Bilet nr.

Puncia venoas

Def:introducerea pe cale parenterala in circulatia venoasa, picatura cu picatura, a sol.medicam.pt reechilibrare

hidroelectrolitica, hidroionica si volemica a organism. Se poate face prin ac metalic direct in vena, prin canule de
material plastic, denudare de vena.
Scop:hidratarea si mineralizarea organismului, adm medic la care se urmareste efect prelungit, depurativ,
completarea proteinelor sau a altor componente sanguine, alimentarea pe cale parenterala.
Locul de electie: Vene de la plica cotului, Venele antebratului, Venele de la partea dorsal a mainii, Venele
maleolei interne, venele subclaviculare, venele femurale, Venele epicraniene.
Pregatirea punctiei : material: de protective(perna, musama, aleza), pt dezinfectia tegumentului, instrumentar
si material sterile(ace, seringi, pense,manusi ,tampoane), garou, , etichete, fiole su solutii medicam., solutii
perfuzabile, tavita renala,
Preg.pacientului psihica(se inform pacientul) si fizica (se aseaza intr-o pozitie confortabila, se examineaza
cal.venelor,, se aseaza bratul pe pernuta, se aplica garoul, la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei, se
recomanda pacientului sa stranga pumnul).

Bilet nr.2

Recoltarea produselor biologice i patologice Testul Addis Hamburger; proteinuria

Scop:studiul cantitativ al elementelor figurate din urina hematiilor,leucocitelor si a cilindrilor din urina
Pregatirea b:informare,explicarea necesitatii examenului ,obtinerea consintamantului,se anunta b cu o zi inainte
de efectuarea probei ,dimineata b este rugat sa urineze,se noteaza ora,aceastsa urina se arunca;din acest moment
b este rugat sa ramana culcat timp de 3 ore ,nu consuma lichide in tot acest timp;
Preg mat;se pregateste recipientul pt recoltare,se preg materialul necesar pt toaleta oraganelor genital externe.
Recoltarea urine;dupa 3 h se efectueaza tualeta organelor genitale externe cu apa si sapun,se recolteaza intreaga
cantitate de urina si se masoara volumul,se trimite la laborator intr-un recipient pt sumar de urina ,pe eticheta se
noteaza numele si prenumela paci si volumul urinar colectat
Val normale;0-a.000 hematii/min,leucocite-1.000-2.000

Proteinuria:indica prezenta proteinelor in urina (glomerulonefrite,sdr nefrotic,infectii pielorenale).Determinarea

albuminuriei se face dintr-o proba recoltata dimineata sau in porice moment al zilei ,la mijlocul jetului.
Bilet nr. 3

Recoltarea produselor biologice i patologice

Uree sanguina:se recolteaza 5 ml sange ,pv ,vacutainer rosu fara anticuagulant .VN-20-70 mg/dl, creste in
IRA,IRC se numeste uremie.

Creatinina-Vn-0,6-1,20 mg/dl recoltare idem uree ,val creste in IRC

Clerance la creatinina -exprima cantitatea de plasma epurat de rinichi intr-un minut .Prima urina de
dimineata se arunca ,apoi se recolteaza intr-un vas urina timp de 3 h ,la jumatatea intervalului de timp se
recolteaza o proba de sangept determinarea creatininei serice ,Se masoara volumul recoltat in cele 3 h si se
trimite la laborator un esantion de 10-15 ml.

Bilet nr. 4

Radiografia renala simpla

Definitie:examenul radiologic care exploreza rinichii fara substanta de contrast evidentiind conturul,pozitia
rinichilor,prezenta caluculilor renal,uretrali sau vezicali radiopaci

Pregatirea pacientului: Se anunta b si i se explica importanta tehnicii pt stabilirea Dg,SE IA

CONSINSAMANTUL ,se recomanda un regim alimentar necesar pot reusirea acesteia ,cu 2-3 zile b va consuma
un regim usor de digerat fara alimente care contin celuloza .In ziua precedenta examenului,b va consuma un
regim hidric: supe limonade apa plata.Seara se va consuma ceai si paine prajita.In ziua examenului b nu bea si nu
mananca nimic .Dupa examen poate trece la regimulk alimentar obisnuit

Tehnica:B este condus in sala de radiografie este ajutat sa se dezbrace si este asezat in decubit dorsal pe masa
radiologica .Dupa efectuarea radiologiei b este ajutat sa se imbrace,sa se reintoarca iun salon.In caz de urgenta
radiografia se face si fara pregatirea.

Bilet nr. 5

Pielografia definitie:radiografia aparatului renal(ureter,bazinet si calicace),executata cu o substanta de contrast

adm prin cateterism uretral ,sub controlul cistoscopiei

Materiale necesare:subst de contrast Oddison 30%,Iodura de Na 10%,antihistaminice,medicamente de urgenta

vit c Ca gluconic

Pregatirea pacientului: Se anunta b si i se explica importanta tehnicii pt stabilirea Dg,SE IA

CONSINSAMANTUL ,se recomanda un regim alimentar necesar pot reusirea acesteia ,cu 2-3 zile b va consuma
un regim usor de digerat fara alimente care contin celuloza .In ziua precedenta examenului,b va consuma un
regim hidric: supe limonade apa plata.Seara se va consuma ceai si paine prajita.In ziua examenului b nu bea si nu
mananca nimic .Dupa examen poate trece la regimulk alimentar obisnuit.

Bilet nr. 6

Urografia definitie:metoda de examinare radiologica morfofunctionala a rinichilor si a cailor urinare folosind

substanta iodate hidorsolubile adm iv.

Materiale necesare: subst de contrast Oddison 30%,Iodura de Na10%,antihistaminice,medicamente de urgenta

vit c Ca gluconic,SERINGI 10 ML STERILE MATERIALE NECESARE PT O CLISMA.

Pregatirea pacientului: Se anunta b si i se explica importanta tehnicii pt stabilirea Dg,SE IA

CONSINSAMANTUL ,se recomanda un regim alimentar necesar pot reusirea acesteia ,cu 2-3 zile b va consuma
un regim usor de digerat fara alimente care contin celuloza .In ziua precedenta examenului,b va consuma un
regim hidric: supe limonade apa plata.Seara se va consuma ceai si paine prajita.In ziua examenului b nu bea si nu
mananca nimic .Dupa examen poate trece la regimulk alimentar obisnuit.Se reduce cantitatea de lichide din
regimul alimentar

Tehnica:b este condus la serviciul de radiologie ,ajutat sa se dezbrace si urcat pe masa radiologica,Se testeaza
sensibilitatea la substanta de contrast ,daca toleranta este bana As med adm 20-25 ml Odiston 75-60% iv lent ,Se
efectuaza radiografii succesive la 5-10-15 minute si 30 min.La 2-3 min de la injectare aoare nefrograma la 5-7
minute apare opacifierea calicelor si bazinetului.

Bilet nr. 7
Pielografia definitie:radiografia aparatului renal(ureter,bazinet si calicace),executata cu o substanta de contrast
adm prin cateterism uretral ,sub controlul cistoscopiei

Testarea sensibilitatii la substanta de contrast:Se instileaza in sacul conjunctiv al ochiului o picatura de Odiston
,in caz de ec hiperergica in decurs de 5 min apare o hiperemie conjunctivala a ochiului rspectiv ,prurit intens.Se
injecteaza i.v 1 ml de subst si se supravegheaza b pt a obs daca apare rc hiperergica (roseata edem al fetei
dispnee returi varsaturi).Daca b prezinta semne de intoleranta la subst de contrast se adm
antihistaminice,anuntand imediat medicul.Daca nu este alergic b este condus la sala de cistoscopie se ajuta sa se
dezbrace si se aseaza pe masa de examinare.

Tehnica :adm subst de contrast o face medicul sub controlul cistoscapului introduce sonda in ureter ,apoi o
introduce pe cale ascendenta subst de contrast usor incalzita,5-10 ml cu presiune mica in fiecare ureter foarte
lent.Dupa term radiografiei se incearca sa se extraga cu o seringa subst de contrast .B este condus in
salon.Examuinarea se noteaza in FO cu semnatura celui care a efectuato.

Bilet nr. 8

Cistoscopia - definitie:metoda de examinare endoscopica a mucoasei veziicii urinare cu ajutorul unui aparat
cistoscop pt identificarea proceselor inflamatorii si tumorele ale acestele,malformatii anatomice prezenta de
calculi si a corpilor straini

Pregatirea pacientului:se anunta bolnavul explicandu-i necesitatea tehnicii,la nevoie cu o jumatate de ora se adm
sedativ Diazepam f Im ,b isi va goli vezica urinara si apoi este cindus in sala de explorari,ajutat sa se dezbrace de
la jumate in jos si asezat pe o masa de cistoscopie sau ginecologica.Se fixeaza picioarele bolnavului pe suporul
mesi ,se efectuaza tualeta organelor genutale externe cu apa si sapun ,se dezinfecteaza meatul urinar si apoi se
introduc pt anestezi locala prin sonda in uretra 20 ml solutie de novocaina

Executie:se ofera aparatul medicului care va introduce tubul cu canula de irigatie in vezica.Se spala vezica cu
solutie de oxicioanura de mercur,apa sterila pana cand lichidul devine perfect limpede .

Ingrijire dupa tehnica:B va fi ajutat sa se dea jos de pe masa sa se imbrace si apoi este condus in salon.La nevoie
se adm calmante ,antispastice,aplicatii calde pe regiune hip[ogastrica ,prevenire infectiilor cu antibiotice

Bilet nr. 9

Glomerulonefrita acuta poststreptococica manifestari de dependent:Debut brutakl sau insidios,durere

lombara,cefalee,greturi,febra si frison,astenie,inapetenta ,paloare,subfebrilitate,edem la nivelul
pleopelor,oligoanurie,hematurie macro si microscapoca HTA

Regimul igieno-dietetic :Repaus la patpana la disparitia edemelor , a HTA si a hematuriei.Activitatea va fi

reluata progresiv.Dieta va fi adecvata formei clinice,Regim normocaloric hiperglucidic,normolipidic si
gipoproteic .Daca sunt edem reginum va fi sarac in sare .Daca ureea este crescuta se va reduce ratia protidica la
jumatate sau mai putin ,recomandand b glucide si lipide.In oligurie ratia hidrica va si fi redusa.

Bilet nr. 10

Sondajul vezical - - definitie, obiective, indicatii (3), incidente/accidente, ingrijirea pacientului cu sonda a
demeure

Def: : Introducerea unui instrument tubar prin uretra in vezica urinara, realizand o comunicare instrumental intre
interiorul vezici si mediu extern
Executie se efect in cond de perfecta asepsie, a pacientei si a instrumentelor., asis imbraca manusi, se
evidentiata meatul urinar, , se dezinfecteaza orificiul uretral de sus in jos in directia anusului, se scoate sonda cu
o pensa, se lubrefiaza, se introduce in uretra 4-5 cm, primele picaturi se lasa sa se scurga in tavita renala, apoi in
cele pregatire, extragerea se face dupa pensarea orificiului extern.
Accidente imediate lezarea mucoasei uterine, crearea unei cai false prin fortarea sondei, astuparea sondei in
cursul evacuarii vezicii, tardive infectioase, prin introducerea germenilor patogeni

.......................................................................................................................................................

Bilet nr. 11

Punctia vezicii urinare - - definitie, scop, materiale necesare, pregatirea pacientului, participarea la punctie,
accidente
Scop: explorator inform asupra starii functionale a rinichilor, cat si asupra intregului organism.
Recoltare prin sondaj vezica:se efectueaza atunci cand nu e posibila recoltarea la jumatatea mictiunii. Se
folosesc sonde cu o singura cale unidirectionala, se face toaleta organelor genitale, in caz de sonda vezicala
permanenta nu se recolteaza urina din punga colectoare, ci prin punctie in portiunea proximala a sondei dupa o
dezinfectie atenta a suprafetei acesteia
Redcoltare prin punctie vezicala: se face numai in caz de vezica plina, cand nu se poate recolta urina, la
jumatatea mictiunii sau sondaj vezical. Se executa punctia vezicii urinare, se repartizeaza urina recoltata in
recipient in functie de scop.

.......................................................................................................................................................

Bilet nr. 12

IRA manifestari de dependenta: - Tulburri cardiovasculare: tahicardie, aritmii, creterea TA (prin

suprancrcare hidric pentru forarea diurezei) , insuficien cardiac congestiv, edeme palpebrale i membre
inferioare pn la anasarc.

Tulburri respiratorii: tahipnee, respiraie Kussmaul sau respiraie Cheynne-Stockes cnd acidoza i retenia
azotat sunt severe.

Tulburri gastro-intestinale: grea, vrsturi, meteorism,"limb ars", halen amoniacal, sughi, tulburri de
tranzit (constipaie sau diaree), anorexie

Tulburri neuro-psihice: astenie, cefalee, somnolen, agitaie psihomotorie, stri de confuzie, delir, convulsii,
com

Tulburri hematologice: mici hemoragii cutanate i la nivelul mucoaselor - Tulburri renale: oligo-anurie

Tulburri electrolitice: ureea sanguin i acidul uric cresc proporional cu agravarea funciei renale iar creatinina
sanguin crete paralel cu cea a ureei, artnd scderea capacitii de filtrare a nefronilor; hiperkaliemia,
hiponatriemia (este n funcie de gradul de deshidratare a pacientului i are efecte neurologice convulsii, stri
de confuzie), hipocalcemia, hiperfosfatemia (datorit diminurii filtratului glomerular).

Tulburri acido-bazice: acidoza metabolic - Dezechilibre hidrice: hiperhidratarea intracelular determinat de

vrsturi, tulburri de contien, hiperhidratarea extracelular cu risc de cretere a TA, apariia edemului
cerebral, ingrijiri proprii si delegate

Interventii proprii si delegate: aplicarea msurilor de urgen n funcie de cauz - msurarea i notarea
eliminrilor patologice (hemoragii, vrsturi, diaree deoarece se pierd ioni de Na, K Cl i ap) n vederea
corectrii dezechilibrului hidroelectrolitic; - efectuarea bilanului hidric (intrri-ieiri) - observarea turgorului
pielii - combaterea vrsturilor - msoar greutatea corporal a bolnavului; - msoar i noteaz n FT. funciile
vitale (posibil apariia respiraiei Kussmaul n acidoz, febra i polipneea pot crete pierderile de ap) -
aprecierea nivelului de contien - va observa apariia tulburrilor de comportament, contracii sau convulsii i
le va aduce la cunotina medicului; - asigurarea unui mediu securitate(paturi, contentie)

Bilet nr. 13

Litiaza renala colica renala este un sindrom dureros acut, care apare brusc, n urma unor zguduiri, efort fizic
mare, cltorii lungi cu automobilul, cu motocicleta, bi reci, deshidratare masiv. Durerea este cauzat de
migrarea unui calcul, care provoac spasmul musculaturii cilor urinare. Durerea este uneori insuportabil, are
caracter de ruptur, de torsiune, fiind nsoit de agitaie. Poate fi continu sau s apar la anumite intervale de
timp, sub form de crize. Se accentueaz pe msur ce n bazinet se acumuleaz urina care nu se poate evacua,
provocnd hiperpresiune. Sediul durerii - regiunea lombar unilateral cu iradiere de-a lungul ureterului spre
organele genitale i faa intern a coapsei. Sediul durerii depinde de sediul calcului. Uneori poate fi urmrit
coborrea calcului prin deplasarea durerii. Bolnavul prezint polakiurie cu disurie, tenesme vezicale. Hematuria
macroscopic sau microscopic este obinuit. Bolnavul ia o poziie antalgic - culcat n decubit lateral cu
membrele inferioare flectate. La sfritul colicii bolnavul prezint poliurie cu urini clare. Colica poate ine de la
cteva minute pn la 2-6 ore. 2 Semne generale : - bolnavul este agitat, anxios, nelinitit, cu transpiraii reci,
extremiti reci; paloare - pulsul tahicardic, rareori bradicardic; - n formele prelungite, grave, poate s apar
hipotensiunea, lipotimia, starea de oc, convulsii la copii sau delir la aduli; - uneori apar greuri, vrsturi,
constipaie, balonri abdominale.

Tratament de urgenta: repaus la pat; - calmarea durerii prin aplicaii calde locale, bi calde, la indicaia medicului
se administreaz analgezice : Algocalmin f, Piafen f, Fortral sau Tramadol; - antispastice: No-spa f, Papaverin
f ; - antiinflamatoare: Ketoprofen, Profenid, Diclofenac, etc. Pentru mobilizarea calculului se recomand, dup
ce colica a trecut, n zilele urmtoare, ingerarea unor cantiti mari de lichide ( 1-1,5 1). Se va urmri, ca diureza
s nu scad sub 1 litru, consumnd lichide suficiente n afara meselor (dac este posibil sub form de ceaiuri
diuretice: mtase de porumb, codie de ciree, suntoare, mueel). Bolnavul va urina ntr-un borcan cu tifon la
gur pentru a urmri eliminarea calculilor

Bilet nr. 14

Ingrijirea pacientului cu scarlatina definitie:: - boal infecioas acut si contagioas - cauzat de anumiti
streptococi betahemolitici din grupa A, care secret o toxin numit toxin eritrogena ce determin aparitia
eruptiei (sindromul eruptiv). Initial, boala se caracterizeaz prin angin, vrsturi si febr

Manifestari de dependenta: Perioada de incubaie 3-6 zile in medie (maximum 1-10 zile) Debut brusc: - febra
mare (39-40 C) - angin (inflamatia istmului faringian) caracterizat prin dureri n gat, roseat intens care
cuprinde amigdalele si intregul istm faringian, varsaturi - cefalee n formele grave: puls rapid si hipotensiune.
Perioada de invazie (1-2 zile) - angina este de un rosu intens (ca flacara) sau pultacee - cu exsudat cenusiu - n
puncte, aspect de false membrane. Uneori, angina ulcero-necrotica. - limba ncarcata - cu depozit cenusiu
albicios, apoi, prin descuamarea limbii, mucoasa ramane rosie = limba zmeurie Perioada de erupie (2-3 zile) -
exantem scarlatinos (nu apare la nivelul feei) - masca Filatov (facies palmuit), semnul lui Grozovici-Pastia (linii
hemoragice la nivelul regiunii nghinale, axilare) - prurit - modificari circulatorii (tahicardie, hipotensiune
arteriala, colaps-n formele hipertoxice) - oligurie, albuminuria - simptome neuropsihice (agitatie, delir,
convulsii, chiar coma) - ex. de laborator: leucocitoza cu neutrofilie Perioada de descuamare (2-3 saptamni);

Problemele pacientului: hipertermie legat de sindromul toxic - alterarea confortului - legat de cefalee si febra -
durere n gat, legata de inflamatia istmului faringian (angina) - varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral
infectjos - deficit de volum lichidian legat de varsaturi, de disfagie - risc de deshidratare legat de varsaturi, de
consum redus de lichide, de hipertermie, de cresterea metabolismului - alterarea nutritiei: insuficienta n raport
cu nevoile organismului legat de dificultate n nghitire - alterarea confortului legat de prurit - alterarea mucoasei
bucale, linguale, legat de enantem, limba ncarcata - izolare sociala - impusa de boala contagioasa - risc de
transmitere a infeciei legat de neizolarea pacientului - potential de complicatii, legat de procesul infectios -
[complicatii toxice, septice, alergice, (glomerulonefrita), cardiace], fie legate de suprainfectia elementelor
eruptive - risc de infectie a tegumentului, legat de gratajul leziuniior pruriginoase - adinamie, legata de starea
toxica - deficit n autongrijire, legat de slabiciune (adinamie)

Interventii proprii si delegate: ventilare (racire) sau cu un burete umed - caldut, prisnite, camera bine aerisita -
antitermice - comprese reci pe frunte Ameliorarea inflamaiei prin: - gargara cu ceai de musetel, bomboane
antiseptice - dezinfectia nazo-faringiana (la indicatia medicului) - analgezice Ameliorarea confortului prin: -
combaterea pruritului - cu lotiuni de alcool mentolat Pentru echilibrul hidro-electrolitic: - regim hidro-lacto-
zaharat, supe de legume, zeama de compot, sucuri de fructe, vitamine. Adulii se ncurajeaza sa bea lichide 2-3
litri/24 h Prevenirea infeciilor si a complicaiior: - se asigura igiena mucoaselor si a tegumentelor (ngrijirea
cavitatii bucale) - repaus la pat - cel putin 7 zile, pentru a preveni complicatiile (n special renale) - evitarea
complicatiilor - se realizeaza prin respectarea regimulut igienodietetic si respectarea tratamentului etiologic si
simptomatic - izolarea n spital de boli infecto-contagioase - urmarirea analizei de urina si a exsudatului
faringian - timp de 3 saptamani, repetate periodic. La toti contactii - exsudat faringian - dezinfectia: lenjeriei,
obiectelor, veselei, camerei (formolizare), folosirea de plosti individuale - dupa afebrilitate, pacientul face zilnic
bai calde. Tratament etiologic (la indicaia medicului): - se administreaza penicilina, eritromicina; la externare,
se continua cu Moldamin. In formele toxice - gammaglobulin. In formele n stare de soc, hemisuccinat de
hidrocortizon

Bilet nr. 15

Ingrijirea pacientului cu rujeola definitie: boala infecto-contagioasa provocata de virusul rujeolitic.

Manifestari de dependenta: perioada de incubatie pana la 7 10 zile, perioada preeruptiva (sau catarala) : febra
mare (38- 39-40), frison, tahipnee, triplu catar (rinoree, ocular-conjunctivita si traheobronsita-tuse seac,
rgueal) - obstructia cailor respiratorii superioare (IACRS) - enantem (hiperemia mucoasei buco-faringiene,
eruptia care apare in dreptul primului molarsemnul KOPLIC micropapule albe) Exantemul: -macule de culoare
rosie - pe fata, gat, torace, abdomen, spate, membre - tegumente roii, calde, transpirate - tulburari digestive-
datorita eritemului esofagian - senzatii de greata, varsaturi, poate avea scaune diareice Alte manifestari :
-inapetenta, neliniste, irascibilitate, usoara depresie,

Problemele pacientului: hipertermie - legata de procesul infecfios, manifestata prin frisoane, piele fierbinte -
obstructia cailor respiratorii - legata de inflamatia mucoasei nazale, de rinoree, inflamatia mucoasei laringiene -
dispnee cu polipnee, din cauza febrei - tuse - legata de catarul traheo-bronsic - alterarea integritatii mucoaselor si
a pielii, legata de enantem si exantem 6 - potential de deficit de lichide (deshidratare), legat de varsaturi,
transpiraii - intolerana la activitai din cauza febrei, slabiciunii - rise de infecie a mucoasei bucale = stomatita
(bacteriana sau micotica) mai ales la copiii subnutrii sau din lipsa de igiena a cavitaii bucale - anxietate, scade
stima de sine, - risc crescut de complicatii (pulmonare, otice, sinuzite, meningite, encefalite) ; - disconfort din
cauza varsaturilor, greata,

Interventii proprii si delegate: Pentru diminuarea si reducerea febrei: - se aplica comprese hipotermizante de 2-3
ori pe zi, pe frunte, pe torace, la nivelul membrelor (temperatura acestor comprese sa fie cu 1-2 grade mai mica
decat temperatura corpului) - se aeriseste camera de 3-4 ori pe zi, cate 15 minute ; n cazul frisoanelor - se
acopera pacientul cu nca 1-2 paturi n plus - se administreaza medicaia prescrisa de medic: - antitermica -
antimicrobiana (Penicilina G 2 x 1000000 u/zi i.m.) Pentru diminuarea obstruciei cilor respiratorii, tusei,
polipneei: - se umidifica aerul - prin punerea unor vase cu apa pe calorifere sau prin fierberea pe resou a unei
infuzii de museel - se aeriseste salonul, se hidrateaza pacientul (pentru a favoriza eliminarea secreiilor) - se
administreaza medicaia prescrisa: antitusiva: codeina fosfat 3 x 1 tb/zi - antiinflamatorie - HHC 100 mg/zi n
perfuzie de glucoza 10% Pentru prevenirea deshidratrii - se ofera pacientului lichide (2500-3000 ml/zi) -
ceaiuri, sucuri naturale, zeama de compot Pentru prevenirea infectiei mucoaselor si tegumentelor: - spala ochii
pacientului de 1-2 ori pe zi cu ceai de museel (cu comprese sterile). - se insista asupra igienei cavitaii bucale
prin: spalarea dintilor, gargara cu ceai de museel, asupra curairii corecte a cavitaii nazale si protecia narinelor
prin aplicarea de creme simple - se efectueaza toaleta pe regiuni - comprese umezite cu apa alcoolizata - baia
generala este permisa doar n perioada de convalescent.

Bilet nr. 16

Ingrijirea pacientului cu Hepatita acuta virala definitie: ) este o boala infectioasa determinata de virusul
hepatitic A (din genul Enterovirus) cu caracter hepatotrop, provocand o boala generala a organismului si, mai
ales, a ficatului. Virusul A se gaseste atat in materiile fecale, bila cat si in sange. Are mare rezistenta in mediul
extern. Infectia se transmite prin apa, alimente, obiecte contaminate. Perioada de incubatie -in medie, 1 luna -
virusul fiind prezent in sange si in scaun din a doua jumatate a perioadei de incubatie.

Manifestari de dependenta: Perioada de incubatie (14-42 zile) Perioada preicterica 1-10 zile - febra - dureri
musculare generalizate - manifestari catarale respiratorii (uneori); debut pseudo-gripal Manifestari digestive
(debut digestiv - cu semne de gastroduo- denita) - anorexie - cu repulsie de alimente, balonare - greata, varsaturi
- dureri (epigastrice, de cap) - senzatie de greutate in hipocondrul drept - dureri articulare (artralgii) - debut
pseudo-reumatismal - eruptii de tip urticarian cu prurit - icterul - colorafia galbena a tegumentelor si a
sclerelor-(mucoasa conjunctivala) - prurit - astenie pronuntata, ameteli - insomnie ori somnolenta - irascibilitate -
apatie - pana la depresie psihica - oligurie (retentie hidrica si sodica) cu urina inchisa la culoare (hipercroma - ca
berea bruna) - constipatie cu scaune decolorate

Interventii proprii si delegate: Toate interventiile vizeaza: protejarea ficatului, sprijinirea regenerarii celulelor
hepatice, corectarea reactiilor inflamatorii si a altor dezechilibre functionale. De asemenea, protejarea pacientului
de alte infectii, precum si limitarea transmiterii bolii.

Bilet nr. 17
Recoltarea sangelui pentru examen bacteriologic, virusologic si parazitologic.

........................................................................................................................................
Bilet nr. 18
Recoltarea urinii pentru examen de laborator: prin mictiune spontana, la pacientul cu sonda
Bilet nr. 19

Recoltarea materiilor fecale pentru examen de laborator scop, recoltarea pentru examen coproparazitologic si
bacteriologic

Scop:explorator, depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv, depistarea unor
purtatori sanatosi de germeni, depistarea unor tulburari in digestia alimentelor.
Executie: recoltarea din scaun spontan sau provocat (se recolteaza zu lingura recipientului cateva fragmente din
diferite parti), recoltarea directa din rect, la copii cu sonda Nelaton(se aseaza o seringa la capatul liber al sondei,
se introduce in anus 10-15 cm si se aspira), recoltare pt oua de paraziti (se face prin raclare su o spatula de os sau
o bagheta de lemn inmuiata in glicerina si apa, se racleaza pielea din regiunea anusului, pt oxiuri, la 2-3 ore dupa
culcare sau dimineata devreme.)

Bilet nr. 20
Recoltarea exudatului faringian scop, pregatirea pacientului, tehnica

Def:este un lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian.

Scop:explorator depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratamentului, depistarea
persoanelor sanatoase purtatoare de germeni.
Tehnica:se recolteaza inainte de adm antibioticelor, asistenta se spala pe maini si se dezinfect, isi puna masca de
protectie, invita pacientul da deschida gura, deschide eprubeta cu tamponul faringian, apasa limba cu spatula, cu
tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale, introdce tamponul in eprubeta. La indicatia
medicului intinde produsul obtinut pe lame de sticla. Pentru frotiuri colorate.
Bilet nr. 21
Recoltarea sputei prin expectoratie scop, tipuri de examen, pregatirea pacientului, tehnica

Def: sputa este un produs ce reprez totalit secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse.
Scop:explorator pt examinari macroscopice, citologice, bacteriologice, parazitologice, in vederea stabilirii
diagnosticului.
Tehnica:i se ofera pacientului un pahar cu apa asi clateasca gura si faringele, i se ofera vasul de colectare in
functie de examenul cerut, se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse, se colecteaza sputa
matinala sau adunata in 24 ore.
Bilet nr. 22
Dezobstructia neinstrumentala a cailor respiratorii superioare

HIPEREXTENSIA CAPULUI Obstructia cailor respiratorii superioare poate fi partiala sau totala. Locul cel mai
frecvent de obstructie la pacientii comatosi este hipofaringele, prin aplicarea bazei limbii pe peretele posterior al
faringelui. Prima si cea mai simpla metoda de dezobstructie este hiperextensia capului. Tehnica: Reanimatorul se
aseaza lateral sau cranial de pacientul aflat in decubit dorsal. Aplica o mana pe crestetul capului acestuia iar
cealalta la nivelul mentonului, sustinand mandibula in contact cu maxilarul superior. In aceasta pozitie se executa
bland hiperextensia capului pacientului cu deplasarea posterioara a crestetului si ridicarea regiunii occipitale.
Hiperextensia capului - elibereaza faringele prin ridicarea limbii. Contraindicatii - fractura coloanei cervicale sau
politraumatisme cu interesarea coloanei cervicale 2. SUBLUXAIA MANDIBULEI Este o manevr alternativ
pentru deplasarea spre anterior a mandibulei i nlturarea obstruciei produs de palatul moale i epiglot.
Indexul i celelalte degete se plaseaz n spatele gonionului mandibular, mpingnd n sus i spre anterior;
policele mping uor mentonul meninnd cavitatea bucal deschis. Prin aceasta manevra se accentueaza
tractiunea anterioara a limbii contribuind la eliberarea hipofaringelui. Contraindicatii: - fracturi care intereseaza
mandibula sau articulatia temporo-mandibulara. Cele dou metode de dezobstructie se utilizeaza mai ales in
prezenta respiratiei spontane ineficiente si au avantajul ca nu necesita echipament special. Dezavantajul lor
consta in aceea ca sunt eficace numai cat timp reanimatorul mentine pozitia bolnavului. Cand manevra se
intrerupe, obstructia cailor respiratorii se reface. Din cauza riscului de lezare a maduvei, la bolnavii cu
traumatisme ale coloanei cervicale se vor evita hiperextensia maxima a capului, flexia si rotatia. Daca
intoarcerea capului este necesara pentru drenajul lichidelor si corpilor straini din faringe, traumatizatul trebuie
intors in totalitate, astfel incat capul, gatul si toracele sa se mentina in acelasi plan. 3. MANEVRA HEIMLICH
Este indicata in situatiile in care victima a aspirat un corp strain care s-a oprit la nivelul glotei, sau a inghitit un
corp strain care prin dimensiuni comprima caile aeriene superioare, realizand o obstructie brusca a acestora.

Bilet nr. 23
Fibrobronhoscopia definitie: manevra medical care permite vizualizarea direct a mucoasei laringiene i
traheo-bronice, cu ajutorul bronhoscopului flexibil, cu fibre optice .
Pregatirea pacientului: i se va explica pacientului rolul examenului: fibroscopia este o investigaie care: -
realizeaz vizualizarea laringelui, traheei i a broniilor; - permite recoltarea de secreii din bronii i plmn; -
permite prelevarea de celule, eventual de mici fragmente; n ziua examenului - pacientul nu va mnca nimic; -
va consuma lichide, strict pentru sete; - va nghii tablete de pregtire cu puin ap; - va fi condus ntr-o
camer special amenajat; - va fi aezat ntr-un fotoliu; n primul timp asistenta medical va face anestezia
cilor respiratorii prin care se va trece fibroscopul (nas,gt, laringe, trahee); n acest scop: - pacientul va face
aerosoli cu o substan anestezic; - pacientul va face gargar cu o substan anestezic; - anestezia va continua
prin pulverizarea i instilarea de substane; - pacientul nu va nghii substana anestezic; n timpul urmtor -
medicul va introduce cu blndee fibroscopul, prin nas sau prin gur, n cile respiratorii; - dac pacientul mai
prezint reflex de tuse, medicul va administra anestezic prin fibroscop pentru calmarea broniilor. pe durata
examenului, pacientul: - va sta relaxat; - va respira calm; - nu va ncerca s vorbeasc; - nu va face micri
brute; - nu va pune mna pe fibroscop; - dac ceva nu este n regul, se va ruga pacientul s ridice o mn;
Ingrijirea ulterioara a pacientului: dup examen, pacientul: - va rmne n pat, sub supraveghere, timp de o or;
- nu va mnca i nu va bea nimic o or, pentru c gtul este anesteziat i alimentele vor ajunge n plmn; - va fi
atenionat c este posibil s expectoreze o cantitate mic de snge - trebuie s nu se alarmeze, s semnaleze
sngerarea pentru a primi tratament.

Bilet nr. 24
Intradermoreactia tehnica: Pe faa anterioar a antebraului stg., dup o dezinfecie prealabil a
tegumentului cu alcool, se introduc intradermic 0,1 ml din soluia de PPD IC65 coninnd dou uniti.

Injecia se face cu seringi speciale i cu ace pentru injecii intradermice. La locul injectrii apare
imediat o papul albicioas de 5-6 mm diam. cu aspect de coaj de portocal.

Este recomandat ca o sering i un ac s fie folosite pentru o singur persoan.

Citirea reaciei:
 Se face la 72 de ore, lund n consideraie numai papula dermic palpabil i cu denivelare fa de
tegumentele nconjurtoare, excluznd reaciile eritematoase simple. Se msoar n mm, cel mai mare diam.
transversal al reaciei.
Dup 4-7 zile reacia dispare, lsnd o uoar pigmentare i descuamare furfuracee local.
Introducerea incorect a produsului subcutan ngreuneaz interpretarea, n msurarea reaciilor,
deoarece determin ntr-o msur mai mare apariia edemului inflamator n detrimentul induraiei specifice.
Reacia la tuberculin este considerat negativ cnd la locul injeciei nu se produce nici o induraie
sau cnd diam. transversal al acesteia este de max. 9 mm.
Reacia este considerat pozitiv cnd diam. este de 10 mm sau mai mare.
Bilet nr. 25
Oxigenoterapia - definitie, reprezinta administrarea de oxigen pe cale inhalatorie, in scopul imbogatirii aerului
inspirat cu oxigen in concentratii diferite, putandu-se ajunge pana la 100%.
Indicatii: Scop

-asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi prin combaterea hipoxiei determinata de:
-scaderea oxigenului alveolar
-diminuarea hemoglobinei
-tulburari in sistemul circulator
-probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara

prin sonda nazala

-este metoda cea mai frecvent utilizata
-permite administrarea oxigenului in concentratie de 25%-45%
-poate fi utilizata pentru o terapie pe termen lung
-nu poate fi utilizata la pacientii cu afectiuni ale mucoasei nazale

b.prin masca (cu sau fara reinhalarea aerului expirat)

-permite administrarea oxigenului in concentratie de 40%-60%
-este incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare
-accentueaza starea de anxietate, mai ales la copii
-poate cauza iritaxia tegumentelor fetei
-nu se va utiliza la pacien;ii cu arsuri la nivelul fetei