Sunteți pe pagina 1din 52

.

Profesia de asistent medical -


calităţile morale şi
profesionale.
Decizii în actul de îngrijire medicala: responsabilitatea
autonomă şi delegată.
Fişa postului. Regimul şi orarul de muncă
Profesia de asistent medical - calităţile
morale şi profesionale
Nursingul reprezintă o parte integrantă a sistemului de
îngrijire a sănătății și are ca obiective promovarea și
menţinerea sănătăţii, prevenirea bolii, îngrijirea
persoanelor bolnave (fizic sau psihic), a persoanelor cu
handicap, de toate vârstele, în toate unităţile sanitare,
aşezările comunitare şi în toate formele de asistenţă
socială.
Profesia de asistent medical - calităţile
morale şi profesionale
American Nurses Association (ANA)
 ֦Protecția, promovarea și optimizarea stării de sănătate,
prevenirea bolilor și a injuriilor, ușurarea suferinței în
cursul manevrelor diagnostice și terapeutice, susținerea
și promovarea pe parcursul procesului de îngrijire a
pacientului, familiei, comunității și populației֞
nursingul o profesie distinctă prin care se acordă îngrijiri
coordonate pacientului prin stabilirea unui parteneriat
cu acesta, cu familia și cu alți profesioniști
 Intervențiile de îngrijire planificate și individualizate,
reprezintă practica centrală a profesiei
Profesia de asistent medical - calităţile
morale şi profesionale
Pe parcursul istoriei sale, nursingul a avut inițial o dimensiune
sacră și religioasă, menționată pentru prima dată în scrierile
vedice în 1200 î.H.
Din Evul Mediu și până în secolul XIX îngrijirea bolnavilor a
reprezentat o preocupare importantă a bisericii, având în vedere
caracterul moral și spiritul de sacrificiu al celor ce se ocupau cu
îngrijirea bolnavilor, într-o perioadă în care calea de transmitere a
maladiilor infecțioase și tratamentul acestora erau complet
necunoscute.
La începutul secolului XX, nursingul era văzut mai mult ca o
ocupație sau meserie, iar asistentele medicale ca subordonați ai
medicului. În prezent practicarea profesiei de asistent medical/
nursă se face cu exigenţe sporite.
Profesia de asistent medical - calităţile
morale şi profesionale
Nursingul este considerat o profesie definită epistemologic printr-o bază
distinctă și specializată concepte teoretice, care dispune de un cod specific de
etică, de un sistem de formare specific și de un cadru autonom de
desfășurare.
Pentru a răspunde nevoilor persoanelor şi comunităţilor cărora li se
adresează îngrijirile, asistenta utilizează în practica profesională cunoştinţe
medicale, de psihologie, pedagogie, de economie, informatică etc.
Datorită complexităţii, nursingul s-a transformat de-a lungul anilor dintr-o
meserie în profesie, în care vocaţia este înlocuită de profesionalism.
Profesia de asistent medical a suferit transformări profunde în țara noastră
după 1989. Dacă înaintea acestui an, pentru exercitarea profesiei de asistent
medical era necesară absolvirea liceului de specialitate, în prezent educația
asistenților se desfășoară în cadrul școlilor postliceale, a colegiilor sau a
facultăților de profil (studii de licență) (art.19) (Ordonanța nr 144 din 2008
modificată și completată cu Legea nr. 278/2015, 2015).
Conceptul de nursing
 Promovarea/păstrarea sănătății
 Restabilirea sănătății
 Înlăturarea suferinței
Profesia de asistent medical - calităţile
morale şi profesionale
Codul de etică şi deontologie al asistentului medical
generalist, al moaşei şi al asistentului medical din
România are drept principal scop:
a) ocrotirea drepturilor pacienţilor;
b) respectarea obligaţiilor profesionale de către asistenţii
medicali generalişti, moaşe şi asistenţii medicali;
c) apărarea demnităţii şi a prestigiului profesiunii de
asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent
medical;
d) recunoaşterea profesiei, a responsabilităţii şi încrederii
conferite de societate, precum şi a obligaţiilor interne ce
derivă din această încredere.
Profesia de asistent medical - calităţile
morale şi profesionale
Principiile fundamentale în baza cărora se exercită
profesia de asistent medical generalist, profesia de
moaşă şi profesia de asistent medical pe teritoriul
României sunt următoarele:
a) exercitarea profesiei se face exclusiv în respect faţă
de viaţa şi de persoana umană;
b) în orice situaţie primează interesul pacientului şi
sănătatea publică;
c) respectarea în orice situaţie a drepturilor
pacientului;
Profesia de asistent medical - calităţile
morale şi profesionale
d) colaborarea, ori de câte ori este cazul, cu toţi factorii implicaţi în
asigurarea stării de sănătate a pacientului;
e) acordarea serviciilor se va face la cele mai înalte standarde de
calitate posibile, pe baza unui nivel înalt de competenţe, aptitudini
practice şi performanţe profesionale fără niciun fel de discriminare;
f) în exercitarea profesiei asistenţii medicali generalişti, moaşele şi
asistenţii medicali trebuie să dovedească loialitate şi solidaritate
unii faţă de alţii în orice împrejurare, să îşi acorde colegial ajutor şi
asistenţă pentru realizarea îndatoririlor profesionale;
g) asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali
trebuie să se comporte cu cinste şi demnitate profesională şi să nu
prejudicieze în niciun fel profesia sau să submineze încrederea
pacientului.
Responsabilitatea personală, integritatea şi independenţa
profesională a asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi
asistenţilor medicali
Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical trebuie să
evite în exercitarea profesiei atitudinile ce aduc atingere onoarei profesiei şi să evite tot ceea ce
este incompatibil cu demnitatea şi moralitatea individuală şi profesională.
să manifeste o conduită ireproşabilă faţă de bolnav, respectând întotdeauna demnitatea acestuia.
comunice cu pacientul într-o manieră adecvată, folosind un limbaj respectuos, minimalizând
terminologia de specialitate pe înţelesul acestora
evite orice modalitate de a cere recompense, altele decât formele legale de plată.

În caz de pericol public, asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical nu au dreptul
să îşi abandoneze bolnavii, cu excepţia unui ordin formal al unei autorităţi competente, conform
legii.
sunt răspunzători pentru fiecare dintre actele lor profesionale.
Pentru riscurile ce decurg din activitatea profesională, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi
asistenţii medicali din sistemul public sau privat încheie o asigurare de răspundere civilă pentru
greşeli în activitatea profesională.
Încredinţarea atribuţiilor proprii unor persoane lipsite de competenţă constituie greşeală
deontologică.
Obligaţia acordării îngrijirilor medicale
Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical, în exercitarea profesiei, nu
pot face discriminări pe baza rasei, sexului, vârstei, apartenenţei etnice, originii
naţionale sau sociale, religiei, opţiunilor politice sau antipatiei personale, a condiţiei
sociale faţă de pacienţi.
Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical au obligaţia de a lua măsuri
de acordare a primului ajutor.
Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical au obligaţia să acorde
asistenţă medicală şi îngrijirile necesare în limita competenţei lor profesionale.
În caz de calamităţi naturale (cutremure, inundaţii, epidemii, incendii) sau accidentări
în masă (naufragii, accidente rutiere sau aviatice, accidente nucleare etc.), asistentul
medical generalist, moaşa şi asistentul medical sunt obligaţi să răspundă la
chemare, să îşi ofere de bunăvoie serviciile de îngrijire, imediat ce au luat cunoştinţă
despre eveniment.
(1) Voinţa pacientului în alegerea asistentului medical generalist, a moaşei şi a
asistentului medical trebuie întotdeauna respectată, indiferent care ar fi sensul acesteia.
(2) Dacă pacientul se află într-o stare fizică sau psihică ce nu îi permite exprimarea
lucidă a voinţei, aparţinătorii sau apropiaţii celui suferind trebuie preveniţi şi informaţi
corect, pentru a hotărî în numele acestuia, cu excepţia imposibilităţii (de identificare,
de comunicare, de deplasare etc.) sau a urgenţelor.
Obligaţia acordării îngrijirilor medicale
Dacă în urma examinării sau în cursul îngrijirilor asistentul medical
generalist, moaşa şi asistentul medical consideră că nu au suficiente
cunoştinţe sau experienţă pentru a asigura o asistenţă
corespunzătoare, se vor consulta cu alţi colegi sau vor îndruma
bolnavul către alţi specialişti.
Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical vor păstra o
atitudine de strictă neutralitate şi neamestec în problemele
familiale (morale, materiale etc.) ale pacientului, exprimându-şi
părerea numai dacă intervenţia este motivată de interesul sănătăţii
pacientului, cu consimţământul prealabil al acestuia.
Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical pot refuza
acordarea unor îngrijiri către pacient atunci când refuzul este justificat
de interesul sănătăţii pacientului, cu excepţia situaţiilor de urgenţă.
Respectarea drepturilor pacientului
reptul la informaţia medicală,
dreptul la consimţământ,
 dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa
privată,
drepturi în domeniul reproducerii, drepturi la
tratament şi îngrijiri medicale.
Consimţământul
O intervenţie medicală nu se poate efectua decât după
ce pacientul sau reprezentantul legal al acestuia, în
cunoştinţă de cauză, şi-a dat consimţământul.
Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o
intervenţie medicală, asumându-şi în scris
răspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului
său, al opririi actelor medicale trebuie explicate
pacientului.
Consimţământul
Este obligatoriu:
a) pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor
produselor biologice prelevate din corpul său, în vederea
stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta
este de acord;
b) în cazul supunerii la orice fel de intervenţie medicală;
c) în cazul participării sale la învăţământul medical clinic
şi la cercetarea ştiinţifică;
d) în cazul fotografierii sau filmării sale într-o unitate
medicală;
e) în cazul donării de sânge în condiţiile prevăzute de lege.
Consimţământul
nu este obligatoriu în următoarele situaţii:
a) când pacientul nu îşi poate exprima voinţa, dar este
necesară o intervenţie medicală de urgenţă;
b) în cazul în care furnizorii de servicii medicale
consideră că intervenţia este în interesul pacientului,
iar reprezentantul legal refuză să îşi dea
consimţământul, asistentul medical generalist, moaşa
şi asistentul medical sunt obligaţi să anunţe medicul
curant/de gardă (decizia fiind declinată unei comisii
de arbitraj de specialitate).
Secretul profesional
(1) Secretul profesional este obligatoriu.
(2) Secretul profesional există şi faţă de aparţinători, colegi sau alte persoane din
sistemul sanitar, neinteresate în tratament, chiar şi după terminarea tratamentului
şi decesul pacientului.
Obiectul secretului profesional îl constituie tot ceea ce asistentul medical
generalist, moaşa şi asistentul medical, în calitatea lor de profesionist, au aflat
direct sau indirect în legătură cu viaţa intimă a pacientului, a familiei, a
aparţinătorilor, precum şi problemele de diagnostic, prognostic, tratament,
circumstanţe în legătură cu boala şi alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei.
Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical răspund disciplinar
pentru destăinuirea secretului profesional, excepţie făcând situaţia în care
pacientul şi-a dat consimţământul expres pentru divulgarea acestor informaţii, în
tot sau în parte.
Interesul general al societăţii (prevenirea şi combaterea epidemiilor, a bolilor
venerice, a bolilor cu extindere în masă şi altele asemenea prevăzute de lege)
primează faţă de interesul personal al pacientului.
Profesia de asistent medical generalist, profesia
de moaşă şi profesia de asistent medical
se exercită, pe teritoriul României, în condiţiile
Ordonanţei de Urgenţă nr. 144/2008, de către
persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial de
calificare în profesia de asistent medical generalist, în
profesia de moaşă şi, respectiv, de asistent medical
Profesia de asistent medical generalist,
moaşă şi asistent medical
se exercită pe teritoriul României de persoanele prevăzute la art.
1 din OUG 144/2008, care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) sunt posesoare ale unui titlu oficial de calificare de asistent
medical generalist, moaşă şi, respectiv, asistent medical;
b) nu se găsesc în vreunul dintre cazurile de nedemnitate sau
incompatibilitate prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă;
c) sunt apţi din punct de vedere medical pentru exercitarea
profesiei de asistent medical generalist, moaşă şi asistent
medical;
d) sunt membri ai Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti,
Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România.
Titluri oficiale de calificare de asistent
medical/tehnician
 a) asistent medical/tehnician cu studii superioare:
 diplomă de licenţă, eliberată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului;
diplomă de absolvire colegiu universitar de profil, eliberată de Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
b) asistent medical/tehnician cu studii postliceale:
diplomă de absolvire şcoală postliceală sanitară, scoală de specializare
postliceală sanitară, sau şcoală tehnică sanitară, eliberată de Ministerul
Sănătăţii, Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei/Ministerul Educaţiei
Naţionale;
certificat de absolvire şcoală postliceală sanitară, eliberat de Ministerul
Educaţiei Naţionale/Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;
 atestat eliberat de Ministerul Învăţământului şi Ministerul Sănătăţii;
 certificat de absolvire eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice.
Titluri oficiale de calificare de asistent
medical/tehnician
c) asistent medical cu studii medii:
diplomă de absolvire liceu sanitar cu durata de 5 ani, eliberată
de Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei
d) diplome, certificate, titluri sau alte dovezi de calificare în
unul dintre domeniile care fac obiectul de activitate al profesiei
de asistent medical în România, obţinute sau, după caz,
recunoscute într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un
stat membru aparţinând Spaţiului Economic European sau de
Confederaţia Elveţiană, respectiv atestatul de echivalare emis de
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în cazul
dovezilor de calificare dobândite într-un stat terţ şi care nu au
fost recunoscute de unul dintre statele membre enumerate.
Asitentul medical/moașa exercită profesia pe baza
Autorizației de Liberă Practică emisă de MSP pe baza
urmatoarelor acte:
 Titlurile oficiale de calificare
 Certificatul de sănătate fizică și psihică
 Certificatul de cazier judiciar
 Avizul OAMMR (Organizația Asitenților Medicali și
Moașelor din România)
Asistentul medical/moașa își desfășoară activitatea
conform pregătirii profesionale, în sistem public sau
privat, în cadrul echipei medicale sau independent în
sistemul ingrijirilor de sănătate. Asistentul medical/
moașa nu sunt funcționari publici. Întreruperea
activității profesionale pe o perioadă mai mare de 5 ani
impune reatestarea competenței profesionale prin
OAMMR .
Responsabilitatea delegată și
autonomă
 Asistenții medicali realizează activități specifice prin care
stabilesc nevoile de îngrijiri de sănătate ale pacientului, elaborează
și desfășoară programe de educație pentru sănătate.
În urma acestor acțiuni se planifică, organizează și efectuează în
mod independent activități preventive și curative conform
competențelor însușite în cursul formării postliceale sau
universitare.
 De asemenea, asistenții realizează protejarea și ameliorarea
sănătății prin administrarea tratamentelor elaborate conform
prescripțiilor medicale (Ordonanța nr 144 din 2008 modificată și
completată cu Legea nr. 278/2015, 2015).
 Astfel, intervențiile de nursing pot fi împărțite în două categorii în
raport cu nivelul de responsabilitate: autonome și delegate.
Responsabilitatea delegată și
autonomă
Intervențiile autonome sunt cele prescrise și realizate de
asistenții medicali, iar responsabilitatea revine integral
acestora.
Evaluarea răspunsului la medicația administrată,
monitorizarea evoluției pacientului pentru a sesiza la timp
modificările survenite, renunțarea la administrarea
medicației în cazul existenței contraindicațiilor sau a
apariției reacțiilor adverse, informarea pacientului privind
manevrele efectuate în scop diagnostic, pregătirea
pacientului și susținerea acestuia în cursul acestor
proceduri, educația pentru optimizarea stilului de viață
sunt considerate sarcini autonome.
Responsabilitatea delegată și
autonomă
Intervențiile prescrise de medic și realizate de asistentă, precum
și cele recomandate de asistenți și efectuate de personalul
auxiliar de îngrijire realizează delegarea responsabilității.
Exemple de îngrijiri delegate către asistentă sunt administrarea
medicației (prescrise de medic), asistarea la manevre
terapeutice, administrarea tratamentului perfuzabil,
administrarea regimului dietetic.
La rândul său, asistenta delegă anumite activități personalului
auxiliar de îngrijire, cum ar fi schimbarea lenjeriei, gestionarea
deșeurilor, alimentația pasivă. Persoana delegată este autorizată
să acționeze în locul asistentei, cu toate că aceasta își păstrează
responsabilitatea activităților desemnate
INTERVENŢII AUTONOME

IGIENA ŞI CONFORTUL PACIENTULUI


Schimbarea lenjeriei de pat fără pacient
Schimbarea lenjeriei de pat cu pacient imobilizat
Schimbarea lenjeriei de corp a pacientului imobilizat
la pat
Toaleta pacientului imobilizat la pat
Schimbarea poziţiei pacientului imobilizat, adinamic
Mobilizarea pacientului
Captarea eliminărilor
INTERVENŢII AUTONOME
ALIMENTAREA BOLNAVULUI
Alimentarea activă
Alimentarea pasivă
MĂSURAREA ŞI SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR
VITALE ŞI A ALTOR PARAMETRI
Măsurarea şi notarea temperaturii
Măsurarea şi notarea pulsului
Măsurarea şi notarea presiunii sângelui
Măsurarea şi notarea respiraţiei
Măsurarea înălţimii şi greutăţii corporale
INTERVENŢII DELEGATE (efectuate sub
prescripţie medicală)
PRELEVĂRI (RECOLTĂRI) PENTRU EXAMENE DE
LABORATOR
Recoltarea sângelui pentru examene de laborator
Recoltarea probelor de urină pentru examene de laborator
Recoltarea materiilor fecale pentru examene de laborator
Recoltarea exudatului faringian
Recoltarea sputei prin expectoraţie
Recoltarea secreţiei uretrale la bărbat
Recoltarea secreţiei purulente din leziuni
Recoltarea secreţiilor cervico-vaginale
INTERVENŢII DELEGATE (efectuate sub
prescripţie medicală)
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Administrarea medicamentelor pe cale orală
Administrarea medicamentelor prin injecţii parenterale
Administrarea medicamentelor prin injecţii intramusculare
Administrarea medicamentelor prin injecţii intramusculare, metoda "Z"
Administrarea medicamentelor prin injecţii subcutanate
Administrarea medicamentelor prin injecţii intradermice
Administrarea medicamentelor prin injecţie intravenoasă directă
Administrarea medicamentelor pe mucoasa cojunctivală
Administrarea medicamentelor pe cale nazală prin instilaţie
Administrarea medicamentelor în conductul auditiv extern prin instilaţie
Administrarea medicamentelor pe tegumente
Administrarea medicamentelor pe cale rectală
Administrarea medicamentelor pe sonda nazogastrică şi gastrostomă
Administrarea medicamentelor pe care vaginală
INTERVENŢII DELEGATE (efectuate sub
prescripţie medicală)
TERAPII VASCULARE
Montarea cateterului venos periferic pentru perfuzii
Menţinerea şi îngrijirea unei linii venoase existente
Îndepărtarea dispozitivului intravenos periferic
Participarea la punerea şi îndepărtarea cateterului
venos central
Transfuzia sanguină
Protocol de investigare/înregistrare a unei reacţii acute
transfuzionale
Antotransfuzia (transfuzia autologă)
INTERVENŢII DELEGATE (efectuate sub
prescripţie medicală)
SONDAJE, SPĂLĂTURI, CLISME
Tubajul nazogastric
Spălătura gastrică
Tubajul duodenal
Sondajul vezical la femeie
Sondajul vezical la bărbat
Spălătura vezicală
Clisma evacuatorie
Introducerea tubului de gaze
FISA POSTULUI
Responsabilităţi generale
Cunoaşte structura şi organizarea activităţii din
secţie / compartiment.
Respectă circuitele funcţionale din secţie /
compartiment (în funcţie de specific) pentru:
- personal, medicamente, laborator;
- lenjerie, alimente, vizitatori.
Contribuie la stabilirea cadrului optim de lucru cu
echipa medicală şi cu pacientul.
Responsabilităţi generale
Cunoaşte complexitatea activităţii şi tehnicilor speciale de îngrijire ale pacientului în funcţie
de necesităţi.
Recunoaşte gradul de autonomie în cadrul responsabilităţilor profesionale.
Cunoaşte criteriile de delimitare a manifestărilor, semnelor şi simptomelor pe termen scurt,
mediu şi lung.
Cunoaşte manevrele medicale şi de colaborare medic – asistent medical.
Cunoaşte şi respectă:
 O.U. nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, moaşei şi
asistentului medical;
 Codul de etica si deontologie al asistentilor medicali generalisti, maoselor si asistenţilor medicali
din România;
 Legea nr. 46/21 ian.2003 privind drepturile pacientului;
 Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii cu modificările şi completările survenite;
 Legea nr. 19/2000 privind Asigurările Sociale;
 Legea nr. 487/2002 privind bolnavii periculoşi;
 Codul muncii – Legea 53/2003;
- O.G. nr. 13/30.01.2003 în care se interzice complet fumatul în unităţile sanitare.
Responsabilităţi generale
Recunoaşte şi îndeplineşte responsabilităţile profesionale în cazul utilizărilor
tehnologiilor speciale cu menţiunea că în cazul în care există tehnologie în schimbare,
aceste responsabilităţi vor fi schimbate.
Respectă regulamentul de ordine interioară precum şi normele de etică şi deontologie
profesională.
Respectă normele tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile
sanitare conform Ordinului M.S. nr. 261/2007
Respectă normele de securitate, protecţia muncii şi normele PSI.
Respectă secretul profesional confidenţialitatea informaţiei medicale.
Participă la programe de educaţie sanitară a populaţiei.
Participă la formarea practică a viitorilor asistenţi medicali.
Participă sub îndrumarea medicilor la cercetarea în domeniul medical şi al îngrijirilor
pentru sănătate (asistent medical generalist licenţiat – conf. OG 144/2008 art.6 litera f).
Participă alături de alte categorii profesionale la protejarea mediului ambiant.
Indiferent de persoană, loc sau situaţia în care se găseşte are obligaţia de a acorda
primul ajutor medical în situaţii de urgentă, în limita competenţelor profesionale şi
cheamă medicul.
Responsabilităţi la internarea,
primirea şi externarea pacientului
Internarea
Internarea cazurilor de urgentă conform prevederilor in vigoare ale Ministerului Sănătăţii
Respectă modalităţile şi criteriile de internare in conformitate cu statutul şi tipul de
asigurare.
Consimţământul informat al pacientului, familiei sau reprezentantului legal pentru
internare (Legea 95/2006 cap. III, art. 649-651 Acordul pacientului informat).
Consemnarea refuzului pacientului pentru internare.
Informarea pacientului, familiei sau reprezentantului legal cu privire la regulamentul de
ordine interioară afişat în unitate.
Înregistrarea datelor de identitate şi completarea foii de observaţie pe tip de spitalizare
continuă sau spitalizare de zi.
Solicitare de identificare pentru organele abilitate în cazul pacienţilor inconştienţi, fără
acte, familie sau aparţinători.
Pregătirea pacienţilor pentru examinare sau eventuale prelevări de produse biologice şi
patologice.
Aplicarea primelor măsuri terapeutice de mare urgenţă în caz de necesitate, în limita
competenţelor profesionale.
Instituirea măsurilor de izolare în cazul pacienţilor suspicionaţi de boli infecto-
contagioase.
Responsabilităţi la internarea,
primirea şi externarea pacientului
Primirea
Pacienţii nu sunt aduşi direct în saloane.
Predarea efectelor pacientului, familiei sau la garderoba, pe baza de
inventar (la nevoie cu deparazitarea şi dezinfectarea lor înainte de
înmagazinare).
Îmbăierea şi primirea lenjeriei de către pacient (nu se aplică
îmbăierea pacienţilor aflaţi în stare de comă, şoc, colaps, hemoragii,
insuficienţă circulatorie, etc.)
Dirijarea pacientului în secţie după caracterul afecţiunii (sugarii sunt
internaţi împreuna cu mamele lor pentru a nu întrerupe alăptarea).
Instalarea pacientului într-un mediu şi climat ambiental optim de
confort şi siguranţă
Responsabilităţi la internarea,
primirea şi externarea pacientului
Externarea
Pregătirea pacientului pentru externare/transfer conform
protocolului secţiei /compartimentului pentru documente, efecte
personale.
Anunţă pacientul şi aparţinătorii pentru externare.
Asigură însoţirea pacientul până la părăsirea secţiei/compartim. în
caz de externare.
În caz de transfer al pacientului în alte secţii sau unităţi sanitare îl
însoţeşte acordându-i îngrijirile necesare dacă starea acestuia
necesită.
În caz de deces constatat de medic, organizează după două ore
transportul acestuia în cadrul serviciului de prosectură,
inventariază obiectele personale şi le predă asistentului şef sau
aparţinătorilor.
Responsabilităţi în evaluarea
diagnostică
Obţinerea consimţământului informat al pacientului, familiei sau reprezentantului
legal pentru intervenţii conforme cu competentele profesionale.
Evaluarea stării pacientului, măsurarea, înregistrarea funcţiilor vitale
Pregătirea psihică şi fizică a pacientului pentru examinare clinică, recoltarea produselor
biologice şi patologice.
Organizarea mediului ambiant pentru examinare:
 luminozitate,
 temperatură,
 intimitatea pacientului.
Pregătirea psihică şi fizică a pacientului pentru explorări paraclinice.
Însoţirea pacientului la investigaţii în condiţii de securitate adaptate la starea acestuia.
Respectarea şi efectuarea protocoalelor/procedurilor, explorărilor paraclinice.
Consemnarea, etichetarea, conservarea (la nevoie) şi transportului probelor biologice şi
patologice la laborator.
Respectarea protocoalelor/procedurilor pentru tehnici speciale de investigaţie (testări
biologice, substanţe de contrast, izotopi radioactivi).
Monitorizarea specifică şi acordarea îngrijirilor post-explorare.
Înregistrarea rezultatelor conform competenţelor profesionale.
Responsabilităţi pentru îngrijirea
curentă şi supravegherea pacientului
Identificarea problemelor de îngrijire curentă în funcţie de nevoi.
Stabilirea priorităţilor, elaborarea şi implementarea planului activităţilor de îngrijire ale
pacientului conform rolului autonom şi delegat.
Asigură şi participă la îngrijiri generale pentru toaletă, schimbarea poziţiei în pat,
dezbrăcarea şi îmbrăcarea, servirea la pat, schimbarea lenjeriei ori de cate ori este
nevoie.
Monitorizarea, consemnarea şi raportarea valorilor funcţiilor vitale, vegetative ale
pacientului (temperatura, puls, TA, respiraţie, diureza, scaun, vărsături, expectoraţie,
greutate corporală, talie) în foaia de temperatură.
Supravegherea comportamentului pacientului.
Participarea la vizita si contravizita medicală şi notează recomandările făcute de către
medic în caietul de vizita al secţiei / compartimentului cu privire la îngrijiri medicale.
Informarea medicului curant /medic de gardă despre modificarea stării pacientului ori
de cate ori este nevoie.
Monitorizarea, consemnarea şi raportarea către medicul curant/de gardă, a apariţiei de
manifestări patologice, reacţii secundare ale substanţei medicamentoase administrate.
Responsabilităţi pentru alimentaţia
pacientului
Cunoaşte principiile generale ale hidratării şi alimentaţiei pacientului.
Cunoaşte obiectivele şi tipurile de regimuri dietetice.
Cunoaşte clasificarea regimurilor după compoziţie, consistenţă, temperatură,
orar de administrare, acţiune asupra ph-ului, rezultate terapeutice şi
reziduuri.
Cunoaşte necesarul alimentar şi instituie măsurile de ordin general pentru
hidratare şi alimentare ,conform indicaţiilor.
Cunoaşte orarul şi distribuirea meselor, a alimentelor, în funcţie de starea
generală şi particulară a pacientului (alimentare artificiala, pasivă, activă).
Efectuează bilanţul hidroelectrolitic.
Comunică modificările electrolitice medicului curant /medicului de gardă.
Educă pacientul şi familia în privinţa regimului alimentar prescris de medic
(ex. restricţiile alimentare), obiectivele regimurilor dietetice si conduita
alimentară.
Responsabilităţi pentru activitatea
terapeutică
În exercitarea responsabilităţilor pentru activitatea terapeutică asistentul medical generalist
are obligaţia de a respecta conform competenţelor profesionale şi la indicaţia medicului
protocolul / procedura impusă de starea pacientului / urgenţă medicală.
Efectuează tehnicile, procedurile medicale din activitatea terapeutică conform planului de
tratament indicat de medic.
Obţine consimţământul informat al pacientului pentru modul de administrare, cantitatea,
efectul scontat şi eventualele efecte secundare.
Respectă voinţa şi dreptul pacientului de a înceta sau refuza efectuarea tratamentului cu
excepţia cazurilor de forţă majoră şi anunţa medicul curant.
Respectă :
 Precauţiunile universale
 Principii de igienă în pregătirea şi administrarea substanţei medicamentoase
 Managementul pentru deşeuri potenţial contaminat / îndepărtarea materialelor tăietoare şi
înţepătoare după utilizare, conform planului elaborat pentru fiecare secţie /compartiment
 Metodologia de supraveghere şi control a accidentelor cu expunere la produse biologice
 Managementul cazului de accident prin expunere la sânge (expunere cutanată, expunere
percutană, expunere a mucoaselor), pentru toate tipurile de administrare a medicamentelor,
efectuarea perfuziilor, transfuziilor, efectuarea de pansamente, efectuarea cateterismului uretro-
vezical, spălături, clisme, intubaţia gastroduodenală, dezobstrucţia căilor aeriene, intubaţia
oronazotraheală, oxigenoterapie, secvenţa acţiunilor de resuscitare, cardio-respiratorie, plan de
secvenţă intervenţii pre/postoperatorii.
Responsabilităţi pentru activitatea
terapeutică
Efectuează întreaga activitate terapeutică în condiţii de igienă, asepsie,
dezinfecţie, sterilizare ,cu menţinerea măsurilor de prevenire, supraveghere şi
control al infecţiilor intraspitaliceşti şi nosocomiale.
Poartă echipament de protecţie prevăzut de fiecare secţie/compartiment /unitate
sanitară, care va fi schimbat ori de cate ori va fi nevoie.
Cunoaşte si respectă pentru administrarea substanţei medicamentoase:
 modul de administrare prescris de medic
 dozajul
 orarul
 ordinea de administrare
 incompatibilitatea şi interacţiunile dintre substanţele medicamentoase
 timpii de execuţie
 frecvenţa de administrare
 contraindicaţiile
 efectele secundare
 eficienţa administrării
Responsabilităţi pentru activitatea
terapeutică
Monitorizează şi comunică medicului simptomele şi starea pacientului post-
administrare substanţă medicamentoasă.
Efectuează intervenţiile recomandate de medic în cazul apariţiei eventualelor reacţii
secundare.
Consemnează în raportul de predare/primire a activităţii planul de îngrijire şi
tratament efectuat în timpul serviciului, eventualele modificări în starea
pacientului, parametrii funcţiilor vitale şi orice alt eveniment petrecut în secţie
/compartiment.
Poartă responsabilitatea calităţii actului medical efectuat.
Educă pacientul şi aparţinătorii pentru respectarea conduitei terapeutice, efectuarea
investigaţiilor clinice şi paraclinice, a regimului igieno-dietetic, cunoaşterea
afecţiunii, respectarea controalelor periodice.
Desfăşoară activităţi şi programe de educaţie pentru sănătate, consiliere şi
demonstraţii practice pacienţilor şi aparţinătorilor ( exemplu : administrare de
insulina, betaferon, anticoagulante, monitorizarea valorilor glicemiei prin sânge
capilar, etc.).
prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale
conform atribuţiilor regl. Ordinului M.S.
nr.916/2006
Implementează practicile de îngrijire a pacienţilor în vederea controlului infecţiilor.
Se familiarizează cu practicile de prevenire a apariţiei şi răspândirii infecţiilor şi aplicarea
practicilor adecvate pe toată perioada internării pacienţilor.
Menţine igiena, conform politicilor spitalului şi practicilor de îngrijire adecvate din salon.
Monitorizează tehnicile aseptice, inclusiv spălarea pe mâini şi utilizarea izolării.
Informează cu promptitudine medicul de gardă în legătură cu apariţia semnelor de infecţie la
unul dintre pacienţii aflaţi în îngrijirea sa.
Iniţiază izolarea pacientului şi comandă obţinerea specimenelor de la toţi pacienţii care prezintă
semne ale unei boli transmisibile, atunci când medicul nu este momentan disponibil.
Limitează expunerea pacientului la infecţii provenite de la vizitatori, personalul spitalului, alţi
pacienţi sau echipamentul utilizat pentru diagnosticare.
Menţine o rezervă asigurată şi adecvată de materiale pentru salonul respectiv, medicamente şi
alte materiale necesare îngrijirii pacientului.
Identifică infecţiile nosocomiale, pe care le raportează medicului curant şi serviciului
epidemiologic.
Investighează tipul de infecţie şi agentul patogen, împreună cu medicul curant.
Participă la pregătirea personalului.
Participă la investigarea epidemiilor.
Asigură comunicarea cu instituţiile de sănătate publică şi cu alte autorităţi, unde este cazul.
Responsabilităţi administrative
Standardele la nivelul responsabilităţilor de acest profil constituie suport pentru celelalte
activităţi.
Asigura măsurile de securitate şi intervenţie ale secţiei pentru evitarea oricăror incidente,
accidente: aparatură şi utilaje medicale, utilaje electrice, sursele de gaz metan, sursele de
oxigen, substanţele dezinfectante, incendii şi calamităţi naturale.
Răspunde de evidenţa, consemnarea şi păstrarea rezultatelor, investigaţiilor în foaia de
observaţie a pacientului.
Răspunde de corectitudinea datelor pe care le înregistrează în foaia de obsevaţie a
pacientului, raport de serviciu sau în alte documente.
Răspunde de predarea /preluarea substanţelor medicamentoase scrise pe condică prin
distribuirea integrală conform prescripţiei.
Răspunde de completarea fişei de decont a substanţelor medicamentoase, iar în cazul
celor rămase, nedistribuite ( refuz pacient, deces ), anunţă medicul pentru redistribuire
consemnată la alt pacient, aparat de urgenţă sau farmacie.
Răspunde de materialele sanitare şi materialele consumabile prin utilizare judicioasă
consemnată în registrul de evidenţă, aparatul de urgenţă, atunci când este cazul şi în fişa
de decont.
Responsabilităţi administrative
Asigură şi răspunde de păstrarea şi utilizarea instrumentarului a aparaturii din
dotare, a inventarului moale şi mobilierului existent.
Supraveghează şi controlează ordinea şi curăţenia din sectorul unde îşi desfăşoară
activitatea.
Sesizează apariţia defecţiunilor apărute la instalaţiile sanitare, electrice, de gaz,
termice de oxigen în vederea remedierilor.
Participă şi îndeplineşte obligaţiile prevăzute în Ordinul MSP nr.219/2002 privind
gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală pentru colectare,
ambalare, etichetare şi transport la punctul de colectare.
Supraveghează şi controlează modul de desfăşurare a vizitei aparţinătorilor
conform regulamentului de ordine interioară.
Supraveghează şi coordonează activităţile desfăşurate de personalul din subordine.
Pregăteşte instrumentarul, materialele şi echipamentul necesar tipului de
intervenţii şi ajută medicul specialist.
Efectuează şi comunică evidenţa zilnică a pacienţilor.
MENŢIUNI SPECIALE
Participă la procesul educaţional al viitorilor asistenţi medicali în cadrul stagiilor de instruire practică.
Participă şi /sau iniţiază activităţi de cercetare în domeniul medical şi al îngrijirilor pentru sănătate sub
conducerea şi supravegherea medicului.
Menţine gradul instruirilor, calificărilor şi autorizărilor conform criteriilor de competenţă şi calificare
profesională pentru realizarea obiectivelor calităţii.
Prezintă calităţi, deprinderi, aptitudini şi abilităţi pentru:
 instituirea actului decizional propriu
 manualitate şi responsabilitate
 analiza, clasificarea şi înregistrarea manifestărilor funcţionale, reacţiilor şi progreselor pacientului
 instituirea relaţiilor terapeutice cu pacientul
 comunicare eficientă prin participare, ascultare, abilitate de a accepta şi respect
 discreţie, corectitudine, compasiune
 adaptare pentru munca în echipă, atenţie şi concentrare distributivă (spirit de observaţie)
 valorizarea şi menţinerea competenţelor
 informarea, participarea, evaluarea performanţei
 capacitate de management al stresului, efortului fizic prelungit
 capacitate de adaptare la situaţii de urgenţă
 solidaritate profesională
 reafirmarea obiectivelor pentru proiecte, planuri strategice, servicii noi.
susţinerea calităţii totale în actul de îngrijire şi tratament al pacienţilor
Regimul şi orarul de muncă
Serviciul în spital este continuu, fiind organizat pentru întreaga
perioadă de 24 ore
Pentru a respecta timpul de muncă de 8 ore , asistenții medicali
trebuie să lucreze în schimburi
Munca asistenților este organizată în 3 schimburi de câte 8 ore, care
se continuă și în wekend și în sărbătorile legale
Numărul asistenților de pe secție se normează după numărul
paturilor
Activitatea mai intensă este în schimbul unu
Serviciul de noapte, chiar dacă aparent pare mai ușor, nu trebuie
subapreciat și asistenta va fi repartizată pentru această muncă numai
dupa ce și-a asimilat cunoștințele și deprinderile necesare pentru a
îngriji bolnavul în mod independent
Regimul şi orarul de muncă
Continuitatea muncii în sistemul de schimburi se poate asigura numai prin
predarea și preluarea conștiincioasă și exactă a serviciului
Neglijarea unui amănunt cât de mic în predarea serviciului poate da naștere la
urmări grave, uneori chiar fatale pentru bolnavi
În sistemul de 3 ture timpul de munca nu poate fi strict respectat. La preluarea și
predarea serviciului trebuie să fie amândouă asistentele prezente. Operația de
predare se face la patul bolnavului necesitând ca cel care preia să vină mai repede
și cel care predă să mai stea după program cu circa 15 min
Predarea se face atât scris cât și verbal. În caietul de predare se va nota:
 Numele bolnavului și salonul
 Starea bolnavului și unele manifestări apărute în timpul serviciului
 Tratamentul, cu doza, concentrația, calea de administrare a medicamentelor
 Modificari survenite în tratament
 Probleme principale care trebuie urmărite și supravegheate în cursul serviciului următor
 Sarcini concrete în legătură cu pregătirea bolnavului pentru examinări, recoltări de
probe biologice
 În final se semnează fiecare

S-ar putea să vă placă și