SEMIOLOGIE MEDICALA

GENERALA

CURSUL 1
 SEMIOLOGIA MEDICALA: reprezinta o disciplina vasta ce se ocupa cu
descrierea si interpretarea simptomelor si semnelor de boala.

 Domeniul semiologiei consta in descoperirea si interpretarea semnelor

diferitelor boli, cu scopul precis de a stabili un diagnostic cat mai corect;

 Cuvantul SEMIOLOGIE provine din limba greaca: semeion = semn, logos =

stiinta.

 Este disciplina la care studentii învaţă cum să stabilească şi să formuleze

diagnosticul clinic;

 Notiunile de baza folosite in semiologie sunt: semnele, simptomele,

sindroamele si examinarile complementare:
SIMPTOMUL

Esteo manifestare a bolii relatata de pacient in cursul

anamnezei
Are o componenta subiectiva si este dependent de factori
multipli: perceptie, cultura, nivel intelectual si educational;
Este de ordin:
•general – durere, cefalee, ameteli
local– relativ specific unor zone anatomice: hepatalgie (durere
in zona topografica a ficatului), disurie (jena – durere la
mictiune), dispnee (dificultate in respiratie).
SEMNUL

 Este o manifestare obiectiva a bolii pe care

examinatorul o evidentiaza in cadrul examenului
obiectiv (icter, paloare, cresterea abdomenului in
volum)
SINDROMUL
 grup de simptome şi semne care exprimă o stare
patologică cu mecanism fiziopatologic comun;
 permit prin sumarea lor orientarea spre un
diagnostic;
 poate fi caracteristic mai multor entitati nosologice
(nosos = boala) ex: sindromul febril nu este o boala
ca atare, ci este un sindrom intalnit intr-o gama larga
de boli;
 pentru elucidare sau confirmare se fac investigaţii
complementare ţintite.
EXPLORARILE COMPLEMENTARE

uzuale – efectuate in mod obisnuit pacientului,

indiferent de patologie (probe biologice)
functionale – explorari imagistice, probe functionale.
Ele sunt cerute de medic in functie de datele obtinute
prin anamneza si examenul obiectiv.
Au rolul de a verifica si completa aceste date, cu
scopul de a elebora un diagnostic cat mai precis.
FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA
Reprezinta un document cu tripla semnificatie:
 document medical si stiintific:
- duce la elaborarea diagnosticului
-sursă de prelucrare ştiinţifică a datelor acumulate
 document medico – legal, juridic:
-utilăîn diverse situaţii juridice cu care se confruntă
pacientul sau familia acestuia
 document contabil:
- foloseşte la justificarea cheltuielilor produse prin
investigaţiile şi tratamentele necesare fiecarui bolnav;
FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA

Este compusa din cinci parti:

1.Partea I – datele personale ale pacientului
2.Partea II – anamneza
3.Partea III – examenul obiectiv
4.Partea IV – foaia de evolutie si tratament
5.Partea V – epicriza
FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA

1. Datele biografice ale pacientului sunt cuprinse in

prima parte a foii de observatie si contin: numele si
prenumele, sexul, varsta pacientului, codul numeric
personal, domiciliul si locul nasterii, profesia si locul de
munca, precum si calitatea de asigurat medical;
FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA
2. Anamneza: constă în a sta de vorbă cu bolnavul
(interviul pacientului) despre boala sa şi contextul ei . Are
cateva componente:
Motivele internarii: enumerarea lor in ordinea aparitiei si
gravitatii;
Istoricul bolii actuale: debut, simptome initiale, atitudinea
bolnavului in fata bolii si evolutia acesteia pana in
momentul anamnezei, etc;
Antecedente fiziologice si patologice
Antecedentele heredo-colaterale
Conditii de munca si viata
FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA

3. Examenul clinic obiectiv (partea a treia a foii de

observatie):
-va fi efectuat per general si pe aparate;
-se vor nota in rubricile corespunzatoare ale foii atat
elementele fiziologice cat si cele patologice;
FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA
 Partea a patra reprezinta o fisa speciala unde se noteaza
zilnic evolutia clinica a bolii precum si tratamentul administrat
pacientului. Pe aceasta fisa, pe verso, se poate nota curba
febrila, pulsul, valorile tensiunii arteriale precum si alti
parametrii de monitorizare zilnica a pacientului: greutate,
inaltime, aport lichidian, diureza, numarul scaunelor. Totodata
aici se consemneaza si:
 Analizele de laborator
 Investigatiile paraclinice, explorarile functionale;
 Consulturile interdisciplinare
FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA
5. Epicriza - se intocmeste la sfarsitul perioadei de
spitalizare a bolnavului si cuprinde rezumatul foii de
observatie cu datele cele mai importante din
anamneza, examenul obiectiv, explorarile paraclinice
cele mai importante, tratamentul administrat precum si
evolutia bolii. Totodata va contine si recomandarile cu
privire la regimul de viata si tratamentul la externare,
pe care medicul le face pacientului.
DATELE PERSONALE ALE PACIENTULUI

1. Numele si prenumele – scrise citet cu majuscule

2. Varsta – starea de reactivitate a pacientului este dependenta de
particularitatile varstei. Unele boli apar cu predilectie la o anumita
varsta:
In copilarie: bolile infectioase eruptive, bolile cardiace congenitale,
rahitismul, infectii acute ale cailor respiratorii
Inadolescenta: reumatismul articular acut, angina streptococica,
hepatita acuta virala, boli venerice, tulburari endocrine
La adulti: intreaga patologie viscerala – boli cardio-vasculare,
digestive, diabet zaharat, cancere
La varstnici: boli cronice degerative si complicatiile acestora, boli
cardio-vasculare (infarctul miocardic, ateroscleroza).
DATELE PERSONALE ALE PACIENTULUI

3. Sexul – prevalenta unor boli poate fi diferita in functie

de prezenta sexului masculin sau feminin:
Barbatii sunt afectati mai des de infarct miocardic,
cancer bronhopulmonar, guta, arterita, spondilita
ankilopoietica precum si bolile specifice aparatului genital
masculin (orhite, epididimite, hemofilie);
Femeile sun afectate mai frecvent de poliartrita
reumatoida, cistite, colecistite, ciroza biliara primitiva,
cancer mamar precum si bolile specifice aparatului
genital feminin (metrite, afectiuni ovariene, neoplasm
uterin).
DATELE PERSONALE ALE PACIENTULUI

4. Domiciliul si locul nasterii – particularitatile

mediului pot influehnta starea de sanatate a populatiei:
- nefropatia endemica balcanica (bazinul Dunarii),
- gusa endemica (in zonele subcarpatice),
- boli tropicale, malaria (in zonele cu balti si lacuri)
ANAMNEZA
 Notiunea de anamneza provine din asocierea a doua cuvinte
grecesti:
 ana = din nou, inapoi, si mnesis = memorie (anamnesis =
"amintire")
 reprezinta metoda prin care examinatoru, prin interviu, obtine de la
pacient informatii cu privire la starea sa de boala, precum si despre
mediul ambiental al acestuia
 sursele de obtinere a datelor pot fi: pacientul, apartinatorii acestuia
sau anturajul, dosarul medical sau alte acte medicale;
 exista afectiuni in care anamneza joaca un rol primordial, avand
importanta capitala: ulcerul duodenal, infarctul miocardic acut, etc
 nu exista o metoda standard de efectuare a anamnezei, datele
putand fi culese in diferite moduri, iar dialogul anamnestic se
deruleaza in functie de preferinta examinatorului;
 ANAMNEZA

- Se salută pacientul, ne prezentăm precizând pe lîngă numele

nostru, funcţia şi scopul anamezei.
- Anamneza pacientului trebuie efectuată într-o atmosferă de
comfort şi linişte.
- Este foarte important limbajul non-verbal: expresia feţei, tonul
vocii, mişcările corporale. Pacientul trebuie să simtă că ne
interesează problemele pe care le are şi că vrem să-l ajutăm.
Metode de efectuare a anamnezei
 monologul (ascultarea) – permite pacientului sa-si
exprime suferinta, timp in care examinatorul poate observa
mimica, gestica. Se elimina astfel starea de tensiune intre
bolnav si medic, atunci cand acesta este lasat sa vorbeasca
liber. E important ca pacientul sa fie intrerupt politicos cu
intrebari scurte daca acesta divagheaza.
 interogatoriul (interviul) – examinatorul pune intrebari
scurte cu privire la suferintele pacientului.
 observatie – ceea ce se percepe (cu diferite simturi: auzul,
vazul, etc.)
ANAMNEZA

Exista cateva situatii in care anamneza se efectueaza cu

dificultate in care un rol important il joaca apartinatorii,
documentatia medicala a pacientului:
bolnavul aflat in coma sau cu tulburari neuropsihice avansate
– pacient necooperant;
bolnavul cu un nivel scazut de cultura;
bolnavul timorat, cu trac (omite informatii importante pentru o
anamneza corecta);
bolnavii cu diferite patologii in sfera ORL (hipoacuzii severa,
surdo-mutitatea).
1. Motivele internarii
 Se notează problemele pentru care pacientul s-a prezentat la
spital, cabinet;
 Motivele internării pot fi simptome sau semne, exemplu:
durere toracică, palpitaţii, dispnee, fatigabilitate;
 Trebuie să se identifice problema cea mai importantă;
 De regula 2 – 3 simptome (se începe cu cele de ordin general
si se continuă cu cele de ordin local);
 Se utilizeaza limbajul medical (se vor folosi termeni de genul:
durere epigastrica si nu durere de stomac, durere
retrosternala si nu durere cardiaca);
1. Motivele internarii

Se pot adresa întrebări ajutătoare:

- Cu ce vă pot ajuta?
-Pentru ce motiv aţi venit la spital ?

Nu sunt indicate întrebări de tipul:

- Ce v-a adus aici ? (autobuzul)
- De ce sunteţi aici ? (îl dai afară)
1. Motivele internarii

Ex. – dureri precordiale, palpitaţii, dispnee după efort – ne

orientează spre o boală cardiacă;
- tuse productivă, junghi toracic, febră – spre o infecţie
pulmonară;
- disurie, dureri lombare, frisoane, febră, urini tulburi–
spre o infecţie urinară.
2. Antecedentele heredo - colaterale
Ce boli au membrii familiei ?
Sunt boli cu transmitere ereditară ca:
- hipertensiune arterială,
- accident vascular cerebral;
- diabet zaharat,
- gută,
- litiază renală;
- ulcer duodenal;
- boli ale tiroidei;
- astm, alergii;
- neoplasme;
- epilepsie, boli psihice.
 2. Antecedentele heredo - colaterale

 Boli cu transmitere strict genetica (hemofilia) ;

 boli transmise prin contagiune intrafamilară indiferent de
gradul de rudenie (TBC, hepatita virala, parazitoze
intestinale) ;
 bolideterminate de coabitare: în general bolile infecţioase
(TBC, hepatite, angine);
 boli legate de obiceiurile alimentare din familie: exces de
dulciuri si fainoase: obezitate.
 3. Antecedentele personale fiziologice:
 La femei
 menarha (apariţia primei menstruaţii; în mod normal menarha apare la aprox. 12 ani; când
este > 14 ani este pubertate întârziată cu cauze frecvente: endocrine, metabolice );
 succesiunea şi regularitatea ciclului menstrual (în mod normal ciclul menstrual este la
28 de zile);
 durata fluxului menstrual (este de 3-5 zile), cantitate normală de sânge eliminat 150 – 175
ml per ciclu menstrual) ;
 nr. de naşteri (sarcini şi împrejurări legate de acestea, nr. de copii născuţi vii/ decedaţi ;
naşteri normale / cezariene) ;
 nr. avorturi şi luna de sarcină în momentul avortului; cauze potenţiale ;
La barbati:
 tulburari de dinamica (orientare) sexuala
 andropauza
 3. Antecedente personale fiziologice

La femei
 ciclul menstrual: la ce vârstă s-a instalat (menarha), dacă este regulat sau
nu, dacă este abundent
 avorturi: câte, dacă au fost provocate (la cerere) sau spontane (în
toxoplasmoză).
 sarcini - câte, dacă au evoluat cu probleme (disgravidie)
 greutatea fătului la naştere: dacă a fost 4 kg.: mama poate fi diabetică.
 dacă consumă anticoncepţionale orale: risc de boală coronariană,
tromboze, embolii pulmonare.
 menopauza: la ce vârstă s-a instalat.
La barbati:
 tulburari de dinamica (orientare) sexuala
 andropauza
3. Antecedente personale
fiziologice
Tulburări de ciclu menstrual :
amenoree - absenţa ciclului menstrual ;
oligomenoree - rare sau cantităţi scăzute ;
hipermenoree – ciclu abundent ;
menoragie - durata fluxului menstrual > 10 zile;
metroragie - sângerări uterine în afara ciclului menstrual ;
menopauza - încetarea ciclului menstrual:

 fiziologică la 45-50 ani sau

 precoce < 45 ani (boli endocrine – ex. boli tiroidiene; boli
chirurgicale - ex. histerectomie; după radioterapie )
4. Antecedentele personale patologice:
 Se noteaza bolile si interventiile pe care le-a suferit pacientul
in trecut (in copilarie / in adolescenta / la varsta adulta)
 boli infectioase si contagioase : rujeola, rubeola, scarlatina,
varicela, angina streptococica, TBC pulmonar, malaria,
reumatism articular acut, hepatita acuta virala,
 boli cu tranmitere sexuala: gonoree, luess, HIV;
 diferite boli organice: cardiace, respiratorii, digestive, diabet
zaharat;
 boli psihiatrice ;
 alergii medicamentoase;
 tipul si data in caz de interventii chirurgicale, transfuzii, etc
5. Conditiile de viață și muncă

Se precizează:
 Dacă condiţiile de locuit sunt necorespunzătoare
(igrasie, frig, aglomeraţie, alimentarea cu apă de la fântâni
necontrolate);
Condiţiile de alimentaţie: carenţe alimentare, dezechilibre
alimentare (vegetarieni), excese alimentare;
5. Conditiile de viață și muncă

Se precizează:

Starea socio-economică este importantă: - şomaj,

ajutor social, pensie de boală;
Starea civilă: căsătorit, văduv, divorţat;
Pentru persoanele în vârstă: dacă acestea au familie
sau sunt singuri.
5. Conditiile de viață și muncă

Ocupația și locul de muncă - conditiile ambientale de la locul de munca pot

favoriza aparitia unor boli cu caracter profesional:

- Reumatismul articular acut la cei ce lucreaza in mediu rece si umed;

- HTA, infarct miocardic, ulcer, la cei ce desfasoara munci de
raspundere, cu important stress profesional.
- minerii (silicoza, antracoza, silico-tuberculoza),
- muncitorii din industria morăritului: boli pulmonare, din industria
solvenţilor organici - aplazii medulare,etc.
6. Medicatia administrata inaintea internarii

 Se vor nota medicamentele pe care pacientul le-a utilizat

anterior internarii, administrate atat oral cat si injectabil
inclusiv preparatele hormonale şi imunosupresoare.
7. Istoricul bolii actuale
7. Istoricul bolii actuale

 circumstanţele apariţiei ( în repaus / efort);

 localizare (sediul initial si iradierea);
 caracterul (arsura, junghi, intepatura) ;
 intensitatea (usoara, moderata, severa) ;
 ritmul (zi / noapte, primăvara / toamna);
 cronologia manifestărilor : apariţia şi succesiunea simptomelor /
semnelor;
7. Istoricul bolii actuale
 factori de agravare si ameliorare a simptomelor ;
 atitudinea adoptată de pacient faţă de boală ; analizarea
impactului bolii asupra pacientului
 tratamentele efectuate anterior; consultaţiile anterioare pe care
le-a facut pacientul ;
 identificarea tuturor simptomelor asociate ;
 patologia asociata cu impact asupra bolii actuale (diabet
zaharat, HTA, cardiopatie ischemica, bronhopneumopatie
cronica, trombembolism pulmonar, TBC, etc)
 particularităţile evolutive în raport cu tratamentele .
SIMPTOME SI SEMNE GENERALE

Durerea
Cefaleea
Modificari ale greutatii corporale
Oboseala (fatigabilitatea)
Astenia
Febra
Durerea

 este cel mai frecvent simptom întâlnit în patologie ;

 se menţionează :
 localizare (raportat unei zone topografice si nu unui
organ);
 iradierea(in arii anatomice invecinate – poate avea o
valoare inalt sugestiva pentru suferinta unui anumit
organ), poate avea caracter patognomonic ;
Durerea
 condiţiile de apariţie ( factor declanşator/ agravant)
 factorul de calmare ( ameliorare in repaus sau prin
medicatie )
 intensitatea (severitatea descrisă de pacient – "lovitura de
pumnal" din infarctul miocardic )
 durata ( minute / ore / zile)
 ritmul, periodicitatea ( zi / noapte sau primăvară / toamnă )
 simptome asociate ( greaţă, vărsături, tuse si expectoratie )
 calitatea durerii (ex. „ ca o arsură” sau „ ca o lovitură de
pumnal ” )
 impactul durerii asupra calităţii vieţii
Durerea

 întrebărilefrecvente utilizate în anamneză : unde ?

când ? de când ? cum ? cât ?
 durerea poate fi :
 acută ( “ semnal de alarmă” ) : recent instalată cu debut
brusc ; necesită o evaluare rapidă şi atentă ; uneori
poate fi însoţită de şoc (ex. IMC , perforaţia sau ruperea
unui organ cavitar)
 Durerea

 cronică (sindrom caracteristic bolilor cronice) : întrebările de

mai sus se urmăresc în evoluţia cronologică ( ex. când a
fost prima dată, ce a făcut, ce tratament a urmat, a cedat
sau nu, apare progresiv sau nu, se acutizează) ; asociate
frecvent cu medicamente antalgice sau alte medicamente
specifice ; trebuie aflat substratul etiologic în aceste situaţii.
Cefaleea

 saudurerea de cap, este durerea resimţită la nivelul regiunii

cefalice ca urmare a stimulării anormale a elementelor
prevăzute cu sensibilitate dureroasă de la nivelul extremităţii
cefalice ;

 ca in orice alta durere, anamneza trebuie sa precizeze sediul

(difuz/ frontal/ hemicranie), intensitatea si caracterul (pulsatil,
intermitent, continuu, presiune), durata, orarul, factorii
declansatori (lumina, zgomot) si de ameliorare (intuneric,
liniste, somn), simptomatologia de insotire (varsaturi) ;
Cefaleea
Este un simptom de ordin general care poate fi prezent în multe
boli organice sau în:
HTA;

anemii;

boli neurologice (migrena, AVC);

boli inflamatorii a sinusurilor (sinuzite, otite) ;
boli infecţioase (asociată cu febră) ;
 limfoame maligne.
Cefaleea
 caracteristici :
cefaleea poate fi acută sau cronică ;
HTA: sediul fronto-occipital, senzaţie de constricţie, ameţeli,
scotoame ;
HTA intracraniană : debutează în a doua jumătate a nopţii sau
matinal ; este accentuată de poziţia culcat ; sediul unilateral,
iniţial în accese, ulterior permanent, însoţit de vărsături explozive,
fără greaţă , bradicardie şi tulburări vizuale ;
Cefaleea
meningită: debut rapid în câteva ore; cefalee intensă + febră +
fotofobie (intoleranţă la lumină); stare generală alterată ;
criza severă de glaucom: sediul retroorbital, ochiul este roşu,
pupila dilatată, frecvent asociată cu greaţă, vărsături ;
migrena: pe stanga. sau pe dreapta; accentuată de consumul de
brânză, vin roşu, ciocolată, intoleranţă la lumină, accentuată de
zgomote, însoţită de greaţă/ vărsături/ scotoame ;
artroza cervicală: zona occipitală; este matinală, ameţeli;
ameliorată de primele mişcări de rotaţie
 cefaleea intensă brutală cu sediul occipital → semn de hemoragie
 Modificari ale greutatii corporale

 Cresteri in greutate:
 Prin cresterea masei de tesut adipos (obezitatea) – datorita unui aport
caloric crescut sau de cauza endocrina (hiperinsulinism, boala Cushing,
hipotiroidism);
 Acumularea anormala de lichide (retentie hidrosalina cu aparitia
edemelor)
 Scaderi in greutate: conditii socio-economice precare, diabet zaharat,
hipertiroidism, boli consumptive, boli psihice (anorexie nervoasa, depresie,
bulimie), malabsorbtie, maldigestie (boli cornice gastro-intestinale,
pancreatite cronice), boli neurologice, neoplazii, etc.
 Oboseala
 Se caracterizeaza printr-o pierdere de energie ce determina sustragerea
de la diferite activitati uzuale, lipsa interesuluifata de lucrurile din jur.
Poate fi:
 Fiziologica aparuta in urma unei oboseli excesive sau stress prelungit;
 Patologica:
 Depresii;
 Boli endocrine di metabolice (diabet, hipotiroidism);
 Neoplazii;
 Anemie, tulburari hidro-electrolitice;
 Insuficiente de organ: ficat, rinichi, cord, etc.
 Medicamente – sedative, anxiolitice
Astenia

 Pierderea fortei musculare ce poate aparea in boli neurologice sau

musculare (miopatii, miastenii).
 Reprezinta o diminuare patologica a capacitatii de efort fizic si
intelectual.
 Febra
 Temperatura corpului reprezintă rezultanta procesului de termogeneză
(producere de căldură) şi termoliză (pierdere de căldură), reglat de centrii
termoreglatori din hipotalamus.
 Temperatura rectală- cea mai fidelă înregistrare a temperaturii centrale -
depăşeşte în medie cu 0,3ºC temperatura orală şi cu 0,8ºC pe cea axilară.
 Termometrul se mentine minim 5 minute in axial si 2 minute sublingual sau
intrarectal
 Temperatura oscilează în timpul zilei de la un minim matinal, pe la orele 4-5,
la un maxim după amiaza, după orele 17.
 Termometrizarea se face de două ori/ zi: dimineaţa în jurul orei 7 şi seara în
jurul orei 18. Valorile se noteaza pe o foaie de temperatura, care este
inclusa in foaia de observatie clinica. Valorile temperaturii, unite intre ele
prin linii, vor fi inregistrate sub forma unui grafic (curba termica).
 Febra
 Factori etiologici ce pot produce febra:
 agenti infectiosi: bacterii, virusuri, paraziti;
 boli neoplazice;
 boli autoimmune;
 hemoliza, zdrobiri tisulare, necroze prin eliberarea de proteine denaturate;
 antibiotice prin mecanism alergic: peniciline, rifampicina, hidrazida, etc.
 hipertiroidie, feocromocitom;
 substante farmacologice in exces: nicotina, cofeina, cocaina;
 leziuni cerebrale care afecteaza centrii termoreglarii: AVC, tumori, abcese;
 febra psihogena in conditii de stress.
 Sindromul febril

 cuprinde un complex de simptome şi semne care includ pe lângă

creşterea temperaturii = febră = hipertermie, şi frisoane, astenie
fizică, transpiraţie, paloare sau roşeaţa exagerată a tegumentelor,
tahicardie şi tahipnee (accelerarea pulsului şi a respiraţiei),
inapetenţă, sete, oligurie, creşterea metabolismului bazal.

 Categorii de febră:
 subfebrilitatea: între 37-38ºC,
 febra moderată: între 38-39ºC,
 febra ridicată: între 39-41ºC,
 hiperpirexia: între 41-42ºC.
 Sindromul febril
 Evolutia febrei se face in trei perioade:
 Perioada initiala – de debut, de ascensiune sau de crestere a temperaturii
ce poate dura minute, ore sau zile. Debutul poate fi brusc, insotit de frison
(senzatie de frig, insotita de tremuraturi la nivelul intregului corp, de scurta
durata) sau poate debuta lent (febra tifoida);
 Perioada de stare = apogeul curbei termice, poate imbraca aspect diferite:
in platou, recurenta, continua, intermitenta, etc
 Perioada de declin – defervescenta. Scaderea temperaturii si revenirea la
valorile normale se poate face brusc (in pneumonii bacteriene) sau lent,
treptata, in cateva zile (pleurezie sero- fibrinoasa)
Tipuri de febra

Febra continua
Febra remitenta
Febra intermitenta
Febra recurenta
Febra ondulanta
Febra neregulata
 Tipuri de febra

~ febra continuă (în platou): se caracterizează prin menţinerea temperaturii la un nivel

ridicat (38-39ºC) cu oscilaţii mai mici de 1ºC între temperatura de dimineaţă şi cea de
seară, cu o durată de 5-14 zile. Acest tip de febră apare în pneumonia bacteriană,
erizipel, febra tifoidă.

~ febra remitentă (în fierăstrău): Temperatura prezintă variaţii cu diferenţe mai mari
decât 1ºC (2-3ºC) în cele două etape ale zilei, fără ca limita inferioară să scadă sub
37ºC. Apare în supuraţii pulmonare, tuberculoza pulmonară, septicemie.
Tipuri de febra

- febra intermitentă: Se caracterizează printr-o creştere bruscă a

temperaturii până la 39-40 ºC, diferenţa între temperatura minimă şi
maximă în 24 ore fiind de 2-3ºC, temperatura minimă scăzând la valori
normale. În malarie, colecistita acută litiazică, febra intermitentă este
periodică, accesele febrile putându-se repeta zilnic (febră cotidiană), la 2
zile (febră terţă) sau la 3 zile (febră quartă).

~ febra recurentă: Perioade de febră ridicată (câteva zile), alternând cu

perioade de afebrilitate. Este caracteristică pentru limfogranulomatoza
malignă.
Tipuri de febra

~ febra ondulanta: Se caracterizează printr-o curbă ascendentă

care atinge un apogeu, apoi descreşte treptat la temperatură
normală, cu repetarea ciclului.

~ febra neregulata: Oscilaţii febrile nesistematizate, neputând fi

incluse în nici unul din tipurile de febră descrise. Poate să apară în
abcesul pulmonar, bronşiectazie, colecistite.
 Hipotermia

 Reprezintă opusul stării febrile şi se caracterizează prin scăderea

temperaturii sub valori normale (< 36 ºC).
 Cauze de hipotermie: expunerea la frig, inaniţie şi caşexie, insuficienţă
hepatică, mixedem, unele stări comatoase (cu excepţia celor
neurologice), stări de şoc cardio-circulator, perioada imediat următoare
stărilor febrile, intoxicaţii cu morfină, digitală.
Hipotermia

 Se manifesta clinic prin :

 Somnolenta;
 Inconstienta (la T<32°C);
 Tegumente palide, reci, marmorate;
 Regiditate musculara, fara frisonete;
 Bradicardie , hipotensiune arteriala, bradipnee superficiala.
Sindromul febril prelungit

 Persistenta temperaturii la valori de cel putin 38.5ºC pe o perioada mai

mare de 3 saptamani.
 Printre cauzele cele mai frecvente se regasesc:
 infectiie (leptospiroza, endocardita)
 Boli de sistem (colagenoze, neoplazii)
 TBC
 febra de resorbtie (IMA, hematoame masive)
 febra medicamentoasa (diuretice, anticoagulante dicumarinice, metil-
dopa, unele sedative, etc)
Va multumesc !