1.

Entamoeba histolytica (B= Amibiaza)

 Stadiu parazitar:
 Chist matur- celula cu forma rotunda cu 4 nuclei( cu kariozom/nucleol central si cromatina organizata) si
corpi cromatozoizi= baghete siderofile groase (depozite de glicogen). La periferie contine perete.
 Trofozoit- celula mobila cu forma dinamica. La periferie membrana celulara. Citoplasma net diferentiata
in ectoplasma hialina care emite pseudopodul si endoplasma care contine un nucleu cu cromatina
dispusa in “roata cu spite”

 Clinic:
 Amibiaza intestinala (trofozoit)- abces amoebian in “ buton de camasa” in mucoasa si submucoasa
colonului cu necroza centrala extinsa la nivelul de submucoasa
 Amibiaza cutanata perianala (trofozoit)- ulcer cutanat amoebian cu localizare perianala (cu exudat
purulent) cu crusta albicioasa, pruriginoasa, de 1-3 cm, cu margini purpuriu inchis inconjurate de un
halou inflamator rosu intens, f dureros

 Diagnostic morfologic:
 Identificare chisti:
Examen Coproparazitologic materii fecale formate- preperat direct cu ser fiziologic, solutie Lugol; frotiu
colorat Giemsa/ Tricrom
 Identicare trofozoiti:
Examen Coproparazitologic materii fecale diareice/ muco-pio-sangviolente- preparat direct cu ser
fiziologic (mobilitate), solutie Lugol; Froutiu colorat Giemsa/ Tricrom
 Confirmare diagnostic- in functie de caz:
Examen Histopatologic HE- biopsie colon prin colonoscopie/ biopsie de organ (hepatica, pulmonara,
cerebrala) sub ghidaj imagistic, biospie cutanata( pericolostomica, perianala)

 Diagnostic imagistic:
 Confirmare diagnostic de rutina- detectarea coproantigenelor de Entamoeba histolytica prin teste
imunocromatografice ICT, imunoenzimatice ELISA
 Detectare de Ac IgG specifici din ser- ELISA, WB (caz suspiciune de amibiaza extraintestinala)
 2. Entamoeba coli (B= Colita)
 Stadiu parazitar:
 Chist matura- celula cu forma rotunda cu 8 nuclei dispusi in planuri microscopice suprapuse( cu nucleol/
kariozom excentric si cromatina neorganizata) si baghete siderofilice subtiri. La periferie perete.
 Trofozoit- celula mobila cu forma dinamica. La periferie membrana celulara. Citoplasma net diferentiata
in ectoplasma hialina care emite un pseudopod cu deplasare anarhica si endoplasma un nucleu si
vacuole de fagocitoza cu bacili.

 Diagnostic Morfologic:
 Examen Coproparazitologic direct cu SF- identifica trofozoiti mobili in faza acuta ( ocazional) si chisti in
faza cronica (maturi/ imaturi)- cel mai adesea
 Examen CPZ direct cu Lugol- coloreaza peretel/ membrana celulara si nucleii
 Frotiu din MF coloratie Giemsa/ Tricrom- optional
OBS: Rezulate favorabile puneri diagnosticlui de colita indusa de Entamoeba coli:
1. Cand se detecteaza mai mult de 5 chisti de Entamoeba coli per camp microscopic cu obiectiv de 10x
( inmultire excesiva de Entamoeba coli pe fond= igiena precara + antibioterapii indelungate/
alimenatie dezechilibrata bogata in vegetale)
2. Cand investigatiile pentru alti agenti infectiosi (parazitari/ bacterieni/ virali/ fungici) au dat rezultate
negative
 Diagnostic Imunologic:
 Nu se face

3. Naegleira fowleri (B= Meningoencefalita amoebiana primara acuta)

 Stadiu parazitar:
 Trofozoit- celula mobila cu forma dinamica. Citplasma diferentiata in ectoplasma si endoplasma
granulara ( vacuole cu glicogen). Nucleu cu cariozom central mare, inconjurat de un halou= aspect de
tinta sau ochi de pasare.
 Amobo-flagelat- celula cu forma de para cu vacuole contractile in citoplasma si 1-4 ( de obicei 2) flageli
liberi, terminali ( se gaseste in lacuri si balti). Nucleu cu cariozom central mare, inconjurat de un halou=
aspect de tinta sau ochi de pasare.
 Chist- celula cu forma rotunda. Perete ceular dublu, neted si gros cu 2-3 pori sigilati cu cate un dop
mucoid. Un sigur nucleu cu cariozom central mare, inconjurat de un halou= aspect de tinta sau ochi de
pasare. Forma de rezistenta in mediul exterior.
 Diagnostic Morfologic:
 Examen microscopic LCR- preparat direct + frotiu colorat Giemsa / Tricrom- pt detectie de trofozoiti
(rezultat + 30% cazuri MAPA)
 Confirmare diagnostic:
- culturi LCR/ tesut cerebral
- examen histopatologic HE tesut cerebral prin biopsie stereotactica sub ghidaj imagistic/
necroptic

 Diagnostic Imunologic:
 Detectie de Ag sp in LCR/ tesut cerebral prin test de imunofluorescenta
 Detectie de Ac sp IRELEVANTA in conditiile unei infectii cu evolutie rapida

4. Acanthamoeba spp (B= Keratita amoebiana/ Abcese subcutanate granulomatoase/ Osteomielita/

EGAC- Encefalita granulomatoasa cronica)
 Stadiu parazitar:
 Chist- celula cu forma rotunda. Un nucleu cu kariozom central. Perete dublu cu endochist poligonal si
ectochist zbarcit. SI pt om ( se gaseste in mediul extern si in leziuni)
 Trofozoit- celula mobila cu forma dinamica. Un nucleu cu cariozom mare, central. Achantopodii=
prelungiri ascutite. Vacuole cu glicogen. SI pentru om.

 Clinic:
 Keratita amoebiana (trofozoit)- mai frecventa la purtatorii de lentile de contact: jena/ durere oculara
progresiva, fotofobie, hiperlacrimare; val pe ochi, congestie locala intensa. Complicatii: ulcer corneean,
desmetocel, sclerita, perforatie corneeana, cecitate. Hiperdilatarea vaselor conjunctivale, opacifierea+
inflamarea corneei+ distructii severe de perforare a epiteliului cornean.
  Abcese subcutanate granulomatoase
Examen clinic- vedere membru inferior pacient HIV+ std SIDA- noduli cutanati eritematosi cu necroza
centrala ( intunecata) cu ulcerare profunda sau cu marginile indurate. Leziunile initial nodulare devin
ulterior ulcerate necrotice, dureroase si usor sangvinolente, cresc in marime si numar

 Diagnostic Morfologic:
 Keratita amoebiana- la purtatorii de lentile contact IC/ID.
Examen microscopic raclaj corneean/ fragmente obtinute post transplat corneean- Frotiu colorat
Giemsa/ Examen histopatologic HE- pt detectie microscopica de trofozoiti si chisti
 Abcese subcutanate granulomatoase- la ID cu microleziuni cutanate
Examen microscopic Biopsie/ Raclat muco-cutanat- Frotiu colorat Giemsa/ Examen histopatologic HE- pt
detectie microscopica trofozoiti si chisti
 Osteomielita- la ID cu fracturi osoase
Examen microscopic Biopsie/ Raclat osos- Frotiu colorat Giemsa/ Examen histopatologic HE- pt detectie
microscopica trofozoiti si chisti
 Encefalita granulomatoasa amoebiana cronica- ID cu leziune corneeana/muco-cutanata/ infectie
dobandita aerogen
Examen microscopic LCR( preparat direct)- pt detectie trofozoiti!!!
Examen microscopic biopsie stereotactica cerebrala sub ghidaj imagistic- Examen histopatologic HE- pt
detectie trofozoiti +- chisti
 Confirmare diagnostic- Culturi pe medii speciale- pt dectectie microscopica trofozoiti

 Diagnostic Imunologic
 Detectie de Ag specifice in diverse tesuturi prin imunofluorescenta

5. Giardia lamblia/ duodenalis/ intestinalis (B= Giardioza/ Lambliaza)

 Stadiu parazitar:
 Chist ( din pp direct cu lugol)- celula de forma ovalara- rotunda. La periferie perete celular dublu,
refringent. La interior 2-4 nuclei, corpuscul median + flageli intracelulari dispusi median dupa litera ‘S’
sau litera chinezeasca
 Trofozoit (din pp direct Giemsa)- celula in forma de para sectionata longitudinal cu fata ventrala concava
si fata dorsala convexa, aspect umanoid. La periferie membrana celulara. La interior 2 nuclei, corpuscul
median + 8 flageli liberi, extracelulari, dispusi in perechi + 9 kinetosomi/corpusculi bazali
 Diagnostic morfologic:
 Identificare chisti: Examen CPZ materii fecale direct cu ser fiziologic, solutie Lugol; frotiu colorat Giemsa/
Tricrom
 Identificare trofozoiti- Examen CPZ materii fecale diuretice- preparat direct cu SF( mobilitate), solutie
Lugol; frotiu colorat Giemsa/ Tricrom
 Confirmare diagnostic optionala:
- Examen microscopic direct cu SF al continutului duodenal- lichid duodenal, bila si mucus
recoltate prin Capsula enterotest/ Tubaj duodenal/ Prelevare endoscopica sau Frotiu colorat
Giemsa
- Examen histopatologic HE biopsie duodenala recoltata prin EDS +/- Pill- videocamera

 Diagnostic Imunologic:
 Confirmare diagnostic de rutina- detectare coproantigene de Giardia duodenalis prin teste
imunocromatografice ICT, imunoenzimatice ELISA

6. Trichomonas vaginalis (B= Trichomonoza)

 Stadiu parazitar:
 Trofozoit- celula cu aspect globulos- piriform. La periferie membrana celulara. La interior un nucleu
mare, 1 kinetosom/ corpuscul bazal, corpuscul median, 4 flageli liberi extracelulari, 1 flagel recurent-
membrana ondulanta scurta, intarita de costa, un axostil
 Nu s-a demonstrat existenta formelor chistice

 Clinic:
 Col de ‘’capsuna’’ frecvent cronic (trofozoit)- colpita maculara cu eroziuni punctiforme la nivel de col
uterin vizibile pe fondul reducerii cantitative a leucoreei- impune masuri de masuri de oncovigilenta (pe
fondul riscului ridicat de aparitie a displaziilor/atipiilor celulare)
 Diagnostic Morfologic:
 Identificare trofozoiti:
- in secretiile genitale (vaginala/uretrala/ prostatica- ‘’picatura matinala’’)
- in urina (sediment urinar)
o examen microscopic direct preparat nativ, frotiu colorat Giemsa
o cultuti( diverse medii, tehnica In PouchTV)

 Diagnostic Imunologic- direct

 Confirmare diagnostic de rutina- antigene (CDF, CP60) de Trichomonas vaginalis in secretii
genitale/urina- Teste imunocromatografice ICT, test de latex aglutinare LA, imunoflorescenta directa
DFA

7. Leishmania spp (B= Leishmanioza)

A. Grupul cutanat- Leishmanioza cutanata= Buton de Orient/Alep/ Bagdad/ Biskra
B. Grupul muco-cutanat- Leishmanioze Muco-Cutanate
C. Grupul visceral- Leishmanioza viscerala= Boala Kala-Azar/ Febra Dum-Duma

 Stadiu parazitar:
 Promastigot
 Amastigot- celula cu aspect rotund-ovalar. La interior 1 nucleu excentric + 1 kinetoplast + 1 corpuscul
bazal/kinetosom + rudiment flagel intracelular. Se gaseste intracelular in macrofage.

 Clinic:
 Buton de Orient forma uscata( Leishmanioza cutanata) (amastigot)- ulceratie cutanata unica cu evolutie
lenta cu crusta initial albicioasa si cronic bruna aderenta; semn Montpellier pozitiv- forma uscata L.
tropica
 Buton de Orient forma umeda (Leishmanioza cutanata) (amastigot)- ulceratii cutanate multiple fara
cruste, cu dezvoltare centrifuga si margini indurate; semn Montpellier negativ- forma umeda L major
  Leishmanioza viscerala/ Boala Kala-Azar( amastigot)- Splenomegalie + Adenomegalie + Hepatomegalie,
Limfoadenopatie infrainghinala, Hiperpigmentare mucoase, coloratie pamantie/teroasa a tegumentelor
(sau tegumente albe, marmorate- L infantum), Casexie
 Leishmanioza post viscerala/ Noduli post Kala- Azar- macule si nodului mici, xantomatosi, indolori, pe
fata generate imunologic asociate cu modificari de melanogeneza
 Leishmanioza muco-cutanata forma Espundia- ulceratii dezvoltate cronic la nivelul tegumentului nas
gura cu distructia profunda a masivului facial cutaneo-muco-cartilaginos-osos ( mutilare faciala- de la
nas/buza de tapir pana la dezvoltarea de cai aberante de comunicare intre nas si gura) (L brasiliensis)
 Leishmanioza muco-cutanata Ulcerul Chicleros – ulceratii dezvoltate cronic la nivelul cartilajului
auricular +- nazal asociate cu necroza si pierderea treptata de tesut afectat (L mexicana)

 Diagnostic Morfologic
 Identificare amastigoti intracelulari (celulele SRE)
- NU stabileste diagnosticul de specie
- Examen microscopic – frotiu colorat Giemsa
- Examen histopatologic HE cu prelevate biologice recoltate in functie de leziuni:
 prelevat bioptic/ aspirat/ raclat dermic din ulceratie cutanata/ mucoasa + raclat tesut
cartilaginos – Leishmanioze grup A si B
 raclat dentar/osos = Leishmanioza muco-cutanata – forma espundia
 Material obtinut punctie si aspirare osoasa (maduva osoasa hematogena), splenica,
hepatica, +- ganglionara = boala Kala-Azar
 Material obtinut biopsie cutanata in noduli post boala Kala-Azar
 Diagnostic imunologic indirect
 Util doar in boala Kala-Azar (Leishmanioze de grup C = Leishmanioza viscerala)
 De screening – detectare in sange/urina a anticorpilor IgG anticomplex Leishmania donovani test
imunocromatografic ICT pe baza de antigen recombinant RK39 (La IC)
  De confirmare diagnostic – detectare in ser a anticorpilor IgG anticomplex Leishmania donovani /
infantum – IFAT, ELISA, WB (zonele non endemice sau la turisti) esentiala coroborarea cu datele de
diagnostic morfologic

8. Trypanosoma brucei gambiense/rhodesiense (B= Tripanosomiaza africana/ Boala Somnului)

 Stadiu parazitar:
 Tripomastigot- celula cu aspect de tirbuson- polimorfa (forma slender). La interior un nucleu median si
anterior de nuckeu un kinetonucleu discret format din 1 kinetoplast si 1 kinetosom, membrana
ondulanra lunga extinsa anterior extracelular printr-un flagel lung; parazit extracelular

 Clinic:
 Semnul Winterbottom (T brucei gambiense) (tripomastigot) - adenopatie cervicala posterioara
bilaterala. Ganglioni elastici, indolori la palpare, se pot mari foarte mult, devenind usor vizibil la simpla
miscare a capului
 Meningoencefalita cronica (T brucei gambiense) (tripomastigot)- Subiect emaciat, deshidratat,
obnubilat, cu predispozitie la convulsii si coma. Alterarea ritmului circadian somn-veghe, cu
comprimarea centriilor termoreglarii, foamei, setei, cu modificari comportamentale

 Diagnostic Morfologic (folosit in screening si confirmare):

 Identificare forme tripomastigote
 De rutina- in sange ( faza 0+1+2) tripomastigoti polimorfi
 aspirat punctie ganglionara ( faza 1- infectie cu T brucei gambiense)
 LCR ( predominant in faza 2- infectie cronica) tripomastigot slender
 tesut cerebral obtinut biptic (faza 2) tripomastigoti slender
 = facil pt T brucei rhodesiense- puseele de parazitemie sunt importante si frecvente
 =dificile pt T brucei gambiense- puseele parazitemice sunt mai rare si neregulate, prin:
- examen microscopic direct preparat nativ- recoltare in puseu febril
- examen microscopic in contrast de faza- mobilitate
- frotiu colorat Giemsa si picatura groasa (sange)- OBLIGATORIU! DE RUTINA
 - tehnici de concentrare a parazitiilor in sange: MBCM ( Microhematocrit buffy coat microscopy)
si QBC (Quantitative buffy coat)- in parazitemiile minore
- examen histopatologic HE tesut cerebral- ocazional

 Diagnostic Imunologic:
 Identificare anticorpi specifici IgM anti Trypanosoma brucei gambiense din sange (in faza 0+1)- util
pentru:
 screening in masa/populational- in teren- zone endemice rurale in Africa- test hemaglutinare
directa TrypCATT
 Screening individual- test rapid imunocromatografic ICT
 Dozare antigene parazitare din sange/ LCR- util pentru monitorizare terapeutica – test imunoenzimatic
ELISA

9. Trypanosoma cruzii (B= Tripanosomiaza americana/ Boala Chagas)

 Stadiu parazitar:
 Tripomastigot- celula cu aspect tirbuson MONOMORFA. La interior un nucleu median si anterior de
nucleu un kinetonucleu bine diferentiat( 1 kinetoplast + 1 kinetosom), membrana ondulante lunga
extinsa anterior extracelular printr-un flagel lung
 Amastigot- celula cu aspect rotund-ovalar. La interior contine 1 nucleu+ 1 kinetoplast + 1 corpuscul
bazal/ kinetosom + rudiment flagel intracelular

 Clinic:
 Semnul ROMANA (tripomastigot)- Uneori tetrada de semne+ edem palpebral unilateral + conjuctivita
eritematoasa + adenopatie periauriculara +/- dacriocistita( hiperlacrimare)
 Megalia organelor cavitare- cronic (amastigot)
 Cardiopatie chagassica- cord mult marit in volum, distructia de tesut EC + miocard predominant
in apexul ventriculului stang, dezvoltare anevrism cu invadarea sangelui in pericard
 Megacolon chagassic- colon supradilatat consecutiv distructie musculaturii peretelui si plexului
mienteric Auerbach, dezvoltare de fecaloame + volvulus sigmoidian
 Diagnostic Morfologic:
 In sange:
 tripomastigoti +/- amastigoti
-examen microscopic preparat nativ- mobilitate tripomastigoti
-frotiu + picatura groasa (coloratie Giemsa)- tripomastigoti extracelulari si amastigoti
intramonocitari
-tehnici de concentrare a parazitiilor- MBCM/ QBC
 epimastigoti: culturi de sange pe mediul NNN
 prin biopsie musculara:
 amastigoti: examen histopatologic –pseudochisti cu amastigoti in fibra musculara
 prin xenodiagnostic:
 metatripomastigoti: examen microscopic fecale insecta

 Diagnostic Imunologic- indirect:

 Identifica anticorpii specifici IgG anti Trypanosoma cruzii- utili in:
 screening individual- detectie Ac sp din sange- test rapid imunocromatografic ICT
 confirmare- detectie Ac sp din serul sangvin/plasma- teste imunofluorescenta IFAT,
imunoenzimatic ELISA, WB

10. Toxoplasma gondii (B= Toxoplasmoza)

 Stadiu parazitar:
 Tahizoit- celula cu aspect semilunar (portiune posterioara rotunjita si anterior ascutita). La interior 1
nucleu posterior + 1 apicomplast + anterior complex apical( organite implicate in locomotie- proces
conoid + rhoptrii + microneme). La periferie are membrana celulara. Se multipla asexuat in macrofag si
poate invada orice celula nucleata.
 Bradizoit (Chist tisular cu bradizoiti)- celula mica cu aspect semilunar similar tahizoitului. Se gasesc in
chistul tisular= aglomerare de bradizoiti (rata de multiplicare joasa) ce este prezent la nivel tisular
(musculatura somatica, nevroglie, hepatocit, vilozitati coriale, celule retiniene, etc)
 Clinic:
 Toxoplasma congenitala- Malformatii cerebrale consecutiv dobandirii infectiei in trim 2 si inceput de
trim 3 ( tahizoit):
 Macrocefalie + hidrocefalie- consecutiv obstructie cu tahizoiti si lezarii peretelui apeductului lui
Sylvius
 Microcefalie frontala

 Diagnostic Morfologic:
 Ocazional- utili mai ales la pacientii imunodeficitari dar si produsilor de avort( diagnostic retrospectiv)
 Identifica bradizoiti/ chisti tisular:
 confirmare- frotiu colorat Giemsa- din sange/ LCR/ triturat placentar si examen histopatologic
HE- tesut cerebral obtinut prin biopsie stereotactica/ piese necroptice/ cupe ganglionare
 Identificare tahizoiti:
 confirmare- culturi celulare in vitro din sange/ LCR/ UA/ lichid amniotic (obtinut prin ghidaj
ecografic pentru confirmarea prenatala a unei toxoplasmoze congenitale) + culturi in vivo=
inoculari sange/ LCR/ UA/ LA la soarece alb, apoi frotiu colorat Giemsa din exudat peritoneal

 Diagnostic Imunologic-indirect- folosit in screening si confirmare:

 Identificare Ac in ser sangvin/plasma- DE RUTINA, in LCR (la ID), in umoarea apoasa( afectiuni oculare),
in sangele cordonului ombilical( la nou-nascuti)
 IgM, IgA, IgE anti Toxoplasma gondii (Ac sp de faza acuta):
 teste IFAT, ELISA pentru IgM exista reactii fals pozitive in prezenta FR, FAN
 test ISAGA( aglutinare indirecta-dupa imunocaptura IgM seric pe o faza solida)- la nou-nascuti
 test WB
 IgG anti Toxoplasma gondii (Ac sp de faza cronica)
 teste IFAT, ELISA, WB
 IgG specific + IgM specific= Toxoplasmoza acuta/ semiacuta
 Index de aviditate IgG- ofera informatii asupra momentului primoinfectiei- confirmare dg la
gravide (indice scazut= primoinfectie recenta, indice crescut= primoinfectie mai veche de 18-20
saptamani)
 Test ELISA
 la nou-nascut/ copil sub 1 an: IgG la copilul de 3 luni> IgG la nastere= Toxoplasmoza congenitala
si IgG + IgM + IgA= Toxoplasmoza congenitala acuta
 la ID: IgG repetat dupa 2 luni> IgG initial= Toxoplasmoza cronica reactivata la ID si IgG + IgE=
Toxoplasmoza cronica reactivata la ID

11. Plasmodium spp (B= Malaria/ Paludism)

 Sporozor fara caracter oportunist. Infectie primara asociata unei potentiale evolutii maligne
 Stadiu parazitar:
Plasmodium vivax:
 Amoeba- hematie parazitata relativ rotunda, mai mare decat cea neinfectata. Parazitemie redusa prin
infectarea exclusiva a reticulocitelor. Citoplasma parazitului ocupa aproape intreaga hematie, avand
forma nergulata, amoeboida, vacuole multiple si nucleu unic
 Rozeta- 16-24 merozoiti uninucleati, suprapusi, aspect ‘’muriform’’. prezenta granulatii Schuffner.
 Gametocit- forma rotunda, citoplasma omogena. Un singur nucleu care poate fi excentric, triunghiular,
cu cromatina compacta, puternic colorata (macro, feminin) sau central, rotund, cromatina nucleara
difuza si slab colorata(micro, masculin). Pigemnt delicat, brun deschis, difuz= granulatii Schuffner

Plasmodium ovale:

 Inel- hematia parazitata este deformata, ovalara si mai mare ca cea neinfectata. Parazitemie redusa prin
infectarea exclusiva a reticulocitelor. Inelul ocupa 1/3-2/3 din hematie. Inel citoplasmic gros in jurul unei
singure vacuole. Nucleu unic, excentric.
 Rozeta- 8-12 merozoiti dispusi neorganizat in jurul pigmentului grosier in gramezi neregulate- granulatii
James

Plasmodium falciparum

 Inel- hematia parazitata isi pastreaza forma si dimensiunea. Parazitemie ridicata prin infectarea atat a
reticulocitelor, cat si a hematiilor adulte. Inelul ocupa 1/5 din hematie. Inel citoplasmatic fin in jurul
vacuolei, 1-2 nuclei. Granulatii Maurer adesea la marginea hematiei (‘’ aplicat’’). Hematii
multiparazitate.
 Gametocit- hematia parazitata ia forma gametocitului (aspect de croissant cu capete rotunjite).
Citoplasma mov. Nucleu difuz, central. Pigment negru dispersat= granulatii Mauer. Macro: capetele C
sunt ascutite ca la o secera, granulatii concentrate in jurul nucleului, cromatina condensata. Micro:
capetele C sunt rotunjite ca un croissant, granulatii dispersate in citoplasma, cromatina laxa.
 Clinic:
 Plasmodium falciparum cu stadiul parazitar implicat: forme de multiplicare schizogonica intraeritrocitara
cu rol obstructiv din sangele profund din capilarele cerebrale (amoeba, prerozeta, rozeta)
Neuropaludism- Petesii hemoragice dispuse concentric/ in rozeta in substanta alba= patognomonic pt
malaria cerebrala

 Diagnostic Morfologic:
 Identifica MO forme de multiplicare schizogonica + sporogonica ale merozoitului de Plasmodium spp in
eritrocitele pacientului
 Recoltare sange capilar/ venos- de rutina
 Daca febra este sistematizata, recoltarea se face in puseu febril
 Daca febra este nesistematizata, se practica 2-3 recoltari la interval de 8-12 ore
 Se vor examina microscopic urmatoarele 2 preparate colorate permanent:
 picatura groasa (coloratie Giemsa)- diagnosticul infectiei, fara a preciza specia
 frotiu (coloratie Giemsa/ echivalenti rapizi)- diagnostic de specie dupa aspectul (forma si
dimensiune) si dupa nr eritrocitelor parazitate cu diversele stadii parazitate( inel, amiba,
prerozeta, rozeta, gametocit), care sunt caracteristice fiecarei specii de Plasmodium

 Diagnostic imunologic:
 Decelare antigene Plasmodium in sange- de rutina
 Screening- test imunocromatografic rapid folosit in urgente (tipuri de teste: identificare malarie-
boala sau identificare malarie cu Plasmodium falciparum sau identificare malarie cu Plamodium
vivax si Plasmodium falciparum)
 Decelare anticorpi anti-plasmodiali in ser- ocazional
  test ELISA (in zonele endemice- util epidemiologic + pentru triajul donatorilor de sange si zone
neendemice- permite dg retrospectiv al unui acces malaric decapitat printr-un tratament
intempestiv, cand parazitemia este nedecelabila)

12. Cryptosporidium homitis-parvum (B= Criptosporidioza)

 Coccidie intestinala cu potential caracter oportunist
 Stadiu parazitar:
 Oochist matur- formatiune rotunda de 4-6 cm. La periferie perete gros pentalamelar. La interior 4
sprorozoiti uninucleati si organela Tyzzer
 Oochist imatur- formatiune rotunda. La periferie perete subtire bilamelar. La interior contine 4
sporozoiti uninucleati.

 Diagnostic Morfologic:
 Oochisti maturi- de rutina in materii fecale diareice (apoase, pseudoholeriforme, mucoide) – examen
coproparazitologic:
 examen microscopic preparat direct- frecvent nerelevant( confuzii cu fungii), parazitul nu se
coloreaza cu Lugol si nu prezinta autofluorescenta
 examen microscopic frotiu materii fecale coloratie Ziehl Neelsen modificata- formatiuni rotunde,
invelis gros, rosii, cu/fara detalii interne de structura (pe fond verde/ albastru turcoaz)- de rutina
 Oochisti imaturi- ocazional la ID in:
 continutul duodenal (lichid duodenal, bila, mucus)- obtinut prin capsula duodenala/ Enterotest;
LBA( lavaj bronho-alveolar obtinut prin brosaj fibroscopic); sputa expectorata- frotiu coloratie
Ziehl Neelsen modificata
 biopsie jejuno-ileala, biopsie biliara- examen histopatologic HE

 Diagnostic Imunologic- direct- Confirmare de rutina:

 Detecteaza antigene specifice din materii fecale( coproantigene) de Cryptosporidium spp, prin:
 test rapid de imunocromatografic ICT = Monotest sau Combo( detectie tripla de Entamoeba
hystolitica, Giardia lamblia, Cryptosporidium spp), test DFA, test ELISA

13. Cystoisospora belli/ Isospora belli (B= Cistoisosporoza/ Isosporoza)

 Coccidie intestinala cu potential caracter oportunist
 Stadiu parazitar:
 Oochist imatur- formatine cu aspect elipsoidal, de 25-30 ym, cu asimetrie terminala la unul din capete.
La periferie perete translucid. La interior 1-2 sporoblasti uninucleati.
 Diagnostic Morfologic- de screening si confirmare
 Identificare oochisti imaturi- de rutina in materii fecale diareice( mucoide, cu sange si puroi)- examen
CPZ
 examen microscopic pp direct( extratemporaneu) in camp luminos/ contrast de faza
 ex microscopic pp direct in epifluorescenta sub filtru UV (oochistii de Cystoisospara belli prezinta
autofluorescenta)
 ex micro frotiu materii fecale coloratie Ziehl Neelsen modificata- formatiuni ovalar-elipsoidale
rosii (partial la interior sau total)
 Oochisti imaturi pot fi remarcati doar in materii fecale mai vechi!
 Ocazional, la ID:
 continut duodenal obtinut prin Capsula duodenala/ Enterotest- frotiu colorat Ziehl Neelsen
modificat
 biopsie jejuno-ileala- ex histopatologic HE
 Diagnostic imunologic- nu se practica

14. Pneumocystis carinii-jirovecii

 Boala:
 Pneumocistoza
 Pneumocistoza pneumonie
 Pneumonie interstitiala plasmocitara
 Pneumonie in fagure de miere
 Microorganism oportunist prin excelenta
 Stadiu parazitar:
 Chist( Asca matura)- formatiune rotunda de 8-10 ym. La periferie prezinte perete trilamelar. La interior
contine 8 ascospori/ sporozoiti elongati, uninucleati
 Prechist( Asca Imatura)- formatiune rotunda de 2-5 ym. La periferie prezinta perete unilamelar. La
interior contine 1-2 ascospori/ sporozoiti uninucleati
 Trofozoit- celula cu aspect polimorf( rotund/ ovalar/ piriform), mica, de 1,5-2 ym, emite filopodii similare
unor ‘’degete in manusa”; la interior contine un nucleu.
 Diagnostic Morfologic- screening si confirmare:
 Prelevate: secretie laringo-traheala, sputa indusa, brosaj, LBA, biopsie, amprenta pulmonara
 Se efectueaza frotiuri, utilizandu-se urm coloratii:
 Giemsa: chisti- 8 sporozoiti/ acospori dispusi in rozeta, violet, membrana nu se coloreaza
trofozoiti- aglomerati in ciorchine, violet, nucleu mai inchis
 Albastru toluidina: chisti- violet pe fond bleu, fara detalii de structura, rotunzi sau ovalari
 Grocott-Gomori: chisti- mov/brun inchis, fara detalii de structura, pe fond verde
 Ex histopatologic HE (biopsie pulmonara) infiltrat limfo-plasmocitar interstitial si exudat alveolar-
‘’fagure de miere’’

 Diagnostic Imunologic direct:

 Antigene parazitare in LBA( la ID)- test DFA

15. Taenia solium (Tenia porcului) + Taenia saginata( Tenia bovina)

 B= Teniaza/ Tenioza ( cu Taenia solium- saginata) si Cysticercoza (cu Taenia solium)
 Stadiu parazitar:
 Taenia solium- Vierme adult- vierme hermafrodit, corp plat turtit dorso-ventral, segmentat; strobil lung
de 2-4m lungim= maxim 1000 proglote, cuticula albicioasa. Proglotele terminale, ovigere sunt
dreptunghiulare, mai lungi decat late (R= L/l=3/1) contin cate un uter cu ramnificatii principale <13 si
secundare arborescente, plin cu oua. Musculatura slab dezvoltata ce faciliteaza desprinderea si
eliminarea proglotelor pasiv o data cu materiile fecale. Scolex globulos maxim 1 mm cu 4 ventuze si
coroana cu 2 randuri de carlige.
  Taenia saginata- Vierme adult- vierme hermafrodit, corp plat turtit dorso-ventral, segmentat; strobil
lung de 4-12m lungim= maxim 2000 proglote, cuticula albicioasa. Proglotele terminale, ovigere sunt
dreptunghiulare, mai lungi decat late (R= L/l=5/1) contin cate un uter cu ramnificatii principale <13 si
secundare dichotomice, plin cu oua. Musculatura puternic dezvoltata ce faciliteaza desprinderea si
eliminarea proglotelor activ, independent de defecatie. Scolex cuboidal, de max 2 mm cu 4 ventuze si
fara carlige.

 Taenia spp- Ou- formatiune rotunda, usor ovalara de 35-45 ym. La periferie prezinta coroana striata-
perete format din 3 membrane (1 corionica si 2 onchosferice). La interior contine embrionul hexacant cu
6 carlige. Similar morfologia la cele 2 specii.

 Diagnostic morfologic –screening si confirmare pentru Dg Teniaza ( Adult Taenia solium-saginata)

 Dg de boala( teniaza, fara identificarea speciei)- identificare oua de Taenia spp( similare morfologic la
Taenia solium si Taenia saginata) in materii fecale, prin:
  Examen CPZ- de rutina- pp direct cu SF/ Lugol/ obtinut prin metoda de concentrare a oualor de
helminti din fecale
 Amprenta anala( Test Graham, Scotch test)
 Dg de specie:
 Frotiu materii fecale colorat Ziehl Neelsen- ou de Taenia solium si ou de Taenia saginata colorat
rosu-magenta
 Mod de eliminare proglote ovigere (pasiv sau actic)
 Morfologia proglotelor ovigere( lungime, musculatura, ramnificatii uterine)
 Morfologia scolexului

 Clinic pt Taenia solium ( stadiu parazitar larva- Cisticerc)

 Cisticercoza= localizare intratisulara a larvei de T solium la om
 Cisticercoza oculara in polul posterior (glaucom, cecitate), polul anterior (conjunctival, cornean) sau
orbita
 Cisticercoza cerebro-medulara
 Cisticercoza musculara-
 Formatiune de tip monochist monocefala de 0,5cm pana la 2 cm in diametru. Corp veziculos de forma
rotund-ovalara in cazul localizarii oculare si cerebrale, lenticulara in cazul localizarii subcutante,
fusiforma- musculara, aspect de ciorchine de strugire multiveziculata in cazul localizarii intraventriculare
( poate atinge pana la 10 cm). La periferie prezinta capsula. La interior contine un scolex cu ventuze
sicarlige + fluid nutritiv. Larva e capabila de a externaliza scolexul.
 Cisticercoza cutanta- Tumorete multiple mobile la palpare de 2-3 cm in diametru, nedureroase si
localizate pe spate.
 Diagnostic imunologic pentru Cisticercoza ( larva Taenia solium)
 identifica anticorpii IgG anti Taenia solium in ser/ LCR/ UA- teste ELISA, WB
 Diagnostic Morfologic pentru Cisticercoza ( larva Taenia solium)
 Ocazional identifica elementele morfologice ale cisticercului pe piese operatorii/ material bioptic/
aspirat tisular/ piese necroptice- examen histopatologic/ anatomopatologic

16. Hymenolepsis nana( Tenia pitica)

 B= Himenolepidoza
 Stadiu parazitar:
 Vierme adult- vierme hermafrodit, corp turtit dorso-ventral, segmentat- format din strobil scurt de max
4 cm lungime cu un nr max de 200 de proglote cu aspect trapezoid (terminal prezinta proglote ovigere
cu uter ramnificat la interiro). Scolex romboidal cu 4 ventue si o coroana de carlige.

 Ou- formatiune ovulara. La periferie avem un perete format din 2 membrane, una ext si una int cu 2
mameloane polare din care pleaca cate un manunchi de filamente subtiri etalate intre cele 2 membrane.
La interior embrion hexacant, infectant.

 Diagnostic Morfologic:
 Oua de Hymenolepsis nana in materii fecale prin:
 ex CPZ- de rutina- pp direct cu SF/ Lugol/ obtinut prin metode de concentrate a oualor de
helminti din fecale
 Viermi adulti eliminati dupa elementele morfologice caracteristice prin:
 Ex macro si micro
 Ocazional la ID identificare larve intravilozitare si viermi adulti+/- reactii metaplazice prin:
 ex histopatologic biopsie jejuno-ileala

17. Diphyllobothrium latum/ Dibothriocephalus latus ( Botriocefal, Tenia lata, Tenia pestelui)
 B= Diflobotrioza
 Stadiu parazitar:
  Vierme adult- vierme hermafrodit, corp plat, turtit dorso-ventral. segmentat- forat din strobil lung 15m-
30m cu un continut de 4000 segmente/proglote late. Proglotele terminale, ovigere, contin uter cu
ramnificatii circulare care comunica cu exteriorul printr-un orificiu den tocostom. Viermele adult
recunoscut ochiometric dupa suprapunerea succesiva a rozetelor uterine pe toata lungimea scrobilului.
Scolex ovoidal/alungit cu ventuze longitudinale laterale denumite botridii

 Ou- formatiune ovoidala. Anterior prezinta opercul mare, posterio un pinten vizubil. La periferie are
perete. La interior contine masa vitelina ( nu este embrionat)

 Diagnostic Morfologic:
 Oua de Diphiyllobothrium latum in materii fecale (cestodul este prolific), prin:
 ex CPZ- de rutina- pp direct cu SF/ Lugol/ obtinut printr-o metoda de concentrare a oualor de
helminti in fecale
 Viermi adulti eliminati dupa elementele morfologice caracteristice prin:
 Ex macro si micro

18. Echinococcus granulosus (Tenia cainelui)

 B= Echinococcoza chistica/ Hidatidoza/ Boala Chistului hidatic
 Stadiu parazitar:
 Larva-Hidatita/ Chist hidatic- formatiune polichistica policefalica, de dimensiuni variabile de la 1 cm la
25cm , cu greutate raportata in lichide de la 5L pana la 48L, ritm de crestere anula de la 2,5cm/ an pana
la 5cm/an in caz de localizare cerebrala. La periferie are perete format din 2 invelisuri: cuticula/ tunica
externa (accelulara, groasa pana la 3 mm, multistratificata, de natura elastica, culoare alba comparabila
albusului de oua fierte) si mb germinativa/ proligera/tunica interna (monocelulara, capabila sa genereze
4 tipuri de elemente: vezicule fiice/nepoate max 40 cu dezv centripeta/endogena cu aceleasi
invelisuri;lichid hidatic- fluid limpede ca ‘’apa de stanca’’, abacterian, alergen, contine nisip hidatic
 (resturi de protoscolecsi intacti, degenerati si carlige). Poate fi marginit de adventice (fibroasa,
vascularizata) care nu se formeaza in SNC si os
 Protoscolecsii- microvezicue de 180ym cu scolecs internalizat cu ventuze si carlige

 Diagnostic Imunologic, indirect:

 Ac IgE, IgG sp in serul pacientului, LCR, prin:
 teste ELISA, WB
 infectie activa: nivel ridicat de IgE, IgG2 si IgG4
 infectie inactiva: nivel ridicat de IgG1 si IgG#
 CH tinere ( stadiul morfo-clinic CL) + CH batrane/moarte (stadii morfo-clinice CE4 si CE5)- teste
imunologice negative ce nu exclud dg de hidatidoza
 CH cerebral, osos- slab imunogen
 CH hepatic si CH sparte= intens imunogene

 Diagnostic Morfologic- de certitudine:

 Ex micro sputa, vomica, urina, eventual revarsat pleural pentru evidentierea protoscolecsilor (nisip
hidatic)- CH pulmonare si renale se sparg foarte usor
 Ex anatomopatologoc piesa operatorica (Contraindicata punctionarea CH in abs tratamentului)/ piesa
necroptica
 Ex histopatologic- evidentierea structurii peretelui CH, a veziculelor fiice si a protoscolecsilor (nisip
hidatic)
 Ex micro aspirat CH obtinut prin tehnica PAIR( drenare CH exclusiv abdominal)
 Test de determinare a viabilitatii protosclolecsilor (din aspirat hepatic obtinut prin ERCP) cu SF(
externalizare scolex protoscloex viabil) sau cu eozina( necolorare protoscolex viabil)

19. Echinococcus multilocularis (Tenia vulpii)

 B= Echinococcoza alveolara/ Hidatidoza alveolara
 Stadiu parazitar:
 Larva- Hidatida alveolara( aspect anatomopatologic pe sectiune de ‘’miez de paine’’)- formatiune
polichistica policefalica , solida, de dimensiuni variabile, nu prezinta adventice, are aspect infiltrativ
tumoral-like, la periferie are cuticula unistratificata, f subtire + membrana germinativa; la interior
prezinta vezicule cu proliferare centrifuga- exclusiv exogena- cu erodarea lenta, continua a
parenchimului visceral. Contine lichid hidatic brun, gelatinos+ protoscolecsi in cantitate redusa
 Diagnostic Imunologic indirect:
 Ac IgE, IgG in serul pacientului prin teste ELISA (poate da reactii incrutisate cu E granulosus) si WB(
poate face diferentieri la nivel de specie)

 Diagnostic Morfologic:
 Ex anatomopatologic al piesei necroptice- aspect tumoral, pe sectiune aspect cavitar septat, cu reactie
inflamatorie in jur, cu stroma conjunctivala spongioasa cu vezicule/ alveole + lichid hidatuc brun
gelatinos- aspect general de ‘’miez de paine’’ sau ‘’os spongios’’
 Ex histopatologiv al piesei operatorii/ materialului tisular- detectie microscopica protoscolecsi

20. Fasciola hepatica-gigantica (B= Fascioloza)

 Stadiu parazitar:
 Vierme adult- vierme hermafrodit, turtit dorso-ventral, nesegmentat, cu capat anterior conic, de 3 cm
lungime la F hepatica si 8cm lungime la F gigantica. Cu aspect general foliaceu sau ‘’samanta de
dovleac’’. Corp acoperit la periferie de cuticula cu spini curbati posterior. Anterio prezinta cele 2 ventuze
tipice (ventuza bucala prevazuta cu orificiul bucal si ventuza ventrala denumita si acetabuluim). La
interior prezinta periferic ramnificatiile gld viteline ce marcheaza un lizereu cenusiu usor vizibil si central
prezinta in zona vizinil albicioasa intestinul dublu ramnificar, 1 ovar si 2 testicule ramnificate.

 Ou- formatiune ovoidala, mare. Anterior prezinta opercul mic. La periferie are perete. La interior contine
larva ciliata L1 miracidium incomplet dezvoltata, neinfectios. Oul de F gigantuca este putin mai lung
decat cel de F hepatica.
 Diagnostic Morfologic:
 este un dg tardiv, la 4-6 luni p.i.= in infectia cronica indusa de viermele adult (faza 2)
 identificare oua de Fasciola hepatica sau gigantica (similare morfologic) prin:
 ex cpz- de rutina- pp direct din materii fecale cu SF/ Lugol/ preparat obtinut printr-o tehnica de
concentrare. De repetat examenul CPZ, exista posibilitatea dg fals pozitiv= oua de pasaj!! daca
se consuma ficat de miel inaintea examinarii prin cpz
 ex micro continut duodenal recoltat prin tubaj duodenal, capsula duodenal, enterotest-
ocazional
 identificare oua +/- viermi adulti:
 ex histopatologic al piesei operatorii/ piesei bioptoce- ocazional

 Diagnostic Imunologic:
 permite dg precoce, dar si cronic
 Ac serici sp IgG teste ELISA, WB
 Antigene sp in sange prin teste ELISA ( detectia de Ag are utilitate si in confirmarea unei infectii active in
faza 2)

21. Opistorchis spp (B= Opistorchiaza)

 Stadiu parazitar:
 Vierme adult- vierme hermafrodit, corp plat, turtit dorso-ventral , nesegmentat de 1,8 cm lungime cu
aspect general foliaceu, lanciolat, Corp acoperit la periferie de cuticula cu spini subtiri. Anterior prezinta
cele 2 ventuze tipice( ventuza bucala si v ventrala). La interior prezinta posterior 2 testicule lobate.

 Ou- formatiune ovoidala, mica. Anterior prezinta opercul si posterior un pinten minuscul. La periferie
are perete. La interior contine miracidium dezvoltat, neinfectios.
 Diagnostic Morfologic:
 este un dg tardiv, la 1-2 luni postinfectie= in infectia cronica indusa de viermele adult (faza 2)
 Identificare de oua (similare morfologicla toate speciile), prin:
 ex cpz- de rutina- pp direct din materii fecale cu SF/ Lugol/ concentrat
 ex micro continut duodenal recoltat prin tubaj duodenal, capsula duodenal, enterotest
 oua +/- viermi adulti:
 ex histopatologic al piesei operatorii/ bioptice

 Diagnostic Imunologic:
 permite dg precoce, dar si cronic
 Anticorpi IgG teste ELISA, IHA
 Antigene specifice in sange teste ELISA ( detectarea ag este utila si in confirmarea unei infectii active in
faza 2)

22. Paragonimus westermani (B= Paragonimioza)

 Stadiu parazitar:
 Vierme adult- vierme hermafrodit de culoare ruginiu-caramizie, form corp plan convexa cu aspect
similar unei boabe de cafea. Anterio prezinta cele 2 ventuze tipice( v bucala si v ventrala). Corp acoperit
la periferie de cuticula cu spini fini. La interior prezinta anterior uter si ovar ramnificat, median 2
testicule lobate.

 Ou- formatiune ovoidala, de culoare galben-bruna. Anterior prezinta opercul scurt cu margini
perioperculare pronuntate. La periferie are peretele mai ingrosat posterior. La interior contine
miracidium dezvoltat, neinfectios.
 Diagnostic Morfologic:
 este un dg tardiv , la 4 luni postinfectie= in infectia cronica indusa de viermele adult (faza 2 sau 3)
 identificarea de oua prin:
 ex micro sputa
 ex micro lichid pleural ( in caz de efuzie pleurala)
 ex cpz- pp direct din materii fecale cu SF/ Lugol/ concentrat la copii sau fumatori in caz de
inghitire a sputei
 ex micro LCR in caz de paragonimioza cerebrala
 identificare de oua +/- viermi adulti:
 ex histopatologic piesa operatorie/bioptica

 Diagnostic Imunologic:
 permite dg precoce, dar si cronic
 Ac IgG din ser teste ELISA, WB
 Ag din sange/ LCR teste ELISA( detectie ag este utila si in confirmarea unei infectii active in faza 2)

23. Schistosoma spp (japonicum/ mansoni/ haematobium)

 B= Schistosomiaza/ Bilhartioza
 Parazit cu potential de a da infectii cu evolutie oncogena
 Stadiu parazitar:
 Vierme adult- adulti cu dimorfism sexual, de calibru mic. Femela max 2cm, are corpul cilindric in
totalitate. Masculul 1,5cm lungime are corpul plat turtit dorso-ventral , nesegmentat, prin indoirea
ventrala a corpului formeaza santul ginecofor util in adapostirea femelei. Adultii au corpul acoperit la
periferie de o cuticula prevazuta cu trabecule si spini. La partea anterioara a corpului prezinta cele 2
ventuze ventrala si bucala. Traiesc in cupluri longegive ferile.
  Ou- formatiune cu aspect ovoidal, nu este operculat. La periferie are un pinten de dimensiune si pozitie
diferita in functie de specie. Mic, lateral la Sj. Mare, lateral la Sm, Mare, terminal la Sh. La interior
contine larva ciliata-miracidium dezvoltata, neinfectioasa.

 Diagnostic Morfologic:
 este un dg tardiv la 6 luni postinfectie= in infectia cronica (faza 3) indusa de ou
 identificare oua prin:
 ex cpz- oua de S mansoni, S japonicum, uneori si S haematobium pe pp direct din materii fecle
cu SF/ Lugol- de rutina
 ex micro sediment urinar- oua de Sh cu ritm circadian (excretie + interval 10am-2pm)- de rutina
 identificare ou nonviabil/ ou viabil= larva ciliata 1 (miracidium)- stabilire caracater de boala activa
parazitara:
 testul de viabilitate si ecloziune spontana a oului excretat
 identficare ou +/- viermi adulti- ocazional
 Examen histopatologic al piesei operatorii/ obtinuta prin disectie vasculara extinsa- viermi adulti
 ex histopatologic al piesei bioptice (biopsie mucoasa + submucoasa rectala/ intestin subtire/
vezica urinara/col uterin) – identificare oua; biopsie hepatica; biopsie cerebrala=granulom
bilharzian centrat de ou- coloratii HE, Ziehl Neelsen (reactie + Sm si Sj)
 Diagnostic Imunologic:
 permite dg precoce= in infectia acuta (indusa de larva 3) prin identificarea ac IgG teste precipitate
circumovala, IELF, ELISA(igG + IgM), WB
 permite dg in infectia cronica(faza 3) + monitorizare boala sub tratament antiparazitar prin detectare
antigene din sange teste ICT
 24. Ascaris lumbricoides (limbricul omului)
 B= Ascaridioza
 Geohelmint Digestiv
 Stadiu parazitar
 Adult - corp cilindric de culoare alb-crem pana la roz; de calibru mare (femela ~ 35 cm, masculul ~
20cm). La capatul anterior prezinta capsula bucala cu 3 buze + dinti foarte fini. La capatul posterior,
extremitatea caudala este dreapta la femele, rasucita in carlig la mascul. La interior adultul prezinta
aparat digestiv complet si aparat genital in functie de sex

 Ou fencudat / fertil – Formatiune rotund-ovalara. La periferie perete gros multilamelar, cu invelis extern
puternic crenelat/mamelonat. La interior contine embrion unicelular nedezvoltat
 Ou nefecundat/ infertil Formatiune elongata. La periferie perete mai subtire, cu invelis extern puternic
crenelat/ mamelonat. La interior contine o masa unor granulata

 Diagnostic Morfologic:
 In faza de localizare a viermilor adulti in intestinul subtire (faza a 2-a)
 Examen coproparazitologic direct cu ser fiziologic/lugol/ concentrare – identificare ou fecundat/
ou nefecundat
 Examen macroscopic – identificare vierme adult eliminat spontan prin orificii anatomice/
obtinut intraoperator/ necroptic
 Examen histopatologic piese tisulare operatori (apendice)/ bioptice/ necroptice – granuloame cu
oua

 Diagnosti imunologic
 Identificare Ac IgE (FAZA 1) / IgG serici specifici (faza 2)
 Teste ELISA, in care Ag dominant utilizat este ABA-1
 Clinic:
 Ghem de adulti (Vierme adult) - => obstructie intestinala => volvulus intestinal
 25. Trichuris trichiura (Trichocefal/ Viermele bici)
 B= Trichuriaza
 Geohelmint Digestiv
 Stadiu parazitar
 Ou – Formatiune cu aspect de lamaie/ minge rugby. La periferie perete cu invelis extern maro + invelis
intern subtire incolor. La polii opusi prezinta cate un dop gelatinos hialin. La interior initial masa vitelina
amorfa

 Vierme adult- corp cilindric, culoare gri-albicioasa, cu disproportie de calibru, lungime medie (5cm la
femela, 2,5 cm mascul). Partea anterioara (3/5 la femela si 2/3 la mascul din lungimea corpului) este
subtire, prevazuta terminal cu capsula bucala, se insera complet in grosimea mucoasei intestinului gros.
Partea posterioara (2/5 la femela si 1/3 la mascul din lungimea corpului) este groasa, dreapta la femela,
rasucita in carja la mascul

 Diagnostic morfologic
 De rutina indentificare oua in materiile fecale
 Examen coproparazitologic direct cu ser fiziologic/ Lugol/ concentrare
 Ocazional -> examen macro-microscopic = Vierme Adult excretat/ obtinut de la nivel rectal;
 Examen histopatologic piesa tisulara operatorie (apendice) = Vierme Adult +/- Oua
 Clinic:
 Prolaps rectal cu stadiul parazitar implicat- Vierme adult – complicatie infectie severa consecutiv
tenesmelor rectale + hipotrofie

26. Ancylostoma duodenale + Necator americanus

 B= Ancilostomiaza (Ancylostoma duodenale) si Necatoroza (Necator americanus)
 Viermi cu carlig specifici omului
 Geohelmint cutanat
 Stadiu parazitar
 Ancylostoma duodenale
 Ou – Formatiune ovoidala, la periferie perete subtire transparent; la interior morula cu 2-4
blastomere

 Vierme adult – capsula bucala – Vierme adult corp cilindric, culoare gri-albicioasa, de calibru mic
(1,8 cm femela, <1.5 cm mascul). La partea anterioara capsula bucala cu 2 perechi de dinti

 Necator americanus
 Formatiune ovoidala, la periferie perete subtire transparent; la interior morula cu peste 8
blastomere (max 32)
 Vierme adult – capsula bucala – Vierme adult corp cilindric, culoare gri-albicioasa, de calibru mic
(1,8 cm femela, <1.5 cm mascul). La partea anterioara 2 lame semicirculare
 Diagnostic morfologic
 La faza de localizare a viermilor adulti in intestinul subtire (Faza 2)
 Examenul coproparazitologic direct cu ser fiziologic/ Lugol/ concentrare -> identificare
microscop optic oua- DE RUTINA ( uneori se pot detecta microscop optic si Larve L1/Lg in
materiile fecale vechi)
 Coproculturi: pe carbune vegetal/ pe hartie de filtru (Harada – Mori)/ pe agar modificat (Koga) =
citire stereomicroscopica/ microscopica dupa 7-10 zile de incubare la 25-28 oC -> identificare
larve strongyloide – DE RUTINA
 Examen microscopic CD (lichid duodenal/bila) – recoltat prin EDS/ capsula duodenala/
Enterotest -> identificare oua
 Examen microscopic Viermi adulti/ examen histopatologic piese obtinute bioptic – fragmente
viermi adulti

27. Ancylostoma caninum + Ancylostoma brasiliensis + Ancylostoma ceylanicum

 LARVA MIGRANS CUTANATA – LMC/ DERMATITA LINEARA PROGRESIVA/ CREEPING ERUPTION
 Viermi cu carlig specifici canidelor si felinelor
 Geohelmint cutanat
 Stadiu parazitar
 La om larva strongyloida in derm

 Diagnostic morfologic
 Examen histopatologic al biopsiei cutanate -> identifica larve strongyloide
 Diagnostic de circumstanta
 Eozinofilie minora +/-
 Diagnostic imagistic
 Dermatoscopie

 Clinic
 Ancylostoma brasiliensis + Ancylostoma ceylanicum cu stadiul parazitar implicat: Larva strongiloida(L3) –
Leuziune activa cu aspect serpinginos, eritematos, lunga (viteza L3 este de 2cm/zi) pruriginoasa,
localizata pe plante, mb inferioare, fese. La capatul distal prezinta crusta; la capatul proximal prezinta o
mica vezicula. Evolueaza cronic la cicatrice hipercroma reversibila cu vindecare lenta maxim 6 luni
 28. Strongyloides stercoralis
 B= Strongyloidoza
 Stadiu parazitar
 Viermi adulti localizati in intestinul subtire- cilindrici, cuticula fin striata. Femela are 2-3mm, vivipara:
uterul este proeminent, contine 50 oua care eclozeaza “in utero”, “Naste” direct larve rhabditoide in
mucoasa intestinului subtire. Masculul are 1-1,5mm
 Larva rhabditoida (L1) (LR)- corp filariform, 300µm lungime. La capatul anterior are cavitate bucala
scurta putin adanca care se continua la interior cu un esofag bicameral + intestin. Median prezinta o
primordie genitala bine dezvoltata. La capatul posterior coada este slab efilata cu creste cudate (+ poza)
 Larva strongyloida (L3)(LS): 700 µm, esofag strogyloid/filariform (termotropism, hidrotropism,
histotropism, geotropism negati, tigmotropism)

 Diagnostic morfologic
 In faza de localizare a viermilor adulti in intestinul subtire (faza 2)
 Examen coproparazitologic direct cu ser fiziologic/ lugol/ concentrare -> identificarea larvelor
rhabditoide -> L1/Lr (de rutina)
 Coprocultura: pe carbune vegetal (citire la 24-48 ore)/ pe hartie de filtru (Harada Mori) citire la
7-10 zile/ pe agar modificat Koga (citire la 24-48 ore) = citire stereomicroscopica/ microscopica
dupa incubare la 25-28 oC -> identificam larve strongyloide –L3/LS (de rutina)
 Examen microscopic CD (bila/ lichid duodenal) recoltat prin EDS/ capsula Enterotest ->
identificare larve rhabditoide +/- larve strongyloide
 Examen histopatologic material intestinal recoltate bioptic – identificare viermi adulti +/- oua +
L1
 Diagnostic imunologic
 Identificare Ac IgG serici = teste LIPS (Luciferase Immunoprecipitation Systems Assay) – inalt specific,
ELISA, WB specifici (rar utilizat – reactii incrucisate cu alte helmintiaze)

29. Enterobius vermicularis (Oxiur)

 B= Enterobioza/Oxiuroza
 Nematod Digestiv
 Stadiu parazitar
 Ou – formatiune cu aspect lentila plan-convexa. La periferie are perete gros aparent. La interior larva
giriniforma
  Vierme adult – femela – corp cilindric, culoare alba de calibru mic (femela ~ 1 cm lungime). La partea
anterioara prezinta buton cefalic ce inconjoara capsula bucala care se continua la interior cu un esofag
bicamera + intestin. La interior median contine 2 utere. Posterior prezinta coada efilata, dreapta

 Diagnostic morfologic
 Examen coproparazitologic – de rutina
 Examen macroscopic – identificare femele adulte (hiperinfectie)
 Examen microscopic direct cu ser fiziologic/ Lugol/ concentrare – identificare oua +/- femele
adulte (numai in aprox 15% din cazuri)

 Amprenta anala (scotch test, test Graham) de electie – De rutina (fara toaleta locala in prealabil) ->
identificare oua +/- femele adulte din pliurile perianale
 Examen microscopie urina/ secretie vaginala -> identificare oua
 Examen histopatologic biopsie colon (recoltat prin colonoscopie) / piesa operatorie (apendice) ->
identificare oua +/- viermi adulti

30. Trichinella spiralis

 B= Trichineloza
 Nematod Digestiv
 Stadiu parazitar
 Larva - ~800 µm; spiralizata in fibra musculara gazda de 2,5x pe axul longitudinal. Incapsulata i.m. (la
periferie capsula de colagen hialina)
 Diagnostic morfologic
 In faza de inchistare a larvelor in muschi (Faza 3)
 Examen histopatologic fragment muscular recoltat prin biopsie – identificare larva matura in
celula doica + larve imature, mici, nespiralate, slab diferentiate de f.m.g (celula doica)
 Examen Trichineloscopic (dg Incert) – identificare larva matura in celula doica (larve spiralate si
larve incapsulate)
 Examen de digestie peptica musculara – evaluarea cantitativa a incarcaturii larvare/gram tesut
muscular si aprecierea severitatii infectiei
 Diagnostic imunologic
 De rutina in screening si confirmare
 Identifica Ac serici IgG specifici anti-D-tyveloza (reactie uneori tardiva)/ anti antigene specifice
secretorii- excretorii -> teste ELISA, WB

 Clinic:
 Stadiu parazitar implicat larva- Edem facial si periorbital (facies boxeur) + hemoragii conjunctivale +
chemosis
 Larva + f.m.g (celula doica) = chist muscular

31. Wuchereria bancrofti + Brugia malayi

 B= Filarioaza limfatica bancroftiana (Wuchereria bancrofti) + Filarioza limfatica malayeziana (Brugia malayi)
 Stagiu parazitar
 Wuchereria bancrofti
 Larva= microfilaria (L1) = Corp filariform. La interior o coloana de nuclei somatici Posterior –un
spatiu caudal lipsit de nuclei somatici . Anterior spatiu cefalic scurt L/l de 1/1 (fara nuclei). La
periferie teaca hialina necolorata pe giemsa
  Brugia malayi
 Larva= microfilaria (L1) = Corp filariform. La interior coloana de nuclei somatici suprapusi.
Posterior- 2 nuclei somatici distantati de restul coloanei. Anterior spatiu cefalic lung L/l de 2/1.
La periferie- teaca hialina puternic colorata pe Giemsa

 Diagnostic morfologic
 Examen hematologic- recoltare sange tinand cont de periodicitate nocturna/aperiodicitate
 Examen microscopic direct preparat nativ (sange proaspat recoltat) -> identifica microfilarii
(Mf)/ L1 – mobile, fara detalii de structura
 Examen microscopic frotiu sange periferic (coloratie: albastru de metilen/ Giemsa/ MGG/Field) -
> identifica microfilarii L1, cu detalii de structura – de rutina
 Examen microscopic picatura groasa sange periferic (coloratie Giemsa/MGG/echivalenti rapizi
de MGG) = metoda de concentrare a sangelui pe lama -> identifica microfilarii L1, cu detalii de
structura – de rutina
 Alte metode de concentrare microfilarii in sange in caz de microfilaremiile reduse
 Qbc (quantitative buffy coat)- test rapid comercial de detectie a microfilaremiei folosind
un tub de microhematocrit precaptusit cu heparina/EDTA si acridine orange = umplerea
tubului capilar cu sange; centrifugare; citire la microscopul cu fluorescenta ->
microfilariile L1 se concentreaza catre periferia tubului (acridine orange coloreaza AND-
ul parazitilor si caracteristicile morfologice pot fi examinate la microscopul cu
fluorescenta) -> identifica microfilarii L1 cu detalii de structura
  Filtrare sange pe membrana Nucleopore – concentreaza microfilariile pe membrana,
care apoi sunt plasate pe lame, apoi uscate, fixate si colorate Giemsa -> identifica
microfilarii L1, cu detalii de structura
 Testul Knott – tratare sange cu formalina 2%, apoi centrifugare si examinarea
microscopica a sedimentului, dupa colorare cu albastru de metilen -> identifica
microfilarii L1, cu detalii de structura
 Testul Mazzotti- se poate efectua atunci cand nu se evidentiaza microfilarii: se
administreaza pacientului o doza de 50-100mg Dietilcarbamazina, care declanseaza
eliberarea microfilariilor; la 30 de min se recolteaza sange si se efectueaza metodele de
mai sus; testul se administreaza cu prudenta, deoarece poate declansa reactii sistemice
greu de controlat

 Examen microscopic fluide (exudat ganglionar/ exudat sinovial/ lichid hidrocel/ ascita chiloasa/
chilotorax/chilurie/urina) frotiu coloratie Giemsa -> identifica microfilarii L1, cu detalii de structura

 Clinic
 Brugia malayi stadiu parazitar implicat: vierme adult- elefantiazis membru inferior =gambe bilateral =
elefantiazis in cizma – edem limfatic persistent asociat cu dermatoscleroza = elefantiazis
 32. Onchocerea volvulus
 B= onchocercoza/MARA/”blestemul raurilor”/”orbirea raului”
 Filarie subcutanata
 Stagiu parazitar
 Larva = micrfilaria (L1) – fara periodicitate/ aperiodicitate, au o lungime de 150-350 µm, spatiul caudal
liber, anterior spatiul cefalic este lung L/l de 2/1. La periferi fara teaca hialina

 Vierme adult – cilidrici, dismorfism sexual accentuat, femela are 70 cm , masculii 5 cm

 Diagnostic morfologic
 Examen microscopic exudat dermic (Hoodge) – frotiuri colorate Giemsa-> microfilarii L1, cu detalii de
structura – de rutina
 Examen stereomicroscopic fragment cutanat dermic (Raynal) recoltat prin biopsie cutanata non-
sanguinolent/exsanguin(local la nivel gambe, creasta iliaca, regiune nucala -> plasare lambou dermic in
ser fiziologic + expunere la o sursa de lumina -> identifica + cuantifica microfilarii L1, mobile, ce ies din
fragmentul cutanat in serul fiziologic – de rutina
 Examen histopatologic al nodulilor subcutanati extrasi chirurgical -> identifica viermi adulti (femela se
identifica dupa uterul dublu plin cu larve)
 Testul Mazzoti – se poate efectua atunci cand nu se evidentiaza microfilaria in derm, se administreaza
pacientului o doza per os de 50-100 mg Dietilcarbamazina (DEC); la cateva ore apare prurit intens, care
necesita uneori tratament corticosteroidian; testul se administreaza cu prudenta, deoarece poate
declansa reactii sistemice greu de controlat

 Diagnostic imunologic
 Identificare in ser Ac IgG4 specifici (test ICT, ELISA, care utilizeaza Antigenul specific Ov16)

 Clinic
 Stadiu parazitar Larva = microfilaria (L1) – oncodermatita cu prurit. Melanogeneza modificata –
hipopigmentare “piele de leopard
 Stadiu parazitar Larva = microfilaria (L1) – keratita semilunar sclerozanta – M moarte pp pe suprafata
corneei -> inflamatie alba care in infectiile cronice se asociaza cu fibroza si pierderea transparentei
corneei semilunar individual intre pozitiile orelor 3 si 9
 Stadiu parazitar Vierme adult – participa la inducerea bolii prin formarea unor noduli subcutanati in
Africa sunt frecvent distali spre membrele inferioare, iar in America se gasesc proximal spre scalp.
 Localizarea este la nivelul dermului si subcutanat, femela de vierme adult este vivipara cu uter dublu plin
cu larve

33. Loa loa

 B= filarioza loa loa
 Stadiu parazitar
 Larva =microfilaria - Corp filariform. La interior coloana de nuclei somatici mari slab diferentiati.
Posterior nuclei somatici terminali in linie- fara spatiu caudal. Anterior spatiu cefalic scurt L/l de 1/1. La
periferie – Teaca hialina slab colorata sau necolorata pe Giemsa

 Vierme adult- Corp cilindric, culoare alba de calibru mediu (mascul maxim 4cm lungime, femela 7-8cm)
cu cuticula denivelata. Posterior masculul prezinta coada rasucita in carlig

 Diagnostic morfologic
 Examen hematologic – recoltare sange tinand cont de periodicitatea diurna
 Examen microscopic direct preparat nativ (sange proaspat recoltat) -> identifica microfilarii L1
mobile, fara detalii de structura
 Examen microscopic frotiu sange periferic (coloratie: albastru de metilen/giemsa/ MGG/Field) ->
identifica microfilarii L1, cu detalii de structura
 Examen microscopic picatura groasa sange periferic (coloratie Giemsa/MGG/Echivalenti rapizi
de MGG) = metoda de concentrare a sangelui pe lama -> identifica microfilarii L1, cu detalii de
structura – de rutina
 Alte metode de concentrare microfilarii in sange in caz de microfilaremii reduse
 - QBC ( quantitative buffy coat) – test rapid comercial de detectie a microfilaremiei
folosind un tub de microhematocrit precaptusit cu heparina, EDTA si acridine orange -
umplerea tubului capilar cu sange; centrifugare; citire la microscopul cu fluorescenta =>
microfilarie L1 se concentreaza catre periferia tubului (acridine orange coloreaza AND-ul
parazitilor si caracteristicile morfologice pot fi examinate la microscopul cu fluorescenta)
-> identifica microfilarii L1, cu detalii de structura
- Filtrare sange pe membrana Nucleopore – concentreaza microfilariile pe membrana,
care apoi sunt plasate pe lame, apoi uscate, fixate si colorate Giemsa -> identifica
microfilarii L1, cu detalii de structura
- Testul Knott – tratare sange cu formalina 2%, apoi centrifugare si examinarea
microscopica a sedimentului, dupa colorare cu albastru de metilen -> identifica
microfilarii L1, cu detalii de structura
- Testul Mazzotti- se poate efectua atunci cand nu se evidentiaza microfilarii: se
administreaza pacientului o doza de 50-100mg Dietilcarbamazina, care declanseaza
eliberarea microfilariilor; la 30 de min se recolteaza sange si se efectueaza metodele de
mai sus; testul se administreaza cu prudenta, deoarece poate declansa reactii sistemice
greu de controlat

 Examen macroscopic – identificare vierme adult extras din leziunea oculara/leziunea

subcutanata

 Diagnostic imunologic
 Identificare Ag circulante (test ICT)
 Identificare Ag IgG4 specifici din ser (test ELISA, LIPS)

 Clinic
 Stadiu parazitar implicat – larva- edem de calabar/ camerun- edem tranzitoriu, fungace, putin dureros
cu limitarea miscarilor articulare, dispare in maxim 72 de ore, precede aparitia Va in acea locatie
anatomica, pielea juxtarticulara este eritematoasa si pruriginoasa
 Stadiu parazitar implicat – mascul adult extras de sub conjunctiva oculara
 34. Dracunculus medinensis (viermele de medina/ Guineea: Sarpele usturator)
 B= Dracunculoza
 Filarie subcutanata
 Stadiu parazitar
 Vierme adult (femela)- vierme cu corp cilindric, de max 120 cm lungime, corp culoare alba, la interior cu uter
dublu

 Diagnostic morfologic
 Examen macroscopic la nivelul ulceratiei cutanate -> identificarea femelei adult care se exteriorizeaza
(tehnica Avicenna)
 Examen macroscopic femela adult extrasa prin interventie chirurgicala (tehnica Rhode)

 Diagnostic Imunologic
 Identificarea Ag IgG4 specifici (tehnica ELISA) – nu exista kit-uri standardizate de diagnostic

 Clinic
 Stadiu parazitar – vierme adult femela- tehnica Avicenna- metoda terapeutica nonconventionala de
extractie graduala timp de 4-6 saptamani prin rularea delicata, fara tractionare, cate 1-2 cm/zi pe un
betisor a corpului femelei adult

35. Sarcoptes scabiei

 B= scabie / raie
 Parazit cu caracter oportunist – scabie norvegiana/ boala Denilsen Boerk la imunodeficienti
 Stadiu parazitar
 Adult mascul – perechea 1+2+4 terminate prin baghete + ventuze; Perechea a 3-a – perisori filamentosi
 Adult femela – perechea 1+2 terminate prin baghete + ventuze; Perechea a 3+4 –perisori filamentosi
 Adult – corp globulos turtit D-V, format din cap, torace si abdomen unite intr-o singura piesa. Pe fata
dorsala prezinta carapace cu striuri transversale + solzi+ spini recuenti. Prezinta 4 perechi de picioare: 2
perechi anterioare (1 si 2) si 2 perechi posterioare (3 si 4)
 Diagnostic morfologic
 Acarotest- recoltare prin raclaj superficial/ asanguin cu un ac steril, de la nivelul veziculei perlate, apoi
exameniare microscopic -> identificare femela adult
 Examen microscopic al tesutului epidermic recoltat bioptic suspendat intr-o picatura de
glicerina/xilol/KOH 10% -> idenificare adulti, larve/oua
 Examen histopatologic al tesutului epidermic recoltat bioptic -> identificare adult, larve

 Clinic
 Stadiu parazitar implicat in principal – adult femela – sant acarian + papule eritematoase interdigital – la
IC.
 Papule eritematoase/ sant acarian scurt sinuos max 2cm terminate prin cate o vezicula perlata –
pruriginoase predominant nocturn= cu distributie in zonele de flexie cutanata
 Scabie norvegiana la ID
 Cruste melicerice de grosimi variabile + placi de hiperkeratoza dezvoltate in zonele de flexie-
foarte contagioase
 36. Pediculus corporis (paduchele de corp) + Pediculus capitis (paduchele de cap) + Pthirius pubis
(paduchele lat/ paduchele crab)
 B= Pediculoza corpului (Pediculus corporis)/ Pediculoza capului (Pediculus capitis)/ Ftiriaza pubiana/ ftiriaza
palpebrala (gene+- sprancene la copii de varsta mica) (Pthirius pubis)
 Insecte
 Stadiu parazitar
 Pediculus corporis
 Adult mascul – corp format din cap torace si abdomen bine diferentiate fara aripi. Capul
prevazut cu ochi si 2 antene. Torace ingust, abdomen lung format din 7 segmente. Prezinta 3
perechi de picioare terminate prin ghaere. Dimensiuni 4mm

 Pediculoza capului
 Adult

 Pthirius pubis
 Adult - Corp format din cap torace si abdomen bine diferentiat, fara aripi. Capul prevazut cu ochi
si 2 antene. Torace lat. Abdoment scurt format din 5 segmente cu protuberante laterale si
terminale. Prezinta 3 perechi de picioare terminate prin gheare. Dimensiuni <1mm
  Ou = linden- formatiune ovoidala de 800 µm prinsa de firul de par printr-o substanta siliconlike.
Anterior prezinta opercul sifonat cu numeroase orificii. La interior prezinta larva. Semne de
viabilitate

 Diagnostic morfologic
 Examen macroscopic (in functie de caz) la nivelul pielii capului/ tivurilor hainelor/ zonei pubiene/
sprancene/ gene – identificarea adultilor
 Examen macroscopic oua la baza firelor de par – apar fluorescent sub lampa WOOD
 Examen microscopic al firelor de par recoltate de la baza/ dupa caz, a fibrelor textile -> identificarea
lindenilor cimentati de firul de par, adultilor si a nimfelor/ larva

 Clinic
 Pediculus corporis in stadiul parazitar de adult mascul: pediculoza corpului - macule roz, tegument uscat
lichenificat
 Pediculus capi in stadiul parazitar de adult: pediculoza capului – leziuni crustuoase, pruriginoase
asociate cu suprainfectii bacteriene
 Pthirius pubis in stadiul parazitar de adult: ftiriaza palpebrala