Trunchiul Cerebral

Origine embriologică
Rombencefalul
 Mielencefalul = bulbul rahidian
 Metencefalul = punte (anterior) şi cerebel (posterior)
Mezencefalul = pedunculii cerebrali sau mezencefalul
 Bulbul+Punte+Mezencefal formează trunchiul cerebral
 Face legătura
 Inferior cu măduva spinării
 Posterior cu cerebelul
 Superior cu formaţiuni derivate din prozencefal: diencefal şi telencefal

Bulbul rahidian
 Are două porţiuni
 Una inferioară=seamănă cu măduva spinării cu un canal central similar

1
  Una superioară=la nivelul căreia canalul central se lărgeşte şi se transformă în jumătatea
inferioară a ventriculului IV numit şi jumătatea inferioară a fosei romboide situată posterior
bulbar şi separându-l de cerebel

Faţa anterioară a bulbului

 Se observă fisura mediană cu decusaţia piramidală în partea inferioară
 Oliva bulbară înspre lateral şi superior
 Superior separată de punte
 Se observă originea aparentă a nervilor cranieni
 La limita bulbopontină dinspre medial spre lateral VI, VII, VIII
 Coborând posterior de oliva bulbară de sus în jos IX, X, XI
 Anterior de oliva bulbară XII

Faţa posterioară a bulbului

 Se observă jumătatea inferioară continuarea a tracturilor spinale (gracil şi cuneat)
 Jumătatea superioară = jumătatea inferioară a fosei romboide.
Faţa laterală a bulbului – pedunculii cerebeloşi inferiori

2
PUNTEA LUI VAROLIO
 Situată superior de bulb
 Lemniscul medial
 un tract care conţine fibrele de la nucleii gracil şi cuneat spre talamus
 separă puntea în parte ventrală (străbătută de tractul cortico spinal) şi parte dorsală
 faţa anterioară – convexă datorită fibrelor transverse pontine continuate lateral cu pedunculii
cerebeloşi mijlocii
 pe ea au originea aparentă nervul V

 faţa posterioară,
 jumătatea superioară a fosei romboide a ventriculului IV
 se observă median dorsal = şanţul median dorsal
 înspre lateral: şanţul limitant embrionar care separă medial zona motorie (plăci bazale) / lateral
zona senzitivă (plăci alare)
Corespunzătoare plăcilor alare şi bazale embrionare.

3
MEZENCEFALUL = PEDUNCULII CEREBRALI
 Situaţi superior de punte şi inferior de structurile diencefalice

4
 Faţa posterioară
 prezintă 4 proeminenţe = coliculi cvadrigemeni = tectul mezencefalic
 2 coliculi superiori
 2 coliculi inferiori
 Inferior de coliculi se află pedunculi cerebeloşi superiori şi originea aparentă a nervului IV, singurul
nerv cranian cu originea aparentă pe faţa posterioară a trunchiului cerebral.

Faţa laterală şi anterioară

 Se referă la Pedunculii mezencefalici

5
  Spaţiul interpeduncular al mezencefalului pe faţa anterioară. Aici au originea aparentă nervul III şi
există o arie mică numită spaţiul perforat interpeduncular străbătut de artere mici care irigă
mezencefalul şi diencefalul inferior.
Bulb
Nuclei ai nervilor cranieni
 Motorii
 Nucleul hipoglosului (inervează motor somatic limba prin nervul XII)
 Nucleul dorsal al vagului (inervează parasimpatic-musculatura netedă şi glandele prin nervul
SUPLIMENTAR X)
 Nucleul salivator inferior (inervează parasimpatic glanda-parotidă având traseu prin nervul
IX)
 Nucleu ambiguu (inervează motor somatic muşchii faringelui/laringelui/palatului bucal
moale prin intermediul nervilor IX, X, XI)
 Senzitivi
 Nucleul solitar (primeşte informaţii senzitiv senzoriale de la limbă / viscere în general prin
SUPLIMENTAR nervii VII, IX, X)
 Nucleul tractului spinal al nervului V (primesc senzitive informaţii de la toată faţa)

 Nucleul gracil
 Nucleul cuneat
 Ambele primesc aferenţe proprioceptive direct din ganglionii spinali pe care le trimit la
talamus
 Oliva bulbară.
 Primeşte aferenţe de la cortex/ talamus/ corpi striaţi/ nucleu roşu.
 Trimite eferenţe la cerebel care se termină ca fibre agăţătoare în scoarţa cerebeloasă.
Puntea
 Nucleii nervilor cranieni
 Nucleii cohleari – auditivi
 (primesc aferenţe de la neuronii bipolari din ganglionii cohleari/
 trimit eferenţe unele la formaţia reticulată şi marea majoritate încrucişează linia mediană [se
numeşte corp trapezoid], apoi urcă către mezencefal [numindu-se lemnisc lateral] şi fac
sinapsă în coliculii inferiori apoi eferenţele coliculare sunt către corpii geniculaţi mediali)

o Nucleii vestibulari
o primesc sinapse de la neuronii bipolari din ganglionii vestibulari [o mică parte din fibrele
ganglionare merg direct la cerebel]

6
o trimit eferenţe cerebeloase dar şi altele
o Nucleul facialului (inervează somatic motor muşchii mimicii, ai feţei) prin nervul VII
o Nucleul salivator superior (trimit eferenţe preganglionare parasimpatice prin nervul VII la
 glandele lacrimale/
 glandele sublinguale/
 glandele cavităţilor nazale şi bucale/
 glandele submandibulare)
o Nucleul abducens VI (trimit eferenţe somatice motorii la muschiului abducens)
o Nucleii trigeminali
o Informaţiile din ganglionii trigeminali intră în trunchi la nivelul punţii şi se distribuie
către:
 Tractul spinal al nervului V
 Tractul mezencefalic al nervului V
 Partea pontină a nucleului V
 Partea motorie a nucleului V trigeminal
Eferenţele de la nucleii senzitivi trigeminali traversează linia mediană formând lemniscul
trigeminal –alăturându-se lemniscului medial– şi mergând la talamus şi de la nucleii motori
trigeminali merg la musculatura masticatorie)
o Nucleii pontini (primesc informaţii de la cortex şi colaterale de la lemniscul medial şi tractul
piramidal)
Mezencefal
Nucleii nervilor cranieni
o Nucleul trigeminal mezencefalic (primeşte informaţii proprioceptive de la faţă)
o Nucleul trohlear (inversează motor muşchiul oblic superior)
o Nucleul oculomotor (inervează motor somatic muşchii oculari fără oblic superior şi drept
lateral)
o Nucleul oculomotor accesor (inervează parasimpatic muşchii ciliari/muşchii sfincter
pupilari)
o Nucleul roşu

NUCLEUL ROSU
Are -formă ovalară,
- nucleu mare,

7
 -culoare cărămizie datorită încărcăturii mari de fier,
Este important în reglarea tonusului muscular atât la muşchii aflaţi în repaus cât şi în activitate.
Distrugerea lui duce la rigiditate musculară.
Substanţa neagră
 Are formă semilunară,
 conţine melanină, pigment care-i dă culoare închisă,
 are 2 părţi:
° parte dorsală compactă care conţine neuroni cu melanină
° parte ventrală reticulată care primeşte informaţii (proiecţii) de la striat şi nucleii
subtalamici
Coliculii superiori
Reprezintă centrul pentru reflexele vizuale, trimite informaţiile către:
-Corpul geniculat lateral
-Lobul occipital
-Măduva spinării
-Trunchiul cerebral
Coliculii inferiori (conţin neuronul III din calea auditivă)
Primesc informaţii de la neuronii auditivi din nucleii auditivi din punte care la rândul lor primesc
informaţiile la celulele din ganglionul cohlear
Trimit informaţiile la corpul geniculat medial care la rândul lor trimit informaţiile la lobii
temporali cortexul auditiv (ariile 41 şi 42)
Nervii cranieni

Nervul cranial I = nervul olfactiv

În mucoasa nazală se află o regiune distinctă numită regiunea olfactivă şi care conţine celule
senzoriale olfactive
În mucoasa nazală se află celulele senzoriale olfactive
 Derivate din ectoderm
8
  Funcţionează cu un neuron bipolar

Celulele olfactive trimit axonii

– grupate în 10-20 filete olfactive
– prin mai multe găuri din osul etmoid
– în interiorul creierului
la celulele mitrale din bulbul olfactiv

9
 Celulele mitrale sunt situate în bulbii olfactivi
Din celulele mitrale ai bulbilor olfactivi, axonii sunt trimişi prin tractul olfactiv spre posterior pe
faţa interioară către creierul olfactiv (Rinencefal )
Tractul olfactiv se ramifică în -stria olfactivă laterală şi
-stria olfactivă medială.
Stria olfactivă laterală merge anterior de spaţiul perforat anterior către:
° cortexul piriform
° cortexul entorinal
° tuberculul olfactiv
° nucleii amigdalieni

Stria olfactivă medială merge în girusul paraterminal

Calea olfactivă are următoarele caracteristici:
° are doar 2 neuroni
° se proiectează ocolind talamusul
° se proiectează în partea cea mai veche a cortexului cerebral (arhicortexul)

Nervul cranial III = oculomotor

10
 Conţine fibre motorii somatice din nucleul oculomotorului care merg
° la musculatura oculară extrinsecă
-muşchiul drept superior
-muşchiul drept medial
-muşchiul drept inferior
-muşchiul oblic inferior
° muşchiul ridicător al pleoapei superioare
 vegetative parasimpatice din nucleul oculomotor vegetativ care merg la muşchii ciliari şi ai irisului.
Nucleul IV = trohlear
 Conţine fibre motorii somatice pentru muşchiul extrinsec ocular oblic superior.
 Originea aparentă pe faţa posterioară a trunchiului cerebral.
Nervul V = trigeminal
 Este nerv somatic senzitiv şi motor.
 Conţine fibre senzitive, adică există un ganglion trigeminal similar cu ganglionul de pe traiectul
nervilor spinali.
 Neuronii din ganglionii trigemenului fac exact ce fac neuronii din ganglionii spinali adică:
° culeg informaţiile senzitive proprioceptive de durere, atingere grosieră sau discriminativă
° din regiunea feţei (regiunea oftalmică, maxilară, mandibulară), dinţi, cavitatea nazală,
cavitatea bucală
° le trimit în nucleii senzitivi trigeminali din întreg trunchiul cerebral
 Informaţiile de la nivelul nucleilor senzitivi ai trigemenului sunt trimise prin fibre care se
încrucişează şi ele la nivelul trunchiului, ulterior formând lemniscul trigeminal care ajunge la
talamus la neuronul III iar de aici ajunge în cortexul senzitiv postcentral.
 Fibrele motorii ale nervului V merg de la nucleul motor trigeminal la muşchii masticatori.
Nervul VI = abducens
 (adducţia=mişcarea de apropiere de linia mediană a ceva / abducţia = mişcarea de îndepărtare de
linia mediană a ceva)
 Nervul abductor ar trebui să îndepărteze spre lateral globul ocular şi privirea prin contracţia
muşchiului drept extern lateral.
Nervul facial VII
 Origine aparentă în şanţul bulbopontin.
 Conţine mai multe tipuri de fibre nervoase:
1. fibre aferente senzoriale (senzitive speciale) pentru gust de la 2/3 anterioare limbă şi informaţii
de la palatul bucal.
2. fibre musculare somatice din nucleul facial către muşchii faciali.
 Nucleul facial:
 conţine neuroni mari multipolari
 primeşte comenzi prin fibrele corticonucleare de la scoarţa cerebrală
 De reţinut:
° neuronii care inervează partea inferioară a feţei primesc comenzi numai de la cortexul opus
° neuronii care inervează partea superioară a feţei primesc comenzi bilaterale de la ambele
scoarţe cerebrale (stângă şi dreaptă)

11
 3. fibre vegetative motorii din nucleul salivator superior pentru:
° glanga lacrimală
° glandele salivare sublinguale şi submaxilare
Nervul VIII acustico-vestibular
 Conţine fibre senzitve speciale.
 Originea aparentă în şanţul bulbopontin.
 Partea cohleară
 Stimulul: sunetul
 Organul senzorial: din urechea internă
 Sunetele ajung în urechea internă unde
induc vibraţii care sunt convertite în
impulsuri nervoase

 Sunetul ajunge la urechea externă care colectează (ca o antenă parabolică) sunetele, direcţiile,
 le trimite prin conductul auditiv
 la membrana timpanică care vibrează.
 Vibraţiile sunt transmise printr-un sistem de oscioare mai departe determinând vibraţia
lichidului din interiorul cohleii .

12
 În funcţie de caracteristicile mecanice ale sunetului (undei sonore) intră în rezonanţă şi
vibrează o anumită regiune din membrana bazilară care stimulează astfel doar anumiţi
receptori caracteristici numai unei anumitor caracteristici sonore.
 Informaţiile sunt preluate de neuronii din ganglionul cohlear (neuron I al căii auditive)
şi trimise în neuronii din nucleii cohleari din trunchi (neuronul II).
 Axonii neuronilor din nucleii cohleari, se încrucişează, formează lemniscul lateral care
urcă în sistemul nervos către coliculii inferiori ai mezencefalului (neuronul III).

13
 Apoi fibrele nervoase merg la corpii geniculaţi medial (neuronul IV) iar de aici în cortexul
cerebral aria 41, 42 şi 22 .
Partea vestibulară
 Mişcarea este stimulul pentru receptorii din labirint din urechea internă = mai multe camere şi
canale interconectate:
 3 canale semicirculare cu un capăt dilatat ampular

 Utriculă şi saculă
 Celulele vestibulare sunt stimulate de poziţia membranei otolitice care conţine cristale
de carbonat de calciu şi care în funcţie de poziţie sau de mişcarea corpului stimulează
anumite celule vestibulare.
 Informaţiile de la celulele vestibulare sunt preluate de neuronii din ganglionii
vestibulari. Axonii neuronilor vestibulari formează jumătate vestibulară a nervului
acustico-vestibular care intră în trunchiul cerebral şi ajung la nucleii vestibulari.

14
 Axonii de la nucleii vestibulari merg către:
° cerebel
° cornul anterior al măduvei spinării
° fasciculul longitudinal medial care conectează cu nucleii nervilor oculomotori (III, IV, VI)
Sistemul vestibular participă la trei categorii mari de reflexe:
° menţinerea echilibrului şi a privirii fixe în timpul mişcării[
° menţinerea tonusului muscular
° menţinerea posturii

Nervul IX = glosofaringian
15
 Componenta aferentă senzorială aduce informaţii de la:
° faringe (cavitatea aflată posterior de cavitatea nazală şi bucală)
° 1/3 posterioară a limbii – informaţii despre gust
° corpul carotic şi sirus carotic
Componenta motorie:
° merge la muşchii faringelui
° glanda parotidă
Neuronul X = vag
Componenta aferentă viscerală aduce informaţii de la tubul digestiv
aferentă somatică generală aduce informaţii de la urechea externă şi canal auditiv
Componenta eferentă merge la:
° laringe
° organele abdominale
Nervul XI = accesor
 Are 2 componente: cranială şi spinală
 Origine aparentă: şanţul retroolivar pentru componenta cranială.
 Conţine neuronii motori similari celor alfa din cornul anteromedular.
 Inervează somatic motor:
° muşchiul stenocleidomatoidian
° muşchiul trapez
Nervul XII – hipoglos
 Conţine neuroni motori similari celor din cornul anterior medular.
 Inervează muşchii limbii.

CEREBELUL
 Dezvoltat din metencefal alături de punte .
 Prin dezvoltarea lui către posterior el rămâne conectat cu trunchiul cerebral iar conexiunile lui se
numesc pedunculi cerebeloşi:
° inferiori
° mijlocii
° superiori

16
 Canalul din tubul neural aici se transformă ° o parte centrală mediană numită vermis şi
în ventriculul IV situat între punte ° expansiunile laterale emisferele
anterior şi cerebel posterior cerebeloase
 Cerebelul are:
 În secţiune mediană prin vermis are aspect de arbore.
 Suprafaţa cerebelului este împărţită prin fisuri transversale în trei lobi:
° lobul anterior – primeşte fibre spinocerebeloase = paleocerebel
° lobul posterior – primeşte fibre pontocerebeloase = neocerebelul
° lobul floculonodular – primeşte fibre vestibulocerebeloase = arhicerebel
 În secţiune cerebelul are în esenţă de la suprafaţă spre interior următoarele structuri:
° la suprafaţă = scoarţa cerebeloasă
° sub scoarţă substanţa albă
° în interiorul substanţei albe nuclei cerebeloşi:
 nucleul dentat
 nucleul emboliform
 nucleul globos
 nucleul fastigial
 Scoarţa cerebeloasă are o structură cu trei straturi :
 strat molecular – situat la suprafaţă care conţine neuroni „în coşuleţ” şi stelaţii cu rol
de neuroni inhibitori
 stratul celular Purkinge care conţine neuroni Purkinge cu reţea de dendrite foarte
mare către stratul molecular şi axonul pe care-l trimite în interior spre neuronii din
nucleii cerebeloşi având rol inhibitor

17
  stratul granular care conţine celule granulare, singurele excitatorii din structura
scoarţei.

Modalitatea de funcţionare cerebeloasă

 Din exteriorul cerebelului vin fibre aferente care merg către scoarţa cerebeloasă .
 În drum spre scoarţa cerebeloasă dau colaterale către neuronii din nucleii cerebeloşi care de fapt
trimit ulterior toate eferenţele cerebeloase către alte structuri.
 Fibrele care merg către scoarţa cerebeloasă duc la multiple sinapse care în cele din urmă acţionează
pe celulele Purkinge şi care activate acţionează inhibitor pe celulele din nucleii cerebeloşi
 Se reglează astfel ieşirile din neuronii nucleilor cerebeloşi.

Lobul anterior cerebelos

 Primeşte fibre spinocerebeloase cu informaţii de la nivelul receptorilor proprioceptivi ai
membrelor inferioare.

18
 Afectarea lobului anterior al cerebelului cum se întâmplă în alcoolismul cronic duce la sindromul
lobului cerebelos anterior cu:
 mişcări necoordonate ale membrelor inferioare
 mers ebrios cu bază de susţinere largă – ataxia mersului

Lobul posterior
Are conexiuni:
 reciproce
 foarte intense cu cortexul cerebral
Se numeşte neocerebel.
Fibrele corticopontocerebeloase au:
 originea în ariile de asociaţie a scoarţei cerebrale, locul în care se iniţiază dorinţa de a efectua
o mişcare voluntară
 aduc informaţia la nivelul neocerebelului prin pedunculii cerebeloşi mijlocii.
Neocerebelul are rol important în învăţarea şi în magazinarea de secvenţe motorii ce duc la abilităţi
speciale.
Neocerebelul trimite ulterior eferenţe care pleacă din nucleul dentat ca fibre dentattalamocorticale
către cortexul motor care ulterior emite comanda de mişcare.
Afectarea lobului posterior duce la sindromul
lobului posterior cu:
 tremor intenţional „către şi dinspre”
perpendicular pe direcţia mişcării
 scăderea tonusului muscular

Lobul floculonodular
 Primeşte aferenţe vestibulocerebeloase de la:
 nervul vestibular
 nucleii vestibulari din trunchi.

19
 Eferenţele merg la
 nucleii vestibulatori înapoi şi
 formaţia reticulată a trunchiului cerebral
 (Eferenţele ajung ulterior la musculatura paraaxială).
 Se numeşte arhicerebel = cel mai vechi.
 Afectarea acestuia duce la sindromul lobului floculonodular caracterizată prin ataxie a
trunchiului
 cu balans al trunchiului dintr-o parte în alta şi
 bază largă de susţinere

Formaţiunea reticulată a trunchiului cerebral

 Este situată între nucleii nervilor cranieni şi nucleii proprii ai trunchiului cerebral.
 Sub forma unei reţele neuronale polisinaptice
 Neuronii au dendrite foarte lungi orientate orizontal
 Neuronii sunt de diverse dimensiuni
 Se continuă superior până la diencefal şi cortex
 Coboară până la măduva spinării unde formează substanţa cenuşie peripendimară.
 Neuronii din formaţiunea reticulată sunt distribuiţi la nivelul trunchiului cerebral sub forma a
patru coloane:
° coloana serotoninergică care conţine neuroni serotoninergici
° coloana dopaminergică care conţine neuroni dopaminergici
° coloana noradrenergică care conţine neuroni noradrenergici.
° coloana acetilcolinergică
Coloana serotoninergică conţine neuroni serotoninergici organizaţi în:
° nucleul rafeului dorsal
 situat în mezencefal sub apeductul cerebral
 trimit majoritatea axonilor către creier fără a avea sinapsă talamică
° nucleii rafeului caudal
 trimit axonii la neuronii motori medulari

20
Coloana dopaminergică
 Neuronii dopaminergici sunt situaţi:
 în substanţa neagră
 în aria tegmentală ventrală care este situată între substanţa neagră dreaptă şi stângă.
 Axonii sunt trimişi către toate regiunile cerebrale inclusiv cortexul cerebral mesolimbic

Coloana noradrenergică
21
 Formată din neuroni noradrenergici situaţi în:
 locus coeruleus
 aria tegmentală laterală
Trimit eferenţe noradrenergice către:
 scoarţa cerebrală
 sistemul limbic
 măduva spinării
Coloana acetilcolinergică
 Nucleii colinergici sunt situaţi la joncţiunea între punte şi mezencefal şi trimit eferenţele la
neuronii talamocorticali fiind implicaţi în sistemul de activare reticulat.
 Formaţiunea reticulată activatorie este formată din sistemul colinergic, sistemul noradrenergic,
sistemul serotoninergic şi sistemul histaminergic (din nucleii tuberomamilari ai hipotalmusului).
DIENCEFALUL
 Origine embrionară din vezicula diencefalică, plasată între: mezencefal inferior şi
teleencefal superior.

 Telencefalul prin dezvoltare va acoperi aproape în întregine structurile derivate din diencefal cu
excepţia regiunii inferioare a ei care se observă la adult deasupra mezencefalului doar în regiunea
anterioară şi posterioară.

22
 Din tubul neural iniţial la nivelul diencefalului se formează ventriculul trei.
 Veziculele optice ca prelungiri diencefalice au dus la dezvoltarea sistemului optic.
Nervul optic
 În timpul dezvoltării embrionare din pereţii laterali diencefalici se dezvoltă 2 vezicule optice
care prin imaginare formează cupele optice.
 Din peretele extern al cupei se dezvoltă epiteliul pigmentar retinal iar din peretele intern al
cupei se dezvoltă retina

 Lumina este stimulul pentru receptorii din retină situaţi în celulele cu conuri şi bastonaşe
 Celulele cu conuri şi bastonaşe
 sunt consideraţi neuroni modificaţi
 sunt consideraţi primul neuron al căii vizuale

23
 Neuronul II este în celulele bipolare din retină
 Neuronul III este situat în celula ganglionară.
 Axonii neuronilor din celulele ganglionare se concentrează în pata oarbă retiniană pe unde
părăseste globul ocular ca nerv optic

 Nervii optici stâng şi drept intră în cutia craniană şi se unesc, locul de unire numindu-se chiasma
optică.
 La nivelul chiasmei optice jumătate din nervul optic drept şi stâng se încrucişează trecând prin
chiasmă de partea opusă

 Dincolo de chiasmă se formează tracturile optice care conţin fibre de la ambii ochi şi
anume:
° jumătatea laterală retiniană a unui ochi
° jumătatea medială retiniană a celuilat ochi

24
 Astfel tractul optic stâng conţine:
° fibre care aduc informaţii de la jumătatea retiniană laterală stângă (corespunde cadrului
optic nazal stâng)
° fibre care aduc informaţii de la jumătatea retiniană nazală dreaptă (care corespund
cadrului optic lateral drept) iar cele două cadre optice se poate spune că se suprapun
numai că se văd din două puncte distanţate între ele.
 Tractul optic trimite informaţiile către:
° cea mai mare parte la neuronul IV din corpul geniculat lateral de unde prin radiaţiile
optice informaţiile vizuale ajung la cortexul occipital în cortexul occipital stâng ajung
informaţiile din jumătatea dreaptă a câmpului vizual şi invers[
° Nucleii pretectali. Informaţiile despre cantitatea de lumina ajung aici şi aici este centrul
reflexului luminos pupilar şi de acomodare. Când este lumină suficientă se trimite
comandă la nucleul vegetativ parasimpatic al nervului III şi au ca efect contracţia
pupilei şi adaptarea pentru focalizarea la o anumită distanţă.
° Nucleii suprachiasmatici din hipotalamus cantitatea de lumină influenţează aici
funcţionarea organismului reglat pe ciclul somn-veghe.
° Coliculii superiori ai tectului mezencefalic. Aici este centrul pentru reglarea mişcărilor
capului şi gâtului în funcţie de stimulii sau ţintele vizuale.
° Reflexele se realizează prin intermediul tractului tectobulbar (adică de la neuronii tectali
la neuronii nervilor cranieni) şi tractului tectospinal (adică de la neuronii tectali la
neuronii alfa din măduva spinării).

Diencefalul are mai multe părţi componente: ° talamus

25
 ° subtalamus
° metatalamus
° hipotalamus

Văzut din spate diencefalul

° este situat deasupra mezencefalului
° mai mult anterior şi foarte puţin posterior
° având median ventriculul trei
° cu talamusul format din două corpuri ovoidale stâng şi drept
° deasupra coliculilor cvadrigemeni se află posterior de ventricolul trei şi între corpii talamici
o structură numită epitalamusul (format din corpul pineal sau epifiza situată median şi
trigonul habenular lateral)
° deasupra coliculilor cvadrigemeni pleacă din aceşti coliculi două braţe care se opresc atât în
talamusul stâng cât şi în cel drept care se opresc în corpii geniculaţi medial şi lateral situat
atât drept cât şi stâng numiţi metatalamus (unde se află neuronii de pe calea vizuală şi
auditivă descrişi la nervii cranieni)
 Între talamus şi mezencefal fără a se putea vedea se află subtalamusul care conţine nucleii
subtalamici conectaţi funcţional de ganglionii bazali.

Talamusul

26
  Două corpuri ovoidale.
 Un corp talamic este format din mai multe grupe de nuclei clasificate astfel:
 nuclei anteriori
 nucleii liniei mediane
 nucleii mediali
 nucleii laterali
 nucleii posteriori
 nucleii intralaminari
 În talamus, inclusiv metatalamusul sau nucleii posteriori talamici, fiecare modalitate
senzitivă şi senzorială face sinapsă în regiuni specifice înainte de a fi transmisă informaţia
către cortexul cerebral.
 Excepţie face doar sistemul olfactiv.
 În talamus fac snapsă de asemenea şi căile nesenzitive, nesenzoriale în drumul lor spre
cortex, exemple fiind informaţia care vine:
° de la formaţia reticulată a trunchiului cerebral
° de la cerebel
° de la ganglionii bazali
° de la sistemul limbic
 Foarte important pentru circuitele talamocorticale este natura reciprocă a conexiunilor cu
cortexul, cel puţin teoretic considerându-se că din stratul IV al scoarţei cerebrale se întorc la
ariile talamice care trimit impulsurile specifice.
 Afectarea clinică a talamusului, cum ar fi spre exemplu o hemoragie talamică poate duce la
sindroame implicând funcţiile specifice nucleilor talamici afectaţi.
De exemplu,
 afectare de nucleii posteriori = afectează auzul şi văzul.
 Afectare de nuclei talamici laterali posteriori = sindromul cel mai cunoscut talamic cu
(durere şi hemianestezie în regiunea contra laterală a hemicorpului)

Epitalamusul

27
Format din glanda epifiză şi nucleii habenulari
Glanda epifiză
Secretă un neurohormon numit melatonină în circulaţia sangvină.
Melatonina:
Este sintetizată ca şi serotonina din triptofan
Sinteza este inhibată de prezenţa luminii, epifiza primind aferenţe din tractul vizual
Sinteza ei este maximă între ora 02:00 – 04:00 noaptea şi ea scade cu vârsta.
Glanda epifiză este vizibilă la radiografii întrucât în glandă se depun materiale conţinând calciu
începând încă din primul an

28