SISTEMUL NERVOS LA MAMIFERE

Sistemul nervos este un sistem extrem de complex format din celule (neuroni) care comunică prin
impulsuri nervoase, controlând astfel funcțiile organismului.

Sistemul nervos poate fi împărțit în două regiuni principale, ​în funcție de localizarea
componentelor​:
➢ Sistemul nervos central​ format din măduva spinării şi encefal (creier).
➢ Sistemul nervos periferic ​format din nervi și ganglioni nervoşi.

Din punct de vedere ​funcțional​, sistemul nervos poate fi împărțit în două diviziuni:
➢ Sistemul nervos somatic​ (al vieţii de relaţie) cu rol în integrarea organismelor în mediu.
➢ Sistemul nervos vegetativ​ cu rol de coordonare a activității organelor interne.
* Sistemul nervos vegetativ are atât componente centrale cât și componente periferice.

Organele sistemului nervos sunt formate din țesut nervos - rețele de neuroni, susținuți de mai
multe tipuri de celule gliale. Legăturile dintre ​neuroni se numesc ​sinapse​. Neuronii comunică între ei
prin ​impulsuri nervoase​ (semnale electrochimice).

În organele sistemului nervos central se pot observa regiuni distinct colorate:

➢ Substanța albă formată predominant din ​axoni ai neuronilor (culoarea o dă mielina ce învelește
neuronii).
○ Axonii conduc impulsurile nervoase, astfel substanța albă are ​rol de conducere​.

➢ Substanța cenușie​ formată predominant din corpi ai neuronilor și dendrite.

○ Corpii neuronilor formează în substanța cenușie centri nervoși implicați în controlul
musculaturii, percepția senzorială sau procesele psihice.

O funcție a sistemului nervos este ​funcția reflexă sau ​actul reflex​. Actul reflex este procesul prin
care sistemul nervos răspunde la acţiunea stimulilor din mediu. Actul reflex se desfășoară la nivelul
arcului reflex​ (baza anatomică).
Arcul reflex are 5 componente:
➢ receptorul​ (în organele de simţ) care culege informaţia;
➢ calea aferentă ​(senzitivă) formată din axoni ai neuronilor senzitivi ce conduc informația;
➢ centrul nervos ​(în substanța cenușie) care analizează informația şi emite comenzi;
➢ calea eferentă ​(motoare) formată din axoni ai neuronilor senzitivi ce conduc comenzi;
➢ efectorul​ (mușchi sau glandă) care execută comanda.
 Sistemul nervos central

Sistemul nervos central este format din măduva spinării și encefal.

Măduva spinării

- Ocupă canalul vertebral (în interiorul coloanei vertebrale) de la nivelul primei vertebre cervicale
până la a doua vertebră lombară.
- Are formă cilindrică.
- În măduva spinării ​substanța albă este dispusă ​la exterior și este grupată în ​cordoane
(fascicule): 2 cordoane posterioare, 2 cordoane anterioare și 2 cordoane laterale.
- Substanța cenușie este dispusă ​la interior​. În secțiunea transversală are formă de fluture și se pot
distinge 2 ​coarne​ posterioare, 2 coarne laterale, 2 coarne anterioare.
- Prin centrul măduvei trece canalul ependimar.

Din măduva spinării pornesc 31 perechi de ​nervi spinali​. Un nerv spinal prezintă următoarele
componente:
➢ rădăcina posterioară ​formată din neuroni senzitivi care aduc informație de la receptori și ale
căror corpuri se află într-un ganglion spinal;
➢ rădăcina anterioară​ formată din neuroni motori care conduc comenzi spre efectori;
➢ trunchi mixt​ (cu fibre senzitive și fibre motoare) în care se unesc cele două ramuri;
➢ ramuri mixte​.

Măduva spinării are ​funcție de conducere a impulsurilor nervoase spre encefal și dinspre encefal,
prin substanța albă.
Măduva spinării are ​funcție de reflexă deoarece în substanța cenușie se găsesc centri nervoși
responsabili de ​reflexele medulare ​(reflexe ce țin de măduva spinării).
Reflexele medulare pot fi:
➢ reflexe​ somatice​ (reflexe ce țin de sistemul nervos somatic)
○ reflexe ​monosinaptice​ (cu arcul reflex format din 2 neuroni și o sinapsă)
ex. reflexul rotulian, reflexul bicipital

○ reflexe ​polisinaptice​ (cu arcul reflex format din minim 3 neuroni și 2 sinapse)
ex. reflexele de flexie (retragerea unui segment al corpului cauzată de
expunerea la un stimul dureros)

➢ reflexe​ vegetative ​(reflexe ce țin de sistemul nervos vegetativ)

ex. reflexele de micțiune, vasoconstricție, defecație

Centrii inferiori (medulari) sunt coordonați de centrii superiori (din creier).

 Encefalul

- Ocupă cutia craniană.

- Este format din: trunchiul cerebral, cerebel, diencefal și emisferele cerebrale.

Trunchiul cerebral
- Este situat în prelungirea măduvei spinării.
- Este alcătuit din trei etaje: ​bulbul rahidian​, ​puntea lui Varolio​, ​mezencefal​.
- Are formă de trunchi de piramidă.
- În trunchiul cerebral ​substanța cenușie este dispusă ​la interior​, sub formă de nuclei (“insule”)
înconjurați de ​substanță albă​ ​la exterior​.
- Din trunchiul cerebral ies 10 perechi de ​nervi cranieni​.

Fiecare nucleu de substanță cenușie grupează neuroni cu anumite funcţii:

➢ Nucleii senzitivi primesc impulsuri dinspre organele de simţ (limbă, urechea internă, piele) şi
muşchii capului.
➢ Nucleii motori ​(somatomotori) comandă mişcări ale muşchilor din regiunea feţei, limbii şi
faringelui.
➢ Nucleii vegetativi ​sunt centrii unor reflexe vegetative: salivar, gastrosecretor (de secreție a sucului
gastric), lacrimal, respirator.

Nucleii trunchiului cerebral se afla sub controlul etajelor superioare ale creierului, comunicând cu
acestea prin intermediul substanței albe. Substanța albă din trunchi asigură comunicarea dintre măduvă și
encefal sau dintre cerebel și restul encefalului.

Cerebelul
- Este situat în partea posterioară a trunchiului cerebral, sub emisferele cerebrale.
- Se leagă de trunchiul cerebral prin trei perechi de ​pedunculi cerebeloşi ​(cordoane de substanţă
albă).
- Prezintă două ​emisfere cerebeloase​ unite la mijloc de o porțiune alungită numit ​vermis​.
- La exteriorul cerebelului se află ​scoarța cerebeloasă​ (formată din substanţa cenuşie).
- La interiorul cerebelului se află substanţă albă dar și 4 nuclei de substanță cenușie.

Cerebelul are mai multe componente funcționale:

➢ arhicerebelul cu rol în ​menţinerea echilibrului​, pe baza informațiilor primite de la
urechea internă;
➢ paleocerebelul cu rol în menținerea ​tonusului muscular şi a poziţiei corpului, pe baza
informațiilor primite de la receptori din muşchi şi articulaţii;
➢ ​neocerebelul ​care asigură ​precizia mişcărilor fine ale căror comenzi își au originea în
emisferele cerebrale.

Diencefalul
- Este situat în prelungirea trunchiului cerebral şi acoperit aproape complet de emisferele cerebrale.
- Este alcătuit din următoarele componente: talamus, hipotalamus, epitalamus, metatalamus.
 Talamusul (în partea dorsală a diencefalului) este compus din nuclei de substanță cenușie ce
primesc ​impulsuri cu originea la ​receptorii vizuali, auditivi, gustativi, tactili, termici, dureroși,
vestibulari și proprioceptori (receptori din mușchi și articulații). Axonii neuronilor din acești nuclei fac
sinapse cu neuroni din scoarţa cerebrală.
Hipotalamusul (în partea inferioară a diencefalului) este compus din ​nuclei vegetativi care sunt
implicați în reglarea:
➢ temperaturii corpului;
➢ comportamentului alimentar (pofta de mâncare);
➢ echilibrului apei și mineralelor în corp;
➢ activității organelor sexuale;
➢ comportamentelor afectiv-emoționale;
➢ ritmului circadian;
➢ activității hipofizei și a celorlalte glande endocrine.

Emisferele cerebrale
- Sunt etajul nervos cel mai bine dezvoltat şi acoperă aproape în întregime toate celelalte
componente ale encefalului.
- Cele două emisferele cerebrale sunt separate printr-un ​şanţ interemisferic şi unite la bază prin
corpul calos​ (punţi de substanţă albă).
- La suprafață se află ​scoarţa cerebrală​ (cortexul) formată din substanță cenușie.
- La baza emisferelor se află ​nucleii bazali​ (substanță cenușie).

Scoarța cerebrală
- Are la suprafață şanţuri adânci (​scizuri​) care delimitează lobii: frontal, parietal, temporal,
occipital şi şanţuri superficiale care delimitează ​girusuri (circumvoluțiuni, cutele scoarței
cerebrale).
- În cea mai mare parte a sa, cortexul este format din ​șase straturi de neuroni​.

Cu cât mamiferele sunt mai evoluate, cu atât emisferele sunt mai voluminoase şi scoarţa cerebrală
mai puternic pliată.

Cortexul este sediul activității nervoase superioare și este delimitat funcțional în arii cu funcții
diferite:
➢ Arii senzitive​: vizuală (lobul occipital), olfactivă (fața internă a lobului temporal), auditivă (lobul
temporal), gustativă și somestezică (lobul parietal) - sediul formării senzațiilor;
➢ Aria motoare din lobul frontal - sediul de elaborare a comenzilor (mai ales cele legate de
mişcările voluntare);
➢ Ariile de asociaţie care realizează o prelucrare complexă a informaţiei și sunt responsabile de
funcțiile psihice (ex. vorbire, înțelegerea cuvintelor, memorare).

Procesul de învățare determină formarea de noi sinapse (circuite neurale) între neuronii cortexului.
 Boli ale sistemului nervos central la om

Boala Parkinson
Cauză:
- degenerarea neuronilor din nucleii bazali (implicați în controlul mișcărilor voluntare) în jurul
vârstei de 50-60 ani

Manifestări:
- rigiditate musculară generalizată;
- tremurături ale mâinilor şi picioarelor;
- mers rigid, cu paşi mici şi corpul aplecat înainte.

Paralizia
Cauză:
- lezarea sau inflamarea unui nerv ca urmare: a unei infecţii, ruperea sau blocarea unui vas de sânge,
prezenței unei tumori, lovirii nervului

Manifestări:
- monoplegie (paralizia unui membru);
- hemiplegie (paralizia jumătăţii superioare sau inferioare a corpului);
- tetraplegie (paralizia tuturor membrelor).

Epilepsia
Cauză:
- cauza majorității cazurilor este necunoscută dar unele cazuri pot apărea datorită unor traumatisme
ale creierului, tumori, infecţii acute sau malformaţii congenitale ale creierului

Manifestări:
- episoade de convulsii, pierderea cunoştinţei, agitarea membrelor;
- înţepenirea corpului, încetinirea respiraţiei, muşcarea limbii;
- fază de comă, după care persoana se trezeşte şi nu-şi aminteşte de criză.

Scleroza multiplă
Cauză:
- neclară

Manifestări:
- distrugerea tecii de mielină a neuronilor;
- tulburări de echilibru, de coordonare a mişcărilor, de vorbire, de vedere.

Prevenție
- practicarea unui regim de viaţă raţional în care să alterneze activitatea cu odihna;
- prevenirea surmenajului;
- evitarea consumului excesiv de tutun, alcool, cafea și a consumului de droguri;
- asigurarea nutriției optime.