LP1

Metode specifice pt detectia infectiei cu paraziti:

1. Diagnostic parazitologic – in prelevatele patologice recoltate de
la pacienti. Sunt investigatii ieftine, larg practicate.
2. Investigatie imunologic – deobicei confirma, exceptii pt
screening: toxoplasma.
3. Investigatii genetice – mereu in scop de confirmare – reactivi,
aparatura f scumpa

ENTAMOEBA HISTOLYTICA ENTAMOEBA COLI

Stadiul de chist:
Il gasim in materiile fecale eliminate de subiectii asimptomatici
sau cei infectati cronic
Chistul este o celula de orfinul micronilor rotunda, care are la
periferie un perete celular gros care ii confera rezistenta.
4 nuclei 8 nuclei care se gasesc in planuri
microscopice suprapuse
Dispozitia nucleolului si a Nucleol dispus periferic
cromatinei nucleare: Cromatina nucleara nu este
Nucleol dispus central organizata
Cromatina dispusa organizat in
forma de roata cu spite
Aspectul corpusculilor Baghete subtiri cu capete
cromatoizi (depozite de fier; ascutite
ADN extranuclear) – seamana
cu niste baghete

Baghete groase cu capete

rotunjite
CHISTUL ESTE STADIUL INFECTIOS, CU TRANSMITERE DIGESTIVA
Stadiul de trofozoid (trofos=hranire)
Se gaseste in intestinul gros (localizare primara)
In mucoasa si submucoasa Se gasest numai la nivelul
colonului unde provoaca leziuni mucoasei intestinului gros, fara
primare: abces in buton de caracter invaziv.
camasa
Trofozoizii pot fi gasiti in scaunul diareic
Scaunul este bogat in sange,
mucus si puroi muco-pio-
sangvinolent
LOCALIZARI SECUNDARE: Fara localizari secundare.
Extraintestinale: la nivelul
ficatului (hil hepatic), plaman, Numai in infectiile masive poate
creier -> trofozoidul fi substratul/agentul etiologic al
disemineaza din colon pe cale unei colite.
hematogena.
Alta localizare: in
tegument/piele perianala si
pericolostomic sau din
vecinatatea colonului prin
leziuni de contiguitate
(fistulizare).
O celula invelita doar de membrana celulara, fara o anumita
forma. Citoplasma organizata sub forma de citoplasma periferica.
Citoplasma emite prelungiri extraplasmatice: pseudopode cu rol
in hranire si deplasare
Un singur pseudopod cu Emite mai multe pseudopode cu
deplasare rapida, deplasare anarhica.
unidirectionala.
ENTAMOEBA HISTOLYTICA ENTAMOEBA COLI
Citoplasma interna este uninucleata.
Caracteristicile de la chist. Caracteristicile de la chist.
Vacuole cu hematii (desi se pot Vacuole cu bacili (este
hrani cu orice celula intalnita) bacteriofag).
intregi fagocitate sau resturi
celulare.
DIAGNOSTICUL IN AMOEBIOZA INTESTINALA PROVOCATA DE
HISTOLYTICA

1. DIAGNOSTIC PARAZITOLOGIC:
1.1. Materii fecale:
1.1.1. Examen copro-parazitologic macroscopic si
microscopic – in cadrul sau microscopic pentru
decelarea parazitului se fac 2 tipuri de preparate
microscopice: A. preparat proaspat lama + lamela din
materii fecale + ser fiziologic sau solutie lugol. B.
preparat permanent de tip frotiu din materii fecale
fixat chimic si colorat cu Giemsa sau tricrom.
Preparatele proaspete se folosesc pentru detectarea
mobilitatii trofozoizilor.
1.1.2. Coprocultura pe mediu Loefller – daca examenul
copro-parazitologic da rezultate incerte – utila in
confirmarea infectiilor cu entamoeba histolitica.
PE LOEFLLER SE DEZVOLTA NUMAI HISTOLYTICA.
1.2 Biopsie pt tesut intestinal – in cursul unei colonoscopii dupa
detectarea acelor abcese in buton de camasa – SE RECOLTEAZA DIN
PERETE/PERIFERIE, NU DIN CENTRU.

Daca inca exista rezultate incerte -> investigatii imunologice. Se

depisteaza antigene din fecale (copro-antigene). Testul folosit este
ELISA si rapid imunocromatografic.
In rapid imunocromatografic in zona 3 se formeaza o banda de
control rosie-> testul e corect si valabil. Daca exista antigene in fecale
apare banda 2 -> banda test verde, sub banda de control.

DIAGNOSTICUL IN AMOEBIOZA EXTRAINTESTINALA CU HISTOLYTICA

1. Investigatii de circumstanta: hemoleucograma: leucocitoza cu

neutrofilie. Daca a avut in trecut scaune sangvinolente ->
posibila anemie.
 2. Biochimia sangelui: transaminaze ridicate, valori ridicate
fosfataza, bilirubina indirecta.
3. Investigatii imagistice: ecografie hepatica, radiografie
pulmonara, CT/RMN.
4. Diagnostic de certitudine= diagnostic imunologic – se
urmareste detectarea anticorpilor din sange si/sau LCR prin test
ELISA.
5. In cazul unei amoebioze cutanate leziunile macroscopic se
caracterizeaza printr-o crusta albicioasa, purulenta central, cu
margini edematiate, congestionate. Recoltarea materialului
bioptic se face din perete in 2 moduri: prin aspirare (seringa cu
ac hipodermic; se injecteaza ser fiziologic cald in perete si se
aspira tesutul) sau prin raclare (obligatoriu se indeparteaza
crusta sub anestezie cu xilina; se razuieste cu o lanseta cat mai
profund peretele). Anestezia se face in perete.

Diagnosticul in infectie este limitat, doar investigatii parazitologice si

prin examen copro-parazitologic entamoeba coli poate fi considerat
substratul unei colite numai atunci cand microscopic se vor detecta
cu obiectivul de 10x mai mult de 5 chisti per camp microscopic.

Diagnosticul in infectiile cu amibe libere, potential patogene

NEGLERIA FOWLERY ACANTHAMOEBA

Singura amiba care are 3 stadii
parazitare: chist, flagelat,
trofozoid.
Chist gasite ubicuitar.
Recunoscuta dupa aspectul
nucleului in forma de ochi de
pasare.
Chist si trofozoid.
Chisturi gasite in cornee, in
piele, in os, in creier. – NUMAI
LA PERSOANELE
IMUNODEPRIMATE
Peretele celular este format
dintr-un invelis extern ondulat
si unul intern cu aspect
 poligonal. In interior nucleu cu
nucleol central.
Chisturi de negleria: apa
murdara sub 20 de grade
celsius.
Aspect stadiu flagelat: Nu are
perete celular, are membrana
celulara la periferie si se
caracterizeaza prin prezenta a
doi flageli liberi. In interior
pastreaza acel nucleu cu aspect
special similar cu o tinta.
Apa calda murdara peste 25 de grade si tesuturi
Creier si LCR. Toate tesuturile mentionate la
chist – cornee, piele, os creier +
LCR.
Stadiul de trofozoid: Un singur Numeroase pseudopode
pseudopod. Nucleu tipic in ochi ascutite=acanthopodii. In
de pasare. Vacuole cu glicogen. interior nucleul similar ca la
chist si nucleol central.
Boala se numeste MAPA Keratita – este afectata corneea
Meningoencefalita amoebiana Abcese subcutanate
primara acuta granulomatoase la un
imunodeprimat. Osteomielita la
imunosupresati cu fracturi
osoase deschise. Encefalita
granulomatoasa amoebiana
cronica. EGAC
Transmitere hidrica pe cale Si chistul si trofozoidul sunt
nazala/scufundari acvatice stadii infectioase; infectia se
face prin leziuni preexistente la
nivelul cornee sau cutanat (la
imunodeprimati).
La imunosupresati are caracter
oportunist – nu ramane la
 poarta de intrare in organism,
disemineaza la nivel cerebral.
DIAGNOSTIC: manifestari de DIAGNOSTIC:
meningita -investigatii parazitologice
virala/fungica/bacteriana, In caz de keratita
anamneza cu inot. -raclaj corneean – reactioneaza
Se face recoltare LCR prin greu la tratament ->
punctie lombara (investigatii de keratoplastie
circumstanta). Macroscopic
tasneste, este tulbure. -abcese granulomatoase
Microscopic este bogat in subcutanate – leziunile sunt
leucocite, ABACTERIAN. nodulare initial, necrozate, au
tendinta de a conflua, devenint
RMN/CT pt inflamatii. Cel mult ulcerate central, profunde
o inflamare a lobului frontal si (anjung in submucoasa), iar
parietal. marginile sunt
negricioase/necrozate (spre
INVESTIGATIE deosebire de crusta
PARAZITOLOGICA: albicioasa!!).
Examen macro microscopic LCR Recoltare identica ca
frotiu sau colorat Giemsa Histolytica.
permite detectarea in numai
20% din cazuri – multe fals Daca subiectul are osteomielita
negative. – se face raclaj profund.
Diagnostic imunologic (antigene
– anticorpii nu au timp sa apara -examen microscopic LCR inc az
in titru decelabil) prin ELISA, de encefalita la imunosupresati.
genetic (se izoleaza/identifica La microscop exista chisti +-
ADN de Negleria prin PCR). trofozoizi.
Rezultate incerte -> imunologic,
genetic. Se detecteaza antigene
(titrul anticorpilor la
imudeprimati este f scazut, la
imunocompetenti cu keratita
parazitul nu ajunge in sange!),
test PCR.
GIARDIA INTESTINALIS
Trofozoid si chist
Chistul se gaseste in materii fecale
consistente, eliminate de subiectii
care sunt infectati cronic sau
asimptomatic,
Chistul este o celula de forma
ovala, are perete celular la
periferie, in interior chistul
prezinta un sant dispus transversal
cu un aspect sinuos si contine 2-
max 4 nuclei. Chistul cu 4 nuclei
este stadiul infectios. Contine si
formatiuni
microtubulare=corpusculi medieni.
Chistul este stadiul infectios,
transmiterea este digestiva si
hidrica, poate fi substratul unor
epidemii hidrice.
Trofozoidul de giardia este gasit in
intestinul subtire. Este o zoonoza:
om, caine, pisici, vite, rozatoare.
Trofozoidul se gaseste si in fecale
diareice; aceste fecale sunt uneori
si steatoreice. Scaunele sunt non-
sangvinolente.
Trofozoidul este comparat ca
forma cu o para sectionata pe
lungime si din profil cu o virgula.
Are o fata ventrala/convexa (aici
se gasesc elementele de
ultrastructura) si o fata dorsala
concava. Trofozoidul este
binucleat, are un disc adeziv (vazut
de pe fata ventrala) cu rol in
aderare la nivelul mucoasei
intestinale. Are 4 perechi de flageli
TRICHOMONAS VAGINALIS
Trofozoid
Se gaseste in secretii vaginale sau
uretrale, in urina sau la nivelul
mucoasei vaginale sau uretrale.
Este o celula piriforma, cu aspect
de para cand este liber in secretii.
Cand adera la mucoasa are aspect
amoeboidal.
Liber in secretii: intotdeauna
uninucleat, nucleul este dispus la
polul anterior. Are un singur
kinetosom/corpuscul bazal. Din
acesta pleaca 4 flageli liberi, dar si
un flagel modificat care adera din
loc in loc la membrana celulara si
formeaza membrana ondulanta.
Mai prezinta formatiuni/elemente
de sustinere celulara: axospirul,
traverseaza tot corpul celular cu
rol de sustinere celulara si alt
element costa care se gaseste la
baza membranei ondulate.
Trofozoidul de trichomonas este
infectios si se transmite pe cale
venerica sau direct in timpul
nasterii si indirect prin
instrumente contaminate si chiar
prin lenjerie intima.
Boala se exprima la femei cu
vaginita si se poate ajunge la
cervicita (inflamarea colului
uterin). Poate afecta sarcina, se
poate transmite congenital.
liberi care pleaca dintr-un anumit La barbati doar 30% exprima clinic
punct denumit kinetosom sau uretrita. Cronic fac prostatita
corpuscul bazal. Kinetosomul este denumita impropriu. Lichidul
punctul de plecare al flagelului. spermatic ontine zinc si are ca
Trofozoidul contine corpusculii efect inhibarea metabolismului
medieni si are un aspect umanoid. parazitar.
GIARDIOZA – caracterizata prin
malabsortie.
GIARDIA INTESTINALIS TRICHOMONAS VAGINALIS
Diagnostic giardioza: Investigatii parazitologice:
1. Investigatii parazitologice: 1. Secretie vaginala – in cadrul
1.1. Materii fecale unui examen colposcopic. In
recoltate si analizate faza incipienta recoltam cu
de rutina. Examen ajutorul unui tampon de vata
copro-parazitologic. steril. Sunt 5 reguli care
Preparat proaspat trebuie respectate:
fecale cu ser fiziologic recoltarea se face din fundul
pentru motilitate sau de sac vaginal,
frotiu colorat giemsa lateroposterior; in
pentru aspectul perioadele pre si
morfologic. Se face de postmenstruale; dupa cel
rutina, chiar screening. putin 24h de la ultimul
1.2. Biopsie tesut intestinal contact sexual neprotejat;
in cursul unei dupa cel putin 24h de la
endoscopii. Prin ultima spalare intima; dupa
examen histologic se cel putin 5 zile de la
vede mucoasa alterata incetarea unui tratament cu
cu marginea in perie antibiotice administrat local
alterata. sau sistemic.
1.3. Examinare lichid In cervicita secretia este
duodenal. Se redusa cantitaiv si in fazele
recolteaza prin cronice prin examen
endoscopie prin colposcopic se poate
aspiratie. Pot apare 2 vizualiza ulceratii/leziuni
potentiale riscuri: vizibile, cu tendinta de
lezarea mucoasei confluare – se poate ajunge
esofagului si de a la strawberry cervix – un
induce spontan reflex factor care ar favoriza in
 de voma. Lichidul
duodenal poate fi
recoltat cu ajutorul
enterotestului=capsula
duodenala.
2. Pentru rezultate incerte, fals
negative : investigatii
imunologice pentru
coproantigene (giardia nu
paraseste intestinul) prin
test ELISA si rapid
imunocromatografic.
timp aparitia cancerului de
col uterin.
2. Secretie uretrala – la barbat,
dimineata inainte de
mictionare. Secretia este
abundenta, purulenta, alb-
verzuie cu miros tipic fetid.
Pe masura ce boala
avanseaza aceasta secretie
se rude cantitativ – picatura
matinala. Cronic picatura
matinala are un aspect seros,
limpede.
3. Urina
Se face examen microscopic
preparat proaspat (ei executa
miscari de rostogolire,
imprimate de membrana
ondulanta). Frotiu pentru
ultrastructura. In caz de
rezultate incerte se apeleaza la
investigatii suplimentare de
confirmare: imunologice:
antigene din secretii sau urina;
testul folosit frecvent rapid
imunocromatografic.

FLAGELATE TISULARE – se gasesc in zone tropicale, au nevoie de o gazda

nevertebrata care functioneaza pe post de vector activ.

LEISHMANIA SP.

Se prezinta sub forma de promastigot (cu flageli) si amastigot (fara flagel).

1. Promastigot – gasit in saliva insectei. Vectorul este Phlebotomus sp

(sandfly) – musculita de nisip africana sau lutzomia sau musculita
 de nisip americana (de sud). Este o celula cu aspect fusiform,
uninucleata (cu nucleu dispus central), iar la polul anteriior este
prezent kinetosomul/corpuscul bazal din care pleaca un singur
flagel liber si apare kinetoplastul=un organit intracitoplasmatic acre
contine ADN extranuclear. ADN-ul kinetoplastic este frecvent
analizat in investigatii genetice. Transmiterea este transcutanata
inoculativ vectoriala.
2. Amastigot – gasit in principal la om, infecteaza macrofagele din
organele sistemului monocito-macrofagic (ganglioni limfatici, ficat,
splina, maduva hematogena). Amastigotii sunt niste celule foarte
mici de forma ovalara cu nucleu periferic/excentric; mai contin
corpuscul bazal sau kinetosom fara flagel extracelular si in
citoplasma este prezent si kinetoplastul; frecvent tintit in
investigatiile genetice. Rolul amastigotului este de a provoca boala.

Sunt 3 forme de manifestare a leishmaniozei:

1. Muco-cutanata
2. Viscerala
3. cutanata

Sunt produse de specii diferite, in zone geografice diferite.

LEISHMANIOZA CUTANATA LEISHMANIOZA MUCO-CUTANATA

Investigatii parazitologice –
suficiente pentru punerea
diagnosticului final in zonele
endemice.
Boala produce leziuni cutanate
dezvoltate la locul intepaturii
insectei. Se face un examen
macroscopic al leziunii.
Leziunea este denumita generic
buton de orient / Alep.
Butonul poate evolua:
1. forma uscata -> L tropica.
Este o leziune unica
neulcerata initial acoperita
de crusta albicioasa, care
Doua forme de manifestare:
1. forma Espundia – L
brasiliensis. La locul
intepaturii se dezvolta o
leziune cutanata similara
formei uscate a butonului de
orient. Vindecarea este
spontana, dar doar aparenta.
Dupa cativa ani de la
aparenta vindecare la nivelul
jonctiunii nas-gura apar
spontan multiple ulceratii
care duc la edematierea
faciala; ulceratiile conflueaza
si duc la distructia predilecta
 ulterior devine bruna,
aderenta. Aceasta forma de
manifestare se autovindeca
destul de lent, in aproximativ
1 an.
2. forma umeda -> L major. Se
caracterizeaza prin leziuni
multiple dezvoltate la locul
intepaturii intotdeauna
ulcerate cu margini indurate
si care se autovindecat in
aproximativ 6 luni, dar lasa
cicatrici desfigurante.
3. forma difuza -> L aetiopica.
Multiple leziuni neulcerate,
nodulare, difuz raspandite la
nivel facial si pe membre.
Mai frecvent afectati sunt
imuno-deficitarii.
a septului nazal (nas de
tapir); pot conflua pana la
distructia intregului masiv
facial – apar cai de
comunicare anormala nas-
gura. Pot fi afectate pana si
osteoclastele.
2. ulcerul Chicleros – L
mexicana. Se caracterizeaza
pin leziuni multiple, ulcerate,
dezvoltate la nivelul
cartilajului auricular; se
vindeca dar duce la distructia
cartilajului auricular sau
nazal.
Prezenta parazitului se releva
prin recoltare prin raclaj sau
aspirat tisular al tesutului
suspectat. La microscop se
examineaza pentru decelarea
amastigotilor intramacrofagici.
Examenul microscopic simplu
trebuie suplimentat cu o cultura
din tesut cutanat pe mediu
NNN – numai in scop de
confirmare a infectiei. NNN
mimeaza corpul insectei.
Cultura se incubeaza la
temperatura camerei de 25 de
grade celsius; dupa aproximativ
3 zile se dezvolta stadiul
promastigot. In scop de
confirmare se poate folosi si
test PCR – se urmareste
decelarea ADN-ului
kinetoplastic izolat din tesutul
cutanat – la nivel de ADN se pot
diferentia speciile.
LEICHMANIOZA VISCERALA= boala kala-azar=febra dum-dum

Se pot intalni in zone tropicale cosmopolit + bazin mediteranean.

1. L infantum
2. L donovani in africa si asia
3. L chagasi in america latina

FAZELE BOLII:
1. Faza incipienta – la nivel cutanat se dezvolta o mica leziune
neulcerata, se vindeca spontan. Singurele investigatii pe care le
putem face: raclarea tesutului.
2. Faza viscerala – pleaca in sistemul reticulo-endotelial. Se exprima
prin hepato-splenomegalie +- limfadenopatie. Se fac investigatii de
circumstanta hemoleucograma, va indica pancitopenie (scaderea
tuturor liniilor celulare). Biochimia sangelui va indica o
disproteinemie (hipoalbuminemie, hipergammaglobulinemie – pe
seama anticorpilor IgG anti-L. se recolteaza aspirat medular
(investigatie parazitologica specifica) obtinut prin punctie osoasa;
se face examen histo-patologic in care se urmareste prezenta
amastigotiilor intramacrofagici si surpriza in infectii minore
aspiratul medular da rezultate fals negative. Alte investigatii:
imunologice, genetice. Se detecteaza anticorpi IgG. Testul folosit
frecvent este rapid imunocromatografic. Se poate face si test
western-blot imunologic – testeaza prezenta anticorpilor IgG. Se
adauga conjugatul=anticorpi cuplati la o enzima si substratul pentru
enzima (ca la ELISA) – se verifica prezenta pe strip a doua benzi cu
greutate moleculara de 14kDa si 16kDa.
3. Dupa faza viscerala:recidiva cutanata=faza maculara; apare numai
inc azul unei L viscerale subclinice, putin severa netratata. Parazitii
revin la nivel cutanat dand leziuni multiple, neulcerate cu aspect
nodular asociate cu tulburari de melanogeneza (boala neagra).
Investigatiile parazitologice sunt suficiente, tesutul se recolteaza cat
mai profund, frecvent aspirat medular, tisular. Se pot gasi
amastigoti la nivelul pielii. Infectia se transmite prin insecta in
continuare.

Nota bene: leziunile ulcerative rezulta din lezarea macrofagelor cu

eliberarea enzimelor lizozomale din macrofage.
TEST dupa LPurile cu protozoare

Diagnostic parazitologic = diagnostic dupa morfologie, in diferite prelevate morfologice. Se practica

de rutina, sunt ieftine
Investigatiile genetice sunt intotdeauna in scop de confirmare, nu de diagnostic

Amibe

- patogene Entamoeb Histolitica

- nepatogene Entamoeba Coli
- libere

Tabelul amoebe CHIST

Numele Entamoeba histolitica Entamoeba coli

Materii fecale eliminate de subiectii asimptomatici, sau cei infectati

Transmitere
cronic

Celula Perete celular gros

Nuclei 4 nuclei Nuclei multiplii

Nucleol si cromatina
Nucleol central
Nucleol periferic
Cromatina organizata la periferia
Cromatina dezorganizata, haotica
nucleului (“roata cu spite)

Aspectul corpusculilor Baghete groase cu capetele

Baghete subtiri cu capete ascutite
cromatoizi rotunjite

Infectare Infectia se face digestiv

Trofozoidul e provocator de boala. Poate imbraca forme de ameobioza intestinala

Tropozoizii de entameoba coli pot fi agenti etiologici pentru colite numai in invazii masive.

Tabel amoebe TROFOZOID

Numele Entamoeba histolitica Entamoeba Coli

Intestinul gros, In scaunul diareic

Mucoasa si submucoasa
Localizare colonului, unde provoaca un
Numai la nivelul mucoasei
abces “in buton de camasa”;
intestinului gros
Scaun bogat in mucus sange si
puroi

La nivelul ficatului (60%)

plaman
Localizari secundare creier -
Parazitul disemineaza din colon
pe cale sanguina

La nivelul tegumentului perianal

La nivelul tegumentului
Localizare tertiara -
pericolostomic (canale de
penetrare prin intestin)

Are capacitatea de a emite Un

singur pseudopod cu deplasare
Emite multiple pseudopode, cu
Citoplasma periferica rapida unidirectionala
deplasare anarhica
(pseudopod), cu rol in deplasare
si fagocitare.

Uninucleata

Citoplasma interna Nucleolul asemanator chistului

Vacuole fara resturi hemolitice,

Prezinta vacuole cu resturi
pot contine bacterii din flora
hemolitice, sau hematii intregi
microbiana
Diagnostic in amibioza intestinala (entameoba histolitica)

A. Investigatii parazitologice
- Materii fecale
- Examen coproparazitologic macroscopic si microscopi
-Microscopic, pentru decelarea parazitului se fac 2 preparate microscopice
- Preparat proaspat Lama+lamela, din materii fecale+ser fiziologic/
solutie lugol
- Preparat permanent tip frotiufixat chimic si colorat cu Giemsa/Tricro
- Coprocultura pe mediu Loeffler (numai trofozoizii de entabeoba histolitica,
diagnostic diferential), numai daca examenul coproparzitologic da
rezultate nesatisfacatoare
- Recoltare de tesut intestinal, din abcese in buton, din peretele lui
- Examen histopatologic, urmarindu-se decelarea trofozoizilor

B. Investigatii imunologie
- Testul Elisa
- Testul rapid imunocromatografic (IRC)

Diagnostic in amibioza extraintestinala (entameoba histolitica)

A. Investigatii de circumstanta
- Hemoleucograma. - Leucocitoza cu neutrofilie, anemii
- Transaminaze ridicate, bilirubina +
B. Investigatii imagistice
- Ecografie hepatica, CT, RMN
C. Diagnostic imunologic certitudine
- Se cauta anticorpilor din sange, sau LCR, ca raspuns la parazit

Diagnostic in amibioza cutanate (entameoba histolitica)

Leziunea prezinta o crusta albicioasa, purulenta central, cu margini edematiate, congestionate

- Recoltarea se face:
- prin aspirare, cu seringa
- prin raclare

Diagnostic in amibioza Coli

Doar investigaii parazitologice
Prin examen parazitologic, entamoeba poate fi considerat substratul unei colite numai atunci cand,
microscopic, se vor detecta (x10) mai mult de 5 chisti per camp

Diagnostic in infectii cu ameobe libere potential patogene

Acantamoeba
Negleria fowlery
Keratita ameobiana
Specii si boala Meningoencefalita ameobiana
Encefalita
primara acuta
Osteomielita

Singura ameoba care are trei

stadii parazitare: Doar 2 stadii
Caractere Chist Chist
Flagelat trofozoid
Trofozoid

Chist gasit in apa rece murdara

Tesuturi umane
Localizare cornee (la lentile de contact)
-
piele, os, creier —> Numai la
persoanele cu imunodepresie

Celula rotunda, cu perete gros la

periferie
In interior contine un singur Invelis extern ondulat,
Forma chistului
nucleu cu nucleol mare, dispus invelis intern cu aspect poligonal
central (“ochi de pasare”),
element de diagnostic pozitiv

Apa murdara t<20 C

Stadiu flagelat Prezinta 2 flageli liberi -
Nucleu “ochi de pasare”

Apa calda murdara > 20 grade

Toate tesuturile unde e si chistul

In creier si LCR
+LCR

trofozoidul
Membrana celulara la periferie
citoplasma emite un pseudopod
lat, cu deplasare lenta
Nucleu “ochi de pasare”
vacuole cu glicogen
Citoplasma emite numeroase
pseudopode ascutite -
acantopode -
Nucleu ca si chistul
vacuole

Si trofozoidul si chistul sunt

Trofozoidul e infectios
infectioase
Diagnostic in infectia cu negleria

A. Investigatii de circumstanta
- Recoltare de LCR
- Bogat in leucocite. Este abacterian
- Imagistica indica cel mult o inflamare a lobilor frontal si parietal
B. Investigatii parazitologice
- Preparat proaspat
- Frotiu Giemsa
- Permite detectarea numai in 20% din cazuri
C. Imunologice si/sau genetice
- Antigenele (anticorpii nu au avut timp sa se produca, moare saracu intre timp) prin
imunofluorescenta
- Test PCR (izolezi ADN parazitar)

Diagnostic in Acantameoba

- In caz de Keratita
- Examen microscopic al tesutului de raclaj cornean
- In caz de abcese granulomatoase amibiene
- Leziuni nodulare initial, necrozate
- Au tendinta de a conflua, devenind ulcerante
- Marginile sunt intotdeauna necrozante
- La encefalita
- LCR
- Se titreaza antigene (anticorpii fie nu s-au sintetizat, fie nu a fost nevoie)
Flagelate
- Cavitare
- Giardia
- Trichomonas

Nume Giardia Intestinalis Trichomonas Vaginalis

Forme Trofozoid si chist Trofozoid

Celula ovalara, cu perete celular

Chistul la periferie (rezista foarte bine) -

Chistul prezinta un sant

transversal cu aspect sinuos
Chistul - ultrastructura 2-4 nuclei -
1-2 formatiuni microtubulare
(corpusculi medieni)

Stadiu infectios, digestiv

Chistul-rol -
Preponderent pe cale hidrica

La nivelul mucoasei intestinale

(duodenal si int subtire)
Zoonotic (nu numai om, ci si La nivelul secretiei vaginale,
animale) uretrale
Trofozoid Fecale diareice (nu are timp sa se In urina
transforme in chist) Aderat la nivelul mucoasei
Forma de para (profil - virgula) vaginale/uretrale
Fata ventrala (concava) are
elementele de ultrastructura

Are un kinetosom unic, din care

Ultrastructura trofozoidului
Fata ventrala are disc cu rol in
pleaca 4 flageli unici, dar si un
aderarea la mucoasa
flagel modificat care adera la
4 perechi de flageli, ce pornesc
peretele celular
dintr-un punct, numit kinetosom
Axostil, ce traverseaza toata
(sau corpuscul bazal)
celula, rol de sustinere
Contine corpusculi medieni
Costa, gasita la baza
2 nuclei
membranara

Diagnosticul in Giardioza
- Manifestare digestiva 100%
- Recoltare materii fecale (de rutina)
- Examen coproparazitologic
- Pe examenul de preparat prosapat, se poate observa miscarea (ca o frunza in cadere, vai draga
ce poetic)
- Frotiu colorat, vedem structura

- Biopsie (tesut intestinal, in cursul unei endoscopii)

- recoltare de lichid duodenal (capsula duodenala, sau enterotest)

- Daca avem rezultte negative, se trece la analize imunologice (coproantigene de la parazit)

- ELISA, si test rapid imunocromatografic
Diagnosticul in Trichomonoza
- Investigatii parazitologice de ruina, in functie de sex:
- Secretia vaginala
- In cursul unui examen colposcopic
- Cu ajutorul unui tampon steril (5 reguli):
- Recoltarea se face din fundul de sac vaginal lateroposterior
- Recoltarea se face in perioadele pre- si postmenstruale
- Dupa cel putin 24h de la ultimul contact sexual neprotejat
- Dupa cel putin 24h de la ultima spalare intima
- Dupa ce putin 5 zile de la incetarea unui tratament cu antibiotice administrat local,
sau sistemic
- In vaginita, secretia e alba, spumoasa, cu miros fetid (peste stricat)
- In cronicizare, secretia scade mult, devine seroasa, galben-verzuie
- Se pot observa ulceratii maculare dezvoltate la nivelul vaginului
- Secretie uretrala
- Numai daca nu se pot recolta secretii vaginale
- Urina
- Dimineata, inainte de mictiune
- Purulenta, alb verzuie
- Cronic- picatura matinala, prostatica, seroasa, nonpurulenta
- Se fac preparate proaspete si frotii
- Daca nu esti multumit, faci teste imune (test imunocromatografic)

Hemoflagelatele (Flagelatele tisulare)

Leichmania Sp. si Tripanozoma

Diferenta dintre specii se face dupa locul geografic, si manifestarile clinice

- Au doua stadii:
- Promastigot
- Amastigot (mastigot = flagel)
- Promastigotul se gaseste in saliva insectei purtatoare (vector):
- Phlebotomus sp (sandfly, musculita de nisip africana)
- Lutzomia (musculita de nisip americana)

Promastigotul
- Celula cu aspect fusiform, uninucleat, central
- La polul anterior prezinta kinetozom (corpuscul bazal) din care pleaca un singur flagel liber.
- Apare kinetoplastul, organit ce contine ADN extranuclear (frecvent analizat in investigatiile
genetice)
- Stadiu infectios, transmis transcutanat inoculativ vectorial
- Odata intepat, promastigotul se transforma in amastigot (gasit la om)
Amastigotul
- Infecteaza macrofagele acumulate in piele, sau organe monocitomacrofage (gangl limf, ficat,
splina, maduva osoasa)
- Celule foarte mici, pituscule, 4 um, de forma ovalara, cu nucleu excentric
- contin, pe langa nucleu, corpusculi bazali (kinetosomi) FARA flageli extracelular
- In citoplasma e prezent si kinetoplastul
- Stadiul care provoaca boala, in 3 stadii (in functie de specie)
- Cutanata
- Mucocutanata
- Viscerala
Stadiul Cutana

- Leziuni la locul intepaturii

Investigatii macroscopice
Se apeleaza la investigatii
parazitologice (de obicei e
suficient)
- Buton de orient (leziune
cutanata specifica)
- Are trei forme:
- Forma uscata (L. tropica)
- Forma umeda (L. Major)
- Forma difuza (L. Aetiopica)

Leziune cutanata unica initial

albicioasa, ulterior bruna,
Leziunea uscata
aderenta
Aceasta forma se autovindeca

margini ulcerate, se autotrateaza

Leziunea umeda in 6 luni, dar lasa cicatrici
desfigurante

Multiple leziuni neulcerate,

Leziunea difuza nodulare, difuz raspandite la nivel
facial si pe membre

Stadiul Mucocutanata
- Forma Espundia (L brazilieris)
- Forma Cicleros (L Mexicana)
Papila initiala dispare, dupa apar
necroze, ulceratii la nivel facial
Espundia Apare distructia masiva a
structurilor faciale
Pot afecta si osul (osteoclastele)

Leziuni multiple, ucerate, cu

predilectie la nivelul cartilajului
auricular
Cicleros
Se vindeca extrem de lent,
ducand la distructia completa a
cartilajului auricular/nazal

Diagnostic Se urmareste gasirea

Microscopic
amastigotilor intramacrofagici

Cultura, din tesut infectat, pe imta corpul insectei, se dezvolta la

mediu NNN, diagnostic diferential temperatura camerei (3 zile)
 Mai costisitoare, dar mult mai
sigure si categorice
PCR
Se urmareste decelarea ADNului
Investigatii genetice
kinetoplastic
Pot face diferentierea pe specii

Stadiul Viscerala

Putem intalni peste tot

L. Infantum - Europa
L Donovani - Africa
L Chagasi - America de Sud

Boala Kala-azar

Incipient, o ulceratie mica, ce se

Faza incipienta vindeca rapid, se pot face doar
investigatii parazitologice

Dupa 6 luni, intra in faza viscerala

Boala se exprina prin hepato-
Faza latenta
splenomegalie+ limfadenopatie
Maduva e afectata

Investigatii sanguine de rutina

Hemoleucograma va indica
pancitopenie (toate liniile celulare
sunt scazute)
Biochimia va indica un imbalans
proteic (hipoalbulinemie cu
hipergammaglobulinemie, IGG
sintetizati excesiv)

Teste
Recoltare de aspirat medular
obtinut prin punctie osoasa (teste
parazitologice si histopatologice.
Se urmareste aparitia
amastodotilor intramacrofagici

Anticorpi IGG anitleishmania

Test rapid cromatografic
Test Western Blot

Parazitii revin la nivel cutanat

Faza recidiva Leziuni multiple, neulceroase, cu
Leishmanioza cutanata post kala- aspect nodular
azar Tulburari melanogenetice
Se transmite foarte usor

Suficient examen parazitologic, cu

Teste detectarea amastidotilor liberi, si
intramacrofagici
Tripanozome

Specia Tripanozoma Brucei

Tripanozoma cruzii
Gambiense Rhodiense

Forme Musca tse-tse

- prezinta un kinetosom
Epimastigot Epimastigot Plosnita
cu flagel anterior de
nucleu

In saliva insectei In dejectele

- Stadiu infectios plosnitei
Tripomastigot metaciclic - In saliva mustei Tripomastigot - Intra in
(transcutanat inoculativ organism prin
vectorial) contaminare

In sange, limfa, LCR

- In sange
Multiplicare strict
- Poate fi
extracelular
- considerat stadiu
1000+ gene de
infectios, cu
membrana
transmitere
- Stadiu care provoaca
interumana
boala (tripanozomioza
Tripomastigot (transfuzii si
africana - boala
transplacentar)
somnului)

Se poate
transforma
Tripomastigot
oricand in forma
amastigota a
Mai mare, la capatul parazitului
posterior porneste - Asemanatori
flagelul, care formeaza o celor de
membrana ondulanta Leishmania
lunga, ca capat liber Celule mici, cu
Amastigot
nucleu excentric,
fara flagel
- Stadiu infectant
(boala chagasi -

“Picatura groasa” = 3 picaturi omogenizate in centrul lamei. Preparatul NU E FIXAT, si e colorat direct intr-o
solutie Giemsa. Prin nefixare, apa din colorant are efect de liza a hematiilor si leucocitelor —> clarificarea
campului microscopic. Pe camp se vor vedea doar leucocite, si paraziti. Creste sansa decelarii parazitului, in
infectiile precoce

Semn romaña - tetrada de afectiuni conjunctive in jurul unui ochi (tipic infectiei cu Tripanozoma
Cruzi)
 Specie Tripanozoma Brucei
Tripanozoma Cruzi
Gambiense Rhodiense

acut cronic acut acuta cronic

Anemie
Semnul - Leziune - Evolutie foarte
hemolitica,
Winterbottom indurata lenta (15-20
leucocitopenie Sancru ulceros
(semn specific) Chagom la nivel ani), cu megalie
Tulburari de care se vindeca
- adenopatie a tegumentar a cordului,
ritm nictemeral, de la sine
ganglionilor - Semn esofagului si
somnolenta
laterocervicali Romaña colonului
constanta

Investigatii LCR e Investigatii Investigatii

morfologice hipoglicoratic, morfologice imagistice
hiperproteinora (tranzit baritat,
hic (IgM multi) pentru
megacolon/
megaesofag)
Ecografie/
radiografie
cardiaca
(megacord, cu
anevrism
frecvent in
apex)

Manifestari si Investigatii Investigatii Imunologie, se Investigatii

diagnostic imune parazitologice, urmareste parazitologice
prezenta IgM, in scop de decelarea Atunci cand se
prin test rapid confirmare anticorpilor din urmareste un
sange, prin test screening
de fixare a imunologic al
complementului donatorilor si
copiilor
suspicionati
congenital, se
recurge la
detectia
antigenelor din
sange

Investigatii Examen Parazitologice Hematologice,

parazitologice, hematologic, obligatorii, toate 3 tipuri
cu sange proaspat, frotiu, hematologie, (tripomatigoti)
venos, preparat picatura groasa Hemocultura pe Necropsie din
proaspat sau Examen NNN peretele
frotiu din sange microscopic al cordului
SI frotiu LCR obligatoriu Decelarea
secundar (decelarea amastigotilor
“Picatura parazitilor, dar din celulele
groasa”, si plasmocite musculare
Hemocultura pe normale si
NNN degenerate)
In afara de examen hematologic, sangele poate fi examinat (mai mult pentru confirmare) si pron
hemocultura, pe mediu NNN, care mimeaza mediul intern al insectei (la 20 grade), dezvoltandu-se
epimastigoti

Sporozoare
-Multiplicare sexuata (sporogonie) si asexuata (schizogonie)

Nume Toxoplasma gondi

stadii Tachizoid Bradizoid Oochist

La om, alte mamifere si pasari La pisica

Asemanatori tahizoidului,
dar mai mic. Stadiu al
In fecalele pisicii
infectiei latente, cronice,
Celula arcuata (seiluna) Celula rotund-ovalara, cu
asimptomatica. Pot
2 sporochisti cu cate 4
persista pe tot parcursul
sporozoiti uninucleati
vietii

In sange, o perioada Conglomerat de multi

limitata de timp (2 luni),
sunt atacati de IgM, IgE,
IgA
morfologie, localizare, Intra in chisti tisulari
etc. cerebrali si musculari
La imunodeprimati, ii
gasim in toate umorile,
persistand nedeterminat
bradizoiti constituie un
chist tisular, cu localizare
Infectie digestiva, prin
strict intracelulara.
legume si fructe
La imunodepresie, are
nespalate, prin care a
loc o reactivare a
umblat mâtzu
focarelor din creier si
ochi (iese din chisti,
define tahizoid, papa tot)

celula mica, similara unei

semilune
Uninucleate, cu complex
apical cu rol de
penetrare

Stadiu al infectiei acute

Responsabil de
exprimarea clinica a bolii
Toxoplasma reprezinta un risc pentru
- Gravide imunocompetente
- Nou-nascuti si copii din mame cu seroconversie in timpul graviditatii
- Imunosupresati

Investigatii Imunologice, screening

imunologic tip ELISA cu
decelarea in paralel a
anticorpilor de faza acuta
si cronica
Se testeaza IgM si IgG din sangele gravidei, pentru a vedea daca are o infectie
Daca amandoua sunt negative - negativ
Daca IgM e negativ, IgG e pozitiv - infectie veche, cronica, fara risc
IgM pozitiv, IgG negativ, se asteapta 2 saptamani, daca IgG devine pozitiv —> infectie acuta
pozitiva, cu risc
Daca amandoua sunt pozitive, trebuie confirmarea primoinfectiei cu toxoplasma in timpul sarcinii:
- Test serologic - apreciaza vechimea infectiei, daca a fost dobandita la mai mult/putin de 3-4 luni
fata de data conceptiei
- IGG cu afinitate ridicata (capacitate mare de legare) infectie cronica
- IGG cu afinitate mica, inseamna infectie recenta, la mai outin de 3-4 luni.
- Se trece la investigatii de confirmare genetica (PCR)
- Daca PCR e pozitiv:
- Daca e in primul trimestru,se poate recomanda avortul terapeutic
- Daca sarcina e mai avansata (sau gravida refuza avortul), se initiaza tratamentul cu
spiramicina, si se monitorizeaza sarcina. —> Diagnosticul unei toxoplasmoze congenitale
dobandite de fat nou-nascut si copilul de 3 luni

Diagnosticul unei toxoplasmoze congenitale dobandite de fat nou-nascut si copilul de 3 luni

- Repetarea testului ELISA, pentru determinarea dinamicii anticorpilor de faza acuta si cronica
- Dupa 18 saptamani, se poate face amniocenteza, cu investigatii genetie PCR, cu decelarea
ADN parazitar din lichidul amniotic
- Daca PCR e pozitiv, se confirma o toxoplasmoza congenitala.
- Dupa luna 6 se intra pe tratament mai intens (pirimetamina)
- Se monitorizeaza nou-nascutul
- Diagnosticul neonatal:
- La nastere, se recolteaza sange din cordonul ombilical, sau sange periferic de la nou-
nascut
- Sangele e examinat in paralel cu sangele mamei
- Este examinat serologic (IgG, IgA, IgM)
- IgG + la copil - de la mama
- IgA, IgM pozitiv la fat, si mama —> confirmare prin test Western-Blot
- Test ISAGA la nou-nascut, test de aglutinare indirecta, test foarte sensibil, prin care se
urmareste decelarea urmelor de IgA antitoxoplasma
- ISAGA pozitiv, Western-Blot pozitiv —> toxoplasmoza congenitala pozitiva
- ISAGA negativ, W-B negativ, se asteapta 3 luni, se monitorizeaza, se repeta testul
- Testul ELISA si ISAGA (IgG si IgA)
- Daca IgG la 3 luni e mai mare decat la nastere —> infectie toxoplasmica
congenitala pozitiva
- IgA pozitiv, la fel
- Investigatii imagistice (ecografie, oftalmoscopie, etc)

Diagnosticul unei toxoplasmoze la imunosupresati

- Acut - sever, sistemic

- Cronic - corioreinita, miocardite, etc

Screening imagistic
- Leziuni nodulare de 1 cm predominant la nivelul ganglionilor bazali, hipo/izodense
- Investigatii oftalmoscopice

Screening imunologic urmareste prezenta anticorpilor IgG din sange/LCR prin test ELISA
- Aceste investigatii pot da rezultate fals negative direct proportional cu statusul imun al gazdei
PCR - ADN parazitar din sange, LCR, urina, aspirat pulmonar/medular
Ocazional, confirmarea se poate face si prin investigatii parazitologice (culturi in vivo la soriceii de
laborator, inoculati peritoneal cu preparatele anterioare) - dupa 3 zile, cobaiul face ascita, se
examineaza peritoneul si creierul, pentru tahizoiti intramacrofagici
Plasmodium
4 Specii care infecteaza omul
- Vivax,
- malarie,
- ovale,
- falciparum

Parazit tropical
- Are nevoie de 2 gazde
- g : Femela tantar anophel

Trei stadii
- Sporozoid (in saliva insectei) - stadiu infectios (transcutanat, inoculativ vectorial) - tantar
- Merozoitul - om
- In ficat, initial
- Se multiplica asexuat
- Coincide cu perioada de incubatie, asimptomatica, a bolii
- Perioada difera de la o specie la alta (cel mai putin P.F. - 8 zile, cel mai mult P.M.-18 zile)
- Se multiplica strict intracelular
- O hematie e infectata de un merozoit (M.F. infecteaza cu mai multi per hematie)
- In hematie, merozoitul trece obligatoriu prin 4 stadii de multiplicare asexuata:
- Inel - trofozoid tanar
- Amoeba - trof matur
- Prerozeta - sexuat
- Rozeta
- Urmeaza liza hematiei parazitate
- Hemoliza — debutul atacului malariei - triada febrila
- Frison - 2-3 ore
- Febra
- Hipersudoratie
- In functie de specie:
- P.V. si P.O. - 48 ore, atacul malaric apare din 3 in 3 zile (febra terta benigna)
- P.M. - 72 ore (febra cuarta benigna)
- P.F. - depinde de tulpina, febra cotidiana (24h), sau febra terta maligna (cu risc de
ocma si exitus, 48 h )
- Stadiul eritrocitar e stadiul ce provoaca boala
- Stadiu infectios cu transmitere umana, prin transfuzii si transplacentar (daca sunt maladii
vasculare)
- Gametocitul
- Merozoit care se multiplica sexuat in citoplasma hematiei
- Stadiu de diagnostic
- Singurul stadiu infectios pentru tantar, deoarece doar el supravietuieste in stomacul
insectei, continuand ciclul

A.
- Biochimia indica LDH ridicat si hipoglicemie
- P.F. manifesta, in cazul unei complicatii renale, hemoglobinurie, cu urina de culoare neagra

B.
- Screening imunologic
 - Decelarea antigenelor de P.F. din sangele periferic
- Testul folosit e testul rapidimunocromatografic
- Screeningul imunologic trebuie investigat suplimentar parazitologic
- Se recolteaza sange capilar (periferic)
- Se face examen hematologic
- In malarie, presupune realizarea a 2 preparate —> Frotiu (nu se face preparat proaspat, ca
parazitul e mic, nu prea se misca, pizda ma-sii) + picatura groasa
- Frotiul e util in diagnosticul de specie, deoarece diferentierea intre specii se face pe baza
formei si dimensiunii hematiei parazitate
- Dezavantajul e ca poate da rezultate fals negative, in infectiile minore
- Avantajul picaturii groase - cresterea sansei decelarii parazitare in infectii minore
- Permite doar diagnosticarea de boala, si nu de specie, pentru ca nu mai vedem detalii de
forma si dimensiune
- Cand nu se cunoaste specia, confirmarea speciei se face pe calea investigatiilor genetice
(PCR)

Criterii de diferentiere a speciilor, pe baza unui frotiu:

Specia P. Vivax P. Ovale P. Malariae P. falciparum

Infecteaza orice tip

Reticulocite Numai hematii
Reticulocite - de hematie
Parazitemie 1-4% din mature
1-4% maxim 40% din
hematocrit 1% din hematocrit
hematocrit

Mai mica, sau

Marimea hematiei Mai mare decat Aceeasi marime cu
2 ori mai mare egala cu hematia
parazitate hematia sanatoasa h normala
sanatoasa

Hematia are
Forma hematiei Ovalara, cu margini
Rotunda Rotunda aceeasi forma si
parazitate franjurate/crenelate
dimensiune

Granulatii Ziemann
Schuffner Granulatii Maurer
Granulatii Schuffner, similare (mari, maronii
(numeroase, (putine, maro
parazitare cu P.V. inchis, uneori
portocalii) deschis)
absente)

are, cu nucleu Poate fi uni sau

Mai mic decat P.V.,
Parazitul excentric. Central Uninucleata, binucleat
dar pastreaza
- inel - parazitul prezinta o similara cu P.V. O hematie poate
caracteristicile
singura vacuola contine 1-4 inele

Uninucleata, insa
Nucleu excentric nucleul e la un pol
Citoplasma bogata, al hematiei
Parazitul Uninucleata,
cu numeorase Citoplasma se Similara cu P.V.
- amoeba - similara cu P.V.
prelungiri extinde cu o
Multiple vacuole singura prelungire,
ecuatorial

Masa
citoplasmatica, 2-7 nuclei, inclusi
Parazitul Similara cu P.V., Poate contine de la
care poate contine intr-o masa
- prerozeta - 2-7 nuclei 2-7 nuclei (per inel)
de la 2, pana la 15 citoplasmatica
nuclei
 Asemanator unei 8-12 merozoiti
mure (corp uninucleati dispusi
muriform) organizat,
Contine de la 16 De la 8 pana la 12 comparabil uneor
pana la 24 de merozoiti, petale de contine 8-32
Parazitul
merozoiti uninucleati, dispusi margareta. La merozoiti
- rozeta -
uninucleati neorganizat in mijloc sunt (per inel)
Acum are loc liza citoplasma granulatiile
hematiei, merozoitii Ziemann
reiau ciclul de Rozeta in
multiplicare margareta

Aspect comparabil
unei banane, sunt
Celula mare, cu mari, deformeaza
citoplasma Similari cu P.V., dar hematia
Gametocitii
granulata, care hematia poate fi Uninucleati, cu
- feminini - Asemanator P.V.
- poate umple mai mica decat cea nucleu central,
macrogametocit
ntreaga membrana normala mare
Nucleu excentric Capetele
citoplasmatice sunt
asscutite

Gametocitii Capetele
- masculini - citoplasmatice sunt
Microgametociti rotunjite

- Prin examinarea unui frotiu, se pot detecta microscopic toate stadiile de multiplicare asexuata si
sexuata, pentru marea majoritate a speciilor, cu exceptia P.F.
- In infectia acuta cu P.F., in sangele periferic se pot detecta microscopic doar stadiile de inel si/
sau gametocit (nu celelalte), deoarece stadiile de amoeba, rozeta si prerozeta stau sechestrate
in sangele profund din capilarele viscerale, fiind responsabile de complicatii
- Doar in faza comatoasa cu P.F. microscopic se pot decela toate stadiile, inclusiv amoeba,
preozeta si rozeta
Sporozoare digestive
Cryptosporidium si Cryptosporidium

Nume Cryptosporidium Parvum Isospora Belli

Gazda Amandoua fazele de multiplicare sunt la om

La nivelul mucoase intestinului subtire

Se localizeaza extracitoplasmatic,
la nivelu microvilozitatilor Intracitoplasmatica
enterocitare

Fecalele diareice, bogate in apa si mucus

Fecalele verzui, mucoide Fecale posibil sangvinolente

Celula elipsoidala, cu oochisti

imaturi, cu 1-2 sporoblasti, sau
Celula cu perete gros
oochisti maturi (infectiosi, dupa
In interior contine 4 sporozoiti
contactul cu aerul), cu 2
Oochistul uninucleati
sporochisti, cu cate 4 sporozoiti
fiecare

oochistul matur e stadiu infectios, Infectia se transmite digestiv,

predominant hidric

Ambele sporozoare pot da autoinfectii

Poate participa la inducerea bolii (cryptosporidioza/ izosporioza),

paraziti oportunisti

La imunodeficitari, oochistul se
poate plasa si in arborele biliar
(disemineaza extradiewoh)

Examen coproparazitologic
- Preparat proaspat lama + lamela
- Frotiu din fecale, colorat Ziehl-Nielsen, sau verde malachit
Diagnostic
- Paraziti colorati rosu pe fond albastru (z-n) sau verde (malachit)

La imunodeficitari se recomanda, pe langa examen copro-par sa se

faca si un examen al sputei si al aspiratului duodenal, cu detectarea
oochistilor (Z-N si malachit)

Se pot face investigatii NU

suplimmentare imunologice, cu
detectarea oproantigenelor, prin
test rapid imunocromatografic si
test ELISA
Pneumocystis carinii (sau jirovecii)
Sporozoar oportunis prin excelenta (inrudit genetic si cu fungii, balmaseala)
Are 2 stadii
- trofozoid
- Se multiplica extracitoplasmatic,
- Este stadiul care provoaca boala (pneumocistoza/ pneumonie interstitiala plasmocitara)
- Celula foarte mica (2 microni) uninucleata, cu citoplasma cu prelungiri fine (filopodi)
- chist
- Stadiu infectios
- Transmitere predominant prin picaturi flugge (aerogen) prin tuse/stranut
- Putin mai mare decat oochistul, tot rotunda, cu peretele gros
- In interior contine 8 corpusculi intrachistici
Amandoua se dezvolta la nivelul alveolelor pulmonare
Boala se manifesta prin tuse seaca, neproductiva, pneumotorax, cianoza
La examen radiologic, specific apare plamanul in geam mat,
Investigatii suplimentare sunt
- Parazitologice
- se recolteaza sputa indusa prin administrare de aerosol salin
- Lichid de lavaj bronhoalveolar
- aspirat pulmonar
- Sunt examinate microscopic, pe 2 frotii
- Unul e colorat Giemsa
- Se pot decela si chisti si trofozoiti, dar nu se pot diferentia cromatic de fond (nor
mov cu puncte
- Calalalt e colorat albastru de toluidina, coloratie specifica
- Se pot decela numai chisti, sub forma unor pete complete albastre-mov, pe un
fond bleu
- Investigatiile suplimentare sunt de tip genetic, de confirmare (nedecelate parazitologic)
LP 4
PLASMODIUM
Exista 4 specii specific umane: PV, PO, PM, PF.
Cea mai periculoasa este PF.
Gazda fazei sexuate: femela anopheles
3 stadii:
1. Sporozoitul – infectios – localizat in saliva tantarului
2. Merozoit – la om – perioada de incubatie asimptomatica
3. Gametocit – la om in sange – stagiul infectant pentru insecta
In sange infecteaza si se multiplica asexuat in citoplasma hematiei.
Exceptie: in cazul PF hematia poate fi infectata simultan de mai multi
merozoizi
Merozoidul trece in hematie prin 4 stadii:
1. Inel/trofozoid tanar
2. Amoeba sau trofozoid matur
3. Pre-rozeta
4. Rozeta
Ciclul se incheie prin rozeta cu liza hematiei parazitate.
Hemoliza = debutul atacului malariei.
Atacul consta in frison, febra, hipersudoratie.
In functie de specie durata ciclului si frecventa atacurilor este diferita.
PV, PO 48h, atacul malaric apare din 3 in 3 zile – febra terta benigna
(benigna – pentru ca infectia este compatibila cu viata)
PM 72h, atacul malaric apare din 4 in 4 zile – febra cuarta benigna
PF – in functie de tulpina:
- Febra cotidiana ciclu 24h, febra zilnica
- Febra terta maligna – ciclul dureaza 48h, subiectul face din 3 in 3 zile
- Maliga = pentru ca pot apare complicatii severe (coma, deces)

Merozoitul intra-eritrocitar este stadiul care provoaca boala.

Transmitere prin sange, transfuzii, transmitere trans-placentara (am
intrebat, diferit de curs)

Gametocitul – inmultire sexuata a unui merozoit in citoplasma

hematiei. Este stadiul de diagnostic cu importanta epidemiologica,
singurul stadiu infectios pentru tantar.

Diagnostic
Investigatii de rutina:
1. Circumstanta: hemoleucograma releva anemie, sechestrarea
trombocitelor in splina
LDH lactat dehidrogenaza – valori ridicate
Hipoglicemie
In cazul infectiei cu PF cu afectare renala macroscopic urina de
culoare neagra cu hemoglobinurie
2. Screening imunologic: decelarea antigenelor de plasmodium, in
special cele de PF din sangele periferic. Se foloseste testul RIC rapid
imuno-cromatografic. ATENTIE: pot exista si coinfectii cu alte
plasmodium-uri. Obligatoriu screening-ul (f util pentru initierea
terapiei) se fac:
3. Investigatii suplimentare parazitologice in scopul confirmarii
infectiei:
- Recoltam sange capilar/periferic si se face examen hematologic:
- Se realizeaza: - frotiu – fixata chimic, colorata Giemsa
 -picatura groasa – doar colorare – se vede doar
nucleul parazitului si leucocitele
Frotiul ajuta in diagnosticul de specie deoarece diferentierea speciilor se face
pe baza formei si dimensiunii hematiei parazitate. Dezavantaj: poate da
rezultate fals negative in infectiile minore deoarece este analizata doar o
picatura de sange. Avantajul picaturii groase: creste sansa surprinderii
parazitului in infectiile minore deoarece se examineaza o cantitate tripla de
sange. Dezavantaj picatura groasa: permite stabilirea unui diagnostic de boala
si nu de specie deoarece nu mai avem detalii legate de forma si dimensiunea
hematiilor deoarece acestea sunt lizate.
Cand frotiul da rezultate negative si picatura groasa da pozitiv dar nu se
cunoaste specia confirmarea unei infectii se face prin investigatii genetice de
tip PCR care depisteaza ADN-ul parazitar izolat din sange.

Diagnostic diferential intre specii pe baza examinarii frotiului:

P. vivax – infecteaza doar reticulocitele – hematii tinere; parazitemie redusa

de 1-4%. Hematia parazitata apare rotunda dar de 2 ori mai mare decat
hematia sanatoasa. Granulatiile parazitare mici, numeroase, de culoare
portocalie, se numest Schuffner. Inelul de PV este mare, uninucleat, cu nucleu
excentric mic, citoplasma este impinsa la periferie, putina, iar central parazitul
contine o singura vacuola. Urmatoarea faza: citoplasma parazitara este
bogata, emite numeroase prelungiri si este multivacuolata.
Pre-rozeta se prezinta sub forma unei mase citoplasmatice care poate contine
de la 2 pana la 15 nuclei.
In stadiul de rozeta are un aspect similar unui fruct de padure (corp muriform)
si contine de la 16 pana la 24 de merozoiti uninucleati, bine-individualizati.
Are loc liza hematiei, merozoitii sunt eliberati si reiau ciclul de multiplicare
asexuata.
Daca gametii aleg sa se multiplice sexuat se formeaza gametocitii
macro/feminin si micro/masculin.
Gametocitii sunt uni-nucleati cu nucleu mare.
1. La feminin nucleul este dispus la periferie cu aspect triunghiular si
cromatina compacta, granulata care poate umple intreaga hematie
parazitata.
2. La masculin nucleul este dispus central, cu cromatina laxa (se coloreaza
slab)

Plasmodiul ovale PO
Infecteaza tot reticulocitele; parazitemia este la fel de 1-4 %. Hematia
parazitata are forma alterata, ovalara, uneori cu marginile franjurate sau
crenelate si este mai mare decat hematia sanatoasa. Granulatiile de PO se
numesc tot Schuffner si sunt similare cu cele de PV. Inelul si amoeba de PO
sunt uni-nucleate, similare cu cele de PV. Pre-rozeta are de la 2 pana la maxim
7 nuclei inclusi intr-o masa citoplasmatica. Rozeta de PO contine de la 8-12
merozoti uni-nucleati dispusi neorganizat/haotic in citoplasma hematiei.
Gametocitii de PO sunt similari, cu mentiunea ca hematia este ovalara.
Plasmodiul malariae
Infecteaza numai hematiile mature, parazitemia este mai mica de 1%, ca
aspect hematia parazitata are forma relativ rotunda, dar este mai mica sau
egala ca dimensiune fata de hematia sanatoasa. Granulatiile parazitare sunt
mari, negricioase, rare si se numesc Ziemann. Inelul de PM este mic, mai mic
vs PV, insa pastreaza caracteristicile de PV. Amoeba de PM este tot uni-
nucleata, nucleul insa este dispus la un pol al hematiei, iar citoplasma se
extinde printr-o singura prelungire ecuatorial = numita amoeba in banda. Pre-
rozeta de PM este similara cu cea de PO, contine 2-7 nuclei inclusi intr-o masa
citoplasmatica. Rozeta de PM contine 8-12 merozoiti uni-nucleati, dispusi
organizat, comparabil petalelor unei flori de margareta, centrand la mijloc
granulatiile Ziemman = rozeta in margareta. Gametocitii de PM sunt similari
cu cei descrisi la Vivax cu mentiunea ca hematia poate fi mai mica sau egala
in dimensiune cu hematia sanatoasa.
P. falcifarum infecteaza orice hematie. Parazitemia este de maxim 40%.
Pentru stadiile de multiplicare asexuata hematia parazitata isi pastreaza
forma si dimensiunea. Granulatiile parazitare sunt mari, de culoare maron
deschis (Maurer). Inelul poate fi uni-nucleat sau chiar binucleat. O hematie
infectata poate contine 1-4 inele uni- sau bi-nucleate. Amoeba de PF este
deobicei similara cu cea de PV. Pre-rozeta poate contine 2-7 nuclei (1 singur
merozoit), iar rozeta 8-32 de merozoiti uni-nucleati. Gametocitii de PF au
aspect deosebit si pot fi recunoscuti chiar pe picatura groasa: sunt mari, cu
aspectul unei banane/semilune, deformeaza hematia. Gametocitii sunt
intotdeauna uni-nucleati cu nucleul mare dispus central. Diferenta dintre
feminin si masculin dupa capetele citoplasmatice care la feminin (capatul
bananei) sunt ascutite si la masculin sunt rotunjite.
Observatii:
1. Prin examinarea unui frotiu se pot detecta microscopic toate stadiile de
multiplicare asexuata si sexuata pentru marea majoritate a speciilor cu
exceptia PF.
2. In infectia acuta/incipienta cu PF in sangele periferic se pot detecta
microscopic doar stadiile de inel si/sau gametocit; deoarece stadiile de
amoeba, pre-rozeta si rozeta stau sechestrate in sangele profund din
capilarele viscerale (renale, cerebrale) fiind responsabile de
complicatiile mortale.
3. In faza comatoasa a infectiei cu PF microscopic se pot decela toate
stadiile, inclusiv amoeba, pre-rozeta, rozeta. Datorita spargerii
hematiilor se formeaza trombi intra-cerebral urmati de ischemie-
>necroza->exitus.
SPOROZOARE DIGESTIVE
CRYPTOSPORIDIUM PARVUS
Stadiul de merozoti – comun se
gaseste in intesitnul subtire.
Extracitoplasmatic, la nivelul micro-
vilozitatilor enterocitare.
Comun in fecalele diareice bogate in
apa si mucus.
Fecale verzui (inoxidare bila)
OOCHISTUL
Celula rotunda, cu perete gros la
periferie, iar in interior contine 4
sporozoiti uni-nucleati.
COMUN: oochistul matur este
stadiul infectios, transmiterea se
face digestiv, predominant hidric.
Ambele pot da si auto-infectii
exogene.
GENUL ISOSPORA BELLI
Intracitoplasmatica, in citoplasma
enterocitelor.
Fecalele pot contine si sange.
OOCHISTUL
Celula cu forma eliptica, cei gasiti in
fecalele proaspat eliminate sunt
imaturi care contin 1-2 sporoblasti
uni-nucleati; in fecalele mai vechi
oochisti maturi (infectiosi!) care apar
in urma contactului cu O2; contin 2
sporochisti in interior si fiecare in
parte contine cate 4 sporozoiti.

Cryptosporidioza Izosporidioza
La imunodeificitari oochistul poate
sa se localizeze si in arborele biliar
sau in plaman.
DIAGNOSTIC DIAGNOSTIC
COMUN:
Investigatii parazitologice: examen
copro-parazitologic sub forma fie de
preparat proaspat lama+lamele din
fecale cu ser fiziologic cat si sub
forma de frotiu colorat prin tehnica
Ziehl-Nielsen. La microscop oochistii
sunt colorati in rosu pe un fond
verde-turcoaz (malachit) sau
albastru (fond albastru de metilen).
 La imunodeficitari se recomanda ca
pe langa examenul
coproparazitologic sa se faca un
examen microscopic al sputei sau a
aspiratului duodenal cu detectarea
oochistilor.
NUMAI PENTRU CRYPTO:
Oochistii sunt de aproximativ 6 ori
mai mici; in cazul unui rezultat incert
se recurge la investigatii
suplimentare imunologice cu
detectarea copro-antigenelor prin
test RIC si/sau ELISA.

PNEUMOCYSTIS CARINII
PNEUMOCYSTIS JIROVECII
La comun....
Sporozoar pulmonar oportunist prin excelenta.
Stadii:
1. Trofozoid
2. Chist
Ambele stadii se dezvolta extracitoplasmatic la nivelul alveolelor pulmonare.
Trofozoidul se multiplica extracitoplasmatic prin pneumocite, este stadiul
care provoaca boala (pneumocistoza) sau pneumonie interstitiala
plasmocitara. Este o celule foarte mica 2 microni, uni-nucleata si citoplasma
emite prelungiri extrem de fine denumite filopodii.
Chistul este stadiul infectios, transmiterea este frecvent prin picaturi Fluge pe
cale aerogena. Este o celula putin mai mare vs chist Cryptosporidium,
peretele celular este dispus periferic, este gros si in interior contine 8
corpusculi intra-chistici uni-nucleati.
Diagnostic:
Investigatii de rutina:
1. Imagistic – plaman in geam mat, dezvoltate lobar sau pe ambii plamani
la nou-nascuti prematuri
2. Pentru confirmare dupa radiografie:
2.1. Parazitologice – se recolteaza sputa indusa prin administrarea
unui aerosol salin
2.2. Lichid de lavaj bronho-alveolar
2.3. Aspirat pulmonar prin punctie trans-toracica sub ghidaj imagistic
Examinate microscopic prin realizarea a 2 frotiuri:
-unul colorat Giemsa nespecific: se pot decela chisti si trofozoiti – dar care
sunt greu de diferentiat intre ei => nor mov cu puncte. Chistii sunt rotunzi, cu
halou transparent la periferie si in interior exista 8 puncte colorate in mov.
-al doilea cu albastru de toluidina – specifica pentru p. si mai specific pentru
chisti – se vad clar precum mici amprente in norul mov. Chistii apar complet
colorati in albastru/mov pe un fond albastru/bleu.

Investigatii suplimentare de confirmare in infectii minore/nedecelate

parazitologic: investigatii genetice pentru ADN parazitar prin PCR izolat din
sange (doar daca a diseminat – frecvent retinian).

LA ORA 3 – TEST PRIMA JUMATATE

25 DE INTREBARI
30MIN
LP 5
HELMINTI
3 stadii:
Ou – stadiul produs de viermele adult
Larva – dezvoltata din ou; daca are posibilitatea se transforma in adult
Vierme adult
Gazda definitiva= purtator de adult
Gazda intermediara=purtator de larva
Proglote=prozoti
Taenia solium Taenia saginata
Viermele adult se localizeaza la
ambele specii in intestinul subtire si
provoaca tenioza. Aceasta este
dobandita prin consumul digestiv de
carne infectata cu larve.
Diagnostic diferential pe baza Lungime peste 6m
aspectului viermelui adult: lungime, Scolexul are doar 4 ventuze, este
scolex, proglot terminal (segmentul lipsit de carlige.
terminal).
Lungime peste 3m Proglot terminal de 5 ori mai lung
Scolex este dotat cu 4 ventuze si 2 decat lat.
randuri de carlige. Nr de ramificatii principale din uter
Proglot terminal: 15-30.
-lungimea Ramificatiile uterine secundare au
-numarul de ramificatii principale, aspect dihotomic, emerg cate 2
uterine cate 2 dintr-o ramificatie
-aspectul ramificatiilor uterine principala.
secundare Musculatura proglotului terminal
-musculatura proglotului terminal este foarte bine dezvoltata. Acest
proglot se va desprinde din corpul
Lungime proglot: de 3 ori mai lung viermelui si se va elimina activ intre
decat lat. La ambele specii proglotul actele de defecatie direct pe
terminal contine un uter plin cu oua lenjerie.
care la amandoua este ramificat.
Primele ramificatii care merg din
uterul central=ramificatii principale.
Specific solium 6-13 ramificatii.
Ramificatiile uterine secundare emerg
din cele principale, la solium au aspect
arborescent/dendritic.
Musculatura proglotului terminal
(localizata imediat sub cuticula care
acopera proglotul la suprafata):
La solium slab dezvoltata -> proglotul
din coada viermelui se desprinde si se
elimina prin miscari pasive odata cu
fecalele.
Stadiul de ou – se gaseste la ambele
specii in fecale. Este o formatiune
rotunda cu perete gros la periferie;
peretele este prevazut cu striatii
radiale. Din punct de vedere
morfologic oul de tenie este similar la
ambele specii. In interior oul este
embrionat, contine un embrion
hexacat cu 6 carlige.
Regula: daca viermii adulti produc oua
embrionate, ele sunt considerate
infectioase. Solium deobicei pentru
porc, saginata pentru bovine. Doar
oul de tenia solium este infectios, cel
de saginata NU este infectios
deoarece stomacul vitei este
tetracameral si stomacul omului
unicameral. La tenia solium oul se
sparge, parazitul migreaza si se duce
in tesuturi. Oul poate da si auto-
infectie la om; se poate si auto-
infectie prin peristaltism endogena via
prezenta viermelui adult in intestin.

La ambele specii larva = cisticerc

Oul de tenie are aprox 30 de microni.
Cisticerc-ul este vizibil cu ochiul liber
cativa milimetri-2cm, o vezicula cu
capsula la periferie si la interior
contine un scolex. Larva de solium se
localizeaza in SNC, creier in
parenchimul cerebral sau intra-
ventricular sau sub-arahnoidian; se
mai poate localiza si in oricare
categorie de muschi, ocular (retina,
corp vitros), subcutanat la om. Larva
de solium este stadiul care provoaca
boala la om = cisticercoza.

Indiferent de specie cisticercul este

stadiul infectios. Transmiterea se face
digestiv prin consum de carne de porc
sau vita neprelucrata termic. Se
dobandeste cisticercoza cu taenia
solium prin auto-infectie numai prin
ingestia de oua.

Diagnosticul in tenioza: daca este o

parazitoza intestinala se aplica
investigatii parazitologice. De rutina
se examineaza fecalele (examen
copro-parazitologic) sub forma de
preparat proaspat lama+lamela
preparat proaspat si frotiu colorat prin
tehnica Ziehl-Neelsen (diagnostic
diferential intre specii pe baza
modului de colorare al oului). Oul de
solium are reactie negativa albastru-
mov. Saginata purpuriu-violet.

In infectiile minore se recomanda sa

se faca si sa se apeleze si la tehnica de
amprentare anala sau Scotch test –
consta in aplicarea stiintifica a unui
scotch anal – se examineaza ce s-a lipit
la MO cu obiectiv 10-40x. permite un
examen biologic al materialului
recoltat din mucoasa anala.

In cazul in care pacientul a eliminat

intregul vierme sau a eliminat
proglote. Se face un examen
macroscopic si microscopic al
proglotelor/proglotului din corpul
viermelui eliminat cat si o identificare
a scolexului viermelui – este posibil ca
capul sa ramana fixat la nivel
intestinal, iar gatul are capacitatea de
a genera proglote si de a regenera
viermele.

Stabilirea diagnosticului in
cisticercoza = larve in tesuturi.
A. Investigatii de circumstanta –
hemoleucograma – indica o
eozinofilie de aproximativ 20%
numai in faza incipienta a
infectiei (de migrare a
 embrionului iesit din ou la nivel
tisular).
B. Screening imagistic
C. In caz de neurocisticercoza CT +-
RMN, in cazul muscularei sau
subcutanate se apeleaza la
radiografie pentru evidentierea
de cisticerci calcificati, iar in
cazul uneia oculare la examen
cu oftalmoscop.
In caz de neurocisticercoza
CT/RMN au pus in evidenta 4
stadii cu localizare
parenchimatoasa cerebrala de
involutie ale cisticercului:
1. Cisticercul vezicular – este
viabil – este o leziune
rotunda de aproximativ 2cm
diametru cu perete capsular
bine definit la periferie, iar la
interior contine un mic nodul
mural=capul larvei.
2. C. coloidal – mort, imagistic
este o leziune similara celui
vezicular insa inconjurat
periferic de edem.
3. C. granular – este o leziune
mult micsorata fata de cel
vezicular, inconjurata la
periferie de un
granulom/inel granulomatos
hiperdens.
4. C. calcificat – este o leziune
punctiforma de cativa
milimetri hiperdensa.
 Cisticercul
intraventricular/subarahnoidian
seamana cu un chiorchine de
strugure – poate atinge in
dimensiuni pana la 10cm.

In neurocisticercoza – se
recurge frecvent la investigatii
serologice cu depistarea
anticorpilor IgG anti-cisticerc de
taenia solium din sange +- LCR
+- umoarea apoasa; se folosesc
ELISA +- Western Blott.

Investigatiile parazitologice se
practica in confirmarea unui
cisticercoze subcutanate si
oculare. In acest caz se face o
interventie chirurgicala cu
extirparea cisticercului, iar
acesta este recunoscut macro si
microscopic in special dupa
prezenta scolex-ului si a
carligelor acestuia.

Alte cestode:
Diphylobtium latum (tenia pestelui) Hymenolepis nana (Tenia pitica)
La ambele se localizeaza in intestinul
subtire.
Viermele adult are peste 12m Are doar 4-5cm.
Scolexul este alungit, fusiform, Scolexul are aspect de romb cu 4
similar unei boabe de fistic; are doar ventuze si un rand de carlige.
2 ventuze.
Proglotele sunt late (inclusiv cele Proglotele au aspect de trapez
terminale) si contin la interior un uter (inclusiv cel terminal; cel terminal
dispus central plin cu oua. contine un uter plin cu oua
ramificat).
Proglotele terminale se desprind din
coada viermelui si se elimina complet
dezintegrate la exterior odata cu
fecalele.
Oul se gaseste la ambele in fecale.
Oul este ovalar si operculat (la un Are un perete format din 2 invelisuri,
capat are un mic capacel denumit unul extern si unul intern. La polii
opercul), ia rla celalalt capat are un
opusi ai invelisului intern este
mic pinten rudimentar. Oul de prezenta cate o excrescenta
difilobrotium contine la interior denumita mamelon; din fiecare
masa vitelina; nu este embrionat = mamelon emerg niste filamente
nu este infectios; isis deschide subtiri care se etaleaza intre cele 2
capacelul doar cand ajunge in apa -> invelisuri. Oul de himenoleptis este
facilitata dezvoltarea spre stadiul embrionat si este un embrion cu 6
larval. carlige hexacat.
Heteroinfectia se face pe cale
digestiva consumand apa sau
verdeturi nespalate.
Ultimul stadiu larval: larva Larva = cisticercoid, se dezvolta in
plerocercoida – se gaseste in interiorul vilozitatilor intestinale
musculatura pestelui rapitor si este umane; este o microvezicula care
stadiul infectios pentru om. contine la interior un scolex;
cisticercoidul are caracter oportunist
la copiii si la imunodeficitari; la cei cu
imunodeficienta severa disemineaza
extra-intestinal, multi visceral.
Diagnostic:
La ambele se apeleaza la investigatii
de circumstanta:
Hemoleucograma indica o eozinofilie Hemoleucograma indica doar in faza
in fazele incipiente ale bolii de maxim incipienta eozinofilie de pana in 15%.
30% si pe langa aceasta in infectii
cronice anemie megaloblastica
(pernicioasa) +- trombocitopenie.
Confirmarea la ambele se face prin
investigatii parazitologice: examen
coproparazitologic cu decelarea
microscopica a stadiului de ou pe
preparate proaspete lama+lamela
din fecale, cu ser fiziologic sau lugol.

...
Echinococcus granulosus= tenia Echinococcus multilocularis/tenia
cainelui vulpii
La ambele omul este o gazda
intermediara – se dezvolta doar
larva. Gaza definitiva in denumire:
caine sau vulpe. Adultul
intotdeauna in intestinul subtire al
gazdei definitive. Oul se gaseste in
fecalele gazdei definitive. Este
embrionat si deci infectios. Infectia
se face pe cale digestiva fie prin
maini murdare fie prin verdeturi
nespalate.
Larva = chist hidatic/hidatida Larva = Hidatida alveolara ; peste
95% localizare hepatica; rar in
plaman.
Localizare multivescerala
predominant hepatic, pulmonar,
renal, cerebral, osos.
Formatiune chistica uniloculara. Formatiune chistica multiloculara.
Diagnostic diferential:
-prezenta/absenta adventicei
-grosimea invelisului
extern/cuticula care intra in
constitutia peretelui
-numarul de protoscolesi; produsi
de invelisul interior al hidatidei
proligera
-cantitatea de lichid intern
-modul de proliferare al veziculelor
proligere

Adventice prezenta cu exceptia

localizarii cerebrale si osoase = o
membrana produsa de viscerul
gazda ca reactie de aparare.
Adventice mereu absenta
Cuticula/invelisul extern este Cuticula este intotdeauna
multistratificat si este vizibila cu unistratificata cu slaba diferentiere
ochiul liber avand un aspect de parenchim.
comparabil cu albusul de ou fiert.
Numarul de protoscolesi este ridicat Numarul de protoscolesi este scazut
Este interzisa excizia deoarece
disemineaza si fiecare protoscolex
iesit afara va genera o alta hidatida.
La caine se transforma in adulti.
Cantitatea de lichid hidatic: Lichid hidatic in cantitate redusa.
abundent
La chistul hidatic veziculele Veziculele proligere prolifereaza
proligere prolifereaza la interior intotdeauna la exterior, centrifug.
DIAGNOSTIC
Imagistic; hemoleucograma cu
eozinofilie sub 10%.; ecografie
hepatica, transaminaze si fosfataza
alcalina ridicate. Radiografie pentru
larvele cu localizare pulmonara.
CT/RMN.
Ecografic la granulosus s-au pus in Ecografic se pot detecta leziuni
evidenta 6 stadii de involutie ale multiple, cu pereti bine definiti +-
chistului hidatic: edem perilezional +- calcificari in
CL leziune chistica, CE1 ecografie interiorul masei larvare.
cistica, CE2, CE3 faza de tranzitie,
CE4 si CE5 boala inactiva. Daca se detecteaza imagistic chisturi
CE1,CE2,CE3 specifice pentru hidatice sparte se face un examen
granulosus. CL, CE4, CE5 sunt microscopic fie al sputei fie al
nespecifice si cer investigatii fecalelor, fie al albuminei – se
suplimentare de confirmare. urmareste decelarea de
protoscolesi.
Anteoperator se face examen
histopatologic al tesutului hepatic
recoltat bioptic cu detectare de
protoscolesi.
INVESTIGATII DE CONFIRMARE
La ambele screening serologic
pentru anticorpi IgG anti granulosus
sau multilocularis prin test ELISA +-
Western Blott; raspunsul imun
variaza cu localizarea chistului.
Investigatii parazitologice
Post-operator la comun in ifnectia Examen anatomo-patologic al piesei
cu granulosum se face un examen larvare obtinuta prin hepatectomie:
microscopic din hidatida extrasa si aspect hepatic de miez de paine a
examen al lichidului larvei sectionate – multiple cavitati
de hidatide alveolare (numite dupa
spect) cu dimensiune variabila (pana
la 3cm) cu un continut redus de
culoare bruna gelatinoasa.
LP 6
Nematode evoluate
FILARII LIMFATICE
Wuchereria bancrofti, Brugia malayi
Filariile sunt nematode tropicale si cu o exceptie (transmiterea digestiva
Dracunculus) toate au nevoie de o insecta care functioneaza pe post de vector
pentru a transmite infectia.
Vectorul este reprezentat de catre un tantar hematofag: Anopheles (tantarul
anofel – hematofag nocturn), la Brugia si Mansonia sp. tantar hematofag
diurn. Tantarul poarta larva 3 infectioasa. Dupa mai bine de jumatate de an
se dezvolta viermele adult.
Se localizeaza in vasele limfatice de calibru mare, in ganglionii limfatici.
Dimensiuni: femela mai mare ca masculul 8cm vs 4cm.
Adultii provoaca boala – filarioza limfatica – prin staza circulatiei limfatice.
La W: Consecinte ale stazei limfatice: limfangita, edem, dermatoscleroza ->
elefantiazis – se dezvolta preponderent la nivelul membrelor, organelor
genitale, sani. In cazul lui Brugia elefantiazisul e limitat doar la nivelul
gambelor.
La filarii nu avem stadiul de ou; doar adulti si larve.
Femelele adulte provoaca larvele L1 – microfilarii – stadiu de diagnostic – se
gasesc in sangele periferic – au un comportament variabil in functie de genul
de filarie limfatic – la W. are periodicitate nocturna (sta doar noaptea), la
Brugia tot timpul – se adapteaza la programul de hranire a vectorului.
Microfilaria de W. sta in timpul zilei in sangele pulmonar – sindrom
hipereozinofilic pulmonar tropical (SEPT).
Aspect filarii: ajung la 300 de micrometri lungime, au corpul invelit la exterior
de o teaca hialina, iar la interior contine nuclei somatici. Diagnosticul
diferential se face dupa dispozitia nucleilor somatici la nivelul cozii
microfilariei:
La WB: caudal este prezent un spatiu lipsit complet de nuclei somatici
La B: la nivel caudal sunt prezenti 2 nuclei somatici terminali care se detaseaza
de coloana de nuclei somatici.
Portanta microfilarieri: stadiu infectios pentru vector (tantar)
Diagnostic:
limfangita
limforagii (ex: interne: hilurie, limfascita)
A. investigatii de circumstanta:
A.1. hemoleucograma indica hipereozinofilie 30-80%; 80% in SEPT
sindrom eozinofilic pulmonar tropical.
A.2. in cazul unei limforagii interne (Ex. chilurie) urina are aspect
lactescent si poate contine hematii
B.1. investigatii imagistice: in SEPT radiografie pulmonara, se pot detecta
infiltratii difuze cu caracter mobil sau stationar.
B.2. Pentru detectarea adultilor in vasele limfatice putem utiliza ecografia
(pentru decelarea adultilor vii, mobili, din vasele limfatice).
B.3. Ecografia scrotala pune in evidenta: semnul dansului filariei – indus de
miscarile adultului in vasul limfatic.
B.4. Urografie pentru adulti morti, calcificati si pentru evidentierea
calcificarilor peretelui vaselor limfatice. Limfangiografie cu substanta de
contrast este utila pentru evidentierea limfangectaziei sau stenozei vasului
limfatic sau rupturi ale vaselor limfatice asociate cu limforagii.

Confirmare diagnostic prin:

1. investigatii parazitologice
 1.1. De rutina Examen hematologic – decelarea microfilarilor in
sangele periferic care este recoltat in cazul WS noaptea dupa ora
12, in cazul B oricand. Examenul hematologic presupune
realizarea unui preparat proaspat lama+lamela (mobilitate),
frotiu colorat Giemsa, picatura groasa colorata Giemsa (frotiu,
picatura -> detalii ultrastructurale, diferentiere intre specii). Se
face de rutina.
1.2. In caz de limforagii – examen microscopic al chiluriei sau
limfascitei sau a chilotoraxului sau a lichidului de hidrocel. In toate
aceste prelevate se deceleaza detectarea microfilariilor – larve L1.
2. Imunologice – decelarea anticorpilor din sange prin test ELISA – in SEPT
se urmareste decelarea anticorpilor IgE anti WS. In elefantiazis se
urmareste decelarea anticorpulor IgG anti WS, B.

FILARII SUBCUTANATE
Onchocerca volvulus Loa-loa
Vector: o musca neagra Simulium O musca de culoare rosie Chrysops
hematofaga hematofaga diurn 10am-2pm
Inocul: larva L3. Dupa 6 luni se
dezvolta viermii adulti.
Localizare in derm si tesut
subcutanat.
Adult femela 70cm lungime, mascul Femela 7cm, mascul 3.5cm.
7cm lungime – dimorfism sexual
important.
Adultii maturizati devin imobili in Adultii sunt mobili si au ca destinatie
derm si formeaza ghemuri = finala membrana conjunctivala a
oncocercom/nodul subcutanat globului ocular.
Stadiu diagnostic: adult,
microfilarie.
Larva L1=microfilarie, produsa de
femela vivipara.
Microfilaria initial se gaseste in Microfilaria de Loa-Loa in sangele
derm, unde migreaza constant, periferic ziua (ora 12); in restul zilei
evitand vasele de sange. Ulterior o sta sechestrata in derm.
gasim in infectiile cronice la nivelul Este stadiul de diagnostic.
globului ocular, afectand corneea
si/sau retina. Este stadiul care
provoaca boala – oncocercoza.
Provoaca demelanizarea pielii si
hernii inghinale -> sort inghinal. La
nivel ocular provoaca cheratita
(afectarea corneei), la nivelul retinei
provoaca atrofie optica -> cecitate.
300 de microni lungime microfilaria.
Microfilaria este lipsita de teaca Are corpul invelit de teaca hialina,
hialina, iar caudal avem un spatiu coloana de nuclei somatici se extinde
lipsit de nuclei somatici. Nu o gasim pana in varful cozii. Se gaseste in
in sange. sange.
Diagnostic oncocercoza Diagnostic filarioza Loa-Loa
Investigatiide circumstanta Eozinofilie constanta de peste 50%.
Hipereozinofilie importanta, care
se mentine constanta. Peste Detectia edemului de Calabar –
30%. edeme tranzitorii 72h, se pot localiza
facial, pe torace, la nivelul
Detectarea prin palpare a membrelor superioare – semn
nodulilor subcutanati de indirect al prezentei adultului de
dimensiuni mari. Loa-Loa in zona respectiva. Precede
aparitia in scurt timp a adultului de
Aplicarea testului plasturelui cu Loa-Loa.
dietil-carbamazina – efect de
ucidere a microfilariei. Da reactii
pozitive prin dezvoltarea locala a
unei dermatite in maxim 24h.
Aparitia dermatitei este un semn
indirect al unei oncocercoze.
Investigatii imagistice Radiografie – decelarea adultilor
In oncocercoza morti calcificati subcutanat.
radiografia/ecografia este utila
pentru detectarea nodulilor
subcutanati de dimensiuni mici,
nedecelati prin palpare.

Biomicroscopia – este utila pentru

decelarea/vizualizarea
microfilariilor acumulate la nivelul
camerei anteriore/nivelul corneei –
examinarea cu ajutorul lampei cu
fanta

Examen oftalmoscopic/fund de ochi

este util pentru detectarea fie a unei
decolari retiniene cat si pentru
evidentierea unor semne
caracteristice pentru o atrofie
optica: ingustarea vaselor retiniene,
apar pete hiper/hipopigmentate,
papila optica are un contur
neregulat.
Investigatii suplimentare de Investigatii parazitologice:
confirmare: -examen hematologic de rutina cu
Parazitologice – se practica de decelarea microfilariilor in sangele
rutina: in oncocercoza de rutina se periferic recoltat intre orele 10am-
face un examen microscopic al 12pm; examenul practic consta in
tesutului subcutanat dermic realizarea de preparat proaspat
recoltat exsangvin – aceasta lama+lamela, protiu si picatura
recoltare este o recoltare cat mai groasa colorata Giemsa.
superficiala a dermului, evitand
vasele de sange. Se ridica un mic con -examen microscopic al viermelui
de piele 3mm (fragment cutanat) cu adult pe frotiu, picatura groasa –
ajutorul unui ac de seringa si se
razuieste cu un bisturiu. Sau se
foloseste un instrument special de
perforare a tegumentului. Se
urmareste decelarea microfilariilor
fie pe preparate proaspete
lama+lamela, fie pe frotiuri colorate
Giemsa. lama+lamela pentru
mobilitate, frotiu pentru detalii de
ultrastructura. SE FACE DE RUTINA.
nucleii somatici se extind pana in
varful cozii, are teaca hialina.
-examen macroscopic, microscopic
al viermelui adult extirpat chirurgical
fie de la nivel cutanat fie de la nivelul
membranei conjunctivale. La nivelul
membranei conjunctivale provoaca
doar o simpla conjunctivita.

In caz de cheratita – se recomanda

sa se faca un examen microscopic al
tesutului de raclaj corneean – se
razuieste suprafata corneei.
Keratita semilunara sclerozanta in
oncocercoza.

Se mai poate face un examen

macroscopic si microscopic al
nodulului subcutanat obtinut prin
nodulectomie- utila atat in
diagnostic pentru decelarea
adultilor cat si in terapie (se previne
cecitatea prin extirparea adultilor
care produc microfilarii).
Imunologice – practicate ocazional
Imunologice – (comun) decelarea a
anticorpilor specifici din sange prin
test ELISA.

FILARIE SUBCUTANATA
DRACUNCULUS MEDINENSIS (viermele de Medina, sarpele usturator)
Se transmite digestiv prin ingerarea apei de baut contaminata cu cyclopsi
(crustacei inferiori din genul cyclops). Apa depozitata in gropi, cisterne –
lipsite de apa curenta: Africa, India.
Cyclopsul poarta larva L3 infectioasa pentru om.
Dupa cateva luni se dezvolta viermii adulti.
Adultii se localizeaza in derm si tesutul subcutanat, femela atinge peste 1m
lungime (!!!), iar masculul are 1.5cm – dimorfism sexual important.
Femela provoaca boala (!!!), masculul doar fecundeaza.
Corpul femelei poate fi observat macroscopic la nivel subcutanat, are aspect
sinuos, la palpare este comparabil unui cordon dur, sinuos, eritematos si care
se caracterizeaza prin prezenta la o extremitate a unei papule. Da senzatie de
arsura. Papula veziculoasa se sparge in prezenta apei si femela expune
orificiul uterin – eliminare de larve in prezenta apei.

DIAGNOSTIC in dracunculoza:
1. Investigatii imagistice: radiografie – utila pentru decelarea masculilor
morti, calcificati subcutanat
2. Investigatii parazitologice
2.1.examinarea macroscopica a traseului de migrare a femelei la nivel
subcutanat
2.2. examinarea macroscopica a femelei extrasa la exterior pe cale
chirurgicala (toata femela de 1m in 30min) sau prin tehnica
Avicenna (extragerea fupa 1luna si ½; extremitatea/coada femelei
este prinsa pe un batisor si este rulata doar cate 2-3cm pe zi).

ECTOPARAZITI
ACARIENI – Sarcoptes scabiei
Scabia=raia
 Are 3 stadii parazitare: adult, ou, larva – toate in epidermul uman
Adultii sunt cei care provoaca boala scabie=raia – caracterizata prin prurit
cutanat asociat prin aparitia fie a unor papule, fie a unor santuri acariene
terminate prin cate o vezicula; se dezvolta la imunocompetenti in zone de
electie: de flexie cutanata (plica cotului, inghinal, sub fese, intre degete). La
imunodeficitari pe toata suprafata corpului – parazitul este oportunist.
Se transmite prin contact direct interuman si contact sexual.
Adultii au corpul globulos si prezinta 4 perechi de picioare, 2 dispuse anterior
si 2 dispuse posterior. Diferenta dintre o femela si un mascul: dupa
dimensiune, femela 300microni, masculul 250 microni; dupa terminatiile
picioarelor; la mascul perechea 1,2,4 de picioare se termina printr-o bagheta
+ ventuza, iar perechea 3 printr-un fir de par; la femela perechile 1 si 2 se
termina prin bagheta si ventuza si perechile de picioare 3 si 4 prin fir de par.

Diagnosticul in scabie:
Diagnostic parazitologic:
1. examinarea macroscopica a santurilor acariene terminate prin vezicule
perlate
2. examen microscopic al adultilor, oualor si larvelor de pe un preparat
proaspat proaspat realizat dintr-un fragment de tesut cutanat recoltat
din papula sau vezicula perlata + hidroxid de potasiu (efect de dizolvare
a tesutului cutanat).

PEDICULIDELE – ALTI ECTOPARAZITI

3 categorii de paduchi, la comun toti:
Pediculus humanus corporis (paduchele de corp)
Pediculus humanul capitis (paduchele de cap)
Phtirius pubis (paduchele lat / paduchele crab)
3 stadii parazitare ou, larva, adult – le gasim pe suprafata corpului sau pe firele
de par de pe suprafata corpului
Paduchii sunt hematofagi, dar sunt si vectori (mai ales din genul Pediculus)
pentru transmiterea unor bacterii din genul Ricketsia (R. Provazechii – tifos
exantematic).
Diagnostic diferential: Boala se caracterizeaza prin prurit, la locul intepaturii
apar papule de culoare roz, in phtiriaza apar paule de culoare albastra.
1. Se face pe baza dimensiunii: femela 4mm, masculul 2mm (Pediculus),
Phtirius femela 2mm lungime, masucl sub 1mm.
2. Aspect torace si abdomen: Pediculus are torace mic, ingust; abdomenul
este longelin. Phtirius are torace lat, bine dezvoltat, abdomenul este
scurt.
Indiferent de gen de la nivelul toracelui pleaca 3 perechi de picioare
terminate prin gheare.
Oul=linden; are sub 1mm in lungime, max 800 micrometri, are aspect ovalar
si este operculat. Il gasim prins pe firele de par de catre femela.
Toate stadiile sunt stadii infectioase pentru om – transmitere prin contact
direct interuman; la Phtirius prin contact sexual, contact indirect lenjerie
intima.
DIAGNOSTIC:
Investigatii parazitologice: examinare macro si microscopica a adultului,
oualor si larvei recoltate de pe suprafata corpului.
 Nume Ascaris Lumbricoides Toxocara canis/cati

Omul - gazda definitiva G - pisica/caine

intestinul subtire uman intestinul subtire animal

localizare femela 20cm

mascul 5cm
Adultul e stadiul care provoaca boala

Fecale umane Fecale canine/feline

in functie de prezenta/absenta masculului, femela elimina 2 tipuri de ou, gasite in fecale

proaspat eliminate
- ou fecundat, cand in intestin gasim si femele si masculi
- ou nefecundat, eliminat doar de catre femele vaduve
- Ouale sunt neinfectioase la eliminare. Odata eliminat, oul fecundat devine infectios, prin
dezvoltarea in interior a uneii larve (stadiu cu transmitere digestiva la om) Asadar
ou parazitul e un geohelmint (se dezvolta pe sol)

Ou fecundat ovalar 65um ou fecundat ovalar 85 um

- perete cu invelis extern crenelat
- contine o masa vitelina
Ou nefecundat mai mare 95um
- invelis crenelat
- nu contine masa vitelina, ci o masa de
granule in intregul volum al oului

Larva are ciclu perienteric complet (se

intoarce in intestin dupa ce migreaza prin Larva are ciclu incomplet
ficat, plamani, etc)
larva Induce sindrom Loeffler (mimeaza o
bronhopneumonie generata de prezenta Omul e gazda intermediara, are larve in
larvelor cat timp stagneaza in plaman) viscere (ficat, plaman, creier)
apoi se opreste in intestin

In faza incipienta (faza de migrare a
larvelor la nivel pulmonar, 2
saptamani)
Investigatii de circumstanta
- Investigatii parazitologice: examen al
sputei sau lichid gastric, cu decelare
de cristale charcot-leyden (cristale din
granulele exocitate de eozinofile)
diagnostic
- cronic, dupa 2 luni+ postinfectie,
investigatii coproparazitologice, cu
depistare pe preparat proaspat a
oualor fecundate/nefecundate. In
cazul unei infectii doar cu mascui,
examenul poate da rezultate fals
negative. Se recurge la investigatii
imagistice
- examen macroscopic al viermelui
eliminat
Investigatii de circumstanta
- Se observa o eozinofilie de 60-80%,
mentinuta constant
Investigatii imagistice
- infiltrate cu aspect heterogen cu
caracter migratoriu (de la o
radiografie la alta)
- CT/RMN pot pune in evidena infiltrate
cu aspect nodular, sau fasciculat, cu
edem periferic
- La nivel ocular, daca se localizeaza,
se vad 2 semne. Unul, nespecific, o
decolare a retinei. Al doilea, specific,
infiltratii la nivelul retinei, cu aspect de
benzi dspuse radiar
- Se recomanda sa se faca si o
confirmare a rezutatelor prin
- investigatii imunologice de rutina
(decelarea anticorpi IgM IgG din
sange +- LCR +- umoare apoasa
- investigatii parazitologice ocazionale
Nematode
nume Trichuris trichiura (vierme bici) Enterobius vericularis (oxiur)

3/5 din corp e subtire si se coase in

femela 1cm lungime
localizare ucoasa intestinului
masculul 0,5cm
2/5 corp e normal

fecale, dar si prins in pliurile mucoasei anale,

In fecalele sangvinolente
dar si in vulva vaginale in infectii masive

ou ca o lentila plan convexa

oul ou ca o minge de fotbal american, ca o
lamaie cu 2 gameti la poli opusi
Oul devine infectios odata ajuns pe sol
(daca e fecundat)
larva din ou se dezvolta chiar din pliurile
mucoasei anale (provocand si prurit)
- Provoaca astfel autoinfectii
- Post ingerarea oului, larva nu are ciclu
perienteric

diagnostic investigatii parazitologice

- examen coproparazitologic, cu depistare de oua
- la enterobius, poate fi fals negativ. Se apeleaza la testul de amprentare anala (scotch
test)

Investigatii de circumstanta
- eozinofilie usoara 15%
- in infectii cronice cu trichuris, poate apare o anemie microcitara

¡™£¢∞§¶•ªº–≠œ∑ ⁄€‹›«»‡°·‚—±Œ„´‰ˇÁ¨ˆ”∏{}ÅÍ`Ï˝ÓÔÒÚ’|
´®†`¨ˆ“π[]åß∂ƒ©˙∆˚¬…’\șΩ≈ç√∫˜µ≤≥÷ Ș¸˛Ç◊ı˜¥¯˘¿

Trichineloza
nume Trichineloza

femela 0,5 cm, vivipara (produc larve in peretele intestinal)

localizare
mascul 0,15 cm

initial sunt in sange 2 saptamani,timp in care provoaca reactii toxico alergice (boala
larvele capetelor umflate)
Dupa 2 saptamani larvele migreaza in musculatura striata

imunologice de rutina Elisa ± Western-Blot

- cronic parzitologice (ocazional la om, de rutina la animale)
- la om din deltoid, sau solear, la porc din diafragm
investigatii - examen trichineloscopic, examen calitativ, care consta in examinarea directa a
tesutului muscular strivit intre 2 lame de microscop
- acut, hematologice(eozinofilie)
Geohelminti cutanati
A. Ancylostoma duodenale, Necator
nume Americanus Strongiloides stercoralis
B. Ancylostoma caninum

intestinul subtire uman

Extremitatea cefalica e usor indoida, ca un

carlig. La A. avem o capsula bucala, cu
piese cu rol de fixare si taiere (2 dinti la Adultii se localizeaza in grosimea mucoasei,
duodenale, 2 lame semicirculare la femela 0,15cm
localizare
americanus) mascul 0,1cm
femela 1,5cm
mascul 0,8cm

scaune sangvinolente (Se hranesc cu Apare malabsorbtia (distrug procesul de

sange, taie mucoasa intestinala) absorbtie)

Il gasim in fecalele melenice, stadiu de

diagnostic
oul Oul are 65 µm, cu perete subtire, cu o
morula in interior (4 blastomere la
ancylostoma, 8 blastomere la necator)

2 stadii larvare

1. Larva rabitoida
se gaseste pe sol 1. Larva rabitoida
extremitatea cefalica are un esofag se gaseste in fecale (singurul vierme cu larve
bicameral in fecale)
Nu e infectioasa

2. Larva strongiloida
Dimensiuni duble fata de rabitoida
O gasim pe sol, dar si in unele culturi de laborator
Esofagul e unicameral
larva
Au geotropism negativ
termotropism pzitiv
hidrotropism pozitiv
histotropism pozitiv
Este stadiu infectios, prin penetrarea tegumentelor intacte

La locul penetrarii provoaca enterita, si au ciclu perienteric complet

Larva 2 la stercoralis poate da autoinfectii

Are caracter oportunist, poate migra in diferite
viscere si poateproduce moartea

Investigatii de circumstanta Eozinofilie fluctuanta, pana in 20%

- hemoleucograma indica eozinofilie
diagnostic crescuta (40%)
- anemie microcitara, din cauza
hematofagiei parazitului
 investigatii specifice
- De rutina, parazitologice. Examen
coproparazitologic (oua in fecale)
- Decelez larve strongiloide dupa 7 zile
- In anchylostoma caninum, larva l2 ramane
sechestrata in piele, provocand sindromul
de larva migrans cutanata
- Parazitologic, gasim larve rabithoide in
fecale
- Completare prin realizarea unei coproculturi
pe carbune vegetal (metoda larvoscopica
care exploateaza tactismele larvelor
strongiloide
- Decelez larve strongiloide dupa 24 ore

Examen microscopic al aspiratului duodenal, cu oua la angilostoma si larve rabitoide la

stercoralis

La subiectii imunodeficitari, se recomanda sa

se faca si un examen microscopic al sputei, al
lichidului pleural, LCR si urina