INSPECIA OCHILOR

Se realizeaza cu pacientul n pozitie seznd pe marginea patului, cu fata catre examinator.

Se inspecteaza, pe rnd, pleoapele, corneea, conjunctive periferica, sclerele, pupila, orbitele, si globii oculari.

Modificari la nivelul pleoapelor:

de culoare - paloare, roseata, cianoza

edem palpebral - cauze locale: orgelet

generalizat: nefrotic, cardiac, alergic (precede edemul laringian!)

xantelasma - proeminenta intradermica de culoare galbuie, aparuta n: lipoprote 19219w2224t inemii, obezitate,
diabet zaharat si ateroscleroza

ectropion : rasfrngerea n afara a pleoapei

ptoza palpebrala: n paralizia nervului oculomotor comun, miastenia gravis, miopatii, sindromul Claude Bernard
Horner (cauzat de paralizia simpaticului cervical si caracterizat de triada : ptoza palpebrala, ngustarea fantei
palpebrale, enoftalmie unilaterala)

lagoftalmia : largirea fantei palpebrale fara exoftalmie cu imposibilitatea de a putea nchide ochii; apare n
paralizia periferica a nervului facial

Modificari ale conjunctivei

modificari de culoare: eritem (roseata), paloare, cianoza

secretii patologice

corpi straini

Modificari ale sclerelor :

coloratii anormale : galbena (icter), albastruie (osteogeneza imperfecta), rosie (poliglobulie), bruna (boala
Addison), palida (anemii)

Modificari ale corneei :

gerontoxon - arc cornean, inel cenusiu pericornean (apare dupa 50 ani)

inel Kayser-Fleischer: inele maronii-verzui ce apar la periferia corneei datorita depunerii excesive de cupru)

Modificari pupilare :

mioza (scaderea diametrului pupilar sub 2,5 mm): bilaterala (coma uremica, intoxicatii cu opiacee sau cu
nicotina, traumatisme craniene) sau unilaterala: afectiuni oculare localizate (iridociclite), leziuni ale simpaticului
cervical

midriaza (dilatarea pupilei) : bilaterala (intoxicatia cu ciuperci si atropina, botulism, coma diabetica) sau
unilaterala (compresiunea nervului oculomotor)

anizocorie (inegalitatea pupilara) : poate rezulta din mioza sau midriaza unilaterala sau poate aparea n lues

Modificari la nivelul globilor oculari :

exoftalmie : unilaterala n traumatisme cranio-cerebrale, hematom retro-ocular tumori cerebrale, malformatii sau
bilaterala n boala Basedow
 enoftalmie : intruzia/nfundarea globilor oculari n orbite; poate fi bilaterala ca n sclerodermie sau unilaterala ca
n sindromul Claude Bernard Horner

xeroftalmie : lipsa de umiditate a globilor oculari prin scaderea secretiei lacrimale

Hipopion : colectie purulenta n camera anterioara a ochiului

Modificari la nivelul cristalinului : opacifiere n cataracta

TIPUL CONSTITUIONAL

reprezinta ansamblul particularitatilor somatice, psihice si metabolice ale unui individ

se masoara, n mod obisnuit : naltimea (cu antropometru), greutatea (cu cntar) si perimetrul toracic (cu
centrimetrul)

Modificari staturale:

gigantismul : crestere excesiva n naltime, peste 200 cm la barbati, peste 190 cm la femei;

nanismul(piticismul): talie(naltime) sub 120 -130 cm, la ambele sexe

n gigantismul pur hipofizar, exista o crestere excesiva ce intereseaza toate segmentele corpului astfel nct,
aparent armonios capul este, totusi, ntotdeauna mai mic dect restul trunchiului ; asociaza frecvent cefalee si
tulburari vizuale.

nanismul poate fi:

hipofizar - greutate corespunznd taliei, corp relativ proportional , extremitati hipotrofice, gracile, intelect de
obicei normal, facies micut, dar expresiv, musculatura este bine dezvoltata

hipotiroidism - apare frecvent n mixedem congenital: cap mare, frunte tesita, nas trilobat, buze groase si
rasfrnte n afara, extremitati ntotdeauna mai scurte dect trunchiul, se asociaza cu cretinism

STATUSUL NUTRIIONAL

aprecierea starii de nutritie n practica, se face prin aprecierea clinica a tesutului adipos subcutanat, ca volum si
distributie, aprecierea pliului cutanat si masurarea greutatii corporale si a taliei.

estimarea clinica a tesutului celular subcutanat prin inspectie vizeaza volumul si distributia acestuia ; se
apreciaza, ulterior, dezvoltarea musculaturii scheletice ;

grosimea pliului cutanat se face prin plierea la nivel brahial ( n zona tricepsului ; grosimea pliului este de
12,5mm la b. si de 16mm la f. ) sau abdominal ;

masurarea greutatii (masei corporale) si a taliei : serveste la calcularea greutatii ideale ; se folosesc ca formule :

formula lui Broca : G = (cm)-100

indicele de masa corporal (IMC) : IMC = Ga/I2 unde Ga= gr. actuala, I=naltime(m); normal IMC =
18,5 - 25

tulburarile starii de nutritie : slabire, obezitate, suprapondere

slabire : scaderea n greutate ; IMC 18,5 ( subponderal) ;

obezitate si suprapondere : excesul ponderal ; IMC = 25 -29,9 ( pre-obez) ; 30 - 34,9 (obez grd I) ; 35 - 39,9
( obez grd II ) ; 40 (obez grd III);

Scaderea ponderala :

desemneaza o pierdere n greutate si este dependenta att de compartimentele lichidiene / extra-lichidiene

 slabirea este o scadere n greutate (peste 10% din Gr. Ideala) consecutiva diminuarii tesutului adipos si a masei
musculare ;

anamneza :

modul de debut (nr. kg. pierdute ntr-un interval de timp) : brusc (timp scurt de saptamni-luni) sau lent-
progresiv (luni-ani);

aprecierea apetitului bolnavului : prezent / scazut / inapetent

circumstante de aparitie : diminuarea aportului energetic (boli organice, cauze psihice); cresterea
catabolismului (TBC, AIDS, boli endocrine : hipertioridie, diabet zaharat); cresterea pierderilor proteino-
calorice ( diaree, hemoragii, arsuri, pierderi pe cale renala); mecanisme mixte (BPCO, insuficienta renala
cronica, boli hepatice cronice);

emacierea: scaderea n greutate 20 - 30% fata de greutatea ideala, se caracterizeaza prin diminuarea pna la
disparitie a tesutului adipos.

casexia: scaderea n greutate mai mare de 30% din greutatea ideala, se caracterizeaza prin disparitia completa
a tesutului adipos, atrofii musculare generalizate si, uneori, edeme carentiale.

marasmul: stadiu extrem de avansat de slabire, care asociaza tulburari grave ale functiilor organismului.

explorari paraclinice se fac n functie de contextul clinic ; testele de screening n cazul unei slabiri involuntare
includ: Hl, V.S.H., glicemia, ex. sumar de urina, testele functionale hepatice si renale, electroforeza proteinelor serice
(evaluarea unei potentiale hipoalbunemii), ionograma serica si urinara, EKG, radiografia toracica ; investigatii
suplimentare, n functie de anamneza si examenul fizic (TSH, test HIV, endoscopie digestiva superioara si inferioara,
CT toracica si abdominala etc.)

TEGUMENTELE, MUCOASELE sI FANERELE

Principii generale de examinare :

examinarea pielii, mucoaselor si fanerelor se efectueaza n conditiile unei iluminari adecvate (de preferat n
lumina naturala sau o sursa de artificiala asemanatoare acesteia) si o temperatura adecvata a camerei (18 -20C).

vor fi cercetate prin inspectie toate regiunile pielii, cu respectarea pudorii pacientului (ex. la femeie snii vor fi
acoperiti cu un prosop n timpul examinarii altor regiuni); ambele sexe vor avea acoperita regiunea genitala n timpul
examinarii altor parti ale corpului.

se vor aprecia culoarea si modificarile de culoare (paloare, icter, cianoza, alte coloratii patologice),
absenta/prezenta leziunilor elementare, distributia si aspectul pilozitatii.

palparea tegumentelor ( temperatura, umiditate, elasticitate)

temperatura crescuta a tegumentelor cu caracter generalizat , poate semnifica un sindrom febril, n timp
ce o crestere localizata poate fi sugestiva pentru un proces inflamator local ;

scaderea generalizata a temperaturii : n stari de soc , iar scaderea localizata la nivelul extremitatilor
poate fi un spasm vascular sau o obstructie arteriala ;

uscarea patologica a tegumentelor : n deshidratare, insuficienta renala, mixedem ;

cresterea umiditatii tegumentelor : este consecutiva transpiratiei excesive ;

elasticitatea tegumentelor : se apreciaza prin ridicarea pliului de pe abdomen si rapiditatea cu care

acesta revine la normal (turgor);

practic, pliul abdominal pensat usor ntre police si index este ridicat ,apoi eliberat din pensa digitala ;
 un pliu persistent semnifica scaderea turgorului si apare n caz de deshidratare sau ca urmare a
pierderii elasticitatii pielii (vrstnici, sclerodermie, mixedem) ;

Paloare, cianoza, icter :

a) Paloarea :

este o culoare mai deschisa a tegumentelor si mucoaselor ;

n functie de localizare se disting : paloare generalizata / localizata ;

culoarea pielii este conditionata de rasa, sex, vrsta, expunerea la radiatii solare, grosimea epidermului,
circulatia capilara din derm ;

paloare generalizata :

"alb ca varul" n anemie posthemoragica acuta ;

tenta galbuie ca "grul copt"sau ca "ceara" n anemie Biermer ;

tenta "pamntie" n anemia din insuficienta renala ;

roz-verzuie n anemie feripriva ;

!! Paloarea accentuata a fetei , nsotita de piele rosie, sudoare rece, scaderea brutala a tensiunii arteriale se
observa n sOC !! socul = o scadere a debitului cardiac consecutiva diminuarii volumului circulant cu o consecinta
imediata de scadere a circulatiei periferice .

paloare localizata : cauze frecvente : obstructii arteriale acute (paloare unilaterala a membrelor, instalata rapid)
sau cronice (instalata progresiv) ; ex. paloare localizata la nivelul degetelor n fenomenul Raynaud.

b) Cianoza :

este coloratia albastra-violacee a pielii si mucoaselor determinata de cresterea cantitatii absolute de Hb redusa
n sngele capilar peste nivelul critic de 5g/dl ;

cauze:

multiple si reflecta mecanismul de producere;

la cele de tip central, sngele porneste de la inima cu o cantitate mare de Hb redusa, iar saturatia n
O2 a sngelui arterial este scazuta;

la cele de tip periferic, extractie crescuta de O 2 din sngele circulant, ca urmare a fluxului sanguin
scazut.

fiziopatologie:

cianoza de tip central (limba albastra) n : boli pulmonare severe (B.P.O.C., fibroze pulmonare severe,
corpi straini, obstructii la nivelul cailor aeriene superioare); boli cardio-vasculare (edem pulmonar acut)

cianoza de tip periferic (limba rosie) : intereseaza numai pielea, nu si mucoasele; poate disparea la
ncalzirea usoara a extremitatilor; nu diminua dupa administrarea de O 2; se datoreaza expunerii prelungite
la frig, fenomenul Reynaud, staza secundara n colagenoze (lupus eritematos sistemic), obstructii
periferice, soc

cianoza prin hemoglobine anormale: methemoglobinemii (orientare diagnostica simpla, la patul

bolnavului: 1 - 2 picaturi de snge aplicate pe ohrtie de filtru, determina o coloratie bruna), de exemplu n :
intoxicatii cu nitriti, sulfamide

c) Icterul:
 este coloratia galbena a pielii, mucoaselor si sclerelor, determinata de impregnarea acestora cu bilirubina.

depozitarea bilirubinei n tesuturile bogate n elastina, are loc cnd nivelul seric al acesteia creste peste 1.5
mg/dl, cnd icterul devine vizibil (la nivelul sclerelor)

n functie de sursa bilirubinei, putem deosebi:

icter prehepatic - prin hiperproductie de bilirubina, ca urmare a unei hemolize intravasculare

icter hepatic - prin leziuni hepatocelulare

icter posthepatic - prin obstructia cailor biliare

zone de electie la nivelul carora vom identifica icter : sclere, palme, plante, abdomen

coloratiile pseudoicterice: ex. intoxicatia cu caroten, trebuie diferentiata de icter prin vizualizarea ntregii
suprafete corporale, este vizibil la nivel palmo-plantar, dar lipseste la nivelul sclerelor si pe abdomen.

va fi cercetata inclusiv culoarea scaunului si a urinii.

Tulburari de pigmentare : putem descrie:

hiperpigmentari ( pete brune), sunt datorate fie :

excesului de pigment melanic - hipermelanoze

excesului de substante colorate rezultate din diferite perturbari metabolice sau de substante exogene (ex.
fierul)

hipopigmentari (pete depigmentate) sunt cauzate, n principal, de scaderea sau absena pigmentului
melanic

n functie de localizare, putem vorbi de :

forme localizate: n hiperpigmentari (efelide, cloasma = masca gravidica, pete hemosiderozice) sau n
hipopigmentari (vitiligo)

forme generalizate: n hiperpigmentari (boala Addison, Basedow, Cushing) sau n hipopigmentari

(albinismul)

Pilozitatea:

examinarea ei vizeaza distributia si densitatea (raportata la sex), culoarea, implantarea, densitatea si

grosimea firelor depar, calitatea (normal, uscat, friabil), forma sprncenelor, aspectul pilozitatii scalpului, aspectul
parului axilar si pubian

hiperpilozitatea: dezvoltarea excesiva a pilozitatii

hipopilozitatea : scaderea densitatii firelor de par

hirsutismul : dezvoltarea excesiva a pilozitatii la femei, evocnd distributia pilozitatii de tip masculin (zone
glabre : fata, gt ,torace, linia alba)

hipopilozitatea faciala la barbat : semn de hipogonadism

disparitia pilozitatii axilare si pubiene la ambele sexe : poate aparea n insuficienta suprarenaliana

alopecia : cadere reversibila/ireversibila a parului, dobndita sau ereditara

caderea parului : poate fi de cauza locala (micoze, eczeme, cicatrici) sau generala (boli infectioase grave,
stress, intoxicatii, dupa tratamente cu citostatice)
 canitia (proces fiziologic de albire a parului pe msura avansarii n vrsta) precoce poate fi ereditara sau sa
apara n cursul unor boli (hipertiroidism, diabet zaharat)

leucotrichia (depigmentarea parului) ntlnita n albinism

Unghiile:

n mod normal unghiile sunt convexe, cu marginea libera n arc de cerc, de culoare normala roz-pal.

aspecte particulare ale unghiilor:

unghiile hipocratice (bombate si ngrosate, cu aspect "n sticla de ceasornic"): cardiopatii congenitale
cianogene, endocardita bacteriana, cancer pulmonar, bronsita cronica, supuratii pulmonare

pahionichia (unghie ngrosata) : psoriazis, micoze

anonichia (lipsa unghiilor) : ereditara

koilonochia (inversarea curburilor unghiilor, aspect de "solnita" sau de "lingura"): hipovitaminoze,

mixedem, acromegalie, lues, anemie feripriva

leuconichia (unghii albe) : hipoalbuminemie

melanonichia (culoare bruna sau neagra) : hematoame, contact cu diverse substante

unghii albastre : cianoza