Ingrijirea Pacientului Cu AVC

CAPITOLUL I.
ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS
Sistemul nervos, împreună cu sistemul endocrin, reglează majoritatea funcțiilor

organismului. Sistemul nervos (SN) are rol în special în reglarea activității musculaturii și a
glandelor secretorii (atât exocrine, cât și endocrine), în timp ce sistemul endocrin reglează în
principal funcțiile metabolice. Se deosebesc un sistem nervos vegetativ și un sistem nervos al
vieții de relație, alcătuit din sistemul nervos central și sistemul nervos periferic.
`
Fig. 1. Diviziunile sistemului nervos
Țesutul nervos este alcătuit din două elemente esențiale: neuronul (celula nervoasă
propriu-zisă) și nevroglia (țesutul de susținere). Neuronul - unitatea anatomo-funcțională a
sistemului nervos, este constituit din corpul celular și prelungirile sale. Acestea sunt: axonul -
prelungire de obicei unică și lungă, prin care influxul nervos pleacă de la celulă și dentritele -
prelungiri scurte, prin care influxul nervos vine la celulă. Fibra nervoasă este continuarea
axonului și este constituită dintr-un fascicul de neurofibrile, numite cilindrax, învelit sau nu într-
o teacă de mielină. Prin intermediul fibrelor se realizează legătura între doi neuroni, legătură ce
se numește sinapsă. Circulația influxului nervos la nivelul sinapsei se face într-o singură direcție,
de la cilindrax, spre dentrite și corp celular. Energia care circulă de-a lungul fibrei nervoase
poartă denumire de influx nervos. După sensul impulsului nervos se deosebesc:
- un neuron aferent care conduce impulsul nervos de la periferie către centru (calea
senzitivă);
- un neuron eferent care conduce impulsul nervos de la centru spre periferie (calea
motorie);
4
Fig. 2. Neuronii
Sistemul nervos periferic, alcătuit din fibre nervoase și organe terminale, deservește
informația. Excitațiile mediului extern și excitațiile pornite de la mușchi, tendoane, articulații,
periost se transmit prin intermediul sistemului nervos al vieții de relație, iar excitațiile plecate de
la viscere se transmit prin intermediul sistemului nervos vegetativ. Aceste senzații sunt
recepționate de organe specializate, numite receptori, care pot fi:
 exteroceptori - culeg excitațiile pornite de la mediul extern;
 proprioreceptori - culeg excitațiile de la mușchi, tendoane, articulații;
 interoreceptori - culeg excitațiile viscerale.
Nervii periferici pot fi: senzitivi sau senzoriali, motori, vegetativi. Pe calea lor vin
informațiile de la periferia corpului sau din organele interne, care vor merge prin intermediul
neuronului senzitiv spre centru, influxul nervos retransmițându-se spre organele electoare pe
calea neuronului motor, a nervilor motori. În general, nervii periferici sunt micști, leziunea lor
provocând tulburări clinice motorii și senzitive. Din nervii periferici fac parte: nervii cranieni, în
număr de 12 și nervii rahidieni.
Sistemul nervos central este alcătuit din măduva spinării și encefal. SNC-ul este protejat
și acoperit de cele trei foițe meningiene:
- duramater - o membrană fibroasă în contact cu osul;
- aranhoida - o foiță subțire care căptușește fața internă a durei mater;
- pia mater - un țesut bogat vascularizat care acoperă țesutul nervos.
Între arahnoidă și pia mater se găsește spațiul subarahnoidian plin cu lichid cefalorahidian.
5
Fig. 3. Meningele cerebrale. A. Secțiunea frontală B. Continuitatea cu meningele spinale
1.Encefalul este alcătuit din trunchi cerebral, cerebel, diencefal și emisferele cerebrale.
1.1 Trunchiul cerebral
Trunchiul cerebral este format din trei etaje: bulbul rahidian, puntea lui Varolio și
mezencefal. Bulbul, puntea și mezencefalul sunt sediul unor reflexe somatice și vegetative:
salivator, de deglutiție, de vomă, tuse, strănut, cardioacceleratori, cardioinhibitori, de clipire,
lacrimal, pupilare de acomodare și fotomotor. În trunchiul cerebral își au originea zece din 12
perechi de nervi cranieni.
Nervii cranieni fac parte din sistemul nervos periferic și sunt în număr de 12 perechi.
Clasificarea nervilor cranieni:
 Nervii I, II și VIII sunt senzoriali, conducând excitații olfactive (I), optice (II) și
statoacustice (VIII).
 Nervii III, IV, VI, XI, XII sunt motori.
 Nervii V, VII, IX, X sunt nervi micști.
Perechea I - nervii olfactivi-senzoriali:
- inervează: epiteliul olfactiv din cavitatea nazală.
Perechea II - nervii optici - senzoriali:
- inervează retina.
Perechea III - nervi oculomotori- motori:
6
- inervează: mușchii exterinseci ai globului ocular: drept inferior, drept superior, drept
intern, oblic inferior prin fibrele somatice somatice; mușchii intrinseci ai globului ocular:
mușchii circulari ai irisului și ai corpului ciliar prin fibrele vegetative motorii.
Perechea IV - nervii trohleari - motori
- inervează mușchiul oblic superior al globului ocular.
Perechea V - nervii trigemeni- micști
Ramuri: oftalmică, maxilară - senzitivă, mandibulară - mixtă
- inervează: tegumentul feței și dinții prin ramurile senzitive (oftalmică și maxilară) și
prin fibrele senzitive ale ramurii mandibulare; mușchii masticatori prin fibrele motorii ale
ramurii mandibulare.
Perechea VI - nervii abducenși - motori
- inervează: mușchiul drept intern al globului ocular.
Perechea VII - nervii faciali - micști
- inervează: papilele gustative din cele două treimi anterioare ale mucoasei linguale prin
fibrele senzitive; mușchii mimicii prin fibrele motorii; glandele salivare (sublinguale și
mandibulare) și glandele lacrimale prin fibrele vegetative motorii.
Perechea VIII - nervii vestibulo-cohleari- senzoriali:
- inervează: organul Corti din urechea internă prin ramura acustică; receptorii statici din
urechea internă prin ramura vestibulară.
Perechea IX - nervii glosofaringieni - micști
- inervează: papilele gustative din treimea de la baza limbii prin fibrele senzitive; unii
mușchi ai faringelui prin fibrele motorii; glandele salivare parotide prin fibrele vegetative
motorii.
Perechea X - nervii vagi - micști
- inervează: mucoasa faringiană și cea de la baza limbii prin fibrele senzitive; unii mușchi
ai faringelui prin fibrele motorii somatice; majoritatea viscerelor toracice și abdominale
prin fibrele vegetative senzitive și motorii.
Perechea XI - nervii accesori- motori:
- inervează: mușchii sternocleidomastoidian și trapez.
Perechea XII- nervii hipogloși - motori
- inervează: mușchii limbii.
7
Fig. 4. Nervii cranieni (distribuția motorie și senzitivă)
1.2 Cerebelul
Este localizat în etajul inferior al cutiei craniene, în partea dorsală a trunchiului cerebral.
Este format din două emisfere cerebeloase unite prin vermis. Suprafața este brăzdată de șanțuri
mai adânci care delimitează lobi: arhicerebel, paleocerebel, neocerebel. Substanța cenușie este
situată la exterior - formează scoarța cerebeloasă. Substanța albă este situată la interior, trimite
prelungiri în interior, dând aspectul unei coroane de arbore. În interiorul substanței albe se găsesc
zone de substanță cenușie, care formează nucleii cerebelului. Are rol în reglarea echilibrului,
tonusului muscular.
1.2 Diencefalul
Situat în prelungirea trunchiului cerebral între mezencefal și emisferele cerebrale.
Diencefalul este alcătuit din mai multe mase de substanță nervoasă: talamus, metatalamus,
epitalamus, hipotalamus. Talamusul - releu (întrerupere sinaptică) pentru toate sensibilitățile, cu
excepția celor olfactive, vizuale și auditive. Metatalamusul - releu al sensibilităților vizuală și
auditivă. Hipotalamusul - centru superior de integrare, de reglare și coordonare ale principalelor
funcții ale organismului, printre care metabolismul intermediar, secreția endocrină,
termoreglarea, digestia prin centrii foamei, setei și sațietății, unele acte comportamentale,
8
ritmului somn-veghe. Epitalamusul - constituit din glanda epifiză și un nucleu în care se închid
reflexele olfactivo-somatice.
1.3 Emisferele cerebrale
Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai dezvoltată a sistemului nervos central.
Sunt separate prin șanțul interemisferic și sunt unite la bază prin formațiuni de substanță albă:
corpul calos, trigonul cerebral, comisura albă anterioară și posterioară. Emisferele cerebrale
prezintă trei fețe: laterală, medială și inferioară (bazală). Au suprafața străbătută de șanțuri
adânci care delimitează lobi și șanțuri mai puțin adânci care delimitează girusuri
(circumvoluțiuni): șanțurile lateral - Sylvius, central - Ronaldo delimitează lobii: frontal -sediul
mișcărilor voluntare, parietal - sediul cortical al analizatorului sensibilității generale, occipital -
sediul capătului cortical al analizatorului vizual, temporal - sediul cortical al analizatorului
auditiv.
Substanța cenușie este dispusă la exterior (formează scoarța cerebrală) și la interior
(formează ganglionii bazali - corpii striați), iar substanța albă se află la interior și este constituită
din fibre de asociație, comisurale și de proiecție (senzitive și motorii). Corpii striați - nuclei
importanți ai sistemului extrapiramidal și sunt situați deasupra și lateral de talamus.
Fig. 5. Vedere laterală a emisferelor cerebrale
9
Fiziologia emisferelor cerebrale
Reflexul necondiționat (RN) este înnăscut și este caracteristic speciei (ex. reflexul
alimentar, reflexul de apărare).
Reflexul condiționat (RC) este un răspuns învățat pe care centrii nervoși îl dau unui
stimul indiferent (fără importanță biologică).
2.0 Măduva spinării

Se găsește situată în canalul vertebral - C1-L2, are formă cilindrică, turtită anterio-
posterior. Prezintă două umflături: cervicală și lombară. Între peretele osos al vertebrelor și
măduvă se află cele trei membrane ale meningelor vertebrale care asigură protecția și nutriția
măduvei. Membrana exterioară se numește dura mater - are o structură fibroasă, rezistentă și este
separată de pereții canalului vertebral prin spațiul epidural. Arahnoida are o structură conjunctivă
și este separată și de pia mater printr-un spațiu care conține lichidul cefalorahidian (LCR). Pia
mater este membrana conjunctivo-vasculară, cu rol nutritiv, care învelește măduva la care aderă
pătrunzând în șanțuri și fisuri. În grosimea ei se găsesc vase arteriale. Măduva este formată din
substanță cenușie și substanță albă. Substanța cenușie - se dispune la interior, are forma literei H;
se prezintă sub forma a trei perechi de coarne:
 Coarne anterioare - constituite din neuroni somatomotori;
 Coane posterioare - constituite din neuroni somatosenzitivi;
 Coarne laterale - constituite din neuroni visceromotorii și viscerosenzitivi.
Substanța albă - se dispune la exterior sub formă de trei perechi de cordoane: anterioare,
posterioare, laterale. Cordoanele sunt constituite din fascicule ascendente, descendente și de
asociație.
Fig. 6. Măduva spinării

Măduva spinării se leagă de receptori și de efectori prin 31 de perechi de nervi spinali: 8
cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali, 1 coccigian. Nervii spinali sunt micști, fiind constituiți
10
din trunchi, rădăcini și ramuri. Rădăcina anterioară - motorie, conține axonii neuronilor motori
din coarnele anterioare și laterale. Rădăcina posterioară - senzitivă, pe traseul ei are un ganglion
spinal în care se găsesc neuronii de origine ai căilor senzitive. Trunchiul nervului spinal - mixt.
Măduva spinării îndeplinește două funcții: reflexă și de conducere.
Fig. 7. Topografia radiculo-vertebrală

Funcția reflexă
Reflexul este mecanismul fundamental de funcționare a sistemului nervos este actul
reflex. Reflexul reprezintă reacția de răspuns a centrilor nervoși la stimularea unei zone
receptoare. Actul reflex este arcul reflex, alcătuit din cinci componente anatomice: receptorul,
calea aferentă, centrii nervoși, calea eferentă și efectorul.
Funcția de conducere se realizează pe căi lungi - ascendente, descendente și căi scurte
(de asociație).
1. Căile ascendente conduc sensibilitățile: exteroceptivă, proprioceptivă și interoceptivă.
 Calea sensibilității exteroceptive - sensibilitate superficială sau cutanată, pentru tact,
căldură și durere (termică, tactilă și dureroasă).
 Calea sensibilității proprioceptive sau profunde - provine din mușchi, tendoane,
ligamente, oase și articulații.
 Calea sensibilității interoceptive sau sensibilitatea viscerală - este sub controlul
sistemului nervos vegetativ.
11
Calea senzitivă este o cale aferentă, care conduce informații de la periferie către sistemul
nervos central. Căile senzitive cuprind trei neuroni:
a) Primul neuron se găsește pe traiectul rădăcinii posterioare a nervului rahidian, în
ganglionul spinal și în ganglionii anexați nervilor cranieni.
b) Al doilea neuron transmite excitația senzitivă la talamus - pentru sensibilitatea
superficială.
c) Al treilea neuron se găsește în talamus, iar informațiile ajung pe scoarță în lobul parietal.
Fig. 8 Calea senzorială (tract ascendent)
2. Căile descendente ale motricității

2.1 Calea sistemului piramidal își are originea în cortexul cerebral și controlează
motilitatea voluntară. Calea de mișcare este o cale eferentă, aceasta duce impulsurile
(comenzile) de la SNC la periferie. Calea sistemului piramidal este cea mai rapidă
cale, având o sinapsă, ea cuprinde cuprinde doi neuroni:
- Un neuron motor central (NMC) - neuronul de comandă al mișcării;
- Un neuron motor periferic (NMP) - neuronul care stabilește legătura cu fibrele
musculare striate;
12
Fig. 9. Calea motorie (tract descendent)
Neuronii motori centrali se găsesc în stratul 5 piramidal din circumvoluția frontală

ascendentă. Somele acestor neuroni se găsesc în substanța cenușie din lobii frotali. Axonii
acestor neuroni formează fasciculul piramidal care străbate structurile encefalului până la
întâlnirea cu NMP sau până la ieșirea din cutia craniană. O parte dintre acești axoni fac sinapsă
cu neuronul NMP la nivelul nucleilor din trunchiul cerebral, acești nuclei motori sunt ai nervilor
cranieni motori sau micști, ceilalți axoni ai neuronilor coboară și fac sinapsă cu NMP la nivelul
coarnelor anterioare ale măduvei spinării, coboară prin structura encefalului.
 75% dintre acești axoni care coboară se încrucișează la nivelul bulbului rahidian
formând fasciculul piramidal încrucișat;
 25% dintre axoni coboară direct în coarnele anterioare de pe aceeași parte (fibră
cortico-spinală).
Neuronii motori periferici se găsesc în nucleii nervilor micști sau motori de la nivelul
trunchiului cerebral și în coarnele anterioare ale măduvei.
2.2 Calea sistemului extrapiramidal își are originea în etajele subcorticale și controlează
motilitatea involuntară automată și semiautomată. Toate aceste fascicule
extrapiramidale ajung în final, la neuronii motori din cornul anterior al măduvei.
Prin căile descendente piramidale și extrapiramidale, centrii encefalici exercită controlul
motor voluntar (calea piramidală) și automat (căile extrapiramidale) asupra musculaturii
scheletice. În acest mod sunt reglate tonusul muscular și activitatea motorie, fiind menținute
postura și echilibrul corpului.
13
Sistemul nervos vegetativ
Este o componentă a sistemului nervos, care își poate desfășura activitatea și independent
de voință. Activitatea sa este reglată de segmenetele superioare ale sistemului nervos central și în
mod special de scoarță.
Sistemul nervos vegetativ coordonează activitatea organelor interne: bătăile inimii și
presiunea sanguină, distribuția sângelui, frecvența mișcărilor respiratorii, secreția etc. Cele două
componente ale sistemului nervos vegetativ sunt simpaticul și parasimpaticul - exercită asupra
fiecărui organ acțiuni antagoniste: unul stimulează, celălalt inhibă. Excitația simpatică, mărește
catabolismul, deci crește căldura, glicemia, accelerează bătăile inimii, diminuă circulația
periferică și crește circulația centrală. Parasimpaticul are acțiune antagonistă: el crește
anabolismul.
Fig. 10. Sistemul nervos simpatic
14
Fig. 11. Sistemul nervos parasimpatic
15
CAPITOLUL II. ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC
(AVCI)
Aportul sanguin cerebral se realizează prin intermediul a două mari artere pereche:
arterele carotide interne și arterele vertebrale. Arterele carotide interne transportă sângele de la
inimă prin partea anterioară a gâtului, iar arterele vertebrale transportă sângele prin partea
posterioară a gâtului. În interioarul cutiei craniene arterele vertebrale se unesc și formează artera
bazilară. Arterele carotide interne și artera bazilară se ramifică în mai multe ramuri: artera
oftalmică, artera cerebrală anterioară, artera cerebrală medie (sylviană), artera comunicantă
posterioară. Aceste ramuri formează un cerc arterial numit poligonului lui Willis, stabilindu-se
astfel o cale de comunicare între arterele carotide interne și artera bazilară. Din poligonul lui
Willis se ramifică și alte artere mici, acestea transportă sângele către toate ariile cerebrale.
Fig. 12. Vascularizația cerebrală

Ischemia reprezintă scăderea debitului sanguin într-o anumită regiune a creierului care nu
va mai primi oxigenul și glucoza din cauza unui obstacol în calea circulației arteriale care poate
fi cauzat de ateroscleroză, hipoglicemie, tromboembolie, anemie, expunere la frig extreme,
malformații arterio-venoase. Ca o situație extremă a ischemiei cerebrale ca și dezechilibru între
cantitatea de oxigen și substanțe nutritive către creier și reducerea drastică a cantității,
menționăm infarctul cerebral. Infarctul este caracterizat printr-o necroză a țesutului cerebral,
ireversibilă, provocată de o scădere drastică a debitului sanguin arterial către creier.
16
Fig. 13. Infarctul cerebral
2.1 Definiție
Accidentul vascular cerebral ischemic reprezintă necroza țesutului cerebral (infarctul
cerebral) cauzată de aportul inadecvat de sânge și oxigen la nivelul unei regiuni a creierului.
Etiologie
Din punct de vedere etiopatologic, ischemia este consecința următoarelor mecanisme cauzatoare:
- Vasospasmul (lipsa de adaptare a vaselor de sânge la circulația sângelui, ca în cazul
HTA);
- Tulburările hemodinamice (sângele circulă prin vase datorită activității cordului, ceea
ce implică o funcție cardiacă normală, în caz contrar aprovizionarea cu sânge fiind
deficitară, ca în situația colapsului, a tahiritmiilor, a blocurilor cardiace; de asemenea
malformații vasculare, comunicările arterio-venoase, alte modificări ale arborelui
circulator, ca stenozele, de exemplu pot producă tulburări hemodinamice locale);
- tromboembolia (blocarea totală sau parțială a curgerii sângelui printr-un vas din cauza
unui trombulus sau embolus) va avea drept consecință scăderea sau oprirea fluxului
de sânge în aval de obstacol; acest mecanism de producere a ischemiei este întâlnit la
bolnavii cu ateromatoză, valvulopatii cardiace, unele boli de sânge, boli infecțioase,
după intervenții chirurgicale, reprezentând totodată cel mai frecvent mod de
ischemizare întâlnit în patologia medicală.
17
2.2 Clasificare
Există două forme de accident vascular cerebral ischemic:
1) Tranzitoriu;
2) Constituit.
1) Accidentul vascular cerebral ischemic tranzitoriu (AIT)
Reprezintă perturbarea neurologică prin suferință circulatorie de scurtă durată - sub 24h -
cu reversibilitate totală, fără sechele, dar cu tendința de a se repeta.
Circumstanțe de apariție: bolnav cu antecedente patologice cardiovasculare diverse - tulburări de
ritm cardiac, infarct de miocard, CICD, HTA, ateromatoză, boli valvulare cardiace, malformații
cardiace, boli ale vaselor de sânge, unele infecții.
2.3.1 Simptomatologie - tranzitorie și total reversibilă:
Debut brusc, semne neurologice de focar ce corespund unui teritoriu arterial.
a) AIT în teritoriul carotidian:
- Tulburări de vedere (cecitate monooculară, defect de câmp vizual);
- Afazie (tulburare de vorbire și/sau de înțelegere a vorbirii);
- Deficit motor (hemiplegie facio-brahială, monoplegie);
- Hemihipoestezie facio-brahială.
b) AIT în teritoriul vertebro-bazilar:
- Criză de drop-attack (cădere bruscă, fără pierderea stării de conștiență);
- Deficit motor (paraplegie, tetraplegie);
- Hemihipoestezie;
- Paralizii de nervi cranieni (III-XII), însoțite de deficit motor sau tulburări de
sensibilitate în membrele de pe partea opusă nervului cranian paralizat – sindrom
altern;
- Mutusim akinetic (se datorează AIT, atunci când este rapid reversibil sub 24h);
- Vertij (sindrom vestibular);
- Fenomene cerebeloase - tulburări de mers și echilibru, tulburări în coordonarea
mișcărilor (ataxie);
AIT reprezintă o urgență neurologică (cu tot aspectul benign pe care îl îmbracă),
deoarece, netratat corect și la timp, se transformă după mai multe repetări în accident ischemic
constituit (infarct cerebral).
2) AVCI constituit (accidentul ischemic constituit)
Este precedat de mai multe ori de AIT repetat.
Accidentul ischemic constituit reprezintă pentru creier ceea ce infarctul de miocard
reprezintă pentru cord. Leziunile produse sunt permanente, definitive.
18
Circumstanțe de apariție: bolnavul are antecendete patologice cardiovasculare de tipul
HTA, ateromatoză (de aceea, acccidentul vascular ischemic constituit este frecvent întâlnit la
vârstă mai înaintată). Colagenozele, luesul, TBC-ul pot fi cauzate de AVCI constituit la o vârstă
mai tânără. Bolile cardiace congenitale sau dobândite constituie, de asemenea, factori de risc
pentru apariția ischemiei cerebrale constituite (prin mecanism embolic).
2.3.2 În funcție de vasul arterial afectat, simptomatologia este caracteristică.
a) În teritoriul carotidian:
1) La nivelul arterei carotidei interne:
- Tulburări de vedere la un ochi;
- Deficit motor la membrele de partea opusă;
2) La nivelul arterei cerebrale anterioare:
- Paralizia membrului pelvin de partea opusă;
- Tulburări pshice: depresie, apatie, euforie;
3) La nivelul arterei cerebrale medii (artera sylviană):
 Obstrucția parțială în ramificațiile superficiale produce:
- Deficit motor la nivelul unui membru superior și al unei jumătăți a feței, de partea
opusă a arterei ischemice, la care se asociază (în leziunile de emisfera stângă) și
afazia (tulburări de vorbire);
 Obstrucția totală se manifestă prin:
- Hemiplegie facio-brahio-curală (paraliza unei jumătăți a feței și a membrelor
corespunzătoare, somnolență sau stare comatoasă);
- Devierea globilor oculari spre partea opusă paraliziei;
- Hemianopsie (bolnavul nu percepe câmpul vizual de partea paralizată);
- Tulburări de sensibilitate la nivelul segmentelor paralizate;
- Tulburări vegetative mai mult sau mai puțin grave, în raport de edemul cerebral.
Dacă bolnavul are globii oculari orientați spre o parte și paralizia membrelor de partea
opusă, leziunea este localizată în emisfera cerebrală de partea spre care sunt îndreptați globii
oculari („bolnavul privește spre leziune”).
b) În teritoriul vertebro-bazilar:
Funcțional, teritoriul vascularizat de sistemul arterial este responsabil, printre altele, de:
 Menținerea stării de conștiență, reglarea ritmului somn-veghe, reglarea
respirației (involuntar) și a mișcării cardiace (toate acestea se datorează
formațiunii reticulate);
 Activitatea nervilor cranieni de la perechile III până la perechile XII;
19
 Conducerea influxului nervos pentru mișcarea corpului de la creier spre
măduva spinării și a influxului nervos pentru transmiterea sensibilității dinspre
periferie spre creier;
 Integrarea văzului (lobul occipital);
 Controlul echilibrului, al coordonării actelor motorii, al tonusului muscular
(cerebel și conxiunile acestuia cu diverși nuclei din trunchiul cerebral).
1) La nivelul arterei bazilare, ischemia poate produce:
- Tulburări de conștiență (comă);
- Tetraplegie (paralizia tuturor celor 4 membre);
- Tulburări respiratorii;
- Paralizii de nervi cranieni.
În formele grave, evoluția este rapidă spre deces, în formele cu supraviețuire, sechelele
sunt severe. Dacă obstrucția arterei bazilare este incompletă (mai există posibilitatea trecerii
sângelui prin acest vas, dar în cantitate total insuficientă pentru necesitățile metabolice) se
observă:
- Somnolență (sau comă variabilă în timp);
- Mutism akinetic;
- Paralizii ale nervilor oculomotori;
- Tulburări de vedere;
- Nistagmus (mişcarea rapidă, repetată şi necontrolată a ochilor);
- Tulburări vegetative.
2) Obstruarea ramurilor arteriale care se desprind din artera bazilară se manifestă clinic în
raport cu zona anatomică pe care o irigă.
 În ischemia bulbului rahidian se pot observa:
- paralizia nervilor IX, X, XI, XII (tulburări de deglutiție, de fonație, de troficitate a
limbii, de sensibilitate a vălului palatin, amigdalelor, faringelui);
- Deficit motor la nivelul membrelor sau doar un sindrom piramidal cu ROT vii și
semn Babinski pozitiv;
- Tulburări de sensibilitate la nivelul membrelor;
- Nistagmus;
- Vertij și tulburări de echilibru;
- Dispnee.
 În ischemia punții se pot observa:
- Paralizia nervilor VI, VII și VIII (paralizia mișcării globilor oculari, paralizia facială,
surditate sau hipoacuzie);
20
- Tulburări respiratorii;
- Tulburări ale stării de conștiență;
- Sindrom locked-in.
Reținem: dacă bolnavul are globii oculari orientați spre membrele paralizate, leziunea
este în trunchiul cerebral (bolnavul își privește membrele paralizate); de exemplu, globii oculari
sunt orientați spre stânga și tot de partea stângă membrul superior și membrul inferior sunt
paralizate.
 În ischemia mezencefalului se pot observa:
- Paralizia nervilor oculomotori III, IV;
- Deficit motor al membrelor de partea opusă globului ocular paralizat;
- Tulburări de sensibilitate;
- Semne de suferință cerebeloasă, modificări de tonus muscular, mișcări involuntare.
3) Obstrucția arterelor cerebrale posterioare și a ramurilor sale se manifestă, în raport cu
localizarea leziunii, prin:
- Tulburări de vedere;
- Tulburări cerebeloase;
- Mișcări involuntare (coreoatetozice);
- Sindrom de talamus manifestat prin dureri deosebit de intense, hipoestezie, iluzii de
mișcare, toate acestea la nivelul membrelor de pe partea opusă talamusului afectat;
- Hemianopsie;
- Dezorientare;
- Tulburări psihice;
- Somnolență sau alterarea ritmului somn-veghe.
2.4 Explorări clinice
2.4.1 Examinarea statusului mental
Aceste teste sunt destinate a evalua atenția, orientarea, memoria, introspecția, judecata și
înțelegerea informației generale. O serie de numere pot fi recitate, iar pacientul întrebat de
fiecare dată la o problemă specifică de care trebuie să-și amintească (atenția). Se pun întrebări
privind numele pacientului, locul, ziua, data.
Memoria de lungă durată și cea imediată pot fi testate prin determinarea unei serii
numerice dintr-o secvență. Memoria recentă poate fi evaluată testând capacitatea pacientului de
a-și reaminti o serie de obiecte după un anumit timp definit, de exemplu, 5 și 15 minute.
Memoria de lungă durată poate fi evaluată prin estimarea capacității pacientului de a povesti un
istoric cronologic, coerent al bolii sale sau evenimente din viața sa personală. Reamintirea unor
evenimente curente sau istorice majore poate fi folosită pentru a estima fondul de bază, de
21
înțelegere generală. Dacă răpunsurile sugerează că s-ar putea sa fie o problemă în capacitatea
pacientului de introspecție, acesta trebuie întrebat dacă are sau nu probleme de sănătate.
Interpretarea unor proverbe (ca de exemplu, Cu o floare..”) poate da informații privind
capacitatea acestuia de a gândi și de a judeca într-o manieră abstractă.
Evaluarea limbajului trebuie să includă vorbirea spontană, numirea, repetiția, citirea,
scrisul și înțelegerea. Pot fi, de asemenea, estimate abilitatea de a calcula, identifica dreapta de
stânga, identificarea degetelor, praxisul (fluieratul, periatul dinților, pieptănatul părului, saltul) și
abilitatea de a desena și copia figuri.
2.4.2 Examinarea nervilor cranieni (NC)
NC 1- se obstrucționează fiecare nară secvențial, se folosește un stimul moderat (săpunul,
pasta de dinți, cafeaua sau lămâia). Cu ochii închiși, pacientul inspiră pe nas și încearcă să
identifice stimulul.
NC 2- se verifică acuitatea vizuală (cu corecția de ochelari), folosind un tabel de distanță
Snellen sau tipul de aproape Jaeger; cea mai bună metodă este de a sta așezat în fața pacientului
la 0,6- 1,0 metri de el și de a-l ruga să-și acopere ușor un ochi cu mâna și de a-și fixa privirea
ochiului neacoperit la nasul examinatorului, apoi este mișcat un obiect mic, de la periferie către
centru câmpului vizual, până când este vizualizat de către pacient. Fundul de ochi trebuie
examinat cu oftalmoscopul și se înregistrează culoarea, mărimea, gradul edemului sau măririi
discului optic.
NC III, IV, VI - descriu mărimea și forma pupilelor, precum și reacția directă și
consensuală la lumină; se verifică convergența și reacția de acomodare pupilară (pacientul este
rugat să urmărească un obiect mic către rădăcina nasului).
NC V - simțim mușchii maseteri și temporali în timp ce pacientul mușcă; testăm
deschiderea mandibulei, protuzia și mișcarea laterală împotriva unei rezistenței; se examinează
sensibilitatea întregii fețe și reflexul cornean, folosind o mică bucată de vată.
NC VII- observăm dacă există asimetria feței în repaus și la mișcări spontane; testăm ridicarea
sprâncenelor, a frunții, încruntarea frunții, închiderea ochilor, zâmbitul, umflarea obrajilor,
fluieratul, stângerea buzelor și contracția mușchilor obrajilor; testăm gustul pentru dulce (zahăr),
acru (lămâie), amar (chinină), folosind bețișoare cu vârful acoperit cu vată înmuiată în soluția
respectivă și plasate la nivelul marginii laterale ale limbii scoase în afară.
NC VIII- verificăm abilitatea de a auzi sunetele produse de un diapazon, frecarea
degetului, ticăitul ceasului și a vocii șoptite la nivelul fiecărei urechi; verificăm conducerea
aeriană a sunetului versus osoasă mastoidiană (Rinne) și lateralizarea la un diapazon plasat în
centrul frunții (Weber) – testarea de precizie, cantitativă a auzului necesită audiometrie.
22
NC IX, X - verificăm ridicarea simetrică a uvulei cu fonația „aaa” și poziția uvulei și a
arcului palatin în repaus; la anumiți pacienți, se poate testa sensibilitatea în regiunea amigdalelor
palatine, a faringelui posterior și a limbii, reflexul faringian („gag” reflex) este evaluat prin
stimularea faringelui posterior cu un obiect bont pe fiecare parte, de exemplu, cu abeslangul, în
anumite situații, este necesară examinarea corzilor vocale cu laringoscopul.
NC XII - controlăm ridicarea umerilor (mușchiul trapez) și rotirea capului de fiecare parte
(mușchiul sternocleidomastoidian) împotriva unei rezistențe.
NC XII - examinăm mărimea și puterea limbii; verificăm dacă sunt atrofii, devierea de la
linia de mijloc odată cu protuzia ei, tremor și mici mișcări ca fibrilațiile sau fasciculațiile.
Fig. 14. Modelul Snellen

2.4.3 Examinarea motorie
Mușchii sunt examinați pentru evidențierea atrofiei sau a hipertrofiei.
Fasciculațiile pot fi observate ca niște mișcări fine ce apar spontan sau induse de o
percuție ușoară. Mișcările involuntare pot fi prezente fie în repaus (de exemplu, ticurile,
mioclonusul, balismul), în timpul menținerii posturii (3-5/ secundă în tremorul din boala
Parkinson) sau în timpul activităților voluntare (7/secundă) sau tremor familial (8-12/secundă).
Tonusul muscular este testat prin estimarea rezistenței la mișcările pasive ale unui
membru relaxat. La membrele superioare, tonusul este evaluat prin pronații și supinații repetitive
ale antebrațului și prin răsucirea mâinii la nivelul încheieturii mâinii. La nivelul membrelor
inferioare, mâinile examinatorului sunt așezate în spatele coapselor și ridicate rapid; în cazul
unui tonus normal, gleznele se târăsc de-a lungul mesei de examinare pentru o distanță variabilă
înainte de a se ridica, dacă există un tonus crescut, acesta determină o imediată ridicare a
23
călcâiului de pe suprafață. Un tonus scăzut se datorează cel mai frecvent tulburărilor neuronului
motor inferior, nervului periferic sau tulburărilor sistemului cerebelar.
Un tonus muscular crescut poate fi evidențiat ca spasticitate (rezistență determinată de
unghiul și direcția mișcării), rigiditate (rezistență similară în toate unghiurile de mișcare) sau
paratonie/Gegenhalten (modificări fluctuante în rezistență, datorate mișcărilor pasive repetitive).
Spasticitatea apare în bolile neuronului motor superior/tractului piramidal, rigiditatea
apare apare în bolile extrapiramidale, iar paratonia apare în tulburările lobului frontal sau
talamice. Una dintre cele mai frecvente tipuri de rigiditate observată este rigiditatea de tip roată
dințată din sindromul Parkinson, unde mișcarea pasivă determină o rezistență intermintentă.
Forța musculară trebuie testată pentru mișcări majore la nivelul fiecărei articulații (de exemplu,
flexia, extensia, adducția și abducția).
2.4.4 Reflexele
Reflexele de întindere musculară testate cel mai frecvent sunt reflexele bicipitale, brahioradiale
și tricipitale la membrele superioare și patelare (cvadricipitale) și ahiliene la membrele
inferioare. Clonusul se referă la contracțiile ritmice repetitive evocate de un stimul de întindere;
când este prezent, este cel mai frecvent observat la tendonul lui Ahile. Reflexul plantar este
inițiat prin trasarea, cu ajutorul unui stimul dureros, folosind de exemplu vârful unei chei, a
suprafeței laterale a plantei, începând lângă călcâi și mergând spre haluce, trecând transversal
peste porțiunea distală a plantei. Un răspuns anormal (semnul lui Babinski) constă în extensia
degetului mare al piciorului la nivelul articulației metatarsofalangiene. În unele cazuri se
asociază cu abdcuția celorlalte degete și cu un grad variabil de flexie a gleznei, a genunchiului și
a șoldului. Răspunsul normal este flexia plantei.
Testarea reflexelor abdominale superficiale și a reflexului anal sunt importante în
anumite situații; spre deosebire de reflexele musculare de întindere, aceste reflexe cutanate sunt
absente în leziunile SNC.
Fig. 15. Semnul Babinski
24
2.4.5 Examinarea senzorială
Se întreabă pacientul dacă poate simți atingerea ușoară și temperatura unui obiect rece la
nivelul fiecărei extremități. Se testează o dublă stimulare simultană, atingând ușor mâinile.
De obicei, se testează sensibilitatea dureroasă (înțepare), la atingere, vibratorie, de poziție
a articulației la nivelul fiecărui membru. Pacienții cu leziuni cerebrale pot prezenta anomalii ale
„sensibilității discriminative” cum ar fi capacitatea de a identifica doi stimuli aplicați simultan,
capacitatea de a localiza cu exactitate stimulii, de a identifica doi stimuli plasați în apropiere unul
de altul ca fiind separați (discriminare a două puncte), identificarea unui obiect doar prin
atingerea și manipularea lui (stereognozie) și identificarea numerelor sau a literelor scrise pe
suprafața pielii (grafiestezie).
2.4.6 Examinarea coordonării și a mersului.
Se testează mișcările rapide, alternative, ale degetelor și ale picioarelor și manevra deget-
nas. Se observă pacientul în timp ce merge de-a lungul unei linii drepte. Coordonarea este testată
prin capacitatea pacientului de a duce cu exactitate indexul la nas la degetul întins al
examinatorului și apoi de a-și lăsa să alunece călcâiul fiecărui picior pe membrul inferior
contralateral, de la genunchi în jos, de-a lungul tibiei. De asemenea, pot fi utile teste adiționale
(de exemplu, să deseneze obiecte în aer, să urmărească un deget în mișcare, să bată încet cu
indexul pe extremitatea distală a policelui sau alternativ pe fiecare deget în parte).
Trebuie observate capacitatea de a păstra poziția verticală stând cu picioarele apropiate
cu ochii închiși (testul Romberg), de a merge de-a lungul unei linii (mersul în tandem) și de a se
întoarce.
2.5 Explorări paraclinice
Pentru confirmarea diagnosticului sugerat de istoricul medical și de examenul fizic pot fi
necesare diferite proceduri diagnostice.
2.5.1 Puncția lombară
Prin puncție lombară (puncție spinală) se prelevă cu ajutorul unui ac o mostră din lichidul
care înconjoară creierul și măduva spinării (lichidul cefalorahidian).
Fig. 16. Puncția lomabră

25
2.5.2 Tomografia computeriazată (CT)
Este o tehnică imagistică ce folosește asistarea computerizată pentru a analiza o serie de
radiografii. Computerul generează imagini bidimensionale de rezoluție înaltă, care seamănă cu
secțiuni anatomice ale organului investigat.
Fig. 17. Anevrism bazilar
2.5.3 Rezonanța magnetică nucleară (RMN)

Rezonanța magnetică nucleară a creierului sau a măduvei spinării este o procedură în
cadrul căreia cu ajutorul unui câmp magnetic și a unor unde radio cu frecvență foarte înaltă se
obțin imagini anatomice foarte detaliate. RMN identifică majoritatea anomaliilor neurologice
(inclusiv accidente vasculare cerebrale vechi, majoritatea tumorilor cerebrale, anomalii ale
trunchiului cerebral și ale cerebelului, scleroza multiplă) mai bine decât CT.
Fig. 18. Imagini RMN ale capului

26
2.5.4 Angiografia cu rezonanță magnetică nucleară
Angiografia cu rezonanță magnetică nucleară (ARMN) reprezintă folosirea rezonanței
magnetice nucleare (RMN) pentru a obține imagini ale vaselor sanguine de la nivelul gâtului și
capului. ARMN se folosește frecvent împreună cu RMN pentru a evalua pacienții care au suferit
un accident vascular cerebral.
Fig. 18. Imagistică prin rezonanță magnetică (venografie și arteriografie)
2.5.5 Ecoencefalografia
Ecoencefalografia este o procedură în cadrul căreia cu ajutorul ultrasunetelor se obțin
imagini ale creierului.
2.5.6 Tomografia cu emisie de pozitroni (PET)
În cazul tomografiei cu emisie de pozitroni, o anumită substanță necesară pentru
funcționarea creierului (cum ar fi oxigen sau glucoza) este marcată cu o moleculă radioactivă (un
27
radionuclid) care emite pentru scurt timp particule cu sarcină pozitivă (pozitroni). PET poate
oferi informații despre focarele epileptice, tumorile cerebrale, accidente vasculare cerebrale.
2.5.7 Tomografia computerizată cu emisie fotonică (SPECT)

Este o metodă în cadrul căreia se folosesc radionuclizi pentru a obține imagini ale
fluxului sanguin cerebral.
2.5.8 Angiografia cerebrală
Este o procedură invazivă ce se utilizează pentru a detecta anomaliile vaselor sanguine
cerebrale. Angiografia cerebrală poate detecta dilatațiile pereților arteriali (anevrismele),
inflamația arterelor (arterita), malformațiile vaselor sanguine (malformații arteriovenoase), sau
obstrucția unui vas sanguin (care poate conduce la accident vascular cerebral).
Fig. 19. Imagine angio- RMN- artere carotide și artere vertebrale cu aspect normal
2.5.9 Ecografia Doppler color

Este o procedură în cadrul căreia diferitele viteze și direcții de curgere a sângelui sunt
ilustrate prin culori diferite. Metoda se folosește în principal pentru a măsura fluxul sanguin prin
arterele gâtului (arterele carotide) sau prin arterele de la baza creierului (arterele vertebrale,
artera bazilară, poligonul Willis și artera cerebrală medie) și pentru a identifica și evalua
îngustarea sau obstrucția acestor artere.
28
Fig. 20. Bifurcație carotidiană normală
Fig. 20.1 Stenoza arterei carotide interne
2.5.10 Mielografia
Reprezintă efectuarea de radiografii ale măduvei spinării după injectarea în lichidul
cefalorahidian (printr-un ac de puncție spinală) a unei substanțe radioopace (de obicei iohexol).
29
2.5.11 Electroencefalografia (EEG)
Este o procedură rapidă, simplă și nedureroasă prin care activitatea electrică a creierului
este înregistrată sub forma unor unde pe o hârtie aflată în mișcare sau în memoria unui computer.
Fig. 22. EEG- Epilepsie

2.5.12 Electromiografia
În cazul electromiografiei în mușchi se inseră ace de dimensiuni mici cu scopul de a
înregistra activitatea electrică a mușchiului atunci când acesta este în repaus sau când se
contractă.
2.5.13 Teste de laborator
Evaluarea prin teste de laborator a unui pacient cu semne neurologice poate cuprinde:
electroliții serici, hemoleucograma completă și teste renale, hepatice și endocrine, examinarea
lichidului cefalorahidian (LCR).
2.6 Diagnostic
Diagnosticul de AVCI se stabilește de obicei pe baza istoricului medical al pacientului și
a examenului clinic.
2.7 Evoluție și prognostic
Dintre pacienții care au suferit un AVCI, aproximativ 10% prezintă recuperare aproape
completă a funcțiilor pierdute, iar 25% prezintă recuperare semnificativă. Aproximativ 40%
rămân cu handicap moderat-sever, necesitând îngrijiri speciale, iar aproximativ 10% necesită
îngrijire permanentă la domiciliu sau în orice altă instituție medicală pentru îngrijiri pe termen
lung.
În timpul primelor câteva zile după AVCI nu se poate prezice dacă se va produce
ameliorare sau agravare a simptomatologiei. Aproximativ 50% dintre persoanele cu paralizie a
30
unei jumătăți a coprului și majoritatea cu simptome mai puțin severe prezintă recuperarea într-o
măsură variabilă a unor funcții pierdute până în momentul externării din spital, iar la final pot
deveni capabile să se îngrijească singure.
2.8 Tratament
2.8.1 În caz de edem cerebral:
Tratamentul urmărește scăderea T.A. cu Furosemid (fiole de 20 mg, administrate i.v.,
repetat la 8 ore) și Raunervil (acțiune vasodilatatoare și hipotensivă) (fiole de 2,5 mg, i.m. sau
i.v. repetat la 2-4 ore, în funcție de raspuns). Edemul cerebral se combate prin administrarea de
sulfat de magneziu 25% (10 - 30 ml, i.v. lent) sau de soluții hipertonice de glucoză 20% (100-
200 ml în perfuzie). Există soluții hipertonice de glucoză 20%, 33% sau 40 %.
In cazul în care bolnavul este agitat, se administrează Plegomazin (i.v. sau i.m.) sau
Fenobarbital (0,10 - 0,20 g i.m.).
2.8.2 În caz de tromboembolie:

Tratamentul constă în vasodilatatoare (Papaverină, 2-4 fiole, i.m.), combaterea edemului
cerebral cu sulfat de magneziu 25% (i.v. lent) sau soluție glucozata 33% (50-100 ml), uneori
hemisuccinat de hidrocortizon (50-100 mg/24 de ore, în perfuzie i.v.) și tratament anticoagulant
cu Heparinaă(200-300 mg/zi), în 4 prize. Tot în vederea efectului anticoagulant recent se adaugă
Persantin.
2.9 Complicații
Clasificarea complicaţiilor:
2.9.1 Neurologice.
2.9.2 Somatice: infecţioase şi noninfecțioase
Complicaţiile neurologice:
2.9.1.1. Angajarea (hernierea) transtentorială sau uncală - cauza: AVC-uri masive
supratentoriale;
Tratamentul agresiv al edemului cerebral la aceşti pacienţi nu întotdeauna atinge un
rezultat scontat.
2.9.1.2 Compresiunea trunchiului cerebral, cauza - infarcte masive cerebelare.
Tratamentul, de regulă, chirurgical.
2.9.1.3 Hidrocefalia oclusivă - Cauza: infarcte masive cerebelare. Tratamentul, de regulă,
chirurgical.
2.9.1.4 Crizele epileptice - anticonvulsivantele nu sunt indicate în primul acces, dar
accesele repetate necesită instituirea tratamentului anticonvulsivant.
2.9.1.5 Depresia - comună în stadiul acut.
31
2.9.1.6 Disfagia - cu toate că este foarte frecventă, de regulă, este tranzitorie. Pacienţii cu
afectare trunculară deseori necesită sondă nazogastrică pentru o perioada anumită de timp.
2.9.2 Complicaţiile somatice infecţioase:
2.9.2.1 Infecţiile tractului urinar - sunt cele mai frecvente complicaţii infecţioase. Riscul
dezvoltării infecţiilor urinare sporeşte la utilizarea cateterului urinar. Terapia empirică de prima
intenţie include asocieri de peniciline semisintetice cu inhibitori de beta-lactamaze.
La pacienţii alergici la peniciline se administrează fluorchinolone. În cazuri severe se
face combinarea cu aminoglicozide sau Carbapinem. Tratamentul se ajustează după rezultatele
uroculturii.
2.9.2.2 Pneumonia (inclusiv pneumonia prin aspirare) - a două ca frecventă complicaţie
infecţioasă. Terapia empirică de primă intenţie include aminopenicilinele protejate, cefalosporine
generaţiile II, III, Carbapinem. La pacienţii alergici la peniciline se administrează fluorchinolone.
Durata tratamentului este în medie de 7-10 zile, în cazul depistării de Stafiloccocus aureus
meticilinrezistent sau al bacteriilor aerobe Gram-negative – 10–14 zile; pneumonia multilobară –
14–21 de zile. Tratamentul se ajustează după rezultatele culturii bacteriene.
2.9.2.3 Bacteriemia - riscul de baza de dezvoltare sunt cateterele vasculare. Este
necesar managementul adecvat, inclusiv anularea cateterelor în caz de bacteriemie confirmată.
Terapia empirică de primă intenţie include antibioticoterapia combinată (antibiotice beta-
lactamice + aminoglicozide). Tratamentul se ajustează după rezultatele hemoculturii.
2.9.2.4 Escarele sunt o complicaţie severă a AVC, ce cresc riscul de deces şi
prognosticul nefavorabil. Riscul dezvoltării escarelor creşte în caz de diabet zaharat, obezitate,
malnutriţie. Antibioticoterapia se indică doar în semne de infecţie sau de culturi bacteriene
pozitive. Prevenirea escarelor este recomandă la toţi pacienţii cu AVC. Se bazează pe
schimbarea poziţiei corpului la pacienţii imobilizaţi fiecare 1–4 ore, igienă minuţioasă, utilizarea
saltelelor antiescare şi a altui echipament antiescare (ciorapi).
Complicaţiile somatice non-infecțioase:
2.9.2.5 Hiperglicemia
2.9.2.6 Afectarea sistemului cardiocirculator
2.9.2.7 Tromboza venelor profunde
32
CAPITOLUL III. PROCESUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENȚILOR CU
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC
Studiul de caz nr. 1

Pacientul MP în vârstă de 65 ani, fără antecedente personale patologice, care a suferit în
urmă cu câteva săptămâni un AVC ischemic sylvian stâng. Acesta se internează pentru
dificultate motorie și tulburare de vorbire brusc instalată.
Examenul neurologic la internare evidențiază deviere conjugată a capului și ochilor spre
stânga, pareză facială, deficit motor total ale membrelor drepte, afazie mixtă predominant
expresivă, tulburări trofice de decubit. Pacientul prezintă incontinență urinară și de fecale.
Medicația prescrisă: Pradaxa 3cap/zi, Digoxin 1cap/zi, Pramistar timp de 30 zile.
Investigații paraclinice:
 EKG, Ecografie Doppler, CT, RMN, RX;
 Set analize sânge: Hb = 12.8g/dL; Ht = 38,0%; L = 10,5 (10*/L); T = 170( 10*/L);
Glicemie = 92mg/dL; Uree = 33.6mg/dL; Creatinină = 0,51mg/dL;
TGO = 32U/L; TGP = 28U/L; Colesterol = 134mg/dL, Trigliceride = 39g/dL, VSH (1h) =
20mm, urocultură, sumar urină.
 Consultații: Boli interne, Cardiologie, Psihiatrie
1. Date generale despre pacient
Inițialele pacientului: MP
Vârsta: 65 ani
Sex: M
Stare civilă: divorțat, locuiește singur.
Religie: ortodox
Ocupație: pensionar
Localitatea: București
Alcool: ocazional
Cafea: da
Dieta: îi plac prăjelile
Greutate: 75 kg
Înălțime: 1,65 m
TA: 180/ 100 mmHg
P: 100 b/min
Alergii cunoscute: neagă
33
Stare de dependență: dependent.
2. Prezentare de caz
Diagnostic medical: AVC ischemic sylvian stg
Data apariției: 08.04.2016
Data internării: 06. 05. 2016
Motivele internării: hemiplegie dr, afazie mixtă post AVC ischemic, deficit motor ale
memebrelor drepte, devierea capului și ochilor spre stânga.
Manifestări de dependență:
- Afazie mixtă
- Anxietate
- Deficit motor: hemiplegie dr cu hipotonie
- TA: 180/100, însoțită de cefalee occipitală matinală, dispnee, acufene, tulburări de
vedere, tulburări de memorie și concentrare.
- P: 100 b/min
- Tulburări trofice de decubit: escară de decubit
- Incontinență de urină și fecale
- Dispnee Cheynes Stokes - polipnee 30 resp/min.
34
Data Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții autonome Intervenții delegate Evaluare
afectată nursing
06.05. 1. Nevoia de 1. Dispnee 1. Pacientul să - monitorizez şi notez în - administrez medicaţia cf 1. Pacientul prezintă
2016 a respira și Cheynes Stokes prezinte o foaia de temperatură FOb: Padaxa 3cap/zi; de la aplicarea
de a avea o cauzată de respiraţie uşoară funcţiile vitale: Digoxin 1cap/zi; Pramistar intervenţiilor: 25
bună accidentul 25 resp/min în T =36.6ºC; 2cap/zi; Furosemid 1f/zi; resp/min.
circulație vascular cerebral următoarele 24h. R= 30 resp/min; NaCl 500ml 2fl/zi; Glucoză TA:150/ 85 mmHg
manisfestată prin TA: 180/100 mmHg; 5%, 10% 500ml 1 fl/zi P: 85b/min.
alternanţa şi 2. Pacientul să P =100 b/min; Manitol; Dextran 40 sol 10%
peridiocitatea prezinte o - poziţionez pacienta 1fl/zi. 2. Pacientul este
dintre polipnee tensiune arterială decubit lateral pentru a - în caz de anxietate: hidratat i.v cât şi pe
(30 resp/min) şi în limite uşura eliminarea Diazepam 5mg 2 cap/zi. cale naturală.
apnee. acceptabile secrețiilor şi pentru o mai - pregătesc fizic şi psihic
2. Hipertensiune vârstei lui- bună respiraţie; pacientul pentru: EKG;
arterială cauzată 150/90mmHg. - asigur un regim normo- Ecografie cardiacă; CT; 3. Nu au existat
de ateroscleroză caloric, hiposodat, Rx pulmonar; RMN; EEG; complicaţii în
manifestată prin 3.Pacientul să nu hipolipidic, Ecografie Doppler; decursul turei de 24h.
cefalee occipitală mai fie anxios. administrez lichidele - recoltez probe sangvine
matinală, dispnee, fracțional pentru a evita pentru laborator:
acufene, tulburări creştera bruscă a tensiunii hemoleucogramă, VSH,
de vedere, arteriale; fibrinogen, biochimie
memorie şi - mă asigur că pacienta - efectuez aspiraţie traheală;
35
concentrare. este alimentată - la nevoie administrez O2 4-
corespunzător regimului 8 l/min;
sau;
- efectuez bilanţul
hidroelectrolitic pentru
prevenirea aritmiilor;
- îndepărtez factorii care
ar putea pertuba liniștea
pacientului (dau TV-ul,
radioul mai încet, reduc
luminozitatea în salon), îi
vorbesc calm;
2. Nevoia de 1. Incontinenţă de 1. Pacientul să - monitorizez şi notez - administrez medicaţia cf 1. Pacientul are o
a elimina urină şi de fecale aibă tegumentele funcţiile vitale şi FOb. diureză de 1000
cauzată de lipsa şi mucoasele vegetative-Diureză: 1000 - montez cateter vezical ml/24h.
controlului integre şi curate. ml; permanent; 2. Pacientul încă nu a
sfincterelor 2.Pacientul să - schimb lenjeria de pat şi - recoltez scaun pentru reuşit să îşi
manifestată prin prezinte o stare de corp a pacientului ori examenul coprologic şi controleze
pierderi generală bună. de câte ori este nevoie; parazitologic; incontinenţa de urină
involuntare de 3. Pacientul să-şi - asigur o igienă locală sau - recoltez urină pentru sumar şi fecale.
urină şi fecale. controleze generală riguroasă după de urină şi urocultură;
incontinența. fiecare eliminare;
36
- asigur aportul lichidian - recoltez probe sangvine;
în funcţie de bilanţul
hidric;
recomand purtarea
chiloţilor cu căptuşeală
care absorb urină şi nu
produc miros neplăcut;
3. Nevoia de 1. Escară de 1. Eritemul - schimb lenjeria de pat şi - aplic creme protectoare şi 1. Pacientul împreună
a avea decubit în zona pacientei să fie de corp a pacientului ori hidratante pe zona cu aparţinătorii săi au
tegumentele sacrată cauzată de diminuat în 24h. de câte ori este necesar; eritematoasă la indicaţia înţeles importanța
curate și imobilizarea 2. Pacienta să - asigur o dietă echilibrată, medicului; profilaxiei escarelor.
integre prelungită la pat prezinte o stare bogată în proteine; -administrez suplimentar vit 2.Starea pacientului
manifestată prin generală bună. - schimb poziţia C şi zinc pentru accelerarea este bună, este
lezarea profundă 3.Prevenirea pacientului din 2h în 2h; vindecării; cooperant.
şi distrugerea complicațiilor în - inspectez zilnic aspectul -aplic un pansament 3. Nu au apărut
ţesutului. decurs de 24h - tegumentelor şi transparent Hydrosorb, complicaţii în cursul
leziunea să nu mucoaselor; Hydrotac turei de 24h.
avanseze. - asigur o toaletă riguroasă
locală şi generală;
- după terminarea toaletei
fricţionez cu alcool diluat
toată suprafaţa corpului
37
pentru stimularea
circulaţiei cutanate;
- reduc presiunea de
contact a tegumentului cu
suprafaţa de contact a
patului prin utilizarea de:
colăcei din burete, saltele
gonflabile;
- redistribui greutatea
corporală a pacientului
prin încrucișarea şi
descrucișarea picioarelor;
- întind foarte bine
cearşaful fără a exista
neregularităţi pe suprafaţa
de contact
- în zonele comprimate
facilitez circulaţia prin
mobilizare pasivă şi activă
a degetelor, picioarelor,
mâinilor, antebrațelor
pacientului pentru o stare
38
de confort;
- masez pacientul pentru
activarea funcţiilor pielii
şi articulaţiilor;
- educ pacientul şi
aparţinătorii săi pentru:
schimbările regulate de
poziţie, asigurarea unei
diete corespunzătoare,
menţinerea tegumentelor
şi mucoaselor integre şi
curate.
4. Nevoia de 1. Mobilitate 1. Pacientul să - efecutez cu pacientul - administrez medicaţia cf 1. Pacientul poate
a se mișca și limitată cauzată prezinte exerciţii pasive şi active; FOb: Padaxa 3cap/zi; ţine timp de 10
a avea o de hemiplegie mobilitate pe - schimb poziţia Digoxin 1cap/zi; Pramistar minute în mâna
bună postură dreaptă cu partea dreaptă. pacientului în pat: decubit 2cap/zi; NaCl 500ml 2fl/zi; dreaptă o minge
hipotonia dorsal, decubit lateral; Glucoză 5%, 10% 500ml 1 medicinală moale, iar
membrelor drepte 2. Pacientul să - evit să forţez limitele fl/zi; Manitol; Dextran 40 sol cu mâna stângă 20
manifestată prin prezinte tonus pacientului pentru 10% 1fl/zi. minute.
incapacitatea de a muscular la prevenirea accidentelor; - în caz de anxietate:
se deplasa și a se membrele - încurajez pacientul Diazepam 2 cap/zi. 2. Pacientul a avut un
mișca. drepte. psihic pentru a-i reda - pregătesc fizic şi psihic episod de vertij când
39
3. Pacientul să încrederea în forţele sale; pacientul pentru: EKG; a încercat să stea pe
reuşească să ţină - informez pacientul şi îl Ecografie cardiacă; CT; marginea patului.
în mână o pregătesc psihic pentru Rx pulmonar; RMN; EEG;
minge. efectuarea şi menţinea Ecografie Doppler; 3. Pacientul a început
4. Pacientul să mobilizării; - recoltez probe sangvine să prezinte tonus
reuşească să stea -supraveghez pacientul pentru laborator: muscular la
30 min în poziţia urmărind: hemoleucogramă, VSH, membrele drepte de
şezând pe >funcţiile vitale: fibrinogen, biochimie la instituirea
marginea patului TA: 130/70mmHg - efectuez aspiraţie traheală; intervenţiilor.
fără să R: 26 resp/min - la nevoie administrez O2 4-
ameţească. P: 97 b/min 8 l/min; 4. Pacientul încă nu
5. Prevenirea >faciesul, colorația se poate deplasa.
complicaţiilor în tegumentului, starea
decursul turei de pacientului; 5. Nu au existat
24h. - efectuez exerciţii din complicaţii în 24h.
poziţia decubit dorsal:
> mişcarea capului,
mişcarea degetelor,
articulaţiilor de la mână,
picior, gleznă;
> schimb prin ridicare şi
coborâre poziţia
40
membrelor superioare şi
inferioare, în special a
membrelor drepte;
- îi dau pacientului să ţină
o minge în mâna dreaptă;
-îi fac masaj pentru
recuperarea mobilităţii
5. Nevoia de 1. Afazie mixtă 1. Pacientul să se - creez o relaţie între - administrez medicaţia cf 1. Pacientul se
a comunica cauzată de AVC- poată exprima cadrul medical şi pacient FOb: Padaxa 3cap/zi; exprimă verbal cu
ul ischemic corect verbal. bazată pe încredere; Digoxin 1cap/zi; Pramistar mici dificultăţi.
manifestată prin - efectuez cu pacientul 2cap/zi; NaCl 500ml 2fl/zi;
incapacitatea de a 2. Pacientul să exerciţii de exprimare Glucoză 5%, 10% 500ml 1 2. Pacientul încă nu
se exprima corect fie capabil să specifică: mă numesc.. etc. fl/zi; Manitol; Dextran 40 sol reușeste să scrie după
verbal şi scris. recunoască 10% 1fl/zi. dictare.
2. Alexie cauzată obiectele - efectuez cu pacientul - în caz de anxietate:
de AVC-ul prezentate de exerciţii de memorare Diazepam 2 cap/zi. 3. Pacientul ştie să se
ischemic mine. arătându-i diferite obiecte - pregătesc fizic şi psihic prezinte.
manifestată prin schimbându-le ordinea de pacientul pentru: EKG;
incapacitatea de a 3. Pacientul să prezentare; Ecografie cardiacă; CT; 4. Aparţinătorii
înţelege cuvintele fie capabil să - creez o atmosferă Rx pulmonar; RMN; EEG; pacientului lucrează
scrise. citească şi să se prietenoasă pentru pacient, Ecografie Doppler; cu el.
pentru a nu deveni anxios; - recoltez probe sangvine
41
3. Anomie semneze. pentru laborator:
imposibilitatea - fac pauze între exerciţii; hemoleucogramă, VSH, 5. Pacientul este
pacientului de a - îi felicit progresele; fibrinogen, biochimie uneori anxios, nu este
numi obiectele. 4. Prevenirea - aleg lecturi uşoare pentru - efectuez aspiraţie traheală; cooperant.
complicaţiilor pe a exersa cititul; - la nevoie administrez O2 4-
24h - îi dictez pacientului 8 l/min; 6. Pacientul
propoziţii scurte şi recunoaşte şi numeşte
concise: „Ana are mere”. obiectele prezentate
- îmi adaptez vocabularul de mine.
nivelului de înţelegere al
pacientului.
- ajut pacientul să se
orienteze în timp şi spaţiu;
- învăţ aparţinătorii
familiei aceste exerciţii
pentru a continua terapia
cu pacientul (pentru
avansarea terapiei);
07.05. 1. Nevoia de 1. Respirație 1. Pacientul să - monitorizez şi notez în - administrez medicaţia cf 1. Pacientul prezintă
2016 a respira și ineficientă prezinte o foaia de temperatura FOb: Padaxa 3cap/zi; de la instituirea
de a avea o respirație ușoară: Digoxin 1cap/zi; Pramistar intervențiilor: 20
42
bună cauzată de AVCI 20 resp/min. funcţiile vitale: 2cap/zi; Furosemid resp/min.
circulație manifestată prin T =36.6ºC; 1/2fiolă/zi; NaCl 500ml TA: 120/70mmHg;
polipnee- 25 2. Pacientul să R= 25 resp/min; 2fl/zi; Glucoză 5%, 10% P: 86 b/min;
resp/min. prezinte o TA: 150/85 mmHg; 500ml 1 fl/zi; Manitol;
tensiune P =92 b/min; Dextran 40 sol 10% 1fl/zi. 2. Pacientul este
2.Circulație adecvată - poziţionez pacientul în - în caz de anxietate: hidratat i.v cât şi pe
deficitară cauzată 120/70mmHg. decubit lateral pentru a Diazepam 5mg 2 cap/zi. cale naturală.
de hipertensiunea uşura eliminarea - pregătesc fizic şi psihic
arterială 3. Prevenirea secrețiilor şi pentru o mai pacientul pentru: EKG; 3. Nu au existat
manifestată prin complicațiilor. bună respiraţie; Ecografie cardiacă; CT; complicații în
cefalee occipitală -asigur un regim normo- Rx pulmonar; RMN; EEG; decursul celor 24h.
matinală, dispnee, caloric, hiposodat, Ecografie Doppler;
acufene, tulburări hipolipidic, - recoltez probe sangvine
de vedere, administrez lichidele pentru laborator:
memorie şi fracțional pentru a evita hemoleucogramă, VSH,
concentrare creşterea bruscă a fibrinogen, biochimie
tensiunii arteriale; - efectuez aspiraţie traheală;
- mă asigur că pacientul - la nevoie administrez O2 4-
este alimentat 8 l/min;
corespunzător regimului
său;
- efectuez bilanţul
43
hidroelectrolitic pentru
prevenirea aritmiilor;
- îndepărtez factorii care
ar putea pertuba liniștea
pacientului (dau TV-ul,
radioul mai încet, reduc
luminozitatea în salon), îi
vorbesc calm;
2. Nevoia de 1. Incontinenţă de 1. Pacientul să - monitorizez şi notez - administrez medicaţia cf 1. Pacientul are o
a elimina urină şi de fecale aibă tegumentele funcţiile vitale şi FOb. diureză de 1000
cauzată de lipsa şi mucoasele vegetative- Diureză: 1000 - montez cateter vezical ml/24h.
controlului integre şi curate. ml; permanent; 2. Pacientul încă nu a
sfincterelor 2. Pacientul să - schimb lenjeria de pat şi - recoltez scaun pentru reuşit să îşi
manifestată prin prezinte o stare de corp a pacienteului ori examenul coprologic şi controleze
pierderi generală bună. de câte ori este nevoie; parazitologic; incontinenţa de urină
involuntare de 3. Pacientul să-şi - asigur o igienă locală sau - recoltez urină pentru sumar şi fecale.
urină şi fecale. controleze generală riguroasă după de urină şi urocultură;
incontinența. fiecare eliminare; - recoltez probe sangvine;
- asigur aportul lichidian
în funcţie de bilanţul
hidric;
44
recomand purtarea
chiloţilor cu căptuşeală
care absorb urină şi nu
produc miros neplăcut;
a avea decubit în zona pacientului sa fie de corp a pacientului ori hidratante pe zona cu aparţinătorii săi au
și mucoasele imobilizarea 2. Pacientul sa - asigur o dietă echilibrată, medicului; profilaxiei escarelor.
integre și prelungită la pat prezinte o stare bogată în proteine; - administrez suplimentar vit 2.Starea pacientului
curate manifestată prin generală bună. - schimb poziţia C şi zinc pentru accelerarea este bună, este
lezarea profundă 3. Prevenirea pacientului din 2h în 2h; vindecării; cooperant.
şi distrugerea complicațiilor în - inspectez zilnic aspectul - aplic un pansament 3. Nu au apărut
ţesutului. decurs de 24h - tegumentelor şi transparent Hydrosorb, complicaţii în cursul
leziunea să nu mucoaselor; Hydrotac turei de 24h.
avanseze. -asigur o toaletă riguroasă
locală şi generală;
toată suprafaţa corpului
pentru stimularea
45
gonflabile;
- redistribui greutatea
prin încrucișarea şi
de contact
de confort
46
-educ pacientul şi
curate.
incapacitatea de a muscular la prevenirea accidentelor; - în caz de anxietate: 2. Pacientul a avut un
se deplasa și a se membrele - încurajez pacientul Diazepam 2 cap/zi. episod de vertij când
mișca. drepte. psihic pentru a-i reda - pregătesc fizic şi psihic a încercat să stea pe
3. Pacientul să încrederea în forţele sale; pacientul pentru: marginea patului .
reuşească să ţină - informez pacientul şi îl EKG; Ecografie cardiacă; 3. Pacientul a început
în mână o pregătesc psihic pentru să prezinte tonus
47
minge. efectuarea şi menţinea CT; Rx pulmonar; RMN; muscular la
4. Pacientul să mobilizării; EEG; Ecografie Doppler; membrele drepte de
reuşească să stea - supraveghez pacientul - recoltez probe sangvine la instituirea
30 min în poziţia urmărind: pentru laborator: intervenţiilor.
şezând pe >funcţiile vitale: hemoleucogramă, VSH, 4. Pacientul încă nu
marginea patului TA: 130/70mmHg fibrinogen, biochimie se poate deplasa.
fără să R: 26 resp/min - efectuez aspiraţie traheală; 5. Nu au existat
ameţească. P: 97 b/min - la nevoie administrez O2 4- complicaţii în 24h.
5. Prevenirea >faciesul, colorația 8 l/min;
complicaţiilor în tegumentului, starea
decursul turei de pacientului;
24h. - efectuez exerciţii din
poziţia de decubit dorsal:
>mişcarea capului,
mişcarea degetelor,
articulaţiilor de la mână,
picior, gleznă;
>schimb prin ridicare şi
coborâre poziţia
48
membrelor drepte;
- îi fac masaj pentru
a comunica cauzată de AVC- poată exprima cadrul medical şi pacient FOb: Padaxa 3cap/zi; exprimă verbal cu
verbal şi scris. recunoască - efectuez cu pacientul 10% 1fl/zi. dictare.
obiectele exerciţii de memorare - în caz de anxietate:
2. Alexie cauzată prezentate de arătându-i diferite obiecte Diazepam 2 cap/zi. 3. Pacientul ştie să se
de AVC-ul mine. schimbându-le ordinea de - pregătesc fizic şi psihic prezinte.
ischemic prezentare; pacientul pentru:
manifestată prin 3. Pacientul să - creez o atmosferă EKG; Ecografie cardiacă; 4. Aparţinătorii
incapacitatea de a fie capabil să prietenoasă pentru pacient, CT; Rx pulmonar; RMN; pacientului lucrează
înţelege cuvintele citească şi să se pentru a nu deveni anxios; EEG; Ecografie Doppler; cu el.
scrise. semneze. - fac pauze între exerciţii; - recoltez probe sangvine
- îi felicit progresele; pentru laborator: 5. Pacientul este
- aleg lecturi uşoare pentru hemoleucogramă, VSH, uneori anxios, nu este
49
3. Anomie a exersa cititul; fibrinogen, biochimie cooperant.
imposibilitatea 4. Prevenirea - îi dictez pacientului - efectuez aspiraţie traheală;
pacientului de a complicaţiilor pe propoziţii scurte şi - la nevoie administrez O2 4- 6. Pacientul
numi obiectele 24h concise: „Ana are mere”. 8l/min; recunoaşte şi numeşte
- îmi adaptez vocabularul obiectele prezentate
nivelului de înţelegere al de mine.
pacientului.
08.05. 1. Nevoia de 1. Incontinenţă de 1. Pacientul să - monitorizez şi notez - administrez medicaţia cf 1. Pacientul are o
2016 a elimina urină şi de fecale aibă tegumentele funcţiile vitale şi FOb. diureză de 1000
cauzată de lipsa şi mucoasele vegetative - Diureză: 1000 - montez cateter vezical ml/24h.
controlului integre şi curate. ml; permanent;
sfincterelor -schimb lenjeria de pat şi - recoltez scaun pentru 2. Pacientul încă nu a
manifestată prin 2. Pacientul să de corp a pacienteului ori examenul coprologic şi reuşit să îşi
pierderi prezinte o stare de câte ori este nevoie; parazitologic; controleze
involuntare de - asigur o igienă locală sau - recoltez urină pentru sumar incontinenţa de urină
50
urină şi fecale generală bună. generală riguroasă după de urină şi urocultură; şi fecale.
fiecare eliminare; - recoltez probe sangvine;
3. Pacientul să-şi - asigur aportul lichidian - aplic creme protectoare şi
controleze în funcţie de bilanţul hidratante pe zona
incontinența. hidric; eritematoasă la indicaţia
recomand purtarea medicului;
chiloţilor cu căptuşeală - administrez suplimentar vit
care absorb urină şi nu C şi zinc pentru accelerarea
produc miros neplăcut; vindecării
- aplic un pansament
transparent Hydrosorb
a-și menține decubit în zona pacientului sa fie de corp a pacientului ori hidratante pe zona cu aparţinătorii săi au
și mucoasele imobilizarea - asigur o dietă echilibrată, medicului; profilaxiei escarelor.
integre și prelungită la pat 2. Pacientul sa bogată în proteine; - administrez suplimentar vit
curate manifestată prin prezinte o stare - schimb poziţia C şi zinc pentru accelerarea 2.Starea pacientului
lezarea profundă generală bună. pacientului din 2h în 2h; vindecării; este bună, este
şi distrugerea - inspectez zilnic aspectul - aplic un pansament cooperant.
ţesutului. 3. Prevenirea tegumentelor şi transparent Hydrosorb,
complicațiilor în
51
decurs de 24h - mucoaselor; Hydrotac 3. Nu au apărut
leziunea să nu - asigur o toaletă riguroasă complicaţii în cursul
avanseze. locală şi generală; turei de 24h.
toată suprafaţă corpului
pentru stimularea
gonflabile;
-redistribui greutatea
prin incrucișarea şi
52
de contact
de confort
- educ pacientul şi
curate.
53
incapacitatea de a muscular la prevenirea accidentelor; - în caz de anxietate:
se deplasa și a se membrele - încurajez pacientul Diazepam 2 cap/zi. 2. Pacientul a avut un
mișca. drepte. psihic pentru a-i reda -pregătesc fizic şi psihic episod de vertij când
încrederea în forţele sale; pacientul pentru: a încercat să stea pe
3. Pacientul să - informez pacientul şi îl EKG; Ecografie cardiacă; marginea patului.
reuşească să ţină pregătesc psihic pentru CT; Rx pulmonar; RMN;
în mână o efectuarea şi menţinerea EEG; Ecografie Doppler; 3. Pacientul a început
minge. mobilizării; - recoltez probe sangvine să prezinte tonus
- supraveghez pacientul pentru laborator: muscular la
4. Pacientul să urmărind: hemoleucogramă, VSH, membrele drepte de
reuşească să stea >funcţiile vitale: fibrinogen, biochimie la instituirea
30 min în poziţia TA: 130/70mmHg - efectuez aspiraţie traheală; intervenţiilor.
şezând pe R: 26 resp/min - la nevoie administrez O2 4-
marginea patului P: 97 b/min 8 l/min; 4. Pacientul încă nu
fără să >faciesul, colorația se poate deplasa.
ameţească. tegumentului, starea
pacientului; 5. Nu au existat
- efectuez exerciţii din
54
5. Prevenirea poziţia de decubit dorsal: complicaţii în 24h.
complicaţiilor în >mişcarea capului,
decursul turei de mişcarea degetelor,
24h. articulaţiilor de la mână,
picior, gleznă;
>schimb prin ridicare şi
coborâre poziţia
membrelor drepte;
- îi fac masaj pentru
a comunica cauzată de AVC- poată exprimă cadrul medical şi pacient FOb: Padaxa 3cap/zi; exprimă verbal cu
verbal şi scris. recunoască - efectuez cu pacientul 10% 1fl/zi. dictare.
obiectele exerciţii de memorare - în caz de anxietate:
55
prezentate de arătându-i diferite obiecte Diazepam 2 cap/zi.
2. Alexie cauzată mine. schimbându-le ordinea de - pregătesc fizic şi psihic 3. Pacientul ştie să se
de AVC-ul prezentare; pacientul pentru: EKG; prezinte.
ischemic 3. Pacientul să - creez o atmosferă Ecografie cardiacă; CT;
manifestată prin fie capabil să prietenoasă pentru pacient, Rx pulmonar; RMN; EEG; 4. Aparţinătorii
incapacitatea de a citească şi să se pentru a nu deveni anxios; Ecografie Doppler; pacientului lucrează
înţelege cuvintele semneze. - fac pauze între exerciţii; - recoltez probe sangvine cu el.
scrise. - îi felicit progresele; pentru laborator:
- aleg lecturi uşoare pentru hemoleucogramă, VSH, 5. Pacientul este
3. Anomie 4. Prevenirea a exersa cititul; fibrinogen, biochimie uneori anxios, nu este
imposibilitatea complicaţiilor pe - îi dictez pacientului - efectuez aspiraţie traheală; cooperant.
pacientului de a 24h propoziţii scurte şi - la nevoie administrez O2 4-
numi obiectele concise: „Ana are mere”. 8 l/min; 6. Pacientul
- îmi adaptez vocabularul recunoaşte şi numeşte
nivelului de înţelegere al obiectele prezentate
pacientului. de mine.
56
57
Bolnava se prezintă la camera de gardă - Neurologie, pe data de 03.06.2016, ora 14,

aceasta fiind însoțită de către fiu. Pacienta este puțin confuză. Pacienta de o săptămână prezintă
deficit motor la nivelul membrului inferior stâng, apoi treptat prezintă deficit la nivelul
membrului superior stâng, acestea din urmă instalându-se brusc. Bolnava ne povestește că nu se
poate alimenta singură de aproximativ două zile ceea ce a speriat-o și determinat-o să se prezinte
la spital.
Fiind singură acasă, pacienta la un moment dat nu se mai putea mișca și se sprijinea de
obiecte din jur, membrul inferior stâng nu îl mai putea mobiliza. Pacienta la examenul obiectiv
mai prezintă: pareză facială stânga, TA= 130/80mmHg, P=64b/min, tulburări de vorbire.
Medicație: regim hiposodat, hipolipidic, Redergin 2 fiole/ zi i.v (timp de 5 zile, diluat cu 20 ml
ser fiziologic), Aspirina 1tb/zi, Digoxin 1cp/zi, ser fiziologic 500ml/ zi, Glucoză 5% 500ml/zi.
Examene paraclinice: examene de laborator, EKG, Ecografie Doppler, CT, RMN, RX.
1. Date generale:
Inițialele pacientului: B. C Vârsta: 73 ani Sex: F Stare civilă: văduvă, locuiește singură. Religie:
ortodoxă Ocupație: pensionară Localitatea: București Alcool: nu Cafea: da Dieta: îi plac
prăjelile, îi plac mâncarurile sărate.
Greutate: 68 kg
Înălțime: 1,65 m
TA: 130/ 100 mmHg
P: 64 b/min
Stare de dependență: demidependentă
Diagnostic medical: AVC tranzitoriu în teritoriul carotidian drept
Data internării: 06.05.2016
Motivele internării: paralizie facială stângă, deficit motor al membrelor stângi, afazie, stare
confuzională.
Manifestări de dependență: tulburări de masticație și deglutiție, diminuarea forței musculare,
tulburări de vorbire tip afazic.
58
Data Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții autonome Intervenții delegate Evaluare
afectată nursing
06.05. 1. Nevoia de Dificultate în a se 1. Pacienta să - mă asigur că meniul - pregătesc fizic şi Pacienta încă prezintă
2016 a bea și a alimenta din cauza primească alimente pacientei este psihic pacienta pentru disfagie.
mânca afecțiunii neurologice care să corespundă corespunzător investigaţii: examene
manifestată prin din punct de vedere regimului său - de laborator, EKG, Pacienta este
tulburări de calitativ și cantitativ. hiposodat; Ecografie Doppler, CT, hidratată i.v cât şi pe
masticație și 2. Pacienta să se - îi asigur pacientei RMN, RX; cale naturală.
deglutiție. poată alimenta si necesarul de alimente şi - administrez medicaţia
hidrata pe cale lichide cantitativ şi cf FOb: Redergin Pacienta prezintă o
naturală. calitativ; 2fiole/ zi i.v (timp de 5 stare generală
3. Prevenirea - ridic capul pacientei zile, diluat cu 20ml ser ameliorată.
complicațiilor în și asigur rotația capului fiziologic), ser
cursul a 24h. pe partea sănătoasă în fiziologic 500ml/zi i.v, Nu au apărut
timp ce aceasta Glucoză 5% 500ml/zi complicaţii în
încearcă să înghită i.v, Aspirina 1tb/zi, decursul celor 24h.
fracționat cu lingurița; Digoxin 1cp/zi;
- mă asigur că - la indicaţia medicului
alimentele sunt gătite montez sondă nazo-
corespunzător calitativ; gastrică;
- verific dacă pacienta
prezintă resturi
alimentare în cavitatea
59
bucală;
- încurajez pacienta să
consume lichide- în
special apă;
- efectuez toaleta
bucală;
- urmăresc tegumentele
pacientei.
-măsor cu atenţie
lichidele şi alimentele
ingerate şi eliminate;
- asigur igiena zilnică a
pielii pentru prevenirea
tulburărilor trofice
cutanate;
2. Nevoia de Alterarea mobilității Pacienta să își - așez membrele - administrez medicaţia - Pacienta începe să-
a se mișca și din cauza dificultății recapete mobilitatea pacientei în poziție cf FOb: Redergin și recapete
a avea o motrice și senzoriale membrelor stângi. funcțională; 2fiole/ zi i.v (timp de 5 mobilitatea părții
bună postură manifestată prin - mobilizez pacienta de zile, diluat cu 20ml ser stângi.
incapacitatea de a se „n” ori pe zi; fiziologic), ser
deplasa. - învăț pacienta cum să fiziologic 500 ml/zi i.v, - Pacienta se
se așeze la marginea Glucoză 5% 500ml/zi deplasează însoțită.
patului; i.v, Aspirina 1tb/zi,
60
- încurajez pacienta să Digoxin 1cp/zi;
se mobilizeze în pat; - Pacienta este
- schimb zilnic lenjeria cooperantă,
de corp și de pat a comunicativă,
pacientei; motivată.
- învăț pacienta care
este poziția adecvată și
cum să efectueze
exercițiile musculare
active;
-învăț pacienta cum să
tușească și să
îndepărteze secrețiile;
3. Nevoia de Comunicare - Pacienta să - creez o relaţie între - administrez medicaţia - Pacienta încă se
a comunica ineficientă din cauza comunice cu echipa cadrul medical şi cf Fob. exprimă verbal cu
dificultății de a vorbi de îngrijire și cu pacienta bazată pe mici dificultăţi.
manifestată prin familia pentru a-și încredere;
afazie, surditate și exprima nevoile. - efectuez cu pacienta - Pacienta încă nu
tulburări - Pacienta sa nu mai exerciţii de exprimare reușeste să scrie după
confuzionale. prezinte stări specifică: mă numesc.. dictare.
confuzionale. etc.
- Pacienta să se poată - efectuez cu pacienta - Pacienta ştie să se
exprima corect exerciţii de memorare
61
verbal. arătându-i diferite prezinte.
- Pacienta să fie obiecte, schimbându-le
capabilă să citească şi ordinea de prezentare; - Aparţinătorii
să se semneze. - creez o atmosferă pacientei lucrează cu
- Prevenirea prietenoasă pentru ea.
complicaţiilor pe 24h. pacienta, pentru a nu
deveni anxioasă; - Pacienta este
- fac pauze între anxioasă uneori.
exerciţii;
- îi felicit progresele;
- aleg lecturi uşoare
pentru a exersa cititul;
- îi dictez pacientei
propoziţii scurte şi
concise: „Ana are
mere”.
- îmi adaptez
vocabularul nivelului
de înţelegere al
pacientei.
- ajut pacienta să se
orienteze în timp şi
62
spaţiu;
pentru a continua
terapia cu pacienta
(pentru avansarea
terapiei);
63
Pacienta M. G. în vârstă de 69 de ani, se internează pe secția de Neurologie a spitalului

Elias. Este însoțită de către fiul ei. Locuiește împreună cu soțul și fiul ei. Pacienta relatează că în
urmă cu aproximativ 7 zile, a observat ca devine din ce în ce mai neputincioasă, iar deficitul
motor se agravează fapt ce a determinat-o să vină la spital.
Pacienta se mișcă foarte încet și nu merge decât sprijinită de cineva. Din cauza aceasta a
devenit dezinteresată față de măsurile stricte de igienă. Ea nu se poate spăla singură, nu se poate
îmbrăca-dezbrăca singură și nu se poate alimenta. Ea este foarte tristă și agitată că nu are cine să
se ocupe de treburile gospodărești pentru că fiul său lucrează și soțul are probleme de sănătate.
Tratament: regim alimentar (hiposodat, hipolipidic), EuroVita 1tb/zi, Extraveral 2tb/ seara
(maxim 14 zile), Aspirină 1cp/zi.
Examene paraclinice: examene de laborator, EKG, Ecografie Doppler, CT, RMN, RX.
1. Date generale:
Inițialele pacientului: M.G Vârsta: 69 ani Sex: F Stare civilă: căsătorită, locuiește împreună cu
soțul Religie: ortodoxă Ocupație: pensionară Localitatea: București Alcool: nu Cafea: da Dieta:
îi plac prăjelile, îi plac mâncarurile sărate.
Greutate: 68 kg
Înălțime: 1,65 cm
TA: 111/ 60 mmHg
P: 77 b/min
Stare de dependență: demidependentă
Diagnostic medical: AVC tranzitoriu în teritoriul carotidian drept
Data internării: 08.05.2016
Motivele internării: de aproximativ o săptămână, pacienta prezintă asimetria feței și parestezii,
paralizie la nivelul membrelor stângi.
Manifestări de dependență: deficit motor stâng, dezinteres față de măsurile stricte de igienă,
anxietate, nu se poate alimenta, nu se poate îmbrăca-dezbrăca, tulburări de deglutiție și
masticație.
64
Data Nevoia Diagnostic de Obiectiv Intervenții autonome Intervenții delegate Evaluare
afectată nursing
08.05. 1. Nevoia Dificultate în 1. Pacienta sa fie -evaluez -administrez medicația cf. Fob: Pacienta a reușit să se
2016 de mânca a se alimenta alimentată și capacitatea de deglutiție EuroVita 1tb/zi, Extraveral alimenteze peros, sub
și a bea din cauza hidratată înainte de a 2tb/ seara (maxim 14 zile), supravegherea mea.
afecțiunii corespunzător din începe alimentația peros; Aspirină 1cp/zi.
neurologice punct de vedere -îi asigur pacientei necesarul -pregătesc fizic și psihic Pacienta a început să
manifestată cantitativ și de alimente și lichide pacientul pentr investigații: consume lichide, în
prin tulburări calitativ. cantitativ și calitativ; examene de laborator, EKG, special apă.
de deglutiție -mă asigur că alimentele sunt Ecografie Doppler, CT, RMN,
și masticație. 2. Pacienta să se gătite corespunzator calitativ; RX. Pacienta încă mai
poată alimenta și -ridic capul pacientei și - Oftalmoscopie- Examenul prezintă tulburări de
hidrata pe cale asigur rotația de partea fundului de ochi; deglutiție.
naturală. sănătoasă în timp ce acesta - la indicația medicului montez
încearcă sondă nazo-gastrică; Nu au existat
3. Prevenirea să înghită fracționat cu complicații în decursul
complicațiilor în lingurița celor 24h.
cursul a 24h. numai lichide;
- verific dacă pacienta
prezintă resturi alimentare în
cavitatea bucală;
-încurajez pacienta să
consume lichide- în special
65
apa;
- efectuez toaleta bucală;
- urmăresc tegumentele
pacientei.
-măsor cu atenție lichidele și
alimentele ingerate și
eliminate;
-asigur igiena zilnică a pielii
pentru prevenirea tulburărilor
trofice cutanate;
2.Nevoia Deficit de - Pacienta să se - efectuez mobilizarea pasivă - administrez medicația cf. - Pacienta poate prelua
de a se mobilitate poată mobiliza și activă; Fob: EuroVita 1tb/zi, o serie din programul
mișca și a fizică cauzat parțial. - mobilizez pasiv Extraveral 2tb/ seara (maxim mobilizării și posedă
avea o de afecțiunea extremitățile pentru 14 zile), Aspirină 1cp/zi. capacitatea de
bună neurologică - Pacienta să își prevenirea complicațiilor - pregătesc fizic și psihic mobilizare.
postură manifestat efectueze singură tromboembolice; pacienta pentru investigații:
prin paralizia igiena. - evit manevrele energice examene de laborator, EKG, - Pacienta încă are
membrelor pentru a nu provoca întinderi Ecografie Doppler, CT, RMN, nevoie de ajutor în
stângi. - Prevenirea și rupturi ale mușchilor, RX. efectuarea igienei
complicațiilor în ligamentelor, fracturi; personale.
decursul celor 24h. - evit pozițiile antalgice
3. Nevoia Deficit de - Pacienta să fie - favorizez circulația - administrez medicația cf Fob. - Pacienta și-a
de a-și autoîngrijire capabilă să își redobândit interesul
66
menține cauzat de asigure igiena între zonele comprimate prin pentru igiena personală.
tegument hemiplegia corporală. mobilizarea activă sau
ele și stângă - Pacienta să își pasivă, sau prin masaj, - Pacienta este mai
mucoasel manifestat redobândească frecționare încrezătoare în forțele
e integre prin neputința interesul pentru - manifest multă întelegere și proprii.
și curate acordării desfășurarea răbdare cu pacienta,
îngrijilor îngrijirilor. asigurându-i intimitate - Am ajutat pacienta în
igienice fără - Susținerea pentru toaleta corporală; satisfacerea nevoilor.
ajutor. pacientei în - încurajez și felicit pacienta
activitățile igienice. pentru progresele sale. - Nu au existat
complicații în decursul
celor 24h.
67
CONCLUZII
Sănătatea, acest echilibru de bunăstare bio-psiho-socială, poate fi oricînd conturbată

de anumiţi factori negativi, care-l aduc pe individ într-o stare critică ce trebuie rezolvată de
personalul medical cu promptitudine şi competenţă.
Aproape un sfert din pacienții spitalizați cu AVC constituit evoluează spre exitus,
mai ales din cauza vârstei înaintate și a comorbităților. Din rândul supraviețuitorilor, 40%
dintre pacienții cu AVC au o recuperare bună. Gradul recuperării depinde de severitatea
cazului, intensitatea ameliorării în decursul primelor două săptămâni, de vârstă, de gradul
tulburărilor de limbaj și ale funcțiilor cognitive.
Accidentul vascular cerebral constituie, prin incidenţa şi gravitate, o problemă
deosebită de sănătate şi reprezintă peste 30% din cauzele de deces. Având în vedere faptul că
după accidentul vascular cerebral o serie de pacienţi rămân cu sechele neurologice
importante, parţial sau total dependenţi de îngrijire, la fel de importantă ca şi profilaxia
primară este şi cea secundară, ce constă în tratamentul corect după producerea accidentului
vascular cerebral, prevenirea recidivelor, tratamentul de recuperare motorie în vederea
reintegrării sociale a acestor pacienţi.
Evaluarea pacientului cu accident vascular cerebral, indiferent de opţiunea
terapeutică, se face din punct de vedere:
- neurologic;
- medical, în special cardiologic;
- radiologic, imagistic, neuro-fiziologic.
În urma cazurilor studiate, apreciem că accidentul vascular cerebral reprezintă un
capitol important şi permanent în pregătirea asistentului medical, iar prin implicaţiile şi
dificultăţile diagnosticului şi tratamentului, constituie o gravă problemă de sănătate.
68
TABEL DE ABREVIERI
AD = atriu drept
ADA = arteră descendentă anterioară
AINS = antiinflamatoare nesteroidiene
Ao = aortă
AP = arteră pulmonară
AS = atriu stâng
AV = atrioventricular
BCC = boli cardiace congenitale
BCG = boli congenitale de cord
BPCO = bronhopneumopatie cronică obstructivă
BVPO = boală vasculară pulmonară obstructivă
CA = canal aortic
CIA = comunicare interatrială
CoA = coarctaţie aortică
CO2 = dioxid de carbon
CPA = cord pulmonar acut
CPC = cord pulmonar cronic
CpCo = cardiopatii congenitale
CT = computer tomograf
DA = disecţie de aortă
DC = debit cardiac
DS = debit sistolic
DSA = defect septal atrial
DSAV = defect septal atrioventricular
DSV = defect septal ventricular
DZ = diabet zaharat
ECG = electrocardiografie / electrocardiogramă
ECO = ecografie
EPA = edem pulmonar acut
FA = fibrilaţie atrială
FC = frecvenţă cardiacă
FV = fibrilaţie ventriculară
HAD = hipertrofie atrială dreaptă
69
HAS = hipertrofie atrială stângă
Hb-H = hemoglobina redusă
Ht = hematocrit
HTA = hipertensiunea arterială
HTP = hipertensiune pulmonară
HVD = hipertrofie ventriculară dreaptă
HVS = hipertrofie ventriculară stângă
IC = insuficienţă cardiacă
ICC = insuficienţă cardiacă congestivă
IOT = intubaţie orotraheală
IMA = infarct miocardic acut
PaO2 = presiune parţială a O2 în sângele arterial
PET = tomografie cu emisie de pozitroni
RMN = rezonanţă magnetică nucleară
SNC = sistem nervos central
SNG = sondă nazo-gastrică
SP = stenoză pulmonară
ST = stenoză tricuspidiană
SU = sondă urinară
TA = tensiune arterială
TEVD = tract de ejecţie al VD
VD = ventricul drept
VS = ventricul stâng
VCI = vena cavă inferioară
VCS = vena cavă superioară
VSH = viteza de sedimentare a hematiilor
70
BIBLIOGRAFIE
 FLORIAN CHIRU, GABRIELA CHIRU & LETIŢIA MORARIU – Îngrijirea

omului bolnav şi a omului sănătos, ediţia a II-a, Editura Cison, Bucureşti 2010;
 DR. MIOARA MINCU – Medicină internă, Editura Carol Davila, Bucureşti, 2004;
 CORNELIU BORUNDEL – Medicină internă pentru cadre medii, Editura ALL,
Bucureşti, 2009;
 ION I. BRUCKNER – Semiologie medicală, Editura Medicală, Bucureşti, 2011;
 FRANK H. NETTER, MD – Atlas de anatomie a omului, ediţia a IV-a, Editura
Medicală Callisto, 2008;
 LUCREŢIA TITIRCĂ – Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii
medicali, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2008;
 COORD. PROF. CRIN MARCEAN – Manual de nursing, vol.III, Editura All
Educaţional, Bucureşti, 2012;
 MARK M. BEERS- Agenda medicală Merck. Medicul casei, ediția a II- a, Editura
All, 2011;
 Dr. AURELIAN ANGHELESCU, Dr. GHEORGHE VUZITAS- Neurologie și
Psihitrie, Editura Carol Davila, București, 2002;
 DAN CRISTESCU, CARMEN SĂLĂVĂSTRU, BOGDAN VOICULESCU -
Manual de biologie clasa a XII-a, Editura Corint;
 RICHARD L. DRAKE, A. WAYNE VOGL, ADAM W. M. MITCHELL - Anatomia
lui Gray, Editura Prior, 2014
 DAN L. LONGO - Manual de medicină internă Harrison, Editura All, 2014;
 T. R. HARRISON - Principiile medicinei interne, Editura Teora, 2003;
 ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC - Protocol clinic naţional,
Tipărit „T-PAR” SRL, Chișinău 2008;
 LUCREȚIA TITIRCĂ - Ghid de nursing cu tehnici de evaluare și îngrijiri
corespunzătoare nevoilor fundamentale, Editura Viața Medicală Românească, 2008;
 www.scritub.com/medicina/Accidentul-vascular-cerebral23538.php
71

Ingrijirea Pacientului Cu AVC

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Pacientului Cu AVC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL I.

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS

Sistemul nervos, împreună cu sistemul endocrin, reglează majoritatea funcțiilor

Fig. 5. Vedere laterală a emisferelor cerebrale

2.0 Măduva spinării

Fig. 6. Măduva spinării

Fig. 7. Topografia radiculo-vertebrală

Fig. 8 Calea senzorială (tract ascendent)

2. Căile descendente ale motricității

Neuronii motori centrali se găsesc în stratul 5 piramidal din circumvoluția frontală

Fig. 10. Sistemul nervos simpatic

Fig. 12. Vascularizația cerebrală

Fig. 14. Modelul Snellen

Fig. 15. Semnul Babinski

Fig. 16. Puncția lomabră

Fig. 17. Anevrism bazilar

2.5.3 Rezonanța magnetică nucleară (RMN)

Fig. 18. Imagini RMN ale capului

Fig. 18. Imagistică prin rezonanță magnetică (venografie și arteriografie)

2.5.7 Tomografia computerizată cu emisie fotonică (SPECT)

2.5.9 Ecografia Doppler color

Fig. 20.1 Stenoza arterei carotide interne

Fig. 22. EEG- Epilepsie

2.8.2 În caz de tromboembolie:

Studiul de caz nr. 1

Bolnava se prezintă la camera de gardă - Neurologie, pe data de 03.06.2016, ora 14,

Pacienta M. G. în vârstă de 69 de ani, se internează pe secția de Neurologie a spitalului

Sănătatea, acest echilibru de bunăstare bio-psiho-socială, poate fi oricînd conturbată

 FLORIAN CHIRU, GABRIELA CHIRU & LETIŢIA MORARIU – Îngrijirea

S-ar putea să vă placă și