SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

APARATUL DIGESTIV
 Anatomie - tubul digestiv - gura, faringe,
esofag, stomac, intestin subtire, colon, rect,
anus
- organele anexa - ficat, vezica biliara,
pancreas.
 Functii - ingestia si propulsia alimentelor
- digestia lor mecanica si chimica
- absorbitia lor in singe
- eliminarea resturilor
1. Ficat 3. Splina

2. Colecist 4. Pancreas
 Anamneza
Probleme de nutritie

 Cit maninca pe 24 ore ?

 Ce greutate are de obicei?
 A slabit sau s-a ingrasat in ultima
perioada ? Cite Kg ?
 Cum este pofta de mancare ?
Factori asociati
 Preferinte culinare

 Obiceiuri culinare individuale, familiale,

culturale, religioase
 Factori psihologici: depresie, anxietate, stress

 Alergii alimentare, dentitia

 Posibilitatea de aprovizionare cu alimente

 Regim alimentar
 Istoric

 Daca a avut probleme digestive

 Antecedente heredo-colaterale:
– ulcer
- cancer gastro-intestinal
- boli inflamatorii intestinale
- obezitate.
Simptome
 Durerea abdominala
 Caracteristici – ascutita, surda,
superficiala sau profunda
- intermitenta sau continua, localizata sau
difuza
 Conditii de agravare sau diminuare a

durerii
 Factori asociati: febra, greata, varsaturi,

diaree, constipatie, anorexie.

 A avut in antecedente ulcer, tumori ?
 Indigestie (dispepsie)

 Greturi, arsuri, meteorism, gust amar, dureri

 Simptomele sunt asociate cu ingestia de
alimente?
 Consuma alcool sau Aspirina ?
 Greata si varsaturi

 Cind apar in momentul zilei?

 Asociate cu mirosuri, inainte sau dupa ingestia

de alimente
 De cite ori pe zi vomita?

Continutul - verde-galben – bila

 rosu – singe nedigerat

 “in zat de cafea” -singe digerat - hematemeza

 fecaloid – ocluzii intestinale

Factori asociati – febra, cefalee, diaree,

pierdere in greutate.
 Diaree
 Frecventa, consistenta, culoarea, cantitatea si
mirosul scaunelor.
 Contin: mucus, singe, puroi, particule de
alimente ?
 Este asociata cu pierdere in greutate,
febra, greata, varsaturi, durere abdominala.
 A luat antibiotice, a calatorit in tari cu risc
pentru diaree ?
 Constipatia
 Este de data recenta ? Care este frecventa,
consistenta, marimea, culoarea ?
 Contine mucus sau singe ?
 Este insotita de diaree, dureri abdominale,
meteorism ?
 Foloseste antiacide care contin calciu ?
 Are antecedente familiale de cancer de colon,
mixedem ?
 Disfagie
 Tulburari de inghitire
 Sunt intermitente sau continue ?
 Apare la lichide, solide sau ambele ?
 A debutat acut sau gradat ?
 Este asociata cu: regurgitari, arsuri (pirozis),
pierdere in greutate, raguseala, dureri in git
 Are antecedente familiale de cancer esofagian
 Este fumator sau consumator de alcool ?
Examenul obiectiv
 Ispectia – forma abdomenului
 Palparea –superficiala si profunda
 Percutia – matitate sau sonoritate
 Ascultatia – zgomote intestinale
 EXAMENUL ABDOMENULUI
 Pacientul sa fie cu vezica urinara goala
 Decubit dorsal, cu minile pe linga corp, genunchi
usor flectati.
 Abdomenul dezvelit complet
 Minile examinatorului sa fie calde.
 Abdomenul impartit in 4 cadrane: drept superior,
drept inferior, sting superior, sting inferior.
 In 9 cadrane: hipocondrul, flancul si fosa iliaca
stingi si drepte, epigastru, mezogastru, hipogastru.
cadranul
cadranul
superior drept
superior sting

cadranul cadranul
inferior drept
inferior sting
 HD E HS

M
FD FS

FID FIS
H

HD, HS – hipocondrul drept si stang E - epigastru

FD, FS – flancul drept si stang M - mezogastru
FID, FIS – fosa iliaca dreapta si stinga H - hipogastru
 INSPECTIA ABDOMENULUI
 Conturul: plat, bombat, excavat, bombari
localizate (hernii).
 Simetria
 Daca se vad - undele peristaltice
- pulsatiile aortei
 Cicatricea ombilicala – hernie ombilicala
 Eruptii cutanate, rani, cicatrici
Vergeturi violacee
Hernie inghinala
 PALPAREA ABDOMENULUI
 Palparea superficiala – tegumente, tesut celular
subcutanat, musculatura
- contractura involuntara a muschilor abdominali
apare in sindromul de iritatie peritoneala.
- manevra Blumberg – se palpeaza cu virful degetelor
perpendicular pe abdomen, la retragerea rapida a
degetelor, daca apare durere = semn de iritatie
peritoneala – apendicita.
 Palparea profunda – a organelor
- localizare, marime, forma, consistenta,
sensibilitate, pulsatii, mobilitate.
- palparea se face sistematic in fiecare cadran
- la obezi sau cu musculatura puternica,
palparea se face cu doua mini.
 Palparea ficatului – cu o mina sau ambele mini
dinspre flancul drept spre hipocondrul drept,
pacientul sa inspire adinc.
- se palpeaza:
- marginea inferioara - rodunda
- suprafata – neteda
- consistenta – normala, de organ
- sensibilitate - nedureros
ficat marit=hepatomegalie
 Palparea splinei – mina stinga sub ultimele
coaste stingi posterioare, mina dreapta
palpeaza in hipocondrul sting cand pacientul
inspira adinc.
- in mod normal splina nu este palpabila
- daca splina este mare (splenomegalie)
palparea incepe mai departe de hipocondrul
sting.
Ombilic
 palparea aortei - in epigastru – normal este
pulsatila
 in cadranul inferior drept - se poate plapa
cecul – este moale
 in cadranul superior sting – se poate palpa
colonul sigmoid – este mai ferm
 Regiunea inghinala si femurala – se pot
palpa ganglioni si hernii.
Palparea inelului inghinal extern
 PERCUTIA ABDOMENULUI
Se percuta sistematic in fiecare cadran:
- predomina sonoritatea, alternind cu matitate

- percutia marginii superioare a ficatului in sp.

5 intercostal, pe linia medioclaviculara ficatul

nu depaseste normal 12 cm.
- In cadranul suprior drept - in ultimile spatii

intercostale, se percuta timpanism- dat de

bula de gaz a stomacului.
Percutia ficatului si a bulei de gaz
a stomacului

linia sonoritatea bulei de gaz a

medioclaviculara stomacului
 Matitate decliva – lichid de ascita,
 cind lichidul este in cantitate mare - semnul
“valului” este pozitiv.
 O mana prin percutie genereaza valuri ale
lichidului, cealata mana le palpeaza pe partea
opusa (o mana ajutatoare impiedica
transmiterea valurilor prin peretele abdominal).
Manevra “valului”
 ASCULTATIA ABDOMENULUI

 Zgomotele intestinale
– frecventa - 5-35/min
- caracterul – zgomote hidroaerice
 Se asculta aorta abdominala si arterele
renale - de o parte si alta a ombilicului –
normal nu se aud sufluri.
 Interpretarea examenului obiectiv

 Pliu cutanat persistent – deshidratatre

 Culoare galbena a tegumentelor si sclerelor - icter
 Leziuni ale gurii, dinti lipsa, gingii inflamate – cauza
de scadere in greutate
 Greutate mare – obezitate
 Greutate mica- anorexie nervoasa sau boli maligne
 Masa palpabila – organ marit, inflamat, malign sau
hernie.
 Aparare musculara – iritatie peritoneala –apendicita,
colecistita, ulcer perforat
 Distensie abdominala cu lipsa zgomotelor intestinale
– ileus paralitic.
Coloratie icterica a sclerelor
Teste de dignostic
 Hemoragii oculte – pacientul cu trei zile
inainte sa nu manince carne, preparate de
fier, antinflamatorii, aspirina, laxative.
Se iau 3 probe de scaun – test guaiac – pune
in evidenta singele.
 Coprocultura – se face cultura din scaun
pentru bacterii si virusi
 Examen coproparazitologic – chiste lamblii
 Testul hidrogenului din aerul respirat –
evalueaza absorbtia carbohidratilor
(glucide), in bolile pancreasului
 Testul pentru Helicobacter Pylori – dozarea
anticorpilor IgG si test din aerul respirat.
 Poate fi cauza ulcerului, gastritelor.
 Examene radiologice

 Radiografie abdominala pe gol

 sa nu fie femeie insarcinata
 in ocluzie apr nivele hidroaerice
 in perforatie de organ apare pneumoperitoneu
(aer intre ficat si diafragm)
 Bariu pasaj – evidentiaza esofagul,
stomacul, intestinul subtire
 dublu contrast – se insufla aer dupa
bariu
 se face pe nemincate, fara sa fumeze.
Bariu pasaj
 Irigografie – clisma cu bariu, aer pentru dublu
constrast
 se vizualizeaza polipi, tumori, fistule, diverticuli
 Pregatirea pacientului: va consuma alimente lichide
in ultimele zile, cu o zi inainte se administreaza
Fortrans (laxativ) in 2 l apa.
 Atentie Bariu va colora in alb scaunul.
 Nu se efectueaza celor cu suspiciune de perforatie.
Irigografie
 Tomografie computerizata
 Foloseste raze X - evidentiaza chiste, calculi,
abcese, dilatari de cai biliare, inflamatii ale
pancreasului
 Pacientul sa nu manince cu 4 ore inainte
 Nu se face la gravide
 Sa nu fie alergic la substanta de contrast care
este pe baza de iod.
Tomografie computerizata – metastaze
hepatice
 Ecografie
 Foloseste ultrasunete, este un test neinvaziv
 Detecteaza calculi biliari, lichid de ascita,
tumori, dilatari de coledoc, vase.
 Pacientul sa nu manince cu 6 ore inainte,
evitarea alimentelor si lichidelor ce produc
gaze.
Ecografie abdominala
Ecografia (1)colecistului normal si
(2) un calcul biliar
 Ecografia ficatului
(vene suprahepatice)
Ecografie abdominală: lichid de ascită
 Endoscopie

 Fibroscop:
 vizualizeaza leziunile
 poate lua biopsie
 extrage corpi straini, polipi
 contoleaza hemoragiile digestive prin injectarea de
substante sclerozante
 rezolva stricturi.
1. Esofago-gastro-duodeno-scopie – pacientul
sa nu manince cu 8-12 ore inainte, se scot
protezele dentare, se face anestezie
faringiana cu spray sau iv. Se pune o piesa
bucala, pacientul sa inghita incet.
 Complicatii: perforarea esofagului,

hemoragie, aspirare pulmonara, stop

respirator sau cardiac.
Esofago-gastro-duodeno-scopie
2. Rectosigmoidoscopie- vizualizeaza canalul
anal, rectul, colonul sigmoid
3. Colonoscopie – vizualizeaza tot colonul
 se evidentiaza: polipi, diverticuli, stricturi,

inflamatie, cancer.
 se pot lua biopsii, corpii straini, recolta

material pentru coprocultura.

 se administreaza laxative, dieta lichidiana cu

trei zile inainte.

Rectosigmoidoscopie
Colon de aspect normal
 Ecografie endoscopica
 O sonda endoscopica cu un transducer cu
ultrasunete.
 Vizualizeaza peretele esofagian, stomacului,
duodenului, intestinului subtire si gros,
ajuta la evaluarea si stadializarea leziunilor.
Ecografie endoscopica esofagiana
Planul
imaginii

Transducer

Esofagul

sonda