea (numărul de vărsături,
cantitatea); -fecaloide: fistule gastro-colice, ocluzia
intestinală;
4/-momentul apariţiei în raport cu actul
alimentar; -sânge = hematemeză:
-roşu ± cheaguri;
5/ -aspectul lichidului; -“zaţ de cafea”;
6/-fenomenele de acompaniament;
7/ -consecinţele asupra stării bolnavului;

Frecvenţa vărsăturilor Mirosul

-ocazionale (migrenăm rău de mişcare); -acid, penetrant: boala ulceroasă;

-repetate (stenoza pilorică); -fecaloid: ileus, peritonită;
-incoercibile (disgravidie, intoxicaţii grave, -indus artificial de o substanţă odorizantă
ileus ingerată (alcool, insecticide, organo—
fosforice, clor etc.); HEMORAGIA DIGESTIVĂ
SUPERIOARĂ
-amoniac în IR,
- acetonă în DZ decompensat; HEMATEMEZA ŞI MELENA -sunt expresia
exteriorizării unui HDS – pierderea de sânge
Principalele cauze ale vărsăturilor la adulţi de la nivelul tractului digestiv superior;

Afecţiuni digestive: în HDS acute sângerarea se exteriorizează prin:

-urgenţe abdominale: -hematemeză;
-melenă;
-peritonite; -hematochezie;
-ocluzii intestinale;
-pancreatita acută; Hematemeza
-colecistita acută; exteriorizarea prin vărsătură a HDS;
-sângele vărsat:
-boli digestive acute:
-gastroenterite acute; -roşu;
-gastrita erozivă acută; -roşu-brun cu cheaguri;
-“zaţ de cafea”;
boli digestive cronice:
-ulcer gastric şi duodenal; -aspectul depinde de timpul de stagnare a
-stenoză pilorică; sângelui din stomac

-tulburări de evacuări gastrice (diabet zaharat, pentru producerea hematemezei pacientul

sclerodermie, stomac operat); trebuie să piardă aproximativ 1.000 ml sânge
→ indice de gravitate crescută al acestui
-sindrom subocluziv; simptom, comparativ cu melena;

Principalele cauze ale vărsăturilor la adulţi Melena

exteriorizarea prin scaun a sângelui pierdut în
Afecţiuni extradigestive: cursul unei HDS, sub forma de scaune negre,
-sarcină (primele 3 luni I disgravidie de I lucioase, urât mirositoare, de consistenţă
trimetrul); scăzută, “ca păcura”, ca urmare a transformării
-afecţiuni neurologice şi ORL: Hb → Hematină;
-HIC;
-sindroame meningeeme; -pentru apariţia unui scaun melenic sunt
-migrene; necesari 50-60 ml sânge;
-sindromul Meniere;
-o cantitate mai mare de sânge pierdut, face
-boli metabolice şi endocrine: ca melena să dureze > 3 zile;
-acidocetoză diabetică;
-hiperazotemie; Hematochezia: pierderea de sânge, puţin sau
-hipercalcemie; deloc modificat, cu exteriorizare pe cale rectală
-sindrom de hiperhidratare celulară; sub formă de sânge roşu, nedigerat;
insuficienţă CSR;
-denotă pierdere masivă > 1 l, asociat cu un
-boli cardiovasculare: IM inferior; tranzit intestinal accelerat;
-afecţiuni psihiatrice: isterie, nevroze, anorexie
mentală; - trebuie diferentiată de hemoragia
-medicamente: digitală, teofilină, morfină, digestiva inferioara (rectoragia) în mod
antibiotice, citostatice; obişnuit rectoragia reflectă o HDI;
-afecţiuni infecţioase:
Simptomatologia în HDS
este determinată de gravitatea HDS (cantitatea
şi ritmul de pierdere)
are la bază tulburări hemodinamice
(hipovolemie → colaps → şoc) şi anemie
acută.
semnele clinice se instalează dacă HDS > 500
ml sânge;
la pacienţii vârstnici, taraţi, pierderi mici pot
determina apariţia de simptome şi complicaţii
majore consecutiv hipoperfuziei tisulare şi
hipoxiei( crize anginoase- infarct miocardic,
precipitarea unei insuficienţa cardiace latente,
sincope-accident vascular cerebral).
HDS gravitate
În formele uşoare: aprox. 1.000 ml sânge
pierdere;
-ameţeli, astenie, tahicardie moderată; TA
clino = normală; TA orto = ↓;
În formele medii: 1-2 l sânge;
-puls > 100 b/minut;
-TA ≤ 100 mmHg;
-agitaţie, transpiraţii reci, sete, paloare,
lipotimii la emisia de scaun sau hematemeză;
În formele severe: se pierde > 30-40 % din
volumul sângelui;
- > 2 litri/sânge → şoc hemoragic;
Analiza sindromului HDS
parcurge următorii paşi:
-confirmarea HDS;
-găsirea sediului şi cauzei sângerării;
-stabilirea gravităţii;
Valoarea elementelor anamnestice:
- trecut ulceros sau istoric de pirozis sezonier
pune problema unei sîngerări prin reactivarea
bolii ulceroase
- consum cronic sau recent de aspirină sau alte
antiinflamatorii nesteroidiene: gastrite erozive
-consum recent de alcool, preparate de fier:
gastriră acută
- pacienţi în stare critică din secţiile de ATI:
gastrită acută de stress
- istoric de intervenţie chirurgicală pe stomac:
: gastrita bontului,
: neoplasm al bontului gastric
- istoric de disfagie şi pirozis:
: esofagită de reflux în stadiu avansat( ulceraţii
esofagiene , hemoragii)
-sindrom emetizant: sindrom Mallory-Weiss
- pacient vârstnic peste 60 ani: angiodisplazii
cu localizare diversă la nivelul oricărui
segment al tubului digestiv
-proceduri recente diagnostice sau terapeutice
hepatice( PBH, ERCP, palsarea de
endoproteze în CBP): hemobilie exteriorizată
prin melenă
- istoric de hepatită( virală, toxică, etc.),
consum cronic de alcool: HDS în cadrul unei
ciroze hepatice( variceală sau nonvariceală )
Valoarea examenul obiectiv al pacientului
cu HDS
Furnizează informaţii în funcţie de gravitatea
HDS şi fondul patologic pe care acesta apare;
-prezenţa stigmatelor insuficienţei
hepatice( eritroză palmo-plantară, angiom
stelat, ginecomastie),hepato-splenomegalie,
eventual icter, ascită cu circulaţie colaterală :
ciroză hepatică
-sensibilitate la palpare în epigastru şi zona
duodenală: boală ulceroasă
-malformaţii vasculare cutaneo-
mucoase:
teleangiectazia ereditară Rendu-Ossler-Webef
-icter recent instalat, hepatomegalie dureroasă:
hemobilie HEMORAGIA DIGESTIVĂ
- pigmentarea buzelor şi-a regiunii periorale: INFERIOARĂ
suspiciune de sindrom Peutz-Jeghers caracterizat
prin polipoză gastrică şi intestinală - Se exteriorizează prin rectoragie (se impune
diagnosticul diferenţial cu hematochezia din
Factorii de gravitate în HDS HDS);

-vârsta peste 60 ani; - există posibilitatea apariţiei melenei şi în HDI

-hematemeza;
-recurenţa hemoragiei (primele 48 ore);
-ciroza hepatică cu VE;
-boli asociate severe: insuficienţa cardio-
respiratorie, hepatică, renală, neoplasme;
-prezenţa la endoscopie a semnelor de HDS
activă
Cauzele HDS
dacă sângerarea s-a produs în intestinul subţire
şi tranzitul intestinal a fost suficient de lung ca
să permită o digestie parţială a sângelui
eliminate culoarea şi aspectul sângelui pierdut =
indicator bun al localizării sursei:
-roşu deschis în sângerările rectale;
-cu cheaguri, brun, în cele ale colonului drept sau
transvers;

I. HDS nonvariceale: -esofag, Simptome de acompaniament în HDI

-stomac;
-duoden; -dureri la defecaţie + HDI → rectoragii, fisuri
-esofagitele; anale, hemoroizi trombozaţi, ulceraţii rectale;
-ulcerul gastro-duodenal activ;
-gastrita erozivă/duodenita erozivă: -AINS; -diaree concomitentă cu sângerare → boală
-leziuni de stres; inflamatorie a colonului (b.Crohn, CU);
-alcoolice;
-sindromul Mallory-Weiss; -HDI precedată de dureri abdominale
-tumori maligne (cancer esofagian, gastric); postprandiale → colită ischemică;
-tumori benigne;
-hemangioame; -sângerarea masivă neînsoţită de alte simtpme:
-malformaţii vasculare = angiodisplazii; hemoragii din diverticuloză, angiodisplazii,
II. HDS variceale diverticulul Meckel;

-esofagiene = frecvente; -HTP → sângerări masive prin ruptură

-gastrice; - hemoroidală;
duodenale
Evaluarea iniţială în hemoragia acută
Factorul de risc numărul 1 în dezvoltarea gastro-intestinală
varicelor eso-gastrice este creşterea presiunii
HPVG peste 10 mmHg. Implică aprecierea pe criterii clinice a
importanţei hemoragiei, reflectată de :
Odată apărute , varicele eso-gastrice evoluează
în timp. - semne vitale posturale (FC, TA în clino şi
ortostatism),
FACTORII DE RISC PRIVIND - paloare sclerotegumentară,
SÂNGERAREA VARICEALĂ:
-senzaţie de sete,
DIMENSIUNEA VARICELOR - diureza
PREZENŢA” RED SIGN ” - frecvenţa hematemezei şi/ sau melenei
GRADUL INSUFICIENŢEI
- valoarea constantelor hematologice :
HEPATOCELULARE hemoglobină, hematocrit, monitorizate în
dinamică.
Gradul sângerării iniţiale reprezintă unul dintre
cei mai fideli indicatori clinici ai indicaţiei
endoscopiei de urgenţă, ştiut fiind faptul că o
sângerare iniţială mare reprezintă un factor de
risc al recurenţei hemoragiei în următoarele
ore sau zile.
HERNIA HIATALĂ
: neoplasmul de colon,
: constipaţia habituală
Boli cu transmitere ereditară:
: enteropatia glutenică,
: deficite enzimatice digestive (lactază, sucrază).
APP - boli infecţioase care pot avea
răsunet asupra intestinului:

SINDROMUL MALLORY WEISS : dizenteria,

: toxiinfecţii alimentare,
ESOFAGITĂ HEMORAGICĂ : parazitoze,
: febra tifoidă
ULCER ESOFAGIAN HEMORAGIC
– boli generale, metabolice, ce pot afecta şi
ESOFAG BARRETT intestinul:

ADENOCARCINOM ÎN ESOFAGUL – diabetul zaharat, mai ales cel decompensat,

BARRETT – insuficienţa cardiacă şi renală,
– hipertiroidismul,
VARICE ESOFAGIENE – dislipidemii,etc.

ULCER DUODENAL HEMORAGIC – Alte boli digestive ce pot afecta secundar

intestinul:
GASTRITĂ HEMORAGICĂ
– colecistite,
COLITA ULCEROASĂ – litiaza biliară,
– pancreatită cronică sau acută,
DIVERTICUL COLON HEMORAGIC – ulcer gastro-duodenal,
– ciroza hepatică,etc.
HEMOROIZI INTERNI HEMORAGICI
– Intervenţii chirurgicale abdominale:
ADENOCARCINOM DE COLON gastrectomii totale sau parţiale,
pancreatectomii parţiale, colecistectomie,
INTESTINUL rezecţii intestinale,sau de colon; intervenţiile
chirurgicale pot constitui cauze de aderenţe
Vârsta: - la copii şi tineri apar mai frecvent şi ocluzie intestinală.
enterocolitele acute şi apendicita acută.
Condiţii de viaţă şi muncă:
- la adulţi - colitele cronice
- la vârstnici – constipaţia, - igienă alimentară deficitară şi mai ales
neigienică, poate determina apariţia de
infarctul mezenteric, neoplasmul de colon şi toxiinfecţii alimentare, enterocolite acute şi
recto-sigmoidian cronice;

AHC – este frecventă predispoziţia familială – alcoolismul cronic – enteropatia cronică

pentru: – consumul de purgative – enteropatii

: colita ulcero-hemoragică (boala Crohn), medicamentoase

: colita ulceroasă, – intoxicaţia cu plumb – colica saturninică
 Istoricul bolii: cea renală.
Este important de aflat modul de debut al
Ileusul mecanic este determinat de stenoze prin
bolii, tumori, inflamaţii, cicatrici postoperatorii şi
Debut acut
:perforaţia intestinală, este însoţită de oprirea tranzitului alimentar şi
: infarctul mezenteric, gazos,
: apendicita acută,
: ocluzia intestinală urmat de vărsături repetate, chiar incoergibile,
de tip fecaloid.
Debut cronic, lent,
: enterocolite cronice, Durerea din apendicita acută – durere de tip
: cancerul de colon, colicativ, urmată de semne de iritaţie
: rectocolita ulcero-hemoragică, peritoneală, cu greţuri şi vărsături.
: tbc intestinal
Ulterior durerea se poate cantona epigastric
Simptome generale: pentru ca în final să rămână la nivelul fosei
: pierdere ponderală, lentă sau acută; iliace drepte.
: febră, în enterocolite acute,
: neoplasm intestinal; Durerea din perforaţia intestinală este intensă,
: carenţe vitaminice, inţial localizată, pentru ca ulterior, în caz de
: osteoporoză,. peritonită să devină generalizată.

: tetanie, Durerea din infarctul mezenteric – este o

: edeme carenţiale, apar în sindroame de
maldigestie şi malabsorbţie, neoplasme
intestinale;
: paloare prin anemie secundară aportului
insuficient sau pierderilor cronice
Un semn aparte este sindromul jejunal
postprandial precoce (dumping syndrom) apare
post rezecţii gastrice şi
durere în mezogastru, repetitivă, cu greţuri şi
vărsături, pânî la şoc-colaps.
Durerea recto-sigmoidiană sau tenesmele –
apare ca o tensiune dureroasă rectală cu
prezenţa necesităţii imperioase de defecare dar
fără efect sau minor.
Durerea anală, la defecare apare mai ales în
caz de hemoroizi, fisuri anale, abces perianal.

determină aparişia de transpiraţii, palpitaţii, Tulburări ale tranzitului intestinal merg cu

ameţeli, tremurături, astenie, hipotensiune, tulburări în emisia scaunelor.
diaree.
Se manifestă prin:
Simptome clinice locale: – Diaree: eliminare frecventă de scaune lichide sau

Durerea intestinală sub formă de colică semilichide, cu resturi alimentare nedigerate.

este cea mai frecventă. – Constipaţie: eliminare rară de fecale, până la

Colica intestinală este determinată de spasmul câteva zile, de consistenţă crescută, în cantitate şi
musculaturii parietale cu distensie şi este volum, mică, uneori, sub formă de schibale.
asociată şi cu tulburări ale tranzitului gazos.
c. Ileusul
Cauze: enterocolite acute, parazitoze, ileus
dinamic sau mecanic.

Ileusul dinamic poate însoţi ale colici cum ar fi