PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII

PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII

 Domeniul 1: Promovarea sănătății

 Clasa 1: Conștientizarea sănătății
 Clasa 2: Managementul sănătăţii

 Definiție:
 conștientizarea stării de bine sau a funcționalității normale a
organismului și utilizarea unor strategii de menținere a controlului
asupra sănătății și de îmbunătățire a ei.
 PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII

 Diagnostice NANDA-I:
• Stil de viață sedentar
• Afectarea diversificării activităților
• Ineficiența în menținerea sănătății
• Lipsa de cooperare
 STIL DE VIAȚĂ SEDENTAR

 Definiție:
 un mod de comportament dobândit care se caracterizează prin
activități care necesită consum redus de energie în orele de veghe.
 STIL DE VIAȚĂ SEDENTAR

 Elemente definitorii:
 Lipsa activității fizice poate duce la multe afecțiuni, între care diabetul
zaharat, bolile cardiovasculare, obezitate, diferite forme de cancer.
 Caracterizarea nivelului de activitate al unei persoane se poate face în
funcție de numărul de pași din fiecare zi:
• persoană cu stil de viață sedentar: sub 5000 de pași pe zi
• persoană cu activitate fizică redusă: 5000-7499 de pași pe zi
• persoană cu activitate fizică moderată: 7500-9999 de pași pe zi
• persoană activă: 10000-12500 de pași pe zi
• persoană foarte activă: peste12500 de pași pe zi
 STIL DE VIAȚĂ SEDENTAR

 Elemente definitorii:
 Activitatea fizică zilnică este mai mică decât cea recomandată pentru
vârstă și genul
 Alege o rutină zilnică lipsită de exerciții fizice
 Nu face mișcare în timpul liber
 Exprimă preferință pentru activitate fizică scăzută
 Îndeplinește majoritatea sarcinilor în poziție șezândă
 Decondiționare fizică
 STIL DE VIAȚĂ SEDENTAR

 Factori cauzali:
 lipsă de cunoștințe privind beneficiile exercițiilor fizice
 lipsă interes
 lipsă motivație
 lipsă resurse (timp, bani, prieteni, facilități, etc.)
 lipsă de antrenament
 durere cronică sau boli cronice
 obiceiuri ce țin de cultura comunității
 STIL DE VIAȚĂ SEDENTAR

 Populația cu risc:
 adolescenții
 persoane cu vârsta ≥ 60 de ani
 persoane care locuiesc în mediul urban
 persoane cu nivel de educație ridicat
 persoane cu statut socio-economic ridicat
 persoane cu constrângeri semnificative de timp
 persoane căsătorite
 femei
 STIL DE VIAȚĂ SEDENTAR

 Semne și simptome:
 alegerea unei rutine zilnice din care lipsesc exercițiile fizice
 pacientul afirmă că preferă activitățile sedentare

 Obiective (NOC):
 educația pacientului referitor la beneficiile activității fizice regulate
 programarea activităților fizice
 efectuarea activităților fizice

INTERVENȚII (NIC)
1.Evaluarea nivelului actual al
activității fizice a pacientului.
2.Evaluarea experiențelor
trecut legate de activitatea fizică.
3.Evaluarea intenției pacientului de
a urma un program de activități
fizice.
4. Evaluarea nivelului de mobilitate
și starea fizică a pacientului.
5. Evaluarea opiniei pacientului
față de activitatea fizică graduală
precum lipsa motivației, lipsa
abilităților și a cunoștințelor,
încrederea lui in posibilitatea de a-
și schimba stilul de viață.
6. Ghidarea pacientului în stabilirea
unor termene realiste.
7.Discutați cu pacientul
posibilitatea de a încorpora
exercițiile în rutina zilnică.
STIL DE VIAȚĂ SEDENTAR
RAȚIONALE EVALUAREA
REZULTATELOR
1. Ne permite stabilirea unui punct Pacientul vorbește
de plecare de la care să creștem despre beneficiile
din progresiv activitatea fizică. activității fizice regulate,
2. Identifică preferințele pacientului își stabilește și pune în
pentru activitatea fizică, succesele aplicare un program, o
sau eșecurile anterioare. rutină zilnică de
activitate fizică.
4. Uneori tarele fizice sau vârsta
pacientului impun un consult
medical înainte de a începe un
program de activitate fizică.
5. Cea mai eficienta metodă de a
face activitate fizică regulată
presupune încorporarea acesteia
în rutina zilnică.
 STIL DE VIAȚĂ SEDENTAR
INTERVENȚII (NIC) RAȚIONALE EVALUAREA
REZULTATELOR
8. Explicați pacientului cum se poate 12. Diminuează frica de a face
transforma o activitate statică într-una cu exercițiile.
mobilitate mai mare (ex. în timp ce vorbim
la telefon, în timp ce vizionam TV sau 13. Perseverența în efectuarea
ascultăm muzică să ne mișcam). exercițiilor este prioritară față de
9. Sugerați activități fizice asociate cu alte atingerea rapidă a unui nivel de
scopuri care ar putea fi pe placul efort.
pacientului (ex. activitate fizică în grup,
plimbare cu un animal de companie).
10. Utilizarea unui dispozitiv de măsurare a
pașilor.
11.Utilizarea unui calendar pentru
automonitorizare.
12.Oferiți suport emoțional și tehnic în
începerea și continuarea exercițiilor.
13.Stabilirea unor intervale de timp
suficiente pentru atingerea unui nivel de
toleranță la efort.
 STIL DE VIAȚĂ SEDENTAR

 Diagnostice nursing asociate:

 obezitatea
 suprapondere
 afectarea diversității activităților
 AFECTAREA DIVERSIFICĂRII
ACTIVITĂȚILOR

 Definiție:
 este o scădere a stimulării psiho-emoționale pe seama monotoniei
programului și a activităților.

 Elemente definitorii:
 dispoziție alterată
 plictiseală
 exprimă nemulțumirea față de situație
 decondiționare fizică
 AFECTAREA DIVERSIFICĂRII
ACTIVITĂȚILOR

 Factori cauzali:
 atmosferă monotonă
 spitalizare îndelungată
 lipsa motivației
 depresie
 oboseală
 limitare fizică
 AFECTAREA DIVERSIFICĂRII
ACTIVITĂȚILOR

 Populația cu risc:
 persoane la vârste extreme
 persoane care se confruntă cu spitalizare prelungită
 persoane care se confruntă cu instituționalizare prelungită
 AFECTAREA DIVERSIFICĂRII
ACTIVITĂȚILOR
 Semne și simptome:
 plictiseală
 depresie
 exprimarea constantă a gândurilor și sentimentelor negative,
neplăcute
 căscat permanent și lipsă de atenție
 facies inexpresiv
 atitudine de indiferență față de interlocutor
 pierdere sau luare în greutate
 ostilitate

 Obiective (NOC):
 cooperare/paticiparea pacientului în activități recreaționale
 reducerea plictiselii
 AFECTAREA DIVERSIFICĂRII
ACTIVITĂȚILOR
INTERVENȚII (NIC)
1. Evaluați toleranța pacientului la
activități fizice/psihice
2. Identificarea factorilor cauzali
3. Clarificarea activităților care îi
plac/displac pacientului prin
discuție cu acesta sau/și cu
aparținătorii.
4. Încurajarea desfășurării unei
activități considerată importantă de
pacient; stabilirea momentul zilei în
care face activitatea aleasă.
Incurajarea aparținătorilor să
participe la activitățile de recreere
ale pacientului.
5. Includerea activității preferate în
rutina zilnică a pacientului;
activitățile inițiale nu trebuie să fie
solicitante, apoi se crește nivelul
de complexitate pe măsură ce
condiția pacientului o permite.
RAȚIONALE EVALUAREA
REZULTATELOR
1. Toleranța la efort fizic/psihic va În 24 ore de la
determina numărul și tipul de aplicarea intervențiilor
activități la care pacientul participă pacientul va participa la
în limitele impuse de starea sa. activitățile recreaționale
3. Permite nursei identificarea și va relata absența
activităților recreaționale care sunt plictiselii.
preferate de pacient și pot fi
utilizate în unitatea de îngrijire.
5. De ex: acces la wifi, iPods,
iPads, computer, Kindle, cărți,
reviste, jucării, TV…
6. Efectuarea de exerciții in pat,
automonitorizarea
aportului/eliminărilor, greutății,
alegerea alimentelor - crește
senzația de control.
 AFECTAREA DIVERSIFICĂRII
ACTIVITĂȚILOR

INTERVENTII (NIC) RATIONALE EVALUAREA

REZULTATELOR
7.Creșterea stimulărilor audio-vizuale din
mediul înconjurător- muzica, poze…
8.Pe măsură ce condiția pacientului se
ameliorează permiteți să vadă activitățile
din exterior (ex. plasarea scaunului în
vecinatatea ferestrei, oferiți posibilitatea
de a sta într-un solarium unde poate
interacționa cu alți pacienți; dacă este
posibil scoateți pacientul afară pentru
relaxare/plimbare).
9.Consultarea altor servicii (biserică,
agenții de voluntariat, terapie
ocupațională).
 AFECTAREA DIVERSIFICĂRII
ACTIVITĂȚILOR

 Diagnostice nursing asociate:

 intoleranță la activitate
 potențial pentru ameliorarea stilului de viață
 INEFICIENȚĂ ÎN MENȚINEREA
SĂNĂTĂȚII

 Definiție:
 este incapacitatea de a căuta, identifica și administra mijloacele
necesare pentru menținerea sănătății.

 Elemente definitorii:
 reflectă o schimbare în abilitatea unei persoane de a efectua acele
activități necesare pentru menținerea sănătății și stării de bine
 nerespectarea măsurilor care previn problemele de sănătate
 eșecul de a lua măsuri care să reducă factorii de risc
 cunoștințe neadecvate despre sănătate și practicile de bază în
sănătate
 interes neadecvat pentru îmbunătățirea sănătății
 model de lipsă de comportament de căutare a sănătății
 INEFICIENȚĂ ÎN MENȚINEREA
SĂNĂTĂȚII
 Factori cauzali:
 vârsta înaintată
 schimbări în familie (ex: copii plecați...)
 infirmitate
 probleme economice
 lipsa educației pentru sănătate (lipsa de informații)
 capacitatea redusă de învățat
 practici nesănătoase curente (ex: stat timp îndelungat în fața
calculatorului, sedentarism)
 consum substanțe toxice (fumători, consumatori de droguri, alcoolici)
 situații de criză (ex: decesul soțului)
 lipsa accesului la servicii de sănătate
 credințele privind sănătatea
 credințele religioase, culturale
 afectarea stimei de sine
Factorii determinanți ai sănătății

22
“ Making healthy choices easier choices”
Ewles & Simmets, 1985

23
24
 INEFICIENȚĂ ÎN MENȚINEREA
SĂNĂTĂȚII
 Populația cu risc:
 persoane dezavantajate din punct de vedere economic
 persoane din familii cu adaptare familială ineficientă
 persoane cu antecedente de violență
 bărbați
 vârstnici
 boli cronice
 probleme mentale
 tulburări motorii

 Semne și simptome:
 stil de viață nesănătos (ex: consum substanțe toxice, aport alimentar
în exces)
 probleme de sănătate frecvente (ex: fumătorii au nevoie de mai
multe îngrijiri de sănătate)
 INEFICIENȚĂ ÎN MENȚINEREA
SĂNĂTĂȚII

 Obiective (NOC):
• pacientul va recunoaște problemele de sănătate și acționează pentru
ameliorarea lor
• pacientul va aplica principiile promovării sănătății în stilul său de viață
• pacientul se va orienta spre autoîngrijire
• pacientul va beneficia de suport social/familial
 INTERVENȚII (NIC) RAȚIONALE EVALUAREA
REZULTATELOR
1. Evaluarea factorilor care contribuie la Nu toți pacienții reușesc să Pacientul identifică
promovarea/menținerea sănătății și a celor identifice factorii de risc problemele de sănătate
care duc la deteriorarea sănătății. sau comportamentele existente sau riscurile
2. Inițierea educației pentru sănătate: defectuoase față de pentru sănătate la care
• analiza practicilor zilnice legate de sănătatea proprie (lipsa de este expus și cunoaște
sănătate (îngrijirea danturii, ingestie educație, capacitatea de modificările pe care trebuie
lichide, alimentația, exercitiile fizice) înțelegere, lipsa de să le facă pentru a-și
• utilizarea mijloacele de susținere acceptare…) menține/ameliora starea de
pentru combaterea consumului de sănătate.
substanțe toxice (consiliere, oferirea de Bolile cronice sunt frecvent Pacientul respectă
informații despre serviciile care se cauzate de persistența consultațiile de screening
ocupă cu dependența de droguri, unor comportamente programate.
medicație) distructive față de
• analiza cunoștințelor pacientului sănătate. Pacientul cooperează cu
privitoare la practicile lipsite de serviciile de asistență
pericole, prevenirea incendiilor, pentru combaterea
potabilitatea apei, siguranța conducerii, dependențelor.
controlul substanțelor toxice Pacientul este susținut și
• oferirea informațiilor adecvate cu încurajat de membri
privire la screening-urile pentru familiei pentru rezolvarea
cancerul de sân, colon, prostată, problemelor de sănătate.
osteoporoză.
 INEFICIENȚĂ ÎN MENȚINEREA
SĂNĂTĂȚII

 Diagnostice nursing asociate:

 stil de viață sedentar
 management ineficient al sănătății
 potențial pentru îmbunătățirea managementului sănătății
 management ineficient al sănătății familiei
 LIPSA DE COOPERARE

 Definiție:
 este comportamentul de neacceptare sau „de eșec„, necooperant,
al unui pacient în administrarea tratamentului, urmarea regimului
alimentar, efectuarea exercițiilor recomandate, respectarea
planului de îngrijire.
 Elemente definitorii:
 Factorii care pot influența pozitivi cooperarea sunt:
• credința pacientului că este susceptibil să contracteze o
anumită boală care poate să-i afecteze serios starea de
sănătate
• credința pacientului că anumite comportamente ar putea
reduce probabilitatea contractării bolii
• credința pacientului că intervențiile recomandate sunt mai
puțin traumatizante decât boala însăși, că alte persoane au
avut succes în acest sens.
 LIPSA DE COOPERARE

 Elemente definitorii:
 Lipsa de cooperare poate fi asociată:
• trecutului de necooperare al pacientului
• stresului
• nepotrivirii credințelor culturale sau religioase cu principiile de viață
• lipsei suportului social
• lipsei resurselor financiare
• tulburărilor emoționale
 Este o problemă de îngrijire căreia asistenta/asistentul ar trebui să-i
acorde atenție reală, pentru că are legătură cu succesul îngrijirilor.
 LIPSA DE COOPERARE

 Factori cauzali:
 oboseala și depresia
 lipsa de sprijin familial/social
 educație deficitară
 negarea diagnosticului
 efecte secundare ale tratamentului
 afectarea abilităților practice de a efectua
activități cotidiene
 costuri ridicate ale tratamentului
 motive religioase/culturale
 tulburări emoționale
 LIPSA DE COOPERARE

 Semne:
 Semne majore - trebuie să fie prezente:
• exprimarea refuzului de a lua tratamentul/de a participa la planul
de îngrijire
• observarea directă de către asistentă a comportamentelor ce
arată lipsa de cooperare (ex: pacientul pleacă din salon când
este ora de tratament).

 Semne minore - ar putea fi prezente:

• lipsa de punctualitate (nu respectă planificarea intervențiilor
terapeutice)
• utilizarea parțială a medicamentelor
• semne ce atestă progresia bolii
• persistența simptomelor
! Cooperarea pacientului nu este asigurată de înțelegerea bolii și a
regimului terapeutic.
 LIPSA DE COOPERARE

 Obiective (NOC):
 pacientul întelege și acceptă îngrijirile propuse
 cooperează la administrarea tratamentului, a exercițiilor, a regimului
alimentar
 INTERVENȚII (NIC)
1. Verifică percepția bolii de către pacient.
2. Verifică care este stilul de viață al
pacientului.
3. Evaluează sprijinul de care beneficiază
pacientul.
4. Asigură adaptarea restricțiilor la nivelul de
înțelegere al pacientului.
5. Subliniază aspectele pozitive ale
cooperării.
6. Cereți pacientului să aducă medicamentele
la controalele programate; numărați pilulele
rămase; la recomandarea medicului evaluați
nivelul de medicament/drog în sânge/urină.
7. Evaluați interesul pacientului pentru a se
trata, părerea lui despre regimul terapeutic.
8. Care sunt factorii considerați de pacient că
împiedică respectarea regimului terapeutic?
9. Evaluați modul în care pacientul a
respectat până acum controalele programate,
frecvența spitalizărilor pentru agravarea bolii.
RAȚIONALE
1. Percepția bolii/a tratamentului este diferită de la
om la om: uneori tratamentul recomandat este în
contradicție cu credințele religioase (unii pacienți
consideră că boala poate fi învinsă numai prin
intervenția divină…). Alții consideră remediile
naturale mai eficiente. Cunoașterea acestor aspecte
permite asistentei stabilirea unei baze reale ca punct
de plecare în planificarea îngrijirilor.
2. Tratamentul este adaptat pe cât posibil stilului de
viață al pacientului.
5. Evidențierea obiectivă a complianței la tratament;
utilă mai ales în studii clinice.
6. Permite diferențierea între pacienții care nu
respectă tratamentul și cei care nu răspund la
tratament.
7. Unii pacienți pot să nu înțeleagă realmente
severitatea bolii de care suferă și abilitatea lor de a
se trata și de a controla anumite simptome.
Cunoașterea grijilor și a concepțiilor greșite despre
tratament permite corectarea acestora în planul de
îngrijire.
8. Permite individualizarea planului terapeutic în
funcție de factorii ce împiedică optimizarea terapiei.
9. Ofera informații referitor la monitorizarea clinică,
dar nu înseamnă neapărat ca pacientul nu 35e
 INTERVENȚII (NIC) RAȚIONALE EVALUAREA
REZULTATELOR
10. Asigură instruirea efectivă a 10. Schemele terapeutice bine Pacientul înțelege și
pacientului/aparținătorilor înțelese, simple, fără medicamente acceptă îngrijirile propuse.
despre boală și tratament inutile sunt acceptate și mai usor de Pacientul cooperează la
(orarul administrării, doza, administrat. Efectele adverse la administrarea tratamentului,
efecte adverse posibile). medicație sunt o problemă comună a exercițiilor, a regimului
Clarificați obiectivele terapiei. prezentată de pacient. Explicați că alimentar.
11. Reduceți timpul de unele efecte adverse pot fi
așteptare în clinică controlate sau eliminate.
(programarea consultațiilor). 11. Crește aderența la planul de
Eliminați vizitele care nu sunt urmărire clinică. Dacă prezentarea
neapărat necesare. pacientului la consult este dificilă
Supravegheați pacientul până (solicitantă fizic, timpi de așteptare
când aderența la tratament se lungi) este posibil ca acesta să nu
ameliorează. respecte controalele periodice.
12. Acordați recompense Urmărirea prin servicii de asistență
simbolice pentru cooperare. la domiciliu, monitorizarea
13. Consultanță acordată de telefonică, vizite de control mai
alți specialiști (doctori, psihologi) frecvente la începutul tratamentului
sau servicii comunitare, ONG, pot crește complianța la tratament.
biserică. 13. Suportul acordat de aceștia pot
avea un rol important în asigurarea
complianței la tratament în anumite
comunități (culturi).
36