SCOALA POSTLICEALA „HENRI COANDA”

TIMISOARA

SUPORT DE CURS
- UZ INTERN-

MODULUL 17
PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA

Specializarea ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ANUL I

1
 Norme generale de protectie a muncii

Protecţia muncii face parte integrantă din procesul de muncă şi are ca scop asigurarea
celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor
profesionale.
Obligaţia şi răspunderea pentru realizarea deplină a măsurilor de protecţia muncii o au cei
ce organizează, controlează şi conduc procesul de muncă.

2
 Îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă prezintă importanţă nu numai din punctul de
vedere uman, pentru a reduce suferinţele lucrătorilor, dar, de asemenea şi ca un mod de a
asigura succesul şi durabilitatea întreprinderilor, printr-o dezvoltare economică mai bună pe
termen lung.
Un mediu de muncă de calitate înseamnă o afacere bună
Deşi se depun eforturi considerabile, numărul accidentelor de muncă şi al bolilor
profesionale rămâne ridicat, iar costurile pe care acestea le implică pentru societate,
întreprinderi şi persoane este inacceptabil.

Accidentele de muncă pot avea un impact financiar major, în special pentru

întreprinderile mici. Unele costuri sunt evidente, de exemplu pierderile de producţie şi
venituri, sau numărul de zile de lucru pierdute prin concedii medicale şi pot fi exprimate cu
uşurinţă în termeni financiari. Cu toate acestea, o mare parte a consecinţelor accidentelor de
muncă pe plan economic nu sunt vizibile imediat sau nu pot fi uşor cuantificate.
Întreprinderile trebuie să cunoască nu numai aspectele legate de costurile pe care le
implică accidentele de muncă, dar şi pe cele referitoare la beneficiile pe cere le poate aduce un
management adecvat al securităţii şi sănătăţii în muncă. Studiile au arătat clar că un
management eficient al securităţii şi sănătăţii în muncă este strâns legat de profitabilitate şi
excelenţă în afaceri. Există un raport direct între un mediu de muncă bun şi o bună
performanţă a întreprinderii. Studiile de caz, au arătat că investiţiile în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă contribuie la îmbunătăţirea performanţelor întreprinderilor.
- mediul securizant si de protectie
o mediul securizant este mediul care reduce la minimum riscurile de ranire,
accidentarte, reactii nedorite , asigurind si intimitatea pacientilor

3
 o mediul de protectie are rolul de a crea o ambianta placuta care actioneaza
asupra SNC, izolind pacientii de conditiile negative ale mediului
o asigurarea mediului terapeutic de protectie presupune
- crearea unei ambiante placute in spital
- pregatirea psihica a pacientului inaintea efectuarii oricarei tehnici de
nursing
- asigurarea odihnei pasive si active a pacientului
- prezenta asistentei in permanenta in preajma pacientului
- atitudine si bunavointa atunci cind asistenta este solicitata de catre
pacient sau apartinatori
o normele generale de protectie a muncii emise prin Ordinul Ministerului Muncii
si Protectiei Sociale nr. 508/20.11/2002 si Ordinul Ministerului Sanatatii si
Familiei nr. 933/25.11.2002 cuprind principii generale de prevenire a
accidentelor de munca si boli profesionale

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

PREVEDERI GENERALE

- deplasarea de la domiciliu la sediu si invers se va efectua cu respectarea regulilor de

circulatie pe drumurile publice
- prezentarea la programul de lucruse face in stare de odihna
- deplasarea se face pe caile de circulatie stabilita

4
 - circulatia pe culoare si scari se va efectua tinind seama de urmatoarele reguli
o se va circula numai pe partea dreapta in sensul de mers

o se va merge la pas si nu se va alerga

o se va utiliza mina curenta de la scara
o se va da atentie si se va mentine calea de circulatie libera
- la fiecare loc de munca se va tine ordinea si curatenia
- programul de lucru trebuie respectat, cuprinde si pauzele de masa si odihna
- este interzisa parasirea locului de munca fara avizul sefului
- este interzisa introducerea bauturilor alcoolice

PROTECŢIA MEDIULUI SPITALICESC

Mediul securizant şi de protecţie

Mediul securizant este mediul care reduce la minimum riscurile de rănire, accidente, infecţii,
reacţii nedorite la tratament.
Acest mediu are o acţiune favorabilă asupra sistemului nervos central, creând o ambianţă
plăcută, izolând pacientul de condiţiile negative ale mediului.
Consecinţele asigurării unui mediu securizant sunt:
- evitarea accidentelor care pot apărea în cursul îngrijirii
- reducerea cazurilor de boli profesionale apărute în spital
- scăderea costului global al serviciilor de sănătate

5
Datorită faptului că asistenta medicală furnizează predominent o îngijire directă pacienţilor,
ele au nevoie de a-şi însuşi cunoştinţele necesare prevenirii şi controlului infecţiilor.

Există şase categorii de microorganisme care determină apariţia infecţiilor: bacterii,

virusuri, fungi, protozoare, paraziţi intestinali, riketsii. Dacă un microorganism specific este
capabil de a cauza infecţia el este numit patogen.
Procesul epidemiologic reprezintă totalitatea factorilor şi mecanismelor biologice, naturale şi
sociale, care concură, în mod determinant şi favorizant - dinamizator, la apariţia, extinderea şi
evoluţia pariculară a unei stări morbide, la nivel populaţional.
Structura generală a procesului epidemiologic include:
a. Sursa de agenţi patogeni
b. Modurile şi căile de transmitere
c. Receptivitatea populaţiei

Infecţiile de spital - Infecţiile nosocomiale sunt vechi de când omul a început să-şi îngrijească
semenii bolnavi.
Infectiile de spital constituie o reflectare a transformărilor petrecute în ecosistemul uman,
urmare a:
 utilizării abuzive a antibioticelor,
 automedicaţiei,
 creşterii numărului de persoane imunodepresate,
 scăderii interesului pentru igienizarea vieţii cotidiene,
 perturbării raportului dintre diferitele categorii de agenţi patogeni.

Infectiile de spital nu sunt limitate la cadrul prestaţiilor medicale ele reflectă şi au impact
asupra stării generale de sănătate a populaţiei.
Incidenţa este în creştere peste tot în lume, cauzele sunt şi comune dar şi diferite, în raport de
gradul de dezvoltare a unei ţări sau regiuni.

Diagnostice nursing corelate cu nevoia de a avea un mediu protector

În formularea unui diagnostic nursing vis-à-vis de această nevoie vor interveni unul sau mai
mulţi din următorii termeni nursing:

Infecţie potenţială
Acest diagnostic nursing include de obicei şi motivul pentru care persoana este supusă
riscului. Copiii şi bătrânii sunt mai predispuşi riscului la infecţie. Prezenţa bolii sau
perturbarea integrităţii tegumentare pot plasa de asemena persoana la risc. Imobilitatea creşte
riscul infecţiei. Un pacient cu sistemul imun compromis va contacta mult mai probabil infecţii
cauzate de diferiţi germeni patogeni, decât o persoană cu buna funcţionalitate a sistemului
imun.

Risc de transmitere a infecţiei

Acest diagnostic poate fi corespunzător când există riscul pentru activarea lanţului
epidemiologic. Acest diagnostic poate fi corelat cu plăgile care supurează, cu existenţa
secreţiilor respiratorii infectate, sânge sau fluide ale organismului, ale urinei sau materiilor
fecale.

Prezenţa infecţiei

6
Pentru pacienţii care prezintă infecţie este important de a determina factorii etiologici -
problemele care cauzează simptomele procesului infecţios. Si aceste probleme trebuie
formulate cât mai specific. Probleemle apcientului corelate cu existenţa infecţiei includ
dicomfortul, dureri musculare, dureri cu alte localizări, febră şi tuse. Un alt diagnostic nursing
posibil la aceşti bolnavi este dificultatea efectuării activităţilor.

Exemple de diagnostice nusing:

1. Infecţie potenţială corelată cu alterarea stării de sănătate fizică:

 vârstă avansată
 imobilitate
 sistem imun compromis
2. Infecţie potenţială corelată cu : plăgi, incizii postchirurgicale
Infecţie potenţială corelată cu prezenţa cateterului permanent

3.Alterarea confortului: polakiurie, disurie corelate cu infecţiile de tract urinar

4. Intoleranţă la activitate, corelată cu ulcer de gambă complicat cu infecţie

5. Deficit de autoîngrijire: igienă personală deficitară corelată cu stare de denutriţie avansată.

Metodele de prevenire a infecţiei nosocomiale cuprind: folosirea instrumentarului de unică

folosinţă, când este posibil, sau a corect sterilizat, depistarea rezervoarelor în spital, spălarea
mâinilor şi utilizarea tehnicilor de asepsie, igienă personală, asepsia medicală de rutină,
izolarea când se impune

INTRODUCERE

Asistenta medicala este o resursa valoroasa in cadrul sistemului de sanatate si prin

urmare merita cele mai bune conditii de munca in care sa-si indeplineasca sarcinile.

In explorarea aspectelor care influieteaza sanatatea si securitatea unei asistente

medicale la locul de munca se incepe prin a examina factorii potentiali generatori de leziuni
fizice , manipularea pacientilor si contactul cu substantele toxice , radiatii si agenti
microbiologici, de asemenea stresul si surmenajul.

7
Asistenta medicala stresata

Mobilizarea pacientului
Termenul de manipulare este utilizat pentru a descrie toate activitatiile in care
pacientul este ridicat , transportat , sprijinit si deplasat in timpul ingrijirii medicale.

Mobilizarea pacientilor este o cauza predominanta a leziunilor si durerilor lombare in

cursul ingrijirilor medicale acordate.
Cauzele durerilor lombare pot fi grupate in trei categorii
- munca suprasolicitata – implica aplecari, ridicari sau perioade de munca mai dificila
decit in mod obisnuit
o o asistenta medicala debutanta va avea nevoie de timp pentru a se adapta la
acest gen de munca si pentru a-si insusi noi deprinderi
- incordare pozionala – pozitia aplecata, cu trunchiul orizontal chiar si pentru o scurta
durata de timp este o cauza obisnuita a icordarii pozitionale si dificultatii la revenirea in
pozitia verticala
- leziuni lombare – pot apare in cazul unor suprasolicitari severe
Principilee mobilizarii pacientilor
- exercitiu
o domnul Sandu, 60 ani , obez, internat in urma cu 7 zile cu AVC, care a generat
o hemiplegie , aude darnu poate vorbi, are si o sonda vezicala
- pe baza cunostiintelor , intocmiti o lista a factorilor de care trebuie sa
tineti cont atunci cind trebuie mutat de pe pat pe scaun

- trebuie evitata ridicarea manuala a pacientilor

8
 - in timpul manevrarii coloana vertrebala trebuie sa fie dreapta intotdeauna, cu umerii pe
cit posibil la acelasi nivel si pe aceeasi directie cu pelvisul
- in cazul in care un pacient cade in nici un caz nu incerca sa se ridice fara un ajutor
Substante toxice si riscuri microbiologice
- in calitate de asistenta medicala suntem expuse la contactul cu substante toxice sau la
riscuri microbiologice

- in majoritatea cazurilor riscurile si accidentele pot fi diminuate sau prevenite

- important este ca asistentele medicale sa fie constiente de existenta lor si sa fie
pregatite de a le evita
Substantele toxice
- personalul medical
o este expus la o gama imensa de substante toxice din medicamente, produsele
chimice si gazoase cu care lucreaza

o asistenta are dreptul sa cunoasca substantele cu care va lucra si directorii sunt

obligati sa asigure o instruire adecvata, gratuita si in timpul orelor de servici,
privind modul de manipulare a produselor chimice toxice

9
 - la angajare asistenta trebuie sa fie atentionata la ce riscuri se va expune in momentul
angajarii pe sectia unde va urma sa lucreze
- riscurile pe care le prezinta aceste substante, efectele pe termen lung sunt adesea
incomplet cunoscute chiar de producatorii lor, asteptind ca persoanele care le
manipuleaza sa nu se gindeasca sa asocieze cu ele durerile de cap periodice, afectiunile
dermatologice, ameteli sau greata

Produsele chimice toxice

- in fiecare zi asistentele manipuleaza o mare gama de produse chimice care pot avea
efecte locale sau sistemice
- multe din acestea sunt raspindite atit in mediu casnic cit si la locul de munca
- produsele chimice pot fi inhalate sub forma de praf sau vapori absorbite prin piele sau
inghitite
- efectele lor pot include
o reactii cutanate ,
o ameteli,
o migrene,

10
 o dificultati respiratorii
- efectele pe termen lung ale expunerii continue pot include : avorturi spontane,
sterilitate, malformatii congenitale, afectiuni cardiace, pulmonare, hepatice, leziuni
renale, cancer
- cel mai raspindit efect secundar in rindul asistentelor il constituie dermatita
profesionala
- este cea mai raspindita boala profesionala si cea mai importanta cauza a concediilor
medicale prelungite
- iritantii cutanati primari – acestia produc inflamarea pielii in zona de contact direct
- asistentele medicale sunt expuse riscului datorita necesitatii spalarii frecvente a miinilor
si expunerii la o gama larga de iritanti cutanati
Sensibilizanti
- aceste substante cauzeaza un raspuns alergic specific cunoscut sub numele de
sensibilizare

- se produce de regula dupa mai multe episoade de expunere, chiar dupa ani de expunere
- odata sensibilizat organismul exista posibilitatea ca procesul a fie ireversibil,
organismul reactionind sub forma dermatitei localizate
- efectele pot depasi zona de contact direct producind inflamarea buzelor, peoapelor,
fetei, greata sau voma
Fotosensibilizanti
- aceste substante pot fi atit iritante cit si fotosensibilizante dar actioneaza doar in
prezenta luminii solare sau ultraviolete

11
 - simptome asociate cu expunere la anumiti compusi chimici toxoci
o dermatita profesionala
o migrene
o iritabilitate
o greata , voma
o ameteli
o iritarea gitului si nasului
o insomnie
o afectiuni pulmonare cronice
o inrautatirea starii astmaticilor si a celor cu exeme
o riscuri reproductive
o afectiuni cardiace, pulmonare, hepatice
o leziuni renale
o cancer
Protectie
- monitorizarea produselor
1. informatii privind substantele cu care se lucreaza
o trebuie sa se cunoasca
- denumirea substantei
- denumirea comerciala a substantei
- riscurile care sunt cunoscute
- restrictii de depozitare

- precautii pentru utilizare

2. ori de cite ori este posibil, iritantii potentiali trebuie inlocuiti cu
substante inofensive
3. echipamentul de protectie reduce riscul contactului substantelor cu
tegumentul, iar mastile asigura protectia impotriva aerosolilor si
pulberilor

12
o in cazul persoanelor sensibilizate manusile de cauciuc pot produce inflamatii
sau pot declansa dermatite
o manusile de cauciuc pot fi inlocuite cu manusi din PVC sau siliconi, capusite
cu bumbac
4. ventilatie
- locul de munca sa fie ventilat , inclusiv cu sisteme mecanice de
ventilatie, indispensabile acolo unde se depoziteaza, se prepara sau se
utilizeaza produse chimice in concentratii ridicate
5. instruire
- personalul care utilizeaza produse iritante , sensibilizabnte sau
carcinogene de genul citostaticelor trebuie sa fie dorecte in ceea ce
priveste manipularea lor , utilizarea corespunzatoare a echipamentului
de protectie si precautiile in depozitarea sau transportarea acestora
6. raportarea aparitiei oricarei dermatite sau alte probleme dermatologice
- pentru spalarea miinilor se foloseste sapun emoliant
- cremele ecran nu constituie un mijloc de prevenire a
dermatitelor alergice de contact, dar ajuta la curatirea mai
usoara si mai putin agresiva a epidermei
7. ingrijirea pielii – se acopera toate ranile sau eroziunile
- pentru spalarea miinilor se foloseste sapun emoliant

- cremele ecran nu constituie un mijloc de prevenire a

dermatitelor alergice de contact, dar ajuta la curatirea mai
usoara si mai putin agresiva a epidermei
- cremele hidratante ajuta la inlocuirea grasimilor naturale a pielii
indepartate de unii solventi

13
 8. controlul sanatatii
– personalul supus unor riscuri profesionale cunoscute trebuie
monitorizat
- aceasta monitorizare poate include examinari medicale, teste
sangvine si de urina, teste dermatologice si verificari ale
functiilor pulmonare
9. accidentele - clatirea cu apa daca personalul se stropeste cu substante
toxice
o daca din greseala ati inghitit clatiti gura cu apa – se raporteaza imediat
medicului
o produsele chimice ajunse pe piele trebuie indepartate imediat prin spalare
o imbracamintea stropita trebuie imediat schimbata inainte ca substanta sa
ajunga in contact cu pielea
Gaze anestezice reziduale
- numeroase observatii au stabilit ca anestezicele gazoase reziduale pot avea efecte
severe asupra functiilor reproductive atit la femei cit si la barbat
- un studiu facut asistentelor medicale expuse cu regularitae anestezicelor gazoase a
demonstrat o rata dubla a avorturilor spontane
- oxidul nitros poate provoca leziuni precoce ale maduvei spinarii
- de foarte mult timp se cunoaste efectul carcinogen al eterului
- efecte potentiale asupra sanatatii ale anestezicelor gazoase reziduale
o efecte reproductive
- la femei
 diminuarea fertilitatii
 incidenta crescuta a avorturilor spontane
 reducerea greutatii fatului
 mortalitate perinatala
 malformatii congenitale
o spina bifida
o microcefalie
o hidrocefalie
o malformatii cardiace
- la barbati
 reducerea cantitatii de spermatozoizi si a mobilitatii lor

14
  modificari spermatice care conduc la avorturi sau malformatii
congenitale
o efecte carcinogene
- incidenta sporita a cazurilor de cancer la personalul medical feminin, in
rindul anestezistilor si personalului din salile de operatie
o efecte asupra ficatului
o efecte asupra sistemului nervos
- migrene
- oboseala
- iritabilitate
- insomnie
- protectie
o anestezicele gazoase pot scapa in mediul de lucru pe diverse cai
- in momentul administrarii efective de catre anestezist a gazului
 prin scurgeri din echipamentul fisurat
 prin respiratia pacientului, in special in perioada postoperatorie
o ventilatie
- cea mai importanta masura preventiva este o ventilatie corespunzatoare
a salilor de operatie si a anexelor
- echipamentul de anestezie trebuie verificat cu regularitate in scopul
detectarii fisurilor
o Monitorizare
- trebuie facute masuratori regulate ale concentratiei gazelor anestezice
reziduale din atmosfera salilor de operatii
o Intretinerea echipamentului
- a dispozitivelor pentru anestezie , a ventilatiei de inchidere, a
garniturilor si containerelor, a echipamentului de drenare si de
ventilatie
o Proceduri de asistenta

- evitati sa va apropiati prea mult de fata pacientului

- prezenta gazelor anestezice a fost detectata in respiratia pacientilor si
dupa 10 zile de la operatie
o Graviditatea
- daca sunteti gravida evitati sa lucrati in sala de operatii
Medicamente
- orice manual de farmacologie consacra un spatiu important analizarii efectelor
secundare ale medicamentelor, totusi cei care le manipuleaza acorda o atentie relativ
redusa acestor posibile efecte
- singura exceptie o constituie citotoxicele despre care se stie ca prezinta un risc deosebit
pentru cei care le manipuleaza
- riscurile posibile ale altor medicamente sunt aproape in totalitate ignorate
- asistentele medicale aloca o buna parte din timpul de lucru manipularii medicamentelor
si sunt expuse efectelor lor in mai multe moduri
o prin contactul direct - aplicarea cremelor sau ungventelor fara manusi, solutii
care ajung prin stropire pe piele sau in ochi
o prin inhalare - amestecarea medicamentelor sub forma de pulberi sau la
numararea tabletelor, administrarea sub forma de spay

15
 o prin ingestie – tentatia de automedicatie sau accidental
- reactiile cutanate cel mai raspindit efect al manipularii medicamentelor
- o persoana sensibilizata in urma expunerii la actiunea unui anumit medicament poate fi
in continuare afectata si de alte substante
- antibioticele in special Penicilina, neomicina, streptomicina constituie principala
problema
- se estimeaza ca pina la 5% din asistentele medicale devin sensibile la antibiotice
- daca o asistenta este sensibila la un medicament in urma expunerii profesionale exista
pericolul producerii unei reactii extrem de severe de genul socului anafilactic in cazul
in care se va administra direct
- Protectia
o se va obtine date privind medicamentele care vor fi manipulate
o se spala miinile dupa manipularea cu medicamentele

o ranile se protejeaza cu pansamente rezistente la apa

o nu se aplica niciodata cu mina un preparat local – se utilizeaza manusi sau
spatule, nu se ating tabletele
o cind se manipuleaza medicamente citotoxice se va purta echipament de
protectie
o nu se pulverizeaza solutii in atmosfera – excesul de aer din seringa se elimina
intr-un flacon

o stropii sau picaturile se indeparteaza prin spalare cu apa rece

Medicamentele citotoxice
- in ciuda efectelor toxice prin contactul cu preparatele citotoxice si a efectelor sistemice
pe termen lung, presupuse , politicile privind protectia persoanelor care manipuleaza ,
prepara si administreaza aceste substante deosebit de toxice tind sa fie aleatoare si
intimplatoare cu mari variatii
- doveziile privind efectele sistematice ale medicamentelor citotoxice asupra
personalului care le vehiculeaza sunt neconcludente si controversate

16
- cu o lista de preparate cototoxice in continua crestere este rezonabil sa se presupuna ca
toate sunt potential periculoase sistemic pentru cei care le manipuleaza si sa se
elaboreze proceduri de lucru adecvate
- multe spitale nu au proceduri de lucru cu preparatele citotoxice
- Cai de contaminare
o prin inhalare
- aerosolii sau ceata provenita de obicei sin seringi sau din flacoanele
inchise cu dopuri din cauciuc atunci cind se extrage solutia , prezinta
cel mai mare risc pentru personalul medical
- acest pericol este ignorat deoarece este invizibil
o prin ingerare
- putin probabila
o prin contact cutanat
- poate avea un efect iritant
- anumite medicamente pot fi absorbite sistemic prin piele
- Masuri preventive
o un singur membru al personalului administrativ trebuie sa aiba
responsabilitatea deplina in elaborarea si implementarea principilor de utilizare
sigura a produselor citotoxice
o acesta trebuie sa desemneze anumite grupe de personal pentru prepararea si
adminstrarea medicamentelor si sa se asigure ca ele sunt ca ele sunt instruite
coespunzator
o trebuie sa furnizeze informatii complete privind riscurile ce decurg din
folosirea produselor
o sa elaboreze proceduri de utilzari de utilizare a echipamentului de protectie, de
eliminare a rezidurilor de produse citotoxice
- Echipament
o riscul principal de creare a aerosolilor toxici cind se amesteca produsele
citotoxice provine din presiunea pozitiva degajata in flacon atunci cind se
introduce agentul de diluare
o cind aerul din interiorul flaconului este comprimat peste un anumit nivel el se
degaja pe linga ea antrenind si particule de solutie citotoxica sub forma unei
cete fine
o o situatie ar fi sa se prepare medicamentul intr-o incinta cu ventilatie laminata
– o incinta partial inchisa in care locul de munca este inconjurat de un flux
ascendent de are reducind astfel degajarea particulelor generate in interiorul
incintei

17
 o aceste incinte trebuie instalate in farmacia spitalului si aici sa se prepare toate
citotoxocele, in mod centralizat in conditii stricte si sa nu se expuna personalul
sectiei sau salonului unui risc inutil
o o alta solutie este balonul de siguranta
o are o canula care este introdusa in flacon impreuna cu acul folosit pentru
introducerea solutiei de diluare
o pe masura ce diluantul este adaugat aerul in exces este eliminat in balon care
apoi este aruncat impreuna cu flaconul gol de care ramine atasat

- Imbracamintea de protectie
o utilizarea incintelor cu ventilatie laminata este mai sigura
o dar cind acestea nu exista pentru a-si proteja epiderma si ochii cei care
manevreaza produse citotoxice trebuie sa poarte imbracaminte de protectie –
ochelari, manusi de preferat de PVC, halate cu mineca lunga
o mastile nu ofera protectie la aerosoli, vapori sau praf toxic cu particule
suficient de mici pentru a penetra materialul mastii
o spalati miinile imediat ce s-a lucrat cu acest tip de medicament

- Preparare si indepartare/inlaturare

o nici o preparare sau reconstituire a medicamentului nu trebuie facuta in salon

18
 o daca nu se poate face in farmacie este necesar sa se amenajeze o incinta de
siguranta intr-o zona special destinata acestui scop si marcata corespunzator
o incinta trebuie sa aibă ventilatie adecvata
o prepararea se face pe un material absorbant care poate fi indepartat si care se
incinereaza deoarece este considerat un reziduu de mare periculozitate

o surplusul de solutie poate fi colectat intr-un recipient special care poate fi

evacuat in siguranta
o fiolele, seringile si acele folosite trebuie colectate intr-un container care va fi
sigilat si inscriptionat corespunzator, este trimis apoi pentru incinerare
- Accidente
o pierderi prin varsare
- se poarta echipament de protectie , inclusiv masca daca s-au imprastiat
preparatele sub forma de pudra
- plasati materialul care s-a varsat intr-o punga , se sterge bine resturile
cu o cirpa umeda care va fi introdusa si ea in punga
- punga se sigileaza , se eticheteaza si se trimite la incinerare
- suprafata contaminata se va spala cu apa din abundenta
- daca epiderma sau ochii au intrat in contact cu medicamentul se vor
spala bine cu multa apa si se va raporta medicului imediat
- Monitorizarea sanatatii personalului
o daca personalul urmeaza sa manipuleze cu regularitate preparate citotoxice ,
este necesar sa se preleveze la inceputul activitatii monstre de singe care se pot
pastra ca referinta pentru verificarile ulterioare
o asistentele medicale gravide trebuie sa evite expunerea la medicamente
citotoxice pe intreaga perioada a sarciniisi chiar inainte de a programa o
sarcina
o expunerea in primele saptamini de sarcina este cea mai periculoasa
o personalul expus citotoxicelor nu trebuie expus la radiatii
o exista unele dovezi care arata o interactiune intre anumite citotoxice si radiatii
in cazul pacientilor tratati in ambele moduri, desi relevanta in cazul expunerii
profesionale este dificil de evaluat
Radiatiile
- pericolul radiatiilor nu poate fi nici pipait, nici vazut , auzit, mirosit sau gustat

19
 - razele radioactive ridicate sunt letale
- efectele cunoscute asupra sanatatii cauzate de radiatii includ efectele somatice acute –
arsuri, cataracte si sterilitate in cazul expunerii la doze medii
- dupa un interval mai lung apar efectele somatice intirziate – cancerul osos, mamar sau
leucemia – si afectiunile fetusilor
- expunere la radiatie a organelor de reproducere poate conduce la malformatii genetice,
persistente la mai multe generatii
- nivelul de radiatie la care sunt expuse asistentele in spital este in media foarte redus,
dar gravitatea efectelor cere sa fie luate toate masurile pentru protejarea personalului
medical
- razele X sunt cele mai raspindite surse de iradiere
Surse sigilate
- substante radioactive inchise intr-un invelis etans si plasate in containere rezistente
pentru transport si depozitare
Surse nesigilate
- sunt de obicei in forma lichida pentru utilizare in laborator sau pentru injectarea
pacientilor
Reziduuri
- sunt produse chimice redioactive folosite, echipament sau invelisuri care nu pot fi
decontaminate precum si exercitiile radioactive ale pacientilor
Masini
- masina nucleara foloseste diverse masini pentru a emite fascicule precis directionate,
dar unele degajari de radiatii sunt totusi posibile
- aparatele Roengen , scanerele, acceleratoarele si microscoapele electronice intra in
aceasta categorie
- radiatiile X reprezinta 90% din radiatiile folosite in spital
Nivele de siguranta
- nu exista un nivel inofensiv de iradiere si datorita lipsei unui consens in aceasta privinta
este bine sa se admita ca expunerea – intentionata sau neintentionata – trebuie
mentinuta la un minim absolut si ca sunt respectate cele mai stricte masuri de siguranta
- personalul expus la iradiere datorita activitatii profesionale trebuie supus examinarilor
medicale acordate in baza programelor de sanatate profesionala , iar in caz de
supraexpunere trebuie facute investigatii si evaluarea consecintelor asupra sanatatii
- limitele expunerii profesionale nu vor conduce la repercursiuni detectabile asupra
sanatatii
Protectie

20
- actiunile necesare protejarii asistentelor medicale contra radiatiilor pot fi grupate in trei
categorii
o recunoasterea/identificarea riscului
- toate sursele de radiatii oricit ar fi de mici trebuie etichetate cu simbol
recunoscut pe plan international reprodus pe fond galben
- mesajele de avertizare si instructiunile trebuie sa fie scrise in limba
vorbita
- lampile de avertizare din exterior unde se luceaza cu raza X trebuie
mentinute in stare de functionare

-
fiecare asistenta care urmeaza sa lucreze la radiologie trebuie sa urmeze
un curs de instruire in timpul programului si gratuit
o Monitorizarea
- o metoda simpla de masurare a nivelului de radiatii primit de fiecare
persoana se bazeaza pe folosirea unui film sub forma de ecuson purtat
in timpul orelor de serviciu
- filmul trebuie schimbat si developat in functie de circumstantele in care
este purtat , el indica nivelul de iradiere prin innegrirea placii
fotografice dar numai in acea parte a corpului unde este purtat
o Reducerea expunerii la radiatii
- cea mai buna protectie impotriva radiatiilor este reducerea expunerii

21
 - distanta, ecranarea si rapiditatea sunt trei principii importante de retinut
- distanta este cruciala deoarece cu cit este mai departe de sursa cu atit
doza de radiatii este mai mica
- ecranarea este deosebit de importanta, deoarece materialele ca betonul
sau plumbul absorb o mare cantitate din fluxul de radiatii
- imbracind un sort de plumb sau stind in spatele unui ecran mobil doza
receptata este redusa, acestea sunt solutii de ultima instanta
- cu cit se sta mai putin timp linga o sursa cu atit doza receptata este mai
mica
Riscuri microbiologice
- spitalele sunt pline de germeni ai caror periculozitate este deosebita prin aceea ca nu
sunt vizibili
- pericolele care nu se vad tind sa fie ignorate sau uitate

- asistentele sunt expuse unui pericol microbiologic cu totul deosebit deoarece vin in
contact strins cu pacientii infectati, cu secretiile, probele , ranile , pansamentele si
lenjeria lor de pat
- cei mai raspinditi germeni in spital sunt bacteriile, care in mod normal exista fara a fi
periculoase in intestin, pe piele dar pot provoca neplaceri daca ajung in alta parte
- in timp ce bacteriile sunt de obicei susceptibile la antibiotice in spitale s-a dezvoltat
tulpini rezistente la antibiotice de genul staphylococ sau streptococ care fac mult mai
greu controlul infectiilor
- alti factori microbiologicisunt extrem de periculosi pentru asistentele medicale gravide

22
 - in boli precum rubeole, varicela zoster, citomegal virusul
- spitalul constituie mediul ideal de dezvoltare al germenilor
- acestia contamineaza cremele, ungventele si se furiseaza in solutiile semipreparate sau
in apa statuta, chiuvete sau toalete, ventilatoare sau aparate de aer conditionat

- pacientii spitalelor sunt mai susceptibili la infectii datorita rezistentei naturale

diminuate de boala sau medicamente
- toaletele comune sau promiscuitatea altor pacienti maresc riscul infectiilor incrucisate
si fac mediul de lucru al asistentelor mai riscant
Principalele cai de transmitere a infectiilor
- ingestie – prin alimente infectate sau miini nespalate
- inoculare – prin ace contaminate, ca in cazul heptitei B
- implantare – daca o teietura sau o rana este infectata
- inhalare – multe microorganisme sunt raspindite in aer si pot rezista perioade lungi de
timp in praf sau in lenjeria de pat
o aerosolii din dispozitivele de curatire sau din seringi pot transporta particule
microscopice ale organismelor care se gasesc in suspensie in aer si care pot fi
inhalate cu usurinta
Reguli principale pentru autoprotectia impotriva infectiilor
- spalati des miinile
- acoperiti ranile cu pansamente rezistente la apa
- raportati toate cazurile de infectare
Politici preventive ale spitalelor
- spitalele trebuie sa aibă politici de control a infectiilor clare
- unele si-au constituit comitete de control a infectiilor
- politicile si procedurile agreate trebuie afisate vizibil si lizibil in toate locurile de
munca
Igienizare
- igienizarea inadecvata sau indirecta pot mari considerabil riscul infectiilor
- numarul bacteriilor din aer s-a dublat dupa maturarea pardoselii cu matura
- aspiratoarele trebuie sa se incadreze in limitele admise pentru zgomot
- suprafetele situate mai sus de nivelul pardoselii trebuie aspirate sau sterse cu o cirpa
umezita in apa cu detergent

23
 - de obicei nu e necesara o dezinfectie chimica
- dezinfectantii sunt activi numai in stare umeda , iar suprafetele se usca repede

- cirpele trebuie sa fie de culori diferite sa respect un cod al culorilor – pentru spalat ,
pentru bucatarie sau pentru sectoarele de pacienti

- microbii se pot aduna in apa lasata sa stea mai multe zile

Dezinfectantii
- dezinfectarea semnifica indepartarea sau distrugerea microbilor periculosi

24
 - dezinfectantii chimici sunt scumpi si pot fi chiar putin eficienti decit temperatura
ridicata sau detergentii obisnuiti
- pentru a actiona eficient dezinfectantii chimici au nevoie de o anumita perioada de timp

- de aceea turnarea dezinfectantiilor intr-o toaleta este mai putin eficienta decit simpla
spalare cu un jet de apa

- prin turnare in conductele de canalizare nu vor face altceva decit sa mascheze mirosul
neplacut
- conductele trebuie desfundate si indepartata cauza mirosului
- nu se utilizeaza niciodata 2 dezinfectanti odata
Spalarea miinilor
- spalarea miinilor dupa un contact direct cu un pacient sau dupa un contactcu un
material contaminat este obligatorie
Lenjeria
- evitati sa scuturati lenjeria de pat , ea se pune in sac care se leaga lenjeria infectata
trebuie marcata si plasata in doi saci

25
 - lenjeria patata cu singe sau fecale ale pacientilor cu hepatita B sau SIDA trebuie
incinerata
Izolarea pacientilor
- in spital se poate folosi o izolare epidemica grupata in care un intreg salon este tratat ca
o zona izolata
- asistentele trebuie instruite in tehnicile de asistenta – sistem bariera
- ori de cite ori un pacient e ingrijit in sistem bariera trebuie sa existe placute avertizoare
pentru asistentele medicale
Imbracamintea de protectie
- utilizarea imbracamintii de protectie in cazul anumitor activitati a devenit un ritual ,
adesea fara nici o justificare, decit in virtutea traditiei
- folosita in mod corespunzator ea poate avea un rol important in protejarea atit a
asistentei cit si a pacientului
- halaatele asigura o protejare mai complexa decit sorturile de plastic , dar sunt
penetrante de umezeala sau de bacterii
- ele sunt de preferat cind trebuie protejate bratele si umerii
- riscul contactarii unei infectii prin intermediul miinilor este aproape intodeauna
inlaturat prin spalarea lor regulata, dar utilizarea manusilor sterile de unica folosinta
poate fi de neilocuit in anumite situatii care cer manipularea cateterelor sau a tuburilor
endotraheale, a singelui infectat sau a fecalelor
- mastile sunt numai partial eficiente impotriva aerosolilor infectiosi sau a
microorganismelor din aer
- chiar daca tesatura mastii asigura o buna filtrare aceasta se pierde in caz ca masca nu se
fixeaza perfect
- ochelarii de protectie feresc ochii impotriva stropirii cu singe infectat de la bolnavii cu
hepatita B sau SIDA, in cursul nasterilor sau in chirurgie dentara
Probele
- probele trimise pentru examinare microbiologica trebuie sa fie inchise in pungi de
plastic cu formularul de analize pastrat separat
- trebuie sa existe un sistem complet cunoscut bine de etichetare a tuturor probelor ,
pentru a atrage atentia personalului care le transmite si a celui care le primeste asupra
naturii lor
- fiecare proba trebuie tratata ca fiind infectioasa, pina in momentul in care aceasta
ipoteza este infirmata
Evacuarea reziduurilor
- trebuie elaborate politici clare pentru clasificarea si evacuarea reziduurilor
- de obicei prin intermediul unui cod al culorilor
- pentru evitarea conuziilor trebuie stabilite cit mai putine categorii de deseuri
Monitorizarea sanatatii personalului
- toate asistentele trebuie supuse unui examen medical inainte de angajare

26
 - se recomanda vaccinarea impotriva variolei, poliomielitei si rubeolei, efectuate teste de
sensibilitate la tuberculoza, iar persoanelor care nu reactioneaza, vaccinarea BCG
- intreg personalul trebuie vaccinat impotriva hepatitei B, desi acest vaccin nu e pe scara
larga
- personalului trebuie sa i se ofere instruire si perfectionare in metode de autoprotectie
impotriva infectiilor si sfatuit cind se raporteaza simptome precum rani infectate sau
diare sau o infectie spacifica si cind isi ia concediu medical
Evidenta inregistrarilor
- toate episoadele infectioase se vor raporta
- iar cunostiintele acumulate trebuie aplicate pentru prevenire
Controlul pestei
- fiecare spital trebuie sa aibă un membru al personalului insarcinat cu controlul pestei,
posibil un membru al comitetului de control al infectiilor
- pentru a incuraja personalul sa raporteze indiciile unei infestari de acest gen trebuie sa
existe un registru de sesizari
- la proiectarea cladirilor spitalului trebuie incluse in sistemul de conducte bariere
impotriva agentilor purtatori ai infectiei
- gunoiul trebuie indepartat cit mai repede posibil
Bolile infectioase – precautii specifice
- exista o multitudine de recomandari in procedurile de asistenta medicala legate de
bolile infectioase in special de acelea cu periculozitate ridicata sau deosebit de virulente
ori ambele
- aceste recomnadari se concentreaza asupra controlului raspindirii infectiilor intre
pacienti, acordint o atentie mai redusa asistentelor care nu sunt considerate ca potentiali
factori ai infectiilor
Infectiile intestinale
- exemplu
o in urma cu ceva ani intr-un spital pentru pacienti psiho-geriartici a fost
confirmat un episod de infectie cu salmonella
o datorita unei asocieri de conditii nefavorabile – lipsa de personal, conducere
ineficienta si nesolicitarea la timp a unui ajutor exterior, boala s-a raspindit
rapid in tot spitalul si 49 de pacienti au decedat
o in cele din urma cazul a fost localizat la bucataria spitalului, datorita carnii de
pui infectate
o o ancheta publica a stabilit ca managerul local este vinovat de raspindirea
infectiei
o a fost cel mai grav episod
o aceste incidente sunt mai numeroase in spitale
- probleme care necesita o abordare speciala in legatura cu bucatariile multor institutii de
asistenta medicala
o echipament si cladiri vechi si depasite
o igienizare ineficienta a echipamentului si a incaperilor
o un control inadecvat al infectiilor transmise prin gindaci si rozatoare

27
 o igiena propie necorespunzatoare a personalului de la bucatarie
o amenajari inadecvate
o lipsa de instruire
o practici gresite in prepararea alimentelor
- exista si alti factori care contribuie la transformarea spitalelor intr-un posibil loc de
intilnire a toxiinfectiilor alimentare
- mincarea se prepara cu citeva ore inainte
- se transporta pe carucioare de-a lungul unor coridoare interminabile, timp in care se
raceste si aesea este numai partial reincalzita inainte de a fi servita
- pacienti fiind cu un sistem imunitar subrezit sunt cei mai expusi sa cada victime
infectiilor
- alimentarea comuna cu apa si hrana, distanta mica dintre ei si folosirea in comun a
instalatiilor sanitare maresc riscul de raspindire a infectiilor
- daca un pacient are incontinenta urinara, este confuz sau are un standard redus de
igiena personala aceste riscuri se multiplica
Exercitiu
- asistentele medicale se confrunta cu un dublu pericol venit din sectorul alimentar al
spitalului si din cel al pacientilor unde apare riscul infectarii in special prin manipularea
excretiilor sau colectarea probelor
o intocmiti o lista de modalitati in care considerati ca riscurile pot fi reduse
o analizati cu onestitate propia practica in domeniul asistentei medicale. Ce
puteti face pentru reducerea riscului de infectare?
o Selectati 2 zone cheie in care ati putea sa va imbunatatiti activitatea de
asistenta si sa va protejati singura

Ingrijire nursing

- izolarea
o infectarea se datoreste ingerarii agentilor patogeni de obicei prin contact
indirect – cu miinile nespalate

28
 o in cazul bolilor infectioase intestinale severe - holera, salmonelloza –
pacientul trebuie ingrijit de preferinta intr-o sectie de boli infectioase sau cel
putin intr-o rezerva
o pacientii psiho-geriatrici trebuie izolati , la fel si copii
o daca se inregistreaza un numar mare de cazuri de toxiinfectie alimentara
devine practica transformarea intregului salon in unitate de izolare
o izolarea pacientului reaminteste personalului despre riscul existent si despre
masurile preventive speciale care trebuie luate
- spalatul miinilor
o spalarea miinilor dupa contactul direct cu un pacient sau cu un material
contaminat
o pentru a reduce la maximum numarul bacteriilor trebuie sa va spalati pe miini
cu o solutie detergenta dezinfectanta
o uscarea miinilor se face de preferinta cu prosop de unica folosinta
o acesta se arunca intr-un recipient inchis pentru colectarea deseurilor
- imbracamintea de protectie
o hainele si sorturile de plastic sunt indicate in cazul contactului direct cu
pacientul
o sorturile de plastic trebuie incinerate dupa o singura folosinta
o halatele trebuie schimbate zilnic si pastrate in camera pacientului
o mastile si ochelarii nu sunt necesare
- evacuarea reziduului
o urina si fecalele infectate vor fi evacuate prin sistemul de canalizare
o plostile vor fi tratate imediad
o instalatiile de spalare a plostilor trebuie sa asigure o temperatura de 80 grade C
pentru cel putin un minut ca sa poata fi distruse bacteriile
o masinile moderne pentru spalat au scala pentru citirea temperaturii, daca nu au
o astfel de scala o metoda empirica dar eficienta este verificarea cu mina a
peretelui exterior al masinii pe perioada ciclului de lucru
o ea trebuie sa fie mult mai fierbinte decit poate suporta mina
o maceratoarele pentru plostiile de unica folosinta sunt foarte eficiente
o lucrarile regulate de intretinere a masinii sunt vitale
o o inregistrare riguroasa si vizibila a datelor cind s-au efectuat lucrari de revizie
trebuie sa existe pe un suport atasat de corpul acesteia
o lenjeria da corp sau de pat folosita de pacient cu boli infectioase trebuie
schimbata imediat ce s-a patat si trimisa la spalatorie in saci dublii
o sunt de preferat vesela si tacimurile de unica folosinta, daca acestea nu exista
atunci trebuie spalate la 80 grade C
o pansamentele si articolele de unica folosinta trebuie incinerate
- examinarea medicala a personalului
o daca aveti stari de diaree sau stari de voma sunteti suspectata de imbolnavire si
trebuie sa raportati imediat
o daca simptomele persista trebuie luate probe de scaun in vederea depistarii
infectiilor intestinale
o examinarea medicala este vitala si trebuie efectuata pentru intreg personalul
implicat in manipularea si prepararea alimentelor
o ei trebuie sa fie exclusi din procesul de preparare a alimentelor pina cind au
fost colectate cel putin trei probe negative de scaun in trei zile consecutiv

29
 - principalul risc de infectie provine din contactul cu singe sau derivati sanguini
o acordati o deosebita atentie acelor si instrumentelor
o raportati orice accident oricit de mic
o purtati imbracaminte de protectie in cursul procedurilor de asistenta
o cind curatati petele de singe , urina, fecale purtati halat , manusi si sort,
dezinfectati zona cu prosoape de hirtie imbibate in solutie de 1% hipoclorit
o lenjeria patata cu singe , materialele de unica folosinta, prosoapele de hirtie,
manusile de cauciuc, vata va fi trimisa la incinerare
o spalati intodeauna miinile dupa contactul cu pacientul
- daca v-ati intepat intimplator cu un ac contaminat sau v-ati contaminat prin intermediul
unei taieturi , prin contaminarea gurii sau a ochilor spalati imediat zona afectata si
raportati imediat medicului
- daca nu ati fost imunizata anterior trebuie sa vi se administreze cit mai repede posibil
imunoglobulina pentru hepatita B preferabil in primele 24 de ore

Hepatita

- hepatita B este una din cele mai severe boli

- se estimeaza ca au fost afectate peste doua miliarde de persoane
- in consecinta 350 de milioane de persoane sunt puratori cronici al virusului hepatitei B
9HBV) si sunt expusi riscului de deces in urma consecintelor pe termen lung
- acesti purtatori reprezinta o sursa importanta de transmitere a infectiei printr-o
multitudine de cai

- hapatita B este cea mai importanta boala profesionala infectioasa din Europa
- desi poate fi prevenita prin practici de lucru imbunatatite sau prin vaccinare
- se estimeaza ca in Europa de Vest 18000 de cadre medicale sunt infectate in fiecare an
- riscul la care este expus personalul medical a fost recunoscut de mult timp, de aceea au
fost elaborate si aplicate in multe tari proceduri de siguranta
- din 1982 exista un vaccin activ impotriva hepatitei B
- anterior singura modalitate de protectie , si aceasta doar partial cansta in administrarea
de imunoglobulina in hepatita B
- pacientii din grupele cu risc marit si toti cei dializati sunt supusi unei examinari
medicale periodice

30
 - studii facute in SUA au aratat ca 18,5% dintre medici si 12,7% dintre stomatologi
poseda anticorpi ai bolii, ceea ce semnifica o expunere anterioara
- si in Marea Britanie un studiu a estimat ca incidenta bolii poate fi de 10 ori mai mare in
rindul chirurgilor decit a restului populatiei din Londra
- asistentele medicale care lucreaza in zone recunoscute ca fiind cu risc crescut si unde
exista un control al infectiilor , pot fi mai putin expuse decit in acele zone asa numite
cu risc redus
- personalul tinar poate fi neexperimentat in procedurile de control al infectiilor
- asistentele iau contact strins si permanent cu singele sau fluidele corporale cind
prezenta virusului nu este banuita

- sub presiunea timpului cauzata de lipsa de personal sau de o urgenta medicala

procedurile sigure vor fi ocolite
Virusul
- exista 2 tipuri principale de hepatita virala
o hepatita infectioasa A
o hepatita serica B
- ambele sunt boli neplacute si periculoase pentru asistente
- hepatia B este mai severa si cu o rata mai ridicata a mortalitatii – pina la 30%
comparativ cu 0,2% in cazul hepatitei A
Modalitati de transmitere
- hepatita A infectioasa cea mai putin grava este raspindita pe cale orala si adesea apare
in epidemii
o are perioada de incubare cuprinsa intre 2 si 6 saptamini
- hepatita serica sau hepatita B este raspindita prin contactul cu singele sau derivati de
singe
o a fost izolata in sputa, singe contaminat, urina, fecale

31
 o se transmite prin contaminare directa in cazul injectarii , a epidermei cu
leziuni, prin contactul cu mucoasele sau corneea
- transferul agentului infectios se poate face si prin intermediul suprafetelor contaminate
, dar nu exista dovezi in sprijinul transmiterii bolii in aer
- boala are o perioada de incubatie cuprinsa intre 6 saptamini si 6 luni
Zonele cu risc crescut
- sectiile de boli hepatice si renale
- maternitatiile
- sectiile de boli psihice
- sectiile de boli infectioase si de izolare
- sectiile de traumatologie sau urgenta
- clinicile pentru tratarea persoanelor dependente de droguri
- clinicile de boli venerice
- riscul este si mai mare cind boala nu a fost recunoscuta sau diagnosticata
- asistentele medicale trebuie sa identifice pacientii care pot fi purtatori ai virusului
- ei includ
o pacientii cu o paloare sau o afectiune hepatica nediagnosticata
o dependenti de dgroguri
o prostituatele
o homosexualii
o persoanele cu tatuaje extinse
o persoanele cu sindrom Down
o persoanele revenite recent din tarile tropicale sau subtropicale
o pacientii hemofilici si cei carora li s-a efectuat multiple transfuzii sanguine fara
o verificare atenta
o pacientii cu boli renale
Prevenirea raspindirii
- evaluarea riscului
o este important de reamintit ca riscul de imbolnavire profesionala cu HBV poate
fi determinat si numai prin simpla precizare a functiei sau a locului de munca
o evaluarea riscului trebuie sa tina seama de modurile posibile de transmitere –
ranirea cu acecontaminate , etc - contaminarea epidermei lezionale sau a
mucoaselor, precum si de frecventa expunerii la sursele de contaminare
o evaluarea riscului trebuie sa mai ia in calcul si variatiile globale ale ratei
infectiilor HBV cronice si acute
- managementul riscului
o manaementul riscului se bazeaza pe o strategie multilaterala de prevenire , care
include
- standarte ridicate de siguranta a protectiei medicale
- adoptarea masurilor preventive generale
- utilizarea echipamentului adecvat de protectie individuala
- vaccinarea celor expusi factorilor de risc
- investigarea si tratarea incidentelor de expunere la risc
- inregistrari permanente
o aceste programe trebuie introduse printr-o educatie si instruire adecvata, care
este repetata si actualizata la intervale regulate de timp
o programele de managemet al riscului trebuie sa aiba inglobat un mecanism de
evaluare si finalizare deplina

32
Masuri preventive generale

- conceptul de masuri preventive generale presupune ca toti pacientii pot fi infectati cu

agenti patogeni cu transmitere sanguina si accentueaza importanta aplicarii masurilor
preventive adecvate tuturor pacientilor si lichidelor lor corporale indiferent de
diagnostic
- majoritatea purtatorilor de HBV nu sunt constienti de starea lor si nu vor fi regasiti in
inregistrarile medicale
- masurile preventive generale trebuie aplicate si in procedurile de decontaminare in
urma stropirii cu singe sau substante organice
- aceste masuri preventive includ tehnici generale de tip bariera si definesc proceduri de
indepartare a obiectelor ascutite
- masurile preventive generale se aplica atit in cazul contactului cu singe sau derivate
sanguine, cit si in cazul urmatoarelor substante organice
o sperma
o secretii vaginele
o LCR sau lichid peritoneal
o Lichid sinivial
o Lichid amniotic
o Saliva in cazul procedurilor stomatologice
o Probe patologice diverse
- masurile preventive generale se aplica in cazul urmatoarelor substante daca ele sunt
contaminate vizibil cu singe
o urina
o fecale
o secretii nazale
o sputa
o transpiratii
o lacrimi
Practica sigura la locul de munca
- prima indatorire a unui lucrator expus riscului de infectare este sa-si asigure propia
securitate prin utilizarea pansamentelor rezistente la apa pentru acoperirea leziunilor
cutanate
- cadrele medicale care au leziuni extinse pe miini si pe antebrate trebuie examinate atent
, individual inainte de a lua parte la procedurile endoscopice
- toate cadrele medicale expuse riscului trebuie sa se supuna politicilor spitalului de
utilizare a imbracamintii de protectie
- un principiu de baza al practicii medicale sigure consta in evitarea obiectelor ascutite
ori de cite ori este posibil
- in salile de operatii instrumentele ascutite nu trebuie trecute din mina in mina
- o tehnica chirurgicala corecta cere ca acele sa nu fie tinute in mina ci intotdeauna intr-
un suport de ace
- administrarea injectiilor, pansarea ranilor si manipularea reziduurilor organice trebuie
facuta in concordanta cu principiile practicii corecte
Evacuarea deseurilor clinice
- obiectele ascutite trebuie evacuate in siguranta, in containere, iar acele nu trebuie
reintroduse in suporturile lor

33
 - toate articolele contaminate cu singe sau substante organice trebuie colectate in
recipiente adecvate
- apoi se incinereaza
- conducerea spitalului trebuie sa asigure locuri special amenajate pentru evacuarea
reziduului clinic
- echipamentul medical si stomatologic reutilizabil care a fost contaminat cu singe sau
substante organice trebuie dezinfectat si sterilizat in conformitate cu normele nationale

Costurile si beneficiile masurilor generale de preventie

- introducerea masurilor preventive generale va necesita unele cheltuieli
- politicile scrise privind prectica medicala sigura sau evacuarea adecvata a reziduului
clinic precum si instruirea corespunzatoare a personalului pot fi realizate cu cheltuieli
suplimentare mici
- in unele situatii utilizare echipamentului de unica folosinta poate face parte dintr-un
progam global de reducere a transmiterii infectiilor intraspitalicesti
- astfel pot fi reduse cheltuielile de reparare , curatire si sterilizare a echipamentului
reutilizabil
Administrarea vaccinului impotriva hepatitei B personalului expus riscului de infectare
- incapind cu 1982 au fost puse la punct vaccinuri sigure si eficace impotriva hapatitei B
- de atunci ele au fost recomandate lucratorilor din sanatate
- vaccinarea personalului expus riscului de infectare profesionala cu HBV este o parte
integranta a strategiei de management al riscului pentru prevenirea a ceea ce astazi este
unanim recunoscuta drept cea mai importanta boala infectioasa profesionala

HIV SI SIDA

- este de inteles ca asistentele pot fi ingijorate de perspectiva ingrijirii persoanelor cu

HIV pozitive sau care au SIDA si de riscul pe care acestea il reprezinta pentru sanatatea
lor

- raspindirea maladiei semnifica faptul ca din ce in ce mai multe asistente vor fi

angrenate in ingrijirea pacientilor cu SIDA
- de fapt riscurile sunt mici cu conditia respectarii unor masuri preventive de baza

34
 - riscul principal pentru sanatatea personalului medical de ingrijire il reprezinta
infectarea pe calea inocularii accidentelor a singelui sau lichidelor corporale
contaminate, aceasta se poate produce prin intermediul obiectelor ascutite
- trebuie avuta multa grija in cazul singelui si lichidelor corporale ale tuturor pacientilor
Ingrijirea in comunitate a pacientilor cu SIDA
- multe persoane cu SIDA sunt acum ingrijite la domiciliu
- presiunea creata de numarul limitat de paturi din spitale si de resursele de care se
dispune determina ca numarul pacientilor ingrijiti la domiciliu sa cresca
- daca persoana este asimptomatica masurile normale de igiena si tehnicile de evacuare a
reziduurilor aplicate acasa sunt suficiente
- obiectele patate trebuie arse sau spalate la 95 grade C pentru cel putin 10 minute
- daca pacientul necesita o ingrijire mai intensa poate fi nevoie sa se faca un aranjament
cu autoritatile locale pentru colectarea deseurilor si reziduurilor infectate

Stresul si surmenajul

- suprasolicitarea fizica, substantele toxice, pericolele microbiologice nu reprezinta

singurele pericole
Introducere
- cu totii evoluam prin interactionare cu mediul inconjurator
- ne nastem cu o abundenta de posibilitati si aptitudini, dar nu cu caracteristici de gata
- pentru a evolua oamenilor trebuie sa li se permita sa fie activi, sa-si foloseasca
initiativa si sa influienteze mediul care-l inconjoara
- ne transformam in fiinte umane interactionind cu alti indivizi si cu evenimente din jurul
nostru
- munca pe care o facem este una dintre cele mai puternice influiente care ne
conditioneaza in viata de adult
- o conditie preliminara pentru transformarea vietii active este abilitatea de a intelege si
controla conditiile de la locul de munca
- munca in serviciile de ingrijire se concentreaza pein definitie asupra acelei parti a
comunitatii care are probleme sociale, psihologice si de sanatate
- aceasta inseamna ca asistenta medicala este preocupata de fenomene vazute ca
deteriorari functionale
- munca unei asistente include si sarcini care pot fi dezgustatoare sau pot inspaiminta

- ea se confrunta adesea cu durerea , suferinta si moartea si poate fi constant sub

influienta unui stres psihic considerabil

35
 - desi responsabilitatea pentru viata si bunastarea oamenilor furnizeaza multe ocazii de
satisfactie profesionala reala , nu este neobisnuit ca o asistenta medicala sa se simta
obosita si epuizata emotional
- ea va prezenta semne de stres sau simptome pur fizice – ulcer gastric, hipertensiune,
insomnie
- s-a demonstrat ca factorii care produc stresul in ridul asistentelor medicale sunt –
suprasolicitarea, relatii cu superiorii si relatiile cu administratia, asistentele medicale nu
sunt sprijinul sau ajutorul colegilor cind au probleme
- modul in care este organizata activitatea conduce la o mare deosebire intre posibilitatile
pe care le au angajatii de a se ajuta reciproc si de a-si impartasi cunostiintele si
experienta

- organizarea muncii guverneaza si posibilitatiile unei asistente de a invata lucruri noi si

de a se perfectiona profesional
Valorizarea diferita a barbatiilor si a femeilor in societate
- modul nostru de a privi mediul in care muncim este afectat nu numai de cunoasterea
riscurilor la adresa fiintei umane, dar si de atitudinea fata de ceilalti oameni
- valoarea atribuita muncii depuse de asistentele medicale de obstetrica ginecologi/moase
este una redusa
- un motiv este acela ca preponderent munca este facuta de femei , iar realizarile
profesionale ale femeilor sunt considerate traditional inferioare celor ale barbatiilor
- o alta explicatie este aceea ca asistenta medicala nu a fost considerata o stiinta cu
aceeasi vechime ca si medicina si nu a dobindit acelasi statut ca urmare in domeniul
sanitar munca femeilor diferita de cea a barbatilor a fost desconsiderata
Organizarea muncii – cheia sanatatii si perfectionarii profesionale
- in calitate de asistenta medicala se impune o larga varietate de cerinte
- aceste cerinte vin din partea pacientilor, a familiei acestora, a colegilor sau din partea
altor categorii de personal
- acestea se pot transforma cu usurinta intr-o povara daca nu mai pot face fata situatiei,
iar cind acest lucru se intimpla nu mai sunteti o buna profesionista in domeniul
furnizarii ingrijirilor

Stresul

36
 - poate fi o experienta pozitiva si utila pentru bunastarea noastra , dar adese este nepalcut
si insotit de simptome ca
o anxietate
o neliniste
o deprimare
- in unele cazuri poate produce simptome fizice ca
o dureri de cap
o hipertensiune
o tulburari gastrice
o insomnie
- activitatile profesionale pot fi stresanta sau nu in functie de echilibrul dintre cerintele si
oportunitatile prezente in mediul de lucru si propriile capacitati si dorinte

Surmenajul

- stresul egativ trait continuu poate duce la surmenaj

- in sistemul de sanatate surmenajul a fost definit ca pierderea interesului si
manifestare a unei lipse de consideratie fata de oamenii cu care se lucreaza , o
oboseala emotionala a furnizorilor de ingrijiri caracterizata prin absenta
sentimentelor pozitive, simpatiei sau respectului fata de pacienti.

- Surmenajul reduce capacitatea de a gindi critic , de a rezolva problemele si de a lua

decizii, ceea ce poate avea efecte dezastruase asupra securitatii pacientului
- Nu este neobisnuit ca victimele surmanajului sa incerce sa depaseasca dificultatiile
profesiei, recurgind la alcool, narcotice si tigari periclitind o data in plus securitatea
pacientului
- Prima etapa de combatere a surmenajului este sa recunosti ca exista
Surmanajul – simptome, cauze, prevenire
- Este definit ca un fenomen rezultat al efectelor cumulative ale stresului din domeniul
activitatii profesionale
- Este un sindrom al epuizarii fizice , psihice si spirituale caracterizat printr-o pierdere
progresiva a idealurilor, energiei si vointei

37
- Poate apare la o persoana care trateaza oameni sau situatii intr-o maniera excesiv de
intensa si constiincioasa
- O presoana la care apare atitudinea ca indeletnicirea sa este doar o indeletnicire sufera
de surmenaj
Cine este predispus la surmenaj
- Afecteaza oamenii din toate domeniile de activitate, dar cei care prin profesia lor ii
ajuta pe ceilalti sunt cei mai vulnerabili
- Cintarul daruirii nu este in echilibru, profesionistul da , iar clientul ia, iar cintarul isi ia
birul

- Prin natura formatiei profesionale se concentreaza asupra diagnosticului si satisfacerii

nevoilor altor oameni, dar arareori ei sunt invatati sa-si satisfaca nevoile proprii
Simptome
- Exista trei componente ale surmenajului
o Epuizare fizica
- Se resimte pierderea de energie

- Oboseala cronica

38
 - Plictiseala generala
o Simptomele somatice includ
- Frecvente dureri de cap
- Tensiuni musculare in umeri si git
- Dureri de spate
- Modificari in deprinderile alimentare si greutate

- Probleme cu somnul

o Epuizare emotionala
- Manifestata prin
 Depresie

39
  Neputinta

 Disperare
 In cazuri extreme ajunge sa se gindeasca la sinucidere
o Epuizare psihica
- Individul dezvolta o atitudine negativa indreptata impotriva sa,
impotriva muncii, altor oameni
- Surmenajul evolueaza lent, in mai multe etape
- In domeniul activitatii profesionale, semnele de pericol includ
fluctuatia ridicata a personalului, absenteismul, intirzierile si
constiinciozitatea diminuata

40
 - Intr-o unitate in are asistentele medicale sunt surmenate, ingrijirea
pacientului este adesea rece si neglijata
- Cauza
 Confruntarea zilnica cu moartea
 Un numar prea mare cu pacientii
 Incapacitatea de a acorda o ingrijire medicala de calitate,
deoarece bugetul s-a redus si a scazut numarul de personal
 Ore suplimentare
 Presiunea creata de indeplinire sarcinilor intr-un timp scurt

 Absenta conditiilor pozitive din domeniul activitatii

 Munca monotona si de rutina
 Lipsa aprecierii din partea pacientior
 Stresul cauzat de incercarea de a tine pasul cu programul
Prevenirea surmenajului
- Asistenta medicala trebuie sa foloseasca intervntiile personale
o Explorarea ocazilor de a invata si perfectiona profesional
o Stabilirea obiectivelor personale si profesionale
o Practicarea unui management eficient al timpului
o Divizarea timpului personal si de munca
o Intocmirea unui inventar al tuturor fortelor pozitive din viata propie

41
 o Sa-si afirme drepturile in fata celor care vor sa abuzeze de ele
o Sa invete sa dea si sa incaseze loviturile colegilor
- Pentru ca asistenta medicala sa poata recunoaste simptomele surmenarii la ele sau la cei
din jur este necesar sa posede o educatie in domeniul autoingrijirii

- Surmenarea este costisitoare atit pentru angajatulncare o resimte cit si pentru cei care l-
au angajat si pentru pacient
- Persoanele care abandoneaza asistenta medicala pierd calificarea dibindita, cele care
ramin platesc
- Organizatia pierde talente si cistiga un nivel redus de performante din partea
angajatiilor sai
- Pacientii pierd calitatea ingrijirii
- Acele asistente medicale care lucreaza sub influienta stresului risca sa devina
surmenate dar ele au obligatia fata de ele insele si ata de celelalte colege sa identifice
procesul daca acesta s-a declansat
- Procesul de surmenare este un proces continuu, dar nu pot fi identificate patru etape
o Entuziasm
- Este o calitate esentiala pentru toate asistentele si multe persoane isi
incep activitatea profesionala sau o noua meserie cu multa energie si
interes, idealuri inalte si o dorinta de a asigura cea mai buna ingrijire
pacientilor

42
 -Prin natura lui nursingul este stresant si daca factorii zilnici de stres se
combina cu o suprasolicitare crescinda inevitabil anumite parti ale
activitatii asistentei medicale nu mai concorda cu idealuriel ei
o Stagnare
- Entuziasmul si motivatia persoanei se atenueaza deoarece sperantele
sunt zadarnice

o Frustrare
- Profesionista bine motivata devine frustrata si cinica deoarece
realizeaza ca nu poate schimba sistemul si nu isi poate atinge idealurile

o Retragere
- Urmeaza o forma de depresie in care capacitatea de a infrunta
problemele minore , este dificila si produce o nesiguranta ingrijoratoare
, absentele la servici se prelungesc si persoana devina izolata
- Cu cit procesul e mai evoluat cu atit va fi mai lung procesul de recuperare
- Daca valoarea muncii si realizarilor unei persoane sunt percepute in mod pozitiv de
colegi si daca intre membrii echipei de asistenta exista incredere si un inalt nivel de
comunicare riscul surmenajului este simtitor diminuat
- Evitarea stresului si imbunatatirea climatului de lucru
o Sedinte cu personalul la locul de munca
o Evaluare
o Seminarii
o Sprijinul si incurajarea reciproca

43
 o Solicitari adresate managerului
o Perfectionare profesionala
o Exercitiu si relaxare

Bibliografie
1. Jurnalul de nursing , Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006)
2. Lemon-Materiale de educatie in nursing, OMS-Regional Office for Europe,
Copenhaga, 1996
3. Marin,Gh.-Pledoarie pentru respect,Editura Albatros,1978
4. Miron,A.- Etica aplicata, Editura Alternative,1995
5. Nicolau,S.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de
specialitate-
6. Editura Universul, Bucuresti,1998
7. Scripcaru,Gh.,Ciornea,T.- Deontologie medicala,Editura medicala, 1979

44
45