Anatomie 3 Sistemul nervos

SISTEMUL NERVOS

La nivelul organismului animal sistemul nervos asigură coordonarea funcțională a aparatelor și

sistemelor, primește și prelucrează informațiile recepționate de la organele de simț, asigurând
menținerea hoemostaziei.
Neurologia este ramura biologiei care se ocupă cu studiul morfologiei sistemului nervos.
Sistemul nervos este alcătuit din:
 sistemul nervos oicotrop sau cerebrospinal;
 sistemul nervos idiotrop, autonom sau vegetativ.
Sistemul nervos al vieţii de relaţie este format din:
 sistemul nervos central;
 sistemul nervos periferic;
 organele de simţ.
Sistemul nervos autonom:
 sistemul nervos simpatic,
 sistemul nervos parasimpatic,
 sistemul nervos intramural.

Sistemul nervos central

Sistemul nervos central se dezvoltă din lama neurală ectodermică care se transfomă inițial în şanţ
neural, iar ulterior devine tub neural la a cărui extremitate cranială se formează veziculele
encefalice.
Din tubul neural se dezvoltă măduva spinării, iar din vezicula cerebrală primitivă encefalul.

Encefalul
Este situat în cavitatea craniană, alcătuit din substanţă albă acoperită la exterior de substanţa cenuşie
şi învelit de meningele encefalului.
Substanţa albă este formată din fibre nervoase mielinizate, grupate în fascicule şi tractusuri, iar
substanţa cenuşie este reprezentată de pericarionii neuronilor şi prelungirile lor amielinice.
Din veziculele encefalice se dezvoltă:
 prozencefalul;
 mezencefalul;
 rombencefalul;
Prozencefalul şi rombencefalul se divid în câte două componente, astfel că, din sens rostral în sens
caudal, encefalul este alcătuit din: telencefal, diencefal, mezencefal, metencefal și mielencefal.

Telencefalul
Este alcătuit din:
 emisferele cerebrale;
 rinencefal;
 corpul calos;
 corpul striat;
 ventriculii laterali.

1
Anatomie 3 Sistemul nervos
Emisferele cerebrale sunt în număr de două, separate de fisura cerebrală
longitudinală
. Caudal, cele două emisfere sunt despărțite de cerebel prin fisura cerebrală transversă în care
pătrunde tenctoriul cerebral. Fiecare emisferă cerebral prezinta:
faţa convexă sau dorso-laterală;
 faţa medială) separată de fisura longitudinală;
 faţa bazilară dispusă ventral;
 margine dorsală) separă faţa convexă de faţa medială;
 polul rostral) sau frontal;
 polul caudal sau occipital;
 lobii: frontal, parietal, occipital, temporal.
La exterior emisferele cerebrale sunt acoperite de cortexul cerebral si substanţă
cenuşie care realizează numeroase girusuri cerebrale sau circumvoluţiuni despărţite
între ele de şanţuri cerebrale

Corpul calos este o lamă de substanţă albă prin care emisferele cerebrale sunt
interconectate între ele la nivelul fisurii longitudinale și care formează plafonul ventriculilor laterali,
de care median se prinde septul telencefalului.

Corpul striat este un centru extrapiramidal important, reprezentat de nuclei bazali

interconectați prin cordoane de substanță gri.

Ventriculii laterali sunt cavităţi simetrice situate în emisferele cerebrale care comunică cu
ventriculul al III-lea prin gaura interventriculară
Ventriculii laterali sunt despărţiţi între ei de septul telencefalului sau pelucid, ataşat dorsal de corpul
calos şi ventral de fornix.
Fiecare ventricul lateral prezintă:
 porţiunea centrală situată între corpul calos (dorsal) şi hippocamp (ventral);
 cornul rostral se extinde rostral până la nivelul bulbului olfactiv;
 cornul temporal reprezintă extensia ventrală în lobul piriform.

Plexul coroidian este o aglomerare de vilozități vasculare situată în plafonul ventriculilor laterali,
care se extind de la cornul rostral la gaura interventriculară. Este responsabil de producerea lichidului
cefalorahidian.
Rinencefalul are rol în comportamentul olfactiv, iar porţiunea lui limbică are rol în
comportamentul emoţional, afectiv şi sexual. Se mai numește creier olfactiv și este format din:
 porțiunea bazală;
 porțiunea septală;
 porțiunea limbică;
Porţiunea bazală a rinencefalului este plasată ventro-rostral la nivelul telencefalului,
reprezentată rostral de bulbul olfactiv care este originea aparentă a nervilor olfactivi.
Bulbul olfactiv se prelungeşte caudal cu peduncul olfactiv), traversat median la mamiferele
macrosmatice de tractul olfactiv intermediar.
De la nivelul pedunculul olfactiv pornesc lateral şi medial câte un tract olfactiv lateral, respectiv un
tract olfactiv medial, între care se delimitează trigonul olfactiv
Tractul olfactiv lateral este dublat lateral de şanţul rinal lateral, iar medial de şanţul endorinal.

2
Anatomie 3 Sistemul nervos
Caudo-lateral de trigonul olfactiv se plasează lobul piriform cu rol în percepția mirosului.

Porțiunea septală este localizată pe fața medială a emisferelor cerebrale.

Porțiunea limbică () reprezintă porțiunea marginală a rinencefalului.
Hipocampul (este componenta sistemului limbic cu rol în memoria pe term scurt și
lung. Este situat bilateral, sub cortexul cerebral, format dintr-o porțiune dorsală și o porțiune ventrală
numită și cornul lui Amon.

Diencefalul
Diencefalul sau creierul intermediar este compus din hipotalamus și talamencefal.
Ventriculul al III-lea este un spațiu neregulat dispus în jurul adeziunii
intertalamice care comunică cu ventriculii laterali prin gaura interventriculară, iar caudal cu
ventriculul al IV-lea prin apeductul mezencefalului.
.
Adeziunea intertalamică sau masa intermediară face legătura între părțile
dreaptă și stângă ale talamusului.
Recesul optic reprezintă o dilatare a ventriculului al III-lea, dorsal de chiasma optică.

Hipotalamusul
 este componenta cea mai ventrală a diencefalului, separat de
talamus prin șanțul hipotalamusului.
 Este localizat pe fața ventrală a encefalului, alcătuit din: tractul
optic, chiasma optică, corpul mamilar, tuberculul cenuşiu, hipofiză.
 Tractul optic este o porțiunea căilor optice situată între chiasma optică și corpul geniculat
lateral.
 Chiasma optica eprezintă originea aparentă a nervilor optici și are aspectul unor
bandelete simetrice, uşor oblice care se încrucişează.
 corpul mamilar centrat de o mică depresiune numita tuberculul cenuşiu de care se prinde
hipofiza

Hipofiza sau glanda pituitară este localizată în șeaua turcească a bazisfenoidului.

Coordonează activitatea sistemului endocrin fiind numită “creierul endocrin”
Talamencefalul
 este format din: talamus, metatalamus și epitalamus.
 Talamusul) reprezintă o staţie de conectare, de întrerupere şi de control pentru toate căile
aferente de sensibilitate, cu excepţia mirosului
 Metatalamusul este dispus bilateral de talamus, reprezentat de corpii geniculaţi.
Corpul geniculat lateral reprezintă capătul terminal al rădăcinii laterale a tractului optic.
Corpul geniculat medial este componenta căilor auditive, este mai redus decât cel lateral şi dispus
caudo-ventral de acesta.
 Epitalamusul cuprinde epifiza, cele două habenule și structurile adiacente.

Epifiza sau glanda pineală este glandă endocrină aşezată dorso-caudal de ventriculul al
III-lea şi talamus, de care se prinde prin intermediul habenulelor.
 Reprezintă „ceasul biologic al organismului care controlează activitatea de reproducere,
procesele metabolice (ritmul circadian),
3
 reglează activitatea gonadelor.
 -

Anatomie 3 Sistemul nervos

Mezencefalul

Mezencefalul sau creierul mijlociu este format din: pedunculii cerebrali și tectul mezencefalului.
 Pedunculii cerebrali sunt situați pe fața ventrală a encefalului între chiasma optică şi
punte. Au aspectul unor coloane și sunt separați de fosa interpedunculară. Dorsal, sunt
acoperiţi de tegmentul mezencefalului.
 Tectul mezencefalului constituie plafonul creierului intermediar. Cuprinde lama tectală
dispusă dorsal de apeduct, pe care proemină dorsal coliculii mezencefalului sau coliculii
cvadrigemeni.
-La toate mamiferele domestice cu excepția câinelui, coliculii rostrali sunt mai mari și asociați căilor
optice, iar coliculi caudali sunt mai mici și asociați căilor auditive. La câine situația se inversează.
-Fiecare colicul rostral se leagă de corpul geniculat lateral corespondent printr-un braţ colicular
rostral, iar fiecare colicul caudal se leagă de corpul geniculat medial corespondent printr-un braţ
colicular caudal.
Caudal de fiecare colicul caudal se află originea aparentă a nervului troclear.

Metencefalul
Metencefalul este alcătuit din: punte, corpii trapezoizi, cerebel, ventriculul al IV-lea.
 Puntea, vizibilă pe fața ventrală a encefalului, are aspect de bandă transversă, situată
caudal de pedunculii cerebrali. Este traversată median de o depresiune, şanţul bazilar şi se
ataşează bilateral de cerebel prin pedunculul cerebelar mijlociu sau pontin.
- Bilateral de punte se află originea aparentă a nervului trigemen (V) și a nucleului său
motor,
 Corpii trapezoizi sunt plasați caudal de punte, de forma unor mici proeminenţe transversale
care au originea în nuclei cochleari și constituie parte integrantă a căilor acustice.
-Lateral de acestia sunt locurile de emergență ale nervilor intermediofacial și vestibulocochlear
 Cerebelul este situat dorsal de ventriculul al IV-lea de care este separat prin vălul medular și
fosa romboidă. Are formă aproximativ sferică și este alcătuit din foi cerebeloase despărţite
prin fisuri cerebeloase.
Prezintă bilateral câte o emisferă cerebeloasă separate median de vermis, componenta majoră a
cerebelului.
În cerebel, substanţa albă este dispusă la interior, are aspect ramificat (cunoscut sub denumirea de
arborele vieţii) și acoperită la exterior de substanţă cenuşie care reprezintă cortexul cerebelului.
Cerebelul reglează echilibrul și postura, asigură tonusul normal al muşchilor, coordonează şi reglează
gradul, forţa, viteza şi desfăşurarea normală a mişcărilor. Tulburările la nivelul cerebelului se traduc
prin ataxie manifestată prin tulburări de echilibru și coordonare.

4
 Anatomie 3 Sistemul nervos
 Ventriculul al IV-lea străbate rombencefalul, fiind încadrat dorsal de cerebel, iar ventral de
punte şi de măduva prelungită. Rostral comunică cu ventriculul al III-lea prin apeductul
mezencefalului.
În ventriculul al IV-lea se găseşte lichid cefalorahidian.
Plafonul ventriculului IV este format de vălul medular rostral şi caudal, membrane
subţiri de substanţă albă care se interpun între cerebel și fosa romboidă parcursă
longitudinal de şanţul median.

Mielencefalul

 Este reprezentat de măduva prelungită sau bulbul rahidian.

 . Bulbul rahidian se continuă în canalul vertebral cu măduva spinării.
Faţa ventrală a măduvei prelungite este parcursă de fisura mediană ventrală flancată bilateral
de piramidele mielencefalului a căror extremităţi caudale se încrucişează formânddecusaţia
piramidală.
 Piramidele sunt formate din axonii neuronilor localizați în cortexul cerebral,
 Lateral de fiecare piramidă se află şanţul lateral ventral unde-şi au originea aparentă
nervii abductor (VI) şi hipoglos (XII).
 Bilateral, măduva prelungită este străbătută de câte un şanţ lateral dorsal unde-şi au
originea aparentă nervii glosofaringian (IX), vag (X) şi accesoriu (XI).
 Faţa dorsală a măduvei prelungite este străbătută de şanţul median însoţit bilateral de
şanţul intermediar dorsal.

Măduva prelungită este alcătuită din substanţa cenuşie structurată în nuclei şi substanţă
albă organizată în funicule şi fascicule.

 Măduva prelungită controlează respirația și circulația sanguină prin centrii reflecși din
cortex. Reflexele corneean, lacrimal, de salivaţie şi masticaţie au originea în bulbul rahidian.
 Leziunile la nivelul măduvei prelungite determină deficiențe la nivelul nervilor cranieni și chiar
moartea.

Măduva spinării

Măduva spinării este partea sistemului nervos central situată în canalul vertebral pe care nu îl
ocupă în totalitate.
 Are formă cilindrică uşor aplatizată dorso-ventral.
Începe de la nivelul articulației atlanto-occipitale (sau în dreptul primei perechi de nervi spinali
cervicali) și se extinde până în regiunea sacrală unde se îngustează, formează conul medular care
se prelungește caudal cu firul terminal.

5
 Anatomie 3 Sistemul nervos

 În conformitate cu segmentele coloanei vertebrale măduva spinării este sistematizată în

cinci porțiuni: cervicală, toracală, lombară, sacrală și caudală (coccigiană).
Pe traiect, măduva spinării prezintă două zone mai îngroşate:

 intumescenţa cervicală situată în dreptul vertebrelor C6 şi Th2, constituie locul de

origine al nervilor care participă la formarea plexului brahial;
 intumescenţa lombară, localizată în dreptul vertebrelor L4-L6, reprezintă locul de
origine al nervilor care participă la formarea plexului lombo-sacral.
La feline în dreptul vertebrei Th12 este prezentă şi intumescenţa toracală.
 Pe fața dorsală, măduva spinării este parcursă de şanţul median dorsal, încadrat bilateral de
câte un şanţ intermediar dorsal care lateral este flancat de şanţul lateral dorsal, locul de
emergență al rădăcinilor dorsale ale nervilor spinali.
 Fața ventrală a măduvei spinării este divizată în plan median de fisura mediană ventrală,
delimitată bilateral de o bandă longitudinală largă care reprezintă şanţul lateral ventral, locul
de emergență al rădăcinilor ventrale ale nervilor spinali.
Măduva spinării este alcătuită din substanţă albă dispusă la exterior şi substanţă cenuşie situată la
interior.

Substanţa albă este organizată în funicule, fiecare funicul fiind compus din fascicule şi tracturi.

 Funiculul dorsal se găseşte dorsal între şanţul median şi şanţul lateral dorsal.
 Funiculul lateral este delimitat de şanţul lateral dorsal şi şanţul lateral ventral.
 Funiculul ventral se situează între şanţul lateral ventral şi fisura mediană ventrală.

Substanţa cenuşie, dispusă la interiorul măduvei spinării, are pe secţiune forma literei
„H”.
 prezintă simetric câte un corn dorsal cu funcţie senzitivă, un corn lateral cu
funcţie vegetativă şi un corn ventral cu funcţie motorie.
 Cele două părţi simetrice ale substanţei cenuşii sunt unite printr-o comisură cenuşie.

La interior măduva spinării este parcursă de canalul central sau ependimar care comunică rostral cu
ventriculul al IV-lea, iar caudal se termină printr-o dilataţie mică, plasată în conul medular, numită
ventriculul terminal.
Măduva spinării este mai scurtă decât canalul vertebral, deoarece există o diferenţă între dezvoltarea
osoasă care este mai rapidă, comparativ cu creşterea măduvei spinării.

6
 Anatomie 3 Sistemul nervos

Meningele

Meningele înveleşte şi protejează sistemul nervos central. Este alcătuit din trei membrane suprapuse:
dura mater, arahnoida, pia mater.
Dura mater este o membrană fibroasă, sistematizată în două porțiuni, encefalică şi spinală.
 Dura mater a encefalului aderă intim la periostul feţei interne a oaselor craniului,

 Între dura mater şi arahnoida se găseşte cavitatea subdurală, un spaţiu care apare doar
postmortem deoarece în timpul vieţii cele două foiţe sunt alipite.
 Dura mater spinală nu aderă intim la periostul canalului vertebral delimitându-se o
cavitate epidurală. Postmortem apare şi o cavitate subdurală între dura mater şi arahnoida
spinală.

Arahnoida este o membrană subţire, avasculară. Se împarte într-o porțiune encefalică și o porțiune
spinală, ultima fiind conectată de pia mater printr-o serie de invaginaţiuni care formează
granulaţiunile arahnoide.

Pia mater, cea mai subțire membrană a meningelui, este bogat vascularizată, alipită de
cortexul cerebral și pătrunde în toate şanţurile encefalului şi ale măduvei spinării.
 Pia mater a encefalului aderă intim la encefal, iar pia mater spinală la măduva spinării.

Din pia mater a encefalului derivă vălul coroidian al ventriculilor cerebrali, iar din pia mater spinală
se formează ligamentul dinţat care consolidează bilateral măduva spinării de pia mater, precum şi
septul intermediar care pătrunde între fasciculul gracilis şi fasciculul cuneat.

 În porţiunea caudală a măduvei spinării meningele se termină printr-un fir al durei mater
spinale,
care înconjoară firul terminal şi se ataşează de capătul canalului vertebral.

Lichidul cefalorahidian
 este un lichid limpede, incolor, produs de plexul coroidian al ventriculilor laterali prin
filtrarea plasmei sanguine.
 Acest lichid circulă prin ventriculii cerebrali, apeductul mezencefalului şi canalul central
al măduvei spinării, ajungând în cavitatea subarahnoidiană prin aperturile laterale şi mediană
din fosa romboidă a ventriculului IV.
 Are rolul de a proteja encefalul și măduva spinării, precum și de transportor al substanțelor
nutritive dar și a produșilor de degradare.
7
tgtffhgfhg
Anatomie 3 Sistemul nervos periferic

Sistemul nervos periferic

Este format din structuri nervoase care fac legătura între sistemul nervos central şi organele
de simț sau musculatura scheletică. Această conexiune se realizează prin nervi și ganglioni.
Nervul este un cordon alb-sidefiu sau gri, format din filete nervoase, cu originea în
encefal (nervii cranieni) sau în măduva spinării (nervii spinali).
Filetele nervoase care alcătuiesc nervii pot fi:
 motoare cu originea în sistemul nervos central, transmit impulsurile de la SNC la mușchi
sau glande;
 senzitive cu originea în neuronii senzoriali și conduc semnalele la SNC;
 mixte conțin fibre motorii și senzoriale în acelați fascicul.
Pe traiect nervii emit ramuri comunicante prin care se realizează plexuri nervoase.
Nervii motori se termină în muşchii striaţi sub formă de plăci neuromotorii, iar nervii
senzitivi se termină prin corpusculi senzitivi.

Nervii cranieni

Nervii cranieni au originea în nucleii din encefal, nu au precursori embrionari și rădăcinile lor
nu sunt împărțite în tract aferent și tract eferent. Din sens rostro-caudal sunt sistematizaţi în
12 perechi:
I – Nervul olfactiv;
II – Nervul optic;
III – Nervul oculomotor;
IV – Nervul troclear;
V – Nervul trigemen;
VI – Nervul abductor;
VII – Nervul facial (intermediofacial);
VIII – Nervul vestibulococlear;
IX – Nervul glosofaringian;
X – Nervul vag;
XI – Nervul accesoriu;
XII – Nervul hipoglos.

După origine nervii cranieni sunt:

 prozencefalici: I, II;
 mezencefalici: III, IV;
 rombencefalici: V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII.
După funcţie nervii cranieni se clasifică în:
 nervi senzoriali: I, II, VIII;
 nervi motori: III, IV, VI, XI, XII;
 nervi micşti: V, VII, IX, X.

1. Nervul olfactiv

Nervul olfactiv este format din axonii nemielinizați ai neuronilor senzoriali cu

 originea reală în mucoasa olfactivă din cavitatea nazală
 originea aparentă în bulbul olfactiv.

1
-

Anatomie 3 Sistemul nervos periferic

Din cavitatea nazală nervii olfactivi pătrund în cavitatea craniană prin lama ciuruită a
etmoidului și la nivelul rinencefalului, formează bulbul olfactiv.
Nervii vomeronazal şi terminal, slab dezvoltați la mamifere, se desprind din mucoasa
organului vomeronazal şi se alătură nervilor olfactivi. Pe traiectul nervului terminal, în
vecinătatea bulbului olfactiv, se găseşte ganglionul terminal.
 Localizarea profundă și traiectul scurt protejează nervul olfactiv de leziuni
accidentale.
 La mamiferele domestice nu s-au depistat probleme olfactive, cu excepţia canidelor
bolnave de turbare, la care se pot remarca halucinaţii olfactive.

 Nervul optic
Este un nerv senzorial cu funcţie vizuală care are originea reală în retină și originea
aparentă la nivelul chiasmei optice.
 La polul posterior al globului ocular axonii neuronilor de la nivelul retinei formează
discul optic unde se inițiază nervul optic.
 Nervul optic traverseaza canalul optic, pătrunde în cavitatea craniană, ajunge la
nivelul chiasmei optice unde schimbă fibre cu simetricul și se continuă bilateral ca
tracturi optice până la corpii geniculaţi laterali, coliculii rostrali și nucleii talamici
unde fac sinapsă cu fibre care se proiectează pe cortexul cerebral de pe faţa medială a lobilor
occipitali.
 Secționarea nervului optic este incompatibilă cu vederea.

 Nervul oculomotor
Este un nerv motor cu originea reală în nucleii parasimpatic şi motor din mezencefal și
originea aparentă în şanţul medial al pedunculilor cerebrali.
 Părăsește cavitatea craniană prin fisura orbitară si ajunge în cavitatea orbitară
unde se divide într-o ramură dorsală şi o ramură ventrală.
 Nervul oculomotor inervează mușchii globului ocular: drept dorsal, drept ventral,
drept medial și oblicul ventral.
 Fibrele parasimpatice însoțesc ramura ventrală care prezintă pe traiect ganglionul
ciliar de la care pornesc nervii ciliari scurți care inervează mm. ciliari și sfinter
al pupilei care produc constricția sau relaxarea pupilei (mioza/midriaza)
 Nervul troclear
Este un nerv motor cu originea în nucleii din tectul mezencefalului. Este singura pereche
de nervi cranieni care emerge de pe fața dorsală a mezencefalului.
 Părăsește cavitatea craniană prin gaura orbitorotundă (doar la eq prin fisura orbitară).
Inervează m. oblic dorsal al globului ocular.

 Nervul trigemen
 Este un nerv mixt, somatosenzitiv şi somatomotor, cel mai gros nerv cranian.
 Fibrele senzitive provin de la pielea și țesuturile profunde ale capului, iar fibrele
motoare inervează muşchii masticatori, milohioidian, tensor al vălului palatin,
tensor al timpanului, dar și pântecele rostral al digastricului.
Originea aparentă a n. trigemen este lateral de punte, iar originea reală la nivelul
ganglionului trigeminal de unde nervul trigemen se divide în: nervul oftalmic, nervul maxilar
și nervul madibular.
Nervul oftalmic străbate şanţul maxilar de pe faţa internă a bazisfenoidului (alături
de nervii maxilar, abductor și troclear) și emite o ramură meningiană pentru meningele
encefalului.

2
 Anatomie 3 Sistemul nervos periferic

 Părăseşte cavitatea craniană prin fisura orbitară alături de nervul oculomotor şi

extracranian se împarte în: nervul frontal, nervul lacrimal și nervul nazociliar.
1. Nervul frontal se orientează spre orbită, perforează periorbita, trece pe
lângă mușchii oblic dorsal și drept dorsal al globului ocular și iese prin gaura supraorbitară ca
nerv supraorbitar care participă la formarea plexului auricular rostral împreună cu nervul
auriculo-palpebral şi cu ramura zigomatico-temporală a nervului zigomatic.
 Inervează muşchii şi pielea din regiunile parietală, frontală, auriculară.
 Din nervul frontal se mai desprind: n. sinusului frontal care pătrunde în sinusul frontal și n.
supratroclear pentru conjunctiva pleoapei superioare și unghiul medial al ochiului.
2. Nervul lacrimal trece printre periorbită şi muşchiul drept dorsal al bulbului ocular și
participă împreună cu nervul zigomatic la formarea ramurei zigomatico-temporale.
 Nervul lacrimal inervează glanda lacrimală şi glandele tarsale din pleoape.
 La vacă n. lacrimal și n. zigomatic formează nervul cornual.
3. Nervul nazociliar se plasează medial de artera oftalmică externă, trece
printre muşchii drept medial şi oblic dorsal ai bulbului ocular şi emite:

 nervii ciliari lungi se distribuie muşchiului ciliar, irisului şi corneei;

 nervul etmoidal pătrunde în cavitatea craniană prin gaura etmoidală alături de
artera etmoidală, traversează lama ciuruită a etmoidului și se distribuie mucoasei
cavităţii nazale şi a sinusului frontal;
 nervul infratroclear se dirijează pe fața medială a orbitei spre unghiul medial al
ochiului și inervează conjunctiva, pleoapa a 3-a, caruncula lacrimală. La capră și
oaie emite una-două ramuri pentru dermul cornual.

Nervul maxilar
 se plasează în şanţul nervului maxilar de pe faţa internă a aripii bazisfenoidului.
 Părăseşte cavitatea craniană prin gaura rotundă la cal și câine (gaura orbitorotundă la
rumegătoare și porc), se dispune medial de artera maxilară şi se îndreaptă spre fosa
pterigopalatină unde se divide în: nervul zigomatic, nervul pterigopalatin și
nervul infraorbitar.
 Medial de nervul maxilar, în fosa pterigopalatină, se situează ganglionul
pterigopalatin.
1. Nervul zigomatic se dirijează pe fața laterală a orbitei și inervează pielea din
regiunea frontală și temporală.
 Este absent la pisică, iar la rumegătoare participă la formarea nervului cornual.
Furnzează fibre parasimatice nervului lacrimal.
2. Nervul pterigopalatin emite:
 nervul nazal caudal se distribuie mucoasei nazale de la nivelul septului
nazal, corneților nazali ventrali, meatului nazal ventral și mijlociu;
 nervul palatin mare inervează mucoasa palatului dur, a palatului moale
şi a planşeului cavităţilor nazale;
nervul palatin mic inervează mucoasa palatului moale;

3. Nervul infraorbitar reprezintă continuarea nervului maxilar prin
canalul maxilar unde emite ramuri alveolare și gingivale pentru alveolele dentare
superioare.
 Iese prin gaura infraorbitară şi se distribuie pielii din regiunea nazală și
abuzei superioare.
Ramurile nervului maxilar transportă fibre parasimpatico-secretoare de la nivelul ggl.
pterigopalatin la gl. lacrimală, dar și la ggl. nazale și palatine.

Nervul mandibular părăseşte cavitatea craniană prin gaura

sfâşiată, se dispune medial de muşchiul pterigoidian medial şi se distribuie regiunilor
 Anatomie 3 Sistemul nervos periferic

temporo-mandibulare, buzei inferioare, obrajilor, limbii, planșeului cavității orale și

dinților de la nivelul arcadei inferioare. Ramurile n. mandibular sunt: nervul masticator,
nervul pterigoidian lateral, nervul pterigoidian medial, nervul tensor al timpanului,
nervul tensor al palatulul moale, nervul bucal, nervul auriculotemporal, nervul lingual,
nervul alveolar inferior.
1. Nervul masticator sebifurcă în:
 nervul maseteric traversează incizura mandibulei și se distribuie muşchiului
maseter;
 nervii temporali profunzi inervează muşchiul temporal.
2. Nervul pterigoidian lateral şi nervul pterigoidian medial inervează muşchii
pterigoidieni lateral şi medial.
3. Nervul tensor al timpanului pătrunde în cavitatea timpanică şi inervează muşchiul
tensor al timpanului.
4. Nervul tensor al palatului moale inervează muşchii palatului moale.
5. Nervul bucal se dirijează rostro-ventral, trece pe lângă tuberul maxilei, se alătură arterei
bucale şi inervează motor muşchiul buccinator și senzitiv glandele bucale şi labiale și mucoasa obrajilor.
6. Nervul auriculotemporal, acoperit de gl. parotidă, trece caudal de colul mandibulei şi emite:
 nervul meatului acustic extern inervează pielea meatului acustic extern și
membrana timpanică;
 ramuri parotidiene se distribuie gl. parotide;
 nervii auriculari rostrali inervează pielea din regiunea rostro-laterală a urechii;
 ramura transversă a feţei inervează pielea obrajilor;
 ramuri comunicante cu nervul facial contribuie la formarea ramurilor bucale.

7. Nervul lingual trece lateral de stilohiod și medial de m. milohioidian și se

distribuie limbii. Inervează senzitiv mucoasa linguală și planșeul cavității orale.
Pe traseu este insoțit de n. coarda timpanului și se ramifică în:
 ramuri pentru istmul gâtlejului;
 ramuri comunicante cu coarda timpanului pentru mucoasa linguală de la
nivelul vârfului şi corpului limbii;
 nervul sublingual pentru fața ventrală a limbii;
 ramuri comunicante cu nervul hipoglos.
8. Nervul alveolar inferior se dirijează ventro-rostral printre muşchii pterigoidian
medial şi lateral și emite nervul milohioidian pentru muşchiul milohioidian.
Pătrunde în gaura
mandibulară, traversează canalul mandibular și emite ramuri alveolare inferioare care
inervează alveolele dentare de pe arcada inferioară.
Prin gaura mentonieră iese nervul mentonier care se distribuie moţului mentonier şi
buzei inferioare.
În anesteziile locale se practică blocajul:
 nervului infraorbitar la nivelul găurii infraorbitare, în intervenţiile pe vestibulul
nazal, dinţii arcadei superioare și palatul dur;
 nervului alveolar inferior la nivelul găurii mandibulare în intervenţiile pe
mandibulă şi molarii inferiori;
 nervului mentonier la nivelul găurii mentoniere, în intervenţiile pe buza
inferioară, incisivi, canini, premolari;
 nervului supraorbitar la nivelul găurii supraorbitare, în intervenţiile pe pleoapa
superioară, regiunea frontală, pielea şi muşchii rostrali ai urechii.
Anatomie 3 Sistemul nervos periferic

6.Nervul abductor
Nervul abductor este un nerv motor, originea reală în şanţul latero-ventral al
mielencefalului, iar originea aparentă în nucleul motor din punte.
Părăseşte cavitatea craniană (alături de nervii maxilar, oculomotor și troclear) prin fisura
orbitară și se divide într-o ramură pentru muşchiul drept lateral şi o ramură pentru muşchiul
retractor al bulbului ocular.
Paralizia n. abductor determină strabismul intern.
7. Nervul facial
Numit şi nerv intermediofacial, este un nerv mixt cu fibre motoare, senzitive și
parasimpatice.
Originea reală este în nucleul motor din romencefal, iar originea aparentă caudal de punte și
lateral de corpii trapezoizi.
De la locul de emergență nervul facial pătrunde prin meatul acustic intern din porţiunea
pietroasă a temporalului și realizează o inflexiune numită genunchiul nervului facial unde
se găseşte ganglionul geniculat. Părăsește stânca temporalului prin gaura
stilomastoidiană, se direcţionează rostral, iar între muşchiul maseter și marginea rostrală a
glandei parotidă se desprind ramurile bucale.
Ramura bucală dorsală trece pe sub muşchiul zigomatic alături de a. labială superioară,
iar ramura bucală ventrală însoţește muşchiul coborâtor al buzei inferioare și se
distribuie pielii şi muşchilor botului, nasului și buzelor.
Pe traiectul canalului osos din nervul facial se desprind:
 nervul pietros mare inervează gl. lacrimală, glandele nazale și palatine;
 nervul scăriţei pentru muşchiul scăriţei;
 nervul coarda timpanului însoțește nervul lingual și furnizează fibre
parasimpatice pentru gll. mandibulară, sublinguală, și papilelor gustative.
În regiunea subparotidiană nervul facial emite:
 ramura internă auriculară se distribuie pielii de pe fața internă a urechii
externe;
 nervul auricular caudal se direcţionează dorso-caudal de auriculă spre regiunea
cefei, inervează mușchii auriculari caudali; este acompaniat de artera şi vena
auriculară caudală și participă la formarea plexului auricular caudal împreună cu
nervul auricular mare;
 nervul auriculopalpebral poate fi blocat pentru a facilita examinarea ochiului;
 ramura digastrică inervează pântecele caudal al m. digastric;
 ramus colli inervează muşchii parotido-auricular și cutanat al gâtului.
Mucoasa cavității timpanice este în contact cu n. facial, astfel că paralizia nervului facial
poate fi asociată cu infecții din urechea medie.

8. Nervul vestibulococlear

Nervul vestibulococlear sau statoacustic este un nerv senzorial, format din doi nervi distincţi
şi cu funcţii diferite:
 nervul vestibular este responsabil cu orientarea și menținerea echilibrului (statica);
 nervul coclear pentru simţul acustic.

5
Anatomie 3 Sistemul nervos periferic

Originea reală a nervului vestibular se află în ganglionul vestibular plasat în porţiunea

pietroasă a temporalului, la intrarea în labirintul osos din urechea internă, iar originea reală a
nervului coclear se află în ganglionul spiral de la nivelul melcului osos din urechea internă.
Originea aparentă a nervului vestibulococlear se găseşte lateral de corpul trapezoid.
1. Nervul vestibular face legătura între urechea internă și encefal.
 Captează impulsurile de la maculele utriculei şi saculei, de la crestele ampulare
ale canalelor semicirculare şi le conduce la tracturile din mezencefal,
prozencefal şi măduva spinării.
2. Nervul coclear transmite impulsurile de la canalul spiral al cocleei la nucleul coclear
dorsal din mielencefal şi la corpul geniculat medial.
 Fibrele nervului coclear se combină cu cele ale nervului vestibular, ajung la
nivelul corpilor geniculați mediali și la coliculii caudali ai lamei
cvadrigeminale

 Nervul glosofaringian
Nervul glosofaringian este un nerv mixt, format din fibre motoare, senzitive și parasimpatice.
Originea reală este în nucleii ambiguu și solitar din mielencefal, iar originea aparentă în
glanglionul proximal de la nivelul găurii sfâșiate.
Iese din cavitatea craniană prin gaura sfâşiată, încrucişează medial artera carotidă externă şi
inervează:
 faringele, unde participă alături de nervii vag, hipoglos, fibre simpatice din ganglionul
cervical cranial la formarea plexului faringian;
 tonsilele prin ramuri tonsilare;
 limba, palatul moale, istmul gâtlejului prin ramuri linguale.
Pe traiect din nervul glosofaringian se desprinde o ramură pentru sinusul şi glomul carotic. La
cal n. glosofaringian tranzitează compartimentul medial al pungilor guturale.

10. Nervul vag

Nervul vag numit şi pneumogastric este un nerv mixt care nu inervează structurile
capului dar se distribuie organelor din cavitatea toracică și abdominal.
 Este cel mai lung nerv al sistemului nervos parasimpatic, sistematizat în
patru porțiuni: cefalică, cervicală, toracică și abdominală.
Originea aparentă se află ventro-lateral la nivelul mielencefalului, iar originea reală în
nucleii ambiguu și solitar din măduva prelungită.
 Nervul vag părăseşte cavitatea craniană prin gaura jugulară sau sfâşiată, la
nivelul căreia se găsește ganglionul proximal sau jugular şi ganglionul distal
sau nodos, ganglioni comuni cu nervul glosofaringian.
Din porțiunea cefalică a nervului vag se desprind: ramura meningiană și ramura
comunicantă cu nervul glosofaringian.
Subparotidian din nervul vag se desprind:
 ramura auriculară pentru pielea de pe fața externăa auriculei,
 ramuri faringiene pentru plexul faringian;
 nervul laringian cranial se distribuie mucoasei laringelui și mușchilor
tiroaritenoidian și cricoaritenoidian lateral ai laringelui;
 nervul depresor participă la formarea plexului cardiac și se distribuie aortei
ascendente și bazei cordului.
Porțiunea cervicală a nervului vag începe după locul de emergență a n. laringian cranial. În
șanțul jugular nervului vag i se alătură fibre simpatice care provin din ganglionul cervical
cranial și formează trunchiul vagosimpatic care este situat dorso-lateral de artera carotidă
externă. Cele două structuri sunt învelite de fascia cervicală profundă, vagina carotică.
 Cranial de prima pereche de coaste fibrele simpatice se separă din cordonul
vagosimpatic și nervul vag pătrunde solitar în cavitatea toracică.
Anatomie 3 Sistemul nervos periferic

În cavitatea toracică din nervul vag se desprind ramuri cardiace care participă la formarea
plexului cardiac
Nervul laringian recurent se detașează din nervul vag diferit pe cele două părți. Înconjoară
trunchiul costo-cevical pe dreapta și arcul aortei pe stânga, se orientează cranial și la nivelul
șanțului jugular se plasează ventral de artera carotidă comună.
 După emergența ramurilor bronhice și a ramurilor esofagiene nervul recurent
devine nerv laringian caudal care pătrunde în laringe pe lângă cricoid și inervează
mucoasa laringelui și toți mușchii laringelui cu excepția m. cricotiroid.
Fiecare nerv vag se bifurcă lateral de trahee pe dreapta şi de esofag pe stânga într-o ramură
dorsală şi o ramură ventrală. Ramurile simetrice se unesc dorsal și ventral de esofag şi
formează trunchiul vagal dorsal, respectiv trunchiul vagal ventral care însoţesc esofagul
până în cavitatea abdominală.
Trunchiul vagal ventral prin ramurile sale se distribuie feţei parietale a stomacului, pilorului,
ficatului și duodenului.
Trunchiul vagal dorsal prin ramurile sale inervează faţa viscerală a stomacului, splina, ficatul,
rinichii şi glandele suprarenale.

11 .Nervul accesoriu
Nervul accesoriu este un nerv motor cu originea aparentă în şanţul lateral al mielencefalului
și originea reală în nucleul n. accesoriu din porțiunea cervicală a măduvei spinării.
 Fibrele rădăcinii rostrale se alătură n. vag.
Părăseşte cavitatea craniană alături de nervul vag prin gaura jugulară sau gaura sfâşiată,
ajunge ventral de aripa atlasului, încrucişează medial artera occipitală şi se bifurcă într-o
ramură dorsală care inervează mușchii trapez cervical, cleidocefalic, omotransvers şi o
ramură ventrală pentru m. sternocefalic.
Nervul accesoriu primește fibre simpatice de la ganglionul cervical cranial prin care participă
la formarea plexului faringian.

12. Nervul hipoglos

Nervul hipoglos este un nerv motor cu
 originea reală în nucleul hipoglos din măduva prelungită și
 originea aparentă lateral de piramidele mielencefalului.
Nervul hipoglos părăseşte cavitatea craniană prin canalul nervului hipoglos, se orientează
rostro-ventral, trece lateral de artera carotidă externă şi de faringe, pătrunde în limbă şi emite
ramuri linguale superficiale și profunde prin care inervează muşchii intrinseci și extrinseci ai
limbii.
De asemenea, schimbă fibre cu ramura ventrală a nervilor spinali CI-CIII și formează ansa
cervicală.
La cal n. hipoglos traversează compartimentul medial al pungilor guturale, încrucișează a.
carotidă internă, iar rostro-ventral trece paralel de trunchiul linguo-facial.
Anatomie 3 Sistemul nervos periferic

Nervii spinali
Nervii spinali sau nervii rahidieni sunt nervi micști, organizați în perechi, cu dispoziţie
segmentară, metamerică.
 originea reală în măduva spinării,
 originea aparentă în şanţurile lateral dorsal și lateral ventral ale măduvei spinării.
Fiecare nerv spinal este alcătuit dintr-o rădăcină dorsală şi o rădăcină ventrală
 Filetele nervoase din rădăcina dorsală, mai groase și mai reduse, sunt senzitive,
prezintă pe traiect ganglionul spinal iar filete nervoase din rădăcina ventrală, mai
subţiri şi mai numeroase, sunt motoare.
Nervul spinal perforează meningele măduvei spinării și părăseşte canalul vertebral prin gaura
intervertebrală sau ventrală laterală și se bifurcă într-o ramură dorsală şi o ramură ventrală

În canalul vertebral nervul spinal emite:

 ramura meningiană care se distribuie meningelui şi vaselor sanguine din canalul
vertebral;
 ramuri comunicante albe mielinice şi cenuşii amielinice care conectează nervul
spinal de lanţul ganglionar simpatic paravertebral.
În funcţie de regiunea corporală nervi spinali sunt clasificați în: cervicali, toracici, lombari,
sacrali și caudali.
Nervii spinali cervicali, toracic și lombari sunt perpendiculari pe măduva spinării, iar nervi
sacro-caudali sunt oblici latero-caudal, aproape paraleli cu conul terminal al măduvei spinării și
formează coada de cal
Numărul perechilor de nervi spinali este variabil atât ca regiune corporală cât și în seria
mamiferelor domestice.
Specia Regiunea
Cervicală Toracală Lombară Sacrală Caudală
Cal 8 18 6 5 5-7
Vacă 8 13 6 5 5-7
Oaie/Capră 8 13 6 4 5-7
Porc 8 14-17 6 4 3-4
Câine 8 13 7 3 5-7
Pisică 8 13 7 3 5-7
Iepure 8 12 7 4 5-7
Pasăre 15 7 sinsacrali 14 5

Nervi spinali cervicali

La toate mamiferele domestice sunt opt nervi spinali cervicali cu originea în segmentul
cervical al măduvei spinării.
Ramura dorsală a nervilor cervicali inervează pielea și mușchii din regiunea dorsală a gâtului
și se ramifică într-o ramură medială și o ramură laterală.
Ramura ventrală este mai groasă și se distribuie pielii și mușchilor ventrali ai gâtului și
porțiunii craniale a peretelui toracic. Rădăcinile ventrale ale ultimilor trei nervi cervicali
participă la formarea plexului brahial.
 Primul nerv spinal cervical părăsește canalul vertebral prin gaura vertebrală a atlasului
și se ramifică.
Ramura dorsală a nervului spinal C1 formează nervul suboccipital care se
distribuie mușchilor splenius și semispinal al capului.
Ramura ventrală inervează mușchii drept lateral și drept ventral al capului, iar sub
aripa atlasului emite ansa cervicală pentru n.
hipoglos
Anatomie 3 Sistemul nervos periferic

 Nervul spinal cervical C2 părăsește canalul vertebral prin gaura vertebrală a axisului
(cal, vacă și porc) sau prin incizura cranială (câine).
Ramura dorsală formează nervul occipital mare care se distribuie pielii din
regiunea nucală (cefei),
Ramura ventrală se divide în nerv auricular mare care inervează senzorial baza
și fața dorsală a urechii și nervul transvers al gâtului se distribuie mușchilor
cleidocefalic și sternocefalic
 Ramurile nervilor spinali cervicali C –C se întrețes și formează plexuri
3 8
nervoase.
Ramurile dorsale inervează mm. multifizi și splenius, iar ramurile ventrale mușchii
intertransversari, scalen, longisim al capului și gâtului.
Nervul frenic
5 se formează prin întrețeserea ramurilor ventrale ale nervilor spinali
C5 –C7 . Se orientează caudo-ventral de mușchiul scalen mijlociu, trece medial de plexul
brahial și pătrunde în cavitatea toracică, traversează mediastinul mijlociu lateral de pericard și
se distribuie diafragmei
Ramurile ventrale ale nervilor C6 –C8 şi Th1 –Th2 participă la formarea plexului
brahial.
Plexul brahial
Este o rețea de nervi situată cranial de prima coastă între mușchii lung al gâtului, scalen
mijlociu și ventral. Se formează din întreţeserea ramurilor ventrale ale nervilor spinali
cervicali VI,VII,VIII şi toracali I şi II.
Din plexul brachial se desprind nervii:
 Nervul dorsal al spetei provine din rădăcinile ventrale ale nervului C6 și inervează
mușchii dințat cervical ventral, romboid și dințat toracal ventral.
 Nervul subclavicular provine din rădăcinile ventrale ale nervilor spinali C6-C7, se
detașează cranial la nivelul plexului brahial și inervează m. subclavicular.
Este absent la câine.
 Nervul suprascapular se formează din întrețeserea rădăcinilor ventral nervilor spinali
C6 -C . De la nivelul plexului se orientează spre marginea cranială a colului spetei
8
alături de artera și vena suprascapulară și se distribuie mm. supraspinos și infraspinos
 Nervii subscapulari sunt reprezentați de filete nervoase care pătrund în m.
subscapular.
 Nervul musculocutanat se dirijează paralel cu nervul median și la ungulate
formează împreună cu acesta ansa axilară. Distal de ansa axilară n. musculocutanat
se separă de n. median și emite ramura proximală care inervează mușchii coracobrahial și
biceps brahial, iar ramura distală se orientează pe sub m. biceps brahial și inervează m.
brahial și pielea de pe fața medială a antebrațului.
 Doar la cal, ramura cutanată se extinde până la articulația metacarpofalangiană.
 Leziunile n. musculocutanat se manifestă clinic prin paralizia mușchilor flexori ai
articulației cotului.
Nervul cutanat antebrahial medial însoțește ramura distală a n. musculocutanat, ajunge pe
fața medială a antebrațului, carpului și metacarpului. La cal poate fi palpat transcutanat la fața
medială a lacertului fibros.

 Nervul axilar se formează din rădăcinile ventrale ale nervilor spinali C6-C7
(doar la cal C7-C8). Pătrunde caudal la nivelul art. umărului și se distribuie mușchilor marele
rotund, micul rotund, deltoid și cleidobrahial.
 Ramurile cutanate ale n. axilar inervează pielea de pe fața cranială a brațului și
antebrațului.
2
Anatomie 3 Sistemul nervos periferic

 Nervii pectorali craniali provin din rădăcinile ventrale C6 –C7 , se dispun între mm.
subclavicular și pectoral ascendent și se distribuie mm. pectoral descendent și transvers.
 Nervul toracic lung reprezintă rădăcina ventrală a nervului spinal C7,se orientează
caudal și inervează m. dințat toracal ventral.
 Nervul toracodorsal provine din rădăcinile ventrale ale nervilor spinali C6 –C7 , și
inervează m. marele dorsal.
 Nervul toracic lateral provine din rădăcinile ventrale ale nervilor spinali C8-Th1 .
 Nervii pectorali caudali (Nn. pectorales caudales) provin din rădăcinile ventrale C6
–C8 și inervează m. pectoral ascendent.

 Nervul radial se formează din rădăcinile ventrale ale nervilor C –Th și este cel
mai gros nerv din plexul brahial.
 Se situează caudal și paralel cu artera brahială, pătrunde printre capetele lung și
medial al m. triceps brahial, alunecă prin șanțul spiralat al humerusului, ajunge
pe fața craniolaterală a brațului și inervează mușchii triceps, tensor al fasciei
7 1
antebrahiale
 Emite ramura cutanată antebrahială care inervează pielea antebrațului. Doar la cal
ramurile n. radial ajung distal de oasele carpiene.
 Leziunile nervului radial se manifestă prin flexia copitei.
Nervul cutanat brahial caudal lateral inervează pielea de la nivelul capului lateral al
tricepsului.
Nervul cutanat antebrahial lateral se evidențiază la marginea ventrală a capului lateral al
tricepsului și inervează pielea de pe fața cranio-laterală a antebrațului.

 Nervul median provine din rădăcinile ventrale ale nervilor spinali C8 –Th1 . La
origine schimbă fibre cu n. musculocutanat și la nivelul brațului însoțește a. brahială.
 La nivelul extremității proximale a antebrațului pătrunde pe sub m. flexor carporadial și
emite n.interosos comun .
 Pe marginea medială a radiusului se alătură arterei și venei mediane, iar proximal
de osul accesoriu al carpului se ramifică într-o ramură laterală și o ramură
medială.
 Doar la pisică nervul median traversează gaura supracondilară alături de artera
median.
 Ramurile n. median se distribuie mm. flexori ai carpului și ai degetului.
La cal ramura medială a n. median formează n. palmar medial, iar ramura laterală și cea
palmară a n. ulnar formează n. palmar lateral.

 Nervul ulnar provine din rădăcinile ventrale ale nervilor spinali C8–Th2 se
orientează disto-caudal și trece medial de olecranul ulnei.
 La nivelul brațului emite n. cutanat antebrahial caudal care se distribuie mm.
flexori ai carpului și degetului, iar proximal de carp se divide în ramura dorsală și
ramura palmară.
La cal n. ulnar și n. median asigură inervația regiunii degetului.
Anatomie 3 Sistemul nervos periferic

Nervii toracici
Numărul nervilor spinali toracici este variabil în funcție de specie, 18 la cal și 13 la vacă,
capră, oaie, porc, câine, pisică, iepure, 7 la păsările domestice.
La nivelul găurilor intervertebrale (în canalul vertebral la porc și vacă) fiecare nerv toracic
emite o ramură dorsală şi o ramură ventrală.
 Ramura dorsală se bifurcă într-o ramură medialăpentru musculatura epaxială şi
o ramură laterală care emite o ramură cutanată medială pentru m. iliocostal şi
o ramură cutanată laterală care inervează pielea de pe fața laterală a peretelui costal.
 Ramura ventrală a nervilor toracici (cu excepția primilor doi nervi care participă la
realizarea plexului brahial) formează nervul intercostal care se dirijează la marginea
caudală a coastei corespondente însoțit de artera şi vena intercostală.
La cățea, pisică și scroafă ramurile mamare laterale inervează mamelele pectorale.
 Nervul intercostobrahial rezultă din anastomoza unei ramuri a primului nerv
intercostal (la vacă) sau primilor doi-trei nervi intercostali (cal, porc și câine) șiramura
nervului toracic lateral.
Inervează motor mușchiul cutanat omobrahial și sensorial regiunea tricipitală.
 Nervul costoabdominal reprezintă ramura ventrală a ultimul nerv
toracic. Se dirijează caudal de colul ultimei coaste, este mai scurt decât nervii precedenți și se
termină prin două ramuri, externă și internă care străbat musculatura abdominală latero-
ventrală şi se distribuie peretelui abdominal.

Nervii lombari

Numărul nervilor lombari este același cu numărul vertebrelor lombare.

 Sunt șase la cal, vacă, oaie, capră și uneori la porc, șapte nervi lombari la câine și pisică.
Fiecare nerv lombar se ramifică într-o ramură dorsală şi o ramură ventrală.

Ramura dorsală se divide într-o ramură medial pentru musculatura regională şi o

ramură laterala
 Ramurile laterale dorsale ale ultimilor nervi lombari formează nervii cluniali
Craniali care inervează pielea din regiunea crupei şi coapsei.
Ramurile ventrale le nervilor lombari se întreţes şi participă la formarea
plexului lombar care împreună cu plexul sacral formează plexul lombosacral.

 Nervul iliohipogastric este ramura ventrală a nervului L1.

Doar la câine și pisică este n. iliohipogastric cranial, iar nervul L2 formează n.
iliohipogastric caudal.
 Asigură inervația motoare a mușchilor abdominali, precum și inervația senzorială
pentru
pielea din regiunea abdominală ventrală, gl. mamare inghinale, fața medială a coapsei.
 Nervul ilioinghinal este ramura ventrală a nervului L2, iar la câine și pisică a
nervului lombar L3. 3 4
Inervează motor mm. abdominali, și senzorial pielea din regiunea abdominală
ventrală, gl. mamare inghinale, fața medială a coapsei.
 Nervul genitofemural reprezintă ramura ventrală a L3 (la car/fe L4 ).
Emite o ramură genitală care traversează canalul inghinal și o ramură femurală.
Inervează motor mușchii oblic intern al 1abdomenului și cremaster, iar senzorial scrotul,
prepuțul, ugerul, pielea din regiunea vulvei și de pe fața medială a coapsei.
 Anatomie 3 Sistemul nervos periferic

 Nervul cutanat femural lateral este ramura ventrală a

nervilor lombari L3-L4 (la car/fe L5) situat pe fața medială a abdomenului acompaniat de
artera circumflexă iliacă profundă. Inervează motor m. psoas mare și senzorial pielea de pe
fața cranio-medială a coapsei și articulația genunchiului
 Nervul femural este cel mai gros nerv din plexul lombar și reprezintă ramura
ventrală a nervului L5 (la car/fe L6). Trece pe la nivelul pectenului pubisului și inervează
motor mușchii iliopsoas, psoas mic, cvadriceps femural, sartorius și o parte din pectineu.
---Nu are ramuri senzoriale.
 Nervul safen se desprinde din nervul femural la nivelul canalului femural și
inervează motor mușchii sartorius, gracilis, pectineu și senzorial pielea de pe fața medială a
articulației genunchiului, regiunea gambei și a tarsului.
 Nervul obturator este ramura ventrală a nervului L6 (L7 la 6câine/pisică).
7
De la origine se direcționează pe fața medială a iliumului spre gaura obturată (la cal alături de
a. obturatoare) și inervează motor mușchii obturatori extern și intern, gracilis, pectineu, și
adductori ai coapsei.

Nervii sacrali
Nervii spinali sacrali se desprind din măduva spinării oblic în sens caudo-lateral. După ce
părăsesc canalul vertebral se bifurcă într-o ramură dorsală şi o ramură ventrală.
Ramurile dorsal ale nervilor sacrali inervează muşchii regionali prin ramura dorsală ,
iar ramura laterală inervează pielea de pe faţa latero-caudală a crupei şi coapsei și formează
nervii mijlocii ai crupei
Ramurile ventrale ale nervilor sacrali se întreţes şi formează plexul sacral care participă la
formarea plexului lombosacral.

 Nervul gluteu cranial se formează din ramura ventrală a nervilor L5 și S1 Părăsește

cavitatea pelvină prin gaura ischiadică mare alături de artera și vena glutee cranială
și inervează motor mușchii gluteu mijlociu, profund, piriform și tensor al fasciei lata

 Nervul gluteu caudal ramura ventrală a nervului S1-S2 , se desprinde la

marginea caudală a n. sciatic. Se distribuie mușchilor biceps femural, semitendinos și
semimembranos.
 Nervul cutanat femural caudal se orientează caudal spre tuberul ischiadic, pe
traseu schimbă fibre cu nervul pudend, ajunge subcutanat în regiunea crupei unde
emite nervii cluniali caudali.
Inervează motor mușchii semitendinos și semimebranos, iar senzorial pielea din
regiunea crupei și a articulației șoldului.
 Nervul pudend , ramura ventrală a nervilor S2 –S3 , se orientează caudal spre
regiunea perineală.
Inervează motor mușchii ischiocavernos, bulbospongios, retractor al
penisului (doar la masculi), uretral, coccigian, ridicător al anusului, iar senzorial pielea din
regiunea anusului, perineului, vulvei, clitorisului sau penisului.
 Nervii rectali caudali sau hemoroidali sunt cele mai caudale ramuri
ale plexului sacral (nervii S3 -S 5).
Inervează motor mușchii coccigian, sfincter extern și ridicător al anusului, iar senzorial
porțiunea caudală a rectului și pielea din regiunea anală
 Nervul sciatic sau ischiadic este cel mai dezvoltat nerv din organism. Se
formează din ramurile ventrale ale nervilor L6 –S2. Părăsește cavitatea pelvină prin gaura
ischiadică mare și trece pe fața lateral a ligamentului sacrotuberal lat.
Inervează motor mușchii gluteul profund, obturator intern, cvadriceps femural, gemenii și
senzorial capsula articulației șoldului. Pe fața caudală a extremității proximale a femurului se
divide în nervul fibular comun și nervul tibial.
Anatomie 3 Sistemul nervos periferic

 Nervul fibularul comun sau peronier se orientează latero-distal pe

sub mușchiul biceps femural, iar proximal de fibulă poate fi palpat subcutanat.
Pe traseu, sub m. biceps se desprinde n. cutanat sural lateral care inervează pielea de pe
fața laterală a genunchiului și a gambei.
Pe fața laterală a m. gastrocnemian n. fibular se bifurcă în n. fibular superficial și n. fibular
profund.
Nervul fibular superficial trece distal alături de mușchiul extensor digital lung și inervează
pielea de pe fața dorsală a gambei și degetelor, precum și mușchii extensori digital lateral și
lung.
N. fibular profund pătrunde printre mușchii extensor digital lung și tibial cranial și
inervează mușchii tibial cranial, fibular al treilea, fibular scurt

 Nervul tibial se dirijează distal printre capetele mușchiului gastrocnemian și inervează

mușchii biceps femural, semitendinos și semimembranos.
În treimea distală a femurului emite nervul cutanat sural caudal pentru pielea din
regiunea caudală a gambei.
Alunecă paralel cu tendonul calcanean comun și mușchiul flexor digital profund, iar
proximo-medial de tuberul calcanean (aici este palpabil la animalele de talie mare) se
bifurcă în nervii plantar medial și plantar lateral care se dispun medial și lateral de
tendoanele mm. flexori digitali.

Nervii caudali

Provin din nervii spinali ai conului medular și formează coada de cal. Sunt în număr variabil:
5-6 la cal/vacă; 5-câine; 7-8 pisică.
Ramurile dorsale alcătuiesc plexul caudal dorsal care se distribuie mm. intertransversari
dorsali și pielii de pe fața dorsală a cozii.
Ramurile ventrale alcătuiesc plexul ventral care inervează mușchii ventrali (ridicători) ai
cozii și pielea de pe fața ventrală a cozii.
 Anatomie 3 Sistemul nervos autonom

SISTEMUL NERVOS AUTONOM

Sistemul nervos autonom sau vegetativ face legătura între sistemul nervos central și glandele
endocrine sau organele interne pentru a asigura homeostazia organismului.
 Este alcătuit dintr-o multitudine de nuclei, ganglioni, plexuri și nervi care
realizează coordonarea, controlul și funcționarea organelor interne, ceea ce este esențial
pentru viață.
 Funcțiile principale ale SNA: reglează digestia, respirația, reproducția,
metabolismul,circulația sângelui, temperatura corporală, glandele endocrine și exocrine,
inervația motorie a mușchilor netezi de la nivelul organelor și a vaselor sanguine;
Din punct de vedere anatomic, fiziologic și farmacologic sistemul nervos vegetativ este
format din trei sisteme funcționale: simpatic, parasimpatic și intramural;
Sistemul nervos intramural este format din plexuri și ganglioni localizați în
pereţii organelor cavitare.
 Plexurile enterice sunt sistematizate în: plexul subseros, plexul mienteric și plexul
submucos
 Plexurile enterice au un anumit grad de autonomie, dar sunt influenţate şi de
sistemele nervoase simpatic şi parasimpatic.

Sistemul nervos simpatic

Numit şi sistem ergotrop, coordonează catabolismul, fiind generator de energie.
 Produce tahicardie și vasoconsticție, creșterea presiunii sanguine, dilatarea
bronhiilor, inhibarea motricității stomacului şi intestinului, stimularea contracţiilor
uterine, activarea secrețiilor glandelor adrenale, induce midriaza.
Sistemul nervos simpatic are originea în măduva spinării, segmentul cuprins între Th1 (Th2
) și L2-L4 Este alcătuit din:
 fibre preganglionare care provin din cornul lateral al măduvei toraco-lombare;
 ganglioni paravertebrali care formează un lanţ ganglionar conectat prin ramuri
interganglionare
 ganglioni prevertebrali situaţi în vecinătatea organelor interne;
 ganglioni intramurali situați în pereţii organelor cavitare;
 fibre postganglionare care intră în componenţa nervilor spinali sau formează nervii
splanhnici mare şi mic, nervul vertebral, ramuri pentru vase şi viscere;
 trunchiul simpatic este reprezentat de două lanțuri ganglionare vertebrale
stâng și drept, aşezate ventro-lateral de-a lungul vertebrelor
ThI-CdIV-VII și interconectate atât transversal cât și longitudinal prin intermediul
ramurilor comunicante interganglionare.
Din punct de vedere topografic sistemul nervos simpatic este sistematizat în:
 porţiunea cefalico-cervicală;
 porţiunea cervico-toracală;
 porţiunea toracală;
 porţiunea lombară;
 porţiunea sacrală.

1
Anatomie 3 Sistemul nervos autonom
1. Porţiunea cefalico-cervicală este reprezentată de: ganglionul cervical
cranial și de ganglionul cervical mijlociu.
A. Ganglionul cervical cranial este o structură fusiformă, localizată pe traiectul
arterei carotidă internă, ventral de gaura sfâșiată la eq/su (gaura jugulară la
ru/car).
 De la ganglionul cervical cranial pornesc doar fibre postganglionare care asigură
inervația simpatică a capului prin: n. jugular, n. carotic intern, plexul carotic intern,
nn. carotici externi, plexul carotic extern, plexul carotic comun și ramuri laringofaringiene.
Nervul jugular reprezintă calea prin care fibre simpatice se alătură nervilor
glosofaringian şi vag, pentru a se distribui mucoasei faringelui, palatului moale şi limbii.
Nervul carotic intern însoţeşte artera carotidă internă în pereții căreia
formează plexul carotic intern. Emite o ramură pentru glomul carotic, pătrunde în
intern fibre simpatice ajung la:
 ganglionul ciliar de la care, prin nervii ciliari scurți se distribuie irisului, cavitatea
craniană unde se distribuie vaselor sanguine. Este dublu la ecvine.
 ganglionul pterigopalatin de la care, prin n. palatin mic inervează mucoasa
palatului moale, prin n. palatin mare mucoasa palatului dur, prin n. nazal mucoasa
cavitătii nazale, iar prin n. zigomatic glanda lacrimală;
 ganglionul mandibular de la care, fibrele simpatice se distribuie prin n. bucal la
glandele bucale, prin n. lingual la glandele linguale, sublinguale, mandibulare, mucoasa
limbii și istmului gâtlejului;
 ganglionul otic care distribuie fibre simpatice la glanda parotidă.
Plexul carotic intern se formează în peretele arterei carotid interne.
Nervii carotici externi formează în jurul arterei carotide externe plexul carotic extern.
Plexul carotic comun ( înconjoară artera carotidă comună.
Ramurile laringofaringiene se distribuie mucoasei laringelui şi faringelui.

B. Ganglionul cervical mijlociu (Ganglion cerivcale medium) este localizat

cranial de prima coastă sau fuzionează cu ganglionul cervicotoracic.
 Este absent la cal.
 Din ganglionul cervical mijlociu emerg nervii cardiaci cervicali care participă la
formarea plexurilor cardiace, esofagiene și perivasculare regionale.
Din ganglionul cervical mijlociu fibre preganglionare se alătură nervului vag, realizând
împreună trunchiul vagosimpatic situat dorsal de artera carotidă
comună. Traversează şanţul jugular învelit de vagina carotică alături de artera omonimă și
unește ganglionul cervical cranial de ganglionul cervical mijlociu şi/sau cu ganglionul
cervical caudal.

2. Porţiunea cervico-toracală cuprinde ganglionul cervico-toracic și ganglionii

toracici.
 Ganglionul cervico-toracic sau ganglionul stelat rezultă din fuziunea ganglionilor
cervical caudal şi toracic cranial, uneori participând mai mulţi ganglioni toracici.
Are aspect neregulat și este localizat la nivelul primului spațiu intercostal, lateral de
trahee, de-a lungul mușchiului lung al gâtului.
--- Din ganglionul stelat se desprind:
 Ansa subclaviculară înconjoară artera subclaviculară și prin ramurile sale formează
plexul subclavicular.

2
Anatomie 3 Sistemul nervos autonom
 Nervul vertebral însoțește artera vertebrală şi face legătura cu nervii spinali
CVIII-CII. Inconstant pe traiect poate exista un ganglion vertebral.
 Nervii cardiaci cervicali se desprind din ganglionul cervical caudal
şi participă la formarea plexurilor cardiac, perivascular și esofagian.

3. Porţiunea toracală este situată între ganglionul stelat și hiatusul aortic al

diafragmei.
 Este alcătuită dintr-un număr variabil (13 – 18) de ganglionii toracici situați lateral
pe corpul vertebrelor toracice, interconectați prin fibre ganglionare care formează
lanțul ganglionar. Din ganglionii toracici se desprind: nervii cardiaci toracici, nervul
splanhnic mare, nervul splanhnic mic și ramură renală.
 Nervii cardiaci toracici derivă din primii 5-6 ganglioni toracici şi împreună cu nervii
cardiaci cervicali formează plexul cardiac.
 Nervul splanhnic mare (provine din ganglionii toracici exceptând primii 5-7 şi
ultimii 2-3. Traversează diafragma printre pilierul stâng lateral şi muşchiul psoas
mic, ajunge în cavitatea abdominală și se dirijează spre ganglionul celiac. Pe traiectul
terminal al nervului splanhnic mare la cal și câine se sitează ganglionul splanhnic.
 Nervul splanhnic mic se desprinde din ultimii ganglioni toracici și primii 2-3
lombari şi se dirijează spre plexurile celiac şi renal.
 Ramura renală se desprinde din nervul splanhnic mic şi se dirijează spre arterele
renală și suprarenală, formând plexurile renal şi adrenal.
Inconstant, din ultimul ganglion toracic se desprinde o ramură subţire, nervul splanhnic
accesoriu care ajunge la plexul renal.

4. Porţiunea lombară este alcătuită din: ganglionii lombari și nervii splanhnici

lombari.
 Ganglionii lombari sunt în număr de 5-7 şi formează lanțul paravertebral lombar,
situat lateral de corpul vertebrelor lombare.
 Din fibrele postganglionare se formează nervii splanhnici lombari care se
dirijează spre plexurile celiac, mezenteric cranial și mezenteric caudal.
5. Porţiunea sacrală este alcătuită din: ganglionii sacrali, nervii splanhnici
sacrali, ganglionii caudali,și ganglionul impar.
 Ganglionii sacrali în număr de 3-5, sunt dispuşi medial de găurile sacrale ventrale.
Fibrele postganglionare formează nervii splanhnici sacrali care participă la formarea
plexului pelvin sau hipogastric.
 Ganglionii caudali sau coccigieni, sunt în număr variabil localizați de-a
lungul vertebrelor caudale.

Ultimii ganglioni caudali fuzionează, astfel încât cele două lanţuri ganglionare simetrice se
termină prin ganglionul impar

Sistemul nervos parasimpatic

Sistemul nervos parasimpatic este controlat de encefal (mezencefal și rombencefal) și de
porțiunea sacrală a măduvei spinării.
 Fibrele preganglionare parasimpatice sunt mai lungi, iar cele postganglionare mai
scurte și mediatorul chimic este reprezentat de acetilcolină.

3
Anatomie 3 Sistemul nervos autonom
Produce mioză, declanşează secreţia seroasă a glandelor salivare, produce bradicardie,
bronhoconstricţie, stimulează motricitatea şi secreţia gastro-intestinală, inhibă contracţiile
uterine.
Sistemul nervos parasimpatic este sistematizat în: porţiunea cefalică, porţiunea cervico-
toraco-lombară, și porţiunea sacrală.

1. Porţiunea cefalică are originea în nucleii din mezencefal şi rombencefal:

 nucleii parasimpatici ai nervului oculomotor sau nucleii pupilari;
 nucleul parasimpatic al nervului facial sau nucleul lacrimo-mucosalivar;
 nucleul parasimpatic al nervului intermediar sau nucleul salivator anterior;
 nucleul parasimpatic al nervului glosofaringian sau nucleul salivator posterior;
 nucleul parasimpatic al nervului vag sau nucleul cardiopneumoenteric

 Fibrele preganglionare parasimpatice provenite din nucleii parasimpatici fac

sinapsă în ganglionii ciliar, pterigopalatin, otic, mandibular și sublingual.

 Ganglionul ciliar este localizat la nivelul ramurii ventrale a nervului oculomotor.

 Reprezintă locul unde fibrele preganglionare din nucleul parasimpatic al
nervului oculomotor (pupilar) fac sinapsă, iar fibrele postganglionare prin nervii
ciliari scurţi, care înglobează fibre simpatice și senzitive,
 inervează conjunctiva bulbară, corneea, irisul, mușchii ciliari și sfincter al pupilei.
 Produce mioză, reglează cristalinul și diametrul pupilar pentru acomodarea la distanță
și la lumină
 Ganglionul pterigopalatin, situat lateral de oasele pterigoide, este cel mai
voluminos ganglion parasimpatic.
 Fibrele preganglionare din nuclei parasimpatici ai nervului facial (lacrimo-
muco-salivar) se alătură nervului coarda timpanului, fac sinapsă în ganglionul
pterigopalatin, de la care fibrele postganglionare se alătură:
 nervului zigomatic și se distribuie glandei lacrimale și anexelor globului ocular;
 nervului nazal caudal care controlează secreția mucoasei nazale;
 nervul palatin mare și nervul palatin mic inervează mucoasa palatului dur și moale.

I. Ganglionul mandibular , cel mai mic ganglion parasimpatic, este localizat lângă
glanda mandibulară.
 Fibrele preganglionare provin din nucleul (lacrimo-muco-salivar) al nervului
facial ajung în ganglionul geniculat, se alătură nervului pietros mare, fac
sinapsă în ganglionul mandibular, iar fibrele postganglionare, prin
ramurilenervului mandibular,
 se distribuie glandelor salivare sublinguală și mandibulară.

 Ganglionul otic localizat medial de nervul mandibular.

 Fibrele postganglionare părăsesc ganglionul otic și se distribuie prin nervul
auriculotemporal glandei parotide şi prin nervul bucal glandelor salivare molare
și bucale dorsale și la mucoasa orală.

4
Anatomie 3 Sistemul nervos autonom
II. Ganglionul sublingual distribuie fibre postganglionare prin nervul
lingual care ajung la glandele salivare mandibulară şi sublinguală.

2. Porţiunea cervico-toraco-lombară a parasimpaticului este reprezentată de

o coloană fină de neuroni parasimpatici situată în coarnele laterale ale măduvei
spinării, de unde neuritele pericarionilor ajung prin rădăcinile dorsale ale nervilor
spinali în ganglionii spinali unde facsinapsă,
 fibrele postganglionare ajung la piele și inhibă horipilaţia şi sudoraţia, precum
şi la musculatura scheletică reglând tonusul muşchilor striaţi.

 Porţiunea sacrală a parasimpaticului are originea în măduva spinării din

dreptul vertebrelor SII-SIV.
 Fibrele parasimpatice trec prin rădăcinile ventrale ale nervilor sacrali și
formează nervii pelvini care alcătuiesc plexul retroperitoneal la care ajung
și fibre simpatice de la ganglionul mezenteric caudal prin nervii hipogastrici.
 În pereții organelor din cavitatea pelvină fibrele simpatice și parasimpatice
formează numeroase plexuri care se distribuie colonului descendent,
rectului, vezicii urinare, uterului, vaginului, glandelor genitale accesorii,
uretră și penis.
 Fibre parasimpatice se alătură nervului pudend prin care ajung la organele
urinare şi genitale.

Acţiunea parasimpaticului sacral determină stimularea secreţiilor glandulare, eliminarea

urinei din vezica urinară şi a fecalelor din rect, contracţia musculaturii uterine şi erecţia
ţesutului erectil.

Plexurile sistemului nervos autonom

 plexul aortic toracic (Plexus aorticus thoracicus) fibrele simpatice provin din
trunchiul simpatic iar cele parasimpatice din nervul vag, se distribuie aortei ascendente,
arcului aortei, aortei toracice,;
 plexul cardiac (Plexus cardiacus) a cărui fibre simpatice provin din ganglionul
cervicotoracic, iar fibrele parasimpatice din nervul vag, conţine ganglioni cardiaci;
 plexul esofagian (Plexus esophageus) provine din fibre simpatice şi parasimpatice
ale nervului vag;
 plexul pulmonar (Plexus pulmonalis) format din fibre simpatice provenite din
lanţul ganglionar simpatic şi fibre parasimpatice din nervul vag;
 plexul aortic abdominal (Plexus aorticus abdominalis) conține fibre simpatice din
trunchiul lombar, iar cele parasimpatice din nervul vag, se distribuie aortei abdominale;
 plexul celiac conţine ganglioni celiaci
plasați la nivelul arterei omonime;
- - fibrele simpatice provin din nervii splanhnici şi trunchiul lombar, iar cele
parasimpatice din nervul vag şi emite ramuri pentru: plexul
hepatic ; plexul lienal , plexul gastric plexul pancreatic ; plexul adrenal

5
Anatomie 3 Sistemul nervos autonom
 plexul mezenteric cranial (Plexus mesentericum cranialis) conţine un ganglion
mezenteric cranial (Ganglion mesentericum craniale) plasat pe originea arterei
mezenterice craniale; fibrele simpatice provin din nervul splanhnic mare şi trunchiul
lombar, iar cele parasimpatice din nervul vag; emite ramuri pentru intestine;
 plexul solar (Plexus solaris) provine din contopirea plexului celiac şi plexului
mezenteric cranial; conţine ganglionul celiacomezenteric de formă semilunară, cel drept
mascat de vena cavă caudală, iar cel stâng acoperit de glanda suprarenală stângă;
 plexul mezenteric caudal (Plexus mesentericus caudale) localizat în jurul arterei
mezenterice caudale, include ganglionul mezenteric caudal (Ganglion mesentericus
caudale) situat la originea arterei omonime; conţine fibre simpatice din trunchiul lombar
şi fibre parasimpatice din plexul mezenteric cranial;
 plexul intermezenteric (Plexus intermesentericus) conectează plexurile mezenteric
cranial și mezenteric caudal;
 plexul renal (Plexus renalis) provine din plexul mezenteric cranial şi nervii
splanhnici și înconjoară artera renală; conţine ganglionul renal (Ganglia renalis);
 plexul ureteric (Plexus uretericus) acompaniază uretra, provine din plexul renal şi
plexul aortic abdominal;
 plexul testicular (Plexus testicularis) provine din plexul aortic abdominal, plexul
mezenteric caudal şi nervii splanhnici lombari; se distribuie epididimului şi testiculelor;
 plexul ovarian (Plexus ovaricus) provine din plexul aortic abdominal, plexul
mezenteric caudal şi nervii splanhnici lombari; se distribuie uterului și ovarelor;
 plexul colic (Plexus colicus) prezent numai la cal, însoţeşte artera colică stângă;
provine din plexurile mezenteric cranial şi mezenteric caudal primind şi ramurile celiace
de la trunchiul vagal dorsal;
 plexul rectal cranial (Plexus rectalis cranialis) însoţeşte artera rectală cranială;
 plexul iliac (Plexus iliaci) provine din plexul aortic abdominal şi se continuă cu
plexul femural (Plexus femoralis);
 nervul hipogastric (N. hypogastricus) se desprinde bilateral din ganglionul impar
simpatic şi ajunge la plexul pelvin;
 plexul pelvin (Plexus pelvinus) este format din fibre simpatice de la nervii
hipogastrici şi fibre parasimpatice de la nervii pelvini;
 plexul rectal mijlociu (Plexus rectales medii) se distribuie rectului şi provine din
plexul pelvin;
 plexul rectal caudal (Plexus rectales caudales) provine din plexul pelvin şi se
distribuie rectului;
 plexul prostatic (Plexus prostaticus) provine din plexul pelvin; se distribuie
prostatei şi porţiunii pelvine a uretrei şi prin nervii corpului cavernos (Nn. corporis
cavernosi penis) ajunge la penis;
 plexul deferenţial (Plexus deferentialis) se desprinde din plexul pelvin şi se
distribuie canalului deferent;
 plexul uterovaginal se desprinde din plexul pelvin și se
distribuie uterului şi vaginului, iar prin nervii corpului cavernos al clitorisului (Nn.
corporis cavernosi clitoridis) ajunge la clitoris.