Introducere în studiul

sistemului nervos central

 Trunchiul cerebral
primeşte şi integrează
semnalele de la nivelul
măduvei spinării şi trimite
semnale spre cerebel şi
talamus.
Trunchiul cerebral este o
unitate morfofuncţională
alcătuită din trei componente:
- bulb
- punte
- mezencefal
Faţa posterioară a trunchiului
este acoperită de cerebel, de
care este legat prin cele trei
perechi de pedunculi
cerebeloşi. Toate aceste
componente împreună cu
cerebelul formează creierul
posterior sau rombencefalul.
A. Bulbul rahidian
Conţine nuclei care:
-primesc semnale de la
tracturile medulare
-integrează informaţiile
-trimit rezultate spre cerebel,
talamus.
Bulbul prelungeşte măduva
spinării întinzându-se de la
prima vertebră cervicală la
punte. Limita dintre bulb şi
măduva spinării este
decusaţia piramidală. Are o
lungime medie de 28-30cm,
prezentând o faţă
anterolaterală şi o faţă
posterioară.
• Structura internă a bulbului rahidian
Substanţa albă- este organizată sub formă de cordoane,
fiind o continuare a celor de la măduvă, alcătuite din
tracturi ascendente şi descendente.
Substanţa cenuşie – nu este compactă datorită fragmentării
de către tracturile care urcă şi coboară, astfel că apare
sub forma unor nuclei-nucleii bulbari:
• somatomotori: originea fibrelor nervilor cranieni XII,
XI,X,IX
• somatosenzitivi : conţin al doilea neuron pentru fibrele
senzitive ale nervului trigemen -V
• visceromotori : originea fibrelor vegetative motorii ale
nervilor cranieni IX(nucleul salivator inferior) şi X (nucleul
dorsal al vagului)
• viscerosenzitivi : conţin al doilea neuron pentru fibrele
senzitive ale nervilor VII,IX,X (nucleul tractului solitar)
• proprii : gracilis, cuneat, olivar, vestibular
B. Puntea lui Varolio -protuberanţa
• Se numeşte aşa pentru că reprezintă un
loc de trecere pentru marea majoritatea a
fibrelor care trec dinspre spre măduva
spinării şi cortex.
Structura internă a punţii
• Substanţa albă este alcătuită din fascicule
transversale şi fascicule longitudinale.
• Substanţa cenuşie este formată din nuclei
echivalenţi, ca si cei ai bulbului, la acestia
se adaugă nuclei proprii-nucleii pontini
• NUCLEII PONTINI
• somatomotori : originea fibrelor motorii ale
nervilor cranieni VII,VI,V
• somatosenzitivi : nucleul principal senzitiv al
nervului V ; al doilea neuron al căii
acustice-nucleul cohlear
• vegetativi : nucleul salivator superior,
nucleul lacrimal
• proprii : nucleii substanţei reticulate;
respiratori; cardiaci; oliva superioară
C. Mezencefalul
Este etajul sperior al trunchiului
cerebral,format din pedunculi
cerebrali,coliculii cvadrigemeni şi
anexele acestora.
Este delimitat inferior de sanţul
pontopeduncular, iar superior se
continuă cu tracturile optice.
• Structura internă a mezencefalului:
• *posterior - cuprinde coliculii
cvadrigemeni
• *anterior - cuprinde pedunculii
cerebrali şi fasciculele care trec prin
acestia
• *mijlociu - reprezentat de o masă de
substanţă cenuşie în centru; substanţă
albă şi substanţă neagră formată dintr-o
masă de celule nervoase.
• *nucleul roşu - format din substanţa
reticulată , primeste aferenţe de la
cortex , trimite eferenţe spre măduva
spinării
• *nucleii motori ai nervilor cranieni III şi
IV.
• Nucleii mezencefalici
• somatomotori: nucleul mezencefalic al
trigemenului (V)
• somatosenzitivi: nucleii nervilor cranieni –
oculomotor, trohlear (III,IV)
• vegetativi: nucleul accesor al oculomotorului
(III)
• proprii: substanţa neagră; nucleul roşu;
coliculii cvadrigemeni
• Nervii cranieni sunt în numar de 12
perechi, cu originea aparentă şi reală în
encefal. Se grupează în:
- nervi senzitivi: I, II, VIII,
- motori: III, IV, VI, XI şi XII
- micşti: V, VII, IX, X. Originea reală a
nervilor motori este în nucleii motori ai
trunchiului cerebral, iar pentru nervii
senzitivi în ganglionii omologi celor spinali.
• Originea aparentă este la diferite nivele
ale trunchiului cerebral. Exceptând nervul
olfactiv şi optic, restul nervilor cranieni îşi
au originea aparentă în trunchiul cerebral.
Începând din partea ventrală a encefalului, nervii
cranieni sunt următorii:

• olfactivul (perechea I),

• opticul (perechea II),
• oculomotor comun (perechea III),
• trohlearul (perechea IV),
• trigemenul (perechea V),
• abducens sau oculomotor extern (perechea VI),
• facialul (perechea VII),
• acustico-vestibularul(perechea VIII),
• gloso-faringianul (perechea IX),
• pneumogastricul sau vagul (perechea X),
• accesorul (perechea XI),
• hipoglosul (perechea XII).
• Nervul olfactiv (perechea I) îşi
are originea în mucoasa
pituitară unde se găseşte
primul neuron olfactiv; axonii
acestui neuron străbat lama
ciuruită a osului etmoid şi
pătrund în bulbul olfactiv,
unde fac sinapsă cu celulele
mitrale (al II-lea neuron
olfactiv).
• Nervul optic (perechea II) îşi
are originea în retină, unde se
găsesc primii doi neuroni:
celulele bipolare şi celulele
multipolare; axonii acestora
din urmă,părăsind globii
oculari, formează nervii optici,
care se încrucişează formând
chiasma optică.
• Nervul oculomotor comun(perechea
III)-inervează motor muşchiul ridicător al
pleoapei superioare, dreptul intern, dreptul
superior şi inferior, precum şi oblicul mic al
globului ocular. Leziunile sale au drept
consecinţă devierea laterală a globului
ocular (strabismul extern)
• Nervul trohlear (perechea IV)-fibrele celor
doi nervi se încrucişează, apoi părund în
cavitatea orbitară şi inervează muşchiul
marele oblic al globului ocular.
• Nervul trigemen (perechea V) este mixt, având o
componentă motorie şi una senzitivă.
• Fibrele motorii alcătuiesc nervul masticator, care
inervează muschii motori ai mandibulei, o parte
din muschii deglutiţiei şi muschiul tensor al
timpanului.
• Fibrele senzitive îşi au originea în ganglionul lui
Gassel; axonii acestor celule pătrund din punte
alături de nervul masticator şi fac sinapsă în
nucelul senzitiv al trigemenului din punte.
Dendritele neuronilor din ganglionul lui Gassel
culeg sensibilitatea dintr-o vastă regiune a
craniului visceral, formand trei ramuri nervoase:
nervul oftalmic, nervul maxilar şi nervul
mandibular.
Nervul oftalmic culege sensibilitatea din regiunea mucoasei
nazale, a irisului,a corneii, a conjunctivei ochilor şi de la
tegumentele regiunii frontale şi glandei lacrimale.

Nervul maxilar, după ce iese din craniu prin foramenul

rotund, pătrunde în fosa pterigo-palatină şi se distribuie
tegumentelor regiunii temporale,pleoapei inferioare,
foselor nazale, buzei superioare, precum şi dinţilor
maxilarului superior.
Nervul mandibular după ce iese din craniu prin foramen oval,
primeste cateva fibre de la ganglionul vegetativ optic şi se
angajează în canalul mandibular.Culege sensibilitatea de
la glanda parotidă, pavilionul urechii, bărbie şi de la dinţii
maxilarului inferior. O ramificaţie a nervului mandibular
este nervul lingual care culege sensibilitatea de la
mucoasa limbii (cele două treimi anterioare), glanda
submaxilară, sublinguală şi amigdala palatină.
• Nervul abducens (perechea VI) este motor şi
inervează muschiul drept lateral al globului ocular;
leziunile sale dau strabismul intern (axul sagital al
ochiului este deviat medial).
• Nervul facial (perechea VII) conţine fibre motorii,
senzitive şi vegetative. Ramurile motorii inervează
muşchii mimicii, muşchiul stilohioidian şi muşchiul
scăriţei. Cele senzitive constituie căi aferente
gustative pentru cele două treimi anterioare ale
mucoasei linguale, iar fibrele vegetative asigură
inervaţia parasimpatică a glandelor sublinguale şi
submaxilare. Leziunile facialului se manifestă prin
paralizia muşchilor mimicii cu asimetria facială,
greutate sau imposibilitatea închiderii pleoapelor,
a fluieratului, suptului şi uneori a vorbirii.
• Nervul acustico-vestibular (perechea VIII)
este compus din două categorii de fibre:
acustice şi vestibulare; cele acustice sunt căi
auditive, iar cele vestibulare căi ale
echilibrului corpului.
• Nervul gloso-faringian (perechea IX)-după ce
iese din craniu prin orificiul venei jugulare,
coboară la baza limbii şi dă:
• ramuri motorii pentru musculatura faringelui
• ramuri senzitive pentru treimea posterioare a
mucoasei linguale
• ramuri vegetative pentru glanda parotidă.
• Nervul pneumogastric (vag), (perechea X) este compus din
fibre motorii,senzitive şi vegetative parasimpatice. Nervul vag
este cel mai lung nerv cranian, trimite ramificaţii la nivelul
gatului,toracelui şi abdomenului.
• Principalele ramuri ale nervului vag sunt:
• nervii laringeu superior şi inferior,care asigură inervaţia
senzitivă a mucoasei laringelui şi inervează motor muschii
corzilor vocale;
• nervii cardiaci, care impreună cu ramuri din simpatic
formează plexul cardiac;
• ramuri pulmonare, esofagiene şi pericardice.
• în abdomen dă ramuri gastrice, hepatice, pancreatice,
splenice, jejunoileale şi colice.
• Vagul inervează motor vălul palatin, o parte din muschii
faringelui şi laringele; senzitiv el culege sensibilitatea de la
pavilionul urechii, laringe, esofag, stomac, aparat respirator şi
inimă. Fibrele vegetative ale vagului asigură inervaţia
parasimpatică a laringelui,traheei, bronhiilor, plămanilor, inimii,
esofagului, stomacului, ficatului, pancreasului,splinei,
intestinului subţire şi o parte din intestinul gros.
• Nervul accesor sau spinal (perechea
XI)-inervează motor muschii trapez şi
sternocleidomastoidian.

• Nervul hipoglos (perechea XII) este un

nerv exclusiv motor pentru musculatura
limbii. Iese din craniu printr-un orificiu
situat langă condilii occipitalului şi
inervează muşchii limbii şi o parte din
muşchii hioidieni.