Anato curs 8

Deutoneuronii caii vestibulare

Se gasesc la nivelul trunchiului cerebral, in nucleii vestibulari: superior, lateral, inferior si medial
in care:

- Cel superior -punte

- Cel inferior – bulb
- Celelalte – jonctiunea bulbo-pontina

Ocupa aria vestibulara pe care o gasim la nivelul planseului fosei romboide(a ventriculului 4) iar dpdv
structural:

- Lateral: celule multipolare.

- Restul: celule de talie mica si medie.

Ramurile ascendente ale protoneuronilor se termina in nucleul vestibular superior, lateral si partea
craniala a celui medial, iar cele descendente in nucleul vestibular inferior si partea caudala a celui
medial.

Impulsurile de la sacula ajung in nucleul vestibular inferior iar cele de la utricula in cel medial, lateral
si partial inferior.

Impulsurile venite de la crestele ampulare ajung in nucleul superior si medial.

Acesti nuclei vor trimite mai departe conexiuni care o pot lua in 4 directii:

1. Spre maduva spinarii – fascicule vestibulo-spinale lat si med

2. Spre cerebel prin PCI
3. Spre nucleii din tr cerebral
4. Spre cortex

1. Conexiunile cu maduva spinarii

Se realizeaza in ambele sensuri, numai ca cele vestibulo-spinale sunt mai bine reprezentate decat
cele spino-vestibulare.

Cel mai important e fasciculul vestibulo-spinal lat: cale descendenta care merge din nucleul
vestibular lateral, trece prin bulb, posterior de oliva bulbara, apoi merge prin cordonul medular
anterior de aceeasi parte si se termina pe interneuroni care apartin lamei rexed 8/7.

Majoritatea acestor fibre ajung la intumescente.

Este descris un nr redus de conexiuni care ajung in lama rexed 9, implicate in inervarea musculaturii
axiale(partea dorsala).

Rol in reglarea tonusului muscular – mentinerea posturii.

Fasciculul vestibulo-spinal medial:

Originea in nucleul vestibular medial.

Coboara prin fasciculul longitudinal medial, ajunge in cordonul medular anterior, unele fibre merg
aferent incrucisate, dar se termina in partea superioara a maduvei.

Acest fascicul are rol in mentinerea echilibrului capului si gatului, si fixarea privirii. Se termina in
mm gatului: trapez, sternocleidomastoidian.

2. Conexiunile cu cerebelul

Se realizeaza pe de o parte cu arhicerebelul – fibre vestibulocerebeloase sau cu spinocerebelul.

Fibrele vestibulo-cerebeloase care au orig in nucleu vestibular medial si inferior.

De la niv arhicerebelului pleaca fibre care ajung la nucleii vestibulari ipsi sau contralaterali, si aceste
fibre aferente si eferente ocupa cea mai mare parte din zona mediala a PCI.

Cele care merg la spinocerebel pornesc din nucleul vestibular lateral, mai contin si fibre din cel
inferior.

Mentin tonusul pe termen lung (Ajustare).

3. Conexiuni cu nucleii din trunchiul cerebral

Nucleii vest trimit o serie de eferente prin FLM la nucleii motori 3, 4, 6, de aceeasi parte sau de
partea opusa.

Rolul: ajusteaza miscarile globului ocular cu capul.

Din nucleul vestibular medial pornesc fibre fie de aceeasi parte, fie de partea opusa, care ajung la
toti cei 3 nuclei (3, 4, 6). Din nucleul vestibular superior pleaca fibre direct neincrucisate la nucleul
nervilor 3 si 6. Din nucleul lat si inf pornesc fibre neincrucisate care ajung la nucleul motor al lui 3.

Rol: miscare conjugata a globilor oculari. Mentinerea pozitiei cu o tinta fixa.

Toti nucleii vestibulari trimit eferente la nucleul pontin reticulat. Sunt conexiuni care explica reactiile
vegetative de paloare, transpiratie, hipotensiune, varsaturi, greata, aparute in excitarea excesiva a
labirintului vestibular.

4. Conexiunile cu cortexul cerebral

Se realizeaza prin intermediul talamusului, sunt conexiuni obligatorii pentru constientizarea pozitiei
si a miscarii capului.

Axonii deuton din nucleii vestibulari sunt de regula incrucisati. Se alipesc lemniscului medial si fac
releu talamic (NIII) in nucleul ventral postero-inferior talamic.

Din acest centru, axonii se proiecteaza in arii corticala cu proiectie difuza. Se presupune ca
majoritatea fibrelor ar ajunge in girusul temporal superior, posterior de aria auditiva / lobul parietal
in zona de proiectie a adjk senzitiv pentru regiunea capului / girusul temporal superior anterior de
aria auditiva/mai recent: informatiile culese de receptorii vestibulari pot ajunge cortical pe calea
vestibulo-cerebelo-talamo-corticala.

Dpdv clinic

Combinatie a miscarii globilor oculari intr-o anumita directie. Miscarea e lenta, dupa care revenirea
se face dupa miscari rapide sacadate.

Vertij = senzatie de rotatia in cadrul mediului inconjurator, determinat de tulburari ale sistemului
vestibular.

Tinitus = tituit in ureche, cu componenta auditiva/vestibulara, de cauza vasculara/virala.

Diencefalul
Este numit si creierul intermediar, este o regiune care se localizeaza intre tr cerebral si emisferele
cerebrale.

Este alcatuit din mai multe elemente:

1. Talamus
2. Hipotalamus
3. Metatalamus
4. Subtalamus
5. Epitalamus

Nucleii talamici sunt conectati cu intreg cortexul cerebral si intervin in toate aspectele fundamentale
senzitive/senzoriale, motorii/psihice.

Epitalamusul intervine in reglarea unor reactii viscerale/secretie hormonala.

Hipotalamusul e o zona de integrare a activitatii viscerale, homeostazie.

Numeroase conexiuni cu sistemul limbic, intervenind in comportamentul social/raspunsuri

emotionale.

Talamusul
Este cea mai mare componenta diencefalica, reprezinta 2/3 din diencefal. Se prezinta sub forma
unor mase ovoidale masuran in axul lung 3 cm, orientat oblic dinspre anterior si medial spre
posterior si lateral.

Participa la delimitarea ventriculului 3 si prezinta 4 fete: sup, inf, laterala, mediala si 2 extremitati:
ant (pol ant) si pol posterior.

Extremitatea anterioara(tubercul anterior, rostrum talamic)

Delimiteaza impreuna cu columnele fornicale orificiile ventriculare Monroe prin care ventriculul 3
comunica cu ventriculul lateral.

Extremitatea posterioara(pulvinar talamic)Se afla inferior si lateral, in vecinatatea celor 2 corpi

geniculati(metatalamus).Pe linia mediana, intre cele doua extr post – epifiza si lama cvadrigeminala.
Fata superioara

Este acoperita de o lama subtire de substanta alba numita strat zonal. Acest strat zonal este
traverstat ant-post de santul coroidian(plex coroid). Acest sant imparte fata sup in 2 segmente:

1. Lateral
Participa la formarea podelei ventriculului lateral.
Se intinde pana la nivelul santului talamo-striat care separa talamusul de trunchiul nucleului
caudat si in care se gaseste vena talamo-striata si stria terminala.
2. Medial
Vine in contact cu plexurile coroide ale ventriculului 3 si este limitat de stria medulara/tenia
talamica.

Fata inferioara

Este in raport pe fata anterioara cu hipotalamus, de care e separat prin santul hipotalamic.

In partea posterioara are raport cu subtalamusul.

Fata mediala

Cea care formeaza in 2 treimi anterioare peretele lateral al ventriculului 3.

Uneori, in partea mijlociu si un pic spre posterior, intre cele 2 mase talamice exista o legatura
nervoasa care poarta numele de adezio intertalamic. Desi e o legatura nervoasa in care putem gasi
neuroni/fibre nu contine legaturi de tip comisural (nu trec dintr-o parte in alta).

Fata laterala

Este convexa si este separata de nucleul ventricular prin intermediul unei benzi de susbstanta alba =
capsula interna.

Configuratie interna

Intreaga masa talamica e strabatuta de 2 lame de substanta alba care o fragmenteaza in mai multi
nuclei:

1. Lama medulara externa

Separa cea mai mare parte din talamus de nucleul reticulat talamic care se prezinta ca o
banda de substanta cenusie ce acopera fata externa a talamusului.

2. Lama medulara interna – bifurcata

Are forma literei y cu deschiderea anterior si care separa restul talamusului in 3 mari grupuri
nucleare: anterior, medial si lateral.
Este formata in principal din substanta alba dar in ea se mai gasesc niste nuclei de talie mai
mica: trei dispusi anterior(nc central lateral, medial si paracentral), doi posterior(cn centro-
median si parafascicular)
 Grupul nuclear anterior
Format din 3 nuclei: antero-ventral, antero-medial si antero-dorsal. Toti intre bratele lamei
medulara interne.
Grupul nuclear medial
Prezinta nc medial-dorsal apoi nc liniei mediane. Nc median dorsal are 2 parti:
- magnocelulara: situata anterior si superior
- parvocelulara: posterior si inferior
Intre nc medial dorsal si ventriculul 3 se gasesc nucleii liniei mediane, in nr de 4, slab
dezvoltati la om: paratenial, paraventricular, romboidal, reuniens.
Grupul lateral
Subimpartit in 2 structuri: ventral si dorsal.

Subgrupul ventral contine: nc ventral anterior, ventral lateral(intermediar), ventral

posterior(2 parti: nc ventral posterior lateral, medial).
Portiunea cea mai mediala din nc ventral postero-medial e cunoscuta ca nucleu ventral
postero-medial parvocelular. Zona care se gaseste inferior de ea este numita nucleu ventral
postero-inferior.

Subgrupa cu nc lateral dorsal, posterior si ultima componenta care inchida nc talamic este
pulvinarul.

In partea inferioara a pulvinarului se afla aria talamica posterioara. Ea include o parte din
corpul geniculat medial. Este o zona care primeste informatii polisenzoriale.

Dpdv functional, fiecare talamus cu exc eptia regiunii reticulate trimite sau primeste axoni
cortexului si in functiile de conexiunile pe care le realizeaza talamusul este imparit in nuclei specifici
talamici si nespecifici.

1. Nuclei specifici
Au conexiuni directe cu arii corticale bine definite si care functional pot fi impartiti in 4
grupe:
- Nuclei de releu cu functie senzitiva
- Nuclei de releu cu functie motorie
- Nuclei de releu ai sistemului limbic
- Nuclei de asociatie
- Nuclei de releu cu functie senzitiva
-
a. Nucleu ventral posterior
Primeste iinformatii extero si proprioceptive de la jumatatea opusa a corpului.
Fibrele au o somatotropie partiiculara: cele care provin din partea inf a corpului ajung in
partea laterala si pe masura ce urcam la niv corpului ele ocupa partea mediala.
Lezarea acestui nucleu determina sd. talamic senzitiv: hipoestezie cutanata, hiperpatie.
Este si statie in cadrul sensibilitatilor care aduc info gustative/vestibulare.
- Nc ventral postero-lateral: primeste info proprioceptive de la niv trunchiului si membrelor
prin lemniscul spinal (fibre care vin prin spino-talamic lateral/anterior) si pe calea
lemniscului medial – fibrele din fasciculul spino-cervico-talamic. Este conectat cu aria
somestezica primara din lobul parietal.
- Nc ventral postero-medial: info extero si proprioceptive de la niv capului prin intermediul
fasc trigemino-talamic ant care contine fibre decusate sau trigemino-talamica-post cu fibre
directe neincrucisate. Este conectat in partea inf a ariei somestezice primare cu zona coresp
directiei capului din homunculusul senzitiv
o Partea parvocelulara
Info de la gustative si este conectat cu aria de proiectie a gustui aria 41
- Nc ventral postero-inf:
- Conectat fie girusul… fie cu lobul parietal

b. Aria talamica posterioara

Primeste informatii polisenzoriale spinotalamice sau trigemino-talamice si este conectat cu
aria somestezica secundara de pe peretele superior al santului lateral Sylvius
CGL – informatii auditive bilaterale prin bratul coliculului inf, conectat cu aria primara
c. Corpii geniculati
CGM – impulsuri retinieene din tractul optic, conectat cu aria vizuala primara din lobul
occipital.
Ultima statie pe traiectul cailor senzitivitatilor cu exc celei olfactive.

- Nuclei de releu cu functie motorie

Reprezentati de nc ventral anterior si ventral lateral. Conectati cu ariile motorii din lobul frontal,
la ei ajung fibre palidotalamice, nigro-talamice, cerebelo-talamice.
Lezarea acestor relee determina asa-numitul sd talamic motor: miscari involuntare ale globilor
oculari, achinezii mm la fata si membre (fata inexpresiva), aspect in gat de lebada(antebrat in
flexie, mana in pronatie).

Acesti nuclei sunt implicati in circuite de tip feedback [rin care sunt reglate anumite activitai
motorii:

Nc. Ventral lateral – statie in cadrul circuitului cortico-ponto-cerebelo-talamo-cortical.

Nc. Ventral anterior – statie in cortico-strio-palido-talamo-corticala.

- Nuclei de releu ai sistemului limbic

1. Nc antero-ventral
2. Nc antero-medial
3. Nc antero-dorsal
4. Nc lateral-dorsal
Primeste aferente de la hipocamp si este conectat cu girusul cingular.
5. Nc medial-dorsal
Conectat cu hipotalamusul, cu nucleul amigdalian, cu aria entorinala, cu cortexul prefrontal
respectiv orbito-frontal si ar fi implicat in starile emotionale si unele senzatii subiective.
Lezarea => tulburari de personalitate, anxietate, indiferenta la durere.
 1, 2, 3 – primesc aferente de la hipocamp, ce merg prin fornix, corpii mamilari => fascicul
mamilo-talamic si sunt conectati in ambele sensuri cu girusul cingular caruia ii corespund
ariile broadman 23, 34, 32; sunt implicate intr-un circuit denumit circuitul papez:
hipocampo-mamilo-talamo-cingulo-hipocampic.
Invatare si memorie recenta.

- Nuclei de asociatie

Sunt conectati cu arii corticale de asociatie, nc lateral-posterior in ambele sensuri cu lobul

parietal iar pulvinarul este conectat cu arii de asociatie din parietal, temporal si occipital. Este
raspunzator de proiectia corticala a unor fibre din regiunile peri si parastriate.