NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Definiţie:Nevoia de a evita pericolele este o necesitate a fiinţei umane pentru a fi protejată contra
tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru menţinerea integrităţii sale fizice şi psihice.
I. Independenţa în satisfacerea nevoii
Viaţa oricărui individ poate fi ameninţată la un moment dat de o suferinţă bruscă, care îl va aduce
într-o situaţie critică.Organismul uman este protejat contra agresiunilor de toate felurile (agenţi
fizici, chimici, microbieni sau din alte motive), pentru că posedă numeroase medii naturale ca:
părul la nivelul orificiilor, secreţiile pielii, ca obstacole de penetrare a agenţilor externi.El este
capabil sâ-şi menţină integritatea prin mecanismele naturale de autoapărare.
Factorii care influenţează satisfacerea nevoii
Factori biologici
-Vârsta
Persoana adultă are abilitatea de a se proteja Are cunoştinţe despre sine şi dezvoltarea sa
- Copilul percepe sensul pericolului şi în funcţie de ritmul dezvoltării sale mintale, descoperă puţin
câte puţin autoprotecţia contra pericolelor, până la vârsta adultă
- Persoanele în vârstă prezintă diminuarea funcţiilor senzoriale şi motorii şi, în consecinţă, trebuie
sâ-şi ia măsuri particulare de autoapărare
Factori sihologici
-Emoţiile şi anxietatea pot provoca la individ utilizarea mecanismelor de apărare
ce permit conservarea integrităţii faţă de agresiuni de ordin psihologic
- Stresul - fiecare stare de stres poate influenţa adaptarea individului la toate formele de
agresiune stimulate de mecanismele de apărare
Factori sociologici
- Salubritatea mediului-Un mediu sănătos este esenţial persoanelor pentru un trai fără pericole.
Sunt necesare următoarele condiţii:
-temperatura ambiantă 18,3° - 25° C
-umiditatea între 30%-60%
-lumina - nici prea întunecoasă, nici prea luminoasă
-zgomot - a cărui intensitate să nu depăşească 120 decibeli
- mediul ambiant să conţină un minim de microorganisme, produse, chimice, fum
- condiţii de securitate (precauţie atunci când se folosesc aparate, obiecte care ar fi surse de
accident)
- Rol social. în funcţie de exigenţele locului de muncă şi ale muncii lor, indivizii trebuie să utilizeze
măsuri de protecţie împotriva tuturor pericolelor.
- Clima. în funcţie de climă, individul utilizează metode de autoapărare faţă de condiţiile
nefavorabile climatice, în locuinţă sau în locurile colective.
- Religia. Practicarea unor religii este o preocupare ideologică ce permite individului să-şi menţină
securitatea psihologică.
- Cultura. Măsurile de protecţie contra pericolelor sunt variate în funcţie de cultură, ele sunt reliefate
în tradiţii, fiind măsuri socio-economice ale unei societăţi.
-Educaţia. Părinţii informează copilul în ceea ce priveşte măsurile de securitate ce trebuie luate în
lunga perioadă de creştere; şcoala se ocupă de educaţia copiilor, adultul socialmente este obligat
să cunoască posibilele pericole pentru a stabili măsurile de prevenire pe care să le aplice.
Manifestări de independenţă
Măsuri de prevenire a: accidentelor,infecţiilor,bolilor,agresiunilor, agenţilor fizici (mecanici,
termici), chimici (arsuri chimice, intoxicaţii),agresori umani, animale şi autoagresiuni (mutilări,
suicid)
Securitatea psihologică-măsuri:
-metode de destindere, de relaxare şi de control al emoţiilor;
-utilizarea mecanismelor de apărare în diferite situaţii;
-răspuns eficace şi adaptat la agent stresant;
-practicarea unui obicei, crez, religie
Securitatea sociologică-mediu sănătos;
-salubritatea mediului,calitatea şi umiditatea aerului 30%-60%,temperatura ambiantă între 18,3°-
25° C
-fără poluare fonică, chimică, microbiană,
Intervenţiile asistentei pentru menţinerea independenţei
Pentru menţinerea unui mediu sănătos:
-educă pacientul pentru evitarea poluării atmosferei cu praf, încărcătură microbiană prin ştergerea
umedă a mobilierului şi aerisirea încăperilor
-asigură implicarea populaţiei în aplicarea programelor pentru menţinerea şipromovarea sănătăţii
-supraveghează starea de sănătate a populaţiei şcolare prin controale
periodice; face controale periodice persoanelor cu risc crescut la infecţie
-organizează - efectuează imunizările obligatorii
II. Dependenţa în satisfacerea nevoiiCând nevoia de a evita pericolele nu este satisfăcută,
pot surveni mai multe probleme de dependenta:
1.Vulnerabilitatea faţă de pericole
2.Afectarea fizică şi psihică
3.Anxietate
4.Durere
5.Stare depresivă
6.Pierderea stimei de sine
7.Pierderea imaginii de sine
8.Pierdere, separare
9.Frica
Sursele de dificultate sunt comune primelor dou ă probleme de dependenţă
Surse de ordin fizic
Insuficienţă intrinsecă:deficit senzorial,lipsă de sensibilitate,afectare fizică
Dezechilibru:durere,dezechilibru metabolic,dezechilibru electrolitic
Surmenaj:saturaţie senzoro-perceptuală
Surse de ordin psihic:
-tulburări de gândire,anxietate,stres
-pierdere – separaţie,pierderea imaginii corporale,situaţie de criză
Surse de ordin sociologic
-insalubritatea mediului,poluare,condiţii deficitare de muncă (absenţa măsurilor de protecţie)
-lipsa amenajărilor sanitare;sărăcie - promiscuitate
Lipsa cunoaşterii:insuficienta cunoaştere de sine, a altora şi a mediului înconjurător

Prezentăm în continuare primele două probleme de dependenta

1. Vulnerabilitatea faţă de pericole.Susceptibilitatea individului de a fi afectată integritatea sa fizică şi
psihică. Pericolul de infecţii, accidente, boli este mare la organismele slăbite, obosite, surmenate.
Manifestări de dependenţă
Predispoziţie la accidente: răniri căderi
-Neatenţia poate fi responsabilă de accidente rutiere, de muncă sau alţi agenţi traumatici, fizici,
chimici
-Tegumentele pot fi lezate prin contact prelungit cu substanţe iritante, corozive, în lipsa
echipamentului de protecţie
-Apariţia de leziuni la nivelul spaţiilor interdigitale, plici datorate umezelii, căldurii, îmbrăcăminte
neadecvată
-Deshidratarea, edemaţierea predispun tegumentele la lezare.
Predispoziţie la infecţii: gripă ,abces
-Neîngrijirea corespunzătoare a acestor infecţii poate da complicaţii mai mari (pulmonare,
cardiace, ale sistemului nervos, septicemie)
Predispoziţie la: îmbolnăviri frecvente, fatigabilitate, surmenaj
-îmbolnăvirile frecvente favorizează scăderea rezistenţei organismului de autoapărare
-Fatigabilitate - slăbire fizică, adinamie, lipsă de forţă.
-Surmenaj - fatigabilitatea excesivă care influenţează organismul; apare în urma unui exces de
efort fizic, psihic – muncă extenuantă.
Comportament depresiv şi agresiv
-Comportamentul poate fi modificat cu tendinţă spre depresie sau agresivitate în foarte multe boli
psihice; bolnavul poate avea tentativă de sinucidere sau poate deveni agresiv faţă de cei din jur.
In unele forme instabile în cadrul unor psihopatii, bolnavii pot face acte antisociale - incendieri. in
alte cazuri, bolnavii pot face acţiuni impulsive - crimă,automutilare, sinucidere.
- Intervenţiile asistentei -Pacient cu vulnerabilitate faţă de pericole
Pacientul să beneficieze de un mediu de siguranţă fără accidente şi infecţii
-asigură condiţiile de mediu adecvate, pentru a evita pericolele prin accidentare
-amplasează pacientul în salon în funcţie de starea, afecţiunea şi receptivitatea sa
-ia măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor în cazul îmbolnăvirilor cu boli transmisibile -
prin izolarea pacienţilor, respectarea circuitelor, măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare,
microclimat, alimentaţie, aprovizionare cu apă, îndepărtarea reziduurilor, sterilizare, curăţenie,
dezinfecţie)
Pacientul să fie echilibrat psihic
-favorizează adaptarea persoanei la noul mediu
-creează un mediu optim pentru ca pacientul să-şi poată exprima emoţiile, nevoile
-ajută pacientul să-şi recunoască anxietatea -furnizează mijloace de comunicare adecvate stării
pacientului; furnizează informaţiile de care are nevoie
-furnizează explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate
-asigură legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente
-învaţă familia pentru a îngriji pacientul cu boli psihice, degenerative, dacă este necesar, în
vederea reintegrării sale sociale
2. Alterarea integrităţii fizice si/sau psihice ; efectul unei boli sau al unui stres, la nivel fizic
sau psihic
Manifestări de dependenţă
Semne inflamatorii
Semnele inflamaţiei:
- durere- căldură locală- roşeaţă locală a regiunii respective- tumefacţie (mărirea în volum)
- limitarea mişcărilor segmentului afectat
Semne de insecuritate psihologică
- agitaţie, iritaţie, agresivitate, neîncredere, frică,idei de sinucidere
Intervenţiile asistentei -
Pacient cu alterarea integrităţii fizice şi psihice
OBIECTIV: Pacientul să-şi satisfacă nevoile în funcţie de starea de sănătate şi
gradul de dependenţă
-ajută şi suplineşte pacientul în satisfacerea nevoilor organismului
-determina pacientul să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile
-administrează tratament medicamentos antiinflamator, antiinfecţios
-aplică măsurile de prevenire a complicaţiilor septice
-foloseşte metode de relaxare pasivă; de exemplu, terapie muzicală, masaj
Pacientul să beneficieze de siguranţă psihologică, pentru înlăturarea stării de anxietate
-asigură un mediu de protecţie psihică adecvat stării de boală a pacientului, prin înlăturarea
excitanţilor psihici - aplică tehnici de psihoterapie adecvate
-asigură condiţiile de mediu adecvate (cameră izolată, aerisită, temperatură adecvată,
semiobscuritate)
-încurajează pacientul să comunice cu cei din jur, să-şi exprime emoţiile, nevoile, frica, opiniile
-învaţă pacientul să folosească mijloacele de autoapărare (pentru persoanele cu risc sporit la
pericol