NEVOIA DE A ACŢIONA

CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI Şl VALORI,

DE A PRACTICA RELIGIA
Definiţie:A acţiona conform propriilor convingeri/credinţe şi valori este o necesitate a individului de
a face/exprima gesturi, acte conforme formaţiei sale, de bine şi de rău, de dreptate, de urmare a
unei ideologii.
I. Independenţa în satisfacerea nevoii Nu există fiinţă umană izolată. Ea este în interacţiune
constantă cu ceilalţi indivizi, membri ai societăţii, şi cu viaţa cosmică sau Fiinţa supremă/absolută.
Această interacţiune scoate în evidenţă experienţa vieţii lor, convingerile, credinţele şi valorile
propriei fiinţe şi, pe de altă parte, dezvoltarea personalităţii.
Căutarea unei concepţii unificatoare despre lume, care să ne ajute să vedem viaţa în ansamblu şi
să găsim o semnificaţie în fiecare parte a ei este la fel de veche precum omenirea. Acest rol l-au
jucat religiile antice, precum şi credinţele cu o orientare teologică din timpurile ulterioare.
Este necesară o concepţie despre lume pentru a clasifica activităţile posibile şi pentru a stabili
priorităţi pentru anumite acţiuni, în cadrul unei activităţi concrete(decizii cu privire la carieră, decizii
morale, modul de utilizare a timpului, viaţa de familie etc).
Nici o societate nu poate trăi fără un set de standarde asupra cărora s-a căzut de acord; dragostea,
grija, onestitatea, integritatea, încrederea, iertarea, libertatea alegerii, iată numai o parte dintre
acestea.
Factorii care influenţează satisfacerea nevoii
Factori biologici:- Gesturile şi atitudinile corporale: permit pacientului să îşi satisfacă această
nevoie, în funcţie de convingerile proprii, de apartenenţa religioasă sau de amândouă.
Factori psihologici:-Căutarea, cercetarea sensului vieţii şi morţii: fiinţa umană caută de milenii
sensul vieţii şi al morţii; urmărirea acestui obiectiv face individul să realizeze gesturile şi
ritualurile care răspund credinţelor/convingerilor şi valorilor sale.
-Dorinţa de a comunica cu Fiinţa supremă sau cu cosmosul: fiinţa umană, în esenţa şi spiritul său,
se simte legată de Fiinţa superioară sau energia cosmică şi înfăptuieşte acţiuni care îi permit
această comunicare.
-Emoţiile: emoţiile şi impulsurile individului îl determină să realizeze activităţi umanitare, religioase
Factori sociologici
-Cultura: toate societăţile vehiculează, prin tradiţiile lor, credinţe şi valori faţă de practicile
religioase sau de aplicarea ideologiilor umanitare;
-Apartenenţa religioasă: influenţează în mare măsură acţiunile pe care le înfăptuieşte individul,
pentru a-şi satisface nevoile; pe parcursul socializării copilului, părinţii joacă un rol important în
obişnuirea cu credinţe şi valori legate de o apartenenţă religioasă; adultul este, de asemenea,
influenţat de normele sociale faţă de apartenenţa religioasă; cu toate acestea, există o anumită
alegere de a adera sau nu la o religie, în funcţie de convingerile personale.
La persoanele vârstnice, practica religioasă se intensifică sau reapare, dacă a fost abandonată
ulterior.
Astăzi, în lume sunt cunoscute:
-creştinismul, cea mai răspândită religie pe glob
-islamismul, prezent în Orientul Apropiat şi Mijlociu
-budismul, întâlnit la popoarele asiatice
-hinduismul, practicat de hinduşi
-mozaismul (iudaism), religia evreilor
Manifestări de independenţă
Credinţe:- convingeri personale ale individului fată de realitate;asistarea la ceremonii religioase;
folosirea obiectelor religioase (şirag de mătănii, imagini)
Religie: formă a conştiinţei sociale, caracterizată prin credinţa în fiinţe, forte supranaturale;
observarea regulilor unei religii;parcurgerea scrierilor religioase, spirituale sau umanitare
Ritual, rit:ansamblul de ceremonii religioase proprii unei religii;apartenenţa la grupuri religioase
sau umanitare
Spiritualitatea; ansamblul de credinţe şi practici proprii sufletului;timp de rugăciune şi meditaţie
gesturi şi atitudini corporale
Morală:ansamblu de reguli de conduită şi valori considerate valabile într-o societate
-participarea la fapte de caritate:participarea la fapte de umanitate
Valori: ansamblul de credinţe şi aptitudini care reflectă nu numai ceea ce este dorit, dar, în aceeaşi
măsură, ceea ce este benefic individului; de exemplu frumuseţea, adevărul, binele
Libertatea:posibilitatea de a acţiona conform propriilor credinţe sau dorinţe; individul are libertatea
deplină de acţiune şi sănătate mentală optimă (adaptat)
Intervenţiile asistentei pentru menţinerea independenţei
-determină pacientul să-şi exprime propriile convingeri şi valori
-planifică, împreună cu pacientul, activităţi religioase
-îl informează despre serviciile oferite de comunitate
-mijloceşte desfăşurarea unor activităţi conforme cu dorinţele şi credinţele bolnavului
II. Dependenţa în satisfacerea nevoii-De fiecare dată când această nevoie nu este
împlinită pot apărea probleme de dependenţă:
1.Culpabilitatea
2.Frustrarea
3.Dificultatea de a acţiona după credinţele şi valorile sale
4.Dificultatea de a participa la activităţi religioase
5.Nelinişte faţă de semnificaţia propriei existenţe
Codul etic al asistentului medical prevede:
- îngrijirea bolnavului fără diferenţe de rasă, credinţă, ideologie, culoare;
- păstrarea secretului profesional şi a confidenţelor făcute de bolnav.
Surse de dificultate:
Surse de ordin fizic-lezare fizică-dezechilibre-supraîncărcare-durere-surmenaj
Surse de ordin psihologic:tulburări de gândire,anxietate,stres,pierdere, separare - divorţ, doliu
-situaţii de criză - anestezie, bariere lingvistice, spitalizare,pierderea imaginii şi a respectului de
sine, pensionare
Surse de ordin sociologic:conflicte sociale,eşecuri,contradicţii cu familia şi societatea
Lipsa cunoaşterii:lipsa de cunoaştere a situaţiilor, a atitudinilor celorlalţi,insuficienta cunoaştere
de sine şi a mediului
Dezvoltăm în continuare două probleme de dependenta
1. Culpabilitatea-Sentimentul dureros, resimţit ca urmare a contrazicerii propriilor convingeri şi
valori, motiv pentru care individul se simte vinovat.Culpabilitatea este un sentiment fundamental şi
nemotivat, care se manifestă în surdină, în afara cunoaşterii adevăratei sale semnifiicaţii. Mai
multe situaţii pot cauza sentimente de culpabilitate: boala, pierderea stimei şi a respectului,
anxietatea, conflictele sociale.
Manifestări de dependenţă
Sentiment de culpabilitate
- amărăciune, autopedepsire, autoacuzare, mania de a se scuza inutil, înţelegerea bolii ca o
pedeapsă, sentiment de a fi nedemn, poziţie curbată, mişcări lente
Manifestări de depresie:manifestări de furie împotriva lui Dumnezeu,plâns,insomnie,bâlbâială
Manifestări de anxietate:tahicardie,tegumente reci, umede,hiperventilaţie,furie,mânie
- Intervenţiile asistentei -
OBIECTIVE: Pacientul să-şi păstreze imaginea pozitivă de sine
INTERVENŢII-încurajează bolnavul să-şi exprime sentimentele în legătură cu problema sa
-facilitează satisfacerea convingerilor sale
-acţionează pentru recâştigarea stimei de sine a bolnavului
-planifică, împreună cu bolnavul, activităţi care să-i dea sentimentul utilităţii
OBIECTIVE: Pacientul să fie echilibrat psihic
INTERVENŢII:îl pune în legătură cu persoane dorite, apropiate,dministrează, la nevoie,
medicaţie antidepresivă, tranchilizante (la indicaţiamedicului)
2. Frustrarea-Condiţia individului care se simte refuzat sau îşi refuză satisfacerea unei nevoi.
Obstacolele în îndeplinirea gesturilor sau a actelor conforme părerii personale de bine, rău sau
dreptate şi dificultatea de a participa la activităţile religioase dau individului sentimentul de
frustrare.
Manifestări de dependenţă
Senzaţia de pierdere a libertăţii de acţiune:activităţi (acţiuni) oferite de normele sociale, ce nu
pot fi însă folosite de individ, datorită nivelului cultural scăzut, a carenţelor educative etc; aceasta
îl determină la izolare sau deviantă (agresivitate)
-acţiuni contrare dorinţelor individului
Sentiment de inutilitate:amărăciune, tristeţe,plâns
Supunere la un regim:-tratament nedorit,medicaţie,alăptare
Incapacitatea de a exercita practici religioase
-incapacitatea de a citi documente religioase, de a participa la activităţile grupului sau de
apartenenţă, de a urma exigenţele propriei religii
-absenţa locurilor sau a modalităţilor de practicare
-căderea la pat,constrângeri fizice,deficit audio-vizual,efecte secundare ale unei medicaţii
Tulburări de gândire:confuzie,dezorientare,halucinaţii
Ingrijorare faţă de sensul propriei sale existenţe:grijă faţă de semnificaţia suferinţei sale,grijă
faţă de sensul vieţii şi al morţii,preocupare pentru credinţe şi valoarea lor
- Intervenţiile asistentei
OBIECTIVE: Pacientul să-şi recapete încrederea în sine
INTERVENŢII:ajută bolnavul să identifice cauza frustrării,îl încurajează să-şi exprime sentimentele
şi nevoile,îl asigură de confidenţialitate şi îi păstrează secretele
Pacientul să aibă o stare psihică bună
-comunică des cu bolnavul, arătându-se plină de solicitudine
-caută modalităţi de practicare a religiei (citirea unor documente religioase)
- administrează la nevoie medicaţie sedativă
ROLUL ASISTENTEI ÎN SUSŢINEREA SPIRITUALĂ A PACIENTULUI
Să aprecieze importanţa credinţei pentru fiecare pacient, în funcţie de stadiul său de
dezvoltare:
- credinţa influenţează modul de viaţă, atitudinea, sentimentele pacientului faţă de boală şi
moarte
- copilul mic rus cunoaşte sensul binelui sau al răului, credinţa spirituală; spune rugăciuni
înainte de culcare, imitându-i pe părinţi
- preşcolarul pune întrebări despre religie şi începe să creadă într-o fiinţă supra-umană;
doreşte să afle semnificaţia sărbătorilor şi ritualurile acestora
- şcolarul şi adolescentul învaţă despre religie, urmează practici religioase, decide dacă
acceptă religia familiei sau se converteşte în funcţie de experienţa personală
- adultuldedică mai mult timp practicilor religioase
Să sesizeze şi să clarifice impactul credinţei religioase asupra îngrijirilor de sănătate:
- restricţii asupra dietei alimentare
- restricţii la administrarea de medicamente, vaccinuri, sânge
- refuzul unei intervenţii chirurgicale sau al altor proceduri terapeutice
- refuzul unui transplant
- neacceptarea avortului
- neacceptarea internării în spital şi a tratamentului în timpul unor sărbători
- descurajarea eforturilor de prelungire a vieţii
- dorinţa de a sta lângă pacientul muribund şi a îndeplini anumite ritualuri
Să identifice persoanele care au nevoie de asistenţă spirituală:
- pacienţii singuri, care au puţini vizitatori
- pacienţii care vor fi supuşi unor intervenţii chirurgicale
- pacienţii care trebuie să-şi schimbe modul de viaţă după boală sau intervenţia
chirurgicală
- pacienţii care suntpreocupaţi de relaţia între religie şi sănătate
- pacienţii a căror boală are şi implicaţii sociale
- muribunzii
Să faciliteze satisfacerea nevoii spirituale:
- să permită vizita preotului,să-i permită pacientului citirea cărţilor religioase
- să informeze pacientul asupra posibilităţii de participare la serviciul religios din
cadrul unităţii spitaliceşti
- să i se răspundă la întrebări referitoare la subiecte religioase,să se marcheze
evenimentele religioase (Paşti, Crăciun), utilizând decor adecvat şi alte facilităţi permise
- pacientul să fie ajutat să-şi exprime disconfortul spiritual
Educaţia pacientului:
-în cazul unui conflict între doctrina religioasă şi recomandările terapeutice,pacientul să fie
informat despre necesitatea promovării sănătăţii