CURSUL 11

CĂILE DESCENDENTE

1. Somatice:
 Piramidale
 extrapiramidale
2. Vegetative

Sistemul nervos piramidal este mai vechi filogenetic si este format din 2 neuroni:
 Cortical
 Medular
Acest sistem initiaza miscari voluntare.

Sistemul extrapiramidal este nou filogenetic, polisinaptic (viteza ↓ de transmisie).

Coordoneaza miscari automate si semiautomate (mers, etc.)
Cele doua sisteme piramidal si extrapiramidal au conexiuni morfofunctionale cel putin la 3 nivele:
 Cortical
 Subcortical (corp striat)
 Tegment mezencefalic
Datorita acestor coneziuni, lezini ale sistemului extrapiramidal determina si tulburari ale miscarilor
voluntare (ex: Parkinson).

Calea piramidala:
Are 2 parti:
a. Cale corticospinala – neuronul 2 este in maduva
b. Cale corticonucleara – neuronul 2 este in nucleii motori de origine ai nervilor cranieni dar si in
nucleul senzitiv al nervului V si tractului solitar.
Originea acestor cai piramidale sunt:
 60% fibre de origine in aria motorie primara (cp. 4, 6 ,8)
 40% fibre de origine in aria motorie secundara, suplimentara, arii somestezice secundare si
suplimentare si alte arii din lobul parietal (cp. 5,7)
Formata din circa 1 milion de fibre/emisfera cerebrala. Dintre acestea 70% sunt mielinice si 30% sunt
amielinice.
mielinizarea incepe la 6 luni si se incheie la 2 ani.
Dupa grosimea acestor fibre neuronale avem si viteza de transmisie:
 90% din fibre sunt subtiri = 1-4 µm => viteza scazuta
 7% din fibre sunt de 5-10 µm
 3% (axonii neuronilor Betz) din fibre sunt de 10-22 µm => viteza crescuta
Aceste fibre (3%) sunt responsabile de miscarile fine distale ale extremitatilor (mana).
Fibrele sistemului piramidal traverseaza de sus in jos urmatoarele structuri:
1. Centrul semioval/coroana radiata (substanta alba a emisferelor cerebrale)
 2. Capsula alba interna:
o Fibrele corticonucleare se aseaza in genunchiul ei
o Fibrele corticospinale se aseaza in 3/5mijlocii ale bratului sau posterior. Aici fibrele
sunt asezate somatotopic cu capul anterior si picioarele posterior.

3. Piciorul mezencefalului – peduncul cerebral

o Fibrele corticospinale ocupa 3/5 mijlocii ale peduncului cerebral (somatotopie cu capul
medial)
o Fibrele corticonucleare se aseaza posterior de pedunculul cerebral

4. Piramida pontina
o Fibrele corticospinale sunt dispersate de nucleii pontini si fibre transverse (somatotopie
cu capul medial)
o Fibrele corticonucleare se epuizeaza pe masura ce coboara spre trunchi

5. Piramida bulbara:
o Fibrele corticospinale sunt asezate somatotopic cu capul medial. Ajunse in 1/3 inferioara
a bulbului, fibrele corticospinale au urmatorul comportament:
 70-90% decuseaza
 10-30% au alt comportament
Fibrele decusate (70-90%) formeaza decusatia piramidala, dincolo de care coboara in maduva, in
cordonul lateral de parte opusa unde formeaza fasciculul corticospinal lateral/incrucisat (CSL).
Decusatia fibrelor se face in sens cranio-caudal: cap, gat, membru superior, trunchi, membru inferior.

Fascicul corticospinal lateral este asezat in partea posterioaraa cordonului lateral avand la periferia sa
fasciculul SCP (spino-cerebelos dorsal/posterior). Fibrele sunt asezate somatotopic cu capul
medial.Fibrele acestui fascicul sunt destinate:
o 50% - cap, membru superior
o 20% - trunchi
o 30% - membru inferior
Ca urmare a originii diferite a caii piramidale, fibrele fasciculului sunt imparite in 2 componente:
 Dorsomedial (mai subtire) cu destinatia:
o Lamele 4, 5, 6 Rexed (aceste fibre au originea in ariile somestezice). Rol de control al
transmisiei informatiei proprioceptive
 Ventromediala (60%) cu destinatia:
o Lamele 6, 7, 8 si 9 Rexed. Mai exact, aceste fibre ajung la coloana laterala de nuclei
somatomotori → inerveaza muschii extremitatilor

10-30% din fibrele care nu decuseaza, au urmatorul comportament:

 Cele mai multe trec in cordonul anterior ipsilateral unde formeaza fasciculul corticospinal
anterior/direct.
Fibrele acestui fascicul ajung la coloana mediala de nuclei somatomotori cu destinatie pentru
muschii peretilor trunchiului/paraaxiali
O mica parte din aceste fibre decuseaza totusi si ajung de partea cealalta.
 O mica parte din fibre nedecusate bulbar trec in cordonul lateral de aceeasi parte unde formeaza
fasciculul corticospinal direct lateral.Fibrele acestui fascicul ajung la coloana centrala de nuclei
somatomotori (inerveaza diafragmele)
Leziuni ale neuronului cortical – hemoragii, ischemii (AVC): determina paralizie spastica contralaterala,
exagerarea reflexelor si semnul Babinski (extensia piciorului la exitarea tegumentului plantar)
Leziuni ale motoneuronului α determina paralizie flasca, areflexivitate, atonie, atrofie => calea finala
comuna a sistemului motor spre efector

Caile extrapiramidale:

Au origini corticale si subcorticale. Importante sunt:

 Circuitul corticostriomezencefalic (CSM) – rol in postura si echilibru
 Circuitul corticopontocerebelos – rol in coordonarea miscarilor precise
Fascicule individualizate cu origine subcorticala:
 Tectospinal
 Rubrospinal
 Nigrospinal
 Olivospinal
 Vestibulospinal

Ariile de asociatie si emisfera dominanta

Arii de asociatie – arii corticale in extensia ariei motorii si ariei somestezice cu functie de integrare
psihosenzoriale
Functie:
 Gnozica (cunoastere)
 Praxica (precizie)
Leziuni ale acestei arii determina agnozia (imposibilitatea identificarii), ataxia (fara miscari precise)
Dezvoltarea ariilor de asociatie este specifica omului si primatelor => ↑ in volum a encefalului/cortexului
In plan individual:
 Nastere – cele 2 emisfere sunt egale
 2-10 ani – are loc o diferentiere intre dimensiunile celor 2 emisfere: una creste mai mult –
emisfera dominanta
 In 69% din cazuri emisfera dominanta este cea stanga
Emisfera dominanta are functie legata de:
 Limbaj
 Calcul matematic
 Memorie
 Rationamente
Emisfera nedominanta are functie de:
 Perceptie 3D
 Simtul estetic
 Vascularizatia creierului

Vascularizatia arteriala:

1.
- Bogata
- 20% din consumul de O2 il prezinta creierul (la copil lajunge la 50%)
- 1/3 din sangele circulant perfuzeaza creierul

2. Prezinta o marja de siguranta ingusta => suprimarea timp de:

o 4 secunde => lipotimie (lesin)
o 3-4 minute => leziuni ireversibile
3. Creierul nu functioneaza niciodata la capacitate maxima
4. Reglarea vascularizatiei arteriale a creierului se face prin mecanisme strict umorale (vasele sunt
lipsite de neuroni = plexuri periarteriale; ↓[O2] sau ↑PCO2 => vasodilatatie cerebrala; ↓TA
sistemice => vasodilatatie cerebrala; ↓[glc] => ↑ posibilitatea de absorbtie a neuronilor)
Poligonul arterial Willis:
- Poligon anastomotic la baza creierului rezultat din anastomoza arterei cerebrale si nu numai
- La formarea sa participa 2 sisteme arteriale: sistemul carotic intern si sistemul vertebro-
bazilar

 Artera carotida interna – ca urmare a traiectului are mai multe portiuni:

o Cervicala
o Intrapietroasa
o Intracavernoasa (in sinusul cavernos)
o Cerebrala – din dreptul proceselor clinoide anterioare/mediipana in dreptul spatiului
perforat anterior
In craniu, artera carotida interna da 2 grupe de ramuri:
o Ramuri colaterale:
 Artera oftalmica
 Artera coroidiana posterioara
 Artera comunicanta posterioara
o Ramuri terminale
 Artera cerebrala anterioara
 Artera cerebrala medie

 Sistemul vertebro-bazilar: artera vertebrala (ramura din artera subclavie) are 2 portiuni:
o Cervicala
o Cerebrala (din dreptul GOM pana la nivelul clivusului si santului bazilar al puntii
unde cu cea de parte opusa formeaza trunchiul bazilar – la marginea superioara a
puntii se imparte in 2 artere cerebrale posterioare)
Formarea poligonului arterial Willis este posibila prin prezenta a 3 artere comunicante (1 anterioara si
2 posterioare). Se formeaza un heptagon.
Acest sistem anastomotic isi demonstreaza eficacitatea numai in cazul obliterarii uneia dintre laturi.
Obstructia distal de poligon determina ischemie in teritoriul respectiv.
Arterele cerebale dau 2 grupe de ramuri:
 Ramuri corticale/superficiale ce calatoresc in grosimea piei mater pe suprafata creierului
 Ramuri centrale/profunde ce vascularizeaza teritoriile profunde
Artera cerebrala anterioara:
 Ramura terminala a carotidei interne
 De la origine trece peste nervul optic, patrunde in fisura interemisferica si se aplica pe
genunchiul corpului calos. Aici de obicei se imparte in 2 ramuri terminale:
o Artera pericalosala: trece in santul corpului calos si sfarseste in aria precuneus
o Artera calosomarginala: trece in santul cinguli si sfarseste in aria lobului paracentral

Ramuri corticale:
o Ramuri orbitale pentru:
 Gir drept
 Giri orbitali mediali
 Bulb + tract olfactiv

o Ramuri frontale pentru:

 Corp calos
 Gir cinguli
 Gir frontal medial
 Gir frontal superior
 Gir frontal mijlociu (partial)
 Lobulul paracentral
o Ramuri parietale pentru:
 Precuneus (partial)
 Lobulul parietal superior

Ramuri centrale – patrund in profunzime prin spatiul perforat anterior si vascularizeaza:

 Septul pelucid
  Capul nucleului caudat
 Bratul anterior al capsulei interne
 Partea anterioara putamen

Obstructia arterei cerebrale anterioare determina:

 Paralizia membrului inferior de parte opusa (lobulul paracentral)
 Apraxia (imposibilitatea efectuarii miscarilor fine) – afectarea corpului calos

Artera cerebrala medie:

- cea mai mare arterea cerebrala
- continua traiectul arterei carotide interne
De la origine, in dreptul spatiului perforat anterior artera trece in santul lateral Sylvius, si ajunge pe fata
superolaterala sfarsind in aria girului angular.
Datorita diametrului si traiectului este cea mai des afectata in accidentele embolice.

Ramuri corticale:
 ramuri orbitale pentru girii orbitali laterali
 ramuri frontale pentru:
o gir frontal mijlociu (partial)
o gir frontal inferior
o gir precentral
 ramuri parietale pentru:
o gir postcentral
o lobul parietal inferior
 ramuri temporale pentru gir temporal superior
 ramuri insulare
Ramuri centrale/arterele striate mediale si laterale:
 - Patrund prin spatiul perforat anterior cu urmatoarea destinatie:
o Genunchi + prat posterior, retrolenticular si sublenticular (partial) ale capsulei
interne
o Globus palidus
o Putamen
o ½ ant a talamusului
o Corpul nucleului caudat
Obstructia determina:
 Paralizia membrului superior de parte opusa
 Pareza hemifata opusa
 Sindrom talamic (↓ sensibilitatea de parte opusa)
 Afazie:
o Senzitiva:
 Surditate verbala
 Cecitate verbala (lipsa capacitatii de a intelege cand vede limbajul scris)
o Motorie
 Agrafia verbala
 Mutenie

Artera cerebrala posterioara:

- ramuri de bifurcatie terminala a trunchiului bazilar
- de la origine ocoleste posterior pedunculul cerebral avand traiect spre fata inferioara a emisferelor
cerebrale si sfarseste in santul calcain
Ramuri corticale:
 temporale: gir temporal mijlociu si inferior
 temporooccipitale
 occipitale (toate fetele lobului occipital)
 ramura a cornului lui Amon – partial hipocampul
Restul structurilor hipocampice sunt vascularizate de artera coroidiana posterioara

Ramuri centrale – trec prin spatiul perforat posterior participand la vascularizatia:

 talamus (parte posterioara)
 subtalamus
 metatalamus
 epitalamus
 coada nucleului caudat
 brat sublenticular capsula interna
Obstructia => sindrom thalamic/ tulburari de camp vizual – hemianopsii

Venele creierului
Caracteristici:
 venele NU au traiect comun cu arterele
 lipsite de valvule
 originea in plexuri: venoase piale si coroide
 2 grupe: superficiale si profunde + sinusurile venoase ale durei mater (canale venoase lipsite
de pereti proprii, din grosimea durei mater. Ele colecteaza sangele venos de la nivelul
meningelui, encefalului si cutiei craniene).

Venele superficiale – pe suprafata creierului, 3 grupe:

1. Vene superioare
2. Vena cerebrala mijlocie superficiala
3. Vene inferioare

1. Venele superioare
Pe fetele mediala si superolaterala a emisferelor si dreneaza sangele spre sinusul longitudinal superior
(majoritatea) si sinusul sagital inferior

2. Vena cerebrala mijlocie superficiala

In santul lateral Sylvius.
Se varsa in sinusul cavernos.

3. Venele inferioare
Pe fata inferioara a emisferelor.
Se varsa in vena bazala =>se formeaza in dreptul spatiului perforat anterior din vena cerebrala
anterioara, vena striata si vena cerebrala profunda mijlocie.
Vena bazala are traiect posterior, ocoleste pedunculul cerebral si se varsa in marea vena cerebrala care
se formeaza prin unirea venelor cerebrale interne.
Vena cerebrala interna se formeaza in dreptul orificiului interventricular din vena talamostriata si vena
coroida. Cele 2 vene cerebrale interne au traiect posterior, se unesc si formeaza marea vena cerebrala
=> se deschide in extremitatea anterioara a sinusului venos drept => spre confluenta sinusurilor => sinus
venos transvers => sinus venos sigmoid => vena jugulara interna.